Costin CLIT

Plebiscitul din 2-5 martie 1941 organizat în judeţul Fălciu

Extras din „Lohanul”. Revistă cultural-ştiinţifică, Anul IV, nr. 4 (14), octombrie 2010 p.70-71.

Plebiscitul din 2-5 martie 1941 organizat în judeţul Fălciu

Costin Clit

Însărcinat de Carol al II-lea (1930-1940) în funcţia de prim ministru, generalul Ion Antonescu cere regelui, pe care îl dispreţuia, să abdice şi să părăsească ţara. Odată cu urcarea pe tron la 6 septembrie 1940, regele Mihai I (1940 - 1947) emite decretul prin care generalul Ion Antonescu primeşte puteri depline în calitate de Conducător al statului. Refuzat de P.N.L şi P.N.Ţ., Ion Antonescu decide formarea unui guvern în colaborare cu Garda de Fier, asupra componenţei căruia s-a căzut de acord la 15 septembrie 1940. Relaţiile dintre Ion Antonescu şi Gardă se tensionează, culminând cu eliminarea Gărzii de la putere în urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941. Ion Antonescu formează la 27 ianuarie 1941 un cabinet alcătuit în principal din militari şi trece „la aşezarea bazelor tipului său de autoritarism”, adoptând o serie de măsuri mai ales îndreptate împotriva legionarilor. Ion Antonescu, pentru justificarea măsurilor şi legitimarea regimului în condiţiile în care se bucura de o reala simpatie şi apreciere, datorită înlăturării legionarilor de la putere, organizează plebiscitul naţional din 2-5 martie 1941, măsurile sale fiind aprobate de 99,9 la sută dinte participanţi.1

Prin Decretul lege, publicat în „Monitorul oficial”, nr. 48, din 26 februarie 1941, referitor la organizarea plebiscitului, se acordă dreptul de participare tuturor cetăţenilor români, civili şi militari de sex masculin, care au împlinit 21 de ani, iar „evreii sunt excluşi”.2 Iuliu Maniu, liderul P.N.Ţ., aduce o serie de critici generalului Ion Antonescu la 27 februarie 1941, pronunţându-se pentru abţinerea de la votare a partidului său prin invocarea motivelor de ordin formal şi „altele care privesc însuşi fondul problemei”. Iuliu Maniu se abţine de la participarea „la un plebiscit organizat într-un regim complet lipsit de libertatea necesară manifestării opiniilor şi sentimentelor adevărate ale ţării. Sub stare de asediu şi cenzură, fără putinţa unei discuţii libere în contradictoriu şi fără putinţa pentru ţară de a se informa asupra situaţiei reale, asupra importanţei şi consecinţelor actelor de guvernământ şi liniei de conducere politică a statului, cu interdicţia oricărei manifestări de atitudine politică, supusă unor drastice sancţiuni penale, anunţate în acelaşi timp cu decretul plebiscitului însuşi, votul cetăţenilor este lipsit de libertate şi sinceritate. El rămâne astfel viciat, ca şi votările de sub regimul regelui Carol II.” Iuliu Maniu critică ritmul rapid al întocmirii listelor electorale, lipsa controlului, caracterul improvizaţiei, desfăşurarea plebiscitului în condiţiile prezenţei a numeroase efective militare străine din ţară. Plebiscitul este văzut ca unul de „ratificare, aceasta fiind o metodă de sondare a opiniei publice, complet necunoscută legilor noastre de până astăzi.”Unele reproşuri ale liderului P.N.Ţ. vizau perioada legionară de

1 Keith Hitchins, România 1866 – 1947, Ediţia a II-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998, p.445-4632 Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Vaslui(D.J.A.N.V.), Fond Tribunalul Judeţului Fălciu (F.T.J.F.), dosar 96 / 1941, f. 3

guvernare.3De altfel Iuliu Maniu va critica şi cel de-al doilea plebiscit, organizat la 9 noiembrie 1941. Generalul Ion Antonescu răspunde punctual liderului ţărănist la 22 iunie 1941, ziua atacului asupra U.R.S.S. Printre problemele de politică internă şi externă, Ion Antonescu abordează şi chestiunea plebiscitului din 3-5-martie 1941 prin care a fost confirmat regimul său. Ion Antonescu a „făcut apel la conştiinţa fiecărui român, să-şi dea aprobarea sau dezaprobarea asupra lor, tocmai pentru că ele (actele de guvernământ . N.A.) înglobau nevoile generale, postulatele naţionale, ordinea şi siguranţa statului. Nimeni n-a influenţat această conştiinţă, orice propagandă fiind interzisă sub cele mai aspre sancţiuni şi nu cred ca sub regimul parlamentar să se fi făcut vreo consultare populară mai liberă, mai conştientă şi mai disciplinată ca cea de la 2 martie.”Generalul Ion Antonescu remarcă organizarea tehnică realizată „în condiţiuni care să asigure obiectivitatea cea mai desăvârşită, comisiile fiind alcătuite numai din magistraţi şi profesori, indicaţi prin funcţiunile lor şi un reprezentant al cetăţenilor, ales de preferinţă dintre ofiţeri”.„Nu am aşteptat o aprobare sau dezaprobare a partidelor politice, legal inexistente şi nici n-am chemat la vot pe partizanii D-voastră. M-am adresat cu inimă frăţească tuturor românilor şi sunt foarte mulţumit pentru consacrarea morală a actelor mele de guvernământ dată prin cele trei milioane de voturi, între care se găsesc fără voia D-voastră şi unii aderenţi ai Partidului Naţional Ţărănesc. Căci altfel ar trebui să constat că absenţa partidului, hotărâtă de D-voastră şi ratificată de Comitetul Central, nu s-a făcut deloc simţită la consultarea plebiscitului din 2 martie a.c.”4 Comisia plebiscitară a judeţului Fălciu numără printre membrii săi pe V. G. Racoviţă, directorul Liceului „Cuza Vodă” din Huşi şi subprefectul Aurel N. Mocanu. Comisia plebiscitară din oraşul Huşi, formată din Constantin Spiridonescu, preşedinte, Vasile Racoviţă, Aurel N. Mocanu, l-a contactat pe căpitanul G. Constantinescu, comandantul trupei de pază. Biroul de votare era format din Constantin Spiridonescu, Ioan Dimitriu, grefier, secretar, Vasile Racoviţă şi Aurel N. Mocanu. Exprimarea voturilor începe la ora 8 00 în Sala Teatrului din Huşi, alegătorii îndeplinind condiţiile decretului lege cu nr. 51, publicat în „Monitorul oficial” , nr. 48, din 26 februarie 1941. Procesul votării s-a desfăşurat „în cea mai perfectă ordine şi linişte”, iar la ora 18 30, cei din comisie s-au „transportat la Cazarma Reg(imentului) 10 Vânători din oraşul Huşi, unde am găsit prezentă trupă, cu ofiţerii de rezervă şi subofiţerii de rezervă în număr de 2354 alegători cu drept de vot, care au votat toţi cu menţiunea „Da”, deci în total au votat un număr de 4906 ”. Numărul votanţilor după listă era evaluat la 1355 şi în ziua respectivă la Sala Teatrului şi-au exprimat votul 2552 de alegători.5Procesul de votare la Huşi este continuat şi în 3 martie 1941 între orele 8 00 – 18 00, timp în care se mai prezintă 275 alegători din Huşi, alte localităţi şi ofiţeri de trupă aflaţi în Garnizoana Huşi, al căror număr se ridică la 180 (un total de 455 de alegători, care se pronunţă prin „Da”). Numărul total al celor care şi-au exprimat opţiunea în zilele de 2-3 martie 1941 este de 5361 alegători.6

Procesul verbal încheiat la 3 martie 1941 ne indică la Arsura comisia plebiscitară alcătuită din judecătorul Virgil Pavelescu şi grefierul Ilie Velicu, care invită pe Neculai

3 Iuliu Maniu – Ion Antonescu Opinii şi confruntări politice 1940 – 1944, Cuvânt înainte, îngrijire de ediţie, note şi comentarii de Ion Calafeteanu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, p. 36-39, nr. 64 Iuliu Maniu – Ion Antonescu Opinii şi confruntări politice 1940 – 1944, p. 47-485 , D.J.A.N.V., F.T.J.F., dosar 96 / 1941, f. 86 Ibidem, f. 11

Stratulat, primarul comunei şi căpitanul C. Mucica. La 3 martie 1941 se constituie biroul electoral format din Virgil Pavelescu, preşedinte, Ilie Velicu, secretar, Neculai Stratulat şi Ioan Tofan, delegaţi.7 În localitatea Avereşti întâlnim Comisia plebiscitară nr. 6, conform procesului verbal întocmit la 2 martie 1941, formată din judecătorul Virgil Iordăchescu, preşedinte, Ilie Velicu, grefier. Biroul de votare este constituit din Virgil Iordăchescu, preşedinte, Ilie Velicu, secretar, Ioan D. Pivniceru şi Ifrim Ciobacă, delegaţi. Comisia a invitat înaintea începerii plebiscitului primarul comunei, Ioan D. Pivniceru şi pe căpitanul C. Mucica, comandantul trupelor de pază.8 Judecătorul Virgil Pavelescu şi grefierul Ilie Velicu sunt transportaţi din Arsura la Duda în 3 martie 1941 pentru formarea comisiei plebiscitare, care invită pe primarul Hristachi Filip şi căpitanul C. Mucica. Biroul electoral este format din Virgil Pavelescu, preşedinte, Ilie Velicu, secretar, Hristachi Filip şi Dumitru Stoian, delegaţi.9

Procesul verbal din 4 martie 1941 atestă comisia plebiscitară din comuna Dodeşti, formată din judecătorul Petre Dumitriu, Iordache Grapă, sprijiniţi de primar şi sublocotenetul în rezervă A. Gheorghiu pentru asigurarea ordinii, biroul de votare cuprinzând pe Iordache Grapă, preşedinte, Ştefan Profir, secretar, Neculai T. Popa şi Ioan Ionaşcu, delegaţi.10

În comuna Epureni plebiscitul se desfăşoară în 4 martie 1941, procesul verbal din 5 martie 1941 ne arată pe judecătorul Virgil Pavelescu şi grefierul Ilie Velicu ca membri ai comisiei plebiscitare. De buna desfăşurare a plebiscitului s-au ocupat primarul Neculai Manoilescu şi căpitanul C. Mucica. Biroul de votare este format din Virgil Pavelescu, preşedinte, Ilie Velicu, secretar, Neculai Manoilescu şi Sandu Mardare, delegaţi.11

În comuna Găgeşti şi-au desfăşurat activitatea specifică judecătorul Petre Dumitriu, Iordache Grapă (comisia plebiscitară), primarul comunei şi sublocotenetul în rezervă A. Gheorghiu pentru asigurarea ordinii specifice. Biroul de votare care şi-a desfăşurat activitatea în 2 martie 1941, este format din Iordache Grapă, preşedinte, Ştefan Profir, secretar, Gheorghe Butnaru, delegat.12

Judecătorul Ionel Rarincea şi grefierul Constantin Ciocan alcătuiesc comisia plebiscitară din comuna Lunca Banului. Sunt invitaţi primarul Irimia Corcodel şi locotenentul Stefârţă Profire, în vederea asigurării condiţiilor necesare bunei desfăşurări a plebiscitului. Din biroul electoral fac parte Ionel Rarincea, preşedinte, Constantin Ciocan, secretar, Irimia Corcodel şi Gheorghe Răilescu, delegaţi.13 În comuna Jigălia documentele cercetate atestă pe judecătorul Petre Dumitriu, Iordache Grapa (comisia plebiscitară), primarul comunei, sublocotenetul în rezervă A. Gheorghiu, pentru asigurarea condiţiilor propice desfăşurării plbiscitului, Iordache Grapă, preşedinte, Ştefan Profir, secretar, D. Samoil şi Neculai Prouroc, delegaţi (biroul electoral).14

Procesul verbal încheiat la 5 martie 1941 ne prezintă în comuna Pogăneşti pe judecătorul Ionel Rarincea şi grefierul Constantin Ciocan, membrii comisiei plebiscitare,

7 Ibidem, f. 288 Ibidem, f. 279 Ibidem, f. 2910 Ibidem, f. 6411 Ibidem, f. 3012 Ibidem, f. 4513 Ibidem, f. 3414 Ibidem, f. 53

ajutaţi de primarul Ilie Ignat şi locotenentul Stefârţă Profire şi biroul de votare alcătuit din Ionel Rarincea, preşedinte, Constantin Ciocan, secretar, Ilie Ignat şi Alecu Stratulat, delegaţi.15

Comisia plebiscitară din comuna Stănileşti, formată la 3 martie 1941, se compune din Judecătorul Ionel Rarincea şi grefierul Constantin Ciocan, sprijiniţi de primarul Ioan Pândaru şi locotenetul Stefârţă Profire, comandantul trupei de pază. Biroul electoral este format din Ionel Rarincea, preşedinte, Constantin Ciocan, secretar, primarul Ioan Pândaru şi Gheorghe Antoche, delegaţi (vezi procesul verbal din 4 martie 1941).16

În comuna Vetrişoaia, conform procesului verbal din 2 martie 1941 s-au remarcat judecătorul Ionel Rarincea şi grefierul Constantin Ciocan, membrii comisiei plebiscitare, primarul Neculai Roman şi locotenetul Stefârţă Profire, care s-au ocupat de buna desfăşurare a plebiscitului, din biroul electoral au făcut parte Ionel Rarincea, preşedinte, Constantin Ciocan, secretar, Neculai Roman şi G. Popescu, delegaţi.17

Anexă18

Tabloul de rezultatele voturilor pe secţii la alegerile plebiscitare efectuate în zilele de 2 – 5 martie 1941

Nr. Secţia de votare Nr.alegători înscrişi Tabel votanţi Da Nu12345678910111213141516171819202122

HuşiCoziaRăducăneniBohotinMoşnaGrozeştiScoposeniGorbanDrânceniDolheştiBuneştiCozmeştiGhermăneştiBoţeştiStroeştiTătărăniCreţeştiAverştiArsuraDudaEpureniAlbeşti

1355270948442571451248328462683447818504607319528625514609392455797

5361219787429460330201399963491319588394475235377569366461290344586

5361219787428459330201399963491319588394475235377569366461290344586

---11-----------------

15 Ibidem, f. 3616 Ibidem, f. 3517 Ibidem, f. 3318 Ibidem, f. 66

232425262728293031323334353637383940414243444546

CrasnaTârziiOlteneştiHurdugiUrlaţiŞchiopeniCârligaţiVetrişoaiaLunca BanuluiStănileştiPogăneştiŞişcaniGrumezoaiaHoceniDeleniFălciuBerezeniRânceniVutcaniRoşieştiBăseştiGăgeştiJigăliaDodeşti

10331854135123553472965655962924023835444046011655854021067864504196253514

24310

1672234542721733894866763716303171852613393111368531321786729390159221398

24801

1672234542721733894866763716303171852613393111368531321786729390159221398

24799

------------------------2