DOCUMENTE HUŞENEVOLUMUL I

1

Coperta I: Sigiliul şoltuzului de Huşi, Ioan (3 august 1673);Coperta IV: Sigiliul Episcopului Ioan de Huşi (3 august 1673).

Culegere text: Costin ClitTehnoredactare: Constantin Vasilică

Sponsor: Dumitru Buzatu, preşedintele Organizaţiei judeţene PSD Vaslui

Editura PIMEditură acreditată CNCSIS – 66/2010Şoseaua Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 4, Iaşi – 700497Tel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730www.pimcopy.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiCLIT, COSTIN Documente huşene / Costin Clit. – Iaşi: PIM, 2011. – 10 vol. ISBN 978-606-13-0405-9 Vol. 1. – 2011. – ISBN 978-606-13-0405-9

930.25(498 Huşi)

2

DOCUMENTE HUŞENEVOLUMUL I

(1655 - 1883)

VOLUM ÎNTOCMITDE

COSTIN CLIT

EDITURA PIMIAŞI 2011

3

ISBN 978-606-13-0405-9

EDITURA PIM

4

CUVÂNT ÎNAINTE

Prin volumul de faţă inaugurăm seria de Documente huşene, pe care dorim

să o continuăm şi în viitor, fără a ne propune o anumită economie a lucrării. Este cunoscută publicului specializat importanţa documentului în elaborarea de monografii, studii şi articole. Primul pas în istoriografia huşeană l-a făcut ierarhul cărturar Melchisedec Ştefănescu în monumentala-i lucrare, Cronica Huşilor şi a Episcopiei cu aseminea numire, tipărită în 1869.

Ca student al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, am urmat un curs special al doamnei Zamfira Mihail, de la care am aflat despre existenţa unei părţi a arhivei Episcopiei Huşilor, depozitată după 1949 în turnul clopotniţă de la biserica catedrală din oraşul Roman. Odată cu reînfiinţarea Episcopiei Huşilor l-am cunoscut pe regretatul Episcop Ioachim prin profesorul Boris Gorceac. În timpul unei discuţii i-am expus situaţia fondului documentar huşean din Roman. P.S Ioachim, iubitor de istorie, a întreprins demersurile necesare şi a reuşit recuperarea zestrii documentare pe care a adus-o la Huşi şi a depozitat-o la subsolul Palatului Episcopal, unde se află şi astăzi. Am avut privilegiul de a fi primul care a răsfoit şi lecturat documente din fondul amintit. Cu sprijinul specialiştilor de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale din Vaslui, fondul de documente a fost inventariat şi depozitat după normele specifice. Am susţinut cu tărie opoziţia P.S. Ioachim de a preda documentele Arhivei de la Vaslui, domnia sa afirmând: „Nu vreau să fiu primul Episcop care predă de bună voie fondul arhivistic al Episcopiei.”În timpul păstoriei sale am avut acces nelimitat pentru cercetarea fondului documentar, timp în care am reuşit să copii sute de documente, multe dintre ele regăsindu-se şi în volumul de faţă. Cercetările în Arhiva Episcopiei au încetat odată cu urcarea în scaunul Episcopal a noului ierarh, episod despre care este prea timpuriu ca să vorbim.

Cercetările s-au extins între timp în Arhivele din Vaslui, Iaşi şi Bucureşti, unde am depistat noi documente referitoare la istoria urbei noastre.

Am folosit drept criteriu în publicarea volumului locul emitent al documentelor. După înfiinţarea Episcopiei Huşilor din 1598 numeroase acte sunt redactate de ierarhii huşeni în legătură cu proprietăţile funciare ale instituţiei păstorite. Episcopia Huşilor şi-a avut jurisdicţia până la 1812 dincolo de Prut, i-au revenit apoi ţinuturile Vaslui, Tutova, Covurlui şi Cahul. Documentele din volumul de faţă fac lumină în descifrarea trecutului localităţilor din arealul aflat sub jurisdicţia Episcopiei Huşilor de-a lungul timpului. Din documentele publicate putem descifra aspecte economice, bisericeşti, culturale, instituţionale, educaţionale. O mică părticică din trecutul localităţilor actualului judeţ Vaslui, dar şi din Basarabia se regăseşte în volumul pe care îl oferim spre cercetare.

Numeroase documente reflectă activitatea ierarhilor huşeni: episcopul Meletie Istrati (1851 primăvara-1857 iulie), arhiereul Ghenadie Şendrea Tripoleos (august 1857- 13 noiembrie 1858), arhiereul Calinic Miclescu Hariupoleos (1858-1860), arhimandritul Melchisedec Ştefănescu (16 februarie 1861-17 noiembrie 1861), arhiereul Dionisie Romano-Traianopoleos (1864-mai 1865), episcopul Iosif Gheorghian (iunie 1865-martie 1879) şi Calinic Dima (martie 1879-noiembrie

5

1886). Melchisedec Ştefănescu s-a oprit cu documentaţia la anul 1863, trecând cu rapiditate prin epoca sa contemporană.

Aducem mulţumiri tuturor celor care ne-au sprijinit în activitatea noastră: Marian Ceru, Bogdan Andrieş, foşti elevi ai Seminarului teologic „Sfântul Ioan Gură de Aur”din Huşi,Viorel Ceru, George Ursăcescu, care ne-au fost gazde minunate.

Un cuvânt de mulţumire se cuvine domnului Dumitru Buzatu, preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Social Democrat, un Mecena vasluian, care în mod dezinteresat ne-a susţinut financiar în publicarea volumului de faţă şi în alte proiecte culturale realizate până în prezent.

6

1. - 7163 (1655) mai 30. – Ionaşco Rusul, mare logofăt, Ştefan Boul, mare vornic al Ţării de Jos, şi alţi boieri, mărturisesc că Gheorghe Roşca, fost mare vistier, a vândut lui Darie Cărăbăţ, mare comis satul Stârpeni cu vecini şi cu bălţi de peşte pe Prut, ţinutul Lăpuşna, ce-l avea danie de la Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, cu 180 de oi mari şi 100 de cârlani de Lăpuşna. Scrie Contăş.

Seibomî Ionaşco Rusul vel logofăt i Ştefan Boul vel dvornic Dolnie Zămle, Vasilie Cetman i părcălab Suceavschi i Istrati Dabija vel vor(nic) Visnu Zămli, Ilie Septelici vel post(elnic) i Gligori Rusul vel spăt(ar), Solomon Bârlădeanul vel vist(iernic), Neculai Mogâlde vel ceaşnic, Miron Bucium vel sulger i Miron Ciocială vel clucer i Neculai Buhuş vel log(o)făt i Dumitraşcu post(elnic) i Dumitraşco Roşca i Ruginia Vasilie Beldie dvor(nic) glotnii i Inihă boliari i Voini ot dvor gpnăd ego milost, scriem şi mărturisim cu acest zapis a nostru, cum au venit înainte(a) noastră fratele noastru dumn(ealui) G(h)eorg(h)ie Roşca, ce-au fost vist(iernic) de nime nevoit nici asuprit, ci de a lui bună voe au vândut a sa driaptă ocină şi moşie tot satul Sterpenii în ţinut(ul) Lăpuşnii, pe apa Prutului, cu vecini şi cu bălţi de peşte şi cu tot venitul ce acest sat Sterpenii i-au fost lui danie şi miluire de la răposatul Alexandru vod(ă), ficiorul Radului vod(ă). Acela sat l-au vândut dumn(ealui) fratelui nostru lui Darie Cărăbăţ mare comis drept 180 oi mari, oi de Lăpuşna şi drept 100 de cârlani, iar de Lăpuşna. Şi s-au sculat dumn(ealui) Darie Cărăbăţ comisul şi au dat aceste aice mai sus scrie, toate la mâna dumn(ea)lui G(h)eorg(h)ie Roşca ce-au fost vist(iernic) 180 oi mari, oi de Lăpuşna şi 100 de cârlani denainte(a) noastră a tuturor. Deci, noi văzând de a lor bună voe tocmală şi deplin plată, făcut-am de la noi această mărturie dumn(ealui) lui Darie, a-ş(i) face de pe această mărturie a noastră şi diresă domneşti. Pentru credinţă iscălit-am întâi dumn(ealui) G(h)eorg(h)ie Roşca ce-au fost vist(iernic), după aceea am iscălit şi noi toţi cum mai sus sântem scriş(i). Şi eu Contăş am scris să s(e) ştie.

U Ias(i)

Vlet 7163 mai 30

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale (D.A.N.I.C.), Fond Manuscrise, 545, f. 118v; Melchisedec, Melchisedec Ştefănescu, Chronica Huşilor şi a Episcopiei cu aseminea numire, Appendice la Chronica Huşilor, Tipografia C.A Rosetti, Bucureşti, 1869, p. 70-72; Menţiune în Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva Istorică Centrală a Statului, (în continuare C.D.M.), vol. III, 1653 – 1675, întocmit de Mihai Regleanu, Doina Duca, Constanţa Negulescu, Veronica Vasilescu, Cornelia Crivăţ, Bucureşti, 1968, p. 49, nr. 127.

2. - 1667 (7175) mai 20. – Beciul din Plopeni ce fetele sale Tudura şi Măria vând lui Neculai Racoviţă, hatman, o falce şi jumătate de vie la Pliaşa (Pleşa) Broştenilor, cu 40 de lei bătuţi. Martori. Ioan, Episcopul de Huşi, Iorest, dichiul, de la Episcopie, Peater şoltuzul şi alţii. Scrie Istratie.

Adică eu Beciul din Plopeni, şi cu fetele meale cu Tudura şi cu Măria scriem şi mărturisim cu cest adevărat zapis al nostru de nime siliţi nici nevoiţi ce de

7

a noastră bună voe am vândut dereaptă ocină şi moşie a noastră o falce şi giumătate de vie din Pliaşa Broşteanilor, dumisale hatmanului Neculai Racoviţă dereptu 40 de lei bătuţ(i) ca să fie dumisale dereaptă ocină şi moşie neclătită în veaci. Iară din oamenii noştri nime să nu să ameastece sau să s(e) ispitească să o răscumpere în veaci. Şi cându o am vândut, au fost înaintea svinţii sale părintelui Ioan Episc(o)pul de Huş(i) şi în tocmala noastră au fost Iorest dic(h)iul de la Sfânta Ep(i)scopie şi Gelasie clisiarhul şi preuţii cei domneşti de la Sfânta Ep(i)scopie, anume popa Platon şi popa G(h)eorg(h)ie şi şoltuzul Peater şi Dumitru Butucea şi Pavăl ficiorul Rănjăi şi mulţi târgoveţi bătrâni şi oameni buni de târgu şi din megiaş(i). Şi pentru credinţa au pus Svinţia sa părintele Episc(o)pul Ioan pecetea Sfintei Ep(i)sc(o)pii şi au pus şoltuzul pecetea târgului şi noi câţi mai sus sântem scrişi toţi ne-am pus degetile şi iscăliturile ca să s(e) ştie.

Vlt 7175 Mrţa maiu 20 dni<ss> Iorest dic(h)iuErodiacon Gelasie Ereu PlatonEreu G(h)iorg(h)ieDumitru ButuceaPavăl RânjeaIstratie Pis.

D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, nr. 543, f. 86 - 87, Original, difolio, rupt, lipit, trei sigilii în fum, unul mic iconografic, unul mijlociu al târgului Huşi şi unul inelar; Publicat de Melchisedec Ştefănescu, Chronica Huşilor, p. 132-133; Menţiune în C.D.M., III, p. 319, nr. 1478.

3. -1669 (7177) mai 24. -Misail staroste de cizmari cu soţia sa Nastasia vând lui Gheorghie Bute şi jupânesei sale Alexandra o casă cu pivniţă din târgul Huşi, cu 38 lei bătuţi, bani gata.

Adică, eu Misail staroste de cizmari şi cu a mia femeie cu Nastasia, scriim şi mărturisim cu acest adivărat zapis al nostru, precum noi de nime siliţ nici asupriţi, ce de a noastră bună voe, am vândut a noastră direaptă ocină şi cumpărătură, o casă cu pivniţ(ă) cu tot, caria noi am avut în trâg în Huşi şi ne-au fost nouă diriaptă cumpărătură de la Podolianul di acolo din Huş(i), aciasta noi o am vândut dumisali lui G(h)iorg(h)ie Bute şi giupâniasăi sali Alixandrii cu tot vinitul direptu treizecişioptu de lei bătuţ(i), toţ(i) bani gata, şi dumnialor ni-au făcut plata deplin la mâna nostră de banii aceia carii mai sus sântu scriş 38 de lei bătuţi toţi bani gata. Iar despre nime gâlceavă să nu aibă dumnialui jupânul G(h)iorg(h)ie Bute, nici giupâniasa dumisali Alexandra, ce numai cu noi să aibă aş întreba cine va vria să facă vrio gâlciav(ă) şi aciasta tocmal(ă) şi zapisul acesta carel noi li-am făcut prilejitu-s-au mulţi oameni buni orăşăni de aici din trâg din Iaş(i) anumi Dumitraşco Zamoschie şi Crâstea, staroste [de neguţători ] şi Necula ficiorul lui Ena […][…] şi popa Ionăş din Huş(i), ce iaste popă ungurescu şi Frnvţem Haiu şi Andon, tot din Huşu, şi Stanciul Bărbiariul din Iaş(i), şi Andonâi, şi Dumitraş viorari domneşti şi

8

mulţi oameni buni s-au prilejit întra ceasta tocmal(ă). Şi pentru mai mare credinţă pusuni-am peceţili dimpreună cu toţ(i) cu aceşti oameni buni şi orăşăni de aici din trâg din Iaş şi din trâg din Huş ca să fie dumisal giupânului Giorgie Bute şi giupăniasăi dumisal Alexandrei direaptă ocină şi cumpărătură cu tot vinitul şi cuconilor săi şi nepoţilor, neclătit în viaci casa cu pivniţa cu tot caria iaste mai sus scrisu, din trâg de Huşi. Şi zapise ce-am avut de cumpărătură făcut de mărturie de la Podolianul şi dintre mulţi oameni buni, şi pecetia trâgului Huşilor datule-am şi acelia toati pre mâna dumisali lui G(h)iorg(h)ie Bute şi giupânesă dumisal(e) Alexandrăi, şi să aibă aş faci şi direase domneşti de pe acelu adevărat zapis al nostru şi altu să nu să amestici şi eu Tiron Diacul am scris să-ţi ştie.

U Ias vliato, 7177 mai 24

Semnături: Misail Staroste de cizmari, Nastasia Stărostoaia, Necula Ecal.

D.A.N.I.C., Fond Mănăstirea Socola, VI ⁄ 1, Original, difolio, filigran, rupt la îndoituri; menţiune în C.D.M ., III, p. 384, nr. 1805.

4. – 14 ianuarie 1680 (7188) - Gheorghe Duca întăreşte Episcopiei Huşilor satul Toporul din ţinutul Lăpuşna, dania lui Alexandru Ramandi, fost mare postelnic.

Noi Duca Voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(o)sp(o)d(a)r zemlii Moldavscoi

Adec(ă), au venit înainte(a) noastră şi înainte(a) alor noştri moldoveneşti boiari, a(i) mari şi a(i) mici, boiarinul nostru credincios Alexandru Ramandi, ce-au fost postelnic mare, de nimene silit, nici asuprit, ce de a sa bună voe, a dat şi au dăruit Sfintei Episcopii de Huş(i) a sa driaptă ocină şi moşie satul Toporul, care sat iaste pe Prut în ţinutul Lăpuşna, cu tot hotarul, şi cu vad în Prut să înble pod, care ocină şi moşie acel sat Toporul au fost şi boierinului nostru lui Alexandru Ramandi driaptă ocină şi moşie de la părintele său Costantin vistiernicul, şi de la unchiul său Chiriţa postelnicul, ce-au fost danie şi unchiului său Chiriţei postelnicul de la Simion Voevod, şi din drept de întăritură de la Constantin Mog(h)ilă Voevod. Pentru aceea şi domnie me(a) dacă am văzut de a lui bună voe danie şi dăruire Sfintei Episcopii de Huş(i) cu acel sat ce mai sus scriem Toporul, şi de la domnie me(a) încă am dat şi am dăruit şi am întărit Sfintei Episcopii de Huş(i) cu acel sat Toporul, şi cu tot locul, şi cu tot venitul, ca să fie şi de la domnie me(a) driaptă ocină şi moşie, şi uric, şi întăritură neclă(n)tit şi neruşiit în veci, peste această carte a domniei mele.

U Es v(e)le(a)t 7188

D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, nr. 545 , f. 89, nr.88; Menţiune la Melchisedec Ştefănescu, Chronica Huşilor, p. 143; Menţiune în C.D.M ., IV, p.117, nr. 449.

9

5. - 1682 (7190) ianuarie 25. – Gligorie Primăvară şi soţia lui Trofana, fata lui Ionaşco cergarul din Foleşti, dăruiesc postelnicului Ramandi partea lor din satul Foleşti, pe Crasna, ţinutul Fălciu.

Adec(ă), eu Gligori Primăvară, şi cu soţul meu T(r)ofana, fata lui Ionaşco cergariul, din sat din Foleşti, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru, de nimene siliţ-(i) nici asupriţ(i), ce de-a noastră bună voe am dat şi am dăruit partea nostră de moşie ce-am avut noi în sat în Foleşti ot Crasna, în ţinutul Fălciului, toată partea noastră ce să va alegi, am dat-o dum(i)sali lui Ramandi postelnicul pentru binele ce ne-au făcut nouă dum(nea)lui de ni-am ras numele de la visterie şi ne-au ridicat şi banii ce ni-au fost nouă să dăm. Deci, pentru binele ce ne-au făcut dumn(lui), noi încă am dat ace(a) parte de ocină dum(nealui) să fie danie în veci dum(i)sali şi coconilor dum(i)sal(i) şi prin zapis ce i-am făcut noi de la mâna noastră ca să aibă dum(nea)lui aş(i) face şi dres domnesc pre ace(a) parte de moşie ce i-am dat-o. Iar oricare s-ar scula să întoarcă ori dintre noi, ori dintru rudeniile noastre sau din ficiorii noştri ca să fie treclet şi proclet şi afurisit şi blăstămat de 318 o(te)ţi de la soborul Nichei şi să fie lăcaşul într-un loc cu satana şi cu Arie. Şi când i-am dăruit noi dum(i)sali şi s-au făcut acest adevărat zapis s-au făcut denainte(a) lui Ionaşco Croitorul şi Achiriilii şi Ionaşco Cergariul şi Chirilă Cărcea. Şi eu Ursu diacul de cămară am scris zapisul. Şi pentru mai mare credinţa ni-am pus şi degetele să să ştie.

Let 7190 gen(ar) 25

D. A. N.I. C., Fond Manuscrise, 545, f. 53; Menţiune în C.D.M., IV, p. 165, nr. 687.

6. - 1682 (7190) martie 8. – Luchian , femeia lui Ştefan cu fetele ei Aniţa şi Acsinia, dăruiesc nepotului lor Andrunachi părţile lor din moşiile Simineşti şi Bumbăta, pe Prut, ţinutul Fălciului.

Suret de pe zapisul cel adivărat asemine(a) ce este din let 7190 mart(ie) 8

Adică eu Luchiana, femeea lui Ştefan sân Panovschi şi cu fetile ei Aniţa şi Acsinia, scriem şi mărturisim (a)cestu dereptu şi adevărat zapis al nostru, precum am dat a noastră dereaptă ocină şi moşie, di nime(ni) siliţ(i) nici asupriţ(i) ce de bună voia noastră, am dat danii nepotu(lui) mieu lui Andrunachi, ce să va alege parte(a) mea de la Simineşti din tot locul cu tot venitul, din ţarini şi din bălţi ce este pe apa Prutului în ţinut(ul) Fălciului. Aşijdere(a), i-am mai dat o moşii ce este pe acea apă la Bunbăta cu tot venitul din tot locul, ce să va alege parte(a) me(a) ca să hie lui dereapte ocine şi moşii şi feciorilor lui, iar din nepoţi şi oamenii mei ca să nu să amestece într nemica peste dania ce am dat eu neputu(lui) mieu lu Andrunache ce să hii lui acestu dreptu zapis de mare credinţă. Şi s-au făcut zapisul denainte(a) preutului Ifrim, şi dinainte(a) lui Iosif călugărul, şi Daniil călugărul di la mănăstire(a) Goescului, şi Gavril Modrus de Simineşti, şi Ion Buzâncă din Şişcani, şi Costantin ot tam, şi Orac ot tam, şi dinainti a mulţi oameni buni. Şi eu Misail călugărul de la Goescu am scris acestu zapis şi pentru credinţă ni-am pus şi peceţile.

10

Mai sus 2 iscălituri (...) fiind încurcate nu s-au putut dezlega şi nu s-au pus.Eu Luchiana Aniţa AcsiniaErei Ifrim iscă(it) Gavril Prodan isc(ălit)Iosip Misail iscăl()it Daniil călugăr Costandin Enache armaşIon BuzânculŞi eu Apostol sân Năstas ot Căbiceşti m-am tâmplat la ace(astă) danii şi

pentru credinţa mi-am pus degetulApostol

S-au cercetat şi de cătră noi acestu suret şi este asemene(a) şi întocma(i) după cum scrii(e) zapisul cel adevărat şi înspre încredinţare am întărit şi cu a noastră iscălitură.

7190 dec(embrie) 28

<ss> <ss>

D. A. N.I. C., Fond Episcopia Huşilor (F. E. H.), XXXI / 1, Copie.

7. - 1682 (7190) iulie 15. – Apostol şi Gherasim, fiii lui Vasilie Dugulei, dăruiesc lui Ramandi postelnicul şi jupânesei Maria a opta parte din satul Leoşti, pe Crasna, ţinutul Fălciu, pentru binele făcut. Tot lor le vinde a şaisprezecea parte din acelaşi sat cu loc de ţarină, de fânaţ şi de prisăci, vaduri de moară pe valea Crasnei şi locuri de grădină.

Adecă, eu Apostol, şi cu fratile meu Gerasim, ficiorii lui Vasilii Duguliai, din Leoşti, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru de nimenia siliţ(i) nici asupriţ(i), ce de a noastră bună voe, am dat şi am dăruit dum(i)sal(e) postelnicului Ramandi şi giupânesii dum(i)sali Marii, a noastră driaptă ocină şi moşie din sat Leoşti, ce sânt pe apa Crasnii, în ţinutul Fălciului, care ne este nouă driaptă ocină şi moşie de pe tatăl nostru Vasilie Duguliai, care tot satul se înparte în 4 bătrâni, şi din a patra parte giumătate care face a opta parte, am dat şi am dăruit dum(i)sali ca să le fie dum(nii)lor sale driaptă ocină şi moşie în veci de veci. Pentru, căci mi-au făcut dum(nea)lui un bine foarte mare de m-au scos de la o nevoie ce am fost, iar dum(nea)lui să aibă a-ş(i) face şi dres domnesc di pe zapisul nostru, iar de să va scula cineva să străce această aşezată danie a noastră din ficiorii noştri sau din rudele noastre, să fie neertat de D(o)mn(u)l D(u)mnezeu din cer şi să fie treclet şi proclet şi anatema şi aforisit de 318 părinţi ce-au fost la soborul Nichei, şi lăcaşul lui să fie cu Iuda şi cu Arie la un loc. Aşjdere(a) am mai dat şi am dăruit dum(i)sali post(elnicului) care mai sus scriem, a noastră driaptă ocină şi moşie tij întracel sat din Leoşti, care tot satul să înparte în 4 bătrâni, şi din a patra parte din giumătate care face a 16 parte, am dat şi am vândut dum(i)sal(e), însă acesti părţi care am dăruit şi care am vândut dum(i)sale li-am dat locul cât să va alege partea noastră, cu loc de ţarină, şi cu loc de fânaţ, şi cu loc de prisacă, şi cu vaduri de moară în apa Crasnii, şi locuri de grădini, să ţie şi dum(nea)lui dinpreun(ă) cu alţi răzăş(i),

11

precum a înblat hotarul, însă care parte am vândut dum(i)sali ni-au fost cumpărături tatălui nostru de la Andronic. Şi fiind noi la mare nevoe am întrebat pe toate rudele noastre şi pre toţ(i) răzăşii noştri şi nici unii din rudele noastre sau din răzăşii noştri n-au vrut să cumpere să ne scoat(ă) de la nevoe. Iar noi dacă am văzut aşa am căzut cu mare rugăminte la dum(nealui) postelnicul Ramandi să cumpere. Deci dum(nea)lui au cumpărat şi ni-au făcut plată deplin, ni-au dat dum(nealui) bani gata 13 lei şi ni-au dat şi un cal bun drept 12 lei şi o vacă cu viţel. Dar pentru vaca cu ce cu viţel ni s-au dat un bou de negoţ drept 5 lei, cari fac peste tot 30 lei. Pentru această ca să fie dum(i)sali driaptă ocină şi moşie de veci, iar dum(nea)lui să aibă aş(i) face şi dres domnesc di pe zapisul nostru şi pe cea de cumpărătură şi pe cea de danie, şi nimeni din rudele noastre s-au din răzăşii noştri, să n-aibă a întoarce vânzare(a) noastră, pentru căci ni-au fost nevoe, nimeni n-au vrut să cumpere să ne scoată de la nevoe.

Şi când s-au făcut această tocmală de ma dat şi am dăruit dum(i)sali s-au prilejit mulţi oameni buni, anumi Grigori Primăvara şi Chirilă Prisăcariul şi Chiochină şi Gavril Zăgăroai, Brânză şi Chirilă snă Cărcii şi Neculai Aprod snă lui G(h)eorg(h)ii şi Vasilii Huşanul şi Gavril din Olteneşti şi Vasile Boţul şi Costantin Aprod şi Andrii snă Necolai Huibanul şi alţi oameni buni şi bătrâni şi tineri, carii s-au prilejit şi Apostol snă Moisi din Leoşti încă s-au prilejit. Şi pentru mai mare credinţa ni-am pus şi degitele ca să fie de mare credinţă să să ştie.

Let 7190 iulie 15

D. A. N.I. C., Manuscrise, 545, f. 52-52v; Menţiune în C.D.M., IV, p.175, nr. 735

8. - 1682 (7191) octombrie 21. – Mârzac, fiul lui Vasilie, nepotul lui Vlad, cu fratele său Gavril şi surorile sale şi Chinan nepotul lui Vlad dăruiesc lui Alexandru Ramandi postelnicului şi jupânesei sale Maria moşia lor din satul Budeşti, la Lohan, ţinutul Fălciu, a şasea parte din sat.

Adec(ă), eu Mărzac sân Vasâli Viuc, şi Vlad, şi cu frati meu cu Gavril, şi cu surorile miale, cu Aniţa, şi cu Vărvara, şi Chinan săn Codruşan Viauc Vlad, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru, preacum noi de bună voia noastră, de nimene siliţ(i), nici asupriţ(i), am dat şi am dăruit a noastră driaptă ocină şi moşie din sat din Budăştii la Lohan, ce sânt la ţinutul Fălciului, din tot satul a şasea parte, care ocină au fost a noastră de la moşul nostru Vlad, acea a 6 parte o am dăruit dum(i)sali postelnicului Alexandru Ramandi şi giupânesâi dum(i)sali Marii, partea părinţilor noştri, ca să fie dum(i)sali driaptă ocină şi moşia şi giupânesâi dum(i)sali şi rudelor dum(i)sali în viaci de veci dăruită.

Iară cine ar vrea să strice această adevărată danie a noastră din ficiorii noştri sau din fraţii noştri sau din rudele noastre să fie neertat de D(o)mnul D(u)mn(e)zeu din ciar, şi să fie treclet şi proclet şi anatema şi afurisit de 318 părinţi de la soborul din Niche(i)a şi lăcaşul lui să fie cu Iuda şi cu trecletul Arie la un loc, iar dumn(e)alui să aibă a-ş(i) face şi dres domnesc de pe zapisul nosstru să fie de aşezarea dum(i)sale.

12

Iar la această a noastră s-au prilejit Tănasii Cogălniceanul, şi Vasilie stolnicul, şi Stahii vătav de vieri de la Huşi, şi vornicul Gavril, şi niamul de la Biariaşti, şi Vasilii Zorbagiu, şi G(h)eorg(h)ii Viauc Chinan, şi Sava vieriul vornicului Gavril, şi alţi oameni buni şi bătrâni, cine s-au prilejit. Şi pentru mai mari credinţa ni-am pus şi degetele ca să fie de mărturie să să criaz(ă).

L(e)t 7191 oct(ombrie) 21

D. A. N.I. C., Manuscrise, 545, f. 50; Menţiune în C.D.M., IV, p. 179, nr. 756

9. - 1683 (7191) martie 9. – Măricuţa, femeia lui Ion, Ghinita sora sa, dăruiesc postelnicului Ramandi moşia lor, din satul Popeşti, de pe Lohan, ţinutul Fălciului.

Adecă, eu Măricuţa, fămeia lui Ion, şi cu sorumia Ghinita, femeia lui Ion, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru, de nimenia silite, nici asuprite, ce di a noastră bună voe, am dăruit a noastră driaptă ocină şi moşie, caria este de la moşul nostru de la Niagre, ce iaste pe Lohan, la sat Popieşti, în ţinutul Fălciului, am dat şi am dăruit dum(i)sali postelnicului Ramandi giumătate de bătrân ce să înparte în 4 bătrâni satul, ca să fie dum(i)sali driaptă ocină şi moşie, şi giumătate dum(i)sali şi rudeniilor pentru cum i-au făcut dum(nea)lui un binefoarte mare. Iar de să va rădica cineva din ficiorii noştri sau din oamenii noştri să străce această danie a noastră, care o am dăruit dum(i)sale să fie neertat de D(o)mnul D(u)mnezeu din cer şi să fie treclet şi proclet şi anatema şi afurisit de 318 părinţi de la soborul Nicheii şi lăcaşul lor să fie cu Iuda şi cu trecletul Arie la un loc.

Şi când s-au făcut acest zapis s-au făcut în târg în Huşi denaintea dum(i)sale lui Ştefan aga şi denaintea lui Vasilii Huşanul şi denaintea lui Mihăilă Ţurche şi denaintea lui Toader din Roşieşti şi Chenan de Ci(o)riceşti şi Gavril sin Vlad şi Tănasii Cogălniceanu şi alţi oameni buni şi bătrâni, încă s-au prilejit când s-au făcut zapisul. Şi pentru mai amre credinţă ni-am pus şi degitele ca să fie de mare credinţă să să ştie.

Vlet 7191 mart(ie) 9

D. A. N.I. C., Manuscrise, 545, f. 50; Menţiune în C.D.M., IV, p. 183, nr. 777.

10. - 1711 (7220) septembrie 1. – Andrunachi, fratele logofătului Mihai, dăruieşte mănăstirii Dobrovăţ părţi de moşie din Simineşti şi Bumbăta pe Prut, ţinutul Fălciu, precum şi un loc de prisacă din Grumezoaia, ţinutul Fălciu, pentru pomenire.

Suretu asemene(a) de pe zapisul cel adivărat ce este din let 7220 sept(embrie) 1

Adecă, eu Andrunac(h)i, fratele a dumisali Mihai logof(ătul), scriu şi mărturisăsc cu acistu adivărat zapis al meu precum am dat danii sfintii măn(ăsti)ri Dobrovăţului nişti ocini ce sânt pe apa Prutului în ţânut(ul) Fălciului, care ocini mi-

13

au fost şi mie danii de la o mătuşi a me(a), anume Luc(h)uiana ce au ţinut-o Ştefan Panovsc(h)i. Şi aceste ocini, anume Simineaşti şi altă sălişte ce să chiamă Bumbătă, şi aceste ocini li-am dat svintii măn(ăsti)ri cu tot venitul ce se vor alege părţile lui Ştefan Panovsc(h)i din tot locul, din ţarină, din bălţi, din fânaţi, ce s-ar afla pe acele locuri, şi am dat şi zapisul cel vechi. Aşijdere(a), am mai dat un loc de prisacă danii din Gurmăzoai(a) tij la ţinutu(l) Fălciului, care loc mi-a fost şi mie danii de la Toader feciorul lui Mihăilă. Şi aceste ce mai sus scrii le-am dat svintii mănăstiri Dobrovăţului di a me(a) bună voe, di nime(ni) asuprit nici nevoit ce de bună voia me(a) să fii(e) pentru sufletul părinţilor noştri. Şi acestu zapis l-am făcut dinainte(a) egumenului Dionisi şi a tot soborul, alţi oameni buni s-au tâmplat. Şi eu pentru mare credinţa am şi iscălit, şi eu popa Varlaam am scris zapisul.

Let 7220 săpt(embrie) 1 Şi denainte(a) lui Ştefan sân Isac. Ştefan Andrunac(h)e

S-au cercetat şi de cătră noi acest suret şi fiind scris asămine(a) după cum zici zapisul vechi am întărit şi cu a noastră iscălitură.

Decem(brie) 28

<ss> <ss>

D. A. N.I. C., F. E. H., XXXI / 2, Suret

11. - 7220 (1712) aprilie 16. – Nicolae Alexandru Mavrocordat acordă Episcopiei Huşilor danie moşia Pleşa.

Noi Nicolae Alexandru voevod b(o)jio M(i)l(o)stii(o) g(o)sp(o)d(a)r zemli Moldavscoi

Adec(ă), domnie mea am socotit pentru Sfânta Episcopie din târg(ul) Huş(i), care fiind la ace(a)stă vreme de răscoali, au ars-o tătarii şi au dezbrăcat-o de toate ce-au avut şi au rămas la mare slăbiciune. Deci, văzând domnia mea slăbăciunile la ce-au rămas şi fiind acolo o bucată de loc domnesc ce să chiamă Pleşe, în mijlocul altor moşii a Episcopiei, iată domnia mea m-am milostivit dintra noastră osăbită milă şi am dat-o acea bucată de loc sfintei mănăstiri Episcopiei cu tot venitul ce s-ar afla acolo ca să fie şi de la domnie mea miluirea neclă(n)tită în veci, pentru aceea şi după a noastră viaţă şi domnie pe cine D(u)mnzeu va alege a fi domn întraceastă ţară, ori din ficiorii noştri, ori dintralt niam străin, poftim să nu strâce a noastră miluirea ce-am miluit sfânta mănăstire, precum nici noi n-am stricat miluirea ce-au făcut alţi domni, ce mai vârtos să aibă a întări ca să aibă vecinică pomenirea. Aceasta scriem gsd, întralt chip să nu fie.

U Es 7220 av(gust) 26 Vtorog Gvtsdva

D.A.N.I.C. Manuscrise, nr. 545 , f.103, nr. 100; O parte a documentului este redat de Melchisedec, Chronica Huşilor, p. 181

12. - <1720>. – Hotarnica moşie Stănileşti.

14

Milostive şi luminate Doamne, să fii mărie ta săn(ă)tos. Facem ştire mării tale pentru satul Stănileşti de la ţinutul Fălciului, care este a dumn(ea)lui Iordachi Ruset vornic, fiind luminata porunca mării tale ca să hotărâm de cătră Voloseni şi de cătră Stărpeni. Deci, alţi oameni nu sânt acolo p(r)inpregiur, ca să ştie hotarul din bătrâni, fără cât iarăş(i) s-au aflat dintru oameni bătrâni din Stănileşti, care i-au apucat din părinţii lor, precum au umblat hotarul Stănileştilor şi a Măicanilor din gios de Stărpeni. Care sat Măican iarăş(i) esti a dumn(ealui) vornicului Iordachi şi precum ne-au arătat şi au rădicat cu sufletele lor, pe acolo am pus stâlpi şi precum s-au socotit şi din mărturie lui Cujbă vornicul şi a Ducăi comis, înpreună cu alţi megieş(i), care au hotărât din zâlele lui [spaţiu gol] v(oe)vod. Începându-să semnele hotarului Stănileştilor din sus desprea Voloseni, dintr-un loc din dumbravă, de unde să hotărăşte cu a vlădicăi de Huşi din zare(a) dialului Sărăţii, de acolo drept spre răsărit în dreptul locului peste vale(a) Budului şi în dialul Largii s-au pus un stâlp de piatră, de acolo trece vale(a) Lărgii pe la ulmi tot spre răsărit şi pesti o buză de pisc şi peste zănoaga piscului ce este tot acolea. Şi dialul tot pe podiş p(r)intre nişte spini păn(ă) în zare(a) dialului Prutului, carele este asupra Pruteţului, s-au pus un stâlp în zare(a) dialului într-o cărare, de acolo drept la vale şi deci şăsul peste balta Stănileştilor care să mărturisăşte în mărturia hotarnicilor ce scriem mai sus, pe la coada bălţii pe un grind păn(ă) Pruteţ, carele au fost din zilele bătrânilor pe acolo Prutul şi în ţărmurile Pruteţului s-au pus iarăş(i) un stâlp de piatră din gios de sălişte(a) Andreeceştilor, unde au fost şi casa lui Costandin Grosul vornicel, a dumn(ealui) Ioan Racoviţă, ce au fost vornic mare, a cărue este satul Volosănii. De acole trece peste Pruteţ şi alăture în sus ţarmurea Pruteţului păn(ă) la cotul Cănepilor, de acolo ia drept spre răsărit pe şăs spre Prut, pe unde să înpreună cu hotarul Hudicenilor la mijlocul şăsului, de acolo şăsul în gios păn(ă) la balta ci să cheamă Răcea, care este hotarul Sterpenilor, di acolo să întoarce spre apus, dându-ş(i) coasta cu hotarul Sterpenilor şi trece peste Pruteţ şi în malul Pruteţului deasupra este o movilă lângă drum şi în movilă s-au aflat un hotar de piatră vechi a Stărpenilor care esti pus de Cujbă vor(nic) şi de Duca comis, ce s-au pomenit mai sus. De acolo tot spre apus p(r)intre ţarini, trece peste râpa Miclei şi în zare(a) dealului Budul pe podiş s-au pus stâlp de piatră, de acolo peste vale(a) Budului în dreptul lacului tot spre apus şi peste un pisc p(r)intre nişte ulmi, de acolo drept la dial(ul) ce să chiamă Bunga şi în zare(a) dialului este sămn ru[pt]ura, unde să înpreună cu hotarul vlădicăi de Huşi în dealul Sărăţii. De acolo zare(a) dealului în sus păn(ă) la loc(ul) de s-au început hotarul dintâi. Atâtai tot hotarul Stănileştilor din giur înpregiur. Aşijdere(a) şi hotarul Măicanilor, carele l-am hotărât întâi pe din gios de Stărpenii lui Darii spăt(ar) din dialul Sărăţii, di(n)spre apus,di(n)spre hotarul lui Frătiu drept la vale spre răsărit, dându-ş(i) coastă cu hotarul vlădicăi de Huşi păn(ă) în drumul cel mare ce vine despre Bârlad, s-au pus un stâlpu de piatră lângă drum. De acolo tot la vale păn(ă) la fântâna ce să chiamă înpuţită în capul drumeţului di(n)spre apus, şi în buza piscului de la dial de fântână s-au pus un stâlp de piatră, de acolo trece peste Pruteţ şi tot şăsul spre Prut, pe după balta ce să chiamă Cauşul şi loveşti păn(ă) în mijlocu(l) şăsului Prutului, la balta rătundă este sămn o movilă din gios de Rătunda. De acolo să vărtăjăşti în sus pe şăs, cuprizând balta Rătunda şi Lunguţa, alăturea cu balta Lungului şi loveşti pintrăs cruce(?) tot în

15

sus păn(ă) în balta Vetrici. Di acolo păn(ă) în hotarul Stărpenilor, de acolo în curmeziş spre apus, dându-şi coasta cu hotarul Stărpenilor cel din gios şi trece peste Pruteţ şi p(r)in gura Edii s-au pus un stâlp di piatră cam la mijlocul râpii, din gios de râpă. De acole mai p(r)intre nişte pământuri s-au pus iar un stâlp, de acole la alt stâlp ce s-au pus pe podiş între ţarini, de acole loveşti la un izvor fântână, de acolo drept la dial în dreptul locului pănă în zare(a) dialului Sărăţii. Şi de acolo să întoarci pe zare(a) dialului în gios spre amiazăzi păn(ă) în hotarul din gios, de unde s-au început dintâi.

Atâtai tot hotaru(l) şi a Măicanilor din giur înpregiur, precum au mărturisit oamenii bătrâni din Stănileşti, anume: Văndulachi şi Ioan Silitră şi Porfiri Coşciug şi Ioan Martalogiul şi Durac şi alţii. Şi s-au întâmplat şi Costandin căpit(an) sân Darii spăt(ar) şi Cozma vătavul dumn(ealui) Dumitraşco Racoviţă hatman şi Postolachi Coşăscul vătav dumn(ea)lui Iordache Ruset vornic. Şi pentru credinţă ne-am pus degetele la această mărturii ca să fii de credinţă. Aceasta facem ştire şi să fii mărie ta sănătos.

Robii măriei tale Bejan Hudici vornic glotnei Alexandru uricariu şi Tănasi Bosăi hotarnici. Zaharie uricar au scris întocmai cu ace(a) veche.

D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, 545, f. 115-116;

13. - 1743 (7251) ianuarie 11.- Constantin Nicolae Voievod porunceşte Episcopului Teofil al Huşului şi marelui căpitan de codru , ispravnicul ţinutului Fălciu, să judece pricina vornicului de poartă Gavril Pilat, a cumnatului său Antohi Bantăş şi a preotului Gavril Hirţu, cu femeia lui Timircan şi neamurile ei pentru dijma locului Zugravul Negru din ţinutul Fălciului.

Noi, Costandin Neculai Vvoda, bojii milst găspd Hs Zămlii Moldavscoi, scriem domnia mea la cinstit părintele şi rugătorul nostru Sfinţie sa Teofil, Episcopul de Huş(i), la dumnialui vel căpitan de codru, ispravnicului ţinutului Fălciului. Facem ştire că ne-au jăluit boerul nostru Gavril Pilat vor(nic) de poartă şi cu cumnatul său Antohi Bantăş şi cu preutul Gavril Hirţu, zicând că au o moşie anume locul Zugravului Negru, ce este la ţânutul Fălciului de baştină, iar fămeia lui Timircan şi cu niamurile ei s-ar fi sculat în tărie lor făr(ă) de nici o judecată ş(i) ar fi mers la ace(a) moşie ş(i) au luat toată dejma acelui loc, făcându- se moş(n)en(i). Ce domnia mea dup(ă) jaloba lor, i-am orânduit cu giudecata la cinstit şi credincios boerul nostru dum(nealui) Sandul Sturza vel logofăt ca (şters – N.A) sat, ce nefiind femeia lui Timircan (...) nu li s-a putut hotărî giudecat(a) de aice, ci s-a orânduit acolo. Pentru care venindu-vă carte(a) domniei meale să sorociţ(i) pe ace(a) femeie a lui Timircan şi să-s scoaţă ea scrisori ce ar fi având faţ(ă) să le luaţi sama foarte cu amănuntul şi de se va afla şi Timircăniasa moş(ne)an la acea moşie, pe câtă parte s-ar alege ca având atâta dejmă să-ş ia şi ea, iar ce aţi afla ca luat mai mult să le pliniţ(i) şi-i aşezaţ(i) acolo dându-le şi carte de giudecată. 7251 ian(uarie) 11

D. A. N.I. C., F. E. H., XLIV/3, Original

16

14. - 1746 (7254) mai 24. – Cartea domnească prin care Ioan Mavrocordat scrie ispravnicilor ţinutului Vaslui, să cerceteze pricina pentru pământ din Boldeşti între Grigoraşco Turiţă şi Ioniţă Miclescu spătar care a luat dijma din partea lui Turiţă.

† Noi Ioan Nicolae V(oe)v(o)da B(o)jiu M(i)l(o)stiiu G(o)spodar Zemli Moldavscoi. Scriem domnia mea la cinstiţ(i) şi credincioşi boierii noştri, dumn(ea)lor Ştefan Rusăt biv vel pah(arnic) i Vasilie Costac(h)e biv vel pah(arnic), ispravnicul de ţinutul Vasluiului. Vă facem ştire că aice la domnia me(a) s-au jăluit Grigoraşco Turiţă, zicând că are o parte de moşie la Boldeşti ce sânt în ţinutul Vasluiului, şi părinţii lui pănă au trăit au stăpânit-o cu pace. Şi având într-acel hotar a Boldeştilor şi răposatul Miclescul logofăt, aşe jălui Grigoraşco Turiţă, că în trecutul an s-a sculat Ioniţă Miclescul spăt(ar) şi i-au luat dejmă de pe partea lui Turiţă. Pentru care poruncim domniilor voastre să chemaţi de faţă pe Ioniţă Miclescul şi să le luaţi sa[deteriorat] pe scrisori cine ce a arătat şi precât ve-ţ(i) cunoaşte dreptate să giudecaţi şi să hotărâţi pricina şi ce-a fi parte(a) lui Turiţă să alegeţi şi să-i daţi mărturii şi de a vrea să şi-o aleagă să-i hlizuiţi parte(a) lui dinspre alte părţi. Şi pentru dejmă ce jălueşte că i-au luat Ioniţ Miclescul încă să-i socotiţi şi să-i aşăzaţi şi să-i daţ(i) mărturie aceasta, scriem.

7254 mai 24

Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Vaslui (D.J.A.N.V.), Colecţia „A. Ursăcescu”, II/59, filigran, rupt la îndoituri şi lipit, sigiliu în chinovar; Menţiune Grigore Găneţ, Costică – Ioan Gârneaţă, op. cit., p. 71, nr. 189.

15. - 1748 (7256) august 7 – Ioniţă, fiul lui Constandin Buciumaş din Pojoreni, dărueşte schitului de la Creţeşti, închinat Episcopiei Huşilor, parte de moşie din Foleşti, de pe Crasna, din ţinutul Fălciului, original, hârtie dublă, filigran, deget.

Adică eu Ioniţă sin Constandin Bucimaş ot Pojoreni, scriu şi mărturisăcu cu aceasta adevărat zapis al mieu, la mâna Sfinţii Sali, c(h)iru c(h)ir Ierotei, Episcop Huşilor; precum de nimeni silit nici asuprit ce de a me bună voe am danie sfântului erarh Nicolai care este închinată la Sfânta Episcopia Huşi şi am dată danie parte ce mi s-ar vini din siliştia Foleştilor ce esti la ţinutul Vasluiului pe apa Crasnii, iar hotarul treci şi în ceasta parte de Crasna în ţinutul Fălciului pân în zaria dialului despri Lohan. Care moşâe mi s(e( tragiu de pe maică-me Marie fata lui Gioergie Buciumaş. Am dat zapis sfântului schit ce sa ale(a)gă parte(a) mea despria alţi fraţi ca să fie poman(ă) nooa şi părinţilor noştri, iară de s-ar scula cineva din niamul mieu ca s(ă) strice a noastră driaptă danie, să fie neertaţi de D(o)mnul D(u)mnăzău şi de maica precista şi să aibă poroş înainte straşnicului giudeţu prin sfântul erarhu Nicolai. Şi cându am făcut această zapis s-au tâmplat şi aceşti oameni buni cari mai gios s-au şi iscălit, şi eu pentru mai maria credinţă mi-am pus diagitul.

Iet 7256 aug. 7

Eu Ioniţă sin Constandin Bucimaş

17

Ereu (...) m-am tâmplat Ereu Ion (...) m-am tâmplat.

D.A.N.I.C., F.E.H., L/9.

16. -1749 (7258) noiembrie 23. – Ion Bucimaş şi sora lui Eftimia din Pojorăni, feciorii Mariei, fata lui Gheorghe Buciumaş dăruesc schitului din Creţeşti partea lor de moşie din siliştea Folteştilor, de pe Crasna, pentru pomenire. Original, hârtie, filigran.

Adică eu Ion Bucimaş şi cu Iftimia sora lui din Pojorăni, feciorii Măriei fetii lui George Bucimaş, făcut-am adevărat zapisul nostru precum am dat parte noastră de moşiae cu doi fraţi ce sa alegi despre alţi fraţi cu sâlişte, cu livezi, cu loc de prisacă, cu izvoară, cu vad de moară, cu loc de fâneţi şi de ţari: şi cu tot vinitul din tot locul, ce sa alege parte noastră, care moşâi este pe apa Crasnii în silişte Foleşti. Am dat-o şi am închinato sfântului schit de le Creţeşti, care hram este ierarhul Nicolai de nimen(i) siliţi, nici asupriţi ce d(e)-a noastră bun(ă) voi, pentru ca să ne fie pomană vecinică noo(ă) şi părinţilor şi fiilor noştri, iar de s-ar scula ori cine din niamul nostru, ori ficiori ori nepoţi ori strănepoţi, a o întoarce să fie afurisiţi de noi şi d(e) D(u)mnezău şi în toată viaţa lor pricopsâri să nu aibă şi ertare să nu afle. Şi pentru mai mare credinţa s-au iscălit şi alţi oameni buni cari s-au tâmplat la făcutul acestui zapis, şi noi pentru credinţa am pus degitele.

Leat. 7258 iul 23

Eu Ion BucimaşEu Iftimie – ficiorii Măriei

N.A. Mai urmează un rând.

D.A.N.I.C., F.E.H., L/12.

17. - 1750 (7258) aprilie 26.- Constantin Mihai Cehan Racoviţă Voievod porunceşte ispravnicului ţinutului Fălciu şi vornicului de poartă Grigoraş Agărăci să cerceteze la faţa locului pricina lui Antohi Bantăş, copil de casă, popa Gavril Hirţu, Vasile Tămaş cu fraţii lui strănepoţi Zugravului cu neamul ce se trage din Tohilat pentru moşia Negri de pe valea Plotoneştilor, ţinutul Fălciului.

Noi Costandin Mihai Cehan Racoviţă si Vvoda Bj Mlstio Gspdar, zemli Moldavscoi. Scriem domnia mea la credincioş(i) boiarii noştri, dumn(e)alui ispravnicul de ţinutul Fălciului i Grigoraş Agărăci, vornicul de poartă.

Vă facem ştire dacă veţ(i) vede(a) carte(a) domniei mele să vă (şters – N.A.) mergeţi la moşie la Negri, ce este pe valea Plotuneştilor în ţânutul Fălciului, unde ne jăluiră sluga noastră Anton Bantăş, copil de cas(ă) şi popa Gavril Hirţu, şi VasileTămaş, şi cărţi domneşti şi alte scrisori care le-ţi ceti, şi jăluiesc că li se face împresurare dispre niamul ce să trage din Tohilat, ce sânt şi ei moş(n)eni acolo. Deci mergând acolo să strângeţi pe toţi răzăşii şi pre alţi oameni bătrâni şi megieşi

18

(rupt – N.A) şi să le luaţi sama cetindu-le scrisorile şi să vă siliţi (şters – N.A) veţi adeveri în câţi bătrâni a umblat acel hotar Negri şi ce va alege parte(a) lui Tohilat să o daţ(i) de o parte şi să o stâlpiţi. Iar cu mărturie dom(n)i(i)lor voastre să o daţi niamului lui Tohilat şi ce n-a fi moşie să o stăpânească ceştilanţi moş(n)eni cărora iarăş(i) să le luaţi sama, care din cine să trage şi să le daţi mărturie şi între dânşii încă să le hliziţi locul puind şi semne bolovani şi să daţi mărturie în semne şi făcând hotărnicie cu dreptate să le întăriţi (....) cu ispisoc şi mai mult să nu se mai prelunge(ască) pricina lor de vreme ce au mai cercat dreptate(a) lor şi până alta n-au mai luat curmare. Şi pentru dejmă încă să socotiţ(i) şi cine ca va fi luat făr(ă) ispravă împliniţi la mânurile cărora să cade aceste scrise. 7258 apr(ilie) 26

D.A.N.I.C., F.E.H., XLIV/6 , Original, hârtie, pecete inelară în chinovar, deteriorat.

18. - 1753 (7261) iunie 2 . – Carte domnească prin care Constantin Racoviţă Voevodul Moldovei hotărăşte ca Vasile Codreanu să nu mai stăpânească partea de moşie din Căşoteni, la Gura Lohanului, ţinutul Fălciu, până când se va prezenta la judecată, cu toate dovezile, cu Ştefan Fălcianu, călăraş de Ţarigrad, care pretinde că îi aparţine lui.

Noi Cehan Costandin Mihail Racoviţă Vvod Bj Mlst Gpdar Zemli Moldavscoi

De vreme ce sluga noastră Ştefan Fălcianu călăraşul de Ţaregrad după jaloba ce-au fost dată asupra lui Vasilie Codrianul, că are giudecată cu dânsu pentru o parte de moşie din hotarul Căşotenii din gura Lohanului ot ţinutul Fălciului, parte Nacului, pe care să arată Codrianul a fi stăpân. I s-au dat lui Ştefan Fălcianu soroc de la dumnialui vel logofăt să-l c(h)ieme faţă pe Vasilie Codrianul cu care soroc zisă că l-au c(h)iemat şi astă toamnă la noemvrie şi şi acmu la mai mai înainte de ispas şi n-au înţăles să vie. Iată dară am dată volnicie lui Ştefan Călăraşul să aibă putere a opri pe Vasilie Codrianul dintr-acea parte a Nacului să nu ia nemică din vinitul locului până când va veni să ste(a) faţă la giudecată . Căci că deosăbit de sorocul dumisale vel logofăt să află la mână lui Ştefan Călăraş şi alte 2 cărţi Gpd de soroc una de la pre înălţat părintele domni(e)i mele măria sa Mihai Vod(ă) din văletul 7227 şi alta de la răpăosatul Grigorie Vod(ă) din veletul 7249 c(h)iemând la giudecată pe popa Timotie, moşul fămeii Codrianului de pe care trage Codrianul aceast(ă) parte a Nacului şi până acum n-au luat sfârşit hotărâre(a) acei părţi de moşie. Ce dară cum poruncim să fie oprit Vasilie Codrianul din parte(a) Nacului până când îş(i) va aduce Vasilie Codrianul dovăzile ce-a fi având la vel logofăt să li să hotărască gâlceava. Întralt c(h)ip să nu fie.

7261 iunie 2 Cant(acuzino) Va. Log(ofăt)

D. J. N. V., Colecţia A. Ursăcescu, 62, Original, difolio, filigran sigiliu octogonal în chinovar.

19

19. - 1753 (7262) octombrie 1. – Carte domnească prin care Matei Ghica scrie lui Ştefan Ruset fost mare vistiernic să cerceteze pricina dintre Ştefan Moscu din Popeşti şi Ioniţă Miclescu.

Io Matei G(h)ica Voevod B(o)jiu M(i)l(o)stiu G(o)spodar Zemli Moldavscoi. Scriem domnia mea la cinstit şi credincios boieriul nostru, dumn(ea)lui Ştefan Rusetu biv vel vist(iernic). Facem ştire dum(i)tale că aice la domnia mea au dat jalubă Ştefan Moscul di la Popeşti de [rupt] de la ţinutul Vasluiului, pe dumn(ea)lui Ioniţă Miclescul, zicând Ştefan Moscul precum are o moşie acolo anume Boldeşti, pe care moşie zisă că are şi carte di hotărât giudec(ătoreaască) di la răpăosatul, fericitul întru pomenire părintele domnii mele mărie sa Grigorie Vodă. Şi-au ş(i) stăpânitu moşii şi părinţii lui tot cu pace, şi acum s-ă scoală Ioniţă Miclescul şi l-au zăciuitu dintr-o prisacă şi apoi l-au zăciuitu acum şi din ţarină, pentru care iată că scriem dumit(tale) să-l chemi pe Ioniţă Miclescul, cu scrisori ce va ave(a) faţă şi s(ă) stai să le ei sama pe scrisori şi pe mărturii (l)a bătrâni şi precum vei afla şi cunoaşti dreptate şi s-a dovedi acolo, să-i giudeci şi să-i aşezi şi s(ă-i) dai şi mărturie, ca di s-ar mai tragi la Divan să avem ştire.

U Ias(i) let 7262 oct(ombrie) 1

D.J.A.N.V., Colecţia „A. Ursăcescu”, II/63; Menţiune Grigore Găneţ, Costică – Ioan Gârneaţă, op. cit., p. 73, nr. 198

20. - 7263 (1754) noem(brie) 22. – Neculai Racoviţă biv vel medelnicer vinde satele Stănileşti şi Măicani, ţinutul Fălciului, logofătului Ţtefan Bosâie cu o mie de lei.

Neculai Racoviţă biv vel med(elnicer), sângur, eu scriu şi mărturisăsc cu acest încredinţat zapis al mieu. Precum de bună voia me(a), fiind cuprins de multă datorii şi neavând cu ce să plătesc, am scos la vânzari do(u)ă sate întregi, anumi satul Stănileşti şi satul Măicanii, ce sânt în ţânutul Fălciului, pe apa Prutului, cu bălţi de peşti, cu vaduri de moară în apa Prutului, cu loc de fânaţ la şăs, şi cu loc de ţarină la câmp, şi cu locuri de prisăci, şi cu tot venitul din tot hotarul acestor do(u)ă sate, cari sate îmi sânt şi mie de pe strămoşu(l) meu Neculai Racoviţă, ce-au fost logofăt mari. Deci, aceste sate ce s-au numit mai sus, Stănileşti şi Măicanii, le-am vândut d(u)mn(ealui) logofătului Ştefan Bosăi drept 1000 lei şi dumn(ealui) încă mi-a făcut plata deplin, după tocmala ce-am avut. Pentru aceea dar şi eu i-am dat toate zapisăle celi vechi carele am avut pe aceste moşii ca să-i fie dumn(ealui) driaptă ocină şi moşii în veci, dumn(ealui) şi giupânesăi dumn(ealui) şi a tot neamul dumn(ealui), care Dumnzeu va rădica după dumn(alui). Şi acest zapis s-au făcut dinainte(a) dumn(ealor) boerilor celor mari carei mai gios s-au iscălit cu toţii. Şi eu încă pentru mai mari încredinţare am iscălit.

Let 7263 noem(brie) 22

Neculai Racoviţă biv vel med(elnicer)Ştefan Rusăt vel vist(iernic)Radul Racoviţi vel logof(ăt)

20

D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, 545, f. 113, nr. 112, Rola 147

21. – 1756 ianuarie 9. – Matei Ghica după ridicarea din nou a bisericii catedrale cu hramul Sfnţii Apostoli petru şi Pavel îi face danie tot locul domnesc pe care este construită şi din locul domnesc spre Apus.

Cu mila lui D(u)mnezău Io Matei Ghica voevod, domn zemli Mold(o)vei

Cel ce face fapte folositoare de suflet şi bine plăcute lui D(u)mnezău nu numai că câştigă laudă şi mărire la această viaţă, ci şi după moarte rămâne numele lui nemuritor, ci şi sufletul lui rămâne cu a(l) dreptăţilor. Este adevărat că multe fapte folositoare sânt îndestuli ca să spăsască sufletul. Dar mai presus este milostenia care să face nu numai la săraci şi la căzuţi; ce şi aceea care să face pre la bisăricile lui D(umn)zeu.

Această milostenie este o faptă care covârşeşte pe toate alte bunătăţi. Deschide ceriurile şi agiungi până la scaunul D(umn)ezeeştii măriri, şi dă sălaş în cer şi face pre milostivul înpărăţii ceriurilor moştenitor, precum scrie sfântul Ioan Zlataust pentru milostenia care slăbeşte pre om.

Deci dar şi eu robul lui Dumnezeu, Noi Matei G(hica voevod cu mila lui D(u)mnezeu domn şi oblăduitoriu ţării acestia datoriu fiind a sluji lui D(u)mnezeu cu carea ni-au dăruit nouă bunătatea sfinţii sale, luatam sama pentru Sfânta Episcopie Huş(u)lui la care să cinstesc şi să prăznuesc sfinţii pria iubiţi întru toţi lăudaţi apostoli Petru şi Pavel, carea este zidită din temelia ei de răpousatul Ştefan Vod(ă) cel Bun, şi fiind că la vlet 7200 tâmplându-să cutremurul cel mare aici înţară, din carele multe mănăstiri au fost crăpate, dar Sfintei Episcopii acestia nu numai că turnurile au fost căzut(e), ci încă şi toată bisărica fiind crăpată p(r)inpregiur era, era numai să cadă, di care pricină de frică începusă a nu să sluji nici Dumnezeiasca Liturghie. Deci înştiinţându-ne domnie de una ca aceasta şi măcar că după starea ţării acestia, şi după greli datorii la caria ne aflăm n-am putut a agiutora după bun cugetul domni(e)i meale, dar iarăş(i) n-am putut răbda a să afla această Sfântă Episcopie la această stare. Deci prin bun gând şi nevoinţa domniei meale strângându-i o samă de bani prin purtarea de grij(ă) a prea cinstitului şi de D(u)mnezeu iubitoriului Sfinţie sa kir Inochentie Episcop Huş(i)lor risipindu-să de tot din temelie, s-au făcut altă Episcopie mai întemeiată şi mai frumoasă după cum au fost mai înainte, înpodobindu-să şi cu cele trebuincioasă ale ei, dar fiind că răposatul Ştefan Vod(ă) cel Bun, ziditoriul acestii Sfinte Episcopii nu numai că n-au înzestrat-o cu altele, ci încă nici locul prin care este zidită nu este a ei fiind loc d(o)mnesc, care arătând către domnia mea Sfinţia sa Episcopul: aşadar că şi noi ca un nou ctitor ce sântem am socotit înpreună cu tot sfatul domniei mele dumnialor veliţilor boeri şi iată că miluim această Sfântă Episcopie cu această mai gios arătată milă. Adecă îi dăm danie locul domnesc pre care este zidită Episcopia cu tot locul cel cuprinde ograda mănăstirii. Mai dăm danie Sfintei Episcopii din locul domnesc ce este din dosul ogrăzii Episcopiei înspre apus, care înblă şi în lat după hotarnica ce s-au făcut din partea domniei mele de cătră [spaţiu gol – N.A.] ispravnicul Fălciului şi de cătră [spaţiu gol – N.A.] vornic de poartă, ca să fie şi acest loc drept

21

ocină şi moşie de la domnia me(a), prin care loc câţi oameni vor şedea din posluşnici(i) Episcopi(e)i să nu aibă nici un amestec cu târgoveţii Huş(u)lui, ci să aibă aş(i) plăti birul lor deosăbit şi să nu fie supăraţ(i) întru nemică cu [...]ub-ilicurile târgului, cât la conace, la podvezi şi la alte cheltueli, ci plătindu-ş(i) birul lor după putinţa lor să aibă a posluşi Episcopiei după obiceiul celor ce şed pe moşia mănăstirească. Dar iarăş(i) hotărâm domnia me(a) şi aceasta, din poarta Episcopiei pără în vatra târgului, şi cu toată vatra târgului, Episcopia întru nimic să nu să amestece , ci târgoveţii să fie volnici aş(i) face casă, dug(h)eni şi altilece le-ar trebui, nefiind supăraţ(i) de cătră Episcopie, fiind că şed pe loc domnesc. Aşijderem-am milostivit domnia me(a) cu Sfânta Episcopie şi i-am dat danie toată dejma câtă să va face de pe locul domnesc, însă numai dejma, iar nu şi pământul, care dejma mai (î)nainte să lua de cătră domnie. Adecă să ia dejma din ţarini cu pane, din fânaţă, din prisăci cu stupi, din livezi cu pomi, din dejma de vin, care dejmă de vin să lua mai înainte de cătră 2 paharnic. Şi poruncesc domnia mea voao târgoveţilor din Huş(i) şi altora ce au vin sau altele pe locul domnesc să aveţ(i) a urma la toate după hotărârea domniei mele. Seci dar, pentru această milă ce-am făcut domnia mea cu această Sfântă Episcopie datori să fie şi Sfinţia sa de D(u)mnezeu iubitoriul kir Inochentie Episcopul Huşului, cât şi alţii din vrereaDumnezeiască, după săvârşire(a) Sfinţiei sale (ce )s-ar învrednici a lua păstoria aceasta, a pomeni pururea la sfântul jărtfelnic numele domniei mele şi a preiubitei doamnii noastre şi a prea iubiţ(ilor) fiilor domniei mele, rugând prea milostivul D(u)mnezeu pentru s(ă)nătatea şi (i)ertarea păcatelor răposatului întru fericire părintelui domniei melemăria sa Grigore G(h)ica voevod. Şi spre aceasta este credinţa a însumi domniei mele, Noi Matei G(h)ica Voevod, şi credinţa a prea iubiţ(ilor) fiilor domniei mele Grigore Vod(ă) şi G(h)eorg(h)ie Vod(ă) şi Neculai V(oie)vod, şi credinţa a cinstiţi(lor) şi credincioş(ii) boerii cei mari ai divanului domni(e)I mele, dumnealor Radul Racoviţ(ă) vel logofăt, Costandin Balş vel vornic de ţara de gios, Mihalachi Sturza vel vor(nic) de ţara de sus, Ioan Bogdan hatman, părcălab Sucevschi, Necolache Suciu vel post(elnic), Aristarho Hrisosculeos vel vistiernic,Ioniţ(ă) Sturza vel spăt(ar), Vasilie Razul vel ban, Necolache Caragea vel cămănar, Ştefan Sturza vel pah(arnic), Scărltache Costache vel stoln(ic), Vasilii Costachi vel comis, şi credinţa a tuturor boerilor domni(e)i mele, a(i) mari şi a(i) mici. Şi s-au scris hrisovul acesta în scaunul domniei mele în oraşul Eşilor în anul al triile al domniei mele la anii 7264 genar 9.

D.A.N.I.C., Manuscrise, nr. 545, f. 11-12, Rola 147; Melchisedec Ştefănescu, op. cit., p. 235-239

22. - 7264 (1756) august 26. - Vasâlachi Darii, Maria fiica lui Mihai Darii şi Dumitru fiul lui Ioniţă Darii vând moşia Chiorparii vel jitnicerului Ştefan Bosâie cu 300 de lei.

Încredinţăm cu acest zapis al nostru, precum să să ştii că având noi o moşii, anume Chiorparii, sat întreg ce să hotărăşte din sus cu Stănileştii şi din gios cu Măicanii, am vândut-o dumn(isale) lui Ştefan Bosâi vel jitnic(erul), drept 300 lei noi, care moşie şi nouă ne este dreaptă de la părinţii noştri. Şi făcându-ne dum(isale)

22

plată diplin în mâinile noastre, i-am dat şi acesti scrisori vechi, ce-am avut pi această moşie, ca să aibă dum(nealui) a-ş(i) face dresă domneşti de stăpânire, să(-i) fii dumn(ealui) şi giupânesăi şi cuconilor dumn(ealui) în veci. Şi pentru mai bună credinţă am şi iscălit şi au iscălit şi alţi boeri carii s-au întâmplat la această tocm(e)ală.

Let 7264 aug(ust) 26

Vasâlachi Darii.Marie fata lui Mihai Darii.Eu Dumitru feciorul lui Ioniţă Darii şi pentru credinţă m-am iscălit.

D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, 545, f. 116, Rola 147

23. - 1756 (7265) noiembrie 8. - Preotul Mihalache, fiul popei Mihăilă din Huşi şi popa Ioniţă fiul popei Vasilache, tot din Huşi, vând vornicului de poartă Grigoraş Agărici partea lor din moşie din Budeşti de pe Lohan, ţinutul Fălciu, cu 12 lei.

Adică, eu preutul Mihalachi sân popii lui Mănăilă ot Huş(i) şi din preună cu toţ(i) ficiorii mei şi fetile mele şi eu popa Ioniţi sân popii lui Vasilachi ot tam şi cu ficiori(i) mei datam adivărat zapisul nostru la mâna dumisali vornicului de poartă Grigoraş Agarici, că de nime(ne) siliţi nici asupriţi , ce de a noastră bună voi(e) i-am vândut a no(a)stră dre(a)ptă ocini şi moşie din sat din Budeşti de pe Lohan, din ţinutul Fălciului, parte(a) no(a)stră de pe moşul nostru Tăpcean, ci ni s-au venit douăzăci şi doi de paşi şi o palmă; şi pasul de şasă palme şi ace(a)stă moşie este hotărâtă de Pilat vornicul de po(a)rtă şi Toader Frimul diacul de divan din vlet 7240 octombri(e) 10. Şi dumn(e)alui ni-au făcut plata deplin în mânile doisprezce lei ca să-i fie dumisali dre(a)p(tă) ocină şi moşie şi ficiorilor dumisal(e) şi nepoţilor (!) şi strănepoţilor dumisali şi când am făcut această tocmală au tâmplat mulţi boernaşi de curte şi o(a)mini buni şi noi pintru mai mare credinţari ne-am şi iscălit.

Vlet 7265 noem(brie) 8 <ss>Ereu Mihalac(h)i ot Huşi <ss> Angeluţi Toder <ss> Ierodiacon Iosaf

Şi aceşti bani i-au dat Neculaiu ficiorul meu – Budeşti.

D.A.N.I.C., F.E.H., LXX / 44, Original, hârtie, filigran.

24. - 1757 noiembrie 1. – Scarlat Ghica Voevod întăreşte Episcopului Inochentie hotarnica moşiei Toporul de pe Prut făcută de Nicolae Cehan fost mare medelnicer, Nicolae Kogălniceanu fost mare pitar şi Nicolae Tiron vornic de poartă.

Copia să copie

Noi Scarlat G(h)ica Vvd Bojio Mlstio Voevoda Zemli Moldavscoi

23

Facem ştire cu această carte a domniei mele tuturor cui să cade a şti, că iată au venit înaintea domnii mele şi dinaintea a tuturor boerilor domnii mele a mari şi a mici cinstit părintele şi rugătorul nostru sfinţia sa kir Enoc(h)entie Episcopul Huşilor, şi ne-au arătat o mărturie hotarnică încredinţată de la credincioş boerii noştri dumnealor Mihălac(h)i Cehan biv vel med(elni)cer i Necolai Kogălniceanul biv vel pitar, Necolai Tiron vornicul de poartă, cu iscăliturile lor în care sânt iscăliţi martori şi Ioan igumen, şi preotul Ioan protopop ot Fălcii, şi popa Ioan ot Cozmeşti, şi popa Grigori ot Pâhneşti şi Andronac(h)i vornicul ot Pogăneşti, şi Costandin Gotcă, şi Neculai Arhirie Cerc(h)ez, oamenii bătrâni şi săteni ot Pogăneşti, scriind şi mărturisind că din porunca însumi a domni(e)i mele au mers acei boeri hotarnici(i) de mai sus scriş(i) la o moşii a sfintii Episcopii Huşilor, anume Toporul care moşie esti la ţinutul Lăpuşnii pe apa Prutului unde au ales şi au hotărât de cătră Pogăneşti şi de cătră alţi răzăşi, care după poronca domnii mele mergând acolo şi strângând pe acei oameni ce s-au scris mai sus şi arătând Sfinţia sa Episcopul scrisorile ce are pe ace(a) moşie, anume un zapis pe tot satul Toporul cu vad de pod în Prut ci este danie Episcopii de la răposatu(l) Alecsandru Ramandi ci au fost postelnic mare, aşijdere(a) au mai arătat un ispisoc de întăritură de la răposatu(l) Duca V(oe)v(o)d pe acest sat Toporul din velet 7188 în care ispisoc arată că şi postelnicu(l) Ramandi au avut această moşie de la părintele său Costandin vist(ie)r(ni)c şi de la unc(h)iul său C(h)iriţa post(elni)c ci i-au fost danii şi cari ţiind post(elni)c(ul) de la Simion Vvd şi din dresă de întăritură de la Costandin Movilă V(oe)v(o)d, dar hotarnică vec(h)e n-au arătat Sfinţia sa pe această moşie.

Deci au strâns megieş(i) preoţi şi oameni bătrâni de prin pregiur întrebând de hotarul aceştii moşii şi pentru parte(a) din gios s-au dovedit dintr-un ispisoc a dumis(ale) Iordac(h)i Cantacuzino vel logof(ăt) ci are de întăritură pe satul său Pogăneştii de la domnia sa Ioan V(oe)v(o)d în care ispisoc arată că să hotărăşti moşie Pogăneştii partea din sus cu moşia Episcopi(e)i Huşilor Toporul precum au fost din v(e)ac. Aşijdere(a) au mai mărturisit şi Necolai Tiron vor(ni)c de poartă că fiind el hotarnic cu Episcopul Teofil în zilele mării sale răposatului părintelui domni(e)i mele Grigoraş V(oe)v(o)d de au hotărât moşia Pogăneştii a dum(isale) log(o)făt(ului) Iordac(h)e Cantacuzino pe ispisoacile cele vec(h)i ce au avut dumn(ea)lui pe ace(a) moşie Pogăneştii, zicând că şi într-acele ispisoace tot aşa scriu partea din sus a Pogăneştilor să hotărăşte cu moşia Episcopi(e)i Toporul. Aşijdere(a) au mai mărturisit şi un Teodosie Pânte călugăr om ca de 80 de ani, cari şi el au fost atunce(a) la acel hotărât şi tot aşa au auzit scriind şi încă au mai dat samă că şi dejmaş(i) de la Episcopii au fost pe ace(a) moşie Toporu şi mai înainte şi de atunce(a) încoaci. Iară pentru partea din sus nimeni nu s-au aflat ca să ştii(e) pe unde au umblat hotarul fără numai au arătat silişte(a) Toporul şi vad de umblat pod(ul) în Prut, de care s-au mai dovedit şi dintr-un ispisoc de întăritură ce au dat danie răposatul Neculai V(oe)v(o)d medelnicerului Iamandi o bucată de loc din hotarul târgului Huşilor în care arată hotarul acelui loc partea din sus de ţânut(ul) Fălciului pe din gios de fântâna lui Suilă drept la Prut în vadul lui Topor, şi după arătare(a) acelui ispisoc am trimis preoţi şi oameni bătrâni la fântâna lui Suilă şi au purces de acolo pe din gios de fântâna lui Suilă drept la Prut unde au arătat că este vadul lui Topor şi s-au găsit vad în mijlocul siliştii, ce şi pe această dovadă s-au

24

încredinţat că este silişte(a) Toporul. Aşijdere(a) au mai arătat sfinţia sa Episcopul că are şi un Pruteţ mai din sus de silişte(a) Toporul, care Pruteţ să numeşti Cotul lui Purce pe numile unui om ci au şăzut acolo şi acel Pruteţ în malul despre Fălcii (....) şi alte moşii a altor răzăş(i), iar malul despre Lăpuşna s-au stăpânit tot de Episcopie după cum au mărturisit şi dumn(ea)lui medeln(i)cer(ul) Cehan că au apucat încă şi denaintea moscalilor când au venit cu Petru împărat fiind dum(nea)lui copil c-au fost tot stăpânirea Episcopi(e)i, şi s-au mai găsit şi altă dovadă ţânterim de biserică pe ţânut(ul) Lăpuşnii în pre(a)jma Pruteţului şi s-au cunoscutcă acel ţânterim esti a Toporului de vremi că alt ţănterim de biserică pe moşia Toporul nu s-au mai găsât, fiind că bisărica acum ce s-au găsât făcută de oamenii de Pogăneşti nu-i făcută ţânterimul vec(h)i ce-i făcută pe ţălină.

Iară pentru Pagul ce(l) pomene ... că ar fi pe această moşie, iarăş(i) am cercetat această pricină şi găsindu-să om, anume Obreji om ca de 90 ani carile mai nainte au fost trăitor pe acele locuri şi au mărturisit că acel Pagul au fost şăzători acolo pe ace(a) moşie fiind pod vec(h)iu a Episcopi(e)i cu vadul lui Topor şi drum mare, şi acel Pagu au fost hotnogu cu călaraş(i) de paza marginii şi fiind cu o musteaţă albă şi cu alta neagră şi-i zice Pagul, iar moşii n-au avut acolo numai după şiderea lui acolo s-au obicinuit oamenii ai zice Pagul. Aşijderea au mai mărturisit şi Teodosii călugăr om bătrân ci s-au pomenit mai sus zicând că el au apucat pe acel Pagul şăzând la vadul lui Topor şi au apucat şi pod în vad ci să stăpâne(a) de Episcopul Ioan. Aşâjdere(a) mai eşind o mărturie de la Andronac(h)e Agarici ce-au dat-o în mâna dumis(ale) Costac(h)i Zico logofăt întru care scrie că să ţâne şi el cu o bucată de moşie anume Mărgelaţii alăturea cu Pogăneştii pi din sus şi mai arată tot într-ace(a) mărturie Bărlădenii şi alte trii sălişti ce ar mai fi în sus în care arată că şi scrisori sânt pe acele moşii şi sânt în mâna lui Ştefan Iamandi 2 pah(a)r(nic) la care fiind dumn(ea)lui faţă au adus şi pe acel Andronac(h)i Agarici faţă, şi s-au lepădat că nu ştie unde sânt Mergelaţii nici Bârlădenii nici de această mărturie ce au (i)eşit nu ştie nimică, nici că are vr(e)o scrisoare la Iamandi.

Deci, văzând atâtea dovez(i) şi mărturii încredinţate că este adevărat această sâlişte Toporul şi fiind că s-au găsit ţănterimul bisăricii în dreptul Pruteţului, am măsurat din marginea săliştii ce s-au dovedit că este Toporul 8 funii pol pe unde s-au cuprins ţintirimul bisăricii şi Pruteţul, însă funie de 30 de stânjăni de 8 palme şi s-au pus o piatră în locul unei bălţi, şi de acolo au măsurat în gios piste şăs până în hotarul Pogăneştilor şi s-au găsit 48 funii pol. Deci, aşa din hotarul Pogăneştilor ci este Prut în malul Pruteţului au purces a hotărî moşia partea din gios alăturea cu Pogăneştii pi sămnile dumis(ale) logofăt(u)lui începându-să hotarul din malul Prutului despre răsărit unde este piatră hotar, şi de acolo drept spre răsărit piste şăs într-un cot esti piatră hotar vec(h)i şi de acolo drept spre răsărit piste apa prutului în şăs unde este stâlp de piatră hotar, de acolo drept la dial înspre răsărit în fundul văii (...)ştinii lângă drum din gios unde este groapă şi movilă, şi de acolo înspre răsărit în zarea dealului într-o movilă mică este groapă, şi de acolo drept la vale şi piste o vale ci să c(h)iamă Corbaze, şi în malul despre răsărit esti o groapă şi movilă, şi de acolo tot înspre răsărit până în apa Lăpuşnii unde este iar groapă şi movilă, şi de acole s-au măsurat capătul moşi(e)i despre răsărit pe Lăpuşna în sus 48 funii pol, şi s-au făcut groapă şi movilă. Aşijdere(a) s-au mai măsurat şi din hotarul ci este în malul Corbalii 48 funii pol în sus şi s-au făcut groapă şi movilă. Şi s-au mai măsurat

25

din hotarul ci este despre răsărit într-o movilă mică ce este în zarea dealului înspre apus 48 funii pol., şi iară s-au făcut groapă şi movilă. Aşijdera s-au mai măsurat dintr-o piatră a Pogăneştilor ce esti în şăsul Prutului în sus 48 funii până în piatra şi în movila din sus de sălişte şi dintr-ace(a) piatră şi movilă drept în apa Prutului unde este ţănterimul şi apa Prutului în gios până în gura Pruteţului ci este piste Prut despre Fălciu, şi malul Pruteţului în gios până în hotarul Pogăneştilor a dumis(ale) logofă(t)ului unde esti piatră hotar, de unde s-au început a hotărî.

Drept aceea pe domnia me(a), dacă am văzut mărturia acelor boeri hotarnici şi preoţi şi oameni buni şi bătrâni scriind cum s-au îndreptat şi s-au hotărât acel sat Toporul al Sfintii Episcopii Huşului, şi după scrisorile mărturii cii scrie cu vad de pod în Prut, am crezut şi am dat şi de la domnia me(a) şi am întărit Sfintii Episcopii Huşilor pe acest sat întreg Toporul ca să fie Sfintii Episcopii Huşilor şi de la domnia me(a) dreaptă ocină şi moşie şi uric de întăritură cu tot hotarul şi cu tot venitul neclăntit şi neruşiit stăpânitori în veci şi nimene(a) altul să nu să amestece piste acest hrisov a(l) domni(e)i mele. Şi s-au scris în oraşul Eşii la scaunul domni(e)i mele.

La velet 7266 noembrie 1 iu

Isprăvnicia Fălciului

Această copie fiind întocma(i) di pe ace(a) advărată din cuvânt în cuvânt s-au încredinţat şi de cătră noi.

1822 april(ie) 15

/ Iscălituri / Nu s-au putut dezlega.

D.A.N.I.C., F.E.H., LIII / 10, Copie legalizată de Isprăvnicia ţinutului Fălciu la 15 aprilie 1822.

25. - 1758 (7266) ianuarie 11. - Negrae călugăriţa face danie Episcopiei Huşilor o jumătate de bătrân din moşia Săratul, iar un bătrân îl lasă lui Ioniţă căpitanul şi Aniţa, fii săi.

Adec(ă), eu Negrae călugăriţa, fata lui Dumitaşco Amiroai ot Stănileşti, nepoata Măricăi Ceigras, scriu şi mărturisesc cu această adevărată mărturie a me(a) de nimene silit(ă), nici asuprită, ce de a me(a) bună voe, am dat şi am dăruit a me(a) driaptă ocină şi moşie din sat, din Seratul, ce loveşti în cap cu Stănileştii pe apa Prutului, în ţinutul Lăpuşnii, şi ace(a) moşie ştiu cu sufletul meu că înblă între bătrân, însă un bătrân pol este a lui Coşciug şi a Strânbăloai şi a lui Gorgit Medelian, iar un bătrân pol este al mieu a Negrai călugăriţăi, care îs driaptă moşie de pe tatăl mieu Dumitraşco Amirăoai, înse dintr-un bătrân şi giumătate, o giumătati de bătrân din parte(a) mea dăruiesc sfintei mănăstiri a Huşilor, căci că părinţii miei şi eu sântem închinat sfintei mănăstiri Huşilor. Şi această danie să fie dăruită pentru sufletele noastre, iar cealaltă parte este dată fiului meu lui Ioniţ(ă) căpit(an) şi fiicăi mele Aniţii, iar pentru dania ce-am dănuit eu să naibă nimeni a întoarce din niamul mieu, nici dintralţi răzăş(i), iar cine s-ar rădica să fie supt blăstăm şi anaftimă, şi

26

neertat de mine şi de D(o)mnul D(u)mnezeu. Şi la această danie s-au mai întâmplat mulţi oameni bun(i) şi bătrân(i) şi s-au iscălit pentru credinţa.

Eu Negrae, călugăriţ(a) am dăruit Şi eu Mirăuţ m-am tâmplatŞi eu Gligoraş Doltul m-am tâmplatEu Antohi Grăjdian, Neculai Pleşca m-am tâmplat

V(e)l(ea)t 7266 gen(arie) 7

D.A.N.I.C. Manuscrise, nr. 545 , f.85v, nr. 86; Menţiune la Melchisedec,Chronica Huşilor, 262-263

26. - 1758 (7266) ianuarie 11. - Căpitanul Ioniţă, Aniţa sora sa şi Ioan , feciorii Negraei călugăriţa, vând Episcopiei Huşilor jumătate din clironomia lor din satul Săratu, ţinutul Lăpuşna, iar jumătate o vând Episcopului Inochentie.

Adec(ă), eu Ioniţ(ă) căp(i)t(an), şi eu Aniţa, sora lui Ioniţ(ă) căp(i)t(an), şi eu Ioan Snăanitii, ficiorii Negrai călugăriţii, fetii lui Dumitraşco Snămiroaii ot Stănileşti, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru, de nime(ni) siliţ(i) nici asupriţ(i), ce de a noastră bună voia am vândut a noastră driaptă ocină şi moşie ce avem în Seratul, giumătate de sat, şi din giumătatea de sat, gimătate am dat-o sfintei mănăstiri Episcopiei Huşilor, iar giumătate de sat am vândut-o iar sfinţiei sali Episcopului de Huş(i), kir Inochentii, drept treizăci de lei bătuţ(i), şi ni-au făcut toată plata întru mânule noastre ca să fie sfinţiei sale dreaptă ocină şi moşie din tot locul, cu tot venitul din vatra satului, şi din fânaţ, şi din ţarină, şi din bălţi cu peşte, şi cu tot venitul de tot locul ce este pe ace(a) giumătate de sat Seratul, ce este la ţinutul Lăpuşnii pe apa Prutului, şi di pe acest zapis al nostru să aibă sfinţie sa aş(i) face şi ispisoc domnesc. Şi pentru credinţă ni-am pus şi degetele.

Eu Ioniţ(ă) căpit(an)Şi eu Aniţa, sora lui Ioniţ(ă) căpit(an)Şi eu Ioan, ficior Aniţii Negrai călugăriţei, fetii lui Dumitraşco Snămiroai

am pus degetulŞi la această tocmală s-au tâmplat mulţi oameni buni şi ş(i)-au pus şi

degitele, văzând tocmal(ă) şi plată între dânşii, Eu Ilii Ciohoran, şi eu Antohii Grajdian, eu Miron Cihoran, şi eu Mirăuţă Gine, şi eu Dumitru căpit(an) ot Căldăruş(ani) am scris zapisul şi mărturisim.

V(e)l(ea)t 7266 ian(uarie) 11

D.A.N.I.C. Manuscrise, nr. 545 , f.85, nr. 85; Menţiune la Melchisedec,Chronica Huşilor, p. 263

27. -1758 (7266) aprilie 7. – Constantin Bosie cedează Episcopului Inochentie moşia Berbiceni cumpărată de la Maria, fiica răposatului Tudor, primind preţul moşiei şi dobânda aferentă.

Adec(ă) eu Costantin Bosie, datam adevărată scrisoarea mea la mâna Sfinţiei sale părintelui Episcopului de Huş(i) kir Inochentie, precum să se ştie că

27

scoţând dumn(e)aei Maria, fata răposatului Tudori, la vânzare o moşie anume Berbicenii, ce sânt pe apa Crasnei, care moşie am cumpărat-o eu drept una sută şaptezeci de lei, bani noi, după cum arată zapisul cel de vânzare. Şi, dar, nesuferindu-mă Sfinţia sa părintele Episcop nici într-un chip să cumpăr acea moşie, fiind că se răzăşia cu Creţeştii Episcopiei, la care şi eu fără de nici o pricină de giudecată m-am învoit cu Sfinţia Sa ca să-mi dea banii ce am dat pe ace(a) moşie, care bani mi i-au dat toţ(i) deplin în mânule mele şi încă cu dobânda acelor bani de 4 lei. Şi eu am dat Sfinţiei Sale zapisul cel de vânzare a dumisale Mari(e)i împreun(ă) şi cu toate scrisorile Berbicenilor ce-am luat de la dumn(e)aei. Şi pentru credinţă am dat această scrisoare la mâna Sfinţiei Sale ca să aibă aş(i) stăpâni Episcopia ace(a) moşie Berbicenii cu pace. Şi la această învoială s-au tâmplat popa Miron ot Ivineţăşti şi Ionuţ diacon brat ego ot tam şi Ioniţ(ă) Bosii rahtvan şi pentru mai mare credinţă am iscălit.

D. A. N. I .C., F. E. H., Manuscrise, nr. 544, documentul nr. 48, Copie

28. - 1759 (7267) f. l. z. – Vasile Minciună şi Lupa femeia lui Postol Minciună, împreună cu feciorii ei, dăruiesc Episcopiei Huşi prin Episcopul Inochentie, partea lor din moşia Săratul, ţinutul Lăpuşna, pentru pomenire.

Adec(ă), eu Vasile Minciună şi cu Lupa, fămeia lui Postol Minciună, dinpreună cu feciorii mei, carii mai gios ni-am pus degetele, datam adevărat zapisul nostru la mâna Sfinţiei sale, părintele Episcopului de Huş(i) chir Inochentie, precum de nimeni siliţi nici asupriţi, ce de a noastră bună voi(e), fiind îndemnaţi din râvna sufletului nostru am dat danie Sfintei Episcopii Huş(u)lui, toată partea noastră de moşie, ce avem din satul Săratul, ce este în ţinut(ul) Lăpuşnei, la apa Prutului din sus de gura văii Lăpuşnei, care moşie ne este şi noao driaptă ocină, de la moşul nostru Mierăul, ce ni să va alege partea noastră dintr-un bătrân şi giumătate, să fie driaptă ocină şi moşie Sfintei Episcopii, cu tot venitul din câmp şi din baltă, întru pomenirea sufletelor noastre şi a părinţilor noştri şi a tot neamul nostru. Iar cine s-ar scula din feciorii noştri sau oricari din niamul nostru să întoarcă a noastră driaptă danie, să aibă părăş la înfricoşatul giudeţ, prin sfinţii dohovnici şi apostoli Petru şi Pavel, a cărora să prăznueşte hramul la Sfânta Episcopie, şi de noi încă să fie neertaţi în veci. Şi pentru mai mare credinţă ni-am pus şi degetile.

Let 7267Eu Vasile MinciunăEu Lupa fămeia lui Apostol MinciunăEu Ionic sin ApostolEu […]Eu Iordache sin ApostolEu Toader sin Apostol

D.A.N.I.C., F.E.H., XLI/23 Original, hârtie, filigran, degete

28

29. - 1761 (7269), fără lună şi zi – Ştefan Bosii fost mare jâcnicer dă Episcopiei Huşi satele Stănileşti, Măicani şi Sterpeni din ţinutul Fălciu, primind în schimb satul Pojorăuca din ţinutul Soroca, cu vadul podului de peste Nistru.

Gavriil Mitropolit Moldovii

Ştefan Bosii biv vel jâc(nicer) adeverez cu acest zapis al mieu la mâna Svinţii sale kir Inokent(i)e Episcopul Huşului. Să să ştie că având eu trei sate întregi la ţânutul Fălciului pe apa Prutului de iasta parte, anume Stănileştii, şi Măicanii, şi Sterpenii ce sânt alăture(a) tot într-un hotar, şi să hotărăscu cu moşiile Episcopii, fiind aproape şi de Episcopie, din buna voinţa noastră ni-am învoit cu svinţia sa şi-am făcut sc(h)imbătură. Datam eu Svintei Episcopii aceste sate mai sus arătate şi Svinţia sa Părintele Episcopul mi-au dat mie, moşie drept moşie satul Pojărăuca, şi cu vadul podului ce îmblă în apa Nistrului la târgul Sorocii care moşie şi cu vadul pod(u)lui este danie Svintii Episcopii de la măria sa Costandin Racoviţ(ă) V(oe)vod, după cum mai pre larg adiveriază hrisoavele mării sale, atâta pentru moşie cât şi pentru vadul podului, şi-am dat şi scrisorile cele vec(h)i ci-am avut pe aceste moşii, unul la mâna altue ca de acmu înainte sc(h)imbul acesta să fie stătătoriu şi binepăzât şi moşiile ce am dat eu sc(h)imbu Episcopii să le stăpânească Episcopie cu pace şi să-i fie drepte ocini şi moşii în veci. Însă să să ştie că şi cu această tocmală am hotărât aşăzare între noi ca de s-ar tâmpla vreodată a să întindi cineva cu vreun c(h)ipu de pricină ca s(a) i(a) venitul pod(u)lui din mâna me(a), sc(h)imbul ce-am făcut să nu să mai strămute, ce să ste(a) tot neclătit şi nici eu nici altă săminţie a me(a) să nu fimu volnici a mai cere înapoi moşiile mai sus numite sc(h)imbul ce-am dat şi Episcopie supărată de cătră noi să nu mai fie, ce în veci să rămâie moşiile stătătoare în stăpânire(a) episcopii şi cu sc(h)imbul mai sus arătat şi înc(h)inat de mine lui Dumn(e)zău, şi Svinţilor Apostoli, hramul Svintei Episcopii şi după toate aceste mai încredinţămu şi aceasta, pentru podul ce este pe moşie Svintei Episcopii anume Cosăuţi ci este din sus de Soroca dinspre mine sau dinspre cumpărătorii pârcălăbii şi a podului Sorocii, nici odănioară supărare să nu aibă, ce să îmble podul Svintei Episcopii cu pace în veci. Şi acest aşezământ şi sc(h)imbătură s-au făcut dinainte Pre(a)svinţii sale Părintele Mitropolitului ţării şi a altor boeri mari şi mici, care s-au şi iscălit. Şi pe această aşezare a noastră să-ş(i) facă svinţia sa şi dresă domneşti şi pentru mai adevărată credinţa am iscălit şi eu. <ss> Ştefan Bosii Let 7269

<ss> Ioanu Bogdan vel logof. <ss> Dumitraşco Pălade vor. <ss> Andronac(h)e vel spăt. <ss> Vasilie Buhăescul biv vel pah.

<ss>Iordac(h)e vel logof.

D. A. N. I .C., F. E. H., XVI / 1, Original, martori

30. - 1761 (7269), fără lună şi zi. – Zapis prin care Dumitraşcu Palade, mare vornic al Ţării de Sus dă lui Inochentie Episcop de Huşi satul Voloseni,

29

ţinutul Fălciu primind în schimb satul Cioriceşti, bălţile Lăpuşna, Lăpuşniţa şi patru pogoane de vie în Huşi la Dealul Pleşii.

Gavriil Mitropolit Moldovii

Dumitraşcu Paladi vel vornic de Ţara de Sus adiverez cu acest zapis al mieu la mâna Sfinţiei Sale Părintelui Episcopului de Huşi Kir Inochentie săs ştie că având eu un satu întreg la ţân. Fălciului, pi apa Prutului di esta parte anumi Volosănii, ci să hotăreşti cu moşiile Episcopiei fiind aproape şi de Episcopie, dintru a noastră bunăvoinţă, nem învoit cu Svinţie Sa şi am făcut schimbătura. Dat-am eu Svinţiei Sali Episcopului acest satu întreg di mai sus arătat şi Svinţie Sa părintele Episcopul mi-au dat mie moşie dreptu moşie satu Cioriceşti ci este tot la ţânut Fălciului, eraş pe malul Prutului de esta parti şi fiind pi moşii puţâni oameni şăzători datumeu Svinţia Sa mai mult bălţâle ce sunt în capul moşiei Cioriceşti şi patru pogoane de vie cu pământul lor la Huş în delul Pleşii despre Drislăvăţu şi am dat şi scrisorile cele vechi ce am avut pi această moşie unul la mâna altuia ca de acmu înainte schimbul acesta să fie stătătoriu şi bine păzât şi moşie ci am dat eu schimbu Episcopiei să o stăpânească Episcopie cu pace şi să fie dreptă ocină şi moşie în veci însă săs ştie şi aceasta că în zapisul cel de cumpărătură ce au cumpărat Svinţie Sa moşie Cioriceşti scriu că au cumpărat şi giumătate de satul Vârâţi dar această giumătate de sat să o stăpânească Episcopie fiind că la tocmală meu dat numai satul Cioriceşti şi acest aşazământ şi schimbătură s-au făcut de nainte Preosvinţiei Sale Părintele Mitropolitului Tării şi a altor boieri mari şi mici cari s-au şi iscălit şi pe această aşăzare a noastră să-şi facă Svânta Episcopie şi dresă domneşti şi pe numai adevărată credinţă am iscălit şi am pus şi pecete.

let 7269Dumitraşcu Paladi vel vor. Ioan Bogdan vel logof.Lupu Balş vel vor.Andronachi vel spăt. Toader Manta vel ban.Alexandru Neculce vel pahr.

D.J.A.N.V., Colecţia de Documente “Foi Volante”, nr. 3/1761 copie, difolio; menţiune în Grigore Găneţ, Costică-Ioan Gârneaţă, op. cit., nr. 220, p. 78.

31. - 7269 (1761) fără lună şi zi . – Schimbul dintre Ştefan Bosie şi Episcopul Inochentie.

Scrisorile StănileştilorGavril Mitropolit Moldovii

Ştefan Bosii biv vel jitnic(er), adeverez cu acest zapis al meu, la mâna Sfinţii sale kir Inochentie Episcopul Huşului, să să ştii că având eu trei sate întregi la ţinutul Fălciului, apa Prutului, de ace(a)sta parte, anumi Stănileştii şi Măicanii şi Stărpenii, ce sânt alăturea tot întru-un hotar şi să hotărăsc cu moşiile Episcopii fiind aproapi şi de Episcopii. Din buna voinţa noastră ne-am învoit cu sânţia sa şi am

30

făcut schimbătură. Datam eu Svintii Episcopii aceste sate mai sus arătate şi svintia sa părintele episcopul mi-au dat mii moşie, dreptu moşie satul Pojorăuca, ci esti la Soroca şi cu vadul podului ce umblă în apa Nistrului la târgul Sorocii, care moşie şi cu vadul pod(u)lui este danii Svintii Episcopii de la mărie sa Costandin Racoviţă Vo(ie)vod, după cum mai pre larg adiverează hrisovul mării sale, atâta pentru moşie cât şi pentru vadul podului. Şi am dat şi scrisorile celi vechi, ce am avut pe acesti moşii, unul la mâna altue, ca de acmu înainti schimbul acesta să fii stăpânitori şi bini păzit. Şi moşiile ce-am dat eu schimb Episcopii, să le stăpânească Episcopia cu paci şi să-i fii drepti ocini şi moşii în veci. Însă să s(e) ştii că şi cu această tocmală am hotărât între noi aşezarea ca di s-a tâmpla vreodată a să întinde cineva cu vreun chip de pricină ca să ia venitul podului din mâna me(a), schimbul ce-am făcut să nu să mai strămuti, ci să stei tot neclintit şi nici eu nici altă sămănţie a me(a) să nu fim volnici a mai cere înapoi moşiile mai sus numiti, schimbul ce-am dat. Şi Episcopie supărată de cătră noi să nu mai fii, ce în veci să rămâi moşiile stătătoare în stăpânire(a) Episcopii şi cu schimbul mai sus arătat şi închinat de mini lui D(u)mnezeu şi Sfinţilor Apostoli, hramul Svintii Episcopii. Şi după toate aceste(a) mai încredinţăm şi aceasta pentru podul ci esti pe moşii Svintii Episcopii, anume Cosăuţi, ce este din sus de Soroca, despria mine sau di(n)spre cumpărătorii părcălăbiei şi a pod(u)lui Sorocii, niciodată supărare să nu aibă, ci să umbli podul Sfintii Episcopii cu pace în veci. Şi acest aşăzământ şi schimbătură s-au făcut dinainte(a) preosfinţii sale părintelui mitropolitului ţării şi a altor boeri mari şi mici, carii s-au şi iscălit şi pe această aşăzari a noastră să-ş(i) facă svinţie sa şi dresă domneşti. Şi pentru mai adevărată credinţă am iscălit şi eu.

Let 7269Ştefan Bosăi jăt(ni)c(er)Ioan Bogdan vel logof(ăt)Dumitraşcu Pălade vel vor(nic)Andronachi vel spăt(ar) Vasâle Buhăescu biv vel pah(arnic)Iordache vel logof(ăt)

D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, 545, f. 111-111v, nr. 110, Rola 147

32. - 1762 (7270) martie 11, Iaşi. - Grigore Ghica Voevod întăreşte schimbul dintre Episcopul Inochentie şi jicnicerul Ştefan Bosii, care a dat Episcopiei Huşilor moşiile Stănileşti, Măicani şi Sterpeni, ţinutul Fălciului, pentru satul Pojorăuca, ţinutul Soroca şi vadul podului de peste Nistru.

Cu mila lui D(u)mnezău Noi Grigorie Ioan Vo(e)vod domn Ţării Moldavii

Facem ştire cu acest ispisoc al domnii mele tuturor celor ce pre dânsul vor căuta sau pre el cetindu vor auzi. Că iată viindu înaintea domniei mele cinstit Părintele şi rugătoriul nostru Svinţie sa kir Inoc(h)enti(e) Episcopul de Huşi. Ni-au arătat un zapis din anii 7269 de la boeriul nostru dum(nealui) Ştefan Bosie jicniceriucu însăş iscălitura sa, întru care zapis s-au văzut iscălit şi al nostru pre

31

cinstit şi duhovnicescu părinte Svinţie sa Kir Gavriil Mitropolitul ţării şi cinstiţi şi credincioşi boerii domniei mele dumnialor Ioanu Bogdan vel logofăt, Dumitraşco Pălade vornic, Andronac(h)e vel spătar, Vasilie Buhăescul biv vel paharnic i Iordac(h)e vel logofăt. Întru care zapis aşa scria cum că avându jâc(nicerul) Bosie trei sate întregi la ţinutul Fălciului pe apa Prutului de iasta parte, anume Stănileştii şi Măicanii şi Sterpenii ce sântu alăturea tot într-un hotar, care să hotărăscu cu moşiile Episcopii Huşului fiindu aproape şi de Episcopie. Deci jicniceriul Bosie den bună voinţa sa s-au învoit cu Svinţia sa şi au făcut sc(h)imbătură. Adică datau jic(nicerul) Bosie Svintei Episcopii Huşului aceste sate mai sus arătate şi Svinţia sa Episcopul datau jicniceriului moşie, drept moşie satul Pojorăuca ce este la Soroca şi cu vadul podului ce îmblă în apa Nistrului la târgul Sorocii, care moşie şi cu vadul podului este danie Svintei Episcopii de la domnie sa Costandin Racoviţă Vodă, după cum pre largu adeveriază hrisoavele domniei sale, atâta pentru moşie cât şi pentru vadul podului şi ş(i)-au dat şi scrisorile cele vec(h)i ce au avut pe aceste moşii unul la mâna altuia, hotărându ca de acum înainte sc(h)imbul acesta să fie stătători şi bine păzitu şi moşiile ce-au dat jic(niceriu) sc(h)imbu Episcopiei să le stăpâniască Episcopia cu pace şi să fie drepte ocini şi moşii în veci. Aşijderea scriem şi aceasta ca să se ştie că cu această tocmală au hotărât aşăzarea între dânşii ca de s-ar tâmpla vreodată a să întinde cineva cu vreun c(h)ipu de pricină ca să ia venitul podului din mâna jicniceriului Bosie sc(h)imbul ce-au făcut să nu să mai strămute, ce să stea tot neplătit şi nici jicniceriul nici altă sămenţie a sa să nu mai fie volnic a mai cere înapoi moşiile mai sus numite sc(h)imbul ce au dat şi Episcopie supărată de către dânşii să numai fie, ci în veci să rămâe moşiile stătătoare în stăpânirea Episcopii şi cu sc(h)imbul mai sus arătat şi înc(h)inat de la jicniceriul lui Dumnăzău şi Svinţilor Apostoli hramul Svintei Episcopii. Şi după toate acestea mai încredinţ(e)ază jic(nicerul) în zapis şi aceasta pentru podul ce este pe moşia Svintei Episcopii anume Cosăuţii ce este den sus de Soroca despre jic(nicer) sau despre cumpărătorii pârcălăbiei şi a podului Sorocii nici odinăoară supărare să nu aibă, ci să îmble podul Svintei Episcopii cu pace în veci. Deci şi domnia mea încă dacă am văzut această sc(h)imbătură şi aşăzământu(l) de bună învoială şi de tocmală între Ştefan Bosie jicniceriu şi între Svinţie sa Kir Inoc(h)entie Episcopul de Huşi şi cu alte iscălituri , întâi a Pre(a)cinstitului nostru duhovnicescu părinte Svinţia sa Kir Gavriil Mitropolitul ţării Moldovii şi cu iscăliturile cinstiţilor şi credincioşilor boerilor domniei mele am crezut. Şi iată dar că şi de la domnie mea dăm şi întărim şi în(n)oim cu acest domnescu ispisoc al domniei mele Sfintei Episcopii Huşilor, ca să-i fie şi de la domnie mea Svintei Episcopii aceste sate de mai sus scrisă şi podul ce este pe moşia Sfintei Episcopii anume Cosăuţii den sus de Soroca drepte ocini şi moşii uric şi întăritură de tot locul cu tot venitul moşiilor şi a podului neclă(n)tite şi nestrămutate de la Svinta Episcopie stătătoare în ve(a)cu. Scrisu-s-au în Iaş(i) de Vasilie Gane diacul de divan.

La anii 7270 luna Martu 11 <ss> Io Grigorie Ioan V(oe)voda

D. A. N. I .C., F. E. H., XVI / 2, Original, pecete ovală în chinovar

32

33. - 7270 (1762) martie 11. – Grigore Ghica Voevod întăreşte schimbul dintre Episcopul Inochentie şi jicnicerul Ştefan Bosii, care a dat Episcopiei Huşilor moşiile Stănileşti, Măicani şi Sterpeni, ţinutul Fălciului, pentru satul Pojorăuca, ţinutul Soroca şi vadul podului de peste Nistru.

Cu mila lui D(u)mnezău Noi Grigorie Ion Voevod domn ţării Moldovii

Facem ştiri, cu acest ispiscoc a domnii mele, tuturor celor ci pre dânsul vor căuta sau pre el citind vor auzi că iată viind înainte(a) domnii mele cinstit părintele şi rugătoriul nostru svinţia sa kir Inochentie, Episcopul de Huşi, Ne-au arătat un zapis din anii 7269 de la boeriul nostru dum(nealui) Ştefan Bosăi jăt(ni)c(erul) cu însuşi iscălitura, întru care zapis s-au văzut iscălit şi al nostru precinstit şi dohovnicesc părinte, Svinţie sa kir Gavriil Mitropolitul ţării, şi cinstiţii şi credincioşii boierii domniei mele dumnialor, Ioan Bogdan vel logofăt, Dumitraşco Păladi vor(nicul), Andronachi vel spătar, Vasile Buhăescul biv vel pah(arnic), Iordache vel logofăt. Întru cari zapis aşa scrie, cum că având jăcn(icerul) Bosăi trei sate întregi la ţinutul Fălciului, pe apa Prutului, de ceasta parte, anume Stănileşti şi Măicanii şi Stărpenii, ci sânt alăture(a), tot întru hotar, carii să hotărăsc cu moşiile Episcopii Huşului, fiind aproapi şi de Episcopie. Deci, jicniceriul Bosăi din bună voinţa sa, s-au învoit cu svinţie sa şi au făcut schimbătură. Adică, datau jicn(icerul) Bosii svintii episcopii Huş(u)lui aceste sate mai sus arătate şi svinţie sa episcopul datau jăcniceriului Bosie drept moşie satul Pojorăuca ce este la Soroca şi cu vadul podului ce îmbla în apa Nistrului la târgul Sorocii, care moşie şi cu vadul pod(u)lui esti danii svintii episcopii de la domnie sa Costandin Racoviţă, după cum pre larg adiverează hrisoavele domnii sale, atâta pentru moşii cât şi pentru vadul podului. Şi ş(i)-au dat scrisorile celi vechi ce-au avut pe aceste moşii unul la mâna altuia, hotărând ca de acmu înainte schimbul acesta să fii stătător şi în veci păzit, şi moşiile ce-au dat fac jăcn(icerul) schimbu episcopii să le stăpânească episcopie cu paci, şi să-i fie drepti ocini şi moşii în veci. Aşijdere(a), scrii şi aceasta ca să să ştii că cu această tocmală au hotărât aşăzare(a) între dânşii. Că de s-ar tâmpla vreodată a să întinde cineva cu vreun chip de pricină ca să ia venitul pod(u)lui din mâna jăcniceriului Bosii, schimbul ce-au făcut să nu să mai strămute, ci să ste(a) tot neclă(n)tit şi nici altă săminţii a sa să nu mai fii volnic a mai ceri înapoi moşiile mai sus numiti schimbul ce-au dat. Şi episcopie supărată de cătră dânşii să nu mai fii, ce în veci să rămâi moşiile stătătoare în stăpânire(a) episcopii şi cu schimbul mai sus arătat şi închinat de la jăcn(icer) lui Dumnezeu şi Svinţilor Apostoli, hramul Svintii Episcopii. Şi după toate aceste mai încredinţează jăcn(icerul) în zapis şi acesti. Pentru podul ce iasti pe moşie Svintii Episcopii, anume Cosăuţii, ce este din sus de Soroca di(n)spre jăcn(icer) sau di(n)spre cumpărătorii părcălăbiei şi a pod(u)lui Sorocii, nici odănăoară supărari să nu aibă, ci să umbli podul svintii episcopii cu paci în veci. Deci, şi domnie mia, încă dacă am văzut această schimbătură şi aşezată de bună învoială şi de tocmală între Ştefan Bosăi jicniceriu şi între svintie sa kir Inochentii, episcopul de Huş(i) şi cu alti iscălituri, întâi a pre(a) cinstitului al nostru duhovnicesc părinte, svintie sa kir Gavriil mitropolitul ţării Moldovii şi cu iscăliturile cinstiţilor şi credincioşilor boierilor domniei mele am crezut. Şi iată dar

33

că şi de la domnie me(a), încă dăm şi întărim şi înoim cu acest domnesc ispisoc al domnii mele Svintii Episcopii Huşului acesti sate di mai sus scrisă şi podul ce este pi moşii Sfintii Episcopii, anume Cosăuţii, din sus de Soroca, drept ocini şi moşii, uric şi întăritură din tot locul cu tot vinitul moşiilor şi a podului neclă(n)titi şi nestrămutati de la svânta episcopii stătătoare în veci.

Scrisus-au în Iaş(i) de Vasile Gane diacul de divan.La anii 7270 mart(ie) 11

De Ioan B(o)gdan vel logofătConstandin Greceanu

Trecutus-au la condică de Simion Burgele.

D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, 545, f. 112-112v, Rola 147

34. - 1762 (7270) aprilie 20- Cârste diaconul de la Huşi cu soţia sa Lupa vând marelui pitar Gheorghe 5 hirte vie şi livadă de pomi din Huşi cu 60 lei.

Adic eu Cârste diaconul de la Huş(i), dinpreun(ă) cu soţul mieu Lupa fata Paraschivei huşăncii făcutam acest adevărat zapis al nostru la mâna dumis(ale) giupânului Georgie vel pitar. Precum să-s ştie că noi de nimene sâliţi nici asupriţi ce de a noastră singură bună vrere vândutui-am dumis(ale) pit(arului) cinci hirte de vie şi cu livadă de pomi la Huş(i) pre moşie Episcopiei Huşului care este alăture(a) cu viile Episcopiei care vie şi mie îmi este zestre de la socrii şî am vândut-o dum(isale) drept şăs(e)zeci lei bani gata dându-ne dum(isale) la mână deplin plata aceasta şi am dat dum(isale) şi scrisori vechi ce am avut. Deci de acmu înainte să-i fie dum(isale) moşie vecinică. Şi la această vânzare a noastră tâmplatus-au şî oameni de cinste care mai gios s-au iscălit. Şi pentru mai bună credinţă am iscălit şi noi.

let 7720 aprilie 20Eu Cârste diaconulşi eu Lupa diaconiţa şi eu Gavriil Butucuşi eu Neculai Bundaşi eu Lavoro Bunda

D. A. N. I .C., F. E. H., XI / 28, Original, filigran, bine conservat.

34. - 7271 (1763) iunie 9. – Zapis prin care Vasilie Gârde, Maria, soţia sa, Ion fiul lor, vând Episcopului Inochentie al Huşilor, partea lor de ocină şi moşia din satul Cârligaţi (Pădureni), ţinutul Fălciului.

Adic(ă) eu Vasilie Gârde, dinpreun(ă) cu femei(a) me(a) Marie şi cu feciorul meu Ion, datam adevărat zapisul nostru, la mâna Svinţi(e)i sal(e) părintelui Inoc(h)entie Episcopul de Huş(i), precum noi de nime(ni) siliţ(i), nici asupriţ(i), ce de a noastră bună vo(i)e am vândut Svinţi(e)i sale, driaptă ocină şi moşie, din sat din Cârligaţ(i), din bătrânul lui Gâscă parte(a) noastră, cât să va alege, din vatra

34

satului, şi din câmp , şi din pădure, drept 45 lei, carii ban(i) n(e)-au dat Svinţie sa deplin în mânule noastre, ca s(ă) fie Sfintei Episcopii driaptă ocină şi moşia în viaci. Şi la acest adivărat zapis al nostru s-au tâmplat mulţi o(a)meni buni înpregiuraş(i), carii mai gios s-au şi iscălit, şi eu încă pentru mai maria credinţă m-am iscălit şi am pus şi diagetul.

Eu Vasilie GârdeEu Marie femeia lui GârdeŞi eu Ion sin Vasilie Gârde

L(ea)t 7271 iun(ie) 9

D.A.N.I.C., F.E.H., XLVI/21;

35. - 1763 (7272) septembrie 24. – Ghedeon monahul şi Gafta,nepoţi de nepoată de frate a lui Simion Murgoci Hotnogul din Răzlogi dăruiesc lui Artenie, feciorul lui Toader monahul partea lor de moşie din Răzlogi, ţinutul Fălciului, pentru pomenire

Suret de danie scos de pe alt(ul) vechi din let 7272 sept(embrie) 24

Adică, eu Gedeoan monah şi eu Gafta nepoat(ă) de nepoată de frate lui Sămion Murgoci Hotnogului de Răzlogi, datam adivărat zapis(ul) nostru la mâna lui Artănie, ficiorului nanaşului Toader monah, precum să s(e) ştir că de nimi(ni) siliţi nici asupriţ(i), ce de a noastră bună voia, am dat şi am dăruit a noastră driaptă ocină şi moşie, ce ni s(e) trage şi noaă di pe bătrânul nostru, tatăl mamii Ionaşcu Murgoci, un bătrân de moşie Răzlogi, di la ţin(utul) Fălciului, care pe din sus să hotărăşte cu […] am făcut danie numitului de mai sus Artenie, pentru pomeniri noastră şi a răpousaţi(lor) părinţilor noştri. Pe care să aibă a o ţâne şi a o stăpâni cu pace şi a dijmui din tot locul şi cu tot vinitul nerăş(l)uită în veci. Şi nici din niamurile noastre să nu fie volnici a s(e) scula să e dintr-acest bătrân, cari noi l-am făcut danie, căci a partea lor de moşie, un bătrân întreg din […] vândut sulgeriului Adam. Şi acel bătrân întreg din Răzlogi aflându-s(e) drept al nostru, iar oaricare dint(re) niamurile noastre să vor ispiti cu lăcomie şi făr(ă) dreptate a strica dania noastră, unii ca acia să fie supt blăstămul domnului nostru I(i)sus Hristos şi a pre(a)curatei maicii sale şi neertat de cei 318 oteţ(i) di la săborul Nicheii şi de toţ(i) Sfinţii părinţi şi de noi păcătoşi în veci. Şi la aceasta danie s-au întâmplat mulţi oameni bătrâni din satul Creţăşti cari mai gios s-au iscălit ş-au pus degitile.

1772 [?] sept(embrie) 24

Eu Gedeoan Eu Gafta Eu Iereu Apostol ot Creţăşti Eu preutul Dimitrie am fost de faţă Eu Leon deacon o tam

Eu Neculaiu deaconEu Parfeni deacon o tamEu Manasie Burbelă mazil de la ţinutul Vasluiului

35

Eu deacon Mardari am fost faţ(ă) Eu Marin Vălăduc mazilEu MansânEu Vas(i)li Costin (?)Eu Aftanai monahEu Tamas monahŞi eu Mihalachi ma scris cu zisa lui Gedeoan şi a Gaftii

Capul moşiilor din sus Răzlogi unde să hotărăşte cu Smulţi de unde este groapa de au fost moară de cai în Porciana, ca cât o azvârlit-o băţul di la groapă în gios să despart Răzlogi de Smulţi şi […] din Porceana în curmezişul dialului asupra…

D.A.N.I.C., F.E.H., XXXII / 1, Suret.

36. - 7280 (1771) septembrie 25. – Diaconul Vasile Hirţă din Cârligaţi, murind slugerul Constantin Jora, căruia îi datora 46 de lei, pentru care îi zălogise moşiile sale, se adresează nepotului acestuia, jitnicerului Antohi Jora, care îl păsueşte cu plata până peste şase luni, dându-i şi el zapis de stăpânire în pace a moşiilor sale, până ce va plăti datoriile.

Adică eu diaconul Vasili Hirţă ot Cârligaţi ot Fălciu, datam adivărat zapisul meu la mâna dumisale jăcănicerulu(i) Antohi Jora, precum precum să se ştie că au fost rămasu dintr-o slujbă, pat(r)u zăci şi şasi de lei dumisali sulgeriului Costache Jorăi cu zapis, în care zapis am fostu pusu zălog pi parte(a) me(a de moşie din optu hotară şi niputându da banii pănă s-au tâmplat de au răpăosat dumn(e)alui sulgeriul Costantin Jora, şi eu ştiindu că alţi nu încap sie aceştii ocini fără numai nepoţii dumisali răpăosatului sulgeriului Costantin Jorii, am vinit la dumn(e)lui jăcniceriul Antohi Jora, şi niavându banii, m-am rugat dumisale să mă mai aştepte şasi luni, şi în locu de bani i-am dat dumisale acestu zapis, şi dumn(e)alui încă me-(a)u dat mie scrisoari precum că i-am istovit toţi banii, şi să-mi stăpânească părţile mele cu pace şi la zioa însemnată se istovescu toţi banii după cum scrie zapisul. Şi pentru credinţa am şi iscălit.

Velet 7280 septe(m)vrie 25

Erodiacon Vasili Hirţă ot Cârligaţi ot Fălciu am iscălit cu mâna me(aŞi eu dascălul Dima am scrisu acestu zapis cu zisa diaconului Vasile Hirţă

D.A.N.I.C., F.E.H., XLVI / 22, Original, hârtie, filigran.

37. - / 1773 / iunie 1. – Inochentie Episcopul Huşului, scrie paharnicului Iancu Greceanu, ispravnicul ţinutului Fălciu, ca să judece singur pricina dintre ieromonahul Sava şi Bădros, pentru moşie din Bălăneşti de pe Elan.

Părinţasca blagoslovenie

36

Înştiinţăm pe dumn(eata) că viind ieromona(ul) Sava cu o carte a divan(u)lui ce scrii că trămiti şi cătră dumit(ale) să-i luăm sama cu Bădros, pentru o moşie anume Bălăneştii de pe Elan şi fiind că eu acmu am trebuinţă nu-m(i) dă mâna ca să fiu, ce te poftesc pe dumit(ale) să ei această ostenială sângur, să c(h)emi şi o parte şi alta înainte(a) dumit(ale) şi să le ei sama. Şi după cum vei găsi cu dreptati vei da şi mărturie la mâna cui s.a căde(a) şi om iscăli-o şi noi aceasta şi să fii dumit(ale) săn(ă)tos.

iun(ie) 1A dumit(ale) întru H(ri)st(os) părinte sufl(etesc)

<ss> Inoc(h)entie Episcop

D. A. N. I .C., F. E. H., XXXIII / 12, Original, hârtie, filigran.

38. - 1773 august 20. – Postelnicul Ioan Vicol cercetează pricina dintre Andronache, fiul lui Pătru mazâlul şi diaconul Vasile Hirţu, pentru suma de 43 de lei pe care acesta o datora socrului lui Andronache, răposatului Constantin Jora, pentru care zălogise moşiile sale de la Leoşti, Vârâtul, Tabăra, Buburuzi, Mihordea, Şcheea, Chircani, Cârpeni,şi Negri, obligând pe diacon să plătească lui Andronache banii cu dobândă, 86 de lei precum şi să-i întoarcă venitul moşiilor zălogite pe zece ani, 50 de lei.

S-au giudecat înaintea noastră de faţ(ă) Andronac(h)i sân Pătru mazil de aice din ţinut(ul) Fălciului, cu diaconu(l) Vas(i)le Hirţu, tot de la acest ţinut din satul Cârligaţii, şi pricina lor întracesta c(h)ip au fost, Andronac(h)i sân Petru au jăluit că fiind el ginere răposatului sulger Costandi(n) Jori(i) carile în anii trecuţ(i) la vremili domnilor cumpărând slujba coneţăi la ţinut(ul) Cernăuţii, s-au rugat numitul diaconu(l) Vas(i)le Hirţu de l-au rânduit la un ocol strângător de bir, fiind el aatuncea mirean, şi la săvârşire slujbei au rămas Vas(i)le Hirţu rămăş(i)ţă cu 43 lei din banii slujbei ci au strânsu el de la ocol, cari bani neavândui ca să-i de(a) şi-s istovască, i-au plătit răposatu(l) sulgeru(l) Costa(n)di(n) Jora, socrul lui Andronac(h)i, iar Vas(i)le Hirţu au fugit ca s(ă) nu plătiască banii cu cari era ....... şi după 3 ani găsândul sulgeriu(l) Costa(n)di(n) Jora l-au apucat să-i plătiască banii acei 43 lei cu dobânda lor şi cu cheltuiala ce au făcut cu ciobotele oamenilor gspd, care l-au dus pe la Iaş(i) şi cu alte cheltuieli cari au făcut înainte vreme au şezut la poprială păr l-au plătit de rămăşiţa lui la visterie, şi diaconu(l) Hirţul niavând nici atunce banii să-i dea s-au rugat să-l mai aştepte două luni de zile şi-i va plăti, şi socotind banii capetele 43 lei şi cu dobânda lor pe 3 ani şi cu toate cheltuelele ci mai făcus(e) sulgeriul Costandi(n) ...... mai sus făcut peste tot 56 lei, şi pe aceşti bani au dat diaconu(l) Hirţu zapis la mâna sulgeriului puind zălog şi părţile lui de moşii din opt hotară, anume din Leoşti i din Vârâtul i din Tabără i din Buburuzi i din Mihordii i din Şcheia i din Cârpeni i din Negri ce sânt la ţinut(ul) Fălciului, scriind în zapis de n-ar da banii la zioa însămnată să rămâie numitele părţi de moşie de istov a slugeriului Costandi(n) Jora, şi după zapisul lui neavând diaconu(l) purtare de grijă ca s(ă) plătiască banii, s-au lungit vreme păr au şi murit sluger(ul) Costandi(n), şi la moarte(a) lui făcând diată au înpărţit toate moşiile părinţeşti cât au avut celorlanţi feciori ci-au avut, iar aceste părţi de moşii ce i-au rămas de la

37

diaconu(l) Hirţu, li-au dat fiicii sali Rucsandei zestre, cari este femeia lui Andronac(h)i sân Petru, carele având zapisul diaconului cari l-au dat la mâna socrului său, şi vrând să-ş(i) stăpâniască părţile aceste(a) de moşie, diaconul Hirţu s-au sculat cu gâlceavă asupra lui Andronac(h)i sân Petru, şi nu numai că stăpâneşti el moşiile aceste în tărie lui, ci nici banii cu dobânda lor nu vr(e)a să-i dea. Şi după jaloba lui Andronac(h)i sân Petru chemând noi de faţ(ă) pe numitul diaconu(l) Jora, şi întrebându-l ce ari să răspundă la aceste ce jălueşte Andronac(h)i n-au tăgăduit că n-au rămas datoriu cu acei 56 lei socrului lui Andronac(h)i, dar curat au răspuns înaintea giudecăţii că nici îi va da banii lui Andronac(h)i nici moşiile, cunoscându-s(e) că diaconu(l) umblă făr(ă) de cale ca un om rău zorbagiu, am socotit din zapisul lui cari au dat la mâna socrului lui Andronac(h)i, şi s-au aflat că sânt 10 ani de când stăpâneşte el aceste părţi de moşii şi să hrăneşti din venitul lor. Şi fiind că dreptate(a) dă să le stăpânească Andronac(h)i sân Petru şi să-şi ia venitul am socotit cu cale să dei diaconu(l) tot venitul moşiilor înapoi lui Andronac(h)i sân Petru, adică în 10 ani de ar fi luat şi mai mult pe an dar să întoarcă lui Andronac(h)i câte 5 lei pe tot anul care se fac peste tot 50 lei din care bani s-au şi înplinit de la diaconu(l) un cal drept 15 lei iar 35 lei să i s(e) înplinească cu orice s-a găsi în casa diaconului, şi de acum diaconul să nu mai aibă nici un amestec la părţile aceste de moşii, ce să le stăpânească Andronac(h)i în paci. Şi după hotărârea ci am făcut am dat şi această carte de giudecată la mâna lui Andronac(h)i sân Petru aceasta.

<ss> 1773 av(gust) 20

D. A. N. I. C., F.E.H., XLVI / 23, Original, hârtie dublă, filigran.

39. - 1773 septembrie 18. – Angheluţă Agarici vornic de poartă mărturiseşte că stolnicul Ioniţă a dat 20 de lei şi jumătate, lui Ionaşcu Murgoci, partea de cheltuială ce l-a ajuns pentru hotărâtul moşiei Răzlogi.

Douazeci de lei pol, au dat Ioniţi stolnic pi bătrânul lui Ionaşcu Murgoci, parte(a) di c(h)eltuială ci l-au agiuns la hotărâtul moşii Răzlogii, adecă pi a trei(a) parte di moşii Răzlogii, adecă bătrânul lui Ionaşcu Murgoci i s-au dat lui Ioniţă stolnicu(l), de astăz(i) săpt(embrie) zile păn(ă) în 20 de zi(le), iar nedând banii păn(ă) în dă(u)ăzăci de zile să rămâi(e) moşie de istov a lui să stăpânească.

1773 săpt(embrie) 18<ss> Angheluţă Agarici vornic de poartă

D. A. N. I .C., F. E. H., XXXII / 3, Original, hârtie

40. - 1773 octombrie 9. – Gafta, sora lui Ghedeon monahul din Creţeşti dăruieşte Episcopiei, prin Episcopul Inochentie, un bătrân din moşia Răzlogi, ţinutul Fălciu, pentru pomenire.

Adică, eu Gafta sora lui G(h)edeon monah ot Creţăşti, nepoată de fată lui Ionaşc Murgoci, făcutam adevărată scrisoare(a) mia la mâna Preasvinţii sale Episcopului de Huş(i) c(h)ir Inoc(h)entie. Precum să s(e) ştii că de nime(ni) silită,

38

ci de bună voe(a) me(a) am dat danie Sfintei Episcopii driaptă ocină şi moşii, un bătrân din moşie Răzlogii de la ţinut(ul) Fălciului, anume Ionaşc Murgoci, care moşie să hotărăşte pe din sus cu moşie Scurţii, ca să fii pentru pominire(a) sufletului meu şi a fratelui meu G(h)edeon şi a tuturor răposaţilor moşi şi părinţilor noştri. Şi această moşie Răzlogii îmblă în trei bătrâni şi la acest bătrân al meu alţi răzăşi ce sânt la această moşii n-au triabă numai eu sângură. Şi nimene(a) din neamul meu să nu fii volnic a strica această danii a me(a), ce să stăpânească Sfânta Episcopie cu pace în veci. Dar cine s-aru ispiti a strica această danii a mia ori din neamul meu sau oricine ar fi, unul ca acela să fii neertat de domnul D(u)mnezău şi de Preacurata sa maică şi de toţi sfinţii şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi de nime(ni) încă să fii neertat. Şi pentru credinţa me(a) am pus şi degetul . Şi această danii a me(a) am făcut-o înaintea a mulţi oameni de cinste care sânt mai gios iscăliţi.

1773 oct(ombrie) 9Eu Gafta nepoate lui Ionaşc am dat danie şi am pus degetulEu Costantin părcălabul mareEu Costantin Arhirie ma(...) i răzăş de ScurţiiEu Ştefan GreculEu Radu (...) mazil Eu Andronac(h)e Tol(on)tan

<ss> <ss> Monah Vasian ot Solca <ss> Erei Costandin

Eu Costatin Pop(...) am scris zapis cu zisa sa Gaftei

D. A. N. I .C., F. E. H., XXXII / 4, Original, hârtie dublă, filigran, degete.

41. - 1773 decembrie 16. - Diaconul Vasâle Hirţu, feciorul popii Gavriil Hiru cu femeia sa Safta şi feciorul său Ioniţă Costandin Coşciug şi alţii dăruiesc Episcopului Inochentie al Huşului partea lor de moşie din Curi Negri, ţinutul Fălciu.

Adică eu diacon(ul) Vasâle Hirţ(u), feciorul popii lui Gavriil Hirţ(u), împreună cu fimee me(a) Safta şi cu feciorul meu Ioniţă, şi eu Costandin Coşciug împreună cu fratele meu Panainte Coşciug, şi cu soţurile noastre Marie şi Anca, şi cu alte niamuri a noastre, care mai gios ne-am iscălit, data-m adivărat zapisul nostru la cinstită mâna Preosvinţii sale părintelui nostru Episcopului de Huş(i) chir Inochentii, precum să-s ştie că noi de nime(ni) siliţi nici asupriţi, ce de a noastră bună vo(i)e am dat a noastră dreaptă ocină şi moşie ce am avut-o baştină de la moşii şi părinţii noştri anume Cur Nigrii, la ţinut(ul) Fălciului din Berihoiasca spre răsărit până în zare(a) dealului unde se întâlneşte cu Chircanii, iar de sus se hotărăşte cu Plotuneştii şi de gios cu Frijenii lui Cantemir Vodă. Şi noi am avut această de mai sus numită moşie de pe Ilie Zugravul şi scrisori ce am avut de această moşie toate le-am dat în mâna Preosfinţiei sale numitului Episcop. Însă fiind că în vremurile noastre au fost şi răzmeriţe multe şi din scrisorile moşiei lor ce am avut unele ni s-au şi prăpădit , dar (i)eşind undeva vreo scrisoare de această moşie să nu s(e) ţie în samă, ce să meargă iarăş(i) la Episcopie şi nimeni din niamurile noastre să naibă a

39

se amesteca sau a supăra pe Episcopie cât de puţin, noi să avem a le răspunde ca Episcopie să-ş stăpânească această moşie cu pace în veci, ca preo dreaptă moşie a sa. Iar cine s-ar amesteca să facă supărare, unii ca aceea să aibă părăş pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, hramul Episcopii la straşnicul giudeţ. Şi pentru mai mare credinţa ne-am iscălit şi carii ne-am întâmplat am pus şi degetele şi la această danie s-au întâmplat şi alte obraze de cinste carii s-au şi iscălit. 1773 dec(embrie) 16

Eu diaconul Vasili Hirţă Eu Ieremie căp(itan) ot Huş: MarŞi eu Safta diaconiţaŞi eu Ioniţă sin diaconuluiEu Costandin CoşciugEu Panaite CoşciugEu Marie sora lui CoşciugEu Anca sora lui Costandin CoşciugEu Sereino (?) ot Stălănăşti Eu (...) căpitanŞi eu Costanche am scris zapis cu zisa du(mnea)lor

<ss> Inochentie

D. A. N. I .C., F. E. H., XLIV / 7

42. - 1775 (7285) martie 26. – Fraţii Racoviţă, Ioniţă şi Vasile Bordea vând Episcopului Inochentie al Huşului jumătate dintr-un bătrân din moşia Bumbăta pe Prut, ţinutul Fălciu, cu 63 de lei şi 60 de bani.

Adică, eu Racoviţă Bordia, eu Ioniţă Bordia, Vasile Bordia, fiind din satul Lunca Banului din ţânut(ul) Fălciului. Datam zapisul nostru la mâna Prea Sânţii sale părintelui Ionoc(h)entie Episcop Svintei mănăstiri Huş(i), precum să s(e) ştii că de nime(ni) siliţi sau asupriţ(i), ce de a noastră bună voie am vândut Prea Svintii sale giumătate de bătrân din trup(ul) bătrânu(lui) a lui Giurc(h)o, ci să numiaşte moşie Bumbăta la parte Prutului în ţânut(ul) Fălciului, care moşii şi nouî ni s(e) trage de pe tatăl nostru Bordia Giurc(h)i drept 63 lei şi 60 bani, adecă şas(e)zăci şi trei lei şi bani şasăzăci, cari bani i-am luat deplin în mânule noastre, fiind că şi cialanţi răzăşi de Bumbăta ş(i)-au vândut toţi părţile lor pe unde au vrut. Şi pentru această vânzare ca să nu fie volnici nime(ni) din niamurile noastre a să scula să întoarcă, am dat zapis(ul) nostru la mâna Preosfinţii sale ca să-i fie driaptă ocină moşii în veci. Şi pentru mai bună credinţa am iscălit mai gios puind şi degitile.

Eu Racoviţă Bordia am vândut.Eu Ioniţă Borde(a) am vândut.Eu Vasile Bordea tij am vândut.Eu Ion Filip răzăş de Bumbăta m-am tâmplat la această vânzare şi ştiu că

sânt drepti moşiei în Bumbăta acesti vânzători pe giumătate de bătrân a lui Bordia

40

Giurc(h)e, pre carile l-am apucat stăpânind înpreună cu mine şi cu alţi răzăş(i) de Bumbăta.

Şi eu am scris zapisul cu zisa lor. 7285 mart(ie) 26

<ss>D. A. N. I. C., F. E. H., XXXI / 5, Original, hârtie dublă, filigran, degete.

43. - 1776 iunie 4. - Gavril Nemţanul, Costandin Nemţanul, Năstasi Nemţanul, Ursa Greculiasa şi Salomie Bejănias(a), vând Episcopului partea lor din moşia Buzeşti.

Adică, eu Gavril Nemţanul, şi eu Costandin Nemţanul i eu Năstasi Nemţanul, şi eu Ursa Greculiasa, şi eu Salomie Bejănias(a) ficiori lui Penteliiu Nemţanul, datam adivărat zapisul nostru la cinstit(ă) mâna Preosvinţii sale părintelui Episcop de Huşi kir Inoc(h)entii, precum să s(e) ştii că având noi o bucăţe de moşii în Buzeşti di(n) gios ce sânt pe Sărata, în ţinut(ul) Fălciului, care să înparti în giumătati, adică giumătati de Buzeşti de gios ea unchiul(ui) nostru Andronachi Rogojanul cu niamul lui, şi giumătati luând noi nepoţii lui Simion Nemţanul, şi această giumătate înpărţindu-se pe 5 ficiori şi feti a lui Simion Nemţanul, a cincea parte a noastră ce ni să vini parte(a) tatălui nostru a lui Pinteleiu Nemţanul, după măsurătoari şi alegeria ce au făcut răzăşii s-au ales 31 pol s(t)ânjăni în costişa dispre apus şi 40 stânjăni în costişa despre răsărit. Şi căzând noi la datorie turcească am întrebat pe toţi fraţii şi răzăşii de Buzeşti ca să le vindem această de mai sus arătată parti a noastră şi nevrând nici unii să o cumpere, am căzut cu rugăminte la Priaosvinţie sa, la sus numitul Episcop să o cumpere, fiind şi Preosvinţie sa răzăş pe din gios. Deci făcând tocmală cu Preosvinţie sa, ni-au dat 15, adică cincisprăzeci lei, şi dându-ne aceşti bani deplin mâinile noastre, i-am dat şi noi acest zapis ca să-ş(i) stăpânească această parti a noastră ce o avem de la tatăl nostru Pinteleiu Nemţanul ca pe o driaptă ocină şi moşii a Sfintei Episcopii. Şi nimene să nu mai fii volnic a o răscumpăra, fiind că i-am întrebat pe toţi cum şi cei ce să trag din surorile tatălui nostru să-ş(i) stăpânescă părţile lor, iar la vânzare(a) noastră să nu s(e) amestece. Şi la această vânzare a noastră s-au întâmplat şi alţi oameni de cinsti, şi preuţi şi mireni, care s-au şi iscălit, şi noi încă pentru mai mare, neştiind carte am pus degetele. 1776 iuni(e) 4

<ss> Arhimandrit Acac(h)ii igumen Dobropeţc(h)i<ss> m-am tâmplat<ss> iconomEu Gavril Nemţanul, sân lui Pinteleiu NemţanulEu Costandin NemţanEu Năstasi NemţanEu Ursa sor(ă) lorEu Salomie sor(ă) lorEu Ionic(h)i monah CreţăscEu Iordac(h)i am scris cu zisa lor

41

44. - 1776 iunie 20.- Năstase Nemţanul, feciorul lui Pintilie Nemţan din Cârligaţi vinde Episcopului Inochentie al Huşului, partea sa de moşie din Cârligaţi, pentru a plăti o datorie la turci.

Adică eu Năstasiu Nemţanul, ficior lui Pinteleiu Nemţan(u) din Cârligaţi, datam adevărat zapisul mieu la cinstită mâna Sfinţii sale părintelui Episcopului de Huş(i) kir Inoc(h)entie, precum să s(e) ştie că câzându datoriu la turci am scos partea mia de moşie ce mi s-ar alia(ge) din Cârligaţi ci o am di pe tatăl mieu Pinteleiu Nemţan(u), ce mi s-ar aleage dintr-alţi fraţi, şi întrebându-i pe fraţii mei şi pe suroriile meale şi pe alte neamuri, şi nevrând nici unii să o cumperi am căzut cu rugăminte la Preaosfinţie sa şi i-am vândut-o cu tocmală drept (nu se dă suma – N.A.) lei, şi dându-mi Preaosfinţia sa numitul Episcop banii deplin în mâinile meale, i-am dat şi eu acest încredinţat zapis, ca să aibă aş(i) stăpâni parte(a) me(a), din camp, din păduri, liveazi cu pomi, câte am osăbite a meale şi ce s-ar aleage partea mea din liveazile părinţăşti, şi din vatra satului, şi din tot locul, cu tot venitul, în care zapis s-au iscălit fraţii mei şi neamurile care li-am întrebat şi n-au vrut să cumpere. Şi eu încă pentru credinţa am pus degetul.

1776 iuni(e)20Eu Năstasi Neamţan am vândutEu Iona sor(ă) lui Pi(n)telei Nemţanului mai mică m-am iscălit

D.A.N.I.C., F.E.H., XLVI / 24, Original, hârtie dublă, filigran, degete.

45. -1776 iunie 26.- Ioana Fofâiesii, fata lui Simion Nemţanul, cu fiii şi fiicele sale, vând Episcopului Inochentie, partea lor de moşie din Buzeştii de Jos de pe Sărata, ţinutul Fălciului, cu 40 de lei.

Adică, eu Ioana Fofăiasi, fată lui Simion Nemţanului, înpreună cu ficiorul mieu Ioan, şi Timofti, şi Ioniţă, şi fiicele mele, Catrina i Nastasie. Datam adivărat zapisul nostru la cinstită mâna Preosfinţii sale, părintelui Episcopului de Huş(i) kir Inoc(h)entii, precum să s(e) ştii, că de nime(ni) săliţi, nici asupriţi, ce de-a noastră bunăvoi, am vândut Preosfinţii sale a noastră driaptă ocină şi moşii parte(a) me(a) a Ioanei Fofăesii, ce mi s-au ales după tatăl mieu Simioan Nemţan, din moşie Buzăştii ce sânt pe Sărata, la ţinut(ul) Fălciului, care după măsurătoarea ci au avut mai din vechi, să vini parte me(a) din a cince(a) parti, adică cinci fraţi ce au fost ...... al meu, şi înpărţindu-să şi parte(a) tătâne mieu iarăş(i) pe cinci ficiori şi feti ce am fost noi, rămâni dreaptă a me(a) cu a ficiorilor şi a fetilor mele 31 pol stânjăni în costişa dispri apus şi 40 stânjăni şi 6 palme în costişa dispre răsărit. Deci aceşti stânjăni după măsura de mai sus arătată, i-am vândut Preosfinţiei sale numit(u)lui Episcop, cu tocmală drept 40 lei, adecă (spaţiu gol – N.A.) lei, şi Preosfinţia sa dându-ne aceşti bani deplin în mâinele noastre, i-am dat şi noi acest încredinţat zapis să-ş(i) stăpâniască această de mai sus numită parte a noastră din tot locul cu tot venitul cu pace, iar oricini din neamuri sau din fraţii noştri de ar ave(a) ceva a răspundi cu noi să-ş(i) cauti. Şi la această vânzare s-au întâmplat şi alţi oameni de cinsti, care s-au şi iscălit, şi noi încă neştiind carti pentru credinţa am pus degetele. 1776 iuni(e) 26

42

Eu Ioana Fofăiasi fată lui Simion Nemţanul am vândut,Eu Ioan sân Ioana sinEu Timofti sin Ioana,Eu Ioniţă sân Ioana,Eu Catrina fată IoaniiEu Nastasie fată Ioanii Eu monah Ionică CreţăscuEu GavrilEu Costandin u Năstasii, ficior lui Pintelei Nemţanul

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Fond Episcopia Huşilor, dosar XLV/3, Martori.

46. - 1776 decembrie 9. – Ierodiaconul Vasile, fiul preotului Gavril Hirţă, împreuna cu soţia sa Safta dărueşte Episcopiei Huşului şi Episcopului Inochentie biserica sa cu toate moşiile ce are de danie şi cumpărătură din Cârligaţi.

Adic(ă) eu (i)erodiaconul Vasili sin preotului Gavril Hirţă, dinpreună cu soţul meu Safta, datam diata me(a) Sfintei Episcopii Huşului, unde să prăznueşte Svinţii Apostoli Petru şi Pavel, întru stăpânire, Preo Svinţii sale Episcopului kir Inoc(h)entie. M-am închinat Svinţii sale cu sfânta bisearică, şi cu toate părţile ei de moşie ce sânt danie şi cumpărătură de tatăl meu, preutul Gavril Hirţă ot Cârligaţ(i) unde să prăznueşte hramul svântului mare mucenic Dimitrie, cu livadă de pomi în ograda bisiaricii şi afar(ă) pin pregiur, afar(ă) de a surorii mele Solomie şi nepoatii Aniţăi, şi a unei nepoate a mele de ficior, anume Rucsanda, şi am dat şi cinci firte de vii ce sânt făcute de tatăl meu şi de mine, şi cu jumătate de bătrân ce este danie bisiaricii de la preotul Ifrim, şi a patra parte din bătrânul lui Savin, ce este cumpăratu de tatăl miau din Cârligaţi, şi trei părţi din Tabără, dintr-un bătrân la câmp, şi trei părţi dintr-un bătrân Mihorde, şi trei părţi dintr-un bătrân din Şcheea, şi trei părţi dintr-un bătrân din C(h)iurcani, şi trii părţi dintr-un bătrân din Ivăneşti, car(e) aceste părţi sint drepte a svintei bisiarici, făr(ă) de a patra parte ce este a nepoţilor mei de mai sus arătaţi. Şi această danie am dat-o Svintei Episcopii de a me(a) bună vo(i)e, de nimeni silit nici asuprit, ca să fie spre întărirea şi nerăsipirea svintei bisiarici a noastre şi pentru pomenire(a) moşilor şi părinţilor noştri, şi a noastră în veaci, iar cine din neamul meu, nepoţ(i), nepoate, sau de altă parte niam, s-ar scula şi ar da supărare Episcopiei, să fie de mine blăstămat şi afurisit şi de Domnul Dumnezeu şi de Maica Precista, şi de trei sute 18 părinţi de la Nikeea, să-l lov(e)ască tremurul lui Cain şi bubele lui Giez l-ar îng(h)iţ(i) pământul de viu ca pre Daritan şi Aviron, să fie înpreun(ă) cu Iuda, şi să nu aibă a veni după mine. Şi când s-au făcut această danie s-au tâmplat preoţ(i) şi diaconi şi alţ(i) o(a)meni şi niamuri, carii mai gios s-au iscălit.

1776 dec(embrie) 9Eu Erodiacon Vasili Hirţu am dat să fii pomanăEu Safta diaconiţa lui Vasil(i) mi-am pus degetul

43

Şi eu er(o)monah Ionic(h)e duhov(nicul) Sfintei Episcopii Huşulşui m-am tâmplat şi am iscălit

Şi eu ereiu Ion ot Stălineşti duhovnicul diaconului Vasili m-am întâmplat şi am iscălit

Eu erei Co(s)tandin ot Huş(i) m-am tâmplatE(u) diaconul Ioniţi ot Stănileşti m-am tâmplat faţ(ă)Eu Andriu grecul m-am tâmplat faţ(ă) şi am pus degetulEu dascălul Lupaşcu ot Episcopie am scris danie aceasta din zisa diaconului

Vasili HirţuÎntrebândul şi eu au arătat că cu voia sa au dat dania aceasta şi am iscălit şi

eu <ss> Iancul Greci(anu) vel pah(arnic) is(pra)v(nic)

D.A.N.I.C., F.E.H., XLVI / 25, Original, hârtie dublă, filigran.

47. - 1777 martie 25. – Grigorie Alexandru Ghica Voevod porunceşte Episcopului Inochentie şi ispravnicilor ţinutului Fălciu să cerceteze plângerea ieromonahului Iorest şi a lui Costandin, fiul popei Vasile, care fiind dintr-o seminţie cu Simion Turbatu acesta a vândut unele părţi din moşiile din ţinutul Fălciu la care aveau şi ei dreptul, iar celelalte scrisori se află la Nicolae Turbatu, fiul lui Simion Turbatu.

Noi Grigorii Alixandru G(h)ica Vvod Boji Milst Gpădar Zemli Moldavscoi

Cinstit iubitoriului de Dumn(e)zău şi rugătoriul nostru Svinţia sa Kir Inoc(h)entie, Episcopul Huşului i la credincioşi boerii domni(e)i mele dum. Can(...) Greceanu biv vel ban i G(h)eorg(h)ie biv vel vist. ispravnici de ţinut(ul) Fălciului. Să faci ştire că prin jaloba ce-au dat domni(e)i mele Iorest Dan (i)er(o)monah şi Costandin sân popa Vasâle, au arătat că ei sântu sămânţă (...) tot dintr-un bătrânu cu Sămion Turbatul şi având ei cu toţii înpărţală în câteva moşii ce sântu tot la ţinutul Fălciului de pe părinţii lor s-ar fi vândut unile dintr-acele moşii părinţăşti de Sămion Turbatul, a cărora moşii toate scrisorile cele vec(h)i şi nooai să află în mâna lui Neculai ficiorul Turbatului, fiind că tatăl său Sămion Turbatul au murit. Arată numiţii jăluitori cum că unile din moşiile părinţeşti care au fost mai bune şi mai cu vinit le-ar fi şi vândut Sămion Turbatul la stre(i)ni făr(ă) de ştire(a) niamurilor şi răzăşilor săi după cum pre largu veţi înţălegi din jaloba lor. Pentru care iată scriem dum(neavoastră) să aduceţi de faţă pe feciorul Turbatului şi să-l apucaţi ca să-ş(i) scoată şi să arăte scrisorile cele vec(h)i a tuturor moşiilor părinţăşti ce le-au avut de înpărţală atât pentru cele ce s-au vândut cât şi de cele ce au rămas nevândute. Şi să cercetaţi pricina între dânşii (...) cu amăruntul şi după cum veţi găsi cu dreptate să giudecaţişi să alegeţi parte(a) fieştecărora. Şi pre giudecata ci ceţi face să daţi şi mărturie de giudecată la parte(a) ce să va căde(a) şi când nu i-ţ)i pute(a) aşeza acolo atunci să le puneţi zi de soroc şi cu mărturie ci veţi face să vii(e) la divan. Aceasta scriem.

1777 mart(ie) 25

44

D. A. N. I. C., F. E. H., XXVII / 25, Original, hârtie, filigran, pecete inelară în chinovar.

48. - / ante 1778 /. – Arătare de felul cum este împărţită moşia Răzlogi.

Moşie Răzlogi înblă în trei bătrâni, anume Semioan Morgoci şi Vasile Morgoci şi Ionaşco Morgoci cari de pe Ionaşcu bătrân îl stăpâneşte Gedeoan şi Gafta, nepoţii lui Ionaşc, şi acest bătrân a lui Ionaşc este di doi funi(i) lungul şi fun(i)e de 20 stânjeni şi stânjenu(l) de 8 palme domneşti, iar latul de 44 funii. Şi să fii dumn. sănătos.

A dumn. Într-un H(ri)stos părinte suf(letesc).

D. A. N. I. C., F. E. H., XXXII / 11, Original, hârtie.

49. -1778 iunie 22. – Sofronii Arhirii şi alţii mazili din Şişcani, ţinutul Fălciu, mărturisesc că în afară de cei trei fraţi Simion, Ionaşco şi Vasile Murgoci, în care a împărţit Angheluţă Agarici moşia Răzlogi, el mai ştie şi pe Ionaşco Murgoci ca vechi moşan acolo şi că e în stăpânirea Episcopiei.

Adecă eu Sofronii Arhirii, mazil din Şişcani ot ţinut(ul) Fălciului, datam adevărată mărturie me(a) la cinst(ită) mâna Preosfinţii sale părintelui Episcopului de Huş(i) Kir Inoc(h)entie, pentru moşie Răzlogi, tot dintr-acest ţinut, în care moşie ari şi Preosfinţia sa un bătrân întreg danie şi cumpărătură a lui Ionaşco Murgoci, şi măcar că această numită moşie Răzlogii la hotărâre(a) ce au făcut vornicul Ang(h)eluţă Agărici în anii trecuţi s-au înpărţit pe trii fraţi Murgoceşti, adecă pe Simion şi Ionaşco şi Vasile şi acmu pe Ionaşco Murgoci cel ari părintele în stăpânire(a) Preosfinţii sale, îl ştiu şi eu că este drept moşan baştină şi ştiu şi aceasta că de la drepţi nepoţi a lui Ionaşco au în mâna părintelui. Iar pentru Simion Murgoci îl ştiu că au fost sterpu şi măcar că la această înpărţală de mai sus arătată i s-au fost scos a trie parte ce s-au numit bătrânul Simion Murgoci, carie stăpânesc alde Onufrei şi măcar am fost şi noi de faţă la acea hotărâre dar am tăcut nesocotind sfârşitul la cea a veni, iar acmu văzindu-ne şi noi la vârsta bătrâneţilor aşe mărturisim cu sufletele noastre că Simion Murgoci au fost sterpu, după cum am auzit şi din gura (....) fetii lui Ionaşco Murgoci, cum şi partea lui Vasile Murgoci iarăş(i) să s(e) cerceteze cu amăruntul la hotărâre(a) ce s-a face ca să s(e) vază cu dovezi stăpânire. Aşijdere(a) şi pentru o bucată de loc ce este pe din gios alăture(a) cu părţile Murgoceştilor păn(ă) din gios de fântâna danii, noi aşe am apucat şi mărturisim că este tot de moşie Răzlogi, măcar că acmu o trag alde Bernevic zicând că este tot din moşie lor ce vine de peste Muşata, dar rău să acolisesc că toate alte moşii ce vin de peste Muşata stau în Toadereasa şi aşe trebui(e) să ste(a) şi a Berneviţeştilor, iar nu să triacă alăture(a) cu Răzlogi. Aşe ştim şi mărturisim cu sufletele noastre înaintea lui D(u)mnezău şi înaintea ori acea giudecată s-ar întâmpla. Şi pentru mai mari credinţă neştiind carte ne-am pus şi degetele.

1778 iun(ie) 22Eu Sofronii Arhirii răzeş de Guzar(i) i de Smulţi.Eu monah Teodor răzeş de Răcămuş iarăşi(i) asămine ştiu şi mărturisesc.

45

Eu Costandin Arhirii mazil răzeş de Guzari i de Smulţi m-am întâmplat faţă.

Şi eu di(a)con Gavril ot Şişcan(i) m-am tâmplat faţ(ă).

D. A. N. I. C., F. E. H., XXXII / 5, Original, hârtie, degete.

50. -1778 iulie 9. - Constantin Dimitrie Moruzi porunceşte Episcopului Inochentie şi ispravnicilor de Fălciu să cerceteze plângerea lui Ioniţă Pivniceru,Tănasie Pivniceru şi monahul Nicodim asupra lui Constantin Arhirie pentru o jumătate din Pojoreni, ţinutul Fălciului.

Noi Costandin Dimitrie Muruz VVD Bojii Milstv gospod. zemlii Moldovei

Iubitoriule de Dumnezeu şi rugătorul nostru Sfinţia ta kir Inochentie Episcop Huşului şi credincioşi boerii domniei mele dum(nealui) Iancu Grecean biv vel pah(arnic) i dum(nealui) Grigoraş Costache biv vel pah(arnic) ispravnici de ţinutul Fălciului sănătate. Să face ştire că domniei miale au dat jalob Ioniţă Pivniceriul şi Tănasie Pivnicer, mazili i Nicodim monah ot Fălciu ,arătând că au o moşie de baştină acolo la acel ţinut anume Pojorenii cu scrisori vechi şi un Costandin Arhirie cu niamul său în anii trecuţi s-ar fi sculat cu un ispisoc viclean şi cu hotărâtura ce-au făcut Ion Gordul,vornicul de poartă,ar fi luat acel Arhirie giumătate din Pojorenii jăluitorilor.Pentru care împresurare ce li s-ar fi făcut cerând acum de la domnia me(a) dreptate. Iată s-au orânduit la Sfinţie ta Episcope şi la dum(nea)v(oastră) ispravnici şi vi s-au trimis şi răvaşul lor cel de jalob(ă) dintru care mai pre larg veţi înţălege pricina. Deci scriem domnie mea aducând faţă pe o parte şi alta să cercetaţi pricina din scrisori ce vor arăta, cercetând mai cu dinadinsul pentru acel ispisoc ce arată jăluitorii că l-ar fi tălmăcit cu vicleşug şi de veţi afla că cu hotărâtura vornicului de poartă li s-ar fi făcut strâmbătate după cum veţi cunoaşte a fi drept să îndreptaţi greşala şi asupriala şi pietrele hotară să le puneţi pe unde să cade şi să daţi şi mărturieîn care pre largu să să arate pricinile în ce chip s-au aflat ca neodihnindu-să vreo parte şi viind la divan să avem ştire. Aceasta scriem 1778 iul(ie) 9

D.J.A.N.I.,Documente, XL/45

51. -1778 octombrie 18. – Ioniţă Dineş mărturiseşte Episcopului Inochentie că el nu a stăpânit niciodată nimic din moşia Răzlogi şi nici nu este moşnean acolo.

Eu Ioaniţă Diniş datam scrisoarea mia Preo Svinţiei sale părintelui Episcop de Huş(i) kir Inoc(h)entie precum să să ştie că eu în moşie Răzlogi n-am nici o parte, nici sunt moşanaş, nici am apucat să stăpâniască acea moşie moşul sau

46

părintele mieu şi după cum ştiu aşa mărturisesc cu sufletul mieu. Şi pentru credinţa mea am pus şi degetul.

1778 oct(ombrie) 18 Eu Ioaniţă Dineş din Lunca Banului

Eu Ioan Creţescu m-am tâmplat

D. A. N. I. C., F. E. H., XXXII / 6, Original, hârtie, filigran, degete.

52. -1779 mai 5 -. Ioniţă Sturza mare vornic, Ioniţă Cantacuzino mare vornic şi alţi boieri de divan judecă pricina dintre Gahia femeia lui Pintilie Izmană şi mazilul Costantin Agafie, pentru un uric sârbesc, referitor la moşia Muşata din ţinutul Fălciu.

Suret de pe carte(a) de giudecată ce-au avut Gahie Izmănoai cu Costandin Agapii din velet 1779 mai 5.

Facem ştire cu această carte a noastră de giudecată că înaintea noastră la divan de faţă s-au giudecat Gahie femeia lui Pintelei Izmană ficiorul Aniţii nepot Ang(h)elinii strănepot lui Trif, cu Costandin Agapii mazil din ţinut(ul) Fălciului. Pricina lor este într-acesta c(hip). Această Gafie au jăluit cum că în anii trecuţi bărbatul ei Pintelei Izmană au fost dat un uric sârbesc de la Pătru Vod(ă) din velet 7039 la un Gavriil Agapi tatăl acestui Costandin Agapii, pentru ca să-ş(i) dezbată nişte pricini de moşii ce ave(a) cu alţii şi apoi iarăş(i) să il de(a). Dar întâmplându-să de au murit bărbatul ei după ce-au mers ea mai pe urmă ca să-ş(i) scoată ispisocul de la Agapii, Gavriil Agapie tatăl acestue n-au pricinuit ci-au scos şi i-au dat ispisocul, iar apoi după ce-au (i)eşit să s(e) ducă Costandin Agapii s-au luat după dânsa şi au apucat-o di i-au luat ispisocul în silă şi după trecire atâţ(i)a ani nemaiputând ea umbla ca să apuce să-şi scoată ispisocul, el nu numai că din voe sa nu i l-au dat, ci încă cu ispisocul acesta mai la urmă s-au apucat Agapie de au intrat şi stăpânitori la o parte din moşie Muşata din ţinut(ul) Fălciului. Care parte este cuprinsă la ispisoc şi este driaptă de pe bărbatul ei. Şi pentru aceasta numita jăluitoare au cerut să aibă dreptate, ca să i s(e) de(a) ispisocul şi să-ş(i) stăpâniască parte(a) de moşie, căci Agapie nu o lasă acmu ca să-ş(i) stăpâniască partea.

Deci fiind de faţă Costandin Agapie s-au întrebat ce-a răspunde, el au arătat cum că acest ispisoc pe care îl cere femeia este drept al său strămoşesc, iar nu a femei(i) aceştie şi rău să acolisăşti ea de dânsul, căci femeia aceasta nici este niam cu dânsul, nici o ştie cine este şi nici are ea triabă cu ispisocul. Iar de să ştie ea că este vreun niam cu Agăpieştii să-ş(i) de(a) izvod de niamul ei. I s-au cerut lui Agapi să arăte ispisocul şi scoţindu-l s-au cercetat de cătră noi şi la ispisocul acesta care este de la Pătru Vodă şi din velet(ul) de sus arătat, s-au văzut că pomeneşte pe niamul unui Trif şi i să întăreşte stăpânire(a) acelui Trif pe o parte din Muşata din ţinut(ul) Fălciului. După aceasta i s-au zis lui Agapi să arăte dovadă că este ispisocul al său şi el la răspunsurile sale au adaos şi au răspuns cum că acest ispisoc de la moşul său ar fi la rămas la mâna tătânisău şi de la tatăl său încă au rămas la mâna lui şi moşie încă ar fi driaptă a lui, care spre aceasta au scos el martur pe un popa Nicolai Agapie pe care întrebându-să zice şi el că aşa este precum arată

47

Agapie, însă zicândui-să popei de va pute(a) el să giure în bisărică cum că ispisocul acesta este drept a lui Agapi şi că el este adevărat moşan la moşie Muşata pre cum arată şi au răspuns cum că nu poati să giure la aceasta căci nu ştie bine. I s-au cerut lui Agapi să arăte altă dovadă de are, precum că este ispisocul al lui şi are triabă la moşie şi el nici o dovadă n-au arătat fără numai zisuri din gură, mai arătând şi nişte cărţi Gpd scrisă după jaloba lui cătră isprăvnicie ca să-l giudece cu alţii şi să cerceteze pentru parte(a) ci cere el în Muşata de pe ispisocul lui Pătru Vod(ă), din care nu s-au pus vr(e)un temeiu, de vreme ci el parte(a) o cere tot după ispisoc, iar nu cu alte dovezi.

Am întrebat şi pe numita jăluitoare cu ce dovedeşte ea cum că i-au luat Agapi ispisocul în silă, ea au răspuns cum că are marturi care-i au văzut şi cu oc(h)ii lor când i-au luat Agapii cu sila ispisocul din sin şi mai ales că pentru această pricină ştir şi dumn(ealu)i banul G(h)eorg(h)ie Beldiman, căci în anii trecuţi au mai avut giudecată cu acest Agapii pentru ispisoc. S-au c(h)emat şi pe dumn(ealu)i banul G(h)eorg(h)ie Beldiman faţă şi întrebându-să pe dumn(ealu)i de ştie de pricina aceasta, dumn(ealu)i asămine(a) ni-au arătat cum că adevărat această jăluitoare au avut pricină de giudecată cu acest Agapii în anii trecuţi la Sfinţie sa Episcopul de Huş(i) cum şi la pah(arnicul) Iancul Grecianu, fiind la ace(a) vreme isprav(nic) la Fălciu şi întâmplându-să şi dumn(ealu)i acolo au văzut cum că după dovezile ce-au scos femeia au rămas de la giudecată ca să-i de(a) Agapi ispisocul femei(i) şi mai mult nici Agapii n-au pricinuit acolo, ce-au răspuns şi el că-i va da ispisocul, însă arătând eu cum că nu este ispisocul lângă dânsul au rămas ca după ce va merge acasă să il de(a), dar apoi de i l-au dat de nu i l-au dat, nu să ştie. Întrebând pe femei(e) de au mers să-ş(i) ia ispisocul, ea au răspuns cum că au mers, însă după ce-au văzut Agapii că ea n-au apucat să-ş(i) ia mărturie de la Episcopul, el au întors şi n-au vrut să il de(a). După aceasta au mai scos femeia dovadă martur şi pe un Petre sin Otmanu din sat Creţeştii de la ţinut(ul) Fălciului, pe care întrebându-să, au mărturisit rădicând cu sufletul său, arătând că va şi giura, cum că au văzut cu oc(h)ii lui când au luat Agapii cu sila ispisocul din mâna femei(i), înprotiva cărie mărturii a marturului acestue şi înprotiva arătării dumn(ealu)i banului întrebând pe Agapii ce mai are să răspundă, el altă n-au mai avut nimică să răspundă fără numai au întors pe urmă şi au răspuns, cum că el iaste niam cu femeia şi cu adevărat are şi femeia triabă cu ispisocul, însă n-a fi având ea a trage deplin parte după ispisoc, ci numai pe cât i să va căde(a). Însă noi i-am zis iarăş(i) să arăte dovadă cum că este a lui ispisocul, iar nu a femei(i) şi va stăpâni moşie şi el nimică dovadă n-au arătat, fără numai zisuri din gură.

Deci, dar asupra aceştii pricini prin cercetarea noastră cu amăruntul ce-am făcut s-au cunoscut că Agapii este un şiret şi ispisocul este drept al femei(i), n-are el nici o triabă cu dânsul, întâi că de vreme ci marturul de sus arătat ce-au scos femeia au rădicat cu sufletul său priimind să şi giure la mărturie lui cum că au văzut cu oc(h)ii când i-au luat Agapii ispisocul din mâna ei cu sila şi dumn(ealu)i banu(l) Beldiman încă iarăş(i) asămine(a) au mărturisit cum că au văzut când Agapii la giudecată înainte(a) Episcopului înainte(a) dovezilor femei(i) n-au mai avut ce răspunde primindu-să însuş(i) el ca să-i de(a) ispisocul şi nu l-au dat, al doile(a) că şi însuş(i) popa Nicolai Agărici pe care Agapi l-au scos martur spre îndreptaria sa îl dovedeşte pe dânsul că umblă rău, căci el unde vre(a) să întăriască arătările lui

48

Agapii după ce i s-au zis întâi de va pute(a) să giure la mărturie sa, el întoarce şi zice cum că n-a giura căci nu ştie, al treile şi la cea de pe urmă de vreme că Agapii la răspunsurile sale întâi au depărtat cu totul pe femei(e) cum că nici este ea niam cu dânsul, nici o ştie cini este, nici are triabă cu ispisocul sau parte la moşii şi pe urmă întoarce şi zice cum că el este niam cu femeia şi că are şi triabă cu ispisocul şi parte la moşie şi spre aceasta nefiind la dânsul nici o dovadă, să cunoaşte dar că este u(n) şiret, căci nu pentru altă arată el că este rudă cu femeia fără numai că ca un şiret ci este supt numele rudeni(e)i socotind că n-a fi depărtat de moşii le arată aceste. Ci de vreme că pricina este precum să arată mai sus, s-au luat ispisocul din mâna lui şi s-au dat la mâna femei(i) şi am giudecat femeia să intre stăpânitoare şi la parte(a) din Muşata pe care păn(ă) acmu au stăpânit-o Agapii făr(ă) de dreptate, iar Costandin Agapii la partea aceasta mai mult să nu să amestece nici să de(a) supărare femeii, căci s-au dat rămas din giudecată pe Agapii ca pe unul ce s-au cunoscut că n-are nici o dreptate. Aceasta înştiinţăm.

1780 mai 4 Ioniţe Sturza vel vor(nic) Ioniţe Cant(acuzino) vel vor(nic) Neculai Ruset

vel vor(nic)Lascarac(h)e Ruset hat(man) Vasile Neculce stolnic

1780 mai 4Pe moşia MuşataGiudecată Gahii Izmănoaei1779 maiu 5

D. A. N. I. C., F. E. H., XXXII / 7, Copie

53. -1779 noiembrie 26- Ursachi, Miron şi Catrina ficiorii Sandului şi a Ioanei Şuletoaie vând Episcopului Inochentie al Huşilor părţile lor de moşie din Buzeştii de Sus, Căpoteşti şi Periiţă.

Adică eu Ursac(h)i înpreună cu frate mieu Miron şi cu sorumea Catrina ficiorii Sandului Şuletii şi a Ioanii Şuletoai ce au fost fata lui Toader Gânscă din Leoşti de pe Sărata, datam adevărat şi încredinţat zapisul nostru la cinstită mâna Preosfinţii sale părintelui Episcopului de Huş(i) Kir Inoc(h)entie, precum să s(e) ştie că am vândut Preosfinţiei sale părţile noastre de moşie ce le avem de pe maică noastră Ioana Şuletoae, adecă 20 stânjeni 90 palme din Buzeştii de Sus 23 stânjeni 5 palme din Căpoteşti, 10 stânjăni şi 4 palme din Periiţă, care peste tot să fac 54 stânjăni şi şepte palme, care aceşti stânjăni din părţile de mai sus arătate avându-le şi noi baştină de pe maică noastră Ioana ce au fost fata lui Toader Gânscă, care după alegerea şi hotărâre(a) ce s-au făcut, mai pe largu arată în izvodul hotarnicilor, anume, deşi noi aceşti stânjăni de mai sus arătaţi neavând nici o trebuinţă de dânşii, am vrut ca să-i vindem şi ni-am întrebat pe toate niamurile noastre, cine ar vre(a) să le cumpere şi fieştecare din răzăş(i) au zis că lor nu le trebuieşte. Deci de a noastră bună voia de nime siliţi nici asupriţi am căzut cu rugăminte cătră Preosfinţia sa de mai sus numitul Episcop, fiind că este răzăş la toate hlizile cu noi, ca să prim(e)ască să-i vindem şi noi aceşti stânjăni de mai sus arătaţi. Şi priimind Preosfinţia sa am

49

făcut şi tocmală ca să ne de(a) 17 lei. Deci dându-ne Preosfinţia sa aceşti bani deplin în mânule noastre, am dat şi noi acest zapis care de acmu înainte Preosfinţia sa să aibă a-ş(i) alegi şi a le hotărî şi a le stăpâni ca pe drepte ocini a Preosfinţii sale şi oricine din niamurile noastre cine ce ar ave pentru părţile aceşte cu noi să-ş(i) caute, iar pe Preosfinţia sa să nu supere întru nimică. Şi la această vânzare s-au întâmplat şi alţi oameni de cinste care mai gios să vor iscăli şi noi încă neştiind carte pentru mare credinţă ni-am pus degitele.

1779 noem(brie) 26

Eu Ursac(h)i sân Ioanăi Şuletoai nepot lui Toader GânscăEu Miron frate lui Ursac(h)e ot ŞuleteEu Catrina sor(a) lor Cu toată voia noastră am vândutEu Apostu Focşa răzeş de Căpoteşti am fost faţă

Eu Ion creţăscu monah, răzeş de LeoştiEu Gavril Nemţanu, răzeş de LeoştiEu Costandin Gânscă, tij răzăş di LeoştiEu Ioniţă Gânscă, răzeş de Leoşti<ss> Ion Gândul vornic de poartă<ss> <ss><ss>

D. A. N.I. C., F. E. H., XLII / 35, Original, hârtie dublă, filigran, degete.

54. - 1779 noiembrie 27. – Diaconul Manolache, fiul lui Iordache Focşa cu fratele său Costandin şi sora Maria, dărueşte Episcopului Inochentie al Huşului, părţile lor de moşie din Buburuzi şi Buzeşti de Jos, de pe Sărata, din ţinutul Fălciu, pentru pomenire.

Adecă, eu diaconul Manolachi sin Iordache Focşii, ce au fost ficior lui Grigo(ra)ş Focşa şi Tudorii, ce au fost fata lui Sileon Niamţanului, înpreună şi cu fratemieu Costantin, şi cu soara noastră Marie, datam adevărat şi încredinţat zapisul nostru, la cinstită mâna Preosfinţii sale părintelui Episcopului de Huş(i) kir Inoc(h)entie, precum să s(e) ştie, că noi de nime(ni) siliţi, nici asupriţi, ci de a noastră bună voie am dat danie Preosfinţii sale numitului Episcop 65 stânjăni şi 5 palme, parte(a) moşului nostru Grigoraş Focşa ce-au avut-o şi el baştină părinţască din moşie Buburuzii ce sânt pe Sărata la ţinut(ul) Fălciului, aşijderea am mai dat danie Preosfinţii sale 45 de stâjăni 5 pol palme parte(a) mătuşii noastre a Tudorii Focşoii din Buzeşti de gios, ce sânt tot pe Sărata alăture(a) cu Buburuzii pe din sus, care şi aceşti stânjăni, i-au avut mătuşa noastră Tudora baştină de pe tatăl său Simion Niamţanu, în care moşie fiind şi Preosfinţie sa răzăş cu alte danii şi cumpărături mai de înainte, care şi noi aceste părţi de mai sus arătate după izvodul hotărârii ce este făcut, cu toată voia noastră învoindu-ne noi înde noi fraţii de mai sus arătaţi, şi cu ştire(a) tuturor niamurilor noastre, pentru pomenire(a) sufletelor moşilor şi a părinţilor şi a noastre, li-am dat danie Preosfinţii sale mai sus numitul Episcop. Şi de acum înainte Preosfinţii sa să aibă aş(i) stăpâni această danie,

50

înpreună şi cu alte părţi, şi nimene din niamurile noastre să nu strice această danie a noastră, iar carile s-ar ispiti a o strica, unu(l) ca acela să fie neertat de D(o)mnul nostru I(isu)s H(risto)s, şi de Pre(a)curata a sa maică, şi de toţ(i) D(u)mnezeieştii părinţi a(le) Sfintelor Soboare şi de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel care sânt hramul Sfintii Episcopii, şi de toţi sfinţii, şi or(i) la ce judecată ar merge să nu li să ţie în samă, şi la (a)ceastă danie s-au întâmplat şi alte obraze de cinste ce mai gios să vor iscăli, şi noi pentru mai mare credinţa am iscălit şi am pus degetele.

1779 noemb(rie) 27

Eu diaconul Manolachi sin Iordachi FocşaEu Con(s)tantin Focşe brat lui ManolachiEu Marie sor(ă) lorEu Apostu Focşa nepot lui Grigoraş Focşa de frate am fost faţăEu Timofti Jolmirul răzăş di Căpoteşti<ss> Gavril Eu Ion Muntianu din Stenileşti am fost faţăEu Ion Crăciun monah, răzăş di CăpăteştiEu Gavril Nemţanu, răzăş de Leoşti i de BuzăştiEu Ioniţă Gânscă răzăş de Leoşti<ss> Ion vornic de poartă<ss><ss>

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Fond Episcopia Huşilor, dosar XLV/4, Original, hârtie dublă, filigran, degete, blestem.

55. -1779 noiembrie 28- Diaconul Nicolae fiul preotului Vasilachi din Huşi şi fiul său Alecsandru dau zapis prin care dăruiesc episcopului Huşului 30 stânjeni şi trei palme din moşia Leoşti, ţinutul Fălciu, partea Mariei Purceloai şi vând 15 stânjeni din Buzeştii de jos.

Adică eu diaconu Nicolai sin popa Vasilachi din Huş(i) împreună şi cu fiul mieu Alecsandru datam adevărat şi încredinţat zapisul nostru la cinstită mână Preosfinţiei sale părintelui episcopului de Huşi Kir Inochentie, precum să-s ştie că Mărie fata lui Simion Niamţanu ţinându-o Trohin Purce au făcut pe Ioniţă Purce şi pe Ursa Obrejoaie şi pe Ioana Vârnoae şi aceasta Ioana Vârnoaie au făcut pe Marie care am luat-o eu şi pe alţi fraţi şi surori, care stărpă încă fiind au murit. Iară cu Marie soţul mieu în viaţă-i am făcut pe fii, pe mai sus numitul Alecsandru şi întâmplându-se moartă am rămas numai cu Alecsandru. Deci fiind că la săvârşire răposatei Marii soţul mieu m-au rugat ca din rămăşiţurile ei cât îm(i) va fi cu putinţă să dau milostenie la Sfânta Episcopie spre pomenirea sufletului ei şi a tuturor niamurilor. Care acmu cu toată voea mi-a înpreună cu fiul mieu Alecsandru din partia Măriei Purceloai a trie parte ce i sau ales partea soţului mieu Marii adică 30 stânjeni, 3 palme din moşie Leoşti de la Fundu Săraţii din ţân(utul) Fălciului după cum sau ales la hotărâre i-am dat danie Preosfinţii sale numitului Episcop.

51

Aşişderea şi 15 stânjăni din Buzeşti de Gios, partea soţului mieu Marii iarăşi din partea Măriei Purceloai ce i sau ales la hotărâre pe aceasta mi-au dat Preosfinţia sa bani de a-mi plăti datorie de unde luasăm la cheltuielile morţii şi a îngropării şi a grijilor. Şi de acmu înainte Preosfinţia sa numitul episcop această danie şi cumpărătură să aibă aş le stăpâni ca pe drepte ocine a Preosfinţiei sale, fiindcă într-aceste de mai sus numite moşii în fieştecare au avut Preosfinţia sa răzăşie cu alte danii şi cumpărături mai de-nainte şi la aiasta danie şi cumpărătură s-au întâmplat şi alţi oameni de cinste care mai gios sor iscăli şi noi încă pentru mai mare credinţă niam iscălit.

1779 noem(brie) 28Eu diacon Neculai sin lui Vasilachi.Eu Aliksandru sin diacon lui Neculai şi Marii.Eu Postul Focşa răzăş de Leoşti şi de Căpoteşti.Eu Timofti Jomirul răzăş.Eu Ioniţă Crăţăsk monah răzăş.Eu Gavril Nemţanu răzăş de Leoşti.Eu Ioniţă Gânscă răzăş de Leoşti.M-am tâmplat fiind [urmează alte semnături] <ss> Ion Gandul vornic de

poartă<ss >Grigori Prot.

D. A. N.I. C., F. E. H., XLIII / 25, Original, hârtie dublă, filigran, degete.

56. - 1779 decembrie 15. – Mărturie dată Episcopului Inochentie al Huşului.

De Oţătoae la Fălciu

Adecă, noi cari mai gios ne vom iscăli şi carii nu ştim carte, vom pune şi degetele. Dat-am adevărata şi încredinţata mărturii a noastră, la cinstita mâna Preosvinţii sale sale Episcopului de Huş(i) kir Inochentie, precum să s(e) ştii că fiind părinţii noştri şi noi trăitori de mici copii în satul Stănileşti şi ni s-au întâmplat de am fost faţă în câteva rânduri şi la hotărârile moşiilor ce sânt alăture(a) cu Stănileşti, pe din gios şi încă am apucat aceste moşii şi boereşti fiind şi dup(ă) ce au intrat toate în stăpânire(a) Episcopiei, iarăş(i) am văzut hotărându-le şi mai mult decât Stănileşti şi Măicanii şi Stărpenii şi Cozie, ce le zic acmu Oţătoae, să alăture cu Oţătoae pe din gios Şoriceştii lui Ramandi şi de câte ori am apucat lucrându-s(e) aceste moşii tot cu aceste nume mai de sus arătate s-au dijmuit de stăpânii lor şi de vechili(i) ce-ş(i) pune(au), atât de la Racoviţe şi de la Ramandi şi de la Bosie. Iar, Oţătoae din vechiu a Episcopii şi mai pe urmă au intrat toate aceste de mai sus arătate în stăpânire(a Episcopiei şi le dijmue vechilii Episcopii, iar pe Focşăşti nici odată nu i-am apucat stăpânind pentru Oţătoae şi pentru Şoriceşti, nici zicând că au vreun nume de moşie pe acole din Pruteţ spre apus. Iar din Pruteţ spre răsărit, unde să numeşte balta Focşii, am auzit că au moşie şi am văzut şi stăpânind şi aşa am apucat şi de la părinţii noştri şi dup(ă) cum am apucat şi (cum) ştim aşa mărturisim cu sufletele noastre înainte(a) lui Dumnezeu şi ori la ce giudecată.

52

1779 decem(brie) 15

Eu Carp Joimirul, vechil de la Stănileşti, carile am fost şi vechil în cătva ani pe moşie Şoriceştii, când era a lui Ramandi şi am fost faţă şi la hotărârile acestor moşii cu părintele Leon, fiind dichiu, şi vornicul de poartă şi am pus şi pietri între Oţătoae şi între Şoriceşti, şi Iordache Focşa şi Andronachi Grecul era(u) faţă şi n-au pomenit că au moşie pe acole. Iar peste Pruteţ spre răsărit ştiu că au fost şi pricină. Întrebat părintele Leon cu ce ţin ace(a) bucăţe(a) de loc despre răsărit şi Iordache Focşa şi Andronache Grecul au răspuns că aşa au apucat din părinţi. Aşijdere(a) şi când au venit vornicul Vasilii Ruset şi când au venit banul Beldiman şi cu med(elnicerul) Neculce şi fiind mulţi oameni răzeş(i) şi înpregiuraş(i) între carii era şi Constantin Bădurăz şi Postul Focşa şi alţi răzeş(i) a lor de faţă şi nici pe ei nici pe alţii n-am auzit pominind că au moşii pe acole şi fiişticarile dintre ceşti boeri tot acela loc întri Oţătoae şi între Şoriceşti au stătut şi nimine n-au pomenit de Focşeşti că au moşie.

Eu Postul Joimirul, ce am fost dejmaş pi moşie Şoriceştii, asămine martur.Eu Vasili Pară asămine.Eu Cârste Miron asămine.Eu Arhiri Macarită asămine.Eu Ioniţă Gros asămine.Eu Sandul Toaderică asămine.Eu Vasilii Stângă asămine.Eu Costandin Coştiug asămine.Eu Vasile Cioban asămine.Eu Ilii Muntian asămine.Eu Andrei Sălitră.Eu Vasilii Micodan asămine.Eu Miron Tobac asămine.Eu Todosii Muntianul om de 90 de ani tot din Stănileşti, tij asămine

mărturisesc.Eu Ierei Ioan din Stănileşti.Ierei Nicolae Popica m-am tâmplat la hotărâre.Eu ierodiacon Costandin răzăş de Leoşti şi de Hoalbe sin Pi […]. Andrei ştiu că Hoalbele să lovăsc în capete cu Şoriceşti şi din părinţii noştri

şi noi am stăpânit Hoalbile şi de Focşeşti n-am auzit că au moşii alăture cu Şoriceşti.

Eu mazil vornicul de Creţeşti om de 60 de ani şi am arat pe acele locuri.Eu Ioniţă Dămian răzăş di Şchiopeni om de 70 de ani că au moşie Focşeştii

piste Pruteţ unde să numeşte balta Focşii am auzit, iar pe lângă Şoriceşti stăpânind n-am auzit.

Eu Toader dascăl ot Stănileşti am scris cu zisă tuturor.Aceşti marturi ce să văd mai sus puş(i) în mărturie aceasta i-am adus şi

înaintea noastră şi tot asămine(a) au mărturisit dup(ă) cum să arată mărturie şi văzând că de bună voe lor au venit şi au mărturisit şi înaintea noastră s-au iscălit şi de noi.

1779 decem(brie) 15

53

Grigoraş Costache paharnicIordache Lam pah(arnic) isc(ălit)Şi eu Ieromonah Ofrunie proin[egumen], fiind de câtva ani tot pe lângă

Episcopie şi am fost şi dichiu 15 ani şi acele moşii tot Episcopie le stăpâne(a) şi p(r)intre Oţătoae şi p(r)intre Şoriceşti n-am auzit nici măcar pomenit pe cineva că ar ave(a) Focşeşti moşie, iar din Pruteţ spre răsărit, am auzit că stăpânesc undi să numeşti balta Focşii.

Eu Vasilii Darii din Şchiopeni, răzăş de Răducani, care se întâlnesc în capete cu moşie Focşeştilor despre răsărit şi ca să triacă moşiile lor peste Pruteţ spre apus p(r)intre Oţătoae şi pintre Şoriceşti n-am auzit nici am apucat stăpânind vr(e)odată.

D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, 545, f. 122-123.

57. - 1780 ianuarie 25. – Gafia, pe care a ţinut-o Pintilie Izmană şi Machidon, Gheorghie şi Todosie, feciorii acestuia, strănepoţii lui Trif, dăruiesc Episcopulu Inochentie de Huşi, jumătate din moşia lor Muşata, iar o jumătate o vând cu 120 lei, cât li se va alege, după ispisocul de la 7039 martie 10 dat strămoşului lor.

Suret de pe zapisul Gafii Izmanoi din let 1780 gen(ar) 25

Adică eu Gafie, ce m-au ţinut Pintilei Izmană, şi eu Mac(h)idon şi eu G(h)eorg(h)ie şi eu Todosie, feciorii numitului Pintelei Izmană, strănepoţi lui Trif. Datam adevărat şi încredinţat zapisul nostru la cinstită mâna Preosfinţii sale părintelui Episcopului de Huş(i) kir Inoc(h)entie, precum să s(e) ştie că având noi o moşie de pe strămoşul nostru Trif, pe Muşata la ţinut(ul) Fălciului, după cum mai pre largu arată ispisocul strămoşului nostru din Vlet 7039 mart(ie) 10 de la răposatul Petru Vvod, în care arată că şi strămoşului nostru Trif i-au fost cumpărătură 2 părţi dintr-ace(a) moşie şi o parte au fost cumpărat soru-sa Muşa. Deci, fiind că în anii trecuţi nefiind nimene din niamul nostru de faţă, s-au fost sculat niamul Brăniviceştilor şi cu alte niamuri şi au intrat ca să hotărască această moşie, şi după hotărârea ce-au făcut şi după cum vedem că scrie şi ispisocul strămoşului nostru, noi nicidecum nu ne-am odihnit cunoscând că ni s-au făcut mare strâmbătate. Dar cu toate aceste(a) noi cu toţii de a noastră bună voe, toată parte(a) câtă ni să va alege după ispisocul strămoşului nostru Trif, pe giumătate am dat-o Preosfinţii sale numitului Episcop, iar pe giumătate ni-au dat Preosfinţie sa 120 lei, care bani luând deplin de la Preosfinţie sa în mâinile noastre, am dat şi noi ispisocul strămoşului nostru Trif dinpreună şi cu alte scrisori ce-am avut de această moşie, cum şi acest zapis ca de acmu înainte atât danie cum şi cumpărătură, să aibă Preosfinţie sa a şi le stăpâni cu pace ca pe drepte ocini a preosfinţii sale, şi nimine din niamul nostru să nu strice această aşăzare. Şi pentru credinţa am pus degitele.

1780 mai (2)5Eu Gafie Izmănoae.Eu Mac(h)idon sin Gahii.

54

Eu G(h)eorg(h)ie brat Mac(h)idon.Eu Todosie sor(a) lor cu toată voe noastră am dat şi am vândut.Pahomii proin egumen Putnei. Di Pătraşc pah(arnic); Vasile biv vo(rni)c

D. A. N.I. C., F. E. H., XXXII / 8, Suret.

58. - cca 1780. – Maria fata lui Ion Coştiug, cu fiii săi Ion şi Gavril şi Anca sora Mariei dăruiesc Episcopului Inochentie al Huşului părţile lor din moşia Săratul de pe Prut, pentru faceri de bine.

Adec(ă), eu Marie fata lui Ion Coştiug, ce-au fost ficior lui Parfeni Coştiug, înpreună cu fii mei Ion şi Gavril şi cu Anca sor(a) Marii, iar fata lui Ion Coştiug. Datam adevărat şi încredinţat zapisul nostru, la cinstita mâna Preosvintii sale părintelui Episcopului de Huş(i) chir Inochentie, precum să s(e) ştie, că noi de nime siliţi nici asupriţi, ce de a noastră bună voe, cunoscând noi multă faceri de bine a Preosfinţii Sali numitului Episcop, am dat şi noi danie preosvinţii sale toate părţile noastre, cât să vor alegi de pe tatăl nostru Ion Coştiug, din moşie Săratul, ce este la Prut din sus de gura Lăpuşnii, care trece peste Prut şi spre răsărit şi spre apus şi din Dobreni tot de la Prut şi din moşie Negrii şi Zugravul, ce sânt pe apa Sărăţii, tot în ţinut Fălciului, care acesti le avem de pe mama noastră Iova, ce au fost fată lui G(h)eorg(h)ii, partea noastră, cât să va va alegi din numitele moşii ce s-au arătat mai sus, să fie danie preosvinţii sale. Şi oricine din fraţii noştri sau dintralte niamuri, când ar vre(a) să strice această danie a noastră ori la ce giudecată ar merge să nu li să ţie în samă, ci preosvinţie sa să aibă a-ş(i) stăpâni aceste părţi de moşii cu buna pace, ca pe drepte ocini şi moşii a preosvinţii sale. Şi la această danie s-au întâmplat şi alţi oameni de cinste, carii să vor iscăli şi noi pentru mai mare credinţa ne-am pus degitele.

Eu Marie fata lui CoştiugEu Anca sor(a) Mariei<ss> [...] stol(nic)<ss> Ion Sandul vornic de poartăPavel Dobuninski logofăt am scris acest zapis

D.A.N.I.C., F.E.H., XLI/12, Original, hârtie dublă, filigran, degete

59. - <cca 1780> martie 15. – Preotul Grigorie din Costeşti dă mărturie stolnicului Toma Luca în pricina ce o are cu Bădros, pentru moşia Bălăneşti.

Datam mărtur(i)e me(a) la mâna dum(i)al(i) Toma Luca stol(nic) pentru pricina ce am cu Bădros pentru o parte de moşie, car(e) este bătrânul lui Mihoci de Bălăneşti, la car(e) nici o tri(a)bă Bădros n-ar(e) făr(ă) decât zapis(ul) de cumpărătur(ă) de a arăta, pentru că Mihoci au avut giner(e) pe Dumitru Sârbul care îi zic Turcul şi au avut fecior pe Toader, dar că ar fi mai avut alţi fecior(i) nu ştiu, dar după cum me-(a)u spus părinţii mei şi moşul fiind tot dintru acel ne(a)m şi aşe ştiu din bătrânii mei şi aşe mărturisăsc cu frica lui Dumnezeu cum că Dumitru

55

Turcul au fost giner(ele) lui Mihoci de Bălăneşti de car(e) am dat şi izvod de n(e)amur(i) pe cât ştiu. Şi pentru credinţa am iscălit.

Mart(ie) 15<ss> Ierei Grigorie ot Costeşti

D. A. N.I. C., F. E. H., XXXIII / 11, Original, hârtie, filigran.

60. - <cca 1780>. - Mărturie asupra descendenţei familiilor Mihoci şi

Bădros.

Izvod de neamul lui Mihoci (...) pe cum ştiu din bătrâni(i) noştri.

Mihoci au avut giner(e) pe Dumitru Sârbul car(e) îi zic Turcul Dumitru. Turcul au avut feceor pe Toader, car(e) i-au zis Ţigăncuş, Toader au ţinut o fată a popei lui Ionaşc(o) de C(h)iţivoeşti. Toader a avut fată pe Busca car(e) au ţinut-o popa Istrati ficior Teşân, nepot lui Giurgie Muste(a)ţi.

Ne(a)mul lui Bădros au fost Andreica şi au fost om strein rus şi au ţinut o fată a popii lui Ionaşco de C(h)iţivoeşti la car(e) toată parti(a) de moşie di pe pop(a) moşnan, car(e) părţi de moşie anum(e) în Deleni în C(h)iţivoeşti în Hurdizei, dar în Bălăneşti baştună n-ar(e), pentru că au fost om strein şi au fostu cumnat cu ph Toader, fecior Turcului, nepot lui Mihoci de fat(ă).

D. A. N.I. C., F. E. H., XXXIII / 13, Original, hârtie, filigran.

61. - 1780 noiembrie 26. – Vasile Gârdea, feciorul Armenii, dăruieşte Episcopului Inochentie al Huşului câte o parte din moşiile ce la are la Buzeşti, Căpoteşti,Piniţa pe Sărata, ţinutul Fălcului, cum şi din Cloşcari şi Dobreni, peste Prut, la gura Lăpuşnei.

Adecă, eu Vasile Gârdea, ficior Armenii, nepot Hilotii, strănepot Chirvasii Gânscă. Datam adevărat şi încredinţat zapisul mieu la cinstită mâna Preosfinţi(e)i sale părintelui Episcopului de Huş(i) kir Inochentie, precum să s(e) ştie, că di nime(ni) silit nici asuprit, ci eu de a me(a) bună voia am dat danie Preosfinţi(e)i sale numitului Episcop 20 de stânjăni 7 palme din Buzeşti de Sus, ce sânt pe apă Sărăţii, în ţinut(ul) Fălciului, şi 23 de stânjăni, şi 5 palme din Căpăteşti,ce sânt pi din sus tot alăture(a) pe Sărată de cătră apus, şi 10 stânjăni 4 palme din Piniţa, ce este mai în gios tot pe Sărată de cătră răsărit, cum şi din Cloşcari, cât mi s-a alege partea me(a) şi din Dobreni ce sânt piste Prut la gura Lăpuşnii. Care şi eu aceste părţi de mai sus arătate le-am avut di pe mătuşime Hilotia, fata lui Chirvasie Gânscă, după cum mai pe larg arată în izvodul de hotărârea ce s-au făcut, care este iscălit de toţi răzăşii.

Deci, aceste de mai sus arătate părţi ce li-am dat danie pentru sufletele moşilor şi a părinţilor şi a noastre ca să pomenească la Sfânta biserică, şi fiind că Preosfinţia sa este şi mai denainte răzeş întraceste de mai sus arătate moşii, cu alte danii şi cumpărături şi pe aceste să aibă Preosfinţia sa aşi le stăpâni, ca pe drepte ocini şi moşii a Preosfinţii sale şi oricine din niamurile mele sau dintralţii s-ar ispiti a strica această de mai sus arătată danie, unii ca aceii să fii blăstămaţi de D(o)mnul

56

nostru Is(u)s Hr(i)s(tos) şi de Pre Curată a sa Maică, şi de toţi sfinţii şi D(u)mnezeeşti părinţi, şi de Sfinţii Apostoli, Petru şi Pavel, hramul Sfintei Episcopii, şi la (a)ceastă danie s-au întâmplat şi alţi oameni de cinste care mai gios să vor şi iscăli, şi eu încă pentru mai mare credinţă neştiind carte am pus degetu. 1780 noemv(rie) 26

Eu Vasile Gârde sin Armenii cu toată voe me(a) am dat.Eu monah Ion Creţăscu zăt Armenii răzăş.Eu Gavril Nemţanu răzeş de Leoşti. Eu Apostu Focşa răzeş de Căpoteşti.Eu Costandin Gânscă răzeş de Leoşti.Eu Ioniţă Gânscă răzeş de Leoşti.Eu Crăciun zăt lui Gânscă răzeş de Leoşti.Eu Timofti Jomniru răzeş de Căpoteşti.<ss><ss>

D. A. N.I. C., F. E. H., XLV/7, Original, hârtie dublă, filigran, degete, blestem.

62. - 1781 iunie 4. – Constantin Dimitrie Moruzi Voevod porunceşte lui Iancu Greceanu, fost mare paharnic, ispravnic de Fălciu, să cerceteze pricina dintre proegumenul Sofronie, Cârstea diacon şi alţi fraţi ai lor şi şi Iordache Bădros, pentru moşie din Bălăneşti şi o moară, ţinutul Fălciu.

Noi Costantin Dimitrie Muruzi Vvoda Bojii milst Gpodar Zemli Moldavscoi.

Credincios boiariul domni(e)i mele dum(nealui) Iancul Greceanu biv vel pah(arnic) ispravnic de ţinut(ul) Fălciului săn(ă)tate. Se face ştire că aice la divan înainte(a) domniilor sale veliţilor boiari în anii trecuţi au avut giudecată Sofronie proin egum(en) i Cârste diaconu dinpreună şi cu alţi fraţ(i) ai lor cu un Iordac(h)e Bădros mazil de la acel ţân(ut) pentru moşie anume Bălăneştii tot din ţinut(ul) Fălciului. Şi după giudecată ce-au avut s-au hotărât dându-se la stăpânire(a) lui Sofronie proin egum(en) şi fraţilor săi moşia Bălăneştii cu giumătate de vad de moară înpreună şi cu giumătate de moară ci iaste făcută în vadul vec(h)iu în Bălăneşti, cum pre largu adeveriază carte(a) de giudecată ci iaste la mâna lui Sofronie proin egum(en). Deci acum arătând Sofronie proin egum(en) cu fraţii săi cum că de la giudecata di atunce(a) şi păn(ă) acum acel Iordac(h)e Bădros nu s-au supus ca să-i lase pe jăluitori să stăpâniască moşia ce singur în tărie lui s-au volnicit de-(a)u luat tot vinitul moşi(ei) şi morii, care după jaloba acestora cunoscându-se că urmase aceluia iaste înpotriva giudecăţii divanului. Pentru aceia dar iată de aice s-au triimis om gpod şi-ţ(i) scriem domnie me(a) să cercetezi pricina aceasta cu amărunt(ul) şi de va fi cu adevărat că după ce s-au făcut hotărâre giudecăţii acel Bădros n-au urmat ci încă şi de atunce(a) încoace au îndrăznit ş-au stăpânit făcând strâmbătate acestora dum(itale) cu mărturie ne înştiinţăzi pre larg dând şi pe Bădros

57

pe mâna omului gpod să-l aducă aice să să giudece şi care a rămâne a plăti ciubotele şi c(h)eltuiala aceasta scriem.

1781 iun(ie) 4

D. A. N.I. C., F. E. H., XXXIII / 9, Original, hârtie dublă, filigran, pecete în ceară roşie.

63. - 1781 iunie 15. – Paharnicul Iancu Greceanu, din poruncă domnească, cercetează pricina dintre proegumenul Sofronie, Cârstea diaconul şi alţi fraţi ai lor şi Iordache Bădros, pentru moşie din Bălăneşti şi moară, împăcându-i.

Facem ştire cu această mărturie de giudecată că aducându-ne luminată carte(a) Pre Înălţat domnului nostru mării sale Costand(in) Dimitriu Muruz Vvd, Svinţiea sa Sofronie proin egumen, întru care să porunceşti că la divan înainte(a) dumn(ealor) veliţilor boeri în anii trecuţi, au avut giudecată numitul Sofronie proin egumen i Crâste diaconu(l) dinpreună şi cu alţi fraţi ai lor, cu Iordac(h)e Bădros mazâl de la acest ţinut a Fălciului, pentru o moşie anumi Bălăneştii tot din ţinut(ul) Fălciului. Şi după giudecată ce-au avut s-au hotărât, dându-să la stăpânire numitului proin egumen şi a fraţilor săi moşie Bălăneştii cu giumătate de vad de moară înpreună şi cu giumătate de moară ce este făcută în vadul vec(h)iu ot Bălăneşti, cum pre larg adeveriază carte(a) de giudecată a domn(iilor)sale veliţilor boeri ce este la mâna numitului proin egumen. Acum după jaloba ce-au dat mări(e)i sale numitul proin egumen, aratănd cum că de la giudecata de atunce(a) şi până acum Iordac(h)e Bădros nu s-au supus ca să-i lasă pe jăluitori să stăpâniască moşie, ce sângur în tărie lui s-au volnicit de au luat tot venitul moşi(e)i şi a morii, mi să porunceşti de cătră măria sa că după jaloba numitului proin egumen şi a fraţilor săi, cunoscându-să că urmare(a) lui Iordac(h)e Bădros este înpotriva giudecăţii divanului, pentru aceia s-au trimis om Gpod şi după ce cu amăruntul cercetari ce voiu face de va fi cu adevărat că după ce s-au făcut hotărâre giudecăţii, Bădros n-au urmat, ce încă şi de atunce(a) încoace au îndrăznit de au stăpânit făcând strâmbătate jăluitorilor, cu mărturie să înştiinţăz pre larg, dând şi pe Bădros pe mâna omului Gpd să-l aducă la luminat divanul mări(e)i sale ca să s(e) giudece şi carele a rămâne a plăti ci(u)botele şi c(h)eltuiala. După luminată porunca mării sale lui Vodă am dus pe Iordac(h)e Bădros de faţă şi întâiu arătându-i luminată carte(a) mării sale lui Vod(ă) apoi i-am citit şi carte(a) dumn(ealor) veliţilor boeri de giudecat(ă) ce este la mâna numitului proin egumen, şi întrebându-l de au stăpânit moşie şi moara şi de la hotărâre(a) giudecăţii încoace şi cu ce pricină au stăpânit şi ce are să răspundă, el sângur n-au tăgăduit ce adevărul au arătat înaintea cum că şi după giudecată încă au mai stăpânit moşie şi moara doi ani şi pe numiţii jăluitori nu i-au îngăduit a stăpâni atât moşie cum şi moara. Deci după poruncă vrând ca să-l dau pe mâna omului Gpd, ca să-l ducă la luminat divanul mării sale lui Vod(ă) să răspundă, sângur el cunoscându-ş(i) greşala lui cum că au urmat înpotiva giudecăţii divanului înainte(a) mea au căzut cu mare rugăminte cătră numitul Sofronii proin egumen, ca să nu fie dus la divan să s(e) ruşineză la vremi de bătrâneţă şi să plătiască şi tot venitul moşi(e)i şi a morii într-aceşti doi ani ce-au stăpânit după giudecat(ă), care văzând şi numitul proin

58

egumen că Bădros ş(i)-au cunoscut sângur greşala lui şi cade cu atâta rugăminte ca s(ă) nu mai fie dus la divan au lăsat la învoială. Şi aşa s-au învoit înaintea ca să-i plătiască Bădros venitul moşi(e)i pe un an care i-au şi plătit înainte(a) mea, iar pe un an mărturisând Bădros cu sufletul lui cum că din pricina lăcustelor şi din pricina că nu s-au făcut pâinile n-au luat nemică s-au priimit şi numitul proin egumen şi nu i-au luat namică. Şi de acum înainte să-ş(i) stăpâniască numitul proin egumen cu fraţii şi răzăşii săi moşie ca pe o driaptă moşie a sa, şi Bădros să nu să mai atingă de numita moşie Bălăneştii, iarr pentru moară fiind că Bădros au stăpânit toată moara într-aceşti doi ani după giudecata divanului, iarăş(i) s-au învoit înaintea mia ca să o stăpâniască şi numitul proin egumen doi ani iar după înplinire(a) a doi ani să stăpâniască numitul proin egumen cu fraţii şi răzeşii săi giumătate de moară şi Iordac(h)e Bădros giumătate de moară. Drept aceea am dat această mărturie iscălită de mine la mâna Svinţi(e)i sale Sofroni proin egumen şi a fraţilor şi răzeşii săi ca să le fie de încredinţare.

1781 iuni(e) 15 <ss> Iancul Greci(anu) pah(arnic)

D. A. N.I. C., F. E. H., XXXIII / 10, Original, hârtie dublă, filigran.

64. - 1781, f.lună şi zi. – Preotul Arsenie din Vutcani, feciorul căpitanului Nistor, Iordache Popescu şi alţii dăruesc Episcopului Inochentie de Huşi jumătate din moşia lor Chiţivăeşti de pe apa Sărăţii, ţinutul Fălciu, iar o jumătate o vând.

Adecă eu preutul Arsenii din Vâtcani ficior căpitanului Nistor, şi eu Iordachi Popăscu nepot de soră căpitanului Nistor, şi eu Timofti frate lui Iordachi Popăscul, şi eu G(h)eorg(h)ii frate preurului Arsenii, şi eu Costandin iarăş frate preutului Arsenii, tot nepoţi răposatului preutului Arsenii bătrânul tatăl căpitanului Nistor, datam adevărat şi încredinţat zapisul nostru la cinstită mâna preosvinţii sale părintelui Episc(opu)lui de Huş(i) kir Inochentie, precum să s(e) ştie că noi de nimine silit nici asupriţi, ci de a noastră bună voe, având noi o parte de moşie anume Chiţivăeştii, la ţinut(ul) Fălciului, din apa Sărăţii spre răs(ă)rit p(r)intre moşie Hoalbele şi Şc(h)ee, ce sânt moşii a Episc(opiei) şi păn(ă) în zare(a) dialului despre Prut unde să întâlneşte cu Şoriceştii, care la hotărâre(a) numitelor moşii a Episc(opiei) s-au măsurat şi aceasta şi s-au găsit 268 stănj(eni), şi învoindu-ne noi înde noi, pe giumătate am dat-o danie Sfinţi(e)i sale numitului Episc(op), şi pe giumtate am vândut cu bani drept [loc gol – N.A.] lei, cari bani dându-ne preosvinţia sa deplin în mânule noastre şi fiind că alte scrisori vechi ce am avut pe această moşie la vreme(a) răzmiriţilor s-au prăpădit, şi de ar şi (i)eşi undeva nescaiva scrisori pe această moşie să nu să ţie în samă nici la o giudecată, cum şi oricine din niamurile noastre de s-ar scula să strice această danie şi vânzare (a) noastră cu noi să-ş(i) caute, iar pe preosvinţia sa să nu-l supere întru nimic, ce să-ş(i) o stăpânească cu buna pace înpreună cu alte moşii a Svintei Episc(o)pii. Şi la această danie şi vânzare a noastră s-au tâmplat şi alţi oameni de cinste carii mai gios se vor iscăli, şi noi pentru mai mare credinţă ne vom iscăli şi vom pune şi degitele.

1781Erei Arseni

59

G(h)eorg(h)e sin NistorVisarionTimofti Popăscul Pavăl Docinski pis. Episc(opiei) Huş(i) am scris zapis.

D.A.N.I.C., F.E.H., XLII / 19

65. - 1782 mai 11. – Ioniţă Dămian din Şchiopeni , feciorul Ioanii, fata lui Găluşcă şi alţii dăruiesc Episcopului Inochentie al Huşului jumătate din moşia Bumbăta de pe Prut, ţinutul Fălciu şi jumătate îi vând cu 50 de lei.

Adec(ă) eu Ioniţ(ă) Dămian din Şchiopeni, ficior(ul) Ioanii, fată lui Găluşcă ce-au ţânut-o Dămian din Şchiopeni, şi eu Eremia înpreună cu fraţii miei Grigorii şi Petre, ficiori lui Vasâlachi carele au fost frate cu moşul nostru Ioniţ(ă) acest de mai sus arătat şi eu soţie Cerc(h)ezoai şi eu Măriţa Pălădoaie şi eu Nastasie Barag(h)iniasa tot fată Ioanii Dămienesăi înpreună cu fii(i) şi fetele noastre, datam adevărat şi încredinţat zapisul nostru la cinstită mâna preosvinţii sale părintelui Episcopului de Huş(i) kir Inoc(h)entie, precum să ştie că noi de nimene(a) siliţ(i), nici asupriţ(i), ci de a noastră bună voe, toată parte(a) moşiei noastre a Ioanii Dămienesăi, din bătrânul lui Găluşcă din moşie Bumbăta ce este la apa Prutului în ţinut(ul) Fălciului, pe giumătate am dat-o danie şi giumătate am vândut-o Prea Svinţiei sale numitului Episcop pe bani drepţi 8 lei fiind că Preosvinţie sa mai ave(a) într-aceasta moşie danie veche un bătrân întreg a lui Panoski. Şi de acum înainte să aibă Preosvinţia sa a stăpâni toată parte(a) noastră atât danie cât şi cumpărătura cu bună pace în veci, fiind că noi dup(ă) tocmala ce-am avut am luat toţ(i) banii de mai sus arătaţ(i) deplin la mâna noastră şi ori cine din neamurile noastre ce ar ave(a) cu noi să-ş(i) caute, iar pe Preosvinţia sa întru nimic să nu-l supere, ci Preosvinţie sa toată parte(a) aceasta de mai sus arătată înpreună şi cu alte părţi ce maia re Preosvinţie sa să-ş(i) o stăpânească cu bună pace în veci. Şi la această tocmală şi diplin plata s-au tâmplat şi alţi oameni de cinste, carii mai gios să vor iscăli şi noi încă pentru mai mare credinţa ni-am pus degitele.

1782 mai 11Eu Ioniţ(ă) Dămian, ficior Ioanii Dămieniasăi ot Şchiopeni.Eu Eremie sân Vaslac(h)i Dămian înpreună cu fraţii miei.Eu soţie Cerc(h)ezoai şi cu sorume(a) Măriuţa înpreună cu fii şi fetile

noastre.Eu Nastasâe Barag(h)iniasa.Eu ieromonah (...) ot Episc(opia) Huş(i).Eu (...).Eu Ermonah Visarion ot Episc(opia) Huş(i).Aftanas ot Brădiceşti.

D. A. N.I. C., F. E. H., XXXI / 6, Original, hârtie dublă, filigran, degete.

60

66. - 1783 martie 8. – Listă de scrisori „ce sânt făcute pe numele Episcopului Ienoc(h)entie iar nu scriu de Episcopie”.

Scrisori ce sânt făcute pe numele Episcopului Ienoc(h)entie iar nu scriu de Episcopie.

1783 mart(ie) Let 1779 săpt(embrie) 8. Un zapis a lui Ioniţ Costac(h)e post(elnic) sin

Lupu Costac(h)e jitn(icer) că su vândut Episcopului Ienoc(h)entie giumătate de sat de Giurcani şi parte(a) din Ivăşcani şi parte(a) din Buriani şi au luat şi scrisorile ce au fost.

7271 iuli(e) 1. Un zapis a lui Iftimi monah zet Iorga că au vândut 5 firte vie pe moşie Episcopii drept 35 lei.

1768 fev(ruarie) 25. Un zapis a Zaharii Proca i soţul seu Catrina i (fiul seu – tăiat – N.A.) Costandin cumnat(ul) lui cu soţul seu Sofie că au vândut părţile sale din vie ot Oc(h)iu Episcopului drept 40 lei.

1768 mart(ie) 3. Un zapis a lui Nistor Morcotă au vândut vie lui ce-au avut la Oc(h)iu.

1781 mart(ie) 19. Andreiu Grec ot Leoşti ce-au (....) părţii din Dobreni 38 stânj(ăni) pe altă parte din Căpoteşti.

7272 mart(ie) 6. Manolac(h)e sin Marie au vândut parte(a) lor din Leoşti în 20 lei.

1781 mart(ie). Costandin Buzdugan au vândut partea(a) lor din Dobreni în 25 lei.

1781 ap(rilie) 13. Iane şi Simion sin Modruz au vândut un bătrân din Răzlogi ot Fălciu drept 150 lei.

1768 iun(ie) 16. Ioniţă Sava i frate seu au vândut din Cloşcani şi din Dialu Prutului ce se c(h)iamă Şc(h)eea drept 40 lei.

7271 av(gust) 15. Darie brat Popii au vândut toate părţile lui drept 65 lei din Leoşti i Buburuzi i din Tabăra.

11 scrisori tot pe părţi de moşii însă,1. din 1779 oct(ombrie) 28.1. din 1776 iuli(e) 26.1. din 1780 no(iem)vr(ie) 25.1. 1780 av(gust) 28.1. din 7271 no(iem)vr(ie) 9.

1. din 1776 iuni(e) 20.1. din 1775 mai 22.1. din 1779 no(iem)vr(ie) 26.1. din 1781 mart(ie) 19.1. din 1779 no(iem)vr(ie) 29.1. din 1781 dec(embrie) 17.1. Zapis de la Ursa Radomesc(h)ioae i ficiorii ei pe dug(h)ene i case în Eşi

ce-au vândut Episcopului din let 7269 av(gust) 29 cu alti scrisori într-un gizdan negru de piele.

61

1. Zapis din let 1780 mart(ie) 22 a lui Vasili i soţul seu Tudora au vândut în Huşi o case cu ogradă i pivniţă i grădină.

1. Zapis din 1766 mart(ie) 29 a Lupăi fata Hâncului soţ lui Costandin Hrănaci că au vândut un ţigănaş Episcopului drept 60 lei.

1. Zapis a lui Acac(h)ie arhimandrit ot Dobrovăţ egumenu(l) că au dat Episcopului un copil de ţigan înse a Episcopului se fie, iar Episcopie se n-aibă triabă.

1. Zapis mic a lui Andrei doftor pe un ţigan anumi Sandul ce l-au dat Episcopului-

26 scrisori fac.

D. A. N.I. C., F. E. H., LV / 30, Original, hârtie dublă, filigran.

67. - 1785 august 3. – Toma Bosii, feciorul Mărăii Bosăesii ce-a fost fata lui Neculai Rogojanul, cu soţia şi fiicele sale şi alţii, vând Episcopului Iacob al Huşului partea lor de moşie din Buzeşti de pe Sărata, ţinutul Fălciului.

Adec(ă) eu Toma Bosii, fecior Mărăii Bosăesii, ce au fost fată lui Neculai Rogojanului dinpreună cu soţul meu Irina şi cu fii noştri Iamandachi şi Safta, şi eu Ioniţ Bosii i Zaharii Bosii feciori lui Sava Bosii, şi eu Vasile Bosii i Leon Bosii i Gligori Bosiifeciori lui Ion Bosii şi eu Timofte Bosii i Marii i Iona feciori lui Pintelei Bosii, şi eu Iordachi Bosii, şi eu Costantin Bosii feciori lui Cozmi Bosii toţ(i) nepoţii Mării Bosiesc ce au fostu fată lui Neculai Rogojanului, şi au ţinut-o moşul nostru Enachi Bosii, datam adevărat şi încredinţat zapisul nostru la cinstit mâna Preo Sfinţiei sale părintelu(i) Epescopol(ul) de Huşi kir Iacov, precum să s(e) ştie că noi de nime(ni) nesăliţi, nici asupriţi, ci de-a noastră bună voi am vândut Preo Sfinţiei sale toat(ă) parte(a) noastră cât s-au ales din moşie Buzeşti ci sânt pi Sărata la ţânut(ul) Fălciului, care am avut-o de pi ce de sus arătat(ă) Mării, fata lui Neculai Rogojanului, adecă din bătrânu(l) lui Neculai Rogojanului a şăpte(a) parte trăizăci şi doi polstă(n)jăn(i) şi trei parmace cu tocmal(ă) câte trăizăci de parale pi stănjăn cari ban(i) dândui deplin în mânule noatră, noi încă am dat acestu zapisu la cinstit(ă) mâna Preo Sfinţiei sale. Şi fiind că pe alti neamur(i) ce să trag din Neculai Rogojanul i-am întrebat ca s(ă) conperi şi au zâsu că nu le trebui(e) de acum înainte de s-ar ispiti ceva să strice vânzari noastră or la ce giudecat(ă) ar merge să nu li să ia în samă, ci Preosfinţie sa să-ş(i) stăpânească această de mai sus arătat(ă) parte di la noi dinpreună cu alte danii şi cumpărături vechi ce ari în numita moşii Buzăşti. Şi la această tocmal(ă) a noastră şi de deplin(ă) plată s-au mai întâmplat şi alţi oamen(i) de cinste car(e) mai gios se vor iscăli, şi noi pentru mai mari credinţa car(e) vom şti carte ne vom iscăli şi car(e) n-om şti carte ne vom pune degetele. 1785 av(gust) 3

Eu Toma BosiiEu Irina soţ Tomi(i)Eu Ioniţ Bosâi sân Sava BosâiEu Zah(a)ria sân Sava BosâiEu Vas(i)le Bosâi sân Ion Bosâi

62

Eu Lion Bosâi sân Ion BosâiEu Gligor(i) Bosâi sân Ion BosâiEu Timofte sân Pintelei BosiiEu Marii sor(ă) lui TimofteEu Ioana sor(ă) lui TimofteEu Iordachi sân Cozma BosâiEu Costantin sân Cozma Bosâi<ss> Eu Ion Crucerescu martur<ss> (...) am fost faţă<ss> Eu Diaconul Vasili sin Tănas(ă)<ss> Eu Neculai ……. sân Toader Rogojanu răzăş am scrisu acestu zapisu cu

zisa acestor mai sus arătaţ(i) Bosieşti.

D. A. N.I. C., F. E. H., dosar XLV / 6, Original, hârtie dublă, filigran, degete.

68. - 1787 iulie 4.- Alexandru Ioan Ipsilanti, domnul Moldovei, porunceşte Episcopului Iacov Stamati al Huşului, biv vel paharnicilor Iancu Greceanu şi Alexandru Răşcanu, ispravnicii ţinutului Fălciu, să cerceteze pricina lui Ştefan, Ion şi Grigoraş cu Ioniţă Timircan pentru partea lor din bătrânii Negrii şi Zugravii din ţinutul Fălciu.

Noi Alexandru Ioan Ipsilan Vv.da Bojii Milostivae Z: Moldavscoi

Iubitoriule de Dumnăzău şi rugătorul nostru, Sfinţie ta chir Iacov, episcop de Huş(i), i credincios boierii domniei mele dum(isale) Iancu Greceanu biv vel pah(arnic) i Alexandru Răşcanu biv vel pah(arnic), ispravnici de ţinut Fălciului săn(ă)tate.

Prin jaloba ce au dat domniei mele Ştefan i Ion i Grigoraş cu alţi de la Fălciu, au arătat că ei la acel ţinut ar fi având trei bătrâni Negrii şi Zugravii, de baştină, pe care iar fi stăpânit părinte(le) lor (...) fără nici o supărare, iar acum un Ioniţe Timircan cu fratele său tot de acolo au intrat cu stăpânire în bătrânii lor fără nici o scrisoare ş(i)-au cerut dreptate.

Pentru aceea scriem Sfinţiei tale, şi d(u)mn(ealor) ispravnici aducându-i pe ac(e)ia faţă s-a cercetat şi după scrisori dovezi ce vor avea o parte şi alta prin judecată să le hotărâţi cât va fi drept dând şi carte de judecată cu arătare(a) pricinii pre larg la care parte se va cade. Aceasta scriem puindu-le zi de soroc după vremea lucrului să vii dânşii, de nu să vor odihni vre o parte acolo. 1787 iul(ie) 4

D. A. N.I. C., F. E. H., LXIV / 9, Original

63

69. - 1789 iulie 13 – Actul de danie al preotului Antohi din Băseşti şi al preotesei Anisia, prin care dăruiesc Schitului Avereşti, judeţul Fălciu, partea preotesei din Roşiori şi Avereşti, ca să fie ctitori, cum a dăruit şi vornicul de poartă Andrei, fratele preotesei.

Adică eu preotul Antohi din Băsăşti şi eu Anisia preoteasa cari mai gios ni-am, şi iscălit, datam adivărat şi încredinţat zapisul nostru la mâna svinţii sale părintelui Savii preogumen de Avereşti ca să se ştie că făcând eu preoteasa Anisia sor(a) lui Andreiu Mogâlde vornic de poartă, şi având eu parte de moşie în Avereşti şi în Roşiori asămene ca şi fratile meu, şi văzând că fratile meu au dat parte sa danii schitului ci lau făcut părintele Sava pe moşia svinţiei sale Avereşti, undi să cinsteşti şi să prăznueşti Adormirea Pre Sfintei de Dumnezău Născătoarii, am dat şi noi danii parte noastră de moşia ci avem în Roşiori şi în Avereşti acestui svânt schit de mai sus pomenit, ca să fie pentru pomenire strămoşilor şi a moşilor şi a părinţilor ci să tragi şi noao moşia di pi dânşii, şi să fim ctitori şi noi în veci. Şi fiind că noi nam făcut nici o cheltuială la judecăţile ce sau tâmplat mai înainte pentru acesti moşii, ci toată cheltuiala au făcuto frati meu, pentru aceea nici eu cheltuiala nam cerut, şi atâta niam rugat părintelui, ca să ne primiască să fim şi noi ctitori la acest sfânt schit ci să arată mai sus : şi niau primit, iar când cineva din niamurile noastre ar vrea ca să strice dania noastră ori la ce judecată vor mergi să nu li să şi ia în samă, căci noi de bună voia noastră am dat parte noastră şi o am dăruit, şi la facire acestui zapis sau tâmplat faţă şi oameni streini şi de cinste, cari mai gios sau şi iscălit, şi noi încă pentru mai adevărată credinţă niam şi iscălit.

7287: iuli: 13

Erei Antohi ot Băsăşti am dat danii Eu Anisia preotiasa am dat danii şi am pus degitulToader sin preotul Antohi am scris zapisul, Erei Alixandru tăt (?) preotului AntohiEu Toderaşcu Mălaiuru mazil în Tutova am fost faţă şi am pus degetul

neştiind cartiEu Antohi Bogos în Băsăşti am fost faţă şi am pus degitul neştiind carteEu Ursache Răcae vătaf în (...) am fost faţ şi am pus degetul.

D.A.N.I.C., F.E.H., XXVII / 34, Original, filigran, un rezumat se întâlneşte în D.A.N.I.C., F.E.H., XXVII/39, nr. 6.

70. - <cca 1790> ianuarie 11. – Sandul Săracul, Mihălache Grecul şi Panait Coştiug, mărturisesc că pe Toma Oană îl ştiu a fi neam cu Coştiugeştii şi moşan pe partea lui Parfene Coştiug.

Datam adevărată mărturie noastră, întru care ne vom şi iscăli, la mâna acestui Toma Oană precum îl ştim că este drept niam cu Coştiugeştii şi moşan pe parte(a) lui Parfene Coştiug, câtă să vă alege, căci este drept nepot lui Parfene Coştiug, Parfene Coştiug a avut 3 surori, Tudora, Protasia i Grăpina, care au ţinut Vasâle Oană şi au născut fecior pe Ion Oană de Vasâle şi din Grăpina sora lui

64

Parfene Coştiug, iar Ion Oană au născut fecior pe acest Toma Oană, ce vra ca să-ş(i) caute parte(a) de moşie ce-i să trage de pe niamul său. Dar alte niamuri îi stau pricină din niamul lui Parfene Coştiug, zicând (...) nu-l ştiu neam cu dânşii. Iar noi îl ştim că este drept nepot de fată lui Parfene Coştiug. Aşa ştim şi mărturisim şi pentru mai mare credinţă am pus şi degetele.

Ge(nar) 11

Eu Sandul Sărac ot Stănileşti marturEu Mihălache ot Huşi asăminiEu Panaite Coştiug nu mă liapăd fiind că m-am înştiinţat că este niam.

D.A.N.I.C., F.E.H., XLI / 19, Original, hârtie, degete.

71. - 1792 septembrie 1. – Zapis prin care Ioan Stoclu Clucer vinde lui Anastasi Pantazi 4 pogoane de vie şi o livadă la Dric în Huşi cu obligaţia cumpărătorului de a plăti şi dijma cătră Episcopie deoarece locurile vândute erau pe moşiile acesteia. Vânzarea este întărita de avizul şi semnătura lui Veniamin Costache Episcopul Huşilor.

Adiverez cu acest zapis al meu la mâna dum-sali Anastasâi Pantazi precum să-s ştii că 4 pogoane vie lucrătoare ci le am drepte a mele şi cu livadă la Dric pe moşâia Episcopiei, de e mia bunăvoie li-am vândut numitului Anastasâi drept 250 lei adică două sute cinzeci, cari luându-i toţi deplinu la mâna mia, i-am dat acest zapis ca de acum înainte să aibă dum-sali a stăpâni via ca preo un al său drept lucru, însă dând la Episcopie dijma ci să va cuvine şi pentru adivărata credinţă am iscălit.

ss Ioan Stoclu Clucer 1792 sept. 1

Această vânzare făcându-să înaintea noastră cu primirea amândurora părţilor şi pentru ca să-s păzască întocma după cum mai gios s-au arătat, s-a întărit şi cu a noastră iscălitură, iar când această vie a rămâne neîngrădită sau nelucrată măcar vreun an de zile atunce toată dijma ce s-ar căde ca dintr-o vie lucrată să-s înpliniască de la acest cumpărător.

<ss> Veniamin Episcop Huşului

D.J.A.N.V., Colecţia de documente “Foi volante”, 533/1792, Original, filigran.

72. - 1793 aprilie 15. – Nastasia şi Maria, fetele lui Toader Rogojanu, împreună cu fiii şi fiicele, vând Episcopului Veniamin Costachi al Huşului partea lor din moşia Buzeşti, de pe Sărata, în ţinutul Fălciului, cu 32 de lei, iar o altă parte o dăruiesc spre pomenire.

Adecă, eu Nastasia şi eu Maria, fetile lui Toader Rogojanu, ce au fost fecior lui Neculai Rogojanu, înpreună cu fii miai, anumi, Neculai şi Toader, şi Zamfira, Catrina, Rucsanda, datam adivărat şi încredinţat zapisul nostru, la cinstită mâna

65

Preosfinţiei sale părintelui, Episcopului de Huşi, chirio chir Veniamin, precum să s(e) ştie că având eu triizăci şi doi di stânjeni şi giumătate, şi trii părmace, în moşia Buzăştii, pe apa Sărăţii, la ţinutul Fălciului, adică a şaptea parti din do(u)ă suti do(u)ăzăci şi şăpti stânjeni şi şapti palme, ce au fost partea moşului nostru Neculai Rogojanu, care stânjeni i-au înpărţit pe şapte fraţi, feciori şi fete, viinduli-să fiiştecărora câti triizăci şi doi pol stânjeni trii parmaci . Deci, dar având noi ace(a)stă somă de stânjeni partea părintelui nostru lui Toader Rogojanu, de a noastră bună voia o am vândut Preosfinţi(e)i sale în triizăci şi doi di lei, câte un leu stânjenu(l), carii bani dându-ne Preosfinţia sa deplin în mâinile noastre, i-am dat şi noi acest încredinţat zapis al nostru, ca di acum înainte să aibă a stăpâni Sfânta Episcopie această parte a noastră de sus arătată, din tot locul cu tot venitul cu bună pace în veci. Şi oricine din niamul sau feciorii noştri, să nu aibă a să amesteca cât de puţin întru nemică, ci noi să avem a răspunde. Osăbit având părintele nostru un frate şi o sor(ă) morţi, anume Timofti, şi Aftimia, cărora nu li-au rămas copii, viinduli-să a lor amânduror părţilor şasezăci şi patru di stânjeni şasă parmace, adică câte triizăci şi doi pol stânjeni trii parmaci, de parti, care stânjeni şasăzăci şi patru şi şasă parmaci înpărţindu-să pi patru fraţi, să de parti câti şasăsprizăci stânjeni şi un parmac, care stânjeni trăgând noi partea noastră, adică şasăsprizăci stânjeni şi un parmac partea acelor morţi şi fără de roadă i-am dat danie Sfintei Episcopii, pentru pomenirea sufletelor acelor răposaţi di mai sus arătaţi, şi a tot niamului nostrum ca să fie Sfintei Episcopii driaptă ocină şi moşie neruşiit în veci. Şi la această vânzare şi danie ce am făcut di bună voia noastră s-au tămplat şi alţi oameni de cinste cari s-au iscălit şi noi încă pentru mai mari credinţa ni-am pus numele şi degitele. 1793 ap(rilie) 15

Eu NastasâiaEu MariaEu Neculai ….Eu Toader …..Eu Zamfira …. ficiori Nastasiei1

Eu Catrina…Eu Rucsanda...Fiind şi eu faţă la această vânzare şi danii m-am iscălit

<ss>

D.A.N.I.C., F.E.H., XLV / 8, Original, hârtie dublă, filigran, degete.

73.- 1796 februarie 3. - Calistru, proin egumenul mănăstirii Bogdana însărcinează vechil pentru recuperarea datoriei de 2000 lei cu dobânzile aferente de la Niculai Zamfirache din târgul Huşi.

Fiindcă Niculai sân Zamfirache din târgul Huşi după zapisul lui din 1794

mai 1 îmi este datoriu cu 2000 lei cu dobânda lor pe an din zăce unsprezăce, a cărora şi dobânda pe un an şi noao luni până acmu la sfârşitul lui genar 31 din anul acesta 1796 făcându-să 350 lei din caria dându-mi numai o sumă, iar cielalţi bani, atât capitili acele 2000 lei cât şi dobânda 250 lei rămâind tot asupra lui neavând de

1 Ultimii cinci66

unde să-mi le plătească, şi numitul Niculai sân Zamfirache, măcar că au stătut cu rugăminte şi am schimbat zapisul făcând altul, dar înştiinţându-mă pre urmă precum că el este datori şi pe la alte obrază şi iarăşi nu cu puţină sumă de bani, şi pentru nu cumva creditorii aceia să-l apuce de bani şi să-ş înplinească fără ştire me(a) de la dânsul cu acareturile lui ce are acolo la Huş(i), cu vie, cu dugiană, cu crâşmă, cu casă, cu pivniţ(ă), şi cu toate alte lucruri câte le va ave(a), pentru aceia poftesc pe dumnata fiule polcovnice şi logofet Pavile de la Sfânta Mitropolie să primeşti de la mine acest vechilâme ca din partea me(a) să fii vechil asupra aceştii pricini. Şi iată că ţi-am încredinţat şi amândoao zapisăle a numitului Neculai, însă cu această hotărâre ca del vor păsui ciilalţi creditori şi nu-l vor apuca de bani ca să-ş înplinească din acareturile lui, atunce vei urma dumnata după aşăzare zapisului celui nou ce s-au făcut acmu la 1796 genari 31. Iar del vor apuca mai înainte apoi atunce vei urma şi dumnata după zapisul cel vechiu ce s-au pomenit mai sus. De aceasta te poftesc pe dumnata şi ţâne şi scrisoare me aceasta de vechil lăc(?)la mâna dumitale ca la vreme când îl vor apuca alţi creditori ca să-ş înplinească banii, să stai şi dumnata cu scrisoare aceasta ca după zapisul cel vechiu ce s-au arătat mai sus să înplineşti de la dânsul şi dumnata suma banilor ce s-au arătat mai sus.

1796 fevr(uarie) 3

<ss> Calistru proin igum(en) Bogdana

D.A.N.I.C., Fond Mănăstirea Socola, VII⁄9

74. - 1796 aprilie 28. – Romaşcu Cojan şi fratele său vând clucerului Costandin partea lor din bătrânul Nacul, din moşia Ivăneşti, numită din vechime Buburuzi.

Adică eu Romaşcu Cojan dinpreună şi fratimeu, datam adevărat zapisul nostru la mâna duminisale clucerului Costandin Rusăt, precum să să ştie că i-am vândut toată parte(a) noastră ce să va alegi din bătrânul nostru Nacul din moşie Ivăneşti, ce s-au numit din vechi Buburuzii. Deci di acum să fii dumn(e)alui drept stăpânitor. Şi spre încredinţare ni-am pus şi degetele.

1796 apr(ilie) 28Eu Pavăl CojanEu Romaşc CojanNeculai Eu brat Romaşc

D.A.N.I.C., F.E.H., XLII / 31, Original, hârtie, filigran, difolio

75. -1797 mai 15. - Andrei căpitan din târgul Soroca, cumnatul decedatului Dimachi Ţicău, aduce o carte de la jignicerul Ştefanache Ţicău, fratele celui decedat, către Episcopul Huşului, pentru o lădiţă de documente ce a rămas de la fratele său la diaconul Vasile Toacă.

Târgul Huşi

67

Viind dumi(sale) Andrei, căpitan din târgul Sorocii, cumnat fiind cu răposat Dimachi Ţicău căpitan, a adus o carte de la fratele mortului jignicer Ştefanache Ţicău, către Preosfinţia sa Episcopu Huşului rugându-s(e) pentru o lădiţă cu oareşcare scrisori ce au rămas după moarte frăţânesău la diacon Vasile Toacă, socru mortului Dimachi,după carele trimiţând căpitan Andrei, au venit atât diaconu(l) cât şi soţia mortului Erina, aducând şi lădiţa pecetluită pentru care lădiţă nici o pricinuire sau cerire n-au făcut diacon cu fiica sa Erina, nici au să facă, fără cât scoţind o diată cu iscălitura răpousatului scrisă din anul 1796 avgust 25. Au făcut cerire ca peste zăstre ce-au luat mortul Dimachi să stăpânească nişte vite ce le arată în diată că ar fi cumpărate. Împotriva căria diată scoţind căpitan Andrei un zapis scris de însuş(i) mortul Dimachi din anul 1796 iuni(e) 24 în care zice că de bună voia lui i-au vândut giumătate dughiană din târgul Botoşeni drept 450 lei luând şi bani deplin, care dughiană i s-au venit la împărţeala ce au avut cu frate(le) său şi surori în partemi, şi mai gios tot întracel zapis zice că fiind dator căpitanul Andrei cu bani de mai (î)nainte vreme prin zapis nu i-au luat nici dobândă pe câţiva ani, cum şi prin rugăminte iarăş(i) sau mai milostivit şi i-au dat opt boi, 2 vaci cu viţei, un buhăeşu şi un calu în datorie. Şi osăbit de acest zapis au mai scos căpitan Andrei şi alt zapis tot din anul 1796 iuli(e) 25 în care zice pentru vitele de sus pomenite că li-au dat căpitan(ul) Andrei să s(e) hrănească şi să s(e) folosească cu dânsele până în doi ani de zile şi când la ace(a) vade va avea putere să le plătească cu bani după preţuire(a) ce li-au făcut căpitan(ul) Andrei să rămâie de istov căpitanului Dimachi, iar de nu să i le întoarcă toate vitele pomenite înapoi.

Drept aceea dovedindu-s(ă) că vitele pomenite sânt drepte ale căpitanului Andrei şi neplătite, iar nu a mortului Dimachi, diata au rămas răsuflată. Deci s-au îndatorit diacon(ul) Vasile Toacă cu fiica sa Erina ca toate vitele de sus pomenite să le dea înapoi căpitanului Andrei. Iar pentru câtă parte să va alege în parte(a) mortului în patru părţi de moşie în Fălciu, cine din fraţi va clironomisi părţile acelea să va îndatori ca să plătească şi datoriile răpousatului Dimachi Ţicău. Iar soţia lui Erina şi socrul său diacon întru nemic dispre datornici să nu fie supăraţ, cărora spre îndreptare şi apărare de datornici li s-au dat această scrisoare ,încredinţânduo cu a me iscălitură. 1797 mai 15

D.J.A.N.I., Documente, 80 / 79.

76. -1797 octombrie 28. - Anaforaua veliţilor boieri în care se arată datoriile lăsate de către decedatul Zamfirachi Similăn din Huşi ce urmau a fi achitate de Neculachi, fiul său vitreg.

Pre Înălţate Doamne

După jalobile ce-au fost dat Înălţimii tale într-acest an, la trecuta lună iulii, creditorii mortului Zamfirachi Similăn din târgul Huşi asupra lui Neculachi feciorul lui Dimitrachi Măngălianul, carele esti fiastru lui Zamfirachi şi numiţii creditori numindul a fi el ficior şi clironom lui Zamfirachi, au fost făcut cerire ca să li să înpliniască de la dânsul banii datoriilor lor ce au să ia atât de la mortul acela Zamfirachi precum şi de la însuşi acest Neculai. Şi după a lor jalobe ne mai

68

adăogând atunce la cercetările divanului nici însuşi acest Neculai, alt cuvânt de răspuns înprotiva creditorilor, fără numai zicând el cum că alt chip de plată nu are⁄ce când creditorii nu vor vra ca să-l mai aştepti cu vadelii⁄să să vândă la mezat celi ce să vor găsi a lui Zamfirachi cum şi a sale lucruri şi cu analogie să să înpartă între toţi datornicii. S-au trimis atunce poruncă, cătră dumlor ispravnicii de Fălciim, ca şi acestui Neculachi să să scoată la mezat şi muşterii cevor fi dinpreună şi cu creditorii ce vor fi având a lua de la aceştia să-i trimată aice la divan de undi să li să de cea disăvârşit hotărâre. Acum dar după înştiinţare ce-au trimes dumlor ispravnicii de Fălcii, arată cum că după toată cercetare ce-au făcut, drepti acareturi a mortului Zamfirachi, s-au găsit numai o casă şi trii pogoani de vie, iar şapti pogoani de vie şi o dugeană din faţa târgului s-ar fi dovidit că sânt acestui Neculachi făcute dintru a sa muncă şi după rânduială toate aceste acareturi scoţindu-le la mezat, arată anume preţul a fieşte cărora ce-au ieşit şi cine anumi iarăşi sânt muşterii care au dat acolo preţul cel mai bun. Şi după mezatul acela toate acesti acareturi să văd că au cuprinsu numai 5040 lei, iar datoriile tuturor creditorilor acelor ci-ar fi având a lua atât de la mortul Zamfirachi cum şi de la acest Neculai ar fi cuprinzând 5013 lei ⁄ osăbit de zestre Zamfirii, fimei lui Zamfirachi, adică a mumii lui Neculachi, care nici la o cercetare până acum n-au fost intrat⁄, cum pre largul dovideşte înştiinţare şi izvodul ce-au trimis boierii ispravnici.

Deci acum după a înălţimii tale luminată poruncă scoţindu-să la divan înainte noastră, atât pe acest Neculachi, fiastru lui Zamfirachi, cum şi pe creditorii ce s-au aflat aice, undi fiind de faţă şi însuşi muma lui Neculachi, s-au făcut de cătră noi cercetare cu amăruntul pricinii aceştia şi întrăbându-să acum pe acel Neculachi, ce cuvânt mai are înprotiva datoriilor acestora, el au răspuns întâi zicând cum că el nu este ficiorul lui Zamfirachi, ci este fiastru şi când mumă-sa au mersu cu al doilea cununie după acel Zamfirachi, el au fost mic di trii ani. Şi pe urmă după ce s-au mai rădicat numai ce s-au trezit asupra lui însărcinat cu o sumă de datorii a vitregul său la unii şi alţii să să plătiască, şi el ca unul ce au fost şi făr de vrâstă şi n-au ştiut că pe dânsul dreptate nu-l îndatoreşti să răspundă la datoriile vitregul său, mai ales când nici altă de la vitregul său nu-i rămăsăsi, decât numai ace casă şi trii pogoani de vie ce sânt faţi.

Când datornicii l-au stâmtorit pe dânsul după vremi ca să le plătiască, nevoia l-au silit de s-au îndatorit pe la unii şi alţii cu zapisă de la sine, şi au luat bani cu datorii de au plătit piste…pungi de bani, iar la unii din creditorii vitregului său neavând alt chip de plată li-au schimbat zapisăle acele de datorii pe numele său dând osăbite zapisăle lui de plată, şi au scos a vitregu său, şi acum creditorii aceştia cari l-au apucat sânt unii dintracia de la care au rădicat bani de au plătit datorii de a vitregu său, iar unii sânt dintracia cărora el li-au schimbat zapisăle după cum toate aceste aşa întocmai li-au încredinţat şi însuş mumă-sa, zicând că ficiorul său acesta nu numai că s-au sărăcit cu plata datoriilor bărbatului ei, acestui de al doile dar au rămas şi ea săracă de zestre sa ce i-au prăpădit bărbatul său Zamfirachi, cum şi însuşi fiul său acesta tot cu plata datoriilor lui Zamfirachi, cum pe lângă cuvântul său au arătat ea, şi dovadă la aceste o mărturii de la câţiva din târgoveţi huşeni, adiverită atât de svinţie sa Episcopul de Huşi, cum şi de dumnlor is. de Fălcii, care esti dintracest an 1797 iunii 9, întru care pre largu arată ce zestre au avut fimeia

69

acesta când s-au măritat după Zamfirachi şi ce s-au prăpădit în datoriile lui, cum pre larg dovideşti mărturia.

Şi pentru aciasta acum şi numita fimei pe lângă feciorul ei au cerut şi ea ca să nu rămâi săracă de zestre sa, după acărora răspunsuri făcându-să întrebare şi însuş creditorilor, acestora câţi au eşit de faţi, la ce di pe urmă nici însuş ei n-au tăgăduit pentru acest Neculachi, ce adivărul au arătat că iaste fiastru lui Zamfirachi, atâta numai unii dintre dânşii au adaos a zice că ei în mâna lui Neculachi au numărat banii lor şi de la dânsul au primit zapisă, dar apoi el de au plătit datorii de a vitregu său sau de n-au plătit, ei la acele n-au trebuinţă să răspundă, ce îş cer dreptate lor ca să li să înpliniască de la dânsul banii. Iar unii din creditori la ce di pe urmă nici singuri ei n-au putut tăgădui ce adivărul au arătat că ei pe Zamfirachi l-au înprumutat cu bani şi de la dânsul au avut şi zapisă de datorii, dar pe urmă după moarte acestuia arătându-să acest Neculachi ca un ficior şi clironom lui Zamfirachi, pentru aceia ar fi primit el de au luat asupra sa datoriile şi li-au schimbat zapisăle, după cum s-au şi văzut, de a lui Zamfirachi zapisă luate de la creditori la mâna lui Neculachi, afară de alte zapisă de aceluia ce dă samă acum Neculachi că li-au rupt atunce când li-au scos de la creditori şi nu să văd.

Pre Înălţate Doamne întracest chip sânt pricinile aceste şi după toată cercetare ce s-au făcut de cătră noi cât pentru acest Neculachi că s-au înşălat cu primire datoriilor vitregu său de li-au luat asupra sa, de au plătit o samă dintrânsăle şi li-au schimbat zapisăle⁄când el nici era clironom aceluia, nici ave vreo clironomii ca aceia cu care să-i poată întâmpina datoriile lui⁄acesta esti cunoscută după cum nici însuş creditorii la acesta nu pot ave cuvânt, ce fiind că aceste să înţăleg că nu dintraltă pricină au cursu fără numai din neştiinţă şi din prăstime lui, şi că n-au fost de vrâstă după cum şi pentru vrâsta lui iarăşi şi cei ce l-au ştiut, şi însuşi mumă-sa îl mărturisăsc că acum întraceastă dată se află de…ani, pentru aceea dar toată dreptate socotim că-l agiută. Ca orice datorii de vitregu său, au primit el asupra sa de au prifăcut zapisăle pe numele său, aceia oricare din creditori va fi, socotim să caute ca să-şi tragă banii lor după analogie din banii ce să vor lua din vânzare casii şi a viilor lui Zamfirachi, şi toate zapisăle lui Neculachi de la toţi acei creditori după toată dreptate să rămâi fără tării şi răsuflate, şi să să şi ia de la mâna lor ca nişte zapisă ce s-au dat piste dreptate şi rămân răsuflate, însă din vânzare acareturilor lui Zamfirachi mai întâi socotim să să înpliniască lipsa zăstrii fimeii, după dovezi ce ari şi apoi din ce va mai rămâne să-şi ia şi creditorii banii lor după analogie, iar cât pentru cialanţi creditori de la care au luat însuşi Neculachi bani, şi au dat zapisăle lui pe care nici el singur nu le tăgădueşti, aceia de nu vor vre ca să-l mai aştepte cu vadeli, după dreptate socotim iarăşi să să vândă cu mezat toate acareturile acele ce prin cercetare s-au dovidit că sânt drepti a lui, şi după analogie iarăş fiicari să-ş tragă banii lor. Şi înştiinţăm, iar cea disăvârşit hotărâre rămâne la înălţime ta.

1797 octv 28Înălţimii Tale plecati slugi Costandin Grecean vel logf. Manolache Conachi vel vor. Alexandru Ianculeu vel vor. Vasâle Costache vel vor.

70

Costache Racoviţ post. Asămine de pe condică

<ss> Hotărârea domnului:

Cetindu-se anaforaoa acesta şi înainte domniei mele şi văzând că cu cale şi cu dreptate au giudecat dumlor veliţii boeri asămine dar hotărâm şi domnie me ca întocma şi pre deplin să să urmezi după cuprindere anaforali, care anafora s-au întărit şi cu al nostră domnească peceti.

Locul peceţii 1797 noemv 4 Pro[…]Hrisovergi stolk

D. A. N. I. C., Fond Mănăstirea Socola, V ⁄ 29, Copie.

77. - 1798 mai 15. - Maria, fata Saftii, nepoata Mării Coştiugesăi din Huşi, mahalaua Plopeni, dărueşte Episcopiei Huşi prin Episcopul Gherasim, atât partea ei cât şi a unchiului său Simion Coştiug şi Catrina, din moşia Săratul, pentru pomenire.

Adică, eu Maria fata Saftii, nepoata Mării Coştiugesăi, de aice din târgul Huş(i), mahalaua Plopenii. Datam adivărat şi încredinţat zapisul mieu, la mâna Prea Sfinţii sale chirio chir G(h)erasim, Episcop Sfintei Episcopii Huş(u)lui, precum să s(e) ştie că am făcut danie Sfintei Episcopii, atât partea mea din moşâi, cât şi părţile unchilor mei, Simioan Coştiug şi Catrina, ci au murit stărpi, din moşâia Săratul, bătrânul lui Coştiug, cari de nimini fiind sălită, nici asuprită, ce de a mea bună voi am dat-o danii Sfintei Episcopii, pentru sufletul meu, a unchilor mei, cari să o stăpânească ca pre un drept lucru al său în veci, nestrămutat. Şi pentru credinţă am pus şi degetul.

1798 mai 15Eu Maria fata Saftii adiverezEu Costandin Hulpe m-am întâmplat faţă, frati Marii, creştin de pe tatăŞi la acest zapis am fost faţă şi am scris cu zâsa lor <ss>Ieremie Arh. Dancu marturVeniamin ermonah am fost faţ(ă)G(h)eorg(h)i Kog(ă)l(niceanu)<ss>

FălciuAceastă scrisoare cercetându-să de cătră isprăvnicie de este cu a lor primire,

prin viu cuvânt înaintea noastră au arătat că cu a lor bună voia o au dat Svintei Episcopii spre a lor pomenire şi s-au încredinţat şi cu a noastre iscălituri.

<ss> <ss>

D.A.N.I.C., F.E.H., XLI/14, Original, hârtie dublă, filigran

78. - 1798 iulie 20. - Sârghie ginerele lui Dumitraşcu şi Ion ficiorul Lupului vând clucerului Costandin Rusăt părţile lor de moşie din Ivăneşti, Tabăra

71

şi Şcheea, rămânând ca Ioniţă Dima cel care primise banii să le dea partea de bani cuvenită lor.

Pentru părţile noastre ci am avut în trii sâlişti anume Ivăneştii i Tabăra şi Şcheea din bătrânu(ul) Nastasâi parte(a) lui Dumitraşcu şi a Lupului, feciorii Nastasâi. Fiind că bani(i) s-au luat diplinu di către Ioniţe Dima au rămas el ca aă ne răspunză cu bani pe părţâle noastre fiind că aceste părţi li-am vândutu şi noi dumisale crecer(ului) Costandin Rusăt să aibă a stăpâni cu bună paci di cătră noi şi pentru mai adivărată credinţa am iscălit.

1798 iulie 20Eu Sârg(h)ie ginerele lui DumitraşcEu Ionu ficiorul Lupului

D. A. N. I. C., F. E. H., XLII / 34, Original, hârtie, filigran, degete

79. - 1798 august 18. – Scrisoare către Episcopul de Huşi pentru scrisorile referitoare la partea de moşie de pe Nărnova.

Cu fiască plecăciune închinându-mă sărut blagoslovitoare dreapta Pre(a) Sânţii tale

Cinstită scrisoare(a) Pre(a) Svinti(e)i tale din 16 ale acestii curgătoare luni, cu plecăciune am luat. Şi pentru întregime săn(ă)tăţii pre(a) Svintii tale înţălegând că din mila lui D(u)mnezău să află deplin nu puţin bucurându-mă am slăvit numele Svintii Sali supt al căruia milă şi noi aflăm săn(ă)toş)i. Pentru scrisorile pe părţile de moşie de pe Nărnova ce au făcut danie Svintei Episcopii răposata mătuşa a me(a) logof(eteasa) Maria a răposatului unchiul meu logof(ătul) Manolache Costache, că scrii Pre Svintia ta ca de vor fi între scrisorile miale să le trimăt presvinţii tale, fiind trebuitoare la hotărât(ul) moşiilor dom(i)s(a)le stolnic(ului) Ioan Cheşcu.

Vei şti Pre(a)svinţie ta că scrisorile acei moşii scoţându-le eu de la răposata mătuş(a) mea logof(eteasa) Maria le-am dat în mâna răposatului părintele Ionichentie Episcop de Huş(i) dintraceiaş(i) vreme.

Şi cu toată că eu am fost zâs că mai sânt şi la mine nişte scrisori de acelea, dar acmu căutându-(le) cu amănuntul între scrisorile ce am aicea, în credinţa lui Dumnezău că n-am găsit nici una pe numele acelor părţi de moşii ce scrii Pre(a) Svinţie ta fără numai aceste două scrisori găsând pe un bătrân a Julei care să socotesc că poati să fie din trupul acei moşii, le trimit Pre(a)svintiei tale. Dar mergând cu să(...) la Eş pe la Sfin(tul) Demitri(e) voi căuta şi în scrisorile ce mai am în lăzile de acolo şi găsind vreo trebuincioasă scrisoare asupra acelor părţi de moşie îndată le voi trimite Pre(a) Svintii tale. Şi cu aceasta sunt

A Pre(a) Sfinţi(e)i tale plecat fiu sufletesc. <ss>

(17)98 avg(ust) 18

D. A. N. I. C., F. E. H., XXXI / 7, Original, hârtie, filigran

72

80. - post 1799 octombrie 24. - Mai mulţi locuitori din Săratul mărturisesc cele ce a spus Toma Oană despre ascendenţii săi, după ce au citit cartea de blestem dată de Episcupul Gherasim pentru hotărnicia moşiei Săratul.

După carte(a) de blăstăm ce am cetit-o şi cercetat, am întrebat pe Toma Oană de cine să tragi din moşia Săratii şi au răspuns că el să trage din ne(a)mul lui Coştiug, tatăl Tomei lu(i) Oană, l-au chemat Ioan O(a)nă, mama lui Ion O(a)nă au chemat-o Grăkina, buna lu(i) Tomii O(a)nă, dar au arătat când au făcut izvod de ne(a)muri au pusu cu meşteşug Simina că au zis să-l chemi şi pi dânsul şi nu l-au chemat. Grăkina au fost fata lui Parfeni Coşug şi Ion Coştiug tatăl lui Panaiti au fost fecior lui Parfeni Coştiug şi Tudora au fost fata lui Parfeni Coştiug cari să numesc Pivniceru şi Anisie au fost fata lui Parfeni Coştiug buna lui Sandulu, precum şi aşa ştiu şi aşa mărturisăsc înainte lui Dumnezău şi înainte Sfinţilor Apostoli.

Stă(n)(jeni) Palme Parmace 148 6 - 3 - 6 3 - 6 37 1 4 192 1 0

D.A.N.I.C., F.E.H., XLI/22, Original, hârtie, filigran, deget

81. - <1800 - 1810> . – O însemnare de moşiile care mărginesc moşia Silişteni a postelnicesei Maria Paladi, după harta ce s-a făcut.

Siliştenii dum(isale) post. Marii Pălad(i) după cum sânt în harta ce s-a dat.Parte(a) despre miazănoapte a Siliştenilor să întâlneşte cu o bucată de loc

din locul târgului Huş(i) ce să numeşte Pleşa ce este danie Episc(opiei) de la Neculai V(oe)v(o)d, iar venitul nu s-a putut şti nefiind scrisori aici.

Creţeşti şi Lungaşi alături de Seleşteni pe despre apus, Creţeştii sânt danie la Episc(opie) de la Iremie V(oe)v(o)d din v(e)leat 7100, înpreună şi cu alte moşii după cum le adeverează ispisocul de danie, iar hotarul să meargă pe hotarul vechi.

Grumezoae răzăşască Plotuneştii a post(elnicului) Constantin Lambrino

Parte(a) despre amiazăzi

Parte(a) despre răsărit a Siliştenilor se întâlneşte cu Făureştii cii zic acmu Şchiopeni, moşie răzăşască şi merg Şchiopenii păr(ă) în poiana Tomii şi stau după cum şi Siliştenii întracel drept stă după stăpânire ce au stăpânit Episc(opia), iar după arătare(a) hotarnicii să întinde în sus.

D. A. N. I. C., LXX/74, Original

73

82. -1800 iunie, f. z. – Zapis prin care Iordache Fote dă în arendă episcopului Gherasim al Huşului, moşia Râbâia împreună cu podul de peste Prut.

Iordache Foti adeverez prin acest zapis ce dau Pria o Sfinţiei sale Kirio Kirio Gerasim episcopul Sfintei Episcopii Huşului, precum să să ştie, că moşia Râbâia împreună cu podul ce iaste pe apa Prutului la această moşie avându-le eu date zestre de la pit(arul) Toader Jora socrul mieu li-am vândut Priosfinţiei sale pe patru ani câte cu trei sute douăzăci şi cinci de lei pe an, pentru care fiind că am luat de la Priasfinţia sa toţi banii deplin asupra acestor patru ani acum înainte 1300 lei adecă una mie trei sute lei, am dat Priasfinţiei sale zapisul mieu acesta, cu care de acum şi pân la împlinirea a patru ani să stăpânească Priasfinţia sa atât moşia Râbâia cu tot venitul ei,cât şi podul ce iaste la această moşie, nesupărându-să întru nimic atât despre mine cât şi despre [...] pit socrul mieu.

Iar dacă şi după împlinirea acestor patru ani va voi Priasfinţia Sa ale mai ţânia dând preţul ce vor da alţii să fim datoriu ale da iarăş în stăpânirea Priasfinţiei Sale şi nu altora. La care pentru a rămânea statornice toate câte printracest zapis adeverez, am iscălit. 1800 iunie

Osăbit sau îndatorit Priasfinţia sa a face acolo crăcimă şi pivniţă de lemn cât şi podul la împlinirea vadelei al lăsă bun şi sănătos.

Iordache Fote – Adivărat

D.J.A.N.V., Colecţia de Documente, Foi volante, nr. 10/1800, Original, difolio (34,5 x 23,8 cm), filigran; menţiune la Grigore Găneţ, Costică – Ion Gârneaţă, op.cit., p. 102, nr. 333.

83. -1801 ianuarie 22. – Domnitorul Constantin Alexandru Ipsilanti porunceşte ispravnicilor ţinutului Vaslui să rânduiască mazili pentru cercetarea pricinei iscate cu privire la stăpânirea moşiei Oşeşti.

Noi Costandin Alexandru Ipsilanti V(oe)vod cu mila lui Dumnezeudomn ţării Moldovei

Credincioşi boerii domnii mele dumn(ea)v(oastră) ispravnici de ţănut(ul) Vasluiului săn(ă)tate. La giudecata ce-au avut aicea înaintea dumn(ealor) veliţilor boieri, Vasile Grumeza i Tănase Grumeza şi alţii înpreună cu dânşii, ci să răspund că să trag dintr-o fată a unuie Porcea, pe care ar fi ţinut-o un Popa Iordache, cu Calinic nacealnicul de la schitul Rafaila i Ilie Păsat i Gavril Alexandru i Apostul Petrişor şi alţii înpreună carii să răspund că să trag din feciorii acelui Porcea, adică Vasile Grumeza şi cei înpreună cu dânsul cerşind să s(e) înpărtăşască şi ei din moşie Oşeştii de la ţinutul acela al Vasluiului, care o stăpânesc cielalţi răzeşi, schitul Rafaila i Ilie Păsat, Gavril Alexandru i Apostol Petrişor cu neamurile lor; cu cuvânt că moşie aceasta fiind de pe acel Porcea ci încă ar fi tot un neam şi deosebit au mai cerşut osăbită parte din Oşeşti cu un zapis din anii 7194 dec(embrie) 27 cu care au

74

cumpărat un Manolache ce ei zic că că ar fi fost ficior Popei lui Iordache ginerele Porcei, Calinic monahul din partea schitului Rafaila ci este pe hotarul Oşeştilor ceilalţi numiţi răzăşi înpreună. Cât pentru că Vasile Grumeza cu ai săi se trag din fata Porcei, n-au tăgăduit, făr(ă) numai au răspuns că după ştiinţa ce au de la bătrânii lor, ace(a) fată a Porcei ar fi (i)eşit din casa părinţască cu osebită partea ei, şi din moşii iar fi dat o parte ci să numeşte Sacaluşa tot la ţânut(ul) acela al Vasluilui, pe care urmaşii ei aceştie o şi stăpânesc şi aşa ei aceştie ci se trag din feciorii Porcei ar fi stăpânit Oşeştii şi aceşti ci se trag din fata Porcei ar fi stăpânit Sacaluşa făr(ă) a se întinde unia în partea altora. Deci fiind că de la acel Porcea şi păn(ă) acum cât şi de la zapisul mai sus arătat de cumpărătură (........) şi aceşti ci se trag din fata Porcei vreo dovadă n-au arătat , că osebit de Sacaluşa ar fi stăpânit ei vreodată în Oşeşti, au rămas ca prin cercetare la starea locului să s(e) facă în dreptate pricinei aceştie. Pentru care scriem dumn(ea)v(oastră) să rânduiţi din mazilii ţănutului carii vor fi mai cu ştiinţă să meargă la starea locului, unde fiind faţă toţi aceştie, atât acei ci să trag din ficiorii Porcei, cât şi aceşti ci să trag din fata Porcei, aşijderea şi alţi răzeşi şi înpregiuraşi şi după cartea de blăstăm să facă cercetarea prin marturi vrednici de credinţă, iar nu rudenii sau interesaţi ce s-au îndatorit că vor găsi aceşti ci se trag din fata Porcei, ca să dovedească de-au avut ei stăpânire în Oşeşti ori cu baştină sau cu zapisul ce este de cumpărătură de la 30 ani încoace sau de în 30 ani, n-au avut nici o stăpânire. Şi precum să va dovedi să daţi mărturie la partea ci se va căde(a) şi să le puneţ(i) vade, ca să vie amândoo părţile iarăşi aicea la divan se dee desăvârşit(ă) hotărâre.

1801 gen(ar) 22

D.A.N.I.C., Fond Mănăstirea Socola, V/41, Original

84. - 1801 februarie 24. – Constantin Alexandru Ipsilanti Voevod întăreşte anaforaua veliţilor boieri dată după cercetarea jalbei moşnenilor Crăsnăşeni, ţinutul Fălciu, că moşia lor e călcată de moşiile Episcopiei, hotărându-se ca ea să stăpânească numai până în zarea dealului Crasna şi nu până în apa Lohanului.

Pre Înălţate doamni

După a înălţatii tali poruncă ci prin domniască ţâdulă ni sau dat adunândune la Sfânta Mitropolie am cercetat pricina de giudecată între răzăşii de moşie Crăsnăşăni de la ţân(utul) Fălciului şi între Sfinţia sa chir Gherasim Episcop a Sfintei Episcopii Huşii, pentru împresurare ce arată acei răzăşi că se împresoară moşiile dispre moşiile Episcopiei a căror pricină ce cu amăruntul cercetări ce sau făcut de cătră noi întracest chip esti precum în gios arătăm.

Aceşti răzăşi după jalobele ce au dat către Înălţâme ta că pătimescu împresurare s-au rânduit cu carte domniască pe d(umnea)lui  ban(ul) Mateiu Negel, d(umnea)lui pah(arnicul) Grigoraş Costachi şi pe d(umnea)lui ispravn(icul) de ţân(nutul) Fălciului ca să facă cercetari la faţa locului şi în ce chip vor afla şi vor dovedi adivărul şi de mărturie la parte ce să (...)acă deşi să facă şi hartă de stare locului. Apoi Sfinţia sa Episcopul ne-au arătat mărturie şi hartă de la cei boeri care hartă este iscălită şi de unul din răzăşii lor, anume Giorgie Folescul şi prin mărturie

75

să cuprinde întracest chip că mergând la faţa locului undi fiind faţă şi vechilul Episcopiei cum şi răzăşii pe cari îi arată şi anumi au arătat vechilul Episcopiei întâi un ispisoc de la Domnul Irimia Movilă Vvod. din 7100 în care să cuprinde că au dat şi au miluit pe Sfânta Episcopie întâi cu câteva sate, între cari esti şi siliştea Creţăştii la ţân(utul) Fălciului ce-au fost dreaptă a domniei sali supt ascultarea locului târgului Huşi, şi hotarul să fie după celi vechi hotară pe undi au umblat din vechi. Care moşie esti pe din sus de moşie Lungaşii, iar a Episcopiei. Al doile, o carte din 7138 noemv(rie) 22 di la Domnul Alexandru Radu Vvod. ce scrie cătră Ionaşcu Cehan vel pahar că sau făcut Mitrofan Episcopul cum că este un sat anume Broştenii de la Huşi, dar şi miluire Sfintei Episcopii şi târgoveţii au împresurat locul acelui sat cu vii, cu mori şi cu grădini căci oamenii dintracel sat sărăcind au fugit şi au vândut viile târgoveţilor, şi să porunceşti să strângă oamenii bătrâni di pin pregiur şi să aleagă locul acestui sat a Broştenilor di pin pregiur dispre târgu şi să-l stârpească. Al treile o mărturie de la acel Ionaşcu Cehan pa(harnic) şi de la alţi prin care să cuprindi că au ales locul acelui sat de cătră târg, începându-să hotarul satului Broştenilor din sus de gura drumului ce vine de la Lohan. Deci pe drum la deal până supt podgorie pres (...) podgoriei din gios deci pogoară în Lohan şi deci Lohanul în sus până în vale Popii şi spre Crasna înpotriva locului până în hotarul Crasnei, din vatra satului şi-n gios în mijlocul satului la casa lui Curăţu din sus piste Drislăveţu în cea parte în dreptul locului la pomii lui Stan. Deci pe drumul lui Covrig pe la casa Robului pe drumul din dial până în obârşia locului lui Drag în obârşie Dreslaveţului la răscruce, din deal până în Vlăştineasa unde să înpreună cu hotarul Creţăştilor. Al patrulea, un ispisoc din 7138 decemv(rie) 31 de la Domnul Alexandru Radu Vvod, întăritură după mărturia de sus arătată. Al cincile un ispisoc din 7154 avg(gust) 20 de la Domnul Vasile Vvod în care să cuprindi pâra ce-au avut şoltuzul şi toţi târgoveţii din târgul Huşii cu Gedeon Episcopul pentru o bucată loc ci era între hotarul târgului şi între hotarile satilor Episcopiei începândusă din gios de Vale Popii către hotarul satelor Episcopiei zicând şoltuzul şi cu târgoveţii precum acea bicată de pământ esti de hotarul târgului Huş, iar Episcopul arată precum că este de hotarul satelor Episcopei şi sau rânduit pe Toma cel vornic de ţara de sus ca să cerceteză la faţa locului carile mergând şi cercetând au ales hotarul târgului de cătră hotarul satilor Episcopiei. Începândusă hotarul târgului Huşii din gios de vale Popii mai de sus de sămnu iar hotarul Episcopiei din vale Popii din gios iarăş din sămnu şi pe şoltuzul cu târgoveţii s-au dat rămaş să nu aibă treabă cu acea bucată de pământ ci este din gios de la vale Popii, pentru că este dreaptă a Episcopiei. Al şasăle un suret de pe un ispisoc de la domnul Mihai Racoviţă Vvod. din 7213 genar 21 ce întăreşte răposatului Iordachi Ruset vel vorn(rnic) pe moşiile Giurgeşti, Stroeşti i Pănceşti i Răucanii ( ?) şi Mărtineştii ce sânt den sus de moşiile acestor răzăşi şi arată până în muchi Crasnei undi să înpreună cu hotarul târgului Huşii întărind şi pe 50 pământuri din hotarul Crăsnăşânilor tot până întru aceeaşi muchi a Crasnei. Al şăptile, un ispisoc din 7220 avg(gust) 26 de la Domnul Neculai Alexandru Vvod. pe o bucată de loc ce se cheamă Pleşa, ci era loc domnescu în mijlocu altor moşii a Episcopiei şi au afierosito tot Episcopiei. Al optule o mărturie hotarnică din 1756 iunie 26 de la Vasile Buhăescu pah(arnic) şi de la alţi prin care arată că după porunca domniască au ales o bucată de loc din hotarul târgului Huşii arătând că locul mai în curmezâş cu 56 stânj(eni) mai gios de poarta Episcopiei şi

76

sămnile sânt din malul pârâului Drăslăveţului de cătră hotarul Broştenilor ci este despre amiazăzi iarăşi a Episcopiei şi merge în sus spre miazănoapte până în hotarul locului lui Iamandi. Iar lungul merge cu câmpu cu pădure până unde se sfărşăşte hotarul târgului şi să înpreună cu alte hotară. Al noule ispisoc din 7264 de la Domnul Constantin Mihail Cehan Racoviţ(ă) Vvod. cu care dă danie Episcopiei ace bucată de loc ce să cuprinde în hotarnică de sus arătată. Al zăcile o mărturie din 1786 mai 2 de la răposatul spăt(ar) Neculai Canta de îndreptare a două colţuri a moşiilor Episcopiei de cătră moşiile post(elnicesei) Măriei Pălade după împresurare cu hotărâtura ce făcusă un Perju, vornic de poartă şi după ce au văzut rânduiţii boeri scrisorile Episcopiei câte sânt arătate mai sus, apoi au măsurat şi moşiile atât a Episcopiei cât şi cele ce vin de la Crasna şi din gios de moşâile răzăşilor acestora şi din sus. Şi toate numai până în malul Crasnii despre răsărit stau găsindu şi pietre cât şi bouri dispărţitoari aşâşdere şi arătare din scrisori fără numai răzăşii aceştia vor să iasă din linia altor moşii să triacă piste muche Crasnii şi să-s scoboare până în Lohan cum pre largu arată mărturie rânduiţilor boeri. Deci după ce sau văzut de cătră noi această mărturie şi s-au cetit şi scrisorile Episcopiei una câte una şi s-au văzut şi harta cari şi de cătră răzăşi este primită.

Iam întrebat la ce nu să mulţumescu şi ce este cerire lor, ei întâi la parte din sus a vrut să zică, cum că după ei hotarul satului Broşteni să începi din sus de gura drumului ce vine din Lohan şi mergi până în vale Popii, nar înţălegi că treci piste Lohan să meargă mai înainte, ci acolo în Lohan sar fi întâlnit cu hotarâle ce vin de la Crasna. Dar acest fel a lor cu părere greşită, că ce hotarnica Episcopiei ei vo(...) după ce mergi până în vale Popii, apoi zice şi spre Crasna înpotriva locului până în hotarul Crasnii care destul de curată înţălegere dă, că nu stă în vale Popii ci mergi mai înainte până în hotarul Crasnei trecând piste Lohan. Apoi şi pentru margine ei din gios a Broştenilor iarăş(i) umblă ei să ştirbezi o bucată mari de loc alunecându-să că hotarnica Episcopiei după ce merge în obârşie Dereslăveţului la răscruce ar fi zicând până la obârşie văii Reci în dreptul locului până în Vlăştineasa unde se înpreună cu hotarul Creţăştilor ca adecă acea bucată de loc nar cuprinde hotarnica Episcopiei ce ar trebui ca la răscruce să ocolească pe la obârşie Văii Reci şi apoi să meargă la Vlăştineasa zicând că acea bucată de loc ar fi a lor pentru o moarte de om ce sau fi făcut acolo în vremurile vechi arătand şi o mărturie de la un om pentru că alt om n-ar fi vrând să prindă la plată acei morţi de om şi sar fi mutat pe altă moşie a lui. Dar cu acel zis a lor fără a nu avea nici o dovadă sau vreo stăpânire nu pot să şterbeze moşie Broştenii a Episcopiei căci deşi pomeneşte hotarnica de obârşia Văii Reci, dar destul că din răscruce, zici în dreptul locului piste dial până în Vlăştineasa şi zicând în dreptul locului nu poate săs abată din linie driaptă, ce din răscruce trebuie să meargă drept în Vlăştineasa. Au mai vrut ei să zică că acolo între Broşteni şi între Creţăşti şi alte moşii a Episcopiei ar mai fi o moşie a lor Drăgoeşti arătând şi un ispisoc vechi din 7054 april 9 de când sânt trecuţi 255 de ani de la Domnul Petriul Vvod. ce întăreşte unui Toma Bancovici şi altora pe satul lor Drăgoeşti cei pe pârâul Vlăştinesei fiind că li sau prăpădit dresăle când au venit împăratul turcescu cu toate puterile sali în pământul acesta până la Suceava. Dar vro altă dovadă în (...)ma ispisocului acestuia ear fi stăpânit ei cu nume de Drăgoeşti la locul acela nau arătat. Apoi nici ispisocul nu scrii la ce ţân. sânt acei Drăgoeşti, şi cine poate să le de lor (...) moşie cu acest ispisoc după atâta trecire de ani ce nau nici o

77

lucrari şi pentru că între Broşteni şi între celelante moşii a Episcopiei ce sânt din gios pe apa Lohanului nu poate să încapă altă moşie, Episcopia în distulă dovadă ispisocul domnului Vasâle Vvod. acel din 7154 aug. 20 ce sau pomenit mai sus care întăreşte Episcopiei după cercetare ceau făcut la faţa locului Toma vel vorn(ic) adică din gios de vale Popii şi până în hotarele altor sate a Episcopiei şi iată dar că cerire lor cu nume de moarte de om şi cu nume de Drăgoeşti esti cu totul făr(ă) de cale şi făr de nici o dovadă. Apoi şi pentru năvălire să silescu ei a face ca să-s pogoari cu moşiile lor ce vin de la Crasna până în Lohan cu cuvânt că la anul 7232 mart(ie) 3 când sa hotărât Măţăganii i Tătărănii i Gerenii i Delenii ar fi arătând hotarnica până în mijlocul codrului despre răsărit că mergu aceli moşii şi că acum dacă nui vor lăsa să triacă piste zare dealului ai nau codru, dar pe hotarnice mai vechi a altor moşii din sus şi din giosul moşâilor lor cari mergu numai până în zare dealului Crasnii şi nu pot ei să iasă din renduiala altor moşii ce sânt megieşite cu moşiile lor si din sus şi din gios. Care au tot o curgire, ce unde stau acele acolo trebuia să ştii şi moşiile lor şi că zic ei că nau codru, însuş d(umnea)lu(i) ban(ul) Matei Negel fiind acum arătat că au fost codru şi până în zare dealului Crasnei dar din vreme în vreme sau stricat. Apoi dar de nu ştiau ei acum codrul dacă ei lau stricat, nu este datoari Episcopie a le da din moşiile sale.

Noi doamne cercetare numiţilor boeri ci s-au făcut la faţa locului o cunoaştem pre(a) adivărată şi bine lămurită şi aşa găsim cu cale şi cu dreptate a să urma stăpânire(a) şi dispre o parti şi alta precum aretăm mai sus. Iar hotărâre(a) ce desăvârşită rămâne la Înălţimea ta.

1801 febr(uarie) 24

A Înălţimii taleCătre Dumnezău smerit rugători

<ss> <ss> <ss> Pre plecate slugi

Notă : sunt 11 semnături

D.A.N.I.C., F.E.H., VI/5, Original.

85- 1802 mai 20. – Ctitorii bisericii din Dolheni dăruiesc ctitoriei lor mai multe lucruri arătate în listă, precum şi scrisorile moşiilor Dolheni, Andrieşti şi Hărmăneşti.

Către cleronoama no(a)străSfânta biserică

Izvod de acele ce s-au aferosit de noi Sfintei lui Dumnăzău bisărici ci din mila lui Dumnăzău prin sârguinţa şi c(h)eltuiala no(a)stră s-au făcut pe moşia no(a)stră Dolhenii, undi fiindu-ne şi aşezare în care să cinsteşti şi să prăznueşti pre Sfânta Adormire a Pre(a) Curatei Fecioarei Maicei Dum(ne)zăului nostru I(i)s(us) Hris(tos) după cum în gios sănt arătate.

1802 mai 20

78

2: Rânduri veşminti, îns(ă) un stihar cit de Ceslun, un felon de căftanu ..... mele, alt stihar de materii moscecească, altt felon de germesut albastru cu floricele albe, năracliţele mătas(e)

1: Antimis căptuşit cu sandal verdi2: Aşternuturi pre Sfântul Prestol îns(ă) unul de mătas(e), altul de pănzi: Sfintele Vas(e) de cositor toate înpreun(ă) cu toate procoveţele de

mătas(e) şi văzduhuri tot mătas(e)2: (E)pitrahire mătas(e)1: Un Aer pe bogacu făcut: Catapeteazmă pe pânză făcut, iar raspetia pe lemni4: icoane cu scaunele lor cu polele lor pe lemnă făcute în biserică4: icoani pe lemnă făr scaune în tinda bisericii făr(ă) poale3: Perdele la dveri, 2 Krăşin, 1 materii mosc(h)ice(a)scă1: Icoan(ă) cu toate praznicile înpărăteşti pe tretapod2: Cadelniţe îns(ă) una tumbac alta alam(ă)1: C(h)ivot1: Tot tumbac candelei de la răspetii8: Sfeşnice cu 2 mai mici îs 5 cu cu her alb1: Sfânta Cruce ferecată cu argint1: Sfeşnicu alamă la Sfântul Pristol14 Păreţi a stranelor

48 Adecă patruzece şi opt bez Sfintele Vase i procoveţele şi catapeteazma cu raspetia ei

7220 let Ivangelii din Iaş(i) 7277 lei Liturg(h)ii de bucureşti şi alt(ă) Liturg(h)ii de Iaşi7251 let Pinticostaruli de Bucureşti7290 let Triodului ot tam1766 let Mineiului de Râmnic 1747 let Apostolului de Râmnic1746 let Octoihului de Bucureşti7272 let Ceaslovului din Iaşi şi alt Ceaslov de Bucureşti ce-am cumpărat:

1784, pe care îl am în casă7234 let Pătimirul al Sfintelor Patimi pân sara în zioa Paştilor din Ţara

Românească1756 let Pisaltire de Bucureşti7250 let Minaetului de Ţara Românească

12 Adecă dousprezece cărţi

<ss> <ss> Ecaterina post.

Arătare de toate scrisrile moşiilor cu veleturile lor ce am afirosot noi pomenitii Sfintei biserici care în gios să arată

Veleturi

79

7005 Ispisocu(l) sârbesc de la Ştefan Vod(ă) cu suretul lui pe moşia Dolhenii

7269 Mărturiia lui G(h)eorg(h)i Şuverdan pentru Dolheni: genar7268 Carte de giudecată de la răpousatu(l) şitrar Vasile Adam

pentru Dolheni cu Şuverdan: mai7269: 2: Mărturie de giudecată în una numai de la răpousatu(l) Vasile

Adam iar alt(a) şi de la răpousatu(l) Iordac(h)e Costac(h)e pah(arnicul) pentru Dolheni cu Idricenii: dec(em)v(rie) şi genar.

7269: Carte de giudecată de la răpăusatu(l) Ioan Bogdan vel logofăt pentru Dolheni cu Idricenii: mai 7259:

7258: 2: Cărţi gos(po)d de stăpânire(a) moşiilor pe Idrici: iun(ie) şi iul(ie).

1777: Carte gos(po)d de poroncă cătră răpăusatul Episcop Enoc(h)entie şi cătră ispravnic pentru Dolheni: genar: cu Enac(h)e Teacă.

1778: Mărturii de giudecat(ă) pentru Dolheni cu Idriceni: iun(ie).1776: Mărturii de giudecată pentru Dolheni tij cu ei de la

răpăusatu(l) Episcop, Niculci isprav(nic): mai.7284: Zapisul lui Costandin Idriceanu de vânzare(a) casei şi a

livezii din Dolheni: mai.1776: Mărturia de giudecat(ă) cu Ţipleştii de la med(elnicerul)

Neculce: mai1776: Carte gospod. ce întăreşte giudecata med(elnicerului)

Neculce.â: iuli(e)1781: O însămnare de la dumn(ealui) pah(arnicul) Grigoraş

Costac(h)e după cum s-au pus p(i)etre hotar(e) alocuri: săpt(embrie).1790: O volnicii(e) de la isprăvnicia Fălciu cu care au înplinit dijma

ce luas(e) oamenii de Năreşti de pe Dolheni: săpt(embrie).1779: Mărturii de giudecată pentru Dolheni cu răzăşii de Bribeşti

de Năreşti de la dumn(ealu)i pah(arnicul) Grigoraş Costac(h)e i Ioan Gordu vornic de poartă: av(gust).

1796: O danii a unei livezi ce au dat besericii Enac(h)e Teacă: genar.

1773: Mărturii de giudecată pentru Dolheni cu Enac(h)e Teacă: mart(ie). Adecă nousprezece bez sureturile a Dolhenilor numai păn(ă) acum.O danii pe parte(a) din moşii din Dolheni a lui Timoftii Bragu.. mazil.

1802: Un zapis pe parte(a) din moşia Dolhenii a lui Cărălaş cari au vându-to bisericii şi au mai dat danii ginerele lui Cărălaş.Adec(ă) douăzeci şi una bez sureturi.

<ss> <ss> Ecaterina post.

80

7139: Mărturia de la Bălănescu. : Alt(ă) mărturii de la Filip făr(ă) velet.

1801: Zapis de vânzari i danii a lui Grigoraş Tălăboru şi a soţii sale Ioana.

Scrisorile pe moşia Andrieştii ce s-au aferosit tot Sfintii biserici din Dolheni

Veleturile 7066: O înştiinţare în înpreun(ă) cu suretul si de la Moţoc vel vornic:

iuli(e)7105: O mărturii cu suretul ei pe 2 bătrâni şi o a cince(a) parte din gios a

moşii Andrieştii ce s-au venit C(h)irilui: mai.7150: Un ispisoc sârbesc cu suretul lui de la Vasile Vod(ă): mai.1775: O mărturiii a câţiva boeri pentru Andrieşti i Papuceşti: noem(brie).1779: O mărturii de la isprăvnicia Fălciu şi a câţiva oameni: feb(ruarie).1776: Întăritur(ă) gospod.: iuli(e).1779: Mărturii de giudecat(ă) cu răpăusat(ul) Grigoraş Costac(h)i clucer de

... scrisă pe trei coli hârtii de la dumn(ealui) pah(rnicul) Grigoraş Costac(h)i i Ioan vorn(ic) de poartă.

1776: O mărturii de la câţiva oameni pentru vânzare ce făcus(e) Vasile ţiple în Andrieşti: iun(ie).

1779: Mărturii de soma stânjenilor ce ni s-au venit în parte(a) no(a)stră de baştin(ă) în Andrieşti de la dumn(ealui) pah(arnicul) Grigoraş Costac(h)e i Ioan Gordu vor(ni)c de poartă: noem(brie).

1779: Un izvod de soma stânjenilor ce s-au venit atunci răzeşilor care nu s-au dat la mâna lor fiind că n-au întors nici unul c(h)eltuiala la ... o giudecat cum nici acum la măsuratul moşiilor măcar că ... pe urmă am cumpărat de la câţiva răzăşi părţile lor dintacest izvod după cum arată zapisele de cumpărătur(ă): noem(brie).

1779: Două cărţi gospod. de la domnul Costandin Muruz Vod(ă).1781: Carte gospod. tot de la pomenitul domn Muruz de poruncă .1776: Mărturii a câţiva oameni pentru iazul vec(h)i alt(a) a morii ce au fost

pe Andrieşti.1796: Carte gospod. poruncitoare cătră dumnialor ispravnicii Fălciului ca

s(ă) cerceteze: iul(ie): pricina de moşii ce au înpresurat dumn(ealui) pah(arnicul) Matei.

1796: Mărturia cercetării ce s-au făcut din poronca pomenit(ă): săpt(embrie).

1796: 4: Răv. De jaloba ce i-am făcut pentru dum(nealui) pah(arnicul) Matei Costac(h)i: iuli(e) i oct(ombrie) i noem(brie).

1798: 2: Răv. De acieş jalob(ă) iun(ie) dup(ă) care fiind scoş(i) la luminatul Divan înainte(a) veliţilor boeri au cerşut dumn(ealu)i pah(arnicul) înainte(a) Divanului ca la stare(a) locului să s(e) cercetezi alegând pe dumn(ealui) spăt(arul) Gavril Conac(h)e cu sprinterimi să-l ducă cu a dumisale c(h)eltuială la stare(a) locului şi pă(nă) acum nu l-au şi adus.

1797: Carte gospod. cătră dum(nea)lui spăt(arul) Gavril Conac(h)e i dum(nealu)i cămi(narul) Argiri Cuza ca s(ă) m(e)argă la stare(a) locului şi păn(ă)

81

acum dumnealui pah(arnicul) Matei n-au voit a aduce pe dumn(ealu)i spăt(arul): mart(ie).

1798: Carte gospod. al doile(a) tot cătră acei cinstiţi boeri şi tot pentru pomenita pricn(ă) cu dum(nealu)i pah(arnicul) Matei şi nici de al doile(a) n-au vrut să aduc(ă) pe dum(nealu)i spăt(arul) iar dum(nealu)i cămi(narul) Argiri Cuza făr(ă) dum(nealu)i spăt(arul) n-au voit a veni fiind despre parte(a) me(a) cerşut: iuni(e) 19.

1797: Carte(a) Preosfinţii sale părintelui Mitropolitu(l) Moldovei Kirio Kir Iacov asupra aceştii pricini c(e)-i iar cu dum(nealu)i pah(arnicul) Matei Costac(h)i: mai 6.

1796: Izvod de dijmă ce au luat dum(nealu)i pah(arnicul) de pe moşia ce au înpresurat făcut de rânduitul cercetător şi de atunci şi până acum tot dumnealui au dejmuit.

26: Adică douăzeci şi şese bez sureturi

Veleturi1799 Învoiala ce au mai cerşut dum(nealu)i pah(arnicul) Matei Costac(h)i

înainte(a) Preosfinţii sale părintelui Episcopul Huş(i) Kirio Kir G(h)erasim ca să prim(e)acă ... să aducă pe Preosfinţie sa la stare(a) locului şi dup(ă) cum a găsi cu dreptate ce(a) iubitoare de Dumnăzău aşa să ne primim amândouă părţile şi aceasta am priimit şi am făcut înscris învoial(ă) în care am iscălit amândouă părţile şi am dat-o la mâna Preosfinţii sale luînd de la dum(nealu)i pah(arnicul) Matei cuvânt să purceced să viu acas(ă) că şi dum(nea)lui va purcede a dooa zi cu părintele şi a veni la Roşieci şi s-a urma dup(ă) învoial(ă). Eu am aştepta(t) atunci să vii şi n-au venit şi am şi aşteptat şi păn(ă) la anul 1802 apr(ilie) şi văzând că nu voeşte dum(nealu)i a aduce pe părintele am cerşut de la preosfinţia sa acea învoial(ă) şi mi-am strica iscălitura dup(ă) doi ani şi giumătate ce trecus(e) încredinţându-mi că nu voeşti a aduci pe părintele ce nu şi voi şti am mă prelungi dup(ă) cum ş(i)-au prelungit şi cu aducer(a) domni(i) sale vornicului Gavril Conac(h)e.

<ss> <ss> Ecaterina post.

Scrisori pe moşia Hărmăneştii afierosite bisericii

7198: Zapisul lui Grigori Nohit de cumpărătur(ă) şi a f(r)ăţâne său lui Costandin: mai.

1780: Mărturii a strănepoţilor lui Grigori Nofit: săpt(embrie) i o ţidul(ă) de vânzare venitului moşiilor de la Neculai i Grigoraş strănepoţii lui Nohit preutului Dumitru Ţi.. .......de-i a lor preutul.

1779: Mărturii de giudecat(ă) cu Idricenii de la dum(nealu)i pah(arnicul) Grigoraş Costac(h)i: iuni(e)

1781: Carte de giudecată tij cu ... de la răpăusatul Ioan Canta vel logofăt i Lupul Costac(h)i vel vornic: av(gust).

1779: Carte gospod: poruncitoare: mart(ie).1780: Alt(ă) carte poruncitoare.

82

1794: 2: Cărţi gospod. poruncitoare: iuli(e) i av(gust).1794: Mărturii de la dum(nealu)i banu(l) Iordac(h)e Lambrino i

dum(nealu)i pah(arnicul) Grigoraş Costac(h)i: noem(brie).7150: Hotarnica moşii Hărmăneşti cu suretul ei: fevr(uarie).1794: O hartă de toate moşiile no(a)stre pe Idrici iscălit(ă) de dum(nealu)i

banu(l) Lambrino i dum(nealu)i pah(arnicul) Grigoraş Costac(h)i: noem(brie).7219: Carte gospod. de la fericitul necolai Vod(ă): săpt(embrie).1795: Anafuraoa de la domnul Mihai Vod(ă) pentru giudecata ce-am avut

cu Idriceni: fev(ruarie). i o scrisoare de la fericitul Episcopul Enoc(h)entie ce scrii cătră dum(nealu)i pah(arnicul) Grigoraş Costac(h)i pentru Idriceni.

15 Adică cinsprezece bez sureturi

<ss> <ss> Ecaterina post.

Zapise de cumpărătur(a) părţilor de moşii care iarăş(i) le-am afi(e)rosit Sfintei pomenite biserici ot Dolheni

Veleturi7190 Zapisul pe moşia Ţuvliceştii a lui Grigore Nohot: mai.1779 Zapisul strănepoţilor lui Grigore Nohit care încredinţ(e)azi

toate părţile lor de moşii vândute i dăruite bisericii ot Dolheni: mai.1779 Zapisul Şălăreştilor ot Băseşti cu care încredinţază toate părţile lor de

moşii vândute şi danii aceştii biserici: no(em)v(rie).1785: Zapisul Saftei sân preutul(ui) G(h)eorg(h)ii sân Abăger i a fraţilor lui

cu care încredinţază că au vândut toate părţile lor de moşii acieşi biserici. 1793: Zapisul Saftei sân preutul(ui) Dumitru cu care încredinţ(e)az(ă) c-au

vândut toate părţile ei de moşii aceştii biserici: mai.1780:1784: 2: Zapi(e) de la Toader Mogâlde(a) sân preutul Dumitru cu care

încredinţ(e)ază pentru părţile lui de moşii că le-au pus amanet cu vade la mine: dec(em)v(rie).

1780:1784: 2: Zapis(e) tij a lui Toader cu care încredinţ(e)ază datoria lui ce-mi

este dator de la socotiala ce s-au făcut fiind de faţă al la 1788 mart(ie) 5 au rămas drept dator cu 28 lei 105 bani bez bani ce este să-mi înto(a)rcă la cheltuiala ce am făcut eu cu giudecăţile de moşii şi şi păn(ă) acum nu mi-au mai plătit nici cu un c(h)ip şi fiind ca (a)cum este mort au rămas părţile lui pentru datorii în stăpânire(a) bisericii: iun(ie) i no(em)v(rie).

1784: Zapisul i un răv(aş) de la preutul Arseni ot Vâtcani pentru moşia Brăhar cu care încredinţ(e)az(ă) ei că au vândut toat(ă) numita moşii: no(em)v(rie).

1791: Zapisul lui Vasile Codreanu şi de la Tudosia Ţiplioai şi de la feciorii lor cu care încredinţ(e)ază pentru părţile lor de moşia Dolhenii că mi le-a vândut: apr(ilie).

83

1792: Zapisul lui Ştefan C(h)iriţa cu care adevereşte c-au vândut toată partea de moşia Dolhenii: ge(na)r.

1790: O perelipse de ne(a)mul Filipeştilor i soma stânjinilor ce au avut în Dolheni.

1787: Zapisul lui Deringă ot Vâtcani cu care încredinţ(e)ază c-au vândut un bătrân din moşia Papuceştii: săpt(embrie).

7195: Scrisoare(a) lui Grigorii Nohit pe moşia Giurleaştii ot Tutova: fev(ruarie): s-au dat înapoi acum au fost.

1795: Zapisul lui Vasile Codrianu cu care încredinţ(e)az(ă) c-au vândut parte(a) din moşia Dolhenii ce au avut văru(l) său Ioniţă: av(gust).

1795: Zapisul Kirilii sân Panaite Ulrică cu care încredinţ(e)az(ă) c-au vândut parte(a) lui de moşia Dolheni: iuni(e).

1794: Zapisul Boţieneştilor ot Vâtcani cu care încredinţ(e)az(ă) c-au vândut parte(a) lor din moşia Papuceştii: no(em)v(rie).

7187: Carte(a) gospod. A Ducăi Vod(ă) care încredinţ(e)az(ă) sâlişti lui Sămion Nohit pe moşia Andrieştii.

1776: O perilipsi de scrisorile Corotinilor pe părţile de moşii ce au Nohiteştii acolo: g(en)ar: iar cele vec(h)iscrisori a Nohiteştilor sânt la mâna dumisale banului Matei Costac(h)i, cu acest c(h)ip cum că Păsculeas(a) vânzind parte(a) ei din Coroteni în 30 lei au dat toate scrisorile pe 3 bătrâni a Nohiteştilor la moşul dumisale banului.

Tot zapise de cumpărătur(ă) ce s-au aferosit bisericii pominite

1796: zapisul lui Vasile Codrianu cu care încredinţ(e)az(ă) c-au vândut parte(a) de moşii din Dolheni a vărului lui Andrei logofăt făcând între ei această învoială

cum că şi Andrei i-au vândut parte(a) de moşii de la alt loc a lui Vasile

Codrianu: apr(ilie). Adecă douăzeci şi unu.

<ss> <ss> Ecaterina post.

1: Mărturii a pit(arului) Gafinco din 1802 iuni(e) 30

Deosăbit după aceste de mai sus scris(e) am mai afirosit moştenitoari şi clironamii no(a)stre Sfintei Biserici ot Dolheni şi aceste ce să arat(ă) în gios mişcătoare şi

nemişcătoare.

Casele no(a)stre cu toate câte să află pe dinlăuntru şi pe dinafar(ă) pân(ă) la cel mai mic lucru fiind toate de noi făcute din mila lui Dumnăzău şi cu agiutorul Maicii Sfinţii sale, care sânt cuprins(e) în ograd(ă) ei ori ce să va găsi dup(ă) săvârşire(a) vieţii no(a)stre.

Livad(a) de lângă cas(ă) în care este şi Sfânta biserică făcut(ă), care livad(ă) este făcut(ă) cu toat(ă) c(h)eltuiala no(a)stră şi din pădure făcut(ă) nu c-au fost loc

84

de cânp şi în sus şi în gios cuprinde 90 stânjeni şi două palme, iar la răsărit şi la apus 50 stânj(eni) gospod. Şi 5 palme.

Alt(ă) livad(ă) ce au dat danii bisericii Ianac(h)i Teac(ă) dup(ă) cum o adevereşti scrisore(a) lui ce(a) de danii.

3: Pogoane vii roditoare şi cu toţi pomii ce să află în îngrăditura vii.2: Pogoane vii care să rădic(ă) acum.2 pogoane loc stărp păn(ă) acum, care aceste trei condei a arătatilor

pogo(a)ni sânt tot într-o ograd(ă) şi cu crama lor.Moara cu două p(i)etre cu iazul ei în apa Idriciului pe moşia Hărmăneştii.2: prisăci stupi care să află acum dup(ă) cum sânt arătaţi în somă la condica

ci este legat(ă) cu hârtii pristiţi I ceara ci s-a găsi.Vite albe câte să vor arăta iarăş(i) pentrace(a) condică soma lor cum şi alte

dobitoace al(e) no(a)stre ce să vor dovedi.Un fânaţ din co(a)da iazului ce-l am îngrădit cu c(h)eltuiala no(a)stră.2: grădini în una de legume lângă sat alt(a) de curec(h)i la şipot din vale de

sat.2: temnici de stupi, în unul în poiana ci este din sus de sat şi alt la vii.2 şipote ap(ă) curgătoare şi bun(e), unul la moar(ă) şi alt(ul) din vale de

cas(ă) pentru care să fii îndatorat(ă) Sfânta biserică prin cinstit epitopul ca să nu s(e) las(e) părăsite nici odănăo(a)ră cu prifacere(a) lor.

21: Adecă douăzeci şi unu condei înpreun(ă) şi cu toate ale lor ce nu s-au numit cum şi toat(ă) pâne(a) ori de ce fel a fi întrace(a) vreme strâns(e) sau nestrâns(e) vor rămâne tot bisericii şi vinitul asămine(a) şi pâne(a) şi toate vasele ori de ce fel or fi.

Pentru cele ce se vor afla cu scrisoare(a) no(a)stră dati orici din cuprindere(a) acestui izvod la vreun loc deosăbit şă s(e) ştii în sat de cătră cinstit epitropii iar făr(ă) scrisoare să nu s(e) ţii în sat.

D.A.N.I.C., F.E.H., XXIV / 79, Original.

86. -1803 aprilie 2 – Toader Purcică confirmă primirea unui contăş ce-l avea zălog la Episcopia Huşilor pentru un mal de moară, acceptând învoiala ce vor face răzăşii cu Episcopia.

Pentru un contăş ce am avut luat zălog la Sfânta Episcopie Huş(i) pentru un mal a morii ce o am la Cârligaţi rugându-mă (...) sau dat zălogul şi pe urmă ce învoială vor face ceilalţi răzăşi ce mai au mori acolo să aibu a primi şi eu şi ai lor acest sânet pentru încredinţare şi mam iscălit. Toader Purcică adiverez

Şi eu p(...) Ioniţă Vecol am fost faţă.

D.A.N.I.C., F.E.H., XLVI / 29, nr. 1.

85

87. -1803 aprilie 2 – Toader Sălceanu confirmă primirea zăloagelor luate de Episcopia Huşilor pentru un mal de moară de la Cârligaţi, supunându-se învoielii ce vor face răzăşii, deţinători de mori acolo.

Pentru neşti zăloage ce am avut luat zălog de la Sfânta Episcopie Huşii pentru un mal a morii ce o am la Cârligaţi rugându-mă mi s-au dat zălogul şi pe urmă ce învoială vor face ceilalţi răzăşi ce mai au mori acolo sa aibu a primi şi eu. Şi am dat acest sânet pentru încredinţare şi m-am iscălit.

Toader Sălceanu adeverez1803 aprilie 2

D.A.N.I.C., F.E.H., XLVI/29, nr. 2, Original, hârtie, filigran, deget.

88. -1803 aprilie 22 – Gherasim face notă că pentru morile de pe pârâul Sărata de la Cârligaţi fiecare răzăş va plăti câte 12 lei pe an pentru malul Episcopiei Huşilor şi că de patru ani nu au plătit havaetul.

Pentru morile de pe pârâul Sărata Cârligaţi are să plătească fieştecare câte 12 lei pentru malul Episcopiei pe an şi de patru ani nu au dat havaetul morilor având pricină de giudecată cu Sfânta Episcopie

803 aprilie 22

D.A.N.J.C., F.E.H., XLVI/29, nr. 3, Original, hârtie filigran.

89. -1803 iunie 2 – Lista datornicilor care au de plătit câte 12 lei anual pentru malul Episcopiei de la Cârligaţi unde deţin mori.

Cei ce au să plătească câte 12 lei după tocmală pentru morile ce au pe pârâul Cârligaţi însă pentru malul Episcopiei pe patru ani.

1803 iunie 2 Iordache Caşi în CârligaţiToadir Purcică în Ion Vicol postci în Toadir Sălceanu în Ion Pivniceri în Dimitrie Procipop

D.A.N.I.C., F.E.H., XLVI/29, nr. 4, Original.

90. -1803 octombrie 26 – Meletie Episcopul Huşilor se învoieşte cu protopopul Dimitrie de la ţinutul Codrului, deţinător a unei moşii pe pârâul Sărata, să plătească bezmănul anual 10 lei.

86

Să adiverează prin această scrisoare a noastră pentru aşăzare ci sau făcut cu cucernicie sa protpopul Dimitrie de la ţânut Codrului pentru o morişcă ce o are pe pârâul Sărăţii din care pârâul pentru un mal ci este din trupul moşiei Episcopiei să aibă a da la Sfânta Episcopie bezmăn pe fieşte care an câte zăce lei tocma de la începutul fieştecăruia an la Sfeti Dimitrie cărue i sau dat această ţidulă de noi iscălită.

(1)803 octombrie 26

<ss>Meletie Episcopul Huş(u)lui

D.A.N.I.C., F.E.H., XLVI/33, Original, hârtie, filigran.

91. -1803 octombrie 26 – Postelnicul Ion Vicol se obligă să plătească 10 lei bezmăn anual pentru morişca deţinută pe malul pârâului Sărata.

Adeverez prin această scrisoare a me ca să-s ştie că am făcut aşăzare cu Sfânta Episcopie pentru o morişcă ce am pe pârâul ce se numeşte Sărata, din care pârâu numai pentru un mal ce iaste din trupul moşiei Episcopiei să aibu a da la Sfânta Episcopie bezmăn pe fieştecare an câte zăci lei la începutul fieştecăruia an la Sfântul Dimitrie şi spre încredinţare mam iscălit.

(1)803 octombrie 26

D.A.N.I.C., F.E.H., XLVI/31, Original, hârtie, filigran.

92. -1803 octombrie 26 – Ion Pivnicerul se învoieşte cu Episcopia Huşilor, pentru o morişcă ce deţine pe malul pârâului Sărata, să plătească 10 lei bezmen anual.

Adeverez mai gios iscălitul prin această scrisoare a me ca să-s ştie că am făcut aşăzare cu Sfânta Episcopie pentru o morişcă ce am pe pârâul ce să numeşte Sărata din care pârâu numai pentru un mal ce iaste din trupul moşiei Episcopiei să aibă a da la Sfânta Episcopie bezmănul pe tot anul câte zăce lei la începutul fieştecăruia an la Sfent Dimitrie şi spre încredinţare mam iscălit.

(1)803 oct. 26

<ss> Ion Pivniceri

D.A.N.I.C., F.E.H., XLVI/32, Original, hârtie, filigran, deget.

93. - 1803 octombrie 26 – Dumitrache protopop Codreanul adevereşte că s-a învoit cu Episcopia Huşilor să-i plătească câte 10 lei bezmen pentru morişca ce are pe pârâul Sărata, unde are şi moşie.

Adiverez prin această scrisoare pentru aşăzare ci am făcut cu Sfânta Episcopie pentru o morişcă ce o am pe pârâul Săraţii din care pârâu pentru un mal ci este din trupul moşiei Episcopiei să am a da la Sfânta Episcopie bezmăn pe fieşte

87

care an câte zăce lei toamna la începutul fieştecăruia an la Sfântu Dimitrie. Şi spre încredinţare m-am inscălit.

(1)803 oct(om)b(rie

D.A.N.I.C., F.E.H., XLVI/34, Original, hârtie, filigran;

94. - 1804 mai 15. – Spătarul Matei Costache dă mărturie lui Meletie Episcopul Huşului de felul cum a hotărnicit părţile de danie şi din cumpărătură din moşia Săratul, ţinutul Fălciu, ale Episcopiei, executând porunca domnului Constantin Alexandru Ipsilanti, din 9 octombrie 1799. cărţi vechi.

Încă fiind Episcop la Huş(i) Preosvinţia sa părintele Gerasâm, episcopul Romanului, au scos carte g(os)pod. de la măria sa Costandin Alexandru Ipsilant(i) V(oe)v(o)d, ce este din anul 1799 sep(te)v(rie) 9, cătră mine fiind pah(arnic), după jaloba ce au trimis, arătătoare că în moşie Săratul ce este la ţânut(ul) Fălciu, pe de amândouă părţile Prutului, are şi Sfânta Episcopie câteva părţi danii şi cumpărături, care nefiind ale(a)să despre părţile celorlanţi răzăşi, au cerut ca să s(e) aleagă. Şi m-au rânduit să merg la numita moşie, unde fiind faţă din partea Sfintei Episcopii vechil(ul), să fac cercetare, mai întâi ca să aflu şi să dovedesc cele adivărate margini a numitei moşii, după hotarele ce vor fi umblat din ve(c)hi, Apoi să cercetez şi ce părţi are Sfânta Episcopie după scrisori ce va fi având şi părţile ce să vor dovedi drepte făr(ă) de pricină să le aleg de parte despre părţâle celorlanţi şi va fi dreptate. După care să dau şi mărturie hotarnică în sămne şi în stânjăn, iscălită pe obicei şi de toţi răzăşii, megieşii înpregiuraş(i), iar născând vreo pricină la hotară, pietre nu vom pune, ce cu mărturie de curgere(a) pricinii şi hartă de stare(a) locului, prin zi de soroc viind la divan să vadă hotărâre(a), precum ar fi dreptul.

După care, de atunce(a) mergând la stare(a) locului, înpreună cu cuvioşia sa Gerasâm dichiu şi vechil Sfintei Episcopii, cu căp(i)t(anul) Vasile Pivniceri şi cu alţi mulţi răzăş(i) de Săratu. După cercetare(a) ce am făcut, am aflat că capătul despre apus a Săratului să hotărăşte cu moşia Stelineştii şi lungul pe din gios cu Dobrenii, ce sânt amândouă tot a acestii Sfinte Episcopii, iar capătul despre răsărit să opreşte în Hotărniceni, iar lungul din sus să hotărăşte cu moşii Hudiceni a sulgeriului Alexandru Anastasă, cărie făcând măsurişte cu stânj(enul) de opt palme domneşti, a căria palmă măsură să arată şi începând întâi din piotoară ace(a) din gios şi despre apus a Hudicenilor, în gios păzăsc capătul despre apus despre Stenileşti până la o moviliţă din sus de balta Simii, colţul din sus a Dobrenilor, au (i)eşit una mie una sută cincizăcişicinci stânj(eni) şi de acole lungul din gios despre Dobreni spre răsărit pe şăs până la o moviliţă, au (i)eşit trii sute noazăci stânj(eni) şi pe şăs până la o moviliţă în mal(ul) din a driapta Prutului au (i)eşit cinci sute patruzăcişicinci stânj(eni) şi pisti apa Prutului pe la o moviliţă şi de acolo pe gârla lui Coşgiug şi pe şăs şi la dial până în zare la o moviliţă au (i)eşit şasă sute şasă zăci stânj(eni) şi pisti fundul unii văiugi şi piste Troian şi la deal până la o moviliţă, au (i)eşit una sută cincizăci şi cinci stânj(eni) şi la vali pe podiş până la o moviliţă au (i)eşit una sută noazăci stânj(eni) şi tot spre răsărit lungul din gios despre Dobreni la vale peste un fund de văiugă şi piste drumul ce merge pe Lăpuşna la o moviliţă ce

88

este din sus de una mare în malul Lăpuşnii din a driapta au (i)eşit şasă sute şaptezeci stânj(eni) şi de acolo în sus pe Lăpuşna despre Hotărniceni până în piatra Hudicenilor ce este în malul Lăpuşnei din a driapta au (i)eşit una mie una sută noazăci stânj(eni), iar de acolo lungul din sus despre Hudiceni spre apus la dial până la o piatră de lângă drumul cel pe dial au (i)eşit una patru sute doăzăci şi patru stânj(eni) şi peste Troian la vale şi pe şăs la o piatră au (i)eşit trii sute cincizăci şi cinci stânj(eni) şi pe şăs până la o piatră din malşul Prutului din a stânga au (i)eşit două sute doăzăci şi patru stânj(eni) şi piste Prut şi pe şăs tot spre apus lungul din sus despre Hudiceni până în piatră hotar piotoare a Hudicenilor de unde am început întâi au (i)eşit şasă suta şasăzăci şi noă stânj(eni) şi măsurând şi mijlocul pe dialul din a stânga prutului din Hudiceni până în Dobreni au (i)eşit una mie patru sute stânj(eni). Care numitul vechil asupra părţilor din Săratul ce are Sfânta Episcopie, mi-au arătat aceste scrisori:

1. Zapisul din 7267 april(ie) 11, de la Neculai Croitoriul şi alţâi, ce dau danie Sfintei Episcopii giumătate de sat din Săratul, ce umbla în doi bătrâni, Medelian, parte(a) de sus şi Merăul parte(a) din gios şi fiind că Merăul este dat danii episcopii mai denainte de Negroe, nepoata lui Merăul şi Aharoai, au dat şi ea.

2. Zapisul din 7267 fără lună de la Darie sân Paladi şi alţâi, ce dau danie toată parte(a) lor, ce au la Săratul din sus de gura văii Lăpuşnii, ce o au de la naşul lor Varlam ce li se va alegi din tot locul.

3. Zapis din 1780 oc(tom)v(rie), de la Costandin Coşciug fecior lui Ion Coşciug, adiverit şi de alţi marturi, că din toate părţile ce are de pe tatăl său şi de pe maicăsa Iova din Săratul şi dintralte moşii cât să va alege, giumătate le-au dat danii, iar pe giumătate i le-au plătit cu bani răpoosatul episcopul Ionichentie, fiind răzăş cu alte danii şi cumpărături vechi.

4. Zapis fără velet şi lună, de la Marie şi Ana, fetele lui Ion Coşciug, ce au fost fecior lui Parteni Coşciug, adeverit şi de alţi marturi, că pentru multe faceri de bine ce au cunoscut de la răpoăsatul episcopul Ionichentie au dat şi ele danii toate părţile lor cât să vor alege de pe tatăl lor, din Săratul de la Prut din sus de gura Lăpuşnii, care trec pisti Prut din sus de gura Lăpuşnii, care trec pisti Prut şi spre răsărit şi spre apus şi de […].

5. Zapis din 1785 mart(ie), de la Ioniţă Cerchez sân Angeluşii, fata lui Cerchez cu fimeia lui Ştefana şi cu fii lor, adiverit şi de alţi marturi ce dau danie parte(a) de pe maicăsa Angeluşa, baştină de pe bătrânul lui Vărlan din Săratul la apa Prutului cât să va alegi din tot locul cu tot venitul.

6. Zapis din 1794 martie 3, de la G(h)eorg(h)ii şi Dimitrie Cerchez, fraţi lui Ioniţă, adiverit şi de alţi marturi, ce dau danii toată parte(a) lor din Săratul de la Prut, ce trece şi până în apa Lăpuşnei, ce o au baştină de pe maica lor Angeluşa, fata Mardari Cerc(h)ezi.

7. Zapis din 1796 Noemb(rie) 26, de la Toma Oana şi alţi marturi, ce dă danie parte(a) cât s-a alege din Săratul, ce este la Prut, ce o au de pe tatăl său Ion Oana, care şi el au avut-o de pe maicăsa Glicina, ce au fost sor(ă) cu Parfenii Coşciug, moşul lui Panaite Coşciug, întovărăşită danie cu o mărturie din genar 11 de la Sandul Sărat ot Stănileşti, Mihalache Grecul din Huş(i) şi Panait Coşciug, ce scrie la iscălitură că nu să leapădă, fiind că s-au înştiinţat că-i

89

neam, în care scriu că au dat lui Toam Oana, precum îl ştie că este drept niam cu Coşgiuleştii şi […] pe parte(a) lui Parfeni Coşciug cât să va alege că este drept nepot lui Parfeni Coşciug. Parfeni Coşciug au avut trii surori, Tudora, Protosâia, Grapina, care au ţinut-o Vasâle Oana şi au făcut ficior pe Ion Oana, din Vasâle şi din Grapina, sora lui Parfeni Coşciug, iar Ion Oana au făcut pe acest Toma şi îl ştiu drept nepot de fată lui Parfene Coşciug.

8. Zapis din 98 mai 15, de la Negroae, fata Saftii, nepoată Mării Coşciugesăi, adeverit şi de alţi marturi, ce dă danie atât partea ei de moşie cât şi părţile unchiului ei Sămion Coşciug şi Catrina,ce au murit stărp, din Săratul bătrânul lui Coşciug.

9. Zapis din 7266 genar 7, de la Negroae călugăriţa, fata lui Dumitraşcu a Mării, nepot Măricăi cei groasă, adeverit şi de alţi marturi, ce dă danii din Săratul ce să va alege în capul Stănileştilor, ce umblă în trei bătrâni, unul pol este a lui Coşciug şi a Stră[…]băloai şi a lui G(h)eorg(h)I Medelean, iar un bătrân pol este a ei de pe tatăl său, din care pol bătrân el dă danie, iar cealantă parte este dată fiului ei i Ioniţă căpit(an) şi fiica sa Aniţăi.

10. Zapis din 7266 gen(ar) 10, de la Ioniţă căpit(an) şi Aniţa sora lui, fecior Negroai călugăriţăi şi alţi marturi, ce arată că având giumătate de sat din Săratul, din care giumătate au dat danii, iar giumătate au vândut-o răpoosatului Episcop Inochentie, drept treizăci lei din tot locul cu tot venitul.

11. Zapis din 7266, de la Vasile Minciacă şi Lupa fi[me]ea lui cu fii lor şi alţâi ce dau danii toată parte(a) lor din Săratul, ce este în ţânut(ul) Lăpuşnii la apa Prutului din sus de gura văii Lăpuşnii, la apa Prutului, din sus de gura văii Lăpuşnii, ce o are de pe moşul lor Mereul, ce li s-a allege dintr-u(n) bătrân şi giumătate.

După care zapisă, întrebând răzăşii ce au a răspunde, ai au pricinuit pentru toate zăcând că nu sânt răzăş(i) şi fiind şi carte de blăstăm le-am zâs cu primire(a) vechilului că de ar primi că nu sânt răzăşi să rămâe toate cale (!) şi n-au vrut. Apoi, după trei spiţă de niamuri ce s-au găsât la Sfânta Episcopie, ce sânt date de răzăş(i), unii sânt arătaţ(i) şi vrând a mă încredinţa mai cu denadinsul după carte de blăstăm ce le-am cetit-o, fiind şi alţi megieş(i), au dat această spiţă pe care am ales părţâle ce s-au dovedit drepte a Sfintei Episcopii, după zapisăle din N. unul şi înşiră până la Nº no(u)ă, două sute nouăzăci şi doi stânj(eni), do(u)ă palme, la capătul despre apus şi trei sute cincizăci şi cinci stânj(eni), două palme, şapte parmac, pe dealul din astima apei Prutului şi trei sute unul stânj(eni), do(u)ă palme, şasă parmace, pe Lăpuşna, iar lungul din cap în capul moşiei care s-au alăturat în margine(a) din gios despre Dobreni, făcându-să sămne în pământ cruci, rămâind în sus a răzăşilor până în Hudiceni şi asămine(a) lungul. Dar fiind că pentru zapisăle din numărul no(u)ă, zăce şi unsprăzăci nici în spiţă ce au dat nu sânt arătate,nici marturi alţii Sfântă Episcopie n-au scos. Au rămas să să caute şi dovedindu-să cu bună încredinţare, atunce(a) să li să scoată carte şi fiind că până acum n-au mai scos şi Sfânta Episcopie în toţi anii având pricină cu răzăşii am dat această mărturie la cinstita mâna preosfinţiei sale părintelui Meletie Episcop Huşului şi când a găsi dovadă şi pentru celelaltă s-a allege.

1804 mai 15 <ss> Matei Costache spăt(ar)

90

D.A.N.I.C., F.E.H., XLI/18, Original, hârtie dublă, filigran

95. - 1808 iunie 24 – Vasile vornicul, proprietarul moşiei Duda, ţinutul Fălciu solicită Episcopului Meletie răgaz pentru recuperarea actelor în vederea rezolvării întinderii moşiei.

Cu fiască plecăciuni închinându-mă Sărut mâna Preasfinţâii tale

Cu această a mea scrisoare mai întâi fac cercetare întregimei sănătăţii Preasfinţâi tale,ca aflându-se deplin din tot sufletul se dau laudă milostivului Dumnezău.

Al doile(a), fiind că moşia mea Duda de la acel ţânut al Fălciului am dat-o în purtare(a) de grijă dum(i)sali armaşului Costandin, şi acum dum(nea)lui armaş mă înştiinţază cum Preasfinţâia ta i-ai zis, cum că moşia mea Duda merge numai până în Pruteţ, iar nu până în Prut cum s-a stăpânit până acum. Şi măcar că nici am nădăjduit, dar nici nădăjduiesc, cum dinspre Preosfinţia ta, mai ale vreodată, voi avea supărare, dar vei ave(a) ştiinţă că în curgere de treizăci şi mai bine de ani de când această moşie a intrat în stăpânire maicămii şi apoi la mine, tot după stăpânirea celor mai de înainte ce au fost stăpânit această moşie, am stăpânit şi stăpânesc şi până astăzi până în Prut. Şi episcopii ce au fost mai înainte la acea Sfântă Episcopie nici o împotrivire n-au făcut asupra stăpânirii a moşii mele Duda.

Dar de vreme ce Preasfinţia ta te afli la acest prepus cum că moşia mea Duda n-ar mergi până în Prut, cum s-a stăpânit întratâta samă de ani şi până astăzi. Unde despre Sfânta Episcopie de atâta vreme a fost tăcere, va mai fi răbdătoare până milostivul Dumnezău va da linişte de pace şi atunci voi scoate şi eu scrisorile de unde le-am mistuite pentru tulburarea aceasta şi spre a se afla adevărul vom face şi cercetare, rugându-mă ca după cum până acum am cunoscut multă duhovnicească iubire şi de acum să fiu tot la acel [.....] fiind că sunt

al Preasfinţâi tale fiu sufletesc şi a ta slugă.<ss>

1808 iunii 24

D.A.N.I.C., F.E.H., LI / 12.

96. - 1808 iulie 20 – Divanul Moldovei către Isprăvnicia ţinutului Fălciu căreia i se cere să se poruncească vechilului Episcopiei să nu supere neamul Plăcintă asupră proprietăţilor din Buneşti şi Căbiceşti.

De la DivanCătre Cinstita isprăv(n)ici(e) de ţinut Fălciului

Înştiinţare ce aţi trimis dv. din 13 zile aceştii curgători luni în care se arată că urmând după porunca divanului aţi rânduit doi mazili de (l)a ţânut ca să cerceteze la stare locului pentru 69 pământuri din moşie Buneştii şi 7 pal(me) pământuri din

91

moşie Căbiceştii, s-au văzut şi aţi făcut de ştire şi vechilului Sfintei Episcopii şi Sfânta Episcopie trimiţând pe dichiul acolo fără nici o scrisoare nu s-a putut face nici o cercetare cum s-a văzut de către noi şi mărturia rânduiţilor. După care şi acum jăluitorii Arhiri i Vasili Plăcintă împreună şi cu alte niamuri a lor cerând punere la cale ca după scrisorile ce au să li să dea stăpânire asupra acelor 69 pământuri din moşie Buneştii i 7 pal(me) pământuri din moşia Căbiceştii, iată că s-a scris osăbită carte divanului şi Sfinţii sale chir Meletie episcop Sfintei Episcopii Huşii ca de vreme ce la cercetarea scrisorilor n-au scos, să dea poruncă vechilului cel are Sfântă Episcopie acolo ca să nu facă cât de puţină supărare jăl(uito)r(ilor) ce după scrisori să-s stăpâniască arătatele pământuri din numitele moşii până când va scoate scrisorile şi prin drumul giudecăţii să-s caute.

Pentru aceia să scrie şi dv viind jăluitorii niamul Plăcintescu acolo să-i puneţi în stăpânire părţilor arătate din numitele moşii Buneştii şi Căbiceştii de la acel ţânut întocmai după puterea scrisorilor ce au şi când Sfânta Episcopie îşi va scoate scrisorile atunci se va cerceta pricina de dv, iar până atunci să nu îngăduiţi d(umnea)v(oastră) pe vechil(ul) Sfintei Episcopii a face vreo oprire sau supărare jăluitorilor. <ss> <ss> <ss> <ss> <ss> Balş logofăt

1808 iuli(e) 20

D.A.N.I.C., F.E.H., XII / 93 a, Original.

97. - 1808 iulie 20 – Divanul Moldovei către Episcopul Meletie Lefter în pricina proprietăţilor de la Buneşti şi Căbiceşti.

De la DivanCătră cinst(it) iubitoriul de Dumnezău Sfânţâi(a) sa chir Meletie Episcop Sfintei

Episcopii Huşii

D(umnea)lor isprav(n)ci(i) de ţân(utul) Fălciului au trimis înştiinţare către divan, la 13 zile, aceştii curgătoare lunii iunie, în care se cuprinde că după carte(a) divanului ce au dus la ace(a) isprăv(n)ci(e) Arhire, Vasile Plăcintă şi Toderaşcu împreună şi cu alte neamuri a lor, ca să rânduiască doi mazili de ai ţânut(ului) să s(e) facă cercetare la stare(a) locului şi alegere dinspre alţi răzeşi pentru 69 pământuri din moşie Buneştii (ş)i 7 pal(me) pământuri din moşie Căbiceştii, ce au arătat jăl(uito)r(ii) că au scrisori dovezi, unde şi Sfânta Episcopie ar fi [...].După poruncă au rânduit mazili, au scris şi Sfintei Episcopii să trimită vechil cu scrisorile, să stea faţă la cercetare ce era să s(e) facă de către rânduiţii; Şi Sfânta Episcopie a trimis pe dichiu acolo fără nici o scrisoare, din care pricină nici o punere la cale nu s-a putut face cum s-au văzut de către divan, atât înştiinţare d(mnii)lor sale isprav(n)ci(ii) cum şi răspunsul ce au făcut isprav(n)ci(ii) rânduiţi spre cercetare la faţa locului. După care cerşind jăl(uito)ri punere la cale, se scrie Sfânţâi tale că devreme ce scrisorile ce va fi având Sfânta Episcopie nu se scot ca să s(e) cerceteze

92

pricina, să nu umble jăl(uito)rii în zadar cheltuind şi p(i)erzânduş(i) vremea, apoi dar nici la stăpânire după scrisorile şi dovezile ce au arătat să nu fie opriţi, ci ei să-ş(i) stăpânească părţile lor întocma(i) după scrisorile ce au, poruncind Sfinţia ta şi vechilului cel are episcopia la aceste moşii ca să nu facă cât de puţină supărare şi oprire jăl(uito)r(ilor); Şi când Sfânta Episcopie îşi va scoate scrisorile şi dovezile ce va avea asupra acestei moşii atunci prin cercetare giudecăţii se va pune la cale după cum asemene s-au scris şi d(omniil)lor sale isprav(n)ci(i) de ţân(ut) ca jăl(uito)r(i) să stăpânească părţile ce au în numitele moşii până când Sfânta Episcopie îşi va scoate scrisorile şi atunci să va cerceta pricina. 1808 iuli(e) 20

<ss> <ss> <ss> <ss> <ss> <ss> <ss>

D.A.N.I.C., F.E.H., XII / 93, Original.

98. - 1808 iulie 31. – Divanul Cnejiei Moldovei cere Episcopului Meletie Lefter să-şi trimită vechilul cu dovezile necesare în pricina unor proprietăţi din Buneşti şi Căbiceşti, ţinutul Fălciu.

De la divan Cnejiei MoldoveiCătre Preosfinţia sa chir Meletie Episcop Sfintei Episcopii Huşi

Toadir i Antohi Bra[....]lui, Ioniţă i Vasâli i Acsânti/Ion Iiftemii Plăcinteşti şi Arhiri [....] dimpreună cu alţii ai lor prin jalobă către divan, au făcut arătăre că în moşia Buneşti de la ţin(utul) Fălciului au 69 pământuri cum şi în moşie Căbiceşti 7 pal(me) pământuri şi după câte cărţi a divanului ar fi dus cu hotărâre către d-lor. Isprav(ni)ci. ţin(utu)lui ca să fie puşi în stăpânire şi după cercetare ce s-ar fi făcut faţă fiind şi vechil(ul) Sfintei Episcopii, alta mai mult n-ar fi rămas decât să mai ducă ei dovadă că au mai făcut această cerere şi acum vor fi găsit pe însuş, de la care zice Sfânta Episcopie că a cumpărat, pentru care cerşind punerea la cale, se cere preosfinţiei tale ca la 26 zile a viitoarei luni oct(om)b(rie). să-ţi trimiţi vechil deplin răspunzător cu toate dovezile ce vei avea în pricina aceasta ca să-s înfăţoşezi cu[...] la giudecată fără sminteală şi fără mai multă prelungire ca să-s dei sfârşit să numai adaogă cu jalobe. 1808 iuli.31

<ss> <ss> <ss>

S-au trecut în condică

D.A.N.I.C., F.E.H., XII / 98, Original.

99. - 1809 august 25. Isprăvnicia ţinutului Fălciu porunceşte căpitanului Gheorghe Nistor şi postelnicului Ion Bălan, să cerceteze pricina ridicată de Nicolaiu Idriceanu, Toader Purcică şi Lupu Bou Bătrân, răzeşi de pe moşia Buzeşti

93

din ţinutul Fălciului, că alţi răzeşi şi-au vândut părţile de moşie lui Iani, iconomul de Huşi, fără să-i întrebe şi pe ei că vor să răscumpere acele părţi.

De la Isprăvnicia Fălciului

Cătră căpit(an) G(h)eorg(h)i Nistor şi postel(nic) Ion Bilan ot Vâtcani. Aice au făcut arătare Neculai Idricean(u) i Toader Purcică şi Lupul Boubătrân, răzăş(i) din moşie Buzăştii de la acestu ţânut,cum că unii din răzăşii lor fără a le face de ştire ş-au vândut baştină lor de istov cu zapisă iconomului Iani ot Huşi. Şi acum aceştiilanţi răzăşi neprimind a intra iconomul întrace(a) moşie răzăş cu dânşii,vor să răscumpere aceli părţi şi să-i de(a) banii iconomului înapoi. Deci vă rânduim ca să mergeţi acolo la stare locului şi să faceţi cercetări de curgere pricinii şi să îndatoriţi pe iconom(ul) Iani ca să-ş ia banii de la jăluitori şi să le deazapisăle de cumpărătură iar fiind pricina în arătatul chip şi neputând-o pune la cale acolo săi trimiteţi aice ca să li să dea hotărâre.

<ss> 1809 avg(u)st 25

D.A.N.I.C., F.E.H., dosar XLV/9, Original, hârtie dublă, filigran

100. - 1809 august 27. – Mărturia căpitanului Gheorghe Nistor şi a postelnicului Io0an Balan în disputa dintre iconomul Iani şi Neculai Idriceanu, Toader Purcică şi Lupu Boubătrân pentru părţile din moşia Buzeşti, ţinutul Fălciului.

Neculai Idricean(u) i Toader Purcică şi Lupu Boubătrân, răzăşi de moşia Buzăştii, aducându-mi răvaşul cinstitei isprăvnicii, poruncitoari ca să mergem la sfinţia sa părintele Iani, iconom Huşului, să cercetăm părţile de moşii ce are cumpărate de la unii din răzăşi în moşia Buzăştii şi să-l îndatorăm să-ş(i) prim(e)ască banii înapoi, ce ar fi dat pe acele părţi. Noi după poroncă am mers împreună cu jăluitorii şi l-am întrebat pe sfinţia sa cu ce cere a stăpâni acele părţi de moşie şi de la cine le are cumpărate. Sfinţia sa ne-(a)u arătat un răvaş a cinstitei isprăvnicii din 1808 febr(uarie) 10, ce ar fi scos un diacon Vasili ot Crăsnăşani cătră un mazâl rânduit, întrucare răvaş să porunce(a) ca să dei în ştire(a) tuturor răzăşilor di moşia Buzăştii de voescu a cumpăra parte(a) numitului diacon răzăşii, iar de nu voesc a o cumpăra să iscălească în răvaş cum că au auzit porunca şi nu vor să cumpere, şi de au umblat rânduitul pe la răzăş(i) sau de n-au umblat nu să ştii că iscăliturile răzăşilor în dosul acelui răvaş, după cum să porunce(şte) nu s-au văzut, de cât numai iscălitura rânduitului , arătând cum că ar fi umblat pe la toţ(i) răzăşii şi le-au cetit poronca şi ei nici au vrut să cumpere ace(a) parte de moşii, nici au vrut să iscălească în dosul răvaşului că nu le trebuiesc a o cumpăra. Şi noi am făcut cercetare(a) răzăşilor, atât acestor ce jăluesc, cum şi altora, şi au mărturisit cu sufletele lor înainte(a) noastră cum că nici pe rânduit nu l-au văzut, nici poronca n-au auzit cetindu-să, şi am întrebat şi pe alţi oameni streini megieşi şi tot aşa au mărturisit cum că n-au auzit cetindu-să ace(a) poroncă şi l-am mai întrebat pe sfinţia sa de mai are şi alte zapisă să ne mai arate, au zis că mai are danii şi zapisă

94

de cumpărătură şi n-au voit să ni le arăte zăcând că numai cu parte(a) numitului diacon are o judeca şi de va rămâne ace(a) parte bună, apoi sânt şi celelante părţi bune, fiind că mai în urmă sânt cumpărate şi l-am silit pe sfinţia sa în do(u)o trei rânduri ca să-ş(i) primească banii înapoi măcar pe părţile ce sânt mai în urmă luate, dacă nu voeşte şi şi pentru parte(a) diaconului Vasile ci o socoteşte că cu ace(a) parte s-au protimisit a cumpăra şi alte părţi şi n-au voit aş(i) primi banii înapoi. Şi l-am întrebat pentru acele părţi cu câţi bani sânt cumpărate, ne-au arătat că alte părţi sânt dăruite, altele sânt câte doi şi trei lei stânjănu(l), altele sânt patru po[..] lei stânjănul, şi prin cât au dat sau nu ştiinţa noastră aceli danii şi cumpărătură supt mai multă, prin diaconi şi preuţ(i) iconomisind şi neputându-i noi învoi nelipsit a înştiinţa cinstita isprăv(nicie) prin această mărturii ce am dat la mâna jăluitorilor.

1809 avg(us)t 27<ss> <ss>

D.A.N.I.C., F.E.H., XLV / 10, f. 1-1v, Original, hârtie dublă, filigran.

101. - 1809 octombrie 11. – Isprăvnicia ţinutului Fălciu încredinţează mărturia din 27 august 1809 pentru căutarea dreptăţii la Divanul Moldovei den jăluitori.

De la isprăvnicia Fălciu

Viind răzăşii de moşia Buzăştii au făcut arătare că această moşie fiind a lor cu chipuri iconomicoasă, ar fi cumpărat câteva părţi sfinţia sa părintele iconom Iani de pe la răzăşii lor fără de a le face întrebare ca de vor vre(a) vreunii dintrânşii să le răscumpere.

Deci, fiind la îndoială ca nu cumva iconomul Iani să fi umblat datorii eagale a face legiuită publicaţâe şi arătările lor să fie neadevărate s-au rânduit înspre cercetare la faţa locului pe căpit(anul) G(h)eorg(h)e Nestor i pe postelnicul Ioan Balan de la care aducând această mărturie că după cercetare(a) ce au făcut alte sămne de publicaţie n-au văzut, decât numai un răvaş de la ispravnicii acestui ţinut din anul 1808 feb(ruarie), cătră un mazâl, rânduindu-l ca să de(a) în ştire(a) tuturor răzăşilor de această moşia ca cine va voi dintre dânşii să răscumpere partea unui diaconul Vasâle, iar care nu va voi să iscălească în dosul răvaşului poruncitor, în care răvaş au arătat rânduiţâii noştri că numai pe acel mazâl l-au văzut iscălit, iar nu şi pe răzăşi, arătând acel mazâl ce au fost rânduit că le-ar fi dat de ştire tuturor răzăşilor şi nimeni nici au vrut să isclească, nici bani n-au vrut să întoarcă, care după datorie dacă răzăşii s-au arătat cu această înpotrivire cere trebuinţă ai aduce înaintea isprăvnicii, şi pe când şi atunce(a) s-ar fi arătat cu această înpotrivire, svinţia sa iconomul să fi luat de […] adeverinţă de înprotivire(a) lor, iar nu să rămâie statornicit numai cu iscălitura acelui mazâl. Şi fiind că vor să-ş(i) caute dreptate la giudecata pre cinstitului divan li s-au încredinţat şi de către noi mărturie aceasta. <ss> 1809 oct(ombrie) 11

95

D.A.N.I.C., F.E.H., XLV/10, f. 2, Original, hârtie dublă, filigran.

102. - 1810 ianuarie 26. – Neculai Idriceanu, Toader Purcică şi alţi răzeşi solicită Divanului Cnejiei Moldovei, carte pentru Isprăvnicia ţinutului Fălciu, în vederea cercetării cumpărăturilor şi daniilor din moşia Buzeşti, a iconomului Eni (Iani) din Huşi.

Pre(a) cinstit(ului) Divan Knej(iei) Moldavei

Jăluim cinstitului Divan că la ţănut(ul) Fălciului avem moşie de baştină în moşie Buzăştii, şi unii din niamurile noastre au vândut părţile lor din numita moşie şi alţii le-au făcut danii cu iconomie la un iconomul Eni din Huş(i) făr(ă) ştire(a) noastră în anul trecut. Şi acum în anul acesta s-au ivit cu stăpânire(a) pe aceaste părţi de cumpărătură şi danii, pe carele văzându-l noi că vrea să puie stăpânire, am mărs la cinstit(a) isp(răvnicie) ş(i-am) făcut arătare de curgire(a) pricinii, şi dum(nea)lor dregătorii spre cercetare ni-au rânduit pe un căpit(an) G(h)eorg(h)ii Nistor, pe un postelnicul Ion Bălii (?), ca să meargă la numit(ul) iconom şi să cercetez(e) că de are acele cumpărături şi dănii de la acele niamuri a noastre să-l facă pe numit(ul) iconom să-ş(i) prim(e)ască banii ce au dat pe acele părţi, fiindcă el nu este nici răzăş cu noi, cum nici niam, şi dacă rânduiţii mazili au mers la iconom după cercetare s-au făcut cunoscut că nici protimis nu are, l-au îndatorat să-şi prim(e)ască banii ce s-au dat. Şi fiind acele cumpărături urmate după săbornicesc hrisov care el nici într-un chip n-au primit de a-ş(i) primi banii, unde apoi rânduiţii ni-au dat şi mărturie care este întărită şi cu iscălitura boerilor ispravnici ce-i la mâna noastră. Pentru care înpotrivire a sa, noi acum ne rugăm cinstitului divan ca să ne scrie cinstită carte cătră dum(nea)lor boierii is(prăvniciei) să-l îndatorească pe numit(ul) iconom de a-ş(i) primi drepţi banii ce va fi dat, cum şi cheltuiala cât am făcut pentru această pricină să ne-o răspundă, şi toat acele zapisă de cumpărături şi danii să să ei din mână ca să nu rămâie după vreme pricinuitoare de neodihnă.

Plecat la mila Cinstit(ului) Divan Neculai Idricean(u) i Toader Purcică şi cu alţii ai noştri de la ţânut(ul) Fălciului

Cer carte la dregătorii de Fălciu să-i puie la cale cu un iconom Eni din Huşi care ar fi cumpărat nişte părţi de moşie de la nişte rudenii şi răzăşi a jăl(uito)r(ilor).

D.A.N.I.C., F.E.H., XLV/11, f. 1-1v, Original, hârtie dublă, filigran.

103. - 1810 ianuarie 26. – La jalba lui Neculai Idriceanu, Toader Purcică şi alţi răzeşi de pe moşia Leoşti şi Buzeşti, ţinutul Fălciului, Divanul Cnejiei porunceşte Isprăvniciei să efectueze cercetările aferente.

De la divan(ul) Kneji(e)i MoldavvieiCătră Cinstita Isprăvnicie de ţânut(ul) Fălciului

96

Dintraceastă jalubă pre largu să va înţălegi şi cerire(a) ce fac numiţăi jăluitori, ca să răscumpere părţile din numita moşii Leoştii şi Buzăştii de la unii din niamurile şi răzăşii lor.

Deci, să scrie dum(nea)v(oastră) să înfoţăşaţi pe pârâtul iconom cu jăluitorii să să cercetaţi câtă vreme iaste de când au cumpărat acele părţi numitul pârâtu şi cu ce preţ, cum şi de au săvârşut legiuita publicaţie, şi apoi dacă veţi dovedi dum(nea)v(oastră) că publicaţie nu au săvârşit părâtul după a săbornicescului hrisov hotărâre şi jăluitorii vor fi niam şi răzăşi cu vânzătorii, atunce dum(nea)v(oastră) să îndatoriţi pe pârâtul iconom ca să-ş(i) prim(e)ască banii cu care va fi cumpărat acele părţi, şi părţile să să de(a) în stăpânire(a) jăluitorilor. Iar când pricina să va dovedi întracest chip sau cu cercetare dum(nea)v(oastră) nu să va mulţumi vtro parte cu mărturie de cercetare ce veţi da la partea ce să va căde(a) să-i sorociţi ca să vie la divan să li să dei desăvârşit hotărâre.

<ss> <ss>(1)1810 genar. 30

1810 genar. 30 Nº 13

1810 genar. 30 Nº 17

1810 genar. 26

D.A.N.I.C., F.E.H., XLV/11, f. 2-2v, Original, hârtie dublă, filigran.

104. - 1811 august 5.- Mitropolitul Gavriil Bănulescu Bodoni cere lui Meletie Episcop al Huşului să-i comunice care au fost cauzele că fostul Episcop Veniamin Costache nu le-a dat voie catolicilor din târgul Huşi să-şi construiască biserică. Pria Sfinţite Episcope a Huşului kir Meletie!

Exelenţia sa domnul senator, sfetnicul de taină, prezidentul divanurilor Cnejiei Moldaviei şi a Valahiei şi cavaler, Vasile Ivanovici Krasnimilaşevici, prin otcoşănia sa din 24 a trecutei luni iulie, supt numărul 3510, ne înştiinţează că domnul Ra(a)b consulul austricesc la 17 tot a trecutei luni iulie, a făcut arătare cum că după privilegiile ce au catolicii în ţara aceasta, nu numai că sunt slobozi a preface bisăricile sale ceale risipite sau arse, ci pot să zidească şi de iznoavă de va cere trebuinţa ori unde ar fi. Şi fiind că ei voesc a zidi bisărica lor, ci a fost în târgul Huşâi, care de mult risipindu-se nu s-a putut preface, atât după neajunsul a însuş(i) catolicilor cât şi din pricina opririi ce li se face de către Episcopul de acolo, care apoi a fost şi mitropolit Moldaviei kir Veniamin, pentru care cer Exelenţia să înştiinţeze ce feliu de pricini împiedicătoare găsea(u) episcopii de Huşi şi numitul Veniamin mitropolit, când domnul consul Ra(a)b încredinţază cum că catolicii după ceale date lor privilegii, pot nu numai a tocmi ciale arse şi ciale răsipite bisăricii a lor, ci şi de nou pot a zidi orice în ce loc, fiindcă şi la Rossie este asămine îngăduinţă pentru a a vea voie a-ş(i) păzi legea sa. Pentru aceia Excelenţia să pofteşte ca să scriem Pria Osfinţiei tale ca să ne înştiinţezi care a fost pricina ca să

97

fie opriţi de cel mai înainte Episcop Veniamin a zidi bisărică la locul acela a lor, cum şi de au privilegii de a zidi bisărici aicea la Moldova, precum arată domnul Ra(a)b.Pentru care toate Pria Osfinţite ne vei înştiinţa fără zăbavă ca să putem arăta Exelenţiei Sale domnului senator.

RămânAl Pria Osfinţiei tale

în H(ri)s(tos) frate şi cătră D(u)mnezeu<ss>Gavriil Mitropolit şi Exarh

1811 an August în 5 zile

Iaşi D.J.A.N.V., Colecţia Foi volante, nr. 29/1811, Original, o filă, semnătură

105. - 1811 septembrie 15. – În urma jalbei lui Nicolai Idriceanu, Toader Purcică şi alţi răzeşi de pe moşia Buzeşti, ţinutul Fălciului, prin are cer divanului să poruncească isprăvniciei să împiedice pe iconomul Iane de la Huşi de ai tulbura în stăpânirea moşiei lor, având nişte zapise de cumpărătură, divanul porunceşte a se face carte către isprăvnicie.

Pre(a) Cinstit(ului) Divan Kneji(e)i Moldovei

Iarăş(i) jăluim cinstitului Divan, că la ţinut(ul) Fălciului avem moşie de baştină în moşia Buzăşti, şi unii din neamurile noastre au vândut părţile lor din numita moşii, şi alţii le(-a)u făcut danii unui iconom Eni din Huş(i), şi în anul trecut s-au ivit cu stăpâniri pe acele părţi de cumpărături şi de dănai pe carile văzându-l noi că vre(a) să pui stăpânire, am scos carte(a) cinstitului divan cătră cinstita isprăvnicie, poruncitoare ca să cerceteze pentru acelecumpărături, la ce vreme sânt cumpărate şi de au săvârşit şi legiuita publicaţii după a săbornicescului hrisov hotîrâre, iar dacă nu va fi făcut publicaţii să-l îndatorească a-ş(i) prim banii ci au dat pe acele cumpărături, şi noi mergând cu carte(a) cinstitului divan la cinstit(s) isprăvnicie, după porunca cinstitei isprăvnicii l-au sorocit în câtiva rânduri ca să vii de faţă să ste(a) înpreună cu noi în cercetare. El n-au primit nici în cercetare a veni, nici banii să(-şi) primască, şi stau zapisăle vânzătorilor şi acelor ce au dat danii păn(ă) acum în mâna iconomului, şi acum nici cu stăpânire(a) nu să mai arată, decât face tăcere.

Pentru aceasta ne rugăm cinstitului divan ca să ni să facă carte ca oricând va vre(a) să pui stăpâniri pe acele cumpărături să nu fii volnic, atât a stăpâni, cum şi banii a(-şi) cere cu dobândă, dacă el n-au vrut a merge ca să stei în cercetare după poruncă, socotiţi ca să tot prelungească să i să înmulţască dobânda banilor ci au dat pe acele cumpărături, ca să ne fii no(u)a cu greutate ai răspunde banii văzându-ne că sântem oameni săraci şi mare pomană va fi.

Să roagă pre cinstit(ului) Divan ca să li să facă carte a(-şi) pute(a) stăpâni moşia lor Buzăşti de cătră un iconom Eni ci vroe să intre în moşii cu nişte zapisă de cât pârături şi dănii ci le au de Leoşti rudenii a jăluitorilor.

Pre plecat la mila cinstit Divan.Neculai Idriceanul, Toader Purcică şi cu alţi ai noştri de la ţânut Fălciului.

98

Să facă carte cătră dum(nea)lor ispravnici(i).1811 sept(embrie)

<ss>

D.A.N.I.C., F.E.H., XLV/12, Original, hârtie dublă, filigran.

106. - 1811 decembrie 21. – Ispravnicii ţinutului Fălciu raportează că iconomul Eni din Huşi, care a cumpărat moşie de la unii răzeşi din Buzeşti, acel ţinut, fără ştirea celorlalţi, nu vrea să se prezinte pentru cercetare.

Cătră Cinstită logofeţie cea mareDe la ispravnici(i) ţânut(ului) Fălciului

După carte(a) cestului divan ci i s-au adus, Neculai Idricean(u) i Toader Purcică şi cu alţi răzăşi ai lor de la moşia Buzăşti şi Leoşti di la acest ţân(ut), din trecut(ul) an 1810 genar(ie) 30 că să (se) cercetez(e) pentru părţile ci le are cumpărate iconom(ul) Eni din Huş(i) , dintru aceste moşii di la unii din răzăşii jăl(uito)r(i), şi de a săvârşit cumpărătura prin legiuita publicaţii. După poruncă în trii rânduri s-a scris numitului iconom Eni de cătră această isprăvnicie, că ori însuş(i) să vie sau vechil să trimit(ă) să ste(a) cu jăl(uito)r(i) în cercetare şi nici într-un chip n-au urmat a veni, ce tot prilegiri face din vade în vade cu chip că să rămâi de istov stăpânitoriu , care să va pliroforisi (a)ceste(a) log(ofe)ţii din răspunsul ce faci iconom(ul) acestii isprăvnicii, ce sânt la mâna jăl(uito)r(ilor) şi cu lipsit a înştiinţa

(1)811 Dece(mbrie) 21 <ss> Indescifrabil <ss> Buhuş (...)

D.A.N.I.C., F.E.H., XLV/13, Original, hârtie dublă, filigran.

107. - 1812 <martie 15>. – Neculai Idriceanu, Toader Purcică şi alţi răzeşi de la ţinutul Fălciului se plâng Divanului Cnejiei Moldovei de vânzarea şi dăruirea unor părţi de moşie de la Buzeşti, iconomului Eni din Huşi.

Pre(a) Cinst(itului) Divan Kneji(e)i Moldoviei

Iarăşi jăluim cinst(itului) divan că la ţânut(ul) Fălciului avem moşie de baştină în moşia Buzăştii, şi unii din niamurile noastre au vândut părţile lor din numita moşie, şi alţii au făcut danie unui iconom Eni din Huşi. Şi în anul 1810 s-au ivit cu stăpânirea pe acele părţi de cumpărături şi de danii pe carele vîzându-l noi că vr(e)a să pue stăpânire, am scos carte(a) cinstit(ului) divan cătră cinstita isprăvnic(ie) poruncitoare ca să cerceteze pentru acele cumpărături la ce vreme sânt cumpărate şi de au săvârşit şi legiuita publicaţie după a săbornicescului hrisov hotărâre, iar dacă nu va fi făcut publicaţie să s(e) îndatorească a-şi primi banii ce au dat pe acele cumpărături şi noi mergând cu cartea cinstit(ului) divan la cinstita

99

isprăvnicie l-au sorocit în câteva ca să vie de faţă să ste(a) înpreună cu noi în giudecată şi n-au primit nici în cercetare a veni, nici banii să-şi prim(e)ască şi stau zapisele vânzătorilor şi acelor ce au dat danii păn(ă) acum în mâna iconomului şi acum nici cu stăpânire nu s(e) mai arată, decât face tăiere, pentru care pricină am adus şi înştiinţare cătră cinstit(ul) divan de la cinstita isprăvnicie după porunca cinstit(ului) divan, făcând tot prelungire din vade în vade cu chip să rămâi(e) de istov stăpânitor întracele părţi. Ne rugăm cinstit(ului) divan ca să să facă carte ca oricând va vre(a) să pue stăpânire pe acele cumpărături să nu fie volnic , atât a stăpâni cât şi banii a-şi cere cu dobândă, dacă sfinţia sa n-au vrut a merge ca s(ă) stei în cercetare după poruncă, socotind ca să tot prelungească să-i să înmulţ(e)ască dobânda banilor ce au dat pe acele cumpărături, ca să ne fie noaă cu greutate ai răspunde banii, văzându-ne că sântem oameni săraci şi mare pomană va fi.

Pre(a) plecaţila mila cinstit(ului) divan

Neculai Idricean, Toader Purcică şi cu alţi ai noştri de la ţânut Fălciului

Rezoluţie: Să se facă carte cătră dregători. <ss> (1)812 mart(ie) 15

D.A.N.I.C., F.E.H., XLV / 14, f. 1-1v, Original, hârtie dublă, filigran

108. - 1812 martie 15. – Divanul Cnejiei cere Isprăvniciei ţinutului Fălciu efectuarea de cercetări cu privire la cumpărăturile şi daniile iconomului Eni din Huşi la moşiile Buzeşti şi Leoşti, din ţinutul Fălciului.

De la divanul Kneji(e)i MoldavieiCătră cinstita isprăvnicie (a) ţânutului Fălciului

Pre largu veţi înţelege dmv. dintraceastă jalobă a d(umne)alor Neculai Idricean(u), Toader Purcică şi cu alţii, a lor arătare şi cerere, ce fac după cum pe larg jaloba lor, s-au văzut şi înştiinţare dum(nea)v(oastră) ce a-ţi trimes cătră divan în pricina aceasta fiind de la trecuta lună dec(em)v(rie) 21, prin care arătaţi că după carte(a) divanului ce s-au scris cătră ace(a) isprăv(nicie) ca să cercetaţi pentru părţile ce la are cumpărate iconomul Eni din Huşi, din moşiile Buzăşti şi Leoşti, ce sânt la acel ţânut de la unii din răzăşii jăl(uito)r(i), şi de au săvârşit cumpărătura prin legiuita publicaţie.

După poruncă în trei rânduri s-ar fi scris numitului iconom Eni de cătră ace(a) isprăv(ni)cie ca ori însuş(i) să vie sau vechil să-şi trimită să ste(a) cu jăl(uito)r(ii) în cercetare şi nici într-un chip n-ar fi urmat a veni, ci tot prelungire face din vade în vade cu chip ca să rămâie de istov stăpânitor. Cum spre această pliroforie s-au văzut şi răspunsurile numitului iconom ce face cătră ace(a) isprăvnicie, că tot prelungeşte a nu sta în cercetare, de a-ş(i) pute(a) afla jăl(uito)r(ii) punire la cale cu răscumpărare(a) acelor părţi. Deci de vremi ce numitul iconom urmează chipuri a rămâne fără cuvânt stăpânitor întracele părţi sau cunoscut că cerere(a) jăl(uito)r(ilor) este cu toată cuviinţa.

100

Drept aceea să scrie d(umnea)v(oastră) ca oricând va vre(a) să pui stăpânire numitul iconompe acele cumpărături ce-ar fi de la răzăşi, să nu fie volnic, nici a le stăpâni, şi nici banii a-şi cere cu dobândă de la jăl(uito)r(i), dacă n-au urmat datoriile sale a sta în cercetare după porunca cărţii divanului, precum asămine(a) au mai arătat jăluitorii că şi nişte danii ar fi având iconomul au luat cu iconomii de la unii din răzăşii lor tot dintracele moşii, şi ei cer ca şi acele să nu fie volnic a le stăpni, care de va fi după arătare(a) jăl(uito)r(ilor) apoi şi acele danii de vor fi cu iconomie luată, după cuprinderea obştescului hrisov, rămân de ci răsuflate, şi carte 1812 mart(ie) 16. <ss> <ss> <ss> <ss>

Nº 161812 mart(ie) 16

Nº 161812 mart(ie) 15

1812 mart(ie) 16

La jalba lui Neculai Idricean(u), Toader Purcică şi alţi răzăşi de pe moşia Buzeşti ţin(utul) Fălciu, care se plâng divan(ului) că icon(omul) Eni de la Huşi, care fără ştirea lor, a cump(ărat) nişte moşii de la unii fraţi ai lor, nu vrea să se prezinte pentru cercetare, urmând să rămână stăpân, rugând să oblige pe numitul iconom a-şi primi banii înapoi, divanul porunceşte isprăv(niciei) ca să nu îngădue să pună stăpânire pe partea cumpărată, nici să-şi ceară banii înapoi cu dobândă, iar daniile ce le are dacă sânt făcute cu iconomie să fie răsuflate.

D.A.N.I.C., F.E.H., XLV/14, f. 2-2v, Original, hârtie dublă, filigran

109. <- 1814 martie 12.-> Jalba lui Neculai Idriceanu şi altor răzeşi de pe moşiile Buzeşti şi Leoşti adresată domnitorului Scarlat Alexandru Calimah.

Pre(a)înălţate Doamne

Jăluim înălţimii tale, că avem o moşie a noastră de baştină la ţinut(ul) Fălciului Buzăştii şi Leoştii, în care moşii de la unii din răzăşii noştri ar fi cumpărat câteva părţi şi iconom(ul) Eni ot Huşii, fără ştire(a) noastră nesăvârşit nici legiuita publicaţie după hotărâre(a) săbornicescului hrisov şi când au vrut a să arăta ca să puie stăpânire pe acele părţi, noi ne-am arătat cu rânduit şi cu jalobe ca să-i răspundem banii înapoi ce ar fi dat pe acele părţi după cum pre larg ne adeverează scrisorile ce avem de urmare(a) ce am păzât, şi numitul iconom urmând cu pâri iconomicoasă au prelungit de nu ş(i)-au primit banii nici până acum. Şi în anul (1)812 au vândut moşia Buzăştii şi cu părţile noastre, fără a ne da noaă vreun ban, iar în anul acest(a) trecut văzând noi moşia ca pe un drept lucru a(l) nostru după putere(a) scrisorilor ce avem , sfinţia sa au făcut tăcere pe ce s-au strâns dijmuirile de pe câmpu şi apoi s-au arătat cu rânduit de la dregătoriul ţânutului propind ace(a) dijmă a nu să atinge cumpărătorii, care dijmă fiind oprită şi (a)pucând-o phnul (?)şi nici sfinţia sa după oprire(a) ce făcuse nu s-au arătat ca să o triere, şi văzând

101

cumpărătiorii ca să să potrivească cu totul au trierat-o la sfârşitul lui genar şi văzând cumpărătorii păgubire(a) ce li să pricinueşte din ace(a) oprire prin ştire(a) d-sali dregătorilor, făcând cercetare s-au aflat păgubire şasă chile grâu şi patru chile orzu şi după condrasct(ul) ce au avut de la noi apucându-ne am plătit şi ace(a) păgubire, câte 40 lei chila de grâu şi 10 lei chila de orz. Cu lacrâmi ne rugăm înălţimii tale ca să ni se cerceteze scrisorile ce avem şi după dreptate să fim puşi la cale, atât venitul să nu să înplinească, cum şi toată cheltuiala ce am făcut pentru drept lucru(l) nostru, şi cu totul să lipsască de a nu să mai atinge de drepte moşiile noastre, primindu-să banii ce ar fi dat pe acele cumpărături fără dobânda lor, după putere(a) cărţilor de stăpânire ce avem, cum şi nişte danii făcute cu iconomii, să rămâie răsuflate precum pre larg să dovideşte prin cărţile ce avem şi vecinică pomenire va rămâne înălţimii tale.

Pre(a) plecaţ(i) la mila înălţimii taleNeculai Idriceanu şi cu alţii răzăşi ai mei de moşia Buzăştii şi Leoştii ot

ţânut(ul) Fălciului

Se roagă înălţimii tale ca să fie puş(i) la cale cu un iconom ot Huşi pentru nişte cumpărături şi danii, ce ar fi având de la unii din răzăşii jăluitorilor neurmate după hotărâre(a) săbornicescului hrisov, şi după putere(a) scrisorilor ce au să lipsască cu totu(l) din acele părţi, înplinindu-să păgubire şi toată cheltuiala cercetându-să şi scrisorile de urmare ce au păzit în pricina aceasta şi după dreptate să fie puş(i) la cale.

D.A.N.I.C., F.E.H., XLV / 16, f. 1-1v, Original, hârtie dublă, filigran.

110. - 1814 martie 12. – La jalba lui Neculai Idriceanu şi alţi răzeşi de pe moşiile Buzeşti şi Leoşti, domnitorul Scarlat Alexandru Calimah porunceşte isprăvniciei ţinutului Fălciu să oblige pe iconomul Iani a-şi primi banii.

Noi Scarlat Alexandru Calimah V(oe)vodCu mila lui Dumnezeu Domn ţării Mold(o)vvii

Credincioş(i) boerii domnii mele dum(nea)v(oastră) ispravnici(i) de ţânut(ul) Fălciului săn(ă)tate.

Din jaloba aceasta ceţi înţelegi arătare(a) şi cerire(a) ce fac jăl(uito)r(ii) asupra iconomului Eni de la Episcopie Huşâi, pentru părţile de moşie ce ar fi cumpărat acel iconom de la unii din răzăşii ce au părţi în trupul moşiei lor Buzăştii i Leoştii, fără să aibă ei vreo ştiinţă şi fără să se facă poblecaţie după hotărâre(a) sobornicescului hrisov şi că jăl(uito)r(ii) cum s-au înştiinţat de acele vânzări, îndată prin isprăvnicia ţânutului au făcut cerire ca să răspunză banii cumpărăturii, aflându-se acel iconom Eni strein de aceli moşii şi că iconom(ul) dosind nicicum n-au stătut faţă spre a se cerceta şi nici zapisele cumpărăturii n-au vrut să arăte, cum spre dovadă jăl(uito)r(ii) au scos de au arătat înaintea dum(i)sali vel logofăt(ului) de ţara de gios, scrisoare(a) rânduiţilor din parte(a) acei isprăvnicii din anul 1809 avgust 24, încredinţată şi de isprăvnicie, prin care se arată că nici banii cumpărăturii n-au vroit să-i primească, nici zapisele n-au arătat. Drept aceea scriem domnie mea

102

dum(nea)v(oastră) să aduceţi faţă pe pârâtul iconom Iani şi să-l înfăţoşaţi cu jăl(uito)r(ii), şi prin cercetare(a) ce veţi face pricinii dovedindu-se că pârâtul iconom nu iaste răzăş în trupul acei moşii şi pe părţile de moşie publicaţie n-au săvârşit după rânduiala păzită să-l îndatoraţi pe pârât a-ş(i) primi banii ce se vor dovedi cu adivărat au dat pe aceli părţi, cercetând şi pentru paguba ce arată jăl(uito)r(ii) că i-ar fi primit pârâtul cu secfestruit(ul) pâinii şi să-i puneţi la cale. Iar când cu cercetări(le) dum(nea)v(oastră) şi puneri la cale, acolo vreo parte nu se va odihni cu mărturie ce veţi da la parte(a) ce se va căde(a) de toată curgire(a) pricinii şi prin zi de soroc la 20 a viitoarei luni mai vor veni.

1814 mart(ie) 12 <ss> [Pecetea]

D.A.N.I.C., F.E.H., XLV/16, f. 2-2v, Original, hârtie dublă, filigran, pecete de chinovar.

111. - 1814 iunie 24.- Isprăvnicia de Fălciu porunceşte postelnicului Constantin Penişoară, ca să cerceteze împresurarea ce se face moşiei Cârligaţi, a Episcopiei Huşi de către răzeşii din Davideşti.

De la Isprăvnicia Fălciu

Cătră poste(lnicul) Costandin Penişoară. Vichilul Sfintei Episcopii Huş(i) au arătat aici că moşie Cârligaţii s-ar fi înpresurând de cătră răzăşii di(n) moşâie Davideştii. Deci te rânduieşte Isprăvnicia ca să mergi acolo şi să faci cercetare ce înpresurare să face de cătră pârâţii numitei moşii, şi precum vei afla să înştiinţăzi, trimiţând şi pe pârâţi aici cu scrisorile i dovezi ce vor fi având.

1814 iuni(e) 24 <ss>

D.A.N.I.C., F.E.H., XLVI / 36

112. - 1815 iulie 28.- Jalba lui Gherasim diacul Episcopiei Huşului către domnul Moldovei spre a se cerceta pricina dintre Episcopia Huşului şi megieşi, mai ales cu băneasa Maria Sturza pentru moşia Negri, ţinutul Fălciului.

Sfânta Episcopie Huşii având atât alte moşii, cum şi moşia Negrii la ţinut(ul) Fălciului, care se împresoară de către megieş(i) şi mai ales despre dumneaei băneasa Marie Sturzoaie, care a adus şi luminată carte g(o)sp(o)d(ărească) către dum(nea)lor ispravnici(i) acestui ţânut, cu arătare cum că moşia mai sus numită Negrii este driaptă a dum(i)sale şi că unii din răzăş(i) iar fi schimbat numele spre a o lua întru stăpânire. Şi fiind că Episcopia are bune dovezi şi scrisori asupra ace(lei)i moşii că este driaptă a sa, face rugăminte înălţimii tale ca să-s trimeată luminată carte g(o)sp(o)d(ărească) către dum(nea)lor ispravnici(i) ţinut(ului) acesta, spre a a face cercetare la faţa locului, atât cu împresurarea a altor moşii a Episcopiei, cât şi cu Negrii, de pe care moşii venitul ce va fi să să strângă ca

103

să ste(a) la un loc până când se va da după săvârşire cercetării şi atunci după scrisori cui va fi da dreptatea aş(i) stăpâni moşia va lua venitul ce se va fi strâns de pe moşie.

A Înălţimii taleCătre D(u)mnezău smerit şi nevrednic rugătoriu

Gerasim diacu(l) Episcopiei

Dum(nea)l(ui) vel logofăt cercetând arătările jăl(uitorului) şi cele urmate (...) în pricina aceasta pune la cale după cuviinţă. 1815 iuli(e) 28

D.A.N.I.C., F.E.H., XLIV/10, f. 1, Original

113. - 1815 iulie 29.- Marea Logofeţie scrie Episcopului Huşului ca să trimită la divan vechil cu scrisorile ce are pentru moşia Negri, ţinutul Fălciu, spre a se judeca pricina ce o are casa răposatului ban Costache Sturza care a răspuns că stăpâneşte acolo moşia Berehoieşti.

Cătră Preosfinţia sa Episcopul de Huşi De la logofeţia ce(a) mare

Din jaloba aceasta ce se închide aici, care s-a dat cătră Măria sa vodă din parte(a) Sf(intei) Episcopii Huşii de cătră de unul Gerasim, pre larg s-a pliforisit logofeţia de cerere(a) ce face, ca din poruncă d(u)mn(ea)l(or) ispravnici(i) ţinut(ului) Fălciului să facă cercetare la faţa locului pentru o moşie Negrii de la ţin(utul) acela, care s-ar fi împresurat de către megieşi şi mai ales de d(um)ne(ae)i băneasa Maria Sturzoaia, pe care Episcopia ar avea bune dovezi şi scrisori că este dreaptă a Episcopiei, asupra cărei moşii d(um)ne(ae)i băneasa ar fi luat şi carte domnească către d(um)n(ea)l(or) dregătorii acelui ţinut, cum că este dreaptă a d(um)ne(ae)i şi că unii din răzăşi iar fi schimbat numele spre a o lua în stăpânire.

Deci logofeţia în pricina aceasta face ştiut Pre(a) Sfinţiei tale că arătândui-să vechilului casei răposatului bo(i)er ban(u)lui Costache Sturza, a dat răspuns logofeţiei că casa o are numita moşie în stăpânire cu nume de Berehoeşti cu vrednice scrisori şi că acei răzăşi ce au să ia cu împresurare o bucată de loc au fost numai nişte acolisitori. Dar pentru că Episcopia arată că ar ave(a) scrisori pentru Negri şi cere a să face cercetare la stare(a) locului, la aceasta am dat răspuns că aici în divan să-s facă cercetare unde sânt şi epitropii casei şi scrisorile. Pentru aceea dar Sfânta Episcopie îş(i) va rândui vechil de a veni la divan cu toate scrisorile ce va ave(a) ca să stea în judecată cu vechilul casei răposatului bo(i)er de unde după urmare(a) dreptăţii să va pune la cale.

<ss> 1815

Iuli(e) 29

D.A.N.I.C., F.E.H., XLIV / 11, Original.

104

114. - 1815 august 6.- Logofeţia cea mare porunceşte Isprăvniciei ţinutului Fălciu să cerceteze pricina Episcopiei Huşului cu megieşii şi mai ales cu băneasa Maria Sturza pentru moşia Negri, ţinutul Fălciu.

De la logofeţia ce(a) mareCătre cinstita isprăvnicie ţinutului Fălciului

Din cuprindere(a) jalobii aceştia ce sânt din parte(a) Sfintei Episcopii Huşii de către de unul Gerasim, pre larg veţi înţelege arătare(a) şi cerere(a) ce face.

Deci se scrie d(u)m(nea)v(oastră) să cercetaţi cu amăruntul pricinile de împresurare ce ar ave(a) Episcopia despre megieşi după scrisorile ce se vor arăta prin de unul din parte(a) Sfintei Episcopii, precum şi de a stăpânit vreodată Episcopia într-acea moşie Negrii, cercetând şi pentru celelanţi ce mai arată că se împresoară şi după cum veţi dovedi pre larg să trimiteţi înştiinţare logofeţiei. Însă la sfârşitul viitoarei luni oct(o)m(brie) se sorocesc ca să vie la divan toate părţile cu toate scrisorile ce vor fi avnd spre a li se da ce desăvârşită hotărâre. 1815 aug(ust)

6 <ss>

D.A.N.I.C., F.E.H., XLIV/10, f. 1v, Original

115. -1816 februarie 19.- Carte de judecată dată de Divan în procesul lui Vasile Roset, mare vornic, care pretinde că i-a fost împresurată moşia Suleni ce-i zice şi Duda, ţinutul Fălciu, la partea de jos dinspre moşia Novaci a mănăstirii Fâstâci şi la partea din sus dinspre moşiile Pâhneşti, Ţinteşti, Hârjăşti, Şopârleni, ale lui Matei Roset, comis, şi despre moşiile Râşeşti şi Hrubeni ale Episcopiei. De la divan

Dispre partea dum(isale) vel vornic Vasâle Roset, în trecut arătându-s(e) cu jalubă către Pre(a) Înălţat(ul) Dpmnul nosreu Scarlat Alexandru Calimah VVOD, că moşie dumisali, anume Sculenii, ce-i zic şi Duda, de la ţânut(ul) Fălciului, ar fi pătimind împresurare dispre megieşitele moşii, adică la parte de gios dispre moşia Novacii a Sfintei mănăstiri Fâstâcii, şi la parte de sus dispre moşiile d(umi)sali comis(u)lui Matei Roset, anume Pâhneştii i Tăiteştii i Horjăştii şi Şopârlenii; şi dispre moşiile Sfintei Episcopii Huşii, anume Râşeştii şi alt trup de moşie cei zic Hrubenii, unită într-un hotar cu Râşeştii; şi cerând ca prin cercetare la faţa locului după glăsuiri(le) scrisorilor d(umi)sali şi a megieşilor să-i scoată moşie de sub toate împresurările. Pe de altă parte arătându-s(e) iarăş cu jalubă către Înălţime(a) sa şi Precuvioşia sa kir Iosaf, arhimandritul şi egumen(ul) Sfintei mănăstiri Frumo(a)sa şi Fâstâcii, că moşia Novacii a Sfintei mănăstiri Fâstâcii ar fi pătimind împresurare dispre moşia Sulenii a dum(i)sali vornicului şi iarăşi cerând ca prin cercetare la faţa locului după scrisori şi hotarnica din anu(l) 1789 au(gu)st 28, ce are mănăstire(a) să se scoată moşia Novacii de sub împresurare(a) ce pătimeşte, cuprizându-s(e) şi sălişte(a) veche a satului Novacii în hotarul moşiei Suleni, a dum(i)sali vornicului. Şi aşa după cer(erea) şi mulţumire(a) amândoror părţilor prin luminate cărţile

105

Înălţimii sale s-a orânduit hotarnic pe dum(isali) biv vel vornic(ul) Costandin Catargiu, care mergând la stare(a) numitelor moşii în fiinţa vechilului dum(isali) vornic(ul) i a Precuvioşii sale şi vechili din partea stăpânitorilor megieşitelor moşii, prin cercetare(a) cu amăruntul ce a făcut scrisorilor şi stării locului, neputând să-i aşeze acolo la stare(a) locului, în ce chip au doşloşit pricina, ridicând planu(l) moşiei lor, a dat şi mărturie în scris la amândouă părţile cuprinzătoare pre larg de cercetare(a) ce a făcut dum(nea)lui şi în ce chip a dat cunoştinţa du(mi)sali să urmeze dreptate, cu care hărţi şi mărturii, din porunca Înălţimii sale a înfăţoşat dum(nealui) vornic(ul) în cercetare(a)divanului la Sfânta Mitropolie, cu iubitoriul de D(um)nezeu kir Meletie i cu dum(nealui) căm(inarul) Matei Roset şi cu Precuvioşia sa kir Ioasaf, arhimandrit şi egumen al Sfintelor mănăstiri Frumoasa şi Fâstâci, în fiinţa şi însăşi dum(i)sali vor(nicul) Catargiu, a hotarnicului rânduit şi întru judecată şi întâi în cercetarea hărţilor de stare(a) moşiilor, de sânt primite dispre toate părţile şi într-un glas au dat răspuns toţ(i) stăpânitorii acelor arătate moşii că hărţile sânt întocmite după stare(a) locului şi sânt primite de toţ(i); după aceea s-a citit şi mărturiile de cercetare a dum(i)sali rânduitului boier hotarnic; şi fiind că du(mi)sali vornic(ul) cu scrisori vechi şi hotarnică asupra moşiei du(mi)Sali ca să o mărturisească în semne prinpregiur în dispărţirede către celelante megieşite moşii, a arătat că nu are decât p(i)erdute.

Deci văzând judecata moşiei Suleni închipuită la plan de stare(a) moşiilor întru o figură cu totul neasemănată cu alte megieşite moşii s-a cunoscut a ave(a) o vederată împresurare şi mai vârtos la margine(a) din sus dispre moşiile Sfintei Episcopii şi a d(umi)sale comisului Roset, s-a cerut mai întâi Sfintei Episcopii ca să arăte scrisorile ce are asupra moşiilor sale Hrubenii şi Râşăştii, doveditoare că amândouă acele moşii ar fi într-un hotar pe Prut, alături cu Sulenii; şi din parte(a) Sfintei Episcopii s-au arătat tot aceleaşi scrisori ce s-au arătat şi la cercetare(a) de la faţa locului ca cercetându-s(e) s-au văzut în aceeaş(i) cuprindere precum sânt scrise şi în mărturia d(umi)sale vornicului Catargiu. În putererea cărora a răspuns înainte(a) judecăţii iubitoriul de Dumnezeu Episcop că Sfânta ş(i)-a stăpânit numitele moşii la margine(a) dispre Suleni în pace şi nesupărate dispre stăpânitorii moşiei Suleni pe însuş semnele hotară glăsuite la hotarnicele vechi din anii 7263 oc(tom)b(rie) 28 şi 7264 iuli(e) 25, din Prut şi până în drumul cel mare pe şăs, ce este hotar despărţitor între numitele moşii ale Sfintei Episcopii şi între moşiile Şopârleni şi Odobeşti a d(umi)sale căminarului Roset, ca cea mai de pe urmă hotarnică este întărită la 7265 sept(embrie) şi cu hrisovul domnului Costandin Mihail Cehan Racoviţă VVOD. Dl. După ce s-au văzut la judecată scrisorile Sfintei Episcopii n-a mai rămas îndoială că Sfânta Episcopie la acel loc are acele două moşii alăture(a) şi într-un hotar pe care se vede că la anu(l) 7263 la ce(a) dintâi hotărâtură a moşiei Hrubenii se mărturisăşte de hotarnici şi Episcopul Huş(u)lui, că au fost de faţă şi Lupul Costachi, stăpân Sulenilor şi întrebaţ(i) fiind de acei hotarnici ca să arăte scrisori(le) cuprinzătoare de sămnele hotare a moşiilor, au răspuns amândouă părţile că nu au acel fel de scrisori şi că cetindu-s(e) şi carte de blestem megiieşilor ce s-ar afla la acel hotărât, într-un cuvânt au mărturisit medelnecirul Mihalachi Cehan că la moscalii cei de demult au gonit peştii în Pruteţ, şi de la un plop în sus le-au luat dijma Episcopia, şi un Toadir Pânte călugăr, om în vrâstă ca de 80 ani şi preot Ioan Pravilă din Novaci în vrâstă ca de 60 ani fiind

106

dijmaşi a Episcopiei pe Hrubeni, au mărturisit că tot de la plop în sus a stăpânit Episcopia; şi că cerând şi Lupului Costachi să arăte mărturii împotriva acelor, nici un martor n-au scos, ci mai zice că are hotarnică pe Suleni şi că este la Măria sa Mihai VVOD şi aşa nescoţând dovadă Lupul Costachi a stâlpit hotarul Hrubenilor din parte(a) di(n) gios, rămânând plopul hotar despărţitor între Suleni şi Hrubeni şi a pus pietre în dreptul plopului până în drumul cel mare pe şăs, în care s-a încheiat tot hotarul , cum pre larg se cuprinde la aceeaş(i) hotarnică care s-a văzut următoare şi hotarnica din 7264 ce este întărită cu hrisov domnesc şi fiind că la Sfânta Episcopie în urma acelor hotarnice se vede liniştită stăpânire în curgere aproape de 60 ani. Şi la dum(nealui) vornic(ul) alte scrisori mai vrednice nu sânt de a se împotrivi judecata, dar acum nici o prihănire nu poate da unor hotarnice ca aceste(a) ce s-au făcut la acele vremi în fiinţa stăpânului Sulenilor şi în urmă s-au întărit cu hrisov domnesc şi cu lucrări de liniştită stăpânire ce mai vârtos le statorniceşte de a ave(a) tărie şi ţânere(a) lor şi de acum înainte prin însuş(i) acele sămne hotară în despărţire(a) moşiilor Sfintei Episcopii de către Suleni, până dum(nealui) vornic(ul) va găsi alte mai vrednice scrisori sau însuş(i) hotarnica veche a Sulenilor, mărturisită de însuş(i) Lupu Costachi că se află la Mihai Vodă şi atunci ivindu-se în cercetare(a) judecăţii hotarnica Sulenilor în ce chip va fi cuprindere(a), ori vor fi următoare amândouă părţile fără nici o îmăpotrivire, altă însă fiin(d)că acel drumeţ glăsuit la acele hotarnice se vede că şi la acele vremi şi acum se află în fiinţa lui pe trupul moşiei Sulenii şi pe trupul numitelor moşii ale Sfintei Episcopii şi plopul hotar depărţitori între moşiile ce s-au statornicit la acele vremi cu mărturie să se primească carte de blestem. Anume nu se află nici s-au putut dovedi de rânduitul boier hotarnic la ce loc a fost acel plop.

Cu mulţumire despre amândouă părţile s-a dat hotărâre(a) judecăţii ca tot dum(nealui) boierul hotarnic mergând de iznoavă la faţa locului să măsoare cu inginerul tot locul ce se află încungiurat de acel mărturisit Pruteţ cu stânjăni împregiur şi unde se va dovedi dre(a)ptă înjumătăţire acelui loc să-i facă punct şi din acel punct să s(e) trag(ă) linie dreaptă atât până apa Prutului, cât şi până în drumul cel mare unde va (i)eşi ca celelante să s(e) statornicească pietre şi alte sămne hotare ca să fie cunoscută vecinică despărţire întru această numită moşie, dând şi mărturie la amândouă părţile pe statornicire(a) şi stâlpire(a) ce va face într-acest chip, dar rămâind şi hotărându-se pricina de la judecata între Sfânta Episcopie şi între dum(nealui) vornic(ul), precum se însemnează sus sau dat de la divan la amândouă părţile câte o asămine(a) carte. 1816 febr(uarie) 19

Însă de unde se va statornici pun(c)tul la înjumătăţire(a) Pruteţului o linie să s(e) tragă de la pun(c)t în mergire drept la apa Prutului şi altă linie iarăşi de la pun(c)t să s(e) tragă iarăşi în mergire drept la drumul cel mare unde stă colţul Şopârlrnilor, la margine(a) Sulenilor acel despre drumul cel mare.

Viniamin mitropolit Moldavii şi Dimitrie Sturza vel logofătCostandin (...) vel logofătDimitrie Ralet vel vornic

107

Teodor Balş vel vornic Alec Sturza vel spătar

Întocmai am scos copie aceasta de pe condica Divanului . 1829 oct(ombrie) 4

Copie de pe carte(a) de judecată între Episcopie şi între dum(nealui) vor(nicul) Vasâle Roset, scoasă din condica divanului adiverită şi de condicariul divanului. 1829 oct(ombrie) Este ce(a) adevărată carte de judecată la Episcopie.

D. J. A. N. V., Colecţia de Foi volante, 34/1816, Copie din 4 octombrie 1829, Difolio, 24,5 X 40 cm; Vezi un regest la Gh. Ghibănescu, Surete şi izvoade (Drăcenii, Râşeşti, Răbâia, Leuşeni şi Ghermăneşti), vol. XVII, Tipografia „Leţcae” George Jorică, Huşi, 1927,p.133, nr. 160; Menţiune în Grigore Găneţ, Costică – Ioan Gârneaţă, Tezaur arhivistic vasluian. Catalog de documente (1399-1877), Bucureşti, 1986, p. 128, nr. 454

116. - <după 1817 iulie 19>. – Iconomul Iane din Huşi face însemnare de părţile de moşie ce a cumpărat de la anumiţi răzeşi din Buzeşti cu specificarea numelor lor şi a sumelor plătite se mărturiseşte că au primit înapoi jumătate din suma totală, 604 lei şi 10 parale.

Lei par. stănj. Palme 202 20 45 2 Lupul starostele cu neamul lui. 202 20 45 2 Marie mătuşa lui. 205 20 45 2 fiul Vasâle. 58 - 13 1 Leon Bosăi. 96 - 16 - Lupul Bou bătrân. 89 - 16 4 Ioana fata lui Andronachi Rogojan. 75 - 15 - Vasâli Oltenesc, Ştefan brat lor. 80 - 16 - preot Mihalachi zăt Rogojanul. 1008 20 212 3 200 - 11 2 Vasâlca femei(e) lui Fros zăt Hondru. 1208 20 223 5 Adică una mie două sute opt lei douăzăci parale sau socotit pe stănjănii de sus arătaţ(i) din moşie Buzăştii cari după învoiala ci am făcut cu dum(nealui) pol(co)v(nicul) Necolai Idriceanu, precum arată banii pe giumătate, adică 604 lei 10 par(ale) şi am iscălit.

1817 iuli(e) 11Iani iconom Huş(u)lui

Pentru zapisăl(e) ce s-au cumpărat am primit din venitul anului bani 1816 opr. Lei par(ale) 68 20 Zapisul Catrinii fata Gafiţâi 1814 81 - Mihălachi Petrică 1814

108

82 - Die(...) Toader 1810 231 20

D.A.N.I.C., F.E.H., XLV/17, Original, hârtie, filigran

117. - 1818 mai 29. – Ispravnicii ţinutului Fălciu poruncesc lu Ştefan Harnagea mazil din Grumezoaia şi lui Neculai Oţăl din Oţeleni să aleagă partea Episcopiei din moşia Răzlogi de danie, anume a lui Ionaşco Murgoci.

Isprăvnicia Fălciu

Cătră Ştefan Hărnage(a) mazil în Grumăzoae şi Neculaiu Oţăl din Oţăleni. În moşia Răzlogii ce vin din apa Sărăţii păn(ă) în apa Toderesii, între moşie Scurţii şi între moşie Ciortoloamii, au Sfânta Episcopii Huşului un bătrân întreg de danie, anumi Ionaşc(u) Murgoci, precum au arătat şi zapisul de danie ce face Gafta sora lui G(h)edeon monah, care bătrân din vreme fiind necăutat, l-au cerut acum în stăpânire. Drept aceea vă rândueşti isprăvnicia şi vi să porunceşti ca mai întâi să faceţi cercetare şi dovedind de cine să stăpâneşte această moşie Răzlogii, apoi să osăbiţi acest bătrân dania Sfintei Episcopii şi să-l daţi în stăpânire(a) vec(h)ilului cel va avea, arătând şi răzăşilor să nu-i de(a) nici o înpotrivire, iar carii dintre dânşii vor avea a răspunde să vii cu scrisori ce vor avea la isprăvnicie.

1818 mai 29

<ss>

D.A.N.I.C., F.E.H., XXXII / 9, Original, hârtie.

118. - 1818 iunie 16.– Ştefan Hărnagea şi Neculai Oţăl raportează isprăvniciei ţinutului Fălciu cine stăpâneşte partea Episcopiei Huşului din moşia Răzlogi, de pe Sărata, ţinutul Fălciului, şi că cei mai mulţi mărturisesc că ştiu de multă vreme stăpân pe vistierul Iordache Balş.

După porunca cinstitii isprăvnicii întru care ni să porunceşte ca să mergem la moşia Răzlogii ci să află din apa Sărăţii pân(ă) în apa Toderesăi, între moşia Scurţii şi între moşia Ciortolaami în care ar fi având Sfânta Episcopie Huşului un bătrân întreg, anume Ionaşc Murgoci având şi zapis de danii de la Gafta, sora lui Gideon monah. Noi după mergând la faţa locului ne-au mărturisit post(...) Sofronii Arhiri răzăş de moşia Guzari precum că are ştiinţă de ace(a) moşii Răzlogi, ştiind şi hotarele ci are din pregiur şi se află supt stăpânire(a) urmaşilor răposatului vist(ier) Iordac(h)e Balş. Deosăbit un Vasâle Movilă din satul Muşata, slugă a vist(ierului) Balş ni-au mai arătat mărturisit că sânt la treizăci de ani de când să află slugă a vist(ierului) Balş, care au fost şi vec(h)il pe moşiile răposatului vist(ier) şi ştii(e) şi el precum că ace(a) moşii(e) Răzlogii au fost tot supt stăpânire(a) vist(ierului) Balş. Asămini şi un Grigoraş Deleu tot din satul Muşata, om bătrân răzăş de moşia Răcămuşi, iarăşi ni-au mărturisât că ace(a) moşii(e) Răzlogii au fost răzăşască al Hangerisţilor şi al altor răzăşi şi au auzit şi el din gura acelor răzăşi zicând că în

109

moşia Răzlogii ar fi având şi Sfânta Episcopie Huşii parte de moşii(e), dar cu ce c(h)ip au avut-o supt stăpânire vist(ierul) Balş nu ari ştiinţă. Şi între cestaş c(h)ip am aflat pricina.

1818 iunie 16

<ss> Ştefan Hărnage(a) <ss> Neculai Oţăl

D.A.N.I.C., F.E.H., XXXII / 10, Original, hârtie, filigran.

119. - 1818 decembrie 12.– Diaconul Grigorie Bugiag şi fratele său Gravil Bugiag dăruiesc Episcopiei Huşilor partea din moşia Căpuşeştii sau Deleni de pe Elan pentru pomenire.

Adică eu Diaconul Grigore Bugiag dinpreună cu fratele meu Gavril Bugiag, din sat Rânceni, feciorul lui Ioniţă Bugiag, nepoţi lui Ion Bugiag şi strănepoţi lui Alexandru Bugiag care au fost ficiori lui Chetran, adeverez prin această scrisoare a noastră ce o dăm la Sfânta Episcopie Huşi, ca să fie ştiut că de nimeni siliţi şi nici de o nevoie, ci de a noastră bunăvoie socotindu-ne între noi pentru pomenirea noastră şi a părinţilor noştri, am dat danie Sfintei Episcopii toată partea noastră a doi fraţi, ce tragem de pe tatăl nostru Ioniţă Bugiag, din moşia Căpuşăşti, cei zic şi Deleni de pe Elan, locul cu tot venitul pentru pomenirea noastră şi a părinţilor noştri şi a tot neamul nostru. Deci de acum, înainte să aibă Sfânta Episcopie a-şi stăpâni acea parte a noastră din numita moşie, ca pre o dreaptă ocină a sa în veci despre nimeni supărat, iar care în urmă, ori din fii noştri sau din neamurile noastre, ar vrea ca să strice această de singură a noastră voinţă, bună faptă, să fie neiertat de D(o)mnul D(u)mnezeu şi de toţi Sfinţii şi supt blestemul Sfinţilor Apostoli, care pentru mai adevărată credinţă ne-am iscălit însuş cu mânile noastre.

1818 dec(em)b(rie) 12Eu diacon Grigore Bugiag Şi eu Gavril Bugiag, neştiind carte m-a iscălit fratele meu şi eu am pus

degetul.Şi eu Ioan din Sfânta Episcopie, am scris această scrisoare cu zisa şi

promisa iscăliţilor de sus

D.A.N.I.C., F.E.H., XXXVIII / 7, Original, hârtie dublă, filigran, deget, blestem, martori.

120. - 1820 mai 7. – Isprăvnicia Fălciului hotărăşte ca Episcopia să-şi ia venitul după partea sa din moşia Rânzeşti.

De la isprăv(nici)a Fălciului

Aici la isprăvnicie s-a arătat un Constantin Focşa mazil vechil fiind Sfintei Episcopii Huşi cu o luminată carte gposd. din curgătorul an 1820 genar 15 poruncitoare ca pentru o parte din moşii anume Rânzeşti ce o are danie Sfânta Episcopie de la un Sofronie proin igumen. În puterea scrisorii ce a înfăţişat la

110

luminatul divan vechilul Sfintei Episcopii s-a hotărât ca să-ş(i) stăpânească acel bătrân din moşia Rânzăşti, luându-şi şi venitul de pe dânsa şi să-l împuternicim întru deplina stăpânire şi aşa după acea carte, i s-a şi dat porunca acestei isprăvnicii, ca să împlinească venitul de pe acea parte ce s-au fost luat de către răzeşi. Mergând dar la faţa locului dimpreună cu un zapciu rânduit de către noi am făcut urmare poruncii dându-i în loc de bani 20 stânjeni moşie. Iar după aceasta un Iamandachi Petcul, Toader Dornean, răzeş(i) din numita moşie, s-au ridicat cu zurbală asupra vechilului Sfintei Episcopii şi după alte urmate obrăznicii l-au şi lovit cu o secure pe numitul vechil. Numitul văzând această a lor obrăznicie ne-au făcut arătare şi îndată s-a trimis de s-a adus în cercetarea noastră şi spre dovadă ni-au înfăţişat martori pe un Dumitru Focşa şi Ion Anghel. Pentru această cutezare li s-a făcut cuviincioasa înfrânare, iar de curgerea pricinii i s-a dat şi de către noi această adeverinţă la mâna numitului Constantin Focşa.

<ss> 1820 maiu 7

D.A.N.I.C., F.E.H., IX / 30, Original, filigran, bine conservat.

121. -1820 septembrie 12.- Meletie, Episcopul Huşului răspunde Mitropolitului Moldovei în legătură cu documentele referitoare la capela catolică din Huşi.

Preosfinţite Stăpâne

După pornire(a) de aici a feciorului înadins venit cu cartea Preosfinţiilor voastre pentru capela catolicească ca s-a aflat în acest târg, aducându-mi aminte că de oareşcare scrisori şi căutându-s(e) mai cu dinadinsul prin hârtii, am găsit numai pe acestea ce le trimit, din care vă ve-ţi pliforisi Priaosfinţia Voastră, atât din cea domnească de oprire, ce se hotărăşte ca nici morţii acolo să nu şi-i mai îngroape, nici vreo bina pe acel loc să nu se mai ridice de către oricine, cât şi din ce(a) al 2-le(a) întrebătoare a cărui răspuns ce am făcut se vede ca au prins loc, de nici atunci nu li s-a slobozit oprire de care erau ţinuţi.

Acestea şi de acum vor trebui păstrate iarăş(i) aici de ve-ţi socoti.Al Preosfinţiilor Voastre.

1820 sept(embrie) 12 Prea plecată slugă

Meletie Episcop Huş(u)lui

D.J.A.N.V., Colecţia de documente „Foi volante”, nr 48/1820, Hârtie, original, difolio, semnat

122. - 1820 octombrie 8. – Costin Gheorghe vornic de poartă relatează cercetarea împresurării moşiei Berbicenii şi Leoştii de către moşia Bălţaţi.

După jaluba ce au dat prea înălţatului Domn Mării Sale Mihai Grigore Şuţul Voevod atât Sf(ânta) Epis(copie) Huşi, că pătimeşte împresurare la capătul moşiei

111

Berbicenii despre apus cât şi răzăşii moşiei Leoştii tot despre moşie Bălţaţii din ţinutul Vasluiului mi-au adus luminată carte gpod. poruncitoare ca mergând la starea locului şi prin cercetare dovedind jăluită împresurare să fac cuviincioasa îndreptare şi prin semne hotare despărţitoare. Unde mergând şi cercetând am aflat moşia Bălţaţi stăpânindu-să şi de d(umnea)lui Vasile Buzne numai marginile şi pe din sus şi pe din gios având-o de zestre şi de cătră răzăşi mijlocul moşiei. Au cerut trebuinţa ca să mă încredinţez mai întâi de se face vreo împresurare moşiei Episcopiei şi a răzăşilor de către moşia Bălţaţii şi nefiind de faţă dlui Vasile Buzne, fiind dus peste Prut am cerut de la răzeşi ca să-mi arate de hotarnica moşiei Bălţaţii precum au şi scos-o de mi-au arătat-o fiind din vremea domnului Teodor Voievod, iscălită de Sandu Mihalce jâtnicer i de Neculai Mârdar şi Simeon Turbatu însă fără velet fiind parte(a) (de) hârtie pe care era însemnat veletul desprinsă de prin îndoituri şi părdută, prin care arată ca măsurând tot satul Bălţaţii în curmezâş pe matca Bălţaţilor începând din marginea din sus, s-au aflat 100 pal(e) funi. până într-un stâlp mare de piatră în capul moşiei Berbiceni a Episcopiei, care stâlp de piatră acum nu s-au aflat în funie de 20 stânjeni şi stânjenul de [...] palme gpod deosăbind şi părţile cu Constantin Bosâe de a răzăşilor. După care măsură începând şi ei acum a măsura iarăşi dintr-a acea piatră hotar din margine moşiei Bălţaţilor şi într-o moviliţă ce au arătat răzăşii pe matca Bălţaţilor în gios cu lanţ de 10 stânjeni şi stânjenul de [...] palme gpod până unde s-au împlinit 201 lanţuri adică acele 100 pal(me) funi. şi cu adevărat am aflat împresurat capătul moşiei Berbicenii numai pe matcă 170 stânjeni, dar făcând dreapta linie ce iaste între valea Foleştilor şi între valea Bălţaţilor în hotarul marginei din sus a moşiei Leoştii a răzăşilor jăluitori, iarăşi din zarea dealului ce iaste între valea Bălţaţilor şi între valea Bâlcului au venit mai în gios cu 50 de stânjeni, de unde s-au împlinit măsura Bălţaţii unde am şi pus două pietre hotară colţ moşiei Berbicenii pe vale, despărţind şi între Bălţaţi şi între Leoştii răzăşilor jăluitori, precum mai pre larg, se arată prin hartă şi de cercetare şi despresurare ce am făcut, făcând şi hartă închipuitoare de stare locului am dat împreună şi această mărturie şi Sf(intei) Episcopii şi răzăşilor.

1820 octv. 8

D.A.N.I.C., F.E.H., IV / 1, Original, filigran, bine conservat.

123. - 1821 ianuarie 8. - Mărturia dată dascălului Ioan, fiul preotului Vasile Macovei, de la schitul cu hramul Intrarea în Biserică, probabil din Huşi.

Adiverim, noi carile mai gios ne vom iscăli cu această mărturie ce dăm la mâna dascălului Ioan, ficior preotului Vasâli Macovei, de la biserica schitului ce să prăznuieşte Intrare(a) în Biserică, precum că ne trebui(e) diacon disăvârşit şi fiind om de 25 de ani ce ţine pe fiica diaconului Ioan Băcan, iarăş(i) ca de 20 ani, ci-s cununaţi de Vasâli Băcan. Şi spre încredinţare ne-(a)m şi iscălit. 1821 genar 8

Erom(onah) On(u)frii Duhovnicul schituluiMarinciu (...)

112

Eu (....)Eu diaconul Pu(..) adiverezEu Vâlcu Cizmar adiverezEu Costachi Croitori adiverez

D.J.A.N.V., Colecţia de documente „Foi volante”,nr 50/1821, Original, difolio; Actul a aparţinut preotului Alexandrescu Tanasache din Tătărăni.

124. - 1825 iunie 10 – Meletie Lefter, Episcopul Huşilor, dărueşte un loc de dugheană în Iaşi lui Ioniţă Clucerescu pentru slujbele prestate Episcopiei, timp de 12 ani.

Având Sfânta Episcopia Huşii în oraşul Iaşii un loc de o dugheană în uliţa târgului de sus în ciobotărie între Sârcul şi între locul Mă(nă)stirei Sf(ân)tului Ioan Zlataust pe care loc i s-au dat de istov danie lui Ioniţă Clucerescu, fără de a mai pretindersi Episcopia vreun ban măcar de la dânsul fiindcă au slujit a aceştii casă peste doisprezăce ani de zile. Volnic este de aşi face orice acaret pe numitul loc, şi volnic este măcar şi de al vinde oricui va voi, ca un drept locul său. Măsurându-să şi făcându-să şi hotarnică de câţi stânjăni se află fiind că din tâmplarea vremilor şi a arderei de foc ce au fost au rămas cu totul prăduit şi sărac. Pentru aceasta şi noi ne-am milostivit asupra sa şi l-am miluit cu arătatul loc, pentru pomenirea noastră pentru ca să se poată schivernisi şi iconomisi pre sâneş(i) ca şi mai înainte şi i sau dat de la noi acest condract dinpreună şi cu hotarnica locului. Spre încredinţare, întarit şi cu a noastră iscalitură.

1825 iunie 10

<ss> Meletie Episcop Huşi

D.A.N.I.C., F.E.H., I bis / 3, Original.

125. - 1825 iulie 1. – Jalba Episcopului Meletie Lefter către vel vornicul de poartă Hurmuz la alegerea hotarelor locului de dugheană din Târgul de Sus în Iaşi.

Parinteasca blagoslovenie trimite[............................]

Sfânta Episcopie Huşului are aicea în oraş un loc de dugheană în uliţa Târgului de Sus pre care s-au aflat şi bina care din întâmplarea focului au ars şi vrând acum a o ridica la loc, poftim ca după rânduiale ce să păzăşti să binevoeşti a rândui un vornic de poartă spre a nu să face vreo împresurare vreunei părţi.

Al tău în H(risto)s părinte suf(letesc)

1825 iuli(ie) 1

113

D.A.N.I.C., F.E.H., I bis / 4.

126. - 1825 august 28. – Jalba lui Ion Clucerescu către domn pentru a îngădui scoaterea la mezat a locului ce-l primise danie de la Episcopia Huşilor în Iaşi.

Preaînălţate Doamne!

Cu lacrimi înălţimii tale jăluesc ştiind că mi s-au dat un loc danie de la Preosfinţie sa Episcopul de Huşi care loc se află în târgul de sus în ciobotărie între Sârcul şi între locul mănăstirii Sfântului Ion Zlataust şi nefiind în stare de am(i) face binaoa pe numit loc sânt sălit de al scoate de vânzare prin soltan măzat.

Pentru care cu plângire rog mila Înălţimii tale ca din luminată poruncă să fiu rânduit prin ţâdulă la telal başa ca să o strige la mezat şi mare pomenire va rămâne Înălţimii tale.

La mila Înălţimii talepre plecat

<ss> Ion Clucerescde aice din Eş(i).

D.A.N.I.C., F.E.H., I bis / 5, Original.

127. - 1826 iulie 22. - Sofronie Miclescu Episcopul Huşilor adevereşte că în timpul răzvrătirii de la 1821 Episcopia Huşilor a ocupat o bucată de pământ a văduvei Stoiana, în mahalaua Bisericii Sfântul Dumitru din Huşi.

Să face ştiut prin aciasta că viind înainte noastră Stoiana văduvă şi arătând că ea fiind trăitoare aice în Huş(i) la mahalaoa Bisericii Sfântului Mucenic Dimitrie şi în vreme răzvrătirii i s-ar fi prins o bucată de loc din locul casăi de cătră dichiul acestii Episcopii de mai înainte, deschinzând căsăpie în lipsa sa de aice. Acum făcându-ne rugăminte după cercetare ce s-au făcut dovedindu-să că adevărat i s-au înpresurat acel loc prin aceasta i s-au dat iarăş supt a sa stăpânire, plătind pe tot anul bezmănul obicinuit la Episcopie, însă învoindu cu Măriuţa pit. o bina ce-au fost făcut pe loc.

1826 iuli(e) 22

<ss> Sofronie Episcop Huşului

D.J.A.N.V., Colectia de documente “Foi volante”, Hârtie, original, difolio, semnătură.

128. - 1826 august 7, Roman. – Meletie Lefter Episcopul Romanului scrie Episcopului Sofronie Miclescu al Huşilor că fratele său spătarul Ianache i-a făcut cunoscut că pătimeşte dinspre sătenii din localitatea Buneşti, judeţul Fălciu.

114

Cu cia în H(risto)s. frăţa(e)scă dragoste înbrăţoşăz pe Priaosvinţia ta !

A să afla starea sănătăţii Prea o Svinţiei Tale di-a păria (...) cu întregime poftindu-o cerceteză spre a lui bunăvestire ca să bucur. Lângă aceasta să nu-ş(i) facă Pria o Svinţiei Tale de mirare că frati meu spăt(arul) Ianacache îmi însămnază într-o scrisoare supărările ce pătimeşte despre sătenii de Buneşti, căci aceasta oricare (...) el cel prea făcătoriul de bine la orice întâmplări cearcă agiutoriu.

Iar pentru pornirea acelor lăcuitori de a strica înpărţire moşiei, care mult m-am ostenit până s-au isprăvit nu la interesul orândatorului privind, căci el să află vremelnic (...) folosul Episcopiei ce-l poate avia oricât şi după vreme, te încredinţăz pe Prie o Svinţie Ta că de vei lăsa a să strica nu numai că să va păgubi Episcopie de dreptul său dar şi mai mult te vei supăra în urmă vrând a să înpărţi moşie iarăşi, căci amintrile de mai nimic folos este. Care aceasta rămâne să o socoteşti pentru însuşi Pria o Svinţia Ta despre vremia viitoare, iar pentru acum chiar di-ar fi şi având vreun cuvânt ţăranii, trebuia în vremia primăverii a-şi căuta ca nu cu pricina înpărţării moşii să-ş închipuiască prilej de pricinuirii şi în lucrul zililor, mai ales tocma acum în vremea a tot lucrul.

Pentru care te şi poftesc pe Pria o Svinţia Ta ca să iconomisăşti şi nepăgubiria d(umi)s(ale) spăt(arului) dar şi pe jignirea dritului Episcopiei asupra înpărţării pentru care acum întru prefaceria au socotit sămenii a-l strica şi orice înlesnire va cunoaşte d(umi)s(ale) spăt(arul) de la Preo Sfinţie Ta, întru aceasta mi le vei face.

Pentru care voiu rămânea îndatorit

A Pria o Svinţiei Tale în H(ri)s(tos) frate1826 avgust

Romanul <ss> Meletie Episcop Romanului

D.J.A.N.V., Colecţia de documente “Foi volante”, 82/1826, Hârtie, original, difolio.

129. - 1826 noiembrie 13. – La cererea Episcopului Huşilor se face cunoscut că s-a intervenit la visterie ca să fie scutiţi de unele dări oamenii din târgul Huşi aflaţi în slujba Episcopiei.

Sărut driapta Preo Sfinţiilor Voastre

Primind scrisoare Preo Sfinţiilor Voastre din 9 a curgătoarei luni noembr(ie) am văzut aceli mie însămnate în pricina oamenilor din târgul Huşii ce să află în slujbele Sfintei Episcopii şi pre cât putinţa m-au (i)ertat am însămnat prin alăturata carte visteriei, diacului rânduit Nº oaminilor care să fie scutiţi. Şi fiind că şi Preo Sfinţie Voastră sânteţ unul din părinţii patri(e)i aceştie, cu toţii trebuie a ne înpărtăşi din durerile ei şi a căuta mai întâiu mijlocire pentru uşurinţa şi tămăduire

115

ei şi în urmă în parte a persoanei enteresuri. Aşadar rog pe Preo Sfinţie Voastră ca să primiţi aceasta, care iasti dreptul şi Nº legiut epangermei.

Am primit un vas cu vin pentru care foarte mulţumăsc rămânind

Al Preo Sfinţie Voastră fiu sufletesc<ss> (Marele Vistiernic)

1826 noemv(rie) 13

D.J.A.N.V., Colecţia de documente “Foi volante”, Hârtie, original, difolio, semnătură.

130. - 1826 noiembrie 18 – Visteria comunică Episcopului Sofronie Miclescu numărul oamenilor scutiţi de anumite dări şi de a nu fi călăraşi, fiind în slujba Episcopiei. Totodată se solicită ajutorul Episcopului în privinţa tuturor celor ce trebuie să facă serviciul de călăraşi.

Cu fiască evlavie sărut driapta Pria Sfinţii Voastre

Aşăzarea şi alcătuirea călăraşilor de acel târgu, după poruncile ce s-au trimis ca un lucru opştesc, cu ce urmiază la toate ţinuturile şi care priveşte la mai multa înlesnire a lăcuitorilor ţării fiind neapărat cerşută, s-au luat ştiinţă că peste numărul de douăzăci şi opt slugi, însă 16 acei Sfânte Episcopii şi 12 pentru moşie Cornii şi Broştenii şi osăbit 29 ciocli ce regularisându-să de cătră visterie s-au lăsat într-o apărare. Prea Sfinţie Voastră a-ţi fi voind a mai protectălui încă un îndestul număr, neîngăduind a-i lăsa ca să s(e) aşăză la rânduiala pomenită din care pricină neputându-să alcătui încă până acum numărul hotărât de călăraşi, urmiază a să da nu puţină smintială cu întârzierea ce să face. Pentru aceasta întru a mia cunoştinţă de datorie păzând căzutul meu respect cătră Pria Sfinţie Voastră pe temeiul dragostei ce sânt încredinţat că-l păstrăzi, fără a mai face cunoscut de aceasta Măriei Sale lui Vodă mă adresărisăscu di-a dreptul cătră Pria Sfinţie Voastră şi vă rog a pune la cale pentru acei ce s-ar fi ocrotit afară de regularisârea visteriei precum s-au însămnat să s(e) lasă fără cia mai mică părtinire a intra la alcătuirea călăraşilor după lucrarea ce urmiază a face d-nilor dregătorii ţân. înpreună osăbitul diac ci iaste înadinsu spre aceasta acolo rânduit, căci singură datoria postu (...) Pria Sfinţiei Voastre va face de a fi dovagi (?) şi îndemnători cătră alţii pentru o asăminea lucrare fără a îngădui să-s facă cea mai mică înpedicare sau să-s dei vânt de nesupunere a celor ce să cuvine a să alcătui la această rânduială şi precum zic veţi binevoi mă rog a da însuşi Pria Sfinţâie Voastră în iv(e)ală poruncă pentru toţi acei ce acum s-ar fi ocrotit supt apărarea Sfintei Episcopii şi sunt afară de numărul regularisât de cătră visterie ca să rămâie în alcătuirea pomenită arătându-să cu lămurire că nici decât pot a să apăra de aceasta îndemnând lucrarea întocma ca unul de cel întâi adevărat mădulariu al patrii. Pentru că şi dum-lor dregătorii şi diacul îngăduit au cătră aceasta înandinsu neapărată poruncă ca nestrămutat să fie următori lucrării, iar când aceia ce nu credu peste nădejdea mia să va mai adauge vreo înprotivire cu părere de rău sunt de datoria în care mă găsăscu, urmiază de a face arătare Mării Sale lui Vodă.

116

al Pria Sfintiei Voastre fiu sufletescu i slugă<ss>

(1)826 noemv(rie) 18

D.J.A.N.V., Colectia de documente “Foi volante”, Hârtie, original, sigiliu oval în ceară roşie.

131. - 1827 martie 24 (Iaşi). – Balş marele logofăt trimite din porunca Domnului spre rezolvare Episcopului Sofronie al Huşilor jalba văduvei Dochiţa, sârboaică din Huşi.

Cu fiască evlavie închinându-mă, sărut blagoslovitoare driapta

Preo Sfinţâi Tale

Din copia jalobii care să închide aicea, ce au dat cătră Măria Sa Vodă o Dochiţa, sârboaică, văduvă de acolo din târgu Huşii, pre largu te vei pliroforisi Preo Sfinţia Ta de tânguire şi cerere ce face pentru un loc cu casă pe dânsul, ce ar fi avut e acolo.

Şi în vreme răzvrătirii când să afla dusă peste Prut ar fi pus stăpânire în târg un Dobri Rachieriul ce ar fi megieşit cu a ei loc cumpărat de dânsul. Pe lânga care au arătat (...) că după venire ei de piste Prut giudecându-să în ace vremi la d(umnea)lor dregătorii acelui ţânut, iar fi dat dreptate a-şi luoa locul în stăpânire. Prin mărturie de giudecată când atuncea s-ar fi şi mutat pe acel loc într-o poiată ce era şi în urmă, nu numai că ar fi izgonită de unul Ignatie a Sfintei Episcopii, de şade acum în casăle altora stinahorisită cu copii. Dar încă i-ar fi luat şi ace(a) mărturie de giudecată din care însă pricinuieşte pără acu îndestulă osândire şi cheltuială. Deci de va fi precum jăluitoare arată fără cuviinţă au urmat osândi pre o văduvă însărcinată cu o casă de copii şi fiindcă îndestulă înpilare au avut mai înainte târgoveţii de acolo, pentru aceasta dar din porunca Mării Sale lui Vodă să scrie Preo Sfinţii Tali ca prin înfăţoşare jăluitoarei cu pârâtul, să urmezi cuviincioasa cercetare şi dovedindu-să precum arată, că fără cuvântul dreptăţii i s-au luat locul o vei pune Preo Sfinţia Ta la cale cu înputernicire stăpânirii asupra locului odihnindu-o pre o săracă a nu să mai arăta cu jalobă. Şi de punire la cale ce vei face, vei trimite şi înştiinţare cătră logofeţie.

1827 Mart. 24

A Preo Sfinţiilor Voastre in Hs sufletescu<ss>

Balş

D.J.A.N.V., Colecţia de documente “Foi volante”, Original, difolio.

117

132. - 1827 septembrie 23.- Listă cu 26 liuzi din Huşi, Broşteni şi Corni, care sunt slugi ale Episcopiei Huşilor şi pe care Vistieria o trimite Isprăvniciei ţinutului Fălciu cerând efectuarea de verificări.

Visteria Către cinstita isprăv(nicia) ţânutului Fălciu

Preo Sfinţia sa Părintele Episcopul de Huş(i) a înfăţoşat la visterie un izvod de 26 liudi, făcând arătare că toţi aceştia au fost lăsaţi regularisiţi în Nº de slugi şi la alcătuirea slujitorilor s-au luat anume. Nº 1 Neculai Botezat 1 Dumitru Zadieri 1 Ion Lăcătuş 1 Toader Zavitie în mahalaoa Corni 1 G(h)eorgie Bogănescu 1 Grigori Aonşoaci 1 Angirepo Gănescu

1 Vasâlache Stoica 1 Iamandi Lăpuşneanu 1 Kirilă zăt Ancuţa în târgul Huşii 1 Costandin Cătar 1 Ion Munteanu

1 Ştili Olari 1 Neculai Afloarei 1 Ioan Eşanu 1 Georgi Pândari 1 Grigori Ungureanu în Broşteni 1 Ion Ungureanu 1 Ion Asaftei 1 G(h)eorg(h)ie sin Sandu Muntian 1 Toader Solomon

1 Ioniţă Oltianu 1 Pavăl Cărămidari 1 Sandu Mocan tot din Broşteni 1 Ion zăt Oltianu 1 Ion Darâe 26

Făcând cerere că sânt aci iarăş(i) în slujba Sfintei Episcopii să scrie din isprăv(nicie) ca să cercetaţi dacă aceştia mai înainte au fost slugi a Episcopiei, cunoscuţi şi regularisiţi de la aşezare, apoi să nu se supere, iar dacă afară de aceştia mai are Sfânta Episcopie slugile moşiilor acestora deplin lăsate, precum şi alţi

118

oameni în târg veţi înştiinţa la visterie trimiţând izvod după care veţi ave(a) poruncă. 1827 săpt(embrie) 23 <ss> Ghica vel vist(iernic)

D.J.A.N.V., Colecţia de documente „Foi volante”, 98 / 1827, Hârtie, original, pecete rotundă în ceară roşie; Menţiune în Grigore Găneţ, Costică-Ioan Gârneaţă, op. cit., p. 164, nr. 613.

133. -1827 decembrie 26. – Scrisoarea Mitropolitului Veniamin Costachi, adresată Episcopului Sofronie Miclescu al Huşilor, prin care cere trimiterea grabnică a banilor strânşi pentru dascălilor şi a cărţilor şi a şcolii de învăţătură în limba patriei.

Cu duhovnicească dragoste îmbrăţişăm Pre frăţia ta

Fiind că s-au pus în lucrare meremetul unor odăi, unde să să alcătuiască şcoală de învăţătură în limba patriei pentru fii sei. De aceea înştiinţăm frăţiei tale, că banii şcolelor ce sânt adunaţi din vreme păşirii frăţii tale la acea Episcopie, adecă de un an şi giumătate, să să triimită aice cum să poate mai în grabă, alăturând şi tăbliţă de suma lor, întocmai după sămile protoprezviterilor Eparhiei, arătătoare la fieştecare Sfânt G(h)eorg(h)i şi Sfânt Dimitrii câtă sumă s-au adunat, care bani au să să întrebuinţăză în lucru ce urmează a să face i altele următoare, cum şi în lefile dascălilor. Şi aceasta nu aşteaptă prelungire, căci lucru(l) s-au şi început, ci cu un ceas mai înainte şi cum să poate mai în grabă să să proftauzască aice; Cătră aceasta facem aducere aminte frăţii tale pentru rămăşiţa banilor, ce mai sânt a să da pentru cărţile, ce după sinetul iscălit de frăţia ta, a cărţilor primite de aice, care bani însă până acum nu s-au trimis. De aceea înştiinţăm frăţii tale şi acum ca să faci tot c(h)ipul de silinţă, a să trimite cât mai în grabă şi măcar dacă nu s-au putut până acum trece toate cărţile şi a să aduna toţi banii, însă aceasta nu poate sluji frăţii tale nici de o îndreptare sau prelungire întră a trimite cerşuţii bani, decât numai o putem socoti de o înpiedecare şi poticnire la neaparatele nevoi şi trebuinţi a aceştii casă, Pentru că cărţi a să găsi la o Episcopie, iaste neapărată nevoie trebuinţă, şi iarăş când urmează trebuinţa pe la besericele acei eparhii să pot da, şi nici iaste vreo sumă de bani această rămăşiţă, care să aducă atâta îngreuere şi neputinţă. Ci precum fratele Romanul au urmat a să asămine şi frăţia ta triimite banii, primeşte-ţi sinetul ca să nu să lăgiuiască socotelile cu anii. Căci ştii pre bine că noi întru cele […]ncioasă de a purure te agsărim şi te sprijinim fiind

A frăţii tale în H(ri)s(tos) frate<ss> Veniamin Mitropolit Moldovei

1827 decem(brie) 26

D.J.A.N.V.,Colecţia de documente „Foi volante”, 102, Original, difolio, filigran, sigiliu oval în ceară roşie; Menţiune în Grigore Găneţ, Costică-Ioan Gârneaţă, op. cit., p.165, nr. 616.

119

134. - 1828 mai 29. - Veniamin, Mitropolitul Moldovei, dă indicaţii Episcopului Sofronie Miclescu al Huşului, cum trebuie să procedeze la cununia sudeţilor apuseni. Indicaţiile se dau în urma scrisorii Episcopului privitoare la Vasile Ivanovici, staroste de sudeţi din Huşi.

Cu duhovnicească în D(u)mn(e)zeu dragoste îmbrăţişez pe frăţia ta

Scrisoarea frăţiei tale din 27 a curgătoarei luni, primind-o am văzut cele însămnate pentru un Vasilache Ivanovici, staroste de sudeţi de acolo din Huşi.

La care însămnăm frăţiei tale ca să chemi pe amândoi şi duhovniceşte să-i sfătuieşti mai vârtos pe ei ca să primească a se boteza cu desăvârşitul botez, căci biserica Ţarigradului precum şi celelalte patriarhii ale credinţei răsăritului cunosc botezul apusienesc cu totul stricat şi pe toţi aceia care vin de la credinţa apusienească către a noastră a răsăritului se botează cu desăvârşit botez.

Iar neprimind spre a nu da pricină de scandal se va urma numai forma ungerii cu Sfântul Mir, căci aşa se urmează cu asemenea în Rosia, după cât arată Molitfelnicul tipărit în Episcopia Râmnicul la anul 1793 la fila 355. Şi, sau va primi a se boteza cu desăvârşitul botez, sau nu acum tot să nu se urmeze lucrarea, ci postind acest post amândoi şi depărtându-se de împreunarea trupească până în ajunul Sfinţilor Apostoli, când atunci se va săvârşi lucrarea, sau a săvârşitului botez /de va primi / sau numai ungerea cu Sf(ân)t(u)l Mir şi în ziua Sfinţilor Apostoli se vor şi cununa. Pentru pricina metohului, fiind că fratele Romanul se aşteaptă să vie la Iaşi şi viind îi voi vorovi cele de cuviinţă.

A frăţiei tale în H(ri)s(tos frate)

<ss> Veniamin Mitropolit Moldovei

1828 Mai 29 Iaşi

D.J.A.N.V.,Colecţia de documente „Foi volante”, nr 111 / 1828, Original, difolio.

135. -1830 iunie 10, (Iaşi) Divanul împlinitor comunică lui Sofronie Miclescu, Episcopul Huşilor, că breasla cioclilor din târgul Huşi s-a plâns de multe asupriri din partea Episcopiei şi cere ca de la aceştia să nu se pretindă nimic, ca unii ce sânt lăsaţi pentru îngroparea morţilor şi pentru întâmplări de năprasnică boala.

Prea svinţiei sale kirio kir Sofronie Episcopul Sfintei Episcopii.

Briasla cioclilor din târgul Huşi a intrat cu jalobă către acest divan, tânguitoare pentru multele asupriri ce li se fac peste aşezământul lor adăogind pe

120

lângă altele a arăta că luânduli-se de cătră Sfânta Episcopie carte visteriei ce li s-a fost dat pentru aşezare(a) lor, acum mai cu prisosâri ar fi asupriţi peste a lor îndatorire, pentru care divanul cu căzuta cinste pofteşte ca să binevoiţi a porunci a li se da ace(a) carte ci li s-a luat şi a se păzi cu nestrămutare aşăzământul lor ca unii ce aceşti ciocli sânt lăsaţi numai pentru întâmplare de năprasnica boală, căci de s-ar mai ivi jalobă din partea lor, atât divanul va fi silit a-i rândui cercetare şi pe dânşii a-i supune în primire(a) şi ocrotire(a) dregătorilor.

<ss> <ss><ss> stolnicelnic C. Grigoraşaddelenic 1-iuNo. 13323Masa al 3-le1830 iunie 10

D. J. A. N. V., Colecţia de foi volante, 191 / 1830, Original, difolio, sigiliu oval în ceară roşie.

136. -1830 septembrie 24. - Vidomostia bisericilor din târgul Huşi înaintată de căpitanul de târg Isprăvniciei de Fălciu.

Nº 72 Vidomostie

De bisericile ce se află în cuprinsul târgului Huşi şi în ce venit se află, afară de Sf(ânta) Episcopie.

Nº Hramul bisericii1

1111

Biserica Sfânt(ul) Dumitru are cinci scutelnici şi o dugheană care se dă cu chirie pe an 50 lei şi un disc umblă sărbătorile.Biserica hram Sfânt(ul) Gheorghe are opt scutelnici şi disc sărbătorile.Biserica hram Sfinţii Voievozi are şapte scutelnici şi disc sărbătorile.Biserica hram Sfânt(ul) Neculai are patru scutelnici şi disc sărbătorileBiserica hram Sfânt(a) Intrare în biserică a Maicii Domnului ce este închinată Sf. Episcopii, se ţine numai cu milostenii de la obşte.

Acestea sânt bisericile din cuprinsul acestui târg,care biserici toate sânt pe moşia Sf(intei) Episcopii, iar la Sf(ânta) Episcopie mergând şi arătând porunca am cerut ca să ni se dea lămurire în ce venit se află mănăstirea, de la părintele dichiu, fiind că Prea Sfinţia Sa părintele vlădică este dus la Eşi, care s-a apărat cu totul zicând că o asămine lămurire nu poate să dea până nu va înştiinţa pe părintele Episcop. Pentru aceasta lipsesc a înştiinţa pe Cinst(ita) Isprăvnicie. (1)830 sept(embrie) 24

D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia Fălciu,Tr.627, Op.689, dosar 932 / 1830, f.3-3v, Original.

137. -1830 septembrie 24. - Vidomostia bisericilor din ţinutul Fălciu.

121

Mănăstiri Biserici Ocolu(l) Podoleni----

---------

1111

11111111113

Hramul Maimarilor Voevozi, în sat RâşăştiHramul Sfântului Spiridon, în sat G(h)ermăneşti Hramul Sfinţilor Trei Ierarhi, în sat PodoleniHramul Sfinţilor Voevozi, tij în sat Podoleni pe moşia Sfintei mănăstiri FrumoasaHramul Sfinţilor Voevozi în sat CozmeştiHramul Sfântului Spiridon, în sat RâpiliHramul Sfinţii Voevozi, în sat PâhneştiHramul Adormirii Maicii Domnului, în sat DudaHramul Sfinţii Maimarii Voevozi, în sat NovaciHram(ul) Adormire(a) Maicii Domnului, în sat EpureniHram(ul) Sfântului Ierarh Nicolae, în sat PetrimăneştiHram(ul) Sfinţii Maimari Voevozi, în sat StălineştiHram(ul) Sfinţii Maimari Voevozi, în sat Moşna

Mănăstiri Biserici Ocolu(l) Crasnii1-1------------------------

-1

111111111111111111111111

Hramul Sfânt(l) Ierarh Nicolae, în sat GugeştiHram(ul) Sfinţii Voevozi, în sat BoţăştiMitoc(ul) (cu) hram(ul) Pre(a)cuvioasa Paraschiva în sat BrădiceştiHram(ul) Înălţare(a) Domnului, în sat DolheştiHram(ul) Sfinţii Voevozi, în sat BuneştiHram(ul) Sfinţii Voevozi, în sat ArmăşăniHram(ul) Adormirea Maicii Domnului, în sat AvereştiHram(ul) Sfânt(ul) Spiridon, în sat PlochiHram(ul) Sfinţii Voevozi, în sat TăbălăeştiSfinţii Voevozi, în sat GiurgeştiAdormire(a) Maicii Domnului, în sat StroeştiSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat Vale(a) lui BosâieHram(ul) Sfânt(ul) Prooroc Ilie, în sat TătărăniSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat CrăsnăşăniSfinţii Voevozi, în sat LeoştiSfânt(ul) Dimitri(e), în sat IvineţăştiSfinţii Voevozi, în sat CordeniSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat CreţăştiSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat BudeştiSfinţii Voevozi, în sat CurteniSfinţii Voevozi, în sat OlteneştiSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat TârziiSfinţii Voevozi, în sat PâhnaSfânt(ul) Mucenic Dimitri(e), în sat CorniiSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat AlbeştiSfânt(ul) Nicolae, în sat Rădiu

122

-----2

1111129

Sfinţii Voevozi, în sat IdriciSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat DolheniHram(ul) Pogorârea Sfântului Duh, în sat RoşieciiSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat Gura IdriciuluiSc(h)it la Vladnic cu hram (ul) Adormire(a) Maicii Domnului, tot în sat Roşiecii

Mănăstiri Biserici Ocolu(l) Mijlocului----

------1

--

-

-----

-1

1112

1111112

12

2

11112

125

Adormirea Maicii Domnului, în sat OţăleniHramul Sfântu(l) Nicolae, în sat DeleniAdormirea Maicii Domnului, în sat BărboşiÎnsă, una cu hram(ul) Sfântu(l) Nicolae şi una (cu) Hramul Sfânt(ul) G(h)eorg(h)e, în sat VâtcaniiSfânt(ul) G(h)eorg(h)e, în Mălăeşti Arhidiacon(ul) Ştefan, în sat GuşiţăiSfinţii Trei Ierarhi, în sat CâşlaSfinţii Patruzeci de Mucenici, în sat TălabaSfântu(l) Nicolae, în sat ŞâşcaniPre(a)cuvioasa Paraschiva în sat Fundul ŞâşcaniÎnsă una cu hram(ul) Sfinţii Voevozi i hram(ul) Sfântului Nicolae şi la mănăstire hram(ul) Vovidenia,în sat GrumezoaiaTăiere(a) Cinst(itu)lui Cap a Sfânt(u)lui Ioan, în sat UrlaţiÎnsă una (cu) hram(ul) Sfântului Nicolae şi una Sfinţii Voevozi ,în sat Şc(h)iopeniÎnsă una (cu) hram(ul) Sfântului G(h)eorg(h)e şi una sc(h)itul cu hramul Sfântului Dimitrie, în sat CârligaţiHram(ul) Sfinţii Voevozi, în sat DavideştiHram(ul) Sfinţii Voevozi, în sat CăpoteştiSfântu(l) Nicolae, în sat IvăneştiHram(ul) Sfântu(l) Nicolae, în sat PlotuneştiÎnsă una (cu) hram(ul) Sfânt(ul) Nicolae (şi) una (cu) hram(ul) Sfântul Mucenic G(h)eorg(h)e, în sat HurduciiHram(ul) Sfântul Mucenic G(h)eorg(h)e, în sat Hoceni

Mănăstiri Biserici Ocolu(l) Roşiecii---------

111111111

Hram(ul) Sfântului Dimitrie, în sat TupilaţiHram(ul) Sfântului Nicolae, în sat PopeniiHram(ul) Sfântului Nicolae, în sat PeicaniHram(ul) Sfântului Nicolae, în sat GăgeştiHram(ul) Sfântului Dimitrie, în sat GiurcaniHram(ul) Adormirea Precistei, în sat FedeştiHram(ul) Adormirea Precistei, în sat BancaHram(ul) Adormirea Precistei, în sat G(h)ermăneştiHram(ul) Maimarii Voevozi,în sat Stoişăşti

123

----------------------

11111111111111111111130

Hram(ul) Sfântul G(h)eorg(h)e, în sat VăleniHram(ul) Sfântului Nicolae, în sat ViltoteştiHram(ul) Sfinţii Constantin şi Ileana, în sat BăsăştiHram(ul) Sfântul G(h)eorg(h)e, tot în sat BăsăştiHram(ul) Sfinţilor Voevozi, în sat TămăşăniHram(ul) Adormirii Precistei, tot în sat TămăşăniHram(ul) Maimarii Voevozi, în sat Ţâf(u)Hram(ul) Sfinţilor Voevozi,în sat EpureniHram(ul) Sfântul G(h)eorg(h)e, în sat HorgaHram(ul) Sfântului Nicolae, pe moşia SârbiHram(ul) Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, în sat BursuciHramu(l) Sfântului Dimitrie, în sat BârlăleştiHram(ul) Sfântului Nicolae, în sat SpineniHram(ul) Sfântului Nicolae, în sat SărăţăniHram(ul) Adormirii Precistei, tot în SărăţăniHram(ul) Sfinţilor Voevozi,în sat Sărăţănii din GiosHram(ul) Sfântului Nicolae, în sat ŞuleteaHram(ul) Adormirii Precistei, în sat LăţăştiHram(ul) Pr Doamna Paraschiva, în sat JăgăliaHram(ul) Adormirii Precistei, în sat RăşcaniHram(ul) Adormirii Precistei, în sat Micleşti

Mănăstiri Biserici Ocolu(l) Prutului-----------------11

11111111111111111-17

Hram(ul) Sfântul G(h)eorg(h)e, în sat StuhuleţiSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat RănceniSfinţii Voievozi, în sat MuşataSfinţii Maimarii Voevozi, în sat Lunca Sfinţii Maimarii Voevozi, în sat SămineştiSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat BerezăniiSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat Bo.......Sfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat BogdăneştiiSfinţii Maimarii Voevozi, în sat RănzăştiSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat MurgeniSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat RaiuSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat HănăsăniSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat CreţanaSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în sat CârjaSfânt(ul) Ioan Botezătorul, tot în sat CârjaSfântul G(h)eorg(h)e în târg FălciuSfânt(ul) Ierarh Nicolae, în târg FălciuMănăstire(a) Pogorâre(a) Sfânt(ului) Duh, în târg Fălciu

Mănăstiri Biserici - 1 Hram(ul) Sfânt(ul) Dumitru are cinci scutelnici şi o

124

----

-

1111

5

dugheană care se dă cu chirie pe an câte 50 leiHram(ul) Sfânt(ul) Gheorghe are opt scutelniciHram(ul) Sfinţii Voevozi, are şapte scutelniciHram Sfânt(ul) Neculai are 4 scutelniciHram(ul) Intrare(a) în biserică a Maicii Domnului ce este închinată Sfintei Episcopii şi se ţine numai cu milostenii de la obşte.

D.J.A.N.I.,Fond Isprăvnicia ţinutului Fălciu, Tr. 627, Op. 689, dosar 932/1830, f.14 – 16, Original

138. - 1833 martie 31. – Pravila pentru staroştii corporaţiilor din târgurile principatului Moldovei.

Pravilă pentru starostii corporaţiilor de prin târgurile prinţipatului

Fiestecare briaslă îş(i) va ave(a) câte un staroste în capitalia ţării, iar pe la celelante târguri pentru puţânul număr a(l) feţilor din care să alcătuesc breslile, toate breslile vor ave(a) un singur staroste, însă pe la acele locuri unde neguţitorii ar arăta nemulţumire a fi numai câte un staroste şi ar ave(a) dorinţă ca să s(e) aleagă la fieştecare briaslă câte unul, îi sânt îndreptate aş(i) îndestula asemene(a) dorinţă. Aceşti starosti vor fi aleşi dintre însuşi neguţitorii ce alcătuiesc breslile din acii mai de frunte şi mai de ispravă, pentru care ei ca nişte alegători vor fi şi răspunzători.

Osăbit să se cunoască de legiuire statornică că ac(e)ia ce nu vor fi părtaşi tuturor dărilor şi îndatoririlor a vreunei bresle nu pot unelti alejverişul sau meseria nici a unei bresle pentru că nu este cu drept aş(i) însuşi cineva folosurile unei bresle sau stare neguţitorească fără a fi şi părtaş îndatoririlor ei.

Eşi 31 mart(ie) 1833 <ss>

D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia ţinutului Fălciu, Tr. 627, Op. 689, dosar 387 / 1833, f. 2, Foaie volantă tipărită

138 bis. -1833 august 19. – Intervenţia judecătoriei ţinutului Fălciu pe lângă isprăvnicia ţinutului Vaslui pentre rezolvarea jalbei căpitănesei Maria Folescu asupra lipovanului Neculai Nichitiav.

Judecătorie(a)ţinut(ului) Fălciului Nº 23241833 avg(ust) 19 zile Huşi

Cătră isprăv(nicia) de ţinut a Vasluiului

125

Lăcuitoare(a) din acest târg, căpităneasa Marie Folescu au intrat cu jalubă la această giudecăt(orie) arătând că un lipovan Neculai Nichitiav ci l-au avut în ogradă şi căruie i-au fost dat o casă cu cari s-au împrumutat cu 14 garboave şi un galben de la (...), d(umnea)lui lăsând spre siguranţii fimeia cu toate lucrurile păn(ă) când după spiculaţii(a) ce ar face pe o scurtă vreme să plătească banii, carile nu numai că n-au fost următor alcătuirii, dar şi încă socrul pârâtului Ioan Viniticul din sat(ul) Dumasca de la aceş ţânut, ocolu(l) Mijlocului , au furat fimeia datornicului cu toate lucrurile ci le pusăsă în siguranţia jăl(uitoa)r(ei) şi au duso în acel sat. Pentru care se face poftitoare cerirea cei isprăv(nicii) ca să binevoiască a faci mai întâi catagrafii(e) de averea ce ar ave(a) acolo atât datornicul, precum socrul său şi fără prelungire să o împărtăşască acestii giudecăt(orii), trimiţând totodată şi pe Neculai Nichitiav i pe socrul lui ca prin înfăţăşoare cu jăl(uitoa)r(ea) să să facă îndestularea părţii ci ar fi îndreptat.

<ss> <ss> <ss>

D.J.A.N.I., Isprăvnicia ţinutului Vaslui, Tr. 726, Op. 813, dosar 1356, f- 1-1v

139. - 1833 septembrie 16. – Vistieria Moldovei aduce la cunoştinţa Isprăvniciei ţinutului Fălciu aşezământul privind libera trecere a grâului peste hotare.

Visteria Moldovei

Treciri(a) din Moldova pisti hotar a grâului hotărându-să a fi slobodă în anul acesta după înpărtăşire(a) primită la vistierie prin otcoşănia postelnicii din 15 săpt(em)v(rie) supt No 3332 cu alăturare şi predlojenie de viţiprezident din 1 săpt(embrie) cu No 1395 că ari a să urma tot cu ace(a) vamă şi pravile ci au fost şi în an(ul) trecut, să alăturiază acei isprăv(ni)ci(i) cinci ecsemplaruri di pi aşezământul statornicit pentru trecire(a) di asămine(a) product(uri). Şi dar să scrii ca îndată după primire(a) aceştia să s(e) publicarisască atât prin târguri precum şi în tot cuprinsul ţânut(ului) aşezământul acesta prin privig(h)itorii ocoalelor cu trimitire pi la fiiştecare câte un eczamplar de aceste(a) spre înştiinţare(a) tuturor di obştie, di sloboda voia trecerii grâului şi aşăzământul statornicit, făcând totodată cunoscut şi aceasta că acei ci vor voi a face asămine(a) spiculaţie să m(e)argă fără oprire pi la isprav(ni)ci(i) ţinut(uri)lor graniţelor, pi care urmiază voi(e) a să trece grâu unde vor dobândi treciri fără înp(i)edicare, fiind trimisă povolisnile cuviincioasă pe la acei isprav(ni)ci spre a le slobozi spiculaţiile. Iar după săvârşire(a) publicarisirii toati acele publicaţâi adiverite în dos de cătră ascultători să s(e) trimită la vistierie spre a să vide(a) urmare(a) păzâtă di cătră ace(i) isprav(ni)ci.

Derector Vistierii<ss>

Secţia al 3 le

N° 8429

126

1833 săpt(em)v(rie) 16

D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia ţinutului Fălciu, Tr. 627, Op. 689, dosar 388 / 1833, f. 13, Original; Aşezământul tipărit se păstrează în Ibidem, f. 15-16.

140. - 1833 noiembrie 15. – Vistieria Moldovei aduce la cere Isprăvniciei ţinutului Fălciu publicarea libertăţii exportului grâului şi secării în Basarabia prin punctele Galaţi, Leova, Sculeni şi Lipcani.

Visteria MoldavvieiCătră isprăv(ni)cia ţânut(ului) Fălciu

După înpărtăşire(a) primită la vistierii prin otnoşănia postelniciei din 13 noemv(rie) supt N° 4079 cu alăturare şi a predlojeniei d(umnealui) viţeprezident(ul), din 10 noemv(rie) N° 1862, trecire(a) grâului şi a săcarii din Moldovva hotărându-să a fi slobode şi piste hotar în Basarabia, prin puncturile Galaţâi, Leova, Sculenii şi Lipcanii spre întâmpinare(a) lipsâi di pâini aflătoare acolo, tot cu plata poşlinii hotărâtă di 10 lei pi c(h)ilă şi cu mărginirile cuprinsă prin aşezământul statornicit în predmitul ecsportaţiei producturilor, înpărtăşită acei isprav(ni)ci(ii) prin carte(a) cu N° 8429, să scrii(e) acei isprăv(nicii) ca îndată după primire(a) aceştia să publicarisască atâta prin târguri precum şi în tot cuprinsul ţânut(ului) spre înştiinţare(a) tuturor, diobştie, ca acei ci vor ave(a) di vânzare grâu şi sacară sânt sloboz(i) a trece aceste producturi în Basarabia pe la însămnatele puncturi cu plata poşlinii hotărâtă, făcând totodată cunoscut şi aceasta că acei ce vor voi a face asămine(a) spiculaţie prin puncturile Liova, Sculeni şi Lipcanii, să s(e) înfăţoşeză la vistierii spri a plăti poşlina şi aş(i) lua povolinie di slobodă trecire a sumii ci va voi. Iar pentru punctul Galaţâi să vor înfăţoşa la dum(nealui) pârcălabul di acolo di unde vor dobândi povolinie di sloboda trecire din povoliniie trimisă di mai înainte. Şi după săvârşire(a) publicarisârii toate acele publicaţii adiverite în dos di cătră ascultători, să-i triimată la Vistierie fără întârziere, spri a să vide(a) urmare(a) păzită di cătră ace(a) isprăv(ni)ci(e).

Derector Visteriii <ss>

Secţie al 3 le N° 100301833 noemv(rie) 15

D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia ţinutului Fălciu, Tr. 627, Op. 689, dosar 388 / 1833, f. 24 -24v, Original; La 26 noiembrie Isprăvnicia ţinutului Fălciu trimite adrese în acest sens căpitanilor de Huşi şi Fălciu, privighetorilor ocoalelor Podoleni, Mijlocu, Roşieşti (Roşieci), Prut şi Crasna; Vezi Ibidem, f. 26, Conspect.

141. - 1833 noiembrie 17. – Vistieria Moldovei însărcinează pe paharnicul Mihalache Kinezu, ispravnicul ţinutului Fălciu, cu supravegherea exportului grâului şi secarei în Basarabia pe la punctul Leova

127

Visteria ModavvieiCătră dum(nealui) pah(a)r(nicul) Mihalac(h)i Kinezu isprav(nic) di ţinut(ul)

Fălciului

Pi temeiul înpărtăşirii primită la vistierie prin otnoşănia postelniciei din 13 noemv(rie) d(umnealui) viţeprezident(ul) din 10 noemv(rie) cu N° 1862 pentru sloboda trecire (a) grâului i a săcării şi piste hotar în Basarabia, tot cu plata poşlinii, hotărâtă de 10 lei pi c(h)ilă şi cu mărginirile cuprinsă prin aşăzământul statornicit pentru trecire(a) producturilor piste hotar şi înpărtăşâm ac(e)ii isprăv(nicii) pi lângă carte(a) cu N° 8429 di (...) prin aşăzământ să hotărăşte a să rândui la fieştecare punct înadins cinovnic, dar vistieria având în vedere destoinicia dum(nea)voastră, ţi să însărcinează cu privig(h)ere(a) pi la punctul Leova din acel ţânut şi vă scrii dum(neavoastră) ca îndată după primire(a) aceştia, publicarisând spre ştiinţa tuturor spiculanţilor că slobozirea povoliniilor pentru trecire(a) acestor producturi în Basarabia pi la punctul Leova, să va face di cătră vistierie. Să te sârguieşti fără abatire cât de puţin în păzâre(a) celor cuprinsă prin aşăzământ, având şi ce(a) mai di aproape îngrijire şi privig(h)ere(a) căzută la ecsportarisire di următoarele.

1 iu La toţ(i) ac(e)ii, ci să vor înfăţoşa la dum(nea)v(oastră) că vroesc a trece asămine(a) product în Basarabia prin punctul Liova, să li să facă cunoscut, ca să vii la vistierii şi plătind poşlina hotărâtă li să va slobozi povolinia căzută.

2 le Popoşoi, hrişca, mălai, grâu şi ovăz fiind oprit a să trece piste hotar vei ave(a) privig(h)ere a nu să trece di nimine o dimerlii(e) măcar.

3 le Supuşâi străini ci vor vroi a trece di aceste producturi plătind poşlina sânt sloboz(i).

4 le La trecire(a) pe la punctul însămnat a grâului şi a săcarii cu o parte sau tot, rânduitul din parte(a) dum(nea)v(oastră) este îndatorat a cerceta înpreună şi cu ofiţăriul străjii pământeşti ci este asupra cordonului şi vamiş(ul) marginii, povoliniile ci vor înfăţoşa spiculanţâi(i) şi la slobozire(a) grâului sau a săcării să va însămna în povolinie supt iscălitura rânduitului din parte(a) dum(nealui) a ofiţăriului cordonului şi a vamişului marginii, suma grâului şi a săcării precum va trece. Şi trecându-să tot, povolinia, apoi să va luoa di la spiculant di cătră rânduitul dum(nea)v(oastră) spri a să alătura la delă şi a să trimiti la vistierii în vreme, după înc(h)idere(a) graniţăi pentru trecire(a) acestor producturi.

5 le La întâmplare(a) di a să discoperi că vreunu din spiculanţi ar fi trecut mai mult grâu sau săcară dicât acel pentru cari au plătit poşlina sau a să prinde vreun spiculant cu acest fel di product la alt loc undi nu esti iartată trecire(a), faţa cari au căutat pravilele să s(e) supui răspunderii şi pentru care asămine(a) întâmplare vei rraportui îndată vistierii, cu lămurire spri hotărâre(a) di urmare.

6 le După contenire(a) esportaţiei acestor producturi înc(h)iind vidomostie supt a d(umneavoastră) iscălitură o vei triimite la vistierie cu raport, înpreună şi cu toată povoliniile slobozite spri alăturare(a) lor delă.

Aceste(a) fiind îndatoririle şi povăţuirile ci să dau dum(neavoastră) ti vei îngriji cu toată sârguinţa spre săvârşire(a) poruncii fără cusur, potrivit cu aşăzământ(ul), precum ţine ţine abatire(a) dum(neavoastră) cătră vreun catahrisâs,

128

căci ca din înpotriva nu vei fi cruţat di ci mai aspră răspundere, iar cum di priimire vei răspunde.

Derector Visteriii <ss>

Secţie al 3 le N° 10073 1833 noemv(rie) 17

D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia ţinutului Fălciu, Tr. 627, Op. 689, dosar 388 / 1833, f. 28-28v, respectiv 33, Original.

142. - 1833 noiembrie 26. – Vistieria Moldovei face cunoscută Isprăvniciei ţinutului Fălciu libertatea comisului Costachi Teodoru de a exportagrâu şi secară în Basarabia.

Vistieria Prinţipatului MoldavvieiCătră isprăvnicia ţânut(ului) Fălciului

Fiind că dum(nealui) comis(ul) Costac(h)i Teodoru după povoleniile vistierii ce i s-au dat, urmată a ecsportării în Basarabia peste hotar pe la (...) Leovii di la acel ţânut 250 c(h)ilă grâu cu făină grâu şi 150 c(h)ilă săcară, pi care sumă plătind în poşlină hotărâtă aice, să face cunoscut acei isprăvnicii şi i să scrii ca înfăţoşându-să dum(nealui) comis(ul) cu povoleniile, să fii(e) slobod a ecsportarisi însămnata sumă fără oprire, totodată având în privig(h)ere a nu să face cel mai mic catahrisir în acest prodmet după ecsportaţiile date acei isprăvnicii, căci la din înpotrivă discoperire isprăvnicia va fi răspunzătoare şi învinovăţită.

<ss> Secţie al 3 le N° 10416 1833 noemv(rie) 36

D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia ţinutului Fălciu, Tr. 627, Op. 689, dosar 388 / 1833, f. 35, Original

143. -1833. - Lista dughenilor şi sumele de bani aferente pentru plata fănarelor din târgul Huşi.

Analog(h)ie dug(h)enilor pentru plata fanarilor de fiişte care dug(h)eană, cât are a da pe fiişte care lună, anu(l) 1833, începându-să de la (...).

Ceastia albă - rându(l) uliţ(e)i di(n)spre târgu(l) făinii

Lei Par(ale)111

202020

Enachi Arnăutde la (...) din târgul vitelor.Stan, de la dug(h)eana lui taică său Stan.Dobre Stoian

129

1111-2-11111--1-2-222222222222222222222222-1--

2030--30-3020--20203030-30-30------------------------30-3030

Feciorul lui Dumitru Drăiu.Dug(h)eana unde au ţinut Ion G(h)ica.Dug(h)eana lui Marin Sarepetcu.Ion Bălan.Crâşmăuţă Sfinţiei sale iconom Irimia.Ivanciu Curu Ivan zis Stoenesă.Marcu Bărbe Erion.Pancu Arnăut.Cozma GeţuTimofti CizmariuNeculai CojocarCostandin AndrişoiNeculai sân MarcuChiriac CafengiuConstandin GălăţanuPetre BrăhariuViciu CizmariuMihai CiubcciuHrisac sân Hrâste BăcaluManole ArmanuEnachi sân Ştefănesă de la dug(h)eana lui Eni HolbanEni HolbanAşeksa Băcalu (....) lui Eni HolbanEni HolbanEne CiudinNăstăsachi StrechiVasâli G(h)eorg(h)iu, tovarăş cu PostŞtefanachi Dumitru de la dug(h)eana lui Ştefan MacidonuTij Manoli ArmanuStoian AbăgeriuŢonciu bogasăeriuNecolai AbăgeriuNetcu Arnăut (...) bogasăeriuRaicu bogasăeriuŞapşti jâdovŞtemun Ratu jâdovMarcu Căsap jâdovIosâp Marcu jâdovNastasă BabeTodarasc Est Boita ZahariaZaharia SotirAvram Grafu jâdovIacov jâdov la dug(h)eana lui Suigir Străc.Herşcu ArgintariuMihăn jâdov la dug(h)eana lui preut CormanManole Cizmariu

130

-1--1---1--1122

30203030-3030302030302020--

Leiba jâdovTănasă ParpaniţăAvram SticlariuMendil CroitorAvram jâdov rachieriuLupul Grebănos sticlarStrule CroitoriuMoscu jâdovSămion PopoviciuSolomon jâdovIţac CroitorAvram CroitorAvram jâdov crâşmariuToader Argi(n)tarFăcl(i)eru care este nou

98 20 Adică nouzăcişiopt lei douzăci par(ale)

D.J.A.N.I. Fond Isprăvnicia Fălciu, Tr.627, Op.689, dosar 386/1833, f.24-25

Analoge dug(h)enilor pentru plata fanarilor de fiiştecare dug(h)eană, cât are a da pe fiiştecare lună pe anu(l) 1833, începându-să de la (..) ceastia roş(i)e, rându(l) uliţei despre Răeşti.

Lei Par(ale)-11-1-1-11-111112222-

30--3020302030--302020-20--

-

Gavril sân PopohorencuIon Olariu BârlădenLeiba TinichigiuAron jâdov zăt BercuIften de la dug(h)ena lui Dumitrachi MaroleNăstasă din dug(h)eana lui CosticăAlecsa CoşeriuIon Croitoriu G(g)eorg(h)e CroitoriuHanu Dumesca sărdar Iogi(?)Petre BudescuŞtefan GintăPetrachi sân Panaiti ŞărbanCrâşma lui Iacob CojocarG(h)eorg(h)i AisăcesăiAlexandru CojocariuNeculai PopaDumitrescu SorondaluToader sân Moşne(a)guPagu BărbieruCrâşma lui Ioniţă Strechi

131

2122222222222222222222222222222222211211-11212

-20----------------------------------20---30-----

Petru CizmariuIonică a CaleşteiIon BerescuDumitrachi ZotaNedelcu BlănariuIle BlănariuCostică BlănarEne CoşărDăneciu HristodurTij DănciuMi(n)ciu DimitriuEnaki MiclePetcu RachieruPetre DobreAlicsandru FlorescuSătcu RachieruMihalachi Molen (?)Munciu RachieruDumitrachi MaroleCrinchia ArhirIvanciu BăcaluG(h)eorg(h)e Făclieru sân Ene GrecStoian DobreRaicu BogasăeruSava BogasăeruTij Sava BogasăeruAnton ArmanuStoian sân Stoian RachieruVasâli sân CucuVâlcu CizmariuAndriu JăcuCănciu CizmariuIlie BaşaesDumitrachi sân Ilie Canciu ChitariuAndrii LunguAlesandru CojocaruG(h)eorg(h)e RaşDecu Zăt IonIancu CizmariuVasâle ArgintariuIon RachieruDumitru CleonChiru BuigiuPanaiti brat preut NeiciuRuşui de la preut NeiciuHagi Panaiti

132

-11122222

30-20------

Dumitrachi BuigiuIlii Sălcu la Iancu FăclieruAnton Rachieru la dug(h)eana lui Hagi PetcuGrigori BuiugiuIancu FăclieruSăder ConciuEnachi Băcalu sân StoianToadir BuzincuPenu Sârbu

123 10

D.J.A.N.I. Fond Isprăvnicia Fălciu, Tr.627, Op.689, dosar 386/1833, f. 26-27

Analog(h)ie dug(h)enilor pentru plata fănarelor de fieşticare dug(h)eană, cât are a da pe fieştecare lună pe anu 1833, începându-să di(n) marg(inea) întâiu, ceastia albă, uliţa târgului Făinii.

Lei Par(ale)1-2--11-1-2111-1212-1--2---

2030-3030202030-30-2020-30--30-30-3030-303030

Vasâlică CafengiuIon ŞtioboranuNastasă GargalâcMarcu jâdov făinariu PuchinosuluiDascăli ParaschivDumitrachi din dug(h)eana lui Toader AbăgeriuLeiba jâdov din dug(h)eana lui Necola MarinŞapş jâdov unde ţâne păpuşoiDug(h)eana lui Meiden jâdovDonciu sân DoicuG(h)eorg(h)e CorbuNeculai zan CercezIordachi BlănarCaşir ArmanuCrâste BărbieruToader de la dug(h)eana PropuceştiiCostedin din crâşma lui StrecheCostandin EşanuStămati CroitoruIon Crâşmariu de la crâşma SavinHercu jâdovZaimc jădov din dug(h)eana lui Icosnom EneIon SâmbotenHerşcu jâdov la TrăistariuTij la TrăistariuStavire Grecu

133

-1-1-1--1-1211211-221-

30-30-30-3030-30--2020-202030---30

Ioniţă LăcătuşNeculai AbăgeriuHaimu jâdov ChitariuNecolai sân BuicliuIlii jâdovŞtefan LipovanuIancu jâdovLeizăr sân BercuIon BuiugiuIancu CăsapIosap jâdovHrâste sân StoianSămion CostandachiAron CantaragiuToderaşc nepot săchilaru Iancu (?)Dobre ChitariuBercu jâdov dohotariuG(h)eorg(h)e AbageriuLeiba Ra(...) SurduAnton Unguru BăcalMoscu jâdov din dug(h)eana lui Năstasă BăcaluMarcu jâdov

57 20 Adică cinzăcişişapte lei douăăci parale

D.J.A.N.I. Fond Isprăvnicia Fălciu, Tr.627, Op.689, dosar 386/1833, f.28-28v

Analog(h)ie dug(h)enilor pentru plata fănarelor de fiieştecare dug(h)eană, cât are a da pe fiiştecare lună, anu(l) 1833, începându-să de la marginea, ceastia galbenă, rându(l) uliţei dinspre Sfinţii Voievozi.

Lei Par(ale)---11111112111

303030-2020202020-202020-

Manole ArnăutCernă BrăhariuPandele CrâşmariuVasâle MucuG(h)eorg(h)e GălăţanuNăstasă Făclieru la dug(h)eana lui Mihai RachieruSava sân Enachi BogasâeruDumitrachi ChitariuLuca Băcalu BosăiG(h)eorg(h)e Mungiu şi (...) ArnăutConstandin Bărbieru ŞtărbuPanaiti Arnăut BăcalMarinciu GeorgescuNeculai Bărbieriu Capsomon

134

222222-222222222222222222212222122122112111-1-

------30-------------------20----20-----------302030

Mihalachi MicleNeculai ChiriacNăstasă CurtezSolomon i Marcu jâdoviSolomon ŞchiopTriandafir ManeDuştă jâdovuVasâli MoisiVasâli ot Frimu BogasierNeculai CostariuG(h)eorg(h)e MacidonuNeculai DănilăG(h)eorg(h)e AbăgeriuCole BăcaluMarin AbnăgeriuToader zăn BenciulesăIacob AbăgeriuG(h)eorg(h)e FrimuPavăl jâdovTănasă SpânuCoste sân EnciuHrisachi sân Molu(...)Solomon sân FreidaIvan Lambu bogasierNeculai BălaşG(h)eorg(h)i PopazTudurachi ZamfirMihai BlănarDima ChitariuVasâlachi BuicliuIordachi BlănarDumitru din dug(h)eana ParpaleEne BuiugiuIacob CojocariuCozma şăn ŞtefănesaIordachi şân Manolachi IvanIon Geţu şi Dumitru CodrenuIlie CrăşIon TrălemorăVlad DobroviciManolachi din dug(h)eana lui Enăcachi şătrăriţăDănilă CoşariuDumitru şân Ang(h)eluţă UnguruLupu CurălariuŞtefan BunducuŞtenă Ceprăgiariu

135

--112

303020--

Andrei ŞlicariuAnton ChitariuProhir sân AmranIoniţă Sucevan la crâşmăIoniţă Ailiesăi

105 10 O sutăcinci lei zăce paraleD.J.A.N.I. Fond Isprăvnicia Fălciu, Tr.627, Op.689, dosar 386/1833, f.30-

31, Original

144. – februarie 17. – Vistieria Moldovei intervine pe lângă Isprăvnicia ţinutului Fălciu în legătură cu exportul grâului şi secarei în Rusia.

Vistieria Moldavvi(e)iCătră isprăvnicia ţânutului Fălciu

Răspunzătoriu(l) raport a acei isprăvnicii cu N° 619 primindu-să s-au văzut cele cuprinsă şi nedumerire(a) ce întâmpina la poronca cu N° 850 atingătoare de sloboda intrare în Rosia a tot feliul de pâne fără poşlină asupra căria vistierie răspunde că deşi Rosia primeşte întrare(a) în staturile sale, apoi însă Moldova după lipsa ei ce urmiază şi aice de pâne, nu este slobodă ecsportaţâe piste hotar din grâul săcara şi cu poşlină de patru lei pi (...) şi potrivit cu aşăzământul statornicit şi enstrucţiile ci sânt slobozâte di mai înainte în acel predmet.

Derector Visteriii <ss>

Secţie al 3 le N° 1179 1834 fevr(uarie) 17

D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia ţinutului Fălciu, Tr. 627, Op. 689, dosar 388 / 1833, f. 56, Original.

145. - 1835 martie 14. – Aga Dumitrache Iamandi, prezidentul judecătoriei judeţului Fălciu şi alţi meambri hotărăsc să închidă dosarul referitor la pricina dintre episcopie şi răzăşii din Itrineşti şi Cioreşti, întrucât depăşeşte competenţa judecătoriei, rămânând ca Episcopia să se adreseze la divanul respectiv al Ţării de Jos cu adeverire din martie 28.

CopieRezăluţie

Dat anul 1835 mart. în 14 zile. Luându-se în trataţie de la următoare între Episcopia Huşii cu răzăşii de Itrineşti şi Cioreşti, pentru împresurare de pământ s-au văzut că Sv(ânta) Episcopie prin jaluba din 18 iunie anul trecut, 1834, lipită la de la acestui proţes arată că împresurare(a) i să pricinuieşte la capetele acestor moşii, despre răzăşii megieş(i) şi aşa precum această pricină priveşte la dezbaterea opşteştilor comisii a hotărâturilor ca una ce se atinge de graniţele moşiilor,

136

giudecătoria pe temeiul ţercularnicii marii logofeţii de supt Nº 7423 şi potrivit cu publicaţiile urmate în asăminea proţes au hotarât a să închide cu totul această delă, iar episcopiei prin adresă să i să împărtăşească ştiinţă că ea cu asămuine cerere să să adresârisască la Divanul respectiv a Ţării de Gios spre a lua curs în obştesca hotărâtură.

iscălit, prezedent gi[iudecătoriei]: aga Dumitrache Iamandi, şi cilenuri [..] :comis: Lascarachi Mihalachi, şi medelnicer Gavriil Haciu.

Giudecătoorie ţânut(ului) Fălciului.

Nº 1374

Această copii poslăindu-să din cuvânt în cuvânt şi fiind întocmai cu originalica rezăluţâi, se încredinţează şi de către giudec. cu iscăliturile mădularilor şi punerea peceţii.

1835 Mart. 28 zile

<ss> <ss>L. Mihalachi <ss>

Pecetea

D.A.N.I.C., F.E.H., XXVI/12.

146. - 1835 mai 11. – Judecătoria ţinutului Fălciu se adresează judecătoriei ţinutului Vaslui în problema vânzării de către monahia Evgenia Folescu şi vornicul de poartă Ion Florescu, a caselor rămase moştenire slugerului Costachi Ioan de la Anastasia Folescu.

Judecătoria ţin(utului) Fălciului 1835 mai 11

Cătră ispr(ăvnicia) ţinut(ului) Vasluiului

Monahie(a) Evgenie Fole(a)sca şi vornicu(ul) de poartă Ion Florescu, prin jaluba ci au dat judecătoriei au făcut cerire a li să încredinţa în zapis cu care au trecut în de veci vânzare casâle ci le au aici în târgul Huşii, în măhăloua sfântului Niculai, rămase clironomie de la fiica ce(a) întâi, Anastasi(e)i Fole(a)sca către dum(nealui) sluger(ul) Costachi Ioan (...) în preţ de 150 # olandeji. Drept aceea, deşi după cerirea lor (...) marii logofeţii cu N. 1802 s-au încredinţat zapisul de vânzare vremelniceşti până la săvârşirea publicaţiei, însă fiind că după pravilili de la 30 mai şi sobornicescul hrisov urmează a să şi pune în lucrare asămine(a) publicaţii(e) să fii(e) pentru obşteasca ştiinţă, să faci poftitoari cerire ace(le)i isprăv(nicii) ca în soroc de 40 zile să binevoiască a urma publicaţia prin tot coprinsul acestui ţinut spre ştiinţa acelor ce vor ave(a) vreo legiuită pretenţii(e) da a să arăta în temeiul hotărât care publicaţie iscălindu-(se) de ascultători să să

137

înpărtăşască giudec(ătoriei) la înplinire(a) termenului însămnat ca din luare(a) aminte ce li s-ar face neivindu-s(e) vreun fel de pretenţăi să să poată face osăbită încredinţare zapisului, care să sluj(e)ască cumpărătorului de document pentru totdeauna.

<ss> <ss> <ss>D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia ţinutului Vaslui, Tr. 726, Op. 813, dosar 879,

f. 1-2, Original

147. - 1839 mai 26. - Anaforaoa Divanului Domnesc cu privire la conflictul dintre târgoveţii huşeni şi Episcopia Huşilor.

Prea Înălţate Doamne,

Între obştea târgului Huşi şi între Episcopia de acolo, urmând pricină de giudecată după pretenţia pornită de cei întâi asupra celor de al doilea, pentru adetiu şi altele. La trecutul an 1831 genar(ie) 8, toate stările locuite din târgul Huşi şi mahalale, prin jalba ce au dat comisiei rânduitoare, au făcut arătare că moşia târgului Huşi a fost din vechime a târgoveţilor, dată miluire de către luminaţii domni de mai înainte. Şi apoi iarăşi din vreme în vreme luându-se părţi de locuri şi trupuri întregi, s-au dat miluire unele Episcopiei, iar unele altor feţe, de la care în urmă s-au întors cu afierosire iarăşi către Episcopie, rămânând târgoveţii numai cu vatra târgului pe care le este locuinţa, cu privilegiuire ca târgoveţii să-şi aibă hrana cu îndestulare.

Apoi în urmă domnului Constantin Moruzi V(oie)vod s-au afierosit Episcopiei şi vatra târgului cu hrisov gospod., întărindu-se această afierosire şi cu alte hrisoave a domnesc(ului) din urmă, ca să aibă a lua adetiul de pe vatra târgului. După cum prin aceleaşi hrisoave se arată şi că la anul 1792 domnul Constantin Moruzi V(oie)v(o)d, înoind hrisoavele de mai înainte au mai sporit puţin venitul Episcopiei peste adetiurile cuprinse prin hrisoavele de mai înainte.

La anul 1813, în vremea domnului Scarlat Calimah V(oie)v(o)d, Episcopia Huşi, dând jalbă cu arătare că eparhia ce a rămas la încheierea păcii la încheierea păcii în stânga Prutului şi altele, a câştigat un hrisov împilător norodului, pe care vrând al pune în lucrare, târgoveţii au şi pornit jalbă,când atunci s-a rânduit pe răp(osatul) vornic Neculai Hrisoverghi, de a urmat cercetare la faţa locului, învoind pe târgoveţi cu Episcopia, cu care au rămas liniştiţi. Iar Episcopia păşind peste acele învoieli a pus în lucrare nu numai cuprinderea hrisovului domnului Calimah, dar şi alte din nou asupriri, strâmtoriri ăi împilări norodului, rugându-se ca să se facă îndreptări tuturor ponturilor cuprinse prin a lor jalbă, asupra celor cu catahrisis urmate.

Care jalbă recomandându-se desfiinţatului divan giudecătoresc de către acea comisie spre punerea la cale, acela la 11 martie 1831 a însemnat pe dum(nealui) vornicul Iordache Costachi şi răp(osatul) aga Alecu Rosăt, după cererea Episcopiei, ca în fiinţa vechilului Episcopiei şi a jăluitorilor să cerceteze fieştecare pont a jalbelor şi pentru acele câte vor fi împotrivitoare cuprinderii hrisoavelor Episcopiei să le facă cunoscut jăluitorilor că hrisoavele nu se pot jigni întru nimic din cuprinderea lor.Iar acelea câte se vor dovedi osăbite asupra asupriri

138

şi cereri din partea Episcopiei care nu vor fi legiuite prin hrisoavele ce, ori cercetându-le cu pătrundere să le însemneze cu lămurire în mărturia de cercetare cu care întru nemulţumirea ce arată vreo parte să sorocească ca să vină la divan.

Iar, jăluitorii târgoveţi la 21 martie aceluiaş(i) an 1831, prin jalba ce au dat către fostul atunci viţeprezident s-au tângiut că acea cercetare s-a făcut cu părtinire, fiindcă boierii rânduiţi sânt cu Episcopul de Huşi şi că unde puteau a se săvârşi acea cercetare în 15 zile, numai în patru ceasuri au săvârşit-o, în nefiinţa acelor bătrâni şi acelor ce ştiu adevărul pricinilor, rugându-se ca acea cercetare să rămână fără lucrare şi cerând ca să se rânduiască pe dum(nealui) logofătul Costachi Conachi spre a urma cercetarea cuviincioasă, acea jalbă cu prelojănie fostului viţeprezident din 6 apr(ilie), supt Nº2529 s-a îndreptat divanului giudecătoresc ca întrând în cercetarea pricinii să facă jăl(uitorilor) cuviincioasa îndestulare. După care acel divan a şi făcut chemare atât jăl(uitorilor) târgoveţi, cât şi Episcopiei, de a se înfăţişa la cu toate dovezile ce vor fi având.

În urmă logofeţia dreptăţii prin otnoşănie din 18 iunie 1832, supt Nº 3818 a cerut de la acel divan della pricinii spre a lua dintrânsa o trebuitoare pliroforie în care după luare aminte ce a făcut a găsit următoarele: Întâi, că pricina după tânguirea jăl(uitorilor) are fiinţa ei de a se cerceta mai întâi la faţa locului şi, al doile, că aceasta o cer şi însuşi ei şi Preosfinţitul Episcop şi apoi să vină în cercetarea divanului. Scriind divanului prin otnoşăniea din 22 iunie 1832 supt Nº 3955 ca să rânduiască localnică cercetare prin giudecătoria ţinutală care va fi urma după dezlegarea ţârcularnică ce are în acest predmet, în cuprinderea căreia la 4 iulie, aceluiaş an, a trimis giudecătorii de Fălciu toată della pricinii, scriind-ui ca să păşească către cercetare prin înfăţişarea ambelor părţi cu dovezile ce vor avea. După care pomenita giudecătorie făcând chemări feţelor prigonitoare spre a se înfăţişa cu dovezile ca să se poată urma cercetarea poruncită şi după îndestulă peripiscă urmată (ş)i jalbe primite de la la amândouă părţile la 4 martie, anului 1836, au încheiat rezoluţii în cuprindere că spre descoperirea fiinţii adevărului asupra jăluitorilor întinsă din partea obştii târgului asupra Episcopiei de Huşi s-a socotit de cuviinţă a se recomanda della unuia din celenuri, care în fiinţa prigonitoarelor părţi (ş)i a dovezilor înfăţişate să cerceteze cu pătrundere şi luare aminte toate acele ponturi ce nu sunt cuprinse în hrisoavele domneşti şi încheind socotinţă, să pristavlisască della cu toate îndeplinirile cuviincioase spre cea mai departe lucrare, iar apoi la 4 mai anul trecut 1837 logofeţia dreptăţii pe lângă otnoşănia de supt Nº 5412, a trimis acestui domnesc divan toată della pricinii cu o îngrădită, cu acte, spre ai da legiuitul curs.

După primirea căreia sorocindu-se căutarea proţesului prin clasificaţie la 13 a următoarei luni s-a luat pricina în trataţie întru stăruirea de faţă în presusfii(?), a polcovnicului G(h)eorghii Blăten (ş)i Mihalachi Rotariu şi Vasile Cibotariu, formalnici vechili, rânduiţi de către o seamă din târgoveţi prin vechilimeaua din 3 mai 1839 şi a cuvioşiei sale erodiaconului Antonie, iarăşi vechil din partea Episcopiei cu vechilimeaua din 8 mart(ie) 1838.

S-au cerut mai întâi de la vechilii jăluitorilor dovezile ce au şi prin opisul ce au dat, au înfăţişat următoarele:

1-iu, 1785 mart(ie) 24: Anaforaua veliţilor boieri cuprinzătoare în ce chip au găsit cu cale că dea târgoveţii de pe vatra târgului, ce se află că este danie tot de

139

la domnul Constantin Moruzi V(oie)v(o)d, pe fieştecare an Episcopiei pentru venitul locului, adică din suma chiriei dughenii de pe vatra târgului, să dea stăpânul dughenii din zece bani unul, cum şi de tot gospodarul câte un leu, dar femeile ce vor fi pe vatra târgului să nu dea nimic,întărită fiind anaforaua şi de domnul Alexandru Ioan Mavrocordat V(oie)v(o)d la 1 apr(ilie), acelaşi an, spre întocmai urmare.

2-le, 1785 apr(ilie) 2: Hrisov al domnului Alexandru Ioan Mavrocordat V(oie)v(o)d, hotărâtor ca cei ce vor şedea pe vatra târgului să dea pe an din chiria dughenilor din zece bani unul şi de casă câte un leu de fieştecare gospodar. Iar cei ce vor avea vie să dea dijma cu vadra ce vor vinde la neguţitori şi Episcopiei să-l ducă unde va voi, şi de crâşmele ce vor avea să nu dea nimic, din semănăturile ce vor avea la câmp să dea din zece prăjini una, măsurându-se în fiinţa lor şi Episcopia să fie datoare a culege şi a-şi ridica acea dijmă precum şi câte una para de stup să aibă a da acei ce vor avea până la 50 stupi,iar având 50 să dea unul de săminţi iar nu de bătut, ridicândul Episcopia toamna din prisacă, iar femeile se face fără bărbaţi şi fără feciori, să nu se supere întu nimic.

3-le, 1791 iul(ie) 10: Cartea divanului cnejiei Moldaviei dată la mâna târgoveţilor cuprinzătoare ca Episcopia să mai supuie mai mult pentru adetiul târgului peste cuprinderea hrisovului domnului Alexandru Ioan Mavrocordat V(oie)v(o)d din 1785 apr(ilie) 2, arătat mai sus la Nº 2.

4-le, 1792 iuli(e): Hrisov gospod. a domnului Alexandru Costandin Moruzi V(oie)v(o)d, prin care întărind adetiul ce are a lua Episcopia de la târgoveţi, cuprins prin hrisovul de mai sus a domnului Alexandru Ioan Mavrocordat V(oie)v(o)d, arătat mai sus la Nº 2, a mai sporit peste aceia ce se hotărâse a da Episcopiei, adică câte doi bani de vadra de vin şi câte un ban de oca de rachiu ce se va vinde pe la crâşmele (ş)i dughenile lor şi vânzarea dohotului să fie a Episcopiei, iar cu alta cu nimic să nu fie supăraţi după cuprinderea hrisovului de mai sus.

5-le, 1813 august 19: Carte gospod. a domnului Scarlat Calimah V(oie)v(o)d către răposatul vornic Toader Buhuş, fiind atunci med(elnicer) / după jalba târgoveţilor cuprinzătoare ca să cerceteze pentru toate asupririle ce se jăluiesc că ar fi suferind de către Episcopie la adetiul târgului şi ce se va dovedi că se va fi luat mai mult peste cuprinderea hrisoavelor să împlinească şi să le dea înapoi sau neputândui pune la cale acolo să înştiinţeze pe larg, asemeni să cerceteze şi pentru strâmtorarea ce arată târgoveţii că li s-a făcut, încât nici loc de hrană nu le-ar fi rămas şi să înştiinţeze.

6-le, 1814 decem(brie) 3: Carte gospod. a domnului Scarlat Calimah V(oie)v(o)d,tij către med(elnicerul) Toader Buhuş în dosul jalbei târgoveţilor de Huşi poruncitoare ca să meargă la târgul Huşi şi după copie ce i s-a dat atât de pe hrisovul ce are Episcopia pentru venitul târgului cât şi după ponturile visteriei, precum şi de pe arătările în scris ce au dat jăl(uito)rii târgoveţi să facă cercetarea poruncită prin cartea din 19 august,arătată mai sus la Nº 5, punând la cale de jăluitori ca să rămână odihniţi.

7-le, 1815 genari(e) 23: Cartea Logofeţiei către med(elnicerul) Toader Buhuş în dosul jalbei târgoveţilor fără a ami prelungi să meargă numaidecât spre a urma cercetarea cuprinsă prin acele două cărţi gospod. de mai sus.

140

8-le, 1815 apr(ilie) 10: Cercetarea ce din poruncă gospod. s-a făcut de către răposatul vornic Neculai Hrisoverghi a pricinilor următoare între târgoveţii de Huşi şi între Episcopie cuprinzătoare în 32 ponturi şi că la toate ponturile făcându-se şi hotărâre în ce chip să se urmeze cu primirea şi mulţumirea amândoror părţilor s-a făcut prin asămine din care una s-a dat la Episcopie, una la mâna târgoveţilor, iar una s-a dat în vistierie.

Iar vechilul Episcopiei cu aseminea opis iscălit a înfăţişat următoarele:1-le, 1782 genari(e), Hrisovul domnului Costandin Moruzi V(oie)v(o)d

prin care face danie şi miluire Episcopiei Huşului toată vatra târgului Huşii, întărind şi miluirea ce are de la cei de mai înainte domni pe locul de prinprejurul târgului spre ai fi dreaptă ocină şi moşie cu tot venitul din tot locul.

2-le, 1783: Hrisovul domnului Alexandru Constandin V(oie)v(o)d, asemeni întăritoare pe vatra târgului Huşi şi pe locul de prinprejurul târgului cuprins prin hrisovul de mai sus.

3-le, 1813 mai 27: Anaforaoa obşteştii adunări cuprinzătoare de adetiul ce s-a socotit a da târgoveţii la Episcopie, cuprinzătoare ca pe lângă dijma obişnuită după hotărâre, potrivit ponturilor visteriei din câmp, din apă, din vii şi din livezi, să i se sporescă a mai lua şi din vatra târgului de acum înainte aceste venituri, adică, cinci parale de vadra de vin ce se va vinde prin crâşme în tot cuprinsul vetrei târgului, 30 parale pe vadra de rachiu sau horilcă şi nimeni să nu înceapă vase cu vin sau cu rachiu a vinde fără ştirea Episcopiei. Din chiria dughenilor din zeca bani, unul pe an de la toţi acei ce vor avea dugheni, atât de la cei ce le vor da cu chirie, cât şi de la acei ce nu le vor da şi le vor ţine pentru alijverişul lor să aibă a lua după anolgia celor cu chirie. Fieştecare gospodari trăitori la mahala să aibă a plăti pe an câte doi lei fiindcă au loc mai mult cuprins cu ogrăzile, orânda păcurii ce se va vinde în târg să o aibă Episcopia, precum a avut-o până acum. De la neguţitorii străini şi alţii ce aduc marfă de întind la iarmaroace, la tot iarmarocul să aibă a lua câte patruzeci bani de toată întindere sau tarabă, iar la toată ziua de târg de peste an câte doisprezece bani. Nimeni din târgoveţi sau alţi străini să nu fie volnici fără ştirea şi învoiala Episcopiei a face casă sau dugheană pe locul Episcopiei, aşijderea şi cei ce vor voi a vinde dugheni, case şi vii, să fie datori a face ştire Episcopiei. Căsăpia să fie în purtarea de grijă a Episcopiei şi numai acei casapi să poată tăia carne, care prin zapis se vor îndatori a avea norodul şi trecătorii îndestulare de carne în toată vremea şi cu cât se va putea mai ieftină. Însă acel zapis să se încredinţeze şi de către dregătorii ţinutului ca când ei nu vor fi următori întocmai făcând arătare Episcopia să aibă ai pedepsi şi ai supune a urma după zapisul lor.Velniţe, nimeni volnici a face fără ştirea şi învoiala Episcopiei.Venitul mortăsăpiei precum s-a avut până acum cu vechiul hrisov şi s-a urmat până astăzi asemenea să-l aibă şi de acum înainte, întărită fiind anaforaoa şi de domnul Scarlat Calimah V(oie)v(o)d la 30 mai aceluiaş(i) an spre întocmai urmare , cu aceasta însă că la pontul rachiului sau a holercii numai câte douzeci parale să plătească pe vadră şi la pontul căsăpiei Episcopia să aibă purtare de grijă ca prin aşezare cu contract să fie în toată vremea îndestulare de carne bună şi cu preţul ce se va putea mai gios.

4-le, 1813 iuni(e) 13, Hrisov gospod. a domnului Scarlat Calimah V(oie)v(o)d prin care hotărăşte şi întăreşte Sfintei Episcopii Huşii ca să aibă a lua de acum înainte venitul din vatra târgului său Huşii, întracest chip, precum s-a

141

însemnat prin anaforaoa obşteştii adunări şi după cum şi domnia sa a găsit cu cale, adică cinci parale să ia de toată vadra de vin, ce se va vinde prin crâşme, de către oricine în cuprinsul târgului, douăzeci parale să ia de toată vadra de rachiu sau holercă ce se va vinde iarăşi de către oricine în cuprinsul vetrei târgului şi nimeni să nu înceapă vase cu vin sau rachiu (ş)i holercă ca să vândă fără a înştiinţa mai întâi Episcopia. Din chiria dughenilor pe suma cu care vor fi date pe an să aibă a lua din zece bani unul pe an de la toţi acei ce vor avea dugheni, atât de la cei ce vor da cu chirie, cât şi de la cei ce nu vor da şi le vor ţine pentru alijverişul lor, de la care să aibă a lua după analogie celorlalte dugheni cu chirie, fieştecare gospodari trăitori la mahala să aibă a plăti pe an câte doi lei ca unii ce nici zile nu lucrează şi loc au mai mult cuprins cu ogrăzile şi altele decât acei cu dughenile. Orânda păcurii şi a dohotului ce se va aduce în târgul acela precum s-a urmat şi până acum, să fie numai a Episcopiei căci aceasta fiind din metahurile ţării şi nu din lucrurile cele de întâi trebuinţă nici o stingirială în obştescul alijveriş nu se pricinueşte de a fi lăsate numai stăpânilor celor cu târgurile. Întracest chip, dar nimeni să nu fie volnic a vinde păcură şi dohot în târgul acela, precum aceasta de obşte se urmează şi pe la celelalte târguri cu stăpâni, afară de Episcopie. Sau aceia ce se vor învoi cu Episcopia de la neguţitori străini şi alţii ce aduc marfă de întind la iarmaroace, la tot iarmarocul să aibă a lua câte patruzeci bani de o întindere sau tarabă, iar la zilele de târg de peste an să ia câte douăzeci bani, asemenea nimeni din târgoveţi sau alţi străini să nu fie volnici fără ştirea şi învoiala Episcopiei a face case sau dugheni pe locul Episcopiei fără ştire şi fără învoială, aşijderea şi cei ce vor voi a vinde dugheni, case sau vii, să fie datori a face întâi ştire Episcopiei. Vânzarea cărnii, de vreme ce aceasta este un lucru din cele de trebuinţă a norodului va fi slobodă ca să o ţie oricine va voi din târgoveţi, însă fiind că prin vânzarea cea de-a obştii slobodă a cărnii, cele mai adeseori se întâmplă lipsă şi neîndestulare, iar mai ales în vremea iernii şi întru alte întâmplări grele, când fieştecare nu poate avea înlesnire să-şi facă gătire cuviincioasă şi pe lângă aceasta fiind că şi adunarea târgului acesta este acum mai multă, Episcopia va avea purtare de grijă ca în toată vremea să aibă şi târgoveţii şi trecătorii îndestulare de carne bună şi cu cât se va putea mai ieftină fără a avea Episcopia întru aceasta made a vânzării cărnii vreun interes de venit,ci numai priveghere cuviincioasă spre îndestularea locuitorilor de carne bună precum şi cu preţ cuviincios totdeauna. Velniţă, nimeni să nu fie volnic a face în cuprinsul târgului fără ştirea şi învoiala Episcopiei. Venitul mortăsăpiei, precum s-a avut până acum după vechiul hrisov şi precum până astăzi s-a urmat, asemenea să-l aibă şi de aici înainte. Dijma să aibă a lua după obicei de obşte ce se păzeşte, întocmai precum se hotărăşte prin ponturile visteriei din, câmp, din apă, din vii, din livezi şi din tot locul.

5-le, 1816 mart(ie) 18: Carte gospod. a domnului Scarlat Calimah V(oie)v(o)d către isprăv(ni)cia de Fălciu, poruncitoare ca în cuprinderea hrisovului gospod. să facă urmare întocmai cu împlinirea venitului de la toţi acei ce se vor arăta împotrivitori şi de urmare se înştiinţează.

6-le, 1816 mart(ie) 18: Carte gospod. a domnului Scarlat Alexandru Calimah V(oie)v(o)d, dată Episcopiei, prin care o împuterniceşte a strânge şi venitul cotului pe lângă celelalte adetiuri cuprinse prin hrisov, adică câte douăzeci parale de bute de rachiu sau holercă şi câte zece parale de vasul de vin de la toate

142

ce se vor măsura cu cotul acolo în târg priveghind Episcopia spre a se face măsurătoare dreaptă fără însărcinare sau asuprire cât de puţin cu un ban mai mult peste hotărârea arătată.

7-le, 1831 mart(ie) 11: Adresul Divanului Cnejiei Moldaviei către vornicul Iordachi Costachi şi aga Alecu Rosăt,ca să facă cercetare în fiinţa jăl(uito)r(ilor) târgoveţi şi a vechilului Episcopiei, fieştecăruia pont a jalbei şi pentru acele din ponturi câte vor fi împotrivitoare cuprinderii hrisoavelor ce va avea Episcopia, să le facă cunoscut jăluitorilor că hrisoavele nu se po(a)t(e) jigni nimic din cuprinderea lor, iar acelea câte se vor dovedi osăbite supriri care nu vor fi legiuite prin hrisoave, cercetându-le să le însemneze în mărturia de cercetare.

8-le, 1831 mart(ie): Mărturia rânduiţilor boieri ,cuprinzătoare de cercetarea ce au făcut tuturor ponturilor cuprinse prin jalba târgoveţilor de Huşi, din care încredinţându-se de a lor încungiurări după desluşirea însemnată la fieştecare pont a supune divanului.

9-le, 1831 mart(ie): Raportul rânduiţilor boieri cercetători pe lângă care prestavlisăsc Divanului giudecătoresc mărturia de cercetare făcută la starea locului.a tuturor ponturilor cuprinse prin jalba târgoveţilor.

10-le, Fără veleat: Jalba locuitorilor din satul Corni către boierii cercetători cuprinzătoare că ei nu au nici o ştiinţă de jalbele pornite de către târgoveţii de Huşi, în care jalbă se văd puşi şi ei, în vreme când ei nici un fel de jalbă asupra Episcopiei n-au pornit.

În privirea căror acestor de mai sus documenturi Divanul după ce cu amăruntul şi pătrunzătoare luare aminte ce a făcut împrejurărilor acestei pricini a venit în lămurire că aşa precum prin hrisovul domnului Scarlat Alexandru Calimah V(oie)v(o)d din 1813 iuni(e) 13 i se legiueşte Episcopiei anume adetiul ce are a lua de la târgoveţi şi mahalagii, fiind dănuit ei prin hrisovul domnului Moruz din 1782 genar 9, atât vatra târgului, cât şi tot locul de prinprejur care urmează a să-şi folosi Episcopia, cu adetiul ei legiuit prin pomenitul hrisov a domnului Calimah, pe a cărui temei hrisov această pricină a şi trecut de-a dreptul în cercetarea acestui domnesc Divan, ca o îngrădită cu act domnesc, apoi şi acest domnesc Divan hotărăşte ca jăluitorii târgoveţi să urmeze cu darea adetiurilor către Episcopie, întru toate întocmai precum hrisovul domnului Calimah se cuprinde fără ai asupri, întrucât de puţin mai mult Episcopia cu luare de adăugite adetiuri peste cuprinderea aceluia, neavând nici un cuvânt jăl(uito)r(ii) târgoveţi de a prihăni acest hrisov, fiind acesta pus în lucrare şi după care ei şi astăzi urmează cu darea adetiului arătând mulţumirea lor şi cu însuşi jalbele lor din urmă arătate prin opis, prin care nicicum nu se tânguiesc despre aşezământul cuprins întrânsul, decât pentru obijduirile ce în acea vreme li se pricinuia de către posesori, peste cuprinderea lui. Iar apoi întru ceia ce se ating de ponturile cuprinse prin cercetare vorn(i)c(ului) Neculai Hrisoverghi din 1815 apr(ilie) 10 şi în urmă a vornic(ului) Iordachi Costachi şi aga Alecu Rosăt,pentru luare de dejmuri, nuiele, pari, lemne şi alte de asemenea necuprinse în aşezământul ce urmează prin hrisovul domnului Calimah mai sus arătat, fiind că acestea nu sânt de competenţa acestui Divan în ceea ce vor avea jăl(uito)r(ii) dreptate încât aceleaşi ponturi nu vor lovi nici cum hrisovul domnului Calimah, îşi vor căuta prin locul cuviincios, iar întru cele cuprinse prin hrisov sânt ei datori a urma neapărat fără cea mai mică împotrivire.

143

Pentru care cu supunere se aduce la cunoştinţa Înălţimii Voastre. Plecate slugi.(Urmează semnăturile)

Nº 20231839 mai 26

D.J.A.N.I., Colecţia Anaforale, nr. 24, vol. II, f. 225-229 (iar după numărătoarea veche f.244-248); vezi hrisovul emis de domnitorul Mihail Sturza pe baza acestei anaforale în Melchisedec Ştefănescu,op. cit., p.440-451.

- 1839 noiembrie 3. – Raportul privighetorului ocolului Prutul către isprăvnicia ţinutului Fălciu referitor la conflictul dintre răzăşii de pe moşia Vârâţi şi Episcopia Huşilor.

Nº 761 1839 Noiemb(rie) în 3 zile

Către Cinst(ita) Isprăvn(icie) (a) ţin(utului) FălciuluiRaport de la privighetorul de ocol Prutului

La 8 a trecutei luni săp(tem)v(rie) pe temeiul poruncii cinstitei isprăvnic(ii) din 2, tot a ace(le)i luni supt Nº 5494, ce s-au primit, urmată după adresul Preosfânţitului Episcop pentru că răzăşii din giumătate de moşia Vârâţii cu samavolnicie s-au întins şi ar fi cosit pe partea Sfin(tei) Episcopii, tot Vârâţii şi mai întâi făcând chemare răzăşilor în pricină, anume Ioniţă Popoviciu şi Condre Vicol ca să vie la cercetari, cel întâi a venit, iar acest din urmă n-au fost următori nesupuidu-să a veni la o asăminea împlinire de forme. Întovărăşit cu vechilul Sfint(ei) Episcopii şi răzăşul Ioniţă Popoviciu mergând la faţa locului şi făcând cercetare s-au descoperit că numiţii răzăşi au trecut cu cosârea în partea Sfin(tei) Episcopii loc de patru fălci peste mărginirea urmatei stăpâniri în anul trecut de unde au tras şi fânul pe partea lor, la care făcând întrebare răzăşului faţă cu cea atât giudecătorească sau poruncă, s-au întins în partea Sfin(tei) Episcopii, n-au înfăţişat aseminea, dovedindu-se de o asămine împregiurare samavolniciia urmată din partea răzăşilor împotriva cărora s-au stavilarisât stăpânire (...) de pe mărginirea din anul trecut pe linia Pruteţului vechi, şi cu toate că porunca mă povăţueşte încă cuprindere care să înapoiască fânul la o aseminea descoperire. Dar prin acea lucrare ce am făcut cu supunere se aduce la ştiinţa Cinst(itei) Isprăvnicii pentru ca potrivit luare aminte ce se va face să am dezlegare.

A.E.H., F.E.H., Pachet 2, dosar 1/1839-1846, f. 6 - 6 V.

149. - 1840 ianuarie 2.- Fiii răposatului dascăl Gheorghe Isăcescu vând bogasierului Ţonciu Ţancovici o dugheană cu o odaie şi cu locul din jur.

Noi gios iscăliţii, ficiorii răposatului G(h)eorg(h)i dascălu(l) Isăcescu din târgul Huşi(u)lui, încredinţăm prin acest adevărat zapis al nostru, cel dăm la mâna

144

dum(i)sale neguţitorului Ţonciu Ţanţovici bogasieru, tot din târgul Huşi(u)lui, precum să fie ştiut că având noi o dug(h)eană cu odae ei şi cu locul aflătoru, dreaptă părinţască a noastră de clironomie, aice pe moşie Sfintei Episcopii, la faţă târgului şi megieşită între dug(h)enile dum(i)sale neguţitorului kir Daniil Hristoduluvici şi între dug(h)eana d(umisa)le kir Teodoraki Gircănanu. Pre care dug(h)eană şi cu tot locul ei aflătoru încât să află, de a noastră buna voe, nesiliţi sau asupriţi de cătră cineva, o am trecut în de veci vânzare, dum(i)sale numitului neguţitoru Curăzu Păzar, cu îndoită tocmală 7000 lei, adecă şapte mii lei. Pre carii bani a bunii tocmele, s-au şi primit toţi deplin la mâna noastră, întru care ştiut să fie că de astăzi înainte şi în veci rămâne dumne(a)lui numitul neguţitoru cumpărătoru vecinic stăpânitoru asupra aceştii dug(h)eni şi cu tot locul ei aflătoru, ca pre un drept acaretu a dumisale cât şi clironomilor dumisale nestrămutaţi, rămâind îndatoriţi de a răspunde obicinuitul bezman la Sfânta Episcopie pe tot anul pentru loc şi pentru ca să rămâie această vânzare a noastră pe temeiul său nestrămutată, prin deosăbită jalba rugăm Sfânta Episcopie şi pe cinstita giudecătorie de ţinutul Fălciului de a încredinţa pe formile statornicite ce are şi noi spre încredinţare cei ce nu ştim carte ne punem numele şi degitele noastre mai gios şi cei ce ştim iscălim mai gios de drepţi vânzători.

1840 genarie 2Eu Vasili Isăcescu adiverezEu Răducanu Isăcescu adiverezEu Scărlat Isăcescul […]Costac(h)e Isăces(cu) adiverez Daniil HristodorStoian Dobrei am fost faţăEgeculami (!!) Balaş am fostu faţă la această vânzareŞi eu poftit fiind de cătră dumne(a)lor iscăliţii vânzători am scris cu zisă

dumne(a)lor.<ss> Ţane Petru

Cercetând pre vânzător şi arătând că vânzare(a) aceasta este cu a lor buna primire am adeverit.

1840 gen(arie) 6<ss>

1840 genar 14: Vânzarea aceasta făcându-să cu primirea amândoror părţile şi neavând trebuinţă Episcopie s-au încredinţat cu a noastră iscălitură.

<ss> Sofronie Episcop Huşului

D.A.N.I.C., Achiziţii noi, MXXI/1, Original

150. - 1840 iulie 5 – Mihail Grigorie Sturza vv întăreşte hotărârea Divanului în pricina dintre răzăşii din Crăsnăşeni şi Drăgoeşti care au reclamat că moşiile Episcopiei le împresoară pe ale lor, hotărându-se ca ei să stăpânească până în zarea dealului Crasna.

145

Cu mila lui DumnezeuNoi Mihail Grigorie Sturza V(oe)v(o)d Domn Ţării Moldovei

Domnescul nostru divan prin anaforaoa din 26 mart(ie) anul următoriu 1840 cu Nº 952 au adus la ştiinţa domnii noastre că între unii din răzăşii de moşia Crăsnăşănii şi Drăgoeşti şi între Sfânta Episcopie Huşii, urmând pricină de giudecată după pretenţia celor întâi asupra cei din urmă, pentru împresurarea acestor moşii, la trecutul an 1837 iulie 10, numiţii răzăşi prin jaloba ce au dat logofeţii dreptăţii, au arătat, că încă de la anul 1834 au pornit jalobă cu tânguire pentru strâmbătatea ce ar fi pătimit la dră hotare de moşie a lor Crăsnăşănii şi Drăgoeştii, pe care cu împresurare li s-au luat a lor, li s-au hotărât ca mai întâi să ridice plan de cătră inginer şi că după uneltirile ce au urmat vechilul Episcopiei le-au împiedicat toate cererile spre a nu-şi putea afla dreptate şi fiind că acum după socotinţa divanului domnesc sau rânduit inginer la satul Tătărăni, ce este alături cu dânşii spre a ridica planul moşiilor numitului sat, precum şi a moşiilor megieşilor făcânduli-să şi chemare de către cilenul giudecătoriei ce a fost rânduit, împreună cu inginerul ridicând planul şi a moşiilor ,atât a locului ce au în stăpânire, cât şi a locului împresurat şi fiind că pricina aceasta este a se căuta la divanul domnesc unde are a se înfăţişa şi planul moşiei în care este ridicat şi planul moşiilor lor făcându-să şi harta închipuitoare prin care se arată şi toate împresurările, dar planul moşiilor lor s-a rădicat tot într-o hartă cu a Tătărănilor, unde să arată şi silişte(a) satului Drăgoeştii cu hotarele, iar ei au răpit-o cu totul împreună şi cu scrisorile ei, au cerut ca totodată cu atâtea ră(...) să-s ei în trataţie şi pricina lor spre a nu rămâne păgubaşi de baştina părintească; care jalbă îndreptată fiind divanului domnesc spre punere la cale. Acesta cu adresul din 16 iuni anul trecut 1837 au întors logofeţii dreptăţii pentru că la el nu era intrată pricina jăluitorilor răzăşi cu Episcopia, iar logofeţia pe lângă adresul din 5 aug(ust) aceluiaşi an a recomenduit jalba giudec(ătoriei) de Fălciu spre ai da legiuitul curs şi giudecându-i după primirea jălbii făcând legiuitele chemări amânduror(a) părţilor, la 22 aprilie anului trecut 1838 au luat pricina în trataţie prin înfăţişarea ambelor părţi şi din documenturile înfăţişate de vechilul Episcopiei văzând că pricina este îngrădită cu anaforaua Divanului din 1801 fevr(uarie) 24 întărită de domnul Ipsilant Vvd, fără a intra în mai departe lucrare alăturând la de(...)la copie de pe acel act, au pristavlisit-o divanului ţării de gios, iar acela divanului domnesc pe lângă raportul din 16 iunie anului trecut 1838 după primirea căreia prin clasificaţie poroncindu-se căutare(a) acestei pricini la 11 a trecutei luni mart(ie) s-au luat în trataţie întră stăruire de faţă în prezâd (...) fie a jăluitori(lor) şi anume, vornic porţii Ioniţă Florescu, postelnic Toderaşc Popa, căpitan Constantin Darie, Vasili Chitic şi Vasile Negru, precum şi a ierodiaconului Antonie, vechil(ul) Episopiei de Huşi, şi cerându-să de la vechilul Episcopiei actul după care pricina s-a trecut dea dreptul în cercetarea domnescului divan, au înfăţişat în original anaforaoa veliţilor boieri a divanului din 1801 fevr(uarie) 24, cuprinzătoare de giudecata urmată între răzăşii de moşia Crăsnăşăni de la ţinut Fălciului şi între Episcopia de Huşi, pentru împresurare(a) cei arată acei răzăşi că să face moşiei lor de către moşiile Episcopiei, prin care după cercetare(a) ce s-au făcut scrisorilor înfăţişate de amândouă părţile, divanul punâd temei atât pe alte dovezi

146

înfăţişate de Episcopie cât şi pe o mărturie din 1786 mai 12 de la răp(osatul) spătar Neculai Canta de îndreptare a două colţuri a moşiilor Episcopiei de către moşiile postelnicesei Maria Paladi după împresurare cu hotărâtura ce făcusă un Perju vornic de poartă şi după ce au văzut rânduiţii boieri scrisorile Episcopiei, apoi au măsurat şi moşiile, atât Episcopiei, cât şi cele ce vin de la Crasna şi din gios de moşiile răzăşilor acestora şi din sus şi toate numai până în muche Crasnii despre răsărit stau, găsind şi pietre cum şi de bouri despărţitoare, aşişdere şi arătare de scrisori fără numai răzăşii aceştia să iasă din linia altor moşii să treacă peste muchia Crasnei şi să-s scoboare până în Lohan, cum pre larg arată mărturia rânduiţilor boieri şi că după ce s-au văzut de către divan această mărturie şi s-au cetit şi scrisorile Episcopiei şi s-au văzut şi harta care şi de către răzăşi este primită s-au întrebat la ce nu se mulţumesc şi ce este cererea lor.

Iar întâi la parte de sus au vrut să zică cum că după ce hotarul satului Broştenii să începe din sus din gura drumului ce vine din Lohan şi merge până în valea Popii, n-ar înţelege către ce peste Lohan să meargă mai înainte ci acolo în Lohan ar fi întâlnint cu hotarele ce vin de la Crasna dar acest zis a lor este cu părere greşită că-i hotarnica Episcopiei cea veche, după ce merge până în valea Popii, apoi zice şi spre Crasna împrotiva locului până în hotarul Crasnii, care îndestul de curat înţălegire dă, că nu stă în vale(a) Popii ci merge mai înainte până în hotarul Crasnii trecând peste Lohan, apoi şi pentru margine(a) cea din gios a Broştenilor, iarăşi umblă ei să ştirbeză o bucată mare de loc alunecându-să cu hotarnica Episcopiei după ce merge în obârşia Derăslăvăţului la răscruce ar fi zicând până în obârşia văii Răci în dreptul locului până în Vlăştineasa unde să împreună cu hotarul Creţeştilor, că adică acea bucată de loc n-ar cuprinde-o hotarnica Episcopiei ci ar trebui de la răscruce să ocolească pe la obârşia văii Răci şi apoi să meargă la Vlăştineasa, zicând că acea bucată de loc ar fi a lor, pentru o moarte de om ce s-ar fi făcut acolo în vremile vechi. Dar cu acel zis a lor fără a nu avea nici o dovadă sau vreo stăpânire nu pot să ştirbeze moşia Broştenii a Episcopiei, că deşi pomeneşte hotarnica de obârşia văii Răci, dar destul că din răscruce zice în dreptul locului peste deal până în Vlăştiniasa şi zicând în dreptul locului nu poate să-s abată din linia dreaptă, ci din răscruce trebuie să meargă drept în Vlăştiniasa, au mai vrut ei să zică, că acolo între Broşteni şi Creţeşti şi alte moşii a Episcopiei ar mai fi o moşie a lor anume Drăgoeştii arătând şi un ispisoc vechi din 7054 apr(ilie) 9 de când sânt trecuţi 255 ani de la domnul Petru Vvod ce întăreşte unui Toma Bancovici şi altora satul Drăgoeştii, cei pe pârâul Vlăştinesăi, fiind că li s-au prăpădit dresăle când a venit împăratul turcesc în pământul acesta până la Suceava, dar vreo altă dovădă în urma ispisocului acestuia că ar fi stăpânit ei cu nume de Drăgoeşti locul acela n-au arătat, apoi nici ispisocul nu scrie la ce ţinut sânt aceşti Drăgoeşti şi nici poate acum să le dea lor moşia cu acest ispisoc după atâta trecere de ani ce n-au avut nici o lucrare şi pentru că între Broşteni şi între celelante moşii a Episcopiei ce sânt din gios de apa Lohanului nu poate să mai încapă altă moşie Episcopia are îndestulă dovadă ispisocul domnului Vasile Vvod din 7154 august 20 care întăreşte Episcopiei după cercetare(a) ce a făcut la faţa locului Toma vel vornic, adică din gios din valea Popii şi până în hotarul altor sate a Episcopiei şi iată dar că cererea lor cu nume de moarte de om şi cu nume de Drăgoeşti este cu totul fără de cale şi fără de nici o dovadă, apoi şi pentru năvălirea ce se silesc ei a face ca să-s pogoare

147

cu moşiile lor ce vin de la Crasna până în Lohan cu cuvânt că la 7232 mart(ie) 3 când s-au hotărât Măţigani i Tatărăni i Gireni şi Deleni, ar fi arătând hotarnica până în mijlocul codrului despre răsărit că merg acele moşii şi că acum dacă nu-i vor lăsa să treacă peste zarea dealului ei n-au codru, dar de hotarnica ce o arată ei, o întâmpină alte hotarnice mai vechi a altor moşii din sus şi din gios moşiilor lor care merg numai până în zarea dealului Crasna şi nu pot ei să iasă din rânduiala altor moşii ce sânt megieşite cu moşiile lor şi din sus şi din gios care au tot o curgere, ci unde stau acele, acolo trebuie să stea şi moşiile lor şi că zic ei că n-au codru însuşi dum(nea)lui banul Matei Negel fiind de faţă au arătat că au fost codru şi până în zarea dealului Crasna dar din vreme în vreme s-au stricat. Apoi dar de nu şi ei n-au acum codru, daca ei l-au stricat nu este datoare Episcopia a le da din moşiile sale. Întărită fiind anaforaua şi de domnul Costandin Alexandru Ipsilant Vvod că stăpânire(a) să-s urmeză despre amândouă părţile întocmai după cum prin anafora se cuprinde. Deci din cuprinderea actului acestuia lămurindu-se Divanul de împregiurările aceştii pricini şi văzându-să că de la anul 1801 de când s-au hotărât această pricină din partea răzăşilor, reclamaţia nu urmează de când de lângă vremea de mai înainte precum şi de atunce stăpânirea Episcopiei a fost şi este cu neclintire, precum şi însuşi jăluitorii răzăşi faţă fiind în presudfia divanului, au mărturisit că de la 1801 (...) jăluitorii n-au mai avut stăpânire. Încât după asemenea împregiurare pricina aceasta pe temeiul pravilei obşteştii adunări este cu desăvârşire închisă, iar cererea jăluitorilor zadarnică ca să strămute o atâta de învechită stăpânire. Pentru care se şi hotărăşte că cererea jăluitorilor rămânâd în veci închisă după pravila obşteştii adunări Episcopia să rămână în nesupărare mai mult în această pricină. Drept aceea domnia noastră în temeiul legilor statornicite după noul aşăzământ, prin acest hrisov cu a noastră iscălitură şi pecete întărim hotărârea mai sus prescrisă a divanului spre veşnica curmare a proţesului în temeiul articolului 364 din organicescul reglement. Urmând întru aceasta credinţa boierilor domniei noastre mădulare a divanului domnesc iscăliţi în anafora, dumnealui logofăt Costachi Balş, vornic Iordache Balş, vornic Petrache Mavrogheni, vornic Sandu Crupenţchi, vornic Costache Sturza, vornic Teodor Balş şi a candidatului îndeplinitor complectului dum-lui Alecu Vârnav. Pentru care poruncim dum-sale vel logofăt a dreptăţii Nicolai Canta, că prin locul cuviincios să aducă întru împlinire hotărârea arătată. Scrisusau hrisovul acesta la scaunul domnesc în oraşul Iaşii în anul al 7-le al domniei noastre.

Anul 1840 luna iulie 5 zile Nº 115

<ss> Mihail Sturza pecetea

D.A.N.I.C., F.E.H., VI / 6, original, filigran, bine conservat, pecete rotundă aplicată în chinovar.

151. - 1841 februarie 10 (Iaşi). - Visteria comunică Episcopului Sofronie Miclescu că aprobă hirotonisirea candidatului Gheorghe ca preot la Biserica

148

Sfântul Gheorghe din târgul Huşi cu condiţia ca Episcopia să confirme că nu mai solicită numirea unui alt dascăl până la viitoarea catagrafie.

Preo Sfinţii Sale Chirio Chir Sofroni Episcop Huşii

Adresul Preo Sfinţiilor Voastre cu Nº s-au primit la visterii şi văzându-să cerire(a) ci să faci di ai da voe candidatului G(h)eorg(h)i ca să să hirotonis(e)ască preut la Bisărica cu hram(ul) Sf(ântul) G(h)eorg(h)i din târgul Huşii. Cu cinste(a) căzută (...) să lămureşti că esti unul din acei doi dascăli lăsaţi după aşăzământ aceştii visterii pentru cântăreţ. Apoi visterie nici că poate înainti a sa lucrare până când mai întâi nu va ave(a) cuviinciosul răspunsu că alt dascăl în locul acestuia nu să va mai ceri până la viitoare catagrafii. Pentru care veţi şi binevoi Preo Sfinţia Voastră a trimiti visteriei un asămine răspunsu pentru ca după aceala să să înaintezi lucrare.

<ss> vel vist. N. Şuţu<ss> Şef pah. N. Mi....

M(asa): trei Nº 9531841 febr(uarie) 10

D.J.A.N.V., Colecţia de documente “Foi volante”, 420 / 1841, Original hârtie,.

151 bis. - 1841 iulie 8. – Raportul lui Gheorghe Popov, privighetorul ocolului Prutul, ţinutul Fălciu, către Isprăvnicie prin care arată rezultatul cercetărilor în conflictul dintre Episcopia Huşilor şi aga Scarlat Rosăt pentru călcarea moşiei Vârâţi.

CopieCătră Cinstita Isprăvnicie Ţinutului Fălciului

Privig(h)itoriul de ocolul PrutuluiRaport

Primind poronca Cinstitei Isprăvnicii de supt Nº 4409 prin care mi să scrie ca să merg la moşia Vârâţii a Sfintei Episcopii şi să fac cercetare de să calcă o parte de loc din pomenita moşie Vârâţii de cătră oamenii d(umi)sali agăi Scarlat Rosăt cu vitele samavolniceşte, precum şi mai înainte (...) urmat asăminea samavolnicie şi discoperind asăminea întindere, să stavilarisăsc şi să mărginesc pe amândouă părţile după stăpânirea avută de mai nainte.

După care următoriu fiind am mers la pomenita moşie şi aducând oameni vrednici de credinţă din satul Lunca Banului, care au ştiinţă pe unde au urmat stâpânirea Episcopiei din vechi precum şi în anul trecut şi anume oameni ce au fost adunaţi la cercetare, Ioniţă Penişoară, Vasâli Codreanu, Marcu Coşteri şi Ştefan Carp paznic. Şi după ştiinţele ce au arătat oamenii, precum şi pe faţa pământului sau

149

dovedit că a stăpânit Episcopia până în matca văii Săcuţa, atât în anul trecut precum şi mai nainte, găsându-să cea mai de temei dovadă şi aceasta că ogoarele de arătură din anul trecut şi de mai nainte, să găsăsc mai tocma în matca văii Săcuţa stăpânirea Episcopiei. Şi oamenii du(mi)sale agăi Scarlat Rosăt s-au dovedit după ogoarele ce au fost arate şi ştiinţăle ce au dat oamenii pomeniţi cu locul ce s-a călcat de către oamenii du(mi)sale Rosăt cu vitele, este pe dreaptă parte a Episcopiei, moşia Vârâţii.

Cunoscându-se samavolniceasca păşire din partea oamenilor du(mi)sale Rosăt şi viderat s-au înţeles şi s-au cunoscut că moşiile Lunca Banului pe din sus, Vârâţii în mijloc şi Şcheiţa pe din gios, merge lungimea lor tot una până în Săcuţa capetele despre apus şi numai de pe Vârâţi au călcat un capăt cu vitele oamenii du(mi)sale Scarlat Rosăt, iar Şcheiţa şi Lunca să stăpânesc în hotarul ce au vechi.

De aceea cu aceasta şi cu alte dovezi ce s-au însemnat sus să cunoaşte samavolniceşte păşirea întru care au stavilarisât stăpânirea Episcopiei a stăpâni pe unde au stăpânit şi în anul trecut, rămâind numai a se da dezlegare ca să să tragă o brazdă sau alte osăbite semne. Şi de urmare ce am păzit cu supunere aduc la ştiinţa Cinstitei Isprăvnicii.

1841 iulie 8

Nº 145Iscălit G(h)eorg(h)ie Popov

A.E.H., F.E.H., pachet 2, dosar 1 / 1839-1846, f. 23, Copie.

152. - ante 1841 iulie 11. – Nota Consulatului Franţei înaintată Logofeţiei Mari a Dreptăţii cu privire la datoriile lui Alexandru Ioan Cuza din Paris.

Copie Tălmăcire de pe nota consulatului Galiei cu Nº 145

Prin nota gios iscălitul(ului) adrisarisâtă Înălţimii Sale stăpânitorului domn în pricina mai multor datorii ce dum(nea)l(u)i Alecsandru Cuza, fiul post(elnicului) Ioan Cuza, a făcut pe la diosăbite feţe din Paris şi a căror împlinire stăpânirea din Franţia a recomanduit consulatului din Eşi, cu grăbire ca să tratarisască de altă decât numai precum glăsuieşte şi un înscris a giudecătoriei de Galaţi adresarisit (...) consulatului de acolo, de legiuita s-au neligiuita vrâstă a datornicului, precum şi de adevărata sumă reclamarisită. Deci, de este nevrâsnic, părintele după legile Moldaviei încă este răspunzător de urmările fiului său, mai ales că bătrânul Cuza nu ave(a) la Paris nici un fel de răspunzător pentru fiul său şi iarăş(i) de este vrâsnic, apoi silit este a plăti însuş(i) datoriile sale. Cât însă se atinge de legiuire(a) pretenţiei, apoi nu-i nici o îndoială aşa precum însuş(i) dum(nea)lui Alecsandru Cuza nu tăgăduieşte suma reclamarisită. Pe lângă aceste(a) mai (este) de luat aminte că în vreme(a) petrecerii gios iscălitului la Galaţi încă anul trecut poftind la el pe dum(nea)lui Cuza pentru a tratarisi împreună de pretenţiile sus pomenite dum(nea)lui le-a cunoscut toate de bune şi declarând că însuş(i) cinstit dum(nea)lui nu-l iartă de a nu plăti asămine(a) bani dândui-se numai vadele cuviincioase.

150

Datoriile aceste(a) se alcătuiesc: 1-iu – de un sânet de 542 franci, iscălit de dum(nea)lui Cuza în Paris la 26 Iunie 18282 şi dat la mâna numitului Braia; 2-le – de o socoteală a croitorului Berje din 5 iuli(e) 1838 pentru strai(ele) lucrate în vreme de doi ani, aproape suindu-se la 2522 franci, în socoteala cărora plătind 500 franci rămâne curat 2022 franci; 3-le – de o altă socoteală a croitorilor Belaco şi Ploman de 240 franci pentru o manta de postav vânăt căptuşită cu mătăsărie şi o păreche pantaloni de trico subţire. Mai jăluindu-se dum(nea)lui Alecu Cuza că socoteala lui Berje ar fi încărcată, gios iscălitul spre lesnire(a) dumisale a scăzut dintrânsa 270 franci, dar când era în sfârşit să se regularisască toată socoteala şi să se hotărască vadele pentru plata datoriei lămurită, atunci sau şi făcut nevăzut dum(nea)lui Cuza neîntorcându-se, mai mult la gios iscălitul, încât consulatul i-a făcut cunoscut că aşa precum n-a găsit cu cale de a se alcătui, apoi va fi citarisit prin drumul giudecăţii. Gios iscălitul nu poate socoti că prin o închipuită nevrâsnicie dum(nea)lui Alecu Cuza s-ar pute(a) îndrepta de (a) refuzarisi plata banilor cuveniţi la nişte croitori, care temei numai a bunei credinţe i-au lucrat strai(ele) în curgere de vr(e)o câţ(i)va ani. Apoi, aşa precum nu se vede scris pe fruntea unui tânăr bo(i)er moldovan de este de 18 sau 21 ani, un biet lucrător nu-ş(i) poate închipui că acest bo(i)er se va duce din Paris fără a mai vesti de se află măcar în viaţă şi se va întrebuinţa toate chipurile şi mijloace(le) pentru a scăpa de o datorie aşa de dreaptă ca aceasta. Pravilele Moldovei nu sânt aduse aici ca şi aiure(a) pentru de aapăra şi a favoriza şăretlicuri(le) ce sânt statornicite aici, precum şi înfrânarea spre paza şi lipsirea lucrărilor neiertate înfrânărea ce le calcă. Aici nu-i vorbă de a afla cum şi de ce numitul Cuza a câştigat credit la Paris, dar ştiut este că aici creditorii de la 1837 i-au lucrat straie de 2804 franci fără a-şi putea dobândi până acum drept(ul) lor. Deci aşa precum această datorie nu se trage de la un zaraf (...) alt interes de bani, ce pravilele osândesc, apoi gios iscălitul pofteşte pe cinstita logofeţie de a binevoi a porunci împlinire(a) acelor 2804 franci de la dum(nea)lui Alecu Cuza în destulă vreme fiind de când jăluitorii din Paris atăruiesc reclamarisirea dreptului lor.

Pentru întocmai ce ce(a) primită în logofeţie<ss>

D.J.A.N.I., Fond Ministerul de Interne, Tr. 1772, Op. 2833, dosar 1356, f.2

– 2v; 5, Copie

153. - 1841 iulie 11. – Logofeţia Mare a Dreptăţii înaintează Departamentului Trebilor din Lăuntru nota consulatului Franţei

Logofeţia mare a Dreptăţii Secţia a III-a Nº 4022 1841 Iulie 11 zile

Departamentul Trebilor din Lăuntru

2 Probabil 1838151

Din însoţita aici tălmăcire a notei ce logofeţia a primit de la consulatul Franţei, supt Nº 145, pre larg se va pliforisi acel(ui) cinstit departament de cerere(a) ce face consulatul pentru îndestulare(a) a câţiva lăcuitori din Paris cu sumele ce au a lua de la dum(nea)lui Alecsandru Cuza.

Deci logofeţia din povodul unei din nou note ce pomenitul consulat a adresarisit către Pre(a) Înălţatul Domn aceasta şi asupra căreia Înălţimea Sa prin rezoluţia supt Nº 1764 pomeneşte a se grăbi legiuita îndestulare, cu cinste pofteşte pe acel cinstit Departament ca să binevoiască a pune în lucrare cuvenita îndestulare.

D.J.A.N.I., Fond Ministerul de Interne, Tr. 1772, Op. 2833, dosar 1356, f. 1, Original

154. - 1842 mai 29. – Epitropia învăţăturilor publice din Principatul Moldovei intervine pe lângă Departamentul trebilor din lăuntru în vederea stopării tăierii pădurii de pe proprietăţile Seminariei, aflate în posesia schitului Rafaila, ţinutul Vaslui.

Epitropia Învăţăturilor Publice în Principatul Moldovei Nº 200 Luna Mai 29 zile1842

Cătră Cinst(itul) Dipartament al trebilor din lăuntru

Epitropia, din împrejurări neputând până acum a cerceta şi trebile iconomice a Seminariei Veniamine, spre a le da un curs mai regulat şi luând ştiinţă că posesorul schitului Rafail cu cotunurile i părţile de răzăşie ce sânt proprietate a Seminariei, ar fi făcând istov prin neurmată tă(i)ere a pădurei. Cinstitul Dipartament este poftit că păn(ă) ce Epitropia să va încredinţa de condiţiile contractului ce are şi chipul înposăsuirii numitului schit i de păzirea sau călcarea acelora până când Epitropia va lua măsurile cele mai nimerite în pri(v)inţa unui asemenea sfânt aşăzământ, de îndată să poruncească prin canalul cuviincios a opri tă(i)erea pădurii.

<ss> Secretar <ss>

D.J.A.N.I., Fond Ministerul de Interne, Tr. 1772, Op. 2020, dosar 1794, f. 1, Original

155. - 1842 august 11. – Isprăvnicia ţinutului Vaslui raportează Departamentului trebilor din lăuntru punerea în aplicare a poruncii acestui departament privind interzicerea tăierii pădurii de posesor.

Cătră cinstitul Dipartament al trebilor din lăuntru

152

Isprăv(nicia) ţinutului Vasluiului Raport

Potrivit poruncii cinstitului departament de supt N. 13110, oprindu-să tă(i)erea pădurii di pe moşia Rafaila de cătră posăsor(ul) ace(le)i moşii, prin rânduirea de doi mazili cu îndatorire ca să nu îngăduiască a tă(i)e un par măcar din pominita pădure, precum prin ţitarisita poruncă să îngrădeşte.Să supune cunoştinţă de urmarea păzită.

<ss> <ss>

D.J.A.N.I., Fond Ministerul de Interne, Tr. 1772, Op. 2020, dosar 1794, f. 16, Original

156. - 1842 august 30. – Epitropia învăţăturilor publice din Principatul Moldovei intervine pe lângă Departamentul trebilor din lăuntru în vederea ridicării sechestrului impus asupra pădurii schitului Rafaila din ţinutul Vaslui.

Epitropia Învăţăturilor Publice în Principatul Moldovei Nº 433 Anul 1842 luna August 30 Iassi

Cătră Cinst(itul) Dipartament din lăuntru

În urmarea adresului Epitropiei de supt N. 200 cinst(itul) Dipartament au orânduit a să pune secfestru asupra schitului Rafail, până la lămurirea pricinei ce să născusă între posesorul de faţă ieromonahul Aristarh şi între Epitropie în privirea tă(i)erii lemnelor din pădurea numitului schit. Fiind însă că acum s-au rânduit de noi o comisie care să cerceteze cu de amănuntul toată pricina aceasta, Epitropia cu cinste pofteşte pe Cinst(itul) Departament ca să poruncească a să rădica pomenitul secvestru.

<ss> <ss>

D.J.A.N.I., Fond Ministerul de Interne, Tr. 1772, Op. 2020, dosar 1794, f. 19, Original

153

157. - 1843 iunie 27. - Enache Galeri vornicul porţii se plânge domnitorului de obijduirile suferite din partea lui Ioan Cuza ce deţine proprietăţi la moşia Fichiteşti, ţinutul Tutova.

Înălţate Doamne,

Nemaiputând suferi obijduiri şi sărăcii, ce acum de o îndelungată vreme îmi pricinuieşte pe drept pământul meu d(umnealui) Ioan Cuza, ce are proprietăţi la moşia Fichiteştilor, încât a rămas lucru ami lăsa casa şi copii şi a mă înstrăina în lume, ca doară aş pute(a) scăpa de o asăminea persoană, care sânt binecunoscute înaltei ocârmuiri purtările şi (...). Dar mai de luat aminte este că d(umnealui) Cuza se ispiteşte ami ridica şi viaţa, care asămine cuvânt a răsuflat către unii şi alţii. Apoi, deşi m-am jăluit locurilor competente pentru a lui stavilarisire (...) dar n-a fost chip că d(umnealui) îndoit dispare(?). Pentru aceasta cu lacrimi alerg la înalt auzul Înălţimii Voastre ca să vă milostiviţi asupra nelegiuitelor obijduiri ce sufăr şi înalt a porunci locului cuviincios, ca pe de o parte prin cercetări la faţa locului prin înadins şi de credinţă feţe să descopere toate păgubirile ce mi-au pricinuit până acum, ce prin izvod anume le voi arăta şi prin urmare a mă îndestula, iar pe de alta a-mi săguregsi şi viaţa ce d(umnealui) stă zi în zi a mi-o răpi. Şi tot odată prin măsurile cuvenite al şi stavilarisi de la nişte asăminea nelegiuite urmări pentru viitorime şi de punere la cale va rămâne în veci pomenire. La mila Înălţimii Voastre Prea plecat şi supus <ss> Enache Galeri vornicul porţii

D.J.A.N.I., Fond Ministerul de Interne, Tr. 1772, Op. 2833, dosar 2833, f. 1-1v, Original

158. - 1843 decembrie 23. - Jalba isnafului din Huşi către Eforia orăşenescă.

Cătră cinstita Eforii târgului Huşii isnaful blănarilor jalobă,

Având noi această misării a blănării ci după toati greutăţile vremilor noi plătim birul vistieriei atât morţii şi fugiţii din breaslă şi acum la vremi când aşteptăm să putem fi şi noi înlesniţi de a faci ceva alişverişi spre a întâmpina nevoile noastri atunci vin streinii cu marfă şi cu toati acesti că isnaful nostru după vechiul aşezământ le cumpărăm marfă cu toptanul. Însă ei au îndrăzneală înpotriva vechiului aşazământ şi vând şi cu amăruntul marfă şi închizându-ne alişverişul dug(h)enilor noastri când aşteptăm şi noi ceva alişveriş ci noi rămânem a purta havaeturile târgului de aceea dar noi plecaţi ne rugăm cinstitii eforii ca să binevoească a stavilarisi pi streinii ci vor veni cu marfă în acest târgu di a nu vindi cu amăruntul ci numai cu toptanul precum şi mai înainti vreme sau obicinuit şi precum şi la oraşul Eşii tot asemine să obicinueşte fiindcă isnaful blănarilor cum din acum sau îmbunătăţit la aceasta ca şi când s-ar dovidi cineva din streini de urma

154

asemine atunci să faci străfuiri la cutie isnafului şi sânt cu totul opriţi di cătră ocârmuire înpedocări di aceasta ne rugăm plecaţi să fim puşi la coli şi di aceasta va rămâne o mare pomeneri.

Cinstiţii eforii iscăliţi: 1843 decembrie 231. Danciu Vasili2. Dimitr [...]3. Dimitr [...]4. Dimitr [...]5. Neculai Vasiliu.6. Gavril Andriian.7. Georgi Amocancii8. [...]

Întocmit cu originalul

<ss>

D. J. A. N. I., Fond Ministerul de Interne, Tr. 1772, Op. 2020, dosar 2950 / 1843, f. 2, copie.

159. - 1844 august 11 – Jalba lui Herşcu Korinblum prin care cere intervenţia Departamentului Trebilor din Lăuntru pe lângă Isprăvnicia ţinutului Fălciu în vederea recuperării banilor datoraţi de locuitorii satelor Buneşti şi Brădiceşti.

Către Cinstit(ul) Departament (al) trebilor din lăuntru

De la Herşcu KorinblumJalbă

La lăcuitorii satelor Buneştii şi Brădiceştii din ţinutul Fălciului, încă din trecutul an când eu mă aflam cumpărător dejmelor din acele sate, am dat spre a lor înlesnire atât păpuşoi cât şi fân precum (spaţiu gol în document – N.A.), pe datorie cu mult mai îngiosit preţ decât cum se vinde(a) în ace(a) vreme, când urmând destulă lipsă, de la care şi pân(ă) astăz(i) am a lua o sumă bani precum zapisele ce am dovedesc. Deci rog pe cinstitul Departament să binevoiască a porunci isprăv(niciei) acelui ţinut de a mi se împlini banii după zapisele ce voi înfăţişa.

<ss> Herşcu Korinblum

D. J. A. N. I., Fond Ministerul de Interne, Tr. 1772, Op. 2020, dosar 5109, f. 1, Original

160. - 1845 februarie 1. – Comitetul Sănătăţii principatului Modovei se adresează Vistieriei Moldovei cu privire la mutarea medicului ţinutului Fălciu la ţinutul Neamţului.

155

Comitetul Sănătăţii a

Prinţipatului Moldoviei N°151 1845 februarie 1 iu

Cinstitii Visterii

Fiind că pe dum(ne)alui doctorul Iosip Caramilia, doctorul ţinutului Fălciul, din poronca pre(a) înălţatului Domn s-au mutat cu acee(a)ş(i) îndatorire de doctor la ţinutul Neamţului, tot cu leafa de do(u)ă mii patru sute lei pe an din § doctorilor, să pofteşti pe Vistierie ca să binevoiască a rădica plata aceastor bani ce să dau de la ţinutul Fălciului şi a o muta la ţinutul Neamţului, poruncind acei isprăvnicii de a slobozi dumis(ale) doctorului Caramelia de la zi întâi a trecutei luni genar, regulat la svârşitul fieştecarie(i) triminia.

<ss> <ss> D. Sturza

D. J. A. N. I., Fond Visteria Moldovei, dosar 166 / 1845, f. 3, Original.

161. - 1845 aprilie 4 – Hotărnicia moşiei Leoşti, proprietatea Banului Grigore Butuce, de moşia Episcopiei Huşilor, realizată de slugerul Dumitru Lupaşcu.

Hotarnică

Gios iscăliţii, sluger Dimitri Lupaşcu asesorul giudec(ătoriei) ţin(utului) Fălciu şi vorn(icul) porţii Vasile Tene, însărcinaţi, cel întâi prin adres(a) giudecăt(oriei) din 8 a trecutei luni fevr(uarie), Nº 409, întemeiat pe porunca Depart(amentului) Dreptăţii Nº 303, şi cel al doilea cu adres(a) din partea ţinutalii Is(prăvnicii) din 2 a curgătoarii, întemeiat pe ofisul domnesc din 17 genar trecut, următorul ai Nº 9 spre a merge şi a aduce întru deplinire hotărârea cuprinsă prin jurnalul Divanului Ţării de Gios din trecutul an 843, Nº 121, în proţesul dintre d(umnealui) Banul Grigore Butuce cu Sfân(ta) Episcopie Huşii pentru pământ din moşia Leoştii, astăzi venind la faţa locului, faţă fiind atât d(umnealui) Banul Butuce, precum şi d(umnealui) Pitar(ul) Anastasă Condre, opştescul vechil a Sf(intei) Episcopii, s-au citit mai întâi cuprinderea pomenitului jurnal şi s-a văzut că să hotărăşte că stânjeni lămuriţi prin cercetare locală ce s-ar fi luat din moşia Leoştii a dum(nealui) banului Dimitră, posesorul de Berbiceni a Sf(intei) Episcopii, adică pe zarea Crasnei despre Creţeşti 20 stânjeni, de pe valea Crasnei în şes 27 stânjeni şi de la acel capăt în linie dreaptă până în hot(a)r(ul) din sus despre Bălţaţi şi din urma (...) prihăniri, să-i dee în stăpânire d(anului) banului către partea dum(nealui) Leoştii. Pe acest temei mergând la capătul moşiei despre Creţeşti, zarea Crasnei, la piatra neprihănită, unde astăzi este hotar moşiilor a dum(nealui) banului de moşia Sfin(tei) Episcopii şi măsurându-să 20 stânjeni în gios la deal de drumul Huşului s-au pus două pietre hot(arnice) ce-au despărţit Leoştii de Berbicenii a Sfân(tei) Episcopii, făcându-se alături despre miazăzi de piatră şi mai vale de acolo mergând la al doilea piatră pe valea Crasnei şi măsurând douzecişişapte stânjeni în gios s-a pus piatră hotar de la vale de drum şi din gios de o fântână numită a Todosâe a

156

Comonesăi, făcându-se şi acolo al 2-le movilă despre miazăzi de piatră şi de acole în linie dreaptă până în piatra hotar(nica) Bălţaţilor, s-au statornicit stăpânire dum(nea)lui banului Grigore Butuce întocma după (...) cuprinderii pomenitului jurnal a Divanului, pentru care spre întemeierea stăpânirii i s-au dat dum(nea) banului şi această mărturie hotarnică.

Iscăliţi, asesorul sluger Dimitrie Lupaşcu şi vornic porţâi Vasâle Tene.

D.A.N.I.C., F.E.H., IV/2, original, filigran, bine conservat.

162. - 1845 iulie 16. – Numirea temporară a unui „epohirurg în hultuirea copiilor”la ţinutul Fălciului.

Comitetul Sănătăţii a Prinţipatului Moldoviei N°782 1845 iulie 16 zile Iaşi

Cinstitii Visterii

La ţânutul Fălciului urmând a să rândui un epohirurg în hultuirea copiilor comitetul au rânduit de la 15 a curgătoarei pe epohirurgul Adolf Bordea hultuitor de la ţânutul Tutovei vremelniceşti până la găsirea unui altul de a hultui copii şi din ţânutul Fălciului cu adaos de 50 lei pe lună peste leafa de una sută lei ce priimi până acum.

Pentru care să pofteşti pe vistierie ca să binevoiască a porunci isprăv(niciei) ţânutului Tutovei ca pe lângă una sută lei pe lună ci s-au dat numitului, să i să mai dei cincizăci lei pe lună de la 15 a curgătoarei în socotiala § medical.

<ss> <ss> D. Sturza

D. J. A. N. I., Fond Visteria Moldovei, dosar 166 / 1845, f. 19, Original.

163. - 1846 februarie 25 – Adresa Departamentului Averilor Bisericeşti către vornicul Ilie Kogălniceanu, posesorul moşiei Vârâţi.

Cinstit Dumisali Vornicului Ilie Kogălniceanu, posesor moşiei Vârâţi de la ţinut Fălciul

După reclamaţiile dumitale asupra dumisali vornicului Scarlat Rosăt, proprietarul moşiei Todirenii, pentru pagubele pricinuite cu păşunarea a nişte vite, cu întinderea arătării în moşia Vârâţii, Departamentul acesta a Averilor Bisericeşti scriind Isprăvniciei ţinutului Fălciu cele de cuviinţă de a cerceta cu (...) şi a raportui Departamentului, au primit acest raport cu Nº 1220 pe cari în copie îl alăturăm şi spre lămurire d-tale de cele descoperite de Isprăvnicie.

157

<ss> D. D. P. Balş<ss>Secţia întâia Nº 4331846 fevr(uarie) 25

A.E.H., F.E.H., pachet 2, dosar 1/1839-1846, f 39.

164. - 1846 martie 22. - Mărturia preoţilor de la biserica Sfântul Gheorghe din mahalaua Plopeni, târgul Huşi, despre moartea lui Gheorghe Petrov.

Mărturie

La an 1842 luna mart(ie) 3 s-au săvârşit din viaţă G(h)eorge Petrov din târgul Huşi, măhălaua Plopeni, ispovedit şi împărtăşit şi îngropat la bisărica cu hramul Sfinţii Voevozi şi prohodit de către noi preoţii de bisărica Sfânt(ul) Marelui Mucenic G(h)eorg(h)eşi spre ştiinţă am întărit aceasta cu ale noastre iscălituri şi punere peceţii bisericii.

<ss> 1846 mart(ie) 22

D.J.A.N.I., Documente, IX / 74, Original, Pecete

165. - 1847 februarie 28.- Jalba adresată de vorniceasa Catinca Rosetti Departamentului Trebilor din Lăuntru.

Către Cinst(it) Departamentul Trebilor din lăuntru

Vorn(i)ceasa Catinca Rosăt Jalobă

Un număr de lăcuitori / precum mă lămuresc prin uneltiri / strămutându-se de pe moşâie me(a) Soleştii, de la ţânut(ul) Vasluiului la moşâie Voineştii, ţânut(ul) Tutovei, proprieta(tea) a răpos(atului) comis Pavel Cerchez, după multă stăruinţă ce am întrebuinţat prin Visterie, mi s-au înapoiat la urma lor. Dar ce folos că numărându-le 410 lei spre a se plăti de datorie / acolo unde s-au găsit fugiţ(i) / cel proprietar prin mijloacele privig(h)etorului de ocol luându-le banii şi bătându-i cumplit, apoi le-au mai împlinit încă 770 lei în vite, luându-le şi pâine şi rămâindu-le acolo şi toată hrana. De peste an au venit (...) în ce(a) mai ticăloasă stare (în) Nº de opt, iar unul din pricina acestei nedrepte împliniri a rămas tot acolo, anume Neculai Costachi.

Pentru care urmare, deşi m-am adresarisât în multe rânduri la isprăv(nicia) ţânutului, însă îndestulare n-am aflat, prin aceasta, dar, adresarisându-mă cinstitului Departament îl rog ca să binevoiască a porunci locului cuvenit, pe de o parte ca să înapoiască vitele, pâ(i)ne şi tot avutul ce fără dreptate s-au împlinit, a acestor lăcuitori, cu aceasta ca în fiinţa vechilului meu socotindu-se pe fieştecare lăcuitor cu

158

dreptul ce va fi eu voi plăti, iar pe de alta să mi se înapoiască şi acel lăcuitor împreună cu vitele, pâ(i)ne şi tot avutul lui. 1847 febr(uarie) 28

<ss> vor(niceasa) Catinca Rosăt

D.J.A.N.I., Fond Ministerul de Interne, Tr. 1772, Op. 2833, dosar 11141, f.2-2v, Original

166. - 1847 martie 2.- Direcţia Seminarului „Veniamin Costache” din Iaşi face cunoscută Şcolii Catihetice din Huşi apariţia lucrării Istoria Sfântă şi modalităţile de achiziţionare. Direcţia Seminariei Veniamine Cucerniciei sale Sac(h)elarului Nicolae Roiu Catihet ţinutului Fălciu

Istoria Sfântă a (i)eşit de supt tipar; Deci înc(h)ipueşte cât se poate vreun ocazion; Iar de nu ai altul, apoi poţi trimite pe vreunul din candidaţi cu cvitanţie de numărul exemplarelor ce vor trebui. Preţul unui exemplar este şase lei.

Direcţia doreşte a avea răspunsul despre urmare.

<ss> Arh. Filaret <ss> <ss>Ierod(iacon) Mel(c)hisedec Inspector

Prin lucrare. <ss> D.Manoilescu Nº 69

A.E.H., F.E.H., dosar 2/1846, f.37, Pachet 3, Original

167. - 1847 mai 30. - Însemnare de hârtiile atingătoare de schimbul urmat între sluger Ioan Bosie şi Episcopia Huşilor.

OpisulHârtiilor atingătoare de schimbul urmat între d(umnealui)lui sluger

Ioan Bosie şi Sfânta Episcopie de Huşi

1-iu. În original jaloba d(umi)sale slugeriului Ioan Bosie către Departamentul Averilor Bisericeşti din anul 1847 februar(ie) 28, prin care propune a face schimbul cu Episcopia.

2 -le. În original raportul Isprăvniciei de Fălciu cu Nº 2953 din 1847 april 10, prin care face cunoscut Departamentului Averilor Bisericeşti lucrarea comisiei rânduite spre cercetarea pământurilor de schimbul acela, adecă a slug(erului) Bosie şi acel al Episcopiei de Huşi.

3 -le. În original actul de preţăluire din 1847 apriil în 6, dat din partea boierilor ce au fost însărcinaţi cu preţăluirea pământurilor de schimb adeverit de

159

către rânduitul Episcopiei, revizorul Departamentului Bisericii, dregătorul ţinutului Fălciu şi proprietarul schimbului.

4. În original jaloba ce au dat acelei comisii d(umnea)lui sluger Bosie, declaratoare că toate îndatoririle ce erau puse de suitorii săi asupra Episcopiei ca să ţie biserica din Avereşti vecinic şi nestrămutat, în stare bună, le e asupră-şi, săvârşindu-să schimbul. 5. În original anaforaua Depart(amentului) Averilor Bisericeşti din 1847 April(ie) 21 cu Nº 810, înalt întărită ca să se săvârşească schimbul.

D.A.N.I.C., F.E.H., XXIV/179, Original, hârtie.

168. - 1847 . – Lista imobilelor din Huşi mistuite de incendiu.

Nº

Acareturilor

ArătarePreţu(l) în lei a fieştecare acaret

11

11

11112

111

2

21

2

11111

Casă a neguţitoriului Eni Coşăr cu toate heiurile între calfe Acareturile de p(r)in pregiurul caselor dum(nealui). păhar(nicul) Costachi Şăndri şi altele din launtrul ogrăzii Ioan Eni o casă cu toată pojâjâia, birnic .Casă a lui Teodor Costăndaki întrE calfe cu toate acareturile de prin pregiur şi lucruri a(le) stoln(icului) Neculai Păladi, documenturi şi altele.O casă a văduvei Ursoei Ciobotaru.O casă a lui Grigore Hosmii, mazil şi toate heiurile.Casă a lui Iordachi mazil, asăminea. Casă a Rucsandii Giurcăneanu, cu toată pojâjiaCase a dum(ale) comis(ul Costachi C(h)erc(h)ez cu toate din lăuntru ogrăzii şi mobilele ei Casă a lui Neculai Paşălău cu toate heiurile, calfăCasă a lui Iord(che) Mandirigiu, nevolnic cu toată pojâjiaCasă a du(misale) spătar Panaite Catargiu cu toate acareturile şi mobileleCase, una a vătavului Neculai Laniodari şi alta a preutesei Maria, dintr-o ogradă.Case, a cinovnicului Costin Popov într-o ogradă.Casă a lui Tănasă Spânu cu toate dinlăuntru ogrăzii, starea al 2-le, patentar.Case a văduvei Zoiţa Sămulia într-o îngrăditură cu toată pojâjia.Casă a lui Şt(...) Armaşu cu toată pojâjia, patentar al 2-le.

5000

12000 1500

50000 800 2000 1000 2500

35000 2000 2000

60000 4000

7000

14000

15000 2000 3000 6000 2500 1500

160

1111121112

11121

1

112

21

111

11

111321111111

Casă a văduvei Mărculeasă, asăminea.Casă a lui Ţonea Petrovici, nevolnic.Casă a văduvei Ilisaveta.Casă a pisaltului Năstasa.Casă a lui Vasâli Sprânceană, patentar de starea al 3-le.Casă a lui Ioan Fanarog, supus străin cu toată pojâjia. Casă a lui Toader Şălaru cu toată , stare al 3-le.Casă a lui Costia Popov, asăminea patentar .....Casă a lui Ene a priscorniţăi, asăminea mazil. Case a văduvei Ileana Cotar,asăminea.Casă a văduvei Petruşeu, asăminea. Casă a lui Ioan Minciu, priviliget.Casă a lui Enciu Dimitriu, între calfe.Case a lui Eni Ciofea, cu toate dinlăuntru şi o magaza cu fabrică de sopon de starea al 2-le, patentar.Casă a văduvei Catinca Sofia lui Vătag Neculai.Casă a cinovnicului Neculai Marcu cu toate din lăuntrul ei. Casă a văduvei Safta, soţia răp(osatului) G(h)eorg(h)i Dănilă.Case a lui Filip iconomu(l), cu toată pojâjia. Casă cu heiurile ei în care era şcoala publică şi pojâjia profesorului. Casă cu două rânduri a neguţitorului Ianachi Manoliu şi to(a)t(ă) avere(a), patentar de stare al 2-le. Casă a du(mnealui) sluger Ştefan Dobroviciu. Casă a căp(itanului) G(h)eorg(h)i Bălan. Casă a post(elni)c(ului) G(h)eorg(h)i Zlătar şi tot avutu(l) din ea Case într-o ogradă a lui Sămion Gelan, la niamuri. Casă a doi fraţi preună, Sămion sân Necula Marin şi Marincea calfă, bez o casă acelui întâi alăturea şi alta a lui G(h)eorg(h)itot frate fiind totu(l) într-o ogradă. Casă a văduvei Zmăranda Frimuleasă şi to(a)tă pojâjia.Căsuţă a văduvei Mărioara Bua(..)lira.Casă a Ilincăi, soţia unui Costachi şi cumnată cu răp(osatul) Anastasăi Fonbăiaru.Casă a văduvei Nastasâia.Dug(h)eană băcălie a lui Alicsandru Floria, patenter starea al 2-le Dug(h)eană a jâd(o)v(ului) Herşcu Lachesău. Dug(h)eană a lui Dumitru Unguru, patentar de stare al 3-le.Dug(h)eană a lui G(h)eorg(h)i Hode, birnic.

2000 4000 4000 900 1000 6000 1000 2500 1200

60000 1800 4000 10000 10000

10000

45000 2000 2500 35000

8000

90000 8000 150

6000 1000

6000 4000 2000 4000 7000 4000 1000 1500 3000 1500 7000 1200 2000

161

2

32

1

11

111

1312122

221211111111

1221221

21

Dug(h)eni a lui Leiba Surdu la tacsâi.Dug(h)eni a iconomului Irimia. Dug(h)eană a lui Neculai Ţagan.Dug(h)eană a lui Ioan Feraru şi o casă.Dug(h)eană a lui Sămon jâd(o)v la tacsăi.Dug(h)eană a lui Neculai Marole, de stare al 3-le.Tij, o casă a lui.Dug(h)eană a jâd(o)v(ului) Gidalia la tacsăi.Dug(h)eană a lui Anton Chitariu şi alte acareturi.Dug(h)eni a jâd(o)v(ului) Iţâc Croitor cu marfă de 800 lei şi a lui Radovici.Dug(h)eni a lui Dumitru Curăraru cu a ginerelui său.Dug(h)eni şi o casă de la măhăla, a lui Alecsa Coşăr, de stare al 2-le, şi toată pojâjia lui Avram Curuivan.Casă în care a şăzut dum(nea)lui aga Vasâle Rosăt cu chirie de la spăt(a)r Zoiţa Dumitriu.Mobilele dum(ealui) agăi şi tot calabalâcul.Dug(h)eană din dos a văduvei Kotes Kamalei.Dug(h)eană a lui Toma Curuivan de starea al 3-le cu două case în măhăla.Dug(h)eană a lui Răducan Isăcesc calfă.Dug(h)eană a lui Neculai Buzatu patenter în (...).Dug(h)eană şi o casă din dos a lui G(h)eorg(h)i Meriacri, patentar de stare al 3-le.Dug(h)eană cu casă din dos a lui Postu Popa, asăminea.Dug(h)eni şi o casă din dos a căp(i)t(anului) Ştefan frunză.Dug(h)eană a lui Manolachi Suzovin, birnic.Dug(h)eni a lui Dumitrachi Marole, patentar de stare al 3-le.Dug(h)eană a lui G(h)eorg(h)i zăt Marole calfă.Dug(h)eni şi o casă a jâd(o)v(ului) Aron zăt Bercu la tacsăi.Dug(h)eni şi o casă din dos a lui Ioan Şchiopu, de stare al 3-le.Dug(h)eni şi o casă a iconomulu Toadr Coşăr.Dug(h)eni a lui Gavril popa mazil.Casă a văduvei Sotira. Dug(h)eni a lui Chiriac Sava cu marfă în ea, căpătâier.Dug(h)eană şi o casă a lui Tudurache Iordan de starea al 3-le.Dug(h)eană a lui Neculai Bălan, asăminea.Casă a lui Vasâle Georg(h)iu, de starea al 2-le.Casă a lui Tudurachi Zamfir calfă.Casă a lui Dumitrachi Pantază birnic.

2000 3000

22000

1500 60000 4000

20000 4000 1500

2000 3000 24000 2500 6000 2000 4000

5000 3500 2000 2000 2000 800 700 10000 5000 2500

2000

4000 10000 14000 6000 7000 60000 20000

600 1200 20000

162

1111221111231211112111123111122121212111221212

Casă a altui Pantază, starea al 3-le, cu toată pojâjia.Casă a ginerilor.Casă a ginerilor Zămfirăaiuaei Costache şi Ilenii, la nici o dare.Casă a stolnicului Roşculescu cu toată pojâjia.Case cu heiurile lor, a lui Culcii Sava, ruptaş.Case a văduvei Safta Giulioai.Casă a lui Gavril zăt Culceoi cu toată pojâjia, calfă.Case Năstasă Curtez cu toată pojâjia de stare al 2-le.Case a lui G(h)eorg(h)i sân Praparcic, privilighet. Casă, tij a spătăresei Dumitriu în care şedea Lupu Casapu, arzândui şi 150 lei banii haznalei. Case a lui Zoia, supus străin cu toată pojâjia.Casă a lui Sava Ivnac de stare al 2-le cu toată pojâjia.Casă a lui Costin Blănariu de starea al 3-le.Casă a Catincăi, sora lui Panaiti Arnăutu cu toată pojâjia.Casă a lui Panaiti Arnăutu de stare al 3-le.Casă a Căsandrei,vara Sămulesâi, cu toată pojâjia.Case, tij a stol. (..).Case a lui Grigore zăt iconomu(l), calfă.Căsuţă a lui Iordan Miticea.Casă a lui Ivan Bogea, birnic.Casă a lui Vasâli Chircan, ţâgan.Casă a lui Vasâli sân Dumitru Chircan ţâgan.Case cu heiurile ei, a lui Ioan Bucătar, ţâgan.Case a lui Dumitru Vezâtiu într-o ogradă ţâgan.Casă a babei Ursulesă, ţâgancă.Case a iconomului (...) Bendet.Căsuţă a lui G(h)eorg(h)i ţâgan.Casă a văduvei Parfeni Samicov.Casă a Mariei lui Mihai.Casă a văduvei Chiriţa.Case a lui Vasâlache Bu(...)lat, de starea al 3-le.Casă a văduvei CatinasiCasă a văduvei Paraschiva cu toată pojâjia.Casă a lui Chiriac Marcel, de stare al 3-le.Casă a lui Iordache Na(...), asăminea.Case într-o ogradă a lui Ratcu Bogasâeru, supus străin.Case într-o ogradă a lui Ţâncu Argintar, asăminea.Casă a văduvei Paraschiva.Casă a ţintirimului unguresc.Casă a văduvei Nastasâia Spânoai.Altă casă a lui Ioan Spânu.Case a lui Ştefan Maiadu, stare al 3-le.Case a lui Sava Dumitru, asăminea.

2500 2500 6000 4000 3000 1500 4000 2000 500 1000 1500 4000 500 5000 2000 2000 2000 1000 8000 2000 1000 1200 3000 20000 10000 2500 1000 2500 3000 5000 6000 1000 3000 500 10000 600 7000 3500 1600 1600 2500 4000 3500 20000 2000 13000

163

3

12111111113111111111111112111111111111

Casă a privilighetului zăt Ioan Cişmigiu.Case a lui Vlad Dobrovici, stare al 3-le.Casă a văduvei Ioana Croitoriţa.Case a lui Mihail Cojocaru.Casă a văduvei Tălmăciţa.Case G(h)eorg(h)e Buiuc, stare al 3-le.Casă a lui To(a)der Mânzatu ,mazil.Casă a lui Ia(...)on Trăistaru de starea al 3-le.Casă Radu Păscariu, nevolnic.Case a lui Mitică G(h)eoghiu, de atare al 3-le.Case a lui Vasâle Brânzaru, asăminea.Casă a răp(osatului) Eni Croitor.Case a lui Stărea Aftanasâu, supus străin.Casă a lui petrea Marole cu to(a)ti heiurile, stare al 3-le.Case a lui Frumuzache Petrov, asăminea.Case cu alte heiuri într-o ogradă a dum(isale) pah(a)r(nicul) Dimitri Cocri.Casă a lui Ioan Tudoran, birnic.Case a preotului Mărgărint.Casă a preutesăi lui Ion Băsălce.Casă a lui Niţă Chilian, nevolnic.Casă a văduvei Safta, patentar de stare al 3-le.Casă a văduvei Safta.Casă a iconomului Vasâle Tătăran.Casă a lui Luca Bălţatu, birnic.Casă a lui Vasâle Vârnă mazil.Casă a lui Neculai Botizatu, nici la o orânduială.Case a lui Gavril Condurache, birnic.Casă a lui Gavril Dumitru, birnic.Casă a lui Blănaru, calfă.Casă a văduveiMaria Bădărău, cu toată pojâjâia.Casă a lui Ianache a Catrinii, birnic.Casă a văduvei Maria.Casă a lui Hariton Popa, birnic.Casă a lui G(h)eog(h)i Parpalea, mazâl.Casă a lui Vasâli Vreciu, la nici o dare.Casă a lui G(h)eog(h)i Pascal de stare al 3-le.Casă a lui Chiriac Pascal, asăminea.O dug(h)eană a văduvei Drahnă.O casă a lui Alecu Radu, calfă.Casă a lui G(h)eog(h)i Radu, asăminea.Casă a văduvei Sămina, birnică.Case a lui Ioan Rândunică, birnic.Casă a lui Vasâle Olaru, birnic.Casă a lui Vasâle Stoian, stare al 3-le.

60000 1000 6000 1000 1500 6000 1500 7000 800 7000 800 2000 800 1000 800 800 600 600 1500 2500 3500 4000 2000 2500 1500 600 2500 3000 600 800 300 6000 5000 5000 200 4000 500 500 1000

164

Casă Vasâle Bălţatu, asămine.Casă a lui State Adam, asămine.Casă a lui G(h)irasâm (...........)Casă a lui Neculai G(h)irasâm, de stare al 2-le.Casă a lui Neculai Curaru, calfă.Casă a văduvei Paraschiva, birnică.Casă a preotului Alecu Sandru.Casă a lui Ioan Muntean, birnic.Casă a Catrinii văduvei.Casă a lui Argir Pogănescu, birnic.

D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia Fălciu, Tr.926,Op.1026, dosar 507, f.6-10, Original

169. - 1848 septembrie 6. – Adeverinţă prin care aga Mustafa, vechilul lui Hasan Iazagi, primeşte 1000 lei de la casa răposatului spătar Rizu prin judecătoria ţinutului Fălciu.

Pe temeiul rezoluţiei Prea Înălţatului Domn, din 17 iulie, precum şi aceea a giudecătoriei din şase sept(embrie) următoriu însemnate pe jaloba mea supt Nº 1521, a registrului am primit din giud(ecătoria) ţinutului Fălciului una mie lei din banii casei răp(o)s(atu)lui spătar Rizu. Pentru care spre dovadă dau această adeverinţă.

1848 sept(embrie) 6<ss >Mustafa aga<ss> (în limba osmană – N. A.)

În preodstvia giudec(ătoriei) s-au numărat otomanului Mustafa aga vechilul, lui Hasan Iazagi, una mie lei şi în nefiinţa condicii anu(lui) 845, fiind trimisă la logofeţie, a-a dat această adeverinţă pe care se pune în lada depoziturilor.

<ss>

D.A.N.I.C., Fond Achiziţii noi, MIX/1, original.

170. - 1848 noiembrie 15. – Maria Brânză solicită trecerea de la catolicism la ortodoxie.

Înalt Preo Sfinţiti şi mult milostivi stăpâniMaria Brânză

Cucernică cerere

Eu mă găsăscu de religii catolică, pe care de la naştere cu curata feciorii am purtat-o până astăzi vârsta 18 ani. Acum cunoscând că legia pravoslavnică a creştinilor este mai bună şi mai cinstită şi de iai † şi mai favorată de fiecare naştere.

165

Am venit în plecari a priimi sfântul botăz şi a mă numi şi eu creştină pe lângă care nădăjduescu şi căsătoria de bună religii. De aceea dar îndemnată de pravoslavni(ca) şi între(a)ga creştinătaţi dorită de fiecare rătăcit – precum eu o cunosc pe aceea ci până astăzi am purtat, Plecată şi întrutot supusă cadu la mila Înalt preo Sfinţiilor Voastri, cu milostivire să binevoiţi ca prin sfântul botez să-mi câştig dorita pravoslavnic(ă) încreştinare şi prin urmar(e) mai departe. Pentru care pomenire preo sfinţiilor voastre înpotriva doritii de mine fericită în creştinătate nici odată va fi uitată.

Al Preo sfinţiilr Vo(a)strePre plecată şi supusă slugă

<ss> Marienia Brânză1848 noiembrie 15

Duhovniceasca Consistorii a Sfintii Episcopii Huşii

Cătră sfinţie sa iconomul Vasile Călmăşachi de la biserica Sfântului DumitriiAciastă jalba înregistrată cu rezoluţia Pria Sfinţitului; în priciaz vi să recomendueşte din care vă ve-ţi pliroforisi pentru cerire(a) ce face iscălita jăluitoare; Deci vi să scrie ca să urmaţi în totul, după cuprindere(a) stăpâneştii rezoluţii cu cercetare şi catihisare precum să porunceşte şi apoi ve-ţi raportui urmare(a) şi râvna ce va arăta jăluitoare(a); După care ve-ţi lua povăţueri spre înaintare lucraria.

Nº 215 anul 1849 Genarie 3<ss>

A.E.H., F.E.H., dosar 135/1864, f. 1, Original, Pachet 34

171. - 1849 iunie 6. – Embatic acordat de Episcopul Sofronie Miclescu lui Ioan Cioloca pentru casa, ograda şi grădiniţa, situate în Corni, în schimbul plăţii a trei ocă de ceară anual şi obligaţiei de a nu construi dugheană, crâşmă şi velniţă.

Embatic

Ioan Cioloca, carele mai mulţi ani s-a aflat în slujbele casei Episcopiei Huşului, având o casă a sa pe moşia Corni a acestii Episcopii în mahalaua Cotroceni, cu îngrădire de loc de trei firte, în care se cuprinde ograda şi grădiniţa casei cu câţva pomi, megieşindu-să acest loc cu via lui Ilie Bîzîztul, latura despre apus, cu altui Cioloca capătul din sus, cu via neguţătorului Atanasie Mahovci ?, iar capătul din gios cu drumul obştesc, ne-au rugat a i să da embatic de o plată hotărâtă pe an.

Deci, după a sa rugăminte în privirea slujbelor ce-au făcut, prin aceasta hotărâm ca numitul să dea la Episcopie în tot anul câte trei ocă ceară, cu care va fi scutit de orice dare cuvenită proprietăţii, de la casa şi de pe locul arătat şi apărat de toate îndatoririle ce sunt pe cislalţi locuitori din această mahala supuşi lucrului de tot, însă fără a avea el cuvânt a cere de la proprietar locuri de hrană, ca un sătean rămânând că dacă ar avea trebuinţă de aceasta să să învoiască osăbit şi mărginindu-

166

să ca în locul arătat, să nu facă nici un fel de acaret pentru speculaţie, precum dugheană, crâşmă, velniţă şi altele de asemenea. Şi dar, spre ştiinţă şi întocmai urmare s-a dat numitului acest înscris cu a noastră iscălitură şi cu pecetea Episcopiei.

1849 iunie 6 zileNº

<ss> Sofronie Episcop Huşului

D.A.N.I.C., F.E.H., II/33, Original; Vezi şi copia trimisă Episcopiei la 27 aprilie 1862 în A.E.H., F.E.H., dosar 80/1862 , f. 69, Pachet 25

172. - 1850 mai 25 . – Înscrisul lui Hasan Iazagi către aga Manau Mustafa.

Fac ştiut prin aceasta că don Isale Manau Mustafa precum că fiind a fost însărcinat de vechil de către supt iscălitul în proţesul ce am avut, acum m-am învoit cu d(umnea)lui cu următorul chip, adică d(umnea)lui Mustafa de astăzi înainte, nu se va amesteca nicicum în vreo treabă acestui proţes pentru care mi-am dat toate hârtiile atingătoare de acest proţes dinceput şi până astăzi, iar pentru ostenelile ce au întrebuinţat d(umnealui) Mustafa până astăzi şi anume 3300 lei adică trei mii trei sute lei, a primit de la judec(ătoria) ţân(utului) Fălciu şi un sinet de una mie opt sute lei ce dator. la(...)va rămîne răsuflat( ?), pe lângă aceste mă îndatorez ai mai da şi două mii patru sute lei încă din banii ce se află împliniţi la judecăt(oria) ţân(utului) Fălciului. Dacă le voi scoate atunci am a răspunde şi eu aceasta ca o ipsoflicare ,care când îi voi plăti bani de sus arătaţi, socotindu-mă îi voi primi aceasti înapoi şi pentru mai adevărat temei urmează a mea iscălitură otomaniceşti.

 <ss>

1850 maiu 25

Am scris cu zisa D. Hasan Iazagi şi sunt martor, Ioan Şahnazeran.

D.A.N.I.C., Achiziţii noi, MX / 1, Original.

173. - 1850 iulie 1. – Sofronie Episcopul Huşului dă scrisoare de embatic lui Neculai Cocri din Huşi, aprobând să construiască două mori cu câte două pietre pe locul cumpărat de la Mihail Lari, loc care se află pe moşia Broşteni.

Embatic

(…) paharnic Mihail Lari, având un loc pe moşia Broşteni a acestei Episcopii, cuprins în scrisoarea de embatic din 26 noembrie a trecutului an 1841, cu dreptate de a-şi face pe el casă de locuinţă, hambar de ţinut pâine şi livadă şi vie fiind îndatorit a da la Episcopie în tot anul câte două ocă ceară. Casele, dar cu alte heiuri şi livada şi via ce au întemeiat d-lui paharnicul pe locul arătat, dimpreună cu

167

dreptatea embaticului însemnat mai sus cu formalnic document prin vânzare le-am trecut în proprietatea d-sale spătarului Nicolae Cocri care acum ne-au propus cerând învoire a face pe locul arătat şi două mori de cai, câte cu două pietre, de făină pitluită şi de acea de rând.

În privire deci cu întreprinderea d(umi)sale spătarului ar fi de multă îndemnare şi înlesnire atât locuitorilor din acest târg, precum şi tuturor satelor Episcopiei şi celor străine de prin pregiur, care opşteşte simţesc multă nevoie de mori. Am primit propunerea d(umi)sale spătarului şi iată că prin această osăbită scrisoare de embatic încuviinţez a face d(umi)sale două mori de cai, fieştecare câte cu două pietre înlăuntrul locului caselor sale, fără vreo adăugire de mai mult loc. Pentru care acareturi de spiculaţie d(umnea)lui spătar(ul) este îndatorit a da la Episcopie în fieştecare an câte şapte oca ceară sau câte două sute ocă făină bună pitluită mai întâi, făcută din grâul d(umi)sale, rămânând la voinţa Episcopiei a primi ceară sau făină în fieştecare an, însă fără a să scădea ceva din darea însemnată prin scrisoare embaticului vechi. Spre ştiinţă deci şi întocmai urmare s-a dat d(umi)sale spătarului Cocri această scrisoare de embatic cu a noastră iscălitură şi cu pecetea Episcopiei.

1850 iulie 1iu Nº 111

<ss>Sofronie Episcop Huşului

D.J.A.N.V., Colecţia de Documente „Foi Volante”, nr. 435/1850, original, sigiliu în tuş negru.

174. - 1850 iulie 7. – Divanul Apelativ întăreşte iconomului Ieremia Folescu pe via cumpărată cu 2060 lei, a răposatului Grigori Rizu, scoasă la mezat.

Divanul Apelativ al Moldavviei

Fostul domn Mihail Sturza, prin ofisul din 6 Iulii, anul trecut 1847, cu Nº 108, puind în vederea acestui Divan că după mai multele tânguiri a unora din creditori(i) răposatului spăt(ar) Grigori Rizu, că din averea datornicului s-ar fi sfitarisit, rămâind necuprinsă de catagrafii şi apoi c(h)iar la vânzarea averii nemişcătoare s-ar fi întrebuinţat iconomii, cumpărându-să de cătră văduva răposatului datornic, cu preţu foarte îngiosit; fostul domn cât, pentru descoperirea averei ce ar fi mistuit de mai înainte au poruncit a să întrebuinţa mijloacele unei cărţi de blestem; Iar cât pentru îngiosirea preţului cu cari s-au vândut nemişcătoarea avere, fiind că este spre paguba mesii creditală, în cari privescu osăbite dreptăţi, atât de amanet cât şi de datorii a cămărei, unii cu dreptăţi orfaniceşti şi fiind încă că unul din creditori, Hasan nepot lui Adduromaz Iazagi, prin jalobe ce au dat înălţimei sale să îndatoreşti a priimi casile drept trei zăci şi cinci până la patru zăci mii lei şi stânjinul de moşii până la zăci galbini unul, au poroncit ca în priivirea unor aşa înpregiurări, cari nu sânt (i)ertate de legi să să scoată în de iznoavă vânzare averea arătată începând strigarea mezatului di la preţul cu care s-au hareceluit .

Din îndemnul căreia, Divanul făcând luare aminte lucrărilor giudecătoriei ţinutului Fălciu, la cari s-au săvârşit mezaturile, s-au văzut că ea scoţând în mezat

168

spre vecinică vânzare, între altele şi o vii din podgorie Huşii a răposat(ului) spătar Rizu, cari vie au cumpărat-o iconomu(l) Irimia Folescul cu dou(ă) mii şaizăci lei Nº 2060 lei, prin urmare şi Divanul pe temeiul ţitatului ofis scoţând în de iznoavă vânzare propusa avere prin îndeplinirea unei din nou liţitaţii, pe de o parte s-au înaintit cuvenitele publicaţii, iar pe de alta s-au înfiinţat şi ţidule mezatului, cu No 7741, spre urmarea strigării şi hareceluirii mezatului, asupra muştereului ce ar da mai folositor preţu, încât să să poată acoperi şi c(h)eltuielile făcute de cumpărătoriu, potrivit aceasta cu lucrările aflate în acte. Încât la 23 Iunie trecut, fiind cea mai de pe urmă zi a îndeplinirei liţitaţii, s-au urmat îndestule strigări, pentru vânzarea pominitei vii, şi nu s-au arătat nici un muşteriu, care să dei mai folosizor preţu, ca să să acoperi mai vârtos şi c(h)eltuelile înbunătăţirilor făcute de cumpărătoriul de mai înainte.

Prin înc(h)ierea din aceaşi zi, încuviinţându-să hareceluirea făcută la giudecătoria Fălciiu, asupra iconomului Folescu, prin poronca No 4361, i s-au cerut lămurire dacă arătatul cumpărătoriu au răspuns deplin în giudecătorii preţul hareceluirei făcută la ea, ca prin urmare să i să poată întări după formă cumpărătura, şi di la ea prin raportul No 2145, s-au primit încredinţare că arătatul preţu al harceluirii s-au răspuns deplin în giudecătorie de cătră sfinţia sa iconomul Folescu. Deci pe temeiul lucrărilor urmate Divanul prin acest act întăreşte vecinica şi pacinica stăpânire a sfinţii sale iconomului Irimia Folescu şi a urmaşilor sfinţii sale, din neam în neam asupra arătatei vii, ca pre una ce-au cumpărat-o cu după credinţă prin formal mezat.

Prezident <ss> <ss> <ss> <ss> <ss> <ss>

Secţia III a

Nº 4740 Anul 1850 Iulie 7 zile Iaşi

D.A.N.I.C., Achiziţii noi, MLV / 2, Original

175. - 1850 octombrie 27. - Anaforaoa Domnescului Divan în pricina dintre negustorii Anastasie şi Petrache Bobescu din Huşi, declaraţi faliţi, căminarul Hristia Mortopuloşi spătarul Neculai Cherchez.

Prea Înălţate Doamne!Pe lângă alţ(i) creditori a neguţătorilor din târgul Huşâi Anastasâe şi

Petrachi Bobeşti, care la neputinţă de aş(i) plăti datoriile s-au declarat de faliţi. S-au ivit şi supusul rosăenesc, Dum(nea)lui căm(ina)r Hristia Mortopolo, cu pretenţăi pentru 10735 lei 10 parale şi 200 #, ce ave(a) a lua de la numiţii Bobeşti; precum şi dum(nea)lui spăt(ar) Neculai Cerc(h)ez cu pretenţăi pentru 24100 lei capiti şi a lor dobândă.

Giudecătoria ţânutul(ui) Fălciu la care s-a deschis lucrarea concursului, a cercetat îndeosebi şi dreptăţile acestor doi creditori ,prin înfăţişarea dumn(ea)lor cu curatoru(l) pricinilor; şi încât pentru dum(nea)lui Mortopulo, care cere protimisâre cu dreptul de secvestrant, prin încheierea ce au făcut la 12 iunie 1845, giudecătoria

169

a avut în vedere că după porunca ce a fost primit(ă) la 5 iuli(e) 1844 cu Nº633 de la tribunalul de Comerţ, adică mai înainte de a se declara Bobeştii de faliţ(i); că fără ce(a) mai mică întârziere să se pu(nă) secvestru prin locul competent pe toată avere(a) mişcătoare şi nemişcătoare a neguţătorilor Anastasă şi Petrachi Bobeşti, care să stea pâ(nă) la precurmare(a) pricinii ce urma asuprăle din parte(a) dum(nealui) Hriste(a) Mortopulo pentru 10735 lei,10 par(ale) ce dum(nea)lui Mortopulo a plătit către neguţătoriul Georcovici pentru Bobeşti, şi care săguranţăi a 200 # ce Bobeştii datoresc către dum(nea)lui Paisia Argenti, iar dum(nea)lui Mortopulo este c(h)izăş ; fiind că de către acel tribunal de comerţ s-a cercetat dreptăţile pe care jăluitorul Mortopulo îşi sprijină reclamaţiile şi găsindu-se legiuită după ar(ti)c(olul) din reglement a regulat a se pune acel secvestru.

Din îndemnul ace(lei)i porunci a tribunalului de comerţ, giudecătoria a şi scris ţinutalei isprăvnicii a pune secvestrul pe averea Bobeştilor.După aceasta giudecătoria intrând în cercetarea dreptăţilor dum(i)s(ale) Mortopulo, acesta prin vechilul său a înfăţişat următoarele dovezi.

1- 1844 februarie 13 – Un înscris în dialectu(l) grecesc supt iscălitura lui Hriste(a) Mortopulo adeverit de martori din Galaţi, prin care înscris dum(nea)lui Mortopulo declară că Petrachi Bobe, vroind ca să vândă 200 chile popuşoi de la hambare trădaţ(i) pân(ă) sfârşitul lunii mai, dum(nea)lui Mortopulo închizlăşluieşte pentru el Bobe ,că dacă la vade nu va răspunde păpuşoi(i) la cumpărător, îi va răspunde dum(nea)lui Mortopulo.

2- 1844 febr(uarie) 14 – Contractu(l) lui Petre Bobe prin care în temeiul chezăşiei de mai sus a vândut lui Spiru Georcovici 200 chile păpuşoi şi a primit atunci de la el 8200 lei.

3- 1844 febr(uarie) 14 – Înscrisul lui Petrachi Bobe prin care asigurează pe dum(nea)lui căm(ina)r Mortopulo de a răspunde totul la întâmplare când dum(nea)lui ar pătimi vreo pagubă cu chezăşia dată pentru dânsul pentru acele 200 chile păpuşoi.

4- 1844 april(ie) – Un sânet a lui Petrachi Bobe că având a răspunde în trei luni dum(i)s(ale) Paidia 200 galbeni pentru care dând chezăşie dum(nea)lui Mortopulo dă şi el Bobe acest înscris spre siguranţă dum(i)s(ale) Mortopulo că va fi întocmai următoriu şi nu-i va aduce vreo supărare.

5- 1844 mai 22 – O scrisoare particulară a lui Petre Bobe prin (care) scrie de la Bârlad dum(i)s(ale) căm(ina)r(ului) Mortopulo ca să facă toate c(h)ipurile a iconomisi, încât dacă vor trece puţine zile peste termenul de 25 mai cumpărătorul păpuşoilor să nu facă vreo lucrare, căci el Bobe va pune toate silinţele a aduce popuşoi mai degrabă fiind oprit întru aceasta numai de către un Pavăl Carvuni care nu ar fi bătut păpuşoi(i) la vreme.

6- 1844 iuni(e) 20 – Scrisoare(a) lui Anastasă Bobe către dum(nea)lui căm(i)na(r) Mortopulo rugândul ca să-i îngădui(e) încă câteva zile şi ei vor pune la cale pentru supărarea ce i-au pricinuit dum(i)s(ale) căm(i)na(r)lui cu chezăşia ce a dat pentru dânşii.

7- 1844 iuni(e) 15 – O chezăşie supt iscălitura lui Anastasă Bobe prin care săguripsăşti şi el în toată avere(a) sa mişcătoare şi nemişcătoare pe dum(nea)lui căm(i)na(r)ul Mortopulo, atât în pretenţia a 200 chile păpuşoi vânduţ(i) de de

170

nepotul său Petrachi Bobe lui Spiru Giocovici, precum şi pentru un sânet de 200 # ce datoreşti către Paidia Argenti.

8- 1844 sep(tem)b(rie) – Înscrisul lui Spiru Giorcovici că la neurmare (a) lui Bobe cu dare(a) păpuşoilor, el a apucat pe dum(nea)lui Mortopulo ca un chezăş şi s-aîndestulat de la dum(nea)lui cu 10950 lei, adică 8200 ca a primit Bobe de la el la facerea contractului şi 2750 lei despăgubirea sa de folosul păpuşoilor.

Asupra acestor dovez(i) înfăţişate de vechilul dum(i)s(ale) Mortopulo (...) faliţilor au întâmpinat cu o hârtie supt nume de socoteală urmată întâi (de) Pavăl Carvuni şi faliţi, însă neiscălită şi scrisă de faliţi,iar falitul Petrachi a propus verbal că dovezile pe care se sprijină Mortopulon-ar fi temelnici.Giudecătoria dibatorisând proţăsul s-a lămurit că pretenţia dum(i)s(ale) căm(i)na(r)ul Mortopulo este dreaptă şi nesupusă la nici o prihănire,slujind de dovadă că dum(nea)lui ca chezăş a îndeplinit condiţiile contractului lui Bobe către cumpărătorul păpuşoilor,adeverire(a) cumpărătorului în dosul contractului că s-au îndestulat de la dum(nea)lui chizăşul cu capital 8200 lei, număraţi la încheierea actului vânzării lui Bobe, precum şi pentru celelante cheltuieli cuvenite pe întreaga sumă de păpuşoi, 200 chile în sumă de 2750 lei, care alăturându-să către capitalul de 8200 lei, fac 10950 lei, cursul Galaţului; cu care bani faliţii Bobeşti se cunosc drepţi datori către dum(nea)lui căm(ina)r Mortopulo. Asămine şi 200 # blanci iarăş(i) faliţii Bobeşti sânt datori ai răspunde dum(i)s(ale) căm(i)na(r)ul după înscrisul lor din 6 april(ie) 1844 neputându-se lua nici de un temei închipuita socoteală înfăţoşată de către curatori din parte(a) faliţilor cu care au vroit ei să anuleze pretenţia dum(i)s(ale) Mortopulo, supt cuvânt că acel Pavăl Carbuni ar fi fost omul dum(i)s(ale) căm(i)na(r)ului Mortopulo şi că ei în socoteala dum(i)s(ale) căm(i)na(r)ul iar fi dat bani pentru că: a) Nici o dovadă n-au dat întru aceasta, b) Că acea socoteală fiind scrisă şi închipuită de faliţi ar fi putut face şi altele asăminea fără să poată da vreun temei.Şi v) Că chiar scrisoarea falitului Petrachi din 22 mai scrisă de la târgul Bârladului dă dovadă foarte neîndoielnică că acel Pavăl Carbuni nu numai că n-au fost om a dum(i)s(ale) căm(i)na(r)ul Mortopulo, dar încă că ar fi fost ca un întrebuinţat din partea lor a faliţilor.Aşadar fiind că dum(i)s(ale) Mortopulo mai înainte încă de deschiderea falimentului a câştigat dreptate de secvestrant precum acta obiectului mărturiseşte porunca tribunalului de comerţ urmată către ace(a)giudec(ăto)rie din 1 iulie 1844 supt Nº 633, apoi dum(nea)lui cunoscându-se ca un secvest(r)ant în averea faliţilor potrivit cu § 1997 litera D, numai puţin şi după înscrisul din 15 iunie 1844 a lui Anastasă Bobe pe temeiul literei E, tot din acest §, dum(nea)lui Mortopulo intră în clasul al doile(a) spre a se despăgubi de 10950 lei cursul Galaţului i 200 # blanci încuviinţându-i dum(i)s(ale) Mortopulo (...) şi dobândă pe arătaţii bani potrivit cu §§ 1999 şi 2005 din condica ţâvilă.

Iar ceia ce priveşte pentru cei al doilea creditoriu dum(nea)lui spăt(arul) Neculai C(h)erc(h)ez, care pretinderiseşte 24100 lei giudecătoriei la 15 iuni(e) 1845 păşind către limpezirea şi a dreptăţilor dum(i)s(ale) spăt(arului) în fiinţa dum(i)s(ale şi a curatorului pricinilor faliţilor şi în nefiinţa faliţilor şi maicii lui Petrachi Bobe, care s-au arătat cu pretenţie pentru casa amanetată de fiul ei către dum(nea)lui spăt(arul). Giudecătoria prin încheierea ce a făcut a cuprins: 1-iu,

Că dum(nea)lui spăt(arul) prin jaloba din 7 sep(tem)(b)rie 1844 a cerut a i se face îndestulare de la faliţii Bobeşti cu 24100 lei împreună cu a lor dobândă ce

171

are a lua cu sânet supt a lor iscălitură din 5 august 1843 şi supt siguranţă de amanet o dug(h)eană ce faliţii au în Huşi dreaptă a lor tovărăşie cu toate heiurile şi locul ei şi o casă cu heiurile ei supt nume că ar fi aceea a unuia din faliţi Petrachi, care casă este în Huş(i) la mahalaoa Sf(ântul) G(h)eorg(h)e.2., Că la 27 sep(tem)b(rie) 1844 pe lângă adresaţia stărostiei C.C..Agenţâi(ei) cu Nº 224, giud(e)c(ăto)ria a primit în copie jalba supusăi austriceşti Aspra Marinov mama unui(a) din faliţi, anume Petrachi, prin care s-a tânguit că de către fiul ei i s-ar fi amanetat la dum(nea)lui spăt(arul) împotriva datoriei sale casele ce ea le are în Huşi, fără vo(i)e şi primire(a) ei,cerând ea a fi scutită proprietaoa ei de răspundere.3., Dum(nea)lui spăt(arul) C(h)erc(h)ez spre sprijinirea dreptăţilor dum(i)s(ale) a înfăţoşat sânetu(l) lui Anastasă şi petrachi Bobeşti din 15 august 1843, că s-au împrumutat de la dum(nea)lui spăt(arul) Neculai C(h)erc(h)ez cu 25700 lei pe vade(a) de 2( -) 2/1 luni, punând amanet o dug(h)eană ce au de tovărăşie în Huş(i), iar Petrachi a ami pus amanet şi o casă cu locul ei ce zice că o areîn Huş(i). În dosul căruia zapis la 26 febr(uarie) 1844 se arată că s-au dat 1600 lei din capital cu praviliceasca lor dobândă şi mai rămân datori cu 24100 lei, care bani se îndatoresc ai răspunde în curândă vreme cu dobânda lor. 4., Că spre întâmpinare curatoeul pricinilor a arătat nişte ţâdule a dum(i)s(ale) spăt(arul) C(h)erc(h)ez, cerând curatoru(l) a se scăde(a) pe faliţi din suma datoriei cu 1657 lei 2 par(ale) arătaţ(i) şi prin catagrafia averii că a primit dum(nea)lui spăt(arul) de la faliţi în bani şi în marfă precum adevereşte izvodul şi ţâdulele dum(i)s(ale) spăt(arului) şi totodată curatoru(l) a propus a se face luare aminte asupra dobânzii nelegiuite ce ar fi tras dum(nea)lui spăt(arul) de la faliţi şi a se scăde(a) din suma sânetului. Aceste propuneri şi întâmpinări dibatorisându-le giudecătoria prin încheierea ce a cuprins că s-a lămurit că pentru suma de 24100 lei ce dum(nea)lui spăt(arul) pretinde de la faliţi din cuprindere (a) sânetului ce au înfăţişat din 15 august 1843 giudecătoria a văzut că dum(nea)lui împrumutând pe Bobeşti la trebuinţa neguţători(e)i lor pe vade de dou(ă) luni şi giumătate cu sumă de 25700 lei, în urmă la 26 febr(uarie) 1844 au răspuns ei din capite 1600 împreună cu legiuta lor dobândă ce au cuprins până atunci rămânând 24100 lei, precum în zapis se vede însemnat de ei, siguripsând ei pe dum(nea)lui spăt(arul) cu amanet o dug(h)eană ce au în Huşi dreaptă a lor de tovărăşie cu toate heiurile şi locul ei, pentru care lămuresc că măcar deşi în documentul acei dug(h)eni se zice că cumpărătura este pe numele lui Anastasă Bobe, apoi şi numita dug(h)eană o au pusă în tovărăşie la mijloc în socotelele lor, pe lângă care Petrachi Bobe a mai pus amanet şi o casă cu toate heiurile şi locul ei din Huşi, mahalaoa Sf(întul) G(h)eorg(h)e, fiind acest sânet scris şi iscălit de însuş(i) Bobeştii, adeverit şi din vr(e)o câteva feţe de marturi, în care sânet se arată lămurit şi pentru dobândă ce au plătito pravilicească, iar nu mai multă.După care apoi împrejurări sânetu(l) nici poate fi supus vreunei prihăniri, ci mai vârtos temeinic în a lui cuprindere. Iar îchipuita reclamaţie făcută de văduva Aspra Marinov asupra casei amanetată de Petrachi Bobe giudecătoria după luarea aminte ce a făcut cuprinderii documentului casăi din 9 august 1800 împărtăşit în copi(e) de stărostia C.C.Agenţâi pe lângă adresarea cu Nº 224 supt legalizaţia ei, când atuncea a văzut de faţă şi original(ul), s-au încredinţat că ace(a) casă este câştigată de văduva Marinov cu învoială de la un Ivanciu Minciu, pentru care ea a răspuns sumă de 1645 lei după cum în document se arată, care document se vede a fi încredinţat şi de feţe de boieri martori şi de

172

Isprăvnicia ţânutului la 10 au(gu)st 830; Apoi după asemenea, giudecătoria a cunoscut că ace(a) casă este dreaptă a văduvei Marinov şi amanetarisirea făcută de Petrachi este netemeinică, pentru că pe (...) priveşte nici cum proprietaoa ace(le)i case, ci pe maicăsa care se găseşte în viaţă încă nefiind câştigată de el cu vreun înscris de la mama sa, precum şi însuşi a arătat prin jalba din 14 decemb(rie), arătându-să şi acum originalul document tot în mâna ei; Iar asupra izvodului şi a ţâdulilor înfăţoşate de dum(nea)lui curatorul pentru banii şi marfa ce a tras dum(nea)lui spătar(ul) C(h)erc(h)ez de la faliţii Bobeşti, giudecătoria făcând de aproape luare aminte şi văzându-le toate scrisă şi iscălite de însuş(i) dum(nea)lui spătar(ul) precum şi o adiverinţă din partea unui om a dum(nea)lui, neprihăniti nici de însuş(i) dum(nea)lui, giudecătoria le-au încuviinţat de bune, afară numai de izvodul cuprinzător de 285 lei, 15 par(ale) care s-au văzut şi de giudecătorie, numai scris de faliţi, dar neîntemeiat cu vreo ţâdulă adusă spătarului.

Apoi după nişte asemenea împregiurări giudecătoria a hotărât ca din suma de 24100 lei cât are a lua dum(nea)lui spătar(ul) scăzându-să 1371 lei 27 parale ce a primit de la faliţ(i) mai înainte cu ţâdule, afară de izvodul de 285 lei 15 par(ale) care este prihănit de dum(nea)lui spătar(ul) şi neîncuviinţat, pentru restul de 22728 lei, 13 par(ale) să se îndestuleze dum(nea)lui spătar(ul) întâi cu preţul ce va (i)eşi din vânzare(a) dug(h)enii Bobeştilor ce s-a cunoscut legiuit amanetarisită şi după rostirea § 589 din condica ţâvilă ca unul ce dum(nea)lui spătar(ul) s-a siguripsât cu luarea documenturilor ace(le)i dug(h)eni, pentru care se va aşeza în clasul al 2-le(a), potrivit rostirei § 1997 din anexa concursului; Iar pentru restul ce va rămâne ca pentru o datorie privitoare personală asupra faliţilor, dum(nea)lui spătar(ul) potrivit § 2003 tot din anexa concursului să se aşeze în clasul al 4-le ca la vreme să se îndestuleze din cealaltă avere ce se va mai găsi la Bobeşti, precum aceasta dreptate i se dă şi chiar prin sânet , despăgubindu-se dum(nea)lui şi de dobânda ce i se cuvine a trage potrivit cu §§ 1999 şi 2005, neputând încuvinţa giudecătoria de a se despăgubi dum(nea)lui spătar(ul) şi din vânzarea casei amanetată pentru că ace(a) casă după dezvăluirile de mai sus se cunoaşte dreaptă a văduvei Aspra Marinov iar nu a fiului său; Asăminea giudecătoria n-a încuviinţat nici propunerea curatorului , că adică faliţii iar fi dat dum(nea)lui spătar(ul) dobândă mai mare dect ace(eia) legiuită, căci prin însuş(i) zâcere în dosul sânetului unde arată că au plătit din bani suma de 1600 lei faliţii au mărturisit că dobânda au plătit-o legiuită după pravilă iar nu mai mult.

Giudecătoria după ce a dezbătut şi a lămurit în parte dreptăţile tuturor creditorilor în înţelesul § 1992 din condica ţâvilă la 15 septemb(rie) 1845 a încheiat un generalnic jurnal în care a cuprins hotărârile date de ea pentru fiiştecare creditor şi ... aci anume clas a aşezat pe fiiştecare;Totodată giudecătoria a publicat prin foile săteşti clasificaţia ca acei din creditori ca ar fi nemulţumiţ(i) cu hotărârea făcută pentru limpezirea celorlalţi creditori precum şi asupra clasificaţiei, rămân a se foloso de dreptate(a)ce se legiueşte prin §§ 2010 şi 2012 din anexa pentru rânduiala concursului.

În acest jurnal vechilul dumsa(le) căm(ina)r(ului) Mortopulo a iscălit mulţămire, de asemenea şi dum(nea)lui spătar(ul) C(h)erc(h)ez iarăş()i mulţămiri, precum şi femeia Aspra Marinov iarăş(i) s-a mulţămit, iar unul din faliţ(i) Petrachi încât priveşte pentru aceşti doi creditori iscălind nemulţămiri precum şi curatorul

173

iarăş(i) pentru aceşti doi creditori iscălind nemulţămiri au apelarisât la Divanul de apel curatorul.Acel Divan i-a chemat pe toţi creditorii cu termen publicat şi prin foile ofiţiale, şi la 26 mai 1848 a luat proţăsul în cercetare în fiinţa curatorului, precum şi în fiinţa dumis(ale) spăt(arul) Teodor Burada vechil(ul) dumis(ale) spăt(arul) C(h)erc(h)ez şi a dumis(ale) stolnicului Costachi Marinov vechil(ul) dumis(ale) căm(ina)r(ul) Mortopulo, faţă fiind şi unii din creditori şi în nefiinţa celorlalţi pe temeiul artic(olului) 371 din reglement, ca unii ce n-au urmat a se înfăţoşa, când dum(nea)lui spătar(ul) Burada pe lângă săchestrul din 15 august 1843 de datoria Bobeştilor către dum(nea)lui spătar(ul) C(h)erc(h)ez, a înfăţişat şi două zapise vechi din 7 octomb(rie) 1830 şi 30 iuli(e) 1836 ca titluri a dug(h)enii ce s-au pus amanet de datornicii Bobeşti către C(h)erc(h)ez. Divanul de apel prin jurnalul ce a încheiat arătând anume care din creditori au p(i)erdut apelaţia către el şi pe care îi giudecă, între care sânt şi aceşti doi, adică dum(nea)lui Mortopulo şi D(umnealui) C(h)erc(h)ez, au încheiat hotărâri în unire cu a giudecătoriei socotinţă pe care a găsit-o dreaptă şi legiuită, cu adăugiri că precum C(h)erc(h)ez se cunoaşte a fi întâi amanetar asupra dug(h)enii faliţilor, care s-au şi vândut prin mezat şi banii s-au tras de către dum(nea)lui căm(ina)r(ul) Mortopulo, apoi rămâne ca dum(nea)lui Mortopulo să înapoiască banii în giudecătorie cu dobânda lor de la vreme(a) primită pentru a se da aceia dumis(ale) spăt(arul) C(h)erc(h)ez ca unui amanetar; Iar dum(nea)lui căm(ina)r(ul) Mortopulo se va despăgubi ca un secfestrant şi al diole(a) amanetar din ceelantă avere a mesăi credale în clasul al doile după regularisirea giudecătoriei ţâtată prin jurnal. Cu această hotărâre curatorul averii şi dum(nea)lui spăt(arul) Burada s-au mulţămit, iar dum(nea)lui stolnic(ul) Marinov nemulţămindu-să şi depu(n)ând cauţâe analogisâtă pe valo(a)r(e)a pretenţâiei dumis(ale) Mortopulo, au apelarisât la acest Domnesc Divan. Acest Divan după intrarea proţăsului în apelaţia lui a chemat la înfăţoşare pe vechilul dumis(ale) Mortopulo şi C(h)erc(h)ez, fiind că proţăsul în acest Divan a venit numai între aceşti doi creditori pentru dezlegare, care din amândoi Dum. s-ar cuveni a se protimisi în îndestulare; totodată însă pentru mai multa lămurirea Divanlui s-a chemat şi pe curatoru(l) creditorilor, iar prin foile săteşti s-a publicat că acei din creditori ce s-ar cunoaşte că ar ave(a) a se sprijini s-au a figura în obiectul pentru care este trecut proţăsul în acest Divan s-au li s-ar lovi dreptăţile la întâmplare de a se da hotărârea de acest divan împotriva acei a Divanului de apel cu care ei s-au mulţămit, să se înfăţoşăză la termenul însemnat, căci la din contra urmare proţăsul se va căuta după artic(olul) 371 din reglement în fiinţa numai a părţii stăruitoare. Aşadar la 23 iuni(e) anul curgător Domnescul Divan a şi intrat în cercetarea proţăsului, faţă fiind la trataţie dum(nea)lui stolnic(ul) Costachi Marinov vechil(ul) dumis(ale) căm(ina)r(ul) Mortopulo, dum(nea)lui spătar(ul) Burada vechil(ul ) dumis(ale) spăt(arul) C(h)erc(h)ez şi dum(nea)lui sluger Costachi Adam curatorul creditorilor faliţilor, precum şi dum(nea)lui dragomanul consulatului rusesc protector dumis(ale) Mortopulo; Şi după ce s-au citit lucrările privitoare către acest proţăs şi hârtiile înfăţoşate de amândoi vechilii, care sânt tot acele arătate şi la i(n)stanţâile de mai gios, Domnescul Divan făcând luare aminte tuturor împregiurărilor s-a lămurit că dum(nea)lui spăt(arul) C(h)erc(h)ez nu poate a se protimisi de banii ce are a lua mai înainte de a fi îndestulat căm(ina)r(ul) Mortopulo, căci acesta se cunoaşte de secvestrant prin ocârmuire pe toată averea

174

faliţilor, iar spăt(arul) C(h)erc(h)ez fiind că s-a ferit împotriva reglementului de a întări sânetul cu amanet, apoi nici că se poate socoti de un legiuit amanetar ca să aibă protimis înaintea legiuitului secvestran; Şi după asăminea acest Divan în neunire cu Divanul de apel hotărăşte ca mai întâi să se îndestuleze cu banii ce are a lua dum(nea)lui căm(ina)r(ul) Mortopulo din averea faliţilor Bobeşti, şi apoi ajungând avere(a) se va îndestula şi dum(nea)lui spăt(arul) C(h)erc(h)ez.

A Înălţimii Voastre Plecate slugi.<ss>C.Sturza <ss> A.Başotă <ss> Catargiu <ss> <ss> <ss> <ss>

Nº 2639 1850 oc(tom)bri(e) zile

D.J.A.N.I., Colecţia Anaforale, nr. 15

176. -1851. – Circulara Episcopului Meletie Istrati către protoierii ţinutali după întronizarea sa, prin care le face cunoscute obligaţiile lor.

Ţirculară către protoiereii ţinutaliCucerniciei sale I. C a parte de ţinut

Începătoriul tuturor Marele Arhiereu Domnul nostru Is(us) H(ri)s(tos), prin puterea dată Sf(inţilor) Apostoli şi prin lucrarea Sf(ântului) D(u)h de a pune Arhierei bisericilor sale, spre a păstori turma cea cuvântătoare cătră adevărata cale a mântuirii lor şi spre înplinirea poruncilor celor Sf(inte) şi D(umne)zeeşti, care puteri prin clironomia următorilor şi adevăraţilor păstori ajungând până la noi m-au încredinţat acum în cârma Sf(intei) Bisericei sale şi scaunul Eparhiei Sf(intei) Episcopii al Huşului, prin opşteasca alegere a prea iubiţilor noştri compatrioţi.

Cu privire statornică şi cuprinzătoare am făcut luare aminte la toate câte sânt de nevo(i)e şi de îndreptat dupre Arhiereasca datorie şi am cunoscut că cea dintâi şi mai de neaparată trebuinţă este regularisirea Sf(intei) Biserici a se ţine în bună stare precum şi slujitorii acestora: preoţii, diaconii şi cialanţi clirici de a fi cu sârguinţă cătră înplinire(a) datoriei după chiemarea ce au şi totodată neprihănit în vieţuiri şi purtări spre buna pilduire cuvântătoarei turme încredinţat păstoriei lui. Deci fiind că această însărcinare este pusă asupra Cuc(erniciei) Voastre ca unor cel pe c[…] încredinţat mai în spetial păstrarea bisericii şi priveg(h)erea asupra tuturor acestor încuviinţări, prin anume ţircularnică facem cunoscut deopotrivă şi Cuc(erniciei) tale precum îndeobşte tuturor celorlanţi protoierei ca îndată după primirea acestia să pui în lucrare următorul:

1) De a face însuş(i) revizie tuturor bisericilor din cuprinsul protopopiatului cucerniciei tale şi găsind în[…] lipsă de cele neaparat trebuincioase sau fiind bisericile vechi, ruinate şi disgrădite, pe de o parte ne vei raporta, iară pe de alta vei face duhovniceasca îndemnare proprietarilor de moşii şi la cele răzăşeşti poporenilor, de a le ţine în bună stare şi aceasta se va săvârşi şi se va trimite aici numai târziu decât într-o lună.

175

2) Să fii cu băgare de seamă asupra preoţilor, diaconilor şi dascălilor ca cu toată sârguinţa, atât în slujba bisericii şi a curăţeniei, precum şi în căutarea poporănilor la cele sufleteşti fără nici o sminteală şi totodată a se feri de toată lăcomie, care micşorează cinstea ce se cuvine a ave(a) preoţii în popor, neiertându-le nici un fel de îndreptare sub cuvânt că nu ar ave(a) cele trebuitoare pentru ţinerea vieţii. Pentru că mai întâi cerem ca să-şi îndeplinească fieşte datorie în sârgu(l) lor şi să se afle cu bune purtări şi apoi să îndemnăm pe D(umnea)lor proprietarii şi pe poporăni pentru înlesnirea cuvenită vieţuirii sluj(itorilor) bisericii, iară dacă vreunul din aceştia s-ar afla căzuţi în îngiosire necuviincoasă şi în împotrivire, ci nu ar voi a se îndrepta, apoi cuc(ernicia) ta ne vei raportui spre a se lua măsurile cuviincioasă pentru a lor îndreptare.

3) A fi cu ce(a) mai mare privig(h)ere ca preoţii sau orişice feliu de cliric prin târguri şi sate de a nu fi îngăduit prin crâşme sau alte locuri necuviincioase, care ar degrada autoritatea lor.

4) A nu îngădui pe preoţi şi diaconi de a umbla prin crâşme şi la biserici cu căgulile în cap şi în cărăuşii pe drumuri ci a fi în cea mai mare curăţenie dupre puterea fiecăruia.

5) Ca să îndeplineşti întâi mai şi la vreme lucrarea mitricilor.6) Recomenduim şi însuş(i) cucerniciei tale că la pricinile ce se întâmplă

întru căsătoriţi a căror cercetare totdeauna urmează a se face la faţa locului şi mai ales prin protoiereu şi preoţi, să se păzască întru toate cu tot dinadinsul legiuirea canoanelor.

7) La ori care întâmplare să te fereşti de a lua mită, precum şi de la peciurile de cununie nici cu nu mai mult decât acela ce s-au legiuit de cătră ocârmuire.

8) De vreme ce această însărcinare este pusă asupra Cuc(erniciei) tale de a fi cu privig(h)ere asupra fiecăria clase clericală, întrucât priveşte buna cuviinţă şi armonie vieţii fiecăria, potrivit poruncilor Sf(intei) biserici şi a moralului creştinesc, apoi ca unui ce şi călugării fac parte, de a se porunci:

1) A fi cu luare aminte în fiecare monastire şi schit de se păzeşte buna cuviinţă atât în împlinirea datoriilor bisericei, cât şi vieţuirea morală a fiecăruia monah, iară la dinpotrivă nevoi reportuind spre a lua măsurile cuviincioase de îndreptare.

2) A nu îngădui prin târguri sau prin sate petrecerea călugărilor mai multă vreme ci ai eczecutarisi spre a merge la monastire(a) lor.

3) De a nu îngădui umblarea călugărilor prin crâşme sau sate fără blagoslovenie şi carte(a) de drum a egumenului mon(astirii) de unde este.

4) A cerceta tot ţinutul Cuc(erniciei) tale şi dacă vei afla călugări sau călugăriţe oploşiţi prin vreunul din târguri sau sate să-i trimiţi la Mon(astire) de unde sânt şi

5) Spre a avea o lămurită ştiinţă de toată starea Eparhiei să trimită lista dupre modelul ce ţi se alăturează.

Aceste(a) le punem înaintea Cuc(erniciei) tale şi poruncim de a fi cu ce(a) mai mare luare aminte pentru îndeplinirea, căci dacă prin cercetarea ce vom rândui mai în urmă se va dovedi vreo neîndeplinire acelor ce poruncim, apoi vei trage asupraţ(i) desăvârşita nemulţumire şi răspundere, iară îndeplinind toate cele

176

poruncite şi vei păzi cu scumpătate datoriile Cuc(erniciei) tale vei tragi asupraţ(i) buna voinţă, respectarea şi desăv(ârşita) mulţumire.

A.E.H., F.E.H., dosar 29/1851, f. 2-2v, respectiv 5, Conspect,

176 a. - 1851 martie 12. - Mitropolitul Sofronie Miclescu înştiinţează Departamentul Averilor Bisericeşti şi Învăţăturilor Publice despre însărcinarea arhimandritului Ghenadie să participe la predarea averii Bisericii Catedrale din cadrul Episcopiei către noul Episcop Meletie Istrati.

Cinstitului Departament al Averilor Bisericeşti şi al Învăţăturilor Publice !

Prin aceasta să aduce la cunoştinţă acelui Cinstit departament, că spre îndeplinirea ceririi sale cuprinsă prin adresul cu No 552 sau însărcinat pe arhimandritul Ghenadie, spre a fi faţă la trădarea ce are a să urma din partea orânduitului de către Cinst(itul) Departament . a averii mişcătoare şi odoarele bisericii din cuprinsul Episcopiei Huşi în primirea frăţiei sale Episcopul Meletie.

<ss> Sofronie Mitropolit Moldovei

No 178 Director Mitropoliei1851 mart 12 <ss>

D.A.N.I.C., F.M.C.I.P. – Moldova, dosar 78 / 1851, f.2, Original.

176 b. - 1851 martie 15. – Inventarul obiectelor, veşmintelor, cărţilor de cult primite de noul Episcop Meletie Istrati.

Prescrierea lucrurilor aflătoare înlăuntrul Sfintei Episcopii Huşi cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Veşminte arhiereştiNr.1 Un sacos de Buhur roşu cusut cu fluturi bun1 Un sacos de stofă galbănă gri cusută cu fluturi1 (Un sacos) de stofă roşie rusască cu fluturi albi1 (Un sacos) de stofă franţuzască niagră2 Do(u)ă stihare de stofă franţuzască1 Un (stihar) de pamblic galbăn1 Una mantie de atlaz cu şărături1 Una mitră de săp cu fineate vechi şi cu topazuri1 (Una mitră) de catifea paise cu şărături1 Un poias şărea roşu ţăsut cu înhir1 Un rând omofoi de săp alb cu şărături bune1 Un (rând) de catifea niagră cu şărături1 ( Un rând) de stofă roşie rusască

177

1 (Un rând) de cutnii alb cu cordele1 Un epitrahir de stofă galbenă gri1 (Un epitrahir) de catife niagră1 (Un epitrahir) de stofiţă cu fluturaşi închisă1 (Un epitrahir) cutnii albă1 Una nebedelniţă de catife roşie1 (Una nebedelniţă) o materie cu chip mare1 (Una nebedelniţă) de săp albă1 Una cârjă de argint1 (Una cârjă) de fildeş1 Una poală de catife verde la cârjă1 Un evgologion fineft bun cu petri bune1 Una cruce fineft cu topazuri1 Un evgologion vechi ferecat cu argint1 Una cruce argint cu pietricele şi mărgăritare1 Una perină cu poale de adamască roşie la scaun8 Kasânci2 Prosoape1 Un covor lung în ochiuri1 Un postav verde lung2 Covoare turceşti mici2 Scoarţă de pus înaintea Sfântului Pristol4 Potnajăi de postav roş cu vulturi2 Potnojăi meşină1 Una krijmă1 Una părechi racoviţe de catife roşie2 Părechi racoviţe de atlaz1 Un felonaş de hirotonisire

Veşminte preoţeşti3 Feloane alb, verde şi panse de stofă bune cu fir bune4 Feloane de stofă bune1 Unul catifea niagră22 Douăzăcişi două feliurite materii 2 Stihare, unul mare verde i unul cutnie14 Paisprăzăce de alte materii mai vechi4 Patru poiasă unul catifea verde şi trei de şărături cu paftale argint3 Brâie de alte materii43 Părechi rucaviţe de feliri de materii 3 Nebedelniaţă de stofiţă7 Părechi rucaviţe proaste5 Prosoape1 Un stihar alb1 Un stihar verde1 Un stihar de plisă şi de alte materii (stiharele de stofă bune cu şărături bune)123 De sofiţă albă şi de alte materii

178

12 Mai proaste

Veşminte diaconeşti3 De stofă cu şărături în fir2 De adamască roşie cu flori13 Stihare de feliurite materii mai proaste2 Urari de şărături ţăsutu cu fir6 (Urari) şasă de stofă bune11 Cruci de feliurite materii mai proaste12 Stihare pentru anagnoşti Văzduhuri2 Rânduri văzduhuri însă unul catifea niagră2 Rânduri de stofă gri3 Rânduri de stofiţă2 Două, unul de stofiţă alb şi unul săp2 Două procoviţă mici2 Procoviţî mici2 Sfinte antimise9 Nouă antimise sfinţite2 Aere atlaz1 Un potir cu discos1 Un policandru cu 18 fofeze 6 Sfeşnice mari1 Un ibric la proscomidie1 Un discos cu foarfece pentru hirotonie1 Un lighean cu ibricul său â4 Sfeşnice madem pe Sfântul Pristol3 Cevrele1 Una faţă de stofiţă cu fir la Sfântul pristol1 Una de atlaz roşu cu fir la Sfântul pristol2 Două de adamască la Sfântul pristol1 Una de stofiţă albastră cu poalele de plisă la Sfântul pristol1 Una perdea buhur roşu cu privazuri plisă1 De adamască roşie cu privazuri galbene1 De adamască lână 1 De alte materii – Perdelele sunt la dvera împărătească18 Poale mici de feliuri de materii de pus la proschinatariu4 Poale bune la proschinatariu2 Tulpane2 Batiste albe3 Buccele bune7 Poale pentru Sfântul Jărtfelnic4 Poale la analog mai lungi5 Prostiri de pâslă

179

Argintării1 Un discos argint cu pahar pentru anafură1 Cristelniţă mare pentru sfinţirea apei1 Una cadelniţă1 Sfântă Evanghelie pe catifea roşie ferecată cu argint şi poleită1 Sfântă Evanghelie mare pe catifea închisă ferecată cu argint1 Sfântă Evanghelie pe catifea roşie mică ferecată şi poleită1 Sfânta Evanghelie pe catifea verde mică ferecată şi poleită1 Cruce ferecată şi poleită peste tot, mare4 Cruci mici ferecate şi poleite3 Cruci ferecate cu argint mici1 Un chivot mare pentru Sfintele Taine1 Un ibric pentru căldare3 Miruitoare poleite3 Potire poleite2 Discsuri poleite2 Zvezde poleite3 Linguriţe poleite1 Copie10 Candele1 Icoană mare Procov1 Un săcrieş tot de argint cu mâna Sfintei Muceniţe Kiriachi şi o părticică din Sfintele Moaşte a Sfintului Mucenic Pantelimon ferecată cu argint şi pusă într-o tabacheră2 Icoane a Maicii Domnului ferecate1 Icoană cu aripu a Maicii Domnului ferecată şi poleită ce stă în strană cu acestea4 Inele bune – la salbă1 Floare de diamant cu pietricele bune – la salbă2 Lefgi câte de patru galbeni – la salbă1 Furducliu de patru rubele – la salbă2 Galbeni Misâri - la salbă4 Şâraguri mărgăritare – la salbă1 Un galben olandez – la salbă1 O mahmude întreagă- la salbă14 Rubiele – la salbă2 Nisfele – la salbă13 Gălbănaşi în patru muchi – la salbă38 Gălbănaşi rătunzi – la salbă1 Pieptene cu topazuri – la salbă1 Un chip de argint –la salbă1 Un lănţugel de aur – toate la salba icoanei Maicii Domnului

Cărţi moldoveneşti 24 Minee3 Penticostare2 Trioade

180

4 Ceasloave4 Octoice însă unul mic1 Un Irmologhion2 Apostoli1 Psaltire1 Tipicon7 Leturghii preoţeşti2 Molitvenice1 Un Pavisernic3 Panahide2 Molebnice1 Un Aghiazmatar2 Cărţi Acatistul Sfinţilor Apostoli2 Filăzi Tâlcuirea Maicii Domnului1 O carte Slujba Învierii1 O carte Slujba Sf. Mucenici Manoil, Savel şi Ismail2 Filăzi Cântările lui Moise1 Sfânta Evangheliu în săptămâna patimilor1 Filadă pentru litanie84 Icoane mici1 Psaltichie moldovenească cu slujba Sfintei Liturghii2 Filăzi Slujba Sfântului Modest pentru boala vitelor

Cărţi greceşti 12 Mineiuri2 Octoice mici1 Un Triod1 Un Penticostar1 Un Ceaslov1 Psaltire3 Filăzi Slujba Sfântului Ioan2 Filăzi Slujba Cuvioasei Parascheva3 Evanghelii 1 Analoghion1 Carte Slujba Sfinţilor Mucenici Manuel, Savel şi Ismail

Cărţi ruseşti1 Sfânta Evanghelie mare4 Un Tipicon două Cazanii şi un Mărgărint3 O Liturghie, un Penticostarion şi un Octoih28 Cărţi cu alte slujbe şi două Ceasloave

În odaia cea mare1 Una Sfântă icoană mare a Mântuitorului2 Mindire cu manaturi cit6 Perini cu feţe cit

181

3 Perdele cit2 jâlţuri mari îmbrăcate cu adamască2 canapele îmbrăcate cu adamască12 scaune îmbrăcate cu adamască1 O masă de tisă 15 po(r)treturi hârtie unele supt sticlă

În odaie al 2 le1 Icoană Maica Domnului pe lemn1 Un mindir cu macat cit5 Perini cit2 Jâlţuri îmbrăcate cu adamască12 Scaune îmbrăcate cu adamască1 Perdea de cit2 Coltucele la colţurile divanului1 Trăgătoare cucută la clopoţel

În odaia al 3 le1 Oicoană Sfânta Înviere de lemn1 Un mindir cu macatul de cit3 Perini cit1 O perdea Marinos1 O masă de tisă1 Un dulap de citit1 Un jâlţ mare îmbrăcat cu rips2 Scaune îmbrăcate cu rips1 O trăgătoare cusută la clopoţel f. 5-6v1 Icoană iconostas Sfinţilor Apostoli cu dulap lemn1 3 Perini cit1 Perdea Marinos1 Un dulap mare negru cu săltariu şi cu steclă1 O ladă cu scrisorile moşiilor în bisărică

În sufragerie5 Sfinte icoane însă una de lemn8 Feţe mese de pânză bune34 Şărvete40 Farfurii14 Linguri alamă19 Cuţite cu zăci vechi12 Furculiţe20 Garafe steclă însă două mari20 Pahare de masă tij2 Părechi solniţe de steclă1 Masă mare lemn2 Măsuţă mici tij

182

1 Un vătrariu de fier21 Scaune îmbrăcate1 Un jâlţ îmbrăcat1 O canapeluţă1 O ladă mare1 O râşniţă de chiper7 Farfurioare mici

A cafigeriei6 Zarfuri argint17 Zarfuri alamă6 Felegechi bez două crăpate4 Ibrice de aramă4 Ibrice tiniche1 Una frigari pentru cafe1 Una sâtă pentru cafea1 Una tăblăluţă pentru cafe1 Un cleşte fier de ţânut ibricele 1 Una linguriţă alamă4 Sfeşnice alamă2 Lighene cu ibricele lor 2 perechi mucări2 Sfeşnice de alamă bune

În trei odăi de susÎncărcati cu mindire şi manaturi, însă două cu cit şi una cu postav bun. Celi de la cămară3 Fănari, unul mare şi două mici2 Farfurii pentru dulceţi, de argint1 Ciorbalic mare de argint6 Linguriţe mici plane5 părechi cuţite cu furculiţele lor de argint6 Linguri de argint1 Kisă mare pentru dulceţi de criştal2 Pahare mari de criştal2 Kisăli de sticlă3 Pahare de sticlă18 Tingiri bez una stricată3 Căpace a tingirilor 2 Tablăluţe pentru rachiu1 Un cântar3 Cutii tiniche1 Una kisă pentru ciorbă de marmură1 Una cofiţă de marmură2 Două dulapuri în cămară

183

1 O părechi chirostii mari la bucătărie1 O frigare mare de her1 Un dulap zugrăvit care stă în odaia cea mare din parte din sus1 Una masă mare cu săltariu1 Un tablahronic de hârtii1 O canapeluţă1 Un clopoţăl în o sală1 Oală fier de cărat foc4 Păhăruţe pentru rachiu2 Stecluţă împletite11 Farfurii mari de bucate1 Una tăvăluţă aramă la bucătărie1 Una căţuie

La prescurărie1 Un balahor de pânză4 Feţe de masă4 Peceţi însă unul litieriu2 Ibrice de aramă1 lighean de aramă1 Un vătrariu de fier1 Cleşte de fier2 tavale de fier1 Un capac la sobă de fier4 Sâte însă două vechi1 Una masă mare de lemn1 O măsuţă mică1 O gripcă de ras coveţile2 Trocache2 Bucăţi de pânză de pus pe prescuri2 Ştergătoare groasă1 Un cuţit mic încheiet2 Saci de pânză de ţinut făină120 matci stupi20 Poloboace cu vin12 Ocă ceară

Toate aceste mai sus însămnate în prescriere au primit. 1851 Mart(ie) 15.<ss> Meletie Episcop Huşului

Prescrierea aceasta s-au făcut pe temeiul ofiţii respectivului Departament a Averilor Bisericeşti şi al Învăţăturilor Publice din 5 martie 1851 N. 953 de de cătră suptiscălitul său revizor.

<ss> Iancu Costantin

184

D.A.N.I.C., F. M.C.I.P. – Moldova, dosar 78 / 1851, f. 5 – 6, 21 - 21v, Original.

177. - 1851 aprilie 14. – Isprăvnicia ţinutului Fălciu aduce la cunoştinţa Episcopului Meletie Istrati porunca Departamentului averilor bisericeşti în legătură cu cutiile de milă de prin biserici.

Preosfinţâi sale chiririo chir Meletie Episcop Huşului

Dipartamentul averilor bisăriceşti şi a învăţăturilor publice cu porunca supt no 1085 au trimes acestii isprăvnicii a ţinutului Fălciu unsp(r)ezăci cutii spre să înpărţi pe la bisăricile din târgurile acestui ţinut pentru adunare de milă în agiutorul ţinerii cerşitorilor din capitalie Eşi, aceste (în) înţelegeri cu protoereul ţinutului s-au înpărţit încă de la 16 a trecutei luni mart(ie) şi deschizându-se la 13 a curgătoarei luni pe acele(a) date la bisăricile din acestb târg s-au găsit adunaţi numai 84 lei 24 par(ale), destula dovadă că ele n(u) au fost purtate prin bisărici în toate sărbătorile precum mărginirii făcută întru aceasta hotărăşti.

Deci spre mai buna pliroforii a Preosfinţiilor Voastre să alăturează pe lângă aceasta întocmai copii, atât de pe ţitata poruncă a Dipart(amentului) bisăricesc cât şi de pe înpărtăşirilece i s-au făcut de cătră Săcritariatu(l) de Stat supt Nº 1860 şi 3590 şi tot odată vi se adrisază poftire ca să binevoiţi a porunci să să păzască urmare(a) în totul cu purtari acestor cutii prin bisărici, mai înainte dicât oricari alte discursuri la scopul menit de ocârmuire.

<ss> <ss> N. Catargi <ss>

M. F.Nº 21321851 apr(ilie) 14

A.E.H., F.E.H., dosar 31 / 1851, f. 1, Pachet 4

178. - 1851 mai 14.- Isprăvnicia ţinutului Fălciu intervine pe lângă Episcopia Huşului în vederea popularizării prin intermediul preoţilor a Aşezământului dintre proprietari şi ţărani.

Pre(a) Sfinţâii sale kirio kir Meletie Episcop Huşi

După domnescul ofis ce s-a primit de această isprăvnicie a ţinutului Fălciu supt Nº 29, atingătoare de restatornicirea aşăzământului din nou înfiinţat între proprietarii de moşii şi lăcuitorii lucrători de pământ, urmând a se citi un asăminea aşăzământ de către preoţii săteşti în toate Duminicile, de orânduit prin biserici ca să poată înţelege ei lăcuitorii îmbunătăţire(a) ce le face ocârmuire(a) cu ridicare(a) dejmuirilor şi altele, apoi se face Preosfinţiei Voastre poftire ca să binevoiţi a da cuvenitele porunci preoţilor de prin satele acestui ţinut ca fără îngreuieri sau scăpări din vedere să citească acest aşăzământ ce li se vor da de către boierii rânduiţi

185

împârţirile pe la sate în toate Duminicile prin bisărică spre a cunoaşte zişii locuitori un aşa în parte folos.

<ss> Catargi <ss> <ss> M(asa) 1-i Nº 2820 1851 Mai 14

D.J.A.N.V., F.E.H., dosar 29 / 1851, f.28, Pachet 4, Original

179. - 1851 mai 19. - Circulara Episcopului Meletie Istrati către protoiereii de ţinut prin care cere să nu mai fie trimişi la Şcolile Catihetice candidaţi căsătoriţi.

Ţircularnică către Protoierei!

Principiul cel mai de căpetenie a luminării şi a fericirii unei naţii este învăţătura şi buna educaţie a tinerilor fiecăreia clasă, iar mai cu deosăbire a clerului de la care dirijează, nu numai creşterea şi înflorirea vremelnică a naţiei (ci) şi mântuirea cea veşnică. Spre acest scop s-a înfiinţat în fiecare rezidenţie a ţinutului câte o şcoală bisericească guvernată de către un catihet şi contribuită prin încurajarea tinerilor de către cucernicia ta. Dar apoi văzându-să că prin molătatea şi neîngrijirea şi cu deosebire prin primirea tinerilor legaţi cu interesuri soţiale în acele şcoli foarte puţin progres s-a făcut.

De aceia se porunceşte cucernicii tale ca de la primirea acestei porunci să nu mai îndrăzneşti a întări vr(e)o mărturie pentru preot sau diacon a vreunui candidat însurat, ci să te sileşti a face cunoscut atât prin îndemnuri şi sfătuiri priincioase, cât şi prin porunci tuturor preoţilor, diaconilor şi dascălilor a-şi trimite copii la şcoala bisericească din acel ţinut spre învăţătură, totodată făcându-i să înţeleagă că de acum înainte nu se vor putea primi la învăţătură fii lor însuraţi şi prin urmare nici se vor hirotonisi.

1851 Mai 9

D.J.A.N.V., F.E.H., dosar 29/1851, f.1, Pachet 4, Conspect

180. - 1851 noiembrie 15. - Departamentul Averilor Bisericeşti solicită efectuarea unei colecte pentru ajutorarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania în urma suferinţelor din timpul revoluţiei de la 1848-1849.

Prea Sfinţiei Sale Domnului Domn Meletie Episcop de Huş(i)

Pre(a) Sfinţia Sa arhiereul Andrei Şaguna Episcopul românesc de religia ortodoxă în Transilvania, prin suplica ce a trimis Pre(a) Înălţatului Domn supuind tristele întâmplări din anii 1848 şi 1849 când prin războiul civil urmat acolo s-au ars 40 biserici, 319 să jăfuiră, să ucisără mai mulţi preoţi şi chiar rezidenţa episcopală

186

să prădă; în privirea acestora s-a rugat a să face aici în principat o colectă de agiutorare prin care să se poată ridica Sfintele lăcaşuri şi a susţine vaza şi cinstea bisericii noastre corelegionare de acolo.

Această suplică îndreptată fiind Departamentului acestuia al averilor bisericeşti şi al învăţăturilor cu înaltul apostil cuprinzător: „ D(umnea)lui vorn(icul) bisericesc va deschide colecta cerută de Teofilia sa Arhiereul Ardealului şi prin foile oficiale va îndemna pe Omofrischii(?) noştri, a contribui la această facere de bine.

Pe asemenea temei, Departamentul a regulat pe de o parte a să vesti prin foi deschiderea colectei pomenite; Iar pe de alta, a pus să se tipărească trebuitorul număr a foilor de subscripţie care pregătindu-se se vor trimite şi Pre(a) Sf(inţiei) Voastre cu poftire să binevoiţi a împărţi câte un exemplar protoiereilor Eparhiei Episcopiei de Huşi, cu îndatorire de a face colectele de bani pe care să-i trimită la acest Departament.

<ss > Grigore Cuza <ss> Şeful Secţiei

Secţia a II-a Nº 54301851 Noembrie 15 zile

D.J.A.N.V., F.E.H., dosar 29/1851, f.20, Pachet 4, Original

181. - 1851 noiembrie 26. - Departamentul Averilor Bisericeşti şi al Învăţăturilor Publice intervine pe lângă Episcopie în vederea acordării de ajutor bisericilor arse şi prădate din Transilvania în timpul revoluţiei de la 1848-1849.

Prea Sfinţiei sale Domnului Domn Meletie Episcopul de Huşi,

Pregătindu-se foile de subscripţie pentru colecta de bani ce este a se face în acest principat pe temeiul încuviinţării Prea Înălţatului Domn spre agiutorul bisericilor din Transilvania arse şi prădate în anii 1848 şi 1849, Departamentul acesta al averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice, cu cinste trimite Preasfinţiei Voastre un număr de patru exemplare adeverite de el şi numerotate poftindu-vă să binevoiţi a le împărţi precum s-au mijlocit şi cu adresa sub Nº 5430, protoiereilor Eparhiei ace(le)i Sfinte Episcopii, cu îndatorire de a pune silinţă ce(a) mai de aproape întru a îndemna pe zeloşii creştini spre a confăptui cu agiutoruri băneşti în favorul Sfintelor lăcaşuri; Pe care bani dimpreună şi cu foaia de subscripţie ce li s-ar da, însuşi să-i aducă la acest Departament. Iar de punere(a) la cale să binevoiţi ai comunica ştiinţă cu însemnarea numelui fiecărui protoiereu şi a numelui foii de subscripţie ce i s-ar încredinţa.

<ss> Grigore Cuza <ss> Şeful Secţiei

Secţia II Nº 5721

187

1851 Noiembrie 26 zile Eşi

D.J.A.N.V., F.E.H., dosar 29/1851, f.21, Pachet 4, Original

182 - 1851 decembrie 28. - Isprăvnicia ţinutului Fălciu cere Poliţiei oraşului Huşi să intervină în cazul comisului Dimitri Mărdari pentru suma de 48 lei datorată otcupcinului măhălitului.

Isprăvnicia ţânut(ului) Fălciu

În privire că după do(u)ă înştiinţări ce s-au făcut de comisul Dimitri Mărdari, supt Nº 7078 şi 7470, a răspunde patruzecişiopt lei otcupcinului măhălitului, pentru 12 vase cu vin ce în contra contractului şi aşăzământului acestui erat le-a băgat în pivniţa de la casa D(umnealui) . De aceia se scrie poliţiei ca îndată să împlinească arătaţii bani de la D(umnealui) comis şi să-i dai întru îndestularea otcupcinului supt luare de adeverinţă, pe care să o predsavlisască isprăv(nicie) neapărat pân(ă) în trei zile.

<ss> <ss>

M(asa) 1-i Nº 8276 1851 Decem(brie) 28

D.J.A.N.V., Fond Poliţia oraşului Huşi, dosar 9/1852, f.1, Original

183. - 1852. – Circulara Episcopului Meletie Istrati prin care cere protoiereilor relizarea de revizii în satele avute în control.

Ţircularnică cătră protoiereu

Din mai multe arătări ce mi-au făcut unii din proprietari şi posesori a(i) satelor din Eparhia noastră ne-am încredinţat că parte(a) cea mai din preoţ(i) şi dascăli sânt cu totul abătuţi din datoriile lor şi dedaţi la feliuri de necuviinţe – încât prin scandaloasele lor purtări şi nepăzâre(a) datoriilor lor pricinuesc defăimare şi răceală din parte(a) creştinilor cătră cele sfinte. Aceste(a) cu sufletească măhniciune văzându-le / nu putem tăgădui / că parte urmează din nepurtare(a) de grijă şi neluare aminte sau învoirea protoiereilor, socotind că numai singure sfătuirile sânt destule a pute(a) îndrepta a asămene(a) cangrenă atât de înrădăcinată încât ei neavând nici o sfială au ajuns la asămine(a) necuviinţe.

De aceea să scrie cucerniciei tale ca din dată după primire(a) aceştie să te conform(ez)i de poruncile de mai înainte / supt Nº / şi sângur să mergi în toate satele încredinţate privig(h)erii cucerniciei tale şi încredinţându-te mai întâi de stare(a) bisericii vei stărui cătră proprietari, posesori sau lăcuitori de a îndeplini lipsile ce vei găsi – acele cu totul strecate le vei ridica Sfântul Antimis şi îl vei

188

trimite prin preotul satului la Episcopie cu raport, vei cerceta cu pătrundere şi te vei încredinţa de la proprietari, posesori şi lăcuitori despre purtare(a) preoţilor şi dascălilor şi pe acei cu uşoare greţăli îi vei canonisi singur, iar pe care vei găsi picat în grele vinovăţii îi vei trimite cu raport la Episcopie şi după sfârşire revadaţiei [reviziei – N.A] îi vei face raport lămuritor de stare(a) în care ai găsit în fieştecare sat, atât biserica cum şi pre slujitorii săi.

1852 Nº 119 cătră Lazăr [?] 120 cătră Damian 121 cătră Irimia 122 cătră Mandrea

A.E.H., F.E.H., dosar 29/1851, f. 84, Conspect

184. - 1852 ianuarie 21. - Herşcu sân Iosâp Başalma din Huşi se plânge Isprăvniciei ţinutului Fălciu de atitudinea violentă a locuitorului Vasile Ciucivan, care nu şi-a plătit nici bezmenul. Către cinstita isprăv(nicie) a ţinutului Fălciu Herşcu sân Iosâp Başalma din Huşi ţiitorul eraturilor din Huşi

Astăzi umblând pe la casele din acest târg de la care strâng bezmăn după contractul ce am şi agiungând la un Vasili Ciucivan, un om zurbagiu,de la care cerând ami plăti doi lei bezmanul casei sale, el deodată a început a mă batjocori sărind la slujbaşul ce-l aveam cu mine de l-a şi bătut, în sfârşit nici banii măcar a plătit, pentru care dar rog plecat pe cinst(ita) isprăvni(cie) să binevoiască ca pe de o parte pentru a sa cutezare să-l înfrâneze, iar pe de alta să pună în lucrare a mea îndestulare. 1852 genar 21 <ss>

D.J.A.N.V., Fond Poliţia oraşului Huşi, dosar 9 / 1852, f.3, Original

185. - 1852 februarie 11. – Isprăvnicia ţinutului Fălciu cere poliţmaistrului din Huşi să facă cunoscută porunca domnitorului prin care se acordă libertatea neguţitorilor şi locuitorilor din ţinutul Fălciu de a participa la zilele de târg fixate pe şesul Frumoasei din Iaşi.

Isprăvnicia ţânut(ului) FălciuluiCătră poliţia târgului Huşâi

Dipartamentul din lăuntru prin porunca cu Nº 2186, faci cunoscut că spre lesnire(a) şi folosul orăşenilor capitaliei i a lăcuitorilor satilor acestui ţânut, care au de vânzare vite i deosăbite fructe şi producte, înălţimea sa Domnul stăpânitoriu au adoptat priincioasă măsură di a să statornici zi de târg în fiecari Duminică pe şăsul

189

Frumoasăi, ci este cunoscut îndiobşti tuturor lăcuitorilor ţării. Pentru că aceste zâli de târg să răspundă însă la ţălul înfiinţării, ele trebuie să fie obşteşti cunoscut. Isprăvnicia dar, potrivit ţâtatei porunci scrie poliţâii ca de îndată să publice în tot cuprinsul acestui târg spre ştiinţă neguţitorilor şi a lăcuitorilor care întreprind asămine speculaţie. Şi totodată i se pune îndatorire ca însuş(i) D(umnealui) poliţmaistrul să meargă pe la toţi îndeobşti şi să tălmăcească tuturor că ace(a)stă punire la cale s-au socotit şi au făcut pentru mai multul lor folos şi înlesnire(a) îndemnului a duce spre vânzare vitele şi productele ce ar fi având piste trebuinţă gospodărească.

Prin urmare, isprăvnicia cere şi aşteaptă de la D(umnealui) Poliţmaistrul osăbită stăruinţă întru aceasta, spre îndemnul neguţitorilor şi a lăcuitorilor de a mergi la zâua însămnată cu celi ci vor ave(a) de vânzare, totodată că de cătră ocârmuire sânt inadins date porunci a ni li să faci vreo înpotriviri, nici cu intrare pe la bariere, nici cu dări băneşti sau de alte de asămine(a) înpiedicări. Iar după asămine(a) obştire, aceasta să o adiverească de neguţitori(i) şi lăcuitori(i) din acest târg pentru că s-au încuviinţat şi apoi cu asămine(a) informaţii să o păstreză la actă, raportuind şi isprăvniciei despre tocmai înplinire.

<ss> <ss>

D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia Fălciu, 6 / 1852, f. 9-9v, Original

186. - 1852 martie 9. - Herşcu sân Iosâp Başalma se plânge Isprăvniciei ţinutului Fălciu de speculanţii care nu plătesc mortasipia vitelor vândute în zilele de iarmaroc din Huşi.

Cinstitei isprăv(nicii) a ţânutului Fălciului Herşcu sân Iosâp Başalma din Huşi Jalbă

De la D(umisale) posesorul moşiei târgului Huşi prin conttract am luat venitul mortasipiei, ce se ia câte opt parale de fiecare vită ce se spicularisesc prin vânzare în iarmarocul acestui târg; şi o seamă de speculanţi de care păstrez izvod se împotrivesc de a plăti cuvenita mortasipie, ba încă la unii urmează rămăşiţă din anii din urmă şi care mă tot prelungesc numai cu îngăimeli, apoi fiind că şi eu sânt apucat de către posesor pentru plata câştiurilor acestui venit, de aceia plecat rog pe ce(ia), ca prin urmare ce va socoti să binevoiască a mi se împlini toţi banii de la acei care păstrez izvod, după care să pot şi eu întâmpina plata câştiurilor. 1852 mart(ie) 9

<ss> Herşcu sân Iosâp Başalma

D.J.A.N.V., Fond Poliţia oraşului Huşi, dosar 9/1852, f.2, Original

187. - 1852 martie 9. - Izvodul cu banii de mortasipie ce îi are de luat Herşcu sân Iosâp Başalma pe anii 1848-1849.

190

Izvod de mortasipie ce am a lua pe anul 1848

Lei Par(ale) 2 16 Gerşu Ţâdovu 9 - la Iancu Jâdovu 2 - la Leizăr Jâdovu 3 32 Domnu Galeian 23 2 Ivanciu Leiba(tăiat – N.A.) 5 4 păhar(nicul) Mihail Lare 2 8 pitar Ioan Focşa 1 16 Gavril Jâdovu 3 16 neguţătorul Ţole Dobre 2 4 Mihalachi Iotu 13 - Ivanciu Neagu 2 24 Toader Curivan 9 16 pitar Georgi Bulgăraşu 4 24 clucer Grigori Focşa - 16 Hristi Hagiu 7 16 clucer Dumitrachi Bere(a) 27 8 C.C.Gligoraş Tulbure 5 - la boierul Haznaş 3 - clucer Grigore Tulbure - 32 C.C. Costachi Ule 6 8 Pavăl Bogasâeru

D.J.A.N.V., Fond Poliţia oraşului Huşi, dosar 9/1852, f.5, Original

Izvod de mortasipie ce am a lua pe anul 1849

Lei Par(ale) 5 8 maiorul Iamandi 8 32 pitar Georgi Bulgăraş 50 - boierul Gligoraş Tulbure 4 24 Ivanciu Neagu 9 32 clucerul Dumitrachi Bere(a) 18 24 Ivanciu Leiba (numele este tăiat – N.A.) 7 16 Stoian Dobre 2 - C.C. Gligori Tulbure 1 16 Mihalachi Iotu 14 18 Pavăl Bogăsăeru 16 - Toader Curivan 5 8 stolnicul Vasâle Glodeanu 8 8 clucerul Grigore Focşa 28 8 Petrachi Bondescu 2 - spătarul Şendre

191

3 8 C.Constantin Dinu 1 8 Iosăp zet Surcă 187 24

D.J.A.N.V., Fond Poliţia oraşului Huşi, dosar 9/1852, f.4, Original

188. -1852 martie 25. - Isprăvnicia ţinutului Fălciu cere asigurarea ordinei şi liniştei de Poliţia oraşului Huşi.

Isprăvnicia ţânut FălciuluiCătre poliţaiu(l) târgului Huşi

Aşa precum Sf(intele) sărbători sosesc, când lăcuitorii serbând după obicei, întrebuinţează şi băutură i petrecere pe la scrânciobe, de aceea isprăv(nicia) grăbeşte să scrie poliţi(e)i ca să aibă îngrijire în tot cuprinsul acestui târg de a regularisi ca scrânciobele să fie de lemn sănătos, puternic, ca să nu se pricinuiască vreo necuviinţă. Asămine(a), D(omnul) poliţmaistru va umbla necontenit cu jandarmii şi slujitorii săi spre a nu prileji sfezi şi bătălii, stavilarisind orice abatere, ca să păşească buna linişte şi petrecere între locuitori. Aceasta se cere cu deosebire prin activitatea D(umnealui) poliţmaistrului pusă în rizon, ştiind că tot acum s-a scris companiei de jandarmi ai da pe(ntru) sărbători încă doi jandarmi călare şi doi pedeştri.

M(asa) 1-le Nº 2449 1852 Mart(ie) 25

<ss> <ss>

D.J.A.N.V., Fond Poliţia oraşului Huşi, dosar 6/1852, f.11, Original

189. - 1852 mai 23. - Ioan Cuza din Şofroneşti, ţinutul Vasluiului, solicită Episcopiei învoirea căsătoriei fiului său Alecsandru cu Rariţa, fiica răposatului Ioan Căzan, prezentând şi spiţă genealogică.

Prea Sfinţite Stăpâne

Fericesc Epo(c)ha trecută ! Însă a nu mă găsî astăzi mulţămit sânt încredinţat că l-oi măania îndurare Înaltii providenţia! Pentru că gârbovia şi slăbăciune(a) bătrâneţilor în care acum au venit şi apăsările vremii, cum sânt anii de o priinţă abia mişcându-mă virtutea!

Atât numai sprea me(a) mângâeri şi sprijân mă găsăsc numai cu un unic fiu anume Alicsandru cu vrâstă de 17 ani. Am socotit dar după părinteasca duioşie şi datorie (rupt) cât sânt în viaţă a nu-l lăsa neregularisit în priivire că este sărac şi de mumă, al căsători, urmare strămoş(e)ască şi ca să nu piardă nici proprietate(a) de

192

moşie ce am în Sofroneşti ce pren urmare să vii cătră sporire să-i eu de soţie pe fiica răp(osatului) Ioan Căzan de o potrivă proprietar acolo.

Deşi am vroit a pune în lucrare însă sânt ca oprit de Sf(inţia) Sa proto(i)ereul Dămian pe înpregiurare că am fi înruduri şi ca aceasta s-ar pute(a) hotărî numai de Prea Sfinţia Voastră.

Deci Milostive Stăpâne nu că aş cere nedrept, nici că aş vroi a desăvârşi vreo urmare înpotriva legilor soborniceşti sau politiceşti, decât pentru că înpregiurare(a) este de a nu fi înrudiri aşa de apropiată cursă de pe parte(a) fimeiască, aşa arăt prin spiţa însămnată în gios.

Pre(a) plecat rog pe Înaltul vostru sentiment să binevoiţi a face luare aminte şi a hotărî ca să nu-mi mai târăsc gârbovia pe drumuri de (…), cu care urmare ve-ţ(i) fi slăvit.

Al Prea Sfinţiilor VoastrePrea plecat şi supusă slugă<ss> Ioan Cuza

(1)852 mai 23 Rariţamirele Alecsandru Ioan Căzan Ioan Safta Costand. Vasâli Toader Cuza

A.E.H., F.E.H., dosar 43 / 1852 – 1859, f. 93 – 94, Original

190. -1852 iunie 12. - Isprăvnicia ţinutului Fălciu scrie Poliţiei oraşului Huşi în legătură cu pâinea de proastă calitate găsită în pităria evreului Mendel sin Marcu.

Isprăvnicia ţânut(ului) FălciuluiCătre poliţia târgului Huşâi

Sfatul orăşenesc prin adresa Nº 467, face cunoscut isprăvnic(iei) că după luare aminte ci au făcut la pităriile din acest târg au găsit vr(e)o triizăci pâini foarte proaste la pităria jâd(o)v(ului) Mendel sân Marcu. De aceea spre răspuns la raport poliţâiei Nº 604, să scrii ca pâine(a( să o dei iama, iar pe chitariu să-l ştrăfuiască după aşăzământ pi care ştraf să-l dei sfatului supt luare de cvitanţii şi să raportezi isprăv(ni)c(iei) odată cu trimiterea cvintaţiei.

<ss> N. Miclescu M(asa) 1 iu

Nº 5134 1852 Iunie 12

D.J.A.N.V., Fond Poliţia oraşului Huşi, dosar 2/1852, f. 58, Original

191. -1852 iunie 19. - Isprăvnicia ţinutului Fălciu scrie Poliţiei oraşului Huşi în legătură cu abaterile antreprenorului căsăpiilor.

193

Isprăv(nicia) ţâ(nutului) Fălciu Către Poliţia târgului Huşi

Departamentul din lăuntru prin ofiţia Nº 10640 face cunoscut Isprăvniciei că Sfatul prin rap(ortul) Nº 455 i-a supus ştiinţă despre abaterea făcută de antreprenorul căsăpiilor din acest târg Leizăr Marcovici împotriva condiţiilor contractului, precum şi pentru atacul ce pomenitul antreprenor a pricinuit unui membru al Sfatului Pavăl Neculau şi scrie a se regula poliţiei că dacă pârâtul antreprenor nu se va împăca până în 24 ceasuri cu dum(nea)lui Neculau să-l înfrâneze cu cinci lovituri bice. <ss> N.Miclescu

Masa 1 Nº 54121852 Iunie 19

D.J.A.N.V., Fond Poliţia oraşului Huşi, dosar 2/1852, f.38, Original

192. -1852 iunie 26. - Ordinul primit de Poliţie pentru adoptarea măsurilor şi intervenţia pe lângă antreprenorul căsăpiei în vederea alimentării oraşului Huşi cu carne.

Poliţâi(a) din târgul Huşi

Fiind că acum să apropi(e) câşlegile când trebui(e) a fi carne bună grasă şi cu îndestulari, de aceea să face poftire poliţâii ca prin măsurile ce va socoti să pui(e) aspră îndatorire antreprenorului căsăpii ca mai înainte de ziua Sf(inţii) Apostoli Petru şi Pavel să-şi aşăze trii scaune potrivit contractului ce au încheiet şi să taie atât vite cornute, boi şi vaci, precum şi miei, (...) bu(..) graşi şi sănătoşi spre îndestulare(a) obştii, căci la din contra urmare, apoi toată răspundere o va privi pe ea.

<ss> <ss>

Nº524 1852 Iunie 26 zile

D.J.A.N.V., Fond Poliţia oraşului Huşi, dosar 2/1852, f. 62, Original

193. -1852 iulie 3.- Raportul Poliţiei Huşi faţă de cazul pitarului Mendel sin Marcu înaintat Sfatului orăşenesc.

Sfatul orăşenesc 1852 Iulie 3 Nº 688

194

Asupra raportaţâii ci s-au făcut prin raport(ul) Nº 604 primindu-să dezlegare cu porunca Nº 5134 rostitoare a să ştrefui pe jâd(o)vul Mendel sân Marcu chitariul după aşăzământ, de la care înplinindu-să 72 lei pe lângă aceasta să şi trimit Cinstit(ului) Sfat. Pentru luare, a i să slobozi cvitanţie spre a să pristavlisi isp(răvnicia) după poruncă.

D.J.A.N.V., Fond Poliţia oraşului Huşi, dosar 2/1852, f. 58v

194. -1852 iulie 3. - Departamentul Averilor Bisericeşti şi al Învăţăturilor Publice aduce la ştiinţa Episcopului Meletie Istrati trecerea judeţelor Tutova şi Covurlui sub jurisdicţia Episcopiei Huşilor.

Prea Sfinţiei sale Domnului Domn Meletie Episcopul de Huşi

Pe lângă adresa secretariatului de stat sub Nº 1973 din 29 a lunii trecută primindu-se în copie legiuirea votată de Divanul Obştesc, după care spre o mai potrivită împărţire a ţinuturilor pe Eparhii se alăturează către ace(a) a Prea Sfinţiei Voastre încă două ţinuturi, Tutova şi Covurlui. Departamentul acesta al averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice, ce este însărcinat cu punerea în aplicare a acestei dispoziţii, cu onoare vă face cunoscut că tot acum a comunicat despre ştiinţă Teofiliei sale locotenentul Scaunului de Roman, ca în fiinţă şi a revizorilor săi D(umnea)lui Ioan Licu, pentru ţinutul Tutova şi în fiinţa D(umi)sale serdar Iancu Pavlov, pentru ţinutul Covurlui, să reguleze a se trăda după regula cuvenită în primirea delegaţilor Pre(a) Sfinţiei voastre, actele atingătoare de aceste do(u)ă ţinuturi. Aseminea au vestit această dispoziţie şi autorităţilor civile, giudecătoreşti şi administrative a arătatelor do(u)ă ţinuturi. Iar protoiereilor acestora le-au făcut cunoscut, că pe viitor între ceea ce se atinge de jurisdicţia bisericească au a fi cu ascultare către Eparhia de Huşi, încredinţată Pre(a)sfinţiei voastre.

<ss> Grigore Cuza <ss> Şeful secţiei

Secţia a II-a Nº 3337 1852 Iulie 3 Eşi

A.E.H., F.E.H., dosar 28/1852, f.1, Pachet 4, Original

195. -1852 iulie 5.- Meletie Istrati, Episcopul Huşului, înştiinţează pe Arhiereul Iustin Edesis despre desemnarea ieromonahului Veniamin Arhipescu pentru preluarea arhivei judeţelor Covurlui şi Tutova, intrate sub jurisdicţia Eparhiei sale.

Prea Sfinţiei Sale Arhiereului Iustin EdesisLocotenent de Episcop al Romanului

195

Cu frăţească în H(ri)s(tos) dragoste îmbrăţişez pe Prea Sfinţia Voastră

Departamentul Bisericesc şi a Învăţăturilor Publice prin adresul său sub Nº3337, mi-a comunicat ştiinţă cum că după legea votată de Divanul Opştesc şi încuviinţată s-a hotărât ca ţinuturile Covurluiului şi Tutova, care până acum au fost de Eparhia acelei Episcopii, s-au alăturat cître Eparhia Episcopiei de Huşi, în urmarea căreia îmi face cunoscut de a rândui un delegat din parte-mi, care în fiinţa şi a rânduiţilor, spre a primi actele ce s-ar fi păstrând în arhiva acelei Episcopii, atingătoare de numitele ţinuturi. Spre acest sfârşit trimiţând pe Cuvioşia sa I(e)r(omonahul) Veniamin Arhipescu şi fac poftire Prea Sf(inţiei) Voastre spre a se încredinţa cuvioşiei sale ţitatele acte de la care totodată se va primi şi adeverinţă cuviincioasă pentru a lor trădare.

Nº 283 1852 Iulie 5

A.E.H., F.E.H., dosar 28/1852, f.4, Pachet 4, Conspect

196. -1852 iulie 6. - Isprăvnicia ţinutului Fălciu intervine pe lângă Poliţia târgului Huşi pentru înplinirea sumei de 72 de lei de la evreul Hahman Herşcu.

Isprăvnic(ia) ţânut(ului) FălciuluiCătră dum(isale) poliţmaistr(l) târg(ului) Huşii

Jădovul Nahman Herşc zăraf prin jalbă cătră is(prăvnicie) au cerut a fi păsuit cu răspunder(a) a 72 lei prin acei poliţâi(e) să apucă. De aceea să scrii(e) poliţâi(ei) ca di vreme ce departamenetul porunceşte a să înplini apoi fără mai multă întârziere prin ecsăcuţâi(e) să şi înplineşti arătaţii bani spre a să trimite departamentului care urmează a să da cătră sfatul orăşenesc din târgu(ul) Fălticenii. <ss> N. Miclescu <ss> Masa I Nº 5003 1852 Iulie 6

D.J.A.N.V., Fond Poliţia oraşului Huşi, dosar 2/1852, f. 64, Original

197. -1852 iulie 8. - Ioan Licu, revizorul Departamentului Averilor Bisericeşti şi al Învăţăturilor Publice însărcinat să participe la predarea arhivei ţinutului Tutova solicită informaţii de la Episcopul Meletie Istrati, Episcopul Huşului, despre persoanele delegate să asiste şi data fixată.

Preosfinţitului Episcop Eparhiei Huşului,

Prin oficia onorabilului Departament averilor bisericeşti şi al învăţături(lor) publice sub N°3340, fiind însărcinat subscrisul , al său revizor, ca să asist la

196

trădarea actelor cuvenite a le primi delegaţii Preosfinţiilor voastre de la Preo Sfinţitul Eparhiot de Roman pentru ţinutul Tutovei. Cu tot respectul fac cunoscut Preo Sfinţiilor Voastre rugându-vă ca să binevoiţi a mă înştiinţa dacă aţi rânduit nişte asăminea delegaţi, pe cine anume şi când aţi hotărât păşirea în lucrare, către a se putea prin urmare completa şi însărcinarea ce iscălitul are de la a sa naceale(...).

<ss> Ioan Licu

N° 76 1852 Iuli(e) 8 zile Vaslui

A.E.H., F.E.H., dosar 28/1852, f.6, Pachet 4, Original

198. -1852 iulie 10. - Departamentul Averilor Bisericeşti şi Învăţăturilor Publice anunţă desemnarea revizorului Iancu Cozmescu pentru asigurarea asistenţei la predarea arhivei ţinuturilor Tutova şi Covurlui către Episcopia Huşului.

Pre(a) sfinţiei sale Domn Meletie Episcop de Huşi!

Pentru a asista la trădarea actelor atingătoare de ţinuturile Tutova şi Covurlui, ce s-au lipit către Eparhia Pre(a) Sfinţiei Voastre, însărcinându-se acum pe D(umnea)lui revizorul Iancu Cozmescu, Departamentul acesta al averilor bisericeşti şi al învăţăt(urilor) publice cu onoare Vă face cunoscut spre ştiinţă.

<ss> Grigori Cuza <ss> Şeful Secţiei

Secţia II Nº 34401852 Iulie în 10 zile Iaşi

A.E.H., F.E.H., dosar 28/1852, f.18, Pachet 4, Original

199. - 1852 iulie 14. - Iustin Edesis, Locotenentul de Episcop al Eparhiei Romanului cere desemnarea unui emisar de către Episcopul Meletie Istrati pentru a prelua arhiva ţinuturilor Covurlui şi Tutova.

Preasfinţiei sale kirio kir Meletie Episcop Eparhiei Sfintei Episcopii de Huşi!

În urmarea adresei Preasfinţiei Voastre cu Nº 283 prin care cereţi a vi se trăda actele ce se păstrează în arhiva acestei Episcopii atingătoare de ţinuturile Tutova şi Covurlui, care după legiuirea divanului Ad-hoc au trecut în căutarea Episcopiei Prea Sfinţiei Voastre, puindu-se în lucrare pregătirea şi trădarea unor

197

asăminea acte, Cu onor Vi se face cunoscut de a trimite pe rânduitul Prea Sfinţiei Voastre spre a le primi.

Locotenent de Episcop Romanului Director Episcopiei <ss>Iustin Edesis <ss>

Nº 627 Anul 1852 Iulie 14 zile Roman

A.E.H., F.E.H., dosar 28/1852, f.14, Pachet 4, Original

200. - 1852 iulie 21. – Iconomul Zaharia, protoiereul ţinutului Covurlui, aduce la ştiinţa Consistoriei pomenirea Episcopului Meletie Istrati în bisericile din oraşul Galaţi şi ţinutul Covurlui.

Onorabilei duhovniceşti consistorii Sf(intei) Episcopii Huşului

La porunca onoratei Duh(ovniceşti) consistorii cu Nº 350 şi aceasta la îndemnul celei a Prea Sfinţitului Stăpân, cu nº 268 din căzuta onoare răspund că s-au ţercularisit porunci ca să se pomenească de acum în viitor numele Prea Sfinţitului nostru stăpân Meletie, atât aicea în oraş cât şi afară în ţinutul Covurluiului cu toate slujirile preoţilor.

Protoiereu(l) ţinutului Covurlui <ss> Zaharia Iconom

Nº 152 iulie 21 Galaţi

A.E.H.,F.E.H.,dosar 47/1852-1859, f. 39, Original, Pachet 5

201. -1852 iulie 24. - Sofronie , Mitropolitul Moldovei, comunică Episcopului Meletie Istrati hotărârea alipirii ţinuturilor Covurlui şi Tutova la Eparhia Huşului.

Prea Sfinţiei sale kir Meletie Episcop Huşului

Anaforaua sub Nº 541 din 6 febr(uarie) anul următor prin care în unire cu Depart(amentul) Averilor Bisericeşti, s-a făcut propunere de a se alătura două ţinuturi, Covurlui şi Tutova, către acea Eparhie de Huşi, recomandată fiind de Prea Înălţatul Domn Divanului Ad-hoc şi de către aceasta încuviinţându-se s-au întărit în urmă şi de Înălţimea Sa spre punerea în aplicaţie. Pe temeiul căreia dar înaintându-se în chiriarhie cuvenită, lucrare cuvenită către Teofilia sa kir Iustin Edesis, locţiitor de episcop Romanului, cu cinste se face cunoscut şi frăţiei tale spre a regula cele de cuviinţă întru căutarea sufleteştelor datorii a poporului de orice clasă aflător în

198

arătatele două ţinuturi, potrivit cu rostuirea Sfintelor Canoane şi Înalta însărcinare a Arhieriei la care eşti chemat.

<ss> Sofronie Mitropolit Moldovei <ss> Dir(ectorul) Mitropoliei

Secţia I-a Nº 10051852 Iulie 24 Prisecani

A.E.H., F.E.H., dosar 28/1852, f.20, Pachet 4, Original

202. - 1852 iulie 25. – Departamentul Lucrărilor Publice informează Iprăvnicia Ţinutului Fălciu despre jalba obştii târgului Huşi, privitoare la cişmeaua ce urma să se construiască în maidanul de la Biserica Sfântul Gheorghe.

Departamentul Lucrărilor Publice Isprăvniciei Ţinutului Fălciu

Obştea târgului Huşi prin jalba dată acestui Departament s-a tânguit,că după stăruinţa a câţiva din neguţitorii de acolo s-a chibzuit ca cişmeaua ce urmează a se statornici la maidanul Sfântul Gheorghe să să strămute la acel a Sfântului Dimitrie, unde după rostirea jurnalului încheiată în vara anului trecut s-a hotărât a să înfiinţa o cişmea adăugând rugămintea, ca în privirea neapărată trebuinţă de a să aşeza o cişmea la maidanul Sfântul Georgie, precum şi chibzuirii făcută de către obşte să nu se îngăduie asemenea strămutare după care jăluitorii se cunosc asupriţi. Drept aceea Departamentul scrie acei Isprăvnicii ca în aplicaţia lucrării privitoare la îndestularea târgului Huşii cu apă, aşezarea cişmelilor şi a basinurilor să se urmeaze potrivit cu chibzuirea făcută de către obştea târgului precum anume să rosteşte prin jurnal, carele s-a încuviinţat şi de Sfatul Administrativ, hotărâtor fiind acea Isprăvnicie ca la dimpotrivă urmare cişmeaua se va înfiinţa la locul destinaţiei pe conta şi în răspunderea vinovaţilor, care neconsiderând trebuinţă obştească au învoit a să face altă dispoziţie decât ace regularisită prin jurnal.

<ss> <ss>Secţia 3-aNº45081852 iulie 25

D.J.A.N.I., F.I.J.F., Tr. 1588, Op. 1818, dosar 1423/1851, f. 41

203. - 1852 iulie 28. - Iustin Edesis, Locotenentul de Episcop al Eparhiei Romanului este informat despre desemnarea ieromonahului Veniamin Arhipescu pentru preluarea arhivei ţinuturilor Tutova şi Covurlui de la Episcopia Romanului.

Prea Sfinţiei Sale kirio kir Iustin Edesis

199

Locotenent de Episcop al Romanului!

Asupra adresului Prea Sfinţiei tale supt Nº 627, se însărcinează pe Cuvioşia sa Ieromonahul Veniamin Arhipescu, precum şi prin adresul Nº 283, vi s-a făcut cunoscut şi vi se adaogă poftire ca actele atingătoare de ţânuturile Tutova şi Covurlui, care după hotărârea guvernului s-au alăturat către Eparhia acestei Episcopii, să le încredinţaţi în primirea Cuvioşiei sale de a cărora urmare va slobozi cuviincioasa adeverinţă. D(i)r(ector) Episcopie

Nº 1852 Iulie 28 Huşi

A.E.H., F.E.H., dosar 28/1852, f.15, Pachet 4, Conspect

204. - 1852 iulie 31. - Iustin Edesis, Locotenentul de Episcop al Eparhiei Romanului înştiinţează Episcopia Huşului despre predarea actelor ţinuturilor Tutova şi Covurlui ieromonahului Veniamin Arhipescu, însărcinat în acest sens.

Preasfinţiei sale kirio kirio MeletieEpiscop Eparhiei Sfintei Episcopii de Huşi!

Cuvioşia sa Ieromonahul Veniamin Arhipescu ce l-aţi însărcinat de a primi din această Episcopie a Romanului actele atingătoare de ţinuturile Tutova şi Covurlui, care după legiuirea votată de divanul Ad-hoc şi Înalt întărită, s-au lipit către Eparhia Prea Sfinţiei Voastre , înfăţişându-se cu adresa Prea Sfinţiei Voastre de sub Nº 319, i s-au şi încredinţat supt adeverinţa sa acele acte informate după cuviinţă cu opise, anume lămuritoare în număr de cincezeci şi cinci bucăţi, adică 18 ce au fost lucrătoare în canţelaria Episcopiei şi 37 din canţelaria Consistoriei. Despre care cu onor se face cunoscut Preasfinţiei Voastre.

Locotenent de Episcop Romanului Director Episcopiei <ss> Iustin Edesis <ss>

Nº657 1852 Iulie 31 zile Roman

A.E.H., F.E.H., dosar 28/1852, f.8, Pachet 4, Original

205. - 1852 septembrie 4 zile. – Departamentul averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice cere intervenţia Episcopului Meletie Istrati pe lângă enoriaşi în vederea colectei pentru bisericile din Transilvania incendiate de maghiari în timpul revoluţiei de la 1848-1849.

200

Prea Sfinţiei sale Domnului Domnu Meletie Episcopu(l) Huşului

De la protoiereii din Eparhia Pre(o)sfinţiei Voastre acei însemnaţi aice în dosu, cărora (li) s-au încredinţat câte o foae de subscripţie spre a aduna agiutoruri băneşti în favorul bisericilor din Transilvania arse şi prădate în anii 1848 şi 1849, neprimindu-să până acum nici o ştiinţă despre rezultatul ce ar fi luat după stăruinţa întrebuinţată întru adunarea acelor agiutoruri, Depart(amentul) acesta al averilor bisericeşti şi al învăţăturilor publice, cu onoare adaoge şi acum a pofti pe Pre(o)sfinţia Voastră să binevoiţi ai îndatori să pue mai multă silinţă întru a îndemna pe binevoitorii creştini, ca să contribuească cu ceea ce ar vroi în favorul sfintelor locaşuri şi banii ce ar aduna să-i aducă la el dinpreună şi cu foile de subscripţie.

<ss> Grigore Cuza <ss> Şef secţiei

Secţie a IIa

Nº 4295 1852 septembrie 4 zile Iaşi Nº 1) Iconomul Teodor Gavriliţă – Protoierei ţin(u)t(lui) Fălciu 2) Iconomul Teodor Mandre – Protoierei ţin(u)t(lui) Fălciu 3) Iconomul Zaharia – Protoierei ţinut(lui) Covurlui 4) Iconomul G(h)eorg(h)ie Robul – Protoierei ţinut(lui) Covurlui

D.J.A.N.V., F.E.H., dosar 29/1851, f. 80-80v, Pachet 4

206. - 1852 octombrie 9. - Departamentul averilor bisericeşti solicită Episcopului Meletie Istrati să îndemne prin intermediul protoiereilor popularizarea trimiterii fetelor la Institutul de moşit.

Preosfinţiei Sale D.D. Meletie Episcop Huşului

Comitetul Sănătăţii, prin adresa sa cu Nº 1223 din 6 a lunei curente, făcând cunoscut acestui Depart(ament) al averilor bisericeşti şi al învăţăturii publice, că unii din protoierei(i) ţinuturilor s-ar opune la cetirea prin biserici duminicile şi sărbătorile cuprinderei aşăzământului, după care este a să trimite fimei eleve la Institutul de moşât şi aceasta sub cuvânt că n-ar ave(a) dezlegare de la Pre(a) Sfinţia Voastră. Cu căzuta onoare vi să face poftire ca să binevoiţi a îndemna pe cucernicii protoierei în această cauză împărtăşită.

<ss>Grigore Cuza <ss> Samiş Ştefănescu

Secţia Generală Nº 4229 1852 octombrie 9 zile Eşi

201

A.E.H., F.E.H., dosar 29/1851, f. 82, Original, Pachet 4

207. -1852 octombrie 13.- Sfatul orăşenesc împărtăşeşte Poliţiei preţurile fixate pentru vin şi rachiu în vederea popularizării în rândurile locuitorilor.

Isprăv(nicia) ţânut FălciuluiCătre Poliţia târgului Huşi

Sfatul orăşenesc din acest târg prin adresa Nº 825, împărtăşeşte isprăv(niciei) că în urma poruncii Depart(amentului) din lăuntru din 2 oct(ombrie), supt Nº 18297, cu care s-au înfăţişat otcupcicii băuturilor Iţâc Ştoicu şi Iancu Ştenberg, după jaluba ce au dat că pe lângă eratul ce îl au luat acum asupra lor şi taxa impusă acum asupra vinului şi a rachiului din târg(ul) Huşi, cu care vadra de vin s-a statornicit cu totul la preţ de 20 parale şi ace(a) de rachiu la preţ de cinci lei 16 parale, cursul haznalei. De aceia se scrie poliţiei a publicarisi prin batere de dărăbană în tot cuprinsul acestui târg urmarea ce trebuie a păzi fieştecare îndeobştii cu plata statornicită asupra vinului şi a rachiului ce ar intra în târg şi la tot prilej(ul) de trebuinţă să dea cuvenit agiutor antreprenorului. <ss> M(asa) 1-i Nº 8623 1852 oct(ombrie) 13

D.J.A.N.V., Fond Poliţia oraşului Huşi, dosar 9 / 1852, f.18, Original

208. - 1852 octombrie 20.- Sfatul orăşenesc solicită Poliţiei publicarea deciziei plăţii taxei pentru vinul destinat comercializării otcupcicului din târgul Huşi.

Isprăvnicia ţânut FălciuluiCătre Poliţia târgului Huşi

Sfatul orăşenesc din acest târg prin adresa cu Nº 880 împărtăşită isprăv(niciei), că în urmarea poruncii Depar(tamentului) din lăuntru, supt Nº 18871, după jaluba otcupcicilor de băuturi din acest târg ce au luat asupra lor şi taxa din nou impusă, cu tânguiri că acest târg nu are încă bariere şi că speculanţii de băuturi au mai întâi să aducă vasele cu vinul ce l-ar avea pe la casa otcupcicului şi după ce vor plăti legiuitul erat a sfatului şi a taxei să fie slobozi al duce unde vor voi, supunându-se la asămine dare şi pe acei ce ar avea vin în cercul târgului.

Drept care se scrie poliţiei ca să publicarisească în tot cuprinsul acestui târg spre ştiinţă tuturor de obşte, întocmai urmare spre neobijduire contracturilor.

<ss>

M(asa) 1-i Nº 8801

202

1852 oct(ombrie) 20

D.J.A.N.V., Fond Poliţia oraşului Huşi, dosar 9/1852, f.13, Original

209. - 1852 octombrie 25. - Meletie Istrati, Episcopul Huşului prezintă domnitorului Grigore Alexandru Ghica spre întărire bugetul Seminarului din Huşi.

Prea Înălţate Doamne!

Cu prilejul vizitării ce aţi făcut târgului Huşi aţi binevoit a învuviinţa cumpărarea caselor trebuitoare pentru înfiinţarea seminarului acestei Eparhii, potrivit aşăzământului, pe care hotărâre aducându-se întru împlinire. Acum alcătuindu-se şi bugetul cuvenit pentru cheltuielile ţinerii unui asămine, pe lângă aceasta cu smerenie şi căzutul respect se înfăţoşază Înălţimii Voastre, rugându-vă să binevroiţi al întări spre a se şi pune în lucrare.

Al Înălţimii Voastre Prea Plecat şi Smerit către Dumnezeu rugătoriu <ss>Meletie Episcop Huşului Supusă slugă Episcopia Huşului Nº 422 1852 Octombrie 25

D.J.A.N.I., Fond Secretariatul de Stat al Moldovei, 339(239) 1835- 1857, Rola 51, cadrul 613, Original

210. -1853 mai 6. – Meletie Istrati, Episcopul de Huşi, se plânge domnitorului despre înfiinţarea unei sinagogi de naţia evreiască în apropierea bisericii Sfântul Prooroc Ilie din Bârlad, fără respectarea distanţei hotărâte de Sfatul Administrativ.

Prea Înălţate Doamne

Prin încheierea Sfatului Administrativ înalt întărită din anul 1844, s-au statornicit ca sinagogile evreieşti să fie departe de cătră bisericile ortodoxe în toate părţile somă de 50 stânjeni, care la multe locuri s-au şi aplicat asemene(a) dispoziţie, însă în toamna anului contenit când cu fiinţa me(a) mă aflam în politia Bârladului, comunitatea de acolo mi-au arătat că soţietatea naţiei evreieşti din ace(a) politie ar fi înfiinţat o sinagogă chiar lângă biserica Sf(ântul) Prooroc Ilie în depărtare numai de 40 stânjeni, ce este o întreprindere în contra hotărârii Sfatului şi a bunei cuviinţe, vrând totodată şi desfiinţarea ei. Deci, dupre însărcinarea pusă Protoiereului de ţinut ca să stăruiască în asăminea cazu în urmă s-au primit raportul său supt N° 137 prin care face cunoscut că dupre mai multe adresaţii cătră isprăvnicia locală n-au căpătat nici un rezultatul; De aceea supt iscălitul dupre

203

îndatorire cu toată smerenia aduc la cunoştinţa Înălţimii Voastre asemine(a) împregiurare şi Vă roagă ca să binevoiţi a porunci desfiinţarea numitei sinagogi.

Al Înălţimei VoastrePre(a) plecat şi smerit cătră D(umne)zeu rugător

<ss> Meletie Episcop Huşului Nº 304 1853 Mai 6 Huşi

Rezoluţie: Secţia II: Cu copie de pe anafora şi înalt rezoluţie să va mijloci la

Departamentul din lăuntru aplicarea hotărârii Sfatului şi întrucât priveşte havra din politia Bârladul poftindu-să a avea Departamentul răspuns de rezultat. Totodată să va înpărtăşi pe Preosfinţitul Episcop de Huşi cu ştiinţă de înalta rezoluţie însemnată asupra anaforalei Prea Sfinţiei sale şi lucrarea ce au înaintat Departamentul, poftindu-să să poruncească protoiereului respectiv ca să raporteze Prea Sfinţiei Sale de măsurile ce să vor lua de cătră ramul administrativ în această privire şi despre cari să binevoiască a informa pe Departament.

<ss>

D. A. N. I. C., M. C. I. P. – Moldova, dosar 153 / 1851, f. 86, Original.

211. -1853 iunie 27. – Iconomul Constantin, protoiereul ţinutului Tutova, raportează punerea în aplicare a ordinului pomenirii familiei ţarului Rusiei.

Onoratei duhovniceşti consistorii a Sfintei Episcopii Huşul

Potrivit stăpâneştii porunci a pria Sfinţitului Stăpân Eparhiot Nº 446, trimeasă iscălitului în copie pe lângă porunca aceii onorate duhovniceşti consistorii Nº 357, din dată s-au dat ţircularnicii porunci pe la toţi preoţii de pe la toate bisăricile din acest ţinut al Tutovii ca la săvârşirea Dumnezeieştilor slujbe prin biserici şi pe afară mai mai întâiu să pomenească numele mărirei sale împeratului tuturor Rosiilor Nicolae Pavloviciu şi a avgustei sale familii şi apoi să pomenească şi numele prea înălţatului domn stăpânitoriu.

Şi pentru că s-au îndeplinit cele poruncite prin nomerarisita poruncă cu supunere să raportueşte.

Prot(oiereul) ţân(utului) Tutov(a) <ss> Constantin iconom

Nº 278 1853 iunie 27 Bârlad

A.E.H., F.E.H., dosar 47/1852-1859, f. 5, Original, Pachet 5. Mitropolitul Moldovei a trimis înştiinţarea hotărârii „spre a nu să mai pomeni în bisărici la ectenie şi alte rugăciuni pe fostul domnitor Grigore G(h)ica ci numai pe avgustu(l) imperatorul şi familia …”A se vedea porunca cu nr. 592 a Episcopului Romanului

204

făcut cunoacută preoţilor de la bisericile Sfântul Nicolae şi Precista din Roman în A.E.H., F.E.H., dosar 38/1853, f. 12, Pachet 6.

211. - 1853 iulie 26.- Comitetul şcolii catihetice din Huşi adevereşte examinarea candidatului Gheorghe Tăutul urmând a fi supus în viitor examenului de citire nepromovat.

Comitetul Scoalei bisericeşti din Episcopia Huşului

Înfăţăşătoriul acestia anume candidatul G(h)eorg(h)ie Tăutul, recomenduit fiind de de catihetul ţin(utului) Vasluiului prin adeverinţa sa supt Nº 29, dupre săvârşirea învăţăturilor statornicite prin aşăzământ pentru candidaţi şi supuindu-se ecsamenului au răspuns din toate acele ştiinţe, afară numai cu cetirea sau arătat mai slabu, pentru care sau şi înapoiat şi până la deprinderea sa în cetire i s-au dat aceasta din partea comitetului când atuncea înfăţoşindu-se şi supuindu-se ecsamenului din cetire să va pute(a) slobozi cuviinciosul atestat.

Dr. comitetului <ss> V(eniamin) Arhipescu <ss> N(icolae) Roiu <ss> P. secretariu V. Popazu

212. - 1853 mai 23. - Slugerul D. Crainovschi se obligă să plătească lui Nechita 1080 lei pentru 30 chile grâu în termen de 40 de zile. În 1854 iulie 22 Nechita trece restulde 834 lei lui Mihălachi Jomir

Lei1080 Adică, una mii optzăci lei, am să dau dumisali Nechita Peviliu rest di

pe grâul ci am cumpărat de la dumnealui, somă de triizăci chile, pe cari bani mă îndatorescu ai răspundi de astăzi în vade de patreuzăci zile, fără să fac cât de puţină sminteală, de cari urmează a me(a) iscălitură.

<ss> D. Crainovschi sulger 1853 mai 23

Faţă m-am întâmplat<ss> Mărgărint

834 lei opt sute treizăci şi patru lei am dat din acest sănet din suma di faţă şi1853 septemvrie 18

Giud(ecătoria) ţân(utului) Făl(ciu)

În privire că banii 246 lei cuprinşi după sănet şi care pre încheiere de 24 săpt(em)v(rie) încuviinţaţi a să slobozi d(umnea)lui pitar(ului) Mihalachi Joimiru, acum a i s-au dat cu condiţii că oricând să va ceri să-I răspundă cu legiuitul procent, urmează alăturea în condica cuvenită la fila 27 Nº 10. Apoi să adivereşte şi de tribunal sănetul de faţă care să va pune în lada depoziturilor. 857 Decembrie

<ss> G. Teodor <ss>

205

Dreptate acestui sănet am trecut-o d. Mihalachi Jomir cu unul ci […]mi răspunde banii.

<ss>

D.A.N.I.C., Fond Achiziţii noi, MXXV / 1, Original.

213. - 1853 noiembrie 26. - Circulara protoiereului ţinutului Roman către preoţii din ocolul Moldova pentru a nu mai fi pomenit numele domnitorului Grigore Alexandru Ghica şi a fiilor săi, ci a ţarului Nicolaie I, familiei sale şi a Sfântului Sinod rus.

Protoieria ţiinutului RomanCătre toţi preoţii din ocolul Moldova

Din porunca Preasfinţitului stăpân cu Nº 592, vi se scrie că de astăzi înainte să nu mai pomeniţi numele Domnului Grigorie G(g)hica şi fiii săi, ci augustul împăratul şi familia şi sfântul şi îndreptătoriu sinod, şi celelalte obicinuite şi descrise de bisericeasca pravilă. A se zice la ictenie şi rugăciuni , care pentru numele împărăteşti vi se alăturează o listă de care listă, să vă sco(a)teţi copie la fiecare biserică şi de primire şi întocmai urmare să iscăliţi în aceasta, puind şi pecetea bisericii.

<ss> T. iconom

Nº189 (1)853 Noiembri(e) 26

A.E.H., F.E.H., dosar 38/1853, f.3, Pachet 6, Original

214. - 1853 noiembrie 26. - Circulara protoiereului ţinutului Roman către preoţii din ocolul Siretul de Jos pentru pomenirea ţarului Nicolaie I şi a soţiei sale în biserici.

Protoieria ţinutului RomanCătre toţi preoţii din ocolul Siretului de Gios

Din porunca presfinţitului stăpân cu Nº 591 vi se scrie, ca fiecare să aveţi îngrijire, la 6 a viitoarei luni Decembrie este ziua Măririi sale Imperatorului Rosiei Necolai Pavlovici, să fiţi în biserică, în care şi după săvârşirea Dumnezeeştii Liturg(h)ii să faceţi molebin în biserică, pomenind numele numitului de mai sus şi a soţiei sale împărătesei Alicsandra Feodorovna şi a toată familia împărătească şi la hiritisire de mulţi ani cu tragerea clopotelor. Şi de primire şi întocmai urmare să iscăliţi în dosul acesteia.

<ss> T. iconom

206

Nº189 (1)853 Noiembri(e) 26

A.E.H., F.E.H., dosar 38 / 1853, f.22, Pachet 6, Original.

215. - 1854 martie 11. – Raportul iconomului Damian, protoiereul oraşului Vaslui şi a unei părţi a ţinutului Vaslui cu privire la pomenirea familiei imperiale ruseşti în biserici.

ÎnaltPreosfinţite şi întrutot pre(a)milostive Stăpâne

Protoiereul di politia Vasluiului şi parte din ţinut Raport

Nº 136

Însoţit pe lângă ofiţâe înalt preosfinţiilor voastre cu Nº 12 din 11 a trecut(e)ii luni genarii am primit şi do(u)ă ecză(m)plealuri date în tipar, în care să cuprind sărbătorile de preste an a famili(e)i emperiale a Rosâi(ei) şi altor osăbite prăznuiri a naşterii famili(e)i lor înpărăteşti, de pe care scoţându-să întocmai copii am şi împărţit pe la toate bisăricile spre a sluji di preoţi în viitorimi facire(a) cuvenitelor molebin de mulţămire, de a cărora primire primindu-să acum adeverinţele parohilor că ş-au primit asămine(a) ecză(m)plare cu prea plecate şi smerite metanii nu lipsăsc a raportui la toate fiind la înant preosfinţiilor vo(a)stre.

Pre(a) plecatăşi supusă slugă

<ss>Damian iconom Nº 62 1854 mart(ie) 11

A.E.H., F.E.H., dosar 18/1854, f. 21, Original, Pachet 6.

216. - 1854 martie 11. – Raportul iconomului Damian, protoiereul oraşului Vaslui şi a unei părţi a ţinutului Vaslui cu privire la pomenirea familiei imperiale ruseşti în biserici.

Înalt Preosfinţite şi întru tot pre(a) milostive StăpâneProtoiereul di politia Vaslui şi parte din ţinut

N. 135

Însoţit cu ofiţia Înalt preo Sfinţiilor Voastre supt Nº 99 din întâea a lunii corente am primit cinci ecză(m)plare manifeste date în tipar ce sânt scoasă din manifestul mării sale emperatul tuturor Rosiilor, dat în Sanct Petersburg, din care manifeste do(u)ă am dat la la aceaste do(u)ă bisărici din această politii şi al triilea am dat, una în târgul Negreştii, iară do(u)ă le-am rânduit la amândoi blagocinii din

207

aceste do(u)ă ocoale ce ocupez, care s-au şi cetit în auzul tuturor norodului, prin Sf(i)n(te)le bisărici în duminica trecută în 7 mart(ie), de a căror primire şi întocmai urmări ce am păzit cu pre(a) plecate şi smerite metanii nu lipsăsc a raportui la toate fiind la mila

Înalt Preosfinţiilor VoastrPre plecată şi supusă slugă

<ss> Damian Iconom N. 63 1854 mart(ie) 11

A.E.H., F.E.H., dosar 18/1854, f. 22, Pachet 6, Original.

217. - 1854 iulie 1. - Isprăvnicia Ţinutului Fălciu este informată despre valul de bulgari şi bejenari creştini din Imperiul Otoman ce urma să sosească în Basarabia şi Moldova, libertatea de aşezare a acestora pe moşiile proprietarilor şi condiţiile solicitate de autorităţi.

Departamentul din LăuntruCătre Isprăv(nicia) ţinutului Fălciu

Din raportul pârcălăbiei Galaţi Nº 8770 Depart(amentul) a luat ştiinţă că din părţile Turchiei de peste Dunăre sosesc mai multe familii bulgare şi alte naţii creştine,din care unii vor a trece în Basarabia, dar unii sânt în dorinţă de a se aşeza aici în Moldova. Drept aceia se scrie Isprăv(niciei) ca să publice în tot cuprinsul ţinutului spre ştiinţa proprietarilor care vor vroi a primi pe a lor moşii a se statornici asemenea bejenari, pot face cu ei slobodă învoială, căci din partea guvernului local nişte asemenea familii vor fi scutite de tot felul de dări şi havalele. Cu aceasta ca D.D. proprietari să se îndatorească a înfăţişa Isprăv(niciei) listă de numărul familiilor ce se vor aşeza pe a lor moşii spre a se trimite Visteriei. <ss> Secsia oştenească Şef secsie Nº <ss> 1854 iulie 1-iu

D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia Ţinutului Fălciu,Tr.1588,Op.1818, dosar 1925, f. 1.

218. -1854 iulie 8.- Ecsoflis(înscris) dat de Enacachi Ioan cucoanei Rucsandra Sotir, soţia defunctului Zaharia Sotir din târgul Huşi pentru 18324 lei ce îi are de restituit în schimbul mărfii de bogaserie cumpărată de la amintitul negustor. Supt iscălitul Enacachi Ioan sau Stălinescu prin acest înscris de ecsoflis ce dau dum(isale) cuc(oanei) răpos(atului) neguţătoriu Zaharia Sotir din târg(ul) Huşâi că pentru bani optăsprezecemii trei sute şi douăzecişi patru lei ce cu osăbit înscris avem ai da de pe marfa bogaserie ce o am fost cumpăra, toţi banii i-am răspuns în

208

următorul chip: patru mii trei sute douăzecişi patrulei bani îna(…) şi paisprezecemii lei în marfă bogaserii aflată în bolta în care m-am găsit şezând în ea, care de acum numai am nici un amestec în pomenita boltă, nici în marfă rămâind în totul desfiinţat şi pentru că de acum nu mai am nici un soi de preternţie asupra dum(isale), nici dumi(isale) asupra mea, i-am dat acest înscris de ecsoflis primind şi eu altul desfiinţând şi pe acele vechi, rămâind stinsă pentru totdeauna. Spre ştiinţă am iscălit atât eu cât şi alte feţe cinstite.

1854 iulie 8<ss> Enacachi Ioan

Faţă am fost la această ecsoflisăre şi am iscălit <ss> Petrovici

D.J.A.N.I., Documente, 55 / 140, Original.

219. - 1854 iulie 15. - Neguţători din Huşi preţăluiesc casa lui Enachi Micle din Huşi la 6000 galbeni zimţi. Judecătoria ţinutului Fălciu legalizează.

Act de preţăluire

Sub iscăliţii neguţitori din târgul Huşi, poftiţi fiind de dum(nea)lui sărdar(ul) Gavriil Teodoru, asesorul judecătoriei de Fălciu, ca să preţăluim casele ce dum(nea)lui pitar(ul) Enache Micle le are drepte a dumis(ale) în această politie Huşi, pe care vroieşte a le pune drept siguranţie pentru şasă mii cinci sute lei. Spre care sfârşit astăzi anul 1854 luna iulie în 15 zile adunându-ne am preţăluit pomenitele case în cuget curat fără nici o părtinire că în timpul şi după împregiurările cunoscute obşteşti ce urmează astăzi, adică nelinişte între poporăni după tulburările ce le privim; Fac şasă sute galbeni zimţi, adică patru sute galbeni binaua şi două sute galbeni locul; Pentru care în privire că şi noi avem proprietăţile noastre spre îndeplinire anecsei litera V din reglement, adiverim acest act cu însuş(i) ale iscălituri.

<ss> Tudurachi Giurcăneanu <ss> Toader Stoian <ss> Ioan Macarie

Actul aceasta fiind făcut de către dum(nea)lor Tudurachi Giurcăneanul, Toader Stoian şi Ioan Macarie sub luare aminte a iscălitului se adevereşte. <ss>

Actul acesta fiind sub adevăratele iscălituri a dumilor sale neguţitorilor Tudurachi Giurcăneanul, Toader Stoian şi Ioan Macarie dupre cum pre(...) dumisale asesorului săe cuprinde se legalizează de giudecătorie pe formă.<ss> <ss> <ss>

Ştampila giudecăt(oriei) Masa II

209

Nº 951854 sept(embrie) 16

D.A.N.I.C., Fond Achiziţii noi, MXIV / 3, Original

220. - 1854 iulie 15. – Neguţitorii din Huşi, Tudurachie Giurcăneanul, Toader Stoian şi alţii declară că şi casele lui Enachi Micle din Huşi sunt ale lui , nu de zestre, nu sunt amanetate şi documentele au ars în focul din 1844. Judecătoria ţinutului Fălciu legalizează.

Declaraţie

Sub iscăliţii neguţitori din târgul Huşii, anume Tudurachi Giurcăneanul, Toader Stoian, Ioan Macarie şi Ivanciu Ilie; - la întrbare(a) ce ni s-a făcut de către dum(nea)lui sărd(arul) Gavriil Teodoru, asesorul giudecătoriei de Fălciu, cum cunoaştem casele ce dum(nea)lui pitar(ul) Enachi Micle le are în această politie Huşii, adică de nu sânt de zăstre, sau supuse vreunei amanetaţii; precum şi dacă cu adevărat documentele doveditoare proprietăţii pomenitelor case s-au prefăcut în cenuşă la focul întâmplat la 1844. Prin aceasta declarăm într-o unire că arătatele case nu sânt nicicum de zăstre, ci locul este părintesc şi binaoa a făcut-o dum(nea)lui; nici vre(o) unei amanetaţii nu cunoaştem să fie supusă la nimene. Iar documentele noi ştim că au ars la focul de la anul 1844. Pentru care spre deplinire(a) legiuirii de la faţa 194 din colecţie şi a cerirei dum(nealui) asesorului adiverim aceasta cu însuş(i) ale noastre iscălituri. 1854 iulie 15 zile

<ss> Tudurachi Giurcăneanul <ss> Toader Stoian <ss> Ioan Macarie <ss> Ivanciu Ilie

Declaraţia aceasta fiind făcută de către dum(nea)lor neguţitorii Tudurachi Giurcăneanul, Toader Stoian, Ioan Macarie şi Ivanciu Ilie, se adevereşte de iscălitul ca o lucrare făcută în a sa fiinţă. <ss> Gavriil Teodoru

Giudecătoria ţânut Fălciului

Declaraţia de faţă fiind sub adevăratele iscălituri a dumilor sale neguţitorilor Tudurachi Giurcăneanul, Toader Stoian şi Ioan Macarie după cum pre (...) dle asăsorului se cuprinde se legalizează de giudecătorie pe formă. <ss> <ss> <ss> Gavriil (Teodoru)

Ştampila

Masa 941854 săpt(embrie) 16

210

D.A.N.I.C., Fond Achiziţii noi, MXIV / 2, Original 221. -1854 noiembrie 6. - Atestat eliberat de Comitetul Seminarului din

Huşi pentru Ioan Toma din satul Crăeşti, ţinutul Covurluiului, pentru finalizarea cursurilor Şcolii Catihetice din Bârlad.

Atestatu

Prin care se adevereşte că candidatul însurat Ioanu Toma din satul Crăeşti, ţinut(ul) Covurluiului, urmând la sco(a) la catehetică din ţinut(ul) Tutovei învăţăturile prin aşăzământu, Anecsa lit(era) V, pe doi ani, pentru candidaţi statornicite, precum catehetul ţinutal prin adeverinţa sa No 16 arată; căruia la 2 zile a curentei luni comitetul acestui seminar de Huşi făcându-i asaminare din aceste teorii au respunsu îndestulătoriu, iar rânduiala bisericească o cuno(a)şte bine. Pentru care comitetul conform§ 8 lit(era) F, din partea sa i-au dat acest Atestatu întărit după forme. <ss> Nifon Bălăşescu Rectorul Seminariului <ss> V. Arhipescu Inspector <ss> Iconom N. Roiu prof(esor) N. 201854 Noembrie 6 Huşu

A. E. H. , F. E. H., dosar 22 / 1855, f. 181, pachet 7, Original.

222. - 1854 noiembrie 24. - Corespondenţa dintre Departamentul Lucrărilor Publice şi Isprăvnicia Ţinutului Fălciu cu privire la cheltuirea sumei de 729 lei pentru repararea grajdului şi ţarcului unde era depozitat fânul jandarmilor ţinutali.

Departamentul Lucrărilor PubliceIsprăvniciei Ţinutului Fălciu

La adresa acelei Isprăvnicii cu Nº 9296 urmată către desfiinţata Direcţie a lucrărilor publice prin care cere a se trimite suma de 729 lei, ce Isprăvnicia a cheltuit la reparaţia grajdului şi a ţarcului fănării jandarmilor de la acel ţinut, Departamentul răspunde că aceşti bani după observaţia făcută în acta acestui obiect se văd primiţi de acea Isprăvnicie şi anume, 447 lei i-a primit dregătorul ce a fost atunci la acel ţinut d(umnealui) aga Costache Şăndre, pentru care se vede adeverirea D(umnea)v(oa)s(tră) în dosul rânduielii acestui Departament cu Nº 5798 din 16 noiembrie 853; şi 282 lei remonta pe acel an pentru încăperile jandarmilor i-a primit candidatul Costin din sămeşia acelui ţinut la 12 decembrie (1)853, iarăşi după rânduiala acestui Departament cu Nº 5696.Şi dar nemaiavând a lua vreun ban i se face luare aminte pentru cutezarea de a cere de două ori o sumă. <ss>

Secsia 1-a

211

Nº 18751854 noiembrie 24

D.J.A.N.I.,Fond Isprăvnicia Ţinutului Fălciu,Tr.1588,Op.1818,dosar 327,f.44.

223. -1855 martie 26. - Chitanţa dată de Dumitrache Calciu negustorului Şmil Palman pentru 15 galbeni zimţi pe care i-a mai primit pentru o dugheană vândută acestuia în Huşi.

Cfitanţiu

Adică cinsprezece galbeni zimţi, eu supt iscălitul Dumitrachi sân Calciu am mai primit de la D(umnealui) neguţător(ului) Şmil Perlman din preţul unei dug(h)eni cu locul ei însămnat în rândul baratcilor, pe care eu împreună cu fraţii mei G(h)eorg(h)i şi Pavel i maica noastră Ileana, am vânduto cu bună primire d(umnea)lui neguţitorului Şmil, pentru care spre ştiinţa am dat această cfitanţăi. Iar pentru ca vânzarea acestui acaret năruit în rându(l) baratcilor s-a făcut şi cu voinţa i ştiinţa moşului nostru iconom(l) Pavăl Neculau,tot acum urmează […]ţătorisire sfinţi(e)i sale mai gios.

1855 mart(ie) 26 <ss>D(umitrachi Calciu). Am primit […]

D.A.N.I.C., Fond Achiziţii noi, XXVII / 2, Original.

224. - 1855 septembrie 16. - Isprăvnicia Ţinutului Fălciu este solicitată să construiască ferestrele necesare la cazarma jandarmilor din Huşi.

Onoratei Isprăvnicii Ţinutului Fălciu Fincul de politia Huşi

Fiind că patru din jandarmi se găsesc bolnavi şi odăile unde ei şed la cazarmă sânt lipsite de ferestre şi că este vătămător şi însuşi pentru oameni cei sănătoşi şi mai vârtos pentru bolnavi.Acestea Isprăv(nicia) dacă binevoieşte să se poruncească ca să facă ferestre la acea cazarmă spre a păstra sănatatea jandarmilor ce trebuie de slujbă. <ss> Nº 4381855 septembrie 16 zile

D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia Ţinutului Fălciu,Tr.1588,Op.1818, dosar 327, f.108.

225. -1856 ianuarie 17. - Raportul poliţiei târgului Huşi.

Onorabilelei administraţii a ţinutului Fălciului

212

Poliţia târgului Huşi Raport

La 16 spre 17 a următoarei, noaptea unul dintre feciorii bărbieriţei Safta, anume Andrunache înclinindu-să cu unul dintre soldaţii de la comanda pojarnicească din acest târg, anume Mihalache Grecu, după ce au jucat cărţile în dugheana unui jăd(o)v Iancu sân Iosăp, ieşind de acolo au intrat în dug(h)eana lui Ioan Bical, care luându-şi băutură beţivă şi bând o garafă cu vin au început a se sfădi pentru un irmilic, ce i l-a răpit Andrunache de la pompieri. Deci după mai multă gâlcevire urmată întru asemenea, Andrunache înfuriat a sărit şi a bătut pe pompier, încât l-a umplut şi de sânge.

Despre care împrejurări cu supunere raportându-să să pristavlisesc şi pe numiţii spre hotărâre,cu adăugire că tot acest Andrunache între alte(le) mai multe păşiri ce face de asemene(a) cu Zurban Kuri şi Cartoforii,au atacat şi pe dum(nealui) Penciu Neagu,din împrejurări că i-a zis să nu-ş aprindă ţigara la lumânarea ce sta în pridvorul bisericii Sfinţilor Voievozi, înaintea unui(a) din epitropi anume Dumn(ealui) G(h)eorg(h)i Mitache la sfinţire şi să nu fumeze. Pentru care iarăş(i) va binevoi onorabila administraţie ai face cu cuvenita luare aminte. Şefu(l) poliţi(e)i <ss> D.Neagu(?) Nº 421856 genar 17 zile

D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia Fălciu,Tr.1588,Op.1818,dosar 363 / 1856,f.1, Original.

226. - 1856 ianuarie 26, Huşi. – Episcopul Meletie Istrati despre împărţirea în Eparhia Huşiloe a unui număr de 100 Pidalioane.

Arhierească blagoslovenie trimit Prea Cuvioşiei Voastre

Odată cu scrisoarea Prea Cuvioşiei Voastre primind şi 100 trupuri Pidalioani, am regulat înpărţirea lor pe la protoiereii Eparhiei, care pe cât să vor vinde, îndată vi să vor trimite şi banii preţul lor.

Eară încât priveşte pentru cărţile cerute de la părintele Bălăşăscu, cuvioşia sa a trădat o parte din ele, însă despre cauza nerăspunderei a tuturor vă veţi lămuri din scrisoarea cuvioşiei sale.

În dorinţă a vă vedea în deplină sănătate mă însămnezu. Al Prea Cuvioşiei Voastre Părinte Sufletesc

<ss> Meletie Episcop Huşului 1856 Ianuarie 26 Huşi

D.J.A.N.I., M. C. I. P. – Moldova, dosar 117 / 1856, f.2; V. Vrabie, protoiereul de Tutova aduce la cunoştinţa Episcopului împărţirea a numai 35 de

213

exemplare din Pidalion, restul fiind în Cancelaria Episcopiei, necolectarea banilor pe toate exemplarele şi transportarea acestora la mănăstire cu o trăsură mare; Veze Ibidem, f. 5

227. - 1856 ianuarie 30. – Antreprenorul băuturilor din târgul Huşi se plânge Episcopiei de nesupunerea a patru preoţi la plata dijmei vinului obţinut în viile lor.

ÎnaltuPreo Sfinţâte şi Mult Milostive Stăpâne

Antriprinorul băuturilor din Huş(i) Jalobă

Prin diosăbite jalbe m-am tânguit preo sfinţii voastre, pentru nesupunere(a)

a patru preoţ(i) din această politi Huşii, de am(i) plăti obicinuitul drept de dejmă a vinului făcut în viile lor, la care anume să însămnează în această jalbă. 1iu Iconomul Vasâli Geţu de la bisărica cu hramul Sf(â)n(tul) Dimitrie. 2iu Iconom(ul) Pavă Nicolau de la bisărica cu hramul Înălţării. 3iu Iconom(ul) Feodosăi de la bisărica cu hramul Sf(â)n(tul) Necolai. 4 Preotul Necolai […] Sfinţai sa.

Apoi în asămine(a) caz fiindcă m-am arătat Preo S(finţiei) Voastri că nu-ş(i) urmează cu plată întru tot supus mai adânc şi cu aceasta a vă ruga şi porunci a me(a) îndestulare di a mi să plăti precum opştâe urmează, căci îndestul este de când la preo S(finţie) urmează aşteptare. Şi de punere la cale pominire vă va rămne.

La mila Preo S(finţiei) Voastre pentru totdeauna pre(a) plecată şi supusă slugă.<ss> 1856 genar 30

D.J.A.N.V., F.E.H., dosar 8 / 1853-1856, f. 55, Original.

228. - 1856 martie 29. – Evreii din Huşi reînnoiesc cererea din 1853 pentru extinderea cimitirului evreesc, solicitând desemnarea unui vechil al Episcopiei pentru hotărârea locului respectiv..

Înalt Preosfinţâte şi Mult Milostive Stăpâne

Opştia naţiei evreeşti din Huş(i)

În anul contenit 1853 prin jalbă i-am arătat Preosfinţâei Voastre rugându-o a vă milostivi de a ne mai da un loc lângă mormânturile ce le avem în acest târg, care (n)i-aţ(i) şi încuviinţat rânduind pe Sfinţâia sa iconomul Irimia Folescu / acum răposat / care atunci nefiind închipuiţi a face gard sau tot trăgănat. Văzând că s-ar ispiti alţi a luoa acel loc precum şi din acel îngrădit, de aceea întru tot supuş(i) şi plecaţi rugăm pe milostivire(a) Prea Sfinţiei Voastre a rândui pe cine veţi socoti

214

spre a ne hotărî acel loc care v-aţi milostivit mai înainte spre a ne pute(a) face gard pe acel loc şi va rămâne pomenire.

Al Prea Sfinţiei VoastrePre(a) plecată şi supusă slugă

(Urmează 12 semnături - N. A.)1856 mart(ie) 29

D.J.A.N.V., F.E.H., dosar 8 / 1853 – 1856, f. 57, Original

229. - 1856 septembrie <f.z>. - Teodor Gavriliţă, protoiereul unei părţi a ţinutului Fălciu, neagă săvârşirea căsătoriei agăi Ştefan Sturza, fiul logofătului Alecu Sturza, cu Nastasia Iamandi.

Înnalt Preosfinţite Stăpâne!

Potrivit ofiţiei Înnalt Preasfinţii Voastre, sub No 478, spre a cerceta dacă în cuprinsul protpopiatului subiscălitului s-ar fi săvârşit cununie D(umi) Sali Aga Ştefan Sturza, fiul D(umi)Sali logofătului Alecu Sturza, cu D(umnea)ei cucoana Nastasia Iamandi, cu plecată supunere să aduce în cunoştinţa Înalt Prea Sfinţii voastre că cu pătrundere cercetând pe toţi preoţii din cuprinsul protopopiatului, nu s-a săvârşit un aseminea , nici măcar nu s-au înfăţoşat asăminea persoane.

Al Înnalt Prea Sfinţii V(oastre) Plecată slugă

<ss> Teodor Gavriliţă Nº 386 1856 săptembrie Huşi

A.E.H., F.E.H., dosar 50/1856, f. 15, Original, Pachet 10

230. - 1856 octombrie 8. - Iconomul Damian, protoiereu a unei părţi a districtului Covurlui, solicită învoirea Episcopiei Huşului pentru ierodiaconul Nictarie de-a sluji în biserica Sfinţii Voievozi din Galaţi.

Prea Sfinţite Stăpâne

Ierodiaconul G(h)erontie de o lună şi mai bine este de când s-a retras de la biserica Sf(inţii) V(oe)v(ozi), mitoh Ne(a)mţului de aice din Galaţi, la metania sa în locul cărui ierodiacon igumenul acestui mitoh cu prilejul mergerii sale să depue metanie alesului din nou stareţ al Sfintelor M(ă)n(ăstiri) Ne(a)mţul şi Secul a adus c(h)iar din casnicii stareţului pe un ierodiacon, anume Nictarie Ciucă, spre a fi servitoriu la acest mitoh cu hram(ul) Sf(inţii) V(oe)v(ozi); Prin urmare subscrisul nu i-au învoit slujire(a) acestui nou adus ierodiacon până ce mai întâi nu ca avea voe şi blagoslovenie a Pria Sfinţiei Voastre! Pentru care binevoiţi a-mi da cuvenita dezlegare.

215

Al Pria Sfinţiei Voastre Pria plecată şi supusă slugă

<ss> Zaharia IconomProtoiereu pe un ocol şi giumătate

Nº 309 1856 Octombrie 8 Galaţi

231. - 1856 octombrie 8. - Departamentul Cultelor şi Instrucţiunii Publice solicită Episcopiei Huşului adoptarea de măsuri privitoare la întocmirea actelor mitricale.

Preosfinţiei sale D.D. Meletie Episcop Huşului

Din ecstra(c)tele ce s-au făcut de numărul celor născuţi şi morţi în fiecare ţinut pe anii de la 1845, de când actele mitrice s-au încredinţat priveg(h)erei acestui Departament, vâzându-să nu fără îndestulă mirare că numărul morţilor de ambe(le) sexe, mai în toate ţinuturile şi mai în fiecare an, întrece numărul celor morţi, urmare ce s-a putut întâmpla numai în anul 1848 când epidemia holerei a săcerat mai mulţi oameni, iar nu şi în ceilanţi ani în care mortalitatea n-a putut să fie deopotrivă de mare, ba încă şi mai mult în proporţie.

Aceste nepotriviri, dintre care drept pildă să e pe ţinutul Romanul(ui), unde în anul 1848 să vede că numărul născuţilor este de 2266 şi cel al morţilor de 1877. În anul 1849 numărul născuţilor de 1482 şi al morţilor de 1507. În anul 1850 numărul născuţilor de 1638 şi al morţilor de 2014. Iar în anul 1851 cei dintâi în număr de 1145 şi cei de pe urmă de 1549.

Aceste nepotriviri au îndemnat pe Departament ca să cerceteze pricina de unde vin şi precum cu înscrierea actelor mitrice sânt însărcinaţi numai preoţii de parohii, se crede că smintiala din care după toate c(h)eltuielile ce anual s-au făcut şi care în curs numai de unsprezece ani să ridică peste suma de 48000 lei, nu se poate încă ave(a) un ecstract eczact de numărul celor născuţi, căsătoriţi şi morţi în ţară; această smintială nu poate veni decât din aceia că preoţii abătându-se din datoria ce-i priveşte nu trec în tăbliţele mitrice pe toţi acei ce se nasc sau mor, sau din aceia că alţii din preoţi nu trec de odată în tăbliţă după cum s-au luat ştiinţă, ce pe osebite izvoade dintre care după ce pierd unele le dau la încheierea anului la protoerei, care prescriu în urmă acele însemnări în tăbliţele destinate.

Deci fiind că această stare de lucruri nu poate să mai ţie, fără ca interesul statului să rămâe cu totul neîndeplinit şi cheltuelile ce se fac annual cu tipărirea foilor mitrice să rămâe cu totul zadarnice, Departamentul Cultului şi al Instrucţiunii publice îşi face o datorie a pofti pe Preosfinţia Voastră ca având îndeaproape consideraţie această înpregiurare să binevoiţi grabnic a lua măsurile ce a-ţi socoti mai nimerite pentru vindecarea acestui, despre care să încunoştiinţaţi şi pe Departament pentru regula sa.

<ss> <ss> Şeful secsiei

216

Secsia a II(- a) Nº 5093 1856 octombrie 8

A.E.H., F.E.H., dosar 42/1856, f. 19, Pachet 10, Original

232. - 1856 noiembrie 9. – Candidatul Spiridon Ionescu este trimis spre a fi hirotonisit diacon pentru biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Galaţi.

Cu frăţ(e)ască în H(ri)s(tos) dragoste îmbrăţoşăz pe Prea Sf(inţia) ta

Agie Tripoleos

Trimiţând la Prea Sfinţie ta pe candidatul Spiridon Ionescu, poftesc ca în locul meu să îl hirotoniseşti diacon, pentru biserica cu prăznuirea Sf(ântul) Ion Botezătorul din politia Galaţi, district(ul) Covurlui a diocezei no(a)stre. După care canoniceşte înştiinţându-ne vei îndatori pe

Al Prea Sf(inţiei) tale în H(ri)s(tos) frate <ss> Meletie Episcop Huşului

<ss>Derector Episcopiei V. Vrabie Nº 608 1856 noiembrie 9 dzile Huşi

A.E.H., F.E.H., dosar 36/1856, f. 96, Pachet 9, Original.

233. - 1856 noiembrie 9. – Departamentul solicită carte de blestem în cazul cumpărării a 50 chile grâu de neguţătorul Pericli Libide de la familia Sion de pe moşia Coşăşti, ţinutul Vaslui.

Prea Sf(inţiei) sale D.D. Meletie Episcop al Huşilor şi cavaler!

Neguţătorul Pericli Libide cumpărând cu contractul din 23 iulie anul trecut, 50 chile grâu de la D(umnea)lui Ioan Sion de pe moşia Coşăşti, ţinutul Vasluiului, în care contract au iscălit ca martur şi fratele său Mihai, la neurmare(a) vânzătoriului de a trăda grâul s-au aplicat de cătră adms: ţinutală măsuri înplinitoare, când înfăţoşindu-se cu contestaţie D(umnealui) spăt(arul) Toader Sion, proprietariu(l) numitei moşii că adecă grâul ar fi al său şi nepoţii D(umi)s(ale) n-ar fi avut drept de a face asămine(a) vânzare, nefiind dată nici o autorizaţie din parte-i. S-a scris adm(ini)s(traţiei) ca să rânduească grabnic o locală cercetare spre a să încredinţa cine a cultivat şi stăpânit moşia Coşăşti în anul corent şi cu ce dreptate, adecă D(umnea)l(o)r Nicu şi Mihai Sion sau moşul lor D(umnealui) spăt(arul) Toader Sion, de la care cu raportul No 8946 primindu-să încredinţare că arătata moşie în anul corent s-a dispozat de D(umnea)l(o)r Ioan şi Mihai Sion, fiind tovarăşi la posesia ei. S-a poruncit adm(ini)s(traţiei) a ecsecuta numai decât

217

condractul prin îndestulare(a) D(umi)s(ale) cumpărătoriul cu grâu în natură, dar D(umnea)lui spăt(arul) prihînind acum cercetare(a) adm(ini)s(traţiei) şi stăruind a dovedi că nu nepoţii D(umi)s(ale) ci D(umnealui) ar stăpâni moşia în anul acesta. Departamentul a rânduit o comisie spre a face o din nou cercetare la faţa locului, însă spre a lipsi toată îndoiala şi a nu mai rămâne vreun caz de contestaţie şi asupra lucrărilor acestei comisii, cu respect pofteşte Prea Sf(inţia) Voastră să binevoiţi a porunci pregătire(a) şi trimitere(a) aice a unei cărţi de blăstăm care să să aplice de comisie la faţa locului asupra feţelor ce ar ave(a) ştiinţă despre asămine(a) înpregiurare şi ar tăgădui adevărul.

Iscălit <ss> Şef(ul) secs(iei) <ss>

Secsia III N. 22408 1856 noiembrie 16

A.E.H., F.E.H., dosar 45 / 1856, f. 16, Pachet 10, Original

234. - 1856 decembrie 1. – Protoiereul Ioan Răşcanu propune hirotonia diaconului Gheorghe sin Lupu ca preot la biserica Sfinţii Voievozi din satul Cordeni, ţinutul Fălciu.

Înalt Prea S(f)inţite şi mult milostive Stăpâne!

La satul Cordeni, ţinutul Fălciu, partea districtului ce administrez, biserica ce îşi are hramul Sf(inţii) Voevozi se află lipsită de preot, prin trecere(a) din viaţă a fostului preot Procopie ce acum la 20 septembrie au murit. Diaconul G(h)eorg(h)ie sin Lupu, servitor tot la acea biserică, după cererea locuitorilor din acel sat fiind demn de a purta o asemine(a) misii, după cercetările făcute vi-l recomand şi totodată umilit vă rog al hirotonisi preot desăvârşit pentru sus ţitata biserică.

Al Prea S(f)inţiei Vo(a)streumilită slugă

Prot(oiereu) a parte ţinut(ului) Fălciu <ss> Ioan Răşcanu iconom

Nº 120 1856 Decembri(ie) 1 Huşi

A.E.H., F.E.H., dosar 36/1856, f. 127, Original, Pachet 9

235. - 1856 decembrie 2. – Gheorghe Lupu este trimis spre a fi hirotonit ca preot la biserica Sfinţii Voievozi din satul Cordeni, ţinutul Fălciu.

Cu frăţ(e)ască în H(ri)s(tos) dragoste înbrăţoşez pe Prea Sf(inţia) TaGenadie Tripoleos

218

Trimiţând la Prea Sfinţia ta pe diaconul G(h)eorg(h)ie Lupu, vă poftesc ca în locul meu să-l hirotonisiţi preot desăvârşit pentru biserica cu presnuirea Sf(inţii) Voevozi din satul Cordeni, districtul Fălciu, a diocesiei no(a)stre. După care canoniceşte înştiinţându-mă, vei îndatori pe,

Al Prea Sf(inţiei) tale în H(ri)s(tos) frate.

Nº 6371856 Decembr(ie) 2 zile Huşi

A.E.H., F.E.H., dosar 36/1856, f. 130, Conspect, Pachet 9236. - 1856 decembrie 4. – Evreica Sura din Docolina cere Episcopului de Huşi eliberarea unui certificat semnat şi de soţul său Solomon, trecut la ortodoxism, prin care să i se acordea libertatea necesară dispunerii avutului.

Înalt Preosfinţite Stăpâne !

Timpu acum peste doi ani de zile sânt trecuţi de când soţul meu, anume jidovul Solomon lăsându-mă s-au făcut nevăzut.

După mai multă cercetare ce am făcut pentru a lui aflare am luat pozitivă ştiinţă că să află în ograda Sfintei Episcopii sub ascultarea sfinţiei sale arhimandritului Isidor, voind a înbrăţoşa religia creştină.

De vreme dar că numitul meu bărbat are plăcere,dupre cum arăt, a să boteza, apoi eu fără a înpedeca astă voinţă a lui, vă rog cu multă supunere prea Sfinţite Stăpâne să binevoiţi a vă milostivi şi a mi să slobozi un certificat prin care să să descrie circonstenţa prezentă şi să fie adiverit de Solomon soţul meu, cum că sânt liberă din parte-i căci după buna cuviinţă ce să păzăşte în naţia noastră fără o asămine(a) hârtie nu pot dispoza nimica de avutul drept al meu şi sânt izgonită de rudele, părinţii şi alţi jidovi din Docolina unde noi am v(i)eţuit şi de unde am venit spre sfârşitul citat.

Vă rog Preosfinţite aveţi îndurare de o beată sărmană şi regulaţi slobozire(a9 zisăi hârtii din parte(a) şi a soţului meu şi veţi face una din faptele care purure(a) va rămâne pomenită.

Al Prea Sfinţiilor VoastrePrea plecată slugă<ss> Jidauca Sura

1856 Decembri(e) 4 Huşi

D. J. A. N. V., F. E H., dosar 8 / 1853 – 1856, f. 112, Original.

237. - 1856 decembrie 14. – Mărturia obştii satului Pâhna Veche din ţinutul Fălciu pentru hirotonirea candidatului Teodor Toma din satul Olteneşti pe seama bisericii Sfinţii Voevozi.

Mărturie

219

Noi gios iscăliţii opştii răzăşilor din satul Pâhna Veche, din ţinutul Fălciului, ocolul Crasnii, a iparhii Sfin(tei) Ipiscopii de Huşi, dăm această mărturii a no(a)stră D(umnea)lui candidatul Teodor Toma din satul Oltenenşti, prin carile la nevoi(a) ce avem neapărată îl vrem a ni să hirotonisi preut la bisărica din acest sat, cu hramul Sfinţii mai marilor Voevozi; Şi fiind că numitul candidat are cele mai bune purtări şi cinstit în totul şi că nu este nici într-un fel de dare şi a ascultat învăţăturile în s(c)ho(a)la bisăricească din politie Huşii, precum şi atestatul ce-l are îl adivereşte şi fiindcă numita bisărică de 3 ani să găsăşte fără de preut. Drept aceea îi dăm mărturie de faţă, întărită cu iscăliturile no(a)stre şi cu punere(a) peceţei parohii şi a satului, pentru care plecaţ(i) ne rugăm a ni să hirotoni preut la arătata bisărică, unde avem neapărată nevoe.

1856 Dec(em)b(rie) 14

[…] Negoiţă [……] G(h)eorg(h)i sân Năstasă Negoiţă Neculai Mogâldi Eu Manolachi Mogâldi Eu Paraschiv Negoiţă Vasâli sân Niţă Negoiţă […] Negoiţă Eu Ioniţă sân Eni Eu G(h)eorg(h)i Nigoiţă

A.E.H., F.E.H., dosar 36/1856, f. 179, Pachet 9, Original

238. - 1856 decembrie 22. – Iconomul Ioan Râşcanu, protoiereul unei părţi a ţinutului Fălciu, recomandă Episcopiei hirotonisirea candidatului Toader (Teodor) Toma pe seama bisericii cu hramul Sfinţii Voievozi din satul Pâhna Veche.

Înalt Preosfinţite Stăpâne!

La bisărica cu prăznuirea Sf(inţilor) Voi(e)voz(i) din sat(ul) Pâhna Vechi, ţinutul Fălciului, ocolul Crasnii, urmând neapărată trebuinţă de preot s-a găsit pe candidatul bisăricesc Toader Toma din sat(ul) Olteneşti, unul din acei care au (i)eşit cu Atestat adeveritor că a săvârşit cursul învăţăturilor pentru acei care au a să face preoţi şi fiind că numitul candidat s-a alcătuit prin înscrisuri cu lăcuitorii din sat(ul) mai sus numit dându-i şi formala mărturie de purtările lui şi după neapărata trebuinţă ce urmează la acea bisărică şi după cercetările făcute vă recomand pe numitul candidat şi tot odată umilit vă rog al hirotonisi preot pentru bisărica sus ţitată.

Al Preasf(inţiei) VoastreÎntru tot plecat şi supusă slugă

Protoiereu a (o) parte de ţân(utul) Fălciu<ss> Ioan Râşcanu Iconom

220

A.E.H., F.E.H., dosar 36/1856, f. 178, Pachet 9, Original

239. - 1856 decembrie 31. – Ştefan Râşcanu este recomandat a fi hirotonit ca diacon pe seama bisericii Înălţarea Domnului din Huşi unde slujea ca dascăl.

Înnalt Preasfinţite Stăpâne!

La bisărica cu prăznuirea Înălţarea Domnului din târgul Huşii, ţinut(ul) Fălciului, ocolul Prutului, fiind neaparată trebuinţă de diacon şi găsindu-să pe candidatul Ştefan Râşcanul din această politie, unul din dascălii ace(le)i biserici, pentru care dispre a lui purtări îl adiverează mărturie de faţă şi atestatul ci le are. Pentru care cu plecată supunere vă aducem în cunoştinţa Preasfinţiilor voastre.

Al Prea Sf(inţiei) Voastre Plecată slugă

<ss> N. 512 1856 Decemb(rie) 31 dzile

N. 697 1856 Decembrie 31. Candidatul recomenduit prin raportul acesta va trece în duhovniceasca cercetare, despre care să avem ştiinţă.

A.E.H., F.E.H., dosar 36 / 1856, f. 195, Original, Pachet 9.

240. - 1857 ianuarie 12. - Jalba posesorului moşiei şi târgului Huşi către Departamentul Învăţăturilor şi Averilor Bisericeşti pentru încălcare de hotare.

Onoratului Departament a învăţăturilor şi a averilor bisericeşti

Prin contractul cu care mi s-a împosesuit moşia cu târgul Huşii, despre despărţirea moşiei Creţeşti proprietatea tot a Sfintei Episcopii, mi se gărăntuiesc hotarele următoare: în zarea dealului Crasnei este o piatră lângă drum(ul) ce vine de la Tătărăni şi merge până (la) valea Teiului, de unde să porneşte despărţirea apucându-se drumul de lângă acea piatră şi tot drumul la vale pe lângă un puţ împrejmuit cu sălcii, până la un pod acestui drum ce este pe pârâul acei văi a Teiului şi de la acel pod rămâne drumul şi apucă matca pârâului în gios şi îl; dumlui posesorul de astăzi acel care adică au intrat în posesie la 23 apr(ilie) 856, trecând peste semnele mai sus pomenitului hotar nu numai a păscut cu vite străine o parte de pământ slobodă de acoperirea pădurii dar a şi arat şi semănat o parte din trupul moşiei cu târgul. Am reclamat la administraţia locală, cercetarea a descoperit o asemenea păşire de hotare rostite în (...),cu toate acestea îndestulare nici până acum (nu) mi s-a făcut. Aducând la cunoştinţă on(oratului) Depart(ament) descrisele împrejurări şi dacă dum(i)sale noului posesor de Creţeşti nu i s-a dat prin contractul

221

posesiei o întindere de hotare peste cele garantate mie prin Contractul cu târgul, rog să binevoiască a porunci administraţiei ţinutale a ţine în strictă aplicaţie a ziselor hotare şi a pune în regulă îndestularea mea potrivit cu înţelesul aşăzământului pentru îi samavolnicii.

<ss>

(1)857 genar 12 zile

D.A.N.I.C., F.E.H., dosar 46/1857, f 12 , Original.

241. - 1857 ianuarie 14. - Iconomul Zaharia, protoiereul unei părţi a ţinutului Covurlui, solicită binecuvântarea Episcopului, pentru creştinarea evreului Herşcu Strulovici.

Prea Sfinţite şi Mult Milostive Stăpâne!

Dumn(e)alui comandirul Bronvahtii, colonelul N. Steriadi, prin adresa de sup Nº 285 din 23 decembrie anul încetat, au mijlocit la această protopopie pentru un Sodolteri israilitu, marinar din comanda sa şi anume Herşcu Strulovici, carele vroeşte a se prenumera în staulul drept credincioşilor, pe care israelit protopopie în mai multe rânduri l-au respins ca să poată dezvolta de la el plecare cătră înbrăţoşare(a) religiei creştineşti, însă văzând neîncetatele sale stăruinţe şi mai ales în privire că petrecire(a) sa de un mai îndelungat timp au fost şi este între creştini, Pe de o parte au regularisit catehisire(a) sa la biserica Sfinţilor Apostoli de cătră iconom(ul) Manole, unde este cu apropiere casarma marinelor, iar pe de altă parte, îmi iau îndrăzneală şi cu pria plecate metanii vin a vă ruga să binevoiţi a da buna cuvântare Pria Sinţiei Voastre! După care să se poată primi chematul căătră luminare cu Sfântul Marele Botez.

Al Pria Sfinţiei VoastrePria plecată şi supusă slugă

Protoiereu o parte de ţin(utul) Covurlui

<ss> Zaharia Iconom N. 15 1857 Genarie 14 Galaţi

A.E.H., F.E.H., dosar 43/1857, f. 2, Original, Pachet 10

242. - 1857 ianuarie 24. - Suplica fiicelor serdarului G. Mogâldea din satul Tunseşti, ţinutul Tutovei, prin care cer intervenţia Mitropolitului Moldovei pe lângă Episcopul de Huşi pentru izgonirea evreicei cu care trăia tatăl lor şi neacceptarea botezului din interes.

222

Înalte Pre o Sfinţite Stăpâne Mai bine de 18 ani săvârşindu-să maica no(a)stră din viaţă Dumniei

Sărdăreasa Margioala Mogâldea, am rămas atunce(a) mici, iar părintele nostru D(umnea)lui sărdar(ul) G. Mogâldea di la ţin(u)t(ul) Tutovii, satul Tunsăştii, ne-au început a ne prigoni şi a ne alunga, încât unul dintre noi fraţii, anume G(h)eorg(h)i, de al său rău scriindu-să în milâţii, au şi murit, pe o soră a noastră Zmăranda deşi au măritat-o de buna sa voi(e), însă prilungindu-o cu dare(a) zăstrei s-au oftigat şi au murit, ni-au înprăştiet pe noi fiii prin lume, cu această îndiplinându-ş(i) scoposul dorit, după cea să găsăşte în vrâstă piste 65 ani. Apoi cu o femei disfîrnată, de naţii jâdoucă, trăieşte în nelegiuirea ba[…]că să încerca a o boteza şi a să cununa fără ca mai I iosă ne trădei nouă zăstrea maicăi no(a)stre piste 2000 # şi legitima a triia parte din dre(a)pta averea sa, ce după legi ni să cuvini, sumă de 6000 # şi toată cauză şi p(i)edica nepunerii la cale pe noi fiii este numita jâdoucă. Apoi, în privirea că noi fraţii ne găsâm în capitalii şi sântem în neputinţă a ne adresa cu asăminea tânguirea la pre o Sfinţitul Episcop de Huşi, umilit rugăm mila înalt preo Sfinţii Voastre ca cel ce sânteţi kirierhul aceştii ţări Moldova, să binevroiţi a înainti lucrările cuvenite prin preo Sfinţitul Eparhiot de Huşi, ca pe o parte să să oprească pe părintele nostru, care să găsăşte în vrâsta bătrâneţilor, de la asăminea necuviincioasă urmare, precum şi pe jâdoucă să să izgonească, căci ea fiind cauza răutăţilor şi cu scopos viclean vre(a) să să botează spre a o înzăstra cu fondos de pământ părintele nostru.Al Preo Sfinţii Voastre supus<ss> Maria Buţă, stolniceasă, născută Mogâldea<ss> [….] sluger[…], născută Mogâldea

1857 Genarie 24

A.E.H., F.E.H., dosar 38/1857, f. 5, Original, Pachet 10

243. - 1857 ianuarie 30. – Mărturia preotului şi locuitorilor din satul Drăgăşanii pentru ţiganca dezrobită Maria.

Mărturisim noi mai gios iscăliţii, preotul şi lăcuitorii din satul Drăgăşanii, că Marie, fiica lui Costandin Ferariu, dezrobită a dumisale boeriului Toader Răşcanu, fiind măritată de zăci ani mai bine, după un ţigan de la moşie G(h)ermăneşti, a răposatului bo(i)er Costachi Lambrino, după un an sau ceva mai bine, au venit înapoi la urma sa, de când apoi nu au mai venit bărbatul ei după dânsa şi de atunce trăeşte slobodă în casa părinţilor ei.

1857 Genar 30 Eu Toader Mihăilă Eu Ioan Cojocariu Eu Toader Butnariu Eu Apostu Marcu Eu Toader Scăeti Vârnav Eu David Roşu pasnic <ss>

223

A.E.H., F.E.H., dosar 38/1857, f. 6, Original, Pachet 10

244. -1857 februarie 4.- Melchisedec Ştefănescu, rectorul Seminarului din Huşi, solicită profesorilor conspectele materiei predate în cursul semestrului pentru desfăşurarea examenului.

D(omnilor) Profesori a Seminariei Eparhiale de Huşi

Apropiindu-se terminul pentru ţinerea ecsamenilor semestriale de earnă, sânteţi poftiţi fără întârziere a înfăţoşa la cancelaria Seminariei conspecturile materiilor predate în acest semestru înpreună cu cataloagele de clasificaţie. Rector(ul) Seminariei <ss> Arhimand(ritul) Mel(c)hisedec

Nº 7 1857 febr(uarie) 4 Către: Iconomul Nicolai Roiul Nica Constantin Petru Cârjă Vasile Mandinescul

A.E.H., F.E.H., dosar 31 / 1856 – 1859, f. 40, Pachet 9, Original

245. -1857 februarie 5.- Comitetul Seminarului din Huşi solicită Epitropiei Seminariului încuviinţarea publicării programei şcolare în vederea examenelor pentru popularizării în „Gazeta de Moldavia”.

Onorabilei Epitropii a Seminariei Eparhiale de HuşiComitetul Seminariei

Raport

Pregătindu-se programa dupre care au a ţe ţinea ecsamenele semestriale de earnă la seminaria eparhială de Huşi, comitetul cu to(a)tă supunerea adece aceasta la cunoştinţa onorabilei Epitropii, plecat rugându-o de va găsi potrivit, să binevoiască a o încuviinţa şi a mijloci la redacţia Gazetei de Moldavia de a aduce aceasta la cunoştinţa publicului.

Totodată comitetul ia îndrăzneală de a rug ape Onorabila Epitropie să binevoiască a cinsti cu a sa prezenţă aceste ecsamene. <ss> Rector(ul) Seminariei Arhimand(ritul) Mel(c)hisedec <ss> Icon(omul) N(icolae) Roiu <ss> V(asile) mandinescul <ss> C. Nica Nº 5 1857 febr(uarie) 5

224

A.E.H., F.E.H., dosar 31 / 1856 – 1859, f. 38, Pachet 9, Original

246. - 1857 februarie 6. - Jalba slujitorilor liturghisitori de la Biserica Catedrală din Huşi pentru procurarea haragilor, parilor şi nuielelor necesare reparării acareturilor de pe lângă gospodării.

ÎnaltPrea Sfinţite şi mult milostive Stăpâne

Supt iscăliţii, liturg(h)isitori bisericii Sfi(ntei) Episcopii acum vedem că înlesnire(a) ci mai înainte o ave(a)m cu haragi, pari şi nuele, acum de vre(o) câţiva ani nu ni să mai dau. Apoi pentru a nu ni să râsâpi în totul puţinele noastre acareturi ce la mai avem şi a nu ni se părădui din vreme în vreme, tot ce avem pe lângă a noastră gospodărie, cu lacrăm(i) fierbinţi venim a ruga Inalt Mila Preosfinţiilor Voastr să nu ne treceţi cu vedere(a), ci să vă milostiviţi a regularisi pentru noi ce înalt ve-ţi găsi de cuviinţă pentru care Milostivire vă va rămâne o mare şi neşte(a)rsă pomenire.

A preo Sfinţiilor V(oastre) plecate slugi1857 februarie 6

<ss> Costandin Bendescu Iconom <ss> G(h)eorg(h)ie Vasilii <ss> Neculai <ss> Costachi Corneanu Sec(h)elar <ss> <ss> <ss> Sec(h)elar G(h)eorg(h)ie Orişan

A.E.H., F.E.H., dosar 38/1857, f. 17, Original, Pachet 10

247. -1857 februarie 6.- Ghenadie Tripoleos adevereşte hirotonirea diaconului Teodor Toma pe seama bisericii cu hramul Sfântul Nicolaie din satul Pâhna Veche, districtul Fălciului.

Adeverinţia

După renduirea Înaltu(lui) Preas(f)inţitului şi de D(umne)zeu alesului Episcopu(l) al S(fin)tei Episcopii şi Diocesanu al Diocesei Hussiului Domnului Domnu Meletie de Istratie et Cavaleru, canoniceşte am chirotonit pe diaconul Theodor Toma din satul Pâhna Vechie, districtul Fălciului, în basilica Sf(ântul) Ierarh Nicolai(e) din Muntenimea de mijloc în capitalia Iassii Moldaviei, pentru carele eu încredinţez.

1857 Februar(ie) 6<ss> G(h)enadie Tripoleos

225

A.E.H., F.E.H., dosar 36 / 1856, f. 180, Pachet 9, Original248. - 1857 februarie 10. - Fostul neguţător Grigiri Ivanov solicită carte

de învoire pentru a cerşi de la creştinii ce-l cunosc.

Prea Sfinţite şi mult milostive Stăpâne!

Din pricina unei bătăi ce am suferit de la neguţitoriul Cănciu Petrov zac la pat timp peste şasă luni de zile, încât am rămas cu totul pătimaş nefiind în stare nici a pute(a) măcar umbla şi nu mai am cu ce hrăni copii mei, căci am sfârşit în aceste şasă luni tot ce am avut. Pentru care mă rog Presfiinţiilor voastre să vă milostiviţi a-mi da blagoslovenie slobozindu-mi o carte prin care să mi să învoească a cere milă de pe la creştinii ce mă cunosc, căci şi eu am fost neguţitoriu, însă acum m-a nenorocit numitul Cănciu. Şi cu aceasta să fiu spre curarisire, căci înpregiurare(a) bătăii mele este foarte cruntă şi mare pomenire vă va rămâne, neavând eu altă nădejde decât agiutoriul presfinţiilor voastre.

La mila presfinţiilor voastrePlecată şi supusă slugă

<ss> Grigori Ivanov

A.E.H., F.E.H., dosar 38/1857, f.21, Pachet 21, Original

249. - 1857 februarie 10. – Act de embatic pentru Petrea Pârvan pentru un loc de casă în mahalaua Sfântul Dumitru din Huşi.

Embatic

După cererea ce ne-au făcut Petrea Pârvan, spre ai da un loc din cele sterpe de pe vatra târgului Huşi, proprieta(te)a Episcopiei, spre aşi face acolo o casă de locuinţă dinpreună cu to(a)te cele trebuincioasă, i s-au însămnat în mahalaua Sf(â)n(tul) Dimitrie zece stânjăni pătraţi, alăturat cu Ţenu Pârvan, parte(a) din sus, râpa C(h)irandei şi din gios loc sterp.

Pi locul scesta nu va fi îngăduit a face vreo altă întreprindere căci atuncea va avea osebită alcătuire cu proprietaoa, datori fiind ca pentru arătatul loc să dea la Episcopie pe fiecare an legiuitul bezmen şi spre încredinţare î s-au dat din partea Episcopiei.

Derector Episcopiei N. 1857 februarii 14 zile

A.E.H., F.E.H., dosar 43 / 1857, f. 9v.

250. - 1857 martie 4. – Protoiereul ţinutului Covurlui raportează Consistoriului Eparhial problema baterii clopotelor pentru răposatul caimacam Teodor Balş şi înlocuitorul său Nicolae Vogoride.

Onoratei duhovniceşti Consistorii a Sfintei Episcopii Huşii

226

Protoiereul o parti de ţinut Covurluiului Raport

Ofiţia ace(le)i onorate consistorii cu no 38 din 21 febr(uarie) încetat, s-au primit de subscrisul la 3 a corentei a căriea cuprindere neputându-să realiza cu sunetul clopotelor pentru răposatul căimăcamului Teodor Balş, că era acum mort, de asămine(a) şi pentru a să pomini pe sfatul ocârmuitoriu încă-i târziu.

În cazul dintâi, chiar la 18 a contenitei luni febr(uarie) s-au primit depeşă telegrafică sub Nº 961185 a Dipart(amentului) Bisericesc, pentru moarte(a) caimacamului şi s-au sunat în 18, 19, 20 şi 21 febr(uarie), pentru a să pomeni iarăşi s-au primit poronca Preosfinţii cu N. 161, pentru prinţul Nicolai Konachi Vogoride. Deci, pentru una şi pentru alta, subscrisul cu onor răspunde la sus ţitata ofiţie a Consistoriei.

<ss> Z(aharia) iconom

Nº 66 1857 mart(ie) 4

A.E.H., F.E.H., dosar 47/1852-1859, f. 46, original, Pachet 5

251. - 1857 martie 26. – Anaforaoa Divanului Domnesc în disputa dintre proprietarii satului Epureni, districtul Fălciului şi Episcopia Huşilor.

Ecselenţie

După reclamaţiile pornite în termenul legiuit la 1834, atât de cătră răposatul acum postelnic Dimitrii Iamandi proprietarul moşiei Epureni, că ace(a) moşie s-ar împresura despre moşia târgului Huşi, proprieta(te) a Episcopiei de Huş(i), cât şi de către numita Episcopie, că s-ar împresura de către moşia Epureni, înfiinţându-se comisie la faţa locului în vara anului 1846 întrupată de hotarnicii ambelor părţi şi geometrul ţânutului, ace(a) comisie adeverind mai întâi de întocmai cu starea locului planul ridicat de geometru a cerut apoi de la vechilii părţilor prigonitoare documentele ce păstrează şi vechilul Episcopiei între alte documente a înfăţişat:

1 iu ) Suret de pe ispisocul domnului Mihai Racoviţă Vvod lămuritor că la vreme(a) când s-a hotărât moşiile Giurgeştii, Stroeştii, Pânceştii, Răucanii şi Mărtineştii, care stau cu capitele în zona Crasnei, despre răsărit, acolo se înpreună cu moşia târgului Huşâi.

Şi al 2 le. Din 1801 noem(brie) 20 hotarnică de la banul Matei Costachi, care împreună cu pahar(nicul) Grigoraş Costachi şi ispravnicul de ţânutul Fălciului, a fost rânduit să cerceteze pricinile de hotar ce urma(u) între Episcopia de Huş(i) cu răzăşii de moşia Crăsnăşănii de pe Crasna, pretinzând răzăşii să nu stea capătul despre răsărit a Crăsnăşănilor în zarea dealului ce este între Lohan şi Crasna precum stau celelante moşii ce sânt pe din sus şi pe din gios de ei, ci să intre în locul târgului Huşâi ce este danie Episcopiei. Şi deosebit cer răzeşii o altă bucată de loc supt nume de Drăgoeşti pe pârâul Vlăştinesăi.

Numitul boer care a fost rânduit din partea Episcopieii a mers la faţa locului sângur numai, pentru că pahar(nicul) Grigoraş Costachi, ce era tot din partea

227

Episcopiei, precum şi ispravnicul de ţinut ce era rânduit din partea răzăşilor, n-a(u) putut merge. Şi aşa, în fiinţa răzăşilor şi a împregiuraşilor cu documentele au găsit că are dreptate Episcopia, ca toate moşiile răzăşăşti să ste(a) întracea zare de deal ce este între Lohan şi Crasna, cum şi acea bucată de loc supt nume de Drăgoeşti să nu o poată stăpâni răzăşii. Deci fiind că ace(a) pricină dintre răzăş(i) şi Episcopie s-a hotărât şi de către Divan tot în dreptate(a) Episcopiei, numitul boer Matei Costachi a fost din nou rânduit la starea locului ca potrivit hotarnicei Divanului să facă movile şi alte sămne despărţitoare între moşiile Episcopiei şi a răzăşilor pe zarea acelui deal, ca să lips(e)ască în viitor gâlcevirile. Prin care hotarnică după ce desparte proprie moşia Episcopiei de către a răzăşilor prin facere de movile şi alte sămne apoi către sfârşit când să apropie de moşia Epurenii se zice „ şi tot în sus pe deasupra Itrenii şi a Mărăsănilor de pe Crasna în zare în pisc în dreptul caselor Gârdii s-a făcut al unsprezecele(a) movilă. Şi de acolo în sus zarea p(r)in codru pân(ă) în fundul mătcii Lohănelului în drumul ce merge pe matcă, unde fiind un sămn statornic fundul mătcii Lohănelului, nu s-a mai făcut movilă. Iar din sus de Lohănel este moşia Epurenii a boerilor Emandieşti danii tot din locul târgului. Şi fiind că Episcopia nu are hotarnică pe bucata de loc de târg de la Valea Popii în sus până în Lohănel, ci numai hrisov de danie au mărturisit diaconul Maftei Tărâţă, Andrei Frimul, oameni de 70 ani, că în vremea când această bucată de loc se stăpânea de târgoveţ(i) cu învoială, se stăpâne(a) până în matca Lohănelului despre boerii Iamandieşti cu moşia Epurenii. Mihai Giurcanu şi Ursan vornicul, ficior lui Martin Paloşca, oameni peste 50 ani, au mărturisit că le-au spus Martin Paloşca că cu bună învoială despre Epureni se stăpâne(a) pân(ă) în matca Lohănelului.

Iar vechilul dum(isale) Iamndi a înfăţoşat aceste:1 iu) 7265 decembr(ie) 2. Carte(a) domnului Grigori G(h)ica vvod, către

isprăvnicie, după jalba lui Ştefan Iamandi cu arătare că având moşia Epurenii în ţinutul Fălciului, care se hotărăşte cu locul târgului Huşâi şi fiind moşia lui Iamandi hotărâtă şi stâlpită, vechilul Episcopiei de Huş(i), proprietara locului Fălciu, ar fi păşit peste hotarele Epurenilor, dijmuind o bucată de loc, poruncindu-se isprăvniciei de a urma cercetare(a) la faţa locului şi dovedindu-se arătarea lui Iamandi adevărată să-i dea mărturie şi să-i sorocească ca să vie la Divan.

2) 7272 Iuni(e) 18. Cartea domnului Grigore G(h)ica Vvod după jalba lui Ştefan Iamandi asupra stolnicului Costandin Greceanu care cu o vie ce ave(a) a împresurat o bucată loc din moşia Epurenii, poruncindu-se isprăvniciei de a stavili pe Greceanu a nu se întinde mai mult peste locul vi(e)i cel ave(a) de danie.

3) 1767 mai 22. Carte(a) domnului Grigori Ioan Calimah Vvod către Episcopul de Huş(i), după jalba stolnicului Iordache Iamandi că i s-ar împresura o bucată loc din moşia Epurenii de către stolnicu(l) Costandin Greceanu, cu viile ce ave(a) înmegieşite cu Epurenii, însărcinându-se pe Episcop de a face cercetare la faţa locului.

Aceste documente avându-le în privire locală comisie, hotarnicii s-au deosebit în socotinţele ce au dat şi anume hotarnicul Episcopiei de Huş(i), prin socotinţa sa a cuprins că stăpânirea de astăz(i) a ambelor proprietăţi urmează întocmai precum se vede pe planul de starea locului, însă vechilul Episcopiei pe temeiul hotarnicei din 1801 Noembr(ie) 20, făcută de banul Matei Costachi, pretinde că stăpânirea Episcopiei se face pe matca Lohănelului, precum zisa

228

hotarnică cere; Iar dum(nea)lui Iamandi pretinde că stăpânirea Epurenilor pe coasta despre apus a Lohanului să o aibă până în zarea Crasnei şi apoi muchia Bobuştii până în Lohan, însă o cerere fără document urmând că suretul de pe hrisovul domnului Racoviţă din 7213, înfăţoşat de vechilul Episcopiei la Nº 1 a opisului dat, lămureşte că moşiile ce vin de pe Crasna se lovesc în coaste pe zarea Crasnei despre răsărit cu moşia târgului Huşâi; Iar nu cu Epurenii precum dum(ne)alui cere şi că de la piatra ce este însămnată pe plan supt lit(e)r(a) V) să meargă tot muchia dealului în gios până în hotarul târgului făcând răstălmăcire hotarnicii înfăţoşate de vechilul Episcopiei însămnat la Nº 3 a opisului ce a dat, din 1756 iunie 26, zicând că hotarnicul Buhăescu, după ce a pus piatră pe muchie la rădăcina unui păr despărţitoare între moşia târgului şi între moşia Cornii ce o are Episcopia danie cu hrisovul domnului Racoviţă Vvod din 7264 apr(ilie) 28 însemnat în opis la Nº 2. Apoi zice şi pe podiş până în hotarul lui Iamandi unde au pus şi piatră hotar care stă şi astăz(i) pe faţa pământului însămnată pe plan supt litera E, nevroind a cunoaşte că hotarnicii din acea vreme numai când trece pârâi zâcea că au trecut pârâul, iar nu că s-au cunoscut la vale precum la punctul de faţă, că neavând a trece pârâul apoi este îndestul zâcerea sa până în hotaru(l) lui Iamandi unde au şi găsit paşnica stăpânire precum se dezvăleşte şi din porunca domnească înfăţoşată de dum(nea)lui Iamandi însămnată în opisul dat de dum(nea)lui la Nº 1 din 7265 decemr(ie) 2 – în care zâce că boerul Iamndi a jăluit că moşâia sa Epurenii o are hotărâtă şi stăpânită şi că s-ar fi supărând de către dijmaşii Episcopiei. Apoi dacă în ace(a) vreme suitorii dum(ni)ilor sale boerilor Emandieşti au cunoscut de bune pietrele hotare care de atuncea şi până acum stau pe faţa pământului şi despărţesc stăpânirea între Epureni şi Corni însămnate pe plan la literele E, D şi G, cum dar acum vroesc a lepăda zâsele pietre sprijinite şi de § 1140 din condica ţâvilă şi cere a se sui cu stăpânirea pe muchia dealului fără vreun document sau să dovedească că au avut vreodată stăpânire pe locul ce acum cere sau măcar că au reclamat asupra acestor pietre în curgere peste 90 ani de când Episcopia necurmat a avut stăpânire prin aceste pietre.

Socotinţa dar a hotarnicului Episcopiei a fost ca potrivit glăsuirii documentelor înfăţişate de amândouă părţile să se ia de temei hotarnica din 1801 şi să urmeze despărţirea acestor moşii după rostirea § § 416 şi 459 din condica ţâvilă, începându-se de pe zarea Crasnei din obârşia văi(i) Lohănelului şi tot matca pârâului pe la locul ce dă în Lohan şi apoi spre răsărit în piscul Lohanului la litera A) însămnată pe plan, unde s-au mărturisit atâ de către oamenii din Epureni precum şi din Huşi că a fost piatră hotar. Iar acum nu s-au găsit decât paşnică stăpânire şi de acolo muchia dealului după urmare(a) stăpânirii pin piatra cei zic la Măgariu însămnată supt litera B) şi tot înainte până la piatra arătată supt litera V) de la care să se facă linie dreaptă la o altă piatră spre răsărit într-un pisc însămnat supt litera S şi apoi tot înainte la piatra supt litera D) şi tot linie dreaptă la piatra supt litera E) la care piatră se face colţul moşiei Cornilor şi de unde să megieşeşte moşia Epurenii cu locul târgului şi merge spre răsărit piste vale(a) Răcii, linie dreaptă la o piatră ce este în zare spre vale(a) lui Ivan însămnat supt litera G), iar de la această piatră tot linie după pacinica stăpânire de astăzi şi peste vale(a) lui Ivan valea lui Dodan până în vale(a) Galbenii unde s-a găsit o moviliţă în dreptul movilei lui Dodan, ce stă despărţitoare între moşia Epurenii şi între moşia Pogoneştii, tot pământ dăruit din locul târgului. Iar Episcopia rămâne cu stăpânirea la moviliţa zisă mai sus din valea

229

Galbenii ce este pe plan însemnată cu litera K) unde despre miatănoapte se desparte cu Epurenii, iar spre răsărit cu Pogoneştii. După care apoi să îndeplineşte glăsuirea documenturilor, atât hrisovului de danie din 7264, precum şi a hotarnicii din 1756 înfăţoşată de vechilul Episcopiei prin care se lămureşte că acest pământ margine(a) sa merge pân(ă) în hotarul lui Iamandi, dovadă şi din porunca domnească înfăţişată de dum(nea)lui Emandi din 7265 prin care se jălueşte că moşia Epurenii o are hotărâtă.

Care dar au fost hotarele cerute în ace(a) vreme le este de înţăles că n-au foast altele decât aceste(a) ce şi acum şi atunci au fost şi sânt pe faţa pământului şi-ş au de o aşa îndelungată vreme pacinică şi negâlcevită stăpânire, când dumnealor boerii Emandieşti sânt dipărtaţi de cerere ce fac şi de §§ 496 şi 485 din condica ţâvilă. Iar hotarnicul dumis(ale) Iamandi prin osăbită socotinţă ce au dat au cuprins că de vreme ce documentele dumis(ale) proprietarului de Epureni sânt pierdute de mai înainte precum despre aceasta urmează destule reclemaţii făcute din vreme către locurile competente. Asămenea şi documentele Sfintei Episcopii câte acum s-au înfăţoşat nu lămuresc adevărată despărţire acestor moşâi pe unde din în vechime ar fi urmat; aoi numitul hotarnic a fost nevoit a întrebuinţa mijloacele cuvenite spre lămurirea adevărului şi aşa din poziţia locului şi din dovezile înfăţişate au luat încredinţare că despărţirea acestor moşii din în vechime negreşit că au fost din zona Crasnei de la pietrele ce s-au găsit hotar moşâi(i) răposatului stolnic Matei Gârdea din satul Tăbălăeşti, adică una ce este aşăzată fundul moşâii sale lângă alta ce este căutătoare spre răsărit şi pe zarea unui delişor ce să pogoară la valea Lohanului arătată pe plan la Nº 1. Care aceste pietre dă destulă încredinţare după a ei linie ce sânt aşăzate spre despărţire(a) a două trupuri de moşie, adică a Epurenilor şi a moşâei târgului ce din în vechime să găsesc înmegieşite, căci de la aceste pietre trăgându-se de dum(nea)lui geometrul cu largul liniei dreaptă la vale precum ea caută pe zarea acelui delişor în depărtare 80 stânjeni, s-au găsit şi o moviliţă făcută de hotar arătată pe plan la Nº 2 şi de acolo mergând tot zare(a) acelui delişor la vale drept peste pârâul Lohanului din gios de două drumuri, unul a Huşului şi altul a Cornilor în stăpânire(a) de astăz(i) arătată pe plan la Nº 3 pe la acest loc să ia încredinţare că vechiul hotar dispărţito(a)re acestor moşii, pe acolo ar fi urmat, dovidită aceasta prin însuş(i) pozâţia locului şi acele două hotare găsite pe faţa pământului, pentru că pe unde astăz(i) să găsăşte stăpânirea arătată şi pe plan nu dă încredinţare de hotar să fi fost pe acolo de în vechime pentru că nu este nici pe vreo zare nici pe vreo vale obicinuite aceste locuri de hotar din în vechime, mergând acum hotarul pe supt o costişă şi şâ aceea neregulată şi colţurată în toate părţile precum din vreme împresurare(a) ar fi urmat; Deşi vechilul Sfintei Episcopii a voit a întâmpina acum că moşia târgului ar ave(a) vechiul hotar vale(a) Lohănelului despre Epureni, arătat pe plan la Nº - pe temeiul a do(u)ă documente din perilipsul dat la Nº 1 şi 5, însă această propunere s-au văzut neputernică pentru că documentul de la Nº 1, nu dă vreo altă lămurire decât zice că moşiile din valea Crasnei îş(i) au hotar(ul) despre răsărit zarea Crasnei unde să întâlnesc cu moşia târgului fără a arăta vreo despărţire a Epurenilor de târg; Iar ce(a) de la Nº 5 fiind o hotarnică făcută de răposatul spătar Negel arată că fiind orânduit a grăniţui moşia târgului de moşiile de la Crasna ar fi ststornicit hotarul moşiei târgului tot zarea Crasnei şi că mergând în sus tot pe ace(a) zare după mărturiile a câţ(i)va oameni au socotit anume hotar

230

despărţitor moşiei târgului despre Epureni vale(a) Lohănelului arătată pe plan la Nº -, însă această hotarnică în ceia ce se atinge despărţirea acestor moşii se cunoaşte neputernică întâi că însuş(i) răp(o)sat(ul) hotarnic prin ea zice că a fost orânduit a face despărţire numai moşiei târgului despre moşiile de la Crasna, apoi nici n-a fost îndrituit a intra în cercetarea hotarelor şi despre Epureni; al doilea, că şi această numire de hotar vale(a) Lohănelului se vede zisă prin ace(a) hotarnică fără să se fi întemeiat pe vreun document ci numai pe grainice arătări şi fără măcar a chema faţă şi pe proprietarii de atuncea a Epurenilor spre ai face vreo întâmpinare sau lămurire asupra acelui hotar numit atunci. Şi al treilea, ace(a) hotarnică este făcută la anul 1801 fiind de atuncea şi până acum terecuţ(i) peste 45 ani şi nici decum pusă în lucrare pe faţa pământului la acestu punct după care înpregiurare şi după legile statornicite la asăminea cazuri.. De la sâne că dacă rămâne neputernică la acest punct din pomenita hotarnică şi dar de acolo de la graniţa acelui punct au mers în gios pe hotarul stăpânirii de astăz(i), până la o piatră din Corni arătată pe plan la Nº 4. Căci deşi în urmă au mai rămas o piatră la locul numit Măgariul arătată la Nº 5, însă această piatră neavând nici decum potriviri cu celelante p(i)etre de hotar şi fiind aşăzată în costişă iar nu în linia zării, De aceia nici nu s-au luat de vreun hotar şi de la piatra din zarea Cornilor mergând tot înainte pe stăpânirea de astăz(i) păn(ă) la locul arătat pe plan la Nº 6 unde mai înainte ar fi fost piatră hotar care acum lipsăşte, însă stăpânirea la acest locu nici de o parte nu s-au prihănit şi fiind că de la acest locu stăpânirea Epurenilor esti întinsă iarăş(i) pe supt costişă precum pe plan să arată, dovadă fiind de înpresurare(a) acestui loc chiar şi pozâţia lui, dar şi reclemaţiile dumilorsale boierilor proprietari de Epureni arătaţ(i) prin perilipsul dat prin care sau tânguit cătră domn pentru păşâre(a) ci să face de cătră dejmarii târgului piste hotar şi dejme şi din viile de pe Epureni, din care înţălegându-să că hotarul despărţitor trebu(i)e a fi tot zarea precum pân(ă) la acest locu au urmat. De aceea mergând tot pe zare şi la vale pân(ă) la muchia despre Răcia a podişului unde să despărţăşte moşâia Cornii de a târgului arătat aceasta la Nº 7 pentru că deşi acum s-au găsât o piatră ca de hotar la mijlocul văii numită acum Răcea arătată la Nº 9, însă această piatră fiind în vale este înpotriva zâcerii hotarnicii Sfintei Episcopii făcută de pahar(nicul) Buhăescu, trecută la Nº 3 din perilipsul dat prin care au despărţit Cornii de târg şi arată că la acest capăt au mers prin podiş până în hotarul lui Iamandi, care aceasta dă destulă înţălegere că hotarul Epurenilor atuncia au fost la deal în muche, iar nu în vale, căci dacă era în vale undi ace(a) piatră acum este, apoi negreşit că numitul hotarnic trebuie, precum prin ia alti puncturi de asăminea li-au numit, trebuie şi aice să numească că p(r)in podiş şi la vale pân(ă) în hotarul lui Iamandi, iar nu să zică până în podiş pân(ă) în hotarul lui Iamandi, căci din acest podiş stând nici nu să vede ace(a) piatră din vale, asămine(a) şi pentru alte două p(i)etre ce s-au văzut rămasă în urmă pe supt costişă peste pinirea de astăz(i) arătate pe plan la Nº 9 şi 10 . Aceste(a) fiind nişti pietre neîntemeiate cu vreo hotarnică spre a lor încredere ca de hotar şi dipărtate cu totul de zare care să socotesc de hotar vechiu, nici nu s-au luat de vreun temeiu; şi de la acest punct din muchia podişului de la Nº 7 mergând linii driaptă peste punirea de astăz(i) pân(ă) la piatra deasupra văii lui Ivan, arătată la Nº 11 şi de acolo tot linii şi tot peste punirea de astăz(i) pe la o moviliţă numită în fundul văii Galbine arătată la litera A. Căci deşi după pozâţia văii Rupturii de la acel locu arătat la Nº 12 pentru că acolo ar da înţălegere

231

deasăminea fiind, pentru că mai la dial de acel locu să cunoaşti că o aşăzătură cu o deosebită lărgimi decât văile, însă pentru că la acel locu s-au găsât asămine(a) movilă de hotar şi urmată cu stăpânirea apoi tot această moviliţă trebui(e) a să mărgini şi pe viitorime de hotar; După aceste descoperiri hotarnicul dumis(ale) Iamandi au fost descoperit că despărţire(a) acestor moşii una despre alta să fie pe viitorimi prin puncturile lămurite mai sus, pentru care spre ştiinţă s-au însămnat şi pe plan cu puncturi negre locul aceştii graniţe cu înpresurare(a) ce numitul hotarnic au cunoscut-o.

Cu aceste lucrări luând sfârşit locala comisâi, acta înfiinţată acolo au trecut la giudecătoria ţânutului Fălciului, care chemând în giudecată pe ambile părţi la 17 octom(brie) 1851, au luat proţăsul în trataţie, faţă fiind atât vechilul Episcopii, cât şi dum(nea)lui colonelul Neculai Iamandi, în nefiinţa dumis(ale) spătar(ului) Neculai Cocri, ce pe atuncea era părtaş în moşia Epurenii pe temeiul articulului 305 din reglement, când dum(nea)lui colonelul Iamandi piste dovezile arătate la locala comisâi au adus adaos a mai înfăţoşa:

1 iu ) 7231 Noem(b)r(ie) 1. Copii adeverită de egumenii mănăstirii Frumoasa de pe hotarnica moşâi(i) Novacii arătătoare de sămnele hotară a marginii pe din gios ce să alăturiază cu Epurenii lui Iamandi.

2. ) 7252 Iuni(e) 8. Copii adeverită de Episcopul de Huş(i) de pe o altă copii a hotarnicii pe moşia Pogoneşti.

3. ) 1811 iuli(e) 30. Jalba slugeriului Dimitrii Iamandi dată către Divan, că moşâia Epurenii pătimeşte împresurare de cătră moşâile megieşite şi fiind că scrisorile ce ave(a) pe moşia Epurenii au ars în mănăstire(a) Dancului. Iar atuncea să ivisă o hotarnică a moşâii Toporu a Episcopiei de Huş(i) în care să arată că Iamandi ar fi avut şi ispisocu de la Neculai Vvod. Despre sămnile fireşti ce ar ave(a) moşâia Epureni au cerut în sfârşit de a să faci locală cercetare, în dosul căria urmează carte(a) Divanului cătră pahar(nicul) Ioan Jora de a urma hotărâtura moşii Epureni despre megieş(i).

4. ) 1816v Iuni(e) 17. Altă jalbă a lui Iamandi despre înpresurarea moşâii Epureni de cătră megieş(i) în dosul căria urmiază carte domnească cătră spătar(ul) Neculai Dimachi de a mai cerceta.

5. ) 1816 Iunii 20. Cartea domnească cătră megieşâi cu moşia Epurenii de a să înfăţoşa cu scrisorile la cercetarea ce urma a face Neculai Dimachi. Şi

6. ) 1816 avg(ust) 17. Răspunsul proprietariului moşâii Pogoneştii cătră rânduitul hotarnic Dimachi, că nu poate triimite vec(h)il cu scrisorile fiind că moşia sa Pogoneştii este hotărâtă.

Prin jurnalul ce au înc(h)eet giudecătoria au cuprins că dum(nea)lui Iamandi în lipsă de documente arătătoare de sămnile hotarălor întemeindu-să pe pozâţia locului pretinde ca despărţârea acestor do(u)ă moşii să să înceapă din do(u)ă pietre ce sânt în zarea Crasnii şi de acolo spre răsărit pe zarea a unui deal şi piste pârâul Lohănelului până în capătul unui pisc a stăpânirii de astăz(i) şi apoi pe altă zare şi pisti o vale, iar de acolo vrând a să agiuta cu hotarnica pahar(nicului) Buhăescu din 1756 iun(i)e 26 trecută la Nº 3 a documentelor Episcopi(e)i / care în domnescul divan nu s-au înfăţoşat / cere a să întinde moşia Epurenii până în muc(h)ia podişului despre vale(a) Răcii, prin care despărţire între aceste moşâi voeşte a desfiinţa câteva pietre ci sânt c(h)iar pe linia stăpânirii de astăz(i) precum

232

mai lămurit să poate vide(a) pe planul dumis(ale) maiorului. Iară cerirea Episcopi(e)i este ca despărţirea între aceste moşâi să urmeză pe matca văi(i) Lohănelului până unde dă acest pârâu în Lohan şi apoi până în piscul de la litera A.) a stăpânirii de astăz(i) unde au fost şi pietre şi de acolo înainti din sămni în sămni precum să vedi pe planul Episcopi(e)i sprijânindu-să în asăminea:

1 iu . Pe suretul de pe hrisovul domnului Racoviţă din 7213 ganari 21 trecut mai sus la Nº 1a documentelor Episcopi(e)i, prin carile să zâci că moşâile ce vin de pe Crasna să lovesc înainte pe zare cu moşiile târgului Huşâi, iar nu cu Epurenii.

2 le.) Pe ţitata de sus hotarnică din 1756 a pahar(nicului) Buhăescu, prin care să arată că moşâia târgului merge de la un loc pe podiş până în hotarul lui Iamandi.

3 le.) Pe hotarnica din 1801 noembr(ie) 20 a banului Matei Costac(h)i trecută mai sus între documentile Episcopi(e)i în care să arată că despărţirea între aceste moşâi s-a dovedit a fi matca văi(i) Lohănelului.

Şi al 4 le.) Poronca domnului din 7265 decembr(ie) între documentele dumisale maiorului din care s-au lămurit că moşâia Epurenii era hotărâtă şi stâlpită.

Aceste de mai sus documente, luându-să de cătră giudecătorii în deosăbită critică s-au lămurit.

A) Că deşi prin hrisovul domnului Racoviţă din 7213 să zâci că moşâile ci vin pe Crasna să lovesc înainte pe zarea Crasnii numai cu moşâiile târgului, totuş(i) din aceasta zâcire nu poate dovidi că moşia ar mergi până în matca Lohănelului.

B) Asăminea nici hotarnica banului Matei Costac(h)i nu s-au putut lua de temeiu încât priiveşte că moşâia târgului ar merge până în matca Lohănelului, pentru că acest hotarnic n-au fost autorizat a hotărî moşâia târgului şi despre Epureni, ci numai despre moşâile ci vin de pe Crasna.

V) Că înţălesul hotarnicii pahar(nicului) Buhăescu nu esti că moşâia târgului ar sta în muc(hi)e podişului despre vale(a) Răcii, precum arată hotarnicul dumilorsale proprietarilor de Epureni prin socotinţa lor din 1846 octombr(ie) căci din hotarnica numitului Buhăescu şi planul Episcopi(e)i, lămurit să înţălegi că acest hotarnic n-au prepăzât regula de a trece toate văile şi pârăile în hotarnica sa, pentru că deşi din pârâul drislavăţului şi până la punctul de la păr, sânt do(u)ă pârăi şi do(u)ă văi, el însă numai de un pârău şi o vale pomeneşte, prin urmare / după părere(a) sa / n-au avut trebuinţă a mai pomeni că din muc(h)ia podişului s-au pogorât şi în costişă până în hotarul lui Iamandi.

Şi în sfârşât G) Nu numai din ţitata de mai sus carte domniască din 7265 dar şi din alta dou(ă) asămine(a) cărţi din 7272 iuni(e) şi 1767 mai 25 dintre documentile dumisali Iamandi s-au dovidit că moşâia Epurenilor a fost hotărâtă şi stăpânită, care p(i)etre sau sămne şi până astăz(i) eczistează moşâile târgului c(h)iar pe stăpânirea graniţăi de faţă, afară de piatra de la litera A.) ci lipsăşte, pe care însă nici dumn(ea)lui maiorul Iamnadi nu o tăgădueşte că nu au fost după descrisăle de mai sus.

Prin urmare dar giudecătoria au hotărât ca despărţirea între aceste do(u)ă moşâi să urmeze pe p(i)etrile, movilile şi alte puncturi pe unde au fost p(i)etre pe stăpânirea de astăz(i) linie dreaptă de la un punct la altul şi anume începând de la al 11 le movilă pomenită în hotarnica banului Matei Costac(h)i ci este în zarea Crasnii însămnată pe planul Episcopiei, să să tragă linie driaptă spre răsărit la punctul de la

233

litera A, unde de cătră comisâi(e) locală s-au dovidit că au fost şi p(i)etre. De acolo iarăş(i) linie driaptă la piatra de la litera B.) şi din acela la punctul V.) şi din acesta la S.) şi de aice la D.) şi apoi la E.), de acolo la litera G.) şi înainte până în capătul moşâi(ei) târgului la litera C.). Cu hotărârea giudecători(e)i dumn(ea)lui maiorul Neculai Iamandi rămâind nemulţămit au apelat la Divanul Apelativ, care c(h)emând în giudecată pe părţâle prigonitoare la 8 decem(b)r(ie) 1855 au luat proţăsul în trataţie prin înfăţăşoare(a) dumisale sărdariului Anastasâi opştescul vec(h)il a Sfintii Episcopii cu dum(nea)lui colonelul Neculai Iamandi proprietarul de acum a moşâi(i) Epurenii şi prin jurnalul ce au înc(h)iet nu s-au unit cu socotinţa giudecători(e)i care au văzut-o a fi sprijânită în parte numai pe părere(a) de a da figuri moşâilor în gâlcevire, iar în parte şi anume la capătul din sus a Cornilor undi giudecătoria dă întindere moşâii Episcopi(e)i a să pogărî până în valea Lohănelului socotinţa giudecători(e)i au văzut-o sprijânită de hotarnica din 1801 noem(br)ie 30 care hotarnică pe lângă că nu este întemeiată la acest punct pe nici un document şi s-au urmat fără să să c(h)eme măcar de faţă pe proprietariul Epurenilor, dar apoi nici hotarnicul au avut o aşa însărcinare, căci misăia lui după giudecata cuprinsă în anaforaua Divanului din 1801 febr(uarie) 24 au fost pentru hotarâle dintre răzăşâi de Crăsnăşană şi Episcopia; Cu toate aceste însuş(i) acel hotarnic arată că stăpânirea ci pe atuncea ar fi avut-o târgoveţâi din Huş(i) pe coastă până în Lohănel, era învoirea proprietariului Epurenilor; Cătră aceste(a) apoi Divanul de Apel nu încuviinţază nici stăruinţa dumisali Iamandi de a să întinde Epurenii piste stăpânirea de astăz(i) în moşiâia Cornii a Episcopi(e)i, căci propunerea dumis(ale) că după hotarnica Episcopi(e)i din 1756 iuni(e) 26 ar trebui a să sui cu stăpânirea Epurenilor în podiş prin puncturile însămnate pe planul dumisale între pietrile cu Nº 6 şi 7 ace(a) propunere nu o sprijâneşti hotarnica pentru că dacă zâce că hotarul Episcopi(e)i merge amiazănoapte pe podiş până undi să înplineşti cu hotarul Epurenilor, aceasta nu face şi dovadăcă hotarul Epurenilor ar fi fost pe podiş, iar numai la vale, mai ales că s-au opservat că acel hotarnic în mergirea lui n-au pomenit toate sămnile fireşti, precum, pârâi(e), văi şi altele.

Deci în priivire pe de o parte că nici Episcopia nici dumnialui Iamandi, nu înfăţoşază documente autentice cu care să dovidească pritenţia ce fac pentru mai multa întindere a moşâilor arătate piste ceia ce stăpânesc, iar pe de alta că despărţirea de astăz(i) dintre aceste proprietăţi pacinică şi nereclamată până la 1834 s-au văzut mărginită în ce(a) mai mare parte prin pi(e)tre hotară, care pietre dovidesc că ele s-au pus în urmarea vreunii hotarnice din în vec(h)ime ci astăz(i) nu le înfăţoşazi, Divanul de Apel au hotărât ca stăpânirea dintre aceste moşâi să să păzască şi în viitori precum până astăz(i) s-au urmat arătată în planurile înfăţoşati de îmbile părţi şi a lipsi în viitor gâlceava pentru hotară să vor pune pe stăpânirea de faţă mai multe şi mai dese p(i)etre hotară statornicindu-să şi movili.

Cu hotărârea Divanului Apelativ amândouă părţile rămâind nemulţămite au apelarisât la acest Domnesc Divan, după care apelaţâi c(h)emându-să în giudecată pe înpricinaţ(i) la 12 genari anul corent 1857 Domnescul Divan complectat cu unul din membrii Divanului Apelativ dum(nea)lui Nicu Căzămir, au luat proţăsul în trataţâi(e) faţă fiind atât vec(h)ilul Episcopi(e)i Huşâi(i), cât şi dum(nea)lui colonelul Neculai Iamandi, când îmbile părţi au înfăţoşat tot acelaş(i) documente arătate la comisâia locală şi la giudecătoria ţânutală.

234

Aşadar făcându-să luare aminte tuturor înpregiurărilor proţăsului în priivire cu planurile de starea locului, acest Domnesc Divan cunoscând legiuită hotărârârea Divanului Apelativ să uneşte în totul cu acela şi hotărăşte de a să urma în tocmai.

Pentru care cu supunire să aduce la ştiinţa Ecselenţâi Voastre..Plecate slugi

(Urmează semnăturile) Nº 732 1857 mart(ie) 26 După practicaoa din 12 gen(arie) 1857

Director <ss>

D.J.A.N.I., Colecţia Anaforale, nr. 15, f. 358-366, Original 252. - 1857 martie 30. – Prezidentul tribunalului districtului Fălciu cere carte de blestem pentru averea răposatului sachelar Gavril Negre şi a soţiei sale Zoiţa.

Pre(a) Sfinţiei Sale Domnului Domn Meletie Istrati Episcopul Eparhiei Huşului

Spre a se pute(a) descoperi adevărata câtime a averii de la răpos(atul) sichilariu [sachelar] Gavril Negre şi soţia sa Zoiţa, subscrisul president al tribunalului giudecătoresc a district(ului) Fălciu, conform închiarii seansei, cu onorul cuvenit, face Preosfinţiilor voastre rugătoare cerere ca să binevoiţi a slobozi o carte de blăstăm asupra D(umi)sale pitariului Ioachim Petre, unul din fii pomeniţilor răposaţi, ca prin a ei mijlocire să să poată, precum s-au zis, descoperi în totul câtime(a) averii răpos(atului) sechelar Negre şi soţia sa Zoiţa.

<ss> <ss> <ss>

Masa II a

Nº 12111857 Mart(i)e 30

A.E.H., F.E.H., dosar 40 / 1857, f. 2, Original, Pachet 10.

253. -1857 aprilie 27.- Raportul Comisiei însărcinată de Episcopia Huşilor pentru a cerceta jalba lui Toader sin Neculai Stoica din satul Râşeşti.

Înalt Preasfinţite Stăpâne!

În contenitul an 1855 luna martie 3 locuitorul Toader sin Neculai Stoica din satul Râşeşti au dat jalobă Preasfinţiei voastre că luând de soţie pe o fată cu numele Ecaterina fiica lui Constandin Teclici din sat Ghermăneşti, cu care trăind numai jumătate an de zile şi lăsându-l s-au şi făcut nevăzută şi după căutarea ce s-au făcut au găsit-o oploşită la un han în acest târg Huşi, de unde luând-o au adus-o la Consistorie şi la înfăţisarea ce au avut s-au găsit pe pârâtă vinovată, dând în scris că

235

se va părăsi de toate relele purtări şi va împreună vieţui cu vieţuitorul ei bărbat. Care jalbă înzestrândusă cu a Preasfinţiei voastre rezoluţie se recomenduieşte duhov(niceştii) noastre consistorii spre înaintarea lucrărilor de cuviinţă potrivit cererii suplicantului. Potrivit căreia Consistoria, rânduind locală cercetare la faţa locului prin preoţii, iconom Irimia din Pogăneşti, iconom Andronic din Râşeşti şi preotul Constandin din Ghermăneşti, care din cercetarea ce au făcut la faţa locului raportuiesc că în fiinţa locuitorilor cercetând au descoperit că de la însoţirea numitului Toader Stoica cu femeia Ecaterina au petrecut la un loc vreme ca de cinci luni mai bine şi în acest timp au umblat prin judecată fiind ea aplecată la curvie încă până a nu se mărita, dovadă la aceasta şi mărturiile locuitorilor satului Ghermăneşti de unde pârâta este de loc.

Iar numitul Stoica se află cu bunele purtări şi în privire că pârâta se află biruită de patima beţiei şi a curviei s-au şi făcut nevăzută trecut timp de 4 ani, arătând numitul Stoica că s-ar afla în capitala Eşii, după care a lui arătare consistoria prin adresul cu No. 402, 1855, au mijlocit către Duhov. Dicasterie ca să înainteze lucrările de cuviinţă într-o aflare a pârâtei, aflândusă numitul Stoica cu stăruinţa la ea unde neaflându-o numitul a venit cu stâruinţa iarâşi la această cons. luând în privire dovezile aflătoare la acta din care se dovideşti pe pârâtă vinovată, socotinţa sa este unică cu rostirea pravilei bisericeşti de la fila 144, cap. 179, zice la 1-iu, unde lămurit se hotarăşte casnicii şi vor despărţi de femeile sale pentru preacurvie şi este dată bărbatului să-şi lase muierea când o va găsi făcând preacurvie. Aşişderea este dată şi muierii să-şi lase bărbatul când la curve cu altă muiere măritată sau şî altă muiere fie ce fel va fi. Iar cea desăvârşită hotărâre rămâne a se da de către a Preasfinţiei voastre înaltă înţelepciune.

Preasfinţiei voastre întru tot plecati şi supuse slugi<ss><ss> Ioan Râşcanu iconom<ss> N. Doni iconom

N. 801857 april 27

Arhiva Episcopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar 68/1859, f. 15-16, Original

254. -1857 iunie 5. – Preotul Ioan Munteanu şi alţii se dezic de actul semnat în favoarea unionismului faţă de Episcopul Meletie Istrati.

Preo Sfinţite Stăpâne

Dumn(ea)lui stolnicul Costachi Botezatu din satul Olteneştii, ţinutul acesta al Fălciului, la 19 ale contenitei luni iunie, după mai multă stăruinţă ce au întrebuinţat căt(r)ă noi ne-au adus la plecare de am iscălit într-o hârtii […] fără se cetească, spunându-ne numai că ar fi pentru folosul nostru. Deci în urmă lămurindu-ne cum ace(a) hârtii ar fi pentru înche(ie)rile celor ce vroiesc a fi uniţi întru organizare(a) principatelor şi fiind că o asămine(a) a noastră iscălitură am făcut prin iconomie Du(mi)s(a)le stolnicul Botezatul, precum mai sus arătăm şi mai că noi

236

întru în cuvânt declarăm că nu vroim nici unire nici neunire, căci nu cunoaştem la ce(a) mai de pre urmă cum are să rămâi. Cu toată supunere(a) venim la mila prea Sfinţi(e)i V(oastre) şi protestăm acele a noastre iscălituri a rămâne cu totul fără nici o fiinţă spre a nu pătimi în […] vreo neliniştire.Al Prea S(finţiei) V(oastre) plecate şi supuse slugi. <ss> <ss> <ss> preot Ioan Muntean(u) <ss> Eu Teodoru Toma

1857 iunie 5(?)

A.E.H.,F.E.H.,dosar 38/1857, f. 49, Original, Pachet 10

255. - 1857 iunie 10. – Raportul Comitetului Seminarului din Huşi prin care cere Epitropiei Seminarului aprobarea programei şcolare şi mijlocirea publicării în Gazeta de Moldavia.

Onorabilii Epitropii a Seminariei Eparhiale de HuşiComitetul Seminariei

Raport

Pregătindu-se programa dupre care au a se ţinea ecsamenele semestriale de vară la Seminaria Eparhială de Huşi, Comitetul cu toată supunerea aduce aceasta cunoştinţa Onorabilii Epitropii, plecat rugându-o, de va găsi potrivită, să binevoiască a o încuviinţa şi a mijloci la redacţia Gazetei de Moldavia de a aduce aceasta la cunoştinţa publicului.

Totodată comitetul ea îndrăzneală de a ruga pe Onorabila Epitropie să binevoiască a cinsti cu a sa prezenţă aceste ecsamene.<ss> Rector Seminarie Arhimandr(itul) Mel(c)hisedec<ss> Iconom N(icolae) Roiu<ss> V(asile) Măndinescul Nº 27 1857 iunie 10

A.E.H., F.E.H., dosar 31 / 1856 – 1859, f. 52, Original, Pachet 9.

256. -1857 iulie . – Jalba stolnicului Costachi Corbu pentru avere.

Copie de pe jalba stolnicului Costachi Corbu dată acestui tribunal giudecătorescu a ţinutului Valui la cinci iulie anul 1857

Primind copiea Practicolei încheetă de acest onorat Tribunal în procesul urmat între mine cu clironomii stolnic(ului) Ioniţă Andrieş m-am lămurit că din averea răposatului bunei mele Zoiţa Andrieş, născută Corbu, îmi dă dreptul a lua

237

partea frăţască cu venitul ei de la răposarea bunică mea şi până la numărătoarea ace(le)i averi a cunoaşte onorat Tribunal fondosul moşiei Focşasca şi Bonboteştii şi osătă averi mişcătoare ci urm(e)ază a să lămuri prin candidatul la faţa locului.

Iar cât pentru averea ci o pretinde a bunului meu G(h)eorg(h)i Alicsansru, onorata giudecătorii nu ar fi pus temei pe copiile izvoadelor înfăţoşate de mine la nº 5 al opisului ca să-mi o dei în totul peste ceea ce tatul meu ar fi primit-o prin învoiala din 1830 avgostu 11, până când eu nu aş înfăţoşa dovadă autentică la care mă grăbesc alături onorat tribunal că chiar prin ace(a) învoială dată de stolnic(ul) Andrieş părintelui meu să rosteşte că averea rămasă de la G(h)eorg(h)i Alicsandru [bunul meu] trăgându-o în zăstre buna mea Zoiţa la căsătorie de al doilea ci stol(ni)c(ul) Andrieş întocmai după izvodul de zăstre ce au intrat în primirea acestui din urmă n-au putut părintele meu [ca ceala ce să găsă nevrednic] să-şi atragă în stăpânirea sa mult, puţin, înprotiva ace(le)i averi, s-au învoit cu strâmba mai sus învoială [astăzi căzută]. Numai puţin şi părintele meu prin reclemaţiile sale de la (1)832 şi (18)33 / care şi eu urmăresc / pretinde ace(a) avere întocmai după izvodul de zăstre de al 2lea a bună mea, care e mult de mai mare valoră decât cel întâi, - Vra să zică lesne să înţălege că acelea izvoade egzistă în priimirea clironomilor şi sânt conform cu acelea înfăţoşate de mine, apoi pe lângă cele ce s-au regulat prin practica a să face, vin a ruga pe onorată judec(torie) următoarele.

Iº = ∫ La păşirea candidatului la faţa locului să aibă însărcinare:A) Să facă lămurire de pădurea tăetă până acum de pe moşia Focşaşca i

Bonboteşti [Bumbăteşti] de cătră clironomii stoln(i)c(lui) Andrieş, cum şi preţăluirea ace(le)i păduri consumată aşa precum chiar între acei clironomi au urmat procesă înfiinţate şi s-au dovedit de o aşa stricăciune.

B) Aseminea lămurire despre acareturile ce ar fi fost pe ace(a) moşii şi care de cătră clironomii sau stăpânitorii ace(le)i moşii până astăzi s-au desfiinţat cum şi preţăluirea lor.

V) Catagrafie de acareturile ce să află astăzi pe moşie, lămurite şi din catagrafie făcută de răp(o)s(atul) stol(ni)c Ioan Andrieş / pe care o voi şi înfăţoşa în copie legalizată la cazu / cum şi […] loru de a nu să desfiinţa de d(umnea)lor clironomii.

G) Aflarea şi descoperirea adevăratelor hotară stăpânite acelei moşii cum şi mărimea ei că prin catagrafie făcută la răposarea stol(ni)c(ului) Ioan Andrieş au descoperit moşiea de 350 şi mai bine de fălci, iară prin preţăluirea din (1)847 cuprinde 281 fălci, o contrazicere foarte mare ce pune o îndoială că moşie ar fi mai de multe fălci.

D) Catagrafie şi descoperire(a) averii mişcătoare rămasă de la bunica mea Zoiţa după izvoadele de zăstre.

II. Fiind că bună mea Zoiţa au fost numai săngură clironoamă la părinţâi săi, vornicul de poartă Neculai Corbu şi soţie sa, precum să dovedeşte din lucrările actei, învoiala înfăţoşată de mine la punctul al 2 lea a opisului, copiile izvoadelor de zăstre de la Nº 5 a opisului. Apoi pentru […]soprica venită iarăş(i) în proprietatea bună mea după moarte părânţilor săi şi care fiind avere a ei dreaptă, mi să cuvine din ea parte(a) frăţască potrivit hotărârei onoratului tribunal, candidatul să fie însărcinat a descoperi o asemenea că ei precât ştiu este:

238

A) Ţiganii robi lămuriţi în preţăluirea moşiei din 1(847), cum şi rodul lor până la dezrobire.

B) Dug(h)iana aflătoare aice în târgul Vaslui lămurită prin înpărţala făcută dintru D(umnea)lor clironomii, a cărie copie să află făcută fila 576.

V) Osăbită averi, sinete, lucrări, documente şi altele căci răp(o)s(atul) n-au avut nici un soiu de avere.

III) le. Pentru averea bunului meu G(h)eorg(h)i Alicsăndrie, iarăş(i) D(umnealui) candidatul să fie îndatorit a lămuri odată cu celelalte însărcinări după izvoadele de zăstre a bunei mele Zoiţa păstrate de protivnicii mei – căci chiar din catagrafie averii făcută la moarte(a) stol(ni)c(ului) Andrieş, cum şi din izvodul de zăstre a D(umneaei) sărdăresăi Marg(h)ioala Codreasca, carele au căsătorit-o D(umnea)lui stol(ni)c(ul) mai înainte de a săvârşi din viaţă, mai să descoperi toată averea mişcătoare şi juvaerurile, atât acelea a bună mea Alicsandriu, cât şa a bunei mele Zoiţa, cu cât mai vârtos înzătrarea celorlalte clironoame care nu le sânt cunoscute izvoadele.

Nişte aseminea lămuriri şi cercetări cuprinsă mai sus pentru ca să fie egzacte apoi pe onorabilul tribunal ca să mijlocească a scoate o carte de blestem, cu care numai să o desăvârşească D(umnealui) candidatul la un termen însămnat în cursul zilelor vacante ce urmează a fi de la 15 curentei până la 15 avgustu viitoriu, când şi iscălitul este liber de îndatoris.

Urmare cu care nu mai nu să să ve face o lovire în dreptul meu şi să poate limpezi averea dreaptă, ca şi divanul apilativ să le aibă în vedere la vremi.

Pe lângă toate acesti mai rog încă pe onoratul tribunal ca să aibă în videri ca până la preurmare procesului şi înpărăre(a) averii D(umnea)lor clironomii să nu (i)poticeză acest fondos cătră […] sau cătră particulari, pentru or(i)ce sume de bani, sau al însărcina cu vreo garanţâi jâgnitoare dreptului meu, cu oareşcare condiţâi lovitoare părţăi câştigate mie.

Nu sânt la îndoială că onoratul tribunal nu va pune în lucrare o aşa legiuită cerere şi nu va da în ştire şi instanţăi lor compitente ca nu acela prin neştiinţă să confirmeze obligaţâi, contracte şi actele a D(omnii)l(or) sale clironomilor răpos(atului) Andrieş, privitoare de fondosul moşi(e)i Focşasca i Bumbăteştilor, ca la vremea cuvenită să am de unde a mă îndestula legiuit fără să se mai nască pretenţâi şi jăluiri de la parte(a) obijduită cătră ace(a) culpabilă.

<ss> Conform Miron

A.E.H., F.E.H., dosar 40/1857, f. 25-25v, respectiv 29, Copie, Pachet 10

257. -1857 iulie 8. – Epitropia Seminarului din Huşi îl însărcinează pe profesorul Constantin Nica cu asigurarea asistenţei la examenele din şcolile catihetice din Vaslui, Bârlad şi Galaţi.

Epitropia Seminariei Eparhiale de Huşi

D(umnealui) Profesorului Constantin Nica

239

La 10, 15 şi 20 a curentei luni având a se ţinea ecsaminile pe la şcolile de catihizaţie din Vaslui, Bârlad şi Galaţi, Epitropia te îndatoreşte pe D(umnea)ta a asista la acele ecsamene ca delegat din parte-i pentru care s-au poruncit a ţi se slobozi din casa Seminariei opt galbini. Iară de rezultatul acelor eczamine vei raportui epitropiei.

<ss> M(eletie) Episcop Huşului Rector Seminariei <ss> Arhimandrit Mel(c)hisedec

N° 35 1857 Iulie 8

A.E.H., F.E.H., dosar 31 / 1856 – 1859, f. 4, Pachet 9, Original.

258. -1857 august 7.- Protoiereul ţinutului Tutova raportează punerea în practică a pomenirii în biserici a Mitropolitului Sofronie Miclescu, Arhiereului Ghenadie Şendrea Tripoleos şi a răposatului Episcop Meletie Istrati.

Onorat(e)i duhovniceşti consistorii a Sfintei Episcopii Huşul,

Primindu-să de iscălitul adresa acelei onorate consistorii Nº 165 şi înţelegând cele cuprinsă de(î)ndată am dat ţircularnice porunci tuturor preoţilor din tot districtul acesta al Tutovei, ca pe la toate Sfintele biserici să pomenească mai întâi pe Prea Sfinţitul Arhiepiscop şi mitropolit Sofronie şi pe Prea Sfinţitul nostru Episcop G(h)enadie, totodată să pomenească la morţi şi pe răposatul prea sfinţit Meletie.

Pentru care cu cuviinciosă onoare se răspunde duhovniceştii consistorii.

Pret(oiereul) ţân(utului) Tutov(a) <ss> C.Vrabie Nº 270 1857 august 7 Bârlad

A.E.H.,F.E.H., dosar 47/1852-1857, f.14, Pachet 5, Original

259. -1857 octombrie 19.- Cererea diaconului Luca Pavel, suplent şi catihet la Şcoala catihetică din Vaslui.

Onorabilului comitet a Seminariei de Huşi

Diaconul Luca Pavel din politia Vasluiului Cerere

240

Aflându-mă ca suplent până acum la scoala catihetică din politia Vasluiului în care funcţie am urmat 4 ani de zile şi înplinind în curs de atâta timpu totodată nu numai datoria ca de suplentu, dar chiar şi cea cuvenită în totul unui catihetu, însă cu toate aceste(a) neavând nici într-un feliu mulţămirea cuvenită, apoi de ace(e)a am venit acum cu smerenie rugând pre onorabilul comitet ca să binevoiască spre ami regula drepturile cuvenite funcţiei de suplent.

<ss> diaconul Pavel LucaAnul 1857 octombrie 19

Rezoluţie

1857 octombrie 25. Prin raport se va supune tânguirea înlocuitorului la Episcopie, cerând al întări în funcţia de suplent formal.

<ss> Arh(imandritul) Mel(c)hisedec

A.E.H.,F.E.H., dosar 22 / 1853, f. 288, Pachet 5, Original.

260. -1857 decembrie 23.- Expediţia Huşi confirmă primirea adresei şi a unei sume de bani pentru expedierea la tribunalui Neamţ.

Expediţia Huşâi

Cu adresa giud(e)c(ătoriei) ţânutului Fălciu cu Nº 5027 s-au primit la Ecspediţia din înpreună şi cu un grop bani marca Џ:Н. Nº 4, spre a să ecspedui giud(e)c(ătoriei) de Neamţ pentru care de a lor primire şi ecspeduire s-au dat aceasta care va sluji pân(ă) la formalnicul răspuns. Ecs. 1857 Decembrie 23 <ss> Bălănescu Nº 576

D.A.N.I.C., Fond Achiziţii noi, MXXXIV/1, Original, Pecete

261. - 1858 februarie 1. – Raportul Comitetului Seminarului din Huşi prin care este prezentată programa şcolară de evaluare spre aprobare şi publicare în Gazeta de Moldavia.

Onorabilii Epitropii a Seminariei Eparhiale de HuşiComitetul Seminariei

Raport

Pregătindu-se programa dupre carea au a se ţine ecsamenele semestriale de iarnă la Seminaria Eparhială de Huşi, comitetul cu toată supunerea aduce aceasta la cunoştinţa Onorabilei epitropii, plecat rugându-o de o va găsi potrivită, să

241

binevoiască a o încuviinţa şi a mijloci la redacţia Gazetei de Moldavia de a aduce aceasta la cunoştinţa publică.

Totodată comitetul ia îndrăzneală de a ruga pe onorabila Epitropie să binevoiască a cinsti cu a sa prezenţă aceste ecsamene. <ss> Rectori Seminariei Arhimandr(itul) Mel(c)hisedec<ss> V. Mandinescu<ss> Secret(ar) Nica

N. 221858 februarie 1

Rezoluţie:1858 februar(ie) 3 Să încuviinţază programa alăturată făcându-să totodată poftire Redacţiei de a publica.

<ss> G(h)enadie Tripoleos

A.E.H., F.E.H., dosar 31 / 1856 – 1859, f. 103, Pachet 9, Original.

262. - 1858 februarie 17. – Răspunsul Institutului tipo-litografic Albina Română cu privire la publicarea programei şcolare de evaluare semestrială.

Administrazzia Institutului Tipo – Litografic a Albinei Române Iassi 17 febr(uarie) 1858 N° 51

Onor(abilei) Epitropii a Seminariei Eparhiale din Huşi

Adresa Onor(abilei) Epitropii, atingătoare de eczamenul semestrial a Seminariei, însămnat pe 15 a curentei, primindu-se la redacţie tocmai în 13, nu s-au putut publica spre ştiinţa doritorilor, încât rămâne ca Onor(abila) Epitropie să comunice rezultatul eczamenului, carile îndată se va aduce la cunoştinţa publică.

<ss>

A.E.H., F.E.H., dosar 31 / 1856 – 1859, f. 105, Pachet 9, Original.

263. - 1858 februarie 17. – Raportul ierodiaconului Pavel Luca, suplentul şcolii catihetice din Vaslui, despre desfăşurarea examenelor semestriale de iarnă.

Onorabilului Comitet a Seminariei de Huşi

Suplentul Sco(a)lei bisericeşti din politia Vaslui

242

Raportu

Conformu ofiţiei onorabilului comitet cu N° 26 din întâiu februarie, la 20 aceştia, clericii Sco(a)lei bisericeşti din politia Vasluiu, au depus Essamenul de iarnă, în fiinţa Onorabilului Protoiereu a Districtului Vasluiu i a altor feţe însămnate. Nimeritele răspunsuri ale cliricilor cu bileturi la to(a)te obiectele destinate pentru aseminea scoli, fiindu mulţămitoare, publicul le-au adresatu mulţămiri. Despre care cu supunire să aduce la ştiinţă Onorabilului Comitet, pezentândui-să şi catalogul Essaminului.

<ss> Ierodia(con) luca Pavel

N° 3 1858 februarie 21

A.E.H., F.E.H., dosar 31 / 1856 – 1859, f. 174, Pachet 9, Original.

264. - 1858 februarie 18. – G. Teodorescu, catihetul Şcolii catihetice din Galaţi, raportează programa şcolară parcursă în vederea susţinerii examenelor semestriale.

Materia ce s-au învăţat de cătră cliricii Scoalei bissericeşti de Galaţ(i) în semestrul de earnă a curentului an: 1858

Classa în I

Sfintele rugăciuni, cetire: parte din Ceaslov, parte din Psaltire, Scrissoarea. Din aritmetică: Numerarea, adunarea.

Classa a II

Esserciţiu de cetire la litere vechi şi mai nouă. Scrissoarea. Din aritmetică: scăderea, înmulţirea, împărţirea.

Din Testamentul Nou: de la paragraful al 10 şi până la Viaţa monahică. Din gramatică: substantivul, adjectivul, pronumele.

Din Liturgică: de la paragraful al 3 până la alu 27.Din Psaltichie: glasul al 2, al 3, al 5 şi un Acsion. Din Tipucu: Rândueala

ordinară săptămânală.Catihetul Scoalei

<ss> G. Teodorescu

A.E.H., F.E.H., dosar 31 / 1856 – 1859, f. 160, Pachet 9, Original.

265. - 1858 mai 22. – Anastasie Condrea, vechilul Episcopiei, este informat despre împresurarea moşiilor Dobreni, Ciopârleni şi Căcăcenii din sudul Basarabiei, revenit Moldovei după 1856.

243

La sărd. Anastasie Condrea vechilEpiscopiei Huşii

Nº 3913 1858 mai 22

Revizorul sărd(ar) G. Dubău, prin raportul Nº 58, a adus la ştiinţă că după însărcinarea ce a avut pentru darea în dispoziţia noului posesor a părţilor de moşie aflătoare în partea Basarabiei anexată Moldaviei, s-a încredinţat prin spusa preotului Vasile Bordei din satul Mingirii, că moşia de la Gura Lăpuşnei, numită şi Dobreni se împresoară de cătră moşia Tomaiu răzăşească ca 150 fălci, precum şi moşia Ciopârlenii* despre Pogoneşti şi Căcăcenii despre moşie Voinescu iarăşi răzeşască. Drept care se scrie d-tale ca prin înţelegere cu inginerul, comisul Fotache Getu, să ridici în plan aceste moşii în întinderea şi puncturile i sămnile cerute de document, iar de rezultat să raportezi.

*Probabil Şopârleni.

D.A.N.I.C., F.E.H., dosar 47/1858, f 4, Concept.

Onoratului Minister a Cultului şi Învăţăturilor Publice

Inginer şi revizor a ţinuturilor Eşi şi Fălciu

Subscrisul după însărcinarea ce a avut prin oficia Nº 1819, pentru darea în dispoziţia noului posesor a părţilor de moşii aflătoare în parte Beserabiei (...) Moldovei s-a încredinţat prin spusa preotului Vasile Bordei din satul Mingir că moşia de la gura Lăpuşnei numită şi Dobreni se împresoară de către moşia Tomaio răzăşească la 150 fălci, precum şi moşia Ciopârlenii despre Pogoneşti.

Ibidem.

266. - 1858 august 22. – Lista moşiilor Episcopiei Huşilor din judeţul Cahul.

Secţia a II-a din Minister(ul) Cult(elor) şi al Inst()rucţiunii Publice1858 August 22 zile

Observându-se statistica moşiilor clerului din partea Basarabiei anexată către Moldova, s-au luat următoarele lămuriri:

1-iu) În ţinut Cahul să află moşiile Obilenii, Cotiugenii sau Cotu Morii, întinderea acestor moşii, este aproximativ ca de 3031 fălci câmp şi 67 fălci pădure.

2-le) Moşia Toporul în întindere ca de 2077 fălci câmp, 20 fălci pădure.3-le) Moşia Dobrenii, Căcăcerii, Tălăştii şi Frăsinei în întindere ca de 3390

fălci numai câmp. Toate aceste moşii sânt proprietate a Episcopiei de Huşi.

244

O aseminea ştiinţă statistică potrivit ordinului Onor(abilei) Camere sub Nº 8182, cu onoare se comunică acei Secţii spre ai servi de regulă şi lămurire în lucrările sale.

Şef secţie<ss>

D.A.N.I.C., F.E.H., dosar 47/1858, f. 12, Original.

267. -1858 septembrie 23.- Iconomul Gheorghe Budescu, profesor la Colegiul din Bolgrad solicită binecuvântarea Arhiereului Ghenadie Şendrea Tripoleos, Locotenent de Episcop al Eparhiei Huşului, pentru transferarea sub jurisdicţia Mitropoliei Moldovei pentru ocuparea postului de preot din aceiaşi localitate.

Prea Sfinţite Stăpâne!

Chemat fiind de intendentul coloniilor bulgare, ce se află în Basarabia cedată Moldovei, de a ocupa o catedră de profesor la colegiul înfiinţat acum în colonia bulgară numită Bolgrad şi fiind locu(l) vacant de preot servitor la cele sfinte la biserica din ace(a) colonie, Plecat vin a Vă ruga ca să binevroiţi ami da binecuvântarea Preasfinţiei Voastre în eparhia Sfintei Mitropolii unde se află citata colonie, fiind Al Preosfinţiei Voastre Pre plecat şi supus Serv <ss> G(h)eorg(h)ie Budescu Iconom 1858 Septembrie 23

Rezoluţie: (1)858 Sept(embrie) 24 I se încuviinţează strămutarea, dândui-se şi decretul de strămutare în altă eparhie. <ss> G(henadie) Tripoleos

A.E.H.,F.E.H.,dosar 49/1858, f.39,Pachet 13, Original

268. - 1858 octombrie - f. z. – Referat în care se dau informaţii despre împresurarea moşiilor Episcopiei Huşilor din sudul Basarabiei.

ReferatSecţia a III-a

1858 octombrie

Subscrişii, geometrul Comisul Fotache Geţu, Iancu Cârjăscu, Dimitrie Zamfirescu şi şeful acestei secţii, întrunindu-ne spre a delibera lămurirea dată de către fostul vechil a Episcopiei Huşii, prin raportul Nº 54, sept(embrie) 3 atingător

245

de împresurările ce pătimesc moşiile din Beserabia Moldovei, spre a se face apoi cuvenitele reclamaţii potrivit legilor şi formelor, găsesc că reclamaţiile trebuesc exprimate în următorul chip:

Moşia Toporul să împresoară în două plase pe din sus, de cătră moşia Dancu greco monastirească, şi pe din gios de către moşia Pogoneştii a cărui proprietar este doctorul de la Atena.

Moşia Căcăcerii, cu a patra parte din Şopârleni, se împresoară în plasa pe din sus de către moşia Şopârlenii, ce se stăpâneşte de către Pogoneştii pomeniţi, iar în plasa pe din gios de cătră moşia Huidicenii răzeşască. Moşia Dobrenii cu o parte din Sărata, tot a Episcopiei, se împresoară în plasa pe din sus de către moşia Sărata răzeşască pe din gios să împresoară de cătră moşia Tochila sau Răducanii răzeşască iar la capăt la partea dinspre răsărit să împresoară de către moşia satul(ui) Tomaiu ci să zice şi Hotârnicenii.

Despre care subscrişii referează Onorabilei Camerei spre hotărâre.

<ss> geometru F. Geţu<ss. D. Zamfirescu<ss>

D.A.N.I.C., F.E.H., dosar 47/1858, f. 17, Original.

269. -1858 octombrie 10.- Porunca primită de Ioan Ferlat, protoiereul districtului Cahul pentru eliberarea a 100 ruble de argint către Timofci Socolov folosită la meremetisirea bisericii în 1857.

Poruncă protoiereului Ioan Ferlat de la 10 Octombrie 1858 Nº 646

Copie

În urmarea verbalei dezlegări a Prea Sf. Filaret, Episcopul Stavropoliei, se scrie Preacucerniciei Voastre, ca să sloboziţi treptat D-sale Timofci Socolov, 100 ruble argint din venitul haşehcăvăi a Soborului de Cahul, fiind că el o asemenea sumă a încredinţat la meremetul bisericii pe anul 1857, când el s-a aflat staroste la acea biserică. 1858 octombrie 10 zile

A.E.H., F.E.H., dosar 80/1858, f.3, Pachet 14, Copie

270. -1858 octombrie 19.- Arhiereul Ghenadie Şendrea Tripoleos, Locotenent de Episcop al Eparhiei Huşului, este înştiinţat de încetarea pomenirii prinţului Nicolae Vogoride la slujbele bisericeşti şi despre noua formulă utilizată.

Iubitorului de D(umne)zeu Arhiereu kir G(h)enadie Tripoleoslocotenent de episcop,

246

Fiindcă a încetat cârmuirea prinţului Nicolae Vogoride, şi cu aceasta şi pomenirea sa de la biserici; De aceea poftim pe frăţia ta, a regula de îndată de a se pomeni prin toate bisericile ace(le)i Eparhii „Pre bine credincioşii Ţării.” <ss> <ss> D.K.Matropol Varahiil

Secţia a I-ia Nº 16041858 octombrie 19 Iaşi

A.E.H.,F.E.H.,dosar 87/1858, f.337,Pachet 14, Original

271. -1858 octombrie 30. – Iconomul C. Focşa, protoiereul districtului Vaslui, aduce la cunoştinţ Consistoriei punerea în aplicare a pomenirii în biserici a lui Calinic Miclescu Hariupoleos, Locotenent de Episcop al Eparhiei Huşilor.

Onorabilii duhovniceşti consistorii a Sf(in)tei Episcopii de Huşi

Ofiţia acei onorab(ile) consistorii cu Nº 207 atingătoare de pomenirea Prea Sf(inţitului) Episcop locotenent de Episcop al Eparhiei de Huşi Prea Sf(inţia) Episcopul Calinic Miclescu, puindu-se în aplicaţie, cu supunere se răspunde spre regulă.<ss> C. Focşa iconom

Nº 567 1858 octombrie 30

A.E.H., F.E.H., dosar 47 / 1852-1859, f. 33, Original, Pachet 5

272. - 1859 martie 2.- Ierodiaconul Luca Pavel solicită Comitetului Seminarului din Huşi cărţi pentru elevii Şcolii catehetice din Vaslui.

Onorabilului Comitet a Seminariei Eparh(iei) de Huşi

Fiind trebuinţă la scoala de catihezaţie din Politia Vaslui N° 4 Istorii sfinţite, 4 Gramatici Române, 4 Tipice şi 6 Abeţedare spre a se înpărţi pe la scolerii care au nevoe, cu supunere rog pe onorabilul comitet a mi se trimite.

<ss> Ierodiaconul Luca Pavel N° 4 1859 Martie 2

A.E.H., F.E.H., dosar 82 / 1859, f. 3, Pachet 16, Original.

273. - 1859 martie 12.- Dimitrie Spiru, proprietarul moşiilor Goteşti şi Ciobalacci, ţinutul Cahul, solicită Arhiereului Calinic Miclescu Hariupoleos

247

învoirea construirii unui pod peste Prut, care face legătura între moşiile sale şi moşia Rânzeşti a Episcopiei Huşului.

Preosfinţii sale Arhiereului Kalinic, locotenent S(fintei) Episcopii Huşi,

La moşiile mele Goteşti şi Ciobalaccii, din ţinutul Cahulului, ce sânt din stânga Prutului vrând a face cu a me(a) cheltuială un pod trecător pe apa Prutului pentru împlinirea trecerii lăcuitorilor, cu care pod urmează să cheltuiesc sumă peste 1000 #, osăbit de alte podeţe ce se mai fac pe şes peste gârlele ce sânt curgătoare din apa Prutului. Iar capătul acestui pod de dincoace din a dreapta Prutului urmând a se aşeza pe malul de pe moşie Rânzăşti, din ţânut(ul) Fălciu ce este proprieta(tea) a Sf(intei) Episcopii Huşii. Iscălitul face rugăminte Preo Sfinţiei Voastre să binevoiţi a lua în consideraţie ca aşa precum cu facere(a) acestui pod la locul însămnat se face nu numai în bine obştesc şi o înlesnire lăcuitorilor din zisa moşie Rântăştii, dar totodată şi un venit mai însămnat în viitor se poate produce zisei moşii, cu mergere pe acolo a tratului mare la târgul Bârladului, şi să regulaţi ce veţi socoti de cuviinţă spre învoire din partea Sf(intei) Episcopii, încât priveşte parte(a) malului de pe moşie Rânzăştii. Al Preo Sfinţiilor Voastre Plecat slugă <ss>Dimitr(i)e Spiru

1859 Martie 12

Rezoluţie: Nº 127

Cerirea făcută de D(umnea)lui Spiru găsându-să şi de noi a fi de înlesnire şi folos pentru lăcuitorii şi proprietatea Episcopiei Rânzăştii, se încuviinţează a să da mijlocirea cuvenită şi Depart(amentului) bisăricesc.

<ss> C(alinic)

A.E.H.,F.E.H.,dosar 41/1859, f.17, Pachet 14, Original

274. -1859 martie 16.- Arhiereului Calinic Miclescu Hariupoleos înaintează Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice copie de pe adresa lui Dimitrie Spiru privind învoirea construirii unui pod peste Prut, care face legătura între moşiile sale şi moşia Rânzeşti a Episcopiei Huşului.

Onoratului Departament al Cultului şi al Instrucţiei Publice

Alăturându-să pe lângă aceasta întocmai copie de pe cererea făcută către Dimitrie Spiru Povlu, proprietarul moşiilor Goteştii şi Ciobălaccii, din ţănutul Cahulului, ce vin de a stânga Prutului, pentru a i se învoi, încât priveşte partea

248

dreaptă a acestui râu ce este pe proprietatea Episcopiei Rânzăştii, de a face cu a D(umi)sale singură c(h)eltuială un pod peste zisa apă Prutul.

Cu onoarea cuvenită poftim pe onorabilul Departament ca luând în consideraţie înlesnirea obştească ce iar face cu statornicirea unui asăminea pod şi mai cu osăbire lăcuitorilor numitei moşii Rânzăştii.

Dacă şi el va găsi de cuviinţă se încuviinţează Propoziţia făcută de D(umnea)lui Spiru cu care nu se poate aduce decât un văzut folos proprietăţii Episcopii şi înlesnirea lăcuitorilor.

Locotenent Episcop Huşului

Nº 278 1859 Mart(ie) 16

A.E.H., F.E.H., dosar 41 / 1859, f.18, Pachet 14, Conspect.

275. -1859 aprilie.- Jalba preotului din satul Fereşti, ţinutul Vaslui, prin care cere blagoslovenia Arhiereului Calinic Miclescu Hariupoleos pentru demolarea bisericii din satul Tătărăni, construcţia unei noi şi elibererea unei condici de milă.

Înalt Pre o Sfinţite şi mult Milostive Stăpâne

Preut Necului Tăbuşcă din satul Fereştii A Eparhiei Sfintei Episcopii de Huş(i) Jalubă

La satul Tătărăni Răzăş(i), din ţinut(ul) Vasluiului, avem o bisărică mică, făcută de părinţii noştri, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, şi cu totul este slabă, au putrezit şi tălpile pe dedesupt şi cu agiutoriul Maicii Domnului şi cu mila Preo sfinţiilor vo(a)stre am vroi a o face din nou. Am adunat tot lemnul trebuitor, am tocmit şi meşteri. Plecat rog mila Preosfinţiilor vo(a)stre a ne da blagoslovenie ca să stricăm ace(a) b(isări)că şi să o facem la loc, totodată plecat vă rugăm a ni se slobozi şi o condică ca să umblăm în eparhia prea Sfinţiilor vo(a)stre, la cine să vor îndura a ne mai da agiutor spre săvârşire(a) Sfântului lăcaş. Şi va rămâne o neuitată pomenire. La mila preosfinţiilor vo(a)stre, supus şi plecat Preot Neculai Tăbuşcă din sat Fereşti

1859 april(ie) 29 Rezoluţie:

Nº 214

249

În 29 april(ie) (1)859. Se încuviinţează, făcându-se lucrarea cuvenită către prea cucernicul protoiereu; de asămine încuviinţăm şi adeverirea condicei cu mergere, a se purta numai în cuprinsul Eparhiei noastre.

<ss> K(alinic)

A.E.H.,F.E.H.,dosar 41/1859 , f.39, Pachet 14, Original

276. -1859 mai 21.- Calinic Miclescu Hariupoleos încredinţează parte de protoierie a judeţului Vaslui ce era administrată de suspendatul protoiereu Vasile Halunga, protoiereului Costache Focşa.

Nº 5801859 mai 21

Iconomului Cos(t)ache Focşa

Din cauza a oarecare abateri ce s-au făcut de către Prea Cucernicia sa Iconomul Vasile Halunga, protoiereul a parte din acel ţinut, suspendândul vremelnic din arătata funcţie, punem Preo Cucerniciei tale îndatorire ca până la desăvârşirea cercetării ce s-a orânduit în acest caz şi până la al doilea al nostru ordin să îndeplineşti ad-interim şi îndatoririle de protoiereu şi a celelalte părţi de district, luând dar toate lămuririle câte vor de trebuinţă de la suspendatul iconom Halunga.

Noi rămânem întru toată încrederea că vei dezvăli toată activitatea şi sârguinţa cerută spre îndeplinirea exactă a misiei ce-ţi încredinţăm. Iar de întocmai urmare a acestui ordin ne vei raporta.

A.E.H.,F.E.H., dosar 46 / 1859 , Pachet 15, Conspect.

277. - 1859 iulie 3. – Economul C. Focşa, Protoereul districtului Vaslui informează Episcopia Huşilor despre zidirea spitalului din Vaslui şi a Paraclisului cu Hramul Sfântul Gheorghe.

Înalt Prea Sfinţite şi Mult Milostive Stăpâne

În Politia Vaslui s-a zidit din nou un ospital de către d-lui post(elnic) Dimitrie Drăghici ; la acest aşezământ d-lui fondatorul a făcut şi un mic paraclis cu prăznuirea Sf. Mare Mucenic Gheorghe, care acum este în totul pregătit pentru a se sfinţi. Şi în privire că d-lui post(elnicul) doreşte ca sfinţirea acestui paraclis să fie săvârşită de însuşi Înalt Pre Sfinţia Voastră, iscălitul întemeiat poftirii ce am primit din partea d-sale post(elnic) Drăghici pentru a vă aduce la ştiinţă pregătirea în totul a noului paraclis şi dorinţa fondatorului ca sfinţirea să se săvârşească de Înalt Prea Sfinţia Voastră cu ce mai adâncă smerenie (şi ) îndrăzneală, a Vă supune ştiinţă prea plecat , rugându-vă să binevoiţi a veni sau singur Înalt Prea Sfinţia Voastră sau să învoiţi a să săvârşi această sfinţire de cătră un alt arhiereu.

A Înalt Pre Sfinţiei Voastre

250

prea plecat şi smerită slugă<ss> C. Focşa iconom

Nº 2761859 iulie 3

A.E.H., F.E.H., dosar 3/1859, Original, pachet 5.

278. - 1859 iulie 4. – Raportul protoiereului Constantin Focşa privitor la desfăşurarea examenului de la Şcoala catihetică din Vaslui înaintat Epitropiei Seminarului din Huşi.

Onorabilei Epitropii a Seminariei Eparhiale din Huşi

Protoiereul districtului VasluiRaport

În urmarea ofiţiei onorabilei Epitropii a Seminariei Eparhiale de Huşi, cu N° 50, din 25 a contenitei luni Iunie, anul curent, la trei a acestia cliricii scoalei bisericeşti din politia Vasluiu au depus essamenu(l) semestrului de vară în fiinţa mai multor persoane însemnate din acest târg. Răspunsurile nimerite ale cliricilor cu bileturi la toate obiectele destinate pentru scoalele bisericeşti ţinutale au fost mulţămitoare precum despre aceasta onorabila Epitropie se poate încredinţa din notele essamenului însemnate în cataloagele alăturate pe lângă acesta.

Numerul cliricilor ci frecventează această sco(a)lă este de treizecişicinci, în arătările cuprinse mai sus mărginindu-se rezultatul essamenului de vară, cerut de numerarisita ofiţie, cu cel mai adânc respect se prezentează onorabilei Epitropii.

<ss> C. Focşa iconom No 277 1859 Iulie 4

A.E.H., F.E.H., dosar 82 / 1859, f. 8, Pachet 10, Original.

279. - 1859 iulie 14 - Serdarul Gheorghe Ghibănescu ia cu embatic de la Ministerul Cultelor şi Instrucţiei Publice un loc al Episcopiei Huşilor din vatra târgului Huşi.

Act

Subscrisul sărdariul Georgi Ghibănescu prin acest act ce-l dau Ministerului Cultului şi al Instrucţiei Publice fac cunoscut că după suplica ce i-am adresat la 4 mai anul curent, prin care am cerut a mi se recunoaşte dritul de bezmănariu asupra locului ce mi s-a dat din vatra târgului Huşii, de către răposatul episcop Meletie Istrate, prin actul din 21 iunie 1857, supt Nº 343, în mărime de şase stânjeni două palme faţă despre Uliţa mare, şase stânjeni fundul, nouă stânjeni latura despre locul d(umi)s(ale) comisului Dimitrie Mardare şi unsprezece stânjeni latura despre

251

dughenile d(umi)s(ale) Tudurachi Frimul şi a să îndemna câtimea bezmănului ce urmează să plătesc anual pentru acest loc.

Urmând înţelegirea cu Prea Sfinţia Sa, actualul locotenent de Episcop al Huşului, în privirea condicii de bezmăn prevăzută prin întăritura actului sus citat, Ministerul a încuviinţat înbezmănarea acelui loc către mine, pentru care s-a statornicit următoarele condiţii:

1-iu) Eu sânt dator a plăti proprietăţii bezmăn pe fiecare an câte zece lei la suta, socotiţi pe valoarea chiriei anuale la binale de pe tot locu după calculaţia ce se va face prin expertul, urmând ca să răspund o asemenea plată atât pentru anii din urmă de la 21 iunie 1857, adică de la data actului slobozit din partea răpos(atului) Episcop Istrati, cât şi de astăzi înainte în viitor, şi păzind o asemenea datorie nesmintită, atât eu cât şi legiuiţii mei clironomi, vom stăpâni arătatul loc după această aşezare de bezmăn, iar dacă nu aş urma eu plata bezmănului doi ani de-a rândul atunci în conformitatea legiuirii § 1517 din Codul Civil mă va scoate din stăpânirea locului cu binalele ce ar fi.

2-le) Dacă acest loc ar trece prin vânzare, schimb sau danie către altă persoană străină, atunci această aşezare de bezmăn pentru tot locul va rămâne desfiinţată dator fiind noul cumpărător a se învoi cu Ministerul pentru plata bezmănului şi a-şi lua nou document potrivit rostirii § 1530 din Codul Civil.

3-le) Pentru orice călcare a condiţiilor de mai sus eu şi urmaşii mei vom fi supuşi răspunderii legilor şi ocârmuirii locale fără a interveni în giudecată cu vreun fel de protecţie sau jurisdicţie străină.

Supt aceste condiţii statornicindu-se stăpânirea dritului folosinţei mele asupra arătatului loc am dat actul de faţă în cuprinderea căruia am primit şi eu de la Minister.

1859 iulie 14 zile<ss>: G. G(h)ibănescu sărd.

D.A.N.I.C., F.E.H., LXI/13, Original, hârtie dublă.

280. - 1859 august 30. – Act de evaluare a unei case şi vii din târgul Huşi.

Act di preţăluire

Anul 1859 luna av(gust) în 30 zăli. Gios iscăliţii Ion Olariu, Ioan Rândunică şi Ioan Frunză, invitaţi fiind di D(umnealui) candidatu(l) giud(ecătoriei) ţânut(ului) Fălciu, ca să facem formală preţăluiri a unii casă şi a unei vii din târgul Huşii a lui Vasâli Rogozu şi pe care le pune drept săguranţi pentru clironomii răpos(atului) Neculai Lungu, carii urmează a luoa în a lor stăpâniri o vie di la care au urmat proţăsu între numiţii cu văduva Dumitra, soţie răpos(atului) Ştefan Bernevigu, astăzi întrunindu-ne la un loc în prezănţa şi a D(umi)Sali candidatului şi luând în privire calităţile, atât a vii cât şi a casăi, întru unire am preţăluit vie roditoare cu o firtă locu(l) sterp şi cu cramă bună aflată pe ea una mii patru sute lei, şi casa cu locul ei 800 lei, adică opt sute lei. Drept care pentru că preţăluire de faţă s-au făcut pe fiinţă de adivăr şi în cugeti curate, s-au înc(h)eet acest act, supt ale noastre

252

iscălituri spre îndeplinire anecsăi litera litera V, din capit(olul) al 8 le a regulamentului organic.

<ss> Ioan Olariu <ss> Ion Rândunică <ss> Ion Frunză

În fiinţa şi supt luare aminti a iscălitului s-au confirmat acest act.<ss> Candidat

Principatele Unite Moldova şi ValahiaGiudecătoria ţinutului Fălciu

Actul acesta fiind desăvârşit, de D(umnealor) Ioan Olariu, Ioan Rândunică şi Ioan Frunză, / toţi aceştia cunoscuţi de proprietari de vii şi case, / Iară lucrarea săvârşită sub luare(a) aminte a D(umnealui) cămin(arului) Costac(h)e Giliu, cand(idatul) acestui Trib(unal), şi în privire că tot prin D(umnealui) cand(idatul) s-au îndeplinit şi rostirea legiuirilor de la pagina 194 şi 288 din tomul în 1 iu al adunărei dezlegărilor, Nu mai puţin că în Trib(unal) nu urmează nici un caz înpedecătoriu comform […] din 7 săp(tem)v(rie) trecut(ului) an 859, se legalizază de giud(ecătorie) actul acesta conform cu iscăliturile cuvenite şi punerea peceţii.

<ss>V. Vrabie

Masa în I iu

No 38 1860 maiu 17 zile

D.A.N.I.C., Achiziţii noi, MXXVII / 2, Original

281. - 1859 octombrie 8.- A. Guste, posesorul moşiei Raiu, cere blagoslovenia Ierarhului de la Huşi pentru sfinţirea bisericii construite din nou.

Înalt Preosfnţii sale Episcopului Eparhiei Huşi

Posesorul moşiei Raiu, ţânut(ul) Fălciului

Biserica din această moşie s-a făcut din nou şi gătindu-să în totul, rog pe Prea Sfinţia Voastră de a da blagoslovenie cui se cuvine ca să desăvârşească sfinţirea ei. <ss> A. Guste

1859 oct(ombrie) Rezoluţie: Nr. 416

În 24 octom(brie) (18)59. Se va scrie protoiereului de district ca mergând la această bisărică şi aflându-o în totul pregătită, atât pe dinlăuntru cum şi pe din afară,

253

o va sfinţi cu toată rânduiala precum s-ar sfinţi şi de (...) arhiereu şi să ne aducă la ştiinţă. <ss> K(alinic)

A.E.H., F.E.H., dosar 41/1859, f.73, Pachet 14, Original

282. - 1859 octombrie 20.– Raportul spătarului Anastasie Condre, vechilul Episcopiei, prin care îşi arată prezenţa la punerea în posesie a spătarului Dinu Catargiu fără ca celelalte părţi să fie prezente.

Onorabilului Minister al Cultului şi al Instrucţiei Publice

Spăt(ar) Anastasie Condre

În urmarea adresului Onorabilului Minister, Nº 8059, prin care pune însărcinare subscrisului ca în ziua de 4 oct(ombrie) să se afle la partea din moşia Rânzeşti a Episcopiei de Huşi, când candidatul judecătoriei de Fălciu urma a da în stăpânire dum. Dinu Catargiu 500 fălci pământ din moşia ci o are în acest district şi care este megieşită cu moşia împose(su)ită subscrisului.

Îscălitul s-a aflat stăruitor atât în ziua de patru pănă şi a 2-a zi, toată ziua şi încă nu s-a arătat nimeni la faţa locului, nu s-a făcut nici o lucrare. Drept care cu aceasta se aduce la ştiinţa onoratului Minister.

1859 oct(ombrie) 20<ss> Anastasie Condrea spăt.

D.A.N.I.C., F.E.H., dosar 48/1858, f. 12, Original.

283. - 1859 octombrie 20.- Ionescu Simion, absolvent al Seminarului din Huşi, cere intervenţia Ierarhului la Ministerul de Culte pentru a fi numit ca profesor la şcoala din satul Brădiceşti.

Prea Sfinţite Stăpâne!

Subscrisul fiind fiu de văduvă din satul Brădiceşti, proprieta(tea) a acestei Sf(inte) Episcopii, cu a cărei ajutor material am săvârşit cursul de patru clase în această seminarie şi în privire că în acel sat se pregătesc case pentru sco(a)lă, mă rog plecat nemărginitei generozităţi a Preaosfinţiei Voastre să binevroiţi a mijloci către Ministerul de culte, rânduire(a) mea ca profesor la pomenita şcoală.

Al Preosf(inţiei) Vo(a)strePrea plecat şi supus serv,

<ss> Ionescu Simion 1859 Octom(brie) 20

A.E.H., F.E.H., dosar 41 / 1859, f.68, Pachet 14, Original.

254

284. - 1859 octombrie 21.- Pavel Popoi, absolvent al Seminarului din Huşi, cere intervenţia Ierarhului la Ministerul de Culte pentru a fi numit ca profesor la şcoala din satul Mănăstirea Adam, ţinutul Tutova.

Prea Sfinţite Stăpâne!

La satul Monastirei lui Adam, ţinutul Tutovei, proprieta(tea) aceiaş(i) monastiri, mi-am găsit loc de profesor la şcoala sătească, precum dovedesc adeverinţele ce le înfăţoşez. Mă rog plecat Preasfinţite stăpâne să binevroiţi a mijloci către Departamentul de culte rânduirea mea în arătatul post.

Al Preosf(inţiei) Vo(a)stre Prea plecat şi supus serv, <ss> Popoi Pavel

1859 octom(brie) 21

A.E.H., F.E.H., dosar 41 / 1859, f.66, Pachet 14, Original.

285. -1859 noiembrie 12.- Ioan Ghinea, protoiereul părţii a doua a districtului Tutova solicită învoirea Episcopiei în vederea îndeplinirii ordinului prefecturii districtului privind includerea preoţilor în judeţele săteşti înfiinţate.

Prea Sfinţite Stăpâne!

Prefectura acestui district a Tutovei ordonând subprefecţilor de ocoale ca să aşeze giudeţe prin toate satele, singurul mijloc pentru liniştea publică şi stârpirea necuviinţelor ce s-au urmat până acum, prin adresa ei N º 18503 pofteşte pe protopopi a îndatori şi pe preoţii săteşti a face parte la asăminea alcătuire a giudeţelor. Eu nefăcând nici o lucrare cererei prefecturii, cu profundă supunere referez prea sfinţiei voastre şi mă rog, să ordonaţi a mi se trimite stăpânească dezlegare, să îndeplinească cererea făcută de prefectură prin citata adresă sau să nu o îndeplinească. A preasfinţie(i) voastre Prea plecat şi supus serv Protoiereul părţii a do(u)a a districtului Totov(e)i

<ss> Ioan G(h)inea

Nº 321 1859 Noiemb(rie) 12 Bârlad

Rezoluţie: Nº 473

255

În 4 decembrie 1859. Principiul înfinţării judeţelor săteşti fiind prevăzut şi cerut de lege şi totodată o măsură foarte bună şi nimerită se va răspunde protoiereului de a îndeplini mijlocirea prefecturii, însă va ave(a) în privire buna purtare a preoţilor în această chemare şi îi va opri sub grea răspundere de la orice tendinţă ce ar (...) la aţâţarea spiritelor locuitorilor săteni în contra datoriilor la care îi supun legile astăzi în vigoare, urmând ca ei să aştepte cu linişte rezularisirea ce guvernul şi adunarea ar face în privirea îmbunătăţirii sorţii lor.

<ss> C(alinic)

A.E.H., F.E.H., dosar 50 / 1859, f.50, Pachet 15, Original.

286. -1859 decembrie 8.- Ordonanţă domnească prin care Arhiereul Calinic Miclescu Hariupoleos este însărcinat cu hirotonirea preoţilor indigeni în Vrancea.

Principatele UniteMoldova şi Valahia

Noi Alexandru Ioan ICu mila lui Dumnezeu şi Voinţa Naţională

Domn Moldaviei şi Ţării RomâneştiLa toţi de faţă şi viitori Sănătate!

Asupra raportului prezentat de Ministerul de Cultură şi Instrucţiune Publică sub Nº 11361.

În vederea încheierii date de Consiliul Nostru de Miniştri, asupra împrejurărilor ce necesitează învoirea excepţională a se hirotoni pentru Vrancea preoţi dintre slujbaşii bisericeşti indigeni care s-ar alege mai vrednici şi în numărul ce se va constata cu scrupulozitate, neapărat pentru bisericile ce nu au nici un preot, neputând însă în acest caz servi la antecedente la nici o altă ocazie.

Am decretat şi decretăm:Art. I. Pre(a) Sfinţia Sa Arhiereul Calinic Miclescu Hariupoleos Episcop,

locotenent de Huşi, este autorizat a sfinţi prin alegere dintre cei mai vrednici slujbaşi bisericeşti indigeni pentru Vrancea, preoţi, ce se va constata de Ministerul Nostru Secretariu de Stat la Departamentul de Cultură şi Instrucţiune Publică în Moldova, după constatarea ce se va face de neapărată trebuinţă ce poate urma pentru bisericile lipsite până acum de preoţi.

Art. II. Şi de pe urmă; D(umnea)lui Ministrul Nostru secretar de stat la Departamentul de Cultură şi Instrucţiune Publică este însărcinat cu aducerea întru împlinire a ordonanţei de faţă, făcând cuvenita încunoştiinţare şi Înalt Pre(a) Sfântului Mitropolit, invitândul să binevoiască a regula cele cerute de regulile bisericeşti.

Datusau în Domneasca Noastră rezidenţă Iaşi, Anul Mântuirii 185, Luna Decembrie 8, iar al Domniei Noastre cel întâi.

(Subscris) Alexandru Ioan

256

(L.S.) Nº 279

Secţiunea I Din ordinul Domnului Ministrul Culturilor şa al Instrucţiunei Publice Nº 11362 (Subscris) A,Teriachiu

Pentru conformitate cu originala ordonanţă <ss> D.M.Alecsandrescu

A.E.H., F.E.H., dosar 33/1859, f.2, Pachet 14, Copie

287. -1859 <după 8 decembrie>.- Arhiereul Calinic Miclescu Hariupoleos cere lămuriri despre numărul de preoţi ce urma a fi hirotoniţi pentru Vrancea.

Nº 11La Ministerul Cutului şi Instrucţiei Publice

Primind adresa Onor(atului) Minister Nº 11415 pe lângă care mi s-a comunicat în copie şi ordonanţa domnească Nº 11362 prin care Măria sa prinţul domnitor a binevoit a mă însărcina cu mergerea la Vrancea spre hirotonirea preoţilor trebuitori bisericilor de acolo, alegând nişte asemenea feţe dintre cei mai demni servitori bisericeşti din Vrancea; Potrivit binevoitoarei însărcinări a Î(nălţimii) sale, am şi păşit acum către punerea în ei lucrare. Poftesc pe Onor(atul) Minister, ca în conformitate celor cuprinse prin adresa sa sus ţitată, să grăbească ami face cunoscut numărul de preoţi ce se va constata de acel minister ca neapărat trebuitor a se hirotoni pentru bisăricile din Vrancea, lipsite de asemenea servitori, comunicându-mi această ştiinţă cât mai neîntârziat pentru ca nu din lipsa unei asemenea prin mergere la faţa locului, să fiu stingherit întru aducerea întru împlinire a ţitatei ordonanţe.

A.E.H., F.E.H., dosar 33/1859, f.4, Pachet 14, Conspect

288. -1859 decembrie 12.- Mitropolitul Moldovei solicită realizarea unui acord cu Episcopia Romanului, legat de hirotonia preoţilor din Vrancea cerută prin ordonanţă domnească.

Iubitorului de Dumnezău EpiscopKir Calinic Hariupoleos

Departamentul Averilor clerului împărtăşindu-ne în copie ordonanţa Domnească Nº 11362, prin care însărcinează pe frăţia ta a hirotonosi pentru Vrancea dintre servitorii bisericilor locale numărul de preoţi ce se va constata neapărat; Poftim pe frăţia ta ca potrivit regulii bisericeşti să te înţelegi mai întâi întru îndeplinirea acestei sarcini cu Prea Sfinţia Sa locotenentul de Episcop Romanului, în a cărui Eparhie se află Vrancea.

Mitropolit Moldovei D(ire)c(tor) Mitropolie

257

<ss> <ss> V.Arhimandrit

Secţia I Nº 1849 1859 decembrie 12 zile

A.E.H., F.E.H., dosar 33/1859, f.3, Pachet 14

289. - 1860 ianuarie 9.- Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice comunică Arhiereului Calinic Miclescu Hariupoleos recomandările date prefecturii districtului Putna cu privire la numărul de preoţi ce urmau a fi hirotonisiţi.

Pre(a) Sfinţiei Sale Arhiereului Calinic Miclescu HariupoleosEpiscop Locotenent de Huşi

Asupra epistolei ce ai comunicat sub Nº 11, subscrisul are onoare a răspunde, ca nefiind până acum primită ştiinţa ce s-a cerut de la prefectura de Putna, pentru numărul de preoţi ca s-ar constata că urmează de neapărată lipsă la bisericile din Vrancea; Subscrisul a recomandat Prefecturii a comunica însuşi P(rea) S(finţiei) Voastre această ştiinţă, când veţi merge acolo, pentru care subscrisul are onoare a vă comunica ştiinţa.

Şeful Ministerului Şeful Secţiunii <ss> D.M.Alecsandrescu <ss>

Secţiunea I din Minist(erul) de Culte şi Inst(rucţiune Publică) Nº114 1860 Ianuarie 9

A.E.H., F.E.H., dosar 33/1859, f.12, Pachet 14, Original

290. - 1860 ianuarie 14.- Raportul protoiereului de Cahul în cazul negustorului Timofci Socolov.

Onorabilei Duhovniceştii Consistorii de IsmailProtoiereul Districtului Cahul, Ioan Ferlat

Raport

Răspunsul neguţitorului din Cahul Timofci Socolov, după întrebarea ce i s-a făcut în temeiul ofiţiei de la octombrie, anul contenit 1859 cu Nº 677, unit dorinţei lui, cu onor se reprezentează cerând dezlegare, dacă biserica din Cahul s-ar cunoaşte datorită ai înapoia lui Socolov 100 ruble argint, ce le-ar fi întrebuinţat la meremetul bisericii, când el nu are nici o dovadă la aceasta, şi zice că mie îmi este cunoscut că ar fi întrebuinţat acei bani, mie, care însumi am raportat că el întrebuinţează la meremet bani bisericeşti.

258

<ss> Protoiereu Ioan Ferlat

Nº 31 Ianuarie în 14 Anul 1860

A.E.H.,F.E.H.,dosar 80/1858, f.9, Pachet14, Original

291. -1860 ianuarie <ante 20>.- Lista dascălilor recomandaţi pentru bisericile din districtul Putna.

Lista de Nº dascălilor recomandaţi (...) se cunosc mai capabili şi mai vrednici dintre slujbaşii bisericeşti din Vrancea, de a se hirotonisi preoţi la lista ce urmează.

Nº Numele şi pronumel lor Numele satului1234567891011121314151617181920

Teodoru TătaruM.Andrei a VăduvoaieiIoan SinsovIoan TătaruApostu TătaruToader BulesiuVasile TaftaRadu SinsovTudurachi SanduIoan DantieniConstantin BudeaNicolae GrosuCostantin BosicamiŞerban TătaruIoan IonăsicuIoan TuvinMarin AlexandruToader SoareIoan TofanMaftei Sinsiv

HerăstaiSpulberPăltinVăsniuBodeştiCozaNegrileştiNăclisicaTichirisiPăciosulSpineştiGaurileVolosicaniCălimanChestiide sub măgurăPoianaTulneciiPoiana CălimanValea Sării

Adică douăzeci

Pentru conformitate <ss>

A.E.H., F.E.H., dosar 33 / 1859, f.15, Pachet 14, Copie

259

292. -1860 ianuarie 20.- Arhiereul Calinic Miclescu Hariupoleos primeşte listele cu bisericile din districtul Putna ce au nevoie de preoţi şi servitori bisericeşti.

Prea Sfinţiei Sale Arhiereului Calinic Miclescu Hariupoleos,Episcop Locotenent de Huşi

Primind de la Prefectura de Putna lista de bisericile din Vrancea care au trebuinţă de preoţi precum şi de servitori bisericeşti indigeni din Vrancea, dintre care se poate face alegerea de candidaţi spre hirotonire, subscrisul, conform dispoziţiilor prevăzute prin Domneasca Ordonanţă Nº 11362 comunică Prea Sfinţiei Voastre cu adresa acestui Minister Nº 11415 din anul contenit 1859, vă comunică acum copie de pe citatele liste cu invitare să binevoiţi a regula hirotonirea preoţilor trebuitori, după încredinţările ce însuşi Pre(a) Sfinţia Vo(a)stră veţi lua de trebuinţa ce urmează, neputându-se totuşi hirotoni în nici un caz mai mulţi de 18 preoţi ceruţi de listele alăturate. Ministerul Culturilor şi Şeful Secţiunii al Instrucţiunii Publice <ss> <ss> D.M.Alecsandrescu

Secţiunea I din Minist(erul) Cult(elor) şi al Instruc(ţiunii) publice 1860 Ianuarie 20 zile

A.E.H., F.E.H., dosar 33 / 1859, f.13, Pachet 14, Original

293. -1860 februarie 23.- Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice aminteşte Episcopiei existenţa a 21 de biserici fără preoţi în districtul Tutova şi face unele recomandări.

Prea Sf(inţiei) Sale Arhiereului Calinic Miclescu HariupoleosEpiscop Locotenent de Huşi

Asupra încredinţării primite de la prefectura de Tutova, că în acel ţinut ar urma trebuinţă de douăzecişiunu preoţi pe la bisericile în dos însemnate, cu căzută onoare se face P(rea) S(finţiei) V(oastre) cunoscut pentru aplicarea măsurilor prevăzute la anexa, litera G, pag. 372, din Manualul Administ(rativ), Tom II, recomandându-se spre acest finit şi pe candidaţii Pavel Taivan, Theodor Tatolici, G(h)eorg(h)ie Dragu şi G(h)eorg(h)ie Pohrib, care s-au prezentat cu suplică şi mărturii din partea satelor spre îndeplinirea locurilor vacante în conformitate cu legiuirile de mai sus.

<ss> D.M.Alecsandrescu <ss> Şeful Secţiunii

Secţiunea I din Minist(erul)

260

Cult(elor) şi al Instruc(ţiunii) publice 1860 Februarie 23 zile

Clasificaţiune

Nº 1 La biserica din satul Lăţeştii de Gios 2 La biserica din satul Bursuci 3 La biserica din satul Bârlăreşti 4 La biserica din satul Fedeşti 5 La biserica din satul Bogdana de Sus 6 La biserica din satul Bogdăniţa 7 La biserica din satul Sanea 8 La biserica din satul Folteşti 9 La biserica din satul Corlăteşti10 La biserica din satul Cotuna Budii11 La biserica din satul Chiţicanii12 La biserica din satul Costeşti, Biserica Sf.Duh13 La biserica din satul Vlădeştii14 La biserica din satul Căueştii15 La biserica din satul Sălcenii16 La biserica din satul Drujăşti17 La biserica din satul Movileni18 La biserica din satul Botieştii19 La biserica din satul Ghergheşti20 La biserica din satul Avrămeşti, Biserica Sf. Nicolae21 La biserica din satul Pleşieştii21 Adică douăzecişiuna biserici peste tot.

A.E.H., F.E.H., dosar 40 / 1860, f.1-1v, Pachet 17, Original.

294. -1860 martie 3. – Iconomul Teodorescu, protoiereul unei părţi a districtului Covurlui, recomandă Episcopiei Huşilor pe cliricul Pavel Popoi spre a fi hirotonit preot pe seama bisericii Sfinţii Trei Ierarhi din satul Jorăşti, ocolul Horincea, districtul Covurlui.

Preasfinţite stăpâne

În satul numit Jorăştii, din ocolul Horincei, distr(ictul) Covurluiului, sânt două biserici: una cu hramul Sf(inţii) Împăraţi şi alta cu hramul Sf(inţii) Trei Ierarhi Ierarhi. Poporăni sânt în sumă de 300 şi preuţ(i) sânt numai doi; Astăzi o parte din poporănii bisericii Sf(inţii) Trei Ierarhi în urmarea nevoii ce au încă de un preut, s-au alcătuit cu cliricul numit Pavel Popoiu, elev din Seminaria Eparhială de Huşi, cu atestatul din anul 1859 iulie 11, Nº 59, în vârstă de 20 ani / potrivit arătării atestatului ce păstrează / şi însurat la 1860 fevruarie în 2 zile, ca să fie preut, dândui

261

totodată la mână spre ştiinţă şi temei, alăturată mărturie şi zapis şi prin osăbită suplică am cerut la protoierie spre a vă aduce la ştiinţă această înprejurare.

Subscrisul, cu toată cuvenita smerenie aduce la ştiinţa Pre(a) Sf(inţiei) Voastre, că pre cum am arătat mai sus este nevoie încă de doi preuţ(i) la numitele biaserici şi dară iată că trimit pe numitul cliric apre a vă milosivi al hirotonisi preut, despre a căruea învăţături şi purtări, ve-ţ(i) binevoi a vă lămuri din a lui atestat. Deci dând în(scris) pentru el, cum ve-ţi găsi de cuviinţă.

Rămâind alPre(a) Sf(inţiei) V(oastre) cel mai credincios din servi

Protoiereu a o parte de Covurlui<ss>Teodorescu iconom

Nº 48, 1860 martie în 3 zile sat Cavaduneşti. Rezoluţie: 1860 martie 15

Fiind că candidatul recomenduit nu are încă vrâsta cerută de canoane pentru treapta presviteriei, apoi se va hirotonisi diacon pentru biserica Domnească cu Hr(amul) Ad(ormirea) M(aicii) Domnului din politia Bârlad şi diaconul G. Pogrib fiind vremelnic hirotonisit întru ace(a) biserică ca unul ce are vrâstă cerută, se va înainta la treaptă preoţiei şi se va rândui la satul Jorăştii, unde recomendatul este cerut.Pentru care regulare se va încunonştiinţa pe protoierei respectiv.

<ss> Calinic

A.E.H., F.E.H., dosar 39/1860, f. 42, Pachet 17, Original

295. -1860 martie 18.- Tribunalul ţinutului Fălciu solicită Arhiereului Calinic Miclescu Hariupoleos carte de blestem în procesul pentru posesia moşiei Vârâţi. Preosfinţiei Sale Domnului Domn Calinic Hariupoleos Locotenent de Episcop Huşului

Prefectura ţinutală cu adresa N° 2382 a comunicat în dezbaterea acestui tribunal giudecătoresc a ţinut(ului) Fălciu, acta cauzei dintre D(umnea)lui sărdar Pavel Neculau cu D(umnea)lor Ştefan Armaşu, Petrachi Pivniceru şi Petrachi Covliu pentru posesia moşiei Vârâţii, care făcându-se luare aminte s-a văzut că între feţele prigonitoare ar fi urmat alcătuire de posesie, care acum tăgăduieşte. Apoi spre constatarea fiinţei adevărului, pe de o parte s-a recomandat pe D(umnea)lui Ilii Ramandan, asesorul Trib(unalulu), ca împreunaă cu un amploiat a prefecturii ţinutale, să cerceteze o asăminea cauză, sub carte de blestem. Iar pe de alta subscrisul prezident în temeiul încheierii sianţei, cu cuviinciosul onor face cerere Pre(a)o Sfinţiei Voastre ca să binevoiţi a comunica Tribunalului o asăminea carte de blestem, după care să se poată regula cele cuvenite.

<ss> Butuce <ss><ss>

262

N°1196 1860 Mart(ie) 18

Rezoluţie: N°122 În 12 aprilie 1860. Se va împărtăşi giudecătoriei ceruta carte de blestem. <ss> C(alinic)

A.E.H., F.E.H., dosar 50 / 1860, f.1, Pachet 17, Original.

296. -1860 mai 3.- Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice cere lămuriri Arhiereului Calinic Miclescu Hariupoleos, Locotenentul de Episcop al Eparhiei Huşului, în privinţa locului ocupat de Mihalachi Jomir pe imaşul mahalalei Cotroceni a oraşului Huşi.

Prea S(f)inţiei Sale Arhiereului Calinic HariupoleosLocotenent de Episcop Huşului

După cererea ce s-a făcut Prefecturii de Fălciu, în urma tânguirii D(umi)s(ale) posesorului moşiei târgului pentru a respinge pe D(umnea)lui Mihalachi Jomir de la ocuparea unui loc ce a îngrădit în imaşul mahalalei Cotroceni, primindu-se de la Prefectură raportul sub N° 3811, cu încredinţare că acel loc s-ar fi stăpânit până acum de D(omnul) Nichita Pavil, în temeiul înscrisului Pre(a) S(f)inţitului Episcop Sofronie / acum Mitropolit / din anul 1850 şi că D(umnea)lui Jomir l-ar ave(a) cumpărat de la Pavil, prin actul din 6 martie anul curent, adeverit de Pre(a) S(f)inţia Voastră; Ministerul în vederea unor asemenea împrejurări cu ono(a)re ivită pe Pre(a) S(f)inţia Vo(a)stră ca să binevoiţi a da lămurire cât mai în grabă despre titlul ce s-a făcut D(umi)sale Jomir pentru ştirbirea locului arătat, spre a se putea apoi regula cele de cuviinţă.

Ministru Capul Secţiunii <ss> D.M.Alecsandrescu

<ss>.C.Constantinescu

Ministerul Cultelor şi al Instrucţiunii Publice Secţiunea III N°4284 1860 Mai în 3 zile

A.E.H., F.E.H., dosar 40/1860, f.22, Pachet 17, Original

297. -1860 mai <ante> 5.- Mărturia locuitorilor din satul Bohotin, ocolul Podoleni, districtul Fălciu, pentru ierodiaconul Gheorghe Ionescu din satul Râpi, spre a fi hirotonit preot pe seama bisericii cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae din satul lor.

263

Mărturie

Prin care noi opştiea locuitorilor din satul Bohotin, ţinutul Fălciu, ocolu(l) Podoleni, încredinţăm prin ace(a)stă mărturie a no(a)stră ci dăm cucernicului ierodiacon G(h)eorg(h)i Ionescu, din satul Răpile, pe care rugăm mila Pre(a) osfinţiei vo(a)stre a ni se hirotonisi preut la biserica din satul nostru, cu hramul Sf(ântul) Ierarh Necolae; şi fiind că numitul(ui) ierodiacon îi cuno(a)ştem purtările bune şi nu are nici un fel de pricină de care opreşte sfintele canoane. Pe temeiul însuşirilor arătate mai sus noi locuitorii satului nostru Bohotin, cu No 140 locuitori pre(a) plecaţi ne rugăm! a ni să herotonisi preut de care avem mare nevoie, drept care dăm aces(a)tă mărturie adiverită cu iscăliturile no(a)stre şi punire(a) peceţii seteşti şi bisericeşti. Eu Dumitru Străchinaru Eu Enachi Angeluţi Eu Ion sin Vasile Năstasi Eu Gavril a lui Ion Ştefan Eu Grigori Scăfariu Eu Ioan sin Constantin Chilabanu Eu G(h)eorg(h)i sin Ion Şiurpeanu Eu Ioan sin G(h)eorg(h)i Lupu Eu Condurachi Efrosi Eu G(h)eorg(h)i Rogojianu Eu Vasile Andrieşiu Eu Onofrei Agavrilo(a)e Eu Vasile sin Ştefan Rotariu Eu Ioan Pasat Eu Toader Capră Eu Lupu Flondor judeţu Eu Neculai Mardariu judeţu Eu Ioan a Arnăutului pasnic Eu Ioan Creţu vornic

A.E.H., F.E.H., dosar 39/1860, f. 127, Pachet 17, Original

298. -1860 mai 9.- Relaţia iconomului Ioan Ghinea despre călătoria iconomului Constantin Vrabie la Muntele Athos.

Prea Sfinţite Stăpâne!

Astăzi în nouă zile a curentei luni mai, a purces sfinţia sa părintele Iconomul Constantin Vrabie în politia Galaţi şi din Galaţi la Constantinopole şi de acolo la Sfântul Munte al Atonului, după stăpânească învoire şi binecuvântare a Prea Sfinţiei Voastre ce ia-ţi dat. Despre care pornire a Sfinţiei Sale, cu profundă supunere vă comunic ştiinţă.

A Prea Sfinţiei Voastre

264

Prea plecat şi supus slugă Protoiereul părţii a doua a districtului Tutovei <ss> Ioan G(h)inea iconom Nº 177 1860 mai 9 Bârlad

A.E.H., F.E.H., dosar 81/1860, f.9, Pachet 16, Original

299 -1860 mai 9.- Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice cere Arhiereului Calinic Miclescu Hariupoleos, Locotenentul de Episcop al Eparhiei Huşului, încetarea trecerii în monahism şi hirotonirii persoanelor lipsite de însuşirile necesare şi fără ştirea Ministerului.

Preo Sfinţiei Sale Arhiereului CalinicLocotenent de Episcop Huşului

Ministerul acesta al Cultelor şi al Instrucţiei Publice, văzând desele abateri ce se fac de la legi prin hirotonisirea şi tunderea în schima monahicească a persoane care nu posedă cuvenitele însuşiri şi întru dorinţa de a ridica clerul din desăvârşita decadenţă, în care l-au adus asemenea abateri, şi a asigura existenţa membrilor ei legiuiţi, are onoare a înnoi poftire Prea Sfinţiei voastre ca să binevoiţi a lua măsurile cele mai serioase pentru a se conteni cu desăvârşire călugărirea şi hirotonirea a persoane fără legiuitele însuşiri şi fără ştirea acestui Minister, care la înfăţişarea de noi cazuri nu va recunoaşte unor asemenea monahi, preoţi sau diaconi, nici unul din driturile ce le dau legile membrilor legiuiţi ai clerului mirean sau monah(al).

Totodată sânteţi invitat ca această mărginire să binevoiţi a comunica tuturor mănăstirilor, schiturilor şi bisericilor din Eparhia Prea Sfinţiei Voastre.

De primirea acesteia veţi binevoi a răspunde.

Ministrul Cultelor şi al Instrucţiunii Publice ad-interim Cap(ul) Secţiei <ss>Kogâlniceanu <ss>Kristodulo Cerchez

Secţia a II-a N°4505 1860 Mai în 9 zile

A.E.H., F.E.H., dosar 40/1860, f.24,Pachet 17, Original

300. - 1860 mai 11.- Ştefan Plăvănescu, numit catihet al districtului Covurlui, cere hirotonirea în preot pentru mănăstirea Mavromol din Galaţi. Cererea sa este încuviinţată de Episcopie.

Înalt Prea Sfinţite Stăpâne! Suplică

265

Chemat fiind a plini postul de catihet la districtul Covurlui şi de vreme că acest post trebuie a fi ocupat de o persoană bisericească , după cum zice şi oficia ce am primit de la comitetul Seminariei Eparhiale de Huşi, ca fără întârziere să mă pregătesc potrivit legilor de a primi hirotonia; Apoi subscrisul informându-mă cu toate cele pomenite prin oficia Seminariei, acum prea plecat rog pe Înalt Preosfinţia Voastră ca să binevoiţi a regula a mea hirotonie în preot la Monastirea Mavromolul cu hramul Adormirea Precistei, unde m-am şi învoit cu Sfinţia sa Părintele Arhimandrit Genadie, precum adevereşte şi raportul Protoiereului.

Al Prea Sfinţiei Voastre prea plecat şi supus serv <ss> S.Plăvănescu

1860 Mai 11

A. E. H., F. E. H., dosar 39 / 1860, f.120, Pachet 17, Original

301. -1860 mai 20.- Iconomul Teodorescu, protoiereul al II-lea al districtului Covurlui recomandă pe cliricul Ştefan Plăvănescu pentru a fi hirotonisit preot la mănăstirea Mavromol din Galaţi.

Pre(a) Sfinţite Stăpâne!

Dumnealui cliricul Ştefan Plăvănescu, fiul iconomului Georgie Plăvănescu, din târgul Vasluiului, elev din Seminaria Eparhială a Sf(intei) Mitropolii de Moldova, cu atestatul din 7 iulie 1858, sub Nº 164, în vârstă ca de 25 ani, rânduit fiind în postul de catihet la acest oraş Galaţi, prin ordinul Pre(a) Sfinţiei Voastre din 1859 Martie 1 şi căsătorit în anul tot acesta, August 30, prin suplica din 30 Aprilie anul acesta, a cerut la Protoierie că voieşte să se hirotonisească în preot la M(ă)n(ăsti)rea Mavromol cu hramul Adormirea Maicii Domnului, cu bună primirea şi învoirea Precuvioşiei sale Egumenului Arh(imandritul) Genadie. Conduita sa a fost bună în timpul de când se află aici petrecător, iar cât se atinge de studii şi de antecedenta lui conduită, binevoiţi a Vă lămuri din atestatul ce păstrează. Pentru care cu toată cuvenita supunere se aduce la ştiinţa Pre(a) Sf(inţiei) V(oastre), odată şi cu prezentarea citatului, spre a decide pentru el, cum veţi binevoi.

Rămânându- vă pentru totdeauna cel mai credincios din servi <ss> Teodorescu Iconom

Prot(oiereu) al II- (lea) de Distr(ict) Covurluiului Nº 123 1860 Mai 20 Galaţi

A. E. H., F. E. H., dosar 39/1860, f.121, Pachet 17, Original

266

302. -1860 iunie 26.- Ministerul Cultelor şi instrucţiunii publice cere lămuriri despre locul din imaşul mahalalei Cotroceni primit de Mihalachi Jomir.

Preosfinţiei sale Arhiereului Calinic Hariopoleos locotenent de Episcop Huşului

În privire că de la Preosf(inţia) Voastră nu s-au primit până acum lămurirea cerută prin adresa din 3 a trecutei luni mai, sub Nº4284 asupra titlului ce s-au făcut D(umnealui) Mihalachi Jomir pentru un loc din imaşul mahalalii Cotrocenii, Ministeriul Cultelor şi al Instrucţiunei publice cu onor adres(a)ează din poftire Presf(inţiei) Voastre să binevoiţi a comunica o aşa lămurire.

Ministru(l) Cultelor Şefu(l) Secţiunii<ss> D.M. Alecsandrescu <ss>T. Boncea

Secţiunea a III-a Nº 6708 1860 Iunie în 26 zile

A. E. H., F. E. H., dosar 40 / 1860, f. 27, Pachet 17, Original.

303. -1860 iulie 6.- Preşedintele Tribunalului din Vaslui cere Episcopiei carte de blestem în procesul dintre serdarul Alesandru Sion şi Vasile Buşilă, clironom răposaţilor Iancu şi Dimitrie Buşilă Gheorghe Tigă, clironom răposatului Neculai Tigă pentru pământul lui Gavril Stanciu din Poieneşti Răzăşi.

Pre(a) Sfinţitului Episcop a Eparhiei de Huşi

Subiscălitul, preşedintele Tribunalului Giud(ecătoriei) a Dist(rictului) Vaslui din Moldova, având însărcinare de la Ministerul Justiţiei prin oficiile Nº 56661 şi 6532, ca în unire cu revizorul său D(om)nul Enacache Roset să se cerceteze sub carte de blestem, chestia de prigonire urmată între sărd(arul) Alesandru Sion, fiul răpos(atului) spăt(ar) Antohie Sion cu dumnealor Vasile Buşilă clironom răposaţilor Iancu şi Dimitrie Buşuleţ (…) D(umnealui) G(h)eorg(h)ie Tigă clironom răpos(atului) Neculai Tigă, pentru pământul din Poieneşti Răzăşi a lui Gavril Stanciu în a cui stăpânire s-a aflat mai înaintea anului 1846, când s-a făcut aducerea în împlinire a hotărârii dată de zisul Tribunal procesului dintre Iancu Buşilă cu numitul Stanciu. Cu onor fac Pre(a) Sfinţiei Voastre poftire a regula slobozirea unei cărţi de blestem pentru cazul arătat şi a o trimite subscrisului neîntârziat, după a căreia primire să se poată proceda competentele lucrări.

<ss> Nº 67 1860 Iulie 6 zile

A. E. H., F. E. H., dosar 50/1860, f.3, Pachet 17, Original

267

304. -1860 iulie 12.- Iconomul Ioan Ghinea, protoiereul despărţirii a II-a a districtului Tutova, referează despre popularizarea informaţiilor din Monitorul oficial de către slujitorii bisericeşti.

Prea Sfinţite Stăpâne!

Îndată după primirea ordinului Prea Sfinţiei Voastre, cuprins în stăpâneasca oficie Nº 612, am dat circulare, ordine tuturor preoţilor de la toate bisericile satelor din cuprinsul protopopiatului ce-mi este încredinţat, scriindu-le ca în fiecare Duminică şi zi de sărbătoare, după ieşirea din biserică, să citească în auzul sătenilor Monitorul oficial ce se trimite în toate satele de către guvern. Şi de urmare cu profundă supunere referez Prea Sfinţiei Voastre. A Prea Sfinţiei Voastre Prea plecat şi supus serv Protoiereul despărţirii a doua a districtului Tutovei <ss> Ioan G(h)inea Iconom Nº 2651860 Iulie 12 Bârlad

A. E. H., F. E. H., dosar 89/1859, f.24, Pachet 16, Original

305. -1860 iulie 19.- Lista lucrărilor necesare Casei Episcopale văzute de către Arhiereul Calinic Miclescu Hariopoleos.

Listă de lucrările din care unele trebuie a se face din nou, iar altele a se repara la Casa

Episcopiei

1.Biserica; Acoperământul prefăcut, crucile de pe (a)coperământ şi trei clopote din ferestrele clopotniţei de făcut din nou, repararea păreţilor şi sobele din lăuntru prefăcute, asăminea facerea din nou a câteva rânduri de veşminte şi alte mărunţişuri.

2.Casele Episcopale: Cerdacul din dos şi despre florărie din nou de făcut, ulucile de prinprejurul (a)coperământului de prefăcut, mai multe broaşte, ferării şi geamuri făcute din nou, uşile reparate şi parte din nou făcute, antretul şi reterodile prefăcute.

3.Florăria: Casa pentru florărie făcută din nou, (h)avuzul aseminea, parmalâcurile prefăcute,zidul atât de la florărie cât şi împregiurul ogrăzii reparat şi (a)coperit cu oae.

4.C(h)iliile de la deal în Nº de 4: Ogeacurile şi ferestrele de făcut din nou, (a)coperământul şi cerdacurile.

5.C(h)iliile de la vale în Nºde 11: Parte din sobe şi ogeacurile to(a)te din nou de făcut, (a)coperământul reparat, cerdacul şi reteradile de prefăcut şi po(a)rta ogrăzii reparate.

6.Grădina: Plasa gardului despre cieri (ceair-N.A.) de făcut din nou.

268

7.Cieriul (Ceairul): Stre(a)ş(i)na gardului prinpregiur de schinuit şi o bucată despre şcoala publică şi poarta făcută din nou, fânăria să se facă din nou în locul celei ce are a se trăda seminariei, lemnăria asemine(a).

8.Grajdul: Podeala din nou, ulucile şi (a)coperământul reparate, o bucată de zid alăturea cu hambarul de făcut din nou fiind dărâmată de tot.

9.Cuhnea: Maşina din nou, ferării la fereştri şi o sobă într-o oda(i)e, încuietori la uşi şi văruită peste tot.

10.Pităria: Cuptoarele meremitisite, ferării la fereştri, încuietori la uşi şi văruită.

11.Spălătoria :Cuptoare, ciaun,ferării la fereştri, încuietori la uşi şi scara la pod, făcute din nou, văruitul ei şi giamurile de a rândul la pitărie, cuhne şi spălătorie.

12. Cişmeaua: Trebuie a se repara.13.Hambarul :(A)coperământul reparat.

<ss> † Kalinic Hariopoleos

A.E.H., F.E.H., dosar 40/1860,Pachet 17, Conspect

306. -1860 iulie 21.- Corespondenţă referitoare la locul cumpărat şi îngrădit de M. Jomir pe imaşul mahalalei Cotroceni.

Preasânţiei sale Arhiereului Calinic HariupoleosLocotenent de Episcop Huşului

Asupra adresei Preosânţiei Vo(a)stre Nº 536 în cazul locului ce D(umnea)lui M. Jomir a îngrădit în imaşul mahalalei Cotroceni a târg(ului) Huşi şi pe care l-a cumpărat de la D(umnealui) Nechita Pavliu, Ministerul acesta de Cultură şi Instrucţiune Publică are onoare a face cunoscut că acea forma pe care ziceţi că aţi (în)deplinit-o era şi de competenţa acestui Minister fără de a căruia ştiinţă nici o îmbezmănare sau din nou recunoaştere de bezmăn nu se poate face.

Ministru Cultelor Şeful Secţiunii <ss> D.M.Alecsandrescu <ss>

Secţiunea Contecioasă Nº 7711 1860 Iulie în 21 zile

A.E.H.,F.E.H., dosar 40 / 1860, f.78, Pachet 17, Original.

307. -1860 iulie 22.- Iconomul Ioan Ghinea, protoiereul despărţirii a doua a districtului Tutova, raportează Episcopiei vizita ministrului de interne Mihail Kogălniceanu, ancheta efectuată în Bârlad şi vizita domnitorului Alexandru Ioan Cuza în satul Banca.

269

Pria Sfinţite Stăpâne!

Luni s(e)ara, în 18 zile, a curgătoarei luni, domnul Cogălniceanul, ministrul interior, a venit aicea la Bârlad, a doua zi marţi până la oara zăce de dimineaţă a vizitat toate autorităţile de prin politie / an afară de protopopie / precum şi grosul, ospitalul, scoalele publice şi cazarmele. După care amicul meu nepierzând timpul a şi invitat pe fimeia ce a venit la Pria Sfinţie Voastră, de a mai dat jalubă şi ministrul(u)i asupră me(a).

Şi fiind c(h)iemat de domnia sa la casa prefectorului am fost primit bine, m-a întrebat de înpregiurări. Eu în faţa a mai multor boeri care asistă în casă / însă fără să fie reclamanta faţă / i-am arătat verbal fără să tăgăduesc ceva, întocmai precum v-am arătat şi Pria Sfinţie(i) Voastre. Dom(n)ul ministru a zis că dacă fimeii nu i s-a pricinuit boala de la mine, apoi trebui(e) a să da pricina în giudecătorii ca să să de(a) sfârşit reclamaţiilor pornite prin cursu(l) giudecătoresc, zicându-mi că deşi n-am făcut faptă precugetată şi încercarea me(a) a fost spre binele şi liniştea acestor casnici la înpreună vieţuire, însă tot n-a trebuit să urmez ai ameninţa câte cu do(u)ă bice, că după convenţii biciul s-a rădicat.

Eu i-am dat răspuns că aceasta am urmat spre ai înpăca şi ai întruni la vieţuire în lipsa altor mijloace, de care protopopie(a) este lipsită, însă s(e)ara criticând acta cu prefectul, cu d(umnealui) Iordache Lambrino şi cu alţi boeri, cercetând şi despre conduita me(a) a zis prefectorul(u)i să mai ste(a)acta să nu să de(a) în giudecătorie până să va întoarce în capitală, ca singur să răspundă la referatul prefecturii în acel caz, precum va socoti.

Tot atunce(a), când eram la dom(nu)l ministru, mi-a arătat că are să trimită instrucţii tuturor protoiereilor, cum să urmeze în posturile lor şi în viitor când voi slobozi peciuri tinerilor, să-i văd sângur eu în persoană şi pe care îi voi vide(a) nepotiviţi cu vrâstă să nu le dau peciuri până mai întâi nu voi lua ştiinţă de la fizic că sânt destoinici a să căsători.

Înălţimea sa domnitorul aseară a trecut prin această politie la satul Banca şi astăzi porneşte în capitală. Eu după datorii, cu profundă supunere vă comunic ştiinţă despre asăminea c(h)estii.

Al Pria Sfinţiei VoastrePria plecat şi supus slugă

Protoiereul dispărţirii a doua a districtului Tutovii<ss> Ioan G(h)inea

No 2761860 Iuli(e) 22 Bârlad

A.E.H.,F.E.H.,dosar 81 / 1859, f. 28, Pachet 16, Original.

308. -1860 iulie 24.- Ministerul Cultului şi Instrucţiunii Publice înştiinţează despre amânarea mobilării Episcopiei pentru anul viitor.

Principatele Unite Ministerul

270

Culturi şi Instrucţiune Publică din Moldova Secţia Clerului Nº7836 Iaşi, 1860 Iulie 24 zile

Înalt Sfinţite Părinte,

Asupra adresei Prea Sf(inţiei) Voastre Nº 688 am onoare a vă face cunoscut că deşi în proiectul de buget pe anul curent, supus Camerei de acest Minister a fost afierosit şi un anume § pentru mobilarea ace(le)i Episcopii, însă de către Secţia financiară numită de Cameră pentru redirijarea bugetelor necuprinzându-se în raportul său şi acest § a rămas netrecut în bugetul votat de Cameră. Rămâne deci ca acea mobilare a se face în anul venitor.

Cu această ocaziune vă rog Prea Sf(inte) Părinte să binevoiţi a primi asigurarea deosebitei mele consideraţii.

Ministru Cultelor Capul Secţiei <ss> D.M. Alecsandrescu <ss> Cristodulo Cerchez

Prea Sfinţiei SaleDomnului Arhiereu Calinic Hariupoleos locotenent de Episcop al Huşului

A.E.H., F.E.H., dosar 40 / 1860, f.43, Pachet 17, Original.

309. -1860 august 1.- Ministerul Cultelor solictă Episcopiei Huşului catagrafiile schiturilor din Eparhie, însemnate într-o listă care însoţeşte documentul.

Principatele Unite Ministeriul Cultelor şi al Instrucţiunii Publice din Moldova Secţiunea Clerului Oficiul Religiei Domnito(a)re Nº 8241 Iassi 1860 avg(ust) I zile

Având neapărată trebuinţa de originalele catagrafii cu care s-au dat pe s(e)amă superiorilor actuali zestrea schiturilor din Eparhia Presf(inţiei) Vo(a)stre, anume arătate în alăturata listă; Vă rog Pre(a)sfinţite să binevoiţi a mi le comuneca cât de în grabă nişte asemine(a).

Primiţi vă rog Pre(a)sfinţite Părinte cu această ocazie asigurarea perfectei mele consideraţii. Ministru(l) Cultelor Capu(l) Secţiei <ss> D.M Alecsandrescu <ss> Cristodulo Cerc(h)ez

271

Domniei Sale D. Locotenent de Episcop Huşiului Calinic Hariopoleos

ListaSchiturilor din Eparhia Huşiului

Nº1. Lipova, districtul Vaslui2. Orgueştii, dist(rictul) Tutova3. G(h)ereasca, ...... Covurlui4. Brădiceştii, ........ Fălciu5. Crucianu, .......... Tutova6. Pârveştii,7. Bogdăniţa,8. Cârţibaşii,9. Mera, ....... Distr(ictul) Vaslui10. Cetatea Mică11. Porcăreţiul12. Mălineştii13. Delenii Morănii Ghilahoi pârâul alb(alt scris- N.A)14. Golgofta sau Huşianul15. Zimbrul - Distr(ictul Covurlui)16. Baluşiaştii17. Sgura – Distr(ictul) Fălciu18. Grumăzoea

Pentru conformitate Pe capu(l) Oficiului religiei domnito(a)re <ss> N. Ciulei

A.E.H., F.E.H.,dosar 40 /60, f. 51, Pachet 17, Original.

310. - 1860 august 14. – Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Moldova trimite legea pentru desfiinţarea mănăstirilor Doljeşti şi Zagavia precum şi a schiturilor, solicitând catagrafiile schiturilor desfiinţate din Eparhia Huşilor.

Principatele Unite Ministerul Cultelor şi al Instrucţiunii Publice din Moldova Secţiunea Clerului Nº 8919 Iaşi. 1860 August 14 zile

Pre(a) Sfinţite Părinte!

272

Legea pentru desfiinţarea monastirilor Doljeşti şi Zagavia şi-a unui număr (de) schituri, votată de Adunarea Electivă, aprobată de Comisiunea Centrală şi sancţionată de Măria sa Domnul Principatelor Unite, am onoare a o comunica Pre(a) Sfinţiei Voastre în copie alăturată şi a vă ruga să binevoiţi a-mi trimite cât mai curând catagrafiile de zestrea acelor din schiturile desfiinţate ce sânt în Eparhia Pre(a) Sfinţiei Voastre, conform cererei ce v-am mai făcut întru aceasta şi prin adresa Nº 8241 din 1 a curentei şi a da de îndată ordinele de cuviinţă, că atât în acele schituri, cât şi în oricare alte monastiri şi schituri să nu se mai primească nimic spre călugărire, fără prealabila învoire a acestui Minister, după cum am avut onoare a vă ruga şi prin adresa Nº 4505 din 9 a trecutei luni Mai.

Motivele ce s-au dat pentru desfiinţarea acelor schituri sunt prea slabe pentru a vă explica Pre(a) Sfinţite Părinte rezultatele nepriincioase ce au avut pentru societate şi mai ales pentru clerul călugăriile şi hirotoniile abătute de la lege a unor feţe fără însuşirile trebuitoare şi care nu răspund nicicum la asemenea sacre chemări. Însă sunt sigur că starea morală a societăţii şi mai ales a clerului în general vă face să simţiţi îndestul că a sosit timpul de a se pune capăt abaterilor trecutului.

Guvernul Măriei Sale Domnului Principatelor Unite, precât este (h)otărât a nu mai îngădui nici un fel de deviaţie pe viitor, pe atât va fi pururi gata a vă da tot concursul şi sprijinul trebuitor la tot ce veţi proiecta pentru luminarea clerului şi pentru propăşirea morală a Naţiunii. Primiţi, Pre(a) Sfinţite Părinte, încredinţarea perfectei mele consideraţiuni.

Preşedintele Consiliului MiniştrilorMinistru Secretar de Stat ad-interim la Departamentul Cultelor şi al Instrucţiunii

Publice<ss> Kogălniceanu

Capul Secţiei<ss> Cristodulo Cerchez

A.E.H.,F.E.H., dosar 40 / 1860, f.60,Pachet 17, Original.

311. -1860 august 31.- Protoiereii districtului Tutova raportează Episcopiei Huşilor sărbătorirea zilei onomastice a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Pria Sfinţite Stăpâne!

În urmarea ordinelor Pria Sfinţiei Voastre, prin stăpâneştile oficii Nº 906 şi 907, precum şi a depeş(e)i telegrafice Nº 919, dându-să ordine tuturor preoţilor, de pe la toate bisericile din acest district al Tutovii, ca (i)eri la 30 a finitei luni avgust, după săvârşirea Dumnezăeştii leturg(h)ii, să facă cuvenitele molebini, în onoarea şi gloria zilei onomastice a Pria Înălţatului Nostru Domn Alecsandru Ioan Întâiu, asăminea molebin servindu-să şi de cătră noi protoiereii în biserica catedrală din această politie Bârlad, atât în fiinţa tuturor amploiaţilor districtului, precum şi a altui popor civil şi militar, ci au fost adunat la această serbare de onoare. Eu scris[…] după datorii, cu adâncă supunere referează Pria Sfinţiei Voastre.

273

A Pria Sfinţiei Voastre plecat şi supusă slugăProtoiereii dis(trictului) Tutov(a)

<ss> C. Vrabie iconom<ss> Ioan G(h)inea iconom

Nº 652 1860 avg(ust) 31 Bârlad

A.E.H., F.E.H., dosar 81/1859, f. 44, Original, Pachet 16

312. -1860 septembrie 5. - Episcopia este înştiinţată despre mijlocirea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice la Tribunalul Fălciu pentru evaluarea preţului salhanalei vechi cu locul ei.

Principatele Unite Ministerul Culturi şi Instrucţiune Publică din Moldova Secţiunea Contecios Nº10231 Iaşi, 1860 Septemb(rie) 5 zile

Prea Sfinţite!

În urmarea adresei Pre(a) sfinţiei Vo(a)stre Nº 95, făcându-se mijlocire Judecătoriei districtului Fălciul de a evalua preţul venitului salhanalei vechi cu tot locul ei în prezenţa revizorului respectiv şi arenduitului din partea Pre(a) Sfinţiei Voastre; Subscrisul are onoare a vă face despre aceasta cunoscut spre ştiinţă şi regulă.

Cu astă ocaziune, vă rog Pre(a) Sfinte părinte, să binevoiţi a primi încredinţările deosebitei mele consideraţiuni.

Ministrul Cultelor Ad-interim Capul Secţiei <ss > D.M.Alecsandrescu <ss>

Pre(a) Sfinţiei Sale D(omnu)lui Arhiereu Calinic Hariupoleos,Locotenent de Episcop Huşului

A.E.H.,F.E.H., dosar 40 / 1860, f.78 bis, Pachet 17, Original.

313. -1860 septembrie 7.- Ministerul cultelor şi instrucţiunii publice solicită Episcopiei recomandarea de clerici pentru bisericile din satele megieşite schitului Orgoeşti, districtul Tutova.

Principatele Unite Ministeriul

274

Cultelor şi al Instrucţiunei Publice din Moldova Secţiunea Clerului Nº10519 Iassi 1860 septembrie 7 zile

Pria Sf(inţite) Părinte!

Dupre încredinţarea ce am luat din raportul protoiereului distr(ictului) Tutova că la satul Limboeştii, proprieta(te) a desfiinţatului schit Orgoeştii din citatul district, este numai un preot de mir, care abie po(a)te îndeplini serviciile bisericei şi căutarea poporului în Vladicesci, iar satele şi cotunele megieşite cu arătatul schit n-au nici un preot de mir, căutându-se numai de către nişte călugări. Ve rog Prea Sf(inţite) Părinte ca să cercetaţi lipsurile mai sus arătate de servitorii bisericeşti şi să-mi recomandaţi perso(a)nele trebuitoare dupre aşezământ, din tinerii care şi-au făcut studiile în Seminariu.

Primiţi cu astă ocasiune Prea Sf(inţite) Părinte încredinţările perfectei mele consideraţiuni.

Ministrul Cultelor Capu(l) Secţiei<ss> D.M. Alecsandrescu <ss>Cristodulo

Cerchez

Prea Sf(inţie) Sale Arhiereului Calinic Hariopoleos, Locot(enent) de Episcop Huşiului

A.E.H., F.E.H.,dosar 40/1860, f. 79, Original, Pachet 17.

314. - 1860 octombrie 21. - Calinic Hariupoleos, locotenentul de episcop al Eparhiei Huşului, este informat despre regulile primirii corespondenţei.

Principatele Unite Ministeriul Cultelor şi al Instrucţiunei Publice din Moldova Secţiunea Clerului Oficiul Religi(e)i Domnito(a)re Nº 13566 Iassi. 1860 octombrie 21 zile

Pre(a) Sfinte Părinte!

Dupre mijlocirea făcută de cătră Ministeriul finanselor prin adresa Nº 2646 şi din ordinul Domnului Ministru de Culte, am ono(a)re a vă face cunoscut Prea Sfinte Părinte şi a vă ruga ca oricând purtătorul poştei s-ar înfăţoşa cu plicuri oficiale sub adresa cătră Prea Sfinţia Vo(a)stră, se binevoiţi a nu-l întârzie mai mult

275

de cât un pătrar de oră, căci la din contra purtătorul poştei le va înapoi(a) espediţi(e)i, de unde atuncea ve-ţi fi nevoit a trimite înadins spre a le primi.

Cu astă ocasiune primiţi vă rog Pre(a) Sfinte Părinte asigurarea înaltei mele consideraţiuni.

Capul Secţiunii Capul Oficiului<ss> D. Braescu <ss>

Prea Sf(inţie) Sale

Arhiereului Calinic Hariopoleos, Locotenent de Episcop Huşului

A.E.H., F.E.H., dosar 40 / 1860, f. 85, Pachet 17, Original.

315. -1860 octombrie <ante 22>.- Rugăciunea elaborată cu prilejul deschiderii Universităţii din Iaşi din 26 octombrie 1860.

Rugăcinea ce are a se citi de către întâiul stătător sau de către preot la serbarea ceremonii pentru deschiderea Universităţii Române din Iaşi, la 26 octombrie 1860.

Doamne D(umne)zeul Părinţilor noştri, cel ce eşti lumina cea neînserată şi nematerială, cel ce la facerea acestei lumi ai zis: Să se facă lumină şi s-a făcut lumină, şi ai văzut că lumina este bună; cel ce ai trimis pe unul născut Fiul Tău în lume, Lumină din Lumină, D(umne)zeu adevărat din D(umne)zeu adevărat, care însuşi a zis: cât sânt în lume Lumină sânt Lumii şi să umblăm în Lumină, că cel ce umblă întru întuneric nu ştie unde merge; Pre tine deci îndurate Doamne Te rugăm şi la Tine cădem şi cerem, precum odinioară Profetul Tău Solomon, ca să ne trimiţi Lumina şi înţelepciunea ce şade pe scaunul Tău şi să o reverşi asupra noului Tău Israil, fă ca să se scoboare ea şi asupra noului Aşezământ de învăţătură Universitară, pre care Alesul Tău, binecredinciosul Domnul nostru Alecsandru Ioan I, a binevoit al întemeia pentru răspândirea luminei şi a adevărului în poporul Tău; Fă-l pe acest aşezământ ca să fie izvor de lumină, de dreptate, de adevăr şi de mântuire a poporului Tău, care numai prin îndrumarea şi pronia Ta a trecut până astăzi nevătămat prin mijlocul atâtor eforturi şi primejdii, şi pe care acum l-ai adus la limanul dorit; Fă-l pre acest aşezământ ca un soare care să lumineze toată România cu lumina adevărului Tău cel vecinic, ca să cunoască toţi că începutul înţelepciunii este frica Domnulu.

Aşa Doamne D(umnezeul) nostru care ai trimis pe unul născut Fiul Tău în Lume, nu ca împărat, nu ca cuceritor, ci ca Dascăl, ca Învăţător, ca să lumineze pe toţi cei şăde(au) în întuneric şi în umbra morţii, şi care şi pe Templul Tău, şi sinagogurile, şi politiile, şi satele, şi palaturile, şi bordeile, şi munţii, şi văile, şi marea, şi uscatul, şi râurile, şi pâraiele, pe toate le prefăcuse în o mare Universitate, în care se predică Lumina, Adevărul şi Dreptatea, pe care le-a pecetluit cu sângele său. Revarsă deci, îndurate Doamne, acel zel martiric al Tău şi în Învăţătorii noştri,şi-i fă pre ei vrednici următori ai Tăi şi ai Apostolilor Tăi, care au luminat Lumea; ca şi prin aceasta să se mărească şi să să se binecuvânteze Preasfânt numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh,Amin.

276

Tipografia Minervei Podul- Lung

A.E.H.,F.E.H., dosar 40 / 1860, f.100, Pachet 17, Foaie volantă.

316 -1860 octombrie 22. - Arhiereul Calinic Miclescu Hariupoleos, Locotenentul de Episcop al Eparhiei Huşului, este invitat la inaugurarea Universităţii din Iaşi la 26 octombrie 1860.

Principatele Unite Ministerul Cultelor şi al Instrucţiunii Publice din Moldova Secţiunea Şcolilor Oficiul Învăţăturii Iaşi. 1860 octombrie 22 zile

Prea sfinţite Părinte!

În 26 octombrie urmând a se inaugura deschiderea Universităţii Naţionale din Iaşi, subscrisul are onoare a vă invita să binevoiţi a regula în acea zi ţinerea unui Te-Deum în biserica catedrală a politiei şi a se face prin toate bisericile citirea alăturatei rugăciuni.

Primiţi asigurarea deosebitei mele consideraţiuni.

Ministerul Cultelor Capul Secţiei <ss> D.M.Alecsandrescu <ss>

Prea Sfinţiei SaleArhiereului Calinic Hariupoleos, locotenent de Episcop Huşi

Rezoluţie: 1860 oct(ombrie) 27 Nº 587

Ceremonialul cerut s-a făcut mai înainte de primirea acestui adres, pentru care i se va scrie onoratului Departament că la asemenea ocaziune să ne trimită a sa invitare măcar cu patru zile mai înainte de ziua însemnată, făcându-să cunoscut, cum s-a urmat cu adresul de faţă.

<ss> C (alinic)

A.E.H.,F.E.H.,dosar 40/1860, f.99, Pachet 17, Original

317. -1860 decembrie 17.- Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice înştiinţează Episcopia Huşului despre numirea dascălului Ştefan Balan la desfiinţatul schit Lipova.

277

Principatele Unite Iaşi, 1860 Decembrie 17 zile Ministerul Cultelor şi al Instrucţiunii Publice din Moldova Secţiunea Clerului Oficiul Religiei Domnitoare

Prea sfinţite Părinte,

Conform celor ce v-am comunicat prin adresul Nº 11547 am ono(a)re a vă face cunoscut, Prea Sfinţite Părinte, că acum am numit la biserica desfiinţatului schit Lipova pe dascălul Ştefan Balan, care va înlocui pe acela ce va fi mai rămas dintre acei despre care v-am vorbit prin adresul mai sus citat.

Primiţi vă rog, Prea Sfinţite Părinte încredinţarea de(osebitei) mele consideraţii.

Ministrul cultelor Capul Secţiei <ss> <ss>

Prea Sfinţiei SaleArhiereului Calinic Hariupoleos locotenent de Episcop Huşiului

A. E. H., F. E. H., dosar 68 / 1861,f.2, Pachet 20, Original.

318. -1860 decembrie 19.- Intervenţia conducerii Seminarului din Huşi pe lângă Expediţia din Huşi cu privire la suma de 20 de galbeni expediată librarului Ioanide din Bucureşti şi care nu a ajuns la destinaţie.

Onorabilei expediţiuni de Huşi Nº194 1860 Decembr(ie) 19

Se împlineşte o lună de zile de când s-a expediuit de la seminar o scrisoare câtre d(omnul) Ioanide, librarul din Bucureşti cu un grop de douăzeci galbeni pentru care s-a primit de la onor(ata) expediţiune adeverinţa Nº 342. Dar până acum nu s-a primit încă nici un răspuns de la Bucureşti asupra acelor bani. Pe lângă aceasta subscrisul lăturala s-a înştiinţat că de mai mult timp ar fi stând la Vaslui nişte gropuri expeduite de la Huşi. Subscrisul ,deci face poftire onor(atei) expediţiuni a regula cele de cuviinţă pentru nepierderea acelor bani şi pentru mergerea la destinaţia lor.

A.E.H.,F.E.H., dosar 73 / 1860,f.50, Pachet 18,Conspect.

319. - 1861 ianuarie 21- Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Moldova solicită binecuvântarea locotenentului de episcop Melchidsedec

278

Ştefănescu pentru preotul Anastasie Ştefănescu numit la biserica desfiinţatului schit Pârveşti, districtul Tutova.

Principatele Unite Iassi, 1861 ianuarie 21 zile MinisterulCultelor şi al Instrucţiunii Publice din Moldova Oficiu Relig. Dom. N. 614

Prea Cuvioasă PărinteVă rog, Prea Cuvioase Părinte ca să binevoiţi a da binecuvântarea cerută de

canoanele bisericeşti preotului Anastasie Ştefănescu pre care l-am numit la biserica desfiinţatului schit Pârveşti din districtul Tutova.

Primiţi Prea Cuvioase Părinte încredinţarea deosebitei mele consideraţii.

<ss >Ministru < ss> Capu Secţiei D.Brăescu

Prea Cuvioşiei sale Arhimandritului Melhisedec locotent de episcop Huşului

Rezoluţie: 1861 Ianuar(ie) 23, N.º 3

Să se răspundă Ministerului că subscrisul ştia foarte bine că preotul Anastasiu Frimu este stăpânit cu totul de patima beţiei, din care cauză a perdut postul de catihet de la Tecuci, postul de profesor sătesc de la Bălţaţi, proprietatea D(umnea)lui Veisa şi postul de scriitor la cancelaria Seminarului de Socola. Ba, încă beţia la fost adus întru timp şi în demenţă, încât a fost închis la Golia. Dacă însă Ministerul conte(a)ză pe corecţia lui, din partea subscrisului nu i se va face nici o împ(i)edicare de a funcţiona cele ale preoţiei până ce va da din nou dovezi de necapacitate.

<ss> Arh(imandrit) Mel(chisedec)

A. E. H., F. E. H., dosar 68 / 1861, f. 9., pachet 20., Original; Se răspunde Ministerului prin adresa cu nr.4.Vezi Ibidem, f.10.

320. -1861 ianuarie 31. - Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice solicită lui Melchisedec Ştefănescu să înainteze decretul de numire al cântăreţului Iordachi Popovici pentru biserica desfinţatului schit Bogdăniţa, districtul Tutova.

Principatele Unite Iaşi.1861 Ianuari(e) 31 zile MinisterulCultelor şi Instrucţiunii Publice din Moldova Secţiunea CleruluiOficiu (l) Religiei Domnito(a)re

279

Nº 962Prea Cucernice Părinte!

Binevroiţi, Prea Cucernice Părinte a înmâna alăturatul decret sub Nº 961

dascălului Iordachi Popovici, ce mi l-aţi recomandat prin raportul Nº 4 şi pe care l-am numit la biserica desfiinţatului schit Bogdăniţa din districtul Tutova.

Primiţi Prea Cuvioase Părinte încredinţarea (de)osebitei mele consideraţiuni.

Ministrul Cultelor Capu(l) Secţiunii <ss> <ss>

Prea Cuvioşiei SaleArhimandr(itului) Mel(c)hisedec, Rector(ul) Seminariei din Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 68 / 1861, f.12, Pachet 20,Original.

321. - 1861 februarie 14. - Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice solicită lui Melchisedec Ştefănescu să înainteze decretele de numire ale cântăreţilor Panaite Cotăescu şi Neiul Gheorghe de la desfinţatul schit Pârveşti, districtul Tutova.

Principatele Unite Iaşi.1861 Februar (i)e 14 zile MinisterulCultelor şi Instrucţiunii Publice din Moldova Nº 1375

Prea Cuvioase Părinte!

Binevroiţi Prea Cuvioase Părinte a înmâna alăturatele decrete sub Nº 1374 şi 1375 dascălilor Panaite Cotăescu şi Neiul G(h)eorg(h)e ce mi-aţi recomandat prin raportul Nº 10 şi pe care i-am numit la biserica desfiinţatului schit Pârveşti din distr(ictul) Tutova.

Primiţi Prea Cuvioase Părinte încredinţarea (de)osebitei mele consideraţiuni.

Ministrul Cultelor Capu(l) Secţiunii <ss> <ss>

Prea Cuvioşiei SaleArhimandr(itului) Mel(c)hisedec, Rector(ul) Seminariei din Huşi.

A. E. H., F. E. H., dosar 68 / 1861, f.14, Pachet 20, Original.

280

322. -1861 martie 13. - Preşedintele tribunalului din Huşi solicită Locotenentului de Episcop Melchisedec Ştefănescu carte de blestem în cazul răposatului Ilie Holban.

Prea Cuvioşiei Sale Arhimandritului Mel(c)hisedec,Locotenent de EpiscopEparhiei Huşului

Acest Tribunal giudecătoresc al Dis(trictului) Fălciu,având în privire că din lucrările actei relativă catagrafisării averii Răpos(atului) Ilie Holban,se ia (î)ncredinţare că pomenitul răpos(at) încă din timpul când se găsea în viaţă a adus aici în Moldova din a stânga Prutului Nº de cinsprezece cai şi lipovanul Pavăl Filipov, cinci cai şi pe lângă aceste considerând reclamaţiile făcute de Dumne(a)ei Maria Holban, fosta soţie a răpos(atului), dată la 5 iulie 857, precum şi cele reclamate cu necontenire de D(umnea)lui Eni Holban,epitropul casei pomenitului răpos(at),adresate atât către Treb: - Comisiei epitropiceşti, cât şi către Ministerul Justiţiei, pentru opt cai luaţi din Nº celor de mai sus de D(umnea)lui Dimitrie Neagu. Asemenea considerându-se răspunsul primit la 23 ianuarie anul curent, de la numitul lipovan Filipov, din care iarăşi se ia lămurire că D(umnea)lui Neagul a dispozat de Nº acelor cai şi despre care acum prin răspunsul prin răspunsul ce a dat se apără (î)n totul, sub cuvânt că n-ar cunoaşte nimic încât din aceste juridica prezumţie vădeşte că s-ar fi luat caii de d(umnea)lui Neagu, cu atât mai mult cu cât d(umnea)lui a fost tovarăş cu răpos(atul) fără vro formă, care urmare a produs o însemnată pagubă casei.

Deci din a(ce)ste puncte de vedere şi-n consideraţie că Ministerul Justiţiei prin rezoluţia din 29 septemb(rie) anul 1859, Nº 2834, pusă pe suplica d(umi)sale Epitropului Eni Holban ordonă aplicarea unei cărţi de blestem spre descoperirea averii orfaniceşti. Aşadar subscrisul prezident în urmarea încheierii şedinţei adresează prea cuvioşiei Voastre poftire ca să binevoiţi a elibera o carte de blestem privitoare asupra D-sale Neagu şi acelor ce vor avea ştiinţă despre dosire(a) cailor întru descoperirea adevărului pe care să o comunicaţi Trib(unalului), spre a se pute(a) regula cele cuvenite.

Prezident Director<ss> Butucea <ss> Bosie Şef biroului <ss> C.Vasâl(…)Biroul al II-le(a) Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 46 / 1861, f.11, Pachet 19,Original; Cartea de blestem cu nr.183 este eliberată la 21 martie 1861. Ibidem, f.12.

323. - 1861 martie 15. - Preotul Gheorghe Serghi, slujitor la biserica din Micleşti, solicită permutarea la o altă biserică. Rezoluţia lui Melchisedec Ştefănescu, Locotenent de Episcop al Eparhiei Huşilor.

281

Preosfinţite şi multu milostivi stăpâni

Preutul G(h)eorg(h)i Serg(h)i din satu(l) Micleşti Suplică

Cu învoirea şi blagoslovenia fostului Episcop Meletie / acum răpos(at) / am fost rânduit preut în căutarea şi slujitor bisericii din acest sat, cu leafă de la D(omnul) proprietariu Aga Lascarachi Costachi. În curgirea anilor cât am servit, pe lângă că leafa mi-au fost puţină, dar apoi şi locuit(ori) numai vr(e)o câţiva, trăind fără nici nici o mulţămire, pe lângă to(a)te aceste(a) văd că propriet(arul) m-au hătărât să-m(i) caut alt loc în priivire că el vr(e)a să desface de moşie şi că câţi locuit(ori) mai sânt vr(e)a ai rădica de acolo şi ai întrebuinţa în enteresele sale; Cu toată supunerea rog mila Preosfinţiei Voastre ca să binevroiţi a mă regula la un alt loc unde îi găsi mai cuviincios, rămâind al Preo Sfinţiilor Voastre

Supusu sluga<ss>

1861 mart(ie) 15

Rezoluţie 149:

1861 Mart(ie). Se va scri protoiereului respectiv cu comunicare(a) de copie de pe suplica de faţă, de a cerceta cauza ce face pe preot a se strămuta de la satul Micleştii, dacă acolo nu este nevoie de d(ân)s(u)l, dacă nu poate să trăiască acolo, şi din ce cause, cum sânt moraliceştile lui purtări şi de rezultatul descoperirilor, să raportezi Episcopiei.

<ss> A(rhiereul) Melchisedec (Ştefănescu)

A.E.H., F.E.H., dosar 71 / 1861, f. 220, Pachet 20, Original

324. -1861 martie 28.- Iconomul Ioan Ghinea, protoiereul despărţirii a II-a a districtului Tutova raportează îndeplinirea ordinului pomenirii arhimandritului Melchisedec Ştefănescu, numit Locotenent de Episcop la 15 ianuarie 1861.

Prea Onorabile Părinte !

Dindată după primirea stăpânescului ordin prin oficia Nº 52 am făcut cunoscut tuturor preoţilor din ocoalele protopopiatului meu rânduirea Sf(inţiei) V(oastre) de locotenent postului de Episcop al Huşului ordonânduli-să, ca prin toate bisericile şi la toate sfintele rugăciuni să pomenească pe prea sfinţii arhierei şi pe prea cuviosul arhimandritul Mel(c)hisedec. Pentru care cu adâncă supunere referez.

Al Sfinţie(i) Voastre Prea plecat şi supus slugă Protoiereul despărţirii a do(u)a a districtului Tutovei <ss> Ioan G(h)inea Iconom

282

Scriitor <ss> G.Ionescu

Nº731861 Mart(ie) Bârlad

A. E. H., F. E. H., dosar 42/1861 ,f.7,Pachet 19,Original

325. - 1861 aprilie 4 . – Clericul Galaction Constantinescu, absolvent al Seminarului din Huşi, este recomandat spre hirotonire de protoiereul despărţirii a II-a de Fălciu, pentru biserica Sfântul Gheorghe din Huşi.

Principatele Unite Huşi, 1861 Aprilie 4 Protoieria despăr(ţirii) a II (- a) de Fălciu Nº 100

Prea Cuvioase Părinte!

La biserica cu hramul Sf(ântul) Mucenic G(h)eorg(h)e din politia Huşi, jurisdicţia acestei protoierii, urmând necesitate de un diacon, subscrisul cu profund respect vă recomandă prea cuvioase Părinte pe D(umnea)lui cliricul Galaction Constantinescu, care posedă atestatul Seminariei Eparhiale, cerut de lega şi toate însuşirile privitoare la asemenea chemare, spre a regula cele necesare pentru hirotonia sa pe numele citatei biserici. <ss> Secretar <ss>

Prea Cuvioşi(e)i sale Arhimandritului Mel(c)hisedeclocotenent de Episcop Huşului

Rezoluţie: Nº211 1861 Apr(ilie) 5

În privire că recomandatul posedă Atestat de finirea cursului seminarial în Seminarul de Huşi, apoi se încuviinţează propunerea de a se hirotoni el diacon, pentru care se va face poftire Preasânţitului Arhiereu Philaret Stavropoleos, Egumenul Monastirei Socola, de a hirotoni pe candidatul recomandat în diacon şi de urmare să facă cunoscut spre a i se da şi decretul cuvenit.

<ss> A(rhimandritul) Mel(chisedec)

A. E. H., F. E. H., dosar 68 / 1861,f.70, Pachet 20, Original; Decretul de diaconie se păstrează. Vezi Ibidem,f.74

283

326. -1861 aprilie . – Melchisedec Ştefănescu este informat de Filaret Stavropoleos despre hirotonia în diacon a clericului Galaction Constantinescu pentru biserica Sfântul Gheorghe din Huşi.

Înalt Prea cuvioşiei sale Arhimandritului Mel(c)hisedec Locotenent de Episcop al Huşului

Conform ecdosului Înalt Pre(a)cuvioşiei Voastre din 6 aprilie 1861 sub Nº 233, am hirotonit canoniceşte pe cliricul Galaction Constantinescu în diacon; Drept care după cuviinţă Vă aduc la cunoştinţă.

A înalt Pre(a)cuvioşiei Voastre În Hristos frate şi amic <ss> Filaret Stavropoleos

A. E. H., F. E. H., dosar 68 / 1861, f. 73,Original.

327. -1861 aprilie 18.- Carte de dascălie pentru Petrişor Alexandru la biserica desfiinţatului schit Porcăreţ, districtul Vaslui.

Principatele Unite Episcopia de Huşi Arhimandritul Mel(c)hisedec Locotenent de Episcop

Pentru Bisericeasca bună rânduială şi cuviincioasa urmare la săvârşirea Dumnezeieştilor Ierurgii şi a rugăciunilor ce se fac pentru folosul de obşte, pe lângă Preoţii şi Diaconii Bisericii, fiind neapărată trebuinţă de ceteţ şi cântăreţ la strană.Apoi după cuprinderea Regulamentului Organic, ce a hotărât a se lăsa de fiecare Sf(ântă) Biserică şi câte doi dascăli spre împlinirea unei asemenea trebuinţe, găsindu-se capabil pe D(umnea)lui Petrişor Alexandru, s-a rânduit dascăl Bisericii cu hramul Sf(inţii) Voevozi de la desfiinţatul sc(h)it Porcăreţ, distr(ictul) Vaslui, Eparhia Episcopiei de Huşi, îndatorindu-să a păzi serviciul Bisericesc, fără zăticnire, dând ascultare şi supunere atât Protoiereului, cât şi Preoţilor la cuviinţele Bisericeşti şi datoriile cel privesc. Iar a se strămuta de la această Biserică la alta, nu-i este învoit sub nici un fel de pricină, fără ştirea Episcopiei, conform rostirii Sfintelor Canoane.Drept care spre ştiinţă şi întocmai urmare i s-a dat această carte din partea Episcopiei. Nº 271 1861 April(ie)

A. E. H., F. E. H., dosar 68 / 1861, f.78, Pachet 20, Conspect.

284

328. -1861 mai 4.-Decretul de hirotonie în preot şi ridicare la rangul de protosinghel a ierodiaconului Nichifor Iliescu,rectorul Seminarului din Huşi.

Principatele Unite Nº 341 mai în 4 – 1861 Episcopia de Huşi

Arhimandritul Melchisedec, locotenent de Episcop

Onorabilitatea postului de rector al Seminarului şi buna cuviinţă bisericească cerând ca Cuvioşia Sa Ierodiaconul Nic(h)ifor Iliescu,rectorul Seminarului de Huşi,să fie ridicat la tre(a)pta preoţiei şi onorat cu vreun rang bisericesc,mai ales (articolul) 8, litera g din legiuirea pentru seminarii dă rectorilor dreptul proistoşiei între clericii aflători la Bisericile Seminariilor, da care categorie în Huşi este Biserica S(f)ântului Ierarh Nicolae.Aşadar prin adresa Nº 293 s-a poftit pe Prea Sânţitul Arhiereu Filaret Stavropoleos, Egumenul Monastirii Socola, de a hirotoni pe pre(a)cuviosul Rector în Preot prohirisindul totodată şi în rangul Bisericesc de Protosing(h)el al Sântei Episcopii de Huşi. În urmare prea sânţia sa ,prin adresa din 30 april(ie) a hirotonit canoniceşte Preot pe cuvioşia sa Ierodiaconul Nic(h)ifor Iliescu şi totodată l-a prohirisit şi protosing(h)el în Biserica cu hramul Sânţilor Apostoli din Episcopia Huşilor.

Drept aceea se dă Prea Cuvioşiei Sale Protosing(h)elul Nic(h)ifor Iliescu acest decret prin care se atestă pe deoparte hirotonia sa de Preot pentru Biserica Seminarului de Huşi,cu hramul S(f)ântului Ierarh Nicolae,iar pe de altă parte ridicarea sa la rangul Bisericesc de protosing(h)el al Sântei Episcopii de Huşi. În puterea, deci, a acestui decret Prea cuvioşia sa este îndrituit a săvârşi la acea Biserică toate Ierurgiile învoite de canoane Preoţilor, neputând însă a se strămuta sau a lucra ceva din ale preoţiei la altă Biserică, fără învoirea Epitropiei, după mărginirea canoanelor.

Totodată prea cuvioşia sa este dator a se îndeletnici din toată inima cu citirea Dumnezeieştilor Scripturi şi a le înţelege după explicaţia Sânţilor şi purtătorilor de Dumnezeu Părinţi şi dascăli ai Bisericii, a împlini datorinţele chemării preoţiei cu zel ,a păstra insul şi a insufla şi altora stima şi respectul cuvenit Bisericii lui Dumnezeu şi Sântităţii Domnului; a fi după învăţătura Apostulului sobru, întreg, înţelept, evsevios, onest, ospitalier, învăţător, înfrânat, blând, bine diriguitor de subordonaţii săi, ferindu-i de credinţe deşarte, învăţându-i prin cuvintele şi faptele sale credinţa şi virtuţile creştine; căci aceasta este misia particulară a preoţiei, pe care împlinind cu vrednicie va dobândi şi de la Domnul Dumnezeu plata şerbului ci şi-a înmulţit talantul şi va evita soarta şerbului reprobat,ce a îngropat talantul dat lui.

A. E. H., F. E. H., dosar 68 / 1861, f.132, Pachet 20; A se vedea şi f.133-134.

285

329. -1861 mai 20. - Raportul protoiereului despărţirii a II-a de Fălciu prin care se aduce la cunoştinţa Episcopiei trimitere decretelor de dăscălie pentru Ioan Vasiliu la schitul Bogdăniţa şi Dimitrie Plesnicuţe la schitul Cârţibaşi.

Protoieria despărţirii a II-a Huşi,1861 Mai în 20 de Fălciu Nº 151

Prea cuviose Părinte,

Cu oficia Nº 198 din 22 Martie, anul curent,se trimit două decrete de la Ministerul Cultului şi două cărţi de dăscălie din partea Episcopiei, spre a se înmâna Dascălilor Ioan Vasiliu şi Dimitrie Plesnicuţe, care s-au numit în funcţia de dascăli, cel întâi la schitul Bogdăniţa, şi cel al doile(a) la schitul Cârţibaşi. Protoieria a înmânat celui de al doilea decretele cuvenite sub luare de adeverinţă, care a şi păşit la îndatorire, iar pentru cel dintâi s-a văzut că după oficia Nº 329, adresată către protoieria despărţirii a I-ia i se iau numitului toate cărţile de dăscălie ce le are; Aşadar, subscrisul înapoieşte decretele sub Nº 195 şi 2419 a lui Ion Vasiliu ce este trădat în cercetare(a) tribunalului civil.

<ss> <ss> Secretar

Prea cuvioşiei sale Arhimandritului Mel(c)hisedec, locotenent de Episcop Huşilor.

A. E. H., F. E. H., dosar 68 / 1861, f.50, Pachet 20

330. - 1861 mai 28. - Tribunalul districtului Tutova solicită arhimandritului Melchisedec Ştefănescu, Locotenent de Episcop al Eparhiei Huşilor, carte de blestem în procesul dintre comisul Costache Codrescu şi răzăşii din neamul Neniţăscu din Bogdăneşti, districtul Tutova.

Principatele Unite Moldova şi Ţara RomâneascăOnorat Prea Cuvioşiei Sale Arhimandritului Mel(c)hisedec,

ocotenent de Episcop Huşi

Acest Tribunal Giudiciar a(l) districtului Tutova, după oficia ce a primit de la Curtea Princiară Nº 477, din 13 Februar(ie), urmând ca în procesul dintre D(umnealui) comisu(l) Costache Codrescu cu răzăşii Bogdăneşti, neamul Neniţăscu, pentru împărtăşirea ce cere a avea în acea moşie să se facă o spiţă lămuritoare în câţi anume bătrâni umblă moşia, ce mărime are fiecare, cine anume sunt părtaşi în acei bătrâni,cine acum se află stăpânind şi în ce câtime.

Deci, fiind că candidatul acestui Trib(unal), ce a fost misionat a face ace(a) lucrare prin referatul ce dă arată că nu se po(a)te constata ace(a) lămurire neînfăţişându-se dovezile necesare; şi în privire că Curtea Princiară prin sus citata oficie se pronunţă că în lipsa de dovezi să se aplice Carte de blestem spre descoperirea adevărului,conform cu legiuirea din Colecţii,pag(ina) 560,volumul II. Apoi subscrisul Preşedinte conform încheierii Camerei cu onoare face poftire Prea

286

Cuvioşiei vo(a)stre ca să binevoiţi a comunica o Carte de blestem în această chestie,spre a se întrebuinţa asupra răzăşilor, neamul Neniţăscu întru descoperirea celor cerute de Curtea Princiară.

Binevoind de primirea acestuia a răspunde. <ss> <ss> <ss>

Biroul Proces(e) Nº 3119 1861 Mai 2

A. E. H., F. E. H., dosar 46 / 1861, f.3, Pachet 19; Se eliberează carte de blestem cu nr.545.Vezi Ibidem,f.4.

331. -1861. - Vornicul Alecu Botez Forăscu, vechilul soţiei sale Ralu Forăscu, născută Başotă contestă la tribunal codicilele din 1 august 1858 şi 4 februarie 1860, de la testamentul răposatului mitropolit Sofronie Miclescu.

Copie de pe suplica D(umisale) Vorn(icului) Alecu Botez Forăscu,formalnic vechil soţiei sale Ralu Forăscu, născută Başotă.

Soţia şi încredinţătoarea mea fiind fiică a Saftei Başotă, născută Miclescu, care era soră cu răpos(atul) Mitropolit Sofronie Miclescu, s-a cunoscut de către Trib(unal) de rudenie a răp(osatului) Mitropolit şi pe aşa temei a chemat-o la facerea catagrafiei de avere găsită. După facerea catagrafiei văzând din Monitorul Oficial cu N° 199 din 1861 Iunie 9, deşteptare ca pentru contestaţia care ar fi să se reclame la Trib(unal), eu în puterea vechilimelei din 14 Iunie 1861, legalizată de giud(ecătoria) Suceava din 15 Iunie, sub N°208, ce am de la soţia mea, recunoscută de rudenie de către Trib(unal), vin înaintea onor(atului) Trib(unal) şi prin reclamaţia de faţă contestez că după testamentul din 1861 Martie 30 nici unul din acele do(u)ă poreclite codicile nu pot fi privite ca adevăratul codicil ce răpos(atul) Mitropolit Sofronie, prin acest testament de la 1861 Martie 30 pomeneşte; căci textul ţitatului testament este: „să se îndeplinească toate după hotărârea me(a) ce în (de)osăbit codicil însemnez.”

Aşadar se înţelege bine că tot în ace(a) zi, tot în ace(a)lună şi tot în acest an face şi codicil şi nu se raportează la un codicil şi la un înscris ce era cu ani mai înainte meditate şi opinate de răpos(at); Codicilul din 1858 Aug(ust) I nu poate fi codicilul cerut de testamentul din 1861 Mart(ie) 30 pentru ca se găseşte în contrazicere cu testamentul şi cu înscrisul de mai în urmă, făcut la 1860 febr(uarie) 4 , în contrazicere cu testamentul, pentru că răpos(atul) prin testament zice că banii ce rămân de la grijile sufleteşti sânt anume însemnate cum să se întrebuinţeze, iar codicilul acesta de contra prezentând mai întâi o listă de sinete cu care răpos(atul) are a lua de la deosebite persoane datornice capitalul de 18500 #, încât dindată se vede că pentru prisosul de 5476 # n-a hotărât nimic acum cum se întrebuinţează, aşa precum prin ţitatul testament din 1861 martie 30, lămurit se glăsuieşte; Se mai observă că prin ţitatul codicil din 1858 răpos(atul) înseamnă lista banilor ce are pe la deosebiţii datornici fără să pomenească ceva şi despre datoria de 5000 # ce se

287

vede prin ţitatul înscris din 1860 febr(uarie) 4 că ar fi de pus în mâna fratelui său Costache Miclescu condiţional ca după săvârşirea din viaţă a acestuia să se împartă la uniia din fii răpos(atului) logof(ăt) Scarlat Miclescu şi a răpos(atului) vorn(ic) Alecu Miclescu, fraţi drepţi cu răpos(atul) Mitropolit Sofronie Miclescu, încât codicilul din 1858 nu poate fi considerat ca adevărat codicil, ci la 1861 Mart(ie) în 30 răpos(atul) Mitropolit zice prin testamentul său că face spre a lămuri anume cum să se urmeze cu tot avutul ce lasă urmaşilor săi, şi dar Domn(ul) G(h)eorg(h)i Prăjăscu, care fără nici un drept s-a amestecat în averea răpos(atului) Mitropolit şi a intrat în a dreptul în dispoziţia acestia fără nici o formă. D(umnea)lui, zice în zadar astăzi, prezentându-se la giud(ecătorie) cu nişte vechi înscrisuri picate de la sine, se încearcă să puie o mască de formă înaintea sfitarisirii, atât a averii, cât şi a adevăratului codicil prin care răpos(atul) Mitropolit negreşit că hotărăşte lămurit şi anume toată câtimea capitalurilor ce lasă atât în sinete a dreptului nostru necontestabil ce ne îndrituieşte moştenitori, avem de a reclama pe temeiul § 707, 708, 744, 862 şi 901 din Cod(ul) civil, respingem validitatea codicilului din 1858 şi respingem totodată şi poreclirea de codicil a înscrisului din 1860 febr(uarie) 4 care nu este alta decât (...) în viaţă, fiind nepoţilor numiţi prin act de împrumutare condiţional contractată între răpos(at) şi fratele său Costache Miclescu.

Is(călit) Alecu Botez

Conform <ss>

A. E. H., F. E. H., dosar 45/1861, f.10 şi respectiv 13, Copie.

332. - 1861 iunie 8. – Consulatul austriac mijloceşte în problema despărţirii medicului Moritz de Şabner de Catinca Tudori din Bârlad.

Copie de pi nota Cons(u)latului Austriecescu din 1861 Iun(ie) 8

Din alăturata suplică a domnului doctorului în medicină Moriţi de Şabner, locuitor în Bârlad, domnia voastră veţi binevoi a vă încredinţa despre învăluirea ce i s-au născocit asuprii în privinţa căsători(e)i Sali cu dumne(ae)i Catinca născută Tudorii.

Precum să arată, cununia s-au săvârşit întri dumnialor şi s-au săvârşit la 15 mai 1858 în Bârlad, în casa părintească de cătră preutul răsăritean şi după ace(e)a de cătră acel catolic după liturg(h)ii(a) bisăricilor de cari atârnă amândoă părţile în fiinţa părinţilor miresii şi a naşilor, dumnialor pos. G(h)eorg(h)i Emandi şi sora dumisali Anca Angelachi, însoţăre(a) această au fost binicuventată cu naşterea unui fiu şi de un (…) duh.

După trii ani înse au părăsât d(umneaei) Catinca casnica v(i)eţuire cu bărbatul său, fugind la părinţii sei, luând şi copilu(l) în urmă, cari Episcopia de Huş(i) prin oficia sa către dom(nul) protoereu dispărţărei întâi de Tutova din 13 mai 1861 supt N° 360 faci cunoscut d(umneaei) Catinca că pocăi(n)ţa ce arată că au trăit

288

în căsătorie cu dumnialui doctor de religia catolic(ă) i să priimeşti şi că acea numai nu ari tării(e) înnaintea legii.

Lăsind a zâci că în adunarea ad-hoc al Moldovii din anul 1857 s-au rostit princip(i)ul dil în libertate şi celorlalte culturi creştine şi cu cununia arătaăt s-au săvârşit şi de cătră preutul besăricii răsăritului cu bună vroinţă a părânţâlor meresii şi c(h)iar a se apoi a supţâni că această cununie nu poate fi declarată de nelegiuit(ă) şi prin urmare d(umnealui) doctorul are deplina dreptati ca să reclami înapoi pe soţie sale la înpreuna v(i)eţuire, precum şi înapoirea fiului seu spre ai da creşterea potrivită cu rangul stări(i) şi c(h)ipul v(i)eţii ci va socoti de cuviinţa la cari legile civile îndatorescu.

În urmari dară Agenţâea înpărtăşind domnie(i) voastre suplica d(umnealui) doctor(ul) Moriţi Şabner cu onoari ve rog ca să binevroiţi a ordona cui să cuvini (…) îndestularea cererii sale,între care să-i numera şi trădarea fiului dumis(ale) doctorului ce este supus austriecescu în (…) părintelui său. Deci voind totodată a mijloci la ministerul trebilor (…) de a nu să slobozi paş(a)portul ci d(umneaei) Catinca Şarben născută Tudorii ar vroi să ceară spre a călători din ţară. Iar de rezuilărisâre(a) ce vei faci să binivoiţi a mă înconoştiinţa şi (…). Conform <ss>

A.E.H. F.E.H., dosar 39 / 1861, f. 8, pachet 19, Copie.

333. - 1861 iunie 9.– Jurnalul arhimandritului Melchisedec Ştefănescu prin care numeşte preşedintele consistoriului, economul şi preotul Episcopiei Huşului.

JurnalNº 417

Anul una mie opt sute şasăzăci şi unul, Iunie în nouă zile.

Postul de preşedinte al consistoriei fiind vacant prin demisia prea cuvioşiei sale Arhimandritului Veniamin Adriean şi neputându-se a rândui o o persoană mai capabilă pentru aseminea funcţie din cauza prea micului salariu, asemnat prin budget pentru acel post; apoi s-a socotit dupre înpregiurările actuale a să complecta acel loc vacant cu una din persoanele bisericeşti aflătoare în serviciul Episcopiei şi care s-ar socoti mai aproape de a să face capabilă pentru postul vacant. Aşadar se regulează:

1. Cuvioşia sa protosinghelul Evsevie actualul econom (al) Episcopiei se va trece în postul de preşedinte al consistoriei în locul demisionatului arhimandrit Veniamin.

2. În postul de econom să va trece pe cuvioşia sa protosinghelul Nectarie ce a ocupat până acum postul de preot la Episcopie.

3. Postul de preot în locul protosing(h)elului Nectarie îl va ocupa arhimandritul Veniamin Adrian ce a arătat dorinţă pentru aseminea.

Totodată fiind că şi postul de ecsarh este vacant, apoi acesta să va ocupa pe viitoriu de cătră prea cucernicia sa iconomul G(h)eorg(h)ie, care va ţine totodată provizoriu şi postul de secretariu al consistoriei, având a-ş(i) primi salar(i)ul deplin

289

pentru postul de ecsarh şi pe giumătate acel de secretar până la orânduirea unei alte persoane în acest din urmă post.

Aceste dispoziţiuni se vor comunica pe de o parte persoanelor respective, iar pe de alta domnului casier spre a se conforma cu ele la solvirea salariilor dupre budget.

Drept care s-a încheet acest jurnalLocotenent de Episcop Huşului

<ss> Arh(imandritul) MelchisedecDirector Episcopiei <ss>

A. E. H., F. E. H., dosar 55 / 1856, f. 31, Pachet 10, Original.

334. - 1861 iunie 9.– Judecătoria districtului Tutova solicită arhimandritului Melchisedec Ştefănescu, Lucotenent de Episcop al Eparhiei Huşului eliberarea unei cărţi de blestem în cazul răzeşilor de pe moşia Ruseni şi Neculai Baghiu care a vândut 1000 de fălci lui Lascăr Cantacuzino.

Onorat Pre(a) Cuvioşi(e)i sale arhimandritului Mel(c)hisedec, locotenent de Episcop Eparhi(e)i Huşii

La această giud(ecătorie) a district(ului) Tutovei cu oficia Minister(ului) Justiţiei, Nº 2750,din trecutul an (1)860, s-a primit adresa Curţii Princiare prin care se regulează ca în chestia reclamată de răzeşii moşi(e)i Ruseni, pentru caă prin vânzarea urmată de D(umnealui) Neculai Bag(h)iu a 1000 fălci pământ din ace(a) moşie către D(umnealui) Lascăr Cantacuzino, li s-ar fi răşluit din stăpânire(a) pământului lor, să se facă cercetare local spre a descoperi dacă cu această vânzare s-a luat niscaiva pământ din stăpânirea răzeşilor ce n-a fost schimbătoare s-au vânzătoare către Bag(h)iu. Şi după o aşa descoperire să se statornicească stăpânirea răzeşilor reclamanţi după cum au avut-o mai înainte de acea vânzare. Din motive cărie deşi s-a misionat pe unul din candidaţi, dar fiind că din referate(le) ca s-au primit din partei se ia informare că n-au putut fini ace(a) lucrare din cauză că reclamanţii n-au înfăţişat dovezile necesare şi că aceiaşi lucrare nu se pute(a)constata decât prin carte de blestem, în aşadar privire cu onoare se face poftire pre(a) cuvioşi(e)i Voastre ca să binevoiţi a comunica acestei giudecător(ii) o carte (de) blestem spre a se aplica asupra reclamanţilor răzeşi întru descoperirea împrejurărilor mai sus zise, după cum de curte primiră să reguleze.Iar de trimitirea acesteia veţi răspunde.

<ss> P.P.V.Necol(...) <ss> <ss>

Biroul proceselor Nº 3589 1861 Iunie 9

A. E. H., F. E. H., dosar 46 / 1861, f. 1, Pachet 19, Original.

290

335. - 1861 iunie 14. - Prezidentul tribunalului Fălciu intervine pe lângă arhimandritul Melchisedec Ştefănescu, Locotenent de Episscop al Eparhiei Huşului în cazul Maria Odobăscu cu soţul Gheorghe Ciobanu.

Prea Cuvioşiei sale Arhimandritului Mel(c)hisedec locotenent de Episcop Huş(u)lui

La adresa Prea cuvioşiei vo(a)stre Nº468 urmată către acest tribunal giudeţiar de Fălciu, în cauza dintre D(um)nea(e)i Maria Odobasca cu soţul ei G(h)eorg(h)i Ciobanu; Subscrisul Prezident, conform încheierii camerei cu onor vă răspunde: c(ă) § 231 din codul penal citat în adresa menţionată constatează în adevăr prin litera şi spiritul său faptul de penalitate şi pedepsirea culpaşului pe lângă ace(a) a canoanelor bisericeşti, însă nu constatează şi pe Tribunal de întâia instanţă în cazuri penale. Prin urmare conformându-mă rostirii aşezământului prescris la pagina 180, volumul al II(-lea), a(l) colecţiei dezlegărilor şi a § 6 din condica citată în adresa Prea cuvioşiei voastre, veţi binevoi ca faptul acesta să-l îndrepteze mai întâi în cercetarea Prefecturii.

Prezident Direct(or) <ss> Butucea <ss>

Nº 28681861 Iunie 14

A. E. H., F. E. H., dosar 102 / 1861,f.27, Pachet 102, Original.

336. -1861 iunie 21.-Melchisedec Ştefănescu ,Locotenent de Episcop al Eparhiei Huşului, intervine pe lângă prefectul Ioan Mârza în privinţa plângerii făcute de dascălii din satele răzeşeşti din Eparhie şi obligaţiile lor.

Principatele Unite Huşi,1861 iunie 21 Episcopia de Huşi

Domnule Prefect!

Dascălii bisericilor de la satele răzăşeşti prin suplica din 18, a curentei se tânguiesc că giudeţele săteşti pe lângă bir, iar mai fi asuprit şi către strajă şi alte datorii ce privesc pe comună.

Din motivul căreia cu onoarea cuvenită vă poftesc Domnule Prefect să binevoiţi a da ordinele cuvenite pentru ca dascălii de pe la satele răzăşeşti să nu fie supăraţi de către comune cu alte îndatoriri către stat ,afară de ace(a) votată de adunare în privire că ei pentru serviciile lor nu capătă de la sate nici o înlesnire alta, nici leafă ,nici pământuri de hrană,precum se obişnuieşte pe la satele boiereşti.

Totodată sânteţi poftit a comunica ştiinţă de lucrarea ce veţi înainta în acest caz.

291

Primiţi Domnule Prefect încredinţarea deosebitei mele consideraţii.

Locotenent de Episcop Huşului Director Episcopiei

Domniei SaleDomnului Ioan Mârza prefect districtului Fălciu

A. E. H., F. E. H., dosar 71 / 1861,f.247, Pachet 20,Conspect.

337. -1861 iulie 10. - Dimitrie Scarlat Miclescu contestă în instanţă validitatea codicilului din 1 august 1858 şi a celui din 4 februarie 1860 privitoare la testamentul Mitropolitului Sofronie Miclescu.

Copie de pe suplica D(umi)s(ale) Dimitrie Sc(arlat) Miclescu dată Trib(unalului)de Iaşi, secţia II-a la 10 Iulie 1861, înregistrată la Nº 5726

De vreme ce giudecătoria a respins reclamaţia adresată de o mare parte din îndrituiţii moştenitori a răpos(atului) Mitropolit Sofronie Miclescu, sub cuvânt că numai eu şi D.A. Forescu ne-am prezentat în camera giudecătoriei spre a adeveri identitatea iscăliturilor, iar celelalte feţe nici una nu s-au prezentat, apoi, deşi, după lege reclamaţia unui îndrituit este îndestul spre a deschide dritul tuturor legiuiţilor moştenitori, iată că mă supun pretenţiei giudecătoriei şi vin a prezenta reclamaţia următoare, subscrisă şi sprijinită de mine însuşi.

Prin Monitorul Oficial, sub Nº 199; 1861 Iunie 9, publicându-se un testament subscris de răpos(atul) Mitropolit cu do(u)ă intitulate codicile prezentate tribunalului de D.D. Georgie Prăjescu, se face totodată legiută deşteptare ca în termen de una sută zile de la data publicaţiei toate feţele ce se vor reclama contra unor dispoziţii testamentare ce se dovedesc neputernice din însuşi glăsuirea înscrisurilor înfăţişate de D.D. Prăjescu.

Fără să întârzii de a mă conforma unei asemenea deşteptări, iată că mă şi prezentez prin reclamaţia de faţă spre a întâmpina că după testamentul din 1861 Mart(ie) 30 nici unul din acele do(u)ă poreclite codicile nu pot fi privite ca de adevăratul codicil ce răpos(atul) Mitropolit Sofronie prin acel testament de la 1861 Mart(ie) este să se împlinească toate după hotărârea me(a) ce în (de)osăbit codicil însemnez.

Aşadar se înţelege bine că tot în ace(a) lună şi tot în acest an face şi codicil, fără să se raporteze la un codicil şi la un înscris ce era cu ani mai înainte meditate sau opinate de răpos(atul). Codicilul din 1858 Aug(ust) 1 nu poate fi codicilul cerut de testamentul din 1861 Mart(ie) 30 pentru că se găseşte în contrazicere şi cu testamentul şi cu înscrisul de mai în urmă, făcut la 1860 Febr(uarie) 4, în contrazicere cu testamentul, pentru că răpos(atul) prin testamentul lui zice „Banii ce rămân de la grijile sufleteşti sânt anume însemnate cum să se întrebuinţeze.”Iar codicilul acesta de contra, prezentând mai întâi o listă de sinete cu care răpos(atul) are a lua de la deosebite persoane datornice capitalul de 18500 #, se mărgineşte apoi mai gios de a însemna numai lista c(h)eltuielilor, a grijilor sufleteşti şi a deosebitelor mele, care în totul se adună la suma de 13024 #, încât de îndată se vede

292

că pentru prisosul de 5476 # n-a hotărât nimic anume cum să se întrebuinţeze, aşa precum prin citatul testament din 1861 Mart(ie) 30 lămurit se glăsuieşte, se mai observă, că prin ţitatul codicil din 1858 răpos(atul) însamnă lista banilor ce are pe la deosebiţi datornici, fără să pomenească şi despre datoria de 5000 # ce se vede prin ţitatul înscris din 1860 febr(uarie) 4 că ar fi depus în mâna fratelui său Costache Miclescu, condiţionat ca după săvârşirea din viaţă a acestuia să se împartă la unii din fii răpos(atului) logof(ăt) Scarlat Miclescu şi a răpos(atului) vornic Alecu Miclescu, fraţi drepţi cu răpos(atul) Mitropolit, încât codicilul din 1858 nu poate fi considerat ca adevăratul codicil ce la anul 1861 Mart(ie) răpos(atul) Mitropolit zice prin testamentul său că face spre a lămuri anume cum să se se urmeze cu tot avutul ce lasă urmaşilor săi. Şi, dar, D(omnul) Georgie Prăjescu, care fără nici un drept s-a amestecat arbitrar în averea răpos(atului) Mitropolit şi a intrat de a dreptul în dispoziţia aceştia fără nici o formă, D(umnea)lui în zadar prezentându-se la giud(ecătorie) cu nişte vechi înscrisuri picate de la sine, se încearcă să pună o mască de formă înaintea sfitarisirii, atât averii, cât şi a adevăratului codicil prin care răpos(atul) Mitropolit negreşit că hotărăşte lămurit şi anume toată câtimea capitalurilor ce lasă atât în sinete, cât şi în cumpărătoare, în sprijinul deci a dreptului nostru necontestabil, ce eu dimpreună cu toţi ceilalţi îndrituiţi moştenitori posedez, vin astăzi de a reclama pe temeiul §§ 707, 708, 744, 862 şi 901 din condica civilă, contra validităţii codicilului din 1858 şi resping totodată şi poreclirea de codicil a înscrisului din 1860 febr(uarie) care nu este alta decât o danie, în viaţă fiind, nepoţilor numiţi prin Mitropolit şi fratele său D(omnul) Costache Miclescu

Is(călit) D(omnul) Sc(arlat) Miclescu Conform <ss>

A. E. H., F. E. H., dosar 45 / 1861, f. 11, Pachet 19, Copie.

338. - 1861 iunie 31. - Nicolae Teodorini solicită eliberarea actului de naştere pentru Gheorghe Teodorini, fiul lui Teodor Corivan, student la medicină în Bucureşti.

Onorabilei rezidenţe Eparhiale din Huşi Nicolae Teodorini Suplică

Tânărul G(h)eorg(h)i Teodorini, fiul d-sale Teodor Corivan,ce este trecut între studenţii şcolii de medicină din Bucureşti, între altele cerându-i trebuinţa şi de un act de naştere, subsemnatul aflând ca consistoria este vacantă şi că numitul tânăr este botezat la biserica Sf(intei) Înălţări, cu respect vine a ruga pe Pre(a) Sfinţia Voastră ca să binevoiţi a ordona Protoeriei, secţia – de a trimite ştiinţă de naşterea numitului, totodată cerându-i trebuinţa acum de un asemenea act, ă roagă a ordona spre a întări de onorabil(a) consistorie după toate formalităţile,eliberându-se cât mai curând, fiind că numitul se află acum în Focşani, aşteptând un asemenea act.

<ss> N(icolae) Teodorini iunie 31 1861

293

A. E. H., F. E. H., dosar 40 / 1861, f.68, Pachet 19; Gheorghe Teodorini,fiul lui Teodor sin Tanasă şi al Soltanei din Huşi, născut în 15 noiembrie 1845, botezat în 29 noiembrie 1845, are ca naşă pe Ecaterina, soţia lui Hagi Irimia din Huşi, iar botezul este celebrat de preotul Gheorghe Bahrim la biserica Înălţarea Domnului din Huşi.(Vezi Ibidem ,f.69).

339. - 1861 iulie 14 . - Sofia Costache, moştenitoare a Mitropolitului Sofronie Miclescu, înaintează suplică Tribunalului din Iaşi, în problema moştenirii.

Copie de pe suplica D(umneaei) Sofia Costache dată Trib(unalului) de Eaşi, secţia II- a

la 14 Iulie 1861,înregistrat(ă) la Nº 5886

Din monitorul oficial Nº 199. 1861, Iunie 9 zile, cu lămurire că camera ce prezentaţi Domnia voastră a regulat publicarea unui act ca dispoziţie a răpos(atului) Mitropolit Sofronie Miclescu, deşteptând pe îndrituiţi(i) moştenitori ca în termenul legiuit de 100 de zile să se prezenteze la tribunal.

Domnule preşedinte eu ca moştenitoare în termenul însemnat, vin a mă arăta cu rezervarea drepturilor ca am a reclama în contra acelor ce s-au amestecat în avere, fără îndeplinirea formelor cerute de legi şi în vreme voi prezenta cerutele dovezi. Primiţi Domnule, vă rog cu ocazia de faţă, încredinţarea (de)osebitului meu respect.

<ss> Sofia Costache

A. E. H., F. E. H., dosar 45 / 1861, f.8, Pachet 19, Copie.

340. - 1861 iulie 28 . - Plângerea preotului Ion Măstăcan din Măscurei, districtul Tutova, către Episcopia Huşului.

Onorat(ului) Scaun a(l) Sf(intei) Episcopii Huşi

Preot(ul) Ioan Măstăcan din Măscurei, districtul Tutova

Tânguire

În mare jale şi amară viaţă sânt, gândind că tot individul ce reclamă îşi capătă rezultatul, bun sau rău, iar eu că m-am arătat în mai multe rânduri cu reclamaţii la acest onor(at) Scaun pentru obijduirile ce am suferit şi sufăr, cerând comisia la faţa locului prin oameni cinstiţi şi purtători de bun caracter, nu mi s-au luat în consideraţie, decât (că) stau în aceasta fără să fiu judecat, sau osândit cu suspendarea de a liturghisi la biserica comunei Măscurei, unde şi părintele meu din mica sa copilărie a servit preot, bătrân fiind, până s-a săvârşit din viaţă. Iar eu, acel ce nădujduiam că voi merge pe acea urmă, mă văd înlăturat de părintele iconom Constantin Vrabie, protoiereul districtului Tutova, fără să-mi arăte greşeala şi a

294

îndatorat în locul meu pe preotul Constantin Mangir, care a încercat mai multe popoare şi pe mine care am servit sumă de ani, fără să-mi plătească cineva vreo leafă, m-a osândit cu suspendarea. Acum, nemaiputând suferi ocara, şi ca să nu mi se sfârşească zelul cu aşa amărăciuni, venind la deznădejdiile de pe urmă, cu lacrimi fierbinţi îngenunchind, mă rog acestui onor(at) scaun să se milostivească asupra nenorocirii mele şi a nevârstnicilor mei copii, apre a rândui prin oameni cinstiţi şi purtători de bun caracter o (...) locală cercetare, şi descoperirea să fie înaltului scaun supusă spre (h)otărâre, să-mi cunosc şi eu vinovăţia din ce a devenit această nenorocire peste mine.

<ss> Ion Măstăcan preot (1)861 Iulie 28

Rezoluţie: 1861 August 1

Din acta preotului Ion Măstăcan, aflătoare în cancelaria consistoriei, luându-se lămurire că oprirea lui de a liturghisi la biserica din satul Măscurei, nu a fost alta decât cererea sa făcută protoieriei de Tutova la 1856 de a fi scutit de îndatorirea de paroh a acelui sat, unde este în intrigă cu răzeşii, iarăşi vreo abatere de la datoriile preoţeşti. Totodată din vorbirea ce a avut însuşi subscrisul cu acel preot, precum şi din (în)cercarea făcută cu el în biserica Episcopiei, unde a oficiat Sf(ân)ta Liturghie, văzându-se că el poate funcţiona ca preot, cu toate defectele ce i le descrie protoiereul prin rapoartele sale către Episcopie ce se văd la actă; apoi se va scrie protoiereului că preotul Mastacan este slobod a liturghisi, întrucât (în) timp purtările sale nu vor fi abătute. Poporul îl va împărţi între amândoi preoţi din Măscurei, aşa că parte din Măscurei să vină la unul, parte la altul, precum şi cătunele de prin pregiur ce nu ar fi având biserici, şi care se caută tot de preotul din Măscurei să se împărţească de asemenea între amândoi preoţii. Aceasta de sus Protoieriei să o comunice preoţilor ştire din menţionatul sat, spre întocmai urmare.

<ss> A(rhiereul) Melchisedec

A. E. H., F. E. H., dosar 71 / 1861, f.117, Pachet 20, Original.

341. - 1861 iulie 30. - Plângerea subofiţerului Gheorghe Măstăcan şi a lui Dimitri Măstăcan către Episcopia Huşului.

Onorat(ului) Scaun a(l) Sf(intei) Episcopii Huşi

Subofiţer Georgi Măstăcan şi Dimitri Măstăcan

Tângiure

După mai multele noastre reclamaţii ce am adresat acestei onor(ate) camere, asupra moşului nostru preot Constantin Măstăcan, care şi-a trecut în de veci vânzare către casa D(umnealui) Răducanu Cazimir, partea sa de moşie din trupul Măscurei şi Cârjăoani, şi care părintele nostru o a răscumpărat şi nici un rezultat nu

295

am căpătat. Acum dar precum prin celelalte şi prin aceasta cu toată supunere şi cu nesfârşite lacrimi cădem la Onor(atul) Scaun ca, pentru numele şi cinstea ace(le)i ce a purtat în pântece şi în braţele sale pe făcătorul şi ziditorul a tuturor văzutelor şi nevăzutelor, pentru onorat(ul) nume a cârmuitorului de astăzi al acestui onorat scaun; Şi să se ordoneze o strictă locală cercetare dacă suplica preotului Constantin Mangir cu ai săi către protopopie este adevărată şi (da)că părintele iconom Const(antin) Vrabie a făcut vreo confruntaţie cu pârâţii, dacă suplica indivizilor ce-şi zic că sânt răzeşi, care din acei iscăliţi nici sânt în ace(a) comună, şi dacă raportul protoiereului de Tutova Nº 277 din contenitul an (1)860 este nefals şi adevărat, au ba, în care zice că documentele cerute de părintele nostru ca cum pârâtoru(lui) să nu i se dera şi să stea în mâna vânzătorului şi nu a cumpărătorului.

Aceasta o cerem în numele legii şi a pravilelor, să se ordoneze locală cercetare prin oameni cinstiţi şi purtători de bun caracter, căci cârmuitorii scaunului protoieriei de Tutova nu ne-au dat nici o confruntaţie cu rivalii noştri şi raportuieşte falsităţi, caută ambiţii şi nu scuze, cu adăugire că pentru cea întâi dovadă care zice prin raport Nº 277 că părintele nostru nici aude, nici vede, în persoană şi înfăţişează, şi dar nădujduim că onor(atul) scaun nu va avea plăcere a ne vedea osândiţi fărăsă fim judecaţi, de a nu ne da documentele cerute din mâna vânzătorului şi a le lăsa în mâna vânzătorului este cu totul neligiuit. Acestea de sus le cerem de la onor(atul) scaun şi de la el nu ne vom depărta pân(ă) nu vom căpăta. (1)861 Iuli(e) 30

<ss> G. Măstăcan <ss> D. Măstăcan

Rezoluţie: 1861 August 1.

Să se răspundă suplicantului prin protoiereul de Tutova, despărţirea II-a, că cererea sa fiind privitoare la averea răzeşilor din satul Măscurei să se adreseze cu ea spre punere la cale cître tribunalul de Tutova.

A. E. H., F. E. H., dosar 71 / 1861, f.119, Pachet 20, Original.

342. - 1861 august 12 . - Epitropia bisericii Nicolae din Huşi propune numirea ca dascăli a lui Alexandru Maxim.

Prea cuvioase părinte,

Epitropia Bisericii Sf(întul) Nicolai(e), simţind necesitatea statornicirii unui dascăl pentru strană, şi ca, care să ţie săptămâna spre a nu se împiedica servirea bisericească, fiind până acum (...) numai unul, care nu po(a)te necontenit ţine săptămâna, mai ales în timpul când seminariştii sânt în vacanţă; şi având în privire meritele dezvălite prin serviciul de douăzeci de ani în îndatorirea de eclesiarh la această biserică, a tânărului Alexandru Maxim, epitropia bisericii spre remuneraţie pentru lungul său serviciu, aflându-l capabil de a fi dascăl cu tot respectul îl recomandă Prea Cuvioşiei Voastre spre al întări în această îndatorire, găsind de

296

cuviinţă totodată ai plăti şi un salariu de 120 lei pe an din venitul bisericii, afară foloasele ce vin da la căutarea poporului după datină.

Epitropi <ss> N(icolae) Roiu <> Nº 32 1861 August 12

Pre(a) cuvioşiei saleD.D. Arhimandrit Mel(c)hisedec locotenent de Episcop Huşului

A. E. H., F. E. H., dosar 68/1862, f.222, Pachet 20,Original

343. - 1861 august 29 . - Iordache Florea, unul din ctitorii bisericii Buna Vestire şi a Sfinţilor Împăraţi din Galaţi, se adresează Episcopiei Huşului în legătură cu trecerea bisericii la altă protoierie.

Înalt Preacuviincioase Părinte!

Din condicuţa formăluită sub Nº 3 de către Exs. Protoiereul Iconomul Zaharia la trecutul an 1857, luna genarie în 7, ce cu căzutul respect vă prezint, Binevoind, vă veţi lămuri atât pentru învoirea dată în urmarea ordinului Preasfinţii Sale Episcopului Eparhiot de atunci, sub Nº 9, acel an, spre clădirea din nou a bisericii cu hramul Bunei Vestiri şi a Sfinţilor Împăraţi, în mahalaua târgulu nou din această politie Galaţi, cât şi pentru că subscrisul Iordache Florea, este stăruitorul din început sau fondatorul arătatului lăcaş.

Înalt Preacuviincioase Părinte!

Prea mult vă rog să iertaţi acestui din urmă, cuvânt(l), căci nu-l zic cu scopul de a mă lăuda, ci pentru altul de care mai gios voi lămuri, în privire că din suplica trimisă de către protoiereul secţiei a 2-a de aici, pe lângă raportul sub Nº 366, v-aţi lămurit că sântem patru fondatori de căpetenie a bisericii citate şi prin urmare scopul de care vroiesc numai eu simplu, (de)osebit de ceilalţi tovarăşi a vi-l expune este pentru neînţelegerile ce văd că au început a se urma cu Sf(inţia) Sa Protoiereul arătatei secţiuni, atât verbal , cât şi prin înscris, precum de exemplu este acea prevăzută în adresa ce vă înaintez pe lângă aceasta în original, sub Nº 446, şi anume că Preacuvioşia Voastră prin dezlegarea arătată, încă Nº 648, nu citaţi nimic despre procentul banilor cu care ne-am împrumutat întru isprăvirea arătatului Sf(ânt) lăcaş, iar Sfinţia Sa cu de la sine închipuire vrea a ne mărgini şi a ne descuraja în totul pentru unn asemenea procent, de care prealămurit am arătat în suplica trimisă cu citatul raport. Şi pe lângă acestea vrea a ne mai lovi îndestul de nelegal cu declaraţia ce ni se cere a o da prin poliţia sau giudecătoria locală. Un înţeles că Sfinţia sa tocmai acum vrea a nu recunoaşte identitatea noastră. În sfârşit spre a nu proveni nişte asemenea neînţelegeri la un mai departe conflict producător

297

de categoria orăşenilor, iar mai ales a străinilor,ce se strecoară necontenit prin această politie, dintre care poate să fie de aceia ce observează lucrurile şi pe subalternii guvernului, numai puţin ca şi Preacuvioşia Voastră să fiţi scutit despre contradicţiile ce s-ar înainta din partea ambelor părţi şi a lucrărilor unei comisii ce poate să ceară trebuinţa locală a să misiona întru aceasta. Plecat vă rog să binevoiţi a scădea biserica aceasta din partida Sf(inţiei) Sale Protoiereului de secţia I-i Iconomul G.Budescu(…), pe privire mai ales că drept biserica aceasta i se poate regula în loc aceea ce din nou văd că s-a început cu hramul Sf(ântului) M(arele) M(ucenic) Pantelimon, numită Bulgărească, la care e fondator D(umnealui) comisul Antoche Iordache cu ai săi. Crezând totodată Preacuvioşia Voastră că cu îndeplinirea acestei cereri nu numai veţi face vreo jignire dreptăţilor arătatului Protoiereu, dar încă ne veţi reînturna curajul întru isprăvirea cu linişte a arătatei biserici, pe care credeţi că l-am pierdut. Cu arătatul ordin a Sfinţiei Sale Protoiereului, în ceea ce se atinge de procentul banilor împrumutaţi şi celelalte, viind a zice că dacă Sf(inţia) Sa are bani de jertfit la asemenea monument, fără legiuitul procent să-i şi depună, când apoi noi ne vom retrage de la ctitorie(dacă buna cuviinţă cere). Amintindu-vă totodată că scopul acestei cereri mai priveşte şi la aceasta, că la sfinţirea zisei biserici să fie limpezită în toate privirile despre orice fel de neg(h)ini, aceasta vă rog. Iar citatele alăturări mi se vor înapoia după luarea cuvenitei informaţii în fiinţa ce se înaintează.

Ca cel ce am de toată fericirea a mă enumera între duhovniceştii fii a Înalt Preacuvioşiei Voastre , şi prea plecat serv,

<ss> Iordache Florea

1861 August 29 zile Oraşul Galaţi

A. E. H., F. E. H., dosar 71 / 1861, f.97, Pachet 20, Original.

344. - 1861 septembrie 13 . - Teodor Gonciu, avocatul Ministerului Cultelor, contestă testamentul şi cele două codicile ale Ierarhului Sofronie Miclescu, fost Episcop de Huşi.

Copie de pe reclamaţia D(omnului) Teodor Gonciu, avocatul Ministerului de Culte, dată Trib(unalului de Iaşi), secţia a II-a la 13 septembrie 1861 înregistrată la N° 7093.

Prin Monitorul N° 199 din 9 a trecutei luni Iunie este publicat un termen de una sută zile, testamentul şi do(u)ă codicile a răposatului Mitropolit Sofronie, prin care dispune de averea sa. O asemenea dispoziţie testamentară este contrarie legiuirii N° 761 şi 769 din Codul Civil, prin care le este oprit arhiereilor şi monahilor de-a testa; şi fiind că tot în virtutea menţionatelor §§ toată averea răposatului Mitropolit Sofronie se cuvine moştenire Casei Clerului, subscrisul conform deşteptării făcute prin zisa mai sus publicaţie reclamă în termenul prescris

298

la onoratul Tribunal, oborârea testamentului şi a codicilelor şi darea întregii averi în dispoziţia casei clerului.

A. E. H., F. E. H., dosar 45 / 1861, f. 9, Pachet 19, Copie.

345. - 1861 septembrie 13 . - Teodor Gonciu, avocatul Ministerului Cultelor, reclamă termenul prescris de Tribunalul din Iaşi în legătură cu moştenirea Mitropolitului Sofronie Miclescu.

Copie de pe reclamaţia D(umi)s(ale) Teodor Gonciu, avocatul Ministerului de Culte, dată Trib(unalului de Iaşi), secţia a II-a la 13 septembrie 1861 înregistrată la N° 7094.

Prin Monitorul N° 199 din 9, a trecutei luni Iunie este publicat un termen de una sută zile, testamentul şi do(u)ă codicile a răposatului Mitropolit Sofronie, care dispune de averea sa şi fiind că ministrul cultelor afară de dritul de succesie, pentru care am făcut (de)osăbită reclamaţie, are următoarele pretenţii băneşti în averea răpos(atului) Mitropolit: 1-i = 66894, adică şasăzecişişasemiioptsutenouăzecişipatru lei luaţi mai mult din septimi până la suspendare şi 2-le, lucrurile după lista alăturată ce lipsesc din zestrea Mitropoliei, după catagrafia din 1851, cu care s-a încredinţat o asăminea zestre. Iar valoarea acestor lucruri este în sumă de 13889 lei 10 parale, adică treisprezecemiioptsuteoptzecişi nouă lei.

Subscrisul, dar conform deşteptării făcute prin menţionata mai sus publicaţie reclamă în termenul prescris la onor(atul) Tribunal îndestularea casei clerului, din averea răpos(atului) Mitropolit cu suma de 66894 lei, capete cu dobânda lor până la numărătoare, precum (...) înapoierea lucrurilor după listă sau valo(a)rea lor arătată mai sus.

Is(călit) T.Gonciu

A. E. H., F. E. H., dosar 45/1861, f.9, Pachet 19, Copie

346. - 1861 octombrie 31 – Testamentul lui Iani Holban din Huşi.

Testament

În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin. Eu gios iscălitul Iani Holban, în vârstă de şasăzăci şi cinci ani, trei luni, fiind în buna simţire şi deplina cunoştinţă a minţii fac acest testament prin care să dovedesc scopul meu, pe de o parte lăsând mai întâi tuturor binecredincioşilor creştini fraţilor mei iertarea cea din toată inima, cerând şi eu de la toţi pe câţi poate sau cu cuvântul sau cu fapta i-am mâhnit, să mă ierte. Iar pe de alta temându-mă ca nu cumva pentru năvălirea cea fără de veste a morţii să rămână ale mele nepusă la cale, sănătos încă fiind şi întru toată întregimea simţirilor omeneşti hotărăsc şi pentru avutul meu cum să urmeze după a mea săvârşire din viaţă, care urmează precum să arată mai gios.

299

1) La anul 1843 căsătorind pe fiica mea, anume Săftica, legiut cu dum. Marinciu Dobria, i-am dat toată zestrea cuvenită după izvod, asemenea şi o dugheană cu două rânduri, cu beci dedesupt ce este megieşită cu dughenile Episcopiei, care dugheană şi eu am fost cumpărat de la Ştefan Maiadu, în preţul de zece mii lei. Acum peste acea zestre hărăzesc tot fiicei mele Săftica încă una sută galbeni, Nº 100 #, bani din datoria ce urmează a se scoate de către fiul meu Spiridon după sinetele ce am lăsat sub dispoziţia sa ca să-i adune de pe la osebitele feţe ce-mi datoresc, pe privire că în câte rânduri s-au prilejuit de am fost supus la cazuri de boală, lăsând a zice că m-au căutat totdeauna, dar apoi în mai multe rânduri chiar şi la d-lor în casă am fost înlesnit, cu toate mulţămit după mijloacele ce le-au stat în putinţă, în oricare timp fără osăbire. Asemenea şi nepoatei mele Mărioara, fiică a fiicii mele Săftica, îi mai hărăzesc o dugheană, ce o am cumpărată de la Epitropia bisericii Sf. Gheorghe cu preţ de trei sute galbeni, Nº 300 #, care dugheană de la Sf. Gheorghe, viitor anul 1862 apr(ilie) 23, va şi păzi sub dispoziţia dum-lor sale, întru veşnică proprietate, asemenea îi mai hărăzesc tot nepoatei Mărioara şi via bătrânească, în mărime de un pogon şi giumătate, care vie încă mai din vreme cu a mea bună voinţă am dat-o sub stăpânirea du-milor sale.

2) La anul 1856 căsătorind pe fiica mea Irinuţa, legiuit cu dum. Zaharia Giurcăneanu, o am înzestrat cu cele cuvenite obiecte anume arătate prin foaia de zestre pe lângă care se cuprinde şi suma de una sută galbeni ,Nº 100 #, bani în naht, i o dugheană de lemn megieşită cu bolta ce o am, cu linia locului ei până la poarta de din dos, precum şi o livadă i două vaci. Însă fiind că nu avea casă de locuinţă în anul curent le-am mai hărăzit trei sute galbeni, Nº 300 # ,cu care s-au cumpărat case de la cuscrul Tudurachi Giurcănianu, cu actul din 1861 mai 3, care şi aceşti bani s-au trecut de mine în foaia de zestre. Acum însă peste acele arătate mai sus îi mai hărăzesc încă cincizeci galbeni ,Nº 50 # ,care şi aceşti se vor răspunde tot de către fiul meu Spiridon din datoriile ce urmează a scoate după sineturi.

3) La anul 1860 mai în 15, căsătorind pe fiul meu Spiridon legiut în însoţire cu dumneaei Domnica, fiica căpitanului Stoţi Burta, l-am înzestrat fără a-i mai face foaie de zestre, dându-i una mie galbeni, Nº 1000 #, bani în naht, care i-am şi numărat în primirea sa toţi deplini şi trei dughene zidite pe locul ce l-am avut cumpărat în uliţa Târgului Făinei şi beciul aflător supt ele, care dugheni vor păşi sub dispoziţia şi proprietatea fiului meu la anul viitor 1863 apr. 23, ca cele ce sunt închiriate de către mine până la acel an şi casele ce le-am făcut acum din nou în care am a şedea până la săvârşirea vieţii mele din împreună cu fiul meu precum şi toate mobilele aflătoare înlăuntrul lor şi cu o giumătate din via ce am la Ocolul Saca şi anume partea despre drum cu casa şi beciul zidite de cărămidă.

4) Fiului celui mic Daniil îi las bolta ce o am cu două rânduri în Uliţa Înălţării, cu beciul de supt ea, o altă dugheană cu beci aflătoare la fundul locului ogrăzii din dosul bolţii cu faţa în Olărie, o giumătate din via de la Saca cu crama veche, megieşită cu partea lui Spiridon, două sute galbeni ,Nº 200 #, în naht, şi alţi bani parte frăţească cu Spiridon deosebit de acei două sute, din datoriile care am a lua scoţându-i fiul meu Spiridon după sineturile ce păstrez de la feţele ce-mi datoresc, după săvârşirea mea din viaţă. Venitul bolţii, a dughenii şi a viei se va dispoza de Spiridon, dator fiind a purta de grijă cu cele trebuitoare fratelui său Daniil până cănd va veni în legiuta vârstă , iară atunci îi va trăda în a sa stăpânire şi

300

acaretele de mai sus precum şi banii toţi fără vreo un fel de dobândă, ci numai capete; asemenea tot din venitul acelor acareturi fiul meu Spiridon va fi îndatorit a le face atât reparaţiile trebuitoare, precum şi acoperământul bolţii cu tinichea care este şi pregătită de către mine.

Pe lângă cele de mai sus tot fiului Daniil îi las şi o trăsură veche nadiştancă acoperită, o pereche cai, care vor sta sub dispoziţia lui Spiridon până când îi va răspunde odată cu cele cuprinse mai sus tot în acest punct.

5) Din datoriile ce se vor scoate de pe la feţele ce am a lua, las bisericii cu hramul Sf. Marele Mucenic Gheorghe, care este începută a să zidi acum din nou pentru pomenirea mea şi a tot neamului meu una sută galbini, Nº 100 # ,din care bani să se facă şi o icoană cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, cu aceasta însă că aceştia fiul meu Spiridon îi va răspunde mai înainte decât la toţi ceilalţi ca cei ce ar a fi neapărat trebuitori. La biserica Sf. Dimitrie va da patru sărindară asemenea şi la toate bisericile din acest târg va mai da câte un sărindariu şi apoi pe urmă ce ar mai rămâne să-i împartă drept în două cu Daniil fratele său.

6) Tot din suma datoriilor ce se vor scoate las nepotului meu Ionică, fiul răpos. meu fiu Ilie Holban, cincizeci galbeni care i se vor răspunde tot de către Spiridon fără vreo dobândă, când va veni în legiuta vârstă.

7) Finei mele Săftica, fiica părintelui Neculai Done, îi las treizeci galbeni care bani i se vor răspunde la a sa căsătorie.

8) Nepoatei mele Zoiţa fiica dum. vărului Dumitrachi Apostol Holban îi las douăzeci galbeni care bani i se vor răspunde la a sa căsătorie.

9) Cinci sute galbeni las sub dispoziţia fiului meu Spiridon, bani în numărătoare din care va fi dator a face cheltuieli trebuitoare la înmormântarea mea precum şi grijile până la şapte ani după legea hristiiană.

Deci pentru ca să se pună toate acestea în lucrare după voinţa şi hotarârea mea cea mai de pe urmă las epitrop pe fiul meu Spiridon, precum şi pe ginerele meu dum. paharn. Marinciu Dobria, ca cel ce am toată deplina încredere, fiind şi mai în vârstă decât fiul meu, căruia va fi îndatorit Spiridon ai da seamă despre întrebuinţarea averii rămasă supt dispoziţia sa adică: de pe o parte ,dacă au strâns suma datoriilor care sunt în câtimi de una mie galbeni, Nº 1000 #, după opisele ce am lăsat în Nº de 2 sub iscălitura mea, din care unul s-a dat lui Spiridon şi altul va sta în ladă împreună cu testamentul şi dacă a urmat întocmai a răspunde sumele cuprinse în punctele de mai sus, aşa precum eu prin viu grai am hotărât. Iară pe de alta ca să fie mai întâi în toate cu priveghere şi punere în aplicaţie de către fiul meu Spiridon, însă nimeni să nu aibă putere al strămuta nici sub un cuvânt.

Aşadar testamentul de faţă vrea să aibă tărie şi putere ori la care instanţă s-ar înfăţişa fără a-şi mai însuşi cineva cât de puţin drepturi din el, încât acum spre a se putea cunoaşte acesta puternic între toată a lui validitate, l-am subscris cu însuşi mâna şi condeiul meu, rugând totodată şi pe onoratul tribunal prin osăbită suplică a-l încredinţa pe formă precum şi pe domnul fizicul districtului de a adeverit.

1861 octomb(rie) 30<ss >Iani Holban<ss> Neculai Done iconom <ss>

301

<ss> Mardare Gi(...) am fost faţă am fost faţă Z. Giurcăneanufaţă am fost T. Giurcăneanu

Se adevereşte că d-lui testator se află în întregimea simţirilor şi socotinţelor intelectuale la facerea acestor dispoziţii.

1861 octombrie 30 zile<ss> Dr. Madievski

D.A.N.I.C., Achiziţii noi, MIII / 1, Original.

347. - 1861 noiembrie 7. – Înscrisul monahului Gherasim de la schitul Crăsniţa, districtul Fălciu.

Înscris

Gios iscălitul ierodiacon G(h)erasim din schitul Crăsniţa, recomandat de părintele stareţul nostru Vitalie, nacealnicul schitului, la Sfânta Episcopie de Huşi spre a se hirotoni în preot pentru biserica numitului schit, încredinţăz prin acest înscris că voi rămâne cu sevirea pe toată viaţa la pomenitul schit; Iară întâmplându-se a (i)eşi de acolo şi a mă strămuta în alt loc, atunci odată cu (i)eşirea din schit să nu mai fiu volnic de a liturghisi, ci să rămân ca simplu monah. Drept care spre ştiinţă dau acest înscris la Sfânta Episcopie.

1861 noiembr(i)e 7 zile <ss>

Însemnare făcută de Melchisedec dedesupt: „Monahul Ioanichie nu a voit a da asemine(a) înscris pentru care hirotonia nu i s-a încredinţat”

A. E. H., F. E. H., dosar 68 / 1861, f. 247, Original, Pachet 20; Schitul Crăsniţa nu era desfiinţat (Ibidem, f. 245). Se păstrează şi cererea monahului Ioanichie (Ibidem, f. 246).

348. - 1861 noiembrie 10. - Protoiereul Nicolae Popescu oferă informaţii privind actele mitricale ale a fiilor lui Dimitrie Berea şi Maria Juvara, soţia sa.

Protoieria Secţiei (1)861 Noiembrie 10 în I de Fălciu Nº280

Prea Cuvioase Părinte!

Conform ordinului Prea Cuvioşiei Voastre, Nº1242,pus pe suplica d(umi)sale Dimitrie Berea, cercetându-se în condicile matriculare de născuţi s-a văzut că d(umnealui)lui Dimitrie Berie şi soţia sa Maria, născută Juvară, la anul 1850 Noembrie 8 a născut un fiu, care primind Sf(ântul) Botez în biserica Sf(ântul) Neculai de aici, s-a numit Mihail, naş i-a fost D(um)nei Paraschiva Juvară, botezul s-a citit de iconom(ul) Ilie Băican.

302

Asemenea, din părinţii arătaţi la anul 1854 septembrie 20 s-a mai născut un fiu care primind Sf(ântul) Botez, tot în biserica Sf(ântul) Neculai, s-a numit Dimitrie, naşi fiindui d(umnea)lui Dimitrie Catroean, botezul s-a citit de Iconom(ul) Teodosie Lascăr.

Deasemenea, la anul 1856 Iulie 20, a mai născut un fiu, care primind Sf(ântul) Botez în biserica Sf(inţii) Voevozi, tot din această politie, s-a numit G(h)eorg(h)e, fiindu-i naşi tot d(umnea)lui Dimitrie Castroean, botezul s-a citit de iconomul Anastasie Frimu.

Aceste lămuriri cu tot resectul vi le aduc la cunoştinţă totodată potrivit ordinului ce mi-aţi dat.

Primiţi, vă rog, Prea cuvioase Părinte încrederea Prea osebitei mele consideraţii.

Protoiereu <ss> N.Popescu <ss>Secretar

A. E. H., F. E. H., dosar 40 / 1861, f.102, Pachet 19.

349. - 1861 noiembrie 16 . - Prezidentul tribunalului din Iaşi invită pe Melchisedec Ştefănescu să desemneze reprezentant pentru opt biserici din Huşi cărora fostul mitropolit Sofronie Miclescu le-a lăsat câte un galben printr-un codicil la testamentul său.

Pre(a) Cuvioşiei sale Arhimandritului Mel(c)hisedec ŞtefănescuLocotenent de Episcopia Huşi

În codicilele prezentate acestui Trib(unal) D.D. Iorgu Prăjescu pretinse a fi lăsate de răpos(atul) Mitropolit Sofronie Miclescu, pe lângă alte feţe cărora li se lasă legaturi băneşti, văzându-se lăsat la opt biserici din Huşi opt sărindare, câte de un galben unul, fără ca prin acel codicil să se arăte căror anume biserici din Huşi, iar asupra unor aşa codicile arătându-se contestaţii din partea a câteva feţe, împrejurare ce a motivat pe trib(unal) a înfiinţa proces şi a da curs reclamaţiile ivite contra codicilelor, la care proces urmează a fi chemaţi şi legatarii prevăzuţi , în care sânt şi bisericile din Huşi, deci pentru ca acele biserici nu se ştiu care sânt, dar nici se pot lăsa fără reprezentatori,

Cu tot respectul se face poftire Pre(a) Cuvioşiei Voastre să binevoiţi a însărcina pe cine veţi găsi de cuviinţă reprezentator acelor biserici şi al face cunoscut Trib(unalului) cât s-ar putea mai neîntârziat. Prez(identul) Trib(unalului) de Iaşi, Secţia II-a <ss> <ss> G.Racoviţă

Bir(oul) I Nº14276 1861 Noiemb(rie) 16

303

A. E. H., F. E. H., dosar 45 1 861, f.1, Pachet 19, Original. 350. - 1861 noiembrie 28 . - Comisia alcătuită la cererea domnitorului solicită informaţii despre viile angajate cu embatic faţă de episcopie în cercetarea conflictului dintre Episcopie şi târgoveţi.

Prea Cuvioase Părinte

Subscrişii ce alcătuiesc Comisiunea rânduită dupre apostilia Prea Înălţatului Domn sub No. 165 pentru regularea diferenţelor ce urmează între episcopia de Huşi cu târgoveţii acestei politii având necesitate a cunoaşte câtimea viilor care sunt angajate cu embaticuri se dau direct episcopiei pentru Sfânta Biserică plata în producte şi în obiecte D. E. ceara, untdelemn, tămâie şi zmeuna. Cu onoare vă pofteşte ca să binevoiţi a le comunica asemenea scinţi, precum şi de câtimea ce se adună din menţionatele embaticuri.

Primeşte Prea Cuvioase Părinte încredinţarea deosebitei noastre consideraţii.

<ss> Castroian<ss> D. Miclescu<ss> N. Catargi<ss>

28 noemvre 1861

Prea Cuvioşiei sale Arhimandritului Melhisedec locotent de episcop eparhiei Huşi.

A. E. H., F. E. H., dosar 82 / 1858, pachet 14.

351. - 1861 decembrie 5 . - Prezidentul tribunalului din Iaşi invită a doua oară pe Melchisedec Ştefănescu să desemneze reprezentant pentru opt biserici din Huşi cărora fostul mitropolit Sofronie Miclescu le-a lăsat câte un galben printr-un codicil la testamentul său.

Pre(a) Cuvioşiei Sale Arhimandritului Mel(c)hisedec Ştefănescu Locotenent de Episcop Eparhiei Huşi

Prin adresa acestui trib(unal) de Iaşi, secţia II, cu Nº 14276 s-a făcut rugăminte a regula rânduirea unei persoane care să reprezinte drepturile a opt biserici din târgul Huşi, cărora prin testamentul pretins a fi lăsat de răpos(atul) Mitropolit Sofronie Miclescu să lase opt sărindare şi al face cunoscut trib(unalului) pe un asemenea reprezentant, fiind că până în prezent trib(unalul) n-a căpătat asemenea informaţie fără care nu se poate înainta lucrările cuvenite.

Cu tot respectul se adaogă rugăminte Prea Cuvioşiei Voastre să binevoiţi a regula să se dea treb(unalului) asemenea rezultat în timpul cel mai scurt.

<ss> G.Racoviţă <ss>

304

Bir(oul) 1-i Nº 15436 1861 decembrie 5

A. E. H., F. E. H., dosar 45 / 1861, f.3, Pachet 19, Original.

352. - 1861 decembrie 9. - Raportul protoereului despărţirii a II-a a districtului Fălciu în care oferă informaţii despre antecesorii săi.

Protoeria 1861 decemvr(ie) 9Dis. a II-ade FălciuNo. 701

Prea Cuvioasă Părinte

Asupra oficiei Prea Cuvioşiei voastre, No. 1347 prin care îmi ordonaţi a vă da ştiinţă despre locurile date de Episcopie de pe vatra târgului Huşi de la anul 1851 încoace cu cuvenitul respect vă răspund că asemenea ştiinţă nu vă pot da fiindcă de la citatul an 1851 şi până la anul 1855 decemb(rie) 2 au fost însărcinat cu asemenea misie răposatul iconomul Irimia Folescu şi de atunci şi până la anul 1859 octomv. 30 au fost dumnealui Vasile Vrabie, iară de aici înainte şi până la anul 1861 genar 8 au fost subscrisul. Pentru care timpu deşi nu ma avut în canţelaria mea vreo formalitate decât că am fost numai ordonat de a măsura asemenea locuri însă va-ţi da o mică lămurire ce-am puput lua din condicele episcopiei.

Bine vroiţi Prea Cuvioasă Părinte a primi încredinţarea de o asămine mele consideraţii.

Prea Cuvioşiei sale arhimandritului Melhisedec locotent Episcopiei de Huşi.

A. E. H., F. E. H., dosar 82/1858, f. 4, pachet 14.

353. - 1862 ianuarie . - Prefectul de Fălciu înaintează Episcopiei Huşului liste de subscriere pentru abonamente la harta Ţării Româneşti retipărită.

România Huşi, Ianuarie 1862 Prefectura Fălciu Biroul al II(-lea) Nº 1957

Domnul meu Părinte!Un unic monument în felul său s-au adaosu la literatura ştiinţifică a

Principatelor Unite după cum mă înştiinţează Domnul Ministru al Lucrărilor Publice prin oficia Nº 243; aceasta este hartă amănunţită a Ţării Româneşti în 113 bucăţi redată cu c(h)eltuielile ţării în 1855 de către corpul geografic austriac.

305

Această hartă se publică acum iar şi cu spesele ţării prin cromotipie; Prin urmare se simte trebuinţă, atât de rambursarea banilor statului, cât şi de o întinsă publicare.

Spre acest scop trimit Pre(a) Cuvioşi(e)i Vo(a)stre îndemnul Domnului Ministru de a vă abona la ea şi a îndemna şi pe alţii la aceasta.

Preţul abonamentului e de 11 ¾ galbeni plătiţi odată; Olistă de subscriere se află la Eforie şi una la Prefectură, persoanele de la ţară se pot abona la subprefecţi şi comisari, care în contul banilor vor primi chitanţă formală din Prefectură. Harta se va trmite abonaşilor pe socoteala statului în virtutea chitanţei (sau banul) ce voi elibera adeverito(a)r(e) că s-a primit preţul întreg al exemplarelor subscrise.

După cele zise sper Prea cuvioase părinte că patriotismul pre(a) Cuvioşiei Vo(a)stre va face restul.

Binevoiţi vă rog Domnul meu şi părinte a primi încredinţarea pre (de)osebitei mele consideraţii. Prefect Şef biroului <ss> D.Nica <ss>

Pre(a) cuvioşiei saleArhimandritului Mel(c)hisedec locotenentul de Episcop AL

Eparhiei Huşi.

A. E. H., F. E. H., dosar 81 / 1862, f.4, Original.

354. - 1862 ianuarie 20 . - Prezidentul Tribunalului din Iaşi se adresează Arhimandritului Melchisedec Ştefănescu în legătură cu banii lăsaţi de răposatul mitropolit Sofronie Miclescu la opt biserici din Huşi, inclusiv bisericii catedrale.

Pre(a)cuvioşiei Sale Arhimandritului Mel(c)hisedec ŞtefănescuLocotenent de Episcop Eparhiei Huşul

În privirea relaţiei ce aţi dat acestui trib(unal) prin adresa Nº 1403 din 1861 că n-aţi rânduit un reprezentator acelor opt biserici din târgul Huşi, trib(unalul) făcând în special chemările cuvenite în persoana reprezentanţilor acelor biserici, nişte asemenea chemări împreună cu alăturrile de pe lângă ele, se anexează pe lângă aceasta şi cu tot onorul sânteţi poftit a regula înmânarea lor feţelor care cunoaşteţi că formal reprezintă pe acele biserici, adeverinţele cuvenite veţi binevoi a le trimite trib(unalului) în timpul cel mai scurt.

În privire, că din emisa adresă a Pre(a)cuvioşiei Voastre, se vede că una din acele opt biserici cărora prin codicilul pretins a fi lăsat de răpos(atul) Mitropolit Sofronie Miclescu se prenumeră şi Episcopia dirijată de Pre(a) Cuvioşia Voastră.

Apoi împărtăşindu-vi-se pe lângă aceasta, copie de pe reclamaţiile ivite contra testamentului şi a codicilelor prezentate d(e) D(umnealui) Georgie Prăjescu ca lăsate de răpos(atul) Mitropolit cu onor sânteţi poftit ca în termen zece zile de la primirea acesteia să vă prezentaţi la trib(unal) cu dovezile cuvenite, însuşi sau prin

306

legiuit vechil pe care Pre(a)cuvioşia Voastră urmează al încunoştiinţa spre a se da curs procesului.

Prez(identul) Trib(unalului) de Iaşi, Secţia II <ss> Racoviţă <ss>

Biro(ul) 1 Nº722 1862 Ianuarie 20

A. E. H., F. E. H., dosar 45 / 1861, f.5, Pachet 19, Original.

355. - 1862 ianuarie 23 . - Ministerul Cultelor şi al Instrucţiunii Publice aduce la cunoştinţa Episcopiei Huşului desemnarea arhimandritului Anania ca egumen provizoriu la schitul Grăjdeni din districtul Tutova.

Principatele Unite Iaşi, 1862,Ian(uarie) 23 zile Ministerul Cultelor şi al Instrucţiunii Publice din Moldova Secţiunea Clerului Oficiul Adminis(trativ)

Prea Cuvioase Părinte,

Pe temeiul mijlocirii Comunităţi Mirei Vatopedul din Sf(ântul) Munte Aton, Ministerul recunoscând pe Prea Cuvioşia sa Arhimandrit Ananie, actualul Egumen a M(ănăstirei)rei Golia, de Egumen provizoriu schitului Grăjdeni până la regularea definitivă a chestiei privitoare pe(entru) m(ănăst)irile pământeşti închinate, fără a pregiudeca întrucât de puţin chestia sub îndatorire de a se conforma în administrarea averii zisului schit după legiuirile ţării a ţine Biserica în cea mai bună şi canonică regulă regulă eclesiastică, a se conforma rânduielilor Bisericii acestui Principat şi a păzi fără abatere instrucţiile ce i s-ar da de Mitropolia Ţării.Despre ace(a)sta cu onoare vă fac cunoscut Prea cuvioase Părinte spre ştiinţă şi regulă.

Primiţi Prea Cuvioase Părinte încredinţarea prea (de)osebitei mele consideraţii.

<ss> <ss> Cantacuzino Capul Secţiei: Ghidionescu

Prea cuvioşiei SaleArhimandrit(ului) Mel(c)hisedec locotenent de Episcop Huşului.

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862,f.1, Pachet 25, Original.

307

356. - 1862 ianuarie 24 . -Telegrama adresată de Prefectul de Fălciu domnitorului Alexandru Ioan Cuza cu ocazia unirii depline.

Prea Înălţate Doamne!

Binevoiţi a primi din partea tuturor funcţionarilor civili şi militari din acest distict expresia devotamentului, felicitaţia pentru conservarea întru mulţi şi fericiţi ani a zilelor Înălţimii Voastre, precum şi bunul augur pentru întărirea României şi a tronului ei prin definitiva Unire făcută de Înălţimea Voastră.

Al Înălţimii VoastreSupus şi devotat servitor

Prefect la FălciuNo.1116

24 Ianuarie 1862

D.J.A.N.V.,Colecţia de foi volante, nr.480 / 1862,Original, Document pătat de umezeală.

357. - 1862 februarie 16 . - Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice refuză cererea arhimandritului Melchisedec Ştefănescu, Locotenent de Episcop al Eparhiei Huşului, pentru cumpărarea unei trăsuri şi a cailor aferenţi din suma de 6000 lei prevăzută prin buget reviziei Eparhiei.

Principatele-Unite Iaşi,1862 Febr(uarie) 16 zile ale RomânieiDirectorul Ministerului de Culte şi Instrucţiune Publică pentru Departamentul din Moldova Secţiunea Oficiul Nº 1356

Prea Cuvioase Părinte,

Asupra cerirei ce-mi faceţi prin adresa Nº 1335, ca din (suma) de 6000 lei asignat(ă) prin Buget, pentru revizii prin Eparhii, să se cumpere o trăsură şi cai pentru Episcopie; Vă răspund că ace(a) sumă a fost asignată în Buget numai pentru timpul cât postul de locotenent de Episcop s-a ocupat de Prea Sânţitul Arhiereu Calinic Hareopoleos, care renunţase a primi salar(iu), dar fiind că Prea Cuvioşia vo(a)stră, care l-aţi înlocuit în acel post primiţi salariul respectiv, apoi menţionatul

308

(suma) nu-şi mai are fiinţa şi fiind altfel împrejurările nu vi se poate încuviinţa cerire(a).

Primiţi Prea Cuvioase Părinte încredinţarea prea (de)osebitei mele consideraţii.

<ss> <ss> Capul Secţiunii

Prea Cuvioşiei sale Arhimandrit Mel(c)hisedec, locotenent de Episcop Huşului

A.E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f.10, Pachet 25, Original.

358. - 1862 martie 19 . - Arhimandritul Melchisedec Ştefănescu este înştiinţat despre decretul domnesc de numire în în comisia formată pentru cerceterea problemei mănăstirilor închinate.

Ministerul Cultelor Anul 1862, Luna Mart(ie) 19 şi Instrucţiunii Publice din Principatele Unite a României Secţiunea I Nº 3532

Prea cuvioase Părinte,

Una din chestiunile cele mai importante, care de la începuturile intrării subsemnatului în lucrările acestui Minister au atras mai mult atenţiunea a fost acea a M(ănăstirilor) pământene, zise închinate.

Ca să pot păşi în ace(a)stă afacere spre o dezlegare dre(a)ptă şi luminată am chibzuit formarea unei comisiuni compusă de cinci membri capabili şi competenţi , care folosindu-se şi de ştiinţele ce am putea dobândi de la întradinşi însărcinaţi Părinţi. De aceea s-au trimis din partea Monastirilor de la locurile Sânte să alcătuiască cu to(a)tă maturitatea o exactă Expunere de starea actuală a M(ănăst)irilor închinate ca astfel luminat mai bine de lucrările comisiunii, să se po(a)tă găsi în stare guvernul a da o soluţiune dre(a)ptă şi temeinică în chestiunea de faţă.

Această deciziune supuind-o prin raport la cunoştinţa Mării Sale Domnitorul, Înălţimea Sa prin Decretu(l) Nº 189 a binevoit a numi pe Cuvioşia Vo(a)stră membru la ace(a)stă Comisiune dinpreună cu D(omnii) Petru Bălănescu, Grigorie Bengescu, Scarlat Falcoianu şi Constandin Filipescu.

Acestea am onoare a le încunoştiinţa D(umnea)v(oastră) şi vă rog să binevoiţi a primi încredinţarea înaltei mele considerări.

<ss>Ministru <ss> Şeful Secţiei

309

B.Belu C.Petrescu

Prea cuviosului Arh(imandrit) mel(c)hisedec Locotenent de Episcop la Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f.55, Pachet 25,Original.

359. - 1862 februarie 21 . - Aprobarea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice pentru eliberarea materialului necesar reparării gardului grădinei Episcopiei.

Principatele- Unite Iaşi,1862 februarie zile 21 ale RomânieiDirectorul Ministerului de Culte şi Instrucţiune Publică pentru Departamentul din Moldova Secţiunea cler Oficiul Adm(inistrativ) Nº 1636

Prea cuvioase Părinte!

Vă face(m) cunoscut că materialul de lemn cerut prin mijlocirea Nº 1421 pentru repararea gardurilor grădinii Episcopiei şi altele, am dat ordin Prefectului de district şi revizorului G.V.Vălescu ca să-lelibereze din pădurea de pe moşia Huşi, în primirea persoanei ce ve-i rândui.

Primiţi Preacuvioase Părinte, încrederea (de)osebitei mele consideraţiuni.

<ss> <ss> Capu(l) Secţiei D.Ghidionescu Preacuvioşiei Sale Locotenentul de Episcop Huşului.

Rezoluţie: 1862 febr(uarie) 27

Se va însărcina pe Cuv(ioşia) sa Protosing(helul) Nectarie (…) pentru primirea lemnului trebuitor pentru repararea gardurilor grădinei Episcopiei. Totodată se va face cunoscut şi prefectului districtului despre asemenea însărcinare. <ss> A(rhimandritul) Mel(chisedec) A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f.8, Pachet 25,Original.

310

360. - 1862 martie . - Constantin Cuza, preşedintele Curţii de Apel din Iaşi, solicită Episcopiei informaţii despre reprezentantul intereselor bisericii din satul Grajduri în privinţa daniei acordată de Catinca Balaban la 20 septembrie 1852.

Principatele Unite 1862 Martie 30 zile PreşedinteleCurţii de Apel din Iaşi Nº 1718

Onorabilei Episcopii de Huşi

Răposata Catinca Balaban prin actul de danie al său din 1852 septembrie 20 a dănuit bisericii din Grajdiuri, partea ei de pământ din acel hotar şi fiind că la Curtea d(e) Apel din Iaşi urmează proces între casa răpos(a)t(u)l(ui) Theodor Turculeţ cu D(umnea)lui Alecu Rascanu, pentru pământ din Grajdiuri, la care face parte şi pământul numitei Balaban, apoi subsemnatul conform încheierii camerei face învitare acele Onorab(le) Episcopii a comunica Curţii acestea ştiinţă,cine reprezintă drepturile Bisericii din Grajdiuri pentru proprietatea ei, spre a se pute(a) chema la tratare(a) numitului proces.

<ss> Preşedinte Constantin Cuza <ss>Director <ss> Capu(l) Secţiunii

A. E. H., F. E. H., dosar 73 / 1862,f.27,Original.

361. - 1862 aprilie 17 . - Gheorghe Bobu este întărit epitrop al bisericii cu hramul Sfinţii Voievozi din satul Creţeşti.

Arhimandritul Mel(c)hisedec locotenent de Episcop

D(umisale) D(omnului) G(h)eorg(h)ie Bobu

Protoiereul Secţiei II de Fălciu prin raportul Nº 74 arată că sânteţi ales Epitropul Bisericii cu Hramul Sf(inţii) Voevozi din satul Creţeşti; Drept care această Episcopie vă întăreşte de Epitropul numitei Biserici şi totodată vi se face cuvenită îndemnare ca să vă siliţi a păstra şi întări avutul acelei biserici, pentru a cărui administrare vă veţi conforma cu Instrucţiunile date de Episcopie pentru aceasta.

Locotenent Director <ss> V(asile) Mandinescu Nº3871862 April(ie) 17 zile Huşi

311

A. E. H., F. E. H., dosar 45 / 1862, Pachet 27, Conspect.

362. - 1862 aprilie 17 . – Vasile Condurachi este întărit epitrop al bisericii cu hramul Sfinţii Voevozi din satul Cozmeşti.

Principatele Unite ale RomânieiEpiscopia de Huşi

Arhimandritul Mel(c)hisedec locotenent de Episcop

D(umi)sale D(omnului) Condurachi Vasile

Protoiereul Secţiei II a de Fălciu prin raportul N. 74 arată că sânteţi ales epitrop bisericei cu hramul Sf. Voevozi din satul Cozmeştii; drept care această Episcopie vă întăreşte de Epitrop numitei biserici şi totodată vi se face cuvenită îndemnare ca să vă siliţi a păstra şi mări avutul acelei biserici, pentru a cărui administrare vă veţi conforma cu instrucţiunile date de Episcopie pentru aceasta.

P. Locotenent Director V. Mandinescu

N. 397 1862 April(ie) 17 zile Huşi

A.E. H., F. E. H., dosar 45 / 1863, Pachet 27.

363. - 1862 aprilie <19> . - Depeşă telegrafică prin care se solicită situaţia schiturilor din Eparhia Huşului.

Staţia HuşiDepeşă telegrafică

Prezentată la Iaşi în (...) Sosită la Huşi în (...) Nº 2886

Locotenent de Episcop Huşi

Comunicaţi grabnic lista de toate sc(h)iturile din acea eparhie, de cine atârnă fiecare, numele egumenului sau îngrijitorului, epoca de când sunt rânduiţi şi venitul anual.

<ss> Bojan Rezoluţie: Nº 334

1862 aprilie 19: Grabnic se va scrie protoiereilor din eparhie ca să dea asemenea relaţie despre schituri, prin a se pute(a) da ministerului o listă extras.

312

<ss> V(asile) Mandinescu

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862,f.21, Pachet 25.

364. - <1862> aprilie 25 . - Arhimandritul Melchisedec Ştefănescu, Locotenent de Episcop al Eparhiei Huşului, solicită Ministerului aprobarea bugetului.

April(ie) 25

Domnule Ministru!

Suma de 170.395, adică unasutăşaptezecemiitreisutenouzecişicinci lei, votată de Adunarea Moldovei în anul 1860 pentru întreţinerea anuală a Episcopiei de Huşi, subscrisul repartizând-o după trebuinţele actuale pentru exerciţiul anului 1862, cu onoare vă supune rezultatul acelei repartiţiuni în bugetul alăturat, plecat rugându-vă să binevoiţi al încuviinţa spre a se putea deîndată aplica după el cheltuielile cu întreţinerea Episcopiei pe anul 1862.

Binevoiţi, vă rog, D(omnu)l(e) Ministru, a primi încredinţarea prea deosebitei mele consideraţiuni.

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f.75, Pachet 25,Conspect.

365 - 1862 aprilie 26.- Ministerul de Culte şi Instrucţiune Publică cere numele persoanei desemnată ca protoiereu al despărţirii a II-a a protoieriei de Vaslui.

Principatele Unite Iasi, 1862, Aprilie 26 zile ale României Directorul Ministerului de Culte şi Instrucţiune Publică Departamentul Din Moldova Secţiunea Cler Oficiul Relig(iei) Dom. Nº3035

Prea Cuvioase Părinte!

Asupra adresului ce mi-aţi prezentat sub Nº 303, am anoare a vă invita ca neîntârziat să-mi faceţi cunoscut persoana ce veţi numi în postul de Protoereu Despărţirei a doua din Districtul Vaslui.

Primiţi Prea Cuvioase Părinte, încredinţarea (de)osebitei mele consideraţii.

Cap Secţiunei <ss> D.Brăescu

313

Prea Cuvioşiei Sale Arhimandritului Mel(c)hisedec Locotenent de Episcop Huşului

Rezoluţie: Nº 345 1862 april(ie) 26

Se va răspunde ministerului că Protoieriei Secţiei a II-a a districtului Vaslui s-a numit Sf(inţia) Sa iconomul Anastasie Frimu încă din 31 mart(ie)1862, precum s-a făcut cunoscut şi ministerului cu adresa Nº 365 din 31 Mart(ie).

<ss> V(asile) Mandinescu

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862,f.17, Pachet 25, Original.

366. - 1862 aprilie 28 . - Situaţia schiturilor din Secţia a I-a a Protoieriei de Tutova raportată de iconomul Iorgu Chiru.

Principatele Unite Bârlad, 1862 April(ie) 28 Secţia I-ia de Tutova Nº 253

Prea stimabile Părinte,

Prin stăpânească Oficii a precuvioşiei vo(a)stre Nº 407 mi se cere să dau ştiinţă episcopiei prin o listă lămuritoare de toate schiturile ce s-ar afla în partea protopopiatului, încă de cine atârnă fiecare schit, de numele egumenilor sau a îngrijitorilor, epoca de când sânt rânduiţi şi de venitul anual ce ar ave(a) fiecare schit.

Spre îndeplinirea citatelor Oficii cu toată supunerea vă referez că în partea de district ce-mi este încredinţată nici un schit n-a rămas care să nu fi desfiinţat cârmuirea; Şi toate moşiile unor asemenea desfiinţate schituri prin ministerul cultelor s-au dat în posăsâi prin mezat, care numai zisul minister cunoaşte ce venituri au, iar egumeni sau îngrijitori pe la acele desfiinţate schituri în timpul de faţă nu mai există.

Decât în partea mea de district este o biserică ce se numeşte schitul Măgariul, nedesfiinţat, care acest schit fiind de monahi precum este arătat prin statistica trimisă cu referatul Nº 563 din anul trecut 1861; Şi acest schit se găseşte pe moşia D(umneaei) hătmănesei Rucsanda Roset Roznoveanu, având cârmuitor pe un bătrân ieromonah, moşu(l) cucoane(i) cu numele Ioanichi Konachi şi purtător de griji, de cele necesare petrecătorilor de acolo este tot dumneaei proprietăriţă.

Binevoiţi vă rog Pre(a) stimabile Părinte a primi încredinţarea pre(a) deosebitei mele consideraţii şi devotament cel păstrez.

Protoieru Secretar <ss> Iorgu Chiru Iconom <ss> C.Herescu

314

A.E. H., F. E. H., dosar 80/1862, f.24, Pachet 25

367. – 1862 . - Situaţia schiturilor din Secţia a II-a a Protoieriei de Tutova.

Lista de schituri din eparhia Huşi

N° Numirea schitului

De cine atârnăNumele

Egumenului sau a îngrijitorului

Epoca de când sânt rânduiţi

1

2

Grăjdeni

Crângul de Sus

M(ănă)st(irea) Golia

Aga Toderiţă Palade

Arhim(andritul) Anania ce este şi egumen M(ănă)st(irii) GoliaTeofil Ieromonah

--1846

Venitul anual ObservaţiuniNu se ştie

Nu

Nu se ştie, atât data numirii, cât şi venitul, este cunoscut numai nacealniculNu are venit, dăduse cele necesare de către proprietar

A.E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f.22, Pachet 25.

368. -1862 . - Situaţia schiturilor din Secţia a II-a a Protoieriei de Tutova.

Principatele Unite!

Protoieria Despărţirii În 28 zile a doua a districtului Tutovei N°330

Prea Stimabile Părinte!

Spre îndeplinirea stăpâneştii oficii a prea cuvioşiei voastre N° 407, cu adâncă supunere vă referez că în partea mea ce district numai trei schituri sânt, şi anume: Cruceanul, Grăjdenii şi Crângul de Sus.

Cel întâi, numit Cruceanul se găseşte desfiinţat cu totul de ocârmuire, rămâind biserică de mir, fiindcă monahiile ce au fost petrecătoare acolo, s-au împrăştiat pe la alte locuri; şi moşia acestui schit se împosesuieşte prin formă de mezat de către ministerul cultelor şi al instrucţiunilor publice căruia îi este cunoscut venitul anual ce are şi (a)sa moşie, iar mie nu-mi este cunoscut.

Al 2-le schit Grăjdenii, fiindcă este încă dat monastirii Golia din Iaşi, ocârmuirea nu l-a desfiinţat, aflându-se trei - patru monahi petrecători în el. Egumen se găseşte la acest schit timp de un an şi mai bine Sânţia sa Ieroarhimandritul Anania, ce este egumen şi la monastirei Golia unde se găseşte şi cu lăcuinţa; venitul

315

anual ce are moşia acestui schit îl cunoaşte numai sfinţia sa numitul Ieroarhimandrit ca unul ce singur prin vechilul sfinţiei sale caută şi lucrează moşia, iar venitul nu mai este cunoscut.

Al 3-le schit, numit Crângul de Sus, se găseşte pe moşia dumisale aga Tudoriţă Paladi, cu un ieromonah numai, petrecător în el numit Teofil, fiind rânduit şi (zi)sul Ieromonah nacealnic la acest schit, încă din anul trecut 1846 cu Oficia N° 393 a răposatului întru pomeniţi prea sfinţitului Veniamin Roset, episcop Romanului. Schitul acesta nu are nici un venit anual, purtându-se grija pentru cele necesare de către dum(nea)lui proprietarul moşiei.

Vă rog primiţi stimabile părinte încredinţarea prea deosebitei mele consideraţiuni şi devotamentul ce vi-l păstrez

Prot(oiereul) des(părţirii) Secretar a do(u)a a dis(trictului) Tutova <ss> G.Ionescu <ss> Ioan Ghinea Iconom

Prea Stimabilului părinteD.D. Ieroarhimandritul Mel(c)hisedec Locotenent de Episcop

Huşului

A.E. H., F. E. H., dosar 80/1862, f.27, Pachet 25, Original

369. -1862 aprilie 30 . – Raportul protoiereului de Vaslui cu privire la situaţia schiturilor şi mănăstirilor.

Principatele Unite Oraşu(l) Vaslui. 1862 April(ie) 30 zile Protoieria Secţiei a II-a Districtul Vaslui Nº 684

Pre(a)cuvioasă Părinte,

La oficia prea cuvioşiei voastre Nº 407, cu respect vă supun cunoştinţă că lămurirea cerută li s-a prezentat încă din contenitul an 860, cu referatul Nº 1090, arătându-se la finea statisticii toate schiturile din această jurisdicţie; Numărul şi numele fiecărui Ieromonah, monah şi monahie petrecătoare în el; precum şi numele egumenului, de când este înstilat şi cu ce ordin, iar ce se atinge despre o lămurire, preacuvioasă părinte în privire că ele sânt desfiinţate şi moşiile lor date în arendă de către Ministerul Cultelor la care numai sânt sigur că se păstrează ştiinţă despre asemenea venituri a schiturilor.

Binevoiţi Preocuvioasă părinte a primi încredere(a) (de)osăbitei mele consideraţiuni. Protoiereu Secretar <ss> Iconomul A.Frimu <ss>Alecsandrescu

Domniei Sale Domn Domn

316

Arhimandrit Mel(c)hisedec Locotenent de Episcop Eparhiei Huşi

A.E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f.79, Pachet 25.

370. - 1862 aprilie 30 . - Raportul protoiereului de Covurlui, prin care aduce la cunoştinţă situaţia schiturilor din despărţirea I-a.

Principatele Unite Galaţi,1862 april(ie) 30 Protoieria I de Covurlui Nº 250

Prea Cuvioase Părinte!

Conform oficiei Nº 407, cu tot căzutul respect vi se aduce la ştiinţă că în despărţirea desfiinţându-se de guvern, călugării s-au împrăştiat şi bisericile se consideră astăzi de mir,fără îngrijitor.

Binevoiţi, vă rog Prea Cuvioase Părinte a primi încredinţarea prea deosebitei mele consideraţii. Protoiereu <ss> Budescu Iconom

Prea Cuvioşiei SalePărintelui Arhimandrit Melchisedec Locotenent de Episcop Huşului

Rezoluţie: Nº 366 1862 mai 7

Spre ştiinţă la facerea listei cerută de minister în adresa Nº2886. <ss> V(asile) Mandinescu

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862,f.23, Pachet 25.

371. - 1862 mai 1 . - Iconomul Theodorescu, protoiereul părţii a doua de Covurlui, raportează situaţia schiturilor şi mănăstirilor.

Principatele Unite Galaţi. 1862 Mai 1 Protoieria II de District Covurlui

Pre(a) Cuvioase Părinte!

În urmarea celor cuprinse în oficia Pre(a) Cuvioşiei Vo(a)stre cu N° 407, cu tot respectul vă dau lămurire că schituri în Protoieria mea cuvenită este numai unul, anume Zimbru, de monahii, desfiinţat de Ministerul Cultelor în an(ul) 1860, luna Septembrie, prin Oficia N° 10173 , în privirea averii numai; Şi la anul 1861

317

Septembrie 5, după Oficia acelei Episcopii N° 604, am statornicit superioară Monahiilor petrecătoare în el în număr de 51 pe monahia Agafia Palade. Acest schit după de mai înainte avea 285 stânjeni pământ cu pădure, iar cât venit produce acum acest pământ nu-mi este ştiut, căci Ministerul Cultelor l-a împosesuit la persoane ce nu-mi sânt cunoscute şi cu ce preţ ; şi mai exactă ştiinţă pentru acestea se poate căpăta de la Prefectura acestui District al Covurluiului.

Primiţi vă rog Pre(a) Cuv(ioase) Păr(inte) încredinţara pre(a) distinsei mele consideraţii.

Protoiereu Secretar <ss> Theodorescu iconom <ss>I.Angelli

Pre(a) Cuvioşiei Sale Arhimand(rit) Melchisedec Locotenent de Episcop Huşiului

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f.28, Pachet 25, Original.

372. - 1862 mai 7 . - Episcopia Huşului solicită Ministerului cedarea unei vii de la Drăslăvăţ care i-a aparţinut.

D(omnu)le Ministru!

Episcopia de Huşi are trei vii în prejma politiei, care tustrele până acum s-au dat în arendă împreună cu moşia Huşilor. Până şi cei mai nevoiaşi o(a)meni de acolo au câte o viişoară pentru mângâierea lor,Episcopia însă este lipsită de ace(a)sta şi redusă de a cumpăra po(a)mele în curgerea verii, precum şi strugurii to(a)mna.

Fiindcă în anul acesta urme(a)ză a se da din nou în arendă moşia Huşilor împreună cu alte moşii ale clerului, a căror contracte expiră la S(f)ântul G(h)eorg(h)e viitor, vin prin ace(a)sta a vă ruga Domnule Ministru, ca să binevoiţi a ceda Episcopiei de Huşi una din acele vii şi anume aceea de la Dreslăveţ, care este mai cu apropiere şi a ordona de a nu se mai trece ea în lista mezatului, precum şi în catagrafia cu care se va trăda moşia noului arendaş.Cedarea ace(le)i vii nu va scădea întru nimic preţul arenzii fiindcă viile aduc puţin folos bănesc arendaşilor,pentru care ele în genere sunt şi fo(a)rte prost îngrijite de ei şi lăsate mai mult în paragină decât cultivate.

Binevoiţi, D(omnu)le Ministru a primi încredinţarea prea deosebitei mele consideraţii.

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862,f.65, Pachet 25, Conspect.

373. - 1862 mai 7 . - Episcopia Huşului se adresează ministerului de Culte pentru cumpărarea mobilierului necesar cancelariilor episcopale.

Principatele Unite Huşi, 1862 mai 7 ale

318

RomânieiEpiscopia de Huşi Nº 440

Domnule director!

`Cancelariile Episcopiei de Huşi sânt cu totul lipsite de mobilele necesare, Vă rog deci domnule director să binevroiţi a încuviinţa suma de (nespecificată- N.A.) din rezerva de 2783 lei 13 ½ parale ce s-a făcut pe I-a trilunie a anului curent, precum se vede din statul de serviciu al amploaiaţilor Episcopiei. Tot acum vă alăturez şi lista acelor mobile.

Primiţi Vă rog Domnule director încredinţare(a) prea deosebitei mele consideraţii.

Director Episcop(iei) <ss> V(asile) Mandinescu

Domniei SaleDomnului director al Ministerul de Culte

A.E.H., F.E.H., dosar 80 / 1862, Pachet 25, Conspect.

374. - <Probabil 1862 mai 7>.- Melchisedec Ştefănescu, Locotenentul de Episcop al Eparhiei Huşului evaluează repararea încăperilor, atenanselor şi a bisericii catedrale la 30000 de lei.

Principatele Unite ale României Episcopia de Huşi

D(omnu)le Ministru,

La Episcopia de Huşi urmează neapărată nevoie de oricare reparaţiuni, atât la încăperi şi alte atenanse ale gospodăriei, cât şi mai ales Biserica Episcopiei trebuie a se acoperi din nou cu tinichea, fiindcă acoperământul vechi este deja spart în mai multe locuri şi străbate ploaia la zid, încât rămânând mai îndelungat în starea în care se află se pot periclita bolţile bisericii. Pentru acoperirea bisericii cât şi pentru celelalte reparaţiuni se cere o sumă de 30000, adică treizecimii lei în cursul pieţei din Moldova.

Vă rog deci, D(omnu)le, ca să binevoiţi a ordona măsurile cuvenite pentru facerea acelor reparaţiuni în vara aceasta, pentru ca nu din mai multă întârziere, ele să coste mai mult.

Binevoiţi a primi D(omnu)le Ministru încredinţarea prea deosebitei mele consideraţiuni.

319

A.E.H., F.E.H., dosar 80 / 1862, f.66, Pachet 25, Conspect; Act scris de Melchisedec Ştefănescu.

375. - 1862 mai 11. - Prefectura intervine pe lângă Episcopie în vederea acordarea asistenţei religiose arestaţilor diin arestul districtului Fălciu din Huşi.

Principatele Unite Huşi, 11 mai (1)862 Prefectura Fălciu Biur(oul) III-lea Nº7361 Domnul Meu şi Părinte!

Cred venerabile Părinte că între subalternii Sfinţiei Voastre, măcar că acum de odată statul n-a putut prevedea o remuneraţie, se vor găsi de acei Părinţi care să binevoiască a vizita măcar odată pe săptămână pe arestaţii de aici, lipsiţi cu totul de agiutoriul şi mângâierile religiei. Vă rog dar să faceţi toate chipurile ce veţi socoti că această necesitate să se satisfacă, căci până acum doi arestuiţi au murit fără asistenţa unui Ministru al religiei; cunoscând că tot acum am mijlocit un salariu pentru postul de preot la arest, binevoiţi Domnul meu şi Părinte a primi încredinţarea prea de(osăbitei) mele consideraţiuni.

Prefect <ss> Rosetti

Prea cuvioşiei Sale Arhimandritului Mel(c9hisedec locotenentul de Episcop al Huşului

A. E. H., F. E. H., dosar 81 / 1862,f.6, Pachet 25, Original.

376. - 1862 mai 13 . - Depeşă telegrafică prin care arhimandritul Melchisedec Ştefănescu este invitat la lucrările comisiei pentru mănăstirile închinate.

Staţia HuşiDepeşă telegrafică

Prezentată la Iaşi în 13 mai 1862 Sosită la Huşi în (13 mai) 1862

Directorat Minist(erului) Culte Nº 1861

Prea cuv(ioase) arhimandrit Mel(c)hisedec, Locot(enent) de Episcop Huşi,

320

Din partea D(omnului) ministr(u) sânteţi rugat să binevoiţi a primi de (a) lua parte în comisia numită spre a trata chestia m(ănăstirilor) închinate, care are a se întruni la Bucureşti în luna curentă.De primirea acesteia vă rog să-mi răspundeţi. <ss> Bojan

Rezoluţie: Nº 149Prin depeşă se va răspunde D(omnu)lui Director ca să trimită 100 galbeni

pentru c(h)eltuiala drumului; De asemenea 20000 pentru ai servi salariile amploaiaţilor şi au plătit datoriile.

<ss> A(rhimandritul) Mel(c)hisedec

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862,f.12, Pachet 25, Original.

377. - 1862 mai 14 . - Ministerul de Interne se adresează Episcopiei în privinţa depunerii jurământului de către funcţionarii bisericeşti.

Principatele Unite Directoriatul Ministerului de Interne Pentru Departamentul Moldovei Secţia I Biuroul Administrativ Nº 8750 în 14 Mai 1862 Iaşi

Eminenţie,

Din ordinul Domnului Ministru de Interne urmând ca to(a)te perso(a)nele ce se vor numi în funcţiile statului, să depună legiuitul giurământ prevăzut în regulamentul organic, Prefecţii în prezenţa Preşedinţilor de Tribunale şi ceilalţi funcţionari în prezenţa Prefecţilor.

Am onoare a pofti pe eminenţia Vo(a)stră să binevoiţi a da cuvenitul ordin funcţionarilor spirituali din acea Eparhie a fi următori la chemările ce li se vor adresa spre asemenea finit.

Primiţi, Vă rog Eminenţia, asigurarea înaltei mele consideraţii.

Director Şeful Secţiei <ss> N.Catargi <ss>

Eminenţei SaleLocotenentului de Episcop Eparhiei Huşului

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f.46, Pachet 25, Original.

321

378. - 1862 mai 21 . - Depeşă telegrafică prin care Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice cere celebrarea unui Te-Deum cu prilejul sărbătoririi zilei onomastice a doamnei Elena Cuza.

Staţia Huşi

Nº 2819 4848

Depeşă telegraficăPrezentată la Iaşi în 21 mai 1862Sosită la Huşi în 21 mai 1862

Directoratul Minist(erului) de Culte şi Instrucţiunii PubliceNº 3666

Pre(a) Cuvioşiei Sale arhimandrit Mel(c)hisedec, Locotenent Episcop Huşi

Regulaţi a se celebra Te-Deum în 21 (a) curentei, pentru patronul Măriei Sale Do(a)mnei Elena.

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f.50, Pachet 25, Original.

379. - 1862 iunie 1.- Situaţia schiturilor şi mănăstirilor din cuprinsul secţiunii a I-a a Protoieriei de Fălciu.

Protoieria Secţiunei I (1)862 Iunie I de Fălciu

Prea Cuvioase Părinte!Asupra celor cuprinse în oficia prea cuvioşiei voastre Nº 407, cu respect vă

răspunde că în cuprinsul Protoieriei ce-mi este încredinţat nu se află nici un schit care să fie locuit de Monahi sau monahii.

Binevoiţi vă rog Prea Cuvioase părinte a primi asigurarea prea (de)osebitei mele consideraţiuni.

<ss> Protoiereu <ss> Secretar N(icolae) Popescu N.Vasiliu

Prea Cuvioşiei SaleArhimandritului Mel(c)hisedec Locotenent de Episcop Huşului

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f.25, Pachet 25, Original.

380. - 1862 iunie <4>. - Situaţia schiturilor şi mănăstirilor din cuprinsul secţiunii a I-a a Protoieriei de Vaslui prezentată de iconomul C.Focşa.

322

Principatele – Unite Vaslui 1862, Iunie 4Protoieria dispărţirei I iu

din Districtul Vaslui No 549

Prea cuvioase Părinte!

Lista cerută de Prea cuvioşia voastră prin oficia No 407, motivată din depeşa telegrafică No 2886 a D. Director al Ministerului de culte, alăturat de această subsemnatul cu cel mai profund respect, o prezentează Preo Cuvioşiei Voastre spre a se înainta locului cuvenit.

Primiţi vă rog Prea cuvioase Părinte încredinţarea Prea osebitei mele consideraţii de stimă ce vă păstrez.

Protoiereu Secretar<ss> C. Focşa Iconom <ss> Alecsandrescu

Prea cuvioşiei saleD.D. Arhimandritul(ui) Mel(c)hisedec locotenent de Episcop Huşi

N° Numele Schitului Proprietatea

Numele Egumenului

sau Îngrijitorului

Epoca cândsânt

rânduiţi

Venitul anual al schitului

1 Schitul RafailaPlasa Stemnicul

A M(ănă)st(iri) Socola

ProtosinghelulNechifor BujoreanuNacealnic

Din anul 1855

De 800 lei, adică optsute lei, după bugetul Ministerului de Culte, dat egumenului cu oficia N°13881 din 1860 octombrie20

2 Fundul CrasneiPlasa Crasna

A Domniei sale D.Scarlat Roset

Vitale IeromonahNacealnic

Din anul 1848

Treizăci stupi, şasezeci oi şi doi cai

Adică două schituri sânt în cuprinsul acestei protoierii, având veniturile de mai sus arătate, pentru care se adevereşte, afară de monastirile Dobrovăţul şi Fâstâci, închinate locurilor de gios.

Protoiereu Secretar <ss> C.Focşa Iconom <ss> Alecsandrescu

323

N° 1862 Iunie (4) Vaslui

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862,f. 51 şi 53, Pachet 25, Original.

381. -1862 iunie 20 . - Episcopia Huşilor este informată despre dania preotului Gavrilă Mălinescu către biserica de mir din satul Lieşti.

România Iassi 1862 iunie 20 zile Directorul Ministeriului Cultelor şi al Instrucţiunei Publice din Moldova Secţiune Contencioasă Oficiul Jud. N. 5062

Prea Cuvioasă Părinte!

Pe lângă adresa D(umi)s(ale) D(omnu)lui preşedinte a jud(ecătoriei) distr(ictului) Tutovei Nº 1872, s-a primit copie de pe testamentul răpos(atului) preot Gavrilă Măli[inescu] prin care donează nişte proprietăţi bisericii de mir din satul Lieştii răzăşască, asupra căreia s-a răspuns că de vreme ce testatariul numeşte perso(a)na pe care o însărcinează epitrop administrator averei, Ministeriul nu po(a)te lua parte directă în ace(a)stă cauză şi că acel Trib(unal) prin autorităţile administrative să mijlocească punerea bisericii în stăpânirea proprietăţilor donate. Despre care subscrisul are ono(a)re a vă face cunoscut, spre a lua din parti-vă măsurile ce vă privesc.

Primiţi Pre(a) cuvioasă încredinţarea osebitei mele consideraţii.Directorile ad interim <ss>

Prea cuvioşii sale Arhimandritului Mel(c)hisedec Locotinent de Episcop Huşului

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 61, Pachet 25, Original.

382 . -1862 iunie 25 . - Episcopia Huşilor solicită Ministerului Cultelor publicaţia Monitorul oficial de Bucureşti.

N. 6521862 Iunie 25

La Ministerul Cultelor

La ace(a)sta Episcopie fiind neapărat trebuitor Monitorul oficial de Bucureşti, subscrisul vă ro(a)gă Domnule Ministru ca să binevroiţi a ordona trimiterea unui exemplar pentru această casă.

324

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 57, Pachet 25, Conspect.

383. - 1862 iulie 1 . - Situaţia schiturilor şi mănăstirilor din cuprinsul secţiunii a II-a a Protoieriei de Fălciu.

Principatele Române Unite 1862 Iuli(e) întâi Protopopiatul Secţiunei a II-a de Fălciu Nº 185 Precuvioase Părinte,

Lista cerută de precuvioşia voastră prin ordonanţa Nº 407 la realizarea depeşei Domnului director a ministerului de culte Nº 2886, atingătoare pentru toate sc(h)iturile eparhiei din cuprinsul secţiunei a II, a se comunica, nu se poate da pe considerentul că nişte asăminea sc(h)ituri în cuprinsul secţiunei nu se află, afară numai de sc(h)itul Brădiceşti, ce e cunoscut Pre(a) cuvioşiei vo(a)stre şi Porcişănii, proprietare boierească. Pentru care nu lipsesc a vă refera <ss> Protoiereu <ss> Ioan Râşcanu

Pre(a) cuvioşiei saleArhimandritului Mel(c)hisedec locotenent de episcop Huşi.

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f.26,Pachet 25, Original.

384. - 1862 iulie 15 . - Răspunsul lui Iordachi Enculescu dat Episcopiei cu privirea la o dugheană cumpărată de la Gheorghe Emanuel.

Prea Sfinţiei sale Locotenentului de Episcop Huşii Arhimandritului Mel(c)hisedec

Iordachi Enculescu Răspuns

La adresa Sf(intei) Episcopii N. 66 cu onoru se răspunde că cu merarea mea am văzut a mi să cere înnapoierea acum după un an actul cu care eu am cumpărat dug(h)eana lui G(h)eorg(h)ie Emanuel, supt cuvânt că în contra regulilor canţelereşti mi s-ar fi dat, apoi las ca aceasta nici de datoria mea este a păzi regulile canţelariei nici mă priveşte dar singură prin adresul dovideşte că eu sânt cumpărătoru(l) singurei dug(h)eni de veci şi cu iscălitura mea, mie mi s-au dat apoi cum s-ar putea zice că mi s-au dat în contra regulilor când toate regulile s-au păzit, adică cu jalbă pe care zice că mi-l dă mie actul iscălit de vânzător am venit amândoi şi-am cerut de s-au adeverit actul după obicei că nu are trebuinţă a o cumpăra Sf(ânta) Episcopie şi earăşi amândoi l-am primit dar pentru ca spre siguranţia vânzătorului m-au pus pe mine de am iscălit de primirea acestuia ca să nu pot zice

325

vreodată eu că nu l-am primit, motiv ca să anulez vânzarea şi să cer banii îndărăt / însă că nu este iscălit în jalbă / aceasta nu ne priveşte şi mai ales când Sf(ânta) Episcopie are iscăliturile amândorora. Prin urmare eu alta nu înţăleg decât că iar Sf(ânt)a Episcopie vroeşte aşi anula încuviinţarea vânzării cătră mine s-au vânzătoriu vr(e)a să-şi strice vânzarea, puindu-i actul în mână, însă las că este foarte târziu văzând cerirea aceasta paragrafisită, dar eu până nu am luat ţitatul act să-l pun amanet neavând alt c(h)ip n-am putut lua bani(i) carii i-am numărat de ş(i)-a plătit el datoriile sale.

<ss> Enculescu 1862 Iulie 15

A. E. H., F. E. H., dosar 81 / 1862, f. 16, Original, Pachet 25.

385. - 1862 iulie 27 . - Melchisedec Ştefănescu, membru al Consiliului Superior al Instrucţiunii Publice, este invitat să-şi înceapă activitatea la 2 august 1862.

Principatele UniteMinisteru(l) Cultelor şiInstrucţiunii Publice 1862 Luna Iulie Nº 10443

Prea Sf(inte) Părinte!

Prin adresa cu Nº...de la ... ale...,am avut ono(a)re a vă comunica şi numirea Prea Sf(inţiei) Vo(a)stre în postul de Membru al Consiliului Superior de Instrucţiune Publică şi tot într-un timp v-am invitat ca să binevoiţi a vă întruni la Minister cu cplegi (i) Prea Sf(inţiei) Vo(a)stre, spre a regula punctele de procedare în afacerile pentru care sunteţi chemaţi.Atribuţiunile Prea Sf(inţiei) Vo(a)stre, pe cât sunt de importante în principiu, pe atât sunt şi presante împrejurările anormale în care se găseş(te) Instrucţiunea cu Unirea Ţărilor.Sunt multe şi foarte multe de făcut în această importantă chestiune la carese cere neapărat concursul Prea Sf(inţiei) Vo(a)stre şi fiind că timpul vacanţelor expiră după care are a se deschide şcolile,fiind că cel dintâi lucru este unificarea programelor,subsemnatul vă invită Prea Sf(inţite) să binevoiţi a vă afla negreşit la 2 August ca să intraţi în lucrare.

Binevoiţi a primi şi cu ace(a)stă ocaziune încredinţarea prea (de)osebitei mele consideraţii,cum şi a mă onora cu răspuns. Ministru Şeful Secţiei <ss> N.D.Racoviţă <ss>

Prea Sf(inţiei) Sale Părintelui Arhimandr(it) Mel(c)hisedec locot(enent) Episc(op) al Huşului.

A. E. H., F. E. H., dosar 80/1862,f.121, Pachet 25

326

386. - 1862 iulie 28 . – Situaţia bisericilor din satele Arsura, Cozmeşti, Ghermăneşti, novaci, Podoleni de Jos şi Podoleni de Sus prezentată în urma reviziei făcută de Locotenentul de Episcop Melchisedec Ştefănescu.

Principatele Unite Huşi, 1862 Iulie 25Episcopia de Huşi Nº 842

Domnule Ministru!

La revizia făcută de subscrisul în anul trecut 1861 în satele Novaci, Podoleni de Gios, Cozmeşti, Arsura, Ghermăneşti şi Podoleni de Sus din districtul Fălciului, s-au găsit bisericile în proastă stare şi anume: la Novaci, Podoleni de Gios şi Cozmeşti stricate, astrel încât nu-i cu putinţă a se face vreo reparaţie la ele, ci trebuiesc făcute din nou, la satul Arsura nu este biserică, ci trebuinţa cere a se face biserică; iar la satele Ghermăneşti şi Podoleni de Sus trebui a li se face reparaţie.

Afară de acestea ele sânt lipsite de cărţi, veşminte şi chiar de cele necesare pentru sfintele slujbe, fiindcă din partea egumenului Monas(tirei) Fâstâci, de care depind numitele sate, sânt părăsite de toată îngrijirea.

Acestea, deci aducându-vă la cunoştinţă Domnule Ministru, subscrisul vă roagă ca să binevoiţi a îndatori pe egumenul M(ănăsti)rii Fâstâci da a face reparaţiile bisericilor din menţionatele sate. Şi totodată vă încunoştinţăm că acestea au fost comunicate şi fostului Minister de Culte din Iaşi prin adresa Nº 1282 din trecutul an 1861, luna Noiembrie 13 zile.

Primiţi Vă rog Domnule Ministru încredinţarea deosebitei mele consideraţiuni. Locotenent de Episcop Director

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862,f.89, Pachet 25, Conspect.

387. - 1862 iulie 29 . - Iconomul N. Popescu, protoiereul secţiei a I-a de Fălciu solicită mijlocirea Episcopiei pe lângă Minister pentru construirea din nou a bisericii din Vicoleni în condiţiile încheierii noului contract nde posesie.

Protoieria Secţiei I iu de Fălciu (1)862 iulie 29 N. 469

Pria cuvioasă Părinte!

Biserica din satul Vicoleni, acest district, ce este proprietate a clerului, se află în o stare foarte proastă, apoi fiind că în anul corent expiră contractul posesorului cu respect vă rog să binevoiţi a mijloci Ministeriului de culte pentru a avea în privire aceasta la dare în posesie a menţionatei moşii.

Binevoiţi vă rog Prea cuvioase Părinte a primi asegurarea prea osebitei mele consideraţiuni.

327

Protoiereu <ss> N. Popescu iconom Secretar <ss>

Prea cuvioşiei sale Arhimandritului Mel(c)hisedec locotenent de episcop Huşului

Nº 5801862 Iulie 31

Se va face mijlocire la Ministeriul Cultelor spre a prevede(a) în condiţiile dărei din nou în arendă a moşiei Vicolenii facerea din nou a bisericii.

<ss>A(rhimandritul) Melchisedec

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 87, Pachet 25, Original

388 . - 1862 august 13 . – Melchisedec Ştefănescu, Locotenentul de Episcop al Eparhiei Huşului, intervine pe lângă Minister pentru achiziţionarea unei trăsuri.

Principatele-Unite Huşi, 1862 august 2Episcopia de Huşi Nº 878

Domnule Ministru!

Pentru trebuinţele Episcopiei de Huşi, urmând neapărată nevoie a se cumpăra o trăsură, fiind casa lipsită de o asămine, Vă rog Domnule Ministre, ca să binevoiţi a acorda liberarea din economiile ce au rezultat pe acest anu, din budgetele casei, a somei de 666 lei, în […] pieţei în care sumă se cuprinde atât costul ace(le)i trăsuri, cât şi adusul ai de la Iaşi la Huşi.

Primiţi vă rog Domnule Ministre încredinţarea prea deosebitei mele consideraţii.

Locotenent de Episcop Director

Domniei SaleDomnului Ministru de culte

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 109, Pachet 25, Conspect.

389. - 1862 august 13 . – Cererea adresată Minsterului prin care se cere pentru Casa Episcopiei via de la Drăslăvăţ, fostă proprietate a Episcopiei.

13 Avgust 1862N. 890

La Minister

Pentru casa Episcopiei de Huşi se simte mare trebuinţă de o vie, pe de o parte pentru po(a)me şi struguri, pe care se vede nevoită a le cumpăra, deşi este în

328

mijlocul podgoriei şi posedă trei vii; iară pe de alta pentru (i)erbărit în timpul verii. De aceea, subscrisul a fost mijlocit la Minister, încă de mai înainte ca la darea în arendă a moşiei târgului Huşi, proprietate a acelei Episcopii şi care ace(a) se face în acest an, să se lase pe se(a)ma Episcopiei una din acele trei vii şi anume acea

Cererea ace(a)sta a fost acordată de Minister, remâind a se prevedea la facerea contractului noului arendaş, ca să i se dea aceluia numai celelalte doue vii, iar ace(a)sta să remână pe se(a)ma casei Episcopiei.

Aducându-vă ace(a)sta la cunoştinţă, Domnule Ministre, vin din nou a vă ruga ca să binevoiţi a regula, ca la arenduirea moşiei târgului Huşii, pe lângă grădinile de legume ce posedă Episcopia şi îngrăditurile din pregiurul casei, aflăto(a)re în oraş, să se lase şi via de la Dreslăvăţu, căci este o mare nedreptate ca Episcopia care cu proprietăţile sale dă statului un venit de mai multe zecimi de galbini, să fie lipsită de posedare(a) unei vii, lucru de care la Huşi, ce este încungiurat de vii, se bucură şi cel mai de pe urmă lăcuitor.

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 110, Conspect, Pachet 25.

390. - 1862 septembrie 7. – Jurnalul Consiliului de Miniştri privitor la organizarea seminariilor din Principatele Unite.

Jurnal

Astăzi în 7 septembrie, anul una mie opt sute şasezeci şi doi, Consiliul Miniştrilor luând în deliberare referatul prezentat de D(omnul) Ministru al Cultelor şi Instrucţiunei Publice, sub N. 13911, considerând că una din cele mai dintâi trebuinţe publice, a căriea regulare guvernul s-au găsit nevoit a o grăbi cât mai fără amânare, în urma întrunirii administraţiunilor din ambele principate, este aceea a îndestulării bisericilor Ţării cu personalul de preoţi, trebuitori pentru datoriile religioase a populaţiunii de dincoa şi dincolo de Milcov, constatate prin numeroase cereri şi stăruinţe necurmate din partea ahirierhiilor respective.

Considerând că pentru a parveni la un asemenea rezultat guvernul a trebuit să combine o dispoziţiune şi uniformă pentru ambele provincii, trasi din do(u)ă o treime ce se găsesc lucrătorie pentru asemenea cazuri dincolo şi dincoace de Milcov.

Considerând că în Moldova organizarea de seminarii bine prevăzute cu învăţiaturi de graduri superioare, au înpins pe fostul guvern de acolo să urce învoirea hirotoniilor prin dispoziţiune promulgată în 1860 cu închearea Consiliului Miniştrilor din Iaşi, tocmai la un minim cu totul întins de 11 ani, adică după petrecere(a) candidaţilor în curs de 4 ani la învăţăturile primare şi 7 la cele seminariceşti gimnaziale – pe când din contra în Româniea de dincoace de Milcov, termenul hirotoniilor se găseşte mărginit numai la termenul restrâns de 4 seminariceşti, organizat numai pentru un învăţământ cu totul primar însoţit de aplicaţiuni liturgice.

Considerând că întraceste do(u)ă extreme, numai o măsură medie ne va putea duce pe o cale unitară la îndoitul rezultat de a înconjura neajunsurile, se pot

329

prezenta pentru ţară lipsa de preoţi şi de a nu chema la asemenea misiune perso(a)ne neîndeajuns pregătite.

Considerând programul proectat prin Consiliul Superior de Instrucţiune pentru organizarea seminariilor din ambele principate puţin modoficat de la acel lucrătoriu astăzi în seminariile de Moldova şi care se găsesc bazate pe dispoziţiunile unei legiuiri seminariceşti de peste Milcov din 1851, care rezervează deplina absolvire a cursului numai pentru perso(a)nele chemate a ocupa posturi mai superioare în ramul clerical, iar pentru simpli preoţi neprimind în seminarii decât tineri care ş(i)-au deja trecute în sco(a)lele publice 4 clase primare, înlesneşte chirotonirea şi numirea la absolvirea anului al V de seminar când pot poseda cunoştinţe îndestule pentru a ocupa cu demnitate misiunea lor în societate.

Considerând deci lipsa de preoţi ce se simte.Considerând dispoziţiunile prevăzute pentru hirotonirea preoţilor, prin

legiuirea seminaricească de peste Milcov din 1851, votată de divanul ad-hoc şi modificată prin încheierea Consiliului Miniştrilor de acolo, numai pentru înmulţirea frecventării claselor superioare seminariceşti.

Considerând trebuinţa de a unifica şi în acest ram procedările de administraţiune, Consiliul Miniştrilor închee a se lua următoarele dispoziţiuni.

a) Reorganizarea învăţământurilor seminariceşti după alăturatul program cu începerea noului an şcolar în septembrie corent.

b) Învoirea hirotonirii de preoţi la absolvirea anului 5 de învăţătură în seminarii.

c) Pentru candidaţii aflători astăzi în seminariile de dinco(a)ce de Milcov, unde din lipsa şcolarilor pregătiţi, aplicarea noului program nu s(e) poate face acum la început decât numai pentru clasa I iu şi tot astfel succesiv după un an pentru fiecare clasă hirotonirea să continueze provizoriu a se face ca şi până acum la absolvirea clasei a 4 a până la Septemvrie anul 1865 când noul program urme(a)ză a se găsi introdus în to(a)te patru clase.

Cu asemenea dispoziţiuni, trei seminarii complectate de mai înainte cu cinci clase pot sco(a)te de îndată un număr îndestulător de candidaţi bine pregătiţi, iar dinco(a)ce de Milcov fără a închide candidaţilor aflători astăzi în seminarii încoronarea carierei la care se ostenensc şi fără a spori bisericilor lipsa de personal religios de care urmează trebuinţa, se va ajunge în un termen numai de 5 ani de astăzi a se avea pentru ţară preoţi răspunzători misiunei lor cu to(a)tă demnitatea.

Domnulu Ministru al cultelor şi Instrucţiunii publice, este însărcinat cu întocmai executarea jurnalului de faţă după ce ami întâi va avea aprobarea Mării Sale Domnitorului.

(Subscrişi): N. Creţulescu, Cantacuzini, N. Racoviţă, Catargi, I. GhicaPentru conformitate Capul Sec(ţiunii) (ss)

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 160-161, Pachet 25.

391. - 1862 septembrie 27 . - Vasile Mandinescu, directorul Cancelariei Episcopale, comunică lista veşmintelor necesare Episcopiei.

Principatele Unite Huşi, 1862 Sept(embrie) 27

330

Episcopia de Huşi Nº 985

Prea Cuvioase Părinte!

Odată cu aceasta cu onoare vi se comunică adresa Nº 984 spre a o subscrie şi a o înainta Ministerului, alăturându-vă tot acum şi lista veşmintelor ce trebuie a se face la această Episcopie.

Primiţi Vă rog Prea Cuvioase Părinte încredinţarea prea deosebitei mele consideraţiuni.

Director <ss> V(asile) Mandinescu

Prea Cuvioşiei SaleD. D(umnea)lui Arhimandritului Mel(c)hisedec Ştefănescu,

Locotenent de Episcop Huşilor

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 211, Pachet 25, Original.

392. - 1862 <după 27 septembrie> . - Arhimandritul Melchisedec Ştefănescu, Locotenent de Episcop al Eparhiei Huşului, intervine la Minister pentru cumpărarea veşmintelor necesare slujitorilor Bisericii Catedrale.

Pentru Biserica S(fin)tei Episcopii de Huşi urmează neapărată nevoie de veşmintele bisericeşti trebuitoare la Sfintele Servicii potrivit cu demnitatea Episcopiei, fiind că acele ce au fost până acum s-au învechit şi stricat, încât a ajuns Episcopia la zile mai însemnate a împrumuta veşminte pe la alte biserici. Deasemenea mai trebuiesc a se face şi alte lucruri în biserică, precum sfeşnice, etc. Toate acestea se arată în lista aici alăturată.

Vă rog, D(omnu)le Ministru, să binevoiţi a întoarce o creştinească luare aminte asupra acestui caz şi a regula cele de cuviinţă pentru facerea acelor obiecte. Să credeţi că veţi săvârşi pre cât un act de pietate, pe atât şi de o evlavioasă datorinţă către memoria Marelui Ştefan, fondatorul şi înzestrătorul acestei Sânte Biserici.

Binevoiţi, Vă rog, D(omnu)le Ministru a primi încredinţarea respectuoasei mele consideraţiuni.

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 212, Pachet 25, Conspect; Este dat şi un proiect de buget. Vezi Ibidem, f. 213.

393. - 1862 septembrie 29 . - Cererea de însărcinare a unui delegat din partea Episcopiei pentru predarea parchetului de pădure cu nr. 5.

Principatele – Unite Bucureşti. 1862 Luna sept(embrie) 29 Ministerul Cultelor

331

şi Instrucţiunei Publice Direcţia Administraţiei Silvice Secţiunea Biuroul Nº 16214

Subsemnatul are onoare a invita pe Pre(a) Sânţia Vo(a)stră ca să însărcinaţi o perso(a)nă din partea Episcopii care să asiste la eliberarea parchetului Nº cinci cuvenit D(omnului) posesor pe anul corentei lucrări ce se va opera de către D-nu Inginer Revizor I. Luncescu şi silvicultorul respectiv, cărora tot acum s-au dat ordinele cuvenite.

Primiţi pre(a) Sânte, încredinţarea distinctei mele consideraţiuni. Ministru <ss> Şeful Cancelariei <ss>

Pre(a) Sânţitului locotenent de Episcop de Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 137, Pachet 25, Original.

394. - 1862 octombrie 1. - Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Principatele Unite solictă sprijin pentru clădirea azilului „Elena Doamna”.

Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Principatele Unite a României Anul 1862. Luna Oct(ombrie) 1 Secţinea Nº16400

Prea sânţite Părinte!

Anexat pe lângă aceasta, am onoare a vă alătura un exemplar tipărit pentru subscriere în ajutorul clădirii Azilul Elena Doamna, pentru copii găsiţi, şi vă rog să binevoiţi a veni în ajutorul acestui filantroic Azil, cu ceia ce veţi binevoi a contribui potrivit înaltelor dispoziţii publicate prin Monitorul Oficial, Nº 158 ŞI 165, îndemnând la aceasta şi pe alţi făcători de bine, iar pentru ofrandele ce veţi trimite veţi primi în urmă chitanţe formale.

Ministru Cap Secţiei <ss> N.Racoviţă <ss> D.Ghidionescu

Prea Sânţiei Sale

332

Locotenentului de Episcop Huşului

Rezoluţie: Nº698 1862 oct(ombrie) 8

Fiindcă toţi casnicii ce au mulţumirea au contribuit înscriindu-se în listele trimise tot pentru aceasta, apoi se va propune la persoane particulare care ar avea dorinţa a contribui, trimiţându-se banii primiţi la Minister.

<ss> V(asile) Mandinescu

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f.148, Pachet 25, Original.

395. - 1862 octombrie 3. – Cererea de însărcinare a unui delegat din partea Episcopiei pentru a asista la eliberarea parchetelor de pădure posesorului moşiei târgului Huşi împreună cu Volosenii.

Principatele Unite Bucureşti. Anul 1862. Luna oct(ombrie) 3 Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice Direcţia Administraţiei Silvice Secţiunea Biuroului N. 16548

Pre(a) Cuvioase Părinte,

Subsemnatul are ono(a)re a invita pre Pre(a) Cuvioşia Vo(a)stră să binevoiţi a însărcina din partea Episcopii o perso(a)nă ca să asiste la liberarea parchetelor de pădure cuvenite pre anulu corentu d(umnealui) posesore a moşiei târgu(lui) Huşii cu Voloseni, lucrare ce are a se opera de către ingineru(l) revisor G. Dubău şi silvicultorul respectiv, cărora tot acum li s-a dat ordinele cuvenite.

Priimiţi Pre(a) Cucio(a)se părinte încredinţarea osebitei mele consideraţiuni.

Ministru <ss> Şeful Canc(elariei) <ss> Gr. Albert

Pre(a) Cuviosului Arhim(andrit) Locotenetu(lui) de Episcopie Huşiului

A.E.H., F.E.H., dosar 80 / 1862, f. 145, Pachet 25, Original.

396. - 1862 octombrie 8. – Cererea de însărcinare a unui delegat din partea Episcopiei pentru exploatarea unui parchet din pădurea de la Şchiopeni.

Principatele Unite Bucureşti. Anul 1862. Luna oct(ombrie) 8 Ministerul Cultelor şi

333

Instrucţiunii Publice Direcţia Administraţiei Silvice Secţiunea Biuroului N. 17240

Pre(a) Cuvioase Părinte,

Pentru predarea parchetului Nr° 11 din pădurea Făurenii s-au Şchiopenii de la distr(ictul) Fălciu, proprietatea Episcopi(e) de Huşi cuvenit d(umnealui) posesore V. Vrabie, spre asplo(a)tare în esfercciţiul anului 1862-1863, înnaintându-se cuvenitele lucrări către d(omnul) ing(iner) revis(or) G. Dubău şi silvicultoru(lui) respectiv, Subsemnatul are ono(a)re a invita pre Cuvioşia Vo(a)stră ca saă delegaţi o perso(a)nă din partea Episcopiei care să asiste la asemine(a) lucrare.

Priimiţi Pre(a) Cuvio(a)se părinte încredinţare(a) osebitei mele consideraţiuni.

Ministru <ss> Şeful Canc(elariei) <ss>

Pre(a) Cuviosului Arhim(andrit) Locotenetu(lui) de Episcopie Huşiului

A.E.H., F.E.H., dosar 80 / 1862, f. 155, Pachet 25, Original.

397. - 1862 octombrie 8. – Cererea de însărcinare a unui delegat din partea Episcopiei pentru exploatarea unui parchet din pădurea de la Creţeşti.

Principatele Unite Bucureşti. Anul 1862. Luna oct(ombrie) 9 Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice Direcţia Administraţiei Silvice Secţiunea Biuroului N. 17535

Pre(a) Cuvioase,

Pentru predarea parchetului Nº douesprezece cuvenită posesorului Creţieşti a Episcopiei pe anulu 1862-1863, înnaintându-se cuvenitele lucrări către d(om)nu(l) inginer revisor G. Dubău şi silvicultoru(l) respectiv; subsemnatul are ono(a)re a invita pe pre(a) Cuvioşia Vo(a)stră să delegaţi o perso(a)nă din parte(a) Episcopiei ca să asiste la asemine(a) lucrare. Primiţi Pre(a) Cuvioase încredinţare(a) distinctei mele consideraţiuni.

Ministru <ss> Şeful Canc(elariei) <ss> Gr. Albert

Pre(a) Cuviosului Arhim(andrit) Locotenetu(lui) de Episcop de Huşi

A.E.H., F.E.H., dosar 80 / 1862, f. 163, Pachet 25, Original.

334

398. - 1862 octombrie 9. - Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Principatele Unite transmite Jurnalul Consiliului de Miniştri relativ la organizarea Seminariilor.

Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Principatele Unite a României Anul 1862. Luna Oct(ombrie) 9 Secţinea Clerului Nº17467

Pre(a) Cuvioasă Părinte!

Am onoare a vă transmite în copie jurnalul Consiliului de Miniştri încheiat în şedinţa sa de la 7 septembrie, anul curent şi aprobat de Măria Sa, relativ la organizarea Seminariilor, spre ştiinţa şi regula în ceia ce vă primeşte.

Primiţi, Pre(a) Cuvioasă Părinte încredinţarea (de)osebitei mele consideraţiuni.

Ministru Şeful Secţiei <ss> N.D.Racoviţă <ss>

Pre(a) Cuvioşiei salePre(a) cuviosului Locotenent de Episcop Huşului

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862,f.159, Pachet 25, Original.

399. - 1862 octombrie 9. – Cererea de însărcinare a unui delegat din partea Episcopiei pentru predarea unui parchet de pădure de la moşia Creţeşti.

Principatele – Unite Bucureşti. 1862 Luna oct(ombrie) 9 Ministerul Cultelor şi Instrucţiunei Publice Direcţia Administraţiei Silvice Secţiunea Biuroul Nº 18070

Pre(a) Cuvioase Părinte

Pentru predarea parchetului No dousprezece cuvenit posesorului Creţieşti a Episcopiei pe anul 1862-1863, înaintându-se cuvenitele lucrări către D(om)nu(l) Inginer Revisoru(l) G. Dubău şi silvicultorul respectiv, Subsemnatul are ono(a)re a

335

invita pe Pre(a) Cuv(ioşia) V(o)astră să delegaţi o perso(a)nă din partea Episcopiei ca să asiste la asemene(a) lucrare.

Primiţi Vă rog Pre(a) Cuvioase Părinte încredinţarea osebitei mele consideraţiuni. Ministru <ss> Şeful Cancelar <ss> Gr. Albert

Pre(a) Cuv(iosului) Locotenent de Episcop al Huşului.

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 163, Pachet 25, Original.

400. - 1862 octombrie 18. - Cererea de însărcinare a unui delegat din partea Episcopiei pentru predarea unui parchet de pădure de la moşia Ivăneşti.

Principatele – Unite Bucureşti. 1862 Luna oct(ombrie) 18 Ministerul Cultelor şi Instrucţiunei Publice Direcţia Administraţiei Silvice Secţiunea Biuroul Nº 18070

Pre(a) Cuvioase Părinte

Pentru predarea parchetului No doisprezece din pădurea Ivăneşti, de la Distr(ictul) Fălciu, în priimirea D(omnu)lui posesor Dobre, spre exploatare în execiţiul anului 1862 – 1863, înaintându-se cuvenitale lucrări cătră D(om)nu(l) Inginer G. Dubău şi Silvicultorul respectiv, Subsemnatul are ono(a)re a invita pe Pre(a) Cuvioşia Vo(a)stră să delegaţi o perso(a)nă din partea Pre(a) Cuv(ioşie) Vo(a)stre ca să asiste la asemenea lucrare.

Primiţi, Vă rog Pre(a) Cuvio(a)se Părinte încredinţarea osebitei mele considerări.

Ministru <ss> Şeful cancelar(iei) <ss> Gr. Albert

Pre(a) Cuv(iosului) Locoteninte de Episcop allu Huşului

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 167, Pachet 25, Original.

401. - 1862 noiembrie 15. – Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice atrage atenţia asupra ospitalităţii ce trebuie a fi oferită de aşezămintele monahale călătorilor.

Ministerul Cultelor Anul 1862. Luna Noembrie 15 şi Instrucţiunii Publice

336

din Principatele Unite al(e) României Secţiunea 21776

Pre(a) Cuvio(a)se

Vă este cunoscut că în scopul de binefaceri al fondatorilor de mănăstiri a fost mai cu s(e)amă primirea şi adăpostirea călătorilor pe la aceste sfinte lăcaşe. Este netăgăduit că această condiţie sau şi observat necontenit până acum; Fiind însă că uneori s-au întâmplat să aud că pe la câte o mănăstire a fost refuzată ospitalitatea. De aceea, deşi îmi place a crede că nişte aseminea refuzări nu se vor fi întâmplat la vreo mănăstire decât în lipsa Pre(a) Cuvioşiei Vo(a)stre, să aveţi cea mai de apro(a)pe îngrijire a da ordine positive servitorilor subalterni, a nu-şi permite niciodată vreun aseminea refuz, care sunt încredinţat că v-ar fi chiar Pre(a) Cuvioşiei Vo(a)stre neplăcut, pe cât sciţi că ar fi cu totul împrotivitoriu nu numai princip(i)ului de binefacere de care partea cliricală este îndatorată să dea necontenit exemple, dar chiar şi dorinţei fondatorilor ce din vechime s-au păzit.

Dupe această rămâi încredinţat că şi pe viitor veţi avea aceeaşi stăruinţă ca trecătorii pe la acea Sfântă Episcopie să fie bine primiţi şi adăpostiţi încât să iasă de acolo totdeauna binecuvântând memoria fundatorilor care au avut buna cugetare de a-şi sacrifica averile spre îmbogăţirea acestor aşezăminte ce se văd atât de folositoare omenirei.

Primiţi Pre(a) Cuvio(a)se încredinţarea osebitei mele consideraţii.

Ministru Capu(l) Secţiei<ss> N. D. Racoviţă <ss> D. Ghidionescu

Pre(a) Cuvioşiei SalePărintelui locotenent de Episcop al Huşului

Rezoluţie: No 8221862 Noemvr(ie) 24

Deşi tot musafiriul ce a venit la ace(a)stă Episcopie s-a tratat bine şi cu îndestulare dupre putinţa casei, dar spre a nu se comite pe viitor vreun refuz musafirilor, apoi se va da ordin Canonarhului şi Economului a fi cu îngrijire la sosirea musafirilor de ai întâmpina bine cu întreţinerea după putinţa Casei.

<ss> V. Mandinescu

A.E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 191, Original, Pachet 25.

402. -1862 noiembrie 20. – Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice cere delegarea unei persoane de Episcopia Huşilor pentru a asista la predarea unui parchet de pădure din moşia Stănileşti.

337

Ministerul Cultelor Bucureşti Anul 1862. Luna Noembrie 20 şi Instrucţiunii Publice Direcţia Administraţiei Silvice Biuroul No 22382

Pre(a) Cuvio(a)se Părinte

Pentru predarea parchetului No 12 din pădurea moşiei Stălineşti de la Destr(ictul) Fălciu, proprietate a ace(lei) Episcopii, cuvenit D(umnea)lui posesore Hasnasiu, spre esplo(a)tare în eserciţiul anului 1862-1863, autorizându-se D(om)nu(l) inginer revizor G. Dubău şi silvicultorul respectiv, subsemnatul are ono(a)re a înainta pe Pre(a) Cuv(ioşia) Vo(a)stră a delege o perso(a)nă din partea Episcopiei spre asistare.

Primiţi Pre(a) Cuv(ioase) Părinte încredinţarea asebitei mele considerări.

Ministru <ss> Şeful Cancelar(iei) <ss> Gr. Albert

Pre(a) Cuviosului Locotenent de Episcop al Huşului

A.E.H., F.E.H., dosar 80 / 1862, f. 195, Original, Pachet 125.

403. -1862 decembrie 7. – Iconomul T. Gavriliţă, fost protoiereu a unei părţi a districtului Fălciu, cere intervenţia Episcopiei în vederea pensionării sale.

Prea Cuvioase Părinte!

Aştept acum mai bine de un an ca, conform promisiunii Prea Cuvioşiei Voastre, să fiu pensionat pentru serviciul ce am desăvârşit Ţării şi Episcopiei ce administraţi; şi nime(ne)a încă nu mă cheamă, pentru ca să-mi dea ceva.

Vă rog, cu respect, mai interveniţi încă o dată cătră locul competent pentru ca să mi se dea pensia, ce şi legea îmi dă dreptate a primi, aşa precum sunt istirisit de zilnica hrană şi avutul ce cuno(a)şteţi că am l-am eraticat ţinându-mi până acum familia.

<ss> T. Gavriliţă 1862 decemvrie 7 zile

Prea Cuvioşiei SaleD.D. Archimandritului Melchisedec Locotenent de Episcop

Huşului

A.E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 207, Original, Pachet 25.

338

404. -1862 decembrie 11. – Intervenţia Episcopiei Huşilor pe lângă Ministerul cultelor în vederea pensionării iconomului T. Gavriliţă, fost protoiereu a unei părţi a districtului Fălciu.

La ministerul cultelorN. 1141

1862 Decemv(rie) 11

Încă din anul trecut 1861 prin adresa N. 347 din 8 mai s-a comunicat Domnului Ministru al Cultelor starea de bătrâneţe şi neputinţă a Sf(inţiei) sale Iconomului T. Gavriliţă, ce a servit ca protoiereu secţiei 10 de Fălciu timp aproape de 30 ani şi totodată s-a mijlocit înscrierea lui între pensionari şi Domnul Ministru prin adresa N. 5525 din citatul an a făcut cunoscut subscrisului că se va ave(a) în privire la redeschiderea adunărei; fiind deci că până acum numitul Iconom nu s-au înscris între pensionari şi prin suplica ce a dat acum la ace(a)stă episcopie, se ro(a)gă a se mijloci cătră Domnia Vo(a)stră pentru a lui pensionare, Subscrisul vă poftesc ca să binevoiţi a ordona cele cuvenite pentru pensionarea numitului Iconom, căci cu adevărat este lipsit de cele necesare spre vieţuire to(c)ma la bătrâneţe.

A.E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 208, Conspect, Pachet 25.

404a. -1862 decembrie 12. - Recomandarea ministrului cultelor şi instrucţiunii ppublice pentru tabloul Deşteptarea României.

Ministerul Cultelor Anul 1862. Luna Decembrie 12 şiInstrucţiunii Publice dinPrincipatele Unite ale României

Prea cuvioase,

D(omnul) G.M.Tătăr(ă)scu pictorul, a elaborat un Tablou mare, ce reprezintă Deşteptarea României, pe care este decis al sco(a)te în litografia cea mai frumoasă la Paris; Subsemnatul convins, că tot Românul se cuvine a avea un asemenea preţios Tablou, îl recomandă cu (de)osebire şi Prea Cuv(ioşiei) Vo(a)stre şi vă invită că de ve-i primi acel tablou să comunicaţi Ministerului, pentru câte exemplarea primiţi a vă abona; având în vedere că preţul unui exemplar este de un galben.

Primiţi Prea Cuvioase încredinţarea Înaltei mele consideraţii.Ministru Şeful Secţiei

<ss>N.D.Racoviţă <ss>

Prea Cuviosului Arhimandrit Melchisedec Locotenent de Episcop al Eparhiei Huşi.

339

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 222, Pachet 25, Original.

405. - Nedatat, posibil de la sfârşitul anului 1862.- Arhiereul Neofit Scriban şi Arhimandritul Melchisedec Ştefănescu întervin la Minister în problema articolului 29 din legea arendării moşiilor clericale.

D(omnu)le Ministru!

Subscrişii Arhiereul Neofit Scriban, Rectorul Seminarului din Monastirea Socola şi Arhimandritul Melchisedec, Locotenent de Episcop al Huşilor, din Moldova, citind condiţiunile elaborate de D(umnea)v(oa)stră pentru arendarea moşiilor clerului, socotim de a noastră datorie a vă aduce la cunoştinţă următoarele:

1) În condiţiunile cu care până acum se arendau moşiile clerului din Moldova se punea îndatorire arendaşilor de a da preoţilor şi dascălilor de pe satele arendate, pe lângă legiuitele locuri de hrană şi lefi în bani, anume: preoţilor câte 800 lei, iar dascălilor câte 400 lei. Dar în condiţiunile actuale, la art(icolul) 9, se pomeneşte numai de locurile de hrană ce are a da arendaşii servitorilor bisericeşti. În neştiinţă deci de regularea ce veţi fi făcut pentru plata acelor lefi ca şi în trecut, şi totodată în îngrijire ca nu din scăpare de vedere să se sară lefile servitorilor Bisericeşti, mai ales când tot în acele condiţiuni la artic(olul) 15 nu s-a uitat a se pune în sarcina posesorilor îndatorirea de a plăti lefi pădurarilor câte trei sute lei ca şi în trecut,Subscrişii vă roagă, D(omnu)le Ministru, ca să vă fie milă de servitorii bisericeşti şi să regulaţi ca şi pe viitor ei să nu fie lipsiţi de dreptele lor salarii ce le-au avut şi până acum; Şi mai vârtos să întindeţi ace(a)stă măsură părintească a guvernului şi la moşiile monastirilor închinate, unde până acum, afară de locurile de hrană nu se dă nimic preoţilor şi celorlalţi servitori ai bisericii.

2) La articolul 29 se împuternicesc arendaşii a lăsa pe seama monastirilor şi a schiturilor pentru propria lor îndestulare grădinele de legume şi pomii roditori, în întindere numai de 30 pogoane, care fac 12 fălci, înţelegându-se de la sine că arendaşii sunt în drept a lua totul locul de la Monastiri ce l-au avut până acum, care ar trece peste acel număr de pogoane.

D(omnu)le Ministre! În Moldova s-a luat mai dinainte de către guvern toate moşiile şi vetrele Monastireşti, lăsându-se pe se(a)ma lor numai atât loc cât a fost neapărat după nevoile speciale ale fiecărei case, adică pe lângă grădinile de legume şi pomi, încă o (...) întindere de fânaţ şi islaz pentru ţinerea vitelor casei şi pentru ale o(a)speţilor ce vin la Monastiri. Şi aceste locuri la unele sunt mai mari, la altele mai mici, după numărul petrecătorilor în ele şi a o(a)speţilor ce le vizitau, precum şi a vitelor ce s-a socotit de trebuinţă a se lăsa pentru hrana Monastirilor. Fără îndoială la multe din acele Monastiri locul lăsat pe se(a)ma lor cuprinde 30 pogoane (...) şi mai mult, numai în grădinile de legume şi pomi, şi dacă s-ar aplica această condiţie Monastirile s-ar vedea deodată lipsite de locurile lăsate pentru islaz şi fânaţ, şi prin urmare fără putinţă de a ţine vitele necesare pentru hrană (căci ei trăiesc cu fruptul de la vaci mai mult) şi pentru alte carături, precum Monastirea Neamţuli căreia i s-a lăsat pe se(a)mă 100 vaci, 40 boi şi 20 cai, şi unde în curgerea unui an vin mii de vizitatori, care toţi trebuie să aibă ospitalitate împreună cu vitele lor.

340

Tot aşa este cu chinoviile Văratec, Agapia, Vorona, Râşca, Slatina, Bisericani, Pângăraţi, etc. Episcopia de Huşi numai în prejmuirile sale, care cuprind Curtea, grădina de plimbare cu florăria, grădina de pruni şi ce(a)irul , cuprind peste 30 pogoane, şi grădinile de legume ce posedă astăzi Episcopia, desigur, în puterea acelui articol, le-ar reclama arendaşul şi Episcopia se va vedea lipsită de legume şi silită a le cumpăra şi a se încărca bugetul cu 200 galbeni mai mult numai pentru acest articol.

Monastirea Socola, unde este Seminarul cu un internat de 150 elevi, cuprinde în împrejmuirile sale, cu grădinile şi ce(a)irul pentru vite la 60 de pogoane, care toate sânt îngrădite. Arendaşul se împuterniceşte prin articolul 29 din condiţiuni a lua pe se(a)ma sa prisosul de la 30 pogoane.Dar fiind că Seminarul nu poate să rămână fără acel loc ce posedă astăzi, Ministerul va fi silit al cumpăra de la arendaş, scăzândul din câştiu şi a lăsa acel loc tot în stăpânirea Seminarului; căci din grădinile cuprinse în el se ţine Seminarul cu legume toată vara şi rămân parte şi pe iarnă; Şi a le cumpăra din oraş, lasă că ar trebui a se spori mult condeiul menajului, dar apoi nici este cu putinţă, fiind că seminarul este departe de oraş.

Tot de asemenea greutăţi mai mari sau mai mici are a ridica acel articol şi pe la toate celelalte Monastiri în privirea locului ce s-a lăsat până acum şi care li se ia prin el.

Subscrişii văd în acesta cea mai mare strâmbătate şi dărâmare a Sfintelor lăcaşuri.

Şi chiar din punctul de vedere politic, din respectul unirii noastre, de la care toate stările aşteaptă îmbunătăţire şi regulare dreaptă în totul, acel articol este lovitor. Închipuiţi-vă, D(omnu)le Ministre, ce tristă impresiune va fi pentru creştinii de dincolo de Milcov şi ce dezolaţie pentru Monastiri, când după abia cu doi ani în urmă li s-a luat moşiile, făgăduinduli-se toate îmbunătăţirile şi nu s-a făcut nimic, după ce doi ani privesc cu durere că nu li se dă nici sumele fixate prin buget pentru hrană şi îmbrăcăminte; acum cea întâi acta din partea Ministerului Unirii să fie a le lua şi puţinele locuri de hrană ce li s-a fost lăsat şi a le da arendaşilor. Afară de aceasta mai este încă o consideraţie politică de o foarte mare însemnătate. Este agitată chestia Monastirilor închinate, guvernul voeşte a lua pe seama sa acele Monastiri, spre a introduce acolo regula. Însă, făcând aşa mare nedreptate Monastirilor pământene prin luare de la ele a o parte esenţială din mijloacele lor de subzistenţă ce li s-a fost lăsat de mai înainte, se dă a înţelege tuturor că guvernul este aproape acum de a desfiinţa cu totul Monastirile. Iar aceasta face un serviciu foarte rău ţării în chestia Monastirilor, dând egumenilor greci şi apărătorilor lor un argument puternic de împotrivire la amestecul guvernului în administrarea moşiilor acelor monastiri.

Vă rugăm deci, D(omnu)le Ministre, în numele Bisericii, a înfrăţirii Românilor şi a solidităţii unirii noastre politece, ca să modificaţi acel articol în sensul ca arendaşii să nu aibă nici un amestec în locurile cuprinse în grădinile Monastirilor, a islazurilor şi a fânaţelor lăsate până acum în dispoziţia caselor Bisericeşti. Şi să fiţi sigur că acele locuri nu numai că nu sânt de prisos, încă sânt mai puţine pe la multe Monastiri, decât strictul necesar, şi ele sânt calculate de către (...) comisia rânduită de guvern în 1859.

341

Încă odată apelăm la sentimentele Domniei Voastre de creştin şi român, ca să scutiţi cu înţelepciunea D(umnea)voastră casele bisericeşti din Moldova de o mare perturbaţiune

A. E. H., F. E. H., dosar 80/1862, f. 215-217, Pachet 25, Conspect

406. - 1862 octombrie 22. – Cererea de însărcinare a unui delegat din partea Episcopiei pentru predarea unui parchet de pădure de la moşia Ivăneşti, posesorului Dobre din Huşi.

Principatele – Unite Bucureşti. 1862 Luna oct(ombrie) Ministerul Cultelor şi Instrucţiunei Publice Direcţia Administraţiei Silvice Secţiunea Biuroul Nº 18070

Pre(a) Cuvioase Părinte

Pentru predarea parchetului No dousprezece din pădurea Ivănesci de la Distr(ictul) Fălciu, în primirea D(umnea)lui posesore Dobre spre exploatare, în eserciţiul anului 1862-1863, înaintându-se cuvenitele lucrări către D(om)nu(l) Inginer Revisoru(l) G. Dubău şi silvicultorul respectiv, Subsemnatul are ono(a)re a invita pe Pre(a) Cuv(ioşia) V(o)astră să delegaţi o perso(a)nă din partea Pre(a) Cuv(ioşiei) Vo(a)stre ca să asiste la asemene(a) lucrare.

Primiţi Vă rog Pre(a) Cuvioase Părinte încredinţarea osebitei mele considerări. Ministru Şeful Cancelar <ss> Gr. Albert

Pre(a) Cuv(iosului) Locotenent de Episcop al Huşului.

Rezoluţie: 1862 oct(ombrie) 22 Se va însărcina din partea Episcopiei pe cuvioşia sa Protos(inghelul) Nectarie P(ărintele) Dir(ector) <ss> V. Roşculescu

A. E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 167, Pachet 25, Original.

407. -1862 octombrie 28. – Iconomul V. Halunga, fost protoiereu al districtulul Vaslui, solicită strămutarea în Eparhia Mitropoliei Moldovei.

Prea Cuvioase Părinte

342

Mulţămirea me(a) şi interesul spiritual şi material povăţuindu-mă a mă strămuta cu totul din această Eparhie în a Sf(intei) Mitropolii din Moldova şi anume în Rezidenţa Destrictului Iaşi, plecat vă rog Prea Cuvioase Părinte să binevoiţi a-mi elibera actul cuvenit de strămutare în care să se arăte că am vo(i)e a lucra cele Sf(i)nte / dacă mă consideraţi că măcar acest drept merit al poseda.

Primiţi vă rog încredinţarea osebitei mele stime.

<ss> V. Halunga Iconom 1862 octombrie în 28 zile

Prea Cuvioşiei SaleD. Domn Arhimandritu(l) Isidor, pentru locul de (loco)tenent de

Episcop Eparhiei Huşi.

A.E.H., F.E.H., dosar 71 / 1862, f. 130, Original, Pachet 24. Obţine cartea de strămutare la 31 octombrie 1862. Vezi Ibidem, f. 131.

408. -1862 octombrie 30. - Episcopia Huşului solicită intervenţia Prefecturii districtului Fălciu în vederea aprovizionării cu lemne de către posesorii moşiilor Buneşti şi târgului Huşi.

Nº 1061 1862 oct(ombrie) 30

Prefecturii de Fălciu,

Domnul Petrache Scheletti, posesorul moşiei Buneşti şi D(omnul) Nicolai Tulbure, posesorul moşiei Târgului Huşi, prin contractele de împosesuire a citatelor moşii, sânt îndatoriţi a transporta la Casa Episcopiei de Huşi un număr (de) stânjeni lemne pentru foc în fiecare an; Fiind deci că timpul este înaintat şi Domnii Posesori după to(a)te stăruinţele făcute din partea Casei nu şi-au început măcar transportul , aşa încât Episcopia acum nu are decât şapte palme lemne care nu sânt de agiuns nici pentru do(u)ă zile. Subscrisul deci vă pofteşte D(omnule) prefect ca să binevoiţi a pune îndatorire D(omni)lor posesori ca cât se va putea mai grabnic să trimită lemne la Episcopie.

A.E. H., F. E. H., dosar 81 / 1862,f.24,Pachet 25, Conspect.

409. -1862 noiembrie 4. – Protoiereul districtului Covurlui cere mijlocirea Episcopiei pentru eliminarea dascălilor de la darea şoselelor.

Principatele Unite Galaţ(i) 1862 Noemvri(e) 4 Protopopia Judeţului Covurlui Secţia I Nº 743

Prea Cuvioase Părinte!

343

Această Protopopie, mijlocind la Prefectura districtuală de-a ordona judeţilor seteşti şi perceptorilor de oraşe de a nu împlini banii dării şoselilor de pe la dascăli, conform ordinului Ministrului Finanselor, publicat prin Monitorul Nº 98, din anul curent, drept rezultat cu adresa Nº , răspunde că protoieria să se adreseze la Ministerul de Culte şi acesta prin înţelegere cu cel al Finanselor să reguleze şi să ordoneze scăderea servitorilor bisericeşti de la darea şoselilor, - în urmarea căreia subsemnatul cu tot căzutul respectiv vă roagă să binevoiţi a mijloci locului competent scăderea de la asemenea dare a dascălilor; Şi totodată a li se înapoi(a) şi plata ce le-au luat pentru aseminea dare pe trilunia a 2 a – 3 şi a 4 a din anul curent, spre a nu rămânea bieţii oameni păgubaşi şi totodată asupriţi în faţa legilor statornicite.

Primiţi vă rog Pre(a) Cuvioase Părinte încredinţarea Prea osebitei mele consideraţii.

Protoiereu Secretar<ss> Budescu Iconom <ss>Ştefănescu

Prea Cuvioşiei SalePărintelui Arhimandrit Melchisedec – Locotenent de Episcop Huşului

A.E. H., F. E. H., dosar 80 / 1862, f. 187, Original, Pachet 25; Se intervine la Ministerul de Culte şi Instrucţiune Publică prin adresa N. 1801(Vezi Ibidem, f. 188)

410. -1863 ianuarie 3. - Circulară prin care se aduce la ştiinţa protoiereilor hirotonirea arhimandritului Melchisedec în arhiereu şi primirea numelui Tripoleos, în vederea pomenirii de către preoţi la slujbele bisericeşti.

Nº2La toţi protoiereii Eparhi(e)i

La 30 a trecutei luni Decembrie, Preacuviosul locotenent de Episcop

Huşului, primind înalta hirotonire de Arhiereu cu supranume(le) de Tripoleos, se face aceasta cunoscut p(rea) c(uvioşiilor) v(oastre) spre ştiinţă şi regulareacelor cuvenite din partevă,spre pomenire la d(umnezei)eştile slujbe.

A. E. H., F. E. H., dosar 119 / 1863, f.1, Pachet 30,Conspect.

411. -1863 ianuarie 3. - Iconomul A. Frimu, protoiereul districtului Vaslui raportează pomenirea în biserici a arhimandritului Melchisedec Ştefănescu, Locotenent de Episcop, al Eparhiei Huşilor.

Principatele Unite 1863 Ianuarie 5 Protoieria Sec(ţiei) a II(a) de Vaslui

344

Domnule meu!

Oficia N.2 ce mi-aţi comunicat cu data de la 3 s-a realizat încă de la 2 ianuarie – încunoştiinţând pe preoţii din iurisdicţie aceştii protoierii prin circularele No 2 şi 3; căci positiv înştiinţându-mă lăturalnic s-a şi pomenit în biserica din Vaslui, chiar în zio (ziua) de întâiu ianuarie la D(umne)zeesca servire, iubitorul de D(umne)zeu Episcopul nostru Mel(c)hisedec pentru care cu onor vă înştiinţăm.

Primiţi Domnul meu asigurare(a) pri diosebitei mele consideraţii. Protoiereu

<ss> Iconomul A. Frimu

Domniei sale Domnului Vasile Măndinescu derector Sf(intei) Episcopii de Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 119/1863, f. 5, Originaş, Pachet 30

412. -1863 ianuarie 14. - Protestantul Ioachim Zilberg solicită primirea între fiii Bisericii Ortodoxe.

Preo Sfinţite Stăpâne

Subscrisul Ioachim Zilberg de cultul protestant, având mulţumire proprie a adopta religia ortodoxă, cătră acest scop dar odată cu aceasta prezint actul botezului în religia protestantă. Vă rog întrutotul umilit, binevoiţi Preosfinţite Stăpâne a regula priimirea la credinţa ortodoxă prin forma cuvenită.

Preosfinţiilor voastre fiiu sufletesc<ss> Ioachim Zilberg

1863 ghenar 14

Rezoluţie: 1863 Ianuar(ie) 14 Considerând că canonul VII le al Sinodului 2 le icumenic, opreşte a reboteza chiar pe ereticii care atacau dogma fundamentală a chrestinismului, dogma despre Sfânta Treime, precum d(e) e(xemplu) arienii şi macedonienii; Considerând că luteranii mărturisesc dogmele fundamentale ale chrestinismului, întocma(i) ca şi biserica orthodoxă, precum dogma despre S(f)ânta Treime, despre întruparea Fiului lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră şi sunt botezaţi odată în numele S(f)ântei Treimi; Considerând că eterodoxia luteranilor se atinge numai de unele puncte ale înveţeturii chrestine; Considerând că chiar biserica orthodoxă română mai înainte era datină a primi pe luterani la ortodoxie nu prin rebotezare, ci numai prin catihizare şi ungere cu S(fân)tul Mir, precum arată Evchologarele no(a)stre, care arată anume rânduiala cu care să se prime(a)scă ereticii şi schismaticii ce vin la credinţa ortodoxă; Considerând că şi în vecina ţeră orthodoxă Rosia, aceşti prozeliţi se primesc numai prin ungere, dovadă între altele chiar cazul întâmplat în anul acesta la Paris, cu un preot catolic ce s-a convertit la Orthodoxie şi s-a primit numai prin catihizare şi ungere săvârşită de preotul orthodox în biserica orthodoxă rosiană

345

de acolo; Considerând că obiceiul introdus la noi de un timp de a reboteza pe eretici şi schismatici împiedică pe mulţi din aceştia de a trece la orthodoxie, numai pentru că prin condiţia de a se reboteza, ei se văd pre înjosiţi şi reduşi tot la o catigorie cu păgânii şi cu necredincioşii. De aceea primindu-se declaraţia prin aceasta din partea D(umnea)lui Ioachim Zilberg, de religie protestant, că doreşte a îmbrăţoşa confesiunea Bisericii Orthodoxe şi luându-se în privire chiar stăruitoarea rugăminte de a nu fi rebotezat ca cum n-ar fi fost nici decum creştin, se hotărăşte:

1) D(umnea)lui se va supune mai întâi catehizării de cătră însuşi subscrisul făcându-i cunoscute dogmele prin care biserica ortodoxă se deosebeşte de confesiunea luterană.

2) Se va cere de la D(umnea)lui declaraţia în scris că primeşte acele dogme ale Bisericii ortodoxe şi le va ţinea în toată viaţa sa.

3) Se va învăţa rugăciunile obicinuite chrestinilor ortodoxi şi în tot timpul acestei pregătiri va urma la biserică la Sfintele serviri.

4) După săvârşirea catihizaţiei se va face orânduiala înbisericirii şi a ungerei cu S(f)ântul Mir dupre cum ea se arată în Euchologion (pag. 474 – 484 ediţia de Bucureşti, 1858).

5) Se va libera d(umi)sale Zilberg atestat adeveritoriu că D(umnea)lui s-a numit între fii Bisericei Ortodoxe, având înaintea Bisericii to(a).

<ss> A(rhimandritul) Mel(c)hisedec

A. E. H., F. E. H., dosar 54/ 1863, f. 15, Original, Pachet 27

413. -1863 ianuarie 19. - Invitaţia adresată de ministrul cultelor şi instrucţiunii publice arhimandritului Melchisedec Ştefănescu de a participa la lucrările Consiliului Superior al Instrucţiunii, urmată de rezoluţia sa prin care solicită înlocuirea în Consiliu.

Ministerul Cultelor Bucureşti, Anul 1863, Luna Ianuar(ie) 19 şiInstrucţiunii Publice Nº 1227

Sunteţi invitat a veni (î)n Bucureşti,spre a lua parte,după debuientia(?) ce este,la lucrările Consiliului Superior de Instrucţiune publică.

Primiţi Prea Sânte Părinte,asigurarea(de)osebitei mele consideraţii.

<ss> Ministru <ss> Şefu(l) secţiei

Prea Sânţiei Sale Arhimandritului Mel(c)hisedec Locotenentul Episcop Huşi.

Rezoluţie: 1863 Ianuar(ie) 21

Să se răspundă D(omnu)lui Ministru că trebuinţele administraţiei eparhiale,ce au fost părăsite cu petrecere(a) mea de 8 luni de zile în Bucureşti în

346

anul trecut,reclamă nelipsirea mea de la Eparhie şi în urmare,spre a nu se paraliza prin absenţa mea lucrările Consiliului Superior,la care am făcut parte în curgere de 5 luni,să binevoiască a denumi o altă persoană în locul meu de membru al acelui Consiliu.

<ss> Arh(imandrit) Mel(c)hisedec

A.E. H., F. E. H., dosar 115 / 1863,f.13,Pachet 30,Original.

414. -1863 ianuarie 19. - Ioan Cogean solicită decretul de numire în calitatea de membru a Consistoriei în locul iconomului Neculai Donea, demisionat.

No 42 1863 Ianuarie 19

Prea Sfinţite Stăpâne !

Indulgenţa şi dragostea părintească ce Prea Sf(inţia) V(oatră) a-ţi arătat şi arătaţi asupra-mi, atât din copilărie cât şi în prezent, mi-au dat îndrăzneala a mă apleca astăzi la picio(a)rele Pre(a) Sf(inţiei) V(oastre) şi a vă anonţa, căci conform Oficiei Pre(a) Sf(inţiei) Vo(a)astre cu Nº 942 din 5 septembrie anul încetat a mă numit în postul de membru al (a)cestei consistorii în locul demisionatului iconom Neculae Donea şi fiindcă prin menţionatra oficie se zice că îndată după venirea Pre(a) Sf(inţiei) V(oastre) de la Bucureşti mi se va (e)libera un decret pentru asemine(a) funcţie, de aceea cu tot respectul venind vă rog ca de ve-ţi găsi cuviinţa să binevoiţi a-mi da un aseminea act spre a-mi servi din corajare şi regula.

<ss> I(oan) Cogean Rezoluţie: 1863 Ianuar(ie) 21

Să se facă decretul cerut cu arătare de timpul de când a păşit în funcţia de membru la consistorie.

<ss> Melchisedec

A.E. H., F. E. H., dosar 120 / 1863, pachet 30, Original

415. - 1863 februarie 23. - Melchisedec primeşte 600 lei pentru activitatea desfăşurată ca membru al Consiliului Superior de Instrucţiune.

Ministerul Cultelor Anul 1862 Luna Febr(uarie) 23 şi Instrucţiunii Publice din Principatele Unite a României Nº 26304

Prea Cuvioase Părinte,

347

Am ono(a)re a vă înainta cu aceasta mandatul Domnului Ministru Nº 6170 de lei 600, suma cuvenită pe 18 zile pentru postul de Membru al Consiliului Superior de Instrucţiune.

Primiţi Pre(a) Cuvioase Părinte stima ce vă conserv.

Şeful Contabilităţii <ss>

Prea Cuviosului Arhimandrit Mel(c)hisedec Locotenent de Episcop de Huşi

A.E. H., F. E. H., dosar 115 / 1863, Pachet 30, Original.

416. -1863 martie 12. – Protoiereul de Tutova propune Episcopiei să nu mai învoiască vieţuirea ieromonahului Vichentie la biserica fostului schit din satul Bursuci, propunere neacceptată de Melchisedec Ştefănescu.

Berlad 1863 Martie 12Principatele Unite Române

Protopopia Secţia Iea de Tutova Nº 245

Prea Sfinţite Stăpâne!

Conform stăpâneştii rezoluţii a Prea Sfinţâia Voastră Nº 288, pusă pe suplica Ieromonahului Vichentie din satu(l) Bursucii, cu profund respect odată cu reînapoierea suplicii vă aduc la cunoştinţă relaţia ce-mi ordonaţi prin mencionata rezoluţie că arătările cuprinsă din zâsa suplică mie îmi sânt necunoscute şi nici (nu) le pot constata de adivărate. Iar încât priveşte pentru B(i)s(erica) din pomenitul sat protopopia o cunoaşte B(i)s(erică) de mir, iar nu schit, fiindcă nici călugări nu sânt alţii afară de suplicant şi nici regulă călugărească nu să păzăşte la această B(i)s(erică), ci întocmaica şi la alte bisărici de enorie.

Vreo p(i)edică morală care să nu-i învoească şiderea suplicantului la acest loc nu-i alta decât că biserica este în mijlocul satului şi locuitori(i) sânt la n(umăr) 72, precum de aceasta v-am anonsat prin referatul Nº 612 din ecspirat anul 1862, care sânt căutaţi de numitul la sufleteştele rândueli, fiind lipsă de preotu(l) mirean. Apoi lesne se înţelege că un călugăr mai ales tânăr, trăind în mijlocul unui asemenea popor să poate sminti.

Prin urmare subsemnatul este de socotinţă, dacă şi Prea Sfinţiea Voastră veţi acorda, spre a lipsi tot presupusul a numai învoi suplicantului şiderea sa la această B(i)s(erică) , că deşi să găsăşti mare nevoi(e) de preot, dar lăcuitorilor dacă la va trebui preot îşi vor căuta.

În toate aceste(a) rămân la înalta Prea Sfinţiea Voastră buna vroinţă ca să hotrâţi ace(i)a ce veţi găsi de cuviinţă-

Primiţi vă rog Prea Sfinţite Stăpâne încredinţarea prea diosăbitei mele consideraţiuni şi de devotamentul meu ci vă păstrez.

348

Protoiereul Secretar<ss> Iorgu Chiru Iconom <ss>

Prea Sfinţiei Sale D.D Mel(c)hisedec Tripolios

A.E. H., F. E. H., dosar 95 / 1863, f. 55, Original, Pachet 29.

417. -1863 martie 12. - Comandanţii corpurilor de pompieri şi jandarmi din Bârlad îl recomandă pe preotul Dimitrie Zarimba locotenentului de episcop Melchisedec Ştefănescu pentru acordarea calităţii de duhovnic şi a rangului de iconom.

Principatele Unite 1863 Martie 12Comandanţi corpurilor depompieri şi jandarmi din Bârlad

Corpurile de pompier(i) şi jandarmi staţionaţi în acest oraş comendundu-să de subscrişii, au avut mare necesitate de un preot.După pilda celorlalte trupe de linie l-au angajat pe părintele sachelar Dimitrie Zarimba,servitor la biserica catedrală numotă Domnească unde şi trupele militatre triumfă în (î)naltele zile pentru pentru cel I corp de la anul 1848,iar pentru cel al II-le(a) corp de la 1857.Având dar în vedere silinţa ce a arătat de atunci şi până în prezent prin necurmatele osteneli la (îm)plinire(a) sarcinei sale prin insuflare(a) de datorii gradelor inferioare,în moral(ă),religie,credinţă,către guvern şi patria noastră,mutabil din convincţia noastră,este meritabil de recomandaţie.Pătruns dar de arhipăstoreasca Voastră îngrijire şi generosul suflet care ştiţi a răsplăti ostenelele,binevoiţi a lua în privire că acest preot încă până acum nu-ş(i) are căpătat blagoslovenia de duhovnic,noi îl prezentăm Pre(a) Sfinţiei Voastre şi ne rugăm a considera aste împrejurări spre a i se hărăzi blagoslovenia de duhovnic,cât şi gradul de iconom pentru încurajare pe viitor,bineînţelegându-se Pre(a) Sfinţâte că asemenea cerere de recompensă este nestrămutata dorinţă a noastră pentru preotul comănzilor.

Binevoiţi vă rugăm Pre(a)Sfinţite a primi încredinţare pre(a)diferitei noastre consideraţii. <ss> Probabil Mărculescu <ss> Comandant Comp(aniei) II de jandarmi Indescifrabil

Pre(a) Sfinţiei SalePărintele Mel(c)hisedec locotenent de episcop Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 95 / 1863,f.61,Pachet 29,Original.

349

418. -1863 martie 19. - Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice înştiinţează Episcopia Huşului despre obligativitatea desfăşurării ceremonialului bisericesc numai în limba română.

Ministerul Cultelor Bucureşti, anul 1863 Luna Mart(ie)19 şi

Instrucţiunii Publice Secţiunea Clerului N°8182

Prea Sfinţite Părinte!

Prin referatul N° 7162 supuindu-se Consiliului de Miniştri, că fericiţii întru amintire Domni Matei Basarab şi Vasile V.V.D., au desrobit în secolul al XVII-lea şi statul şi biserica română de limba slavonă, dar sub domnia fanarioţilor o altă limbă străină a venit de a înlocuit treptat, şi în cultură şi chiar în treburile publice limba naţională, această limbă a fost acea grecească, ca de la reaşezarea Domniilor pământene limba română a redobândit toate drepturile în afacerea ţării, nu a fost însă aşa şi în biserica noastră; aici prin o vinovată toleranţă sau indiferenţă a capilor clerului român, limba greacă a urmat a fi limba domnitoare în mai multe lăcaşuri Dumnezeeşti,ocupând întâetatea în strana dreaptă şi lăsând prin urmare limba naţională într-o poziţie inferioară ; consiliul prin jurnalul încheiat în şedinţa de 15 a curentei luni sub preşedenţia Înălţimii Sale Domnului stăpânitor, a hotărât ca de astăzi înainte în toate Mănăstirile şi bisericile statului, cultul celui Atotputernic, să se serbeze numai în limba română, care hotărâre s-a şi întărit de Înălţimea sa prin domneasca ordonanţă N° 272.

Despre aceasta cu onoare vă fac cunoscut Prea Sfinţite Părinte şi vă rog să binevoiţi a da de indată ordin tuturor egumenilor Monastirilor şi superiorilor celorlalte biserici din acea eparhie, ca cultul divin să se serbeze numai în limba română, ordonând totodată protoiereilor de districte ca această măsură să se aplice nestrămutat în toate Mănăstirile şi bisericile şi să fie cu priveghere a se păzi întocmai, iar de lucrările ce veţi înainta întru aceasta, cu onoare vă rog Prea Sfinţite Părinte, să binevoiţi a comunica ştiinţa şi subscrisului.

Primiţi, vă rog Prea Cuvioasă Părinte încredinţarea pre (de)osebitei mele consideraţiuni. Ministru Cap.Secţiei <ss> <ss>D.Ghidionescu

Prea Sfinţiei SaleArhiereului Melchisedec Locotenent de Episcop Huşiului

A. E. H., F. E. H., dosar 114 / 1863, f.21, Pachet 30, Original.

419. -1863 martie 20. -Comitetul şcolar din Huşi recomandă pe profesorul Vasile Săghinescu Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice pentru titlul de definitiv.

350

Comitetul Şcolilor 1863 martie 20Primare din Huşi

Domnule Ministru!

Profesorul clasei a I-a de la şcoala a II-a,d-lui V.Săghinescu este confirmat provizoriu cu decretul fostului Minister din Moldova,anul 1861,No.11846. Membrii acestui comitet văzând acum la trei examene diligenţa ce au arătat cu elevii şi încredinţându-se că d-lui Săghinescu merită de a fi profesor încă de alte clase mai sus,apoi cu respect vin a vă ruga pe D(omn)ia Voastră să binevoiţi a confirma pe numitul tânăr definitiv.

Primiţi,Vă rog D-le Ministru încredinţarea osebitei noastre consideraţiuni.

<ss> <ss> <ss> I.Dumbravă

D(om)niei SaleD(omnu)lui Ministru de Culte şi Instrucţiune Publică a Moldo-României.

D.A.N.I.C., F.M.C.I.P., dosar 59 / 1863,f.10,Original.

420. -1863 aprilie 27. - Protoiereul de Tutova despre adresa Ministerului Cultelor comunicată stareţei de la mănăstirea Adam, vieţuitorilor de pe lângă fostele schituri, epitropilor şi preoţilor.

Principatele Unite Române Bârlad 1863 Aprilu 6 Protopopia Secţia I de Tutova N. 330

Preasfinţite Stăpâne!

Conform Stăpâneştii Oficii a Prea Sfinţiei Voastre, No 439, dindată am comunicat copii(e) de pe copia adresăi Ministerului Cultelor ce-am primit-o pe lângă menţionata oficii(e), stareţii monastirii Adam, silitorilor de pe la desfiinţatele schituri, tuturor epitropilor de pe la bisăricile unde sânt înfiinţate epitropii, precum şi tuturor preuţilor parohiali din dispărţirea cemi este încredinţată, arătându-le ca să să convinge şi să aplice cele cuprinsă în zisa adresă.

Rămâindu ca şi eu însumi a observa de a să pune în aplicaţie cele ce-mi ordonaţi.

Despre care cu profund respect vă aduc la cunoştinţă regula ce am făcut-o.Primiţi Vă rog Prea Sfinţâte Stăpâne a priimi încredinţarea prea diosăbitei

mele consideraţie şi devotamentul ce vă păstrez.Protoiereu <ss> Iorgu C(h)iru Iconom <ss>

Prea Sfinţiei Sale Părintelui locotenent Sfintei Episcopii Huşii D.D. Melc(h)isedecu

A. E. H., F. E. H., dosar 114 / 1863, f. 16, Pachet 30, Original.

351

421. -1863 aprilie 10. - Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice înştiinţează Episcopia Huşului despre încetarea termenului acordat celebrării cultului divin şi în limba greacă în mănăstirile închinate.

Ministerul Cultelor Bucureşti, Anul 1863 Luna Apr(ilie) 10 şi Instrucţiunii Publice Secţiunea Clerului Biroul II N°10813

Prea Sfinţite Părinte!

Termenul însemnat egumenilor M(ănăsti)rilor zise închinate ca, cultul divin să se serbeze şi în limba greacă,expirând din ziua Duminicii Tomei, de când apoi trebuie a urma conform Domneştii ordonanţe adică de a săvârşi Dumnezeieştile servicii numai în limba română; Cu onoare vă rog Prea Sf(inţite) Părinte,ca prin prototopii de plăşi, să se facă cercetare, la care anume M(ănăsti)ri, nu se păzeşte Domneasca ordonanţă de a se săvârşi, adică cultul divin numai în limba română şi încheind pentru fiecare din aceste Monastiri anume prescripte verbale, nişte asemene se binevoiţi a mi le trimite neîntârziat.

Primiţi,vă rog, Prea Sf(inţite) Părinte, ncredinţarea prea (de)osebitei mele consideraţii.

Ministru Capu Secţiei<ss>Chr(ristian)Tell <ss>D.Ghidionescu

Prea Sf(inţiei) SalePărintelui Locotenent de Episcop Huşii

A. E. H., F. E. H., dosar 114 / 1863, f.1, Pachet 30, Original.

422. -1863 aprilie 27. – Iconomul C. Focşa intervine pentru săvârşirea Sfintei Liturghii de arhiereul Iosif Râşcanu pentru răposatul său frate Alecu Râşcanu.

Principatele Unite Române Vaslui 1863 April(ie) 27 Protoieria Secţie I iu a District(ului) Vaslui

Prea Sfinţite Stăpâne!

Prea Sf(inţia) Sa Arhiereul Iosif Râşcanu, fiind poftit de cătră rudeniile sale a săvârşi Sf(ân)ta Leturg(h)ie în biserica Sf(ântul) Ioan din oraşu(l) Vaslui la 12 a viitoarei luni mai, pentru răpos(atul) său frate post(elnicul) Alecu Răşcanu;

352

Subsemnat(ul) cu profund răspect vă roagă să binevoiţi a elibera învoirea emisului Arhiereu întru efectuarea citatei operaţii.

Primiţi vă rog Prea Sf(inţite) Stăpâne încredinţarea profundului meu răspect de stimă ce vă păstrez.

Protoiereu Secretariu<ss> C. Focşa Iconom <ss> V. Alecsandrescu

Prea Sf(inţiei) SaleDomnului D(omn) Arhiereu Mel(c)hisedec Locotenent de Episcop Eparhiei Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 94 / 1863, f. 22, Original, Pachet 29.

423. -1863 aprilie 27. – Tribunalul districtului Fălciu face cunoscută dania răposatului Mitropolit Sofronie Miclescu către Catedrala Episcopală şi solicită participarea Locotenentului de Episcop sau a unui vechil la termenul stabilit.

Pre(a) Cuvioşi(e)i sale Arhimandritului Mel(c)hisedec Ştefăniu locotenent de Episcop (al) Eparhi(e)i Huşii

Pentru cercetarea procesului înfiinţat la acest tribunal pentru averea rămasă în urma repos(atului) Mitropolit Sofronie Miclescu, regulându-se al doile(a) termen la 27 iunie viitor şi în privire că prin codicilile prezentate Trib(unalului) de D(umnealui) G. Prăjescu ca din partea răpos(atului) Mitropolit se vede că şi la Episcopia derijată de Pre(a) Cuvioşia Voastră se lasă un serindariu.

Cu onoare sânteţi poftit ca la omisul termen se binevoiţi a vă înfăţoşa la Treb(unal) însuş(i) sau prin formal vichil, pe care Pre(a)Cuv(ioşia) Voastră urmează al încunoştiinţa, la neurmare procesul se va trata numai în prezenţa feţelor stăruitoare în temeiul art(icolului) 305 din reglement, mai ales că acest termen urmează a se publica şi prin foile oficiale, care publicaţie va servi şi drept adeverinţe din partea feţilor figurante în cauze.

Totodată se alăturează şi citaţiile No 5730, 7729, 5727, 5728, 5725 cu 5724, făcându-vă poftire să binevoiţi a le înmâna reprezentenţilor bisericilor din Huşi sub luare de adeverinţi pe care să le comunicaţi Trib(unalului) mai înainte de terminul ficsat prin ele.

<ss> <ss>

A. E. H., F. E. H., dosar 45 / 1861, f. 23, Original, Pachet 19.

424. -1863 mai 14. - Raportul economului A. Frimu în urma cercetărilor efectuate la mănăstirea Floreşti şi schitul Lipovăţ în legătură cu desfăşurarea ceremonialului bisericesc în limba română.

Principatele Unite Române Vaslui 14 mai 1863 Protoeria Districtului Vasluiu

353

Secţia a II-a N°213

Pre Sfinţite Stăpâne!

Conform oficiei Pre(a) Sf(inţiei) V(oastre) N.506 şi a celor de mai înainte, am cercetat dacă la Monastirea Floreşti şi schitul Lipovăţ ce să află în acest Prototopiat se celebrează cultul divin numai în limba română, conform Domneştii ordonanţe, şi m-am încredinţat că îndată după primirea ordinului, au contenit cu totul de a mai celebra în limba greacă sau slavonă.

Având însă îndoială despre aceste informări, la 5 a corentii, Duminică, fără veste dimineaţă mai înainte de a se începe liturgie la M(ănăstirea) Floreşti, şi am găsit adevărate acele informări, adică că pe lângă că se săvârşeşte cultul numai în limba Română, dar apoi au ridicat din biserică şi toate cărţile ce erau în limba greacă.

Asemenea am găsit şi la schitul Lipovăţ la 9, în ziua Înălţării Domnului, mai ales că servitorii de la acea biserică sânt toţi români, afară de superior, ce e de naştere bulgar şi care iarăşi e omul de ordine.

Doi ieromonahi şi un deacon, greci de la M(ănăstirea) Floreşti şi care nu pot servi nici înţelege în limba română sânt gata a se duce la Monastirea Esfigmenului, unde este şi metania lor.

Pentru care cu plecate metanii să aduce la cunoştinţa Prea Sf(inţiei) Voastre după datoria ce am.

Primiţi Pre(a) Sf(inţite) Stăpâne respectul şi asigurarea deosebitei mele stime.

Protoereu <ss>Ikonomul A.Frimu

Pre(a) Sf(inţiei) Sale Arhiereului Melchisedec Locotenent de Episcop al Huşului

A. E. H., F. E. H., dosar 114 / 1863, f.39, Pachet 30, Original.

425. -1863 mai 19. - Proces verbal încheiat de economul C. Focşa, protoiereul despărţirii a I-a a Protoieriei de Vaslui, prin care constată folosirea limbii slavo-bulgară la mănăstirea Dobrovăţ de către egumenul Natanail.

Proces Verbal

Anul 1863,luna mai 19 zile

Iscălitul, Protoiereu Despărţirea I-iu din Districtul Vaslui, astăzi aflându-se în Mănastirea Dobrovăţ, zisă închinată unde asistăm la săvârşirea Sfintei Liturghii, am avut ocazia de a vedea că Egumenul acelei Mănastiri Prea Cuvioşia sa Arhimandritul Natanail, contra prevenirii ce i s-a făcut de protoierie, prin adresa N°282, în urmare a ordinului Episcopiei sub N°439, litughisind a întrebuinţat la

354

desăvârşirea Dumnezeieştii slujbe citirea a mai multe vozglase în limba slavonă, ba şi chiar Psalmii Utreniei i-a citit însuşi Prea cuvioşia sa tot în acelaşi dialect Slavono / Bulgar /;

Iară la propoziţia ce i s-a făcut de către subscrisul protoiereu că după ordinele date este oprită cu totul citirea în Biserică în altă limbă decât numai Româneşte, Prea cuvioşia sa a întâmpinat că la asemenea ar avea încuviinţarea Măriei Sale Domnitorului.

Prin urmăre subscrisul în faţa ordinului Episcopiei cu N°506 închei acest proces verbal care cu raport se va prezenta Prea Sfinţitului Locotenent de Episcop, spre ştiinţă şi regulă.

Protoiereu <ss>K.Focşa Iconomul

A. E. H., F. E. H., dosar 114 / 1863, f.44, Pachet 30, Original.

426.-1863 iunie 10. - Neculai Milu recomandă hirotonisirea seminaristului Pantelimon Dăscălescu pentru biserica de pe moşia sa Hiliţa.

Preosfinţite!

Fiind că la bisărica de pe moşia mea Hiliţa se găseşte numai un singur preot şi acesta ajuns în vârsta bătrâneţilor, încât nu poate fi de ajuns ca să caute lăcuitorii de acolo, fiind un Nº mare, recomand Preosfinţiei Voastre pe tânărul Pantelimon Dăscălescu, care a săvârşit cursurile de învăţătură în seminaria Socola şi Vă rog ai da hirotonisire de preot la această biserică, fiindcă este neapărată nevoie.

Îndatorind pre(a) mult pe al Sânţâilor VoastreFiu sufletesc şi plecat serv

<ss> Neculai Milu

1863 Iuni(e) 10

A. E. H., F. E. H., dosar 47 / 1863, f.146, Pachet 27, Original. Aprobarea Ministerului este din 8 iunie 1863 (Vezi Ibidem, f.152).

427. - 1863 iunie 10. – Neculai Milu, proprietarul moşiei Slobozia Pocrecii recomandă spre hiritonire de preot pe diaconul Ion fiul iconomului Vasile Agapi.

Preosfinţite!

La bisărica de pe moşia me(a) Slobozia Pocrecii fiind neapărată trebuinţă de un preot, atât pentru săvârşire(a) Dumnezăeştilor slujbe precum numai puţân şi pentru căutare(a) lăcuitorilor de acolo, recomand Preosfinţiei Voastre pe înfăţăşătoriul diacon Ion sân iconomu Vasâli Agapi din comuna Pocreaca, carele

355

dând dovezi de moraliceştile sali purtări, vă rog ca să-i daţi hirotonisâre de preut, având şi mărturiile trebuitoare pentru aceasta.

Îndatorind pre(a)mult pe al Sfinţâi(i) Voastre fiu sufletesc şi plecat Serv,

<ss> Neculai Milu

1863 Iunie 10

A. E. H., F. E. H., dosar 47 / 1863, f. 141, Original, Pachet 27.

428. -1863 iunie 15. - Arhimandritul Veniamin Adrian cere numirea la biserica din satul Soleşti, proprietatea Catinca Roset.

Prea Sfinţite Părinte,

Găsindu-mi loc de preoţie, mai avantajos pentru mine, decât aici - şi potrivit cu liniştea ce totdeauna doresc, la biserica D(umi)sale cucoanei Catinca Roset din satul Soleşti, districtul Vaslui, eparhia acestei Sfinte Episcopii - vin a vă ruga cu adâncă smerenie şi umilinţă ca să binevroiţi a-mi da învoirea de a mă strămuta şi binecuvântarea de a sluji cele sfinte la arătata biserică. Totodată vă mai rog ca să-mi daţi un atestat pentru serviciile mele de când am venit în această Episcopie, după chiar decretele ce păstrez şi pe care am onoare a vi le prezenta.

Să-mi permiteţi, Prea Sfinte Stăpâne, cu această ocazie a vă mulţumi cu profund respect pentru bunătatea ce aţi avut, că după demisionarea mea din funcţia de preşedinte (al) Consistoriei m-aţi numit de îndată servitor Sfintei Biserici a Episcopiei- după însăşi a mea dorinţă- nerămâind nici o zi măcar fără salar.

Iar pe lângă binecuvântarea dorită daţi şi iertare desăvârşit pentru orice v-aş fi greşit cu voie sau fără de voie, prin ştiinţă sau neştiinţă, fiind bine încredinţat Prea Sfinţia Voastră că şi de acum respectul şi devotamentul meu nu vă va lipsi şi ori în ce parte m-aşi duce, conduita mea va fi astfel de a vă aduce mulţumire Prea Sfinţiei Voastre şi (rupt) clerului din care, după voia lui D(umne)zeu, fac parte.

Rămâind dator a-mi aduce totdeauna aminte de Prea Sfinţia Voastră la nevrednicile mele rugăciuni, Vă rog să vărsaţi sfântaVoastră binecuvântare asupra întru tot plecatului şi devotatului Vostru servitor. <ss> Veniamin Adrian Arhimandrit 1863 Iunie, 15 zile Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 120 / 1863, f.20, Pachet 30, Origina.

429. - 1863 iunie 24. – Contractul încheiat de Gheorghe Coste şi răzeşii din satul Georgeşti, plasa Tutova, pentru zidirea din nou a bisericii.

Contract

356

Prin care subscrisul maistru G(h)eorg(h)e Coste, încredinţăzu prin acest contract al meu cel dau la mâna obştii Georgeştii, Plasa Tutovei, precum ştiut să fie că am săvârşit alcătuirea cu D(umnea)lor răzeşi(i) acestei comune, ca să fac în acest sat Georgeştii biserica din nou şi anume: Biserica va fi în lungime de 6 stânjeni şi 3 palme gospod. la locul unde se va însemna de şi lăţimea ei de 3 stânjeni şi 3 palme gospod., cu zid cu tot, timilia va fi de pi(a)tră în pământ cât va suferi locul, lucrată în varu şi ridicată de la faţa pământului de 2 palme, zidirea ei va fi la timilie de 3 palme gospod., iar păreţii în sus vor fi de cărămidă lucraţi iarăşi în var şi în lăţime de 2 palme pol gospod. în totul şi înălţimea păreţilor de la timilie în sus până la acoperement va fi de stânj(eni) gospod., acoperementul are a fi de tiniche(a) bună bătută şi aşezată pe dulapi, în mijloc are a fi în dreptul policandrului bolta de lemn şi bătută cu şuşele şi apoi tencuite, asemene(a) şi altariul i parte(a) despre uşe a tăbanului va fi lucrată în tencueală bună şi în tindă, îndadorindu-mă eu că atât la bagdadie, precum la tencuitul bisericii pe delăuntru şi pe dinafară a pune materialu(l) şi mai vârtos varul bun. Oc taslău uşele şi ferestrele au a fi lucrate bune şi din lemn bun cu gratie de fieru şi cu ge(a)muri de sticlă cu balamale, uşa va fi din lemn de stejar sau de dulapi groşi şi căptuşită cu lemn de stejar aşezată în balamale sănătoase şi cu o bro(a)scă potrivită după mărimea ei, pardos(e)ala pe jos va fi de dulapi de Groseşti de acei buni şi aşezată bine.

Asemenea şi 2 cruci de fier lucrate bine de(a)supra bisericii; Iar catapite(a)sma şi strănile, precum şi alte podo(a)be înlăuntrul bisericii rămân în dispoziţia d-sale rezeşi(i) a le face precum interesul îi va poveţui cu osebite a D-sale cheltuieli. To(ate) aceste(a) am a le face eu cu materialul meu, adică pe(a)tra, varul, cărămida, f(i)erul şi lemnul, cu cheltuiala me(a), cu meşterii mei, atât p(i)etrarii, salahorii şi dulgherii, ce-mi vor trebui şi D-lor rezeş(i) pentru to(a)te aceste(a) mai sus poşitate sunt datori a mai da mie orânda satului numai cepăretulu şi împreună cu 40 de chile de pâne pe fiacare an în timp de 4 ani, precum şi 80 de # la sfârşitul anului prezent începătoriu de astăzi, după cum cu osebit contract se obligă având pe lângă ace(a)sta a mai da acum în anul I iu şi câte patru zile de fiacare casă la lucrarea zidirei bisericei, precum asemine(a) sânt datori D-lor a transporta şi tot materialul trebuitoriu de unde l-aş pute(a) găsi la vreme, spre a nu mi se preleji sting(h)er(a)lă şi sminte(a)lă lucrului şi eu sunt dator a pune to(a)tă silinţa atât de a se face lucru(l) bun şi curat, sârguindu-mă şi îndatorindu-mă ca până la 14 semtemvrie anul prezent să o trădau din roşu şi acoperită remâind numai ca se o tencuesc în primăvara viitoare, iar dacă din partea D-lor sale mi s-ar preleji sting(h)ere(a)lă în transportarea materialului şi neurmare(a) îndatoririlor, apoi le to(a)te pagubile mi s-ar prilejisă fie pe răspundere(a) D-lor sale rezeşilor poporăni, fără ca la vreme să le remâi(e) cuvânt; Iar spre credinţa şi urmarea întocmai, s-au făcut două asemene(a), care se va da una la mâna altiu(a), adeverite după cuviinşă.

(semnat G(h)eorg(e) Coste) 1863 Iuniu 24

Politia comunei târgului Pueştii

357

Contractul de faţă fiind sub adevărata sa iscălitură a dătătoriului acestuia, apoi după cerirea ce prin verbalu au făcut s-au încredinţat, încât priveşte că este adevărata sa iscălitură.

Pentru conformitate <ss> Const(antantin) Holban 1863 Iunie 24 No 34

A. E. H., F. E. H., dosar 46 / 1862 – 1863, f. 62- 63, Pachet 27, Original

430. -1863 iulie 26. - Prozelita Ecla din comuna Gârbeşti solicită Sfântul Botez.

Copie

De pe suplica adrisată protoeri(e)i secţia a II, de la prozelita Ecla din comuna Gârbeşti

Rămâind din pruncie orfană de născătorii mei, m-am crescut până acum în vrâstă de 16 ani de jâdovu(l) Haimu Ciurariu, ce trăieşte în satul Gârbeştii de Sus. Pe lângă că am fost slujnică, dar am fost de multe ori maltratată din cauza râvnii ce am avut cătră religia creştină şi a urii ce am avut asupra obiceiurilor evr(e)ieşti, încât nemaiputând suferi mai mult, m-am şi depărtat de ace(a) casă, de mai multe zile locuind între casnicii D. D. Iancu Badarău, unde cuco(a)na şi duduile m-au învăţat şi rugăciunile. Şi fiind că jâdovii din prinpregiur uniţi cu acel Haim, vroesc a mă răpi din casa D. Bădărău, la cazu(l) când D(umnea)lui va lipsi din casa (...).

De aceasta cu supunire rog pe onorata Protoierie, a da ordin preotului Ioan din Gârbeşti ce m-a catehizat, de a mă lumina cu Sf(ântul) botez şi să mă pot face creştină după râvna ce am.

Iscălită prozelita Ecla1863 Iulie 26

Pentru întocmai cu originalu(l) <ss>

A. E. H., F. E. H., dosar 54 / 1863, f. 126, Pachet 27, Copie.

431. -1863 septembrie. - Jurnalul Arhiereului Melchisedec Ştefănescu, Locotenentul de Episcop al Eparhiei Huşului, prin care stabileşte condiţiile de promovare ale preoţilor din Eparhie.

Nº 1252Jurnal

Anul unamieoptsuteşasezecişitrei, septembrie în unsprezece zile

Fiind că rangurile bisericeşti ce se dau preoţilor de mir, precum, duhovnicia, sachelaria şi economia, trebuie a se baza pe merite constatate şi în

358

folosul Bisericii şi a Patriei, pe lângă o bună şi ziditoare conduită morală şi pe lângă o bună chivernisire a casei, merită ce cere Apostolului de fiecare servitor al Bisericii.

Apoi, ca cu darea acestor ranguri să se poată cu adevărat renumera meritul real, era, nu închipuit, se cere a se specifica anume ca ce fel de fapte săvârşite de preoţi ar face vrednici a-şi atrage o deosebită luare aminte din partea Episcopiei şi înaintarea în vreun rang.

Aşadar faptele ce compun particularul merit al unui preot vrednic de recomandaţie se constată în următoarele:

1) (De)osebit(ul) zel (râvnă) întru săvârşirea Dumnezeieştilor serviri bisericeşti şi întru împlinirea datoriilor către poporăni precum sânt, afară de altele, căutarea bolnavilor, mai cu seamă a celor săraci, mângâierea scârbiţilor, ajutorul sărmanilor şi a văduvelor.

2) Zelul către ţinerea în bună stare şi înfrumuseţarea bisericilor cu odoare înlăuntru şi cu plantaţii şi îngrăditură în afară, făcute prin hărăzire de către preoţi din averea lor sau prin îndemnurile lor către poporăni.

3) Osârdia pentru precurmarea discordiilor casnice dintre însoţiţi prin împăcarea lor, ca să nu ajungă la tânguiri formale şi cereri de despărţire.

4) Stăruinţa de a se înfiinţa şcoli pe la biserici, măcar în cursul iernii pentru a învăţa carte copii poporănilor. Aceasta se poate face prin îndemnurile preoţilor către poporăni, dar cu atât va fi mai mare meritul unui preot când el de la sine va jertfi sau plata dascălului sau încăperea pentru şcoală.

5) Întoarcerea celor de altă lege la Biserica Ortodoxă prin râvna creştinească a Preotului.

6) Învăţarea rugăciunilor pe copii poporănilor după ordinele date de Episcopie.

Acestea şi alte fapte bune de felul lor în folosul Bisericii şi al omenirii, vor constata pe viitor meritele după care se va putea concede vreunui preot oricare grad de înaintare.

La toate aceste înaintări se va proceda în modul următor: 1) Când Protoiereul respectiv va constata că prin vrednicia unui preot s-a

realizat vreuna din faptele arătate mai sus sau şi alta de felul acela, pe lângă conduita morală şi buna diriguire a casei sale, îl va recomanda Episcopiei cu arătarea faptelor meritătoare ce a săvârşit. Episcopia va trimite acelui preot prin protoierie aşa mulţumire înscrisă, pe care preotul o va păstra ca dovadă a meritului său. Trei acte de mulţumire din partea Episcopiei dau drept preotului meritoriu a se înainta la rangul de sachelar.

2) Şase acte de mulţumire căpătate după înaintarea la rangul de sachelar dau drept la rangul de econom.

3) Dreptul duhovniciei se va da acelor dintre preoţi a cărora se va constata mai întâi de către Protoierie, buna conduită morală şi exacta împlinire a datoriilor preoţeşti, atestate prin mărturia din partea poporănilor.

Această dispoziţie se va comunica Protoierielor spre a o face cunoscută pe la toate bisericile, lăsându-le întocmai copie, şi pe la reviziile ce vor face să o explice Preoţilor spre a o înţelege şi a se conforma cu ea. Protoiereilor să li se pună în vedere ca pe viitor nu li se vor lua în băgare de seamă recomandaţiunile ce ar

359

face pentru înaintare, dacă nu vor fi conforme cu această dispoziţie. Preoţilor ce ar fi având deja toate rangurile de mai înainte să să li se pună în vedere că şi ei au nevoie de recomandaţia Episcopiei pentru fapte frumoase şi a căpăta acte de mulţumire, prin care îşi vor face nume frumos şi vor lăsa la urmaşii lor dovezi văzute de meritele lor.

Spre întocmai urmare s-a încheiatz acest jurnal.

<ss> Arhiereul Melchiedec Director <ss> V(asile) Mandinescu

A. E. H., F. E. H., dosar 113 / 1863, f.1-4, Pachet 30, Original.

432. -1863 septembrie 4. - Date mitricale despre familia Marghioala Corivan din Huşi.

Principatele Unite Române 1863 Sept(embrie) 4 Protoieria Secţiei II-a de Fălciu Nº 430

Prea Sfinte Stăpâne!

Conform rezoluţiei Nº 729 pusă de Prea Sânţia Vo(a)stră pe suplica D(oam)nei Marg(h)eoala Corivan, prin care cere actele mitricale pentru fiicele sale Soltana şi Ecaterina; după cercetările făcute s-au luat adeverinţe de la Preoţii care le-au botezat şi pe care adeverinţe anexându-le cu tot respectul vi le prezint cu lămurire însă că deşi în ele nu se conglăsuesc, însă adevărata familie a D-sale Părintele copiilor este Simion Marole.

Binevoiţi vă rog prea Sfinţite Stăpâne a primi profunda stimă ce vă păstrez.

Protoiereu Secretar <ss> (Fără semnătură) <ss> C.Idriceanu

Prea Sânţiei Sale Arhimandritului Melchisedec l(ocotenent) Episcop a Huşului.

A. E. H., F. E. H., dosar 62 / 1863, f.21, Pachet 28, Original.

433. -1863 septembrie 10. - Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice cere arhimandritului Melchisedec Ştefănescu,Locotenent de Episcop al Eparhiei Huşului, lista celor 30 de sate lipsite de preoţi.

Ministerul Cultelor Bucureşti, Anul 1863 şi Luna Sept(embrie) 10Instrucţiunii Publice Nº 26435

360

Prea Sânte Părinte!

Primind ştiinţă că în districtul Tutova se află 30 sate lipsite de preoţi, cu ono(a)re vă rog să binevoiţi ami face neîntârziat cunoscut numele acelor sate, precum şi mijlo(a)cele ce veţi socoti nimerite pentru a îndeplini asemenea lipsuri.

Ministru Capul Secţiei <ss> <ss>D.Ghidionescu

Prea Sf(inţiei) SaleLocotenent de Episcop Huşului

A. E. H., F. E. H., dosar 106 / 1863, f.1,Pachet 30,Original.

434. - 1863 septembrie 10. – Hotarnica moşiilor Toporul, Căcăcerii şi Şopârlenii, ale Episcopiei despre Pogăneşti a dr. G. Tipaldo.

Copie Principatele Unite Române

Anul de la Hristos una mie optu sute şase zeci şi trei septemvrie în zece zile, sau de la zidirea lumii şapte mii trei sute şaptezeci şi unul, jos iscălitul (h)otarnic rânduit de cătră cinstita Curte de apelaţie din Iaşşi cu hârtia N° 5165 din 2 septemvrie anul c(h)emător, pentru Sfânta Episcopie a Huşului, după cererea domnului Ministru de Culte, pentru a se lămuri şi limpezi odată pentru totdeauna despărţirea moşiei Toporul a Sfintei Episcopii, şi Căcăcerii i Şopârlenii / ca şi Troeanul numită documental din vec(h)ime / ce vine pre din sus de Căcăceri / spre întruparea acestora la un locu/; despre moşia Pogoneştii a d(um)n(e)alui Georgie Tipaldo doftor, amândoua aceste moşii precum şi Căcăcerii acum sânt cu totul în a stânga Prutului cursul apei, ţinutul Cahulului, iar din vec(h)ime au trecut şi preste Prut în a dreapta precum documentele vorbesc.

Deci dinpreună cu d-(umnea)lui Costac(h)e Cirusi, hotarnicu(l) pentru Pogoneşti, precum şi osebit vec(h)il a lui Tipaldo, i cu d(om)nul geometru pomenitului ţinut, am păşit la faţa locului, ni s-au înfăţişat documentele, le-am dat cetire de-a rândul, unul după altul, şi apoi am mersu pre faţa pământului pre la toate semnele făcute de toţi hotarnicii de mai (î)nainte în movile, gropi şi stâlpi de piatră scrise în hârtiile lor şi nu s-au găsit niciunul pre a pământului faţă, ce numai semnele fireşti care nu le-au mai putut strica oamenii, şi movilele de v(e)acuri trecute în documente.

După aceasta (î)ndată am revizuit dupre rânduiala hotarnicilor harta făcută de pomenitul geometru pentru trustrele aceste trupuri, am găsit-o cu deplinătate bine lucrată, căci e tocmai cu toate semnele / bineînţeles/ acele fireşti numai, şi cu figura moşiiloe de pre suprafaţa pământului pe stăpânirea de astăzi, pe care am şi adeverit-o.

Iar acea hartă lucrată de muscalescul inginer la 1835 s-au găsit cu totul greşită nefiind în semnat nici capătul Scorţeştilor ce dă iar în cap cu Toporul, până

361

unde merge în jos pe apa şi în a stânga Lăpuşnii; dupre acest plan se răşluiseră din trupul Toporului un colţu de pământ şi, care apoi iarăşi s-au dat îndărăptu tot de cârmuirea muscălească; singur vec(h)ilul lui Tipaldo au înţeles că ester ea harta zisă, de aceea au şi traso şi nici au mai trecut-o în opis, căci nu poate fi semuită nici cât o albă hârtie, de vreme ce, las că nu este adeverită de (h)otarnicul episcopiei , dar nici de Comisia Mejavoea Santora / Comisia de (h)otărâturi, aşa se cheamă la muscali/, iar hotarnicul d(umnea)lui Tipaldo vroeşte a o lua de temei că, Pogoneştii pătimeşte împresurare la marginea din sus despre Topor, şi îşi ia de temelie mărturie hotarnică din 1756 iunie 25 făcută de episcopul Ionocontie (Inochentie – N.A.) şi vornicul Neculai Tiron, ce este întărită de domnul Costandin Mihai Cehan Racoviţă/ carele însuşi acest domnu prin cartea sa arată că hotărâtura făcută de Tiron ar fi greşită/ prin hrisovul ce este din 7264 de la zidirea lumii, iar de la Hristos 1756 august 15/ pre care se (î)ntemeiază socotinţa (h)otarnicului de astăzi al Pogoneştilor dupre semnele făcute, începând înse şi el tot de la punctual de capetenie ce este peste Prut în a dreapta unde au însemnat slova A) şi linie punctuită cu boia roşie, punctu pre care nu l-au putut anul ce, au şuvăit trecând apa Prutului spre răsărit, căci de aicea au început toţi hotarnicii precum ale lor hârtii vorbesc, şi precum şi pe hartă s-au însemnat/, se zice că: în mijlocul şesului în cotu s-au găsit (h)otar vec(h)iu stâlpu de piatră pus de episcopul Teofil, de acolo drept spre răsărit preste apa Prutului în şesu, s-au pus stâlpu de piatră, de acolo drept la deal spre răsărit în fundul văii Leuştenii lângă drum din jos, s-au făcut groapă şi movilă, de acolo tot spre răsărit răsărit în zarea dealului într-o movilă mică/ Luoarea aminte, din semnele pomenite prin toate hârtiile, nici unul nu mai este, nici urme se cunosc până la această movilă ce este de v(e)acuri, şi movila de la Pruteţu de preste Prut/ s-au făcut groapă la mijloc. De acolo drept la vale preste valea Cojbose şi-n malul despre răsărit s-au făcut groapă şi movilă, de acolo tot spre răsărit până în apa Lăpuşnii unde se (î)npreună cu hotarul Horjăştilor. Este destul de limpede şi prea lesne de (î)nţeles că, din apa Prutului ca se poată merge în fundul văii Leuştenii trebui(e) să meargă linie dreaptă/ ceea ce n-au făcut/ iară de acolo până în movila mică n-au putut şuvăi căci au trebuit să le ea depravâţu acestea semen fireşti/ a se vedea slovele B. S. cu roşu scrise/ iarăşi de acolo de fel n-au mai vrut să (î)nţeleagă că, chiar documentul domnescu cel pomeneşte şi-l ia de temelie din 1756 nu-i zice să meargă nici hăisa, nici ceala, ce drept la vale spre răsărit, şi horţişu preste dealuri spre miazănoapte precum au mersu / vaze(..) până la slova G, căci acolo este fundul trupului Scorţeştilor a satului Carpinenii ce este c(h)iar dincoace alăturea cu brazda Beserabiei lipită cătră Moldova, iar nu a Horjăştilor, şi dacă odinioară au fost înpresurat Horjăştii pe Scorţeşti fiind mai puternic proprietarul Horjăştilor, stă destulă dovadă că Scorţeştilor c(h)iar în cârmuirea muscalilor li s-au dat pământul îndărăpt ce-l răpiseră proprietarul Horjăştilor, cu toatr că c(h)iar dacă s-ar (î)ntinde Horjăştii şi până la brazda muscălească, însuşi documentele înfăţişate de vi(chilul) lui Tipaldo nu zice că, Pogoneştii merg pre partea despre Topor la răsărit în Lăpuşna unde să lovesc cu Horjăştii şi Scorţeştii colţul a trei moşii cu Toporu, ce să : - spre răsărit unde să înpreună cu hotarul Horjăştilor şi figura c(h)ear a moşiilor dă destulă dovadă că nu poate să fi fost vr(e)odinioară aşa truputi de moşii; să se ştie şi aceasta, că toate documentele înfăţişate pentru Pogoneşti sunt copii.

362

Pentru Topor însă, s-au înfăţişat un singur document de la Casa Cultelor, anume, în original hrisovul domnului Scarlat G(h)ica din 7265 de la zidirea lumii, iar de la Hristos 1757 noemvrie 1(adică, nu mai mult decât dupre un an şi 2 ½ luni de la hrisovul domnului Costandin M. Cehan Racoviţă pomenit mai sus din 7264 sau 1756) se dă episcopului Ionoc(h)entie, şi i se întăreşte mărturia hotarnică pe moşia Toporul de jur înprejur, care începe iarăşi de la Pruteţu prin toate celelante semne puse şi de cielanţi hotarnici de mai (î)nainte a Pogoneştilor; precum – prin fundul văii Leuştenii, prin movila mică din zarea dealului, prin Cojbole şi drept la vale spre răsărit prin văiugă şi-n apa Lăpuşnii unde este groapă şi movilă, şi astăzi ar avea / semn firesc pre care hotarnicul de astăzi vroeşte al năduşi /. Mai fac încă ceva şi mai mult acei hotarnici spre nemurirea lor, ca să nu mai aibă loc gâlcevirea şi prihănirea, căci măsurară cu funia de 30 stânj(eni) domneşti moşia Toporul pre mai multe locuri curmezişul, lămuresc şi capătul despre răsărit, îl măsoară şi-l găsăscu de 48 de funii iar în stânjăni 1440. Punem măsurătoare din movila de la Lăpuşna despre răsărit dupre stăpânirea de faţă până în brazda despărţitoarea Toporului de Scorţeşti (Cărpineni) undei pic(h)etul muscălesc şi d(e)abia sânt 1100 stânjăni, iarăşi puind dupre stăruinţa hotarnicului de astăzi a Pogoneştilor, apoi rămâne numai de 370 stânjăni capătul Toporului despre răsărit din 1440, ce dupre pomenitul hrisov din 1757 se cade a fi; să se mai ia aminte şi aceasta că, trupul Toporului este nebântuit în stăpânirea lui dupre măsorişte(a) cuprinsă în acest hrisov numai pre la mijloc, iar capetele amândouă şi la Lăpuşna despre Scorţeşti, şi la Prut despre Uşureşti şi Bârlădeni este (î)npresurat, pentru care s-au şi făcut necontenite reclamări din partea Casei Cultelor.

Găsesc dar legiuit şi cu cale pentru păzirea cu sfinţenie a documentelor bătrâneşti, mai ales într-un timp ca acesta când românul nu trebuie să se mai sfiască a cugeta şi a spune dreptatea, că hotarul despărţitor între Toporul Sfintei Episcopii şi Pogoneştii lui Tipaldo să se urmeze cum mai jos însemn prin numeraţie cu boia albastră în planul de astăzi a Sfintei Episcopii, şi anume: De la N° 1) ce l-am pus preste Prut la dreapta din jos, unde am văzut că este gura Pruteţului punctul de căpetenie pomenit de toţi hotarnicii lângă o movilă /de unde au început a măsura / linie dreaptă şi drept în fundul văii Leuştenii unde am pus N°2 ), de acolo în movila numită Mică din zarea dealului, drept prin groapa din vârful ei, linie dreaptă unde am pus N° 3), şi de acolo drept la vale spre răsărit peste valea Cojbole, preste drumul ce se se zice că au fost odiniaoră mare şi care acuma nu mai este şleahu mare, prin văiugi şi, drept la vale spre răsărit, cum îngrădesc şi c(h)iar povăţuiesc toate documentele, şi până în movilă la groapă, aevea şi astăzi, ce este lângă apa Lăpuşnii unde am pus N° 4), linie dreaptă din movilă în movilă, adecă de la N°3 la N° 4 şi până în apa Lăpuşnii spre răsărit la vale unde se (î)npreună cu Horjăştii, care puţin mai spre miazănoapte se despărţeşte de Scorţeşti, arătată şi aceasta de geometru pe plan. Despărţirea dar între aceste moşii va fi pe punctuirea ce-am făcut din N° în număr cu boia albastră, şi spre a numai rămânea nici o piedică şi a se lămuri fiecare judecător la (î)ntâmplare de proces pentru aceste hotare, cât s-au abătut zisul hotarnic de la dreapta glăsuire a documentelo, care începând de la Prut zic, - că la deal spre răsărit << şi ajungând la movila din zare ce este la N° 3, iarăşi zic – de acolo drept la vale spre răsărit>> cel ce nu va fi stare să priceapă unde poate fi răsăritul, binevoiască a merge ca creştin de răsărit la oricare biserică, uităse

363

la ea cum este zidită, încotro vine altarul, spre miazănoapte sau spre miazăzi şi (î)ndată se va învinge de adevăr, cât de greşit s-au purtat pomenitul hotarnic de astăzi pentru Pogoneşti, carele voind a lăţi zisa moşie, s-au cumpănit a sc(h)imba şi soarele din cursul său de iar fi fost cu putinţă.

Cu această rânduială, nu din a mea pricepere, ce pe puternica glăsuire a documentelor, am însemnat despărţirea acestor moşii, Toporul de Pogoneşti .

Trec de acum la Căcăceri, şi Şopârleni sau Troeanul / numit din vechime/ la partea despre răsărit pe apa Lăpuşnei/ să se ştie că, Şopârlenii vin între Căcăceri şi Pogoneşti./ Văzui că, şi acolo hotarnicul pentru Pogoneşti iarăşi s-au abătut cu totul de la rostul documentelor care zic: - din apa Lăpuşnei trece(h)otarul Căcăcerilor alăturea cu Şopârlenii pre la o râpă cu vizunii / nu pre lângă o râpă cu vizunii / căci luând din hotarul numai a Căcăcerilor unde au însemnat hotarnicul Pogoneştilor pe hartă slova G) cu boia roşie linie dreaptă prin punctuire, din movila ce este între Căcăceri şi Şopârleni recunoscută de hotarnica din 1785 mai 25 a lui Ciogole vornic de poartă, pe care movilă au pus-o cu slova I) trece alăturea pe lângă râpa cu vizuniile / iar nu prin râpă/ şi se duc la movilă, de acolea adică, de la movila vorbită la coborându-se la vale în costişă unde este o mică piatră a stăpânirei de astăzi/ şi care piatră nu este recunoscută de nici un document, fiind tocmai în costişe/ însemnată cu slova K), căci nicidecum nu este între râpile gemene la coada lor, cum documentul îndatorează, sau în piscul Cirdosului, ce acest deal este mai în sus văzând pe planul ce c(h)iar singur l-au cercetat şi iscălit, şi lesne se va încredinţa oricine unde este dealul Cirdosului, unde sânt gemenele, şi unde este piatra; de acolea în loc de a merge drept la vale la apa Prutului, au făcut hăisacotigindu pe stăpânirea de astăzi, unde au pus slova L); să se mai aibă în primire că, vic(h)ilul lui Tipaldo, n-au înfăţişat nici un document pentru partea aceasta den jos a Pogoneştilor despre Şopârleni pe unde se despărţesc hotarele acestor două trupuri vecine.

Aşadar, spre a da un bun şi drept înţeles lucrărilor, şi c(h)iar spre lămurirea judecătorilor, am întrupat şi despărţit întâi întreg trupul Căcăcerilor, însă numai a Căcăcerilor, dupre hotarnica amintită mai sus a lui Ciogole din 1785 şi l-am găsit la măsura 1 de 1013 stânjănicurmezişul la capătul despre răsărit începând din movila unde iar cu boia albastră am pus N° 5 pe apa Lăpuşnii alături cu Hotărnicenii până din sus de gura râpii Horjaucă unde am pus N° 1 cu boia roşie în hotarul despărţitor Hudicenilor la Căcăceri; de acolo am (...) la măsura a doua ce este de 950 stânjăni începând de la N° 6 cu boia albastră, curmezişul până în Hudiceni unde am pus N°2 cu boia roşie; de acole am mers la măsura a treia ce este de 760 de stânjăni drept din movila unde am pus N° 7 cu boia albastră, şi iarăşi până în hotarul Hudicenilor unde am pus N° 3 cu boia roşie; şi de acole am păşit la măsura a patra ce este de 588 de stânjăni fiitoare pe în a stânga Prutului pe lângă şleahul mare pomenit de hotarnicii de mai (î)nainte şi carele n-au mai fost c(h)ipu de al mai strămuta, nici odinioară, după cum poate adeveri şi figura locului, unde am pus N° 8 cu boia albastră până la N° 4despre Hudiceni curmezişul ce l-am pus cu boia roşie; Cu această rânduială întrupând numai singur hotarul Căcăcerilor, am purces şi am lipit den sus alăturea cu Căcăcerii şi acea o a patra parte a Şopârlenilor.

Desluşescu că, mărimea acestui trup Şopârleni – el şi Troeanul, este bine cunoscută din hotarnica lui Matei Costac(h)i paharnicu(l) din let 1798 mai 1,

364

înfăţişată de Episcopie, care are cinci măsuri tot ca şi Căcăcerii, însă una vine peste Prut, în dreapta cursului apei tot ca şi la Căcăceri, rămâind din a stânga, numai patru măsuri, asemenea ca şi la Căcăceri, şi anume:

Totalul trup a Şopârlenilor

Măsura 1. la apa Lăpuşnii ................................................................... 522 stănjăni ............ 2. pe podişu despre Lăpuşna....................................................550 ............ ............. 3. iarăşi pe podişu între Movile................................................486 ............ ............. 4. pe din a stânga Prutului pe lângă drum ...............................630 ............Cu aceste măsuri date în curmezişu între Căcăceri şi Pogoneşti întrupară hotarnicul Matei Costac(h)i Şopârlenii, şi fără însă de a pomeni că ar fi stricat hotarnica lui Ciogole pentru Căcăceri făcută la 1785 de care am grăit mai sus / căci nu potea s-o (c)oboare /; zice că – au lăsat acea a patra parte de Şopârleni cuvenită Episcopiei alăturea cu Căcăcerii, ceea ce nu paote fi de fel aşa, pentru că pământul Căcăcerilor este de faţă, şi care trup trebui(e) numai decât să fie dupre a lui Ciogole, hotarnica fiind mai vec(h)e; Căci la (î)ntâmplare când s-ar vârî partea Şopârlenilor în Căcăceri, s-ar face adivărată pagubă casii de binefacere obştească şi nedreptate, şi aicea, şi (î)n a dreapta Prutului unde moşia târgului Huşi întrupată şi din siliştile acestea, căci ar putea pretinde şi acei vecini proprietari de acolo a micşora părţile Episcopiei după pilda proprietarului Pogoneştilor; Deci o a patra parte de Şopârleni, după c(h)iar hotarnica paharnicului Costac(h)i este:

Măsura 1. 130 ½ stânjăni la Lăpuşna .............2. 137 ½ ............. la Costişe .............3. 121 ½ ..............la Movilă .............4. 157 ½..............la Prut lângă drum

Acest pământ se cuvine Sfintei Episcopii din Pogoneşti înse ca trup de Şopârleni – el – şi Troean, a se lipi alăturea cu Căcăcerii pe din sus, cum am însemnat pe hartă pornind de la apa Lăpuşnii unde am pus punctul N° 9 cu boia albastră linie dreaptă punctuită până la N° 10 - ce l-am pus în podişu; şi de acole între movile în dreptul lor tot linie dreaptă unde am pus N° 11; şi de acole la vale pre podiş, şi pre din jos de piscul Cirdosului, şi la vale prin ponoare în şesul Prutului de la deal de drum , linie dreaptă după punctuire până unde am pus N°12; iarşi de acole tot pe punctuirea cu boia albastră drept la malul Prutului unde am pus cel de pe urmă N°13.

A se şti şi aceasta se cuvine că, pentru aceste pricini de pământ şi (î)npresurări de hotară, n-au fost reclamări numai din partea Pogoneştilor, ce şi din vec(h)ime înaintea muscalilor, şi-n vremea lor, şi iarăşi după darea acestui ung(h)iu de pământ mumei patrie, neîncetat au fost reclamaţii din partea Episcopiei şi a Ministeriului Cultelor prin înpiegaţii săi , dovadă c(h)ear actele din vremea muscalilor.

Deci cu această rânduială mântuind dezbaterea hotarelor precum aicea am vorbit, rezemat pe putere (…) ca glăsuire a documentelor amândoror părţilor, am alcătuit această socotinţă, pentru că, n-au stat c(h)ipul să ne putem uni amândoi hotarnicii, şi-am iscălit cu însuşi a mea mână. (iscălit) N. Bossie Întocmai originalului dat

365

<ss> N. Bossie 1863 septembrie 10

D.A.N.I.C., Fond Episcopia Huşilor, LIII / 21, Copie.

435. -1863 octombrie 19, Huşi. - Institutorul I. Dumbravă din Huşi informează Ministerul despre starea şcolilor din localitate.

Institutorul Huşi,1863 octombrie 19 Superior al Şcolii Primare

Mă văd silit de a arăta starea mizerabilă în care se află şcolile primare.Aşa, la şcoala 1-a care este într-un capăt a politiei se află până şi cea II-

a,mai mult din foştii domni miniştri au văzut singuri necesitatea unei a doua şcoli prin numărul cel covârşitor de elevi şi depărtarea de celălalt capăt al politiei;de aceea s-au trimis şi profesori ,pe lângă acestea elevii stau îngrămădiţi în odăi şi peste o sută stau pe butuci sau lemne în loc de a sta pe bănci(care lipsesc şi nu se fac), anul trecut din cauza aceasta prea puţin progres s-a făcut,anul acesta tot asemenea soartă amerintia.Lemne la şcoală nu sunt.Domnul prefect care este gospodarul ţinutului şi care este preşedintele comitetului şcolar nici (nu) a venit vreodată de când este să vadă măcar şcolile,când d(umnea)lui este dator să vină la comitet o dată pe săptămână şi pe lângă aceasta să fie priveghere la toate.

Antecedenţii prefecţi tot au fost mai cu zel pentru şcoli fiind că prin combinaţia lor se punea la cale toate cele de necesitate cu municipalitatea.De la prefectura ţinutului,de la preşedintele comitetului care are autoritate şi care se presupune că are o forţă morală mai multă se aşteaptă impuls la toate care şi în această chestie negreşit că dacă ar fi făcut o mică aruncătură de ochi să-l pună la cale cu (...) de municipalitate.

Într-un cuvânt D(omnu)le Ministru şcolile duc lipsă de multe,din partea iscălitului s-au pus toate silinţele posibile şi n-au rămas decât a vă arăta aceasta şi Dv.Deşi această relaţie ce vă dau mă poate pune în intrigă ,însă sânt silit D(omnu)le Ministru a vă face cunoscut ca Domnia Voastră să chibzuiţi cum va fi mai bine. <ss>I.Dumbravă

D-saleD-lui Ministru de Culte şi Instrucţie Publică

D.A.N.I.C., F.M.C.I.P., dosar 59 / 1863,f.15-15v, Original.

436. -1863 septembrie 19.- Ştiri mitricale despre Gheorghe Roiu, viitor profesor la Gimnaziul „Anastasie Panu” din Huşi.

Principatele Române Unite Protoieria

366

Secţiei I de Fălciu 1863 Septembrie 19

Prea Sfinţite Stăpâne!

Conform rezoluţiei Prea Sfinţiei Vo(a)stre pusă pe suplica Sfinţiei Sale Iconomul Neculai Roiu, cu respect vă aduc la ştiinţă că G(h)eorg(h)e, fiul sfinţiei sale este născut la anul unamieoptsutepatruzecişişapte mart(ie) tr(e)isprezece şi botezat la şaisprezece aceleiaşi luni în biserica Sf(in)tei Episcopii, naş a avut pe D(um)ne(a)ei Ana Vasiliu, cetindu-se botezu(l) de cucernicia sa Iconomul Constantin Bendescu.

Primiţi prea Sfinţite Stăpâne asigurarea deosebitei mele consideraţii.

<ss> <ss> Protoiereu N(icolae) Popescu Secretar

Prea Sfinţiei SaleArhier(eul) Melchisedec Locotenent de Episcop.

A.E.H.,F.E.H., dosar 62/1863, f.29,Pachet 29, Original; Nicolae Roiu a fost căsătorit cu Maria.

437. - 1863 septembrie 22. – Melchisedec Ştefănescu face Ministerului propuneri cu privire la angajarea preoţilor şi diaconilor şi scutirea de dări ale dascălilor.

Nº 1257 Sept(embrie) 22 = 1863

Domnule Ministre

La adresa D(umnea)vo(a)stră Nº 26435, am ono(a)re a vă răspunde că cu adevărat în districtul Tutova sunt 28 de biserici lipsite de preoţi, precum anume se arată în alăturata aici listă, cuprinzătoare de numele acelor sate şi de Nº locuitorilor ce sunt pe la fiecare din acele biserici. În revisia ce am făcut prin acel district în vara ace(a)sta şi mie s-au tânguit cu mare durere mai mulţi proprietari că le stau bisericile închise, că locuitorii au părăsit cu totul datoriile religioase, nici nu are cine scrie mitricale. Eu i-am tot îndemnat să angajeze seminarişti, dar mi s-a răspuns că nu le dă mâna aplăti lefi, ci le dau pământul de hrană, prevăzut prin regulament şi pe une(le) locuri şi alte o(a)recare înlesniri.

Din ace(a)stă cauză seminariştii, după finirea cursului, se feresc a intra în preoţia care nu le dă alte mijlo(a)ce de trai, mai ales pe la terra, decât munca şi caută alte posiţii în care pot trăi mai uşor şi mai avantagios.

Posturile de preoţi ce rămân vacante pe fiecare an prin moartea preoţilor în activitate nu se pot înlocui prin alte perso(a)ne, pe de o parte prin obţinerea seminariştilor, era pe de alta prin oprirea de a se chirotoni alţi candidaţi ce nu ar fi seminarişti. Răul acesta va merge tot crescând, până ce nu se vor lua nişte măsuri serio(a)se pentru îmbunătăţirea so(a)rtei preoţilor. Dar ace(a)sta îmbunătăţire este

367

strâns legată cu organizarea comunelor săteşti, care la susţinerea preoţilor viderat este că trebu(i)e a contribui, nu numai proprietarii dar şi sătenii. Proprietarii contribu(i)esc cu darea pământului de chrană şi cu întreţinerea bisericilor, ba încă pe unele locuri le dau şi o(a)recare mici salare, dar locuitorii nu nu contribue decât cu o(a)recare mici ofrande benevole, care sunt departe de a putea asigura existenţa preotului.

Din partea lăcuitorilor se cere a lucra pământul preotului, dupre cum se zice în regulament care înse nu nu s-a aplicat şi contribui şi băneşce dupre analogia, până la o sumă cel puţin de 100 lei pe lună. Dar spre a se putea ace(a)sta efectua fără o mare îngreuere pe lăcuitori, carii au multe dabile asupră-le, trebuie ca comuna să fie cât mai numeroasă, d(e) e(xemplu) 200 lăcuitori, atunci ar veni de un nume câte 6 lei pe an pentru susţinerea preotului, câte 60 parale la pătrariu.

Se înţelege că comunele mici de care se văd şi în lista aici alăturată, deşi ar avea a lor biserică, va trebui să se adune mai multe la un loc până la un ştiut număr şi să aibă un preot, care să îngrij(e)ască de mai multe comune şi să liturg(h)isească pe rând la bisericile acelor comune.

La satele rezeşeşti unde nu este de unde a se da pământ preotului trebuie a i se plăti pământul în bani, osebit de leafă, asigurându-se în acest chip existenţa

Totodată prin ace(a)sta comunele pe lângă avantagiul de a avea preoţi buni vor avea şi profesori pentru scolele comunale fără ca să mai fie siliţi a plăti alte lefe pentru susţinere(a) de instructori deosebiţi, căci fiecare seminarist este în stare de a fi şi buni instructori de copii pentru care în programul seminarial s-a şi pus pedagogia.

Dacă însă comunele nu s-ar putea organiza în acest feliu în genere, atunci ace(a)stă măsură să se aplice cel puţin la acele care ar avea deja un număr mai mare de lăcuitori; eră pentru cele mai mici spre a nu remânea nici acele fără preot şi a se înstreina cu totul de principiile religioase, să se ce(a)ră mai puţin de la candidatul de preoţia, adică să se permită a se chirotonisi preoţi pentru acele biserici perso(a)ne cu un mai mic grad de înveţătură decât acela seminarial, d(e) e(xemplu) pe lângă însuşirile morale şi şciinţa de orânduele(le) bisericeşti se posedă cunoştinţele elementare.

Pentru seminarişti să se rezerve acum deodată posturile de preoţi:1) pe la comunele sătesci numer(oa)se în lăcuitori.2) posturile de preoţia pe la oraşe cu dritul de a ocupa:a) posturile de scriitori pe la protopopii (care acum li se ne(a)gă de

Minister, nu scim pe ce temei şi se preferă bă(i)eţi abia (i)eşiţi de prin scolele primare, uneori chiar nevrâstnici precum este cel rânduit la Galaţi în vârstă de 15 ani, care nu scia nimica a lucra şi primeşce salariul în deşert).

b) posturi de profesori pe la scolele primare de bă(i)eţi şi fete.Ace(a)sta pentru că şi pe la oraşe la cele mai multe biserici nu sânt lefe

pentru preoţi şi tră(i)esc cu munca câmpului neputându-şi chrăni familiile numai din ofrandele benevole.

3) Pe la moşiile monastireşti unde statul are de unde plăti lefe preoţilor.Luându-se asemenea dispoziţiuni asiguratoare existenţei preoţilor socot că

nu ar fi de prisos a se lua mesuri ca seminariştii să nu fie primiţi nici într-un post altul public, fiindcă atunce(a) nu ar avea nici un cuvânt a se feri de destinaţia lor,

368

decât numai capriţiul, chiar în posturile profesorale să fie primiţi seminariştii numai după ce se vor chirotoni.

Totodată socot de datorie Domnule Ministre a vă întări luarea aminte asupra nevoii de diaconi şi a poziţiei dascălilor de pe la biserici.

1) Pe la bisericile de prin oraşe este mare nevoie de diaconi, încât din lipsa diaconilor însuraţi au fost siliţi oamenii să angajeze şi să ţină călugări prin oraş. Seminariştii nu vor nici de cum a intra în ace(a)stă inferioară tre(a)ptă a ierarchiei bisericeşti; înse serviţiul acesta este necesar pentru buna cuviinţă (a) servici(i)lor bisericeşti şi se reclamă cu stăruinţă de poporăni. Acest serviţiu nu se po(a)te desfiinţa, ca unul ce face parte din canonica ierrchie bisericească şi este prevăzut şi prin Regulamentul organic (Anexa b, Litera B, Art. I). Spre înplinirea locurilor ce-ar avea nevoie de diaconi se cere de asemine(a) a nu se pretinde cursul înveţeturilor seminariale mai ales că atât Regulamentul organic cât şi legiuirea pentru seminarii din 1851, gradul înveţeturii seminariale îl cer numai pentru preoţi, eră nu şi pentru diaconi.

Aşadar pentru postul de diacon să nu se ce(a)ră decât, pe lângă însuşirile morale, şciinţa orenduielilor bisericeşti. Bineînţelegându-se, că nişce asemine(a9 diaconi nu vor putea a se înainta la postul de preoţie rezervat seminariştilor.

2) Regulamentul organic (Anexa, Litera B, art. III) legiueşte ca înpreună cu preoţii, diaconii să fie şi dascălii ca servitori bisericeşti, scutiţi de dări.

Prin votul Adunării din anul trecut de aseminea s-a hotărât a fi scutit de dări clerul în genere. Dar dupre canoane, sub nume de cler se înţeleg toţi servitorii bisericeşti de la ceteţi şi cântăreţi până la cea mai înaltă tre(a)ptă a ierarhiei bisericeşti. La aplicare însă nu scim din ce cauză dascălii bisericilor nu s-au scutit de dare personale. Ace(a)sta a adus cu sine ca la cele mai multe locuri acum dascălii nu-şi mai împlinesc datoriile lor, căci nu au nici o scutire mai ales pe la satele rezeşeşti unde nu li se dă nici pământ şi îi pune la to(a)te sarcinile comunei ca pe toţi locuitorii. Preotul nu po(a)te face serviciile religioase fără dascăli. De aceea socotinţa subscrisului este ca să se reguleze cazul acesta într-un mod ca şi serviciul dăscăliei să nu fie desconsiderat şi prin urmare părăsit, anume:

a) Dacălii să fie scutiţi de to(a)te sarcinile comunale în respectul servirei lor bisericeşti împreună cu preotul la to(a)te nevoele religioase ale poporănilor.

b) Deaseminea darea personală a dascălilor să o rădice tot comuna.În fine Domnule Ministre întorcându-mă la c(h)estia celor 28 de Biserici

închise de la districtul Tutova de care se află şi prin alte districte socotinţa subscrisului este ca să publicaţi prin Monitorul Oficial într-un termen hotărât acele locuri vacante spre deşteptarea seminariştilor ce vor fi finit cursul prin seminariile ţerei şi dacă nu se vor areta doritori de a le ocupa atunci să învoiţi subscrisului a căuta alte perso(a)ne cu mai puţină înveţetură dar cu dragoste cătră ace(a)stă chemare şi ai chirotoni preoţi pe la acele biserici.

Căci lipsa totală de preoţi şi de serviciile bisericeşti va abrutiza şi sălbătici pe lăcuitori şi în loc ca să conducem poporul la o mai mare tre(a)ptă de civilizaţie, îl vom face să retrogradeze şi din aceea ce au remas de la predecesori mi s-a spus că pe la locurile unde de mai mulţi ani stau bisericile închise, ţeranii neglij(esc)u chiar de a-şi boteza copii şi rezonează în naivitatea lor ca dacă legea asta ar fi de vreo ceva, Dumnezeu n-ar lăsa să li stea Biserica închisă, adică fără preoţi.

369

A.E. H., F. E. H., dosar 106 / 1863, f. 2-4, Pachet 30, Conspect.

438. -1863 octombrie 20. - Marghioala Epureanu scrie Arhiereului Melchisedec Ştefănescu în vederea numirii unui preot de peste Prut la biserica din satul Bursuci, darea blagosloveniei pentru oficierea slujbelor la biserica din satul Horga şi a unui Catehis pentru copii.

Cu tot respectul sărut mâna Preo Sfinţiilor Voastre,

Vin a vă înştiinţa eu în lipsa bărbatu(lui) meu, că bisărica noastră din satul Bursuci de la Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel care este şi hramul bisăricii, stă fără slujbă şi satul de 60 de gospodari mai bine, fără preot.Bărbatu(l) meu a făcut după jaluba locuitorilor toate chipurile de ş(i)-au adus un preot care însă fiind hirotonisit peste Prut, nu este recunoscut la noi, deci vă rog despote să binevoiţi ai cerceta documentele lui, ce are un socru el preot în satul Brădeşti şi a ni-l încuviinţa să rămâie, după cum a stăruit şi soţul meu la satul Bursuci, căci păcatul acesta vroiesc al mai ridica eu, să rămâie mai mult bisărica fără slujbă şi să moară oamenii fără de Sf(ânta) împărtăşanie.

Cu acest prilej, vin a vă aduce la cunoştinţă asăminea că fiind bisărica din satul meu Horga, cu hramul Sf(ântu)lui G(h)eorg(h)e, în foarte ră stare, am prefăcut în astă vară altarul cu păreţii altarului.Acum vă cer sfătuirea şi blagoslovenia dacă poate să slujească în ea cu o simplă sfinţire prin ag(h)ezmuire, sau de trebuie altă formalitate pentru a se face Sf(ânta) slujbă.

Totodată, nu lipsesc a vă mulţumi de buna vroinţă ce mi-aţi arătat a veni de S(f)ântă Maria să oficiaţi la noi, v-am rămas pentru totdeauna recunăscătoare, deşi aţi fost împiedicat a veni (...).

Îmi eu îndrăzneală a vă aduce aminte că mi-aţi făgăduit un catehis lămurit, şi à la porteé des enfants, căci pe unde am căutat până acum nu am găsit nici unul ca să le poată sluji şi am oarecum pe conştiinţă, că copii mei îs foarte înnaintaţi ori în în ce alte învăţături şi de catihis nu au nici o cunoştinţă.

Sfârşesc rugându-vă pre(a) mult să nu vă supăraţi de scrisoarea me(a) şi să mă povăţuiţi

La toate ce vă scriu după cum aţi socoti mai bine.

A Preo Sfinţiilor Voastre duhovnicească fiică şi servă<ss> Margioala Epureanu

A. E. H., F. E. H., dosar 106 / 1863, f.60 şi 63, Pachet 30,Original.

439. -1863 octombrie <ante 25>. - Protoiereul Despărţirii a II-a de Fălciu îl recomandă pe Mihalachi Simion ca epitrop al bisericii din satul Duda.

Principatele Unite Române Protoieria Despărţirii II-a de Fălciu Nº 464

370

Prea Sânţite Stăpâne !

Potrivit garanţiei locuitorilor din comuna Duda, dată pentru individul Mihalachi Simion, pentru a fi epitrop bisericii cu hramu(l) Adormirea Maicei Domnului din acea comună, cu cuvenitul onor vi-l recomand, rugându-ve totodată să binevoiţi ai elibera cuvenita carte de Epitrop.

Primiţi Prea Sânţite Stăpâne încredinţarea osebitei mele consideraţii.

Proroiereu <ss> Secretar <ss> G. Sandovici

Prea Sânţitului locotenent de Episcop Arhiereul Melchisedec

A. E. H., F. E. H., dosar 45 / 1863, Pachet 27, Original; A fost numit epitrop prin decretul cu No 1453 din 25 octombrie 1863.

440. -1863 noiembrie 8. - Ministerul este informat despre activitatea Comitetului Şcolar din Huşi şi propunerea alegerii de noi membri.

Principatele Unite Române 1863 noiembrie 8 Comitetul Şcolar din Huşi

Domnule Ministru!

Experienţa de un îndelungat timp a dovedit, Domnule Ministru că numai cu persoanele care astăzi compun comitetul pentru şcolile din Huşi nu se pot ţine şedinţe regulate şi la nişte timpuri anume lipsite.

Cauza este că Domnul Prefect se află foarte ocupat de afacerile administrative încât este peste putinţă de a prezida regulat şi comitetul.Domnul preşedinte al Tribunalului numai puţin se află foarte însărcinat în partea sa judiciară.Rămâne de multe ori numai singur rectorul seminarului ca membru de drept, din care cauză discuţia lipseşte şi lucrările atingătoare de şcoli se tărăgănează;şcolile pot şi suferi.

Propunem dar, Domnule Ministru ca pe lângă membrii astăzi în activitate să binevoiţi a încuviinţa să se aleagă cu majoritate de voturi încă doi dintre profesorii seminarului, care se vor socoti că posedă meritele legale spre a lua parte în comitetul nostru rămânând preşedenţia tot asupra Domnului Prefect şi în lipsă asupra persoanei în vârstă.

Numai cu asemenea chip se va face un mare bine şcolilor pe care suntem chemaţi a le administra.

Binevoiţi Domnule Ministru a primi încredinţările prea deosebitei noastre consideraţii. <ss> A.Baldoviciu <ss> Arhimandritul Innochent <ss> I.Atanasiu

371

D-saleD-lui Ministru de Culte şi Instrucţie Publică

D.A.N.I.C., F.M.C.I.P., dosar 59 / 1863, f.9-9v, Original.

441. - 1863 decembrie. – Ministerul cultelor şi instrucţiunii publice informează casierul Episcopiei Huşilor despre virarea sumei de 2000 lei, acontul cheltuielor Episcopiei pe luna noiembrie.

Ministerul Cultelor Bucureşti Anul 1863 Luna decembrie şi Instrucţiunii Publice

Cucernice părinte,

În consideraţia cerirei Pre(a) Sfinţiei sale locotenentului de Episcop, cuprinse în adresa Nº 1510, vi se trimte anexat acesteia mandatul Nº 6497, adresat casieriei generale a districtului Fălciu, după care urme(a)ză să primiţi suma de 2000 lei aconta cheltuielilor materiale pentru întreţinerea Episcopiei pe luna Noemvrie, anul curent 1863, iar restul se va elibera după ce ve-ţi trimite la Ministeriu acte justificative pe acea lună.

Primiţi cucernice asigurarea osebitei mele consideraţii. Ministru Şefu(l) compt(abilităţii) <ss> Al. A. Dame <ss>

Sfinţiei sale Ierodiaconului Agatangrlu Guţu Economu(l)şi casieru(l) Episcopiei de Huşi

A.E.H., F.E.H., dosar 72 / 1862, f. 1, Pachet 31, Original.

442. - 1863 <f. l. şi z>. – Lista epitropilor bisericilor din ocoalele Podoleni şi Crasna, districtull Fălciului.

ListăDe epitropii aleşi pentru to(ote) bisericile de prin satele însămnate mai gios care s-

au ales în anul curent

a) Ocolul Podoleni

Nº Numele satelor Chramul bis(ericilor) Numele şi pronumele123456

Podolenii de GiosPăoşeştiiSăligeniiCosmeştiiMoşnaGrozeştii

Sf(inţii) VoevoziSf(inţii) VoevoziSf(inţii) VoevoziSf(inţii) VoevoziSf(inţii) VoevoziSf(inţii) Voevozi

G(h)eorg(h)e BogosSandu CofanG(h)eorg(h)e CrâsteaAgape IstrateŞtefan sin preotu(l) IoanMacarie Pârţac

372

78910

BohotinPogăneştiHiliţaCovasna

Sf(ântul) NicolaiuSf(ântul) NicolaiuSf(ântul) NicolaiuSf(ântul) Nicolaiu

Ioan ChilabocuG(h)eorg(h)e PascalNiţă CobzaruIoan sin preotu(l) Ioan

b) Ocolul Crasna

Nº Numele satelor Chramul bis(ericilor) Numele şi pronumele1112131415161718192021

Valea lui DarieCreţeşti de SusCreţeşti de GiosCordeniBrădiceştiLioştiAlbeştiCorniIdricii InăreştiDolheniRoşieşti

Sf(ântul) DimitrieSf(inţii) VoevoziSf(ântul) NicolaiuSf(inţii) VoevoziBuna VestireSf(inţii) VoevoziSf(ântul) NicolaiuSf(ântul) DimitrieSf(inţii) VoevoziAdormireaPogorârea Sf(ântului) Duh

G(h)eorg(h)e AfteniDumitrache MaziluPetrea MocanuIonuţ TimoftiAndrei TimoftiIoan ProfiruIoan RoşcaIoan PopaTo(a)der AndoneIoan BulgaruDumutrache Mocanu

A.E.H., F.E.H., dosar 45 / 1862, f. 52, Pachet 27, Original.

443. - 1863 decembrie 3. – Iconomul C. Focşa, protoiereul unei părţi din districtul Vaslui, recomandă pe cliricul Panaite Cotae a fi hirotonit la biserica cu hramul Sfinţii Constantin şi Elena din comuna Rădiu lui Burche.

Principatele Unite Române Vaslui 1863 dechembrie 3 Protoieria Secţia I a Districtului Vaslui Nº 1089

Preosfinţite Stăpâne

Anexat de a(c)easta, subscrisul, cu profund răspect, vă prisentează lucrările relative la hirotonia cliricului Panaite Cotae, preot la comuna Rădiu lui Burche, proprieta(tea) a D(umnealui) Neculai Burche şi biserica din ea cu hramul Sf(inţi)lor Împăraţi Constandin şi Elena la Nº de trie bucăţi, rugându-vă să binevoiţi a regula cele de cuviinţă în aseminea caz, aşa precum emisa comună în care se află 70 locuitori este lipsită de mai mult timp de preot.

Lămurindu-se Preosf(inţiile) Voastre tot acum că cliricul Cotae e căsătorit legiuit cu întâia cununie cu tânăra Elena, fiica preotului Ghiorghi Ciurescu.

Primiţi vă rog Preosf(inţite) Stăpâne încredinţarea deosebitei mele consideraţii.

Protoiereu Secretar373

<ss> C. Focşa Iconom <ssV. Alexandrescu>

Prea Sf(inţiei) SaleDomnului D. Archiereu Melchisedec Locotenent de Episcop Huşi

A.E. H., F. E. H., dosar 47 / 1863, f. 228, Original, Pachet 27.

444. - 1863 decembrie 19. – Proces verbal prin care este însărcinat arhimandritul Isidor cu administrarea treburilor administrative ale Episcopiei în lipsa arhiereului Melchisedec Ştefănescu, Locotenent de Episcop.

Nº 16401863 Dechem(rie) 19

Proces verbal

Anul una mia opt sute şese zeci şi trei, luna Dechembrie în nouă spre zece zile, subscrisul locotenent de episcop al eparhiei Huşului, avend a merge la Bucureşti, după invitaţia primită de la Domnul ministru de culte, prin depeşa N. 35726 din 18 a curentei, las în locul meu pentru gerarea trebilor Episcopale pe Precuvioşia sa Archimandritul Isidor, carele pe lângă privigherea generală asupra bunei orânduele, înpreună cu D(omnul) Director, vor expedui to(a)te lucrările curente privitoare la administraţia eparchială, afară de cele ce s-ar socoti de o mai mare însemnătate, precum chestiunea consistoriale de despărţiri etc; care se vor urma până la întoarcere(a) subscrisului. Drept care s-au încheet acest proces verbal.

<ss> Arhiereul Melchisedec <ss> V. Mandinescu

A.E. H., F. E. H., dosar 119/1863, f. 7, Pachet 30, Original.

445. - 1864 ianiarie 14/26. – Dimitrie Bolintineanu, ministrul cultelor şi instrucţiunii publice, informează despre oprirea viramentelor.

Ministerul Cultelor Bucureşti Anul 1864, Luna Ianuar(ie) 14/26 şi Instrucţiunii Publice

Prea Sfinte

Deşi subsemnatul de la venirea sa în acest Ministeriu, prin ordinu(l) către comptabilul general, a oprit to(a)te viramentele, crede de datorie şi astădată a scri în parte la fiecare aşezământ ce depinde de acest Ministeriu, a observa ace(a)stă regulă cu seriozitate, căci la dinpotriva se va vede(a) silit a lua cele mai severe măsuri contra celor ce se vor abate de la dânsa.

Primiţi vă rog expresiunea distinctei melle consideraţii.

Ministru Şefu(l) compt(abilităţii)

374

<ss> D(imitrie) Bolintineanu <ss>

A.E.H., F.E.H., dosar 72 / 1862, f. 3, Pachet 31, Original.

446. -1864 ianuarie 27. - Epitropia Generală a Spitalului Sfântul Spiridon recomandă Episcopiei permutarea preotului Vasiliei Moisi de la biserica din satul Boroseşti la cea de pe moşia Dumeşti, districtul Vasluiului.

Principatele Unite Române Iassii în 27 Ianuar(ie) 1864 Generala Epitropie a Ospitalelor şi Ospiţiilor Casei Sf. Spiridon Secţia a III-a

Pre(a)Sfinte

În locul demisionatului preot Costandin Handrabur, liturg(h)istor la biserica de pe moşia Dumeştii, a acestui Ospital, din districtul Vasluiului, Epitropia după încredinţarea luată despre morala purtare a preotului Vasilie Moisi din satul Boroseştii, ace(a) Eparhie, recomendat ei de comuna locuitorilor moşiei Dumeştii, că este şi fără de popor şi că l-au angajat în postul vacant pentru biserica de pe zisa moşie.

Subscrişii roagă pe Pre(a) Sfinţia Voastră să binevoiţi a autoriza strămutarea preutului Vasilie Moisi din satul Boroseştii la satul Dumeştii a Ospitalului în locul demisionatului preot Costandin Handrabur, binevoind a comunica şi Epitropiei ştiinţe de rezultat.

Primiţi vă rugăm Pre(a) Sfinţite încredinţarea osebitei noastre consideraţii.

<ss> <ss> <ss>

Pre(a) Sf(in)ţiei SaleLocotinentului de Episcop Eparhiei Huşii

A. E. H., F. E. H., dosar 71 / 1864, f. 46, Pachet 31. Original.

447. - 1864 februarie 14. – Protoiereul Ioan Râşcanu solicită decretele de epitropi pentru Petrea Dobrea şi iconomul Neculai Donea aleşi în urma demisiei iconomului Ilie Ştefăneascu.

Principatele Unite Române 1864 Fevruarie 4 Protoieria despărţirei II a de Fălciu

375

N° 61

Prea Sânţite Stăpâne!

Sf(inţia) Sa Iconomul Ilie Ştefănescul servitoriu la bis(erica) Sf(ântul) Dimitrie din acest târgu, ce a avut şi îndatorirea de Epitrop acei biserici, prin demisia sa dată protoieriei arată că fiind ajuns în vrâsta bătrâneţilor nu mai po(a)teesersa funcţia de Epitrop zisei biserici şi prin urmare alegându-se de Epitropi pe D. D. Petrea Dobrea şi Sf(inţia) sa iconomul Neculai Donea, Ve rog să binevoiţi ai decreta potrivit instrucţiilor ce aveţi asemene(a).

Primiţi Prea Sânţite Stăpâne încredinţarea osebitei mele consideraţii.

Protoiereu Secretar<ss> Ioan Râşcanu <ss> Gr. Sandovici

Prea Sânţitului StăpânD. D. Melchisedec Locotenent Episcop Huşului

A. E. H., F. E. H., dosar 87 / 1864, f. 3, Pachet 32, Original.

448. - 1864 februarie 12. – Sachelarul Ioan Ştiubei de la biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Avrămeşti, districtul Tutova, primeşte mulţumirile Episcopiei pentru o faptă caritabilă.

Cucerniciei sale Sachelariului Ioan Ştiubei, servitoriu(l) bisericii cu hramul Adormirea Maicei

Domnului din comuna Avrameşti, Districtul Tutovei

Nº 130 1864 Fevruariu 12

Protoiereul secţiunei I de Tutova prin raportul Nº 75 comunică acestei Episcopii un act atestătoriu despre o faptă humană ce aţi fi severşit în toamna anului trecut cu un bătrân sărac şi neputincios, care căzând în casa cucerniciei tale i-aţi fi dat cuvenita ospitalitate, până ce s-a severşit din viaţă; drept care Episcopia, conform dipoziţiei Nº 1253 din trecutul an 1863 vă face prin ace(a)sta mulţemirea cuviincioasă, crezând că şi pe viitor nu veţi conteni de la înplinirea cu zel a datorinţelor preoţeşti.

A.E. H., F. E. H., dosar 106/1864, f. 15, Pachet 33, Conspect.

449. - 1864 februarie 22. - Melchisedec Ştefănescu, Locotenentul de Episcop al Eparhiei Huşilor înaintează Consistoriei dosarul preotului Alexandru din Telejna, districtul Vaslui.

Principatele Unite Române Huşi, 1864. Luna Fevr(uarie) 22 Episcopia de Huşi

376

N. 174

Preacuvioase Părinte!

Odată cu aceasta vi se comunică acta înjghebată asupra preutului Alexandru din Telejna3, district(ul) Vasluiului pentru un act mitrical fraudulos, ce s-a eliberat de acea Consistorie D(umi)sale D(omnu)lui C. Chirilă, pe temeiul adevirerei făcute de numitul Preut; Drept care vi se pune în vedere ca conform rostirei Sf(intelor) canoane şi a legilor în vigo(a)re respective, să înaintaţi lucrări.

Primiţi Prea cuvioase părinte încredinţarea osebitei mele consideraţii. Locotenent Episcopu(l) Directore <ss> Arhiereul Mel(c)hisedec <ss> V. Mandinescu

Preacuvioşiei saleProtosing(h)elului Evsevie preşedinte(le) Consistoriului

A.E.H., F.E.H., dosar 90 / 1864, f. 32, Pachet 32, Original.

450. - 1864 februarie 25.- Raportul protoiereului Nicolae Popescu în care expune cauzele strămutării preotului din comuna Micleşti, districtul Fălciu.

Principatele Române UniteProtoieria

Secţia I de Fălciu

No 283 1864 Fevruar(ie) 25

Prea Sfinţite Stăpâne!

Conform oficiei Prea Sf(inţiei) Voastre Nº 1688, cu tot respectul vă aduc la cunoştinţă că, cauzele pentru care preutul G(h)eorg(h)i Sârg(h)i voeşte a se strămuta din comuna Micleştii sunt următoarele:

1) Lipsa de mijlo(a)cele vieţuirii, căci în anul contenit s-au dat numai trei fălci pământ de hrană şi una sută lei.

2) Că comuna Micleştii se compune numai din vreo 15 locuitori. Numitul preut are conduita bună iar încât priveşte pentru cauze împ(i)edicătoare strămutării sale nu poate fi alta decât că rămâne biserica fără preut.

Primiţi vă rog Prea Sf(inţite) Stăpâne asigurarea distinctei mele consideraţiuni.

3 Preotul Alexandru a fost hirotonit în anul 1838 pe seama biserica cu hramul „Maica Domnului”din Onceşti, ţinutul Vaslui, însă nu merge aici, ci la biserica din Măcreşti, unde slujeşte 12 ani, deci până pe la 1850, unde a fost cerut de proprietarii Măcreştilor, protoiereului Ieremia. La Telejna a fost strămutat la 26 octombrie 1855, unde i s-a înecat un frate în râul Bârlad. Acuzaţiile i-au fost aduse de paharnicul Iorgu Stamati. (A.E.H., F.E.H., dosar 90 / 1864, f. 23)

377

Protoiereu <ss> N. Popescu Secretar <ss> Alecsandrescu

Prea Sf(inţiei) SaleArhiereului Mel(c)hisedec Locotenent de Episcop Huşii

A. E. H., F. E. H., dosar 71 / 1864, f. 32, Pachet 31, Original.

451. - 1864 februarie 27. - Protoiereul Nicolae Popescu intervine la Episcopie pentru eliberarea unei condici de milă necesară colectării de resurse pentru continuarea lucrărilor de cunstrucţie a bisericii din satul Căpoteşti.

Principatele Române Unite Protoieria Secţia I de Fălciu Nº 297 1864, februar(ie) 27

Prea Sfinte Stăpâne!

Locuitorii din comuna Căpoteşti începând a clădi o Biserică încă din contenitul an, deşi zidirea este înaintată şi material(ul) cumpărat, însă nu dispun de mijloace ca să o poată aduce la finire; Se roagă a li se încuviinţa condică pentru a continua mai departe zidirea Sf(ântului) lăcaş pe care odată cu aceasta cu tot respectul vă prezint rugându-vă să binevoiţi a încuviinţa cererea numiţilor locuitori.

Primiţi vă rog Prea Sf(inte) Stăpâne încredinţarea (de)osebitei mele consideraţiuni. <ss> <ss> N(icolae) Popescu Secretar, Alexandrescu

Prea Sf(in)ţituluiArhiereu Mel(c)hisedec Locotenent de Episcop Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 86 / 1864, f.3, Pachet 32, Original; Se eliberează condicile de milă cu nr. 235 şi 236

452. - 1864 martie 20. - Actele trimise protoiereului de Cahul în vederea încredinţării către bisericile din satele Macreşti şi Cazangicu din districtul Cahul.

Protoiereului de Cahul, Ioan FerlatDe la 20 Martie 1864

Consistoria trimite pe lângă aceasta Preacucerniciei tale următoarele documente, trimise din Consistoria de Chişinău:

1) Planul şi hotarnica a 7 dese(a)tine pământ din moşia Butuceni Cireşi, însemnate pentru biserica din satul Macreşti, districtul Cahul.

378

2) Planul şi hotarnica a 26 dese(a)tine pământ din moşia Cârpeşti, însemnate pentru aceiaşi biserică din satul Macreşti.

3) Planul şi hotarnica a 33 dese(a)tine pământ din moşia Veştemachi, însemnate pentru biserica din satul Cazangicu, districtul Cahul.

4) Planul şi hotarnica a 3 dese(a)tine pământ din moşia Cazangicu, pentru aceiaşi biserică din satul Cazangicu.

Spre a li da acelor biserici spre păstrare, sub iscălituri pe care le prezentaţi Consistoriei pe lângă raportul Cucerniciei tale.

A. E. H., F. E. H., dosar 81 / 1858, f.3, Pachet 14, Conspect.

453. - 1864 mai 11. – Dionisie Romano Traianopoleos intervine pentru acordarea de ajutor pentru construcţia bisericii de la Răteşti.

TelegramăStaţia Huşi

Nº 1138446

Prezentată la Buseu în 11 / 5 – 1864Sosită la Huşi în 11 / 5 – 1864Prea Sânţitului Mel(c)hisedec

HuşiDresiaţi protoiereului de Galatz să procure ajoto(a)re monastirlor de la

Răteşti pentru sco(a)la ce se clădeşte acolo. Eu sunt sănătos purtându-mi crucea.

A. E. H., F. E. H., dosar 86 / 1864, f. 2, Pachet 32, Original.

454. - 1864 mai 22. - Calinic Miclescu, Locotentul de Mitropolit, recomandă traducerea cărţii lui Burdalo, „Spirituala fugirea din lume”, realizată de un cleric ortodox, spre pronumerare.

Principatele Unite Române Iassi în 22 mai 1864 S(f)ânta Mitropolii a Moldovei şi Sucevei Secţiunea Admini(strativă) Nº 1799

Iubite în Christos Frate!

Unul din cliricii Bisericii no(a)stre Române, traducând din scrierile lui Burdalo, opera intitulată „Spirituala fugire din lume”şi neavând mijlo(a)ce cu care să po(a)tă îndeplini cheltuelele necesarii pentru imprimarea ei, s-a rugat metropoliei a i se da agiutoriul putincios.

În interesul dar al literaturii no(astre), alăturat de aceasta comunicăm şi Frăţiei Vo(a)stre 2 liste, poftindu-ve a o recomenda la buna voinţa clerului din

379

ace(a) Eparhie sau şi la alţi oricarii cetăţiani iubitori de lumină, sfătuindu-i să se pronumere. Rezultatul ce veţi căpăta veţi benevoi a ni-l comuneca la timp după regulă.

Primiţi Iubite în Christos Frate încredinţarea pre(a) osebitei mele consideraţiuni.

† Locotenent Metropolitu <ss> C(alinic) Miclescu<ss> Direct(orul) metropoliei <ss> Capu(l) Secţiunii

Iubitorului de D(umne)zeuLocotenent Episcop Huşilor

A.E. H., F. E. H., dosar 93 / 1864, f. 1, Original, Pachet 32.

454. -1864 mai 28. – Iconomul A. Frimu, protoiereul secţiei a II-a Vaslui aduce la cunoştinţa Episcopiei lipsa cutiilor de milă în bisericele din protopopiatul său.

Principatele Unite Române 1864 Mai 28 Protoieria Secţia a II a

Vaslui

Presfinţite Stăpâne!

La oficia Presfinţi(e)i Vo(a)stre Nr 595, cu respect se răspunde, că nici la o Bisărică din cuprinsul acestui protopopiat nu sânt cutii pentru a se aduna mile şi nici se pot pune. În privire că nu sânt Bisărici cu popor care se po(a)tă întâmpina aseminea necesităţi.

Primiţi presfinţite Stăpâne respectul şi osebita me(a) stimă ce vă păstrez. Protoiereu Secretar

<ss> Iconomul A. Frimu <ss>

Presfinţiei SaleArhiereului Mel(c)hisedec Locotenent de Episcop Eparhiei Huşului

A. E. H., F. E. H., dosar 84 / 1864, f. 2, Original, Pachet 32.

455. -1864 iunie 3. – Calinic Miclescu, Locotenent al Sfintei Mitropolii a Moldovei şi Sucevei intervine pe lângă Locotenentul de Episcop al Eparhiei Huşului în problema cutiilor de milă destinate săracilor

Principatele Unite Române Iaşi în 27 mai 1864 Sfân(ta) Mitropolii a Moldovei şi Sucevei Secţiunea Jude.

380

Nº 1918

Iubite în Hristos Frate!

Generala Epitropie a ospitalelor şi ospiciilor casei Sf(ântul) Spiridon, cu adresa sub Nº 886, ne încunoştiiţiază că obolul adunat prin cutiile ce s-a(u) distribuit pe la bisericile din Ţerra pentru ajutorul infirmilor în curgere de mai mulţi ani, pe lângă că n-a fost în avantajul institutelor, dar cu dânsul nu s-au putut acoperi măcar confecţionarea acelor cutii. În urmare, Noi avend în vedere că cauza pentru care obolul destinat seracului este atât de puţin sau nicidecum nu provine din aceea că ar afla indifernţia în sentimentul de căutare al creştinilor, ce numai din neglijenţia ce pun purtătoru(l) acelor cutii de a nu umbla cu dânsele obicinuit la zilele de sărbători şi totodată în interesul şi binele umanităţii; poftim şi pe Frăţia Vo(a)stră a regula cele cuvenite în această privinţă pentru cuprinsul acelei Episcopii, ca astfeliu în venitoriu obol seracului să fie mai în abundenţă şi depus conform cu caritatea necontestată a Românilor.

Primiţi Iubite în Hristos Frate încredinţarea osăbitei No(a)stre consideraţiuni.

<ss> Locot(enent) Mitropolit C(alinic) Miclescu <ss> Director Mitrop(oliei)

Frăţiei SaleLocotenentului Episcop Huşului

A. E. H., F. E. H., dosar 84 / 1864, f. 5, Original, Pachet 32.

456. -1864 iunie 3. – Raportul preotului Dimitrie Ioan din comuna Şcheia Mănăstirii adresat protoieriei de Vaslui.

CopieDe pe raportul preotului Dimitrie Ioan din comuna S(c)heia Monastirei

1864 Iunie 3 şi înregistratăN. 27 Nº 302

Domnule Protoiereu

Deşi la comuna Şcheile, sunt doue biserici şi la fiecare câte un preot, însă de la Paşti înco(a)ce mă ocup singur cu căutare(a) tuturor poporenilor care sunt mai la 400 familii, încât acum sunt obosit şi nu pot mai mult a căuta acest Nº, fiind că preotul Gheorghe Stolniceanu de la Biserica Sf(ântul) Gheorghe, de la Paşti şi chiar până acum se află foarte bolnav şi nu e chip să scape cu viaţă, orice ajutoriu i s-ar da fiind cuprins de patimă cronică. De ace(a)sta cu onorul cuvenit rog pe onorata protoierie să binevoiască a mijloci hirotonisire(a) sau rânduire(a) unui alt preot la socrul său în Fereşti, unde e pus în […]. Căci eu precum am arătat (î)-mi e piste putinţă a căuta şi poporul Bis(ericii) S(fântul) Gheorghe.

381

Subscris / Dumitru Ioan Iconom /Pentru conformitate <ss>

A. E. H., F. E. H., dosar 89 / 1864, f. 4, Copie, Pachet 4.

457. - 1864 iunie 9. – Iconomul A. Frimu, protoiereul de Vaslui, oferă date statistice despre biserica cea nouă din satul Dumeşti.

Principatele Unite 1864 Iunie 9 Române Protoieria Secţia a II-a de Vaslui N. 426

Pre(a)sfinţite Stăpâne

La oficia Pre(a)sfinţiei Vo(a)stre Nº 711, cu plecate metanii se dă lămurire că cu adivărat biserica nouă în care se serveşte acum în comuna Dumeşti e cu prăz(nuirea) Sf(ân)ta Treime şi din greş(e)ală s-au trecut în statistică Sf(in)ţii Împăraţi pe numele bisericii vechi ce încă eczistă, fără înse a se servi în ea ş(i)-a peceţii bisericeşti tot cu Sf(inţii) Înpăraţi; Iară numerul şi vrâsta bisericaşilor e ace(a)sta.

I Preutul Gheorghi Munteanu de 30 ani, cu paucenia din 1855 mai 17.II lea Dacălu(ul) Ion sin Gheorghi Chiriţă de 43 ani cu decretul din anul 1845

Iunie 15.Şi al III lea Dascălul Vasile Popovici de 28 ani cu cartea din anul 1863

octomvrie 15.Iară Iconomul Vasile Moisă din Boroseşti cărue i s-au trimis cartea de

strămutare de acolo în Dumeşti, nici s-au strămutat şi după ştiinţa căpătată nici are gând a se mai strămuta, pentru care cu profund respect se aduce la ştiinţe.

Primiţi vă rog Pre(a)sfinţite Stăpâne respectul şi osebita me(a) stimă. Protoiereu <ss> Iconomul A. Frimu

Pre(a) Sfinţiei SaleAtrhiereului Melchisedec Locot(enent) de Episcop Eparhiei Huşului

A.E. H., F. E. H., dosar 71 / 1864, f. 63, Pachet 31, Original

458. -1864 iunie 16. - Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice aduce la cunoştinţa arhimandritului Melchisedec Ştefănescu soluţia procurării a 1800 lei pentu îmbrăcămintea a 20 de elevi orfani.

Principatele Unite Române Bucureşti, Anul 1864, Luna Iunie 16 Ministerul Cultelor şi

382

Instrucţiunii Publice Nº 19337

Prea Sfinte,

Drept răspuns la adresa Prea Sfinţiei Vo(a)stre Nº625 prin care mijlociţi a se elibera suma de 1800 lei pentru îmbrăcămintea a 20 elevi ce compun corul vocal, subscrisul are onoare a vă face cunoscut că altă sumă disponibilă numai este decât acea alocată prin Buget sub titlu(l) „Întreţinerea a 20 bă(i)eţi orfani”.

Primiţi Prea Sfinte asigurarea deosebitei mele consideraţii.

Ministru <ss> Şeful Secţiei Compt. <ss>

Prea Sfinţiei Sale Arhiereului Mel(c)hisedec Locotenent de Episcop Huşului

A. E. H., F. E. H., dosar 92 / 1864, f.16,Pachet 32,Original.

459. - 1864 iulie 15. – Petiţia locuitorilor cartierului Răeşti din Huşi către Comitetul Şcolar prin care cer înfiinţarea şcolii nr. 3.

Copie 1864 iulie 15

Onorabilului Comitet al Şcolilor din Huşi Locuitorii suburbiului Răeşti din oraşul Huşi

Petiţiune

Noi gios iscăliţii locuitori ai suburbiului Răeşti inspiraţi în acest timp al progresului de foloasele civilizaţiunii şi văzând părinteasca purtare de grija a Măriei Sale pentru luminarea naţiunii de orice clasă prin înfiinţarea de aşezăminte publice de instrucţiune, cu tot respectul venim Domnilor Membri a vă depune următoare cerinţă..!

Suburbia noastră după cum vedeţi e destul de împopulată şi lipsită de şcoală. Copii noştri până acum, câţi sunt daţi la şcoală, au urmat parte la şcoala în I-a şi parte la şcoala a II-a înfiinţată acum un an în suburbia Plopeni.

Aceste şcoli sunt departe de suburbia noastră şi ce e de însemnat că această suburbie se desparte de târg, unde e şcoala în I-a şi de suburbia Plopeni unde e şcoala a II-a, prin o râpă pe unde în timpuri de ploi şi de iarnă e cu neputinţă copiilor a frecventa.

Pe lângă aceasta partea din gios a suburbiei noastre care vine mai aproape de şcoala a II-a, la început şi-au depus copiii la ea, când în urmă mai înfăţişându-se au fost respinşi sub cuvânt că nu au loc în încăperile şcolii şi că şcoala e numai pentru Plopeni, iar nu şi pentru Răeşti.

Domnilor membri! Precum vedeţi avem mare nevoie de şcoală în suburbia noastră; copiii noştri au suferit şi vor suferi dacă nu li se vor da mijloace a se folosi de instrucţiunea publică, instrucţiune care sub auspiciile alesului nostru au agiuns a se revărsa cu mare abundenţă peste poporul de gios.

383

De aceea în numele civilizaţiunii mesei poporului şi a instrucţiunii publice cerem într-un glas înfiinţarea şcolii a III-a în suburbia noastră Răeşti şi Vă rugăm Domnilor Membri a interveni pe baza acestei a noastre cerinţe către locurile competente pentru înfiinţarea acelei şcoli atât de necesară pentru noi.

Primiţi vă rugăm Domnilor Membri şi încuviinţarea osebitelor noastre consideraţiuni.

Urmează cincizeci şi două de iscălituri.Confirmaţiunea municipalităţii oraşului.Municipalitatea oraşului Huşi.Petiţiunea de faţă se legalizează de municipalitate cu iscăliturile cuvenite şi

punerea peceţii numai întrucât priveşte adevăratele subscrieri din ea.IscăliţiPreşedinte: Bossie Membri: Ioan Busne

Z. Giurcăneanu Pentru conformitate

<ss> arhimandrit Innocent<ss> N. M. Cişmănescu

D.A.N.I.C., F.M.C.I.P., dosar 59 / 1863, f. 40 – 40v, Copie.

460. - 1864 august 21. - Economului şi casierului Episcopiei Huşului i se comunică numirea iconomului Gheorghi Chiru în funcţia de revizor eclesiastic în 21 august 1864.

Principatele Unite Române Huşi, 1864, Luna August 21 Episcopia de Huşi

Prea cuvioase Părinte!

În postul de revizor Eclesiastic pentru Eparhia acestei Sf(inte) Episcopii de Huşi denumindu-se astăzi pre(a) cucernicia sa Iconomul G(h)eorg(h)i, Chiru fost protoiereu, Secţia I de Tutova, se comunică spre ştiinţă şi regula P(rea) C(ucerniciei) Voastre.

Primiţi P(rea) C(ucernicia) Voastră încredinţarea (de)osebitei mele consideraţii.

Locotenent Episcop Director <ss> Arhiereul Mel(c)hisedec <ss>V(asile) Mandinescu

P(rea) C(ucerniciei) S(ale) Economului şi casierului Episcopiei de Huşi.

A. E. H., F. E. H., dosar 105 / 1864, f.64, Original.

461. - 1864 august 21. - Arhiereul Melchisedec Ştefănescu comunică casierului Episcopiei schimbările personalului, survenite în cursul anului 1864.

384

Episcopia de Huşi 1864. August 21

Prea Cuvioase Părinte!

După dispoziţiile prevăzute prin nou(l) stat de întreţinere a acestei Episcopii aplicător de la 1 iulie trecut, anul curent s-au regulat următoarele:

1) Pe economul Iorgu Chiru s-a denumit Revizor Ecleziastic.2) Pe economul Ioan Râşcanu, preot liturghisitor în locul preotului P.Darie

şi membru Consistoriului în locul economului I.Cogean.3) Pe iconom(ul) G.Orişanu preot liturghisitor în locul preotului C.

Bendescu, ţinându-şi şi funcţiunea de membru Consistoriului.4) Pe iconomul I.Cogean- Preot liturghisitor în locul preotului G.Urzică.5) Pe D.G.Gogu în postul de servitor cancelariei Direcţiei în locul

monahului Gardoniţă.Acestea, deci se comunică P(rea) C(ucerniciei) V(oastre) spre ştiinţă şi

regulă.Primiţi P(rea) C(ucernice) P(ărinte) încredinţarea de(osăbitei) mele

consideraţiuni

Locotenent Episcop Director <ss> Arhiereul Melchisedec <ss> V.Mandinescu

P(rea) C(ucerniciei) SaleEconom şi casier Episcopiei de Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 105 / 1864, f.65, Original.

462. -1864 septembrie 3. - Elena Racoviţă solicită Episcopiei Huşilor eliberarea actelor mitricale ale fiilor săi, Nicolai şi Vasile.

Prea sânţite stăpâne!Elena Racoviţă din Vaslui

Suplică

Având neapărată trebuinţă de acturi mitricale pentru fii mei Nicolai şi Vasile pe care voiesc ai trimite la învăţătură în străinătate, vin a vă ruga prin aceasta Prea Sânţite să binevoiţi pe temeiul acturilor de naştere ce vă prezint pe lângă aceasta, eliberate de către preoţii parohiali din Vaslui şi avizate de Protoieria respectivă, ami elibera din partea Prea Sânţiei Vo(a)stre zisele acte mitricale, fiindu-mi necesare pentru realizarea scopului mai sus arătat. Al Prea sânţiei Vo(a)stre sufletească fiică! <ss> Elena Racoviţă 1864 Septembr(ie) 3 Vaslui

385

A. E. H., F. E. H., dosar 83 / 1865, f.45, Pachet 32,Original; Nicolae, fiul spătarului Nicolai Cocri şi al Elenei Racoviţă este născut la 9 martie 1849, iar Vasile la 6 august 1852.

463. - 1864 septembrie 12. - Ministerul este informat despre numirea profesorului Costache Severin în locul institutorului Ion Dumbravă în Comitetul Şcolar din Huşi.

Comitetul 1864 septembrie 12 deInspecţie a Şcolilor din Huşi Nº 82

Domnule Ministru !

Conform oficiei dumneavoastră Nº 42651, subsemnaţii membri adunându-ne în şedinţa ordinară de la 10 a acestei luni şi cu toţi în unanimitate am ales de membru pe d-lui Costache Severin, profesorul de limba latină, în locul dlui institutor Ion Dumbravă destituit, care cu tot respectul vă aducem la cunoştinţa dvoastră rugându-vă să binevoiţi a încuviinţa alegerea făcută.

Binevoiţi Vă rugăm Dle Ministru a primi încredinţarea preosebitei noastre consideraţii.

<ss ><ss >Arh. Innocent<ss> N. M. Cişmănescu

D-sale D-lui Ministru Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunii Publice

D.A.N.I.C., F.M.C.I.P., dosar 59 / 1863, f. 45, Original.

464. - 1864 septembrie 14. – Ministerul este informat despre numirea iconomului Nicolae Roiu în Comitetul Şcolar din Husi.

Comitetul de Inspecţie 1864 septembrie 14 a Şcolilor din Huşi Nº 83

Domnule Ministru !

386

Cu trecerea d-lui N. Romano, profesorul de matematică ca institutor superior la şcoala I de baieţi din Bacau, lipseşte din comitet un membru şi cu modul acesta nu poate fi complet Nº de 7 membri; deci subsemnaţii motivaţi din acesta au ales pe Sfinţia Sa Iconomul Nicolae Roiu, profesorul de religie, ca membru în locul d-lui N. Romano şi totodată venim cu tot respectul a vă ruga pe D-voastră să binevoiţi a încuviinţa alegerea făcută.

Binevoiţi, Vă rugăm, D-le Ministru, a primi încredinţările preosebitei noastre consideraţii. <ss> Arhim. Innocent <ss> N. M Cişmănescu <ss> Primar M. Jomir

D-saleD(omnului) Ministru al Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunei publice

D.A.N.I.C. , F.M.C.I.P. , dosar 59/1863, f 43, Original.

465. - 1864 octombrie 12. - Pintilie Andriescu vinde hanul său din Huşi lui Gheorghe Dinu cu 660 de galbeni.

Act de vecinică vânzare

Subsemnatul Pintilie Andriescu încredinţează prin acest act că hanul cu locul său din acest târg Huşi, supus la plata de besmăn după zeciuiala chiriei ce produce anual către proprietatea ce este Sfânta Episcopie Huşi, pe puterea actului ce posed legalizat provizoriu de Curtea de Confirmaţie acum desfiinţată la 20 ianuarie 1862, sub No. 330 şi statornic de Tribunalul Districtual sub No. din anul curent şi statorniciei legalizată de Trib(unalul) provizoriu la 1861 sub No. 5528 şi statornic sub No. anul curent, l-am trecut în eternă vânzare către d-l George Dinu cu preţ de 660 # , adică şase sute şasezeci galbeni, pe care bani i-am primit toţi deplin acum la facerea acestuia. Drept care, dar am dat acesta de vecinică vânzare d-sale George Dinu spre a fi recunoscut de proprietar atât d-lui precum şi urmaşii săi pe arătatul han cu locul lui a cărui besmăn de acum înainte are a-l răspunde d-lui cumpărătorul, rugând şi pe Onor(atul) Tribunal Districtual al legaliza potrivit formelor.

Anul 1864, luna octombrie 12 zile <ss>P. Andriescu

D. A. N. I. C., F. E. H., II / 38, Original.

466. - 1864 octombrie 27. - Economul Episcopiei Huşilor aduce la cunoştinţă cumpărarea unui cal cu 629 lei, cursul pieţii.

Principatele Unite Române Huşi, 1864 oct(ombrie) 27 Econom şi casier Episcopia de Huşi

387

Prea Sfinţite Stăpâne

Conform oficiei pre(a) Sânţiei Vo(a)stre Nº 1162 am cumpărat un cal pentru a fi păreche cu acel cel are casa mai dinainte, însă un asăminea cal de calitatea aceluia nu s-a putut cumpăra mai puţin decât cu preţul de 629 lei cursul pieţei, Subscrisul cu to(a)tă supunerea anexez pe lângă ace(a)sta creditiva luată de la vânzătoriul calului şi totodată Ve rog să binevoiţi a mijloci liberarea banilor.

Primiţi Ve rog Pre(a) Sinţite Stăpâne încredinţare(a) pre(a) osăbitei mele consideraţii.

Econom şi casier <ss> Agathanghel Guţu

Pre(a) Sânţiei SaleD.D. Arhiereu Melchisedec Locot(enent) Episcop de Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 105 / 1864, f. 8, Original.

467. - 1864 decembrie 5. – Spiritualul Consistoriu al Eparhiei Huşilor comunică numărul de dosare referitoare la judeţul Covurlui pentru a fi predate Eparhiei Dunării de Jos.

Principatele Unite Române Spiritualul Consistoriu a Sântei Episcopii Huşi Nº 642 1864 Decemvrie 5

Preasânţite Stăpâne

În conformitatea oficiei Preasânţiei vo(a)stre, sub Nº 1416, subscrişii cu tot respectul vă prezintă anexat de ace(a)sta, un număr de 83 acte aparţinătoare la judeţul Covurlui, fiind numerarisite, scripisite, sfăruite şi sigilate dupre cuvinţă şi având alăturat pe lângă ele şi încă şi un opis în detaliu pentru to(a)te. Totodată Vi se mai supune cunoscinţei că treizeci şi şese din actele alăturate, sunt lucrăto(a)re de la anul 1850 – 1864, inclusiv, dintre care zece s-a trimis la Consistoriu cu adresa Nº 505 din 20 August a(nul) c(urent) cătră Protoiereul de Covurlui ca să le completeze cu cercetări locale, dar celelalte patruzeci şi şepte sunt nelucrăto(a)re din anul 1854-1864, inclusiv. De primirea lor însă sunteţi rugat se binevoiţi a respunde Consistoriului spre regulă.

Binevoiţi a primi Preosânţite Stăpâne încredinţare(a) preosebitei no(a)stre consideraţii.

Preşedinte Grefier <ss> Protosinghel Evsevie <ss> <ss> G. Orişan Iconom <ss> Vasiliu Manuil

388

Preasânţiei saleLocotenentului Episcop Huşi

Rezoluţie:7 Decembrie 1864Actele communicate cu ace(a)sta se vor trăda în primirea însercinatului din

partea presf(inţitului) Locot(enent) […] al Eparhiei Dunărei de gios.

<ss> V(asile) Mand(inescu)

A.E. H., F. E. H., dosar 72 / 1864, f. 48, Original, Pachet 31.

468. -1864 decembrie 19. - Adeverinţă eliberată lui Vasile Mandinescu, fostului director al Cancelariei Episcopale, pentru actele predate.

CopieAdeverinţă

Prin ace(a)sta se adevereşte că to(o)ate cele arătate în opisul de trădare a Ex directorului Episcopiei de Huşi D(omnul) V(asile) Mandinescu, anume:

647 Şese sute patruzeci şi şepte acte, până la 15 decemvr(i)e 1864.9 Nouă bucăţi, Foi oficiale.121 Una sută douăzeci şi una acte privito(a)re la judeţul Covurluiului, până

la finele anului 1864, primindu-se de subscrisul, i s-a liberat ace(a)sta.

(ss) D(omnul) V(asile) Mandinescu 1864, decem(brie) 19 No. 1440

A. E. H., F. E. H., dosar 72 / 1864, Copie, Pachet 31.

469. -1864 decembrie 20. - Mărturia locuitorilor români din Cahul pentru desemnarea lui Mihail Gârneţ ca preot la biserica din localitate.

Cahul, 1864 Decembrie 20

Preosfinţiei sale Episcopului eparhiei Huşi

Societatea no(a)stră din Cahul se compune astăzi, ce(a) mai mare parte din Români.

De la anexarea părţii de Basarabie către teritoriu României, Biserica de aicea rămâind în vechea Organizaţiune Rosiană sunt preuţi, ci şi acum ruşi.

Precum zicem, preosfinţite părinte ca cei ce Compunem ce(a) mai mare parte din societatea no(a)stră, simţim nevoie a ave(a) un Preut Român a cărui cunoştinţe în dialectul naţional să po(a)tă satisface scopul cultului ce Profesăm.

389

Preosfinţite Părinte giunele Mihail Gârneţ, care vi se prezintă, este Român, este un om cu frumo(a)se Purtări şi fiul unui onest Preot Român- el având mai mulţi ani de studiu în şco(a)la seminarie din Huşi, s-a făcut demn de a purta darul Preuţiei, îndeplinind cu meritele sale scopul cel mai înalt al acei Misiuni.

Vă rugăm cu umilinţă preosfinţite Părinte că ţâind s(e)ama de calităţile acestui june cei de mare(a) no(a)stră necesitate, să binevoiţi al numi şi întări Preut la Biserica Poporului de aici; Primind pentru acest act de binefacere binecuvântarea noastră.

Sfinţiei saleArhiereului Dionisie Traianopoleos

(Urmează semnăturile)

A. E. H., F. E. H., dosar 29 / 1868, f.25, Pachet 42, Original.

470. - 1864 decembrie 22. – Procesul verbal prin care s-a decis pregătirea dosarelor din arhiva Cancelariei Episcopale conform normelor de bună funcţionare şi utilizare.

N. 861Prescript- verbal

S-a observat că dosarele din Archiva Cancelariei Episcopiei Huşii, nu au la începutul lor Opise lămuritoare, textul în scurt al hârtiilor alăturate la ele, fiind că aceste(a) sunt de neapărat pentru uşurinţa aflarei unei lucrări urmate şi care este cerută de vreun motiv.

Subsemnatul Directore regulează:Dosarele aflăt(o)are astăzi în Archivă să se completeze pe încetul de cătră

Domnii impiegaţi ai Cancelariei, în timp când nu au de lucru, cu asemine(a) Opis şi să să co(a)să în faţa fiecărui dosar câte una, sub de apro(a)pe îngrijire(a) şi privighere(a) d(umnealui) ajutoru(l) Roşculescu în sama cărui s-a lăsat Arhiva cu opisele ei şi responsabilitatea pentru buna ei păstrare.

În fiitoriu să va urma astfeliu şi cu dosarele ce se vor înfiinţa din nou tot sub zisa îngrijire a d(umnealui) ajutore.

Drept care s-a închiet acest Prescript verbal şi esecutarea lui întocma. Directore <ss> D. Merişescu 1864 Decemvr(i)e 22

A. E. H., F. E. H., dosar 72 / 1864, f. 40, Pachet 31, Original.

471. - 1864 decembrie 28. - Arhiereul Melchisedec Ştefănescu, Locotenentul de Episcop al Eparhiei Dunării de Jos, comunică Arhiereului Dionisie Traianopoleos, Locotenentul de Episcop al Eparhiei Huşului, delegarea lui Vasile Mandinescu pentru preluarea arhivei.

390

Principatele Unite Române Ismail, 1864, Decembrie 28Episcopia Dunării de Jos

Prea Sfinţite Stăpâne!

Pentru primirea Arhivei la noua Episcopie a Dunării de Jos delegând pe D.D. Vasile Mandinescu, directorul acestei Episcopii, cu onoare vă comunicăm ace(a)sta şi Vă rugăm să binevoiţi Prea Sfinţite a ordona spre a i se trăda.

Primiţi, Prea Sfinţite, încredinţarea prea deosebitei male consideraţii.

Locotenent de Episcop Director <ss> Arhiereul Melchisedec <ss>V(asile) Mandinescu

Prea Sfinţiei SaleArhiereului Dionisie Traianopoleos Locotenent Episcopiei de Huşi.

A. E. H., F. E. H., dosar 72/1864, f.38, Pachet 31, Original

472. - <1864 decembrie 28>. - D. Merişescu, directorul Episcopiei Huşului, raportează predarea arhivei privitoare la judeţul Covurlui integrat în nou înfiinţata Episcopie a Dunării de Jos.

Pre(a) sânţite Stăpâne!

În conformitatea ordinului Pre(a) sânţiei vo(a)stre cuprins în rezoluţia Nº 871, am trădat în primirea D(omnu)lui V(asile) Mandinescu, directorul Episcopiei Dunării de Jos, toate actele privitoare la judeţul Galaţului / Covurlui / cu opise regulate şi de a cărora primire păstrez opisul subscris de D(umnea)lui.

Despre care cu profund respect referez.

Director <ss> D.Merişescu

A. E. H., F. E. H., dosar 72 / 1864, f.38, Pachet 31, Original.

473. - 1864 decembrie 28. - Documente aflate în păstrarea lui Vasile Mandinescu.

Principatele Unite Române 1864 Decembr(i)e 28 zile Episcopia Dunării de Jos

Prea S(f)inţite Părinte!

În păstrarea subscrisului aflându-se următoarele hârtii, anume:1) Un sinet de 687 lei, ce datoreşte Biserica Înălţării din Huşi preotului

Pavel Nicolau, servitor la acea Biserică.2) Un opis vechi de documentele ce au fost date Domnului A.Condrea pe

când era vechil Episcopiei de Huşi.

391

3) Două copii legalizate, una de pe hrisovul D(omnu)lui Scarlat Alexandru Calimah V.V. din 1813 Iunie 13; şi alta de pe hrisovul D(omnu)lui Mihail Sturza din 1839 Iunie 21, ambe(le) relative la veniturile Episcopiei din Târgul Huşi.

4) Un opis făcut de subscrisul pentru to(a)te documentele proprietăţilor Episcopiei de Huşi.

Subscrisul, deci cu supunere le comunică Pre(a) S(f)inţiei Vo(a)stre, rugându-vă să binevoiţi a ordona spre a se trece în opisul arhivei Episcopiei de Huşi.

Primiţi,vă rog, Pre(a) S(f)inţite Părinte, încredinţarea prea deosebitei mele consideraţii.

<ss> V(asile) Mandinescu

Pre(a) S(f)inţiei Sale

A. E. H., F. E. H., dosar 72/1864,f.1, Pachet 31, Original.

474. -1864 decembrie 29. - Dionisie Romanno – Traianopoleos, Locotenentul de Episcop al Eparhiei Huşului aduce la cunoştinţă numirea provizorie a diaconului Gregore Dobronovici la Biserica Catedrală din Huşi.

Principatele Unite Române Huşi. 1864 Decembrie 29 Episcopia de Huşi Nº 468

Cuvioase Părinte!

În consideraţie că ierodiaconul Benedict la 28 a curentei se(a)ra a contenit cu serviciul Diaconiei la Biserica acestei Episcopii, Noi am rânduit în locu(l) provizor(i)u pe diaconul Gregore Dobronovici, cu începerea primirii salariului după buget(ul) de astăzi.

Despre care vă facem cunoscut spre regulă. Primiţi, Cuvioase Părinte, încredinţarea consideraţiei Noastre.

Locotenent de Episcop Director <ss> D(ionisie) Traianopoleos <ss> I.Merişescu

Cuvioşiei SaleIerodiaconului Agathanghel Guţu Econom-Casier Sf(intei) Episcopii Huşilor

A. E. H., F. E. H., dosar 105 / 1864, f.83, Original.

475. - 1864 decembrie 30. - Protoiereul Iorgu Chiru aduce la cunoştinţă demisia sachelarului Ioan Chitic, ales primar, din funcţia de proestos a plăşii Târgul, judeţul Tutova şi propune candidatura iconomului Anton Lazăr.

392

Principatele Unite Române Bârlad. 1864 decembrie 30 Protoieria Judeţului Tutovei N° 1412

Prea Sfinţite Stăpâne!

Sachelarul Ioan Chitic, ce a fost recomandat de fostul protoiereu cu referatul N° 694 a fi proestos plăşii târgului de la acest judeţ, după ce s-a văzut că este ales primar a dat demisia din postul de proestos şi în locul lui am rânduit provizor(iu) la zisa plasă pe Iconomul Anton Lazăr, până voi primi stăpânirea dezlegare a prea Sf(inţiei) Vo(a)stre. După datorie cu cel mai profund respect vă supun cunoştinţei asăminea împregiurări, şi plecat vă rog să binevoiţi a întări pe numitul Iconom statornic în care am toată încrederea că va corespunde la această misie.

Binevroiţi vă rog Prea Sf(inţite) Stăpâne a primi încredinţarea prea deosebitei mele consideraţii şi devotamentul ce-l păstrez.

Protoiereu <ss> Iorgu Chiru Iconom

Prea Sfinţitului meu stăpân D.D. Dionisie Locotenent Episcop Sf(intei) Episcopii Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 39 / 1865, f.2, Pachet 35, Original.

476. -1865 ianuarie 1. - Proces verbal prin care se constată primirea averii mişcătoare şi obiectelor de gospodărie a bisericii Episcopiei Huşilor de către Dionisie Romano Traianopoleos.

CopiePrescript verbal

Anul 1865 luna Ianuarie I

Subsemnaţii, în conformitatea adreselor Ministeriului Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunei Publice, N. 55424 şi relative la trădarea şi primirea averei Bisericii Episcopi(e)i Huşii şi obiectelor de gospodărie ale acestei case;

Astăzi terminând lucrarea prin trădarea în primirea noului rânduit Episcop al acestei Eparhii a zisei averi în obiecte mişcătoare, cu anume catagrafie făcută în două d(e)opotrivă exemplare, în fiinţa delegatului Prefecturei de Fălciu; Pe d(e) o parte acele s-a adeverit cu semnăturile cuvenite şi cu cordelarea lor sub două sigiuluri ale no(a)stre în parte; iar pe de alta s-a încheet acest Prescript verbal spre regulă şi mai departe lucrare.

(Semnaţi) D(ionisie) Traianopoleos, Archiereul Melchisedec, Poliţaiu N. Coşeriul

A. E. H., F. E. H., dosar 72 / 1864, f. 57, Copie.

393

477. -1865 ianuarie 1. - Proces verbal de constatare a obiectelor deteriorate din averea bisericii Episcopiei Huşilor.

Copie

Prescriptul verbal

Subsemnaţii, având în vedere că parte din obiectele mişcătoare ale bisericii Episcopiei Huşii sunt învechite într-atâta încât astăzi nu mai pot servi nici d(e) o trebuinţă, motiv care au oprit trecerea lor în catagrafia nouă; pe d(e) o parte am format o listă de ele spre sciinţă şi opinăm ca acele obiecte ce nici reparate n(u) ar putea servi de nimic să se desfiinţeze cu totul, socotindu-să ca când nici a nu fi. Iar pe de alta având în vedere că parte din obiectele gospodăriei acestei case lipsesc de tot şi ace(a)sta nu e provenită decât din arhiva lor şi ca cele supuse stricăciunii au putut prea uşor a se strica şi pierde; s-a format şi pentru aceste(a) o altă listă cu observările cuvenite, care aceste amândouă liste s-a alăturat lângă acest Prescript verbal încheet de noi.

(Is.) D(ionisie) Traianopoleos, Archiereul Melchisedec, Poliţaiu N. Coşeriul

A. E. H., F. E. H., dosar 72 / 1864, f. 58, Copie.

478. -1865 ianuarie 13. - Mitropolia Moldovei aduce la cunoştinţa păstrarea actelor districtului Cahul la Consistoriul din localitatea Ismail.

Principatele Unite-Române Iassi în 13 Ianuar(i)e 1865 S(f)ânta Mitropolie a Moldovei şi Sucevei Secţiunea N. 89

Iubite în Christossu Frate!

La adresa Frăţiei Vo(a)stre Nº 1463, am ono(a)re a Vă răspunde, că to(ate) actele privito(a)re pe districtul Cahul, sunt în Consistoriul de Ismail, căruie i s-a şi dat încă mai de (î)nainte ordin a le trăda.

Priimiţi, Iubite în Christossu Frate, aseccurare(a) consideraţiunii mele, † Locot(enent) Metropolit <ss> C. Miclescu <ss> Direct(orul) Metrop(oliei) <ss> Capul Secţiunii

Frăţiei saleArchier(eului) Dionisie Traianopoleosu Locot(enent) Episcop Huşii

Rezoluţie:

394

1865 Ianuarie 19 Se va cere asemene(a) acte de la Episcopia Dunărei de jos. <ss> Dionisie

A. E. H., F. E. H., dosar 72 / 1864, f. 52, Original, Pachet 31.

479. -1865 ianuarie 16. - Nifon, Mitropolitul Ungro-Vlahiei, aduce la cunoştinţa Arhiereului Dionisie Romano-Traianopoleos noua titulatură, după ordonanţa domnească din 11 ianuarie 1865 prin care a primit titlul de primat al României.

Principatele Unite Române Bucureşti, luna Ianuar(ie) anul 1865 Sfânta Mitropolie a Unguro-Valachiei Nº 197

Fratelui Traenopolios, Domnul Dionisie,locotenentul de Episcop al Eparhi(e)i Huşi

Preînălţatul nostru Domn Alexandru Ioan în I-iu, cu ocazia unificării administraţiilor bisericeşti din amândouă Principatele Române a binevoit a aproba şi a ne recunoaşte pe lângă titlul ce am purtat până acum şi Primaţia Bisericii Române.

Despre care vi se încunoştiinţează ca pe viitor, titlul nostru de adresă va fi:Pre Sfinţii Sale Părintelui Arhiepiscop şi Mitropolit al Ungro Vlahi(e)i şi

Primat al Români(e)i D.D.Nifon.Invitându-vă ca să împărtăşiţi aceasta prin circulare tuturor superiorilor şi

cucernicilor protopopi din cuprinsul ace(le)i Eparhii, spre ştiinţă şi regularisire.

<ss> Nifon Mitropolit <ss>

A. E. H., F. E. H., dosar 40 / 1865, f.20, Pachet 35, Original.

480. - 1865 ianuarie 21. - Ministerul Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunii Publice face cunoscută Episcopiei Huşului, cererea adresată de Nicolae Bosie, vechilul locuitorilor din satul Ghermăneşti, pentru hirotonisirea seminaristului Gavril Chinan pentru biserica din cotuna Podoleni.

Principatele Unite Române Bucureşti, Ianuarie 21 Ministerul Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunii Publice Nº 922

Prea Sânte Părinte!

395

D(umnea)lui Nicolae Bosie, vechil obştesc al locuitorilor comunei Ghermăneşti, districtul Fălciu, prin petiţia ce mi-a prezentat-o cerând a se libera pe seminaristul Chinan Gavril la hirotonirea de preot pe seama bisericii din Podoleni, una din cotunele citatei comune, cu ono(a)re vă rog Prea Sânţite să binevoiţi a îndeplini cererea petiţionarului, dacă numitul seminarist posedează calităţile cerute de legile în acest caz.

Primiţi, vă rog, Prea Sânte Părinte, încredinţarea prea (de)osebitei mele consideraţiuni.

Ministru Capu(l) Diviziunii <ss> N.Creţulescu <ss> D.Brăescu

Prea Sânţiei SalePărintelui locotenent de episcop Huşului

Rezoluţie: 1865 Ianuarie 21 Se va scrie Protoiereului de Fălciu, să trimită pe seminaristul Chinan, spre al hirotoni în ziua de 24 Ianuar(ie).

<ss> Dionisie

A. E. H., F. E. H., dosar 29 / 1868,f. 10, Pachet 42, Original.

481. -1865 ianuarie 25. - Melchisedec Ştefănescu, Locotenentul de Episcop al Eparhiei Dunării de Jos aduce unele informaţii privitoare la catagrafia realizată după plecarea din Eparhia Huşilor.

Principatele Unite Române Episcopia Dunărei de Jos N. 53 1865 Ianuarie 25

Prea Sfinţite Stăpâne !

Primind catagrafia veche din 1861, a zestrei acei Sfinte Episcopii de Huşi, duplicata catagrafie făcută din nou de zestre(a) ce acum are acea Sfântă Episcopie, prescriptul verbal cu lista obiectelor ce lipsesc din vechea catagrafie şi acele(a) ce din cauza vechimei numai pot servi la vre(o) trebuinţă, precum şi prescriptul verbal pentru trădarea acelei zestre în primirea Prea Sfinţiei Vo(a)stre, le-am subscris dupre cuviintia şi Vi le înapoesc o dată cu aceasta, rugându-ve ca, când veţi trimite Ministeriului catagrafia să lămuriţi în adresă, că obiectele ce se arată în listă că lipseau, au fost în cea mai proa(s)tă stare şi de nici o trebuinţă, chiar când s-a făcut catagrafia şi ele au fost trecute numai de mărturie; dar n(u) au fost de nici un folos practic, precum se arată chiar în catagrafia acea la numerele respective în rubrica

396

observaţiilor. Pe de altă parte acel neajuns părut să acopere cu prisosinţă, prin o mulţime alte obiecte făcute din nou, ce din parte se arată în noua catagrafie, iară mai ales în listele adaose la vechea catagrafie. Apropo de prisosuri, trebuie a se adăuga tot le ele: 1) doi gonitori şi 2) un odgon mare de vârât vesela în pivniţă, care s-au scăpat din videre a se trece în noua catagrafie, 3) obiectele cancelariei Direcţiei precum şi 4) ale Consistoriei – făcute to(a)te din nou.

Totodată Ve înştiinţez, că în noua catagrafie am făcut câteva îndreptări la rubrica observaţiilor. Aşa: 1) la Nº 202 în dreptul policandrului de bronz, ama adaos: Cumpărat nou. 2) la Nº 215 în dreptul clopotelor, fiindcă se zicea din greş(e)ală că clopotele cele mici ar fi stricate am adaos: De asemenea bune, cumpărate noi în locul celor vechi ce erau stricate. 3) La lista obiectelor ce lipseau la Nº 17 unde se zice că în locul unei bivoliţe s-au lăsat o vacă cu viţel am adaos: Şi doi gonitori. 4) La Nº 19 unde se zice de salte, ama adaos: lâna din această salte s-a întrebuinţat la facerea oghialurilor şi a aşternutului din odăile pentru o(a)speţi.

Primiţi Ve rog Prea Sfinţite Stăpâne asigurarea prea deosebitei mele consideraţii.

Locotenent Episcop <ss> Arhiereul Melchisedec Directore <ss> V(asile) Mandinescu

Prea Sfinţiei SaleArchiereului Dionisie Traianopoleos, Locotenent Episcop Huşilor

A. E. H., F. E. H., dosar 72 / 1864, f. 98, Original.

482. -1865 ianuarie 27. – Corespondenţă privitoare la preluarea actelor judeţului Cahul trecut sub sub jurisdicţia Eparhiei Huşilor.

Principatele Unite Române Bucureşti, 27 Ianuarie 1865 Ministerul Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunei Publice Divisiunea Biuroului Nº 3548

Pre(a) Sânte Părinte!

În urmarea mijlocirii făcută de Pre(a) Sânţiea Vo(a)stră prin adresa N. 1447, din anul expirat, suptsemnatul cu ono(a)re vă anexează pe lângă ace(a)sta opt bilete de poştă de câte patru cai mari pentru ducerea şi înto(a)rcerea D(omnu)lui director al Cancelariei acei Episcopii la Metropolia din Iaşi spre a primi actele atingătoare de Judeţul Cahul ce e trecut supt jurisdicţiunea acei Eparhii. Primiţi Pre(a) Sânte Părinte asigurare(a) osebitei mele consideraţiuni.

Ministru <ss> Capul divis(iunei) clerului <ss> D. Ghidionescu

397

Pre(a) Sânţiei Sale Locotenentu(l) de Episcop de Huşi

Rezoluţie: N. 73 1865 Februarie 6 Se vor întrebuinţa biletele la destinaţie. <ss> Dionisie (Traianopoleos)

A. E. H., F. E. H., dosar 72 / 1864, f. 53, Original, Pachet 31.

483. -1865 ianuarie 28. - Petru Vrabie, proprietarul moşiei Dolheşti, recomandă pe Panaite Toma pentru decretarea ca dascăl la biserica de pe moşia sa.

Prea Sfinţite,

Domnul Panaite Toma care a absolvit trei ani în seminarul acestei Eparhii de la luna octombrie, căsătorindu-se în satul meu Dolheşti, a şi întreprins serviciul dăscăliei la Biserica de pe moşia mea întreţinută cu toată cheltuiala mea şi îşi pocizeşte şi până astăzi datoriile într-un mod convenabil; Pe acesta cu tot respectul prezentândul Pre(a) sânţiei Voastre spre al supune examinării, Vă rog că dacă răspunde chemării să binevoiţi al decreta în postul de care am vorbit.

Binevoiţi a primi devotamentul meu. 1865 Ianuar(ie) 19 <ss> Petru Vrabie

Rezoluţie: Ianuarie 28Se recomandă Preacuviosului Arhimandrit şi eclesiarh mare spre al

examina şi a ne refera. <ss> Dionisie

A. E. H., F. E. H., dosar 45 / 1865, f.10, Pachet 35, Original.(Cartea de dăscălie este dată la 9 februarie);Vezi Ibidem, f.11-12).

484. -1865 februarie 4.- Grigore Conta, protoiereul districtului Cahul, informează Episcopia despre lipsa cărţilor de cult în limba română în bisericile din protopopiatul său.

Principatele Române Unite 1865 Februar(ie) 4 Protopopia Districtului Cahul

Înalt Prea Sf(inţite) Stăpâne!Bisericile insemnate pe pagina următoare fiind lipsite de cărţile Româneşti

ce sânt necesare la efectuarea Serviciului Bisericesc. Am onoare cu respect a vă refera, rugându-vă ca să binevoiţi a regula cele ce veţi găsi de cuviinţă pentru trimiterea lor.

398

Al Înalt Prea Sf(inţiei) V(oastre) Prea plecat şi supus servitorul Protoiereu <ss> Gr. Conta

Înalt prea osf(inţiei) sale Locotenentul de Episcop al Eparhiei Huşi

Rezoluţie: Nº82 1865 Februarie 9

Se va regula cele de cuviinţă pentru toate bisericile din ace(a) eparhie, unde Protoiereul se va sili a introduce pe încetul citirea şi rugile în limba română. <ss>

A. E. H., F. E. H., dosar 31 / 1865, Pachet 35.

485. - 1865 februarie 7. - Grigore Conta, protoiereul districtului Cahul, recomandă permutarea iconomului Dimitrie Buşilă şi a dascălilor Constantin Ciobanu şi Teodor Creţu la biserica cu hramul „Sfinţii Voievozi” din comuna Cârpeşti.

Principatele Române Unite 1865 Februar(ie) 7 Protoieria de Cahul

Înalt Pre(a) Sfinţite!

Iconomul Dimitrie Buşilă, servitor la Biserica cu hramul Sf(ântul) Gheorghe din comuna Mâcneşti, împreună cu dascălii Constantin Ciobanu şi Teodor Creţu, fiind cu locuinţa în comuna Cârpeşti , unde prin stăruinţa numiţilor şi a locuitorilor şi-au zidit Biserica din nou, la care se prăznuieşte hramul Sf(in)ţii Voievozi, vroesc a se strămuta la numita Biserică, pentru care subsemnattul cu tot respectul vin a vă ruga să binevoiţi ai decreta pentru numita Biserică.

Al Înalt Pre(a) Sfinţiei Vo(a)stre Pre(a) plecat şi supus servitor Protoiereu <ss> Gr(igore) Conta

Înalt Pre(a) Sânţiei SaleArhiereului Dionisie Locotenent - Episcop al Huşilor

Rezoluţie: 9 Februarie Se învoieşte strămutarea preotului D.Buşilă la biserica arătată, precum şi a dascălilor recomandaţi

399

<ss> Dionisie

A. E. H., F. E. H., dosar 44 / 1865, f.12, Pachet 35, Original.

486. -1865 februarie 9. - Episcopia Huşului face cunoscută lui Petru Vrabie eliberarea cărţii de dăscălie a lui Panaite Toma pentru biserica din satul Dolheşti, judeţul Fălciu.

La D(omnul) Petru Vrabie Nº 114 1865 Februarie 9

Realizând cererea ce ne-aţi adresat la 19 ale contenitei luni, pe temeiul căreia s-a rezumat eliberarea cărţii de dăscălie examinatului Panaite Toma, la biserica din satul Dolheşti, întreţinută după cum declaraţi, cu toată cheltuiala D(umnea)v(oa)tră.

Avem onoare a vă face cunoscut spre regulă. Primiţi, Domnul meu, Arhiereasca noastră binecuvântare.

A. E. H., F. E. H., dosar 45 / 1865, f.14, Pachet 35, Conspect.

487. -1865 februarie 18. - Dionisie Romano-Traianopoleos, Locotenent de Episcop al Eparhiei Huşului încheie proces verbal prin care lasă în loc pe Arhimandritul Isidor.

Nº 105Prescript verbal

Anul 1865, luna Februarie în 18 zile

Subsemnatul Locotenent Episcop al Huşilor urmând ca astăzi să plecăm,

acum d(e)odată pentru revizuirea Eparhiei No(a)stre şi apoi după împregiurări a călători spre Bucureşti pentru un timp, ne(h)otărât încă;

Noi, până la reînturnarea ne-am lăsat (su)plinitor datoriilor No(a)stre, în cele spirituale, cât şi cu administrarea intereselor casei pe Arhimandritul de Scaun, Prea cuviosul Arhimandrit Isidor, sub a cărui ascultare am dat pe toţi casnicii episcopiei, care sânt ordonaţi aşi păzi datoriile lor în linişte şi după cuviinţă.

Prea cuviosul Arhimandrit, dar va regula şi va subscrie lucrările urgente şi relative la autorizaţiunea sa, prin concursul D(omnu)lui director al episcopiei; Iar pentru hirotonii şi (e)liberare de paucenii, precum şi pentru cărţi de desfacere a procesanţilor casnici se va urma după cum am regulat în(de)osebi.

Drept care am încheiat acest Prescript verbal în condiţiile căruia se vor face lucrările.

Locotenent Episcop <ss> D(ionisie) Traianopoleos

400

A. E. H., F. E. H., dosar 40 / 1865, f.35, Pachet 35, Original.

488. - 1865 februarie 21. - Protoiereul judeţului Tutova recomandă ca preot la biserica Sfântul Spiridon din Bârlad, întreţinută de Alecu Sturza, pe Ion Băncianu, servitor la biserica din comuna Sârbi, acelaşi judeţ.

Protoieria Judeţului Tutova 1865 Februarie 21 Nº326

Principatele Unite Române

D(omnul) D(omn) Alecu Sturza prin cererea ca a făcut acestei Protoierii vă roagă a se statornici la Biserica S(f)nt(ul) Spiridon din această politie Bârlad pe preotul Ion Băncianu, ce acum este servitor la biserica S(f)ânt(ul) Dumitru din comuna Sârbii, acest judeţ. Fiindcă numitul preot a mai fost servitor ca diacon aici în oraş la pomenita biserică timp de 10 ani, unde are şi chiar şi locuinţă, Subsemnatul, după datorie, cu cel mai profund respect vă supune cunoştinţei aceste împregiurări şi plecat vă roagă că dacă veţi găsi de cuviinţă a se pune în realitate cererea D(omnului) Sturza, să binevoiţi a ordona de a se trimite cartea cuvenită zisului preot.

Binevroiţi vă rog Prea Sânţite Stăpâne a primi încredinţarea prea deosebitei mele consideraţiuni şi stima ce vă conserv.

Protoiereu Secretar <ss> <ss> Manoliu

Prea Sânţitului meu Stăpân D.D. Dionisiu Locotenent Episcop Sânt(ei) Episcopii Huşi

Rezoluţie: 1865 Februarie 22În consideraţie că Foaea Progresului Nº 152 din 1864 dovedeşte că Biserica

Sf(ântul) Spiridon din Bârlad e întreţinută de D(umnealui) A.Sturza, apoi se încuviinţează strămutarea preotului. Drept care se va (e)libera cartea cuvenită răspunzându-se şi protoiereului.

<ss> Locot(enent) Episcop Dionisie

A. E. H., F. E. H., dosar 44 / 1865, f.16, Pachet 35, Original.

489. -1865 februarie 21. - Melchisedec Ştefănescu, Locotenentul de Episcop al Eparhiei Huşilor, înaintează arhiva judeţului Cahul, trecut sub jurisdicţia Episcopiei Huşilor.

Principatele Unite Române Episcopia Dunărei de Jos

401

Anul 1865. Luna fevr(uarie) în 24 zile Ismail

Prea Sfinţite Părinte !

Archiva privito(a)re la judeţul Cahul şi anume 252 acte şi 19 co(n)dici, cu ono(a)re Vi se comunică, odată cu aceasta, spre satisfacerea adresei Prea Sfinţiei Voastre Nº, alăturându-se tot acum şi duplicatul opis despre acea archivă şi totodată Ve rog să binevoiţi a ordona ca o dată cu răspunderea despre primirea ei să se înapoească şi un opis adeverit de cătră d(omnul)l derectore al Cancelariei ace(le)i Sfinte Episcopii, ca dovadă despre primire.

Primiţi Ve rog, Prea Sfinţite Părinte, asigurarea prea deosebitei mele consideraţii.

Locotenent Episcop <ss> Arhiereul Melchisedec Derectore <ss> V(asile) Mandinescu

Prea Sfinţiei SaleD.D. Dionisie Traianopoleos locotenent de Episcop Huşilor

A. E. H., F. E. H., dosar 72 / 1864, f. 100, Pachet 31, Original.

490. - 1865 martie 2. - Grigore Conta, protoiereul districtului Cahul aduce informaţii despre cărţile trimise bisericii din Cahul şi banii aferenţi

1865 Martie 2

Înalt Preasf(inţite) Stăpâne!

Făcând cunoscut Primării Urbei Cahul a vă trimite 31 ½ #, costul cărţilor Româneşti necesare Bisericii din comună, iar prin nota Nº 401 îmi conmunică că nu-mi po(a)te realiza cererea înainte de a se vota şi întări bugetul redigiat.

Cu respect vă referez cele ce preced, spre ştiinţă.

Al Înalt Preasf(inţiei) V(oastre)Prea plecat şi supus servitor

Protoiereu<ss> G(rigore) Conta

Înalt Prea osf(inţiei) saleLocotenentului de Episcop al Eparhi(e)i Huşi

Rezoluţie: Nº 203

402

Se va răspunde Protoiereului că Pre(a) Sânţia sa bazat pe cererea sa şi pe promisiunea ca îndată ce va avea cărţile va trimite banii- a avut părintească îngrijire a completa biserica cu cărţile necesare şi las fără a mai alerga la argumente simţitoare să trimită numai decât la Episcopie suma de 22 galbeni costul cărţilor ce i s-a trimis.

<ss> D.Merişescu

A. E. H., F. E. H., dosar 31 / 1865, Pachet 35, Original.

491. -1865 martie 4. - Arhiereul Dionisie Romano Traianopoleos se interesează de evoluţia treburilor Episcopiei şi trimite o listă cu cărţile destinate comercializării în districtul Cahul.

Buzău, 4 Martie 1865

D(omnu)le Director,

Vei şti că cu agiutorul lui D(umne)zeu am venit bine până la Buzău. De la D(umnea)ta n-am primit nici o Epistolă până acum. Arată părintelui Evsevie că dacă voieşte a trece la monastire unde zicea, apoi să facă o petiţie şi să mi-o trimită în Bucureşti şi eu voi mijloci la minister pentru a-şi realiza dorinţa.

Cărţile trecute în lista ce se anex(eaz)ă pe lângă ace(a)sta fii bun a le da la Biserica din Cahul, pentru care vei lua şi preţul după cum se vede trecut.

Cercte(a)ză şi pe la alte Biserici ce cărţi mai trebuiesc şi îmi trimite însemnările ca să le trimit din Bucureşti.

Fiţi mă rog cu băgare de seamă ca să meargă treb(ur)ile bine peste tot.Dorindu-vă tot binele mă însemnez al D(umnea)v(oastră) Părinte în

Domnul.

<ss> Traianopoleos

Listă de cărţile trimise Episcopiei de Ismail( tăiat- N.A.)

Huşi Costul lor în galbeni #

Un Triod mareUn ChiriacodromionUn Octoih mareUna EvanghelieUna Liturghie mareUna Idem mai micăUn Ceaslov mareUna Psaltire mareUn Moliftenic bogatSlujba Sf. Paşti

32 ½3421222½

403

Suma: # 22

A. E. H., F. E. H., dosar 31 / 1865, Pachet 35.

492. -1865 martie 9. - Protoiereul Grigore Conta trimite la Episcopie o listă cu bisericile din districtul Cahul lipsite de cărţile de slujbă româneşti.

Princip(atele) Române Unite 1865 Mart(ie) 9 Protopopia Districtului Cahul Nº 126

Înalt Prea Sf(inţite) Stăpâne !

Formând Lista lămurită de cărţile Româneşti necesare Bisericilor din acest District.

Am ono(a)re cu cel mai profund respect a vă înainta anexat pe lângă aceasta spre (în)deplinirea ordinului Nº122. Supunându-vă că între acestea nu intră şi Sf(intele) Lăcaşe despre care tratează raportul Nº 57.

Al Înalt Prea Sf(inţiei) V(oastre)Prea plecat şi supus servitor<ss> Protoiereu Gr. Conta

Înalt Preasf(inţiei) SaleLocot(enent) de Episcop al Eparhiei Huşi

Rezoluţie: Nº 159 Mart(ie) 16

A întocmi copia de pe lista alăturată, se va prezenta Prea Sânţiei sale spre a regula cele de cuviinţă. <ss> Merişescu

A. E. H., F. E. H., dosar 31 / 1865, Pachet 35.

493. -1865 <martie 9>. - Listă bisericilor din districtul Cahul lipsite de cărţile de slujbă în limba românăi.

Nº Numirea comunei Cărţile trebuitoare1

23

Hudiceni

CârpeştiLărguţa

a) Liturghieb) Ceaslovc) 12 Mineed) Psaltirea) Ceaslov marea) 12 Mineeb) Liturghiac) Psaltire

404

4

5

6

7

89

10

11

1213

14

1516

17

Capaclia Răzeşi

Cocalia

Bonaganu

Hănăsănii de Prut

Târg CapacliaTocenii

Leca

Cania

GoteştiHaghichioiu

Musaitu

Pelenia MoldoveniManta

Crihana

d) Molitvenica) 12 Mineeb) Liturghiec) Evangheliea) 12 Mineeb) Liturghiac) Molitvenica) 12 Mineeb) Liturghiac) Ceaslovd) Molitvenica) 12 Mineeb) Liturghiac) Octoih mareToate cărţile în limba română lipsesca) 12 Mineeb) Liturghiac) Molitvenicd) Psaltireaa) 12 Mineeb) Liturghiac) Ceaslov marea) 12 Mineeb) Liturghiac) Molitvenicd) Liturghiaa) Liturghiaa) Triodb) ApostolAfară de evanghelie şi Liturghie, lipsesc toate cărţile în limba română. a)Octoih mare a) Ceaslov mare b) Octoih c) Psaltire a) 12 Minee

A. E. H., F. E. H., dosar 31 / 1865, Pachet 35, Original.

494. -1865 martie 24. - Melchisedec Ştefănescu, Locotenent de Episcop al Eparhiei Dunării de Jos comunică chestiuni de ordin financiar ale fostului protoiereu Ioan Ferlat.

Principatele Unite Române Episcopia Dunării de Jos Nº 245

405

Anul 1865, Luna mar(tie) în 24 zile Ismail

La adresa Presfinţiei Vo(a)stre cu Nº 194, din 4 Martie, prin care cereţi ştiinţă dacă în adivăr s-a primit la Consistoriul acestei Eparhii suma de lei 1696, par(ale) 33, prezentaţi de fostul Protoiereu Iconomul Ioan Ferlat cu raportu(l) Nº 726, Vi se răspunde că subscrisu(l) după întrebare(a) ce a făcut Consistoriului acestei Episcopii prin Oficia Nº 219, s-a înştiinţat prin referatu(l) Nº127 că s-au primit în adevăr de la fostul Protoiereu Ioan Ferlat, însă nu 1896 lei 33 par(ale), ci 2018 lei par(ale) 26, Acest(e)a Vi se comunică Prea Sânţiei Vo(a)stre ca rezultat la menţionata adresă.

Primiţi Pre(a) sânte Părinte încredinţarea( pre(a) de(osăbitei) mele consideraţiuni.

Locotenent de Episcop Director <ss> Arhiereul Mel(c)hisedec <ss>

Pre(a) sânţiei SaleD. Domn Dionisie Traianopoleos Locotenent Episcop Huşilor

A. E. H., F. E. H., dosar 29 / 1865, f.13, Pachet 35, Original.

495. -1865 martie 25. - Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice înştiinţează Episcopia Huşului despre obligativitatea introducerii cultului în limba română în toate mănăstirile şi bisericile de mir întreţinute de stat, în cele întreţinute de enoriaşi urmând desfăşurarea slujbelor în limba poporenilor dominanţi.

Ministerul Cultelor Bucureşti, Anul 1863, luna Mart(ie) 25 şi Instrucţiei Publice Secţiunea Clerului N°91711

Prea Sânte părinte!

Subscrisul luând informaţie că măsura cuprinsă în Domneasca Ordonanţă N°272, ca de astăzi înainte în toate Monastirile şi bisericile statului, cultul divin să se serbeze numai limba română, s-ar aplica şi la celelalte biserici care nu se întreţin de către stat. Am onoare a vă explica Prea Sfinţite părinte ,ca arătata mai sus dispoziţie să se aplice la toate Monastirile fără (de)osebire, precum şi la bisericile de mir întreţinute de stat, rămâind ca în celelalte biserici întreţinute de enoriaşi să se serbeze cultul celui a tot puternic în limba poporenilor.

Primiţi vă rog Prea Sânte Părinte îndredinţiarea osebitei mele consideraţii.

Ministru Capul secţiei <ss>Chr(ristian) Tell <ss>D.Ghidionescu

406

Prea Sfinţiei Sale Părintelui Locotenet de Episcop Huşului

A. E. H., F. E. H., dosar 114 / 1863, f.5, Pachet 30, Original.

496. -1865 martie 26. - Calinic Miclescu, Locotenent de Mitropolit al Mitropoliei Moldovei se adresează lui Dionisie Romano-Traiaanopoleos în problema aprovizionării cu Sfântul Mir.

Principatele Unite-Române Iaşi, 26 Martie 1865 S(f)ânta Mitropolie a Moldovei şi SuceveiSecţiunea Administraţiunei Nº 1097

Iubite în Christos Frate!

Asupra adresei Frăţiei Vo(a)stre Nº 144 cu ono(a)re Vă răspundem că S(f)ântul Marele Mir, finindu-se acum şi la astă Metropolie, am împrumutat o cantitate de la Metropolia de peste Milcov; şi pentru a ei aducere am poftit pe Frăţia sa Locot(enentul) Episcop de Roman care a mers de curând la Bucureşti. Îndată, dar, ce ne va veni acest Sf(ânt) obiect Vă vom încunoştiinţa Iubite în Christos frate, spre a trimite o persoană Bisericească căreia să-i încredinţăm porţiunea ce Vă este necesară pentru ace(a) Eparhie.

Primiţi Iubite în Christos Frate asigurarea deosebitei No(a)stre consideraţiuni.

<ss> † Locot(enent) Metropolit C(alinic) Miclescu Director <ss> Capu(l) Secţiunii<ss>

Frăţi(e)i SaleLocotenetului Episcop Huşilor

A. E. H., F. E. H., dosar 40 / 1865, f.7, Pachet 35, Original.

497. - 1865 martie 29.- Directorul Cancelariei Episcopale înştiinţează protoiereul de Cahul despre expedierea cărţilor şi preţul stabilit de Arhiereul Dionisie Romano Traianopoleos.

Protoiereului de CahulNº 256

1865 mart(ie)

Se anex(eaz)ă un pachet cu cărţi după o listă cu care s-a primit de la Prea Sânţia Sa, şi vă invit P(rea) C(ucernice) P(ărinte) a le da îndată Bisericii din Cahul spre întrebuinţare, trimiţându-mi apoi cu cea întâi poştă costul lor în nr. De 22 #

407

spre a se înainta Pre(a) Sânţitului Locot(enent) de Episcop acestei Eparhii conform ordinului ce am întru ace(a)sta.

A. E. H., F. E. H., dosar 31 / 1865, Pachet 35, Conspect.

498. -1865 martie 30. - Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice oferă Episcopiei noi sfaturi cu privire la introducerea limbii române în mănăstiri şi biserici.

Ministerul Cultelor Bucureşti. Anul 1863 Luna Martie 30 şi Instrucţiei Publice Secţiunea clerului N°993

Pre Sânte Părinte!

Deşi prin Domneasca ordonanţă N°272, comunicată Pre(a) Sânţiei Vostre se hotărăşte ca în toate monastirile şi bisericile statului cultul divin să se serbeze de astăzi înainte numai în limba română, considerându-se însă că acum în vremea sărbătorilor se poate întâmpina greutăţi în găsirea preoţilor şi cântăreţilor români, precum şi a cărţilor româneşti trebuitoare; Cu onoare vă fac cunoscut pe de o parte că, de-a dreptul s-a vestit Prea Cuvioşilor Egumeni, că până în ziua Duminicei Tomei, sunt autorizaţi a celebra Dumnezeieştile servicii şi în limba greacă, însă din acea zi atât m(ănăsti)rile pământene zise închinate, cât şi acele pământene neînchinate, precum şi bisericile de mir subvenţionate de stat să urmeze a păzi strict în viitor, hotărârea cuprinsă în menţionata Domnescă ordonanţă, adică de a săvârşi cultul divin numai în limba română, fiind liber numai bisericilor de mir administrate de ctitori a săvârşi serviciul Dumnezeiesc în limba poporanilor; iar pe de altă parte vă rog Prea Sfinte părinte ca priveghind aceasta cu stricteţe, să binevoiţi ale şi procura preoţii şi cântăreţii români, precum şi cărţile necesare pentru a nu le rămâne cuvântul că nu au putut găsi.

Primiţi ve rog Prea Sânte Părinte Încredinţarea prea (de)osebitei mele consideraţii.

Ministru Capul Secţiunii <ss> Chr.Tell <ss> N.Ciulei

Pre Sânţiei SalePărintelui locotenent de Episcop Huşului

Rezoluţie:N.453 1863, apr(ilie) 7.

Cu întocmai copie de pe aceasta se va da ordine ca toţi preoţii acestei Eparhii, spre a se conforma cu cuprinderea ei.

<ss> A. Melchisedec

408

A. E. H., F. E. H., dosar 114 / 1863, f.3, Pachet 30, Original.

499. -1865 martie 30. - Ion Harnagea, absolvent al Seminarului din Huşi, este trimis pentru a fi hirotonit preot pentru biserica Sfântul Nicolaie din Huşi.

Principatele Unite Române Huşi. 1865 Martie 30 Episcopia de Huşi

N° 259

Prea Sânte!

Am ono(a)re a vă ruga să binevoiţi a hirotoni pe înfăţişătorul seminarist Harnagea Ion în preot pentru biserica cu patronul S(f)ântului Ierarh Nicolai din politia Huşi.

Iar de rezultat veţi binevoi a ne comunica ştiinţă, spre a se libera apoi numitului, cuvenita paucenie.

Primiţi, Prea Sânţite încredinţarea prea deosebitei mele consideraţii.

Locotenent de Episcop Secretar <ss> D(ionisie) Traianopoleos <ss> Ioan D.Merişescu

Prea Sânţiei SaleArhiereului Isaia Dioclias Egumen M(ănăsti)rei Bărboia

A. E. H., F. E. H., dosar 29 / 1868, f.84, Pachet 42, Conspect.

500. -1865 aprilie 20. - Protoiereul judeţului Tutova raportează situaţia proestosului plasei Târgul.

Principatele Unite Române Bârlad. 1865 Aprilie 20 Protoieria Judeţului Tutovei Nº542

Prea Sânţite Stăpâne!

Conform stăpâneştii oficii Nº 270, ce astăzi am primit-o, cu profund respect vă supun cunoştinţei că la acest judeţ sunt cinci plăşi şi anume: Plasa Târgului, Plasa Sămila, Plasa Corodul, Plasa Pereschivul şi Plasa Tutova, iar la Plasa Târgului până la finele lunii Decembr(i)e, anul contenit 1864, postul de proestos ace(le)i plăşi s-a ocupat de sachelarul Ion Chitic, cunoscut cu oficia Sântei Episcopii Nº 1003 din 20 august 1864, când atunci la zisa lună Decembrie s-a şi demisionat, rânduindu-se în locul său pe Iconomul Antonie Lazăr, însă de a fost numitul Chitic recunoscut de minister, subsemnatul nu are nici o ştiinţă, în privire că nu mi s-a comunicat ordin, nici de la minister şi nici de la Episcopie, afară de citata mai sus oficie.

409

Primiţi Prea sânţite stăpâne, încredere(a) pre(a) distinsei mele stime ce vă conserv

Protoiereu <ss>Iorgu Chiru

A. E. H., F. E. H., dosar 39 / 1865, f.10, Pachet 35, Original.

501. - 1865 aprilie 22. - Dionisie Traianopoleos este rugat să confirme primirea arhivei bisericeşti a judeţului Cahul,intrat sub jurisdicţia Episcopiei Huşilor.

Principatele Unite Române Episcopia Dunării de Jos Nº 323Anul 1865.Luna April(ie) în 22 zile Ismail

Prea Sfinţite Părinte!

Cu adresa Nº 132 din 24 februarie trecut,vi s-a comunicat Prea Sfinţiei Voastre arhiva privitoare la judeţul Cahul împreună cu un opis duplicat.

Neavând subscrisul până acum nici o ştiinţă de a lor primire,Vă roagă să binevoiţi a comunica dacă s-a primit acea arhivă,sau nu.

Primiţi,Vă rog, Prea Sfinţite Părinte asigurarea prea deosebitei mele consideraţii.

Locotenent Episcop Director <ss> Arhiereul Mel(c)hisedec <ss> V.Mandinescu

Prea Sfinţiei SaleD.D.Dionosie Traianopoleos Locotenent de Episcop Huşilor.

A. E. H., F. E. H., dosar 72 / 1864,f.115, Pachet 31, Original.

502. - 1865 aprilie 26. - Intervenţia a patru egumeni de la bisericile închinate din Galaţi cu privire la interzicerea folosirii limbii elene în ceremonial.

Copie de pe răspunsul a 4 Egumeni de la 4 biserici din Galaţi zise închinate,urmat către Protoieria II Covurlui.

Îndată ce am primit porunca Ministerului şi am văzut proprirea limbei eline din biserici, am scris către înăţialnicii noştri ca să ne răspundă ce trebue să facem, dar însă n-am primit până acum nici un răspuns. Pentru aceasta ne rugăm către cinstita prototopie să ne dee o vâjenie până ce vom primi un răspuns.

410

1863 Aprilie 26 Galaţi

<ss>Zaharia Egumen Sf(ântul) Nicolai <ss>Antim Egumen Sf(ântul) Dimitrie <ss>Grigorie Precistanul <ss>Meletie Egumen Sf(ântul) Gheorghe

Pentru conformitate <ss>

A. E. H., F. E. H., dosar 114/1863, f.28, Pachet 30, Copie

503. - 1865 mai 17. - Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice aduce la cunoştinţa Episcopiei recunoaşterea iconomului Antonie Lazăr ca proestos al plasei Târgul, districtul Tutova.

Principatele Unite Române Bucureşti, Mai 17: 1865 Ministerul Justiţiei Cultelor şi Instrucţiunii PubliceDirecţia Cultelor şi Instrucţiunii Publice Diviziunea Clerului Biroul Nº17118

Prea Sânţite Părinte!

Am onoare a vă face cunoscut că Ministerul recunoaşte în postul de proestos plasei Târgului din districtul Tutova pe iconomul Antonie Lazăr, pentru care mijlociţi prin adresa Nº 302.

Primiţi vă rog, Prea Sânţite Părinte, asigurarea (de)osăbitei mele consideraţiuni.

<ss> Ministru <ss> Cap. Divisiunei Ghidionescu

Prea Sănţiei SalePărintelui Episcop de Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 39 / 1865, f.14, Pachet 35, Original.504. - 1865 iunie 11. - Protoiereul districtului Cahul oferă explicaţii de

natură financiară legate de sămile veniturilor şi cheltuielilor pe anul 1864 şi problema banilor împrumutaţi pentru construirea bisericii din Cahul.

Principatele Române Unite 1865 Iunie 11 Protopopia

411

Districtului Cahul

Înalte Prea Sf(inţite) Stăpâne!

Sămile de veniturile şi cheltuielile Bisericilor din acest district pe anul expirat 1864 despre care tratează ordinul Nº 290 le-am prezentat Înalt Prea Sf(inţiei) V(oastre) cu raportul Nº 59, împreună şi banii 2458 lei 27 par(ale) afară de 624 lei 7 par(ale) adunaţi cu cutia în favorul săracilor.

Aşadar binevoiţi a regula cele cuvenite.Relativ la 200 # ce locuitorii din oraşul Cahul au luat împrumut de la

Consistoria de Ismail pentru repararea Bisericii de aici, am onoare a vă trimite copie de pe răspunsul dat de primărie asupra notei ce i-am adresat în astă privire şi la 1504 lei 6 par(ale) ce se reclamă de la fostul protoiereu iconomul Ion Ferlat, copie de pe notificaţia sa Nº 7, spre regulare. Al Înaltei Preasf(inţiei) Voastre prea plecat şi supus servitor, <ss> Protoiereu Gr.Conta <ss>

A. E. H., F. E. H., dosar 29 / 1865, f.14, Pachet 35, Original.

505. - 1865 iunie 15. – Ioan D. Merişescu, directorul Episcopiei, se adresează Ministerului în legătură cu vacanţa Scaunului Episcopal după trecerea lui Dionisie Romano Traianopoleos în Scaunul Episcopal de la Buzău.

Principatele Unite Române Huşi, 15 Iunie 1865 Episcopia Huşi Nº 488

Domnule Ministru!

Prea sânţitul Arhiereu Dionisie, la 18 a trecutei luni Februarie, când se găsea Locotenent Episcop acestei Eparhii a Huşului, plecând în concediul ce i s-a acordat de Domnia vo(a)stră, a lăsat Prescriptele verbal înregistrat la Nº 105, în care a însărcinat pe arhimandritul de scaun, Preacuviosul arhimandrit Isidor prin concursul meu, ai ţinea locul, mărginindu-se a nu decreta şi subscrie actele de mai mare importanţă precum: cărţile ce se eliberează de Episcopie în chestii de divorţ, în urma unei (h)otărâri a Consistoriei, paucenii clericilor hirotoniţi şi altele de asemenea, care pentru a nu sta fără nici un rezultat, a fost îndatorită cancelaria Eparhiei a le expedia Pre(a) sânţi(e)i sale spre a le subsemna.

Astfel, s-a urmat totul în regulă, până acum, când ştirea emisă prin monitorul oficial Nº 119, mă obligă a vă aduce la cunoştinţă împregiurările menţionate.

Domnul Ministru! Prescriptele verbal în chestiune prin trecere(a) Pre(a) sânţitului Arhiereu Dionisie, Episcop de Buzău, încetând de aşi mai avea autoritatea sa;

Subsemnatul, întru cât permiteţi, cu respect, cere dezlegarea D(umnea)v(oastră).

412

Dacă arh(imandritul) Isidor în urmarea citat(ului) Proces Verbal până la numirea definitiv(ă) a Episcopului mai po(a)te îndeplini sarcina şi dacă e permisă facultate(a) unui locotenent în toată Eparhia.

Binevoiţi, vă rog, Domnule Ministru, a primi încredinţarea pre(a) (de)osăbitei mele consideraţiuni.

Directorul Episcopiei <ss> Ioan D.Merişescu

A. E. H., F. E. H., dosar 40 / 1865, f.25, Pachet 36, Conspect.

506. - 1865 iulie 6. - Corespondenţă privitoare la crucea lăsată de Mitropolitul Veniamin Costachi Episcopului Meletie Istrati, în momentul retragerii la mănăstirea Slatina.

Principatele Unite Române Bucureşti. Iul(ie) 6, 1865 Ministerul Justiţiei Cultelor şi Instrucţiunii Publice Direcţiunea Cultelor şi Instrucţiunii Publice Diviziunea Cler Nº 2717

Prea Sânte Părinte,

Înalt Prea Sânţia Sa Părintele Mitropolit al Moldovei şi Sucevei prin adresa Nr. 81, îmi comunică ştiinţa că răposatul Mitropolit Veniamin Costachi cu ocazia retragerii sale la M(ănăsti)rea Slatina, a lăsat una cruce răposatului Episcop al acei Eparhii Meletie Istrati, cu condiţiunea ca după moarte-i acea s(f)ântă cruce să se trăde(ze) iarăşi Sântei Mitropolii, pentru care acum mijloceşte de a se înapoia ace(a) cruce;

Subsemnatul în urmarea sus arătatelor dispoziţiuni ale răpos(atului) Mitropolit cu onoare vă rog Prea Sânte Părinte, a regula de a se trimite sus citata cruce, ca una ce face parte din dota Mitropoliei, împărtăşind ştiinţă şi Ministerului de rezultat.

Primiţi Prea Sânte Părinte, încredinţarea prea (de)osăbitei mele consideraţii.

<ss> Ministru <ss> Şeful Diviz(iunii)

Prea Sânţiei SalePărintelui Episcop al Eparhiei Huşi

Prea Sânţite Stăpâne!

413

Cu tot respectul vă prezint s(f)nta cruce pe care Înalt Pre(a) Sânţitul Mitropolit al Moldovei o pretinde ca zestre a mitropoliei. Ea este preţioasă şi trecută în catagrafia acestei Episcopii la Nº.

Al Pre(a) Sânţiei Vo(a)streÎntru tot smerit servitor

Eclesiarh mare

A. E. H., F. E. H., dosar 33 / 1865, f.2, Pachet 35, Original.

507. - 1865 iulie 10. - Locuitorii din comuna Musait, judeţul Cahul, de naţie ruşi, îl cer pe Maxin fiul lui Alexandru Roşculescu ca dascăl la biserica cu hramul Sfântul Marele Mucenic Dumitru din comună.

Adeverinţă,

Anul 1865 Iulie în 10 zile, subiscăliţii locuitori comunei Musaitu, districtul Cahulului, plasa Cogdangalia4, prin aceasta adeverim, aşa precum feciorul preotului bisericii comunei noastre cu hramul Sf(ântul) Mare Mucenic Dimitrie, Macsim sân Alexandru Roşculescu timp de şapte ani de zile s-a purtat şi se poartă foarte cinstit între noi şi alţi poporăni împlinindu-şi totdeauna datoria dăscăliei la această biserică în dialectul rusesc şi către noi poporenii, fiind naţie ruşi, aşa cât am fost în toată vremea îndestulaţi şi mulţumoţi, dorim al avea la a noastră biserică dascăl – despre care urmează iscăliturile noastre. 1865 Iulie în 10 zile Eu Filip Fedosienco Eu Feodor Şevcencu Eu Carp Olcinic Eu Ioan Bolcunco Eu Ioan Crasnie Eu Nichita Boico Eu Nichifor Malco Eu Ioan Granici Eu Petru Wedanid Eu Ioan Carnogoea Eu Ioan Dorofecvu Eu Sidor Cecili Eu Feodor Wihodiţi Eu Carp Bondarenco Eu Pavlo Stahnii Eu Maftei Taşniconco Eu Tănase Chiose Eu Wenedict Socolenco Eu Nichifor Pomazan Eu Moisei Pomazan Eu Teodor Terzii Eu Evdochim Muscenco

A. E. H., F. E. H., dosar 45 / 1865, f.132, Pachet 35, Original. 508. -1865 iulie 21. - Preotul Alexandru Roşculescu solicită permutarea din comuna Musaitu, Eparhia Huşului, la colonia Vulcăneşti, Eparhia Dunării de Jos.

1865 Iulie în 21 zile

Înalt Prea Sânte Stăpâne,

4 Coştangalia, astăzi comună în raionul Cantemir, Republica Moldova.414

Unit dorinţei mele şi a poporănilor din colonia Vulcăneşti5, spre a fi strămutat din comuna Musaitu, Eparhia Huşului, către biserica din colonia Vulcăneşti, Eparhia Dunării de Jos, mai cu seamă din punctul de vedere că poporănii parohiei Musaitu s-au împrăştiat şi s-au strămutat pe la alte locuri şi totodată nefiind împiedicat la asemenea strămutare, nici din partea locuitorilor rămaşi în comuna Musaitu, cu toată supunere(a) vă rog prea sânţite stăpâne a regularisi excluderea mea din numărul preoţilor Eparhiei Huşi, prin cuvenita carte binecuvântarea prea sânţiei vo(a)stre spre a fi liber a trece la biserica din colonia Vulcăneşti. Anexându-vă pe lângă aceasta şi declaraţia poporănilor din comuna Musaitu cu arătare că din partea lor nu urmează nici o împiedicare la asăminea strămutare.

Al prea sinţiei vo(a)streîntru tot supus şi umilit serv.

<ss>Preot Alexandru Roşculescu

A. E. H., F. E. H., dosar 44 / 1865, f.84, Pachet 35, Original.

509. - 1865 august <ante 5> . – Solicitarea Ministerului pentru o persoană care să fie numită director al Seminarului din Huşi.

Staţia Hussi Prezentată la Bucureşti 1865 Sosită la Hussi în <ante 5>/8 1865

Prea Sf(inţiei) Sale Episcop(ului) (de) Hussi

În vederea art(icolului) 228 din legea instrucţiunei Ve rog binevoiţi a recomenda Ministeriului o perso(a)nă capabilă care să fie parte bisericească şi profesor spre a fi numit director Seminarului din Eparhia Prea Sânţii Vo(a)stre.

Ministru Alexandrescu

A. E. H., F. E. H., dosar 36 / 1865, f.1, Pachet 35.

510. -1865 august 5 . – Episcopia Huşilor recomandă ca director al Seminarului pe arhimandritul Inochentie.

Nº 599 din 1865 august 5

5 Vulcăneşti (în scriere chirilică Вулкэнешть, în rusă Вулканешты) este un oraş din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, Republica Moldova. Conform recensământului din 1989, oraşul avea 18.072 de locuitori, din care: 11.990 găgăuzi, 2.225 români (moldoveni), 1.723 ruşi, 1.013 ucraineni, 841 bulgari şi 280 "alţii".

415

Minist(erul) Just(iţiei) Cult(elor)

Pe temeiul art(icolului) 360, cap(itolul) II, secţ(ia) I ia din legea de instrucţiune, subsemnatul, din motivul telegramei Dv. N. 25278, are ono(a)re a recomenda spre a fi numit director Seminariei Eparchiei Huşsii, cerută ace(a)sta de art(icolul) 228 din mencionata lege, pe archimandritul Inoc(h)enti(e), actualul rector al acestui seminar, care pe lângă că întruneşte calităţile cerute, dar apoi şi meritele şi moralitatea sa se disting prin bunele recomendaţii ce s-au dat. Prin urmare, ve rog d(omnule) Min(istru) să binevoiţi a face a se numi director Seminariului Eparhiei mele Huşsi pe archimandritul Inoc(h)enti(e)

A. E. H., F. E. H., dosar 36 / 1865, f.2, Pachet 35, Conspect.

511. - 1865 august 10. – Cererea institutorului V. Popazu pentru transferul de la Şcoala Nr. 1 la Şcoala Nr. 2 din Huşi.

Institutorul Huşi, 1865 august 10Clasei III-a de la Şcoala I-a primară de băieţi din Huşi

Domnule Ministru !

Sunt institutor de 12 ani, din care doi ani am fost suplent la Seminarul de Huşi, după aceea prin concurs am trecut la şcoala I primară de aici cu decretul Ministerului Nº 6719 din 1855 noiembrie 17, unde am ţinut catedra de clasa a II-a, şase ani în urmă am trecut la clasa III-a unde funcţionez acum de patru ani tot cu decretul Ministerului. Examenele ce s-au petrecut în acest interval de 12 ani le-am dat cu bun succes, dovadă sunt cataloagele şi actele.

Acum fiindu-mi împrejurările favorabile în privinţa familiei şi a iconomiei casnice cu rugăminte vin prin aceasta a vă supune la cunoştinţă să binevoiţi a mă permuta de la şcoala I-a la şcoala a II-a, clasa III-a, care e vacantă, adică tot în aceeaşi calitate de instituror, pentru care plecat vă rog dle Ministru să binevoiţi a-mi încuviiţa şi întări această rugăminte.

Binevoiţi dle Ministru a primi încredinţările deosebitei mele supuneri.

<ss >V. Popazu

Onoratu Domniei SaleDomnului Ministru de Justiţie, Culte şi Instrucţiune Publică

D.A.N.I.C., F.M.C.I.P., dosar 59 / 1863, f. 100, Original.

512. - 1865 august 12. - Hagi Şefan iconom, autorizat de obştea mănăstirii Sfântul Gheorghe din Beirut, cere binecuvântarea Episcopului Iosif Gheorghian de a aduna ofrande pentru realizarea construcţiilor ce urmau a fi executate.

416

Prea Sânţite Stăpâne!

Sunt autorizat din partea obştii Monastirei Sf(ântul) Gheorghe din oraşul Beirut din Orient, spre a aduna ajutoare de prin Ţări Străine, pentru zisa monastire, unde urmează a se face încăperi şi alte îmbunătăţiri.

Cu tot respectul vin prin aceasta, în numel obştei, a vă ruga să binevoiţi ami autoriza condica ce v-o prezint cu aceasta, spre a putea aduna ajutoare de la Ortodocşii Creştini, din Eparhia Prea Sf(inţiei) Vo(a)stre pe timp de şase luni.

Al Prea Sf(inţiei) Vo(a)strePrea plecat şi supus servitor<ss> Hagi Ştefan Iconom

A. E. H., F. E. H., dosar37 / 1865, f.13, Pachet 35, Original.

513. - 1865 august 31. - Iosif Gheorghian, Episcopul Huşului, restituie Mitropoliei Moldovei şi Sucevei crucea dăruită de Veniamin Costachi, Episcopului Meletie Istrati al Huşului, pe timpul vieţii sale.

Înalt Pre(a) Sânte!

În conformitatea adresei Domnului Ministru Justiţiei, Culte(lor) de Instrucţiune Publică N° 22717, cu tot respectul vă trimit crucea pe care răposatul întru pomenire Mitropolit Veniamin Costachi ar fi lăsat-o răposatului Episcop al acestei Eparhii, Meletie Istrati, cu condiţiunea ca după moartea sa să se trădeze iarăşi Sântei Mitropolii; precum Înalt Pre(a) Sânţia Vo(a)stră aţi lămurit Ministerului prin adresa N° 81; Binevoind a face a mi se răspunde de a ei primire în calitatea ce vi se prezintă prin însuşi economul acestei Episcopii, spre a se avea acel răspuns la dosarul unde se păstrează catagrafia despre dota acestei Episcopii în care este trecută şi menţionata cruce la N° 189.

Binevoiţi, vă rog Înalt Pre(a) Sânte, a primi şi cu această ocaziune respectuosul meu devotement.

<ss> Iosif Episcop Huşi Director <ss> D.Merişescu

Înalt Pre(a)Sânţiei SaleD.D. Calinic Miclescu, Arhiepiscop şi Mitropolit Moldovei şi Sucevei,

Exarh Plaiurilor

A. E. H., F. E. H., dosar33 / 1865, f.5, Pachet 35, Copie.

514. - 1865 septembrie 3. - Mitropolia Moldovei şi Sucevei confirmă primirea crucii dăruită de răposatul Mitropolit Veniamin Costachi răposatului Episcop de Huşi Meletie Istrati.

417

Principatele Unite Române Iaşi. În 3 septembrie 1865 S(f)ânta Mitropolie a Moldovei şi Sucevei

N° 3743Iubite în Hristos Frate!

Crucea de care se tratează prin adresa Frăţiei Voastre N°682, am primit-o pentru care vă comunicăm ştiinţă.

Primiţi Iubite în Hristos Frate încredinţarea (de)osebitei Noastre consideraţiuni.

Mitropolit Direct(rul) Mitropoliei <ss> <ss>

Frăţiei Sale Episcopul de Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar33 / 1865, f.15, Pachet 35, Original.

515. - 1865 septembr(ie) 18. – Raportul protoiereului Nicolae Popescu prin care arată convertirea la creştinism a evreului Marcu Glaiţman şi solicită Episcopiei biletul de botez.

Principatele Române 1865 septemvr(ie) 18 Unite Protoieria Judeţului Fălciu N. 1374

Pre(a) sânţite Stăpâne!

Conform oficiei Nº 1581 din an(ul) 1863, s-au luminat cu sf(ântul) Botez a Bisericii No(a)stre Ortodoxă, pe Prozelitul Evreu Marcu Glaiţman la 10 Decem(brie), an(ul) 1864, denumindu-se Nicolae, naş fiindui d(umnea)lui D(omnul) Nicolae Cocri; şi Botesul s-a celebrat în Biserica cu Patronul Sf(inţii) Apostoli (Episcopie) din ace(a)stă Politie de cătră C(uvioşia) S(a) Iconomul Ioan Coge(a)n. Pentru care cu tot respectul vi se supune la ştiinţă, rugându-vă totodată să Binevoiţi ai elibera uvenitul Bilet de Botez.

Primiţi vă rog Pres(finţite) încredinţarea osebitei mele consideraţii. Protoiereu Secretar<ss> N. Popescu <ss>

Pre(a) sânţiei saleArchiereul Iosif Episcop Huşi

Rezoluţie Septemv(rie) 30 Se va transmite nou luminatului, prin Protoierie, actul cuvenit de botez.

418

<ss> I(osif) Episcop

A. E. H., F. E. H., dosar 38 / 1865, f. 62, Original, Pachet 35.

516. - 1865 octombrie 3. - Grigore Conta, protoiereul districtului Cahul, intervine pentru permutarea diaconului, hirotonisit pentru biserica din comuna Largeanca, districtul Ismail, la biserica cu hramul Sfântul Nicolaie, din comuna Capaclia Nouă.

Principatele Române Unite 1865 Octombrie 3 Protopopia Districtului Cahul N°663

Înalt Preasf(inţite) Stăpâne,

Comunicându-vă anexat pe lângă aceasta în original petiţiunea ce mi-au adresat locuitorii comunei Capaclia Nouă 6, prin care solicită a li se face preot la biserica din acea comună cu patronul Sf(ântul) Nicolae pe diaconul Neculai Sbera care a fost hirotonisit pentru biserica din comuna Larjanca,7 districtul Ismail, ce acum se zideşte. Petiţia acestuia de a fi hirotonisit preot la biserica menţionată şi cartea de strămutare sub N° 742 a Priasf(inţitului) Episcop a Dunării de Gios în a cărui Eparhie cade judeţul arătat. Vă rog cu profund respect a face să fie realizate cererile de mai sus în vederea dreptului ce are şi a lipsei de preoţi. Al Înalt Priasf(inţiei) V(oastre) Prea plecat şi supus servitor

<ss> protoiereu Gr. Conta <ss> Secretar

A. E. H., F. E. H., dosar 29 / 1868, f.215, Pachet 42, Original.

517. - 1865 octombrie 13. - Melchisedec Ştefănescu, Episcopul Eparhiei Dunării de Jos face apel la Iosif Gheorghian, Episcop de Huşi, pentru hirotonirea absolvenţilor Seminarului din Huşi ca preoţi în Eparhia sa.

Principatele Unite Române Episcopia Dunării de Jos Nº 810 Anul 1865. Luna octombrie în 13 Ismail

Prea Sfinţite Stăpâne!

6 Capaclia, astăzi centru de comună în raionul Cantemir din Republica Moldova.7 Largeanca în Sudul Basarabiei, astăzi în Ucraina.

419

La mai multe comune din această Eparhie este trebuinţă de preoţi şi fiindcă dintre elevii ce au finit cursul în Seminarul acestei Eparhii în toamna aceasta, nu poate fi nici unul preot, de vreme ce sânt prea tineri, vin prin aceasta a mă adresa Frăţiei Voastre şi a vă ruga, dacă vreounul dintre elevii ce au finit cursul în Seminarul acelei Eparhii ar fi disponibil pentru hirotonire şi ar dori a se aşeza în această Eparhie, să binevoiţi a face cunoscut să se prezinte la această Episcopie, spre a se înainta cuvenitele lucrări.

Cu această ocazie am onoare a mă însemna al Pre(a) Sfinţiei Voastre în Christos Frate şi conliturghisitor.

Episcop de Ismail Director <ss> Melchisedec <ss> V.Mandinescu

Preasfinţiei SaleEpiscopul de Huşi Domnului Domn Iosif G(h)eorg(h)ian

A. E. H., F. E. H., dosar 35 / 1865,Pachet 35, Original.

518. -1865 octombrie 17. - Mihai Jomir, primarul oraşului Huşi, adresează Episcopiei rugămintea aducerii icoanei făcătoare de minuni de la mănăstirea Floreşti la Huşi şi aşezarea în Biserica Catedrală sau una din bisericile din urbea pe care o administrează.

Principatele Unite Române 1865 Octombrie 17 Primăria Comunei Urbane Huşi

Prea Sfinţite,

La Monastirea Floreşti este o icoană Maica Domnului făcătoare de minuni pe care concetăţenii mei la nevoile ce au avut în timpul trecut mişcaţi de simţăminte de credinţă, pietate, dragoste şi speranţe, aducând-o în această comună, nu puţin folos au simţit; Această Sfântă Icoană, m-am informat că stă pusă într-o casă din Monastire împreună cu alte lucruri bisericeşti, din cauză că biserica încă nu este gata şi nici nu cred că se va găti curând; Subscrisul în numele concetăţenilor acesatei comune vine a vă ruga Prea Sfinţite să binevoiţi a regula a se aduce ace(a) Sfântă Icoană şi a se aşeza în Biserica Catedrală de aici, sau întru una dintre Bisericile oraşului, fiind aceasta dorinţa unanimă a coreligionarilor mei; şi totodată locul unde s-ar cuveni a sta acest Sfânt odor decât unde stă acum.

Primiţi vă rog Prea Sfinţite Stăpâne asigurarea profundului meu respect

Primar Secretar <ss> M.Jomir <ss>

Prea Sfinţiei SaleEpiscopului Eparhiei Huşului

420

A. E. H., F. E. H., dosar 43 / 1865, f.7, Pachet 35,Original.

519. - 1865 octombrie < ante 23> . – Contractul încheiat între G. Leazrim, proprietarul moşiei Protopopeşti, districtul Vaslui şi cliricul Gheorghe Proica pentru a sluji în biserică.

ContractCopie

Prin care subscrisul, m-am alcătuit cu D(umnea)lui cliricul G(h)eorg(h)e

Proica, ca hirotonisindu-se preot, să fie slujitor Bisericei de pe moşie me(a) P(r)otopeştii, din districtul Vaslui, care alcătuire se cuprinde în următoarele puncturi:

I iu) D(umnea)ui se îndatoreşte a îngriji de to(a)ti lucrurile şi odo(a)rile Bisericei şi a liturg(h)isi sau a sluji în to(a)te Duminicile şi serbătorile anului, dândui-se cele trebuitoari pentru slujbă de cătră proprietate; şi osebit va îndeplini to(a)ti datoriile de paroh cătră locuitorii de pe moşie, în contra cărora se va folosi de aceea ce aseştiea îi vor da din a lor voinţă. 2) Pentru îndeplinirea datoriilor arătati mai sus, D(umnea)lui va priimi pe fiecari an de la proprietate, câte două fălci loc de arat, câte una falce şi jumătate de fânaţ lângă Biserică, afară de cimitir, iară voind a lua în Rediu unde au şi locuitorii, îi voi da câte doue fălci iarbă; imaş pentru vite ce se vor păşuna la un loc cu ale proprietăţii şi câte 12 galbini pe an; dându-i spre locuinţe casa preuţască de pe moşie cu ograda şi grădina ei.

3) Acele doue fălci loc de arat i se vor lucra de cătră locuitori, ca şi până acum, arânduşi şi semănânduşi cu semânţa de la D(umnea)lui, care va voi şi i se vor pune în coşeriu fiind popuşoi sau în stoguri fiind pâne albă, aseminea i se va căra şi earba, punându-se în stoguri tot de cătră locuitori; osebit i se vor drege gardurile ogradei şi a grădinei dându-i eu pari şi nuele şi i se va face un coşeriu, pe lângă care îi va aduce fiecare locuitoriu cu boi de pe moşie câte un car de lemne pe an la casa D(umi)sale dându-le Eu de pe moşie.

4) Această alcătuire, va ave(a) lucrare dupe hirotonirea D(umi)sale Proica preut şi pentru timpul cât va mijloci de la hirotonisire până la Sf(ântul) G(h)eorg(h)i, când se încep anii agriculturei şi va tragi analog din această alcătuire, care ne va sluji pentru atâţ(i)a ani cât ne vom împăca amândoi şi vom fi mulţumiţi unu(l) de altu(l).

(Iscălit) G. Leazrim

A. E. H., F. E. H., dosar 29 / 1868, f. 228, Pachet 42.

520. - 1865 noiembrie 9. - Marele Eclesiarh al Mitropoliei Moldovei şi Sucevei eliberează adiverinţă pentru primirea crucii dăruită de răposatul Mitropolit Veniamin Costachi răposatului Episcop de Huşi Meletie Istrati.

Adeverinţă

421

S-a primit la Mitropolie de la Episcopia de Huşi o cruce, anume cu pietre grele în număr de 288 brilianturi, din care numai trei lipsesc, şapte pietre safir şi trei smaragde, cruce ce este cu argint, iar lanţul de aur, 14 drame, pentru care se eliberează aceasta, sub semnătura mea şi sigiliul Bisericii.

1865 Noiembrie 9 Eclesiarh mare Sf(intei) Mitropolii <ss> N.Luşcanu Arhimandrit

A. E. H., F. E. H., dosar33 / 1865, f.16, Pachet 35, Original.

521. - 1865 noiembrie 21. - Catinca Rosetti, proprietara moşiei Soleşti, intervine la Protoieria Vaslui pentru hirotonisirea clericului Neculai Vasiliu ca diacon.

Copie de pe adresa D(om)niei Sale D(oamnei) Catincă Rosăt, născută Sturza, proprietăriţa moşiei Soleşti din districtul Vaslui, din 21 noiembrie 1865.

Cinstitei Protoierii a Judeţului Vaslui!La biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului ce din nou am zidit pe

moşia mea Soleştii, având neapărată trebuinţă de un diacon ca să se poată ţine D(umne)zeiasca Slujbă după cum este aşezată de Sânţii Părinţi a Sfintei Noastre Biserici de Răsărit; am alcătuit pe clericul Neculai Vasiliu care a învăţat în Seminarul din Huşi, precum dovedeşte actele acelei Seminarii şi întrucât numitul îşi are purtări bune şi potrivite pentru această chemare, subscrisa cu ono(a)re face poftire Sânţiei Vo(a)stre să binevoiţi a înainta lucrările cuvenite pentru hirotonirea de diacon a acestui cleric la biserica arătată mai sus.

Iscălit Catinca Roset Pentru conformitate

<ss> Toma Chiratcu

A. E. H., F. E. H., dosar 29 / 1868, f.334, Pachet 42,Copie.

522. - 1865 noiembrie 22. - Merişescu, directorul Cancelariei Episcopale, propune destituirea preotului Gheorghe Avram, subprotoiereul plăşii Pereschivul, judeţul Tutova, considerat necredincios guvernului şi Ierarhului în timpul alegerilor pentru Sinodul General al Bisericii Ortodoxe Române.

N° 778

Prea Sânţite,

După informările pozitive ce am căpătat, preotul G(h)eorg(h)e Avram8, subprotoiereul Plasei Pereschivul din judeţul Tutova, s-a arătat necredincios

8 A fost numit prin recomandarea protoiereului Ion Ghinea în 1864.422

înaltului guvern şi Prea Sfinţiei Vo(a)stre, la ocazia alegerii de membri pentru Sinodul General al Bisericii Române.

Această împregiurare cu profund respect o supun de urgenţă la cunoştinţa Prea Sânţiei Vo(a)stre, cu rugăminte (de) a regula destituirea numitului din postul ce ocupă.

Al Prea Sânţiei Vo(a)stre Întru tot plecat şi devotat servitor <ss> D.Merişescu

Rezoluţie: 22 Noiembrie 1865Se încuviinţează destituirea şi protoiereul va recomanda pe un altul spre al înlocui. <ss> Iosif Ep(iscop) Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 39 /1865, f.22, Pachet 39, Original.

523. - 1865 noiembrie 22. – D. Miclescu, proprietarul moşiei Tatomireşti, solicită Episcopului Iosif Gheorghian, binecuvântarea pentru aşezarea preotului Gavril Mighiu la biserica de pe moşia sa.

Prea sânţite!

Din alăturata învoire a Mitropoliei Moldovei sub N. 4317, Vă ve-ţ(i) lămuri că preotul Gavril Mighiu, este liber a se strămuta în această Eparhie Huşşii. Vă rog, dar prea Sânte, binevoiţi ai da binecuvântare, a se statornici ca servitor la Biserica de pe moşia mea Tatomireşti, la care este mare necesitate de preot.

Binevoiţi Vă rog Prea Sânte a primi încredinţarea prea deosebitei mele consideraţii.

<ss> D. Miclescu 1865 noemv(rie) 27

Rezoluţie: N. 796 Noemv(rie) 27 Se învoieşte strămutarea pentru care se va libera cuvenita carte. <ss> Iosif Episc(op)

A. E. H., F. E. H., dosar 44/1865, f. 142, Original, Pachet 35

524. - 1866 februarie 3. – Episcopia Huşilor intervine pe lângă Protoieria judeţului Cahul, pentru recuperarea banilor neguţitorului Fridiric Stener din Braşov, de la preotul Alexandru Verza.

Protoieriei Jud(eţului) CahulNº 35 1866 februarie 3

423

D(umnea)lui, neguţitoriul Fridiric Stener, din oraşul Braşov, prin petiţiunea ce a adresat acestei Episcopii, înregistrată la N. 38, arată că preotul Alexandru Verza i-ar fi datorind cu suma de 36 fiorini argint şi se ro(a)gă a i se face cuvenita îndestulare.

Vă invit dar P(rea) C(ucernice) P(ărinte), a stărui primirea zişilor bani de la preotul Verza şi ai înainta Episcopiei, spre a se trimite numitului suplicant.

A. E. H., F. E. H., dosar 66 / 1866, f. 3, Conspect, Pachet 39.

-1866 februarie 13.- Locotenenţa Domnească este înştiinţată despre rugăciunile înălţate în Biserica Catedrală din Huşi pentru prosperitatea românilor şi sănătatea contelui Filip de Flandra căruia i s-a propus tronul Principatelor de Locotenenţa Domnească.

(Nr. 57). Locotenenţei Domneşti prin depeşa s-a anunţat că, clerul înalt al acestei Eparhii

Pătruns de bucurie a ridicat către cer rugă în Biserica Catedrală a Episcopiei pentru prosperarea Românilor şi pentru sănătatea şi fericirea Alteţei Sale Regale Filip I-iu.

A. E. H., F. E. H., dosar 44/1866, f. 6, Pachet 39 -1866 februarie 13.- Circulară adresată protoiereilor din Eparhie şi eclesiarhului mare pentru pomenire şi Te Deum.

(Nr.) 60. Circulara Protoiereilor şi Clisiarhului Episcopiei spre a se pomeni prin biserici: Pre bine credinciosul sfat în locul fostului Domnitor, făcând Te Deum pentru prosperitatea Română.

A. E. H., F. E. H., dosar 44/1866, f. 6, Pachet 39

-1866 februarie 19.- Telegrama şi adresa trimise protoiereilor din Eparhia pentru celebrarea unui Te Deum în cinstea contelui Filip de Flandra căruia i s-a propus tronul Principatelor.

(Nr.) 56. Telegrama Protoiereilor de Vaslui, Cahul, Tutova şi adresa Protoieriei Judeţului Fălciu spre a face Te Deum prin toate bisericile din această Eparhie pentru alesul şi aclamatul în unanimitate de Domn stăpânitorul Principatelor Unite Române, Alteţa Sa Regală Filip I-i Conte de Flandra.

A. E. H., F. E. H., dosar 44/1866, f. 6

525. - 1866 martie 9. - Proces verbal încheiat de Iosif Gheorghian, Episcopul Huşului, prin care decide componenţa Sinodului Eparhial.

N°86Prescript verbal

424

Anul una mie opt sute şasezecişişase, luna Martie în nouă zile.

Având în vedere că de la 1-iu Decembrie, anul încetat 1865, Consistoriile Eparhiale desfiinţându-se, toate actele relative la disciplina bisericească şi altele ce sânt de căderea acestei Episcopii, au rămas nelucrătoare.

Mai avându-se în vedere legea pentru înfiinţarea Autorităţii Sinodale, capit(olul) II, Art(icolul) 24, Litera B şi C, relative la Sinoadele Eparhiale.

Decid următoarele:1)Se va invita pe Prea cucernicii părinţi care sânt aleşi membri din această

Eparhie pentru Sinodul General al Bisericii Române, anume: Iconomul Constantin Focşa, Protoiereul judeţului Vaslui, Nicolaie Popescu, Protoiereul judeţului Fălciu, Ioan Cogean, servitorul Bisericii Episcopiei, precum şi pe Arhimandritul Inoc(h)ente, Rectorul Seminarului de Huşi, care (a)cest din urmă după lege e de drept membru al Sinodului Eparhial, ca pentru prima să se convoace în această lună martie în Direcţia Episcopiei pentru zilele de la 14 până la 20/ zile lucrătoare/ când atunci la deschiderea şedinţei li se vor prezenta lucrările cele ce se vor socoti mai urgent spre regulare şi deliberare asupră-le.

2)Să se facă invitare Iconomului Ion Râşcanu, fost Preşedinte al desfiinţatei Consistorii, ca în unire cu foştii membri şi grefieri, să cerceteze arhiva rămasă în desfiinţata Consistorie şi să trimiată acum de odată la Direcţia Episcopiei cu opis toate actele mai urgent, relative la disciplina bisericească şi abaterile funcţionarilor clerici, spre a se prezenta Sinodului Eparhial, precum s-a zis spre regulare şi deliberare.

3) Direcţia Episcopiei este însărcinată cu executarea lucrărilor în mărginirea Prescriptului Verbal înheiat de noi.

<ss> Iosif Ep(iscop) Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 44 / 1866, f.1, Original.

526. -1866 februarie 14. - Circulară adresată protoiereilor şi eclesiarhului mare pentru pomenirea în bisericile din Eparhie a membrilor Locotenenţei Domneşti formate după abdicarea forţată a domnitorului Alexandru Ioan I Cuza.

(Nr.) 65. Feb(ruarie) 14. Circulara Protoiereilor, precum şi clisiarhului mare Al Episcopiei, ca în viitor să nu mai pomenească numele fostului Principe Alexandru Ion I, ci acel al membrilor ce compun Locotenenţa Domnească anume:

D(om)nii General Nicolaen Golescu - // - // - // -// Lascăr Catargiu - // - // - // - // Colonelul Haralambie

A. E. H., F. E. H., dosar 44 / 1866, f. 7, Pachet 39.

527. - 1866 aprilie 3. - Circulară adresată preoţilor din oraşul Huşi pentru a celebra Te Deum în biserici în cinstea viitorului domn Carol I(1866-1914).

425

Către toţi preoţii din politia Huşi, pentru că astăzi / 3 Apr(ilie) / să facă Te Deum pentru viitorul Domnitor al Românilor Carol I-iu.

A. E. H., F. E. H., dosar 65 / 1866, f.13, Pachet 39.

528. - 1866 aprilie 4. - Circulară adresată protoiereilor, însoţită de telegrama Mitropolitului Primat pentru a se celebra Te Deum în bisericile din Eparhie în cinstea viitorului domn Carol I(1866-1914).

Circulara Protoiereilor, li s-a comunicat copie de pe telegrama Primatului României Nº 532 şi de pe rugăciunea Nº 749, anexată la zisa telegramă, spre a face ca în toate bisericile să se caute Te Deum pentru viitorul Domnitor al Principatelor Unite Române Carol I.

A. E. H., F. E. H., dosar 65 / 1866, f.13, Pachet 39.

529. - 1866 aprilie 8. - Circulară adresată Protoiereilor din Eparhie pentru a susţine trimiterea de reprezentanţi cu principii liberale în Adunarea Constituantă şi a alcătui o listă a clericilor participanţi la plebiscit şi a modalităţilor de exprimare din cadrul acestuia.

Circulară la toţi Protoiereii, făcându-i a deştepta pe Popor din toate judeţele lor respective, a nu se aluneca de a trimite în adunare decât persoane demne cu multă instrucţiune, oneşti, practici şi de principiu liberal, care având de bază principiul cel mare exprimat la anul 1857 în adunarea Ad-hoc, să lucreze pentru fericirea Ţării, invitându-i totodată a da lista de clericii care au subscris în plebiscit pentru şi care contra.

A. E. H., F. E. H., dosar 65 / 1866, f.14, Pachet 39.

530. - 1866 aprilie 25. - Ministerul Instrucţiunii Publice şi al Cultelor lasă Episcopiei via de la ocolul Drăslăvăţ.

România Bucureşti. Aprilie 25, 1866 MinisterulInstrucţiunii Publice şi al Cultelor Diviziunea Clerului N°3034

Pre(a) Sfinte Părinte,

Am onoare a vă încunoştiinţa pre(a) Sfinte că D(om)nu(l) Ministru de Finanţe a scris D(omnu)lui Prefect de Fălciu ca să lase pe seama Episcopiei via de la ocolul Drăslăvăţ, despre care tratează adresa Pre(a)Sfinţiei Vo(a)stre cu N°113.

426

Primiţi vă rog Pre(a) Sfinte Părinte încredinţarea consideraţiei mele.

Ministru Capul Diviziei <ss> <ss> D.Ghidionescu

Pre(a) Sfinţiei sale Părintelui Episcop de Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 36 /1857, f.3, Pachet 10, Original.

531. - 1866 mai 8. - Dumitru Castroian, proprietarul moşiei Budeşti, districtul Fălciu, cere binecuvântarea Episcopului pentru permutarea preotului Vasile Caşu la biserica Sfântul Dumitru din satul Budeşti.

Prea Sfinţite Stăpâne

La biserica de pe moşia mea Budeşti, având necesitate de preot am alcătuit pe iconomul Vasile Caşu, servitorul bisericii Sfânta Treime din oraşul Iaşi, dându-i voie şi binecuvântare Sfânta Mitropolie de strămutare.

Binevoiţi Prea Sfinţite Stăpâne ai da voie şi binecuvântare a se statornici şi a săvârşi cele sfinte la biserica cu patronul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, de pe moşia mea Budeşti, districtul Fălciu.

Al Prea Sfinţiei VoastreSufletesc Fiu

<ss> D. Castroian

1866 mai 8 zile Budeşti

Eminenţei SalePrea Sfinţitului Episcop Huşul

A. E. H., F. E. H., dosar 36 / 1866, f.75, Original.

532. - 1866 mai 10. - Circulară adresată Protoiereului judeţului Fălciu pentru celebrarea de Te Deum în cinstea sosirii domnitorului Carol I.

Protoieriei Jud(eţului) Fălciu spre a face Tedeumuri în toate bisericile din Huşi pentru sosirea alesului românilor Carol I.

A. E. H., F. E. H., dosar 65 / 1866, f.19, Pachet 39.

533. - 1866 mai 15. - Ministerul Instrucţiunii Publice intervine pentru celebrarea de Te Deum şi asigurarea devotamentului clerului înalt al Eparhiei Huşului faţă de noul domnitor Carol I.

Ministerul Instrucţiunii Publice rugând Înaltul Cler al Eparhiei Huşi ca să depună Măriei Sale Domnitorului României Carol I, felicitările şi devotamentul lor.

427

Astăzi după cântarea de Te Deum când s-a invocat binecuvântarea cerului pentru fericirea suire pe Tronul României a M(aiestăţii) S(ale) Carol I pentru prosperarea Patriei, pentru guvern şi Dumnezeu să binecuvânteze.

A. E. H., F. E. H., dosar 65 / 1866, f.20, Pachet 39.

534. - 1866 mai 28. - Directorul Cancelariei Episcopale cere economului I. Ferlat, protoiereul districtului Cahul strângerea banilor necesari tipăririi Sfintelor Antimise din cutiile bisericilor.

Copie de pe adresa D(omnului) Director a Sf(intei) Episcopii Huşi

Înregistrată sub N° 57 Primită în 28 Mai 1866

Părinte Iconoame!

Regulaţi a se strânge în cutiile bisericilor şi deosebit din ea 12 până la 14 lei, preţul unui antimis ce urmează a se tipări şi trimite le ficare biserică, ca nu la împărţirea lor să sufere teasul întârzierea plăţii.

Antimisele după canoane trebuie a fi pe numele Episcopului Eparhiei şi dacă aceasta nu s-a făcut încă a fost o scăpare din vedere. Prea Sânţia sa stă acum în tocmeală cu tipografia şi în cel mai scurt timp veţi şti preţul unui antimis.

Subsemnat: Fiu sufletesc I.Merişescu

Mai 20 1866

Pentru conformitate: protoiereu I.Ferlat

A. E. H., F. E. H., dosar 75 / 1865, f.20, Pachet 38, Copie.

535. - 1866 iunie 27. - Ion Ferlat, protoiereul districtului Cahul, recomandă decretarea lui Pavel Epure ca dascăl la biserica din nou zidită cu hramul Sfântul Marele Mucenic Dimitrie din comuna Roşu.

Principatele Unite RomâniaProtoieria Districtului Cahul N°95 1866 Iunie 27

Pre(a) Sânţite,

D(umnealui) Pavel Epure la anexarea Basarabiei către Moldova în anul 1857 părăsind funcţia de dascăl ce ocupa în comuna Săratu Holban, ba chiar şi tot

428

avutul, a preferat a rămâne în mijlocul confraţilor săi, în muma noastră Patrie, şi din acest motiv tot în acel timp s-a domiciliat în comuna Roşu,judeţul Cahul, unde D(umnealui) proprietaru(l) D(omnul) Cara Vasile a zidit şi biserica, care în curând cere a se sânţi.

Numitul de atunci şi până în prezent a participat la toate acţiunile eclesiastice, îndeplinind datoria dascălului fără să fie stabilit în această funcţie şi fără să fie plătit de cineva pentru osteneli. Fiind dar că la acea biserică după sânţire va fi nevoie şi de dascăl, vin prin aceasta cu profund respect a vă ruga, prea Sânţite Stăpâne să binevoiţi a lua în consideraţie sacrificiile numitului şi după ce va fi supus examenului să-l decretaţi în funcţia de dascăl către biserica din nou zidită în comuna Roşu, cu patronajul Sf(ântul) Mucenic Dimitrie, fiind asemine(a) cerere şi cu sentimentul cât a D(omnului) proprietar, atât şi a comunei.

A Pr(ea) Sânţiei Vo(a)stre Întru tot supus şi prea umilit serv <ss> Ion Ferlat Protoiereu

Rezoluţie: Iunie 20N° 297: Se recomandă Marelui Eclesiarh spre al examina, apoi dacă merită

a fi decretat de dascăl.

<ss> Iosif Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 47 /1866, f.29, Original.

536. - 1866 iulie 5. - Circulară adresată Protoiereilor din Eparhie pentru rugăciuni în biserici împotriva epidemiei de holeră.

Circulara Protoiereilor Eparhiei spre a da ordine Preoţilor ca prin toate bisericile din judeţele lor respective, să facă S(f)ântul Maslu şi rugi către Dumnezeu, a se milostivi ridicând urgia pornită asupra norodului, care-l seceră prin epidemia Holerei, referând de rezultat.

A. E. H., F. E. H., dosar 65 / 1866,f.33, Pachet 39.

537. - 1866 iulie 10. - Alexie Werza se adresează protopopului de Cahul în problema primirii de bani de către Friderich Stener.

Tardaul 866 Iulie 10 zile

Pre(a) Cuvio(a)se Domnule Părinte Protopope!

În urma Părintescului ordin al Episcopii no(a)stre de Hussi, cu Nr. 35, a(nul) c(urent), cât şi acum după priimirea Oficiei Nr. 279, n-am întârziat a mă adresa cătră Onorabilul Părinte Protopop Petru, ca cătră unu(l) ce s-au învichilimit după plecarea mea de acolo, a îngriji şi a dispona asupra Moşiei şi veniturilor ei, ca fără întârziere să încunoştinţeze pe D(umnealui) negustori(ul) Friderich datorii de

429

30 fl. valută austriacă – de s-au urmat sau nu, nu am ştire. Acum prin aceasta vin cu cea mai zmerită metanie a ruga pe Sf(ânta) Episcopie ca Părinteşte să să milostivească a îndrepta pe D(umnealui) Friderich Stener a să adresa cătră menţionatul Părinte Protopop Petru din Breţcu de aşi priimi soma sus însemnată şi anume căuta […] Sf(intei) Episcopii.

Primiţi Pre Cuvio(a)se D(omnule) Părinte Protopope asigurarea osebitei mele consideraţiuni. <ss> Alexie Werza

Pre(a) Cuvioşi(e)i Sale D(omnului) Părinte Protopop al districtului Cahul

A. E. H., F. E. H., dosar 65 / 1866, f. 8, Original, Pachet 99.

538. - 1866 august <f.z.>. - Mărturia poporenilor de la biserica Sfântul Gheorghe din Huşi pentru seminaristul Nicolae Tomescu pentru a fi hirotonit diacon.

Huşi 1866 August

Pre(a) sântite Stăpâne!

Subsemnaţii poporeni la Biserica cu patronul Sf(ântul) M(ucenic) Gheorghe, din ace(a)stă Politie Huşi, avend necesitate de preot leturghisitoriu în locul preotului Petre Darie ce-i reposat, dăm ace(a)stă mărturie Domnului Nicolai Tomescu, unul din seminariştii absolviţi şi totodată respectuosu ve rugăm ca să binevoiţi al hirotoni diacon pentru numita Biserică. Epitrop Dimitre Holban <ss> Iordachi Ianculescu <ss> M. Iliescu <ss> Ioan Stănilescu <ss> C. Stănilescu Ştefan Darie G(h)eorg(h)i Cărpean Petrachi Sârbu Şi alţii

A. E. H., F. E. H., dosar 51 / 1866, f. 128, Original, Pachet 39.

539. - 1866 august 7. - Mărturia locuitorilor din comuna Hurdugi, judeţul Fălciu, pentru hirotonirea lui Iacob Radu pe seama bisericii Sfântul Nicolaie în locul răposatului preot Gheorghe Radu.

Mărturii

Subscrişii, locuitori (...) în comuna Hurdugiu, Plasa Mijloc, judeţul Fălciu, dăm ace(a)sta adivărată mărturii elevului Iacovu Radu, tot din ace(a)stă comună, ci-

430

au studiat în săminariul de Huşi cinci clase şi care ne înfăţoşază şi atestatul său, iar voia care o avem întâi prin de faţă pentru de a ne fi preut şi s-ar vii la sf(ântul) locaşu cu Hram(ul) sf(ântului) Neculai, în locul părintilui său, răposat(ul) preutul G(g)eorg(h)i Radu la anul 1866 Avgust în 3, căci noi sântem Nº 160 locuitori care râdică soma de 800 suflete şi neapărata nevoie ce-o avem. Dăm ace(a)stă mărturii elevului numit mai sus spre ai sărvi doveditoare la locul cuvenit.

1866 Avgust 7 <ss> G(g)eorg(h)i Nedelcu Neculai Melinte (...) Silion Dimitre (....) G(g)eorg(h)i Radu G(g)eorg(h)i Arhiri Ioan Arhiri Pintilie Ambrono Pintilie Andronicu (Un total de 64 de semnături – N.A.)

Principatele Unite RomânePrimăria de Hurdugi

Mărturia (...) fiind cu iscăliturile de mai sus adivărati se legaliz(e)ază şi de primărie.

1866 Avgust 7

Primar Enuţi Radu Notar G. Popov

A. E. H., F. E. H., dosar 51 / 1866, f. 108, Pachet 39

540. - 1866 august <după 7> . – Protoiereul Nicolae Popescu recomandă Episcopului Iosif Gheorghian spre hirotonire pe cliricul Radu Iacob, pe seama bisericii Sfântul Niocolae din comuna Hurdugi.

România Protoieria judeţului Fălciu N. 282Prea sfinţite stăpâne !

Locuitorii din comuna Hurducii, prin suplica dată Protoieriei, arată c(ă) au mare necesitate de preot în locul răposatului preot Gheorghe Radu; totodată arată că au alcătuit pe cliricu(l) Iacob Radu, ce-a absolvit cursul în seminar. Vin cu profund respect a vă ruga Pre(a) Sfinte să binevoiţi a hirotoni pe numitul cliric preot pentru biserica cu patronul Sf(ântul) Ierarh Nicolai(e) din menţionata comună, prezentându-vă anexat de ace(a)sta, atât cerire(a) din partea locuitorilor, cât şi o întocmală copie de pe atestatul cel posedă numitul cleric.

Priimiţi vă rog Presf(inţite) încredinţare(a) osebitei consideraţii.

431

Protoiereu <ss> N. Popescu

Pre(a) Sf(inţiei) SaleArhiereului Iosif Episcopu(l) Huşilor

A. E. H., F. E. H., dosar 51 /1866, f. 106, Pachet 39.

541. - 1866 august 7. - Mărturia locuitorilor din comuna Cozmeşti pentru cliricul Gheorghe Mardare în vederea hirotonirii în locul decedatului preot Ioan Munteanu.

Mărturie

Noi, giosu iscăliţii, prin condeiul scriitorului, obştie locuitorilor din comuna Cozmeşti, mahalaoa din fundătură, dăm ace(a)stă mărturie cliricului G(h)eorg(h)i Mardari, din politie Huşii, fiindcă noi avem fo(a)rte mare necisitate de preut în lipsa răposatului preut Ioan Munteanu; pentru care noi îi slobozim aceasta spre al hirotoni cât mai cu grăbire şi pentru a ave(a) (...) aceasta ni s-au scris numile şi noi am pus degitele, rugând totodată şi pe domnul primare de a o legaliza după formă.

1866 Avgust 7

Eu Vasile Huzumu Eu Ioan Hanganu Eu G(h)eorg(h)i Baltagu Eu G(h)eorg(h)i Eu G(h)eorg(h)i sin N. Baltag Eu Neculai Toma Eu Ioniţă Toma Eu Nicolai sin N. Baltagu Eu Toderi sin Ilie Vlasi Eu Ilie Vlase Eu Adam Istrati Eu Mihail Mardare Eu Constantin Aoanei Eu G(h)eorg(h)i Tabuc Eu Vasâle Eu Ioan Scripcariu Eu Andriiu Carpu Eu Toderi Diaconu Eu Grigore Ţăpoiu Eu G(h)eorg(h)i Sandu Eu Onofreiu Vlase Eu Ioan Botezu Eu Simion C. Popa Eu Niţă Antonu

Primăria c(omunei) Cozmeşti

432

Iscăliturile de faţă fiind adevărate a dătătorilor s-e legalizează.1866 avgust 7

No 79Primar <ss> G. Mincovici

A. E. H., F. E. H., dosar 51 /1866, f. 111, Pachet 39.

542. - 1866 august 25. - Hagi Ştefan Ivanovici solicită binecuvântarea Episcopului de Huşi pentru eliberarea unei condici de milă în vederea strângerii de ofrande pentru mănăstirea Sfântul Gheorghe din oraşul Beirut.

Huşi. 1866 August 25

Prea Sânţite Stăpâne!

Fiind că la Mănăstirea cu hram(ul) Sf(ântul G(h)eorg(h)e din oraşul Beirut, Eparhia Ierusalimului din Orient, urmează a se face nişte încăperi noi precum şi alte îmbunătăţiri de care urmează necesitate şi fiind ea lipsită cu totul de mijloacele materiale; Cu profund respect vă rog Prea Sfinte Stăpâne să binevoiţi a-mi da binecuvântare a umbla pentru strângerea de mile în Eparhia Pr(ea) Sf(inţiei) V(oastre) pe timp de şase luni. Alăturând dar condica pentru acest finit, Vă rog a i se pune pe ea cuvenita învoire.

Al Prea Sf(inţiei) Voastre Umilit Serv

<ss> Hagi Ştefan Ivanovici

A. E. H., F. E. H., dosar 41/1866, f.33, Pachet 39 , Original.

543. - 1866 august 25. - Iosif Gheorghian, Episcopul Huşului, acordă lui Hagi Ştefan Ivanovici condică de milă pentru adunarea de ofrande necesare pregătirii bisericii cu hramul „Sfântul Gheorghe” dinoraşul Beirut.

RomâniaIosif

Cu mila lui D(umne)zeuEpiscop Huşului

Pe temeiul cererii ce mi s-a făcut de către Hagi Ştefan Ivanovici şi pe considerentele arătate în suplica sa înregistrată cu N° 366, autorizez pe numitul a purta în Eparhia Mea această condică în care drept slăvitorii creştini vor însemna sumele ce vor binevoi a da ca milă spre iertarea păcatelor, în ajutorul pregătirii în totul a bisericii Sf(ântul) G(h)eorg(h)e din oraşul Beirut, Eparhia Ierusalimului.

Învoirea o va avea pe timp de şase luni cu condiţiunea ca în fiecare district al Eparhiei mele unde va sosi numitul să se prezinte Protoiereului, care în momentul trecerii condicei în alt judeţ va aviza în ea atât despre sumele de bani adunaţi de purtător, cât şi despre moralitatera şi conduita sa.

433

N° 420 1866 Aug(ust) 25

A. E. H., F. E. H., dosar 41 /1866, f.4, Conspect.

544. - 1866 august 26. - Protoiereul judeţului Tutova solicită carte de dăscălie pentru Gheorghe Popa pe seama bisericii Sfântul Nicolae de la fostul schit Orgoieşti.

România Berlad Protoieria judeţului Tutovei Nº 570

Prea Senţite Stăpâne !

D(omnul) intendent al ospitiului Orgoeştii de la acest judeţ cu adresa Nº 160 îmi face cunoscut că pe D(omnul) Gheorghe Popa Ministerul l-a confirmat dascăl la B(i)s(erica) Sintului Nicolae de la acel stabiliment. Şi tot prin citata adresă cere de a se mijloci locului în drept spre a i se da şi carte de dăscălie. Din aşa motiv subsemnatul cu cel mai profund respect supus vă aduce la cunoştinţă şi plecat vă ro(a)gă se binevoiţi a ordona trimitere(a) cuvenitului decret de dăscălie pe numita b(iseri)că fiind că după examinare(a) ce (i)-am făcut numitului Popa l-am găsit meritabil de a funcţiona rândue(a)la dăscăli(e)i.

Binevoiţi vă rog Pre(a) Senţite Stăpâne a priimi încredire(a) destinsei mele consideraţii şi devotamentul ce vă conserv.

Protoiereu <ss> Iorgu Kiru Iconomu(l)

Prea Senţitului şi milostivului meu Stăpân D. D. Iosefu,Episcop Sentei Episcopii Huşii

Rezoluţie: sept(embrie) 1 iu 1866Nr. 351. Se va libera recomandatului şi din partea Episcopiei, cuvenita carte

de dăscălie, trimiţându-se prin protoierie.

A. E. H., F. E. H., dosar 47 /1866, f. 39, Original; Cartea de dăscălie datează din 3 septembrie 1866. Ibidem, f. 40-41

545. - 1866 septembrie <13>. – Protoiereul Nicolae Popescu recomandă pe preotul Nicolae Puiu pentru biserica cu hramul Sfântul Gheorghe din Huşi.

România 1866 septemv(rie) (13) Protoieria judeciului Fălciu N° 302

434

Prea sânţite Stăpâne!

La Biserica cu Patronul Sf(ântul) Gheorghe din această Politie, făcând necesitate de un preot liturghisitoru, fiind că la numita Bisserică au repossat doi Preoţi, poporănii au angajat pe C(ucernicia) Sa Preotul Nicolae Puiu, subsemnatul deci cu profund respect vi-l recomand rugându-vă să binevoiţi al decreta pentru menţionata Bisserică, comunicându-ve totodată şi cerirea Poporănilor.

Primiţi ve rog Pre(a) Sf(inţite) încredinţarea osebitei mele consideraţii.

Protoiereu<ss> N. Popescu

Prea sânţiei salleArchiereului Iosif – Episcop Hussi

Rezoluţie:Sept(embrie) 13: Se va face întrebare Protoiereului dacă preotul Puiu ş(i)-au

îndeplinit misiunea sa de presviter la Bis(erica) Sf(inţii) Voevozi, atât cătră Biserică cât şi cătră poporăni şi mai cu seamă în timpul bolei holerii, ca după primirea unei asemenea sciinţi să se po(a)tă regula cele de cuviinţă. <ss> Iosif Huşsi

A. E. H., F. E. H., dosar 36 / 1866, f. 129, Original.

546. - 1866 septembrie 15. – Circulara către protoiereul judeţului Fălciu privitoare la conflictul dintre Mihai Kogălniceanu şi dascălul Ioan Vasiliu de la biserica din comuna Râpi pentru nerespectarea angjamentului.

„Prot(oiereului) Jud(eţului) Fălciu (i) s-au recomandat suplica dascălului Ioan Vassiliu de la Biser(ica) din comuna Râpile, cerând a se permuta în Huşi, fiindcă Proprietarul acelei moşii D(omnu)l Cogălniceanul nu-i dă plata cuvenită după angajament – ca dacă D(omnu)l Proprietaru consimte la permutarea sa şi dacă numitul n-au primit salarul după alcătuire, apoi să reguleze celle de cuviinţă în aşa feliu ca nici Proprietarul nici suplicantul să fie jenaţi de rezultat.”

A. E. H., F. E. H., dosar 65 /1866, f. 47, Pachet 39, Regest după registrul de ieşire.

547. - 1866 septembrie 21. – Protoiereul Nicolae Popescu recomandă Episcopului Iosif Gheorghian spre aprobare condica de milă necesară reparaţiilor radicale ce urmau a se executa la biserica Sfântul Nicolaie din comuna Fălciu.

România 1866 sept(embrie 21)Protoieria Judeţului Fălciu No 333

435

Pre(a) Sânţite Stăpâne!

Termenul de a putea umbla, Primăria comunei Fălciu, prin adresa Nº 620 făcând cunoscut Protoieriei că având materialu(l) gata, vor a repara radical biserica cu Patronul Sf(ântul) Nicolae din citata comună şi fiind că casa comunală se află în deficit de suma Banilor necesari la asemenea operaţie, cere a li se învoi umblarea unei Condici de subscripţiuni în folosul menţionatei Bisericii; Pentru care subsemnatul cu profund respect Vă rog să binevoiţi a le acorda cererea şi a le aviza şi anexata Condică, pe numele d(omnu)lui Gheorghe Anastasiu, ce este delegat din partea Primăriei acelei comune.

Binevoiţi vă rog Pre(a) Sf(inţite) a primi asigurarea osebitei mele consideraţii.

<ss> Protoiereu N(icolae) Popescu Eco(nom)

Pre(a) Sânţiei SaleArchiereului Iosif Episcop Huşşu

Rezoluţie: No 420Sept(em)v(rie) 24

Pe temeiul recomandaţiei Protoiereului se va aviza condica alăturată pe numele D(omnului) Gh(eorghe) Anastasiu care se va îngrădi în regulile statornicite pentru asemenea adunătură de bani cu condica, i se dă de un an, numai pentru Eparhia me(a) Huşu. <ss> Iosif Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 41 /1866, f. 6, Original.

548. - 1866 septembrie 23. – Referatul protoiereului Nicolae Popescu despre activitatea preotului Nicolae Puiu în timpul epidemiei de holeră la biserica Sfinţii Voievozi din Huşi.

România 1866 sept(embrie) 23 Protoieria Judeţului Fălciu N. 329

Pre(a) sânţite Stăpâne!

În conformitatea oficiei Pre(a) Sf(inţiei) Vo(a)stre N° 447, subsemnatul cu profund respect vă supune la ştiinţă că Preotul Nicolae Puiu cât au fost servitoriu la Biserica Sf(inţii) Voevozi ca provizoriu s-au purtat bine precum şi în timpul epidemiei cholerice au arătat mare activitate, Pentru care vi se referează spre a regula ce veţi găsi de cuviinţă.

Binevoiţi Ve rog a primi asigurarea osebitei mele consideraţii.

<ss> Protoieru N. Popescu econ(om)

436

Pre(a) Sânţiei Salle

Archiereului Iosif Episcop Huş(i)

A. E. H., F. E. H., dosar 36 /1866, f. 151, Original; Preotul Nicolae Puiu va fi permutat la biserica Sfântul Gheorghe la 28 septembrie 1866, deţinând cartea de preoţie cu nr. 499.

549. - 1866 septembrie 23. – Propunerile făcute Episcopului de membrii Sinodului Eparhial privind funcţionarea acestei instituţii.

RomâniaSinodul Eparchial de Husşi N° 507 1866 septembr(ie) 29

Prea Sânţite Stăpâne

Subscrişii membri ai Sinodului Eparchiei Prea Sânţiei Vo(a)stre, în puterea Art(icolului) 25, Capit(olul) 4 din Legea sinodală şi în conformitatea invitărilor ce ne-aţi făcut sub N° 484, 485 şi 487, cu cel mai profund respect venim prin ace(a)sta a ve supune că astăzi în 29 a curentei, ne-am întrunit în cancelaria Direcţiei acestei Episcopii toţi membrii, afară de cucernicia sa Iconomul Constantin Focşa, carele este bolnav, după cum v-au arătat prin telegrama No 529 şi

Mai înainte de to(a)te luând în consideraţie că prin citatele invitări cereţi subscrişilor a ţinea şedinţe în to(a)te zilele, ceea ce necesitatea, după cum se crede, nu reclamă şi atribuţiunile în special a fiecărui dintre membri nu îngădue. De ace(e)a asupra acestui punct ve rugăm Prea Sânţite ca să reveniţi asupra punctului de permanenţă binevoind a regula ca membrii Sinodului să fie înştiinţaţi totdeauna de câte ori se va simţi necesitate de convocarea lor.

În privinţa procedurei, s-au regulat ca lucrările sinodale să se treacă în prescriptele verbale a şedinţelor subscriindu-se deciziunile de toţi membrii, după care apoi să vi se prezinte Prea Sânţiei Vo(astre) cu adresă spre a se lua definitiva soluţiune. Iară citaţiunile să se subscrie numai de Prea Cuvioşia sa Archimandritul Innoc(h)entie, în calitate de Preşedinte, înaintându-se prin Cancelaria Direcţiei.

Totodată ve mai rugăm să binevoiţi a face a se pune la dispoziţiunea Sinodului un anume scriitor, carele să fie însărcinat cu:

Primirea hârtiilor la Sinod;Înfiinţarea dosierelor Sinodului care se vor păstra în Arhiva Direcţiei;Scrierea şi prescrierea tuturor lucrărilor, adecă, a Prescriptelor verbale şi a

citaţiunilor, subredigerea şi contrasemnarea a D(umnea)lui director al Episcopiei, după care apoi hârtiile de (i)eşire să se dea la registrul Direcţiunei spre expediere.

437

Ace(a)stă procedură şi regulă de cancelarie va fi provizoriu până la Iiu

ianuarie 1867 când guvernul după stăruinţele Prea Sânţiei Vo(astre) ne va regula po(a)te o cancelarie aparte.

Binevoiţi ve rugăm Prea Sânţite Stăpâne a primi încredinţarea prea deosebite no(a)stre stime. <ss> Arhimandrit Innoc(h)entu <ss> N. Popescu <ss> I. Cojan

A. E. H., F. E. H., dosar 44 /1866, f. 11-13, Original.

550. -1866 < ante octombrie 12>. - Ştefan Rosetti, proprietar în comuna Costeşti, judeţul Vaslui, recomandă Episcopiei pe cliricul Gheorghe Andriescu spre a fi hirotonit pe sama bisericii cu Hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul.

Pre(a) Sânţite Stăpâne

Subsemnatul proprietariu în comuna Costeşti, Judeţul Vaslui, având necesitate de Preot la biserica cu Patronul Tăierea Capului Sf(ântului) Ioan, respectuos vă supun la ştiinţă că am angajat pe tânărul Gh(eorghe) Andriescu, unul dintre seminariştii absolvenţi din Seminariul de Huşi şi totodată cu tot respectul vă rog să binevoiţi al hirotoni preot pentru menţionata Biserică.

<ss> Ştefan Rossetty

A. E. H., F. E. H., dosar 51 /1866, f. 188, Pachet 39, Original.

551. -1866 octombrie 12. - Episcopul Iosif Gheorghian al Huşului cere protoiereului de Vaslui lămuriri despre podoabele şi bogăţiile icoanei făcătoare de minuni de la Mănăstirea Floreşti, purtată şi în oraşul Huşi în timpul epidemiei de holeră.

Protoiereului judeţ(ului) VasluiNº 562, 1866 Octom(brie) 12

Lăturalnic m-am înştiinţat cum că în vara trecută, pe când pentru a scăpa cetăţenii de Huşi de secerea morţii au adus Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, de la Monastirea Floreşti. Şi unii din cetăţenii aceştia pentru multa lor dragoste şi credinţă ar fi dat daruri în juv(a)eruri, aur şi left, care astăzi n-ar fi puse pe Sfânta Icoană, dar nici păstrate între odo(a)rele ei.

Voiesc a mi se lămuri întru aceasta simplul adevăr, şi a mi se comunica lista despre to(a)te bogăţiile ce posedă ace(a) Sf(ântă) Icoană, atât de mai înainte, cât şi acelea adunat în timpul Epidemiei holerei de prin toate oraşele şi comunele pe unde au fost purtate.

A. E. H., F. E. H., dosar 43 /1866, f. 12, Pachet 35, Conspect.

438

552.- 1866 decembrie 4.- Catinca Rosetti, proprietara moşiei Soleşti, judeţul Vaslui, cere intervenţia protoiereului de Vaslui la Episcopie pentru hirotonisirea diaconului Neculai Vasilescu ca preot la biserica cu hramul Sfântul Marele Mucenic Gheorghe din Soleşti.

Onor(atei) protoierii Judeţului Vaslui

Având neapărată trebuinţă de un preot la biserica cu hramul Sf(ântul) Marele Mucenic Gheorghe pe moşia mea Soleşti, spre a se putea ţine obştea cu D(umne)zeească slujbă ca şi mai înainte, rog (preacucernicia) voastră a înaint cuvenitele lucrări către prea Sânţitul Episcop Eparhiot a hirotonisi preot pe diaconul Neculai, ce l-am avut la această biserică în locul răposat(ului) iconom G(h)eorg(h)i Constantinescu. <ss> Catinca Roset(t)i

A. E. H., F. E. H., dosar 51 / 1866, f.249, Pachet 39, Copie.

553. - 1866 decembrie 5. - Mitropolitul Moldovei şi Sucevei confirmă primirea crucii trimisă de Episcopul Iosif Gheorghian, precizându-se lipsa a trei pietricele.

Principatele Unite Române Iassii 3 Decembrie 1866 S(f)ânta Mitropolie a Moldovei şi Sucevei N. 2828

Iubite în Hristos FrateIosif

Crucea primită cu adresa N° 682 din 31 August 1865, conform mijlocirilor Frăţiei Vo(a)stre Nr 602 şi 651, am încredinţat-o Prea cuviosului Arhimandrit Juraşcu cu luare(a) adeverinţei din partei, la care lipsesc numai trei mici p(i)etricele ce au lipsit şi când s-au primit.

Primiţi iubite în Hristos Frate îmbrăţişările No(a)stre frăţiaşti.

<ss> † Mitropolit <ss> Direct(orul) Mitrop(oliei) <ss> Capul secţiunii

Frăţiei SaleEpiscopul de Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 33 / 1865, Pachet 35.

554. -1866 decembrie 5. - Protoiereul judeţului Vaslui înştiinţează Episcopia Huşului despre suplica înaintată de Catinca Rosetti, cu privire la hirotonia ca preot a diaconului Neculai Vasilescu la biserica cu hramul Sfântul Gheorghe din Soleşti.

439

România Protoieria Judeţului Vaslui Nº 433 1866 Decembri(e) 5

Prea Sânţite Stăpâne

Dumneaei D(oam)a Catinca Rosseti, născută Sturza, proprietăriţa moşi(e)i Soleşti, acest judeţ, prin suplica înregistrată la Nº 422, de pe care vă comunic întocmai copie, a cerut la această Protoierie înaintarea cuvenitelor lucrări către Prea Sfinţia Voastră pentru hirotonirea diaconului Neculai Vasilescu preot, care a fost servitor până acum la biserica cu hramul Sf(ântul) Mucenic G(h)eorghi din acea comună, în locul răposatului iconom G(h)eorghi Constantinescu.

Subscrisul Protoiereu în consideraţie că la acea Biserică este neapărată necesitate de Preot pentru a se putea ţine D(umne)zeiasca slujbă obştii, precum mai înainte, cu profund respect Vă roagă Prea Sânţite Stăpâne să binevoiţi a regula ceea ce veţi găsi cuviincios.

Bine voiţi vă rog Prea Sânţite Stăpâne a regula ce veţi găsi cuviincios.

Protoiereu<ss> C. Focşa

Prea Sânţiei SaleDomnului Domn Iosif Episcop Eparhiei Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 51 /1866, f.246, Pachet 39, Original.

555. - 1866 decembrie <13>. - Intendentul Ospiciului Lipova comunică protoiereului de Vaslui rezultatul anchetei sale cu privire la dascălul Neculai Drăghici de la biserica fostului schit Lipova.

N° 145. Adresa D(umnealui) Intendent de ospiciul Lipova cătră protoerie.În urmarie adresei sânţiei vo(a)stre cu N° 248, motivată din ordinul Prea

Sânţitului Episcop Eparhii Huşsi, No 638, care tratează chestiunea Dascălii, reclamată de D(umnealui) Neculai Drăghici ce în anii trecuţi ar fi ocupat la biserica din acest Ospiciu şi care post numitul din caz de bo(a)lă l-ar fi părăsit prin dimisionare; Subsemnatul, dar din observaţia făcută lucrărilor ci se află în arhiva ospiciului, s-au văzut că în adivăr a ocupat postul de dascăl pe la anul 1861, în timpul căruia la 20 fevruar(ie) s-au întâmplat incendiul în interiorul bisericii din răoa îngrijire ci au avut el şi colegul său; precum constată raportul făcut atunci rânduiţii din partei protoerii dispărţirei a doua. Apoi după un spaţiu de 4 zile au sevârşit o(a)ricari necuviinţi cătră predecesorul meu ca ameţit de băutură ci s-a presentat, pentru care pe o parte cu adresa N° 24 a fost trimisă subpref(ectului) plasăi Racova spre a urma cu el cele legiuite. Iară pe de alta, prin referatul N° 85 şi

440

101 s-au arătat şi ministerului de Interne incendiul întâmplat şi imoralitatea lui Drăghici, care după lucrările înaintate prin colegul său de la culte şi instrucţiune publică, s-au primit adresa protoerii despărţirii a II de Vasslui motivată din oficie ministerului de culte şi instrucţiune publică No 13499, în anecse cu decretul No 13497, pentru care numeşte şi întăreşte pre dascăl la acel ospiciu pe Ion Dota în locul lui Neculai Drăghici cari s-au depărtat pentru imoralitate,iar nu demisionat din caz de bo(a)lă precum el a arătat la Episcopie. Astfel fiind împrejurările în chestie subsemnatul cu ono(a)re ve comunică spre ştiinţă şi regulă. Is(călit) Intendent G. Laschu Pentru conformitate <ss> Indescifrabil

A. E. H., F. E. H., dosar 47 /1866, f. 58 – 59, Copie.

556. -1867 ianuarie 20. - Poliţia oraşului Huşi solicită directorului Episcopiei Huşilor oprirea banilor datoraţi de copistul Cortez către negustorul Zaharia Giurcăneanu.

România Poliţia Hussi N° 3601867 Ianuar(ie) 20

Domnule Director!

Dupre lucrările înnaintate s-au constatat că D(omnu)lu Pavelu Curtez datoreşte cu şeptezeci lei cur(sul) p(i)eţii negociantului Zaharia Giurcăneanu pentru marfa ce au luat din dug(h)eană; aşa dar fiind că D(umnea)lui Curtezu este copist la onorabila direcţie acestei Episc(opii) adm(inistrate) de D(umnea)v(oastră), cu salariu de 200 lei pe lună; Cu ono(a)re ve rog Domnule Directore să binevoiţi a opri mencionaţii bani din salariul numitului şi să mi-i înaintaţi spre a să da creditorului care reclamă.

Primiţi Domnule Directore încredinţare(a) osebitei mele consideraţii.

Politzai <ss> Secretar <ss>Domni(e)i sale

Somnului Directore a Sf(intei) Epis(copii) de Huşsi

A. E. H., F. E. H., dosar 56 /1867, f. 1, Pachet 40, Original.

557. - 1867 martie 2. - Poliţia oraşului Huşi solicită directorului Episcopiei Huşilor oprirea banilor datoraţi de copistul Cortez către negustorul Ignat Stegariu.

România Politzia Hussi 1867 Martii 2

441

Domnule Directore

Dupre lucrările înnaintate s-au constatat că D(umnealui) Pavel Curtez datoreşte cu 72 lei 25 par(ale) cur(sul) p(ieţii) negociantului Ignatu Stegariu, pentru marfa ce au luat din dug(h)eană; Aşadar fiind că D(umnealui) Curtez este copist la Onor(abila) Direcţii a Sf(intei) Episcopii adm(inistrate) de D(umnea)v(oastră) cu salarii(u) de 200 lei pe lună.

Cu ono(a)re ve rog Domnule Director să binevoiţi a opri mencionaţii bani din salariul ce primeşte numitul şi să mi-i înnaintaţi spre a să da creditorului care reclamă.

Primiţi Domnule Directore assigurare(a) destinsei mele consideraţii.

Politzai <ss> Secretar <ss>

A. E. H., F. E. H., dosar 56 /1867, f. 3, Pachet 40, Original.

558. - 1867 mai 22. - Episcopul Iosif Gheorghian confirmă hirotonisirea diaconului Ioan Bocunovschi în preot, pentru biserica cu hramul Sfântul Ierarh Nicolaie din Leova.

Nº 219 1867 Mai 22

La 14 a curentei cu ocaziunea mergirei mele în Eparhie am hirotonit în acea zi pe diaconul Ioan Bocunovschi în preot în biserica Sf(inţii) Voievozi din Cahul, pentru biserica Sf(ântul) Ierarh Nicolae din Leova.

Aceasta conform cu consimţământul ministerului de culte nr. 3350.Pentru care se va libera paucenia cuvenită.

<ss> Iosif

A. E. H., F. E. H., dosar 40 / 1867, f.52v-53, Pachet 40, Original.

559. - 1867 iunie 30. - Iulia d’Alth vinde Prefecturii Judeţului Fălciu casele sale din Huşi, cu preţul 1250 galbeni.

Actu de veşnică vânzare

Prin care subscrisa Iulia Altu fac ştiut că casile cu locul lor, strada Sf(ântul) Nicolai din oraşul Huşşi, megieşită partea din sus cu locul caselor Domnului Costache Ulea, faţada din colţul gardului ziselor case la vale patruzeci şi şesestânjini până în rădăcina unui salcâm, şi de acolo drept în colţul gardului lui Ioan Tamaşşi înaintepe lângă acest gard, şi zaplazul locului caselor D. Petru Pivniceriu, până în locul sterp a casei răposatului Constantin Şendrea; remase de la reposatul meu bărbat Andrei Altu şi devenite în proprietatea după învoiala săvârşită cu advocatul clironomilor repos(atului) recunoscută de Tribunal prin încheierea

442

înregistrată sub No 4599 prin bună alcătuire după trataţia avută cu membrii Comitetului Permanent le-am trecut în de veci vânzare în proprietatea judeţului Fălciu, cu preciu de 1250 #, adică una mie două sute cincizeci galbeni, din care acum la darea actului am primit suma de 650 # , adică şase sute cincizeci galbeni, am ai primi în termen de un an fără dobândă.Toate consequenţile ce se vor ivi din vânzarea acestui fond me vor primi pe mine vânzătoarea. Şi spre credinţia şi întocmai urmare, pe lângă că tot acum am încredinţat Onor(atului) Comitet şi toate documentile vechi a acestor case, am rugat şi pe onoratul Tribunal al întări pe formă.

1867 Iunie 30 zile

<ss>Iulie d’Alth

RomâniaPreşedintele Tribunalului Judeciului Fălciu

În virtutea jurnalului Nº 1588 închietă în şedinţa de la 19 curent, legalizaze actul prezent cu restricţia art. 1803 din Codul Civil şi respectareacircularei Ministerului de Finanse Nº 19265 din anul curent, pentru revindecare proprietăţii, în cazul când posesiunea nu ar fi legală. Transcriindul în registrul respectiv astăzi 21 septembrie 1867 îla Nº 31.

Preşedinte <ss>

D.J..A.N.V., Colecţia de documente „Foi volante”, 502, Original, cu sigiliu în tuş negru; Grigore Găneţ, Costică-Ioan Gârneaţă, op. cit., 275, nr. 1198.

560. - <1868 februarie>. – Ioan Ferlat, protoiereul judeţului Cahul, expune motivele care l-au împiedicat să efectueze cercetările asupra preotului Ioan Bocunovschi din Leova.

România Protoieria Judeţului Cahul Eparhia Huşşilor

Pre – sânţite stăpâne!

Circumstanţele care m-au împiedicat a merge la Leova în cercetare, după tânguirea obştiei, asupra preotului Ioan Bocunovschi, au fost cele următoare:

a) Când am primit telegrama cu N. 9, la 16 Ianuarie espirat, ca să plec la Leova în cercetare, calea glodoasă era astfeliu de grea, încât încercarea de a merge s-a zădărnicit şi am fost nevoit să mă întorc din cale şi să mai păsuiesc câtva timp.

b) La 23 şi 24 a lunei espirate s-au aţâţat între locuitorii din Cahul o tulburare şi o revoltă asupra jidovilor, neauzită până acum şi fiecare era nevoit a nu (i)eşi din casă pentru ca să-şi conserve viaţa.

c) La 4 a lunei curente, când eram preparat şi decis a pleca în cale, pe neaşteptate s-au scornit un viscol infuriet, viscolul continuă şi astăzi cu aceeaşi furie şi nu este posibil a pleca în cale.

443

Supunând cele relatate la cunoştinţa Pre(a)sânţiei Vo(a)stre, cu cel mai profund respect vă rog Pre(a)Sânţite Stăpâne să binevoiţi a lua în consideraţie şi să mă iertaţi că n-am putut păşi până în prezent la cercetare. Îndată dar, după încetarea viscolului voi pleca şi voi îndeplini cele ordonate prin oficia cu N. 5.

Sum cu cel mai profund respect al Pre(a) Sânţiei Vo(a)streÎntru tot supus şi pre(a) umilit servitor

<ss> Protoiereu Ion Ferlat

A. E. H., F. E. H., dosar 59 / 1868, f. 71, Pachet 42, Original.

561. - 1868 martie 24. - Preotul Ion Arhire de la biserica din comuna Ţiganca9 cere protoiereului de Cahul învoirea de permutare la biserica cu hramul Sfântul Ierarh Nicolaie din satul Tartaul de Salcea.

Nº24 Primită în 24 Martie 1868 martie 24

Domnule Protoiereu !

Un interval acum de ani de zile de când sunt hirotonit preot pentru biserica din comuna Ţiganca şi nici până în prezent numai pot căpăta vreo îndestulare din cauză că, pe de o parte biserica după cum cunoaşteţi încă nici până acum nu este gata, pe de altă parte locuitorii sunt cu totul insubordonaţi la condiţiile din contractul de alcătuire, pe de altă parte pământ pentru biserică după cum văd pe la alte biserici (nu este), iar cu mai mult că dascăl nu am de fel şi prin urmare cu mare dificultate (se) îndeplinesc îndatoririle religioase.

Aşadar Domnule Protoiereu, din punctul acesta de vedere urmează că nu pot să mai păstoresc un asemenea popor, lipsit de toate mijloacele de vieţuire şi cer cu rugăciune ca să binevoiţi a arăta Prea Sânţitului Eparhiot şi a mi se da vo(i)e de a mă permuta în satul Tartaul de Salcea la biserica cu patronul Sanctul Ierarh Nicolaie.

Binevroiţi, Domnule Protoiereu, a primi asigurarea (de)osebitei mele consideraţiuni şi a regula cele cuvenite.

<ss> Preot Ion Arhiri

A. E. H., F. E. H., dosar 62 / 1868, f.68, Pachet 42, Original.

562. - 1868 mai 10. – Jalba slujitorilor bisericilor din târgul Leova adresată revizorului ecleziastic al Eparhiei Huşilor faţă de posesorii moşiei Leova.

Preosânţiei sale

9 Astăzi în raionul Cantemir, Republica Moldova.444

Subscrişii Preoţii, înpreună cu clerul a 2 a sântelor biserici din comuna Târg(ului) Leova, judeţul Cahul, Eparhia Huşi.

În nenumăratele rânduri tânguindu-ne autorităţilor locale asupra suferinţelor cu carile ne găsim înpovăraţi, dară nici până în prezent n-am dobândit efectu(l) care îl aşteptam.

Bucurându-ne dară cu ocaziune(a) sosirei Preosfinţiei Vo(a)stre în această comună, cu fericire prin aceasta venim a vă detaila următoarele şi cu profund respect vă rugăm aveţi milă şi (in)dulgenţa (de) a lua îndeaproape constatare(a) nepuselor triste evenimentele în urma (la) care să binevoiţi a mijloci prin locul de care depinde acest atribut, stabilarea no(a)stră cu regula în nesupare precum am fost până acuma.

a; În avansul subscrişilor au fost cel mai principal avându-să pe lângă aceste 2 sânte biserici pământ pentru statul bisericesc.

b; Deaseatim, pentru agricultură, fânaţ din trupul moşiei comunei Leova, care s-au dispozat un destul număr de ani până la cedare(a) părţei Besarabiei către respectiva stăpânire fără jignire sau înpiedicare, iară de atunce(a) în ceea ce de către D(om)ni(i) posesori(i) (ai) moşiei să înpiedică aceasta cu desăvârşit, însă cel loc se calcă de vitele şi să ruin(e)a(ză) de altele stabilimentele înfiinţate pe el de D(om)ni(i) posesori, fără să putem (a) opri aceasta după mai multe plângerile ce am intentat şi la o(ri)ciş care rugămintele întrebuinţate către D(umnealui) posesor(ul) actual Eni Bella, de la care din contra căpătând efect că nu îi trebui(e) în această comună doi preoţi şi un duplu cler decât numasi unu(l) simplu.

c; Pe lângă toată aceasta, acuma an(ul) curent ne-au închis vitele no(a)stre propre cerându-ne plata pentru păşuni către 15 lei vechi c. p. pentru fiecare capăt, pe care plată niciodată n-am contribuit.

În faţa unor aşa Evenimentele, permiteţi-ne a vă mai ruga să binevoiţi a ne satisface spre a nu scăpa timpu(l) cel mai favorabil pentru agricultura pe care ne ocupăm, spre a ne înlocui pe emisa moşie cu alt loc şi a nu ne supăra la plată pentru vitele no(a)stre.

1868 mai 10Subprotoiereu <ss> D. Bocunovschie

Preut <ss> I. Bocunovschie Dascăl <ss> <ss> <ss>

Prea Sânţiei SaleDomnului Revizor Eclesiastic al Eparhiei Huşi10

A. E. H., F. E. H., dosar 52 /1868, f. 3, Pachet 42, Original.

563. - 1868 iulie 18. – Fraţii Evghenie şi Gheorghe Voinescu, proprietarii moşiei Plopana, solicită protoiereului judeţului Tutova, sfinţirea locului unde urma să fie construită noua biserică.

18 iulie 1868

10 Policarp Popescu445

Domnule Protoiereu

Fiind mare necesitate de un sfânt lăcaş pe moşia noastră Plopana din acest district, vă rugăm să binevoiţi a (...) cele de cuviinţă pentru sfinţirea locului unde ne-am hotărât a zidi o biserică.

Primiţi vă rugăm asigurare(a) profundului nostru respect.

<ss> Evghenie Voinescul <ss> Gheorghe Voinescul

D-sale Domnului Protoiereu a Judeţului Tutova

A. E. H., F. E. H., dosar 37 /1868, f. 17, Pachet 42, Original.

564. - 1868 iulie 18. – Protoiereul judeţului Tutova i se aduce la cunoştinţă aprobarea zidirii din a bisericii de pe moşia Plopana de către fraţii Evghenie şi Gheorghe Voinescu şi defiinţarea vechii biserici.

CopieProtoiereului Jud(eţului) Tutova

1868 Iulie 27 N. 281

Referatul11 Preacucerniciei Vo(a)stre cu no 373, vă fac cunoscut că încuviinţez facerea din nou a Bisericii pe moşia Domnilor fraţi Evghenie şi Gheorghie, fii(i) reposatului Majur Iordachi Woinescul, numită Plopana din acel judeţ şi desfiinţarea cele vechi.

A. E. H., F. E. H., dosar 37 /1868, f. 18, Pachet 42.565. - 1868 august 8/20. – Ministerul Instrucţiunii Publice aduce la

cunoştinţa Episcopiei Huşilor hotărârea Consiliului Permanent cu privirea la numirea preoţilor ca învăţători în comunele Orac şi Covurlui, judeţul Cahul.

România 8/20 Aug(ust)1868 Ministeriul Instrucţiunii Publice Divisiunea Scolelor Oficiul Învăţm(ânt) Nº 8559

Pre(a) Sânte Părinte!

Primăria comunei Oracu şi Covurluiu, Judeţul Cahul, înfiinţând o Sco(a)lă pentru înveţătura copiilor locuitorilor acelor comune mijlocesc prin prefectura respectivă a li se numi de Înveţător o perso(a)nă care să întrunească şi condiţiunile

11 Referatul cu nr. 373 din 23 iulie 1868 se păstrează (vezi A. E. H., F. E. H., dosar 37 / 1868, f. 18, )

446

necesare pentru a fi totodată şi preot al bisericii de acolo. Subscrisul auzind pre consiliul Permanent al Instrucţiunii, are ono(a)re a comunica Pre(a) Sânţiei Vo(a)stre cererea de faţă, rugându-ve a recomanda pentru acest finit un preot, care să corespundă şi la misiunea de învăţător şi care, conform art. 3 din Procesul verbal încheiat de menţionatele Primării urme(a)ză a fi retribuit în modul următor:

1) În budgetul comunei Orac 300 lei vechi pentru învăţător şi 300 ca preot.2) În budgetul comunei Covurluiu 500 lei vechi pentru învăţător şi 200 lei

ca preot.

Primiţi, Pre(a) Sânte, încredinţarea deosebitei mele consideraţiuni.Ministru <ss> Capul Divisiuni <ss>

Pre(a) Sânţiei SalePărintelui Episcop al Eparhiei Huşi

A. E. H., F. E. H., dosar 33 /1868, f. 112, Original, Pachet 42.

566. -1868 septembrie 12. - Protosinghelul Silvestru Bălănescu solicită ajutorul Episcopului Melchisedec Ştefănescu pentru ocuparea catedrei de Istorie Universală şi Eclesiastică.

Prea Sfinţite Stăpâne!

Părinteasca îngrijire ce totdeauna aţi avut-o pentru toţi în genere şi pentru mine în parte mă încurajează de vă ruga şi acum ca să binevroiţi ami da concursul posibil în interesul ce mă priveşte.

Preasfinţite! Catedra de ist(orie) Universală şi Eclesiastică s-a publicat în concurs pentru 15 a curentei luni şi eu am petiţionat la Minister ca concurent, însă acum văd că concursul s-a amânat pe la 1 octombrie şi mie- mi este în grijă nu cumva în acest interval să se dee dea dreptul; de aceea în tot cazul- şi când Ministerul ar voi să o dee dea dreptul şi când eu aşi intra în concurs, şi va veni raportul juriului la Minister şi Consiliu, cu profund respect Vă rog Pre(a) Sfinţite ca să susţineţi, căci astăzi după privirile mele, un cleric orişicât ar corespunde chemării sale, totuşi nu po(a)te accepta mult de la cuconaşu.

Toate acestea Pre(a) Sfinţite vor duplica datoria mea de recunoştinţă şi devotament către Pre(a) Sf(inţia) Vo(s)tră .

Întru tot plecat şi supusfiu spiritual,

<ss> Prot. Silvestru Bălănescu

Eminenţei SaleD.D. Mel(c)hisedec Episcop Dunării de Jos

Biblioteca Central Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi, Arhiva Melchisedec, VII/13, Original.

447

567. -1868 octombrie 11. - Victoria Cuza solicită copie de pe dosarul de divorţ intentat soţului său Ion Cuza.

Eminenţia,

Subsemnata, Victoria Cuza, născută Roset, domiciliată în judeţul Tutova, de pe la anul 1859 şi încoace am intentat proces la Eminenţia Vo(a)stră, cerând divorţ despre D(umnea)lui Ion Cuza, de către Duhovniceasca Vo(a)stră Consistorie, s-au introdus lucrări în acest caz până ce jurisdicţia ramul(ui) spiritual a trecut în competenţa Tribunalelor civile; şi fiind că dosarul aflat în Consistoriu nu s-a comunicat încă tribunalului de Tutova, unde vroiesc a intenta din nou proces pentru divorţ şi a avea acel dosar ca probe spre îndeplinrea art(icolului) 218 din Codul Civil; Vă rog plecată ca pe de o parte să ordonaţi a se trimite cu grăbire dosarul la zisul tribunal, şi pe de alta, să binevoiţi a face ca dovezile produse de mine după cum în dosar se cuprind, să se pacheteze şi să se mi se trimită îndărăt prin Expediţia de Bârlad, ca, cu el să mă servesc la judecată dinaintea Tribunalului competent.

Primiţi vă rog Eminenţă asigurările profundei consideraţii ce păstrez pentru Eminenţia Vo(a)stră. <ss> Victoria Rosset

Eminenţiei SalePreosfinţitul Episcop a Sf(intei) Episcopii Huşi

Rezoluţie: 1868 Octom(brie) 17

Se va răspunde doamnei suplicante că pentru dosarul ce cere, să facă cerere la Trib(unalul) de Tutova, ca el să mijlocească Episcopiei de a i se trimite, fiind competent în aceasta, de unde, apoi, îşi va putea procura şi copiile ce pretinde. Acest răspuns se va comunica doamnei Cuza prin Protoiereul de Tutova sub luare de adeverinţă.

<ss>

A. E. H., F. E. H., dosar 25/1867-1868, f. 34, Original; Adeverinţa este semnată de Victoria Cuza la 28 octombrie 1868; Vezi Ibidem, f.36.

568. -1870 ianuarie 23. - Mărturia locuitorilor din cotuna Răducani, plasa Cotul Morii, judeţul Cahul pentru ierodiaconul Ştefan Iliescu de la biserica Sfântul Dumitru din Huşi, pentru a fi hirotonit preot pentru biserica din cotuna lor.

Mărturie,

Subsemnaţii, locuitori domiciliaţi în cotuna Răducanii, plasa Cotul Morii, judeţul Cahul, declarăm prin această mărturie, că noi având mare nevoie de preot la a noastră comună, am alcătuit la Biserica no(a)stră din această cotună de a ne servi sf(inţia) sa preotu(l) Sf. I(e)rodiaconul Ştefan Iliescu, domiciliat în Huşi, ce a servit

448

la biserica Sf(ântul) Dimitrie, drept care îi dăm această mărturie spre ai srvi de dovadă pentru hirotonie de preot, întărită cu ale noastre iscălituri pe care am rugat şi pe D(umnea)lui Primar spre a încredinţa după formele cuvenite spre (.....) temei. Anul 1870 Ianuarie 23

Eu Enuţă Codiţă Eu Grigori ChicuEu Toader Doroftei Eu Ion PricopiEu Macari Dliu Eu Gheorghi CiobanuEu Ion Blânda Eu Lupu MâţăEu Vasile Huştuc Eu Vasile Chicu Eu Mihalachi Lazu Eu Gheorghi DavidEu Androni Huştuc Eu Andrii ChiriacEu Toader Chiriac Eu Neculai Chiriac Eu Neculai Casapu Eu Nechita StarcincuEu Costachi Ciobanu Eu Ion StarciucEu Ion Caznă Eu Sâmion Ghirnuţ Eu Ion Mâţă Eu Andrii HuştucEu Vasile Doroftei Eu Ion Naghu Eu Tanasi Pascanu Eu Ghiorghi Chiriac Eu Eni Casapu Eu Toader VriciaghuEu Ion Vrancu <ss> Gh. Chicu

RomâniaPrimăria comunei Săratu Răzeşi

Conform cererii locuitorilor din cotuna Reducanii se legaliz(e)ază, încât priveşte indentitate(a) semnăturilor. 1870 februarie 18

Preşedinte <ss>

A. E. H., F. E. H., dosar 26 /1870, f.22, Pachet 43.

569. - 1870 decembrie 15. - Protosinghelul Silvestru Bălănescu mulţumeşte Episcopului Melchisedec Ştefănescu pentru banii şi cele două portrete trimise la Kiev. Chieff

1870 Decembr(i)e 15

Pre(a)sfinţite Stăpâne !

Încă de la 8 noiembr(i)e am primit cu mare mulţumire scrisoarea Pre(a)sfinţiei Vo(a)stre, împreună cu cele trimise, - 33 ruble şi 2 portete. Citind-o şi răscitind-o am rămas fo(a)rte mulţumit în sufletul meu de consiliurile ce-mi daţi . Mulţumirea me(a) a fost după după cum se vede, cu atât mai mare cu cât şi programul meu nu e prea departe. Rog, însă şi voi ruga întotdeauna pe D(umne)zeu,

449

ca să-mi ajute a mă apropia cât se va pute(a) mai mult de programul trimis de Pre(a)sfinţia Voastră, privind la El ca la un punct mai înalt de perfecţiune.

Portretele trimise- conform îndatorirei, cu părere(a) me(a) de rău le-am dat pe amândouă P(ărintelui) Rector, despre a căror primire, cu ocazia trimiterii cărţilor, cred că vă v-a şi încunoştinţat. Preacuvioşia Sa a rămas foarte mulţumit de asemenea surpriză.

Cerinţa, despre care v-am încunoştiinţat prin scrisoare(a) precedentă, mi s-a satisfăcut şi acum, cu toată îndoinţa autorităţilor respective de aici, sănătatea mea me(a) merge mult mai bine. Nu rămâne îndoială că întâmpin greutăţi din alte puncte de vedere, de cât, când omul este sănătos, atunci to(a)te le învinge şi le rabdă mai cu uşurinţă.

Împreună cu acestea Pre(a)sfinţite Stăpâne, rog pe Atotputernicul D(umne)zeu, ca Sf(intele) Ssărbători ce se aproprie- Naşterea, Anul Nou etc., să le petreceţi în pace, sănătate, îndelung în zile, la mulţi şi fericiţi ani.

A Pre(a)sfinţiei Vo(a)streîntru tot plecatşi umilit fiu spiritual<ss> Prot. Silvestru Bălănescu

Biblioteca Central Universitară „Mihail Eminescu”din Iaşi, Arhiva Melchisedec, I/2, Original.

570. - 1871 iunie 2 – (probabil după 1877). – Notiţe autobiografice ale lui Narcis Creţulescu, profesor şi rector al Seminarului Teologic din Huşi.

Notiţe Statisticedespre toate datele generale ale Cuvioşiei Sale

părintelui Narcis Creţulescu preot şi confesor Regimentului Nº III de Infanterie 1871 iunie 2

Etatea Născut la 1836 decembrie 3. Foaia matricolă Nº 163.

ProfesiaRomân de religiunea ortodoxă. B(atalion) de Rezer(vă). Fiul preot(ului) Ion Creţulescu şi a prezviterei Ecaterina Creţulescu din satul Costeşti, Distr(ictul) Botoşani. Actul din 1854 iunie 4. Numele de botez Nicolai Creţulescu.

MetaniaSfânta Mănăstire Neamţul, la 1852, în Şcoala Mănăstirii la 1856/7. Călugărit la 1859 de Păr(intele) Stareţul Gherasim. Ieşit din mănăstire pentru a continua studiul la 1861 cu permisia păr(intelui) Stareţul Timotei, testimoniul cu Nº 50 din 1861 sept(embrie) 2. Cu actul de garanţa a Comitet Adminstr. Nº 440 din 1862 sept(embrie) 13.

450

HirotoniaIerodiacon la 1863 in 27 Oct(ombrie) Bis(erica) Bărboiu şi preot la 1867 aprilie 16 la Mănăstirea Golia, Iaşi, de Prea Sf(inţitul) Episcop Isaia Dioclias Vicol. Duhovnic la 1867 apr(ilie) 25 de Pre Sf(inţitul) Mitrop(olit) Calinic Miclescu pentru Regim(entul) III Infanterie. Act Mitrop. Nº 699 din 25 aprilie 1867.

Actele de studiu1) Atestat de patru clase primare şi II gimnaziale din 1860 august 8. Nº 8, M-

re Neamţ, Rector Ghenadie Popescu.2) Certificat general de absolvirea a şapte clase seminariale cu Nº 59 din 1867

aprilie 8 în Mănăstirea Socola.3) Admis după legea Instrucţiei din 1865/6 între elevii bursieri a Universităţii

de Iaşi, student regulat la Facultatea de Ştiinţe şi audiant anul I-iu la Facultatea de Litere cu oficia Onor. Minister de Instrucţie şi Culte Nº 9956 din 28 sept. 1865/6.

Funcţiile ocupateDe la 1856 până la 1866 mai multe funcţiuni sub protecţia şi garanţia

persoanelor de care depindem. De la 1867 mai 1 preot şi confesor Regimentul Nº III de Infanterie cu

permisia şi binecuvântarea Pre Sf. Mitr. Calinic Miclescu. Cartea chiriarhică Nº 699 din 25 aprilie 1867. Confirmat cu Înaltul Decret a M. S. D. Carol I Nº 901 din 2 iunie 1867, Ministrul de Resbel colonel Adrian, şef comandant colonel Atanasie Călinescu.

De la 1867 mai 18 profesor atât la şcoala regimentară de întâiu grad cât şi la cea de al doilea grad pentru diferitele ştiinţe religioase şi profane prevăzute în programele adoptate.

Îngrijitor Biser. Sf. Sava din Iaşi de la 15 aprilie 1877, probă Actul Mitr. (...) Nº 717 din 21 aprilie 1877 şi a Ministr. Cult Nº 4530 din 9 mai 1877.

Acte de recomandaţiea) Adresa Regiment Nº III Infant. Nº 1806 din 18 iulie 1869. a Diviziei a II-a Tabăra Furceni (lagăr) Nº 230 şi Cartierului General Nº 3501

pentru remuneraţie şi avansare.

b) Procesul verbal Nº 4 a Consiluilui de Administraţie a Regim. Nº 3 ,din 13 ianuarie 1870 şi a Diviziei 4-a Galaţi Ministr. de Resbel Nº 840 din 23 februarie 1870. Ministr. de Culte Nº ... Toate relative la avansare.

c) Procesul verbal Nº 266 din 30 decembrie şi raportul Nº 2 din 2 ianuarie 1871 a Diviziei I-a Teritoriale (Bucureşti), Nº 83 din 5 ianuarie. Oficia Ministr. Resbel Nº 341 din 8 ianuarie şi Nº 328 din 11 ianuarie. Ministr. de Culte şi Instrucţiune Publică Nº 345 din 21/2 ianuarie. Toate recomandate pe baza a) Legii Instr. din 65/6 şi b) art. 5 din regulamentul preot militari. Recomandaţie pentru avansare la gradul de Arhimandrit către Prea Sf. Mitrop. Calinic Miclescu la Iaşi.

451

d) Mai multe mulţumiri verbale şi înscris pentru conduită şi activitate.

Protosinghel la 29 iunie 1874 cu Act Mitrop. Iaşi Nº 1324 din 4 iulie 1874.

Operele scrise1) Elemente de Arheologie Ebraică - neterminată;2) Elemente de Patrologie, extrase din Scrierile Sfinţilor Părinţi;3) Elemente de Ist. Românilor cu chestionar şi privire la luptele importante

militare, împărţită pe lecţiuni pentru Şcoli de II grad ;4) Proiect de lege pentru organizarea clerului militar după oficia onor. Ministr.

de Resbel G. Manu;5) O traducţie din limba franceză a tuturor regulamentelor, statutelor şi a

Calendarului Ebraico-Masonic ... a ordinului de Memphe. S. M. P. 6) Autorii limbii latine prevăzuţi în program. Ministr. Instr. în lucru – în 2

texte latine şi 2 române cu o abreviaţiune gramaticală şi cantitatea silabică cu note gramaticale – funcţie şi lexicale, cu un mic dicţionar de cuvinte cuprinse în text fie străine fie diferite;

7) Mai multe cuvinte, disertaţii şi note la diferite ocasiuni.

N. B. Toate aceste scripte, excepţie de Nº 5, din lipsa mijloacelor stau nepublicate.

Observaţii Acest punct12 mi l-a sustras unul din Masoni pe când staţionam în Garnizoana Ismail 1870. Nu se ştie cine – pe care scripte voiam a le da la lumină.

A.E.H., F.E.H., dosar 75 /1879, f 8v-9, pachet 60, Original.571. - 1872 aprilie 29. - Raportul protoiereului judeţului Cahul prin care

prezintă conflictul dintre enoriaşii români şi ruşi legat de numirea preotului din comuna Găvănoasa.

România 1872, Aprilie 29Protopopia Judeţului Cahul Eparhia Huşilor Nº 81

Pre(a) Sânţite Stăpâne!

La cele ordonate prin telegrama Pre(a) Sânţiei Vo(a)stre cu Nº 148 din 26 a lunii curente, urmată după tânguirea unora dintre locuitorii din comuna Găvăno(a)sa, contra preotului Leontie Bilinski, ce mi-aţi comunicat-o în copie pe lângă oficia cu Nº 150, subsemnatul, cu cel mai profund respect, am onoare a vă relata cele următoare:

Biserica din Găvăno(a)sa, sânţită în anul expirat, n-a avut, nici are, preot: locul preotului este vacant, din lipsa de preoţi, pe de altă parte şi din cauza

12 Punctul 5 de la rubrica Operele scrise.452

discordiilor şi a neunirii între sine a partidelor ruşilor şi românilor, care compun comuna. Ruşii doresc ca preotul ce li se va numi, pe lângă limba română să cunoască şi limba lor; iar românii caută să aibă un preot român adevărat.

Preotul Bilinski este paroh din comuna Itiela (?), judeţul Bolgradului, eparhia Dunării de Jos; care, având în oraşul Cahul o casă proprie, pentru ca să poată ave(a) o îngrijire mai de aproape de dânsa, după calculaţia sa crede că ar fi bine să ocupe locul vacant de preoţie la biserica din comuna Găvănosa, mult mai în apropiere de Cahul. Ruşii simpatizează mult şi voiesc al avea de paroh, fiind că cunoaşte şi limba rusă, pe lângă cea română; Românii zic, că nu le trebuie preot rusesc, de aceia au şi protestat contra lui, fără să cunoască că el nu este numit de paroh la biserica Găvăno(a)sa.

La 27 ale curentei, când am fost în comuna Găvăno(a)sa, preotul Bilinski nu se afla în acea comună. Din cele arătate de unii şi de alţii am constatat, că tânguirea românilor a urmat mai mult din ambiţia lor. Sun(t) cu cel mai profound respect Al Pre(a) Sânţiei Vo(a)stre Întru tot supus şi pre(a) devotat servitor <ss> Protoiereu Ion Ferlat

A.E.H., F.E.H., dosar 44 /1872, f.9-9v, Pachet 47.

572. - 1872 iunie 14. - Lascăr Catargiu, primul ministru, intervine pe lângă Episcopul Iosif Gheorghian pentru numirea unui preot român în comuna Găvănoasa şi permuterea fostului protoiereu de Cahul.

Prezentată la Oficiul Bolgrad. Transmisă la oficiul Gal(aţi)

Telegramă Oficiul Huşi Nota 25 Prea Sfinţiei Sale Episcopului Eparhiei de Huşi

Cu revizia ce am făcut în districtul Cahul la comuna Găvăno(a)sa, locuitorii au reclamat că li s-a impus un preot anume Bilinski, ce este hirotonisit în Turcia, asemine(a) am luat ştiinţă că fostul protoiereu Conta ce se găseşte aşezat în Cahul, are o purtare cu totul contrarie unui preot. Rog dar pe Presfinţia voastră ca preotul de la Găvăno(a)sa să se depărteze şi să trimiteţi un preot român fiind că acea comună are nevoie de a i se ridica moralitatea, fiind compusă de locuitori de mai multe naţiuni, asemine(a) şi pe fostul protoiereu Conta să-l rânduiţi la alt loc spre al scăpa, fiind că din această cauză se ocupă cu nişte chestiuni care nu sânt de competenţa, nici de demnitatea unui preot. Pre(a) Sfinţiei Vo(a)stre fiu sufletesc, <ss> Ministru L(ascăr) Catargiu

Rezoluţie: 1872 iunie 14

453

Se va telegrafia protoiereului de Cahul să se îndepărteze imediat pe preotul Bilinski, însărcinând pe un preot din vecinătate a îndeplini lipsa, răspunzându-se şi

D-lui ministru cele de cuviinţă.<ss> Iosif

A.E.H., F.E.H., dosar 44 /1872, f. 12-12v, Pachet 47, Original.

573. - 1872 iunie 14. - Iosif Gheorghian, Episcopul Huşului, intervine pentru oprirea din preoţia a preotului Bilinski şi identificarea altui preot de comunitate.

Nº 270 1872 Iunie 14 Protoiereului (de) Cahul

Deşi învoisem statornicirea preotului Bilinski la comuna Găvăno(a)sa, acum însă populaţiunea de acolo reclamând la guvern îndepărtarea sa, vă notez ca să opriţi imediat pe numitul preot de preoţie, invitând pe locuitori a-şi căuta un alt preot român.

Până atunci, însărcinaţi pe un preot de la comună vecină a îndeplini lipsa, referându-mi de rezultat.

A.E.H., F.E.H., dosar 44 /1872, f.13, Pachet 47, Conspect.

574. - 1872 iunie 14. - Iosif Gheorghian, Episcopul Huşului, răspunde primului ministru Lascăr Catargiu în cazul preotului din Găvănoasa şi a fostului protoiereu de Cahul.

Nº 271 1872 Iunie 14

D(omnu)lui prim ministru L(ascăr) Catargiu

Am onoare a răspunde la nota D(umnea)v(oastră), preotul Bilinski era oprit de preoţie în comuna Găvăno(a)sa. Locuitorii, însă mi l-au cerut şi în urma informaţiunilor luate cu ocazia recentei revizii ce-am făcut în partea locului l-am învoit iarăşi. Acum, conform vroinţei D(umnea)v(oastră) am dat ordin protoiereului al îndepărta, înlocuindul cu altul român. Cât pentru fostul protoiereu Conta în mai multe rânduri i-am propus a primi ca preot la vr(e)o comună, alta afară de Cahul. A refuzat. Ce atârnă de la mine am aplicat asuprai totul, aşa că acum nu are nici un rol ca preot; însă ca pe cetpţean nu am mijloace al depărta din Cahul.

A.E.H., F.E.H., dosar 44 /1872, f.13-13v, Pachet 47, Conspect.

454

575. -1872 iunie 17. - Primarul comunei Găvănoasa, judeţul Cahul, confirmă mărturia a 40 de locuitori pentru preotul Leonte Bilinski.

Telegramă

17 iunie 1872

Prea S(f)inţitului Episcop Huşi

Ca primar comunei Găvăno(a)sa, judeţul Cahul, asigurez că locuitorii comunei i-au eliberat o mărturie preotului Leonte Belinski, în bună credinţă şi sub propriile lor semnături de patruzecişidoi. <ss> Grigore Efimenco

A.E.H., F.E.H., dosar 44/1872, f.14, Pachet 47

576. - 1873 iulie 13. - Protosinghelul Silvestru Bălănescu face cunoscută Episcopului Melchisedec Ştefănescu imposibilitatea trecerii sale prin Ismail şi solicită ajutor pentru ocuparea catedrei de teologie de la Seminarul din Bucureşti.

Preasfinţite stăpâne! Am rămas pentru vr(e)o două săptămâni în Iaşi pentru a mă informa despre stare(a) lucrurilor de aici, dacă mă pot aştepta la vreun bun, şi m-am convins că nu. Mă decisesem după aceasta ca să vin la Presf(inţia) Vo(a)stră în Ismail, unde, să stau până la Septembrie şi să vă cer consultu(l) în ceia ce trebuie ca să mai fac; însă veste(a) răspândită despre holera din Galaţi, mă opriră de a-mi continua planul făcut şi cu atâta mai mult, cu cât şi în privirea sănătăţii sânt deranjat şi terminat de împrejurări. În ce(le) din urmă Presfinţite Stăpâne Vă aduc la cunoştinţă că astăzi plec la Bucureşti, fiindcă P. Ghenadie trecând în voiaj la munte, mi-a scris să mă duc şi să stau în casele Sf(inţiei) Sale în Bucureşti până la întâi septembrie, când are a se ţine concursul pentru catedra de Teologie de la Seminarul din Bucureşti. Nu ştiu dacă acest timp Presf(inţia Vo(a)stră veţi fi în Bucureşti sau nu, în tot cazul Vă rog pre(a) mult Presfinţite ca să-mi daţi tot concursul posibil. Dacă Presf(inţia) Vo(a)stră Veţi găsi de interes urgent ami comunica vreun consult, atunci adresa me(a) va fi prin P. Ghenadie – Suburbia Dobrotesa, strada Nerva – Traian, N. 165.

A Presf(inţiei) Vo(a)stre) pre(a) plecat şi umilit fiu spiritual <ss> Prot. Silvestru Bălănescu

1873 Iulie 13

455

De vr(e)o zi sau două a (i)eşit de sub presă o broşură contra actelor S(fântului) Sinod de Mârzescu.

Biblioteca Central Universitară „Mihail Eminescu” din Iaşi, Arhiva Melchisedec, I/2, Original.

577. - 1873 noiembrie 3. – Nifon, Mitropolitul Primat face cunoscut lui Iosif Gheorghian, Episcopul Huşilor, despre hirotonia în arhiereu a arhimandritului Policarp Popescu cu titlul de Bârlădeanul.

RomâniaNifon cu mila lui Dumnezeu

Arhiepiscop şi Mitropolit al Ungro Valachieişi Primatul României

şi Preşedinte al Sfântului Sinod

Iubitorului de Dumnezeu frateluiEpiscop Iosif Huşiu

La 11 ale curentei luni Noembrie, urmând a se face chirotonia în Arhiereu a prea cuviosului Arhimandrit Policarp Popescu, pe care l-a ales Sfântul Sinod, l-a confirmat Măria Sa Domnitorul şi l-a binecuvântat Pre Sfinţia sa Patriarhul ecumenic, spre a fi ridicat la treapta arhieriei, ca Locotenent al Eparhiei Huşilor cu titlul de Bârlădeanul, invităm pe Frăţia Voastră ca astăzi la 10 ale curentei, să veniţi la Catedrala Sfintei Mitropolii, la timpul vecerniei şi după săvârşirea serviciului, împreună cu Prea Sfinţia Sa Părintele Iosif ,Episcopul Argeşului şi Fratele Arhiereu Theodorit Synadon, să săvârşiţi ipoposifierea numitului Arhimandrit şi să treceţi numele lui în condica Sacră a Mitropoliei anume pentru asemenea chirotonii.

<ss > Director, <ss> G. Ionescu

Nº 26801873 Noiem(brie) 10

A.E.H., F.E.H., dosar 75 /1879, f. 1, pachet 60.

578. - 1874 mai 8. - Procuratorii bisericii din comuna Mingir, plasa Cotul Morii, judeţul Cahul, solicită delegarea unei persoane bisericeşti pentru sfinţirea locului unde urma să fie construită biserica.

Mingir. 1874 Mai 8

Prea Sfinţite Stăpâne,

456

Subsemnaţii procuratori ai bisericii din comuna Mingir, plasa Cotul Morii, judeţul Cahul, vin cu cel mai profund respect a vă supune la cunoştinţă următoarele şi anume: Suntem pregătiţi cu tot materialul şi materii(le) pentru a începe zidirea bisericii, cu ajutorul lui D(umne)zeu în menţionata comună, pentru care am şi contractat cu D(umnea)lui arhitectu(l) din Galaţi, Andrei Camlat(?) cu suma de 6000 galbeni, a ne-o pregăti în termen de 4 ani cu to(a)te cele necesare dându-ne cheia bisericii în mână finit(ă), pentru care acum respectuos venim a ruga să binevoiţi a delega o persoan bisericească pentru binecuvântarea locului şi începerea zidirii ş aşa cum protoiereul respectiv, ne este foarte depărtare şi îi imposibil de a veni pentru mâine ziua de 9 a curentei. Binevoiţi Prea Sfinţite Stăpâne a primi asigurarea profundului nostru respect ce vă datorăm.

Notă: Urmează semnăturile

Prea Sfinţiei Sale D.D. Iosif Episcop Eparhiei Huşilor

A.E.H., F.E.H., dosar 46 /1874, f.9, Pachet 49, Original; Pentru sfinţire este desemnat subprotoiereul de Leova.

579. -1875 iunie 20. - Procesul verbal referitor la ancheta desfăşurată în cotuna Hănăsănii Noi, judeţul Cahul.

Anul unamieoptsuteşaptezecişicinciIunie în 20 zile

Astăzi sosind în cotuna Hănăsănii Noi, judeţul Cahul, conform oficiei Prezidentului Eparhial de Huşi, Nº 386, pentru a cerceta chestiunea reclamată de D(umnea)lui Gheorghe Mumanu contra parohului din acea cotună, Paisie Dendrinos, că ar fi violat pe fiica sa Maria şi întrunindu-ne cu Cucernicia sa Protoiereul Judeţului Cahul Ioan Ferhat în casa posesiei D(umnea)lui M(ihail) Cogălniceanu, pentru a da o dema(..) lucrărilor reletive la cazul reclamat Episcopiei. S-au luat dispoziţiuni a se face cunoscut atât D(omn)lui Primar respectiv, reclamantului, pacientei, cât şi acuzatului păcit-paroh Paisie, spre a se prezenta înaintea anchetei, însoţiţi, fiecare de probele ce vor fi posedând, ca astfel, prin descoperirea adevărului, să se poată regula cele cuvenite pentru care s-au dresat prezentului verbal.

<ss> I.Cogean Iconom <ss> Protoiereu Ioan Ferhat

A.E.H., F.E.H., dosar 56 / 1873, Pachet 48, Original.

457

580. -1876 aprilie 1876. - Decretul nr. 589.

Art. 1 Acordăm Prea Sânţiei Sale Episcopului Melchisedec, pentru operile sale istorice, medalia „Bene merenti”, clasa I.

„Monitorul oficial al României”, nr. 83, din 14 / 26 aprilie 1876, p. 2137.

581. -1878 mai 27. -Condica de milă eliberată de Episcopul Calinic Dima al Huşului pentru rezidirea bisericii din Floreşti, judeţul Tutova.

România Cu mila lui Dumnezeu Smeritul Iosif Episcop Eparhiei Huşilor

Tuturor binecredincioşilor creştini din judeţul Tutova această Eparhie,fac cunoscut că în vederea propunerii făcută de comitetul instituit pentru rezidirea bisericii din comuna Floreşti, judeţul Tutova, cu raportul protoierii judeţului Vaslui, No.270 din anul curent,prin care arată,că sumele adunate pentru acest scop nu sunt îndeajuns pentru a se putea rezidi acea biserică; Eu având în vedere şi consimţământul la cele expuse de zisul comitet, am învoit ca cu această condică să se adune ofrande în judeţul Tutova din Eparhia Huşilor, pentru rezidirea bisericii din comuna Floreşti. Deci iubiţilor mei fii spirituali,vă îndemn şi părinteşte vă propun că către oricare din D-voastră s-ar prezenta cu această condică Prea Cucernicia sa Protoiereul judeţului Tutova, care este însărcinat cu adunarea ofrandelor din acel judeţ, să binevoiţi a veni în ajutorul zisei biserici cu ceea ce putinţa vă va înlesni;iar Dumnezeul Milostivirii să fie pentru această religioasă binefacere în ajutorul Ortodoxiei Voastre.Amin.

<ss>Episcop Iosif Huşi Şef cancelarie No.288 <ss>Th.Bărjoveanu sachelar1878 mai 27 zile Huşi

A.E.H., F.E.H., dosar 22 /1878,f.1.,Pachet 55.

582. - 1879 (fără lună şi zi)- . Cartea pastorală a Episcopului Calinic Dima al Huşilor.

ROMANIACALINIC

Din mila lui Dumnezeu Smeritul Episcop al Eparhiei Huşilor.

458

Iubiţilor Noştri fii duhovnicesci, har şi pace fie vouă de la Dumnezeu, iar de la Noi Arhierească bine cuvântare!

Domnul Dumnezeu Atot ţiitorul prin Sfântul şi de viaţă Duhul seu, au binevoit a ne chiema la trepta de Episcop al acestei Sfinte şi de Dumnezeu păzite Eparhii, la care m'au şi ales în sara dilei de 22 Martie anul curent prin voacea representaţiunii Ţerei esprimată de Marele colegiu, şi apoi învestit la 24 acea lună de Măria Sa Regală Domnul Romănilor Carol I, am fost instalatu în scaunul Sf. Episcopii de către representantul Înalt Prea Sf. Mitropolit Moldovei D. D. Iosif, la 11 aprilie trecut. Cu această ocazie pe scurt am aretat voinţa Noastre cum înţelegem a lucra viia Domnului petru binele şi prosperarea morală a tuturor fiilor duhovniceşti din acestă Eparhia, încredinţată păstoriei Nostre.

În scopul dorit de Noi, am făcut în parte mici inspecţii pe la unile din biserici, la care ocasiune, cu măhnire sufletească am vedut, peste asceptarea Nostre, că ele sunt forte reu îngrijite atât materialiceşte cât şi în alte priviri, în cât pentru ameliorarea acestei stări netolerabile am şi luat disposiţiunele pe care le credem că‘şi vor da roda lor plăcută, atât lui D-zeu cât şi bunilor sei fii ascultători. Tot atunce am vedut că clerul acestei Eparhii este foarte reu îngrijit din partea celor care datoresc ajutorul şi respectul părinţilor lor sufleteşti, prin aceste cuvinte vroind se arătăm, că mai întâi autorităţile comunale au lipsit în mare parte la datoria lor către Sf-le locaşuri şi clerul lor, din care cauze cu drept cuvent se pote dice că enoriaşii prin molipsirea indeferentismului vezut de la cei mai de sus, au picat şi ei pe aceleaşi urme periculoase atât pentru suflet cât şi pentru trup.

Cu măhnire sufletească Ne am convins că poporul creştin uită datoria morală şi obiceiurile străbune, nu se mai duc regulat la Sf biserică serbătorile, Duminicele, şi în sântele posturi, nu se mărturisesc şi nu se împărtăşesc cu anii, în cât prin aceasta depărtânduse de Dumnezeu, şi D-zeu se depărtează de ei, trimeţindule felurite pedepse neprevedute, precum: secite, boale de omeni şi de vite şi altile. Pentru care sfătuim Părinţeşte pe fieşte care de a merge mai des la biserică şi de va fi cu putinţe în toate Sf-le serbători, a se mărturisi în Sf-le posturi şi a se comunica cu Sf-le şi de viaţă Taine, ca ast-feliu şi Domnul D-zeu se’şi întoarcă mila sa asupra lor şi a familielor lor.

Din puţinul timp şi puţinile ocasiuni ce am avut şi din informaţiunile ce am luat de la cei îndrept, deosebit de cunoscinţele Nostre de mai’nainte, Ne doare în suflet, dar trebue se vi o spunem ca la nişte fii adeveraţi, că desmoralisarea socială şi familiară îşi află o mare protejare în sinul familielor nostre Române, şi aceasta fără distincţiune de clasă.

Vroind se vorbim în scurt de moralitatea casnică. Şi trebue să dicem ceva tocmai despre acei cari se pretind mai culţi, mai luminaţi, prin urmare âcu privilegiul înaintea majotăţei neculte a poporului Români; că unii din ei comit marea greşală şi cu îndoită respundere, întru cât ei în oarba lor pretenţie se cred a se conduce atât pe ei cât şi pe altii. Unii dintre acestia merg a crede că o căsătorie poate fi legiută şi morală şi fără bine cuventarea Bisericei? dar aciea cu ast feliu de idei, nu’şi dau samă de marea greşală ce fac atât pentru ei cât şi pentru alţii!! Pentru alţii, carii în simplicitatea lor îi urmăresc, şi aşa merg împreună pâne a se face complici păcatului şi demoralizărei generale: “Vai de cel ce se sminteşte, dară mai

459

vai de cel prin care vine sminteala.” (Luca – 17 – 1 ) unii ca acestia trebue se vadă, că autorităţile competente ale Ţerei pe toată diua şi la totă ocasia le dau avertismente la eroarea în care merg, chiar acum decurând cel mai înalt corp judecătoresci (Curtea de Casaţie) a demonstrat aceasta; Acei ce trăesc necununaţi, precum am dis, sânt nesupuşi şi neascultători atât legilor bisericei cât şi Art... din Constituţiunea ţerei, (numită alt-feliu Legea Legilor). În faţa acestui reu, care cu durere de sufletu, cu mare măhnire şi cu adâncă, întristare vedem că bântue biserica nostre a reseritului, iar pe credincioşii şi adeveraţii Creştini îi despreţuieşte în faţa altor naţii şi religiuni, care nu tolerează o singură di pe fiii ei necununaţi dupe legea lor, trebue se ne găndim serios şi să facem ceea ce va sta prin putinţele Noastre şi Ne vom sili prin toate chipurile a putea dobândi îndreptarea acestui mare reu introdus la noi. Aşa dar Noi, sfătuim pe toţi de a se ţinea strâns de poroncile bisericei, pă din ast-feliu credinţa strămoşilor lor, căci numai aşa lucrând vor putea avea bine cuvântarea lui D-deu asupra lor, a caselor şi a familelor lor.

Şi dar ne adresăm mai intăi cătră voi Prea Cucernicilor Protoierei şi Cucernicilor preoţi ca se ve puneţi cu toată căldura, ca clerici se fiţi la înălţimea unde ve chiamă santa voastră misiune, unde ve pun poroncile Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru că de acolo se daţi poporului sfătuirile duhovniceşti şi esemplele moraliceşti de a se feri: de superstiţii. de serbători fictive, de a merge la biserică tot d’auna, a se marturisi şi împărtăşi, (fiind acesta hrană sufletească) şi’n fine a nu viuţui în imoralităţi, care aduc ruinare familielor şi totodată perdere sufletului; de acolo dice se daţi pildă virtuţelor creştineşti, înveţeturele şi mângăerele Sfintei nostre religiuni, tot ajutorul şi mângăerea asceptată de la voi.

Asceptăm ca Prea Cucernicii Protoierei şi tot Clerul în genere, până la celu din urmă paraeclisier să se pătrundă de cele de mai sus şi mai alesu se nu cruţe nimica, nici ostenele nici jertfe chear, pentru că toate acestea dise, se fie puse în lucrare prin chibzuinţa sa cătră toţi poporenii lor, fiii Noştri duhovniceşti, ca ast-feliu, tot poporul de la mic până la mare, de la celu întăiu pâne la cel din urmă, se’lu iubească şi se’lu venereză, ca în Cler, fie-care creştin se găsască mângăere şi ajutor la orice supărare şi nenorocire, se găsască îndemnarea cătră faptă bună, către respectul legilor bisericeşti şi civile, către iubirea de biserică (casa Domnului) şi ajutorul material ducând la ea obolul putincios, precum în anii dintăi ai creştinătăţii, adus la biserică veduva obolul ei, de a iubi pe aproapele însuşi pe sine, de a iubi Patria, pe Domnitorul şi autorităţile Ţerei, căci toate acestea sunt lasate de la Dumnezeu; aşia ca în Cler poporul să găsască un părinte duios şi înţelept, gata al asculta cu răbdare şi încredere, gata a vindeca ranele sufletului seu şi gata a se jertfi pentru elu, oricând, dupre cum s’a jertfitit Mântuitorul Hristos pentru omenire, şi tot aşa şi poporul se asculte de Cleru; în toate povăţuirile sale duhovniceşti se’i urmeze în faptele cele bune şi se’i dea drept recompensa sacrificielor sale de di şi nopte, ajutorul lor, că nu mai ast-feliu, clerul va putea aşi tinea la înălţime divinitatea sa.

Sperăm în bunul nostru Dumnezeu că sfătuirile ce dămu, prin aceasta a Noastră Episcopală carte tuturor fără deosebire, vor fi ascultate şi nu vom fi nevoiţi, ca în viaţa păstoriei Nostre se avem recurs la mijloce care Ne ar pune în desplăcuta posiţie, în privinţa celor cari s’ar arăta nepăsători de a opri pe cler pentru a nu a mai merge prin casele lor şi nici a le administra sacramentele cuvenite ca la cei buni şi

460

adeveraţi creştini, nici pentru ei, nici pentru casele şi oamenii lor, ce îi vom lăsa ca fiecare dupe faptele lor se’şi primască de la Cel de sus resplată neascultării.

Suntem siguri ca clerul acestei Eparhii Ne au înţeles scopul şi dorinţele Noastre şi că în consecinţe va lucra neobosit pe calea adevărat păstorească, ferindu-se de la ori care viciu care ar putea compromite demnitatea sacerdotală şi ar da prin ast-feliu de purtare necompatibilă misiunei lor clericale, pildă ră fiilor sufleteşti; în asemine triste casuri, ne greşit că nu vom putea sta nepăsători ci Ne vom face datori a după dictandul Sfintelor nostre Canone, aplicând pentru neascultători toată asprimea lor.

Sfârşind pentru moment cuventul Nostru în smeritele Noastre rugi, nu vom înceta a ridica slabul Nostru glas către bunul Dumnedeu ca pe toţi, clerul şi poporul, se’lu aibă în tot d’auna sub santa Sa pază şi apărândul de toate relele materiale şi morale, căci numai ast-feliu sufletul Nostru de părinte duhovnicesc va putea se’şi afle mulţemirea şi mângăerea sa. Fiţi binecuvântaţi. Amin.

Dată în reşedinţa noastră Episcopală la anul mântuirei una mie opt sute şepte deci şi nouă, luna Mai în 8 dile, iaru alu Păstoriei Noastre întăiu.

CALINIC EPISCOP HUŞILOR.Nr. 252

Directorul Episcopiei,C. Ciudin.

A. E. H., F. E. H., dosar 84 /1879, fila 5 (tipărit în tipografii Tit D. Mardarescu, Iaşi), manuscrisul la filele 1-3.

583. - 1879 ianuarie 15. – Certificat de bună purtare pentru preotul Gavriil Chinan, care a slujit la Biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Pogăneşti, comuna Sărata Răzăşi, judeţul Cahul (1876-1878) şi voia să se angajeze în satul Podolenii de Sus, judeţul Fălciu.

Certifecat

Subsemnatul proistos plaselor Cotul Morii şi Tigheci din Basarabia rusă, ce i s-a eliberat preotului Gavriil Chinan ce a fost servitor ca preot la Biserica cu patronagiul Sf. Adormirei Maicii Domnului din comuna Pogăneşti, în timpul său cât au servit la acea Biserică şi către cei locuitori din acea comună s-a purtat bine în tot timpul său şi totodată este liber a trece în România şi nu are nici o împiedicare pentru care finit i s-a dat acest certificat şi cu sigiliul Protoieriei şi Vesasa.

1879 ianuarie 15 zile

<ss> Iconom Dimitrii Bocunovschi

A.E.H., F.E.H., dosar 62 /1879, f. 5, Original, pachet 59.

461

584. - 1879 ianuarie 31. - Raportul protoiereului I. Cogean despre botezul prozelitului Iorgu Costescu, trecut de la catolicism la ortodoxie.

România 1879 luna Ianuarie 31Protoieria Judeţului Fălciu Nº 69

Prea Sfinţite Stăpâne

Iconomul I. Harnagea de la Biserica cu chramul Sfinţilor Apostoli din această urbe, prin raportul Nº 6, mă încredinţează că a săvârşit misteriul cuvenit asupra prozelitului Iorgu Costescu, trecut de la religiunea apuseană la ortodoxie, dându-i numele de Gheorghe, având de naş pe d-lui Manolache Berea tot din Huşi. În consecinţă vin cu cel mai profund respect a vă ruga Pre Sf. Stăpâne, ca să binevoiţi a regula cele ce veţi crede de cuviinţă pentru a se elibera amintitului neofit cuvenitul act de botez.

Sânt Prea Sf. Stăpâne cu cel mai profund respectal Pre Sf. Voastre întru tot supus şi prea plecat servitor

Protoiereu<ss> I. Cogean Iconom

Prea Sfinţiei Sale Prea Sfinţitului D. D. Iosif, Episcopul Eparhiei Huşilor

A.E.H., F.E.H., dosar 16 /1879, f. 7, Original, pachet 57.

585. -1879 martie. - Episcopul Calinic Dima al Huşilor este informat despre trecerea teritoriilor de peste Dunăre la eparhia Dunării de Jos.

Ministerul Cultelor Bucureşti,20 martie 1879 şi alInstrucţiunii Publice Divisiunea Cult.ComptNo.3239 Prea Sânţite Am onoare a vă face cunoscut că prin Înaltul Decret sub No.633 districtele de peste Dunăre până la o dispoziţiune ulterioară s-au alipit la eparhia Dunării de Jos pentru a se da curs lucrărilor relative la administrarea bisericească din acea parte. Primiţi vă rog P.S. asigurarea prea oseb(itei) mele consideraţii.

Ministru <ss> Şef divizie <ss>

P.S.S.Păr. Episcop al Eparhiei Huşi

462

A.E.H., F.E.H., dosar 87 /1879,f.1,Original.

586. - 1879 septembrie 17. - Arhimandritul Silvestru Bălănescu scrie Episcopului Melchisedec despre amânarea celebrării hirotoniei din cauza Mitropolitului Primat.

Sărut Mâ(i)nile Prea Sânţite,

Înalt Prea Sânţitul Mitropolit Primat din vre(a) care împrejurări neputând să liturg(h)isească mâ(i)ne, cu profund respect Vă supun la cunoştinţă că lucrarea ce era să se facă în astă se(a)ră a rămas pentru mâine se(a)ră, fiind că Înalt Prea Sânţia Sa vo(i)eşte a face hirotonia Duminică. Al PreA Sânţiei Vo(a)stre Prea plecat şi umilit fiu spiritual <ss> Arch. S(ilvestru) Bălănescu

1879 Septemb(rie) 17

Biblioteca Central Universitară „Mihail Eminescu” din Iaşi, Arhiva Melchisedec, I/2, Original

587. - 1879 octombrie 30. – Arhimandritul Inochentie Moisiu adresează episcopului Calinic Dima rugămintea distribuirii a 150 de exemplare din lucrarea Predicatorul.

Preasânţite Stăpâne

Circumstanţe grave cer din parte-mi cheltuieli însemnate;dar a le întâmpina mi-ar fi imposibil fără concursul oamenilor de bine.Pot a zice că cea mai mare parte din fructul muncii mele ca Preot şi Profesor, am întrebuinţat-o în imprimarea de cărţi, pentru care astăzi sunt sărac.Am cărţi multe de desfăcut, dar n-am bani cu care să-mi pot întâmpina necesităţile. Aceasta mă sileşte a Vă adresa o umilită şi călduroasă rugăciune ca să binevoiţi a dispune prin Protoiereii Eparhiei Presânţiei Voastre ca să mi se distribuie un număr de 150 exemplare Predicatorul, carte atât de necesară preoţilor, care chiar după ordinele date de Preasânţia Voastră, sunt datori a predica cuvântul lui Dumnezeu în toate Duminicile şi sărbătorile. Sperând că bunăvoinţa şi indulgenţa Prea sânţiei Voastre nu va refuza umilita mea cerere,Vă şi depun respectuos arătatul număr de exemplare.

Al Preasânţiei VoastreÎntru tot supus

Şi devotat servitor

463

<ss>Arch. Inochent Moisiu

Preasânţitului D.D.Calinic Episcop Eparhiei Huşilor

RezoluţieNo.730,primit 1879 Octombrie 30Având în vedere că opul aici menţionat este absolut necesar fiecăruia cleric de gradul I seminarial,care nu este încă competent a face însuşi predici, Noi admitem a se distribui aceste cărţi prin protoierei la toţi preoţii seminarişti din Eparhia Noastră cu preţul de cinci lei noi exemplarul, care bani Prea Cucerniciile lor îi vor trimite direct petiţionarului Arhimandrit Moisiu.

<ss>K.Huşi

A.E.H., F.E.H., dosar 12 /1879, f.26, Pachet 57.

588. - 1879 noiembrie 27. – Calinic Miclescu, Mitropolit Primat, îl informează pe Episcopul Calinic Dima despre alegerea şi hirotonirea arhiereilor Silvestru Bălănescu şi Valerian Ştefănescu.

Sfântul Sinod alSântei Biserici Autocefale Ortodoxe Române Nº 13

CalinicCu mila lui Dumnezeu

Arhiepiscop şi Mitropolit al Ungro Valachieişi Primat al României

Preşedinte al Sfântului Sinod

Iubitoriului de Dumnezeu Fratelui Episcop al Eparhiei Huşi

Cu onoare facem cunoscut Fraţiei Voastre că Prea Cuvioşii Arhim. Silvestru Bălănescu şi Valerian Ştefănescu, aleşi de Sf. Sinod în şedinţa de la 16 ianuarie a. c. şi confirmaţi de A. S. R. Domnitorul, s-au hirotonit în arhierei, cel dintâi cu titlu de Piteşteanul de către Î.P.S. Mitropolit Primat în ziua de 16 sept a.c. după cum ne comunică prin adresa Nº 2849 şi cel de al doilea cu titlul de R. Sărat de către Î.P.S. Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, în ziua de 28 octombrie, după cum ne comunică Înalt Prea Sânţia Sa prin adresa Nº 1877.

† Preşedinte Mitropolit Primat al României Secretar

464

<ss >Calinic < ss>

A.E.H., F.E.H., dosar 75 /1879, f. 6, Original, pachet 60.

589. - 1879 decembrie 3. – Evreul Burah Beslegiu, născut la 6 decembrie 1856, fiul lui Lupu şi Ruhla, domiciliat în Huşi, cere botezul ortodox.

1879 decembrie 3

Prea Sfinte

Subsemnatul Burîh Beschegiu, de profesiune militar, de religiune mozaică, domiciliat în acest oraş, exprimând dorinţa de a îmbrăţişa religiunea ortodoxă; cu respect vă rog a da cuvenita autorizare pentru a fi botezat. Anexez aici şi actul meu de naştere.

Binevoiţi vă rog Prea Sfinte a primi stima şi respectul ce vă conserv.

† Eu Burah Beslegiu

Pre Sfinţiei Sale Pre Sfântului Episcop Eparhiei Huşi

A.E.H., F.E.H. dosar 16 /1879, f. 60, original, pachet 57. Era soldat în Compania 5 din Regimentul 12 Dorobanţi.

590. - 1880 ianuarie 9. – Calinic Miclescu, Mitropolit Primat îl informează pe Calinic Dima, Episcopul Huşilor despre hirotonia în arhiereu a lui Inochentie Moisiu, fost rector al Seminarului Teologic din Huşi.

RomâniaSfânta Mitroplie Bucureşti, luna ianuarie 9

a anul 1880Unguro Vlachiei Nº 51

Iubitorului de Dumnezeu FrateluiEpiscop al Eparchiei de Huşi

D. D. Calinic

Cu onoare facem cunoscut Frăţiei Voastre că Prea Cuviosul Arhimandrit Inochentie Moisiu, ales de S(fân)tu(l) Sinod în sesiunea de primăvară, anul trecut şi confirmat de Alteţa Sa Regală Domnitorul pentru locul vacant de locotenent al

465

acestei Sfintei Mitropolii cu titlul de Ploieşteanul, s-a hirotonit în arhiereu în ziua de 23 decembrie expirat în Catedrala acestei Sfinte Mitropolii de către Noi împreună cu Prea Sînţitul Episcop de Râmnic Noul Severin şi P.S. Arhiereu Silvestru Piteşteanul.

† Mitropolit Primat României Director,<ss> Calinic <ss>

A.E.H., F.E.H., dosar 75 /1879, f. 6, Original, pachet 60.

591. - 1880 aprilie 18. - Proces-verbal pentru împărţirea sumei de 515 lei huşenilor cunoscuţi în societate dar săraci.

Proces-verbalAnul una mie opt sute opt zeci ,aprilie în 18 zile.

Subsemnaţii Calinic Episcop Huşului, Ioan Mârza Prefectul judeţului Fălciu, Nicolai Constantinescu, Primarul oraşului Huşi şi Gheorghe Bercariu medicul primar, invitaţi fiind de către d-lu Prefect, ne-am adunat astăzi la Prea Sânţia Sa Episcopul în urma invitaţiunei din prezenta adresă şi mai înainte de toate Noi cei trei din urmă am mulţumit călduros Prea Sânţitului Episcop pentru iniţiativa luată pentru adunarea sumei de 515 lei, cinci sute cincisprezece, bani douăzeci, pentru a se îndulci soarta celor sărmani.

Ne-am consultat între noi asupra distribuţiunei acestei sume la care consultare am luat de principiu ca această sumă pe cât posibil să se împartă la acele persoane care deşi cunoscute că sunt înconjurate de sărăcie, dar nu sunt în stare a întinde mâna ca să cerşească şi am convenit a se distribui precum urmează.

Lei Bani120 Dlui Costache Perieţanu, fost mult timp Primar acestei urbe,

căzut în grea sărăcie şi înconjurat de grea familie.40 Domnei Elena Marcu, care deşi din bună societate dar căzută în mizerie şi actualminte oarbă.

40 Domnei Ecaterina V. Nicolau, săracă. 10 — / / — Parascheva Fulger20 — / / — Iconomiţa Anastasia T. Coşer 20 — / / — Psaltoea Anica Vasiliu10 — / / — Baba Casandra20 — / / — Iconomiţa Iconomului Margarint20 — / / — Smaranda Cătănescu (Paşalău)10 — / / — Baba Ioana10 — / / — Fiica Iconomului Sotir (Sotiroea) 5 20 — / / — Văduvei de la Podul lui Rale, oarbă10 — / / — Baba Tudora de la Sfinţii Voievozi

466

10 — / / — Preoteasa Chebac10 — / / — — / / — Preotului P. Darie10 — / / — — / / — Nică Ţimboiu10 Domnei Preoteasa Ancuţa ————————375 20140 Se lasă la dispoziţia Prea Sânţitului Episcop pentru a-i împărţi cum va crede, căci la casa Episcopiei năvălesc mulţi nevoiaşi.————————515, 20

Distribuţiunea specială este cea următoare:

120 acei pentru dl Perieţanu 40 a D-ei Elena Marcu 40 — / / — Catinca Neculau 5, 20 — / / — vaduva de la Podul Marin Rale 10 — / / — Preoteasa Soltana Chebac 10 — / / — — / / — P. Darie 10 — / / — — / / — Nică Ţimboiu şi 10 — / / — — / / — Ancuţa ————————245, 20 Adică două sute patruzeci şi cinci lei douăzeci bani i-au primit

d-lu primar spre ai împărţi persoanelor sus notate. Restul însă rămâne la Prea Sânţitul Episcop spre a-i împărţi prin cine va crede de cuviinţă.

Pentru care s-a încheiat acest proces-verbal în dublu, din care unul rămâne la Prea Sânţia Sa Episcopul.

<ss> † Kallinic Huşiu<ss> prefect Mârza<ss >primar N. C. Constantinescu<ss >Gheorghe Bercariu

A.E.H., F.E.H., dosar 15 /1879, f. 9 – 9v, Original, pachet 57.

592. - 1880 apriliec19. - Despina Ratcu şi Catinca Ratcu fac danie Bisericii Episcopale din Huşi.

Prea Sfinţite Stăpâne!

Din libera noastră voinţă şi cu consimţământul unanim al tuturor rudelor Noi smeritele dăruim Bisericii Sfintei Episcopii de Huşi,una icoană Maica Domnului cu coroana de argint, D(omnu)l Iisus Hristos răstignit tot de argint,una candelă mică tot de argint şi una batistă cusută cu peteală pentru pomenirea noastră sufletească şi

467

trupească.Alăturăm pe lângă aceasta şi un pomelnic de Vii şi morţii, rude ale noastre spre a se înălţa şi pentru ei rugăciuni către cel înalt. Cu rugăminte cerem a fi şi noi enumerate în numărul micilor dănuitori către lăcaşurile Sfinte. Suntem cu cel mai profund respect prea plecaţi şi supuse servi. 1880 aprilie 19<ss>Despina Ratcu<ss>Catinca RatcuPrea Sfinţiei SaleEpiscopului de Huşi

A.E.H., F.E.H., dosar 18 /1879, f.28,Original.

593. - 1881 august 11. -Telegrama mitropolitului Moldovei Iosif Naniescu către Eoiscopul Calinic Dima privind hirotonia lui Narcis Creţulescu ca arhiereu. Fratelui Episcop Eparhiei Huşi

Regulând ziua 16 august curent pentru hirotonia prea cuviosului arhimandrit Narcis Creţulescu în arhiereu, cu onoare comunicăm aceasta frăţiei voastre poftindu-vă a veni (la) Iaşi spre a lua parte împreună cu noi. <ss>Iosif Mitropolit Moldovei Nº 1284

A.E.H., F.E.H., dosar 75 /1879,f.10,Original; Copie la f.11, Pachet 60.

594. - 1882 iulie 7. -Proces verbal de constatare a unor documente din 1 decembrie 1785 şi 1 iunie 1787 privitoare la moaştele Sfintei Chiriachi.

Prescript verbal Anul mântuirii 1882 luna iulie în şapte zile.Cu ocazia serbării Sfântei Mare Muceniţe Chiriachi,subscrisul Calinic Dima, Episcop a de Dumnezeu păzitei Eparhii Huşilor, dorind a Ne încredinţa,despre titlurile privitoare pe moaştele acestei sfinte şi care sunt trecute în catagrafia generală a casei la Nº 117 am aflat în veşmântărie două documente originale în dialectul grecesc:I.Un testament a lui Meletie Ghica Arhimandrit Moldaviei cu data I Decembrie 1785.II.O declaraţie a lui Ghenadie Arhimandrit Lavrei cu data de I iunie 1787 prin care se prevede:ca moaştele acestei Sfinte, ce erau la el amanetate de zisul Meletie, pentru una sută lei, le-a dat Episcopului Huşului Domnul Iacob, care-i răspunsese acei bani; Pe lângă acestea am mai găsit în româneşte o traducere a acestor hârtii,dar neadeverită de nimeni. Şi dar, pentru ca pe viitor aceste documente să fie

468

cunoscute de autentice în susţinerea amintitelor Sfinte moaşte; şi spre asigurarea în veşnicie am regulat a se pune într-un bucium de tinichea, sigilat cu sigiliul Cancelariei acestei Sfinte Episcopii,cu sigiliul nostru personal şi al tuturor acelor ce vor subscrie în acest prescript verbal,care bucium se va păstra în Biserică împreună cu racla Sfintelor moaşte, iar acesta se va păstra la dosarul No 1553 lângă Inventarul dotei bisericii şi al casei Sfintei Episcopii.

<ss> † Kalinic Episcop HuşilorRector Seminariei Eparhiei Huşilor<ss> Narcis Botoşineanu <ss> Nectarie Tomescu, Arhimandrit Scaunului Sf(intei) Episcopii<ss> Director Episcopiei Eparhiei Huşilor:C.Ciudin

A.E.H.,F.E.H., dosar 18 /1879, f.26-26 v, Original.

595. - 1884 decembrie 23. - Iconomul Gheorghe Râşcanu îl felicită pe Episcopul Melchisedec Ştefănescu cu prilejul sărbătorilor de iarnă.

Cu profund respect Vă sărut mâ(i)nile Prea Sânţite Stăpâne!

Datoria ce-mi incumbă mă face a nu vă uita, fiind că a-ţi fost şi sunteţi binefăcătorul meu şi mai mult decât atâta, părintele meu. Permiteţi-mi Prea Sânţite Stăpâne, respectuos, a vă felicita cu sântele Sărbători în a căror ajun suntem şi cu anul nou, dorindu-vă a le întâmpina cu pace şi sănătate şi ale petrece în cea mai mare fericire. Suntem sănătoşi cu toţii, doresc nu mai puţin ca şi pe Prea Sânţia Voastră, această epistolă să vă întâmpine în starea cea mai perfectă a sănătăţii. Binevoiţi vă rog Prea Sânţite Stăpâne a primi sărutări de mâ(i)ni din partea familiei mele şi felicitări pentru anul nou. Atât cu cât şi familia mea întreagă dorim prea mult de prea Sânţia Voastră, totdeauna ne amintim. Dacă până în prezent nu am venit la Roman pentru a vă vedea, afacerile m-au împiedicat.

Sunt al Prea Sânţiei Vo(a)stre prea plecat şi supus serv Icon. Gh. Râşcanu

1883 Decembr(ie) 23 Tulcea

Biblioteca Central Universitară „Mihail Eminescu” din Iaşi, Arhiva Melchisedec, VII/1, Original.

469

Indice toponimic

Agapia, mănăstire, 405, Albeşti, 137, 442, Andreeceşti, silişte, 12Andrieşti, 85, Ardeal, 180Arsura, 386, Armăşeni, 137 Austria, 104Atena, 268Aton, 298, 355,Athos, 298Avereşti, schit, 69, 137, 167, Avrămeşti, 293, 448Bacău, 464Baluşiaşti, schit, 309Banca, 137, 307Basarabia, 140, 141, 217, 265, 267, 268, 434, 469, 516(nota 7), 535, 562,Bălăneşti, 37, 59, 60, 62, 63, Bălţaţi, 122, 161, 319,Bărboi, mănăstire, 499, 570Bărboşi, 137Băseşti, 69, 85, 137, Bâlc, vale, 122, Bârlad, 12, 210, 221, 257, 285, 294, 307, 311, 234, 332, 366, 417, 420, 449, 475, 488, 567Bârlădenii, 24, 434, Adam, mănăstire, 284, 420Bârlăleşti, 137, 293

470

Beirut, 512, 542, 543Berbiceni, moşie, 27, 122, 161Berehoeşti, 113 Berezeni, 137 Berihoiasca, 41 Biariaşti, 8Biserica Ortodoxă Română, 522, 525Bisericani, mănăstire, 405Bobuştii, 251Bodeşti, 291 Bogdana, mănăstire, 73Bogdana de Sus, 293Bogdăneşti, 137, 330Bogdăniţa, 293, 309, 320, 329Bohotin, 297, 442Boldeşti, 14, 19Bolgrad, 267, 571, 572Bonagonu, 493Boroseşti, 446, 457Botieşti, 293Botoşani, 75, 570Boţeşti, 137 Braşov, 524Brădeşti, 438 Brădiceşti, 65, 137, 159, 283, 309, 383, 442Brăhari, moşie, 85Breţcu, 537Bribeşti, 85, Buburuzii (vezi şi Ivăneşti), 38, 54, 66, 74Bucureşti, 85, 115, 318, 338, 382, 393, 395, 396, 397, 399, 400, 402, 406, 413, 414, 418, 421, 433, 441, 444, 445, 458, 479, 482, 487, 491, 495, 496, 498, 503, 506, 509, 570, 576, 585, 590Buda, 293 Budeşti, 8, 23, 137, 531Budu, 12Bumbăta, 6Bumbăteşti (Bonboteşti), 256Buneşti, 137, 408 Bumbăta, 6, 10, 42, 65Buneşti, 96, 97, 98, 128, 159 Bunga, deal, 12Buriani, 66Bursuci, 137, 293, 416, 438Butuceni Cireşi, 452Buzău, 453, 491, 505

471

Buzeşti, moşie, 43, 45, 53, 54, 55, 61, 67, 72, 99, 100, 101, 102, 103, 105, 106, 107 108, 109, 110, 116Cahul 266, 269, 273, 274, 290, 434, 452, 469, 478, 482, 484, 489, 490, 491, 492, 493, 497, 501, 504, 507, 516, 524, 534, 535, 558, 562, 565, 568, 571, 572, 575, 578, 579, 583Cahul, protoiereu, 526, 528, 529, 534, 535, 536, 537, 560, 561, 562, 571, 572, 573, 574, 579Cania, 493Cantemir, raion, 516, nota 6Capaclia Nouă, 516Capaclia Răzeşi, 493Cauşul, baltă, 12Cazangicu, 452,Căbiceşti, 6, 96, 97, 98 Căcăceni (Căcăceri), 265, 266, 268, 434Căldăruşani, 26Călimani, 291 Căpoteşti, 53, 54, 55, 61, 66, 137, 451Căpuşeşti (Deleni) pe Elan, 119Cărpineni (Scorţeşti), 434 Căşoteni, 18Căueşti, 293Cârligaţi (Pădureni), 34, 36, 38, 44, 46, 86, 87, 88, 89, 111, 137Cârligaţi, schit, 137 Cârja, 137Cârjoani, 341 Cârpeni, moşie, 38Cârpeşti, 452, 485, 493Cârţibaşi, schit, 309, 329Câşla, sat, 137 Cernăuţi, 38Cetatea Mică, schit, 309Chestii de sub măgură, 291Chircanii, 41, 46 Chiorparii, 22Chiţicani, 293 Chiţivoeşti, 60, 64Ciobalacci, ţinutul Orhei, 273, 274Ciopârleni, 265Cioreşti, 145Cioriceşti, 8Ciortoloamii, 117, 118Cirdosul, 434Cloşcanii, 66Cloşcari, 61Cocalia, 493

472

Codru, ţinut, 90Codreanul (Codru), protopop, 93Cogdangalia (Coştangalia), 507Cojbose (Cojbole), 434 Corbalii, mal, 24,Corbaze, vale, 24,Cordeni, 137, 234, 235, 442,Corlăteşti, 293, Corni, 137, 251, 442, Corod, plasă, 500,Coroteni, 85, Cosăuţi, 29, 31, 32, 33, Costeşti, 59, 293, 550,Costeşti, districtul Botoşani, 570,Costişe, 434, Coşeşti, 233,Covasna, 442,Coza, 291,Cozia (Oţetoaia), 56, Cozmeşti, 24, 134,Crucianu, schit, 309,Cotiugeni (Cotu Morii), 266 Cotul Cânepii, 12,Cotul Morii (Cotiugeni), 266,Cotul Morii, plasă, 568, 578, 583, Cotul lui Purce, 24,Covurlui, ţinut, 194, 195, 198, 199, 200, 203, 204, 221, 241, Covurlui, district, 230, 294, 300, 301, 309, 371, 409,Covurlui, judeţ, 467, 468, 472,Covurlui, 409,Covurlui, judeţul Cahul, 565,Covurlui, protopop, 200, 201, 205, 230, 241, 250, 294, 301, 343, 370, 371, 409, 410, 467, 502,Cozmeşti, 362, 386, 442, 541,Crasna, 5, 7, 15, 16, 27, 84, 150, 161, 240, 251,Crasna, ocol, 238, 442,Crasna, plasă, 380,Crăeşti, 221,Crăsnăşăni, 84, 100, 137, 150, 251,Crăsniţa, schit, 347, 380,Crângul de Sus, schit, 367, 368,Creţana, 137, Creţeşti, 27, 35, 40, 52, 56, 81, 84, 137, 150, 161, 240, 361, 397, 399, 442,Creţeşti, schit, 15, 16, 43,Crihana, 493,Cruceanu, schit, 368,

473

Curi negri, moşie, 41, Curteni, 137, Dancu, 77, 251, 268, Davideşti, 111, 137,Deleni, ţinutul Fălciu, 60, 119, 137, Deleni, 84, 150,Deleni, schit, 309,Dobreni (Gura Lăpuşniţii), 58, 61, 66, 95, 265, 266, 268,Dobrovăţ, mănăstire, 10, 66, 380, 425,Dobroteasa, suburbie, 576Docolina, 236,Dolheni, 85, 137, 442, Dolheşti, 137, 483, 486,Doljeşti, mănăstire, 310,Drăgăşani, 243, Drăgoeşti, moşie, 84, 150, 251, Drânceni, 115, Drujăşti, 293,Duda (Suleni), 95, 115, 137, 439, Dumasca, 138 bis, Dumeşti, 446, 457, Dunărea de Jos, eparhie, 467, 471, 472, 473, 481, 489, 494, 501, 508, 517, 571, 585,Elan, 37, 119, Epureni, 137, 251, Epureni, de Bârlad, 137,Esfigmenul, mănăstire, 424,Fălciu, biserică, 547,Fălciu, comună, 547, Fălciu, ţinut, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 12, 13, 17, 18, 20, 21, 23, 24, 29, 32, 33, 35, 36, 37, 40, 42, 43, 45, 47, 50, 54, 55, 56, 57, 58, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 72,75,77, 84, 85, 86, 87, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 117, 118, 120, 128, 132, 136, 138 bis, 139, 140, 141, 142, 144, 147, 148, 150, 151 bis, 159, 160, 161, 162, 163, 166, 169, 172, 174, 177, 178, 182, 184, 185, 186, 188, 190, 191, 196, 200, 201, 201, 207, 217, 222, 224, 225, 234, 235, 237, 238, 239, 251, 273, 281, 295, 297,Fălciu, district, 247, 251, 297, 309, 322, 325, 347, 352, 375, 387, 408, 423, 441, 442, 450, 480, 486, 531,Fălciu, judeţ, 515, 532, 539, 540, 545, 546, 548, 559, 583, 584, 591,Fălciu, prefectură, 296, 353, 356, 375, 408, 530, 559, 591,Fălciu, 137, Fălciu, medic, 160, 162, Fălciu, protopop, 24, 38, 52, 205, 229, 238, 329, 348, 352, 362, 379, 382, 387, 403, 404, 410, 432, 436, 439, 447, 450, 451, 515, 526, 528, 529, 532, 536, 540, 546, 548, 584, Fălticeni, 196,

474

Făureşti (Şchiopeni), astăzi Văleni, 81Fâstâci, mănăstire, 115, 380, 386,Fedeşti, 137, 293,Fereşti, 275, Fichiteşti, 157,Floreşti, mănăstire, 424, 518, 551, 581,Focşasca, 256,Focşii, baltă, 56, Foleşti pe Crasna, 5, 15, 16, 122, Folteşti, 293,Furceni, 570,Franţa, 152, Frăsinei, 266, Frijeni, 41, Frumoasa, mănăstire, 115, 137, 251, Frumoasa, şes, 185, Fundul Crasnei (Crăsniţa), 380, Fundul Sărăţii, 55, Fundul Şişcani, 137,Galaţi, 140, 152, 200, 217, 230, 232, 241, 257, 264, 298, 300, 301, 343, 370, 371, 409, 437, 453, 472, 502, 572, 576, 578,Galia, 152,Gaurile, 291, Găgeşti, 137,Găvănoasa, judeţul Cahul, 571, 572, 573, 574, 575,Gârbeşti, 430,Georgeşti, plasa Tutova, 429, Gerenii, 84,Ghergheşti, 293, Ghermăneşti, 115, 137, 253, 386, 480,Ghermăneşti, comuna Banca, 137, 243,Gireni, 150,Ghilahoi, 309,Ghireasca, schit, 309, Giurcani, 66, 137, Giurgeşti, 84, 137, 251,Giurleaşti, 85, Goescului, mănăstirea, 6Golgofta (Huşăni), schit, 309, Golia, 319, 355, 367, 368, 570,Goteşti, ţinutul Orhei, 273, 274, 493,Grajduri, 360,Grăjdeni, schit, 355, 367, 368,Grozeşti, 442,Grumezoaia, 10, 81, 117, 137,Grumezoaia, mănăstire, 137, 309,

475

Gugeşti, 137,Guşiţei, 137, Gura Idriciului, 137, Gura Lăpuşniţii (Dobreni), 265,Gura Lohanului, 18,Gura Edii, 12,Guzari, 49, 118,Haghichioiu, 493, Hănăseni, 137, 493,Hănăsenii Noi, 579,Hărmăneşti, 85, Hârjăşti, 115, Herastai, 291,Hiliţa, 426, 442,Hoalbe, 56, 64, Hoceni, 137,Horga, 137, 438,Horincea, 294,Horjăuca, 434,Horjeşti, 434, Hotărniceni (Tomaiu), 95, 268, 434,Hrubeni, 115, Hudiceni, 12, 95, 268, 434, 493,Hurdugi, 137, 539, 540,Hurduzăi, 60, Huşăni (Golgofte), schit, 309, Huşiarestul districtual, 375, biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, 2, 21, 28, 29, 31, 32, 33, 41, 46, 176 a, 246, 305, 328, 350, 354, 374, 392, 423, 461, 462, 474, 477, 515, 518, 525, 584, 592, 594,biserica Sfântul Dumitru, 127, 136, 170, 227, 447, 568,biserica Sfântul Gheorghe, 136, 151, 163, 202, 325, 326, 346, 538, 545, 548, 559,Biserica Înălţarea Domnului, 227, 239, 338, 473,biserica Sfântul Nicolae, 136, 146, 227, 328, 342, 348, 499, 591,biserica Sfinţii Voievozi, 136, 143, 163, 225, 348, 545, 548, 591,biserici, 349, 351, 354, 518, 527, 532,bogasier, 149, 218, breasla blănarilor, 158 breasla cioclilor, 135, Broşteni, mahala, 130,Broşteni, 2, 84, 132, 150, 173, casă, 3, 73, 280,Casa Episcopală, 305,capelă catolică, 121, catolici din, 104, 170, călăraşi, 130,

476

căpitan, 41, 136,căsăpie, 147, 191, 192,cerşetori, 248,cimitirul evreesc, 228,cimitirul unguresc, 168, ciocli, 130, 135, cişmea, 202, 305,consistoriu, 250, 414, 467, 481,comitet şcolar, 419, 440, 459, 463, 464,cor vocal, 458,Corni, mahala,Corni, moşie, 130, 171, Cotroceni, mahala, 171, 296, 302, 306,Covrig, drumul lui, 84,crâşmă, 73, 147, 171, diac, 112, diacon, 33dichiu, 1, 95, 127, 136, din Huşi, 70,73, 76, 77, 94,doctor, 66,Drag, locul lui, 84,Dric, 71,Drislăveţ (Drăslăvăţ), 84, 150, 372, 389,Drăslăvăţ, ocol, 530, Drumul Cornilor, 251,drumul Huşului, 161, 251,dughiană, 73, 143, 147, 149, 168, 171, 175, 223, 346, 384,eforie orăşenească, 158, episcopie, 2, 4, 11, 12, 13, 15, 21, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 31, 32, 33, 34, 37, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 49, 50, 51, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 61, 64, 65, 66, 67, 68, 71, 72, 77, 79, 80, 82, 84, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 104, 110, 112, 113, 114, 117,118, 119, 120, 121, 124, 125, 126, 127, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 145, 147, 148, 149, 150, 151 bis, 161, 167, 171, 173, 176, 176a, 176b, 177, 178, 179, 180, 181, 183, 189, 194, 195, 197, 198, 199, 204, 205, 206, 209, 210, 211, 226, 227, 230, 231, 232, 233, 236, 237, 238, 240, 241, 242, 246, 247, 248, 250, 251, 252, 253, 265, 266, 267, 268, 270, 271, 273, 274, 277, 279, 281, 282, 284, 286, 289, 292, 293, 294, 295, 296, 299, 300, 302, 303, 305, 306, 308, 309, 310, 311, 312, 314, 317, 318, 322, 323, 324, 326, 327, 328, 329, 330, 332, 333, 334, 335, 336, 338, 340, 341, 342, 343, 344, 347, 350, 351, 352, 353, 354, 355, 357, 358, 359, 360, 361, 362, 363, 364, 365, 368, 369, 370, 371, 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378, 379, 381, 382, 383, 384, 385, 386, 387, 388, 389, 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 399, 400, 401, 402, 403, 404, 404a, 405, 406, 408, 410, 411, 412, 413, 415, 416, 418, 421, 423, 424, 426, 427, 428, 431, 433, 434, 438, 439, 441, 443, 444, 448, 449, 450, 451, 453, 454, 455, 457,458, 460, 461, 465, 466, 467, 468, 469, 470, 471, 472, 473, 474, 475, 476, 477, 478, 479, 480, 481, 482, 483, 484, 486, 487, 489, 490, 491, 492, 494, 495, 496, 497, 498, 499, 500, 501, 503, 505, 506, 508, 509, 510, 513, 514, 515, 517, 518,

477

520, 522, 523, 524, 526, 528, 529, 530, 531, 533, 534, 537, 540, 542, 543, 544, 546, 548, 549, 550, 551, 552, 553, 554, 555, 556, 557, 558, 560, 561, 562, 565, 566, 569, 571, 572, 573, 574, 576, 577, 579, 581, 582, 585, 587, 589, 590, 591, 592, 593, 594,evrei, 196, 207, 223, 228, 236, 241, 584, 589,expediţia (vezi staţia Huşi), 260, 318, 363, 376,gimnaziul „Anastasie Panu”, 436,hambar, 173, 175, han, 465,iarmaroc, 147, 186, iconom, 99, 100, 102, 105, 106, 107, 108, 110, 111, 115, 116,ierodiacon, 150, ieromonah, 65,lipovan, 138 bis, livadă, 33, 66, 71, 173,jandarmi, 222, 224,judecătorie (tribunal), 145, 146, 149, 150, 169, 172, 174, 175, 212, 219, 220, 251, 252, 280, 282, 295, 312, 322, 335, 423, 465, 559,mănăstire, 21, 25, 42, 46, 136,medic, 591, moară, 173,moaştele muceniţei Chiriachi, 594,mortasipie, 186, 187, moşie, 359, 389, 395, 434,Ochiu, 66Olărie, 346,pivniţă, 3, 66, 73,pitărie, 190, 305,Pleşa, 2, 11, 81, 84, Plopeni, 2, Plopeni, mahala, 77, 163, 459,Podul lui Rale, 591,poliţie, 182, 188, 190, 191, 192, 193, 196, 207, 208, 224, 225, 556, 557,poliţmaistru, 185, 196, pompieri, 225, popă, 20, 23, 46, 55,popă unguresc, 3, Popii, vale, 84, 150,Preoţi,2, primar, 464, 518, 591,prisacă, 147, proinegumen, 56, protoierei, 176, 179, 183, 205, 206,Răeşti, 143, 459,Recea, 84, 150,Regimentul 12 Dorobanţi, 589,Revizor eclesiastic, 460, 461, 562,

478

Saca, 346,salhana, 312Schitul Intrarea în Biserică, 123, 136,Seminar, 209, 221, 244, 245, 255, 259, 261, 262, 272, 278, 283, 294, 300, 318, 320, 321, 325, 328, 390, 398, 405, 458, 469, 499, 509, 510, 517, 521, 539, 540, 550, 570, 590, 594,Sfatul orăşenesc, 193, 207, 208,Sfântul Dumitru, mahala, 127, 249,Sinod Eparhial, 525, 549,stareţ de sudeţi, 134,staroste de breaslă, 138,staţia (vezi expediţia Huşi), 363, 376, 378, 453, 509,şcoală catihetică, 166, 179, 211, 237,şcoală publică, 168,şcoala nr. 1, 511,şcoala nr. 2, 459, 511,şcoala nr. 3, 459,şcoli, 435,şoltuz, 2, 84,târg, 3, 129, 130, 143, 149, 158, 163, 249, 251, 279, 280, 408, 465,turci, 169, 172, ţigani, 168,uliţa Târgul Făinii, 346,Valea Teiului, 240,vechil, 120, 150, 161,velniţă, 147, 171, vie, 33, 71, 73, 147, 173, 174, 280, 372, 389, vieri, 8Vlăştineasa, 150, 251, târg, 9, 11, 24, 75, 81, 84, 132, 135, 136, 146, 147, 184, 202, 207, 208, 218, 227, 240, 473,târgul Făinii, 143, Iaşi, 3, 4, 21, 24, 32, 33, 66, 85, 104, 124, 125, 126, 134, 138, 151, 152, 158, 166, 185, 198, 205, 253, 262, 263, 270, 286, 308, 309, 310, 312, 313, 314, 315, 316, 319, 320, 339, 345, 349, 351, 354, 355, 359, 360, 365, 368, 376, 377, 381, 390, 407, 446, 453, 455, 478, 482, 496, 514, 531, 553, 566, 569, 570, 576, 582, 586, 593,Iaşi, seminar, 301, 319, 426,Iaşi, Universitate, 315, 316, Idricenii, 85,Idrici, 85, 137, Idrici Inăreşti (vezi Idrici), 442,Ierusalim, 542, 543,Imperiul Otoman, 217,Ismail, 290, 471, 478, 489, 491, 501, 516, 517, 570, 576,Itiela, judeţul Bolgrad, 571,Itreni, 251,

479

Itrineşti, 145, Ivăneşti (numită în vechime Buburuzi), 46, 74, 78, 137, 400, 406,Ivăşcani, 66, Iveneţeşti (vezi Vineţeşti), 27, 137, Jorăşti, 294,Larga, deal, 12Largeanca, 516,Lăpuşna, 1, 4, 24, 25, 26, 28, 55, 56, 94,Lăpuşna, pârâu, 58, 61, 103, 108, 434,Lărguţa, 493,Lăţeşti, 137, Lăţeşti de Jos, 293, Leca, 493, Leoşti pe Crasna, 7, 122, 137, 161, 442, Leoşti, comuna Pădureni, 38, 53, 54, 61, 66, 105, 106, 109, 110,Leova, 140, 141, 142, 558, 560, 562, 578,Leuşeni, 115, 434,Lieşti, 381,Limboeşti, 313,Lipcani, 140,Lipova, schit, 309, 317, 555,Lipovăţ, schit, 424,Lohan, 8, 9, 15, 23, 84, 150, 251,Lohănel, 251,Lunca Banului, 42, 51, 137, 151 bis, Lungaşi, 81, 84, Lungu, baltă, 12Lunguţa, baltă, 12Jigălia, 137,Kiev, 569,Macreşti, districtul Cahul, 452,Manta, 493, Mavromol, Galaţi, mănăstire, 300, 301, Măgarul, schit, 366,Măicani, 12, 20, 22, 29, 31, 32, 33, 56, Măcreşti, 449,Măgariu, 251,Mălăeşti, 137,Mălineşti, schit, 309,Mărăsăni pe Crasna, 251,Mărgelaţii, moşie, 24, Măscurei, 340, 341,Mărtineştii, 84, 251Măţăganii, 84, 150, Mâcneşti, 485,Mera, schit, 309,

480

Miclei, râpă, 12Micleşti, 137, 323, 450, Mihordea, moşie, 38, 46,Milcov, 390, 496,Mingir, 265, 578,Mitropolia Moldovei, 32, 33, 73, 115, 121, 133, 201, 267, 288, 301, 331, 337, 339, 344, 345, 349, 351, 354, 355, 407, 523, 593,Mitropolia Moldovei şi a Sucevei, 453, 455, 478, 482, 496, 506, 513, 514, 520, 553,Mitropolia Ungro-Vlahiei, 479, 577, 588, 590,Moldo-România, 419,Moldova, 4, 21, 31, 68, 97, 98, 101, 102, 103, 104, 107, 108, 139, 140, 141, 142, 144, 152, 154, 156, 160, 162, 217, 255, 261, 265, 268, 286, 308, 309, 310, 312, 313, 314, 316, 319, 320, 321, 322, 332, 355, 357, 359, 364, 365, 377, 381, 386, 390, 405, 434, 535, 594,Moldova, ocol ţinutul Roman, 213,Morăni (Deleni), schit, 309,Moşna, 137, 442, Movile, 434,Movileni, 293, Murgeni, 137,Musaitu, 493, 507, 508,Muşata, 49, 52, 57, 118, 137, Năclisica, 291, Năreşti, 85, Nărnova, 79, Neamţ, ţinut, 160, 260,Neamţului, mănăstire, 230, 405, 570,Negreşti, 216,Negri, moşie, 38, 58, 68, 112, 113, 114,Negrileşti, 291, Niceea, 7, 8, 9Nistru, 29, 31, 32, 33, Novaci, 115, 134, 251, 386,Olteneşti, 7, 137, 237, 238, 254,Onceşti, 449,Orac, 565,Orgoeşti, schit, 309, 313, 544,Orient, 542,Oşeşti, 83, Oţeleni, 117, 137, Oţetoaia (Cozia), 56, Papuceşti, 85,Paris, 152, 153, Pădureni (Cârligaţi), 34, 36, 38, 44, 46, Păltin, 291, Pănceşti, 84,

481

Păuşeşti, 442, Pâhna, 137,Pâhna Veche, 237, 238, 247, Pâhneşti, 24, 115, 134,Pârveşti, schit, 309, 319, 321,Păciosul, 291,Pângăraţi, mănăstire, 305,Pelenia Moldoveni, 493, Peicani, 137,Pereschiv, plasă, 500, 522, Petrimăneşti, 137, Piniţa (Periiţă), 53, 61,Pleşa, 2, 11, 81, 84,Pleşeşti, 293,Plochi, 137,Plopana, 562, 563, 564, Plopeni, 2Plotoneşti, 17, 41, 81, 137,Pocreaca, 427 Podoleni, 137, 297, 386, 442, 480, 583,Podoleni, ocol, 442,Pogăneşti, 24, 251, 253, 265, 268, 434,Pogăneşti, judeţul Cahul, 583Poiana, 291,Pojoreni, 15, 16, 50, Pojorăuca, 29, 31, 32, Poieneşti Răzăşi, 303,Popeni, 137, Popeşti, ţinutul Vaslui, 19Popeşti pe Lohan, 9,Porceana, 35,Porcăreţ, schit, 309, 327,Porcişeni, schit, 383,Principatele Unite Moldavia şi Valahia, 280, 286, 327, 328, 353, 355, 357,Principatele Unite ale României, 358, 359, 360, 362, 365, 366, 369, 370, 373, 374, 375, 377, 380, 394, 398, 401, 404, 415, 535,Principatele Române Unite (Principatele Unite), 382, 385, 388, 390, 393, 399, 400, 406, 409, 416, 417, 422, 424, 432, 434, 436, 439, 440, 443, 446, 447, 449, 450, 451, 453, 454, 455, 457, 458, 460, 472, 473, 474, 475, 479, 480, 482, 484, 485, 488, 489, 492, 494, 496, 499, 500, 501, 503, 504, 505, 506, 514, 515, 517, 518, 539, 540, 553,Prisecani, 201,Protopopeşti, 519,Prut, 1, 4, 6,10, 12, 20, 24, 25, 26, 28, 32, 33, 42, 58, 61, 64, 65, 82, 94, 95, 122, 131, 147, 273, 322, 434, 438,Prutul, ocol, 148, 151 bis, 239, Pruteţ, 12, 24, 56, 95, 148, 434,

482

Pueşti, târg, 429,Putna, 57, 289, 291, 292,Racova, plas[, 555, Rafaila, schit, 83, 154, 155, 156, 380,Raiu, 137, 281, Răbâia, 82, 115, Răcămuşi, 49, 118, Răcea, 12, 251,Rădiu(Rediu) , 137, 519,Rădiu lui Burche, 443, Răducani (Tochila), 56, 268, 568,Răşcani, 137, Răucanii, 84, 251, Răteşti, mănăstire, 453,Rătunda, baltă, 12Răzlogi, 35, 39, 40, 48, 49, 51, 66, 117, 118,Râpi, 137, 297, 546,Râmnic, 85, 134, Rânceni, 119, 137, Rânzeşti, 120, 137, 273, 274, 282, Râşeşti, 115, 137, 253, Republica Moldova, 508(nota 5), 516 (nota 6),Roman, Episcopie, 95, 128, 134,194, 199, 203, 204, 288, 368, 496, 595,Roman, ţinut, 213, 214, 231, România, 357, 390, 404a, 469, 479, 543, 544, 545, 554, 556, 557, 559, 560, 565, 568, 577, 580, 582, 583, 584, 588,Roşieşti, 9, 85, 137, 442, Roşiori, 69,Roşu, 535,Ruptura, vale, 251,Ruseni, 334,Rusia, 104, 134, 144, 211, 215, 216, 412,Sanea, 293, Săcuţa, vale, 151 bis,Sălceni, 293, Sălăgeni, 442, Sărata, deal, 12Sărata, pârâu, 43, 45, 54, 58, 61, 64, 67, 72, 88, 90, 91, 92, 93, 117, 118,Sărata din Basarabia, 268,Sărata Răzeşi, judeţul Cahul, 583, Săratul, moşie, 25, 26, 28, 58, 77, 80, 94, Săratul Holban, 535,Săratul Răzeşi, 568,Sărăţeni, 137, Sărăţeni de Jos, 137, Sârbi, 137, 488,

483

Scorţeşti (Cărpineni), 434, Sculeni, 140, Scurţii, 40, 117, 118,Secu, mănăstire, 230,Sgura (Zgura), schit, 309,Silişteni, 81, Simii, 95, Simila, plasă, 500,Simineşti, 6, 10, 137,Siretul de Jos, ocol ţinutul Roman, 214,Slatina, mănăstire, 405, 506, Smulţi, 35, 49,Socola, mănăstire, 325, 328, 380, 405, 570,Soleşti, 165, 428, 521, 552, 554,Soroca, 29, 31, 32, 33, 75, Spineni, 137,Spineşti, 291,Spulber, 291, Suceava, 1, 21, 84,150,Suilă, fântâna lui, 24,Suleni (Duda), 115 Stănileşti, 12, 20, 22, 25, 29, 31, 32, 33, 41, 46, 54, 56, 70, 94, 137, 402, Stârpeni (Sterpeni), 1, 12, 29, 31, 32, 33, 56,Stemnic, 380, Stoieşeşti, 137, Stroeşti, 84, 137, 251,Stuhuleţi, 137, Şcheea, moşie, 38, 46, 64, 66, 78,Şcheia Mănăstirii, 456,Şcheiţa, 151 bis, Şchiopeni, (Făureşti), astăzi Văleni, 56, 65, 81, 137, 396, Şişcani 6, 49, 137,Şofroneşti, 189, Şopârleni (Troeanul), 115, 265, 268, 434,Şoriceşti, 56, 64,Şuletea, 53, 137, Tabăra, moşie, 38, 46, 66, 78, Talaba, 137,Tardaul (Tartaul), 537,Tartaul de Salcea, 561,Tatomireşti, 523, Tăbălăeşti, 137, 251,Tăiteşti, 115,Tălăşti, 266,Tămăşăni, 137, Tătărănii, 84, 137, 150, 240, 275,

484

Târgul, plasă, 475, 500, 503,Târzii, 137,Tecuci, 319,Telejna, 449,Tichirisi, 291,Tigheci, plasă, 583,Toceni, 493, Tochila, 268, Todereasa, 49, Todereasa, apă, 117, 118, Todireni, 163,Tomaiu (Hotărniceni), 265, 268 Tomii, poiană, 81,Toporul, 4, 24, 251, 268, 434,Transilvania, 180, 181, 205, Troian (Troianul, Şopârleni), 94, 434,Tulcea, 595Tulnecii, 291, Tunseşti, 242,Tupilaţi, 137,Turcia, 217,Tutova, 157, 162, 242,Tutova, district, 285, 293, 298, 304, 307, 309, 311, 313, 319, 320, 321, 324, 330, 334, 340, 355, 368, 437, 448, 503, Tutova, judeţ, 475, 488, 500, 522, 563, 564, 567, 581,Tutova, plasă, 429, 500,Tutova, ţinut, 69, 85, 165,194, 195, 197, 198, 199, 201, 203, 204, 211, 284, Tutova, protoiereu, 226, 258, 285, 298, 304, 307, 311, 324, 332, 340, 341, 366, 367, 368, 410, 416, 420, 437, 448, 475, 488, 500, 526, 528, 529, 536, 544, 563, 564,Ţara Românească, 85, 353, Ţarigrad, 18, 134,Ţiganca, 561, Ţifu, 137, Ţipleşti, 85, Ţuvliceştii, 85,Ucraina, 516 (nota 7),Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, 508, nota 5Urlaţi, 137, Uşureşti, 434,Valea lui Bosie, 137,Valea lui Darie, 442,Valea lui Dodan 251,Valea Galbenii, 251,Valea lui Ivan, 251,Valea Popii, 251,Valea Răcii, 251

485

Valea Sării, 291,Vaslui, ţinut, 14, 15, 35, 83, 122, 138 bis, 146, 154, 155, 156, 165, 189, 215, 216, 233, 275, Vaslui, district, 276, 277, 303, 327, 380, 422, 424, 425, 443, 446, 449,Vaslui, 197, 215, 216, 256, 257, 259, 263, 277, 278, 301, 318, 369,Vaslui, judeţ, 550, 551, 552, 554,Vaslui, protoiereu, 188, 215, 216, 271, 272, 276, 278, 365, 369, 380, 407, 410, 411, 422, 424, 425, 443, 454, 456, 457, 462, 521, 526, 528, 529, 536, 551, 552, 554, 555, 581,Vaslui, tribunal, 256, 303,Vatoped, 355,Văleni, 137, Văratic, mănăstire, 405,Văsniu, 291, Vârâtul, Vârâţi, moşie, 38,148, 151 bis, 163, 295,Veştemachi, moşie, 452, Vetrici, baltă, 12Vicoleni, 387,Viltoteşti, 137, Vineţeşti (vezi Ivineţeşti), 27, 137, Vladnic, schit, 137, Vlădeşti, 293,Vlădiceşti, 313,Vlăştineasa, 84, 251,Voinescu, moşie, 265,Voineşti, 165,Voloseni, 12, 395,Volosicani, 291,Vorona, mănăstire, 405,Vrancea, 286, 287, 288, 289, 292,Vulcăneşti, 508, Vutcani, 64, 85, 99, 137,Zagavia, mănăstire, 310,Zgura (Sgura), schit, 309,Zimbrul, schit, 309,Zugravul, 58, 68, Zugravul negru, 13

486

487