consumul şi traficul ilicit de droguri în republica moldova în anul 2008

CHIŞINĂU 2009

ACEST RAPORT A FOST PUBLICAT CU SUPORTULGUVERNULUI REPUBLICII CEHE ŞI PNUD MOLDOVA.

CONŢINUTUL ACESTEI PUBLICAŢII ESTE RESPONSABILITATEA TOTALĂ A OBSERVATORULUI NAŢIONAL PENTRU DROGURI ŞI NU REFLECTĂ ÎN NICI UN CAZ VIZIUNEA FINANŢATORILOR.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVACENTRUL NAŢIONAL DE MANAGEMENT ÎN SĂNĂTATE MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATEOBSERVATORUL NAŢIONAL PENTRU DROGURI

CNMSOBSERVATORUL NAŢIONAL PENTRU DROGURISTR. A. COSMESCU 3, CHIŞINĂU, MD-2009.REPUBLICA MOLDOVA

TEL/FAX: +373 22 73 51 25+373 22 72 90 11www.observator.mednet.md

CONSUMUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURIÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANUL 2008

RA

PO

RT

AN

UA

L

2

Autori:

Otilia Scutelniciuc - Centrul Naţional de Management în Sănătate, Monitorizarea şi Evaluarea Pro-gramelor Naţionale de Sănătate

Igor Condrat - Centrul Naţional de Management în Sănătate, Monitorizarea şi Evaluarea Pro-gramelor Naţionale de Sănătate, Observatorul Naţional pentru Droguri

Diana Plămădeală - Centrul Naţional de Management în Sănătate, Monitorizarea şi Evaluarea Pro-gramelor Naţionale de Sănătate, Observatorul Naţional pentru Droguri

Alexandru Cocîrţă - Consultant independent Vitalie Slobozian - Programul de Reducere a Riscurilor, Fundaţia Soros–MoldovaAlexandru Susanu - Centrul de Medicină Legală Petru Iarovoi - Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Direcţia Virusologie,

Laboratorul Epidemiologia Hepatitelor ViraleConstantin Rîmiş - Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Direcţia Virusologie,

Laboratorul Epidemiologia Hepatitelor Virale Luminiţa Guţu - Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Catedra de

epidemiologie

Consultanţi:

Ministerul Sănătăţii:Mihai Oprea - IMSP Dispensarul Republican de NarcologieNatalia Zaharova - IMSP Dispensarul Republican de NarcologieValeriu Dobreanschi - Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Centrul SIDA

Ministerul Afacerilor Interne:Nicanor Cotorobai - Direcţia AntidrogIlie Jecicov - Direcţia AntidrogAlexandru Fonari - Direcţia Tehnico-Criminalistică

Ministerul Justiţiei, Departamentul Instituţiilor Penitenciare:Victor Vovc - Serviciul MedicalOleg Istratuc - Serviciul Medical

Asistenţă prelucrare statistică şi grafică:Igor Condrat - Centrul Naţional de Management în Sănătate, Monitorizarea şi Evaluarea Pro-

gramelor Naţionale de Sănătate Valeriu Pleşca - Centrul Naţional de Management în Sănătate, Monitorizarea şi Evaluarea Pro-

gramelor Naţionale de Sănătate

Consultant internaţionalTomas Zabransky - Consultant PNUD Moldova în epidemiologia drogurilor

Editor: - Lilia Toma

Elaborat: Septembrie-noiembrie 2009

Printat: Decembrie 2009

3

RECUNOŞTINŢE

Utilizarea dovezilor ştiinţifice pentru elaborarea unor strategii cu impact maxim în prevenirea consumului şi combaterea traficului ilicit de droguri constituie scopul nostru. Calitatea datelor este prioritatea Obser-vatorului Naţional pentru Droguri. Exprimăm mulţumiri tuturor persoanelor implicate pentru insistenţa, răbdarea şi competenţa de care au dat dovadă pe durata lucrului asupra acestui raport. Apreciem înalt asistenţa în revizuirea raportului de către Dr. Tomas Zabransky, expert al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în epidemiologia drogurilor.

Mulţumiri speciale adresăm Guvernului Republicii Cehe, Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din Republica Moldova şi dlui Mihail Beregoi, manager de proiect BUMAD, pentru asistenţa acordată pe parcursul elaborării şi la multiplicarea prezentului raport.

4

CUPRINS

Sumar executiv ....................................................................................................................... 6

Prezentarea generală a ţării .................................................................................................... 8

Partea I. Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri ................................................... 9Introducere ............................................................................................................................... 9Cadrul politic în domeniul drogurilor ........................................................................................ 9Cadrul legal ............................................................................................................................. 13Implementarea legislaţiei ....................................................................................................... 17Atitudinile şi dezbaterile publice ............................................................................................ 18Alocările bugetare şi finanţarea .............................................................................................. 19

Partea II. Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri ..................................... 20Principalele evenimente şi tendinţele emergente .................................................................. 20Studiile populaţionale de prevalenţă a consumului de droguri .............................................. 20Consumul de droguri în populaţia generală ........................................................................... 20Consumul de tutun în populaţia generală .............................................................................. 23Consumul de alcool în populaţia generală .............................................................................. 25Consumul de tranchilizante şi sedative în populaţia generală ................................................ 26Consumul de droguri ilegale în rîndul elevilor ........................................................................ 26Consumul de tutun în rîndul elevilor ...................................................................................... 27Consumul de alcool în rîndul elevilor ..................................................................................... 27Consumul tranchilizantelor şi sedativelor în rîndul elevilor .................................................... 28Utilizarea drogurilor injectabile .............................................................................................. 28

Consecinţele pentru sănătate ............................................................................................... 32Cererea de tratament ............................................................................................................. 32Sistemul de colectare a datelor pentru utilizatorii de droguri înregistraţi oficial ................... 32Consumatorii de droguri care au beneficiat de tratamentul de dezintoxicare ....................... 33Tratamentul de substituţie cu metadonă ............................................................................... 34Consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare ............................................................. 35Consumatorii de droguri injectabile – beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor ........................................................................................................... 35Mortalitatea asociată consumului de droguri ......................................................................... 37Bolile infecţioase asociate consumului de droguri ................................................................. 41HIV/SIDA ................................................................................................................................. 41Hepatitele virale ..................................................................................................................... 44Altă comorbiditate asociată consumului de droguri ............................................................... 45

Corelaţiile şi consecinţele social şi legale .............................................................................. 48Problemele sociale.................................................................................................................. 48Infracţiunile legate de traficul de droguri ............................................................................... 48Costurile sociale/economice ale consumului de droguri ........................................................ 53

Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2008

5

Piaţa drogurilor .................................................................................................................... 54Disponibilitatea şi oferta drogurilor ........................................................................................ 54Sechestrările de droguri .......................................................................................................... 56Preţurile, puritatea drogurilor ................................................................................................ 56Tendinţele principale .............................................................................................................. 57

Discuţii ................................................................................................................................. 61Consistenţa indicatorilor ......................................................................................................... 61Limitările metodologice şi calitatea datelor............................................................................ 61

Partea III. Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri ............................................ 64Programe şcolare .................................................................................................................... 64Programe extraşcolare ............................................................................................................ 64Reducerea nocivităţii consumului de droguri ......................................................................... 65Introducere ............................................................................................................................. 65Descrierea intervenţiilor ......................................................................................................... 65Standardele şi evaluarea ......................................................................................................... 68

Tratament ............................................................................................................................ 69Tratamentul dependenţei de droguri şi serviciile medicale disponibile la nivel naţional ...................................................................................................................... 69Perioada reconvalescentă şi reintegrarea ............................................................................... 70Programe de substituţie şi mentenanţă ................................................................................. 71Intervenţiile în instituţiile penitenciare .................................................................................. 73Asistenţa pentru consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare .................................. 73Alternativele detenţiei pentru persoanele dependente de droguri care au comis infracţiuni ......................................................................................................... 74Evaluare şi training .................................................................................................................. 74

Observatorul Naţional pentru Droguri .................................................................................. 75

Lista tabelelor ....................................................................................................................... 76

Lista figurilor ........................................................................................................................ 78

Referinţe .............................................................................................................................. 80

SUMAR EXECUTIV

Anul 2008 este marcat de iniţierea elaborării strategiei naţionale antidrog conform standardelor europe-ne şi bunelor practici. Acţiunile naţionale de prevenire a consumului şi de combatere a traficului ilicit de droguri sunt prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr. 314 din 17 martie 2007 „Cu privire la aprobarea «Mă-surilor de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului pentru anii 2007-2009»”.

Canabisul este cel mai utilizat drog în populaţia generală. Astfel, în 2008, 3,4% din populaţia Republicii Moldova de pe malul drept al rîului Nistru cu vîrsta de 15-64 ani au folosit vreodată marijuana/haşiş şi 0,9% au făcut-o pe durata ultimului an. Doar 0,3% din respondenţi au consumat canabis pe durata ultimei luni. Prevalenţa consumului de canabis pe durata vieţii este de 13 ori mai mare în rîndul respondenţilor de sex masculin (6,5%), comparativ cu cei de sex feminin (0,5%). Rezultatele studiului ESPAD (efectuat pentru prima dată în 2008) în rîndul copiilor de 16 ani din şcolile de pe malul drept al rîului Nistru arată că preva-lenţa consumului de canabis pe durata vieţii este de 4,8%. În ambele studii, prevalenţa consumului altor droguri ilegale a înregistrat valori mult mai joase.

În 2007, în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile (UDI) beneficiari ai programelor de reducere a riscuri-lor, cel mai injectat drog pe durata ultimei luni a fost extractul de opiu (84,7%), urmat de efedron (33,4%) şi metamfetamine (22,5%). Majoritatea respondenţilor au relatat că îşi injectează droguri cel puţin o dată pe săptămînă (15,8% o fac zilnic şi 60,6% de 1-6 ori pe săptămînă). Schimbul direct al echipamentului de injectare în ultima lună a fost rar raportat (97,3% au utilizat seringi sterile la ultima injectare şi 85,6% au fă-cut-o consistent pe durata ultimei luni). Schimbul indirect al echipamentului de injectare este răspîndit (în ultima lună, 49,3% au folosit un vas comun pentru aspirarea soluţiei şi 23,8% au folosit seringi preamba-late). Utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual este de 66,5%. Studiul desfăşurat în rîndul utiliza-torilor de droguri injectabile (UDI) tineri (12-24 ani) a înregistrat aproximativ aceleaşi valori ale schimbului direct al echipamentului de injectare pe durata ultimei luni (93,7% au utilizat seringi sterile la ultima injec-tare şi 83,6% au făcut-o consistent pe durata ultimei luni). În cazul schimbului indirect al echipamentului de injectare, comportamentul de risc a înregistrat valori mai mari (85,3%). Rata utilizării prezervativului la ultimul contact sexual este de 60,5%. În rîndul utilizatorilor de droguri injectabile (în continuare – UDI) tineri, cel mai injectate droguri pe durata ultimei luni sunt opiaceele (67,5%), urmate de metamfetamine (29,7%) şi efedron (19,2%).

În populaţia studiată1, în 2007 prevalenţa HIV este înaltă comparînd cu datele din ţările Uniunii Europene: 21,0% din UDI care au participat la studiu au avut testul HIV pozitiv, 42,7% au avut test pozitiv la hepatita virală C şi 6,8% au avut test pozitiv la hepatita virală B; 12,1% dintre ei au avut test pozitiv la sifilis, sugerînd o infectare recentă sau în trecut.

În 2008 s-a înregistrat o reducere a numărului de persoane care au solicitat dezintoxicarea pentru prima dată în anul de raportare (malul drept al rîului Nistru) (304 pacienţi în anul 2008 şi 336 pacienţi în anul 2007). După modificările majore ale criteriilor de înrolare în tratamentul de substituţie cu metadonă din 2007, numărul pacienţilor înrolaţi a crescut brusc (487 persoane noi înrolate în anul 2008 şi 222 persoane noi înrolate în anul 2007). Pînă la finele anului 2008, programele de reducere a riscurilor au oferit servicii pentru 9512 UDI. În 2008, numărul noilor beneficiari ai serviciilor programelor de reducere a riscurilor a crescut uşor (570 UDI noi înrolaţi în 2008 şi 463 UDI noi înrolaţi în 2007). La finele anului 2008, servicii ale programelor de reducere a riscurilor erau disponibile în 20 unităţi teritorial-administrative (cu extinderi în localităţile din mediul rural) şi în 7 instituţii penitenciare. Numărul seringilor distribuite în 2008 s-a redus cu 0,4%. La dezagregare, numărul seringilor distribuite în sectorului civil s-a redus cu 1,4%, îar numărul seringilor distribuite în sectorul penitenciar a crescut semnificativ (cu 21,1%).

În 2008, Republica Moldova nu a înregistrat progrese în îmbunătăţirea calităţii monitorizării deceselor aso-ciate consumului de droguri, care s-ar baza pe o definiţie acceptată la nivel internaţional. În 2008, Centrul

1 Utilizatorii de droguri injectabile beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor


7

de Medicină Legală a raportat 10 cazuri de decese asociate consumului de droguri, acesta fiind considerat un număr subraportat.

În 2008, pe malul drept al rîului Nistru au fost înregistrate 2103 infracţiuni ce ţin de traficul de droguri. La dezagregarea după grupurile de vîrstă a persoanelor anchetate penal pentru trafic de droguri, se atestă o creştere a ponderii celor cu vîrsta de 30 ani şi mai mult (60,3% în 2008 şi 48,2% în 2007) şi o reducere a ponderii celor de 18-24 ani (21,1% în 2008 şi 28,8% în 2007). În 2008, ponderea persoanelor de sex femi-nin a crescut (27,6%) comparativ cu anul 2007 (15,4%). O descreştere a volumului confiscat de paie de mac şi de extract de opiu a fost înregistrată în 2008 pe malul drept al rîului Nistru. În general se remarcă o redu-cere a cantităţii sechestrate de droguri produse domestic. Pe de altă parte, a crescut semnificativ volumul confiscat de droguri importate, cum ar fi heroina, cocaina şi LSD, al căror volum confiscat în 2008 a fost cel mai mare înregistrat vreodată în Republica Moldova. Conform analizei riscurilor făcute de experţii din Republica Moldova, se prognozează că piaţa drogurilor ilegale din Republica Moldova va fi ţintită insistent de reţelele de trafic internaţional de droguri.

8

PREZENTAREA GENERALĂ A ŢĂRII

Republica Moldova este situată în sud-estul Europei. La nord, sud şi est are frontieră cu Ucraina, iar la vest – cu România (Figura 1). Republica Moldova a devenit independentă la 27 august 1991. Înainte de 1991 a fost parte a Uniunii Sovietice. Republica Moldova este o republică parlamentară. Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament pentru un mandat de 4 ani.

Suprafaţa totală este de 33 800 km2, cu o lun-gime totală a graniţelor de 1 389 km. Cel mai mare fluviu al ţării este Nistru. Urmare a conflic-tului politic din anii 90, actualmente îngheţat, teritoriul de pe malul stîng al rîului Nistru nu este controlat în totalitate de Guvernul Repu-blicii Moldova.

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică (Biroul National de Statistica al Republicii Mol-dova 2008), 41,3% constituie populaţia urbană şi 58,7% - populaţia rurală. Repartizarea după sexe este următoarea: 51,9% - femei şi 48,1% - bărbaţi. Majoritatea populaţiei (93,3%) se iden-tifică drept creştini ortodocşi. Cele mai mari oraşe ale ţării de pe malul drept al rîului Nis-tru sunt capitala ţării, municipiul Chişinău (cu o populaţie de 785,1 mii persoane), şi municipiul Bălţi (148,1 mii persoane). Din punct de vedere administrativ, Republica Moldova este diviza-tă în 35 raioane, 3 municipii (Chişinău, Bălţi şi Comrat), şi regiunea transnistreană.

Tabelul 1. Situaţia socioeconomică, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008

Anul Indicator Sursa

Populaţia, mii locuitori 2008 3572,7 Biroul Naţional de Statistică

PIB pe cap de locuitor în PPC (paritatea puterii de cumpărare)

2008 2986 Biroul Naţional de Statistică

Veniturile pe gospodărie casnică sau consumul după cota procentuală

2008Cele mai mici 10%: 2,3%

Cele mai mari 10%: 27,8%Biroul Naţional de Statistică

Rata şomajului, procent din forţa de muncă

2008 4,0 Biroul Naţional de Statistică

Populaţia sub pragul sărăciei 2008 26,4 Biroul Naţional de Statistică

Rata populaţiei în penitenciare (la 100.000 populaţie)

2008 191,3 Ministerul Justiţiei

Figura 1. Localizarea geografică a Republicii Moldova

9

PARTEA I. DEZVOLTĂRI ÎN SFERA POLITICII DE DROGURI ŞI RĂSPUNSURI

Introducere

În ultimele două decenii Republica Moldova s-a confruntat progresiv cu realitatea lumii de după Războiul Rece: libera mişcare a bunurilor, persoanelor şi informaţiei creînd o imagine a Republicii Moldova drept o ţară producătoare şi consumatoare de droguri cu fenomen de consum şi ab/uz de droguri legale şi ilegale mai vizibil şi de un interes public sporit. Oricît de indezirabilă este această situaţie, ea este prezentă în orice stat european.

În 2008 cadrul legal „antidrog” a continuat să fie dezvoltat şi ajustat la standardele internaţionale atît din punct de vedere a combaterii traficului ilicit de droguri, cît şi a prevenirii consumului ilegal de droguri în Republica Moldova. Astfel, acesta stabileşte direcţiile politicii statului în domeniul respectiv şi identifică autorităţile competente şi responsabilităţile lor în procesul de aplicare a legii, prevenire, tratament şi re-ducere a riscurilor.

Vecinătatea cu Uniunea Europeană (UE) a plasat subiectul politicii naţionale antidrog în lista priorităţilor discutate de Uniunea Europeană (UE) şi Republica Moldova. Astfel, prioritatea 53 din Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova stipulează în mod expres necesitatea dezvoltării unei strategii naţionale antidrog (European Union 2005). Anul 2008 a fost marcat de iniţierea dezvoltării unei strate-gii naţionale antidrog în conformitate cu standardele europene şi bunele practici. Experienţa Republicii Cehe a fost luată în calcul în acest proces, fiind considerată una de succes. Acest exerciţiu a fost iniţiat cu asistenţa Programului BUMAD şi a implicat experţi din diferite ministere, agenţii şi reprezentanţi ai societăţii civile, care activează în acest domeniu.

Între timp, rolul Strategiei Naţionale Antidrog a fost substituit parţial de Hotărîrea Guvernului nr. 314 din 17 martie 2007 „Cu privire la aprobarea Măsurilor de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului pen-tru anii 2007-2009” (Guvernul Republicii Moldova 2007a), precum şi de alte strategii şi planuri de acţiuni sectoriale: Politica Naţională de Sănătate(Guvernul Republicii Moldova 2007e), Strategia Naţională de Pre-venire şi Combatere a Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului şi Planul de acţiuni pentru 2007 pentru implementarea Strategiei Naţionale de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului (Guvernul Republicii Moldova 2007c).

Urmare a controlului limitat exercitat de Guvernul Republicii Moldova asupra teritoriului de pe malul stîng al rîului Nistru, politica naţională şi cadrul juridic prezentate mai jos se aplică numai pe teritoriul de pe malul drept al rîului Nistru2.

Cadrul politic în domeniul drogurilor

Planul de acţiuni Uniunea Europeană – Moldova

Implementarea Planului de acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova, care stabileşte în prioritatea 53 că Republica Moldova trebuie să consolideze lupta cu traficul de droguri, inclusiv traficul cu substanţe chimice şi precursori, precum şi cu consumul de droguri, în special prin prevenire şi reabilitare, în confor-mitate cu articolul 76 al Acordului de parteneriat şi cooperare, a continuat în 2008. În acest sens, Republica Moldova urmează:

2 Din cauza conflictului îngheţat de pe rîul Nistru (1991-1992), teritoriul Republicii Moldova este de facto divizat în teritoriul de pe malul drept şi de pe malul stîng (Transnistria) al rîului Nistru. Teritoriul de pe malul drept al rîului Nistru este controlat de autorităţile de la Chişinău, iar cel de pe malul stîng este controlat de „autorităţile” autoproclamate, nerecunoscute internaţional, de la Tiraspol – cel mai mare oraş din regiune.

Raport anual

10

să continue implementarea Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite din 1988 privind traficul ilicit de substanţe narcotice şi psihotrope;

să elaboreze strategia naţională antidrog;

să elaboreze şi să pună în aplicare programe de prevenire a consumului de droguri şi de tratament al persoanelor dependente de droguri” (Commission of the European Communities 2008; European Uni-on 2005).

Realizarea corespunzătoare a acestor obiective este de o importanţă majoră pentru Republica Moldova în contextul aspiraţiilor sale de integrare europeană. Cu toate acestea, conform raportului de progres al Comisi-ei Europene pentru Republica Moldova în cadrul politicii europene de vecinătate, „Moldova nu a realizat sau a realizat un progres limitat în implementarea efectivă a unui număr de reforme care reprezintă priorităţi-cheie în conformitate cu Planul de acţiuni în cadrul politicii europene de vecinătate” (Commission of the European Communities 2009). Aceasta include, de asemenea, implementarea efectivă a strategiilor naţionale în do-meniu precum ar fi lupta împotriva drogurilor. După cum a fost menţionat în raportul precedent (din aprilie 2008), implementarea activităţilor antidrog „este limitată de lipsa de resurse umane calificate, resurse finan-ciare şi echipament. Unitatea antidrog din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu dispune de date adecvate privind consumul de droguri, deşi un succes notabil a fost realizat în 2008 în ce priveşte confiscările. Traficul de droguri rămîne un subiect de îngrijorare majoră, care necesită o intensificare a cooperării dintre organele de drept atît la nivel naţional, cît şi regional. Acţiunile de prevenire şi de reducere a riscurilor destinate per-soanelor dependente de droguri rămîn a fi dezvoltate în contextul implementării unei abordări integrate faţă de reducerea cererii şi ofertei de droguri” (Commission of the European Communities 2008).

Proiectul Strategiei Naţionale Antidrog pentru anii 2010-2017

Dezvoltarea unei strategii naţionale în domeniul drogurilor reprezinta un angajament explicit prevăzut de Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova. Anul 2008 a fost marcat de iniţierea dezvol-tării unei strategii naţionale antidrog în conformitate cu standardele europene şi bunele practici. Acest exerciţiu a fost iniţiat cu asistenţa Programului BUMAD şi a implicat experţi din diferite ministere, agenţii şi reprezentanţi ai societăţii civile, care activează în acest domeniu. Experienţa Republicii Cehe a fost utilizată în acest proces, fiind considerată una de succes. Ministerul Afacerilor Interne a preluat apoi rolul principal în acest proces, asumîndu-şi responsabilitatea pentru promovarea şi discutarea proiectului de strategie cu alte ministere şi agenţii.

Proiectul Strategiei Naţionale Antidrog a fost elaborat luîndu-se în considerare cerinţele principale pe care trebuie să le satisfacă statele candidate ca o precondiţie pentru aderarea la Uniunea Europeană. Acestea sunt după cum urmează:

“Strategia Naţională Antidrog cu Planul de acţiuni asigură o abordare complexă, interdisciplinară şi echilibrată faţă de problema drogurilor;

mecanisme funcţionale de coordonare a activităţilor interdisciplinare ale politicii antidrog;

Observator Naţional pentru Droguri instituţionalizat şi funcţional”.

Proiectul strategiei prevede că „este necesară o abordare complexă, multidisciplinară şi echilibrată a pro-blemelor ce ţin de consumul de droguri. Aceasta va fi o abordare bazată pe o cooperare largă complexă, interdepartamentală, interdisciplinară şi intersectorială la toate nivelele, fundamentată pe o implemen-tare complexă, bazată pe date şi balansată a trei componente de bază ale politicii moderne în domeniul drogurilor: reducerea ofertei de droguri, reducerea cererii de droguri şi reducerea riscurilor. Aceste com-ponente nu se substituie reciproc; ele se completează reciproc” (Anon 2009).

În acest sens, politica Republicii Moldova în domeniul drogurilor se va constitui pe patru piloni de bază: (1) prevenirea primară, (2) tratament şi reabilitare, (3) reducerea riscurilor şi (4) reducerea ofertei de droguri. Aceşti piloni pot fi aplicaţi eficient doar într-un mediu organizaţional şi instituţional operaţional, bazat pe


11

angajamentele, experienţele şi cooperarea naţională şi internaţională, dovezi ştiinţifice, informaţii şi eva-luare a acţiunilor întreprinse, astfel încît să fie finanţate doar măsurile şi activităţile eficiente

În contextul aplicării echilibrate ale celor trei componente de bază – reducerea ofertei de droguri, reduce-rea cererii de droguri şi reducerea riscurilor –, Strategia Naţională Antidrog va avea două obiective princi-pale: (1) de a reduce traficul de droguri spre şi prin Republica Moldova, precum şi oferta şi disponibilitatea tuturor tipurilor de droguri în conformitate cu legislaţia existentă şi (2) de a reduce consumul tuturor tipurilor de droguri şi riscurile asociate care pot afecta dezvoltarea sănătoasă a individului şi a societăţii în ansamblu.

Se aştepta că proiectul Strategiei Naţionale Antidrog va fi examinat şi aprobat de către Guvernul Republicii Moldova în 2009. Însă, din cauza instabilităţii politice care a afectat Republica Moldova după alegerile din aprilie 2009, este probabil că aprobarea Strategiei Naţionale Antidrog va fi amînată.

Planul de acţiuni de combatere a narcomaniei şi a narcobusinessului în anii 2007-2009

Implementarea „Planului de acţiuni privind combaterea narcomaniei şi a narcobusinessului pentru anii 2007-2009” (Guvernul Republicii Moldova 2007a) a continuat în 2008. Acest Plan de acţiuni este considerat de către autorităţile naţionale drept o strategie naţională în domeniul dat. Planul de acţiuni pentru anii 2007-2009 se concentrează pe perfecţionarea cadrului legislativ, activităţi educaţionale de profilaxie a consumului de substanţe narcotice, psihotrope şi precursori, activităţi de contracarare a consumului de substanţe narcotice, psihotrope şi precursori, precum şi pe activităţi de formare şi informare a personalului de specialitate.

Cu toate acestea, Hotărîrea nu prevede careva obiective măsurabile şi indicatori de performanţă ce ar permite evaluarea implementării activităţilor prevăzute de Planul de acţiuni sau a impactului produs. În plus, lipsa acoperirii financiare adecvate pentru activităţile prevăzute influenţează negativ implementarea acestora.

Conform procedurii stabilite, rapoartele cu privire la implementarea măsurilor sunt transmise de două ori pe an şi sunt supuse discuţiilor la şedinţele Guvernului şi la întrunirile Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului. Totuşi, rapoartele pentru anul 2008 nu au fost facute publice şi nu poate fi evaluat progresul implementării.

Cadrul instituţional

Anul 2008 nu a adus schimbări în structura cadrului naţional instituţional. Comisia Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului şi Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor au rămas responsabile de reprezentarea intereselor Republicii Moldova în interiorul ţării şi în afară în dome-niul combaterii abuzului şi traficului ilicit de droguri.

Componenţa Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului a fost subiectul cîtorva modificări în 2008. Cîteva autorităţi noi sunt reprezentate în cadrul Comisiei (Ministe-rul Educaţiei şi Tineretului, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, Serviciul Grăniceri), altele au substituit reprezentanţii acestora. Continuă să lipsească din lista membrilor Comisiei reprezentantul societăţii civile.

Raport anual

12

Tabelul 2. Componenţa nominală a Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului (2000 –2008)

2000 2006 martie 2008 noiembrie 2008

Viceprim-ministru, preşedinte-le Comisiei

Viceministru al Afacerilor Interne, vicepreşedinte al Comisiei

Şeful Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor, vicepreşedinte al Comisiei

Consultant principal în Can-celaria de Stat, secretarul Comisiei

Prim-viceministru al Sănătăţii

Prim-viceministru al Afacerilor Externe

Viceministru al Muncii, Protec-ţiei Sociale şi Familiei

Prim-viceministru al Justiţiei

Medic psihiatru-narcolog, doctor în ştiinţe medicale

Viceministru al Educaţiei şi Ştiinţei

Vicedirector al Departamentu-lui Control Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor

Şeful Direcţiei de combatere a traficului ilicit de droguri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

Şeful Direcţiei de combatere a contrabandei a Departamen-tului Controlul Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor

Consultant principal în cadrul Aparatului Preşedintelui Repu-blicii Moldova

Ministrul Educaţiei, Tine-retului şi Sportului, preşe-dintele Comisiei

Viceministru al Afacerilor Interne, vicepreşedinte al Comisiei

Consultant principal în domeniul probleme speci-ale, Aparatul Guvernului, secretar al Comisiei

Viceministru al Sănătăţii şi Protecţiei Sociale

Viceministru al Justiţiei

Viceministru al Adminis-traţiei Publice Locale

Prim-vicedirector general al Serviciului Vamal

Director al Agenţiei Medi-camentului

Specialist principal narco-log al Ministerului Sănătă-ţii şi Protecţiei Sociale

Şef Direcţie Antidrog, Mi-nisterul Afacerilor Interne,

Şef adjunct al Direcţiei principale, Serviciul de In-formaţii şi Securitate

Şef direcţie, Procuratura Generală

Şef al Policlinicii Instituţia Medico-Sanitară Publică Dispensarul Republican de Narcologie al Ministeru-lui Sănătăţii şi Protecţiei Sociale

Viceprim-ministru, pre-şedintele Comisiei

Viceministru al Afaceri-lor Interne, vicepreşe-dinte al Comisiei

Consultant principal în domeniul probleme speciale, Aparatul Gu-vernului, secretar al Comisiei

Viceministru al Sănătăţii


Viceministru al Adminis-traţiei Publice Locale

Prim-vicedirector gene-ral al Serviciului Vamal

Director al Agenţiei Me-dicamentului

Specialist principal narcolog al Ministerului Sănătăţii

Şef Direcţie Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne

Şef adjunct al Direcţiei principale, Serviciul de Informaţii şi Securitate

Şef direcţie, Procuratura Generală

Şef al Policlinicii Institu-ţia Medico-Sanitară Pu-blică Dispensarul Repu-blican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii

Viceprim-ministru, preşedintele Comisiei

Viceministru al Afacerilor Inter-ne, vicepreşedinte al Comisiei

Şef de secţie din cadrul Direcţiei Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, secretar al Comisiei

Viceministru al Sănătăţii


Viceministru al Administraţiei Publice Locale

Viceministru al Educaţiei şi Ti-neretului

Viceministru al Protecţiei Socia-le, Familiei şi Copilului

Director al Direcţiei Generale, Serviciul Grăniceri

Şef interimar al Direcţiei Fraude Vamale, Serviciul Vamal

Şef al Departamentului Inspecţie Farmaceutică, Agenţia Medicamentului

Medic-şef al Instituţiei medico-sanitare publice Dispensa-rul Republican de Narcologie, specialist principal în narcologie, Ministerul Sănătăţii

Şef Direcţie Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne,

Şef de direcţie, Serviciul de In-formaţii şi Securitate,

Şef de direcţie, Procuratura Generală

Şef al Policlinicii Instituţia Medi-co-Sanitară Publică Dispensarul Republican de Narcologie

În pofida dezvoltărilor menţionate mai sus, Comisia continuă să rămînă un organ formal, fără putere de decizie. Competenţele largi ale Comisiei au mai mult un caracter declarativ. Comisia nu dispune de repre-zentanţi (coordonatori) locali. Deciziile sale nepublicate nu sunt obligatorii pentru autorităţi şi au doar un caracter de recomandare. Situaţia dată este incompatibilă cu mandatul pe care îl are Comisia.

Pe parcursul anului 2008 Comisia a avut două şedinţe. În cadrul acestor şedinţe a fost discutat gradul de im-plementare a planului “Măsuri de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului pentru anii 2007-2009”.

Competenţa Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor a fost subiectul amendamentelor în 2008, în conformitate cu care Comitetul va fi împuternicit să exercite controlul asupra circulaţiei licite a substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor, inclusiv controlul utilizării spaţiilor unde au loc activităţi cu aceste substanţe, şi să estimeze şi să prezinte anual necesităţile legale ale Republicii Moldo-va în substanţe narcotice şi psihotrope şi de precursori către Comitetul Internaţional de Control asupra Drogurilor. Comitetul va elibera, de asemenea, autorizaţiile de utilizare a imobilelor destinate păstrării şi comercializării substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor de către depozitele farmaceutice.


13

Cadrul legal

Codul Contravenţional

Procesul îndelungat de elaborare a noului cod care va reglementa contravenţiile administrative s-a finalizat cu adoptarea la 24 octombrie 2008 a Codului Contravenţional (Parlamentul Republicii Moldova 2008a).

Inovaţiile codului sunt introducerea răspunderii persoanei juridice şi aplicarea muncii neremunerate în folosul comunităţii în calitate de sancţiune pentru unele contravenţii administrative legate de droguri (a se vedea mai jos). În acelaşi timp, noul cod exclude aplicarea arestului administrativ pentru consumul personal de droguri.

Noul Cod Contravenţional include contravenţiile legate de droguri în Capitolul VII, „Contravenţii ce aten-tează la sănătatea populaţiei, sănătatea persoanei, la starea sanitaro-epidemiologică”. În conformitate cu această lege (art. 85), consumul personal este considerat contravenţie administrativă, şi nu infracţiune. Astfel, procurarea sau păstrarea ilegală, fără scop de înstrăinare, de substanţe narcotice sau de alte sub-stanţe psihotrope în cantităţi mici, precum şi consumarea lor fără prescripţia medicului se sancţionează cu amendă de la 3 la 10 unităţi convenţionale3 sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 40 de ore.

În acelaşi timp, persoana care predă benevol substanţele narcotice ori alte substanţe psihotrope deţinute ilegal sau care se adresează ori care doreşte să se adreseze benevol la o instituţie medicală pentru a i se acorda asistenţa necesară în legătură cu consumul ilegal al substanţelor narcotice şi/sau a altor substanţe psihotrope este exonerată de răspundere pentru acţiunile prevăzute de acest articol.

Alte acţiuni/inacţiuni sancţionate de Codul Contravenţional sunt:

neadoptarea de măsuri, prevăzute de legislaţie, pentru asigurarea regimului stabilit de protecţie a se-mănăturilor de mac somnifer, de cînepă, de arbust coca şi de alte plante, a locurilor de păstrare şi de prelucrare a recoltei acestor culturi, neadoptarea de măsuri pentru distrugerea resturilor rămase după recoltare şi a deşeurilor de producţie care conţin substanţe narcotice sau alte substanţe psihotrope. Această contravenţie administrativă se sancţionează cu amendă de la 70 la 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere şi cu amendă de la 200 la 300 unităţi convenţionale aplica-tă persoanei juridice;

cultivarea ilegală a plantelor care conţin substanţe narcotice sau alte substanţe psihotrope, chiar şi în cantităţi mici şi fără scop de înstrăinare. Această contravenţie administrativă se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 300 la 400 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu/sau fără privarea, în toate cazurile, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

Codul Penal

Codul Penal a fost în 2008 subiectul unui proces major de modificare (legea de modificare are 221 de punc-te). Scopurile principale ale modificărilor au fost umanizarea pedepselor penale, promovarea pedepselor alternative privaţiunii de libertate, ajustarea legii penale naţionale la expertiza Consiliului Europei şi la alte expertize independente, precum şi eliminarea neconcordanţelor dintre diferite articole ale Codului Penal. Principalele caracteristici ale procesului de modificare sunt reducerea nivelului minim şi maxim ale pedep-selor (în special pedeapsa cu închisoarea) şi revizuirea în general a tuturor pedepselor prevăzute de lege pentru infracţiuni, excluderea conceptului de infracţiune săvîrşită repetat, aranjarea logică a conţinutului Codului Penal (Parlamentul Republicii Moldova 2009a).

Drept rezultat al procesului menţionat mai sus, pedepsele pentru infracţiunile legate de droguri au fost reduse, fiind promovată şi majorată, după caz, aplicarea pedepselor alternative închisorii, precum ar fi munca neremunerată în folosul comunităţii.

3 O unitate convenţională este egală cu 20 MDL sau € 1.3 (rata medie de schimb în 2008 a fost € 1 = MDL 15.2916), http://bnm.md/md/medium_exchange_rates.

Raport anual

14

Modificările la Legea nr. 382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor

Legea nr. 382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precurso-rilor (Parlamentul Republicii Moldova 1999) este principalul act legislativ care promovează politica statului în domeniul drogurilor. Astfel, legea stabileşte cadrul instituţional prin instituirea Comisiei Interdeparta-mentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului şi a Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor şi stabileşte competenţele acestora, reglementează circulaţia (import, export, tranzit, utilizare, depozitare, distrugere etc.) substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor, precum şi reglementea-ză autorizarea circulaţiei acestor substanţe. Totuşi, această lege nu corespunde în întregime standardelor internaţionale. Pentru a îmbunătăţi cadrul juridic naţional şi a redresa neajunsurile depistate, în noiembrie 2008 au fost adoptate modificările la Legea cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor.

Conform modificărilor propuse, preparatul care conţine una din substanţele prevăzute în Anexa III la Con-venţia unică asupra stupefiantelor din 1961 (United Nations 1961) sau în Anexa IV la Convenţia asupra sub-stanţelor psihotrope din 1971 (United Nations 1971), care nu prezintă risc de abuz şi nu poate fi căpătată într-o cantitate ce, potrivit legislaţiei naţionale, ar duce la consum ilegal – poate fi exceptat de la anumite forme de control (modificările nu prevăd în mod expres de la care anume forme de control pot fi exceptate aceste preparate; este probabil că aceasta se va decide în fiecare caz aparte).

Estimările de substanţe narcotice, psihotrope şi de precursori pentru anul viitor vor fi colectate de Comite-tul Permanent de Control asupra Drogurilor pînă la 1 februarie al anului curent. După exercitarea tuturor verificărilor şi calculelor necesare, Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor va transmite estimă-rile pentru aprobare către Comitetul Internaţional de Control asupra Drogurilor.

Modificările prevăd că, în decursul perioadei de tranzit al substanţelor narcotice, psihotrope şi al pre-cursorilor pe teritoriul Republicii Moldova, schimbarea rutei şi naturii încărcăturii poate fi făcută numai cu permisiunea Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor. Devierea tranzitului încărcăturii de substanţe narcotice, psihotrope şi de precursori va duce la considerarea încărcăturii drept export din Re-publica Moldova şi la supunerea acesteia cerinţelor de export.

În acelaşi timp, modificările introduc în calitate de măsură suplimentară de control marcarea specială a ambalajelor preparatelor care conţin substanţe narcotice. Astfel, ambalajul intern sau extern care conţine un drog va avea clar marcat o bandă roşie dublă, care nu va fi prezentă pe partea exterioară a ambalajului cutiei.

Modificările, de asemenea, prevăd că vînzarea de substanţe narcotice şi psihotrope poate fi exercitată numai de persoane juridice licenţiate. În acest sens, modificările la lege clarifică procedura de licenţiere (eliberarea, suspendarea, retragerea licenţei) a operaţiunilor cu substanţe supuse controlului. Autoritatea de stat competentă de a elibera licenţe pentru acest gen de activitate este Camera de Licenţiere.

Modificările la Legea nr. 713 din 6 decembrie 2001 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope

Prin intermediul Legii nr. 713 din 6 decembrie 2001 „Privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope” (Parlamentul Republicii Moldova 2002b), Parlamentul Republicii Moldova a stabilit politica statului în domeniul controlului şi prevenirii abu-zului de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope, reducerea şi eliminarea acestui consum, educarea populaţiei în spiritul abstinenţei şi a unui mod sănătos de viaţă, precum şi eliminarea consecinţelor dependenţei fizice şi/sau psihologice faţă de acestea.

Pentru a îmbunătăţi cadrul legal de prevenire, Parlamentul a adoptat în decembrie 2008 modificările la această lege (Parlamentul Republicii Moldova 2009b). Amendamentele îmbunătăţesc terminologia utili-zată de lege pentru a evita lacunele şi a elimina interpretările eronate. Legea prevede că şcolile de şoferie vor fi obligate să prevadă în programele lor de studii un curs de 8 ore academice pentru educare antial-cool şi antidrog în grupuri de maximum 15 persoane. Consumul de droguri fără prescripţie medicală se


15

va determina în baza rezultatelor examinărilor medicale şi examinarea lichidelor biologice. Alte modificări se referă la procedura de acordare a serviciilor medicale (specialiştii responsabili, regulile ce urmează a fi respectate, procedura de contestare, soluţionarea litigiilor etc.) şi asistenţa medicală narcologică (tipurile de asistenţă medicală narcologică, specialiştii responsabili, cazurile în care aceasta survine, încetarea asis-tenţei etc.).

Lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora

Lista (Guvernul Republicii Moldova 2007d) este utilizată de către organele de drept în procesul de califica-re a unei acţiunii/inacţiuni legate de droguri drept infracţiune sau contravenţie administrativă în funcţie de cantitatea identificată de substanţe supuse controlului. Această listă defineşte cantităţile mici, mari şi deosebit de mari pentru fiecare substanţă narcotică, substanţă psihotropă sau plante ce conţin astfel de substanţe. Acţiunile/inacţiunile ilegale cu cantităţi mici de substanţe narcotice, substanţe prishotrope sau plante care conţin astfel de substanţe sunt pasibile de sancţiuni în conformitate cu Codul Contravenţional. Aceleaşi acţiuni/inacţiuni cu cantităţi mari şi deosebit de mari sunt pasibile de pedepse în conformitate cu Codul Penal. Cantitatea mică de substanţe narcotice, substanţe psihotrope sau plante care conţin astfel de substanţe este cantitatea mai mică decît cantitatea mare definită în Listă. Cantitatea deosebit de mare de substanţe narcotice, substanţe prishotrope sau plante care conţin astfel de substanţe este cantitatea mai mare decît cantitatea mare definită în Listă.

Lista derivă din Tabelele şi listele substanţelor narcotice şi psihotrope şi ale precursorilor supuse contro-lului conform convenţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite în materie de droguri, aprobate de Guvern (Guver-nul Republicii Moldova 2004).

În 2008, Ministerul Afacerilor Interne a elaborat modificări la ambele liste menţionate mai sus, care au fost aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 43 din 26 ianuarie 2009 (Guvernul Republicii Moldova 2009). Elementele principale ale modificărilor sunt:

excluderea din Lista substanţelor supuse controlului a cîtorva poziţii, precum ar fi extract de cannabis, mac somniferum, opium produs semifabricat, codterpin, teofedrină, aminazin, haloperidol, halotan şi preparate care conţin efedrină şi pseudoefedrină (ultima poziţie a fost divizată şi inserată drept comple-tare la fiecare din substanţele supuse controlului separat, şi anume efedrină şi pseudoefedrină). În ceea ce priveşte macul somniferum, scopul modificării este de a include sub control orice specie de mac, în cazul în care conţine unul sau mai mulţi alcaloizi narcoactivi de opiu;

includerea în Lista substanţelor supuse controlului a noi poziţii, precum aprofen, fenazepam, fosfor roşu;

inserarea explicaţiilor sau definiţiilor pentru cîteva poziţii din Lista substanţelor supuse controlului. De exemplu, în conformitate cu modificările, poziţia „marihuană” se completează cu cuvintele „(amestec compus din părţile terminale ale plantei de cînepă (canabis) cu flori, frunze şi fără tulpina centrală, usca-te sau umede, mărunţite sau întregi, ale diferitelor specii de cînepă care conţine tetrahidrocanabinol)”; poziţia „metamfetamin” se completează cu cuvintele „(substanţă preparată artizanal din efedrină, pse-udoefedrină sau din preparate care conţin efedrină sau pseudoefedrină)”;

substituirea conţinutului unor poziţii cu un alt conţinut. De exemplu, „pai de mac somniferum” se sub-stituie cu „pai de mac (toate părţile diferitelor specii de mac, mărunţite sau întregi, uscate sau umede, cu excepţia seminţelor coapte, colectate prin diverse metode şi care conţin alcaloizi narcoactivi de opiu sau unul din ei)”; 11 poziţii din Listă, care enumeră preparate şi substanţe care conţin codeină se sub-stituie cu o formulă generală „Preparate medicamentoase a căror componenţă include nu mai puţin de 0,015 g codeină”;

noua redacţie a Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora. Sunt luate în considerare modificările la Lista substanţelor supuse controlului, precum şi sunt modificate cantităţile, fiind lărgite limitele minime şi maxime (Tabelul 3).

Raport anual

16

Tabelul 3. Tabel comparativ, cantităţile de droguri mari stipulate în tabelele şi listele substanţelor narcotice şi psihotrope şi ale

precursorilor supuse controlului, anul 2004 şi 2009, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru)

Poziţia Cantităţile mari 2004 Cantităţile mari 2009

Heroină 0,01-1 g 0,01-2,5 g

Opium (opiu brut) 0,1-1 g 0,1-25 g

Cocaină 0,15-1,5 g 0,15-5 g

LSD 0,0003-0,003 2-10 timbre (doze)

Plante de mac 51-150 plante 151-500 plante

Plante de cînepă 3-30 plante 6-50 plante

Cadrul normativ ce ţine de droguri a fost consolidat de alte acte normative relevante domeniului, care au fost aprobate şi/sau pulicate oficial în 2008:

Hotărîrea Guvernului nr. 101 din 5 februarie 2008 cu privire la instituirea Registrului de stat al formu-larelor medicale de strictă evidenţă – prevede în calitate de formular cu cel mai înalt grad de protecţie Reţeta nr. 2 pentru prescrierea şi livrarea substanţelor narcotice (stupefiantelor) şi psihotrope. Terme-nul de păstrare a reţetei este de un an (Guvernul Republicii Moldova 2008)

Regulamentul de efectuare a verificărilor specifice ale trenurilor la frontieră în vederea contracarării traficului ilicit de stupefiante, adoptat prin Ordinul Ministerului Transportului şi Gospodăriei Drumuri-lor nr. 219 din 21 noiembrie 2007 (Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor 2008).

Serviciul de probaţiune

Serviciul de probaţiune are un rol important în reintegrarea socială a foştilor deţinuţi care se confruntă cu problemele complexe ale consumului de droguri. Legea cu privire la probaţiune a fost adoptată de Parlament la 14 februarie 2008 (Parlamentul Republicii Moldova 2008b) şi a intrat în vigoare la 13 septem-brie 2008. În conformitate cu Legea, probaţiunea înseamnă evaluare psihosocială, control al persoanelor aflate în conflict cu legea penală şi resocializarea lor, adaptarea persoanelor eliberate din locurile de de-tenţie, pentru preîntîmpinarea săvîrşirii de noi infracţiuni. Sistemul probaţiunii este divizat în probaţiune presentenţială, probaţiune sentenţială în comunitate, probaţiune penitenciară, probaţiune postpenitenci-ară. Legea cu privire la probaţiune reprezintă cadrul legal general al activităţii de probaţiune. Legea preve-de dezvoltarea programelor individuale şi de grup în funcţie de grupul de beneficiari, inclusiv, deşi fără a fi specificat expres, programe specializate care vor avea de a face cu persoanele consumatoare de droguri în conflict cu legea penală.

Cooperarea internaţională

În perioada de raportare cooperarea internaţională a fost dezvoltată în principal la nivelul Comunităţii Statelor Independente (C.S.I.). Astfel, pe 11 decembrie 2008 Parlamentul a ratificat Hotărîrea Consiliului şefilor de state al Comunităţii Statelor Independente (C.S.I.) privind crearea în cadrul Biroului de coordona-re pentru combaterea criminalităţii organizate şi a altor infracţiuni periculoase pe teritoriul statelor mem-bre ale Comunităţii Statelor Independente (în continuare C.S.I.) a unităţii structurale pentru coordonarea luptei cu traficul ilicit de droguri şi precursori şi a grupului operativ regional din regiunea central-asiatică, semnată la Astana la 16 septembrie 2004.

Pînă la moment, nu au fost semnate acorduri de cooperare în acest domeniu cu România, stat membru al Uniunii Europene, cu care Republica Moldova are frontieră comună.


17

Guvernul Republicii Moldova a negociat cu Guvernul Statelor Unite ale Americii şi a semnat Amenda-mentul VII şi VIII la Scrisoarea de acord privind controlul drogurilor şi aplicarea legilor din 28 august 2001 între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii. În conformitate cu Scrisoarea de acord, Guvernul Statelor Unite ale Americii oferă asistenţă tehnică şi materială organelor de drept din Republica Moldova pentru a ajuta la îmbunătăţirea performanţelor lor profesionale, a actualiza baza ma-terială şi a consolida capacităţile acestora de investigare şi urmărire penală a infracţiunilor grave, inclusiv a traficului de droguri. Amendamentele prezente prevăd că Guvernul Republicii Moldova va primi asistenţă pentru organele de drept în mărime de 1,5 milioane de dolari.

Implementarea legislaţiei

În 2008, din dosarele de anchetă penală pornite de Ministerul Afacerilor Interne pentru trafic de droguri, 73,4% au fost prezentate instanţelor de judecată (Figura 2) (Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Mol-dova 2009). Datele disponibile despre implementarea legislaţiei se limitează doar la ponderea dosarelor de anchetă penală pentru trafic de droguri trimise instanţelor de judecată pe malul drept al rîului Nistru.

Figura 2. Ponderea dosarelor de anchetă penală pentru trafic de droguri trimise în instanţele de judecată, Republica Moldova

(malul drept al rîului Nistru), 1995-2008

1995

100%

95,6%92,1% 93,5% 96,2% 97,1% 95,5%

92,4% 88,3%95,6%

80,6% 80,9%

82,8%

73,4%

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Sursa: (Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova 2009)

Variaţiile valorii indicatorului nu pot fi explicate în detaliu din cauza lipsei informaţiei adiţionale de context. Aceste variaţii ar fi putut fi provocate de modificările legislative care au avut loc în perioada 2006-2008. În ultimii trei ani Ministerul Afacerilor Interne şi-a prioritizat activitatea, orientîndu-se mai mult spre comba-terea distribuţiei de droguri, spre descoperirea reţelelor de trafic de droguri şi producătorilor de droguri, decît spre reţinerea/persecutarea utilizatorilor de droguri. Aceste prioritizări au dus probabil la creşterea duratei de investigare a dosarului de anchetă penală ca urmare a complexităţii cazurilor înregistrate. Pen-tru detalii despre modificările cadrului legal, vezi capitolul Tratament. Mecanismul de feedback al infor-maţiei despre sentinţa pronunţată de judecată pentru fiecare dosar de anchetă penală este deficientă în aspect de operativitate şi procesare computerizată, ceea ce nu permite o analiză minuţioasă a implemen-tării legislaţiei. Lipsa unui sistem informaţional performant îşi pune amprenta asupra datelor prezentate pentru analiză Observatorului Naţional pentru Droguri.

Raport anual

18

Atitudinile şi dezbaterile publice

În 2008, în Republica Moldova, pentru prima dată a fost efectuat un studiu în populaţia generală care avea ca scop măsurarea consumului de substanţe psihotrope şi atitudinilor în baza unui eşantion reprezentativ pentru populaţia de 15-64 ani de pe malul drept al rîului Nistru. Eşantionul studiului este constituit din 3816 respondenţi.

În cadrul acestui studiu, persoanele din grupul ţintă au fost întrebate care le sunt atitudinile faţă de con-sumatorii de droguri, consumul de droguri şi legalizarea consumului anumitor tipuri de droguri. Circa ju-mătate din respondenţi (43,4%) consideră un utilizator de droguri fiind mai mult un pacient, iar o cincime din eşantion (21,7%) consideră un utilizator de droguri fiind mai mult un infractor. Din eşantion, 92,6% au dezaprobat4 eventuala legalizare a consumului de canabis şi 94,2% - a consumului de heroină şi opiacee produse local. Cu cît mai mare este vîrsta respondenţilor, cu atît ponderea celor care dezaprobă legalizarea consumului de droguri este mai mare. Astfel, ponderea celor care au răspuns „categoric dezaprob” creşte odată cu vîrsta respondenţilor, iar a celor care au răspuns „mai mult dezaprob” se reduce cu vîrsta. Ma-joritatea persoanelor intervievate au dezaprobat consumul frecvent de drogurl legale (alcool şi tutun) şi consumul de droguri ilegale (Figura 3).

Figura 3. Procentul respondenţilor care dezaprobă consumul de droguri legale şi ilegale, 15-64 ani, Republica Moldova (malul

drept al rîului Nistru), 2008

100,0%

Consumul a 1-2pahare standartde cîteva ori pe

săptămînă

Fumatul a 10ţigări pe zi

Fumatul ocazionalde

marijuană/haşiş

A încerca 1-2 oriectasy

A încerca 1-2 oriheroină/

alte opiacee

80,0%

55,3%

84,2%

95,0% 94,5% 96,5%

60,0%

40,0%

20,0%

0,0%

Sursa: (Scutelniciuc O. et al. 2009c)

Monitorizarea ştirilor de pe web site-ul agenţiei independente de ştiri BASA-press nu a depistat diferenţe semnificative între numărul de noutăţi care conţineau cuvîntul „droguri” sau „narcotice” în 2003 (39 nou-tăţi), în 2004 (40 noutăţi), în 2005 (44 noutăţi), în 2006 (50 noutăţi), în 2007 (51 noutăţi) şi în 2008 (64 no-utăţi). Deşi numărul lor este mic, totuşi se atestă o tendinţă de creştere în ultimii 4 ani. Analiza conţinutului a relevat că marea majoritate tratau subiectul drogurilor în mod direct, de exemplu descoperirea unor cazuri de trafic de droguri în sectorul civil şi penitenciar, sau indirect – ca parte integrată a unui subiect mai extins, cum ar fi prezentarea întrunirilor regionale de cooperare în domeniul combaterii crimei organi-zate ori a suportului extern care includea şi subiectul traficului de droguri. În 2008 au fost plasate 4 ştiri la subiectul consumului de droguri în rîndul şoferilor de taxi şi necesitatea de intervenţii pentru prevenirea acestei practici (BASA-Press 2009)

În 2008 subiectul drogurilor nu poate fi considerat un subiect discutat pe larg de opinia publică, mass-me-dia şi politicienii din Republica Moldova.4 În categoria răspunsurilor de dezaprobare au fost incluse răspunsurile „dezaprob” şi „mai mult dezaprob”.


19

Alocările bugetare şi finanţarea

Nu este posibilă o măsurare/estimare a cheltuielilor din bugetul naţional destinate prevenirii consumului de droguri şi altor măsuri de combatere a traficului ilicit de droguri în 2008. Bugetul executat este prezen-tat sub formă de linie de buget consolidat. În Legea bugetului pentru anul 2008 nu au fost identificate linii separate de buget care să prevadă cheltuieli destinate nemijlocit domeniului de interes al acestui raport. Pentru anul 2008, la fel ca şi pentru anii precedenţi, autorităţile naţionale legislative sau executive nu au prevăzut un buget pentru implementarea Măsurilor de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului pentru anii 2007-2009. Activităţile implementate au beneficiat de finanţare şi din alte surse decît bugetele anuale ale autorităţilor publice centrale şi locale, responsabile de implementarea lor.

Dezintoxicarea asistată medical în cazul intoxicaţiilor acute şi cronice cu substanţe este suportată de buge-tul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină în cazul persoanelor asigurate (angajaţi în cîmpul muncii, studenţi, elevi, pensionari, invalizi, poliţă procurată), cu condiţia divulgării identităţii (prezentarea poliţei de asigurare medicală obligatorie). În cazul nedivulgării identităţii (tratament anonim) sau al persoanelor neasigurate (tratament anonim sau cu divulgarea identităţii), inclusiv fără asigurare medicală facultativă, asistenţa medicală este oferită contra plată. Din cauza lipsei sistemului Diagnosis Related Group (DRG), nu este posibilă dezagregarea pentru calcularea totalului cheltuielilor Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină pentru contractarea serviciilor de dezintoxicare. Sunt disponibile doar disbursările per fiecare instituţie medicală.

Datele despre cheltuielile în domeniul de interes al acestui raport pentru anul 2008 sunt accesibile pen-tru proiectele finanţate din surse internaţionale. Dintre acestea fac parte programul Belarus, Ucraina, Moldova împotriva drogurilor (BUMAD) şi programele/proiectele care finanţează Strategia de Reducere a Riscurilor – Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei (GFATM) şi Fundaţia Soros-Moldova (FSM).

Cheltuielile Programului BUMAD în 2008 au constituit $ 277 525 sau € 188 557,5, dintre care aproximativ 35,1% au fost cheltuite pentru suportul Observatorului Naţional pentru Droguri şi studiile populaţionale (BUMAD Programme 2009).

În 2008, pentru implementarea Strategiei de Reducere a Riscurilor în grupul utilizatorilor de droguri injec-tabile au fost alocate $ 277 066 sau € 188 246 din granturile oferite de Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei (GFATM) şi Fundaţia Soros-Moldova (FSM), toate operate de Programul de Reducere a Riscurilor al Fundaţiei Soros-Moldova. În comparaţie cu 2007, în 2008 s-a înregistrat o creştere cu două treimi a alocaţiilor pentru implementarea Strategiei de Reducere a Riscurilor (în 2007 - $ 148 209 sau € 111 603). Acest fapt se explică prin demararea implementării grantului Fondului Global de Combate-re a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (GFATM), runda a şasea (2008-2012)(Soros Foundation - Moldova 2009). Datele financiare prezentate mai sus constituie alocările, şi nu cheltuielile de facto pentru implementarea Strategiei de Reducere a Riscurilor în Republica Moldova. Chiar şi cu această susţinere, se identifică un de-ficit substanţial în bugetul activităţilor Strategiei de Reducere a Riscurilor în contextul puterii de cumpărare reduse a dolarului SUA (valuta grantului).

20

PARTEA II. PREVALENŢA, MODELELE ŞI TENDINŢELE CONSUMULUI DE DROGURI

Principalele evenimente şi tendinţele emergente

Studiile populaţionale de prevalenţă a consumului de droguri

Prevalenţa şi modelele consumului de droguri în populaţia generală sunt măsurate în cadrul studiilor po-pulaţionale pe un eşantion reprezentativ naţional. Studiile măsoară direct prevalenţa consumului de dro-guri sub formă de proporţie, adică respondenţii care declară că au consumat anumite tipuri de droguri ra-portaţi la eşantion. Interviurile se bazează pe autoraportarea consumului de droguri în trecut sau prezent, caracteristicelor demografice, cunoştinţelor şi atitudinilor cu referire la droguri (EMCDDA 2002a).

Consumul de droguri în populaţia generală

În anul 2008, în Republica Moldova, pentru prima dată a fost efectuat un studiu în populaţia generală, care avea ca scop măsurarea prevalenţei consumului de substanţe, cunoştinţelor şi atitudinilor în baza unui eşantion reprezentativ pentru populaţia de 15-64 ani de pe malul drept al rîului Nistru. Acest studiu a fost primul de acest fel în Republica Moldova. Eşantionul final al studiului este constituit din 3816 respondenţi (Tabelul 4).

Tabelul 4. Distribuţia eşantionului studiului în funcţie de sex, tipul localităţii de reşedinţă şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova

(malul drept al rîului Nistru), 2008

Grupul de vîrstă

Urban RuralTotal

Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei

# % # % # % # % # %

15-19 ani 216 5,7 288 7,5 208 5,5 220 5,8 932 24,4

20-24 ani 272 7,1 347 9,1 159 4,2 170 4,5 948 24,8

25-29 ani 151 4,0 158 4,1 102 2,7 94 2,5 505 13,2

30-34 ani 122 3,2 125 3,3 76 2,0 94 2,5 417 10,9

35-49 ani 154 4,0 215 5,6 99 2,6 97 2,5 565 14,8

50-64 ani 124 3,2 144 3,8 86 2,3 95 2,5 449 11,8

Total # 1039 27,2 1277 33,5 730 19,1 770 20,2 3816 -

Sursa: (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009c)

Datele au fost ponderate pentru a apropia structura eşantionului studiului de structura oficială a popu-laţiei pe sexe, grupuri de vîrstă şi tipul localităţii de reşedinţă (Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova 2008).

Deoarece valorile prevalenţei pentru populaţia generală (15-64 ani), cu excepţia canabisului, sunt de obicei joase în multe ţări, din punct de vedere epidemiologic şi al politicilor devine relevantă analiza în grupul ti-nerilor (15-24 ani sau 15-34 ani), în special în rîndurile respondenţilor de sex masculin, unde în principal se concentrează consumul de droguri (EMCDDA 2009). Potrivit rezultatelor studiului, prevalenţa consumului


21

de canabis pe durata ultimului an în rîndul bărbaţilor este de circa 10 ori mai mare decît în rîndul femeilor, cea mai mare diferenţa dintre sexe înregistrîndu-se în grupul de vîrstă de 25-29 ani (Tabelul 5).

Tabelul 5. Prevalenţa consumului de canabis, dezagregare după grupuri de vîrstă şi sex, 15-64 ani, Republica Moldova


Grupul de vîrstă Bărbaţi Femei Total

15–19 ani

Prevalenţa pe durata vieţii, % 5,94 0,92 3,42

Prevalenţa pe durata ultimului an, % 2,26 0,38 1,32

Prevalenţa pe durata ultimei luni, % 1,19 0,00 0,60

20–24 ani




25–29 ani




30–34 ani




35–49 ani




50–64 ani




Total





Cea mai mare valoare a prevalenţei consumului de canabis este înregistrată în grupurile de vîrstă de 20-24 ani şi 25-29 ani (Tabelul 5). Vîrsta mediană la primul consum de canabis este de 18 ani în cazul bărbaţilor şi de 17 ani în cazul femeilor. Cea mai mare valoare a prevalenţei consumului de canabis a fost înregistrată în rîndul respondenţilor din localităţile urbane (Tabelul 6).

Raport anual

22

Tabelul 6. Prevalenţa consumului de canabis în populaţia generală, dezagregare după sex şi mediu de reşedinţă, 15-64 ani,

Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008

Bărbaţi Femei Total

Localităţile urbane




Localităţile rurale




Total





Există diferenţe între sexe în prevalenţa consumului de ecstasy pe durata vieţii (în rîndul bărbaţilor - 1,23%, în rîndul femeilor - 0,32%), precum şi în prevalenţa consumului de ecstasy pe durata ultimului an (bărbaţi - 0.53%, femei - 0,12%). În cazul prevalenţei consumului de ecstasy pe durata ultimei luni, diferenţa dintre sexe nu este semnificativă (la bărbaţi - 0,19% şi la femei - 0,12%). Prevalenţa consumului de ecstasy deza-gregată pe grupuri de vîrstă este prezentată în Tabelul 7.

Tabelul 7. Prevalenţa consumului de ecstasy în populaţia generală pe sex şi grup de vîrstă, 15-64 ani, Republica Moldova



15–19 ani




20–24 ani




25–29 ani




30–34 ani




35–49 ani




50–64 ani




Total






23

Prevalenţa consumului de ecstasy pe durata vieţii este cea mai mare în grupul de vîrstă 20-29 ani. În cazul prevalenţei consumului de ecstasy pe durata ultimului an şi al prevalenţei consumului de ecstasy pe durata ultimei luni, valorile acestora nu diferă semnificativ în grupul de vîrstă de 15-19 ani şi în grupul de vîrsta 20-24 ani (Tabelul 7). Vîrsta mediană a primului consum de ecstasy pentru bărbaţi este de 19 ani şi pentru femei este de 18 de ani.

Comparativ cu respondenţii din localităţile urbane, cei din localităţile rurale au raportat mai rar experienţa consumului de ecstasy. Astfel, prevalenţa consumului de ecstasy pe durata ultimului an şi prevalenţa con-sumului de ecstasy pe durata ultimei luni sunt de 3 ori şi, respectiv, de 9 ori mai mici în rîndul respondenţi-lor din localităţile rurale comparativ cu cei din localităţile urbane. Sunt înregistrate diferenţe în prevalenţa consumului de ecstasy în rîndul femeilor şi bărbaţilor din localităţile urbane şi rurale. Astfel, femeile din localităţile rurale au raporat lipsa experienţei de consum de ecstasy. Prevalenţa consumului de ecstasy dezagregată după tipul localităţii de reşedinţă şi sex este prezentată în Tabelul 8.

Tabelul 8. Prevalenţa consumului de ecstasy în populaţia generală, dezagregare după sex şi localitatea de reşedinţă,

15-64 ani, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008


Localităţile urbane




Localităţile rurale




Total





Consumul de tutun în populaţia generală

Conform rezultatelor studiului efectuat în populaţia generală în anul 2008, prevalenţa consumului cu-rent de tutun în populaţia generală (15-64 ani) este de 29,1%, fiind de 7 ori mai mare în rîndul bărbaţilor (52,0%) comparativ cu femeile (7,4%). La fel şi în cazul prevalenţei consumului de tutun pe durata vieţii (42,9%): comparativ cu femeile (15,4%), bărbaţii au fumat mai des vreodată tutun (72,0%). Este de men-ţionat că prevalenţa consumului de tutun pe durata vieţii la femei se reduce odată cu vîrsta. Astfel, cea mai mare valoare a prevalenţei consumului de tutun pe durata vieţii la femei se înregistrează în grupul de vîrstă de 25-29 de ani, după care se reduce în grupurile de vîrstă mai mari. În cazul bărbaţilor, prevalenţa consumului de tutun pe durata vieţii are cele mai mari valori la fel în grupul de vîrstă de 25-29 ani, dar îşi păstrează stabilitatea în grupurile de vîrstă mai mari (Figura 4).

Raport anual

24

Figura 4. Prevalenţa consumului de tutun pe durata vieţii, dezagregare după sexe şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova


80,0%

60,0%

40,0%

20,0%

10,0%

30,0%

50,0%

70,0%

90,0%

0,0%15-19 20-24 25-29 30-34 35-49 50-64

14,5%

28,0%

70,3%

49,2%

21,8%

77,0%

49,7%

19,7%

76,8%

48,2%

12,0%

75,4%

42,6%

8,4%

76,9%

39,7%


31,9%

49,6%


Prevalenţă consumului curent de tutun are valoare maximă în grupul de vîrstă de 20-24 de ani şi se reduce odată cu vîrsta. Diferenţele dintre respondenţii de sex masculin şi feminin sunt prezentate în Figura 5.

Figura 5. Prevalenţa consumului curent de tutun, dezagregare după sex şi grupuri de vîrstă, 15-64 ani, Republica Moldova


60,0%

40,0%

20,0%

10,0%

30,0%

50,0%

70,0%

0,0%

7,6%

31,0%

19,2%15,3%

56,7%

36,1%

11,1%

58,7%

35,2%

7,5%

61,1%

34,2%

5,8%

57,8%

30,9%

3,3%

45,6%

22,6%

15-19


20-24 25-29 30-34 35-49 50-64


La dezagregare după tipul localităţii de reşedinţă şi sex, prevalenţa consumului curent de tutun (29,9% în populaţia din localităţile urbane şi 28,4% în populaţia din localităţile rurale) este mai mare în rîndul băr-baţilor din localităţile rurale – 53,9% (în localităţile urbane – 49,7%) şi al femeilor din localităţile urbane – 12,4% (în localităţile rurale – 2,9%). Prevalenţa consumului de tutun pe durata vieţii este mai mare în rîndul bărbaţilor din localităţile rurale – 73,7% (69,8% în localităţile urbane) şi al femeilor din localităţile urbane – 22,9% (în localităţile rurale – 8,5%).


25

Din respondenţii care au raportat că fumează (consum curent de tutun), 36,3% fumează 10-20 de ţigări pe zi. Bărbaţii, cel mai des, fumează 10-20 de ţigări pe zi (38,6%): 43,2% în localităţile urbane şi 35,2% în localităţile rurale. Femeile, cel mai des, fumează pînă la 5 ţigări pe zi (42,2%), fără diferenţe semnificative între localităţile urbane (41,2%) şi rurale (46,3%).

Consumul de alcool în populaţia generală

Conform rezultatelor studiului efectuat în populaţia generală în anul 2008, prevalenţa consumului de alco-ol pe durata ultimului an este de 78,8%, fiind mai mare la bărbaţi (85,1%) comparativ cu femeile (72,9%). La dezagregare după vîrstă şi sex, cea mai mare valoare este înregistrată în rîndul bărbaţilor de 30-34 de ani (92,1%) şi al femeilor de 35-49 ani (77,2%)(Tabelul 9).

Prevalenţa consumului de alcool pe durata ultimei luni este de 65,6%. Valorile acestea, de asemenea, sunt mai mari în rîndul bărbaţilor (76,0%) decît în cel al femeilor (55,8%). La dezagregare după grupuri de vîrstă şi sexe, cea mai mare valoare este înregistrată la bărbaţii de 30-34 de ani (83,0%) şi la femeile de 35-49 ani (61,3%) (Tabelul 9). Nu au fost înregistrate diferenţe semnificative la dezagregare după tipul localităţii de reşedinţă.

Tabelul 9. Prevalenţa consumului de alcool, dezagregare după grupuri de vîrstă şi sex, 15-64 ani, Republica Moldova


Grupuri de vîrstă Bărbaţi Femei Total

15-19 aniPrevalenţa pe durata ultimului an, % 83,1 69,3 76,2












TotalPrevalenţa pe durata ultimului an, % 85,1 72,9 78,8



În eşantionul studiului, prevalenţa „consumului episodic excesiv” de alcool5 pe durata ultimei luni este de 20,4%, fiind mai mare în rîndul bărbaţilor (31,3%) comparativ cu femeile (8,3%). Prevalenţa „consumului episodic excesiv” de alcool pe durata ultimei luni este mai mare în rîndul respondenţilor din localităţile rurale (23,4%) comparativ cu cei din localităţile urbane (16,9%), mai mare în rîndul bărbaţilor (35,2% în localităţile rurale şi 26,4% în localităţile urbane) comparativ cu femeile (9,4% în localităţile rurale şi 7,2% în localităţile urbane).

5 Termenul utilizat anterior a fost “binge drinking”. “Binge drinking” este un model al consumului de alcool care ridică concentraţia de alcool în sînge la 0.08 grame la sută sau mai mult. Pentru un adult tipic, această tendinţă corespunde unui consum de cinci sau mai multe băuturi standard (în cazul bărbaţilor) sau de patru sau mai multe băuturi (în cazul femeilor) timp de aproximativ două ore. Deoarece în chestionar nu este specificat un interval de timp, şi pentru a evita neînţelegerile, termenul de “binge drinking” nu este utilizat în chestionar (Hibell B. et al. 2009).

Raport anual

26

În cazul bărbaţilor, prevalenţa „consumului episodic excesiv” de alcool pe durata ultimei luni creşte odată cu vîrsta, atingînd cea mai mare valoare în grupul de vîrstă de 35-49 ani (36,7%). În cazul femeilor, pre-valenţa „consumului episodic excesiv” de alcool pe durata ultimei luni înregistrează valoarea maximă în grupul de vîrstă de 20-24 de ani. În populaţia generală prevalenţa „consumului episodic excesiv” de alcool pe durata ultimei luni creşte de la 14,3% (în grupul de 15-19 ani) la 21,9% (în grupul de 20-24 ani) şi rămîne stabilă în grupurile de vîrstă mai mari (Figura 6).

Figura 6. Prevalenţa „consumului episodic excesiv” de alcool pe durata ultimei luni, dezagregare după grupuri de vîrstă şi sex,


40,0%

35,0%

25,0%

15,0%

5,0%

20,0%

10,0%

30,0%

0,0%15-19

22,8%

4,2%14,3%

28,4%

14,1%21,9%

28,9%

8,3%19,4%

33,7%

5,7%21,3%

36,7%

8,5%22,4%

31,4%

7,9%20,1%

20-24 25-29 30-34 35-49 50-64

Bărbaţi

FemeiTotal


Consumul de tranchilizante şi sedative în populaţia generală

Conform rezultatelor studiului efectuat în populaţia generală în anul 2008, 4,6% din respondenţi au utilizat sedative şi tranchilizante în ultimele 12 luni, consumul fiind mai mare în rîndul femeilor (6,0%) comparativ cu bărbaţii (3,0%). Majoritatea respondenţilor le-au administrat o dată pe lună sau mai rar (47,7%). Fiind înre-baţi de unde au făcut rost de ele, 24,3% din respondenţii care au folosit tranchilizante pe durata ultimului an le-au cumpărat în farmacie fără reţeta medicului, 41,9% le-au procurat în baza reţetei medicului, 28,2% au refuzat să răspundă şi 5,6% au menţionat alte surse (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009c).

Consumul de droguri ilegale în rîndul elevilor

În 2008, pentru prima dată în Republica Moldova a fost efectuat studiul ESPAD6 al cărui grup ţintă au fost copii născuţi în anul 1992 şi care frecventează instituţiile de învăţămînt de pe malul drept al rîului Nistru. Ca instrument de colectare a datelor a fost aplicat chestionarul standard ESPAD autoadministrat. Eşantionul final al studiului constă din 3170 elevi născuţi în 1992 (48,7% de sex masculin şi 51,3% de sex feminin).

Prevalenţa consumului de canabis pe durata vieţii în rîndul elevilor născuţi în anul 1992 este de 4,8%, fiind de circa de 4 ori mai mare în rîndul respondenţilor de sex masculin (8,0%) comparativ cu respondenţii de sex feminin (1,8%) (Tabelul 10).

6 Eşantion constituit din 400 de clase selectate aleatoriu (200 clase de a 8-a şi 200 clase de a 9-a).


27

Tabelul 10. Prevalenţa consumului de canabis în rîndul elevilor născuţi în 1992, dezagregare după sex, Republica Moldova






Sursa: (Scutelniciuc O. et al. 2009b)

În cazul consumului de ecstasy, prevalenţa consumului pe durata vieţii este de 1,6%, prevalenţa consumului pe durata ultimului an – 1,3%, iar prevalenţa consumului pe durata ultimei luni – 0,8% (Tabelul 11).

Tabelul 11. Prevalenţa consumului de ecstasy în rîndul elevilor născuţi în 1992, dezagregare după sex, Republica Moldova






Sursa: (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009b)

În eşantionul studiului ESPAD, consumul de canabis şi ecstasy este mai des întîlnit în rîndul respondenţilor de sex masculin comparativ cu respondenţii de sex feminin (Tabelul 10 şi Tabelul 11).

Conform rezultatelor studiului ESPAD, prevalenţa pe durata vieţii a consumului de cocaină a fost de 0,8%, de heroină - 0,4%, de amfetamine - 1,5% şi de crack - 0,7% (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009b).

Consumul de tutun în rîndul elevilor

Conform rezultatelor studiului ESPAD din 2008 în rîndul elevilor născuţi în 1992, experienţa fumatului de tu-tun pe durata vieţii a fost raportată de 43,9% din respondenţi, ponderea fiind mai mare în rîndul responden-ţilor de sex masculin (64,9%) comparativ cu respondenţii de sex feminin (24,0%). Prevalenţa fumatului pe durata ultimei luni este de 15,3%, ponderea fiind mai mare în rîndul respondenţilor de sex masculin (24,0%) comparativ cu respondenţii de sex feminin (7,0%) (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009b).

Consumul de alcool în rîndul elevilor

Conform rezultatelor studiului ESPAD din 2008, majoritatea elevilor au consumat alcool vreodată, în ultimul an şi în ultima lună. Respondenţii de sex masculin, mai des decît respondenţii de sex feminin, au consumat alcool pe durata vieţii, a ultimului an şi a ultimei luni (Tabelul 12).

Tabelul 12. Prevalenţa consumului de alcool în rîndul elevilor născuţi în 1992, dezagregare după sex, Republica Moldova







Raport anual

28

Prevalenţa „consumului episodic excesiv” de alcool pe durata ultimei luni în rîndul elevilor născuţi în 1992 este de 37,7%, acest indicator fiind mai mare în rîndul respondenţilor de sex masculin (45,1%) comparativ cu cei de sex feminin (30,8%). Majoritatea respondenţilor (62,3%) au declarat că niciodată n-au consumat 5 băuturi sau mai mult la o singură ocazie în ultima lună, 20,0% au consumat 5 băuturi sau mai mult la o singură ocazie o singură dată în ultima lună, 8,9% au făcut-o de 2 ori în ultima lună, 6,2% au consumat de 3-5 ori în ultima lună, 1,6% au consumat de 6-9 ori în ultima lună, iar 1,0% a făcut-o de 10 ori sau mai mult. Distribuţia după sexe a prevalenţei „consumului episodic excesiv” de alcool pe durata ultimei luni în rîndul elevilor născuţi în 1992 este prezentată în Figura 7.

Figura 7. Prevalenţa „consumului episodic excesiv” de alcool pe durata ultimei luni în rîndul elevilor născuţi în 1992,

dezagregare după sex, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008

25,0%

15,0%

5,0%

20,0%

10,0%

0,0%1 dată 2 ori 3-5 ori 6-9 ori 10 ori şi mai mult

21,1%

18,9%

20,0%

12,0%

6,0%

8,9%

7,9%

4,5%

6,2%

2,6%

0,7%

1,6%

1,4%

0,7%

1,0%

Bărbaţi

Femei

Total


Vîrsta mediană la care s-au îmbătat pentru prima dată în viaţă a fost la 15 ani în eşantionul general, fiind mai mică în cazul respondenţilor de sex masculin (la 14 ani) comparativ cu cei de sex feminin (la 15 ani) (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009b).

Consumul tranchilizantelor şi sedativelor în rîndul elevilor

Conform rezultatelor studiului ESPAD în eşantionul elevilor născuţi în 1992, prevalenţa consumului de tranchilizante şi sedative pe durata vieţii este de 4,7%, fiind de circa 2 ori mai mare în rîndul respondenţilor de sex feminin (6,1%) comparativ cu cei de sex masculin (3,4%) (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009b).

Utilizarea drogurilor injectabile

O incercare de estimare a numărului de utilizatori de droguri injectabile (UDI) a fost realizată de către consultanţii Băncii Mondiale în anul 2003 (Godinho J. 2003) . Conform raportului respectiv, în anul 2001, în Republica Moldova erau 35 000 utilizatori de droguri injectabile (UDI) şi, la o creştere lunară de 0,05%, se prognoza că în anul 2011 numărul acestora va atinge cifra de 37 000 utilizatori de droguri injectabile (în continuare UDI). Modelul presupunea cîteva condiţii, care nu mai sunt relevante pentru contextul actual al Republicii Moldova.


29

O altă încercare de estimare a fost făcută în 2007, în cadrul studiului comportamental şi de supraveghere de sentinelă HIV desfăşurat în rîndul UDI în exclusivitate beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor, unde a fost aplicat modulul multiplicatorului. Conform rezultatelor, multiplicatorul pentru eşantionul studiului este de 1,04. Această valoare este una foarte mică, fiind cauzată de metoda de eşantionare aplicată7, se considera subestimată şi că nu reflectă situaţia reală din Republica Moldova. Pentru mai multe detalii despre metoda aplicată şi principalele rezultate/explicaţii vezi precedentul raport anual (Scutelniciuc O. et al. 2008b).

În cadrul următorului studiu comportamental şi de seroprevalenţă HIV desfăşurat în rîndul UDI în anul 2009, estimarea numărului UDI va fi parte componentă a acestuia şi va utiliza multiple metode (multipli-cator, capturare – recapturare cu obiecte unice etc.). Participanţii vor fi recrutaţi prin metoda eşantionării ghidate de respondenţi. Datele colectate prin metoda scale up sunt disponibile şi sunt reprezentative naţional.

Astfel, în Republica Moldova lipsesc nişte estimări fiabile ale numărului UDI.

Din numărul total al respondenţilor studiului comportamental şi de supraveghere de sentinelă HIV desfă-şurat în rîndul UDI în exclusivitate beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor8 în 2007, 78,9% res-pondenţi erau de sex masculin şi 21,1% de sex feminin cu vîrsta medie de 29,4 ani (29,7 ani pentru femei şi 29,3 ani pentru bărbaţi). Cele mai importante concluzii ale studiului sunt după cum urmează:

1) Durata medie de injectare a drogurilor în eşantionul studiului din 2007 este mai mare (7,0 ani) compa-rativ cu durata medie de injectare a drogurilor înregistrată în studiul din 2003/2004 (5,6 ani) (Bivol S. 2004; Scutelniciuc O. et al. 2009a).

2) Cel mai injectat drog pe durata ultimei luni a fost extractul de opiu (84,7%), urmat de efedrină (33,4%), “vint”9 (22,5%), tranchilizante (12,6%) şi heroină (10,8%). În toate localităţile unde au fost colectate da-tele, cel mai injectat drog în ultima lună a fost extractul de opiu. În eşantionul studiului din 2003/2004, structura drogurilor injectate pe durata ultimei luni a fost asemănătoare cu cea raportată de eşantionul studiului din 2007. Unica diferenţă constă în ponderea tranchilizantelor injectate pe durata ultimei luni (18,5% în 2003/2004) (Bivol S. 2004; Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a).

3) Majoritatea respondenţilor acestui studiu au declarat că îşi injectează droguri cel puţin o dată pe săp-tămînă (15,8% - zilnic şi 60,6% - de 1-6 ori pe săptămînă) şi 22,4% au injectat droguri de 1-3 ori pe lună (Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a).

4) Majoritatea respondenţilor (97,3%) au declarat că la ultima injectare au utilizat seringi sterile. 85,6% din respondenţi au declarat că niciodată pe durata ultimei luni nu au injectat droguri cu seringi utilizate anterior de altcineva (Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a).

5) Fiind întrebaţi despre schimbul indirect al echipamentului de injectare pe durata ultimei luni, respon-denţii au relatat că, de cele mai multe ori, au folosit un vas comun pentru a aspira soluţia (49,3%) şi seringi preambalate cu droguri (23,8%); mai rar respondenţii au aspirat doza prin partea anterioară/posterioară a seringii (8,1%). Comparînd cu rezultatele studiului din 2003/2004, ponderea responden-ţilor care au declarat că folosesc un vas comun (60,0%) s-a redus (Bivol S. 2004; Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a).

6) Din numărul total de respondenţi, 99,8% au avut vreodată contacte sexuale şi 95,4% au avut contacte sexuale în ultimul an. Fiind întrebaţi despre utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual cu dife-riţi parteneri, ponderea răspunsurilor afirmative este mai mare pentru partenerii ocazionali10 (83,7%),

7 Respondenţii care beneficiază de serviciile programelor de reducere a riscurilor au fost rugaţi să dea prenumele/poreclele prietenilor apropiaţi care îşi injectează droguri şi cîţi dintre ei de asemenea beneficiază de serviciile programelor de reducere a riscurilor. Prin definiţie, probabilitatea existenţei contactelor sociale strînse în cadrul serviciilor cruciale pentru respondenţi este mult mai mare şi, astfel, nu reflectă proporţia reală a utilizatorilor de droguri injectabile care beneficiază de serviciile programelor de reducere a riscurilor din numărul total de utilizatori de droguri injectabile. 8 Studiu repetat, multicentric, în secţiune, bazat pe chestionar şi combinat cu testarea calitativă a mostrelor de sînge la prezenţa anticorpilor la HIV, virusul hepatitei C, virusul hepatitei B şi sifilis. Eşantionarea a fost probabilistică în cuiburi convenţionale în două etape. Eşantionarea a fost proporţională mărimii cuibului şi sistematică, asigurînd autoponderarea eşantionului. Eşantionul final al studiului constituie 630 respondenţi UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor de 15 ani şi mai mari. Grupul ţintă al studiului au fost persoanele care şi-au injectat droguri cel puţin o dată pe durata ultimului an şi au beneficiat de serviciile programelor de reducere a riscurilor cel puţin o dată pe durata ultimului an.9 Pervitin (metamfetamină)10 Categoria de parteneri sexuali nepermanenţi include partenerii cu care respondentul nu a locuit în aceeaşi gospodărie şi pe care respondentul nu i-a plătit cu bani sau droguri în schimbul contactelor sexuale.

Raport anual

30

comerciali11 (75,0%) şi permanenţi12 (neconcubini) (74,9%). Ponderea respondenţilor care au utilizat prezervativul la ultimul contact sexual cu un partener concubin este de 49,5%. Ponderea utilizării pre-zervativului la ultimul contact sexual, indiferent de tipul partenerului, este de 66,5% (Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a).

7) Conform rezultatelor studiului, 45,0% dintre respondenţi au declarat că sunt în evidenţa medicului narcolog ca utilizatori de droguri (Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a).

Un alt studiu comportamental a fost desfăşurat în 2007/2008 în rîndul UDI de 12-24 ani din trei localităţi (municipiul Bălţi – 150 respondenţi, municipiul Chişinău – 128 respondenţi şi oraşul Tiraspol – 91 respon-denţi), care au fost recrutaţi prin metoda eşantionării ghidate de respondent13. Respondenţii recrutaţi în cele trei locaţii au modele de comportament de risc diferit, prezentate în Tabelul 13. Aceste diferenţe sunt explicate de diferenţele dintre profilele sociodemografice. În plus, implementarea activităţilor pro-gramelor de reducere a riscurilor a demarat mai tîrziu14 pe malul stîng al Nistrului, ceea ce explică valorile comparativ mai joase ale indicatorilor de cunoştinţe şi comportament asociat infecţiei HIV.

Tabelul 13. Sumarul indicatorilor per locaţie de colectare a datelor, UDI 12-24 ani, Republica Moldova, 2008

Total Chişinău Bălţi Tiraspol

Vîrsta medie, ani 18,8 18,7 18,0 20,2

Respondenţi de sex masculin, % 78,6 85,2 88,0 53,8

Pe durata ultimei luni, cel mai mult au trăit în casa/apartamentul părinţilor, %

60,2 59,4 69,3 46,2

Vîrsta la prima injectare, ani 17,2 17,1 16,3 18,8

Injectarea drogurilor pe durata ultimei luni, % 77,2 84,4 59,3 96,7

Pe durata ultimei luni, cel mai des şi-au injectat droguri în casa/apartamentul propriu, %

40,9 38,9 57,3 27,0

Pe durata ultimei luni, cel mai des şi-au injectat droguri în locaţiile unde se adună UDI, %

33,2 36,1 18,0 44,9

Injectarea opiaceelor pe durata ultimei luni, % 67,5 50,9 91,0 64,0

Utilizarea consistentă a echipamentului steril pentru injectare pe durata ultimei luni, %

83,6 99,1 85,4 62,9

Schimbul indirect al echipamentului de injectare pe durata ultimei luni, %

85,3 83,3 79,8 93,3

Contact sexual pe durata ultimului an, % 78,3 93,0 80,7 52,7

Numărul mediu al partenerilor sexuali în ultimul an, #

4,2 3,7 5,8 1,8

Utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual, %

60.5 64,0 68,0 29,2

Indicatorul integrat al cunoştinţelor despre HIV, % 40,2 53,9 38,2 34,1

Testarea la HIV în ultimul an cu cunoaşterea rezultatului, %

24,4 24,2 12,7 44,0

Acoperirea cu activităţi de prevenire HIV, % 18,7 24,2 9,3 26,4

Respondenţi recrutaţi, # 369 128 150 91

Sursa: (Scutelniciuc O. and Ilinschi E. 2008)

11 Categoria partenerilor sexuali comerciali include parteneri cărora respondentul le-a plătit bani sau droguri în schimbul contactelor sexuale. 12 Categoria partenerilor sexuali permanenţi include parteneri sexuali identificaţi drept permanenţi dar cu care respondentul nu locuieşte în aceeaşi gospodărie.13 Studiu transversal, multicentric şi bazat pe chestionar; grupul ţintă - persoanele de 12-24 ani care şi-au injectat droguri cel puţin o dată pe durata ultimului an anterior studiului.14 La Chişinău şi Bălţi, implementarea activităţilor programelor de reducere a riscurilor a demarat în 2000. La Tiraspol locaţiile de implementare au fost deschise în anul 2003.


31

Principalele rezultate ale studiului sunt după cum urmează:

1) Injectarea drogurilor pe durata ultimei luni creşte odată cu vîrsta, la fel ca şi frecvenţa de injectare pe durata ultimei luni.

2) Extractul de opiu (67,5%), metamfetaminele (29,7%) şi efedronul (19,2%) sunt cele mai injectate dro-guri pe durata ultimei luni. Rata utilizării drogurilor multiple creşte odată cu vîrsta respondenţilor.

3) Cel mai des în ultima lună, respondenţii şi-au injectat droguri în propria locuinţă (40,9%) şi în locurile unde se adună UDI (33,2%). Utilizatorii de efedron au consumat mai frecvent în locurile unde obişnu-iesc să se întîlnească UDI. UDI care şi-au injectat droguri mai frecvent în locuinţă privată au utilizat se-ringi sterile la ultima injectare. Nu au fost înregistrate diferenţe semnificative statistic în cazul utilizării consistente a echipamentului steril pe durata ultimei luni.

4) 93,7% din eşantion au folosit seringi sterile la ultima injectare de droguri în ultima lună şi 83,6% au folosit consistent seringi sterile pe durata ultimei luni15. Utilizarea consistentă a echipamentului steril pe durata ultimei luni este mai mare în cazul respondenţilor de sex masculin (88,1%) comparativ cu cei de sex feminin (68,7%) şi creşte odată cu vîrsta.

5) Schimbul indirect al echipamentului de injectare16 în ultima lună a fost raportat de 85,3% din respon-denţi şi descreşte odată cu vîrsta respondenţilor. Respondenţii recrutaţi în Tiraspol au raportat mai frecvent schimbul indirect al echipamentului de injectare comparativ cu respondenţii recrutaţi pe malul drept al rîului Nistru (municipiul Bălţi şi municipiul Chişinău).

6) Din eşantion, 16,5% sunt înregistraţi oficial ca utilizatori de droguri în medie de 2,3 ani. Prevalenţa înregistrării oficiale ca utilizator de droguri creşte odată cu vîrsta. Poliţia a fost indicată cel mai des ca sursă de înregistrare oficială (83,6%).

7) Utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual a fost raportată în 60,5% din cazuri. Cea mai înaltă rată de utilizare a prezervativului la ultimul contact sexual, indiferent de tipul partenerului sexual, a fost înregistrată în grupul de vîrstă de 15-17 ani (77,6%).

8) Din respondenţii de sex feminin, 60,3% au purtat cel puţin o dată o sarcină şi doar 20,3% din toate respondentele au născut.

9) Majoritatea respondenţilor (90,8%) ştiu unde pot face rost de prezervative şi farmacia a fost indicată de circa jumătate din cazuri (50,4%) ca fiind principala sursă de prezervative în ultimul an.

10) În ultimul an, 48,5% din respondenţi au fost reţinuţi sau hărţuiţi de poliţie (Scutelniciuc O. & Ilinschi E. 2008).

Consumul drogurilor injectabile în sectorul penitenciar

Conform rezultatelor studiului comportamental şi de supraveghere de sentinelă HIV desfăşurat în 2007 în rîndul deţinuţilor17, 13,4% din respondenţi au relatat că şi-au injectat vreodată droguri. Pe durata ultimelor 12 luni, injectarea de droguri a fost raportată în 4,7% din cazuri (25 respondenţi) (Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a). Pentru mai multe detalii vezi precedentul raport anual (Scutelniciuc O., Postoronca D., Condrat I., Cocirta A., Slobozian V., Susanu A., Iarovoi P., & Rimis C. 2008b).

15 Întotdeauna pe durata ultimei luni.16 Aspirarea soluţiei dintr-un vas comun şi/sau dintr-o seringă comună şi/sau dintr-o seringă străină şi/sau cu un filtru comun şi/sau utilizarea seringilor preambalate. 17 Eşantionarea a fost aleatorie, în cuiburi convenţionale, în două etape. Unitatea primară de eşantionare reprezintă numărul deţinuţilor dintr-o instituţie penitenciară. În cadrul unităţii primare de eşantionare eşantionarea a fost prin randomizare simplă. Eşantionarea a fost proporţională cu mărimea cuibului şi sistematică, asigurînd autoponderarea eşantionului. Eşantionul final a fost constituit din 550 interviuri.

32

CONSECINŢELE PENTRU SĂNĂTATE

Cererea de tratament

Indicatorul cererii de tratament (ICT) este una dintre sursele majore de informaţie în domeniul epidemi-ologiei drogurilor în Uniunea Europeană. Acesta face parte din cei cinci indicatori-cheie recomandaţi de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri, care descriu situaţia drogurilor la nivel naţional şi european în ceea ce priveşte prevalenţa consumului de droguri, precum şi consecinţele pentru sănătate. Pentru moment, în Republica Moldova nu există un sistem de colectare a datelor pentru indicatorul cererii de tratament (ICT).

În Republica Moldova au fost identificate următoarele componente ale viitorului sistem de colectare a datelor pentru indicatorul cererii de tratament (în continuare ICT):

sistemul de colectare a datelor pentru utilizatori de droguri înregistraţi oficial,

unităţile responsabile de tratamentul de substituţie cu metadonă,

instituţii medicale private,

Departamentul Instituţii Penitenciare,

programele de reducere a riscurilor,

serviciile de reabilitare şi resocializare.

Sistemul de colectare a datelor pentru utilizatorii de droguri înregistraţi oficial

Sistemul de colectare a datelor pentru utilizatorii de droguri înregistraţi oficial se află în responsabilitatea IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii, care introduce toate cazurile noi înregistrate oficial în baza de date şi asigură mentenanţa acesteia. Cazul este considerat înregistrat ofici-al atunci cînd fişa de notificare (pe hîrtie) este completată şi transmisă IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, unde informaţia este întrodusă în baza de date. Sursa principală de depistare a cazurilor noi de consum de droguri este poliţia (care se adresează serviciului narcologic pentru expertiza persoanelor arestate din diferite motive) şi instituţiile medicale (adresare voluntară pentru tratament sau depistare accidentală în timpul controalelor profilactice18). Regulamentul depistării, înregistrării şi raportării persoa-nelor consumatoare de droguri prevede diferite scenarii pentru fiecare caz în parte şi este prezentat în capitolul Tratament. Deoarece persoanele care beneficiază de tratament în condiţii de anonimat nu sunt înregistrate în baza de date a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, informaţia prezentată mai jos nu-i include pe aceşti pacienţi.

Din cauza conflictului îngheţat de pe rîul Nistru, date privind cazurile noi înregistrate şi actualizările despre cazurile deja înregistrate nu sunt introduse în baza de date a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie. Ca urmare, analiza datelor prezentate mai jos se referă doar la malul drept al rîului Nistru.

În anul 2008 baza de date a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie nu a fost disponibilă pentru ana-liză din motive tehnice. Astfel, analiza datelor pentru anul 2008 despre cazurile noi de consum de droguri înregistrate în baza de date a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie este limitată.

La data de 1 ianuarie 2009, pe malul drept al rîului Nistru, în baza de date a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie erau înregistraţi oficial 8390 consumatori de droguri. În decursul anului 2008, pe malul drept al rîului Nistru, în baza de date au fost înregistrate 1138 cazuri noi de consum de droguri, numărul acestora fiind mai mare comparativ cu anul 2007 (917 cazuri noi de consum de droguri).

18 Ex.: examinarea statutului sănătăţii la înrolarea în serviciul militar.


33

După forma clinică, toate cazurile noi sunt divizate în două categorii mari: consum de droguri fără depen-denţă şi consum de droguri cu dependenţă (Figura 8).

Figura 8. Distribuţia cazurilor noi înregistrate de consum de droguri, Republica Moldova


0%

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

40%50%60%70%80%90%

100%

10%20%30%

196

83

310

247

347

316

323

632

468

666

487

546

430

511

317

794

154

994

76

644

119

902

135

895

191

726

210

928

Cazuri consum de droguricu dependenţă

Cazuri consum de drogurifără dependenţă

Sursa: (Dispensarul Republican de Narcologie 2009)

Sursele de depistare menţionate mai sus şi metodele folosite pentru a depista consumatorii de droguri explică particularităţile cazurilor noi înregistrate de consum de droguri.

În baza celor menţionate mai sus, pentru anul 2008 cele două grupuri de cazuri noi înregistrate de consum de droguri pot fi descrise după cum urmează:

1. Grupul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă:

reprezintă majoritatea (81,5%) printre cazurile noi înregistrate de consum de droguri,

vîrsta medie la momentul înregistrării este de 25,2 ani,

drogul consumat la momentul înregistrării, în majoritatea cazurilor, este canabisul (82,7%),

calea de administrare la momentul înregistrării, în majoritatea cazurilor, este fumatul (78,5%),

persoanele de sex masculin constituie majoritatea (96,0%).

2. Grupul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu dependenţă:

reprezintă minoritatea (18,5%) în rîndul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri,

vîrsta medie la momentul înregistrării este de 28,6 ani,

cele mai utilizate droguri sunt din grupul opiaceelor (68,1%),

calea de administrare la momentul înregistrării este cea injectabilă (67,6%),

persoanele de sex masculin constituie majoritatea (97,1%).

Analiza caracteristicilor cazurilor noi înregistrate de consum de droguri ar putea doar într-o măsură oare-care (necunoscută) să reflecte tendinţele de consum de droguri în ţară.

Consumatorii de droguri care au beneficiat de tratamentul de dezintoxicare

Principalul serviciu oferit de sistemul naţional de sănătate este dezintoxicarea. În caz dacă pacientul solici-tă ca tratamentul să fie efectuat în condiţii de anonimat, el este nevoit să acopere financiar tratamentul. În

Raport anual

34

cazul persoanelor asigurate (angajaţi19, studenţi, elevi şi pensionari20, cu poliţă procurată), dezintoxicarea poate fi oferită fără plată cu condiţia divulgării numelui pacientului şi altor date personale, urmată de înre-gistrarea în baza de date a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie. Din anul 2007 costurile dezintoxi-cării persoanelor neasigurate din grupurile social-vulnerabile sunt acoperite şi din banii publici la solicitare în cazul unei vulnerabilităţi sociale sporite.

În instituţiile medicale private oferta nu diferă de cea a sistemului public – în principal se prestează servicii de dezintoxicare. Pînă în anul 2008, pentru prestarea serviciului de dezintoxicare a fost acreditată o singu-ră instituţie medicală privată – „Salvarea Naţiunii”. Acest serviciu se prestează contra plată şi pacienţii nu sunt înregistraţi oficial în baza de date a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie.

Figura 9 arată distribuţia numărului pacienţilor care au beneficiat de dezintoxicare pentru prima dată în decursul anului de raportare, per instituţie abilitată de a acorda serviciu de dezintoxicare.

Figura 9. Numărul de pacienţi care au beneficiat de dezintoxicare în condiţii de staţionar pentru prima dată în decursul anului,

Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2004-2008

0

50

100

150

200

250

300

350

400

2004 2005 2006 2007 2008

200 165 212 228 207

44 83 55 37 37

1 0 24 38 21

29 36 9 29 39

10 3 8 4 0

IMPS Dispensarul Republicande Narcologie

IMPS Spitalul Municipal Bălţi

Departamentul Ins�tuţiilorPenitenciare

Clinica “Salvarea Naţiunii”

Altele

Sursa: (Centrul National de Management in Sanatate 2009a)

Nu sunt cunoscute alte detalii despre persoanele care au beneficiat de dezintoxicare.

Tratamentul de substituţie cu metadonă

În 2004, în Republica Moldova a început implementarea tratamentului de substituţie cu metadonă, prin utilizarea unor resurse financiare externe şi interne. Din 2005, tratamentul de substituţie cu metadonă este disponibil şi în instituţiile penitenciare ale Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova.

În 2007 criteriile de admitere în tratamentul de substituţie cu metadonă au devenit mai puţin restrictive, ceea ce a dus la creşterea numărului de pacienţi noi înrolaţi în tratamentul de substituţie (Figura 10). Pînă în anul 2007 pacienţii erau spitalizaţi pentru 1-2 săptămîni pentru a li se determina doza de metadonă. Din anul 2008 pacienţii din IMSP Dispensarul Republican de Narcologie din municipiul Chişinău au avut posibilitatea să iniţieze tratamentul în condiţii de ambulator.

19 Prima de asigurare obligatorie de sănătate achitată de angajat şi angajator.20 Sunt asiguraţi prin contribuţiile Guvernului la fondul de asigurări obligatorii în medicină.


35

Figura 10. Numărul cumulativ al beneficiarilor tratamentului de substituţie cu metadonă, sector civil şi penitenciar,

Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2004-2008

300

400

500

200

100

02004 2005 2006 2007 2008

0

9

7

27

27

46

74

221

142

345

Sector penitenciar

Sector civil

Sursa: (Soros Foundation - Moldova 2004; Soros Foundation - Moldova 2005; Soros Foundation - Moldova 2006; Soros Foundation - Moldova 2007; Soros Foundation - Moldova 2008)

La finele anului 2008 funcţionau 3 unităţi pentru tratament de substituţie cu metadonă în cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie din municipiul Chişinău (3 sectoare ale oraşului), 1 unitate în cadrul IMSP Spitalul Municipal Bălţi şi în 5 unităţi în instituţiile penitenciare.

Pînă la finele anului 2008, cumulativ, au fost înrolaţi în tratamentul de substituţie cu metadonă 487 utili-zatori de droguri (345 în sectorul civil şi 142 în sectorul penitenciar). Din aceşti 487 utilizatori de droguri, 433 (89%) erau de sex masculin, majoritatea fiind din municipiul Chişinău (313).

La 1 ianuarie 2009, în tratamentul de substituţie cu metadonă se aflau 177 de persoane în sectorul civil şi 32 persoane în sectorul penitenciar.

Pentru mai multe detalii despre tratamentul de substituţie cu metadonă vezi capitolul Tratament.

Consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare

Sistemul penitenciar dispune de date despre numărul consumatorilor de droguri înregistraţi oficial care au fost identificaţi drept consumatori de droguri în procesul judiciar şi de date despre potenţialii consumatori de droguri care nu sunt înregistraţi oficial drept consumatori de droguri, dar sunt suspectaţi de consum de droguri de către serviciul de securitate, regim şi supraveghere a penitenciarelor. În 2008, în sistemul peni-tenciar al Republicii Moldova (malul drept al rîului Nistru) numărul consumatorilor de droguri (înregistraţi şi suspectaţi) era de 683 deţinuţi (10% din numărul total de deţinuţi) (Ministerul Justitiei 2009).

La finele anului 2008, în sistemul penitenciar 142 consumatori de droguri, cumulativ, au fost înrolaţi în trata-mentul de substituţie cu metadonă, 110 (77,4%) dintre ei fiind de sex masculin (Soros Foundation - Moldova 2008). La 1 ianuarie 2009, în tratamentul de substituţie cu metadonă în penitenciare se aflau 32 de persoane.

Pentru detalii despre opţiunile de asistenţă medicală pentru consumatorii de droguri din sistemul peniten-ciar vezi capitolul Asistenţa pentru consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare.

Consumatorii de droguri injectabile – beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor

Conform regulilor de monitorizare aplicate ONG-urilor care oferă servicii ale programelor de reducere a riscurilor, fiecare beneficiar primeşte un identificator anonim. Formula aplicată este diferită de la un proiect la altul. Nu există un program unic computerizat de procesare a informaţiei colectate. În 2009 a demarat implementarea în teren a unui program automatizat unic pentru sistemul identificatorului unic anonim sub auspiciul Observatorului Naţional pentru Droguri. Acest program computerizat este elaborat

Raport anual

36

de Observatorul Naţional pentru Droguri şi este finanţat de Fundaţia Soros–Moldova. Acest program este oferit gratuit ONG-urilor şi instituţiilor guvernamentale relevante.

La finele anului 2008, pe malul drept al rîului Nistru numărul cumulativ al UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor (8783) a depăşit numărul de UDI înregistraţi oficial (3459) în baza de date adminis-trată de IMSP Dispensarul Republican de Narcologie pentru malul drept al rîului Nistru.

Deoarece programele de reducere a riscurilor oferă servicii în condiţii de anonimat, aceasta creează diferenţa în accesibilitate în comparaţie cu alte servicii. Din UDI care beneficiază de programele de reducere a riscurilor, 45,0% sunt înregistraţi oficial de sistemul naţional curativ-profilactic (indiferent de sursa referirii) (Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a). Caracteristicile celor înregistraţi în „statistica oficială” nu pot fi extrapola-te pentru întreaga populaţie a UDI din Republica Moldova (al căror număr este necunoscut). Acest lucru este con-firmat şi de inconsistenţa dintre datele programelor de reducere a riscurilor şi datele IMSP Dispensarul Republican de Narcologie. Spre exemplu, printre UDI beneficiari de programe de reducere a riscurilor ponderea persoanelor de sex feminin (18,0%) este de aproximativ 1,7 ori mai mare decît ponderea persoanelor de sex feminin (10,7%) printre UDI „înregistrate oficial” în baza de date a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie (Tabelul 14).

Tabelul 14. UDI înregistraţi de IMSP Dispensarul Republican de Narcologie şi programele de reducere a riscurilor,

Republica Moldova (malul drept la rîului Nistru), 2004-200821

UDI înregistraţi în baza de date a Dispensarului Republican de Narcologie

UDI înregistraţi în calitate de beneficiari ai PRR21

Numărul total Bărbaţi % Femei % Numărul total Bărbaţi % Femei %

Finele anului 2004 3133 87,4 12,6 5571 78,8 21,2

Finele anului 2005 3388 87,5 12,5 7101 78,1 21,9

Finele anului 2006 3210 87,6 12,4 7847 83,0 17,0

Finele anului 2007 3401 88,7 11,3 8264 83,0 17,0

Finele anului 2008 3459 89,3 10,7 8783 82,0 18,0

Sursa: (Dispensarul Republican de Narcologie 2009; Soros Foundation - Moldova 2008)

Se atestă o scădere a numărului de cazuri noi de beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor (Figura 11). Acest lucru ar putea fi legat de reducerea finanţării pentru serviciile de reducere a riscurilor (vezi ca-pitolul Alocările bugetare şi finanţarea) sau de saturaţia populaţiei UDI cu astfel de servicii.

Figura 11. Numărul beneficiarilor noi ai programelor de reducere riscurilor, Republica Moldova

(malurile drept şi stîng ale rîului Nistru), 2005-2008

0

400

600

800

10001200

1400

1600

18002000

2005 2006 2007 2008

1894 924 463 570Beneficiari noi ai Programelorde Reducere a Riscurilor

200

Sursa: (Soros Foundation - Moldova 2008)

21 UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor de pe malul stîng al rîului Nistru nu au fost luaţi în calcul pentru a asigura compatibilitatea datelor.


37

În ultimii doi ani, se atestă o scădere a numărului total de seringi distribuite de proiectele care implemen-teză activităţile de schimb de seringi din granturile operate de Fundaţia Soros-Moldova22. În comparaţie cu anul 2007, în 2008 numărul seringilor distribuite în sectorul penitenciar a crescut semnificativ, în timp ce în sectorul civil numărul seringilor distribuite s-a redus (Tabelul 15). Reducerea numărului de seringi distri-buite în sectorul civil ar putea fi explică prin reducerea finanţării. Creşterea numărului de seringi distribuite în sectorul penitenciar poate fi explicată şi prin creşterea numărului de penitenciare care implementează astfel de activităţi (6 penitenciare în 2007 şi 7 penitenciare în 2008).

Tabelul 15. Numărul seringilor distribuite de PRR, malul drept la rîului Nistru, 2004-2008

Sector civil Sector penitenciar Total

2004 1 030 836 43 869 1 074 705

2005 1 931 030 58 484 1 989 514

2006 2 204 788 71 056 2 275 844

2007 1 897 906 86 035 1 983 941

2008 1 871 976 104 168 1 976 144


Din numărul total al proiectelor implementate în sectorul civil, trei oferă servicii şi pentru lucrătoarele se-xului comercial. Din lucrătoarele sexului comercial care beneficiază de serviciile programelor de reducere a riscurilor pentru acest grup ţintă, 11,0% injectează droguri. Din această cauză ele beneficiază şi de servicii de schimb de seringi (Soros Foundation - Moldova 2008).

Pentru alte detalii despre implementarea programelor de reducere a riscurilor în Republica Moldova vezi capitolul Reducerea nocivităţii consumului de droguri.

Consumatorii de droguri care beneficiază de serviciile Centrului de Reabilitare pentru Persoane Dependente de Droguri

În anul 2008, în tratament au fost înrolate 280 de persoane (258 bărbaţi şi 22 femei; vîrsta medie la mo-mentul iniţierii cursului de reabilitare a persoanelor înrolate în tratament era de 23 ani).

Din numărul total al persoanelor care, în anul 2008, au iniţiat cursul de reabilitare (280), 65% au încheiat cursul de reabilitare, dintre care 171 bărbaţi şi 11 femei, vîrsta medie – 23 ani. Durata medie a cursului a fost de 45 zile. Din diferite motive au abandonat cursul de reabilitare 19,2% din numărul total al persoane-lor înrolate în tratament în anul 2008.

Pentru mai multe detalii cu privire la activitatea Centrului vezi capitolul Tratament.

Mortalitatea asociată consumului de droguri

Republica Moldova nu dispune de date pentru raportare în conformitate cu definiţia standard23. În anul 2008, în Republica Moldova pe malul drept al rîului Nistru nu s-au înregistrat progrese în standardizarea definiţiei decesului asociat consumului de droguri (DAD). Datele pentru indicatorul-cheie al epidemiologi-ei drogurilor au fost colectate din trei surse, după cum urmează:

1) Centrul de Medicină Legală al Ministerului Sănătăţii;

2) Registrul general al mortalităţii, Centrul Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii;

3) IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii.

22 Pentru acest raport sunt disponibile doar datele despre rezultatele implementării proiectelor operate de Fundaţia Soros – Moldova.23 Definiţia largă a decesului asociat consumului de droguri (DAD) include cazurile de supradozare fatală cu droguri ilegale, decese din cauza bolilor somatice asociate consumului de droguri (HIV, hepatitele virale, endocarditele, emboliile etc.), suicidul şi alte decese violente şi accidentele fatale produse sub influenţa drogurilor (EMCDDA 2001). Standardul decesului asociat con-sumului de droguri (în continuare DAD) în versiunea 3.0 oferă o definiţie mai scurtă: decesele asociate consumului de droguri şi mortalitatea în rîndul utilizatorilor de droguri se referă la acele decese care sunt cauzate direct de consumul de droguri. Din acestea, supradozările fatale, de regulă, au loc în scurt timp după consumul substanţei(lor) (EMCDDA 2002b).

Raport anual

38

Centrul de Medicină Legală

Centrul de Medicină Legală (CML) este unica instituţie specializată în expertiza medico-legală şi toxicologi-că din Republica Moldova, malul drept al rîului Nistru. Structura organizaţională a Centrului de Medicină Legală (CML) presupune 34 filiale teritoriale (municipale şi raionale) şi un laborator cu 4 departamente specializate plasate la nivel naţional. În laborator se concentrează toate probele biologice (materialul ca-daveric – sînge, urină, ţesuturi ale corpului) de pe întreg teritoriul malului drept al rîului Nistru.

În cazurile deceselor survenite în afara instituţiilor medico-sanitare, cadavrele sunt examinate la locul decesului de un grup de anchetă operativă cu participarea obligatorie a medicului legist, care efectuează examinarea externă a cadavrului şi a obiectelor din jur. După examinarea la locul depistării, cadavrele sunt expediate de către ofiţerul de urmărire penală din cadrul Ministerul Afacerilor Interne (sau de către procu-ror24) pentru examinare/expertiză medico-legală în scopul stabilirii cauzei decesului, intervalului postmor-tem, prezenţei vătămărilor corporale, mecanismului şi gravităţii acestora, prezenţei alcoolemiei, drogurilor (după caz) sau a altor substanţe toxice etc. Decizia despre efectuarea unei expertize medico-legale este luată de către reprezentantul organelor de anchetă, care vine la faţa locului şi stabileşte dacă există sau nu suspiciuni de moarte violentă, după care îl invită pe medicul-legist. Examinarea toxicologică la prezenţa drogurilor în sînge este efectuată la cererea organelor de anchetă sau la iniţiativa medicului legist. Legisla-ţia în vigoare nu obligă medicul legist să efectueze analiza toxicologică în cazul tuturor cadavrelor supuse expertizei medico-legale (cum este în cazul determinării alcoolemiei, care se efectuează la toate cadavrele supuse examinării medico-legale).

Pe parcursul anului 2008 au fost investigate 132 cadavre pentru determinarea prezenţei de droguri ilegale. Aceasta constituie 3,5% din decesele suspectate a fi violente (3824) sau 1,4% din numărul total de cadavre (9249) examinate de Centrul de Medicină Legală (în continuare CML) (Tabelul 16). Ponderea extrem de mică a investigaţiilor toxicologice pentru identificarea drogurilor ilegale în probele prelevate examinate de CML poate fi explicată prin următoarele:

lipsa unei reglementări legislative bine stabilite în acest domeniu, decizia este luată în baza intenţiilor medicului legist sau în baza solicitării autorităţilor de urmărire penală;

echipament insuficient şi uzat în laboratorul toxicologic al CML;

capacitatea redusă a laboratorului toxicologic al CML, datorată deficitului de resurse umane;

cooperare insuficientă între Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală şi experţii medico-le-gişti de sector, inclusiv în domeniul transportării materialului cadaveric la laboratorul toxicologic.

Tabelul 16. Numărul de cazuri posibile de DAD conform Centrului de Medicină Legală (supuse investigaţiilor toxicologice),

numărul de investigaţii toxicologice, numărul total al cazurilor suspectate de moarte violentă, numărul total de decese investigate de Centrul de Medicină Legală, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2000-2008

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Decesele cercetate de CML 6072 6617 7261 7503 7787 9195 9004 9246 9249

Decesele suspectate de moarte violentă 3303 2696 3019 3230 3236 4128 4078 3791 3824

Numărul de investigaţii toxicologice la prezenţa drogurilor ilegale

195 111 114 88 116 140 156 209 132

Rezultate pozitive ale investigaţiilor toxicologice

16 29 24 13 12 10 12 14 10

Sursa: (Centrul de Medicină Legală 2009)

În anul 2008, din totalul de 132 investigaţii toxicologice ale probelor prelevate de la cadavrele suspectate de prezenţa drogurilor ilegale, în 10 cazuri rezultatele au fost pozitive (Tabelul 16), constituind 7,5% din numărul total de cazuri cercetate şi 0,03% din numărul total de cazuri suspectate de moarte violentă.

24 Procuratura Generală se supune direct Parlamentului.


39

Din cele 10 cazuri pozitive înregistrate în 2008, în 3 cazuri au fost depistaţi alcaloizi ai opiului, iar în 4 cazuri – derivaţi ai benziodiazepinei. Celelalte 3 cazuri au fost diagnosticate ca intoxicaţii cu preparate farmaceutice (antidepresante triciclice şi neuroleptice). În toate cele 10 cazuri cauza decesului a fost intoxicaţia acută.

Dezagregate după grupurile de vîrstă şi sex, cele 10 DAD posibile înregistrate de CML în anul 2008 sunt prezentate în Tabelul 17.

Tabelul 17. Distribuţia după vîrstă şi sex a cazurilor DAD posibile conform Centrului de Medicină Legală, Republica Moldova

(malul drept al rîului Nistru), anul 2007

20 ani sau mai puţin 21-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-45 ani 46 ani şi mai mult

Bărbaţi 0 0 1 2 0 3

Femei 0 0 0 0 0 3

Sursa: (Centrul de Medicină Legală 2009)

Registrul general al mortalităţii

Cazurile DAD nu sunt înregistrate într-o bază de date separată, dar ele pot fi extrase din Registrul general al mortalităţii (RGM). Certificatele medicale constatatoare ale decesului sunt verificate, codificate şi procesa-te de Registrul general al mortalităţii (RGM) din cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate.

În anul 2008, doar 10 cazuri de DAD au fost înregistrate în Registrul general al mortalităţii (în continuare RGM), fiindu-le atribuite unul dintre codurile F 11.0 – F 19.9, X 62.0, X 42.0, T 40.0 – T 40.9, conform Cla-sificării Internaţionale a Maladiilor, revizia X (CIM X). Din aceste 10 cazuri de DAD, unui caz i-a fost atribuit codul F 11.2 (Dereglări mentale şi comportamentale cauzate de consumul de derivaţi ai opiului. Sindrom de dependenţă), unui caz – codul F 14.1 (Dereglări mentale şi comportamentale cauzate de consumul cocainei) şi pentru 8 cazuri – X 42.0 (Intoxicaţie accidentală şi expunere la substanţe narcotice şi psihodis-leptice [halucinogeni], nefiind clasificată în altă categorie) (Figura 12).

Figura 12. Distribuţia numărului de DAD înregistrate după cauzele codificate de deces în certificatele constatatoare ale decesului,

RGM, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2000-2008

0

5

10

15

20

25

2008200720062005200420032002200120000 0 0 0 0 3 4 5 8

0 0 0 0 0 0 0 0 10 0 0 0 0 0 0 1 00 0 0 0 0 0 1 0 00 0 0 0 0 1 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 11 0 0 0 0 0 0 0 06 13 11 3 6 2 2 0 07 8 4 2 1 0 0 0 00 1 0 0 0 0 0 0 0

X42.0F19.9F19.2F19.0F18.2F14.2F14.1F14.5F11.5F11.2

Sursa: (Centrul National de Management in Sanatate 2009b)

Raport anual

40

În Figura 12 sunt prezentate doar codurile pentru care a fost găsit cel puţin un caz în RGM în perioada 2000-2008. După 5 ani de stabilitate, în 2008 se înregistrează o creştere a numărului de cazuri de DAD. În ultimii 4 ani se înregistrează o reducere a numărului de cazuri codificate cu F 19.0 – F19.9 şi o creştere a numărului de cazuri codificate cu X 42.0.

Numărul mic de DAD, cel mai probabil, este cauzat de faptul că certificatele constatatoare ale decesului trebuie să fie emise – conform legii – înainte de înmormîntarea cadavrului (adică în cîteva zile de la găsirea cadavrului) şi rezultatele investigaţiei toxicologice sunt disponibile mult mai tîrziu (în 3-4 luni), iar medicii nu modifică ulterior cauza morţii în certificatele constatatoare ale decesului, pentru că nu sunt motivaţi şi nici nu dispun de mijloace să o facă.

IMSP Dispensarul Republican de Narcologie

Narcologii de sector raportează cazurile de deces al consumatorilor de droguri sau foştilor consumatori înregistraţi odată ce acestea devin cunoscute. În termenii Uniunii Europene, aceste date ilustrează într-o careva măsură „mortalitatea generală a consumatorilor de droguri” din Republica Moldova. Datele din această sursă sunt la fel de confuze ca şi din celelalte două surse prezentate mai sus. În perioada anilor 2002-2008 se înregistrează o tendinţă de reducere a numărului de decese ale consumatorilor de droguri înregistraţi. Este greu de interpretat această tendinţă din cauza consistenţei necunoscute a datelor colec-tate din această sursă (caracterul de completare a rapoartelor la nivel de raion) (Figura 13).

Figura 13. Numărul de decese din cazurile înregistrate oficial de consum de droguri, Republica Moldova

(malul drept al rîului Nistru), anii 2000-2008

20000

20

40

60

80

100

120

140

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

8

123132 131

109

41

53

1611

Sursa: (Dispensarul Republican de Narcologie 2009)

Alte cercetări ale DAD anterior anului 2008 nu au fost efectuate.

Inconsistenţa datelor

Doar 3 cazuri de deces ca urmare a supradozării fatale au fost înregistrate în RGM în 2008. Acest număr mic de cazuri raportate ar putea fi explicat de stigma socială, de complexitatea procedurilor aferente con-firmării unui caz de DAD conform legislaţiei în vigoare şi de faptul că rezultatele investigaţiilor toxicologice devin disponibile mai tîrziu (3-4 luni după deces). În ultimul caz, medicii nu întotdeauna schimbă cauza morţii în certificatul medical constatator al decesului.

Încrucişarea datelor colectate de IMSP Dispensarul Republican de Narcologie şi alte surse nu a fost efec-tuată.


41

Inconsistenţa datelor din sursele prezentate mai sus confirmă faptul că realitatea DAD şi a supradozărilor fatale cu droguri şi alte substanţe psihotrope rămîne puţin cunoscută în Republica Moldova.

În contextul descris mai sus, sunt evidente deficienţele sistemului de investigare şi înregistrare a DAD. Investigaţiile toxicologice la prezenţa drogurilor ilegale în probele biologice ale cadavrelor examinate nu sunt obligatorii, fapt ce sporeşte riscul pierderii din vizor a cazurilor de DAD. Efectuarea expertizei doar în cazul unor suspiciuni, cum ar fi vătămăturile corporale (locuri de injectare), seringi găsite la faţa locului, prafuri etc., de fapt exclude alte cazuri de DAD, la care lipsesc semnele externe de administrare a drogu-rilor. Capacităţile tehnice ale laboratorului toxicologic al CML şi ale structurilor teritoriale ale CML oferă doar posibilitatea de analiză calitativă la principalele grupuri de droguri ilegale. Astfel, nu este disponibil suportul credibil pentru un diagnostic corect. Durata mare de timp dintre prelevarea probelor biologice şi disponibilitatea rezultatelor (3-4 luni) face ca înregistrarea decesului să rămînă sub alt cod al Clasificării Internaţionale a Maladiilor, revizia a X-ea, decît cauza stabilită de către medicul legist. Stigma socială şi complexitatea procedurii legale aferente le determină pe rudele defunctului să recurgă la ascunderea cauzei reale a decesului asociat consumului de droguri.

Bolile infecţioase asociate consumului de droguri

În Republica Moldova setul minim de boli infecţioase de interes pentru acest indicator include HIV/SIDA şi hepatitele virale B şi C. Tuberculoza şi bolile sexual transmisibile (sifilis) sunt de asemenea relevante pentru monitorizare.

HIV/SIDA

Epidemia HIV în Republica Moldova este una concentrată în populaţia UDI cu semne de răspîndire în popu-laţia generală. Anterior anului 2008, în Republica Moldova au fost efectuate trei studii de seroprevalenţă HIV în rîndul UDI. Diferenţele dintre metodele aplicate ar putea afecta comparabilitatea datelor, dar oferă o imagine despre tendinţele generale (Tabelul 18).

Tabelul 18. Prevalenţa HIV în UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor,

Republica Moldova, 2001, 2003/2004 şi 200725262728

Localitatea de colectare a datelor

200125 2003 - 200426 200727

Eşantion Prevalenţa HIV Eşantion Prevalenţa HIV Eşantion Prevalenţa HIV

Chişinău, capitala ţării 209 15,8 % 306 14,4 % 183 17,5 %

Bălţi 184 60,3 % 230 36,5 % 145 44,8 %

Căuşeni n/d n/d 10 40,0 % 11 27,3 %

Donduşeni n/d n/d n/d n/d 10 10,0 %

Edineţ n/d n/d 7 14,3 % 20 15,0 %

Făleşti 50 22,0 % 67 11,9 % 28 10,7 %

Orhei 13 23,1 % 44 2,3 % 21 0 %

Rezina n/d n/d 43 11,6 % 30 16,7 %

Soroca 87 1,15 % 116 0,0 % 41 0 %

Tiraspol28 n/d n/d n/d n/d 68 20,7%

Ungheni n/d n/d 47 2,3 % 63 6,3%

Total 543 29,3 % 517 17,0 % 620 21,0%

Sursa: (Bivol S. 2004; CNSPMP 2001; Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a)

25 Seringi folosite, recrutarea “tuturor”.26 Seringi folosite, recrutarea după timp şi locaţie.27 Mostre de singe, eşantionare aleatorie.28 Malul stîng al rîului Nistru.

Raport anual

42

Studiile de prevalenţă HIV desfăşurate în 2001 şi 2003/2004 au aplicat metoda de eşantionare timp-locaţie cu testarea seringilor utilizate. Ultimul studiu de seroprevalenţă HIV, desfăşurat în 2007, a aplicat eşantionarea probabilistică cu testarea mostrelor de sînge. Metoda aplicată în ultimul studiu este prezentată în capitolul Utilizarea drogurilor injectabile. Conform rezultatelor acestui studiu, prevalenţa HIV este de 21,0% (Tabelul 18). În toate cele trei studii cea mai mare prevalenţă HIV a fost înregistrată în eşantionul recrutat în Bălţi.

Dezagregînd după grupurile de vîrstă şi sex, cea mai înaltă prevalenţă HIV a fost înregistrată în rîndul UDI de 25 ani şi mai mult. Diferenţa dintre respondenţii de sex masculin şi feminin nu a înregistrat valori semni-ficative (Tabelul 19). Vîrsta medie a UDI cu rezultat HIV pozitiv este de 30,9 ani. Durata medie de injectare a drogurilor pentru UDI cu rezultat HIV pozitiv este de 8,85 ani. În cazul celor care au avut un rezultat negativ, vîrsta medie este de 28,8 ani, iar durata medie de injectare a drogurilor este de 7,0 ani.

Tabelul 19. Prevalenţa HIV la UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor,

dezagregare după sex şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova, 2007

< 25 ani 25 şi > Bărbaţi Femei

Prevalenţa HIV, % 9,6 25,7 20,0 24,4

Sursa: (Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a)

În anul 1997, numărul de cazuri noi HIV înregistrate asociate consumului de droguri injectabile a atins cele mai înalte valori (Figura 14) şi cea mai mare pondere în rîndul cazurilor noi HIV înregistrate (87,9%). Înce-pînd cu anul 2005, majoritatea cazurilor noi HIV înregistrate aveau altă cale probabilă de infectare decît consumul de droguri injectabile (75,0% în 2008).

Diagnosticul cazului nou HIV asociat consumului de droguri injectabile poate fi stabilit atît ca urmare a unei solicitări voluntare, cît şi conform cadrului regulatoriu, care recomandă testarea de două ori pe an a con-sumatorilor de droguri injectabile înregistraţi. Diagnosticul se stabileşte cînd persoana face două testări tip ELISA cu rezultat pozitiv şi acesta se confirmă prin testul Western Blot.

În ultimii 2 ani se remarcă tendinţa de reducere a numărului de cazuri noi înregistrate de HIV în rîndurile UDI (Figura 14). Totuşi este prematur de a afirma o reducere a numărului cazurilor noi HIV în rîndurile UDI.

Figura 14. Numărul de cazuri noi de HIV înregistrate în UDI, Republica Moldova, 1995-2008

0

50

100

150

200

250

300

350

400

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008200019991998199719961995

10

401

28867

3397

1267

1413

16217

10633

8356

9584

105111

103129

94127

5184Malul s�ng

Malul drept

Sursa: (Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva 2009)

De la începutul epidemiei HIV, în rîndul UDI înregistraţi drept cazuri noi HIV, persoanele de sex masculin au constituit majoritatea pentru ambele maluri ale rîului Nistru. În 2008 ponderea persoanelor de sex mascu-


43

lin este de 88,7% din numărul de cazuri noi de HIV înregistrate asociate consumului de droguri injectabile, fără diferenţe semnificative dintre malul stîng (89,2%) şi malul drept (88,1%) al rîului Nistru (Figura 15). Se observă o tendinţă de creştere a ponderii persoanelor de sex masculin în rîndul cazurilor noi de HIV înregistrate pe ambele maluri ale rîului Nistru.

Figura 15. Distribuţia după sex a cazurilor noi HIV înregistrate asociate consumului de droguri injectabile,

Republica Moldova, 1995–2008

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008200019991998199719961995

0

100

17,1

82,9

21,1

78,9

22,3

77,7

18,9

81,1

15,3

84,7

16,8

83,2

20,1

79,9

21

79

21,2

78,8

11,1

88,9

15

85

9,5

90,5

11,3

88,7

Femei

Bărbaţi


Începînd cu anul 2000, se observă o tendinţă de creştere a vîrstei medii la momentul înregistrării cazului nou HIV asociat consumului de droguri injectabile (Figura 16). Această tendinţă este valabilă pentru am-bele maluri ale rîului Nistru.

Figura 16. Vîrsta medie la momentul înregistrării cazului nou de HIV asociat consumului de droguri injectabile,

Republica Moldova, 1995–2008

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008200019991998199719961995

21

21

35

26,3

26,5

27,2

25,2

25,6

27,7

25,8

25,8

31,7

25,9

26,2

23

26,1

26

27,1

27,2

27,2

24,8

28,3

27,5

27,1

29,9

28,8

28

31,7

30

27,9

30,9

29,4

29,3

31,8

30,4

30,6

32,1

31,9

32,8

34

33,3

Malul s�ngMalul drept

Total


Raport anual

44

Analiza tendinţelor epidemiei HIV, bazată pe numărul de cazuri noi HIV înregistrate, este limitată de dependen-ţa de cadrul regulatoriu de testare a populaţiilor cu risc sporit, care s-a schimbat în ultimii 5 ani, şi de contextul politic (conflictul transnistrean îngheţat reduce consistenţa raportării). Inconsistenţa datelor – în special a celor pentru malul stîng al rîului Nistru – se explică prin faptul că în contextul politic creat mostrele de sînge din par-tea stîngă a rîului Nistru au fost expediate cu întîrziere spre confirmare (testul Western Blot) unicului laborator de referinţă care confirmă cazurile de HIV situat pe malul drept al rîului Nistru (municipiul Chişinău). Datele despre durata medie dintre primul test ELISA pozitiv şi confirmarea cazului nou de HIV nu sunt disponibile.

Hepatitele virale

Primul studiu de seroprevalenţă a virusului hepatitei C (VHC) şi a virusului hepatitei B (VHB) în rîndul UDI a fost desfăşurat în anul 2007 în rîndul UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor şi a aplicat eşantionarea probabilistică cu testarea mostrelor de sînge. Metoda studiului este prezentată la capitolul Utilizarea drogurilor injectabile. Conform rezultatelor acestui studiu, în anul 2007 prevalenţa virusului he-patitei C (VHC) este de 42,7%. Cea mai înaltă valoare a prevalenţei virusului hepatitei C (în continuare VHC) a fost înregistrată în Căuşeni, Donduşeni şi Bălţi (Tabelul 20).

Tabelul 20. Prevalenţa VHC şi VHB în rîndul UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor,

Republica Moldova, 200729

Localitatea de colectare a datelor

Prevalenţa VHC Prevalenţa VHB

# % # %

Chişinău, capitala ţării

Bălţi 97/145 66,9 5/145 3,4

Căuşeni 11/11 100,0 2/11 18,2

Donduşeni 10/10 100,0 0/10 0,0

Edineţ 9/20 45,0 4/20 20,0

Făleşti 8/28 28,6 1/28 3,6

Orhei 6/21 28,6 1/21 4,8

Chişinău 67/183 36,6 12/183 6,6

Rezina 11/30 36,7 3/30 10,0

Soroca 9/41 22,0 1/41 2,4

Tiraspol29 13/68 19,1 7/68 10,3

Ungheni 24/63 38,1 6/63 9,5

Total 265/620 42,7 42/620 6,8


Dezagregînd după grupuri de vîrstă şi sex, cele mai mari valori ale prevalenţei VHC au fost înregistrate la respondenţii de 25 ani şi mai mult. Diferenţa dintre respondenţii de sex masculin şi feminin nu este sem-nificativă (Tabelul 21).

Tabelul 21. Prevalenţa VHC şi VHB în rîndul UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor,

dezagregată după tipul proiectelor, Republica Moldova, 2007

< 25 ani 25 ani şi > Bărbaţi Femei

Prevalenţa VHC, în % 26,3 49,1 43,4 40,5

Prevalenţa VHB, în % 4,2 7,1 7,4 4,6


29 Malul stîng al rîului Nistru.


45

Conform rezultatelor acestui studiu, în anul 2007 prevalenţa virusului hepatitei B (VHB) este de 6,8%. Dezagregînd după grupuri de vîrstă şi sex, cea mai înaltă prevalenţă a virusului hepatitei B (în continuare VHB) a fost înregistrată la respondenţii de 25 ani şi mai mult. Diferenţa dintre bărbaţi şi femei nu este semnificativă (Tabelul 21).

Republica Moldova este considerată o regiune endemică pentru hepatitele virale B şi C (Levitt A. et al. 2004). În Republica Moldova, imunizarea generală a nou-născuţilor împotriva hepatitei virale B a început în anul 1995. Cazurile de hepatită virală acută înregistrate se bazează pe diagnosticul clinic fără aplicarea unui algoritm standard de diagnostic etiologic (ELISA, immunoblot, PCR). Laboratoarele din Republica Mol-dova care investighează la markerii hepatitelor virale nu sunt supuse unui control extern al calităţii. Acest fapt influenţează procesul de notificare şi reprezintă o explicaţie de ce datele nu reflectă situaţia reală din ţară. Totuşi, acestea pot fi utilizate cu anumite rezerve pentru evidenţierea tendinţelor. Datele de mai jos au fost prezentate de centrele de medicină preventivă şi arată tendinţele numărului de cazuri noi de hepa-tită virală acută B şi C, care au fost în contact cu instituţiile medicale şi au fost diagnosticate.

Între anii 2000 şi 2008, centrele de medicină preventivă au raportat cumulativ 201 cazuri noi de hepatite virale acute B şi C asociate consumului de droguri injectabile. Distribuţia pe ani a numărului de cazuri noi înregistrate este prezentată în Figura 17.

Figura 17. Numărul de cazuri noi înregistrate de hepatită virală acută B şi C asociate consumului de droguri injectabile,

Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anii 2000-2008

0

10

20

30

40

50

60

45

54

37

16

11

18

7

12

7

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008


Tendinţa de reducere a numărului de cazuri noi înregistrate de hepatită virală acută B şi C asociate consu-mului de droguri injectabile se observă începînd cu anul 2002. Această cifră a atins cea mai mică valoarea în anul 2006 şi 2008 (cîte 7 cazuri). Din 7 cazuri înregistrate în anul 2008, 5 au fost înregistrate în municipiul Chişinău şi 2 în municipiul Bălţi.

Altă comorbiditate asociată consumului de droguri

Datele despre cazurile de tuberculoză de pe ambele maluri ale rîului Nistru sunt stocate într-o bază de date electronică (SIME TB) la Centrul Naţional de Management în Sănătate, Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţionale de Sănătate. Începînd cu anul 2006, în fişa de colectare a datelor despre cazurile de tuberculoză a fost adăugată întrebarea despre consumul de droguri. Consumul de droguri este o prac-

Raport anual

46

tică extrem de stigmatizată şi ascunsă în Republica Moldova. Astfel, pacienţii de tuberculoza preferă să nu ofere informaţie la acest subiect. Aceasta ar putea fi o explicaţie de ce numărul de pacienţi cu tuberculoză care au declarat consumul de droguri este atît mic (Tabelul 22).

Tabelul 22. Comorbiditatea cu TB raportată, Republica Moldova, 2006-2008

2006 2007 2008

Număr pacienţi cu tuberculoză cazuri noi şi recidive 5476 5321 4940

Număr pacienţi cu tuberculoză cazuri noi şi recidive care au declarat consum de droguri

64 40 69

Sursa: (Centrul National de Management in Sanatate 2009c)

Astfel, în anul 2008, pe ambele maluri ale rîului Nistru, din 4940 pacienţi cu tuberculoză cazuri noi şi reci-dive, 69 pacienţi au declarat consumul de droguri, ceea ce constituie o creştere cu 72.5% comparativ cu anul 2007. Acest fapt poate fi explicat prin creşterea acurateţei datelor colectate, precum şi a procesului de validare care a fost instituţionalizat pentru raportarea cazurilor de tuberculoză.

Primul studiu de seroprevalenţă a anticorpilor la Treponemma pallidum în rîndul UDI a fost efectuat în anul 2007 şi a aplicat eşantionarea probabilistică cu testarea probelor de sînge (metodologia studiului este prezentată la capitolul Utilizarea drogurilor injectabile). Conform rezultatelor, în anul 2007 prevalenţă anticorpilor la Treponemma pallidum este 12,1% (Tabelul 23). Dezagregînd după grupurile de vîrstă şi după sexe, cea mai înaltă valoare a prevalenţei anticorpilor la Treponemma pallidum s-a înregistrat în grupul de vîrstă de 25 ani şi mai mult şi la respondenţii de sex feminin (Tabelul 24).

Tabelul 23. Prevalenţa anticorpilor la Treponemma pallidum în rîndul UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor,

Republica Moldova, anul 2007

Localitatea de colectare a datelorPrevalenţa anticorpilor

# %

Bălti 14/145 9,7

Căuşeni 1/11 9,1

Donduşeni 1/10 10,0

Edineţ 5/20 25,0

Făleşti 3/28 10,7

Orhei 0/21 0,0

Chişinău 33/183 18,0

Rezina 2/30 6,7

Soroca 1/41 2,4

Tiraspol 4/68 5,9

Ungheni 11/63 17,5

Total 75/620 12,1



47

Tabelul 24. Prevalenţa anticorpilor la Treponemma pallidum în rîndul UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor,

dezagregare după sex şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova, 2007

< 25 ani 25 ani şi > Bărbaţi Femei

Prevalenţa, în % 13,2 11,2 9,8 20,6


Datele despre urgenţele nefatale asociate consumului de droguri, comorbiditatea psihiatrică şi alte efecte acute şi cronice asociate consumului de droguri nu sunt disponibile pentru acest raport.

48

CORELAŢIILE ŞI CONSECINŢELE SOCIALE ŞI LEGALE

Problemele sociale

Potrivit Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri, conceptul de excludere socială asociată consumului de droguri – concept dezvoltat pentru ţările Uniunii Europene – este unul multi-dimensional. Acesta presupune practici de excludere cum ar fi deprivarea economică sau sărăcia şi consecin-ţele lor, discriminarea socială şi politică, concedierea şi accesul redus la serviciile de sănătate, de educaţie şi calificare. Excluderea socială apare ca subiect în cercetările din ultimii ani despre caracteristicile consumului de droguri şi consecinţele sociale, legale şi pentru sănătate. Informaţia disponibilă cuprinde factorii socioeco-nomici asociaţi consumului de droguri şi, în special, consumul problematic de droguri30, concentrat în grupuri populaţionale care sunt supuse multiplelor procese de excludere, cum ar fi afilierea la o minoritate, consumul de droguri şi suportarea consecinţelor excluderii sociale şi economice (EMCDDA 2003)

Deocamdată Republica Moldova nu a făcut cercetări ale aspectelor de excludere socială asociate consumului de droguri. Vorbind în termeni generali, în Republica Moldova consumul de droguri este, în principal, asociat cu şomajul şi cu accesul redus la serviciile de sănătate. Accesul redus la serviciile medicale are loc din cauza:

1. lipsei asigurării medicale obligatorii cauzată de şomaj [majoritatea UDI intervievaţi (69,4%) erau şo-meri (Bivol S. 2004)],

2. evitării contactului cu instituţiile medicale, în special publice, din cauza riscului de identificare şi de înregistrare în calitate de consumatori de droguri, cu consecinţele respective.

Infracţiunile legate de traficul de droguri31

Conform Ministerului Afacerilor Interne, pe teritoriul de pe malul drept al Republicii Moldova, în 2008 au fost înregistrate 2103 infracţiuni legate de traficul de droguri, cu 2.0% mai puţin în comparaţie cu 2007 (2143 infracţiuni). Tendinţa de descreştere lentă a numărului de infracţiuni legate de traficul de droguri este observată pe parcursul ultimilor 6 ani (Figura 18). În 2008, 235 au fost considerate grave şi extrem de grave, constituind 11.2% din numărul total de crime (în comparaţie cu 12.8% în anul 2007).

Pe parcursul anului 2008 au fost depistate 94 cazuri de păstrare a substanţelor narcotice cu scopul de a le trans-mite deţinuţilor în instituţiile penitenciare (4,5% din numărul total de infracţiuni legate de traficul de droguri), în comparaţie cu 84 cazuri înregistrate în 2007 (3,4%) (Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova 2009).

30 Consumul drogurilor injectabile şi/sau consumul îndelungat/sistematic al drogurilor din grupul opiaceelor, cocainei şi amfetaminelor, ecstasy este exclus din această categorie. 31 Analiza se referă doar la infracţiunile înregistrate pe malul drept al rîului Nistru


49

Figura 18. Numărul de infracţiuni legate de traficul de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1996-2008

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 200820001999199819971996

726 802 870

2101 2031

2481 2377

2140 2092 2087 2143 21031897


Distribuţia geografică a infracţiunilor legate de traficul de droguri este prezentată în Figura 19. Raioanele din partea de nord a ţării, care sunt mai aproape de hotarele cu Ucraina, au înregistrat un număr mai mare de infracţiuni legate de traficul de droguri, în special legate de cultivarea plantelor care conţin substanţe narcotice în cantităţi interzise. Cel mai mare număr de infracţiuni legate de traficul de droguri a fost înre-gistrat în raionul Soroca; acest raion menţine poziţia de vîrf de mai mulţi ani. Raioanele de nord au cei mai mari indicatori în Republica Moldova în ceea ce priveşte infracţiunile legate de traficul de droguri. Acesta poate fi explicat prin faptul că, în nordul şi nord-estul ţării, este concentrată în mare parte cultivarea plan-telor care conţin substanţe narcotice, aceasta fiind o sursă de venit pentru populaţia rurală. Municipiile Chişinău şi Bălţi sunt principalele pieţe de desfacere a drogurilor din ţară (Figura 19).

Raport anual

50

Figura 19. Distribuţia geografică a numărului de infracţiuni înregistrate legate de traficul de droguri, la 100.000 populaţie,



Distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru trafic de droguri este prezentată în Figura 20. În ultimii doi ani se remarcă o reducere a ponderii bărbaţilor şi o creştere a ponderii femeilor. În 2008, ponderea bărbaţilor implicaţi în infracţiuni legate de traficul de droguri este de 72,4%, ceea ce este cu circa 12,2% mai puţin decît în anul 2007.


51

Figura 20. Distribuţia după sex a persoanelelor anchetate pentru trafic de droguri, %, Republica Moldova


100%

90%

80%

70%

60%

50%

FemeiBărbaţi

40%

30%

20%

10%

0%2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008200019991998199719961995

73,126,9

57,842,2

43,856,2

48,151,9

47,752,3

44,555,5

45,554,5

55,744,3

78,421,6

85,814,2

86,213,8

89,710,3

84,615,4

72,427,6


În ceea ce priveşte distribuţia pe vîrste a persoanelor implicate în infracţiunile legate de traficul de dro-guri, după cum a fost menţionat şi în raportul precedent: grupul persoanelor în vîrstă de 30 de ani şi mai mult are cea mai mare pondere de-a lungul timpului în infracţiunile legate de traficul de droguri. În 2008, ponderea grupului de vîrstă de 30 ani şi mai mult a crescut cu 12.1% comparativ cu 2007. În acelaşi timp este observată o micşorare a ponderii infracţiunilor legate de traficul de droguri săvîrşite de persoane din grupul de vîrstă de 15-29 ani (Figura 21).

Figura 21. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova


100%90%80%70%60%50%

30 +25-2918-2416-1714-15

40%30%20%10%

0%2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008200019991998199719961995

65,423,111,50,00,0

46,713,337,82,20,0

41,620,232,65,60,0

44,215,632,57,80,0

47,713,137,71,50,0

55,812,825,95,50,0

58,316,022,43,20,0

62,415,620,11,90,0

44,916,434,04,60,1

33,722,637,56,30,0

36,022,337,73,70,3

43,919,232,54,20,2

48,220,628,82,10,3

60,316,821,11,60,2


Aceeaşi tendinţă se observă şi în cazul bărbaţilor implicaţi în infracţiuni legate de traficul de droguri. Cea mai mare pondere revine grupului de vîrstă de 30 ani şi mai mult, care în anul 2008 a înregistrat o creştere

Raport anual

52

cu 9,5% comparativ cu anul 2007. Respectiv, se observă o scădere a ponderii grupului de vîrstă de 18-24 ani cu 6,1% şi a ponderii grupului de vîrstă de 25-29 ani cu 3,3% comparativ cu anul precedent (Figura 22).

Figura 22. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex masculin anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova

(malul drept al rîului Nistru), 1995- 2008

100%90%80%70%60%50%

30 +25-2918-2416-1714-15

40%30%20%10%

0%2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008200019991998199719961995

62,326,310,50,00,0

34,67,757,70,00,0

30,823,135,910,30,0

27,018,940,513,50,0

37,114,546,81,60,0

46,613,936,96,60,0

52,116,227,54,20,0

53,122,321,72,90,0

38,111,622,52,40,0

45,231,617,45,80,0

30,523,741,44,10,0

36,321,437,25,00,1

40,023,833,62,30,3

49,520,527,52,20,2


În cazul femeilor anchetate pentru trafic de droguri în 2008, acestea în majoritate sunt femei în vîrstă de 30 ani sau mai mult, a căror pondere în 2008 a crescut cu 6,1% în comparaţie cu anul 2007 (Figura 23).

Figura 23. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex feminin anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova

(malul drept al rîului Nistru), 1995- 2008

100%90%80%70%60%50%

30 +25-2918-2416-1714-15

40%30%20%10%

0%2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008200019991998199719961995

71,414,314,30,00,0

63,221,110,55,30,0

50,018,030,02,00,0

60,012,525,02,50,0

57,411,829,41,50,0

66,511,817,14,60,0

63,515,918,22,40,0

74,17,218,00,70,0

68,713,315,72,40,0

81,012,74,81,60,0

70,713,314,81,20,0

74,010,813,90,80,6

82,67,69,60,30,0

88,77,14,30,00,0


Creşterea ponderii grupului de vîrstă de 30 de ani şi mai mult, atît pentru bărbaţi cît şi pentru femei, poate fi explicată prin modificările Codului Penal din 2005, care prevede creşterea cantităţii minime de droguri care cade sub incidenţa răspunderii penale şi aplicarea răspunderii penale pentru cultivarea plantelor ce conţin substanţe narcotice.


53

Tabelul 25. Distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic,



# % # % # %

Cu scop de înstrăinare 6 2,8 1 0,4 7 1,4

Fără scop de înstrăinare 206 97,2 269 99,6 475 98,6

Total 212 270 482


În 2008 numărul femeilor implicate în cultivarea plantelor cu conţinut narcotic este de două ori mai mare (270) comparativ cu anul 2007 (138). Majoritatea persoanelor implicate în cultivarea plantelor ce conţin substanţe narcotice au vîrsta de 30 de ani sau mai mult (86,7%). Din numărul femeilor implicate în culti-varea plantelor cu conţinut narcotic ponderea femeilor cu vîrsta de 30 de ani şi mai mult (94,1%) este mai mare decît ponderea bărbaţilor cu vîrsta de 30 de ani şi mai mult (76,4%) din numărul bărbaţilor implicaţi în cultivarea plantelor cu conţinut narcotic (Tabelul 26).

Tabelul 26. Distribuţia după grupuri de vîrstă şi sex, persoanele anchetate pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic,



Cu scop de înstrăinare

Fără scop de înstrăinare





14–15 ani, # 0 0 0 0 0 0

16–17 ani, # 0 4 0 0 0 4

18–24 ani, # 1 21 0 8 1 29

25–29 ani, # 2 20 1 7 3 27

30 ani şi mai mult, # 3 161 0 254 3 415

Total, # 6 206 1 269 7 475


Costurile sociale/economice ale consumului de droguri

Studii de evaluare a costurilor sociale (economice) ale consumului de droguri nu au fost efectuate în Repu-blica Moldova pînă la publicarea acestui raport.

54

PIAŢA DROGURILOR

Disponibilitatea şi oferta drogurilor

În anul 2008, în Republica Moldova, pentru prima dată a fost efectuat un studiu în populaţia generală, care avea ca scop măsurarea prevalenţei consumului de substanţe, cunoştinţelor şi atitudinilor în baza unui eşantion reprezentativ (3816 respondenţi) pentru populaţia de 15-64 ani de pe malul drept al rîului Nistru (vezi capitolul Consumul de droguri în populaţia generală). Conform rezultatelor acestui studiu, 5,8% din respondenţi au menţionat că pentru ei ar fi foarte uşor să găsească/procure droguri, 15,6% au răspuns ca le va fi uşor să găsească/procure droguri (Figura 24).

Figura 24. Percepţiile populaţiei generale despre disponibilitatea drogurilor (cît de uşor/greu pot face rost de droguri),


0%

5%

10%

15%

20%

25%

Foarte uşor Rela�v uşor Greu Foarte greu Imposibil Nu ş�u

30%

35%

40%

45%

5,80%

15,60% 14,90% 14,50%

7,90%

41,30%


Nu au fost înregistrate diferenţe în răspunsurile privind disponibilitatea percepută de populaţia generală la diferite tipuri de droguri, cu excepţia marijuanei. În medie, 20,0% din respondenţi au afirmat că le va fi uşor să găsească/procure droguri, această rată fiind mai mare doar în cazul marijuanei (27.4%) (Tabelul 27).


55

Tabelul 27. Percepţiile populaţiei generale despre disponibilitatea (cît de uşor/greu pot face rost) diferitor tipuri de droguri,

15-64 ani, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008

Foarte uşor Relativ uşor Greu Foarte greu Imposibil Nu ştiu

Marijuana/Haşiş 8,5 18,9 14,5 12,4 6,7 39,0

Ecstasy 6,2 17,3 15,0 13,4 7,4 40,7

Heroină 5,0 14,4 16,1 15,2 8,1 41,3

Opiacee produse local 6,2 16,3 14,8 14,6 7,4 40,8

Cocaină 4,7 13,6 15,1 16,3 8,7 41,6

Amfetamine 5,1 14,3 14,2 15,1 8,4 42,8

Metamfetamine 5,1 14,1 14,6 14,5 8,6 43,1


Cele mai frecvent menţionate locuri unde li s-au propus droguri au fost cluburile de noapte (35,8%), în stradă (26,6%) şi în locuinţa prietenilor (7,3%). În cazul bărbaţilor, în 9,5% din cazuri a fost menţionată unitatea militară (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009c).

Conform rezultatelor studiului ESPAD32, majoritatea elevilor au afirmat că pentru ei este imposibil sau foar-te greu sa găsească/procure droguri. Pentru acest grup cele mai accesibile sunt substanţele inhalante (de ex. clei) (14,1%), urmate de canabis (6,3%), tranchilizante (6,1%) şi ecstasy (4,5%). Cele mai greu accesibile s-au dovedit a fi amfetaminele (Tabelul 28).

Tabelul 28. Percepţiile elevilor despre disponibilitatea (cît de uşor/greu pot face rost) diferitor tipuri de droguri, elevi nascuţi în 1992,

%, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008

Imposibil Foarte greu Destul de greu Destul de uşor Foarte uşor Nu ştiu Non- răspuns

Canabis 54,2 12,1 6,9 4,5 1,9 19,8 0,7

Amfetamine 57,8 9,6 4,9 2,0 1,2 22,9 1,5

Tranchilizante 50,6 11,2 6,8 3,8 2,2 22,6 2,8

Ecstasy 53,9 8,9 5,8 3,0 1,5 23,6 3,2

Inhalanţi 48,5 7,1 4,4 6,4 7,7 23,0 2,9


Conform Ministerului Afacerilor Interne, cererea locala de droguri este acoperită de producţia locală, care în cea mai mare parte este concentrată în nord şi nord-estul ţării. Cultivarea plantelor cu conţinut narcotic constituie o sursă de venit pentru populaţia locală, mai ales rurală, din această regiune (Ministerul Aface-rilor Interne al Republicii Moldova 2009).

Din cauza suprafeţei mici a ţării, transportarea drogurilor nu este costisitoare şi nu constituie un impe-diment pentru distribuţia internă şi satisfacerea cererii de droguri ilegale. Conform datelor disponibile, aceste droguri sunt utilizate pentru nevoile locale în primul rînd, dar ele sunt, de asemenea, exportate ilegal în ţările din regiune – cu prioritate Ucraina şi Federaţia Rusă. Drogurile sintetice, cum ar fi ecstasy, sunt importate din ţările Uniunii Europene. Republica Moldova este una din ţările cele mai sărace din re-giune, aceasta este una dintre explicaţiile adesea citate din ce cauză importarea drogurilor costisitoare (în primul rînd heroină şi cocaină) este detectată rar şi, de obicei, doar în cantităţi mici (cu excepţia capturilor de tranzit) (Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova 2009).

Conflictul politic îngheţat de pe rîul Nistru şi absenţa controlului asupra majorităţii hotarului de est creea-ză condiţii favorabile pentru traficul de droguri. 32 Grupul ţintă au fost elevii născuţi în 1992 care frecventează şcolile de pe malul drept al rîului Nistru

Raport anual

56

Sechestrările de droguri

Datele furnizate de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova (Ministerul Afacerilor Interne al Re-publicii Moldova 2009) despre cantităţile de droguri ilegale sechestrate pe teritoriul malului drept al rîului Nistru în perioada anilor 2002-2008 sunt prezentate în Tabelul 29. Deoarece raportarea se face pe hîrtie, introducerea într-o bază de date electronică şi prelucrarea lor ulterioară generează dificultăţi. Acest fapt reduce calitatea datelor şi limitează validitatea lor.

În anul 2008, comparativ cu anul 2007, a fost înregistrată o scădere importantă a cantităţilor de paie de mac şi de opiu acetilat puse sub sechestru. Per ansamblu, capturile de droguri ilegale produse pe piaţa internă de droguri ilegale s-au redus semnificativ în anul 2008.

Tabelul 29. Cantităţile de droguri ilegale sechestrate, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2002-2008

DroguriCantităţi sechestrate

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Paie de mac 1 509 000 g 704 000 g 460 000 g 488 000 g 708 000g 109 000g 79 000 g

Marijuana 322 497 000 g 454 000 g 707 000 g 573 000 g 367 000 g 343 000 g 268 000 g

Opiu acetilat 17 682 000 g 5 991 170 g 13,5 l 15 l 18,5 l 11,961 l 2,810 l

Ecstasy 155 pastile 276 pastile 124 pastile 338 pastile 237 pastile 31451 pastile 248 pastile

Codeină 3241 pastile 010450 pastile

0 0 950 pastile 420 pastile

Efedrină 430 pastile 0 340 pastile 0 0 0 0

Tramadol 0 0 1170 pastile 1070 pastile 2557 pastile 0 430 pastile

Amfetamine, Metamfetamine

00

1 200 g0

700 g,1,7 l

315 g,1,8 l

405 g,2,1 l

981 g0,189 l

482 g

Barbiturate 0 27 858 pastile 0 0 0 0 1968 pastile

Plante de mac 3 635 000 g 5 994 000 g 8 950 000 g 18 488 000 g 14 150 000 g 15 276 000 g 15 768 000 g

Plante de cînepă 3 196 000 g 7 798 000 g 7 588 000 g 16 688 000 g 10 884 000 g 22 112 000 g 8 845 000 g

Heroină 69,5 g 200,37 g 237,00 g 301 g 33 g 1775 g 207 926 g

Cocaină 0 0 46 g 980 g 0 0 5 551 g

Haşiş - - - - - - 1 275 g

LSD - - - - 2 mărci - 231 mărci


Pe de altă parte, confiscările de droguri produse în afara ţării (heroină, cocaină, haşiş) au crescut semnifi-cativ, fiind cele mai mari efectuate vreodată în Republica Moldova.În noul context geopolitic, este de aşteptat că piaţa ilegală a drogurilor din Republica Moldova va fi ţintită de traficul de droguri provenite din Uniunea Europeană (Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Mol-dova 2009).

Preţurile, puritatea drogurilor

Informaţia despre preţul drogurilor ilegale este obţinută de Ministerul Afacerilor Interne din rapoartele confidenţiale ale informatorilor, din cunoştinţele dobîndite în cadrul acţiunilor operative, precum şi din observaţiile personale în timpul activităţilor sub acoperire.


57

Conform datelor din sursele enumerate mai sus, preţurile drogurilor ilegale de pe piaţa Republicii Moldova au înregistrat o creştere uşoară în anul 2008 (Tabelul 30).

Tabelul 30. Variaţiile preţurilor de distribuţie pe piaţa drogurilor ilegale, Republica Moldova


Tipul drogului

Preţul mediu

200233 200334 200435 200536 200637 200738 200839

1 ml extract de opiu

MDL 10-15(€ 0,8-1,16)

MDL 10-30(€ 0,63-1,9)

60-80 MDL(€ 3,9-5,2)

60-80 MDL(€ 3,8-5,19)

49-82 MDL3-5 €

50-60 MDL3-3,6 €

60-80 MDL4-5 €

1 g de marijuana

MDL 8-15(€ 0,62-1,16)

MDL 8-20(€ 0,5-1,27)

30-35 MDL(€ 1,95-2,28)

30-35 MDL(€ 2,34-2,73)

49-82 MDL3-5 €

40-60 MDL2,5-3,6 €

60–80 MDL4-5 €

1 pastilă de “Ecstasy”

$ 20-25(€ 20,8-26)

$ 20-25(€ 17,7-22)

$ 20-25(€ 16-20,1)

$ 10-25(€ 7,8-20,7)

49-412 MDL3-25 €

80-160 MDL4,8-9,6 €

120-160 MDL7,8-10,5 €

1 g de heroină

$ 40-80(€ 41,7-83,3)

$ 60-80(€ 53,1-70,9)

$ 60-80(€ 42,2-64,3)

$ 70-80(€ 54,4-62,2)

495-1154 MDL30-70 €

600-1600 MDL36-96 €

1223-1529 MDL80-100 €

1 g de cocaină

$ 60-100(€ 62,5-104,2)

$ 60-100(€ 53,1-88,6)

$ 80-110(€ 64,3-88,5)

$ 100(€ 77,7)

1650-1980 MDL100-120 €

1660-2158 MDL100-130 €

1835-2294 MDL120–150 €


În prezent, Republica Moldova nu dispune de capacităţile tehnice necesare pentru a determina gradul de puritate a drogurilor pe o bază de rutină.

Tendinţele principale

Deoarece datele privind modelele de consum de droguri şi de-a lungul anilor nu sunt consistente, nu este posibilă urmărirea tendinţelor în consumul de droguri. Informaţiile din diverse surse de date existente în prezent în Republica Moldova diferă şi, în multe cazuri, sunt greu comparabile. Din cauza unei lipse de consistenţă în timp, datele disponibile reduc posibilitatea analizei tendinţelor fenomenului consumului de droguri. Principalele surse de informaţii pentru acest subcapitol sunt:

datele studiilor în populaţia generală, tineri şi UDI;

datele statistice ale IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii, care vizează profilul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri;

datele statistice ale Ministerului Afacerilor Interne, care vizează infracţiunile înregistrate legate de tra-ficul de droguri, precum şi cantităţile confiscate;

interviurile cu responsabili din cadrul instituţiilor publice vizate (Ministerul Afacerilor Interne, Ministe-rul Sănătăţii, Departamentul Instituţiilor Penitenciare) şi ONG-uri.

Canabis

Canabisul este drogul ilegal cel mai frecvent utilizat în Republica Moldova. În anul 2008, pe malul drept al rîului Nistru prevalenţa consumului de canabis pe durata vieţii în populaţia generală de 15-64 ani este de 3,4%. Prevalenţa consumului de canabis este cea mai mare comparativ cu celelalte droguri ilegale (vezi capitolul Consumul de droguri în populaţia generală). Consumul de canabis este întîlnit mai des în mediul urban şi mai mult în rîndul bărbaţilor. Cele mai înalte valori ale prevalenţei consumului de canabis au fost înregistrate în grupul de vîrstă de 20-29 ani (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009c)

33 Rata medie de schimb a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2002: € 1= MDL 15,7403.34 Rata medie de schimb a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2003: € 1= MDL 12,8337.35 Rata medie de schimb a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2004: € 1= MDL 15,3286.36 Rata medie de schimb a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2005: € 1= MDL 15.6978.37 Rata medie de schimb a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2006: € 1= MDL 16,4918.38 Rata medie de schimb a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2007: € 1= MDL 16,5986.39 Rata medie de schimb a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2008: € 1= MDL 15.2916.

Raport anual

58

Studiul desfăşurat în 2008 în rîndul tinerilor de 15-24 ani de pe malul drept al rîului Nistru înregistrează o prevalenţă a consumului de canabis pe durata vieţii de 7,0%, care este cea mai mare printre drogurile ile-gale. Comparativ cu rezultatele studiului din 2006 în acelaşi grup ţintă, diferenţe dintre valorile prevalenţei consumului de canabis pe durata vieţii nu au fost înregistrate (7,1% în 2006). Prevalenţa consumului de canabis pe durata ultimului an, de asemenea, nu a înregistrat diferenţe semnificative (2,9% în 2006 şi 2,3% în 2008). Ambele studii sunt reprezentative pentru malul drept al rîului Nistru şi sunt comparabile (Scutel-niciuc O. et al. 2006; Scutelniciuc O. et al. 2008a).

Studiul ESPAD, realizat pentru prima dată în anul 2008, a înregistrat o prevalenţă a consumului de cana-bis pe durata vieţii de 4,8% în rîndul elevilor născuţi în 1992 care frecventează şcolile de pe malul drept al rîului Nistru, fiind cea mai mare printre drogurile ilegale (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009b). Studii comparabile nu au mai fost desfăşurate, de aceea nu este posibilă urmărirea tendinţelor pentru populaţia elevilor.

Prevalenţa consumului marijuanei pe durata ultimei luni a fost raportată de 65,4% din respondenţii stu-diului comportamental şi de supraveghere de sentinelă HIV realizat în anul 2007 în rîndul UDI care benefi-ciază de serviciile de reducere a riscurilor, fiind mai mare în rîndul respondenţilor de sex masculin (67,3%), comparativ cu respondenţii de sex feminin (58,3%). Prevalenţa consumului de marijuană este mai mare în rîndul respondenţilor cu vîrsta mai mică de 25 de ani (75,3%), în comparaţie cu cei în vîrstă de 25 ani sau mai mult (62,7%) (Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a). Circa jumătate din UDI de 12-24 ani (46,5%), recrutaţi în 2008 în municipiul Bălţi, municipiul Chişinău şi oraşul Tiraspol, au consumat canabis pe durata ultimei luni (Scutelniciuc O. & Ilinschi E. 2008)

Din cazurile noi de consum de droguri fără dependenţă înregistrate în anul 2008 pe malul drept al rîului Nistru, la momentul înregistrării majoritatea erau consumatori de canabis (82,7%) şi administrau droguri pe calea fumatului (78,5%). Majoritatea cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă o constituiau bărbaţii – 96,0% (date despre consumatorii de canabis nu sunt disponibile). Vîrsta medie la momentul înregistrării cazurilor noi de consum de droguri fără dependenţă a fost de 25,2 ani în 2008. În ultimii 10 ani se remarcă o creştere lentă a vîrstei medii la momentul înregistrării cazurilor noi de consum de droguri fără dependenţă (Dispensarul Republican de Narcologie 2009).

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în 2008, din toate infracţiunile legate de traficul de droguri 46.0% erau legate de traficul ilegal de canabis (Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova 2009).

Opiacee/heroina

În 2008, în populaţia generală (15-64 ani) prevalenţa consumului de opiacee produse local pe durata vieţii este de 0,6%, iar prevalenţa pe durata ultimului an şi a ultimei luni este de 0,1%. Prevalenţa consumului de opiacee produse local pe durata vieţii este mai mare în cazul bărbaţilor (1,1%) comparativ cu femeile (0,2%) (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009c). Potrivit studiilor efectuate în grupul de vîrstă de 15-24 ani, prevalenţa consumului de opiacee produse local pe durata vieţii este de 1,2% în 2008 (în 2006, un studiu similar a înregistrat prevalenţa nulă a consumului de opiacee produse local pe durata vieţii) (Scutelniciuc O., Gutu L., & Lesco G. 2006; Scutelniciuc O., Condrat I., & Gutu L. 2008a). Conform datelor IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, consumul de opiacee produse local se înregistrează în majo-ritatea cazurilor noi cu dependenţă (68,1%). Injectarea este calea principală de administrare a drogurilor în cazurile noi de consum de droguri cu dependenţă (67,6%) (Dispensarul Republican de Narcologie 2009). Potrivit studiului comportamental şi de supraveghere de sentinelă HIV realizat în anul 2007 în rîndul UDI care beneficiază de serviciile de reducere a riscurilor, extractul de opiu a fost cel mai injectat drog pe du-rata ultimei luni (84,7%). Opiaceele produse local au fost injectate pe durata ultimei luni în toate locaţiile unde au avut loc interviuri (Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a). Mai mult de jumătate din UDI de 12-24 ani (67,5%) recrutaţi în anul 2008 în municipiul Bălţi, municipiul Chişinău şi oraşul Tiraspol au injectat extractul de opiu pe durata ultimei luni. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, în 2008, din totalul infracţiunilor legate de traficul de droguri, ponderea infracţiunilor legate de traficul de extract de opiu a fost de 6,0% (Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova 2009).


59

Experienţa consumului heroinei pe durata vieţii a fost raportată de 0,4% din respondenţii de 15-64 ani de pe malul drept al rîului Nistru (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009c). Elevii născuţi în 1992 care frecventează instituţiile de învăţămînt de pe malul drept al rîului Nistru, în 0,4% din cazuri au raportat experienţa consumului heroinei pe durata vieţii (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009b). He-roina este rar înregistrată ca drog principal la momentul înregistrării cazurilor noi de consum de droguri cu dependenţă (Dispensarul Republican de Narcologie 2009). UDI care beneficiază de serviciile de reducere a riscurilor au raportat consumul de heroină pe durata ultimei luni în 11,7% de cazuri, iar injectarea heroinei pe durata ultimei luni – în 10,8% din cazuri. Injectarea heroinei pe durata ultimei luni a fost raportată mai frecvent de respondenţii de sex masculin (12,5%) comparativ cu cei de sex feminin (4,2%) (Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a). Între UDI de 12-24 de ani recrutaţi în 2008 în municipiul Băl-ţi, municipiul Chişinău şi oraşul Tiraspol, prevalenţa consumului de heroină pe durata ultimei luni a fost de 5,9%. Cea mai mare prevalenţă a consumului de heroină pe durata ultimei luni a fost înregistrată în grupul de vîrstă de 18-24 ani (7,1%). În grupul de vîrstă 12-14 ani prevalenţa consumului de heroină pe durata ultimei luni a înregistrat o valoare nulă (Scutelniciuc O. & Ilinschi E. 2008). În anul 2008, a fost sechestrată cea mai mare cantitate de heroină capturată vreodată în Republica Moldova (208 kg). Cea mai mare canti-tate de heroină sechestrată anterior a fost de 1.75 kg în anul 2007. În 2008, proporţia infracţiunilor legate de traficul de heroină a constituit 5,0% din totalul infracţiunilor legate de traficul de droguri (Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova 2009).

Nu sunt disponibile date despre reducerea sau creşterea în timp a numărului total al consumatorilor de opiacee.

Drogurile sintetice

Primele sechestrări de amfetamine au fost înregistrate la sfîrşitul anilor 90. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, cantitatea de amfetamine sechestrată în 2008 a fost de două ori mai mică comparativ cu 2007 şi aproape egală cu cea sechestrată în 2006.

Prevalenţa consumului amfetaminelor pe durata vieţii în populaţia generală (15-64 ani) în 2008 a fost de 0,1% (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009c). În rîndul elevilor născuţi în anul 1992 şi care frecventează şcolile de pe malul drapt al rîului Nistru, prevalenţa consumului amfetaminelor pe durata vieţii în 2008 a fost de 1,5% (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009b). Prevalenţa consumului amfetaminelor pe durata vieţii în rîndul tinerilor de 15-24 de ani în 2008 a fost de 0,6%, iar prevalenţa consumului amfetaminelor pe durata ultimului an - 0,4% (Scutelniciuc O., Gutu L., & Lesco G. 2006; Scutel-niciuc O., Condrat I., & Gutu L. 2008a).

Prevalenţa consumului de ecstasy pe durata vieţii în populaţia generală (15-64 de ani) a fost de 0,76%, fiind mai mare în rîndul bărbaţilor (1,23%) comparativ cu femeile (0,32%). În mediul urban, prevalenţa consumului de ecstasy pe durata vieţii este mai mare decît în mediul rural, atît pentru bărbaţi cît şi pentru femei (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009c). În rîndul elevilor născuţi în anul 1992 şi care frecventează şcolile de pe malul drapt al rîului Nistru, prevalenţa consumului de ecstasy pe durata vieţii în 2008 a fost de 1,6% (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009b). Prevalenţa consumului de ecstasy pe durata vieţii în rîndul tinerilor de 15-24 de ani în anul 2008 a fost de 2,4%, iar prevalenţa consumului de ecstasy pe durata ultimului an - 1,3% (în 2006 prevalenţa consumului de ecstasy pe durata vieţii a fost de 0,7%, prevalenţa consumului de ecstasy pe durata ultimului an - 0,3%) (Scutelniciuc O., Gutu L., & Lesco G. 2006; Scutelniciuc O., Condrat I., & Gutu L. 2008a).

Potrivit studiului comportamental şi de supraveghere de sentinelă HIV realizat în anul 2007 în rîndul UDI care beneficiază de serviciile de reducere a riscurilor, prevalenţa consumului de amfetamine pe durata ultimei luni a fost de 8,9% (Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a). Prevalenţa con-sumului de ecstasy pe durata ultimei luni în rîndul UDI de 12-24 de ani recrutaţi în 2008, în municipiul Bălţi, municipiul Chişinău şi oraşul Tiraspol, este de 13,6% (Scutelniciuc O. & Iliinschi E. 2008).

Producerea locală de metamfetamine (pervitin) a început la finele anilor ‘90. Prevalenţa consumului de metamfetamine pe durata ultimei luni în rîndul UDI de 12-24 de ani recrutaţi în 2008, în municipiul Bălţi,

Raport anual

60

municipiul Chişinău şi oraşul Tiraspol, este de 29,7%. Cea mai mare prevalenţă a consumului de metam-fetamine pe durata ultimei luni a fost înregistrată în rîndul UDI recrutaţi în capitala Republicii Moldova - 57,4%, fiind în mare parte injectată de către UDI de 18-24 de ani (33,5%) (Scutelniciuc O. & Iliinschi E. 2008). Potrivit studiului comportamental şi de supraveghere de sentinelă HIV realizat în anul 2007 în rîndul UDI care beneficiază de serviciile de reducere a riscurilor, prevalenţa consumului de metamfetamine pe durata ultimei luni a fost de 22,5% (Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a).

Consumul de amfetamine/metamfetamine la momentul înregistrării cazurilor noi de consum de droguri înregistrate de sistemul de sănătate este prea mică pentru urmărirea tendinţelor.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, în 2008, proporţia infracţiunilor legate de traficul de droguri cu implicarea amfetaminelor/ecstasy este de 2% din totalul infracţiunilor legate de droguri (Ministerul Aface-rilor Interne al Republicii Moldova 2009).

LSD

LSD este foarte rar întîlnit, atît în cazul sechestrărilor de droguri cît şi în rîndul cazurilor noi de consum de droguri înregistrate de sistemul de sănătate (Dispensarul Republican de Narcologie 2009). În anul 2008 a fost capturată cea mai mare cantitate de LSD sechestrată vreodată - 231 de mărci (Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova 2009). În rîndul UDI de 12-24 de ani recrutaţi în 2008, în municipiul Bălţi, municipiul Chişinău şi oraşul Tiraspol, prevalenţa consumului de LSD pe durata ultimei luni este de 4,2%, înregistrînd cele mai mari valori în eşantionul recrutat în oraşul Tiraspol - 7,9% (de 2 ori mai mult compa-rativ cu eşantionul recrutat în municipiul Chişinău - 3,7% şi de 7 ori mai mult decît în eşantionul recrutat în municipiul Bălţi - 1,1%) (Scutelniciuc O. & Iliinschi E. 2008).

Cocaină/crack

Cocaina este un drog importat şi scump. Consumul de cocaină rareori se înregistrează în rîndul cazurilor noi de consum de droguri înregistrate de sistemul de sănătate. În Republica Moldova, cocaina este consi-derată ca fiind utilizată de straturile bogate ale populaţiei, care nu se adresează după ajutor la sistemul pu-blic de asistenţă medicală şi foarte rar sunt depistate de către reprezentanţii instituţiilor de forţă. În 2008, a fost înregistrată cea mai mare captură de cocaină (5,5 kg) înregistrată vreodată în Republica Moldova (Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova 2009). În 2008, în populaţia generală de 15-64 ani prevalenţa consumului de cocaină pe durata vieţii este de 0,1% (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009c), iar în rîndul elevilor născuţi în 1992 care frecventează şcolile de pe malul drept al rîului Nistru - 0,8% (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009b).

61

DISCUŢII

Consistenţa indicatorilor

Analiza datelor din diferite surse de informaţie: cazurile noi înregistrate de consum de droguri, infracţiu-nile prin trafic de droguri, confiscările de droguri şi rezultatele studiilor arată un consum preponderent de canabis în populaţia generală şi în rîndul tinerilor. La analiza rezultatelor pentru grupul de vîrstă de 15-24 ani din eşantionul studiul în populaţia generală (2008) s-au înregistrat valori care adeveresc rezultatele studiilor repetate în rîndul tinerilor de 15-24 ani (2006 şi 2008). Nu s-au înregistrat diferenţe în prevalenţa consumului de canabis în rîndul tinerilor de 15-24 de ani măsurate în 2008 şi în 2006 (Scutelniciuc O., Gutu L., & Lesco G. 2006; Scutelniciuc O., Condrat I., & Gutu L. 2008a; Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009c). Din numărul total de cazuri noi de consum de droguri fără dependenţă înregistrate în 2008, 82,7% consumau canabis la momentul înregistrării şi calea preponderentă de administrare a drogurilor a fost fumatul - 74,5% (Dispensarul Republican de Narcologie 2009).

Nu s-au înregistrat diferenţe ale prevalenţei consumului de ecstasy în rîndul tinerilor de 15-24 ani măsura-tă în anul 2008 şi în anul 2006. La analiza rezultatelor pentru grupul de vîrstă de 15-24 ani din eşantionul studiul în populaţia generală (2008) s-au înregistrat valori ale prevalenţei consumului de ecstasy care ade-veresc rezultatele studiilor repetate în rîndul tinerilor de 15-24 ani (2006 şi 2008) (Scutelniciuc O., Gutu L., & Lesco G. 2006; Scutelniciuc O., Condrat I., & Gutu L. 2008a; Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009c).

Alte droguri au înregistrat valori joase ale prevalenţei consumului în studiile menţionate mai sus.

Lipseşte estimarea numărului populaţiei UDI. Conform rezultatelor studiului comportamental şi de su-praveghere de sentinelă HIV în rîndul UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor din 2007, opiaceele produse local sunt cel mai frecvent injectate droguri (84,7%) pe durata ultimei luni (Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a). În rîndul UDI de 12-24 ani recrutaţi în municipiul Bălţi, municipiul Chişinău şi oraşul Tiraspol, opiaceele produse local sunt cel mai des injectate droguri pe durata ultimei luni (67,5%) (Scutelniciuc O. & Ilinschi E. 2008). La momentul înregistrării, ponderea consumului de opiacee în cazurile noi de consum de droguri cu dependenţă este de 68,1% în 2008 (Dispensarul Repu-blican de Narcologie 2009).

În ultimii trei ani au fost făcute eforturi importante pentru a creşte disponibilitatea datelor şi calitatea acestora privind consumul de droguri în rîndul tinerilor şi în populaţia generală şi privind consumul de dro-guri injectabile. Din cauza lipsei mai multor puncte temporale de date şi a lipsei de surse de date veridice, triangularea datelor nu este posibilă deocamdată.

Limitările metodologice şi calitatea datelor

De la înfiinţarea sa, Observatorul Naţional pentru Droguri şi-a centrat activitatea pe creşterea disponibili-tăţii şi calităţii datelor privind drogurile.

În 2008, pentru prima dată a fost efectuat un studiu în populaţia generală, care avea drept obiectiv măsu-rarea prevalenţei consumului de substanţe în baza unui eşantion reprezentativ pentru populaţia de 15-64 ani de pe malul drept al rîului Nistru. În contextul migraţiei populaţiei (internă şi externă) de pe malul drept al rîului Nistru, Registrul populaţiei nu poate fi folosit drept bază pentru constituirea unui eşantion probabilistic în populaţia generală (riscul unei rate înalte de substituţie, care poate afecta reprezentativi-tatea studiului). Eşantionarea aplicată în cadrul acestui studiu se consideră aleatorie şi cvaziprobabilistică (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009c). Studiile desfăşurate în 2006 şi 2008 în grupul tinerilor de 15-24 ani sunt reprezentative pentru acest grup de pe malul drept al rîului Nistru şi comparabile. Res-

Raport anual

62

pondenţii au fost recrutaţi în baza unei eşantionări aleatorii în straturi. Stratificarea a fost bazată pe două criterii: regiune şi tipul localităţii (numărul populaţiei). După stratificare, localităţile, străzile, gospodăriile şi respondenţii au fost selectaţi aleatoriu, folosind metoda „rutelor” (Scutelniciuc O., Gutu L., & Lesco G. 2006; Scutelniciuc O., Condrat I., & Gutu L. 2008a). În anul 2008, pentru prima dată în Republica Moldova a fost efectuat studiul ESPAD care a ţintit elevii din şcoli născuţi în 1992. Un eşantion de 400 clase (200 clase de a 8-a şi 200 clase de 9-a) a fost selectat aleatoriu şi intervievat (Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. 2009b). Toate studiile menţionate au măsurat indicatori standardizaţi conform recomandărilor Centru-lui European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA 2002a).

Anterior anului 2006, în Republica Moldova nu au fost desfăşurate studii documentate ştiinţific pentru estimarea numărului UDI. În anul 2007, în cadrul studiului comportamental şi de supraveghere de senti-nelă HIV desfăşurat în rîndul UDI în exclusivitate beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor, a fost aplicat modulul multiplicatorului. Acest modul a avut ca scop testarea procesului de estimare şi estimarea numărului UDI, cu limitările acceptabile. Multiplicatorul pentru eşantionul studiului este de 1,04. Multipli-catorul este subestimat şi nu reflectă situaţia reală din Republica Moldova. În 2007, un studiu de seropre-valenţă a hepatitelor virale şi a sifilisului în rîndul UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor a fost desfăşurat pentru prima dată (testarea mostrelor de sînge) (Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. 2009a). Rezultatele studiilor comportamentale şi de seroprevalenţă desfăşurate în anul 2003/2004 (Bivol S. 2004) şi, respectiv, 2007 în rîndul UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscu-rilor nu pot fi extrapolate pentru toată populaţia UDI, deoarece ne lipseşte informaţia despre UDI care nu folosesc serviciile programelor de reducere a riscurilor.

Sistemul existent de colectare a datelor privind consumul ilegal de droguri aplică pe larg metoda statisticii de rutină. Sistemul se bazează pe colectarea datelor despre cazurile înregistrate (voluntar şi contrar voin-ţei) de instituţiile publice relevante. Înregistrările după contactarea unei instituţii publice relevante presu-pun, în marea majoritate a cazurilor, divulgarea identităţii. Numărul de cazuri noi înregistrate de consum de droguri depinde de metodele de depistare, în special de gradul de activitate a sistemelor de referire existente. Urmare a intensificării activităţii poliţiei de combatere a consumului şi traficului de droguri în localurile publice de divertisment, numărul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu scop recrea-ţional şi în grupurile de vîrstă care vizitează aceste localuri a crescut. Conform regulilor interne de evidenţă a beneficiarilor programelor de reducere a riscurilor, ONG-urile atribuie fiecărui beneficiar un identificator unic anonim. Formula aplicată diferă de la un ONG la altul şi lipseşte un sistem unic automatizat de pro-cesare a datelor colectate. Instituţiile penitenciare dispun de date despre consumatorii de droguri oficial înregistraţi care au fost identificaţi în timpul procesului judiciar şi, separat, date despre potenţialii consu-matori de droguri care nu au fost înregistraţi oficial, dar sunt suspectaţi de consum de droguri de către serviciul de securitate, regim şi supraveghere a penitenciarelor. Scopul Protocolului indicatorului cererii de tratament este de a oferi date comparabile şi relevante despre numărul şi caracteristicile persoanelor care beneficiază de tratament al consumului de droguri. Actualmente, în Republica Moldova lipseşte sistemul de colectare a datelor pentru indicatorii cererii de tratament conform protocolului standard (EMCDDA 2000). Astfel, cererea de tratament nu poate fi estimată sau înţeleasă în baza indicatorilor colectaţi în prezent. În anul 2009 a demarat implementarea programului automatizat pentru sistemul identificatorului unic anonim. Acest program este distribuit gratis ONG-urilor şi instituţiilor publice relevante.

În Republica Moldova se constată deficienţe serioase în sistemul de investigare şi înregistrare a DAD. Inves-tigaţiile toxicologice pentru identificarea drogurilor şi metaboliţilor acestora în probele biologice prelevate de la cadavrele suspectate de moarte violentă nu sunt obligatorii, ceea ce poate duce la ignorarea unor cazuri de DAD. Capacităţile tehnice ale laboratorului toxicologic al CML şi infrastructura acestuia permit o analiză calitativă doar pentru principalele grupuri de droguri ilegale. Intervalul mare de timp dintre pre-levarea probei biologice şi prezentarea rezultatului investigaţiei toxicologice (3-4 luni după deces) duce la înregistrarea cauzei decesului sub un alt cod decît cel confirmat de medicul legist. Stigmatizarea socială şi complexitatea procedurilor legale aferente unui caz de DAD le constrîng pe rudele defunctului să ascundă adevărata cauză a decesului. Cele menţionate mai sus pot cauza subraportarea cazurilor de deces asociat consumului de droguri.


63

Datele furnizate de Ministerul Afacerilor Interne despre numărul de infracţiuni prin trafic de droguri şi capturile de droguri nu permit dezagregarea după cantităţile capturate per fiecare caz. Astfel, ne lipseşte informaţia despre tendinţele şi modelul infracţiunilor prin trafic de droguri la dezagregarea după sexe şi grupuri de vîrstă. Feedback-ul deficient de la instanţele de judecată cauzează lipsa datelor despre sentin-ţele pronunţate şi implementarea legislaţiei.

Actualmente, sistemele disponibile de colectare a datelor despre consumul de droguri, descrierea mode-lelor de consum şi tendinţelor nu satisfac necesităţile informaţionale pentru luarea unei decizii bazate pe dovezi.

După cum a fost menţionat şi în rapoartele anuale precedente, pentru a asigura un proces de luare a de-ciziilor bazat pe analiza situaţiei şi dovezilor, este obligatorie:

ajustarea sistemului de colectare a datelor pentru indicatorul de cerere de tratament conform protocolu-lui standard, fapt ce ar asigura o altă abordare în analiza situaţiei şi o comparabilitate internaţională; în-ceputul implementării unui software pentru sistemul identificatorului unic anonim este un pas înainte;

ameliorarea calităţii datelor despre DAD;

perfectarea sistemului de colectare a datelor despre infracţiunile prin trafic de droguri cu creşterea com-plexităţii informaţiei raportate per caz, inclusiv sentinţele pronunţate de instanţele de judecată;

evaluarea răspîndirii consumului de droguri injectabile în special şi a consumului problematic de dro-guri la general;

măsurarea comportamentului UDI şi a prevalenţei bolilor infecţioase şi neinfecţioase asociate consumu-lui de droguri cu posibilitatea de extrapolare pentru întreaga populaţie de UDI din Republica Moldova;

crearea unui sistem de colectare a datelor despre cheltuielile publice şi private, naţionale şi internaţio-nale pentru activităţile de prevenire a consumului şi combatere a traficului ilicit de droguri.

64

PARTEA III. STRATEGIILE NAŢIONALE DE REDUCERE A CERERII DE DROGURI

Programe şcolare

Măsuri orientate spre prevenirea consumului de droguri în rîndurile elevilor sunt prevăzute în Legea Repu-blicii Moldova nr. 713-XV din 6 decembrie 2001 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope (Parlamentul Republicii Moldova 2002b). Elabora-rea unui curs de instruire despre efectele dăunătoare ale consumului de droguri în curricula instituţiilor pre-universitare este prevăzută în „Măsurile de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului pentru anii 2007-2009”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 314 din 17 martie 2007 (Guvernul Republicii Moldova 2007a).

Cursul de instruire „Deprinderi de viaţă” este unul opţional, începînd cu clasa a 6-a, odată ce elevii ating vîrsta de 13 ani şi continuă pînă ce elevii absolvesc liceul (18 ani). Prevenirea consumului de droguri face parte din acest curs.

La nivel raional, departamentele de educaţie şi tineret au elaborat programe proprii anuale de prevenire a consumului de droguri de către copii de vîrstă şcolară. Sistemul de raportare existent nu oferă posibilitatea unei analize detaliate a activităţilor implementate. În şcoli sunt organizate ore „antidrog”. Există diverse opinii în ceea ce priveşte metodele folosite pentru prezentarea informaţiei; în special sectorul neguverna-mental le consideră ineficiente şi depăşite. Activităţi extraşcolare de prevenire a consumului de droguri au fost implementate de ONG-uri şi în anul 2007. Astfel de activităţi sunt desfăşurate la iniţiativa ONG-urilor, fără nicio acoperire financiară din partea bugetului de stat. Prevenirea consumului de droguri, de regulă, face parte din aceste activităţi, direcţionate în general spre un mod sănătos de viaţă.

În cadrul „Măsurilor de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului pentru anii 2007-2009” (Guvernul Republicii Moldova 2007a), Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova ar trebui de asemenea să întreprindă măsuri de prevenire a consumului de droguri în instituţiile de învăţămînt preuniversitar. Astfel de activităţi au fost implementate prin intermediul organizării unor ore speciale la care au participat re-prezentanţii Ministerului Afacerilor Interne. Raportarea actuală nu oferă posibilitatea măsurării şi analizei acoperirii tinerilor cu astfel de intervenţii.

Programe extraşcolare

Educaţia extraşcolară pentru prevenirea consumului de droguri este prevăzută în Legea Republicii Mol-dova nr. 713-XV din 06.12.2001 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope aprobată de Parlamentul Republicii Moldova (Parlamentul Republicii Moldova 2002b). Elaborarea de programe extraşcolare a fost dispusă în „Măsurile de combate-re a narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2007-2009”, adoptate prin Hotărîrea Guvernului nr. 314 din 17 martie 2007 (Guvernul Republicii Moldova 2007b). Prevenirea consumului de droguri în intervenţiile extraşcolare prevăzute în acest act normativ are un caracter de program de prevenire primară generală cu promovarea stilului de viaţă sănătos pentru copii şi tineri, şi nu a unui program specific de prevenire a consumului de droguri. Aceste activităţi sunt după cum urmează:

organizarea şi desfăşurarea spectacolelor muzical-teatralizate, inclusiv cu participarea formaţiilor rock şi pop din Republica Moldova, cu genericul „Tinerii împotriva drogurilor” în toate unităţile administra-tiv-teritoriale,

asigurarea funcţionării bibliotecilor şi sălilor sportive în cadrul instituţiilor de învăţămînt, la locul de trai şi în alte localuri de recreere pentru desfăşurarea activităţi cultural-sportive,


65

organizarea raţională a timpului liber al elevilor şi tinerilor prin deschiderea cluburilor de interese, a diferitor cercuri şi grupuri sportive, desfăşurarea acţiunilor antidrog, formarea motivaţiilor negative faţă de viciile sociale.

Reducerea nocivităţii consumului de droguri

Introducere

Open Society Institute, Fundaţia Soros consideră reducerea riscurilor ca o „abordare pragmatică şi uma-nistă în diminuarea consecinţelor negative individuale şi sociale, asociate consumului de droguri, în spe-cial riscul de infectare cu HIV. Ea încearcă să diminueze problemele asociate consumului de droguri, prin metode care să protejeze demnitatea, umanitatea şi drepturile omului în cazul persoanelor care consumă droguri. Programele de reducere a riscurilor prestează o gamă de servicii care să permită atingerea obiec-tivelor sale. Schimbul de seringi şi tratamentul de substituţie sunt cele mai eficiente intervenţii de reducere a riscurilor consumului de droguri. Acestea sunt adesea completate şi de alte servicii de suport pentru consumatorii de droguri, cum ar fi educaţia pentru sănătate, despre riscurile consumului de droguri, HIV şi screening-ul infecţiilor cu transmitere sexuală, consiliere psihologică, precum şi referire la serviciile me-dicale. Prin prestarea serviciilor accesibile care răspund nevoilor consumatorilor de droguri, programele de reducere a riscurilor adesea servesc drept un punct semnificativ de contact care poate conecta con-sumatorii de droguri cu altă comunitate, cu resursele de servicii medicale şi sociale” (International Harm Reduction Association 2009). Începînd cu anul 2001, Open Society Institute pledează pentru extinderea disponibilităţii schimbului de seringi, a tratamentului dependenţei de droguri şi a tratamentului în cazul HIV; reformarea politicilor şi practicilor discriminatorii; creşterea participării persoanelor care consumă droguri şi a celor care trăiesc cu HIV la elaborarea politicilor care vizează vieţile lor.

În Republica Moldova programele de reducere a riscurilor au demarat în anul 1997 şi sunt active pînă în prezent. La 8 mai 2003, Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, reprezentat de UCIMP40, şi Fundaţia Soros–Moldova au semnat un acord în baza căruia Fundaţia Soros–Moldova a creat o reţea de ONG-uri şi instituţii publice care să implementeze activităţi de prevenire a răspîndirii HIV în grupurile cu risc sporit de infectare atît în sectorul civil, cît şi în instituţiile penitenciare. Fundaţia Soros–Moldova operează granturile care finanţează activităţile de reducere a riscurilor şi din alte surse internaţionale. Pînă în prezent Guvernul Republicii Moldova nu finanţează programele de reducere a riscurilor.

Descrierea intervenţiilor

Componentele de bază ale programelor de reducere a riscurilor pentru UDI în sectorul civil din Republica Moldova sunt după cum urmează:

informare/educare/outreach despre HIV/SIDA şi căile de prevenire în contextul practicilor cu risc sporit (distribuţia de materiale informaţionale, prezervative, seminare de educare şi informare),

referire la serviciile medicale şi sociale (consultaţii medicale, de obicei pentru infecţiile cu transmitere sexuală, consultaţii psihologice, consiliere şi testare voluntară la HIV),

schimb de seringi,

tratament de substituţie şi mentenanţă cu metadonă, ca remediu farmaceutic de bază.

În aprilie 2008 Fundaţia Soros−Moldova a anunţat o competiţie deschisă pentru finanţarea proiectelor de reducere a riscurilor operate de organizaţiile ne/guvernamentale. Din cauza reducerii finanţării, în această competiţie a fost încurajată implementarea activităţilor în parteneriat care ar reduce costurile adminis-trative. Urmare a acestei competiţii, la finele anului 2008, în sectorul civil activau 6 proiecte în 20 teritorii

40 Unitatea de Coordonare, Implementare, Monitorizare a Proiectului, care este recipientul principal al grantului Fondului Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei în Republica Moldova, runda 1,runda 6 şi runda 8.

Raport anual

66

administrative şi prestau serviciile menţionate mai sus (Figura 25). În anul 2007 tratamentul de substituţie a devenit disponibil şi în municipiul Bălţi. Astfel, la finele anului 2008, tratamentul de substituţie cu me-tadonă era disponibil în două localităţi (municipiul Chişinău şi municipiul Bălţi). Pentru rezultatele imple-mentării vezi capitolul Tratament.

Figura 25. Distribuţia geografică a punctelor de schimb de seringi, programele de reducere a riscurilor,

Republica Moldova, 2008


Componentele de bază ale programelor de reducere a riscurilor pentru UDI în sectorul penitenciar din Republica Moldova sunt după cum urmează:


67

informare/educare/outreach despre HIV/SIDA şi căile de prevenire în contextul practicilor cu risc sporit (distribuţie de materiale informaţionale şi prezervative, seminare de educare şi informare),

schimb de seringi,

tratament de substituţie şi mentenanţă cu metadonă, ca remediu farmaceutic de bază.

Activităţile pentru deţinuţi sunt desfăşurate prin intermediul serviciilor medicale din instituţiile penitenciare, cu implicarea lucrătorilor outreach din rîndurile deţinuţilor. În anul 2008, în 18 instituţii penitenciare a fost im-plementată componenta informaţională cu distribuire de materiale informaţionale şi desfăşurare de semina-re privind profilaxia HIV/SIDA. Punctele de schimb de seringi activau în 7 instituţii penitenciare în regim non-stop. La finele anului 2008 tratamentul de substituţie cu metadonă era disponibil în 5 instituţii penitenciare.

Modificările aplicate de-a lungul timpului în metoda de raportare a numărului de beneficiari au influenţat consistenţa datelor şi tendinţele. În prezent nu este posibilă prezentarea şi compararea desfăşurată a date-lor. În Tabelul 31 sunt prezentate datele cumulative per proiect de implementare a programelor de reducere a riscurilor. Beneficiarii programelor de reducere a riscurilor de sex masculin constituie majoritatea. Sistemul de raportare existent nu oferă posibilitatea raportării numărului beneficiarilor per categorie de servicii.

Tabelul 31. Rezultatele implementării şi acoperirea cu servicii de schimb de seringi, programele de reducere a riscurilor,

Republica Moldova, 2004-2008

Acoperireageografică

2004 2005 2006 2007 2008

T B% F% T B% F% T B% F% T B% F% T B% F%

Municipiul Bălţi 2510 80 20 3071 67 33 3322 79,4 20,6 3447 79,1 20,9 3600 71,3 28,7

Oraşul Ungheni 251 90 10 438 90 10 487 95,1 4,9 520 95 5 550 92,2 7,8

Municipiul Chişinău 1752 70,8 29,2 2131 82,8 17,2 2325 82,5 17,5 2427 82,2 17,8 2598 76,0 24,0

Oraşul Orhei 266 60 40 265 77 23 291 59,5 40,5 302 59,6 40,4 326 50,5 40,5

Oraşul Făleşti, Oraşul Glodeni

322 92 8 332 92 8 417 90,6 9,4 465 90,3 9,7 500 90,2 9,8

Oraşul Rezina, Oraşul Şoldăneşti

92 98 2 112 97 3 150 96,7 3,3 173 97,1 2,9 204 97 3

Oraşul Soroca, Oraşul Drochia, Oraşul Floreşti

267 94 6 557 96 4 626 94,9 5,1 665 95 5 707 95,2 4,8

Oraşul Căuşeni 37 86 14 57 88 12 67 85,1 14,9 70 84,2 15,8 73 85,0 15,0

Oraşul Edineţ, Oraşul Lipcani,Oraşul Briceni,Oraşul Rîşcani

35 46 54 47 92 8 68 88,2 11,8 80 87,5 12,5 80 85,8 14,2

Oraşul Donduşeni, Oraşul Otaci, s.Taul, Oraşul Rîşcani, s. Tirnova

39 98 2 91 97 3 94 96,8 3,2 115 96,5 3,5 145 97,3 2,7

Oraşul Tiraspol (malul stîng al rîului Nistru), Oraşul Slobozia

88 81 19 454 74 26 632 72,2 27,8 678 72 28 729 71,7 28,3

Total 5659 78,2 21,8 7555 78 22 8479 82,2 17,8 8942 82 18 9512 81 19

Sursa: (Soros Foundation - Moldova 2004; Soros Foundation - Moldova 2005; Soros Foundation - Moldova 2006; Soros Foundation - Moldova 2007; Soros Foundation - Moldova 2008)

Raport anual

68

Implementarea programului computerizat pentru sistemul identificatorului unic anonim, care a demarat în anul 2009, va permite creşterea calităţii şi complexităţii datelor.

Din cauza lipsei unei estimări credibile a numărului de UDI la nivel naţional, nu este posibilă evaluarea acoperirii cu servicii a populaţiei UDI şi acoperirea geografică cu intervenţii ale programelor de reducere a riscurilor.

Standardele şi evaluarea

În cadrul implementării programelor de reducere a riscurilor au fost desfăşurate instruiri locale şi externe pentru pregătirea şi creşterea calificării persoanelor implicate în următoarele domenii:

dependenţa de droguri, instruire pentru lucrătorii outreach,

consilierea şi testarea voluntară la HIV,

organizarea şi managementul proiectelor de reducere a riscurilor,

activitatea outreach în cadrul proiectelor de reducere a riscurilor,

tratamentul de substituţie, instruire pentru outreach,

tratamentul dependenţei de droguri în penitenciare (inclusiv tratamentul de substituţie cu metadonă).

În anul 2009 a fost aprobat Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 266 „Cu privire la aprobarea standardelor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile şi de asistenţă psihosocială consumatorilor de droguri” (Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova 2009). Prin acest ordin a fost aprobat standardul naţional de tratament, asistenţă şi suport pentru consumatorii de droguri, inclusiv intervenţiile de reduce-re a riscurilor. Descrierea detaliată a acestor standarde va fi prezentată în următorul raport anual.

69

TRATAMENT

Tratamentul dependenţei de droguri şi serviciile medicale disponibile la nivel naţional

În Republica Moldova lipseşte o abordare complexă a tratamentului integrat al dependenţei de droguri (care să prevadă detoxificarea, reabilitarea şi (re)socializarea) aprobată oficial de autorităţile publice de profil.

Oficial, etapa de dezintoxicare, recomandată de Organizaţia Mondilă a Sănătăţii şi alte organizaţii interna-ţionale (WHO et al. 2004), fără careva continuitate/suport, este disponibilă în 7 instituţii medicale publice şi intr-o instituţie medicală privată, localizate în 5 regiuni ale ţării. În caz de urgenţă, asistenţa medicală poate fi oferită de serviciile de asistenţă medicală de urgenţă şi secţiile de terapie intensivă şi reanimare din instituţiile medicale.

În Republica Moldova, persoanele dependente de droguri sunt supuse dezintoxicării ca urmare a adresării voluntare sau sunt impuse prin legislaţie41 (Parlamentul Republicii Moldova 2002a). Dezintoxicarea este unicul tip de tratament al dependenţei de droguri dezvoltat şi disponibil în instituţiile medicale publice şi private din Republica Moldova. Dezintoxicarea este inclusă în pachetul minim de servicii medicale acope-rite de poliţa de asigurare medicală obligatorie, care este disponibilă doar în cazul persoanelor asigurate (cele angajate oficial în cîmpul muncii, care au procurat poliţă de asigurare sau sunt asigurate din bugetul de stat, cum ar fi studenţii, elevii, pensionarii şi invalizii şi, din 2007, şomerii oficial înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă). Pentru persoanele care nu fac parte din categoriile asigurate şi nu şi-au procurat poliţă de asigurare medicală obligatorie, dezintoxicarea este contra plată. În cazul persoanelor din grupurile social vulnerabile, dezintoxicarea poate fi acoperită din banii publici. Pentru persoanele asi-gurate care nu vor să-şi divulge identitatea, dezintoxicarea este contra plată, deoarece utilizarea poliţei de asigurare medicală exclude anonimatul.

Criteriile de includere în tratamentul de dezintoxicare:

semne clinice ale dependenţei de droguri,

sindrom de abstinenţă de diferită severitate,

identificarea drogurilor în lichidele biologice.

Regulamentul privind depistarea, înregistrarea şi evidenţa persoanelor înregistrate pentru consumul de droguri şi alte substanţe psihotrope prevede scenarii diferite pentru fiecare tip de caz (Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova 2003):

consum de droguri fără dependenţă. Dacă pe perioada unui an de la înregistrarea cazului, în cadrul vizitelor lunare la medicul narcolog de sector nu a fost înregistrată administrarea drogurilor (clinic şi paraclinic), persoana este considerată însănătoşită. În cazul suspectării consumului unic de droguri fără dependenţă, persoana se află în evidenţă medicală pînă la şase luni, după care este scoasă din evidenţă dacă nu a fost constatat un consum repetat de droguri. Dacă totuşi a fost constatat un consum de dro-guri în perioada supravegherii la medicul narcolog, se investighează din nou pentru stabilirea depen-denţei de droguri. Dacă nu se constată dependenţa, atunci persoana rămîne în supraveghere timp de un an cu repetarea schemei de supraveghere (vizite lunare la narcologul de sector cu expertiză pentru identificarea consumului de droguri);

consum de droguri cu dependenţă. În acest caz persoanei i se propune tratamentul de dezintoxicare şi, dacă pe perioada a trei ani în cadrul vizitelor lunare la medicul narcolog de sector nu a fost înregistrată administrarea drogurilor (clinic şi paraclinic), ea este considerată însănătoşită. În caz contrar, persoana rămîne în evidenţă.

41 Articolul 103 al Codului Penal stabileşte condiţiile de aplicare a măsurilor de constrîngere medicală faţă de persoanele dependente de droguri ilegale şi alcool.

Raport anual

70

Prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 326 din 21 martie 2007 a fost aprobat Regulamentul, structura şi efectivul-limită al aparatului central al Ministerului Sănătăţii (Guvernul Republicii Moldova 2007b). În temeiul punctului 8 al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătă-ţii, adoptat prin hotărîrea de guvern sus-menţionată, şi în scopul implementării noilor metode de diagnos-tic şi tratament, sporirii calităţii serviciilor medicale oferite populaţiei, a fost aprobat Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 235 din 09.06.2008 „Despre implementarea în practica medicală a standardelor medicale de diagnostic şi tratament”. În cadrul acestui ordin este aprobat şi Standardul medical de diagnostic şi trata-ment în narcologie. Acest standard descrie pe larg algoritmul de diagnosticare, acordare a asistenţei me-dicale şi tratament pentru persoanele care fac abuz de alcool şi droguri (Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova 2008a).

În anul 2008, în scopul asigurării unui standard de calitate al actului medical, prin Ordinul nr. 283 al Minis-terului Sănătăţii din 18.07.2008 a fost aprobat protocolul clinic naţional „Tulburări mentale şi de comporta-ment legate de consumul de opiacee”. În protocol se descrie modul de abordare şi rolul actorilor din siste-mul de sănătate implicaţi în prevenirea consumului, diagnosticul şi tratamentul consumatorilor de opiacee. În acest protocol este prezentat gradul de implicare a diferitor nivele de asistenţă medicală pentru a aborda multilateral problema de prevenire, tratament (în special tratamentul substitutiv) pentru consumatorii de droguri injectabile şi populaţia din grupul de risc. Sunt descrise principiile generale de acordare a asistenţei medicale pentru consumatorii activi de droguri (Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova 2008b).

Perioada reconvalescentă şi reintegrarea

În Republica Moldova, pentru asigurarea continuităţii tratamentului dependenţei de droguri după etapa de dezintoxicare, conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 365 din 26.09.2007 privind aprobarea Regu-lamentului Centrului de Reabilitare a Persoanelor cu Dependenţă de Droguri, în cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie a fost creat un Centru de Reabilitare (Ministerul Sanatatii al Republicii Moldo-va 2007b). Centrul activează în condiţii de ambulator. Persoanele dependente de droguri sunt tratate în baza indicaţiilor medicale, la cererea pacientului, precum şi la referirea medicilor psihiatri şi narcologi din secţiile consultative, obligatoriu cu acordul pacientului. Numai persoanele care dispun de asigurare medicală pot beneficia de serviciile Centrului, în baza referirii de la medicul psihiatru şi narcolog şi cu con-diţia dezvăluirii identităţii pacientului. Toate serviciile sunt gratuite. La momentul internării pacienţii sunt investigaţi pentru evaluarea personalităţii, statutului psihic şi fizic, stării sociale şi familiale, capacităţii de implicare în reabilitarea sociomedicală. Criteriile pentru admiterea în tratamentul de reabilitare sunt după cum urmează:

consumator de droguri cu dependenţă;

dorinţă de a se trata;

asigurare medicală;

referire din partea psihiatrului sau narcologului;

abilitate mintală pentru implicare în programele de reabilitare.

Contraindicaţiile pentru înrolarea în tratamentul de reabilitare sunt după cum urmează:

sindromul de sevraj sau intoxicaţia acută;

prezenţa stărilor psihotice, halucinaţii, stări afective etc.,

psihopatii decompensate, dereglări neurotice, anxietate pronunţate etc.;

tentative suicidale;

comportament antisocial;

prezenţa patologiilor somato-neurologice grave.

În scopul implementării măsurilor prevăzute în programele de reabilitare la diferite etape sunt implemen-tate module educaţionale, informaţionale, de adaptare şi reabilitare psihosocială. Durata medie a trata-mentului este de 2,5 luni.


71

Odată cu externarea din spital după dezintoxicare, pacienţii care, din diverse motive, nu ajung la Centrul de Reabilitare pot, la dorinţă, să continue tratamentul în cadrul programelor de reabilitare şi reintegrare oferite de ONG-urile locale sau să plece în afara ţării pentru tratament rezidenţial (cei cu venituri mari), sau să întrerupă tratamentul, oprindu-se la etapa de dezintoxicare. Avantajul ONG-urilor locale este că ele oferă servicii fără plată cu păstrarea anonimatului.

În Republica Moldova ONG-urile oficial înregistrate care implementează activităţi de reintegrare şi resociali-zare în condiţii rezidenţiale pentru consumatorii dependenţi de droguri sunt „Viaţa nouă” (fondată în 1999), „Eliberare” (fondată în 2005), „Lumina vieţii” (fondată în 2003), „Teenchalange–Moldova” (fondată în 2004), „New Life” (fondată în 2004), “Освобождение” (fondată în 2003). Durata medie a programului de reabilita-re este de 6 luni. Metodele de tratament utilizate de ONG-urile din Republica Moldova sunt: programul „8 paşi”, programul „12 paşi”, terapie prin muncă, consiliere psihologică individuală. Numărul de locuri disponi-bile pentru tratamentul rezidenţial oferit de ONG-urile locale este extrem de redus şi nu acoperă cererea.

La finele anului 2008, în Republica Moldova activau 19 grupuri de ajutor reciproc, care oferă suport psiho-social persoanelor dependente de droguri în condiţii de ambulator. Aceste grupuri activează în 8 teritorii administrative. Sistemul de raportare în cadrul ONG-urilor este subdezvoltat.

Programe de substituţie şi mentenanţă

În Republica Moldova, conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 159 din 20 mai 2003, a fost aprobat programul de tratament de substituţie cu metadonă, care a demarat în cadrul IMSP Dispensarul Republi-can de Narcologie în octombrie 2004 (Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova 2003). Începînd cu anul 2005, tratamentul de substituţie cu metadonă este disponibil şi în instituţiile penitenciare ale Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova. Republica Moldova a fost prima ţară din Comunitatea Statelor Independen-te42, care a introdus tratamentul de substituţie cu metadonă în instituţiile penitenciare. În baza Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 283 din 12 iulie 2007 au fost îmbunătăţite formele şi metodele tratamentului de substituţie. Acest Ordin a fost emis cu scopul de a spori accesul populaţiei la asistenţa medicală şi de a îmbunătăţi tratamentul de substituţie pentru consumatorii de droguri în condiţii de ambulator şi staţionar (Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova 2007a).

Urmare a evaluării independente a tratamentului de substituţie cu metadonă disponibil în Republica Mol-dova, criteriile de înrolare în tratamentul de substituţie cu metadonă au fost modificate şi, la moment, sunt după cum urmează:

consumator de droguri din grupul opiaceelor,

patologii asociate consumului de droguri injectabile (HIV, hepatitele virale B şi C, patologie venoasă),

patologii concomitente, cum ar fi diabetul zaharat, tulburări psihice, dereglări trofice,

tratament de dezintoxicare repetat fără succes.

dorinţa de a schimba comportamentul de injectare a drogurilor;

contact permanent cu personalul medical implicat în astfel de activităţi;

stoparea consumului de droguri.

Deşi criteriile de admitere în tratamentul de substituţie cu metadonă au devenit mai puţin restrictive, totuşi mai există obstacole, identificate în procesul evaluării. Cadrul regulatoriu menţionat mai sus nu reglemen-tează posibilităţile şi condiţiile de eliberare a metadonei pentru administrare la domiciliu. Astfel, pacienţii incluşi în tratament nu au posibilitatea administrării dozelor de metadonă la domiciliu. Graficul de eliberare a metadonei este de la orele 8:00 pînă la orele 14:00, astfel intersectîndu-se cu graficul de lucru al pacienţilor sau cu timpul lor liber. Acest regim poate provoca întreruperea tratamentului de substituţie cu metadonă.

În anul 2008, în izolatoarele de anchetă penală din municipiul Chişinău şi municipiul Bălţi pacienţii deţinuţi au putut continua tratamentul de substituţie cu metadonă. Poliţia însoţea pacienţii la IMSP Dispensarul Republican de Narcologie pentru a primi doza zilnică necesară de metadonă. În caz de spitalizare a pacien-

42 Organizaţie transnaţională care întruneşte o parte din statele ex-sovietice.

Raport anual

72

tului aflat în tratamentul de substituţie cu metadonă, personalul IMSP Dispensarul Republican de Narco-logie transporta doza zilnică de metadonă la instituţia medicală respectivă.

În iunie 2008, dr. Emilis Subata a efectuat o vizită de monitorizare a îndeplinirii recomandărilor misiunii sale din iulie 2007. Vizita avea drept scop evaluarea terapiei de substituţie cu metadonă în Republica Mol-dova. Rezultatele misiunii au arătat că implementarea programelor terapiei de substituţie cu metadonă s-a îmbunătăţit în instituţiile penitenciare şi în sectorul civil în comparaţie cu situaţia din iulie 2007. Drept schimbări pozitive au fost menţionate:

simplificarea şi descentralizarea accesului la programele terapiei de substituţie cu metadonă în munici-piul Chişinău;

creşterea semnificativă a numărului de pacienţi incluşi în terapia de substituţie cu metadonă pe durata ultimului an;

îmbunătăţirea calităţii programelor terapiei de substituţie cu metadonă prin creşterea capacităţilor personalului, indicarea corectă a dozelor de metadonă şi conştientizarea necesităţilor pacienţilor din municipiul Chişinău şi municipiul Bălţi;

îmbunătăţirea serviciilor de suport psihosocial pentru pacienţii înrolaţi în terapia de substituţie cu me-tadonă;

cooperarea dintre instituţiile medicale din sectorul civil cu cele din sectorul penitenciar;

asigurarea continuităţii terapiei de substituţie cu metadonă pentru pacienţii din unele izolatoare de anchetă penală;

creşterea accesului la terapia de substituţie cu metadonă în instituţiile penitenciare prin descentraliza-rea iniţierii tratamentului;

creşterea calităţii terapiei de substituţie cu metadonă prin indicarea dozelor adecvate şi abordarea individualizată a tratamentului în dependenţă de necesităţile pacienţilor şi durată în instituţiile peni-tenciare;

îmbunătăţirea atitudinii lucrătorilor medicali din sectorul civil şi penitenciar, agenţiilor de forţă şi UDI faţă de terapia de substituţie cu metadonă.

În acelaşi timp, au fost identificate cîteva arii care necesită efort adiţional:

acoperirea cu terapia de substituţie cu metadonă a pacienţilor din întreaga ţară şi impactul terapiei de substituţie cu metadonă asupra epidemiei HIV au rămas foarte joase;

în instituţiile medicale în care este asigurat accesul la terapia de substituţie cu metadonă, nu este apli-cată abordarea multidisciplinară, cu angajarea lucrătorilor sociali;

acoperirea UDI cu terapia de substituţie cu metadonă în instituţiile penitenciare este încă redusă (Sub-ata E. 2008).

În data de 18 iulie 2008, prin Ordinul nr. 283 a Ministerului Sănătăţii a fost aprobat protocolul clinic na-ţional „Tulburări mentale şi de comportament legate de consumul de opiacee”. Conform protocolului, algoritmul terapiei substituitive este următorul:

Pasul I – interviul motivaţional, care este o tehnică cognitiv-comportamentală prin care pacientul este ajutat să-şi rezolve ambivalenţa şi să se angajeze într-o schimbare comportamentală. Interviul motiva-ţional are ca obiectiv conştientizarea problemei şi necesitatea de a se implica în terapia substituitivă.

Pasul II – consolidarea angajării în schimbarea comportamentală şi necesitatea terapiei substituitive.

Pasul III – luarea deciziei pentru terapia substituitivă, discutînd aspectele negative şi pozitive ale compor-tamentului.

Pasul IV – planul de acţiuni, unde şi cînd va fi aplicat terapia substituitivă cu scopul ameliorării şi fortifi-cării sănătăţii.

Pasul V – prevenirea recăderilor. Evaluarea şi abordarea situaţiilor de risc care pot provoca recidiva şi abandonarea terapiei substituitive.


73

În protocol sunt pe larg descrise avantajele tratamentului substituitiv cu metadonă. Sunt prezentate sche-mele de tratament [schema de conversie a heroinei în metadonă şi scheme de detoxificare cu metadonă pe termen scurt (2 săptămîni) şi lung (1, 4, 6 luni şi mai mult)]. La fel este descrisă importanţa tratamentului psihoterapeutic şi reabilitare psihosocială în tratamentul substituitiv cu metadonă (Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova 2008b). În anul 2008 criteriile de includere în tratamentul substitutiv nu s-au schimbat.

Intervenţiile în instituţiile penitenciare

Asistenţa pentru consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare

În Republica Moldova lipseşte o abordare şi o aplicare integrată a tratamentului dependenţei de droguri în instituţiile penitenciare.

Drept surse despre numărul de consumatori de droguri din instituţiile penitenciare servesc datele servi-ciului de securitate, regim şi supraveghere a penitenciarelor şi datele serviciului medical. Serviciul de se-curitate, regim şi supraveghere a penitenciarelor foloseşte informatorii proprii pentru identificarea consu-matorilor de droguri în instituţiile penitenciare. În cadrul serviciului medical al Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP), sunt luaţi în supraveghere medicală pentru consum de droguri deţinuţii condamnaţi conform art. 103 al Codului Penal şi deţinuţii care, pe parcursul ispăşirii pedepsei, au fost identificaţi drept consumatori de droguri în urma unor examinări medicale. Pentru identificarea consumatorilor de droguri pe parcursul ispăşirii pedepsei, la 2 septembrie 2004 a fost aprobat Ordinul nr. 134 al Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) „Cu privire la condiţiile efectuării expertizei medicale pentru stabilirea stării de ebrietate”, în care sunt descrise criteriile de apreciere clinică şi paraclinică a stării de ebrietate, inclusiv narcotică. Examinarea deţinutului suspectat pentru consum de droguri se face la cererea reprezentanţilor serviciului de securitate, regim şi supraveghere adresată medicului din serviciul medical al instituţiei pe-nitenciare (Ministerul Justitiei 2004). Din cauza lipsei testelor paraclinice pentru identificarea drogurilor în lichidele biologice, constatarea stării de ebrietate narcotică se face în baza semnelor clinice, ceea ce nu permite o abordare obiectivă a situaţiei şi aplicarea sancţiunilor.

Conform datelor serviciului medical al Departamentului Instituţii Penitenciare (în continuare DIP) pentru anul 2008, numărul deţinuţilor care au intrat în instituţiile penitenciare avînd in dosarul penal menţionat art. 103 al Codului penal43 a fost de 199 persoane. Pe parcursul anului, în urma suspecţiei la ebrietate au fost examinate 282 persoane. În urma a 282 de examinări, 49 de persoane au fost stabilite ca consumatori de droguri. Astfel, conform datelor DIP, în anul 2008, din 6830 deţinuţi 350 erau în evidenţă pentru con-sum de droguri şi 333 - potenţiali consumatori de droguri.

În contextul asistenţei medicale, serviciul medical al DIP poate oferi un tratament de dezintoxicare în cazul sindromului de abstinenţă. Astfel, în anul 2008 au fost efectuate 207 de dezintoxicări. Severitatea sindro-mului de abstinenţă determină şi localul unde este oferită dezintoxicarea (la nivelul instituţiei de detenţie sau cu deplasare la spitalul clinic republican al DIP „Pruncul”).

La finele anului 2008, conform datelor DIP, în sectorul penitenciar au fost incluşi în tratamentul cu me-tadonă 142 UDI (cumulativ), ceea ce este de 2 ori mai mult decît în anul precedent (74 persoane în anul 2007). Bărbaţii reprezintă majoritatea (110 persoane) (Ministerul Justitiei 2009). Datorită schimbărilor în lista de condiţii de includere în tratamentul de substituire, numărul persoanelor înrolate ăn tratamentul de substituţie cu metadonă din anul 2007 a crescut considerabil. Criteriile de admitere în tratamentul de substituţie cu metadonă a deţinuţilor dependenţi de droguri sunt identice cu cele din sectorul civil (vezi capitolul Tratament).

La iniţierea tratamentului de substituţie cu metadonă, pacienţilor selectaţi li se ajustează individual doza zilnică, care variază de la 30 mg la 80 mg metadonă. Metadona este disponibilă în soluţie (1 ml de soluţie conţine 20 mg metadonă). Treptat are loc reducerea dozei zilnice pînă la 5 mg metadonă. Ulterior, după o cură de dezintoxicare de 2-4 zile, persoanei i se poate întrerupe tratamentul de substituţie, ea fiind con-siderată tratată. Durata tratamentului reiese din acordul încheiat cu persoana care doreşte să înceapă un

43 Articolul 103 al Codului penal stabileşte condiţiile de aplicare a măsurilor de constrîngere medicală faţă de persoanele dependente de droguri interzise şi alcool.

Raport anual

74

tratament de substituţie cu metadonă. Din start, acordul are o durată de 6 luni (standard pentru toţi) şi poate fi continuat la necesitate (Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova 2008b).

În anul 2008, la ieşirea din instituţiile penitenciare, pacienţii care se aflau în tratamentul de substituţie cu metadona au primit un document semnat, care indica durata participării în programul de tratamentul de substituţie cu metadonă, doza zilnică de metadonă şi data de administrare a ultimei doze. Cu acest docu-ment, pacientul era inclus în terapia de substituţie în sectorul civil dacă locuia în municipiul Chişinău sau municipiul Bălţi, fapt ce prezintă un dezavantaj pentru pacienţii care locuiesc în afara municipiului Chişinău sau a municipiului Bălţi.

Alternativele detenţiei pentru persoanele dependente de droguri care au comis infracţiuni

Conform legislaţiei Republicii Moldova, persoanele dependente de droguri care au săvîrşit infracţiuni pot fi trimise pentru tratament obligatoriu de dezintoxicare, pot fi condamnate condiţionat (rămînînd în li-bertate de facto) sau amendate ori pot fi condamnate la muncă neremunerată utilă societăţii sau la o combinare a acestora. Verdictul instanţei de judecată depinde de gravitatea infracţiunii săvîrşite. De fapt, dependenţa de droguri este un factor care influenţează decizia judecătorului. Feedback-ul fragmentat despre sentinţa pentru fiecare dosar penal înaintat instanţei de judecată de către organele procuraturii şi poliţiei nu permite o analiză a sentinţelor pronunţate.

Evaluare şi training

Evaluări ale asistenţei medicale oferite utilizatorilor de droguri nu au fost efectuate în perioada de rapor-tare şi anterior acesteia. Numărul de seringi distribuite, returnate, numărul de prezervative distribuite, nu-mărul de materiale informaţionale distribuite, cantitatea de metadonă consumată, numărul de persoane care au participat la seminarele organizate sunt raportate lunar Fundaţiei Soros–Moldova, care operează granturile oferite pentru implementarea programelor de reducere a riscurilor. Personalul antrenat în acti-vităţile programelor de reducere a riscurilor a fost instruit pentru oferirea acestui gen de servicii. Medicii care se ocupă de tratamentul cu metadonă au fost instruiţi la fel ca şi cei din sectorul civil.

În anul 2009 a fost publicată „Reducerea riscurilor în penitenciare: modelul Moldovei” (Hoover J. and Jurgens R. 2009) ca un exemplu de bune practici în implementarea programelor de reducere a riscurilor în instituţiile penitenciare.

75

OBSERVATORUL NAŢIONAL PENTRU DROGURI

Urmînd recomandările Programului de Asistenţă în Combaterea Abuzului şi Traficului de Droguri pentru Belorusia, Ucraina şi Moldova (Programul BUMAD), finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat şi imple-mentat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din Moldova, Comisia Interdepartamentală a Gu-vernului pentru Combaterea Narcomaniei şi Narcobusinessului – prin Hotărîrea nr. 2 din 27 februarie 2004 – a luat decizia de a crea în cadrul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova o unitate responsabilă de analiza centralizată a datelor neconfidenţiale privind cererea şi oferta ilicită de droguri. Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 164 din 18 mai 2004, această unitate, de asemenea cunoscu-tă sub denumirea de Observatorul Naţional pentru Droguri (Punctul Naţional Focar, în terminologia Uniunii Europene), a fost creată în cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate. Scopul principal al Obser-vatorului Naţional pentru Droguri este colectarea informaţiei privind abuzul şi traficul de droguri, consecin-ţele acestora şi diseminarea informaţiei fundamentate ştiinţific pentru dezvoltarea politicilor şi strategiilor în acest domeniu. De la fondarea acestuia, Observatorul Naţional pentru Droguri şi-a centrat activităţile pe îmbunătăţirea disponibilităţii şi calităţii datelor în domeniul consumului şi traficului de droguri.

76

LISTA TABELELOR

Tabelul 1. Situaţia socioeconomică, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ............ 8

Tabelul 2. Componenţa nominală a Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului (2000 –2008) .......................................................... 12

Tabelul 3. Tabel comparativ, cantităţile de droguri mari stipulate în tabelele şi listele substanţelor narcotice şi psihotrope şi ale precursorilor supuse controlului, anul 2004 şi 2009, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru) ............................... 16

Tabelul 4. Distribuţia eşantionului studiului în funcţie de sex, tipul localităţii de reşedinţă şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ................... 20

Tabelul 5. Prevalenţa consumului de canabis, dezagregare după grupuri de vîrstă şi sex, 15-64 ani, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 .................................. 21

Tabelul 6. Prevalenţa consumului de canabis în populaţia generală, dezagregare după sex şi mediu de reşedinţă (15-64 ani), Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ........................................................................................................... 22

Tabelul 7. Prevalenţa consumului de ecstasy în populaţia generală pe sex şi grup de vîrstă (15-64 ani), Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ................................ 22

Tabelul 8. Prevalenţa consumului de ecstasy în populaţia generală, dezagregare după sex şi localitatea de reşedinţă (15-64 ani), Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ....................................................................................................... 23

Tabelul 9. Prevalenţa consumului de alcool, 15-64 ani, dezagregare după grupuri de vîrstă şi sex, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 .......................... 25

Tabelul 10. Prevalenţa consumului de canabis în rîndul elevilor născuţi în 1992, dezagregare după sex, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ................................... 27

Tabelul 11. Prevalenţa consumului de ecstasy în rîndul elevilor născuţi în 1992, dezagregare după sex, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ................................... 27

Tabelul 12. Prevalenţa consumului de alcool în rîndul elevilor născuţi în 1992, dezagregare după sex, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ................................... 27

Tabelul 13. Sumarul indicatorilor per locaţie de colectare a datelor, UDI 12-24 ani, Republica Moldova, 2008 ................................................................................................ 30

Tabelul 14. UDI înregistraţi de IMSP Dispensarul Republican de Narcologie şi programele de reducere a riscurilor, Republica Moldova (malul drept la rîului Nistru), 2004-2008 ........................................................................................................................ 36

Tabelul 15. Numărul seringilor distribuite de PRR, malul drept la rîului Nistru, 2004-2008 .............. 37

Tabelul 16. Numărul de cazuri posibile de DAD conform Centrului de Medicină Legală (supuse investigaţiilor toxicologice), numărul de investigaţii toxicologice, numărul total al cazurilor suspectate de moarte violentă, numărul total de decese investigate de Centrul de Medicină Legală, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2000-2008 .................................................................................... 38

Tabelul 17. Distribuţia după vîrstă şi sex a cazurilor DAD posibile conform Centrului de Medicină Legală, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anul 2007 ............... 39

Tabelul 18. Prevalenţa HIV în UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor, Republica Moldova, 2001, 2003/2004 şi 2007 ................................................................. 41


77

Tabelul 19. Prevalenţa HIV la UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor, dezagregare după sex şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova, 2007 ............................. 42

Tabelul 20. Prevalenţa VHC şi VHB în rîndul UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor, Republica Moldova, 2007 .............................................................................. 44

Tabelul 21. Prevalenţa VHC şi VHB în rîndul UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor, dezagregată după tipul proiectelor, Republica Moldova, 2007 ..................... 44

Tabelul 22. Comorbiditatea cu TB raportată, Republica Moldova, 2006-2008 ................................... 46

Tabelul 23. Prevalenţa anticorpilor la Treponemma pallidum în rîndul UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor, Republica Moldova, anul 2007 ......................... 46

Tabelul 24. Prevalenţa anticorpilor la Treponemma pallidum în rîndul UDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor, dezagregare după sex şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova, 2007 ................................................................................. 47

Tabelul 25. Distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ....................................................................................................... 53

Tabelul 26. Distribuţia după grupuri de vîrstă şi sex, persoanele anchetate pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ....................................................................................................... 53

Tabelul 27. Percepţiile populaţiei generale despre disponibilitatea (cît de uşor/greu pot face rost) diferitor tipuri de droguri, 15-64 ani, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ................................................................................... 55

Tabelul 28. Percepţiile elevilor despre disponibilitatea (cît de uşor/greu pot face rost) diferitor tipuri de droguri, elevi nascuţi în 1992, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ................................................................................... 55

Tabelul 29. Cantităţile de droguri ilegale sechestrate, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2002-2008 .............................................................................................. 56

Tabelul 30. Variaţiile preţurilor de distribuţie pe piaţa drogurilor ilegale, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2002-2008 ......................................................................... 57

Tabelul 31. Rezultatele implementării şi acoperirea cu servicii de schimb de seringi, programele de reducere a riscurilor, Republica Moldova, 2004-2008 ............................. 67

78

LISTA FIGURILOR

Figura 1. Localizarea geografică a Republicii Moldova ..................................................................... 8

Figura 2. Ponderea dosarelor de anchetă penală pentru trafic de droguri trimise în instanţele de judecată, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2008 ........................................................................................................................ 17

Figura 3. Procentul respondenţilor care dezaprobă consumul de droguri legale şi ilegale, 15-64 ani, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 .................. 18

Figura 4. Prevalenţa consumului de tutun pe durata vieţii, dezagregare după sexe şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ................... 24

Figura 5. Prevalenţa consumului curent de tutun, dezagregare după sex şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ................................... 24

Figura 6. Prevalenţa „consumului episodic excesiv” de alcool pe durata ultimei luni, dezagregare după grupuri de vîrstă şi sex, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ....................................................................................................... 26

Figura 7. Prevalenţa „consumului episodic excesiv” de alcool pe durata ultimei luni în rîndul elevilor născuţi în 1992, dezagregare după sex, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ................................................................................... 28

Figura 8. Distribuţia cazurilor noi înregistrate de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2008 ......................................................................... 33

Figura 9. Numărul de pacienţi care au beneficiat de dezintoxicare în condiţii de staţionar pentru prima dată în decursul anului, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2004-2008 ........................................................................................................... 34

Figura 10. Numărul cumulativ al beneficiarilor tratamentului de substituţie cu metadonă, sector civil şi penitenciar, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2004-2008 ........................................................................................................................ 35

Figura 11. Numărul beneficiarilor noi ai programelor de reducere riscurilor, Republica Moldova (malurile drept şi stîng ale rîului Nistru), 2005-2008 ........................................ 36

Figura 12. Distribuţia numărului de DAD înregistrate după cauzele codificate de deces în certificatele constatatoare ale decesului, RGM, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2000-2008 .................................................................................... 39

Figura 13. Numărul de decese din cazurile înregistrate oficial de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anii 2000-2008 ................................... 40

Figura 14. Numărul de cazuri noi de HIV înregistrate în UDI, Republica Moldova, 1995-2008 ........ 42

Figura 15. Distribuţia după sex a cazurilor noi HIV înregistrate asociate consumului de droguri injectabile, Republica Moldova, 1995–2008 ....................................................... 43

Figura 16. Vîrsta medie la momentul înregistrării cazului nou de HIV asociat consumului de droguri injectabile, Republica Moldova, 1995–2008 .................................................. 43

Figura 17. Numărul de cazuri noi înregistrate de hepatită virală acută B şi C asociate consumului de droguri injectabile, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anii 2000-2008 .................................................................................................... 45

Figura 18. Numărul de infracţiuni legate de traficul de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1996-2008 ......................................................................... 49


79

Figura 19. Distribuţia geografică a numărului de infracţiuni înregistrate legate de traficul de droguri, la 100.000 populaţie, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ....................................................................................................... 50

Figura 20. Distribuţia după sex a persoanelelor anchetate pentru trafic de droguri, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2008 .......................................... 51

Figura 21. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2008 ............................ 51

Figura 22. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex masculin anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995- 2008 ....................................................................................................................... 52

Figura 23. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex feminin anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995- 2008 ....................................................................................................................... 52

Figura 24. Percepţiile populaţiei generale despre disponibilitatea drogurilor (cît de uşor/ greu pot face rost de droguri), 15-64 ani, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008 ........................................................................................................... 54

Figura 25. Distribuţia geografică a punctelor de schimb de seringi, programele de reducere a riscurilor ......................................................................................................... 66

80

REFERINŢE

Strategia Nationala Antidrog pentru perioada 2010-2017. 2009. 7-12-2009. Ref Type: Unpublished Work

BASA-Press. Agentia de stiri BASA-press. http://www.basa.md/. 2009. 20-3-2009. Ref Type: Electronic Citation

Biroul National de Statistica al Republicii Moldova. Populaţia stabilă pe sexe la 1 ianuarie 2008. http://www.statistica.md/public/files/serii_de_timp/populatie/structura_demografica/1_pop_stab_sex_1959_2008.xls . 1-1-2008. 7-12-2009. Ref Type: Online Source

Bivol S. 2004, HIV/AIDS Behavioral Survelliance Survey 2004, Injecting Drug Users, Comercial Sex Workers, Inmates Chisinau.

BUMAD Programme. Raport de executare a bugetului pentru anul 2008. 2009. Ref Type: Unpublished Work

Centrul de Medicina Legala. Nota informativa pentru anul 2008. 2009. Ref Type: Unpublished Work

Centrul National de Management in Sanatate. Raport statistic Nr. 11 privind maladiile si contingentele de bolnavi cu dereglari narcologice, 2008. 2009a. Ref Type: Unpublished Work

Centrul National de Management in Sanatate. Registrul general al mortalitatii. 2009b. Ref Type: Generic

Centrul National de Management in Sanatate. Sanatatea Publica in Moldova. Anul 2008. http://www.sanatate-publica.md/areas/statistics/anuar/208/Anuar2008.1/ . 2009c. Chisinau. Ref Type: Electronic Citation

Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva, C. S. Informative Bulletin on the HIV Infection Situation in the Republic of Moldova in 2008. http://www.aids.md/information/library/d2356/ . 23-10-2009. Ref Type: Electronic Citation

CNSPMP, C. S. HIV prevalence among Injecting Drug Users. http://www.aids.md/information/library/d2356/ . 2001. Ref Type: Generic

Commission of the European Communities. Accompanying the Communication from the Commission to the Council and the European Parliament ‘Implementation of the European Neighbourhood Policy in 2007’ Progress Report Moldova . http://www.delmda.ec.europa.eu/whatsnew/pdf/moldova_clean_final.pdf . 3-4-2008. 6-4-2009. Ref Type: Electronic Citation

Commission of the European Communities. Commission staff working document. Accompanying the Communication from the Commision to the European Parliament and the Council. Implementation of the European Neighbourhood Policy in 2008 Progress Report, Republic of Moldova. http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/progress2009/sec09_514_en.pdf . 23-4-2009. Brussels. 7-12-2009. Ref Type: Online Source


81

Dispensarul Republican de Narcologie. Nota informativa pentru anul 2008. 2009. Ref Type: Unpublished Work

EMCDDA 2000, Treatment demand indicator, standard protocol 2.0 Lisbon.

EMCDDA 2001, Co-ordination of the implementation of the EMCDDA standard guidelines on the drug-related deaths in the EU Member States, and the collection and analysis of information on drug-related deaths, European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction, Lisbon.

EMCDDA 2002a, Handbook for surveys on drug use among the general population, EMCDDA project CT.99.EP.08 B, Lisbon.

EMCDDA 2002b, The DRD-Standard, version 3.0 EMCDDA standard protocol for EU Member States to collect data and report figures for the Key Indicator Drug-Related Deaths by the Standard Reitox tables, European Monitoring Centre for Drugs and Drugs Addiction, Lisbon.

EMCDDA. Annual report 2003: the state of the drugs problem in the acceding and candidate countries to the European Union. http://candidates2003.emcdda.europa.eu/download/candidates_ar2003-en.pdf. 2003. 7-12-2009. Ref Type: Online Source

EMCDDA. Statistical Bulletin 2008. http://www.emcdda.europa.eu/stats08/gps/methods. 2009. Lisbon, European Monitoring Centre for Drugs and Drugs Addiction. 7-12-2009. Ref Type: Electronic Citation

European Union, R. o. M. EU/Moldova Action Plan. http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/action_plans/moldova_enp_ap_final_en.pdf . 22-2-2005. Brussels. Ref Type: Electronic Citation

Godinho J. Moldova AIDS Control Project PAD. 2003. Washington DC, World Bank. Ref Type: Online Source

Guvernul Republicii Moldova. Hotarire nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor si listelor substantelor narcotice, psihotrope si precursorilor acestora, supuse controlului. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=297514 . 15-10-2004. Monitorul Oficial Nr. 186-188 art 1278. Ref Type: Electronic Citation

Guvernul Republicii Moldova. Hotarire nr. 314 din 17.03.2007 pentru aprobarea Planului de actiuni cu privire la combaterea narcomaniei si narcobusinessului in anii 2007-2009. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=322377 . 30-3-2007a. Monitorul Oficial Nr. 043 art 339. 20-3-2009a. Ref Type: Electronic Citation

Guvernul Republicii Moldova. Hotarire nr. 326 din 21.03.2007 pentru aprobarea Regulamentului, structurii si efectivului-limita al aparatului central ale Ministerului Sanatatii. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=322032 . 23-3-2007b. Monitorul Oficial Nr. 39-42 art 332. 20-3-2006b. Ref Type: Electronic Citation

Guvernul Republicii Moldova. Hotarire nr. 632 din 05.06.2007 privind aprobarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului si Planului de actiuni pentru implementarea Strategiei Nationale de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=324612 . 15-6-2007c. Monitorul Oficial Nr. 82-85 art 668 . 20-3-2009c. Ref Type: Electronic Citation

Raport anual

82

Guvernul Republicii Moldova. Hotarire nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substantelor narcotice, psihotrope si a plantelor care contin astfel de substante depistate in trafic ilicit, precum si cantitatile acestora. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=315150 . 27-1-2007d. Monitorul Oficial Nr. 16-19 art 106. Ref Type: Electronic Citation

Guvernul Republicii Moldova. Hotarire nr. 886 din 06.08.2007 cu privire la aprobarea Politicii Nationale de Sanatate. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=324940 . 17-8-2007e. Monitorul Oficial Nr. 127-130 art 931. 20-3-2009e. Ref Type: Electronic Citation

Guvernul Republicii Moldova. Hotarire nr. 101 din 05.02.2008 cu privire la instituirea Registrului de stat al formularelor medicale de stricta evidenta. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=326917 . 15-2-2008. 7-12-2009. Ref Type: Online Source

Guvernul Republicii Moldova. Hotarire nr. 43 din 26.01.2009 cu privire la aprobarea modificarilor si completarilor ce se opereaza in unele hotariri ale Guvernului. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=330568 . 3-2-2009. 7-4-2009. Ref Type: Online Source

Hibell B., Guttormsson U., Ahlstrom S., Balakireva O., Bjarnason T., Kokkevi A., & Kraus L. 2009, The 2007 ESPAD Report Substance Use Among Students in 35 European Countries Stockholm.

Hoover J. & Jurgens R. Harm Reduction in Prison:The Moldova Model. http://www.soros.org/initiatives/health/focus/ihrd/articles_publications/publications/moldova_20090720/moldovaeng_20090720.pdf . 2009. Open Society Institute. 7-12-2009. Ref Type: Online Source

International Harm Reduction Association. What is harm reduction? http://www.ihra.net/Whatisharmreduction . 2009. 6-4-2009. Ref Type: Electronic Citation

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, D. A. Situatia privind infractionalitatea prin trafic de droguri pentru anul 2008. 2009. Ref Type: Unpublished Work

Ministerul Justitiei, D.I.P.S.M. Ordinul nr. 134 din 02.09.2004 cu privire la conditiile efectuarii expertizei medicale pentru stabilirea starii de ebrietate. 2-9-2004. Ref Type: Online Source

Ministerul Justitiei, D.I.P.S.M. Nota informativa pentru anul 2008. 2009. Ref Type: Unpublished Work

Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova. Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 159 din 20 mai 2003. 20-5-2003. Ref Type: Unpublished Work

Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova. Ordinul nr. 283 din 12.07.2007 cu privire la perfectionarea formelor si metodelor aplicarii terapiei substituitive la bolnavii de narcomanie. 12-7-2007a. Ref Type: Generic

Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova. Ordinul nr. 365 cu privire la aprobarea Regulamentului Centrului de reabilitare a persoanelor care sufera de narcomanie. 26-9-2007b. Ref Type: Unpublished Work


83

Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova. Ordin nr. 235 din 09.06.2008 “Despre implementarea in practica medicala a standardelor medicale de diagnostic si tratament narcologic”. http://www.ms.gov.md/_files/2301-C__Users_vpistrui_AppData_Roaming_Opera_Opera%25209_profile_cache4_opr001BU.pdf . 9-6-2008a. 7-12-2009a. Ref Type: Online Source

Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova. Ordinul nr. 283 din 18.07.2008 cu privire la aprobarea Protocolului clinic national „Tulburari mentale si de comportament legate de consumul de opiacee”. http://www.ms.gov.md/_files/2339-Tulburari%2520mentale.pdf . 18-7-2008b. 7-12-2009b. Ref Type: Online Source

Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova. Ordinul nr. 266 cu privire la aprobarea standardelor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile si de asistenta psihosociala consumatorilor de droguri. http://www.ms.gov.md/_files/4596-Microsoft%2520Word%2520-%2520Ordin%2520nr.266%2520din%252003.08.pdf . 3-8-2009. Chisinau. 7-12-2009. Ref Type: Online Source

Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor. Ordin nr. 219 din 21.11.2007 cu privire la aprobarea Regulamentului de efectuare a verificarilor specifice ale trenurilor la frontiera in vederea contracararii traficului ilicit de stupefiante. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=327118 . 4-3-2008. Monitorul Oficial Nr. 45-46 art 108. 20-3-2007. Ref Type: Electronic Citation

Parlamentul Republicii Moldova. Lege nr. 382 din 06.05.1999 cu privire la circulatia substantelor narcotice si psihotrope si a precursorilor. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311660 . 15-7-1999. Monitorul Oficial Nr. 073. 20-3-2009. Ref Type: Electronic Citation

Parlamentul Republicii Moldova. Cod nr. 985 din 18.04.2002 Codul Penal al Republicii Moldova. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=286230 . 13-9-2002a. Monitorul Oficial Nr. 128-129 art 1012. 20-3-2009a. Ref Type: Electronic Citation

Parlamentul Republicii Moldova. Lege nr. 713 din 06.12.2001 privind controlul si prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri si de alte substante psihotrope. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312864 . 14-3-2002b. Monitorul Oficial Nr. 36-38 art 208. 20-3-2009b. Ref Type: Electronic Citation

Parlamentul Republicii Moldova. COD nr. 218 din 24.10.2008 Codul Contraventional al Republicii Moldova. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=330333 . 24-10-2008a. Monitorul Oficial Nr.3-6 art 15 . 22-11-2009a. Ref Type: Electronic Citation

Parlamentul Republicii Moldova. Lege nr. 8 din 14.02.2008 cu privire la probatiune. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=328128 . 13-6-2008b. 7-4-2009b. Ref Type: Online Source

Parlamentul Republicii Moldova. Cod Nr. 985 din 18.04.2002 Codul Penal al Republicii Moldova. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=331268 . 14-4-2009a. Monitorul Oficial Nr. 72-74 art Nr: 195. Ref Type: Electronic Citation

Parlamentul Republicii Moldova. Lege nr. 260 din 05.12.2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 713-XV din 6 decembrie 2001 privind controlul si prevenirea consumului abuziv de alcool,

Raport anual

84

consumului ilicit de droguri si de alte substante psihotrope. http://www.parlament.md/download/drafts/ro/1883.2006.doc . 2009b. 20-3-2009b. Ref Type: Electronic Citation

Scutelniciuc O., Bivol S., Plamadeala D., & Slobozian V. Behavioral Surveillance Survey among IDUs who are beneficiaries of Harm Reduction Programs. 2009a. Ref Type: Unpublished Work

Scutelniciuc O., Condrat I., & Gutu L. 2008a, Youth’s Knowledge, Attitudes and Practices regarding HIV/AIDS 2008 Chisinau.

Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs, Republic of Moldova. 2009b. Ref Type: Unpublished Work

Scutelniciuc O., Condrat I., & Plamadeala D. General Population Survey targeting psychotropic substances and related attitudes. 2009c. Ref Type: Unpublished Work

Scutelniciuc O., Gutu L., & Lesco G. 2006, Youth’s Knowledge, Attitudes and Practices regarding HIV/AIDS 2006, Chisinau.

Scutelniciuc O. & Iliinschi E. 2008, Assessment of Risk of HIV infection among Most at Risk Adolescents, Chisinau.

Scutelniciuc O., Postoronca D., Condrat I., Cocirta A., Slobozian V., Susanu A., Iarovoi P., & Rimis C. 2008b, Raport anual privind consumul si traficul ilicit de droguri in 2007, Chisinau.

Soros Foundation - Moldova. Harm Reduction Program, Activity report. HIV/AIDS prevention among vulnerable groups. HIV/AIDS control and prevention program financed by GOVMD/GFATM/WB. 2004. Ref Type: Unpublished Work





Soros Foundation - Moldova. Soros Foundation-Moldova 2008 Annual Report. http://www.soros.md/docs/SFM%20Activity%20Report%202008%20Eng.pdf . 2009. 7-4-2009. Ref Type: Online Source

Subata E. Evaluarea programelor de terapie de substitutie cu metadona in Republica Moldova. 2008. Vilnius. Ref Type: Online Source


85

United Nations. Single Convention on Narcotic Drugs. http://www.incb.org/pdf/e/conv/convention_1961_en.pdf . 1961. 6-4-2009. Ref Type: Electronic Citation

United Nations. Convention on Psychotropic Substances. http://www.incb.org/pdf/e/conv/convention_1971_en.pdf . 1971. 6-4-2009. Ref Type: Electronic Citation

WHO, UNODC, & UNAIDS 2004, WHO/UNODC/UNAIDS position paper Substitution maintenance therapy in the management of opioid dependence and HIV/AIDS prevention, World Health Organization, United Nations Office on Drugs and Crime, Joint United Nations Programme on HIV/AIDS, 2004, Geneva.

consumul şi traficul ilicit de droguri în republica moldova în anul 2008

Documents