finanțe feaa

0

Analiza structurii i dinamicii resurselor financiare

publice din

bugetul consolidat al Romniei

Profesor coordinator: Anca Nucu Studenta: Triboi Mihaela P.

Nr. Matrivol: 31040701SL135305

Gr.: 2221

1

Cuprins

1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat i din bugetele locale criterii i

componente (conform clasificaiei bugetare)p.3

2. Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetul de stat n perioada 2010-2013p.5

2.1. Raport privind execuia bugetar preliminat pe anul 2010p.5

2.2.Raport privind execuia bugetar preliminat pe anul 2011.p.6



3. Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetul centralizat al unitilor administrativ

teritoriale n perioada 2010-2013...p.8

3.1. Bugetul general consolidate pe anul 2010.p.8




Concluzii ....p.11

Anexe ..p.12

Bibliografie..p.16

2

1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat i din bugetele locale

criterii i componente (conform clasificaiei bugetare).

Intr-o economie modern, de regul, necesarul de resurse depete posibiliile de procurare a acestora.

De asemenea, n timp ce resursele au un caracter limitat, cererea de resurse nregistreaz o tendin de

cretere continu. Resursele, ca elemente ale bogiei unei natiuni, include in structura lor, alaturi de

resursele materiale, umane, informationale, valutare, si resursele financiare.

Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economico-

sociale intr-o anumita perioada de timp.

La nivel national, resursele financiare includ:

- resursele financiare ale autoritatilor si institutiilor publice;

- resursele financiare ale unitatilor publice si private;

- resursele financiare ale organizatiilor fara scop lucrativ;

- resursele financiare ale populatiei.

Intre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice exista un raport ca de la intreg la parte,

deoarece resursele financiare ale societatii au o sfera de cuprindere mult mai larga. Alaturi de resursele

financiare publice, resursele financiare ale societatii includ si resursele financiare private.

Fig. 1

Principalele categorii de resurse publice

In Romania, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice, in conformitate cu

structura sistemului bugetar.

Bugetul general consolidat reprezinta ansamblul tuturor bugetelor publice componente ale sistemului

bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg. Este principalul instrument de orientare al economie i

in general si a diferitelor politici guvernamentale. Nu exista venituri ale bugetului general consolidat, ci

venituri al unuia din bugetele enumerate mai jos.

Legea privind Finantele Publice precizeaza faptul ca gestionarea resurselor financiare publice se

realizeaza printr-un sistem unitar de bugete care cuprinde:

- bugetul asigurarilor sociale de stat;

- bugetele locale;

- bugetul de stat;

3

- bugetele fondurilor speciale;

- bugetele trezoreriei statului;

- bugetele institutiilor publice autonome.

Acest sistem unitar formeaza bugetul public national. Asadar bugetul public national reflecta formarea

veniturilor fiscale si nefiscale si repartizarea acestora pe destinatii in functie de nevoia sociala si de obiectivele

de politica financiara previzionate de Guvern.

Bugetul public cumuleza la nivel national toate veniturile si cheltuielile publice reflectate in

urmatoarele fonduri:

- fondul de proprietatii de stat;

- fondul special pentru sanatate;

- fondul de risc si accident pentru protectia persoanelor handicapate;

- fondul special pentru dezvoltatea si modernizarea punctelor de trecere a frontierei;

- fondul special pentru dezvoltatea sistemului energetic;

- fondul special pentru modernizarea drumurilor publice;

- fondul special pentru protejarea asiguratilor;

- fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului;

- fondul special al aviatiei civile.

BUGETUL DE STAT SAU BUGETUL ADMINISTRATIEI GENERALE DE STAT

Bugetul de stat sau bugetul administatiei generale de stat este elaborat de Guvern si aprobat de

Parlament prin legea bugetara anuala si cuprinde veniturile si cheltuielile la dispozitia statului pentru realizarea

actiunilor social culturale, instructiv educative de aparare si ordine publica, de infaptuire a justitiei si de

finantare a unor institutii si activitati de interes strategic.

Legea bugetului de stat, continutul sau, tine seama de conceptiile politice, economice si sociale ale

partidului de la putere sau ale coalitiei de partide. Astfel, elaborarea, executia si controlul bugetar sunt

realizate in concordanta cu prevederile dreptului bugetar, cu prevederile constitutionale si cu masurile luate de

puterea legislativa si de cea executiva in materie bugetara.

In principiu, bugetul statului exprima relatii economice sub forma baneasca ce iau nastere in procesul

repartitiei produsului intern brut, pe timp de un an, in sensul constituirii fondurilor financiare publice si al

repartizarii acestora in conformitate cu nevoile sociale, economice si financiare ale fiecarei perioade.

Veniturile bugetului de stat sunt materializate din produsul intern brut (PIB) prin intermediul

impozitelor, taxelor si contributiilor de la societati comerciale, firme private, regii autonome si companii

nationale, institutii publice, organizatii cooperatiste si populatie.

Resursele financiare ale bugetului de stat sunt destinate finantarii serviciilor publice generale, asigurarii

ordinii publice, apararii si sigurantei nationale, cheltuielilor social-culturale, serviciilor de dezvoltare publica,

actiunilor economice, transferurilor din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale si a bugetului

asigurarilor sociale de stat, acordari de imprumuturi.

La bugetul de stat se concentreza urmatoarele criterii de venituri:

1) Venituri curente in care intra:

- impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe dividente de la societatile comerciale,

impozitul pe sumele obtinute din vanzarea activelor unor agenti economici, impozitul pe profiturile realizate

de persoanele fizice si juridice straine pe teritoriul tarii noastre, taxa pe valoarea adaugata, taxele vamale

4

penalitatile si majorarile pentru veniturile nevarsate la timp de catre contribuabili, alte impozite directe si

indirecte.

2) Venituri nefiscale in care intra:

- varsaminte din profitul net al regiilor autonome sau al companiilor nationale, varsaminte de la

institutiile publice ca: taxe de specializare, consultatii, analize, tratamente, taxe pentru brevete de inventie si

pentru inregistrarea marcilor de fabrica, veniturile din activitatea de navigatie si alte prestari de servicii in

porturi, veniturile din sumele care se incaseaza de catre institutiile de invatamant superior drept regie de camin

si de cantina.

3) Diverse venituri din care enumeram:

- venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputarii si despagubiri; venituri din ame nzile

aplicate potrivit dispozitiilor legale; incasarea ratelor scadente la credite externe acordate de la buget;

incasarea dobanzilor aferente creditelor externe acordate de la buget; venituri din concesiuni.

4) Venituri din capital, cum sunt:

- venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice;

- venituri din valorificarea stocurilor de la rezerva de stat.

BUGETELE LOCALE

Bugetul local reprezinta a doua componenta esentiala a bugetului public national din tara noastra.

Prin buget local intelegem actul in care se inscriu veniturile si cheltuielile colectivitatii locale, pe o

perioada de un an.

Relatiile financiare derulate prin intermediul acestora se definesc ca si in cazul celor derulate prin

bugetul de stat, cu mentiunea ca acestea sa se refere la activitatile si obiectivele care intra in componenta

organelor administratiei locale de stat, respectiv la cele de interes local. Bugetele locale au o pondere mai mare

in finantarea actiunilor sanitare, a asistentei si protectiei sociale, a infrastructurii de interes local. Rolul

bugetelor locale este in crestere daca avem in vedere descentralizarea centrelor de decizie in domeniul

administratiei de stat, adica sporirea competentelor organelor administratiei locale.

Bugetele locale au o anumita structura, in cadrul administratiilor publice locale, delimitate teritorial.

Astfel, in Romania exista doua verigi ale bugetelor locale, si anume:

a) bugetele proprii ale judetelor si ale municipiului Bucuresti, administrate de catre Consiliile Judetene;

b) bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti,

administrate de cate primarii.

5

2. Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetul de stat n perioada

2010-2013

3.5.Raport privind execuia bugetar preliminat pe anul 2010

n pofida unei uoare mbuntiri a strii economice, condiiile financiare s-au dovedit a fi mai dificile

dect s-a anticipat iniial, activitatea economic din Romnia fiind n continuare marcat de rec esiune att din

cauza cererii interne mai reduse, ct i ca urmare a unei reveniri mai lente a partenerilor comerciali ai Romniei.

inndu-se cont de estimarea principalilor indicatori macroeconomici n contextual evoluiilor economice i

financiare, precum i de evoluia execuiei bugetare, care a nregistrat pe primele ase luni ale anului o scdere a

veniturilor f de cele estimate a fost adoptat un set de msuri care au avut ca efect ajustri importante ale

politicii fiscal-bugetare.

Fig.2

Fig.3

35%

27%

17%

12%

9%

Impozite i taxe pe bunuri i servicii

Contribuii de asigurri

Impozitul pe profit, salarii, venit i ctiguri din capital

Venituri nefiscale

Alte venituri

Structura veniturilor bugetare (%) 2010

19%

31%

33%

11% 6%



Impozitul pe profit, salarii, venit i ctiguri din capital

Venituri nefiscale

Alte venituri


6

3.6.Raport privind execuia bugetar preliminat pe anul 2011

Legea responsabilitii fiscale aprobat n anul 2010 a instituit utilizarea Strategiei fiscal-bugetare ca

instrument de cretere a disciplinei i sustenabilitii fiscale pe termen mediu i lung. Ca urmare, n anul 2011

guvernul a aprobat Strategia fiscal-bugetar pentru perioada 2011-2013, stabilind ca obiective consolidarea

sustenabilitii finanelor publice pe termen mediu i lung prin ajustarea sustenabil a cheltuielilor publice precum

i cresterea veniturilor bugetare.

Fig.4

3.7. Raport privind execuia bugetar preliminat pe anul 2012

Bugetul pe anul 2012 a avut ca punct de plecare prognoza macroeconomic de la sfritul anului 2011,

convergent cu proieciile Comisiei Europene, aa cum de altfel prevede Legea responsabilitii fiscal-bugetare.

Totodat, previziunile macroeconomice pentru anul 2012 s-au bazat pe datele statistice publicate pn n luna

octombrie de ctre INS cu privire la evoluia economiei romneti n anul 2011.

Fig.5

38%

28%

17%

10% 7%




Impozite pe profit, salarii, venit i ctiguri din capital

Venituri nefiscale

Alte venituri

27%

26% 11%

10%

10%

6% 6% 4%



TVA

Impozitul pe salarii i venit

Accize

Venituri nefiscale

Alte venituri

Impozitul pe profit

Sume primite de la UE

7

3.8. Raport privind execuia bugetar preliminat pe anul 2013

Bugetul pe anul 2013 a avut ca punct de plecare prognoza macroeconomic de la nceputul anului 2013,

realizat n contextul Programului de guvernare al guvernului nou rezultat n urma alegerilor parlamentare, i s-a

bazat pe datele statistice disponibile cu privire la evoluia economiei romneti n anul 2012. Contextul

internaional i, cu deosebire, perspectivele din Uniunea European i principalele ri membre, cu pondere n

comerul exterior al Romniei, avute n vedere la fundamentarea prognozelor au fost cele din Prognoza de toamn

2012 a Comisiei Europene. La momentul construciei bugetului pe anul 2013 se anticipa c pe ansamblul UE i n

zona euro situaia economic se va redresa i se va iei din recesiune, iar creterea economic se va situa n palierul

pozitiv.

Fig.6

27%

25% 11%

11%

9%

6% 6% 5%



TVA

Impozitul pe salarii i venit

Accize

Venituri nefiscale

Alte venituri

Impozitul pe profit

Sume primite de la UE

8

4. Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetul centralizat al unitilor

administrativ teritoriale n perioada 2010-2013

4.1. Bugetul general consolidate pe anul 2010

Execuia bugetului general consolidat pe anul 2010 s-a ncheiat cu un deficit estimat 33,5 miliarde lei,

respectiv 6,5% din PIB, sub limita intei de deficit, n sum de 34,6 miliarde lei, respectiv 6,8% din PIB estimat

pentru anul 2010.

Veniturile ncasate la bugetul general consolidat, au fost n sum de 168,6 miliarde lei, gradul de realizare a

veniturilor bugetului general consolidat fa de estimarile anuale a fost de 100,6%. Creterea ncasrilor fat de

estimrile anuale s-a nregistrat n principal la impozitele pe bunuri i servicii (+0,6%), respectiv taxa pe valoare

adugat (+0,5%) i accize (+0,1%).

De asemenea, sumele primite de la Uniunea European n contul plilor efectuate au nregistrat o cretere

de 5,6% fa de estimrile anuale, printr-o mai bun absorbie a fondurilor europene, n special la autoritile

publice locale.


Bugetul pe anul 2011 a avut ca punct de plecare previziunile macroeconomice de la sfritul anului 2010,

convergente cu proieciile organismelor internaionale, conform crora se anticipa o cretere, n termeni reali, a

PIB de 1,5%, urmrind o politic prudent, stabilind o reducere a deficitului de la 6,4% din PIB n 2010 la 4,4%

din PIB n anul 2011.

Evoluiile economice au depit estimrile iniiale, PIB nregistrnd o crestere de 1,7% n trimestrul I, de

1,9% n trimestrul al II- lea, de 4,4% n trimestrul al III- lea i de 1,9% n trimestru al IV-lea, ceea ce a condus la o

cretere anual de 2,5%.

inndu-se cont de evoluia economic precum i de msurile de restructurare stabilite prin scrisorile de

intenie, n partea a doua a anului 2011 au fost adoptate msuri care au avut ca efect ajustri importante ale politicii

fiscal-bugetare.

Conform Scrisorii de Intenie aprobat de FMI n martie 2012, criteriile de performan stabilite prin

Memorandumul privind Politicile Economice i Financiare, ncheiat cu FMI, Banca Mondial i Comisia

European, au fost ndeplinite, astfel, deficitul cash realizat de 4,1% din PIB a fost n limita intei de 4,4% din PIB.

9


Evoluiile economice au fost ns sub ce se anticipase iniial. n anul 2012 creterea real a PIB a fost de

0,3% pe ansamblul UE i de -0,6% n zona euro, cu efect negativ asupra cererii externe i, implicit, asupra

industriei romneti.

Contribuia ramurilor la creterea real a PIB

Fig.7

Semnificativ este faptul c n anul 2012 produsul intern brut realizat n activitile neagricole a nregistrat o

cretere real superioar celei din 2011.

Fig. 8

La sfritul anului 2012, rata anual a inflaiei a ajuns la 4,95%, situndu-se cu 1,81 puncte procentuale

peste nivelul atins la sfritul anului 2011. Ca medie anual, inflaia s-a situate cu 2,46 puncte procentuale sub

media anului anterior, ajungnd la 3,3%, fapt datorat evoluiei pozitive a preurilor de consum din prima parte a

anului.


Bugetul pe anul 2013 a avut ca punct de plecare prognoza macroeconomic de la nceputul anului 2013,

realizat n contextul Programului de guvernare al guvernului nou rezultat n urma alegerilor parlamentare, i s-a

bazat pe datele statistice disponibile cu privire la evoluia economiei romneti n anul 2012.

10

Evoluiile economice au fost, totui, sub ce se anticipase iniial. n anul 2013 creterea real a PIB a fost de

0,1% pe ansamblul UE, n timp ce n zona euro s-a nregistrat o scdere cu 0,4%.

Creterea economic i importul n UE n 2013

Creterea PIB Importul de bunuri i servicii Prognoza de toamn 2012 Realizri Prognoza de toamn 2012 Realizri

UE 27 0,4 0,1 2,4 0,4 Zona euro 0,1 -0,4 2,1 0,2

Germania 0,8 0,4 5,1 0,9

Fig. 9

Semnificativ este faptul c Romnia a fost al doilea stat din UE cu o cretere a produsului intern brut n

2013 de 3,5%, fiind al treilea an consecutiv de cretere (2,3% n 2011 i 0,6% n 2012), ceea ce consolideaz

tendina de revenire din criza economic i financiar care a afectat i Romnia n anii 2009 i 2010. Creterea din

2013 s-a datorat, n principal, contribuiei pozitive a exportului net, n timp ce cererea intern s-a redus ca urmare a

scderii formrii brute de capital fix.

Contribuia elementelor de utilizare la creterea real a PIB

2012 2013

Cadrul macroeconomic

pentru buget 2013 Realizri

Cadrul macroeconomic

pentru buget 2013 Realizri

PRODUSUL INTERN BRUT 0,2 0,6 1,6 3,5

Cererea intern 0,9 1,1 2,5 -0,9

- Consum final 0,1 1,2 1,7 0,6 -- Cheltuieli cu consumul privat 0,5 1,0 1,5 0,8 -- Cheltuieli cu consumul guvernamental -0,4 0,2 0,2 -0,2 - Formarea brut de capital 0,8 -0,1 0,8 -1,5 -- Formarea brut de capital fix 1,6 1,0 1,0 -0,9 -- Modificarea stocurilor -0,8 -1,1 -0,2 -0,6 Exportul net -0,7 -0,5 -0,9 4,4 - Exportul de bunuri i servicii -0,7 -0,6 0,4 5,5 - Importul de bunuri i servicii 0,0 -0,1 1,3 1,1

Fig.10

11

Concluzie

Factorii care au determinat creterea resurselor financiare publice pot fi sintetizate n urmtoarele categorii:

1. Factori (dobnda, creditul, masa monetar) care transmit influena prin pre;

2. Factori demografici care determin sporirea numrului contribuabililor;

3. Factori economici care determin creterea produsului intern brut i pe aceast baz sporirea

veniturilor impozabile;

4. Factorii militari i politici, care prin msurile economice, sociale sau financiare pe care le implic,

pot avea efecte multiple: creterea contribuiilor pentru asigurarea social, sporirea produciei i a

veniturilor, presiunea asupra bugetului public naional.

Toate aceste influeneaz nivelul resurselr financiar publice. Unele msuri cu caracter militar, Strile

civilee, situaiile de rzboi determin nevoia suplimentar financiar public. Pe de alt parte, pot

aparea chiar noi impozite generale din vnituri suplimentare obinute n timpul sau ca urmare a

rzboaielor.

Cea mai puternic influien asupra nivelului resurselor financiare ale societii o a u :

1. Volumul i structura produciei;

2. Nivelul preurilor;

3. Raportul dintre formarea brut de capital i consum.

12

Anexe

Fig. 11

13

Fig. 12

14

Fig. 13

15

Fig. 14

16

Bibliografie

1. http://www.scritub.com/economie/finante/SISTEMUL-RESURSELOR-FINANCIARE71153.php

2. http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti

finanțe feaa

Documents