UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPTCATEDRA DREPT CIVIL

DISCIPLINA: DREPT CIVIL

" NOŢIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA CREDITUL BANCAR "

A ELABORAT : CUREA RADUGRUPA 311, ANUL 3

SPECIALIATEA DREPT A VERIFICAT : VELIŞCO LILIAN

LECTOR UNIVERSIAR

CHIŞINĂU, 2015

Prin contractul de credit bancar, o bancă (creditor) se obligă să pună la dispoziţia unei

personae (debitor) o sumă de bani (credit),iar debitorul se obligă să restituie suma primită şi să

plătească dobînda şi alte sume aferente prevăzute de contract. (art.1236 Cod Civil al Republicei

Moldova)

Etimologic, creditul îşi are originea în cuvântul latin “creditum – credere”, care

înseamnă a crede, a se încrede sau a avea încredere.1

În sens larg, însă creditul reprezintă încrederea pe care o persoană (creditorul) o acordă

unei alte persoane (debitorul) de a-i împrumuta bani sau alte valori ce-i vor fi restituite la o

anumită dată împreună cu o taxă denumită dobândă. Dobânda reprezintă preţul folosirii

capitalului împrumutat.2

Această origine a noţiunii de credit scoate în evidenţă un element psihologic absolut

indispensabil existenţei unei operaţiuni de credit: încrederea.

Creditul bancar se formează şi se acordă sub forma împrumuturilor din capitalul inactiv

precum şi din capitalul disponibil în căutare de plasament. Creditul bancar formează unul din

obiectele principale ale activităţii băncilor.

În literatura de specialitate se afirmă că creditul bancar exprimă relaţiile economice

dintre creditor şi debitor şi se oferă contra plată cu condiţia să fie asigurat, rambursat la termen,

utilizat în scopuri bine determinate.3 Agenţi ai creditării pot fi persoane juridice şi fizice.

În sistemul legislaţiei Republicii Moldova, noţiunea credit este definită prin:4

orice angajament de a acorda bani ca împrumut cu condiţia rambursării lor, plăţii

dobânzii şi altor plăţi aferente;

orice prelungire a termenului de rambursare a datoriei;

orice garanţie emisă, precum şi orice angajament de a achiziţiona o creanţă sau alte

drepturi de a efectua o plată;

Cu toate acestea, ca forme ale creditului bancar sunt considerate şi factoringul, cambiile,

cardurile de credite, overdrafturile temporare permise, finanţarea tranzacţiilor comerciale, datorii

debitoare privind leasingul financiar şi alte obligaţii reflectate ca active în bilanţul băncii

comerciale.5

Creditele pot fi oferite în următoarele scopuri:

1 Dicţionarul Etimologic al limbii române, Editura All, Bucureşti, 2000, p.137.2 Vasile C. Nechita, Economie Politică, Vol.I, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1992, p.301.3 Ion Turcu, Drept bancar, Vol.3, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999, p.32.4 Legea instituţiilor financiare Nr.550 din 21.07.95, publicată în Monitorul Oficial Nr.1 din 01.01.1996.5 Victor Burac, Drept Bancar, Editura Tipografia Centrală, Chişinău, 2001, p.503.

* crearea unor fonduri fixe noi (capitalul de bază), extinderea, reconstrucţia şi reutilarea

tehnică a celor în acţiune şi restabilirea celor uzate şi în vederea majorării capitalului de

circulaţie al agenţilor economici;

* acumularea rezervelor sezoniere de valori materiale;

* rescontarea cambiilor;

* răscumpărarea patrimoniului de stat;

Împrumuturile bancare se divizează în:6

a)împrumuturi pe termen scurt - până la 1 an;

b)pe termen mediu - de la 1 până la 3 ani;

c)pe termen lung - mai mult de 3 ani.

Credit pe termen scurt este creditul care reprezintă o sursă de formare a mijloacelor

circulante, amortizarea căruia se efectuează în limitele termenelor de efectuare a măsurilor de

creditare.

Credit pe termen lung este creditul care reprezintă o sursă de finanţare a reproducţiei

lărgite a fondurilor fixe, amortizarea căruia începe la expirarea termenelor de efectuare a

măsurilor de creditare. Cel mai răspândit fel de împrumut pe termen lung este creditul pentru

construcţia obiectelor cu destinaţie de producţie, procurarea şi construcţia locuinţelor etc.

Credit pe termen mediu este un credit de consum.

Dat fiind importanţa deosebită a creditului pentru economia Republicii Moldova, în

rândurile ce urmează ne propunem să facem un studiu privitor la natura creditului, tipurile de

credite, modalităţile de asigurare a rambursării creditelor, monitorizarea procesului de creditare

de către băncile comerciale.

Tipuri de credite acordate de băncile comerciale din Republica Moldova

1.Credite externe acordate Republicii Moldova cu garanţia Guvernului Republicii

Moldova.7

De credite externe acordate de instituţiile financiare internaţionale şi băncile străine

Guvernului Republicii Moldova, beneficiază în formă de marfă sau investiţii persoanele juridice

din Republica Moldova, prin decizia Guvernului Republicii Moldova la propunerea Consiliului

valutar-creditar, după efectuarea procedurii de ratificare de către Parlament a acordurilor

internaţionale, care implică angajamente financiare din partea Republicii Moldova.

6 A se vedea: Andrei Guştiuc, Drept bancar, Editura Leana, Chişinău, 1999, p.204-205.7 A se vedea: Regulamentul privind realizarea creditelor externe, acordate R.Moldova cu garanţia Guvernului Nr.182 din 14 martie 1995, publicat în Monitorul Oficial - nr. 21 din 13.04.1995

Trebuie să menţionăm că prin dispoziţia art.52 din Legea Bugetului Republicii Moldova

pe anul 2001, acordarea garanţiilor de stat pentru agenţi economici la împrumuturi interne şi

externe este interzisă.8

Prin urmare, normele prezentului Regulament nu se aplică. Aceasta deoarece în anii

precedenţi Guvernul a oferit astfel de garanţii, împrumuturile nu au fost rambursate, şi în

consecinţă, Ministerul Finanţelor a trebuit să preia sume din bugetul public pentru a stinge

creanţele creditorilor externi.

2.Credite de consorţiu.9

Debitorul ce doreşte să obţină un credit în sumă mare, determină independent banca,

care-şi asumă responsabilitatea organizării consorţiului bancar şi realizarea funcţiilor de

conducere în efectuarea afacerii de credit. Se alege ca principală banca mai mare, de regulă

banca în care este deschis contul de decontări al agentului economic. Banca coordonatoare

efectuează analiza eficienţei acordării creditului de consorţiu şi la adoptarea unei decizii pozitive

selectează băncile potenţiali participanţi la creditul de consorţiu.

Cu regret, acest gen de credit nu este utilizat pe scară largă în condiţiile Republicii

Moldova. Deşi sunt şi exemple plauzibile pe acest tărâm. În acest sens este elocvent exemplul

băncii Fincombank care în vara anului 1997 pentru prima dată în istoria Republicii Moldova a

recurs la procedura acordării unui astfel de credit. BC Fincombanc neavând posibilitate de a

acorda unui client suma solicitată10 s-a adresat BC Mobiasbancă cu iniţiativa de a acroda un

credit consorţial firmei “Neptun – Nord.”

Puţin timp mai târziu un alt partener al BC Fincombanc devine BC Victoriabanc. Aceste

bănci au acordat un credit consorţial firmei “Floare – Carpet.”11

În fine, conchidem că în Republica Moldova băncile comerciale recurg la procedura

acordării creditelor consorţiale numai în cazul când nu au capital normativ suficient. Deşi în

practica bancară internaţională astfel de credite sunt acordate mai mult cu scopul de a diminua

impactul eventualelor crize.

3.Credite acordate persoanelor afiliate băncilor.12

La persoanele afiliate băncii comerciale se referă:

1.Administratorii băncii şi membrii comitetului de credit;

8 Legea Republicii Moldova Nr.1392 din 30.11.2000, publicată în Monitorul Oficial nr.160-162 din 23.12.2000.9 A se vedea: Regulamentul cu privire la acordarea de către băncile comerciale a creditelor de consorţiu Nr.4 din 03.02.1995, publicat în Monitorul Oficial nr.38-39 din 13.04.1995.10 Această imposibilitate este determinată de faptul că Banca Naţională a Republicii Moldova a stabilit că suma creditelor eliberate unei singure persoane nu poate depăşi suma de 30% din capitalul băncii comerciale care eliberează un astfel de credit.11 Andrei Guştiuc, Op.cit., p.215.12 A se vedea: Regulamentul privind încheierea acordurilor cu personae afiliate băncilor comerciale, inclusiv eliberarea creditelor, Nr.1/09 din 10.11.95, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.67/27 din 30.11.1995

2.Orice persoană, care are cu administratorii băncii şi membrii comitetului de credit legături de

căsătorie, legături de rudenie de gradul întâi sau al doilea sau au acelaşi interes într-o

întreprindere;

3.Acţionarii mari care, direct sau indirect, deţin sau controlează zece şi mai multe procente din

capitalul acţionar al băncii.

4. Sucursalele (companiile-fiice) băncii şi sucursalele (companiile-fiice) ale persoanelor afiliate

băncii, persoanele juridice, care se află sub acelaşi control cu persoanele afiliate.

Datoria totală pe credite a unei persoane afiliate băncii şi/sau

unui grup de persoane care acţionează împreună cu persoana afiliată

băncii nu trebuie să depăşească 20% (douăzeci procente) din capitalul normativ total al băncii

4.Credite mari.

Creditul "mare" constituie datoria netă la credite a unei persoane sau a unui grup de

persoane acţionând în comun, alcătuind zece la sută sau mai mult din capitalul normativ total al

băncii.

Suma tuturor creditelor "mari" nu trebuie să depăşească mai mult de cinci ori capitalul

normativ total.

Orice acordare a creditelor "mari" trebuie să fie preliminar aprobată de către majoritatea

membrilor Consiliului băncii.

5.Credite overnight13 este o formă de credit acordat de BNM peste noapte băncilor autorizate

pentru asigurarea efectuării plăţilor acestora, precum şi în scopul menţinerii rezervelor

obligatorii.

6.Credite în valută străină.14

Băncile au dreptul de a acorda credite în valută străină în favoarea rezidenţilor Republicii

Moldova:

a) persoane juridice şi persoane fizice care desfăşoară activitate de antreprenoriat - în scopul

achitării cu nerezidenţii pentru importul de mărfuri/servicii;

b) bănci - în scopul desfăşurării activităţii financiare a acestora;

c) persoane juridice şi persoane fizice, care desfăşoară activitate de antreprenoriat, precum şi

bănci - în scopul finanţării anumitor proiecte (programe).

Astfel de credite se acordă împrumutaţilor din contul mijloacelor în valută străină din

liniile de credit, primite de către banca rezidentă de la instituţii financiare internaţionale sau de la

bănci nerezidente (inclusiv fără trecerea mijloacelor în contul corespondent al băncii rezidente).

13 A se vedea: Regulamentul privind modul de acordare de către Banca Naţională a Moldovei a creditelor overnight din 28.12.2000, publicat în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.14-15/62 din 08.02.2001.14 A se vedea: Instrucţiunea nr. 8/1001 privind ordinea de acordare a creditelor în valută străină Nr.8 din 02.02.96 publicată în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.11-12/14 din 22.02.1996

Este interzisă acordarea de credite în valută străină persoanelor

fizice, care nu desfăşoară activitate de antreprenoriat.

7.Credite acordate pe termen lung cooperativelor de construcţie a locuinţelor.15

Băncile comerciale vor acorda cooperativelor de construcţie a locuinţelor credite cu o dobândă

anuală de până la 5 la sută pe un termen ce include perioada de finalizare a construcţiei şi până la

15 ani din momentul dării în exploatare a caselor de locuit.

Concomitent, organele administraţiei publice locale se învestesc cu dreptul de garanţi ai

rambursării acestor credite şi a dobânzilor aferente.

Anume această prevedere, a generat anumite abuzuri. Astfel, încă în ianuarie 2001

viceprimarul Ion Paladi a cerut Primăriei Chişinău să interzică structurilor financiare municipale

de a elibera scrisori de garanţie pentru cooperativele care doresc să obţină credite bancare pentru

finalizarea construcţiei blocurilor de locuinţe. Potrivit lui Paladi, o decizie în această problemă ar

trebui să fie aprobată din cauza că în prezent asociaţiile cooperatiste tot mai des se eschivează de

la rambursarea creditelor. În consecinţă, băncile comerciale sustrag sume enorme de pe conturile

bugetului municipal sub pretextul că Primăria este garantul acestor credite.

Serafim Urechean, primarul capitalei, a declarase, tot atunci într-o şedinţă că băncile

sustrag nelegitim bani de pe conturile bugetului local pentru creditele a căror rambursare ar

trebui să înceapă peste 17 ani.

Potrivit primarului, băncile recurg la astfel de acţiuni profitând de imperfecţiunea

legislaţiei în vigoare. Până în prezent în Chişinău au fost construite 36 de blocuri de locuinţe

cooperatiste în baza creditelor bancare. Banca Socială a acordat credite în valoare de 25 mln de

lei (1,9 mln USD), Moldindconbank - 21 mln de lei, Victoriabank - 6 mln de lei şi Moldova-

Agroindbank - 500 mii de lei (38,7 mii USD).16

8.Credite acordate funcţionarilor băncilor comerciale.17

Art.32 din Legea instituţiilor financiare stipulează următoarea restricţie: “Banca nu poate

acorda credite nici unui funcţionar al său, decît în limitele stabilite de BNM. În vederea

îndeplinirii acestei prevederi, BNM a emis Regulamentul cu privire la acordarea creditelor de

către bănci funcţionarilor săi.

Conform acestui regulament banca poate acorda credite funcţionarilor săi în următoarele

limite:

Pentru necesităţi primordiale-în limita maximă de 10 salarii tarifare;

15 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Procedurii acordării creditelor pe termen lung cooperativelor de construcţie a locuinţelor şi compensării pierderilor suportate de băncile comerciale prin acordarea acestor credite Nr.417 din 17.07.96, publicată în Monitorul Oficial Nr.64 din 03.10.1996.16 A se vedea: Basa-business din 22.01.2001.17 A se vedea: Regulamentul nr. 33/09-01 cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcţionarilor săi Nr.33/09-01 din 18.09.96, publicat în Monitorul Oficial Nr.64 din 03.10.1996.

Pentru investiţii imobiliare - în limita maximă de 100 salarii tarifare;

Creditul pentru necesităţi primordiale se acordă pe o perioadă de pînă la 2 ani.

Creditul pentru investiţii imobiliare se acordă pe o perioadă de maximum 20 ani.

Mărimea dobînzii pe credite acordate se stabileşte conform regulamentului intern al

băncii, aprobat de Consiliul băncii.

Datoria totală la creditele acordate funcţionarilor băncii, nu trebuie să depăşească 10%

din capitalul normativ total.

9.Credite preferenţiale pe termen lung acordate unor categorii de tineri studioşi.18

Astfel de credite se acordă studenţilor din instituţiile de învăţământ superior de stat,

inclusiv celor înmatriculaţi pe bază de contract.

Sunt în drept să primească credite preferenţiale pe termen lung studenţii care au vârsta

între 18-40 de ani, sunt admişi în instituţia de învăţământ superior cu o medie de cel puţin 8 sau

care au absolvit anul de studii cu aceeaşi medie, nu au restanţe academice şi nu au venit propriu

şi care întrunesc una din următoarele condiţii:

a) au fraţi/surori care fac studii în ţară sau străinătate;

b) sunt orfani sau au un singur întreţinător legal;

c) întreţinătorii lui legali (sau unul dintre ei):

sunt înscrişi la serviciul de stat pentru înregistrarea forţei de muncă;

sunt invalizi de gradul I sau II;

sunt pensionari pentru limită de vârstă;

d) sunt invalizi;

e) provin din familie numeroasă (3 copii şi mai mulţi);

f) studiază la una din specialităţile prioritare pentru economia naţională stabilite de

Guvern.

Pentru a beneficia de dreptul de a primi credite preferenţiale, persoanele trebuie să

prezinte:

a) declaraţie despre venitul propriu şi despre venitul membrilor lor de familie din anul

precedent, autentificată de organul abilitat. Venitul anual al unui membru de familie nu trebuie

să depăşească 12 salarii medii pe economie;

b) garanţiile materiale şi profesionale stabilite de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei

împreună cu banca prin care se acordă creditul. Garanţiile materiale sunt, de regulă, bunuri

materiale aflate în proprietatea personală a studentului ori a persoanelor fizice sau juridice care

18 A se vedea Legea Republicii Moldova privind acordarea de credite preferenţiale pe termen lung unor categorii de tineri studioşi Nr.1142-XIV din 14.07.2000, publicată în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.154-156/1152 din 14.12.2000

acceptă să garanteze creditul. Garanţiile profesionale sunt atestate de instituţiile de învăţământ

superior.

Studenţii care nu pot prezenta garanţii materiale pot beneficia de credite bancare numai

în cazul garantării lor de către Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei în limitele fondului său de

garanţie.

Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei acordă garanţie pe bază de contract, în care se stipulează

măsurile de asigurare a rambursării.

Din fondul de garanţie, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei garantează creditul bancar,

precum şi plata dobânzii la el după cum urmează:

a) în proporţie de 100 la sută - la creditele acordate studenţilor care au media de 9,5-

10 în anul de studii precedent;

b) în proporţie de 75 la sută - la creditele acordate studenţilor care au media de 9,0-

9,5 în anul de studii precedent;

c) în proporţie de 50 la sută - la creditele acordate studenţilor care au media de 8,0-

9,0 în anul de studii precedent.

De credite preferenţiale pot beneficia nu mai puţin de 500 de studenţi anual.

Creditul se acordă individual, pentru un an de învăţământ.

Rambursarea creditelor se face în rate lunare, după o perioadă de graţie de maximum 2

ani de la absolvirea instituţiei de învăţământ superior.

Termenul de rambursare a creditului se negociază cu banca şi nu poate fi mai mare de 5

ani, iar în instituţiile de învăţământ medical de 8 ani.

Plata dobânzii la credit începe după 90 de zile de la absolvirea instituţiei de învăţământ

superior.

Pentru încălcarea termenului de rambursare a creditului şi de plată a dobânzii la el se

percepe o penalitate echivalentă penalităţii de întârziere a plăţii impozitelor şi taxelor la bugetul

de stat.

Operaţiunile de acordare şi rambursare a creditelor, de plată a dobânzilor la ele se

efectuează în condiţii de transparenţă, fiind date publicităţii în mijloacele de informare în masă.

Cererea de acordare a creditului preferenţial se adresează rectorului instituţiei de

învăţământ superior şi se aprobă de Senat, care dă o recomandaţie de acordare de credit.

Recomandaţia de acordare de credit este valabilă pentru un singur credit, din anul de

învăţământ curent. Pentru acordarea unui nou credit este necesară o nouă recomandaţie.

Cuantumul creditului este egal cu mijloacele care ar asigura un nivel de trai decent,

inclusiv taxa de studii pentru studenţii înmatriculaţi pe bază de contract, cheltuielile pentru

hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, îngrijire medicală, servicii sociale.

Creditul nu este impozabil.

Acordarea de credit se suspendă:

a) în timpul concediului academic;

b) pe durata arestului preventiv;

c) în alte cazuri stabilite prin lege.

Acordarea de credit se anulează în cazul:

a) exmatriculării;

b) stabilirii domiciliului în străinătate;

c) ispăşirii pedepsei privaţiunii de libertate;

d) dispariţiei condiţiilor care au servit drept temei pentru acordarea de credit;

e) în alte cazuri stabilite prin lege.

Creditarea întreprinderilor şi alocarea de sude altor bănci şi persoane, se prezintă a fi unul

din cele mai răspândite tipuri de activitate ale băncilor. Nu întâmplător banca se mai numeşte şi

organizaţie de creditare. În operaţiunile de creditare sunt introduse, o mai mare parte din activele

băncii. Din urma acestor operaţiuni banca comercială primeşte o mai mare parte din veniturile

sale.

Procesul de creditare începe cu examinarea cererii de primire a creditului. Clientul care

doreşte acest credit, se adresează la banca comercială prezentând totodată cererea, în care trebuie

să se conţină date despre creditul dorit.

Fiecare bancă elaborează cerinţele sale la oformarea cererii date. De obicei în cerere se

indică scopul pentru care se ia creditul, mărimea lui, tipul şi termenul, sursele de “stingere”

rambursare a creditului, asigurarea întoarcerii creditului, informaţia scurtă cu privire la

întreprindere, activitatea de bază, partenerii…

Cererea dată: ori se refuză în acordare, datorită politicii băncii, sau dacă se socoate că sfera

în care activează agentul economic nu este profitabilă, ori se îndreaptă inspectorului creditar.

În general, politica de împrumut a unei băncii este determinată de următorii factori:

1. Disponibilitatea capitalului propriu;

2. Gradul riscului şi rentabilităţii diferitor feluri de împrumuturi acordate

creditorilor;

3. Stabilitatea depozitelor;

4. Situaţia generală a economiei republicii;

5. Influenţa politicii monetar-creditoare şi financiare;

6. Capacităţile şi experienţa personalului bancar.

Putem evidenţia un şir de principii generale de creditare:19

19 În prezenta lucrare vom face doar o trecere în revistă a preceptelor ce ţin de creditare. Pentru un studiu mai amănunţit a se vedea: Lucian C. Ionescu, Fundamentele profesiunii bancare. Băncile şi operaţiunile bancare, Editura

1. Solicitantul creditului (debitorul);

2. Cererea de creditare (obiectivele urmărite);

3. rambursare (rate şi termene);

4. dobânzi şi comisioane bancare (remunerarea creditului);

5. garantarea (modalităţi de asigurare şi recuperare);

Problemele cheie asupra cărora trebuie să se concentreze lucrătorul bancar, când

analizează situaţia unui client care a solicitat un credit, se pot împărţi în patru grupe:

1. Domeniul de activitate a firmei (este în creştere sau în declin; care sunt concurenţii

principali ai firmei; există pe piaţă bunuri alternative celor produse de împrumutat

etc.);

2. Situaţia financiară (activitatea este profitabilă; firma are mai multe împrumuturi în

derulare; firma are datorii restante; care este capitalul investit în afacere, comparativ

cu debitele de orice tip ale firmei; firma îşi achită creditorii la timp şi urmăreşte

riguros încasarea, la scadenţă, a debitorilor);

3. Managementul (conducerea firmei prezintă încredere; care este experienţa conducerii

în derularea acestui tip de afaceri; succesul afacerii depinde de o singură persoană sau

conducerea este asigurată de o echipă managerială; managerii sunt conştienţi de

capacităţile reale de producţie ale firmei);

4. Viitorul (va fi profitabilă afacerea în viitor; afacerea va genera suficient profit

disponibil pentru a rambursa împrumuturile solicitate);

Pentru a obţine un credit, debitorul adresează băncii o solicitare fundamentală în care este

reflectat: scopul creditului, suma solicitată, termenul de utilizare a creditului etc.

La cererea de creditare sunt anexate următoarele documente:

* copii ale documentelor de fondare, statutelor, regulamentelor, buletinul de identitate etc;

* fundamentarea tehnico-economică a măsurii creditoare, calculând încasările preconizate;

* rapoarte contabile şi statistice anuale şi trimestriale, rapoarte cu privire la beneficii şi

pierderi, declaraţii cu privire la venituri şi alte dări de seamă şi materiale necesare determinării

situaţiei financiare şi solvabilităţii.20

Aspectele şi întrebările determinante care vor fi luate în considerare atunci când se

analizează cererea de creditare:

1. Competenţa legală a solicitantului (vârsta permisă de lege pentru a încheia un contract

legal sau dacă este autorizat din partea firmei să angajeze fonduri în numele său);

Economică, Bucureşti, 1996, p.423-444.20

2. Destinaţia creditului, denumită şi obiectul creditului;

3. Ce sumă este estimată că ar fi necesară clientului. Se compară această sumă cu

valoarea creditului solicitat de el;

4. Durata creditării;

5. Cum va fi garantat creditul solicitat;

6. Marja de profit pe care o va încasa banca din credit (diferenţa dintre cele 2 dobânzi).

Rambursarea este prevăzută în acordul de credit. Achitarea creditului poate avea loc

deodată sau în rate.

Achitarea sumei creditoare şi a dobânzii calculate se efectuează de către debitor în unul

din următoarele moduri:

* prin transfer din contul său de decontare a mijloacelor printr-o dispoziţie de plată;

* prin transfer printr-o întreprindere de telecomunicaţii;

* prezentarea cecului de decontare;

* depunerea de numerar;

* cu permisiunea debitorului, banca are dreptul să repartizeze mijloacele încasate în

favoarea clientului, pentru achitarea creditului;

La demersul debitorului, în caz de motive obiective, banca are dreptul să prelungească

termenul de achitare a sumei creditoare, încheind un acord suplimentar la acordul de credit.

În cazul în care debitorul nu şi-a îndeplinit angajamentele, banca poate în conformitate cu

Legea cu privire la faliment, să intenteze o acţiune cu privire la recunoaşterea acestuia insolvabil

sau falit.

Ratele dobânzii pot fi fixate sau flotante.

Asupra ratei dobânzii influenţează următorii factori:

cheltuielile legate de atragerea mijloacelor;

gradul riscului;

termenul de achitare a creditului;

cheltuielile legate de perfectarea creditului şi control;

norma beneficiului, care poate fi obţinut la investirea mijloacelor în alte active.

În cazul adoptării de către organele legislative şi executive a unei hotărâri cu privire la

acordarea creditelor preferenţiale, compensarea pierderilor suportate de băncile comerciale se

efectuează din contul mijloacelor organului care a adoptat hotărârea sau din contul bugetelor

corespunzătoare.

Garanţia este denumirea generică utilizată pentru a desemna orice metodă, instrument sau

angajament accesoriu contractului de împrumut, pus la dispoziţia sau emis în favoarea băncii, în

virtutea contractului încheiat, în măsură să asigure banca de realizarea certă a drepturilor

garantate, respectiv recuperarea sumelor împrumutate (inclusiv dobânzile), în cazul

nerambursării acestora de către debitor.21 Metoda cea mai eficientă de garantare a împrumuturilor

este lăsarea în gaj a bunurilor debitorului.22

În scopul perfecţionării mecanismului de acordare a creditelor de către bănci, Consiliul de

Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei a aprobat Regulamentul cu privire la activitatea

de creditare a băncilor care operează în Republica Moldova23. Acest regulament stabileşte

principiile fundamentale care urmează a fi aplicate şi exigenţele de bază care urmează a fi

îndeplinite de către bănci la efectuarea activităţilor de creditare, oferindu-i organului de

administrare posibilitatea să dirijeze afacerile băncii într-un mod sigur şi prudent luând în

consideraţie în acelaşi timp interesul deponenţilor şi altor clienţi.

În virtutea regulamentului în cauză, băncile au elaborat actele normative interne

corespunzătoare şi/sau vor aduce în concordanţă actele normative interne existente.

Verificarea executării prevederilor acestui regulament a fost pusă în sarcina Băncii

Naţionale a Moldovei. În acest sens Banca Naţională a Moldovei este competentă să verifice

caracterul adecvat al organizării băncii, managementul şi procedeele referitor la activităţile de

creditare. Rezultatul acestor verificări va deveni o parte componentă a reitingului instituţiei şi va

fi discutat cu administraţia băncii.

În afara acestui regulament Banca Naţională a Moldovei a mai adoptat două regulamente

de ordin a reglementa activitatea băncilor comerciale în domeniul creditării. Este vorba de

Regulamentul cu privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor pentru pierderi la

credite (fondul de risc)24 şi Regulamentul cu privire la creditele expirate.25

Creditele acordate clientului pot fi de 2 tipuri:

1. Asigurate;

2. Neasigurate.

Cele neasigurate se bazează pe simpla încredere a băncii către client. Deoarece creditul

neasigurat nu se întoarce, în scopul evitării pierderilor , băncile comerciale folosesc gajul,

imobilului şi mobilului, inclusiv titlurile de valoare, dar şi alte garanţii.

Gajul proprietăţii – înseamnă rezervarea dreptului de a vinde bunul gajat, de către banca

comercială în cazul neonorării obligaţiei de către client conform contractului.

21 Andrei Guştiuc, Op.cit., p.223.22 În privinţa asigurării creditelor prin gaj a se vedea: Legea cu privire la gaj, Nr.838 d8in 23.05.1996, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr.61-62 din 20.09.1996.23 Publicat în Monitorul Oficial Nr.8 din 30.01.1998.24 Regulamentul Nr.164 din 22.01.1998 publicat în Monitorul Oficial Nr.87-89 din 24.09.1998.25 Regulamentul Nr.130 din 15.05.1998 publicat în Monitorul Oficial Nr.87-89 din 24.09.1998.

Ca obligaţie a gajului poate fi orice bun aflat în circuitul civil: clădiri, echipamente,

terenuri agricole, titluri de valoare…

Asigurarea creditului se poate face şi pe calea garanţiei bancare. Adică banca sau

componenţa de asigurare (garanţi), la cererea altei persoane, dau un acord înscris, de a plăti

creditorului acestei persoane, o sumă de bani, în condiţia contractului atunci când creditorul o va

cere. Pentru evitarea riscului neîntoarcerii creditului, banca în unele cazuri cere încheierea

contractului de asigurare benevolă, de neachitare a creditului. Contractul se încheie de obicei

între persoana care ia creditul şi persoana, componenţa asigurătoare. Obligaţia asigurării este

răspunderea persoanelor ce iau credite, faţă de banca comercială în scopul executării rapide şi la

timp a contractului.26 Contractul de asigurare se încheie în baza cererii scrise a celui ce se asigură

bonului de cont. Paralel cu cererea asiguratul prezintă şi alte documente:

- copia contractului de credit ;

- actele ce demonstrează posibilitatea creditării;

- copia încheierii expertizei tehnico-economice a proiectului…

Folosirea formelor concrete , metodelor de întoarcere a creditelor ce depind de situaţia

economică reală, care se compune din mai mulţi factori (reputaţia, situaţia financiară a

beneficiarului de credit…).

Dacă banca hotărăşte să acorde clientului creditul, aceasta se anunţă clientului. În baza

contractului banca se obligă să acorde o sumă concretă de bani, ea termenii şi asigurarea

stabilită şi convenită de către părţile contractului de credit. Agentul economic este obligat să:

folosească mijloacele băneşti conform scopurilor şi destinaţiei, la timp să ramburseze creditul şi

să plătească evident dobânda băncii prevăzută de contract. Deci conform contractului de credit

creditele trebuiesc să fie rambursate . Pentru acordarea acestor credite banca comercială

încasează şi o dobândă cu un anumit procent din suma acordată. Acest procent este diferit în

dependenţă de termenul, mărimea cuvântului… Pentru credite nerambursate la timp şi cu un

mare risc de neîntoarcere se încasează procente, dobânzi mai mari pentru creditele ce se acordă

agentului economic, persoanei fizice.

În aşa mod, în contractul de credit se stabilesc drepturi şi obligaţii băncii şi a unui

beneficiar de credit concret, cu condiţia evidenţei creditului acordat şi situaţiei financiare ale

agentului economic.

Pentru îndeplinirea operaţiunilor de creditare, băncile deschid agentului economic conturi

speciale pentru aceste credite. În aceste conturi se duce evidenţa creditelor, acordate fiecărui

client în parte. După debitul acestor conturi se reflectează acordarea acestor credite, după credit –

se duce evidenţa rambursării lor.27

26 Vasile C. Nechita, Economie Politică, Vol.1, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1992 pg. 3227

Pluralitatea faptelor, care stabilesc alegerea metodei de creditare şi întoarcerii lui, a

creditului, a îndreptăţit şi apariţia diferite conturi de credite existente. În practica contemporană

creditele se pot controla pe:

- contul de credit obişnuit;

- contul de credit special;

- contul curent;

- overdraftul şi altele.

Specificul acordării creditului după contul special, spre deosebire de cel obişnuit, constă în

faptul că acordarea de credite, sude, se îndeplineşte după necesitate, dar rambursarea lui – pe

calea îndreptării mijloacelor pe contul special, evitându-l pe cel de plată. Clientului în bancă se

deschide doar un singur cont special, pe care se va acorda creditul concret.

Pe contul contocorent – se reflectează pe de o parte toate venirile, dar pe de altă parte

creditele şi plăcile efectuate. În aşa mod contocorentul se prezintă a fi un cont unic al clientului

în bancă pentru efectuarea deservirii de creditare şi plată. Pe un aşa cont poate apărea atât soldul

de credit , cît şi soldul de debit. De aceea banca stabileşte limitul creditului diferenţiat pentru

fiecare client în parte.