creditul bancar-lucrare-partea 1

8/15/2019 Creditul Bancar-Lucrare-Partea 1

1/26

UNIVERSITATEA “OVIDIUS”FACULTATEA DE ISTORIE SPECIALIZAREA: ISTORIE

LUCRARE DE LICENŢĂTema: “ION (JEAN) DINU - PERSONALITATE

MARCANTĂ A ZONEI ADAMCLISI” (PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI XX)

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: conf. un!. "#. DUMITRA$CU

%&EOR%&E

Ab!"#e$%: AN%&EL TUDORA'MANUELA

CONSTANŢA*


2/26

CUPRINSINTRODUCERE…………………………………………………………………..

CAPITOLUL I CREDITUL………………………………………………………………..

+. Noţiunea de credit………………………………………………………….. Clasificarea creditului……………………………………………………...,. Funcţiile şi rolul creditului………………………………………………...-. Condiţiile creditului………………………………………………………..

CAPITOLUL II CREDITUL ANCAR ……………………………………………………

+. Concept general. Trăsături…………………………………………………. Resursele de creditare……………………………………………………...,. Angajarea resurselor bancare………………………………………………

CAPITOLUL III CREDITAREA PERSOANELOR FI/ICE $I JURIDICE……………

+. Noţiuni generale………………………………………………………….... Creditarea persoanelor juridice……………………………………………,. Creditarea persoanelor fizice……………………………………………...

-. Politica de creditare proo!ată de ".N.R………………………………...-.+. #ane!rarea ta$ei rescontului ca politică onetară de credit……….-.. Politica operaţiunilor la piaţa liberă %open&ar'et(…………………-.,. )isteul rezer!elor inie obligatorii……………………………..

*. Refora bancară………………………………………………………….

CAPITOLUL IV ROLUL CREDITELOR 0N REFORMAREA ECONOMIEI

NAŢIONALE………………………………………….………………….

+. Consideraţii generale………………………………………………………. Pri!atizarea şi capitalul străin……………………………………………..

CONCLU/II………………………………………………………………….

ILIO%RAFIE……………………………………………………………..

*

++,

-/0

/1/112*3

+-+-+/+2

303-313+33

0

01

3

,

/


3/26

INTRODUCERE

Prezenta lucrare reprezintă o sinteză a eleentelor fundaentale ce caracterizează c#1"2u345nc5#4 care a cunoscut o aplă e!oluţie at5t 6n occident c5t şi 6n ţara noastră4 ceea ce &adeterinat să&i aleg ca teă a lucrării de licenţă 7c#1"2u3 45nc5#8.

9ucrarea se cuprinde patru capitole 6n care sunt prezentate eleentele deterinante alecreditului4 astfel:

Capitolul ;4 intitulat C#1"2u34 analizează noţiunea de credit 6n ansablul său4 funcţiile şirolul creditului c5t şi condiţiile unui credit.

Cel de&al doilea capitol: C#1"2u3 45nc5#4 nuanţează conceptul general şi trăsăturilecreditului bancar4 resursele bancare pe care o bancă le angajează 6n !ederea unui credit bancar.


4/26

CAPITOLUL ICREDITUL

I.+. NOŢIUNEA DE CREDIT

Creditul4 ca şi oneda este o categorie econoico&financiară creată pentru a ser!i larezol!area unor problee econoice4 sociale sau legate de procesul de sc=ib-.

Printre priele operaţiuni4 cu caracter econoic 6nfăptuite de indi!izi care au trecut de la!iaţa izolată4 indi!iduală4 la o foră de !iaţă socială a fost sc=ibul 6n natură şi ca o consecinţăiediată a lui a apărut creditul care este tot un sc=ib4 cu singura particularitate că 6n oentelesc=ibului se intercalează factorul tip.

tiologic4 creditul 6şi are originea 6n cu!5ntul latin 7creditu & credere84 care 6nseană acrede4 a se 6ncrede sau a a!ea 6ncredere. Această origine a noţiunii de credit scoate 6n e!idenţă uneleent psi=ologic absolut necesar e$istenţa unei operaţiuni de 6pruut ? &$'eee*

Creditul4 fiind o categorie de natură econoico&financiară a forat obiectul unor aplecercetări 6n literatura de specialitate. Analiz5nd unele definiţii cu pri!ire la credit4 !o constata odi!ersitate de opinii4 diferenţa dintre ele fiind deterinată de punctul de !edere din care este

pri!it creditul.Astfel4 prof. @. )obrat4 oferă o definiţie sintetică4 dar e$presi!ă4 c5nd spune: 7creditul

este puterea de cupărare4 fără a deţine nuerar8. d. Fundaţiei Andrei aguna4 Constanţa4 /0004 pg. ,+G

*


5/26

arfă4 dar nu orice fel de arfă4 o arfă cu calităţi deosebite ? aceea de arfă a ărfurilor4 curol de ec=i!alent general.

C#1"2u3 1721 un 7c?


6/26

C#1"2u3 coc#1"2 45nc5# 61 5: cu 1f1c21 6u43c1 (c#1"2u3 3o


7/26

Creditul personal poate fi acoperit atunci c5nd persoana 6pruutată nu este suficient de bine cunoscută sau nu prezintă suficiente garanţii orale4 prin garanţie personală sau solidară aaltor persoane care4 angaj5ndu&şi răspunderea pentru debitor4 diinuează riscul e!entualeiinsol!abilităţi. ţin5nd cont de această situaţie4 creditele personale pot fi 'e%e a'!0e%e şi'e%e e'!0e%e.

) 6pruuturile sunt directe4 garantate fie cu unele bunuri%ipotecă(4 fie nuai pe baza creditului general al organizaţiei interesate %girul(. 6pruuturile sunt directe4 realizate printr&o !arietate de etode4

cu ar fi 6nc=irierile pe teren lung4 plata prin bonuri sau acorduri pri!ind desfacerea producţiei. Aceste fore de 6pruut ale căror iplicaţii depăşesc 6n parte sfera de cuprindere a

bilanţului4 prezintă diferite a!antaje4 6ntruc5t ele pot fi adaptate la ne!oile societăţii interesate 6nceea ce pri!eşte at5t suele4 c5t şi eşalonarea 6pruuturilor4 pot fi negociate 6n particular şi potsă nu fie cuprinse 6n bilanţul contabil. unele 6pruutului au caracterul obligaţiilor directe4 at5t acreanţelor con!ertibile4 c5t şi a creanţelor pe !enituri. prin care băncile acordă credite clienţilor săi4 inclusi!

societăţilor coerciale de persoane sau de capital. Aceste efecte de coerţ conţin eleente de


8/26

certitudine %obligaţia necondiţionată de plată şi a!alul( sunt negociabile şi se pot transite pringirare4 scontare şi reescontare4 deci creează posibilitatea deţinătorului&beneficiar de a&şi procuraresurse financiare 6nainte de scadenţă.


9/26

creditului acordat direct de particulari4 respecti! de asociaţii sau de terţe societăţi străine. Astfelde etode de finanţare 6bracă fore di!erse. Din acest punct de !edere4 se disting4 6n practicafranceză trei fore de credit: a#a$/"e a!'a2"!. b!$/"e e 'a+ , a"%e 'a%e3! e&m0/m/%/*

A#a$/"e a!'a2"! . Capitalurile societăţilor coerciale de persoane sau curăspundere liitată este4 de regulă4 insuficient pentru desfăşurarea unei acti!ităţi deosebite.


10/26

9ocul şi iportanţa creditului 6n relaţiile social econoice sunt e!idenţiate prin funcţiilesale şi anue:

4/$'2a %b/%#+4 constă 6n obilizarea resurselor băneşti disponibile la unoent dat 6n econoie şi redistribuirea lor prin acordarea de 6pruuturi spre anuite rauri4sectoare de acti!itate care au ne!oie de fonduri de finanţare. Disponibilităţile băneşti se referă lasurplusurile de capital de circulaţie aflate teporar sub foră inacti!ă 6n conturile bancare alesocietăţilor coerciale4 la rezer!ele de casă sub foră inacti!ă 6n conturile bancare ale

societăţilor coerciale4 la rezer!ele de casă ale firelor păstrate 6n conturi bancare4 econoiile populaţiei depuse la casele de econoii ori la băncile coerciale. ferind agenţilor astfel dedisponibilităţi4 creditul sporeşte puterea de acţiune producti!ă a capitalului pun5nd astfel 6nişcare forţele econoice latente şi contribuind la creşterea a!uţiei reale a societăţii. Deaseenea4 operati!itatea dată procurării de noi capitaluri dă ai ultă elasticitate econoiei 6nansablul ei4 fa!oriz5nd orientarea ai rapidă a in!estiţiilor spre sectoarele sau acti!ităţileinerente şi e$terne şi contribuind pe această bază la creşterea eficacităţii arginale a capitalului.Tot prin funcţia distributi!ă4 creditul participă la concentrarea capitalului şi dirijarea acestuiaspre acţiuni de are an!ergură4 profitabile 6ntregii societăţi.

4/$'2a e %a$4!mae a e'!$!m"! &$ $#e%2 4 prin care se concretizează unadin legile obiecti!e ale econoiei de piaţă4 şi anue realizarea ec=ilibrului acroeconoic

confor ecuaţiei > L ;4 6n care > reprezintă econoiile iar ; in!estiţiileG orice indi!id poateeconoisi o anuită suă de bani4 ai are sau ai ică4 6n funcţie de !enitul şicoportaentul său econoic. >conoisirea care nu este urată de in!estire constituie otezaurizare şi reprezintă un factor de dezec=ilibru pentru !iaţa econoică. care oferă pentru proprietarii ărfurilor posibilitatea depozităriilor şi obţinerii cu anticipaţie4 6ntr&o proporţie ai are sau ai ică4 a contra!alorii acestora.

Prin finanţarea producţiei şi consuului4 precu şi prin crearea unor instruente şi te=nici

deosebit de fle$ibile4 creditul a de!enit o prezenţă sine !ua non 6n !iaţa socială şi econoică din

-0


11/26

orice ţară ci!ilizată. De aseenea4 prezenţa sisteului de credit şi a forelor sale 6n societăţilea!ansate4 oferă nueroase facilităţi4 inclusi! protecţia participanţilor la actul econoic--.

Creditul are un rol deosebit şi 6n proo!area relaţiilor econoice internaţionale4 stiul5nde$porturile şi iporturile4 asigur5nd o desfăşurare norală4 rapidă şi 6n deplină siguranţă aoperaţiunilor de e$port&iport.


12/26

diferitele categorii sociale4 un regi politic instabil4 contestat4 o politică econoică oscilantă sauopţiuni şi atitudini nesigure4 fără perspecti!e clare4 !or influenţa eleentul esenţial al creditului4adică 6ncrederea4 descuraj5nd at5t tendinţele de econoisire prin interediul instituţiilor specializate4 c5t şi cererea de credite sau acordarea lorG

4a'%! e $a%/+ 07!"!3'+ , e %a2e4 care se referă nu nuai la eleentuldefinitoriu al creditului4 6ncrederea4 ci şi la coportaentul agenţilor econoici4 a6ntreprinzătorilor4 dar şi a populaţiei 6n ansablul său. Nu se poate face abstracţie de aptitudinea

diferitelor grupuri sociale spre econoisire4 consu sau in!estiţii sau spre tezaurizare4 de poziţia populaţiei 6n raport cu libera iniţiati!ă etc.4 care ţine de cutuă4 de religie4 de ni!el de cultură şide educaţie sau de profesiunea şi poziţia socială a indi!izilor.

9uarea 6n considerare a acestor condiţii4 cunoaşterea şi constituirea lor au o deosebităiportanţă pentru etapa de tranziţie la econoia de piaţă. 9a o analiză suară a condiţiilor creditului4 se constată că4 6n cea ai are parte4 acestea se găsesc 6ntr&o foarte ică ăsură 6nţara noastră. De la !ec=iul regi ai persistă obiceiurile şi entalităţile antieconoice4 contrare

principiilor de bază ale econoiei de piaţă4 care 6ncă nu perit funcţionarea unui siste decredit4 care să poată de!eni un factor de fa!orizare a acestora. ;nf@62u2@ 6#n 45nc5 c1n2#53@ (;n un131 72521 9 6#n u!1#n1)> cu5:u2o#u3 uno# n72#u u# 6#n 6#od. scar Print4 "ucureşti4 -22*4 pg. --,.-* liga4 ;on: Drept financiar public, >d. All4 "ucureşti4 -22*4 pg. /++.

-/


13/26

CAPITOLUL IICREDITUL ANCAR

II.+. CONCEPT %ENERAL. TRĂSĂTURI

Creditul este operaţiunea prin care se iau 6n stăp5nire iediată resurse4 6n sc=ibul unei proisiuni de rabursare !iitoare4 6n od noral 6nsoţite de plata unei dob5nzi ce reunerează pe 6pruutător.

peraţiunea pri!eşte două părţi. parte care dă creditul4 cealaltă parte 6l prieşte4 altfelspus se 6ndatorează-.

Relaţiile de credit au e$istat şi 6n econoiile preonetare. Deci creditul poate e$ista şi 6neconoiile fără onedă. >!ident că4 6n ansablul lor4 relaţiile de credit4 astăzi4 nu se poteancipa pe =aina onetară.

peraţiunile de credit pot inter!eni 6ntr&o gaă aplă de la relaţiile 6ntre indi!izi sub

fora unor acorduri personale siple4 p5nă la tranzacţiile foralizate ce se efectuează pe pieţeleonetare sau financiare foarte dez!oltate şi forulate 6n cadrul unor contracte cople$e. parteiportantă a relaţiilor de credit pri!eşte obilizarea capitalurilor disponibile şi a econoiilor.

Părţile iplicate4 tipul de instruente utilizate şi condiţiile 6n care creditul este consiţit4sunt e$tre de di!erse şi 6n continuă e!oluţie. Dispoziti!ul instituţional !ariază de aseenea4 dela ţară la ţară.

>senţial ră5ne acelaşi peste tot: o !aloare actuală se transite de un creditor %in!estitor sau 6pruutător( unui debitor %6pruutat( care se angajează să&l raburseze4 după un tip4 6ncondiţiile specificate de acordul de credit4 6n cadrul căruia debitorul proite4 de aseenea de a

plăti dob5nda pentru a reunera pe creditor.


14/26

de obilizare şi utilizare a acestor econoii. Pe acest fundal se desfăşoară odificări calitati!e printre care transforarea econoiilor de disponibilităţi onetare 6n econoii financiare4 fapt ceinfluenţează radical acti!itatea interediarilor4 băncile.

fectele negati!e ale unei aseenea situaţii care afectează ajor pe deponent pot fi

pre!enite prin adinistrarea judicioasă a depozitelor şi creditelor de către bănciG angajarea decredite pe baza =5rtiilor de !aloareG obilizarea efectelor %la piaţa onetară(4 prin reescont şi alteoperaţiuni.

Creditele care se acordă4 de regulă4 prin bănci4 angajează fonduri ce nu aparţin băncii. De

aici necesitatea4 6n scopul unei fere gestiuni a fondurilor ce&i sunt 6ncredinţate banc=erului să&şi6ntărească poziţia sa de creditor prin garanţii personale sau reale*.%aranţia personală este angajaentul luat de o terţă persoană de a plăti4 6n cazul 6n care

debitorul este 6n incapacitate.


15/26

Dreptul de reţinere asigură creditorului posibilitatea de a reţine un bun corporal4 proprietatea debitorului4 at5ta tip c5t el n&a fost ac=itat integral. Pentru aceasta trebuie 6ndeplinite anuitecondiţii: bunul corporal deţinut să aibă o legătură cu creanţa iar creanţa trebuie să fie certă şie$igibilă.

%a&area este actul prin care debitorul reite creditorului un bun 6n garanţia creditului4gajul.

ajarea poate a!ea loc cu sau fără deposedare. Dacă gajarea are loc fără deposedare4

creditorul prieşte un titlu de recunoaştere a gajului care face obiectul publicării %de pildăgajarea fondurilor de coerţ(.Creditorul titular al gajului are4 6n !irtutea gajării4 anuite drepturi: de preferinţă %de a plăti 6naintea altora4 6n cazul !5nzării bunului ce face obiectul

gajului(G de urărire %dacă se sc=ibă proprietarul(G de reţinere %păstrarea obiectului gajului(G de !5nzare %!5nzarea 6n justiţie a bunului gajat(.

'poteca este actul prin care debitorul acordă clientului dreptul asupra unui iobil4 fărădeposedare şi cu publicitate.

;poteca conferă creditorului dreptul de preferinţă şi dreptul de urărire.

;poteca poate fi legală %pre!ăzută de lege(4 con!enită %consiţită prin contract( sau judiciară %acordată de organele judecătoreşti(.

Pri!ilegiul este dreptul conferit prin lege unor creditori de a a!ea prioritate 6n a fi plătiţiatunci c5nd dispun de o garanţie asupra unei părţi4 sau asupra totalităţii patrioniului debitorului.

Creditorul pri!ilegiat dispune de dreptul de preferinţă şi de dreptul de urărire.Pri!ilegiile pot fi generale şi speciale4 respecti! obiliare şi iobiliare.ricare ar fi garanţiile oferite4 creditorul nu poate să piardă din !edere că o bună garanţie

nu trebuie să fie dec5t o precauţiune suplientară4 şi nu un suport al unui risc ai ult dec5t este probabil.

Decizia creditorului trebuie să se 6nteeieze pe totalitatea 6nsuşirilor calitati!e aledebitorului4 ale patrioniului său4 şi a odului de adinistrare şi nu nuai pe cele ce sedesprind din aprecierea garanţiilor.

Trebuie subliniat că4 6n caz de necesitate4 transforarea garanţiilor 6n bani presupune pentru creditor eforturi şi c=eltuieli suplientare şi iplică iobilizări 6ndelungate alefondurilor. Toate acestea deturnează creditorul4 respecti! pe banc=er4 din preocupările saleobişnuite4 şi&i aduce prejudicii4 ce nu 6ntotdeauna pot fi coensurate !aloric şi4 pe această cale4recuperate.

Creditorul4 respecti! banc=erul4 este interesat 6n priul r5nd de derularea norală a procesului de creditare şi ai puţin de anoaliile acestuia4 c=iar dacă acestea 6i aduc unelerecopense.

') Teme$/" e amb/ae ca trăsătură specifică a creditului are o are !arietate. De laterene foarte scurte %/* de ore4 teren practicat 6ntre bănci pe pieţele onetare( şi 6nc=eindu&secu terene de la 10 la +0 de ani şi c=iar -00 %6n situaţiile recente pentru 6pruuturi pri!indconstrucţia de locuinţe(.

Pentru creditele pe teren scurt4 credite acordate 6ntreprinderilor4 sau credite de consu4este caracteristică rabursarea integrală la scadenţă.

Creditele pe teren ijlociu şi lung iplică adesea rabursarea eşalonată4 fapt ce6nseană că4 pe parcurs4 la terenele stabilite4 lunare4 triestriale4 etc.4 odată cu plăţile cu!enite

pentru dob5nzi se rabursează o parte din 6pruuturi.>$perienţa a arătat că atunci c5nd creditele4 prin natura lor pe teren lung4 s&au acordat 6n

condiţiile 6n care se plăteau periodic nuai dob5nzile4 rabursarea principalului credit ur5nd a

fi făcută integral la terenul stabilit4 s&au creat preise pentru lipsa de răspundere 6n doeniulcreditului4 ceea ce a contribuit la apariţia fenoenului de incapacitate de plată a debitorilor şifalientul instituţiilor de credit4 pe scară largă3.3 "ran4 Paul: "elaţiile financiar#bancare ale societăţii comerciale, >d. Tribuna >conoică4 "ucureşti4 -22*4 pg. /1.

-+


16/26

) D!b9$a este o caracteristică a creditului.


17/26

Prin creditare4 băncile folosesc4 6ntr&o priă etapă4 capitalurile teporar disponibileobilizate 6ntre ele4 ur5nd ca4 6ntr&o etapă urătoare4 să recurgă la concursul altor flu$uri decapital e$istente sau create de banca de eisiune şi de alte bănci4 prin operaţiunile de recreditare.

#1761c2! 6#nc653131 c#1"21 5co#"521 "1 4@nc.

A#a$/"e &$ '!$% '/e$% sau creditele de casă %sau trezorerie(4 reprezintă raporturile decredite 6nteeiate pe o deplină cunoaştere a acti!ităţii 6ntreprinderii4 fără a fi consenate prin6nscrisuri relati!e la fiecare angajaent.

le sunt enite să satisfacă necesităţile

curente pri!ind acoperirea c=eltuielilor de producţie cu caracter ipre!izibil şi greu de localizat46n obiecte care să reprezinte o garanţie !eredică. Aceste credite nu au stabilite terene derabursare.

De regulă4 acordarea de astfel de credite este 6nteeiată pe depozite copensatorii. Funcţiaacestor depozite decurge 6ntr&un sens din faptul că 6ntreprinderile 6şi păstrează toatedisponibilităţile 6n conturile de la bancă4 ceea ce perite băncii să acopere necesităţile unor 6ntreprinderi prin 6nsăşi redistribuirea depozitelor 6n cont curent constituite de alte 6ntreprinderi.Pe de altă parte4 e$istenţa peranentă a depozitelor copensatorii 6nseană pentru o bancăreducerea resurselor utilizate4 iar pentru o 6ntreprindere o păstrare a sol!abilităţii.

altă caracteristică a acestor credite este şi faptul că acestea4 nea!5nd la bază 6nscrisuri4 nuau posibilitatea de recreditare4 baz5ndu&se pe principalele resurse ale băncii. De aici ni!elul

dob5nzii ai ridicat4 dar stabilit de regula4 6n corelaţie cu dob5nda de piaţă şi4 6n od obişnuitutilizarea suplientară pentru reunerarea băncii4 a unui coision.)isteul de acordare general este 3n5 "1 c#1"24 6n condiţiile căreia se stabileşte liita

a$iă a creditului acordat 6n acest cadru.

-


18/26


19/26

spre utilizare pentru alte persoane %dob5nda 6pruutului( pe o durată4 pentru o folosireoarecare.


20/26

De aseenea4 la r5ndul lor4 deponenţii care asigură partea preponderentă a resurselor băncilor sunt4 6n ai toate ţările4 asiguraţi prin instituţii speciale cu pri!ire la redob5ndireaintegrală a suelor. >!ident4 plăţile pentru asigurarea depozitelor prezintă un cost pentru bănci4un eleent de cost al creditului.

) Ra0!%/" $%e !4e%a , 'eeea e 'e%e este e!ident un factor esenţial 6ndeterinarea ni!elului dob5nzii.

ferta de credite este deterinată priordial de ni!elul econoisirii 6n ţara respecti!ă4 deopţiunile tradiţionale ale populaţiei pentru econoii. >!oluţia ni!elului de econoisire poate fistiulată de ni!elul dob5nzii4 dar oricare ar fi ni!elul dob5nzii4 e$istă un ni!el dat aleconoisirii.

Deterinat de preferinţele failiilor de a econoisii este ni!elul indi!idual al !enitului şiiplicit ni!elul de preferinţe pentru consu.

Stabilitatea economică şi politică are şi ea un rol deosebit 6n 6ncurajarea forăriicapitalului. rice fenoen de instabilitate politică şi dezec=ilibru econoic4 6n special inflaţia4diinuează ni!elul econoisirii şi influenţează negati! diensiunile resurselor de creditare.

(ererea de credite este intercondiţionată de cei trei ari debitori: gu!ernul4 agenţiieconoici şi failiile4 deopotri!ă influenţaţi de e!oluţia acti!ităţii econoice şi tendinţele de

dez!oltare a in!estiţiilor.Aşa cu a precizat anterior4 ni!elul dob5nzii4 astfel deterinat este 7dob5nda de bază8 la

care se adiţionează 6n od firesc factorul de risc4 care ajorează astfel diferenţiat4 ni!eluldob5nzii pentru fiecare din solicitanţii de credit.

)tarea econoiei 6n dez!oltarea sa liberă sau 6n 6ncercările de orientare prin politicieconoice şi 6ndeosebi prin politici onetare şi de credit influenţează asupra ni!eluluidob5nzilor4 dar totodată trebuie să rearcă că ni!elul dob5nzilor4 6n diensiunile sale dinfiecare etapă4 are o influenţă ajoră asupra econoiei afect5nd dez!oltarea şi e$pansiuneaeconoică4 c=eltuielile de consu şi in!estiţiile.

Ni!elul dob5nzii se e$priă 6n diferitele segente ale pieţelor creditului şi 6n diferiteleraporturi 6ntre debitori şi creditori4 6n special 6ntre bănci şi clienţii lor4 6n !ariate tipuri şi !ariateării.

Diferitele rate ale dob5nzi e$istente4 specifice 6n di!erse relaţii sunt structurate 6n cadrulunor legături reciproce senificati!e şi pute spune că acţionează 6n cadrul unui ecanis.


21/26

Blue c*ip este o e$presie 6pruutată de la bursa de !alori care este folosită pentru areprezenta acti!itatea unei fire care funcţionează fără reproş şi are bune relaţii cu colaboratorii.

Această rată se construieşte adăug5nd două puncte la rata dob5nzii de bază.Funcţie de gradul de risc4 alte fire pot fi creditate cu dob5nzi sporite prin adăugarea la

dob5nda de bază a 6ncă *4+ sau puncte. "ata dob)n$ilor pentru +mprumuturile personale este la ni!el real4 foarte ridicată4 deoarece4

cu este de 6nţeles4 !izează operaţiuni ce iplică o ultitudine de debitori şi ultiple riscuri.

;ată că pri!ite 6n ansablul lor4 dob5nzile practicate de bănci faţă de clienţii lor se află 6ncorelaţia necesară de cone$iune a unui ecanis.>$ainarea ratelor interne ale dob5nzilor subliniază posibilitatea băncii de a a!ea o politică

proprie faţă de clienţii săi4 6n general4 şi 6n deosebi !is&a&!is de fiecare dintre ei4 6n special.!oluţia dob5nzii4 decurg5nd din cerinţele spontane ale dez!oltării econoice4 sau deri!atădin politicile onetare şi de credit4 are un rol deosebit 6n orientarea şi uneori dirijarea tendinţelor econoice 6n ansablu şi 6n diferitele sale sfere. ptiizarea ei 6n funcţie de potenţialul ei şi decerinţele reale ale econoiei reprezintă o c=estiune ajoră 6n econoia de piaţă conteporană.

II.. RESURSELE DE CREDITARE

peraţiile pasi!e reprezintă pentru bănci operaţiile de constituire a resurselor.


22/26

Astfel4 "16o82131 35 !1"1#14 sunt caracterizate de elasticitate4 a!5nd 6n !edere cădepunătorii pot dispune 6n orice oent utilizarea lor pentru plăţile 6n cont sau retrageri dincont4 potri!it intereselor lor4 ceea ce poate acţiona spre e!entuala lor diinuare abruptă.

>!oluţia disponibilităţilor din depozitele la !edere se caracterizează 6n od necesar printr&oanuită !ariaţie a suei soldurilor4 6n care se deliitează un anuit sold ediu peranent caree$priă posibilităţile de fructificare a depozitelor de către bancă prin folosirea lor ca resurse decreditare.

Etilizarea suelor pro!enite din depozitele la !edere necesită 6nsă prudenţă4 6ntruc5tangrenarea resurselor din depozite 6n proporţii e$agerate ar putea crea dificultăţi băncilor4 6ncazul 6n care deponenţii ar solicita4 6n rituri şi !olue nepre!ăzute4 disponibilităţile din conturi.

Depozitele la !edere reprezintă cea ai stabilă resursă a băncilor coerciale.

A* C!$%/"e '/e$%e reprezintă o foră specială de ser!ire bancară a titularilor de cont.)unt conturi prin care agenţii econoici ca şi persoanele particulare 6nregistrează intrări de sue

prin: cecuri4 !iraente4 ordine de plată4 etc.Această funcţie principală a contului curent este efectuarea operaţiunilor de casierie ale

titularului de cont4 deci prestarea unor ser!icii nueroase şi laborioase care solicită efortdeosebit din partea băncii şi reprezintă pentru beneficiar o degre!are substanţială a propriilor

atribuţii antreprenoriale. Aşa se face că area ajoritate a băncilor aplică un regi specialsoldurilor ce se creează 6n aceste conturi4 pentru care4 fie că nu se acordă dob5nzi4 fie că se

bonifică o dob5ndă redusă.Deşi apreciază 6nsenătatea operaţiunilor de care beneficiază şi recunoaşte public faptul că

gestionarea plăţilor iplică c=eltuieli ult ai ari dec5t !eniturile obţinute de la titularii decont 6n acest scop4 totuşi aceştia nu se sfiesc 6n a retrage şi fructifica4 pe alte căi4 soldurile aiari care s&ar fora pentru o perioadă ai 6ndelungată 6n aceste conturi.

1* C!$%/"e e e0!8% sunt4 prin natura lor4 enite să asigure fructificarea unor econoii%fie ale firelor4 fie ale persoanelor( pe un teren ai 6ndelungat.

De aici posibilităţile ai restr5nse acordate titularilor pri!ind işcarea din cont prin6ncasări sau efectuări de plăţi. Enele bănci aplică restricţii şi cu pri!ire la retrageri. Astfel băncileengleze cer să fie anunţate cu %şapte( zile anticipat pentru retragerile ai iportante4 deşi 6nfapt nu aplică aceste pre!ederi.

Norele de operare 6n aceste conturi orientează deci spre o dinaică stabilă 6ntruc5t acestetipuri de conturi asigură pentru băncile coerciale area ajoritate a resurselor diensionale4 şiun grad de stabilitate 6n tip.

C* De0!8%e"e "a %eme$.Potri!it con!enţiei 6ntre deponent şi bancă pri!ind terenele sau celelalte condiţii de

depunere %dob5nzi4 etc.( creează o bază sigură de fructificare 6n procesul de creditare4 pe terene

corelate cu natura şi durata acestor resurse.Pentru băncile coerciale4 fora principală de atragere o reprezintă con2u#31 "1 "16o82"1 n!172=.

De aseenea4 băncile coerciale desc=id clienţilor con2u# "1 1cono


23/26

)iilar reescontului sunt o61#5=un31 "1 3o


24/26

Aseenea conturi şterg astfel diferenţa 6ntre depunerile la !edere şi depunerile la terensau pentru econoii4 din punct de !edere operator4 iar din punct de !edere al dob5nzii bonificatecreează a!antaje asigur5nd un ni!el ridicat4 siilar depunerilor la teren.

Conturile A.T.). %automatic transfer s/stem( sunt o !ariantă a conturilor N@4 care presupune enţinerea 6n cont a unui depozit ini nereunerat destinat plăţilor curente4 6n tipce suele 6ncasate ce depăşesc acest plafon sunt li!rate autoat la regiul de dob5nzi dineconoii4 a!antajos pentru titularul de cont.


25/26

Creditele bancare pe teren ijlociu recreditabile se acordă4 de regulă prin girul unor instituţii de credit specializate4 enite să proo!eze anuite acti!ităţi4 care e$ain5nd utilitateacreditului din punct de !edere econoic general4 preia4 6n priă instanţă4 creanţa ur5nd să otransfere băncii de eisiune.

uipaent dePetites et #oens >nteprises.

Dacă 6n acest doeniu băncile coerciale au inter!enţii ai restr5nse4 băncile de credit peteren ijlociu şi lung4 băncile de raură4 societăţile financiare4 cele de leasing 6n principal4sunt pe larg iplicate 6n creditarea cerinţelor de capital fi$ ale firelor.

C* Ce%aea '7e"%/e""! e e60"!a%ae a &$%e0$e"! Ne!oile 6ntreprinderilor pri!ind acoperirea c=eltuielilor de e$ploatare se satisfac de bănci

pe două căi:a( prin creditarea creanţelor coercialeG

b( prin acordarea de credite din trezorerie.

a( (reditarea creanţelor comercialeCreditarea creanţelor coerciale 6nseană pentru bănci a prelua4 contra onedă4 creanţele

coerciale pe care 6ntreprinderile furnizoare le au asupra clienţilor lor.Cea ai !ec=e te=nică cunoscută şi folosită ca atare este operaţiunea de scontare.Scon25#15 ? ca foră de bază a operaţiunilor cabiale ? reprezintă concesiunea cabiei

către un alt beneficiar 6n sc=ibul !alorii actuale a cabiei. Necesitatea scontării cabiei secreează 6n condiţiile 6n care beneficiarul cabiei4 care %6n perspecti!ă4 la scadenţă4 urează să6ncaseze !aloarea integrală a creanţei(4 a!5nd ne!oie urgentă de bani cedează acest drept4 deregulă băncii

)contarea este o operaţiune caracterizată prin urătoarele trăsături: cedarea cabiei4 prin scontare are caracterul de act de !5nzare&cupărare4 6n sensul

că se cedează şi se preia dreptul de a beneficia de sua pre!ăzută 6n cabieG scontarea cabiei este o !5nzare specială4 6n sensul că fiecare din beneficiari care au

recurs la scontare şi deci au cedat proprietatea cabiei ră5ne obligat la plata suei din cabie6n condiţiile 6n care trasul sau alţi participanţi la procesul cabiei nu au putut plăti. )e anifestăastfel o caracteristică specifică4 răspunderea solidară a tuturor senatarilor cabiei la platasuei respecti!eG

scontarea cabiei este o operaţiune de creditare4 at5t prin faptul că se referă latransferul unui instruent de credit4 c5t şi prin aceea că deterină plasarea resurselor de

creditare a unei bănci pe un anuit teren4 cu asigurarea 6ncasării dob5nzii aferente.)contarea este actul prin care creditul coercial4 consacrat 6n cabie4 se transforă 6ncredit bancar.

Prin scontare4 beneficiarul iese %6n liitele precizate ai sus( din raportul de credit anterior4obligaţia trasului de a plătii fiind 6nlocuită prin bani efecti!i4 pe care banc=erul 6i a!ansează.

Pe de altă parte4 trasul4 angajat iniţial 6ntr&o operaţiune coercială4 de !5nzare a ărfurilor de credit4 de!ine4 ca urare a scontării4 debitor al băncii coerciale.

)contarea angajează banca 6n raporturi cabiale specifice. De!enind beneficiară a cabiei4fie 6n od definiti!4 fie ca interediar4 6n cazul 6n care decurge de la reescontare4 banca 6şiasuă4 6n caz de consenatară a cabiei4 obligaţia de a plăti 6n caz de necesitate4 respecti! risculde a participa la acoperirea suei de plată. De aici necesitatea ca banca să selecţioneze cu

atenţie cabiile pe care le scontează potenţialul econoic şi sol!abilitatea fiecăruia dintresenatarii cabiei.

/+


26/26

b( (reditele de tre$orerie & sunt credite pe teren scurt4 6n general p5nă la un an4 a!5nddrept scop acoperirea necesităţilor onetare legate de ciclul de fabricaţie şi de coercializare.>le au două fore principale:

a!ansul 6n cont curentGcreditele specializate.

-. 01ansurile +n cont curent reprezintă fora predoinantă a creditelor 6n Anglia şi

).E.A.4 a!5nd ponderi iportante şi 6n alte ţări.A!ansurile 6n cont curent se acordă de către bancă prin plata cecurilor eise de titularii decont şi 6n cazul 6n care aceştia nu au disponibilităţi 6n cadrul unei liite con!enite4 confirate%o!erdraft(.

/. (reditele speciali$ate. Creditele specializate sunt destinate a acoperi o serie de necesităţilegate de desfăşurarea producţiei cu ar fi:

creditele de capanie care au drept scop să acopere c=eltuielile de fabricaţie şi destocare pentru unităţi cu acti!itate sezonieră din agricultură şi acti!ităţi ane$e %industriaalientară 6ndeosebi( din industria de confecţii şi 6ncălţăinte4 lucrări4 etc.G

creditele pentru stocuri %garantate prin Jarant( pentru acoperirea ărfurilor

susceptibile de a fi gajate şi 6n general depozitate 6n docuri sau aflate 6n curs de transport.După cu se ştie4 Jarantul este docuentul care atestă e$istenţa ărfurilor 6ntr&un depozit

general %6n porturi4 !ăi4 etc.(. Acest docuent perite transiterea proprietăţii prin enţiunifăcute pe o parte a docuentului respecti!4 pe recipisa Jarant. @arantul 6n sine este docuentulutilizat pentru obţinerea şi garantarea creditului şi poate fi utilizat ca un efect de coerţ. Deci

prin enţiunea făcută pe Jarant se transite creanţa constituită prin gajare şi dreptul e$tre4 dea dispune ca atare asupra ărfurilor gajate.

@arantul asigură creditorului garanţia asupra ărfurilor şi posibilitatea recuperăriicreditului acordat.

A!5nd 6n !edere posibilitatea scăderii preţurilor4 ni!elul creditului este diinuat 6n raportcu !aloarea garanţiei4 asigur5ndu&se o arjă 6n fa!oarea băncii.

@arantul perite recursul cabial4 fiind din acest punct de !edere4 asiilat cabiei şi deaseenea4 fapt esenţial4 perite obilizarea lui. Deci dă posibilitatea băncii să recurgă larecreditare.

creditul bancar-lucrare-partea 1

Documents