consumul şi traficul ilicit de droguri în republica moldova în anul

79
Ministerul Sănătății al Republicii Moldova Centrul Național de Management în Sănătate Observatorul Naţional pentru Droguri Chișinău, 2014 Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual

Upload: lamminh

Post on 29-Jan-2017

238 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

Ministerul Sănătății al Republicii Moldova

Centrul Național de Management în Sănătate

Observatorul Naţional pentru Droguri

Chișinău, 2014

Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual

Page 2: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

Abrevieri și termeni RM Republica Moldova OMS Organizația Mondială a Sănătății UNODC Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crime MS Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, www.ms.gov.md CNMS Centrul Naţional de Management în Sănătate, www.cnms.md OND Observatorul Național pentru droguri din cadrul CNMS, www.observator.mednet.md MAI Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, www.mai.md DAMAI Direcția Antidrog al Ministerul Afacerilor Interne DIP Departamentul Instituții Penitenciare al Ministerului Justiției, www.penitenciar.gov.md DRN IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii, www.imspdrn.md CNSP Centrul Național de Sănătate Publică, www.cnsp.md UCIMP Unitatea de Coordonare, Implementare, Monitorizare a Proiectului (recipientul principal al

granturilor Fondului Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei în Republica Moldova), www.ucimp.md

CML Centrul de Medicină Legală al Ministerului Sănătăţii, www.medicina-legala.md BNS Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, www.statistica.md CNAM Compania Naţională de Asigurări în Medicină, www.cnam.md SDMC IMSP Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile, www.sdmc.md CDI Consumatori de droguri injectabile HG Hotărîre de Guvern PRR Program de reducere a riscurilor ESPAD Studiul european privind consumul de droguri, alcool și tutun în rîndul elevilor de 16 ani. În Republica

Moldova s-a implementat de 2 ori în 2008 și 2011 în școlile amplasate pe malul Drept al Rîului Nistru. IBSS Studiile integrate bio-comportamentale în rîndul grupurilor cu risc sporit de infectare HIV. Ca regulă

se implementează cu anumită periodicitate în rîndul următoarelor grupuri: consumatori de droguri injectabile; bărbații care fac sex cu bărbații; femeile care prestează servicii sexuale; deținuții.

KAP Studiile “Cunoştinţe, atitudini şi practici cu privire la HIV/SIDA”. Ca regulă sînt 2 tipuri de studii din această categorie: în rîndul populaţiei generale (de 15-64 ani), și în rîndul tinerilor (de 15-24 ani)

EMCDDA Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri, www.emcdda.europa.eu

Autori Olga Vacarciuc, Otilia Scutelniciuc, Tatiana Costin, Igor Condrat, Valeriu Pleșca

Consultanţi Petru Crudu, Mihai Oprea, Vitalie Slobozian, Veronica Zorila, Veaceslav Scaian, Petru Oprea, Diana Simașco, Svetlana Doltu, Irina Barbiroş.

Recunoștinţe Utilizarea dovezilor ştiinţifice pentru elaborarea unor strategii cu impact maxim în prevenirea consumului

şi combaterea traficului ilicit de droguri constituie scopul nostru. Calitatea datelor este prioritatea Observatorului Naţional pentru Droguri.

Raportul anual 2013, oferă o evaluare detaliată a situaţiei cu privire la Consumul şi Traficul Ilicit de Droguri în Republica Moldova cu respectarea rigorilor Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA). Exprimăm mulţumiri tuturor persoanelor implicate în elaborarea acestuia pentru insistenţa, răbdarea şi competenţa, în special partenerilor naționali din DNR, DAMAI, DIP, LEAHN, etc.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual I

Page 3: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

Cuprins

Sumar executiv ............................................................................................................................................................ 1

Prezentarea generală a ţării ........................................................................................................................................ 3

I Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri ............................................................................................ 4 I.1 Introducere ................................................................................................................................................. 4 I.2 Cadrul politic în domeniul drogurilor ......................................................................................................... 4 I.3 Cadrul legal ............................................................................................................................................... 11 I.4 Implementarea legislaţiei ......................................................................................................................... 15 I.5 Atitudinile şi dezbaterile publice .............................................................................................................. 16 I.6 Alocările bugetare şi finanţarea ............................................................................................................... 17

II Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri .............................................................................. 18 II.1 Principalele evenimente şi tendinţele emergente ................................................................................... 18

II.1.1 Studiile populaţionale de prevalenţă a consumului de droguri ...................................................... 18 II.2 Consumul de droguri în populaţia generală ............................................................................................. 18 II.3 Consumul de tutun în populaţia generală ................................................................................................ 21 II.4 Consumul de alcool în populaţia generală ............................................................................................... 21 II.5 Consumul de tranchilizante şi sedative în populaţia generală ................................................................. 21 II.6 Consumul de droguri în rîndurile tinerilor ............................................................................................... 21 II.7 Fumatul tutunului în rîndul tinerilor ........................................................................................................ 23 II.8 Consumul de alcool în rîndul tinerilor ...................................................................................................... 23 II.9 Consumul de droguri ilegale în rîndul elevilor ......................................................................................... 23 II.10 Accesibilitatea percepută a drogurilor ..................................................................................................... 24 II.11 Consumul de tutun în rîndul elevilor ........................................................................................................ 25 II.12 Consumul de alcool în rîndul elevilor ....................................................................................................... 26 II.13 Consumul tranchilizantelor și sedativelor în rîndul elevilor ..................................................................... 26 II.14 Abstinenţa ................................................................................................................................................ 27

III Consumul problematic de droguri injectabile ................................................................................................... 28 III.1 Consumul drogurilor injectabile în sectorul penitenciar .......................................................................... 28

IV Consecinţele pentru sănătate ........................................................................................................................... 29 IV.1 Cererea de tratament ............................................................................................................................... 29 IV.2 Sistemul de colectare a datelor pentru consumatorii de droguri înregistraţi oficial ............................... 29 IV.3 Consumatorii de droguri care au beneficiat de tratamentul de dezintoxicare ........................................ 31 IV.4 Farmacoterapia cu metadonă .................................................................................................................. 31 IV.5 Consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare .............................................................................. 35 IV.6 Consumatorii de droguri injectabile – beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor .................... 35 IV.7 Consumatorii de droguri care beneficiază de serviciile Centrului de Reabilitare pentru Persoane

Dependente de Droguri ............................................................................................................................ 36

V Mortalitatea asociată consumului de droguri ................................................................................................... 37 V.1 Supradozarea şi mortalitatea în rîndul CDI .............................................................................................. 41

VI Bolile infecţioase asociate consumului de droguri............................................................................................ 42 VI.1.1 HIV ................................................................................................................................................... 42 VI.1.2 Hepatitele virale .............................................................................................................................. 43

VI.2 Alte comorbidităţi asociate consumului de droguri ................................................................................. 44 VI.3 Corelaţiile şi consecinţele social şi legale ................................................................................................. 46

VI.3.1 Problemele sociale .......................................................................................................................... 46

VII Infracţiunile legate de traficul de droguri ......................................................................................................... 46 VII.1 Costurile sociale/economice ale consumului de droguri ......................................................................... 51

VII.1.1 Disponibilitatea şi oferta drogurilor ................................................................................................ 51

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual II

Page 4: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

VII.1.2 Sechestrările de droguri .................................................................................................................. 53 VII.1.3 Preţurile, puritatea drogurilor ......................................................................................................... 54

VIII Tendinţele principale ......................................................................................................................................... 54 VIII.1 Canabis ..................................................................................................................................................... 55 VIII.2 Opiacee/heroina ....................................................................................................................................... 55 VIII.3 Drogurile sintetice .................................................................................................................................... 56 VIII.4 LSD ............................................................................................................................................................ 56 VIII.5 Cocaină/crack ........................................................................................................................................... 56 VIII.6 Limitări ...................................................................................................................................................... 56

IX Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri ...................................................................................... 57 IX.1 Programe şcolare și extrașcolare ............................................................................................................. 57 IX.2 Reducerea nocivităţii consumului de droguri .......................................................................................... 58

IX.2.1 Introducere ...................................................................................................................................... 58 IX.2.2 Descrierea intervenţiilor ................................................................................................................. 58 IX.2.3 Standarde ........................................................................................................................................ 62

X Tratament .......................................................................................................................................................... 63 X.1 Tratamentul dependenţei de droguri şi serviciile medicale disponibile la nivel naţional ........................ 63 X.2 Perioada reconvalescentă şi reintegrarea ................................................................................................ 65 X.3 Programe de substituţie cu metadonă ..................................................................................................... 67

XI Intervenţiile în instituţiile penitenciare ............................................................................................................. 68 XI.1 Asistenţa pentru consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare ................................................... 68 XI.2 Alternativele detenţiei pentru persoanele dependente de droguri care au comis infracţiuni ................ 69

XII Anexe ................................................................................................................................................................. 70 XII.1 Lista tabelelor ........................................................................................................................................... 70 XII.2 Lista figurilor ............................................................................................................................................. 71 XII.3 Modificări și completări a denumirilor și cantităţilor de substanţelor narcotice şi psihotrope şi ale

precursorilor supuse controlului, conform HG nr. 825 din 09.11. 2011 .................................................. 72 XII.4 Bibliografie................................................................................................................................................ 72

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual III

Page 5: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Sumar executiv

Sumar executiv

Raportul anual 2013 se bazează pe informaţiile furnizate de către autorităţile publice centrale, organizaţiile naţionale guvernamentale, neguvernamentale, instituţiile abilitate în combaterea consumului şi traficului ilicit de droguri din Republica Moldova şi rezultatele studiilor populaţionale. Anul 2013 este marcat de finisarea realizării Planului naţional de acţiuni antidrog anii 2011-2013 a Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018 aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1208 din 27.12.2010 și constituirea noului plan de acțiuni antidrog 2014-2016.

Conform ”Studiului de evaluare a Cunoștințelor, Atitudinilor și Practicilor a populației generale de 15-64 ani cu referire la HIV SIDA” efectuat în anul 2010, cel mai utilizat drog în rîndul populaţiei generale rămîne canabisul. Astfel, 3,8% din populaţia Republicii Moldova de pe malul drept al rîului Nistru, cu vîrsta de 15-64 ani, au folosit vreodată marijuana/haşiş (prevalenţa pe durata vieţii), pe durata ultimului an 0,7% au relatat consumul şi 0,3% din respondenţi au folosit marijuana/haşiş pe durata ultimei luni.

Prevalenţa consumului de canabis pe durata vieţii este de 3,8% și este de 9 ori mai mare în rîndul respondenţilor de sex masculin (7,3%), comparativ cu cei de sex feminin (0,8%). Prevalenţa consumului de ecstasy pe durata vieţii este de 0,5%, iar al opiului – 0,4%. Celelalte droguri au înregistrat o prevalență mai mică. Din numărul total de respondenţi, 3,8% au relatat că au consumat sedative şi/sau tranchilizante pe parcursul ultimelor 12 luni. Din totalul celor care au consumat sedative sau tranchilizante în ultimele 12 luni, 51,6% au consumat o dată pe lună sau mai rar. Din întreg eşantion 2,1%, au consumat sedative şi/sau tranchilizante în ultimele 30 zile.

Studiul desfăşurat în 2012 în rîndul tinerilor de 15-24 ani, de pe malul drept al rîului Nistru a arătat că cea mai înaltă valoare a prevalenţei consumului pe perioada vieţii a fost înregistrată pentru marijuană şi haşiş (3,5%), iar 14,0% din respondenți au în cercul lor de cunoscuți persoane care consumă marijuană şi haşiş. Ca și pondere urmează consumătorii de Ecstasy cu 1,2% din eşantion care au încercat cel puțin o dată în viață și 5,9% cunosc consumatori de Ecstasy în cercul lor social. În ultimele 12 luni, Ecstasy a fost consumat de 0,6% din eşantion. Pe locul trei se plasează opium- 3,8% din eşantion au cunoscuți consumători de opium și 0,5% au încercat vre-o dată opium. Prevalenţa pentru celelalte tipuri de droguri ilicite a înregistrat valori mult mai mici.

Conform rezultatelor studiului ESPAD 2011, consumul oricărui tip de drog ilicit pe durata vieţii în rîndul elevilor din Republica Moldova, malul drept al rîului Nistru, este de 7%, cu 11% sub media europeană; în comparaţie cu anul 2007 (7%), datele din 2011 nu au înregistrat schimbări. Consumul de marijuana sau hașiș pe durata vieţii în rîndul elevilor din Republica Moldova este de 5%, fără diferenţe faţă de anul 2007 (5%), fiind cu 12% sub media europeană (17%).

Conform studiului integrat bio-comportamental (IBSS) efectuat în rîndul consumatorilor de droguri injectabile (CDI) în anii 2012/2013, cel mai injectat drog pe durata ultimei luni în municipiul Chișinău au fost metamfetaminele (49,1%), urmat de heroină (25,7%) și extractul de opiu (20,4%), iar în municipiul Bălţi, în orașele Tiraspol și Rîbnița cel mai injectat drog pe perioada ultimei luni a fost extractul de opiu. Astfel în municipiul Bălți injectarea extractului de opiu pe durata ultimei luni a fost raportată de 68,4% din cazuri, urmat de heroină cu 28,4%. În oraşul Tiraspol injectarea extractului de opiu pe durata ultimei luni a fost raportată în 37,0% din cazuri, urmat de “crocodil” cu 25,3%, în Rîbnița injectarea extractului de opiu pe durata ultimei luni a fost raportată de 69,8% din cazuri, urmat de heroină cu 30,2%.

Rezultatele studiului IBSS în rîndul consumatorilor de droguri injectabile a arătat că din drogurile neinjectabile, cea mai mare rată de utilizare pe durata ultimei luni a fost înregistrată pentru marijuană: 36,4% în Bălţi, în Chișinău marijuana a înregistrat 69,4% şi haşişul - 4,6%. În Tiraspol marijuana a înregistrat 70,6%, tranchilizantele - 15,6%; în Rîbnița marijuana a înregistrat 81,7%.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 1

Page 6: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Sumar executiv

Conform aceluiaşi studiu, schimbul direct al echipamentului de injectare în ultima lună a fost rar raportat. Astfel, au utilizat seringi sterile la ultima injectare 98,1% în Bălţi, 98,8% în Chişinău, 70,1% în Tiraspol, 83,8% în Rîbnița din respondenţi. Dintre respondenţii care şi-au injectat droguri pe perioada ultimei luni 94,9% în Bălţi, 95,8% în Chişinău şi 81,8% în Tiraspolau afirmat că nu au oferit/vîndut/împrumutat altor persoane acele, seringile proprii pe durata ultimei luni. Fiecare al zecelea respondent din Bălţi (10,7%), mai puţin de jumătate din respondenţii din Chişinău (43,9%), circa două treimi din respondentii din Tiraspol (69,6%) și Rîbnița (68,6%) au relatat că au aspirat soluţia de drog dintr-un vas comun pe perioada ultimei luni. Injectarea drogurilor dintr-o seringa împlută în prealabil a fost raportată în Bălţi în 35,5% din cazuri, în Chişinău - 28,2% cazuri, în Tiraspol – 82,2% cazuri, în Rîbnița - 83,4% cazuri. Respondenţii care au relatat că au împărţit doza prin partea anterioară sau posterioară a seringii constituie în Bălţi 6,1%, în Chişinău -1,0%, în Tiraspol -22,8%, în Rîbnița -4,6%.

Sursa principală de obţinere a seringilor sterile a fost menţionată de respondenţi ca fiind procurarea seringilor de la farmacii (Chişinău - 85,1%, Tiraspol - 79,3%, Rîbniţa - 40,6%, Bălţi - 35,4%), urmaţi de respondenţii care au menţionat serviciile punctelor de schimb de seringi (Bălţi - 54,9%, Rîbniţa - 54,0%, Chişinău - 9,9%, Tiraspol - 6,8%).

Utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual a fost raportat de 42,8% din respondenţii din Bălţi, 35,1% din Chişinău, 36,5% din Tiraspol, 52,9% din Rîbnița.

Conform rezultatelor studiului integrat bio-comportamental, desfăşurat în anul 2012 în rîndul deținuților de pe malul drept al rîului Nistru, 37,5% cunosc persoane care consumă droguri, 26,1% au consumat vreodată droguri şi 9,5% şi-au injectat vreodată droguri. În ultimele 12 luni, injectarea drogurilor a fost raportată în 2,7% din cazuri. Vîrsta medie a respondenţilor care au utilizat vreodată droguri injectabile este de 31,8 ani .

În 2013 284 persoane au solicitat dezintoxicarea pentru prima dată în anul de raportare (malul drept al rîului Nistru) (266 persoane în anul 2012 şi 381 în anul 2011).

La data de 31 decembrie 2013, 337 beneficiari se aflau în TSM, din ei 275 beneficiari din sistemul civil şi 62 din sistemul penitenciar.

La finele anului 2013, în 24 de unităţi teritorial-administrative și 12 instituții penitenciare (9 penitenciare pe malul drept şi 3 penitenciare pe malul stîng) au fost oferite servicii de schimb de seringi în cadrul programelor de reducere a riscurilor. Conform studiului IBSS 2012/2013 prevalenţa HIV printre consumatorii de droguri injectabile în or.Rîbniţa înregistrează 43,7%, în Bălţi -41,8%, în Tiraspol -23,9% și în Chișinău -8,5%. Conform rezultatelor acestui studiu, în anul 2012/2013 prevalenţa virusului hepatitei C în rîndul CDI este de 65,4% în Chişinău, 61,4% în Rîbniţa, 38,5% în Bălţi, şi 35,3% în Tiraspol. Cea mai ridicată prevalență a virusului hepatitei B a fost înregistrată în Bălţi - 12,4%, urmat de Chişinău cu 6,6% , Tiraspol cu 4,1% şi Rîbniţa cu 0,0%.

În 2013 Republica Moldova nu a înregistrat progrese în ce priveşte îmbunătăţirea calităţii monitorizării deceselor asociate consumului de droguri, care s-ar baza pe o definiţie acceptată la nivel internaţional.

în anul 2013 Centrul de Medicină Legală raportatează 109 cazuri de decese asociate consumului de droguri, acesta din urmă fiind considerat un număr subraportat.

În decursul anului 2013 au fost documentate 1141 infracţiuni legate de droguri. În ceea ce priveşte distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru trafic de droguri în ultimii 4 ani se constată o reducere a ponderii femeilor (19,7% în anul 2009 şi 11,0%, anul 2013) și o creștere a ponderii bărbaţilor (80,3% în anul 2009 şi 89,0%, anul 2013).

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 2

Page 7: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Prezentarea generală a ţării

Prezentarea generală a ţării

Republica Moldova este situată în sud-estul Europei. La nord, sud şi est are frontieră cu Ucraina, iar la vest – cu România. Republica Moldova a devenit independentă la 27 august 1991. Este o republică parlamentară iar preşedintele ţării este ales de Parlament, pentru un mandat de 4 ani.

Lungimea totală a frontierelor este de 1.389 km, 450 km cu România și 939 km cu Ucraina. Țara ocupă o suprafață de 33.843 km², din care 472 km² sînt ape - mai ales fluviile Dunăre și Nistru, râurile Prut și Răut și lacurile Beleu, Bîc și Dracele. Deși Republica Moldova nu are ieșire la mare, portul pe Dunărea în Giurgiulești asigură servirea transportului maritim.

Urmare a conflictului politic din anii 90, actualmente îngheţat, teritoriul de pe malul stîng al rîului Nistru nu este controlat în totalitate de Guvernul Republicii Moldova.

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică (datele pentru a.2013, malul drept al rîului Nistru), 1492,2 mii persoane sau 40,6% constituie populaţia urbană şi 2067,3 mii persoane sau 59,3% - populaţia rurală. Repartizarea după sexe este următoarea: 51,9% - femei şi 48,1% - bărbaţi. Majoritatea populaţiei (93,3%) se identifică drept creştini ortodocși. Cele mai mari oraşe ale ţării de pe malul drept al rîului Nistru sînt capitala ţării, municipiul Chişinău (cu o populaţie de 800,6 mii persoane) şi municipiul Bălţi (144,8 mii persoane). Din punct de vedere administrativ, Republica Moldova este divizată în 35 raioane, 3 municipii (Chişinău, Bălţi şi Comrat), şi regiunea transnistreană (cu 2 municipii: Tiraspol și Bender).

Tabelul 1 Situaţia socio-economică, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2013 Anul Indicator Sursa Populaţia, mii locuitori 2013 3557,6 Biroul Naţional de Statistică PIB pe cap de locuitor în PPC (paritatea puterii de cumpărare)

2013 3400 Biroul Naţional de Statistică

Rata şomajului, procent din forţa de muncă 2013 5,1 Biroul Naţional de Statistică Populaţia sub pragul sărăciei 2013 16,6 Biroul Naţional de Statistică Rata populaţiei în penitenciare (la 100.000 populaţie) 2013 151,0 Ministerul Justiţiei

Figura 1 Republica Moldova, localizarea geografică

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 3

Page 8: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri

I Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri

I.1 Introducere Consumul şi Traficul ilicit de droguri rămîne a fi o problemă care influenţează negativ dezvoltarea

durabilă şi sigură a societăţii noastre prin implicările infracţionale şi sociale pe care le produc.

Ţinînd cont de globalizarea problemei consumului şi traficului ilicit de droguri, în diverse ţări, inclusiv şi în Republica Moldova, se desfăşoară un proces de dezvoltare şi perfecţionare a bazei normative care determină politica naţională în domeniul prevenirii consumului şi combaterii traficului ilicit de droguri, precum şi acordarea serviciilor de consiliere şi tratament persoanelor dependente de droguri.

În ultimul timp, un pericol emergent este apariţia pe piaţă a unor substanţe narcotice şi psihotrope noi, precum şi preparate sintetice de o nouă generaţie, consumul cărora implică şiconsecinţe grave asupra sănătăţii.

Un pas important pentru Republica Moldova în anul 2010 l-a constituit aprobarea Strategiei naţionale antidrog 2011-2018 şi a Planului naţional de acţiuni 2011-2013 (1). Actualmente, Guvernul Republicii Moldova dispune, la fel ca şi în anii precedenţi, de un control limitat exercitat asupra teritoriului de pe malul stîng al rîului Nistru, astfel aplicarea politicii naţionale cît şi cadrului juridic prezentate mai jos se aplică numai pe teritoriul de pe malul drept al rîului Nistru.

I.2 Cadrul politic în domeniul drogurilor Planul de acţuni Republica Moldova-Uniunea Europenă în domeniul liberalizării regimului de vize

Dialogul dintre UE și Republica Moldova privind liberalizarea regimului de vize, în cadrul căruia au fost examinate condițiile de eliminare a vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova care călătoresc în UE, a fost lansat la 15 iunie 2010. Planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize (PALRV) a fost prezentat autorităților din Republica Moldova de către Comisia Europenă la data de 24 ianuarie 2011.

Art. 171 al Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte clar stipulează necesitatea atitudinii echilibrate față de problema drogurilor, precum și abordarea din prisma soluționării problemelor de sănătate publică.

Planul de Acţiuni este structurat în compartimente distincte: (1)armonizarea cadrului legislativ în domeniul justiţiei şi afacerilor interne la normele şi standardele UE; (2) implementarea acţiunilor necesare

1 Articolul 17 Combaterea drogurilor ilegale 1. Părțile vor coopera, în limita împuternicirilor și competențelor lor respective, pentru a asigura o abordare echilibrată și

integrată față de chestiunile legate de droguri. Politicile și acțiunile legate de droguri se vor axa pe consolidarea structurilor pentru combaterea drogurilor ilegale, reducerea livrării, traficului și cererii de droguri ilegale, depășirea consecințelor asupra sănătății și celor sociale ale abuzului de droguri, precum și pe prevenirea mai efectivă a deturnării precursorilor chimici pentru fabricarea ilicită a stupefiantelor și substanțelor psihotrope.

2 Părțile vor conveni asupra metodelor de cooperare necesare pentru a realiza aceste obiective. Acțiunile se vor baza pe principii stabilite de comun acord în conformitate cu convențiile internaționale relevante, Strategia UE cu privire la droguri (2013-20), Declarația Politică și Declarația Specială cu privire la principiile călăuzitoare de reducere a cererii de droguri, aprobată la cea de-a douăzecea sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite cu privire la droguri din iunie 1998.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 4

Page 9: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri

îndeplinirii condiţiilor UE pentru stabilirea unui regim de călătorie fără vize în UE pentru cetăţenii Republicii Moldova.

În cadrul Planulului au fost stabilite o serie de obiective de referință pentru Republica Moldova, privind patru secțiuni de aspecte relevante, în vederea adoptării unui cadru legislativ și de politici (faza 1) și a punerii sale efective în aplicare (faza 2).

Comisia a prezentat Parlamentului European și Consiliului rapoarte periodice cu privire la punerea în aplicare a PALRV.

Republica Moldova a prezentat primul Raport de Progres privind implementarea fazei a II-a în decembrie 2012, urmând o serie de misiuni de evaluare din partea Comisiei şi statelor membre ale UE (în perioada februarie – martie 2013). În rezultatul acestora, Raportul de Progres al Comisiei din iunie 2013 este unul pozitiv, în care se constată că majoritatea condiţionalităţilor sînt implementate.

Republica Moldova a prezentat, la începutul lunii septembrie 2013, cel de-al II-a Raport de Progres privind implementarea fazei a II-a, care a luat în considerare recomandările Raportului de Progres al Comisiei din iunie 2013, rapoartelor misiunilor de evaluare din februarie-martie 2013 şi Studiului de Evaluare a Impactului din august 2012.

În anul 2012 implementarea Planului de acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova a continuat cu adoptarea „Măsurilor adiţionale la Programul naţional de implementare a Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul liberalizării regimului de vize” aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.130 din 24 februarie 2012.

În conformitate cu blocul III prioritatea „Adoptarea Strategiei naţionale antidrog şi a Planului de acţiuni corespunzător; stabilirea cooperării cu EMCDDA (Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Toxicomaniei) stabileşte în pct.5(65) că Republica Moldova trebuie să sporească parteneriatul în domeniul antidrog precum şi să consolideze capacităţile organelor de drept în combaterea traficului de droguri menţionată în pct.6(66).

În acest sens, Republica Moldova urma:

• să semneze un memorandum de colaborare cu EMCDDA; • să mediatizeze şi să informeze societatea civilă despre riscurile şi consecinţele traficului ilicit de droguri şi

consumului de droguri; • să consolideze capacităţile Observatorului Naţional pentru Droguri; • să implementeze progresiv Strategia Naţională Antidrog pentru anii 2011-2018 şi a Planului naţional de

acţiuni pentru 2011-2013.

Realizarea corespunzătoare a acestor obiective este de o importanţă majoră pentru Republica Moldova în contextul aspiraţiilor sale de integrare europeană. Conform raportului de progres al Comisiei Europene pentru Republica Moldova în cadrul politicii europene de vecinătate este menţionat că la 17 iulie 2012 a fost semnat Memorandumul de Înţelegere între Ministerul Sănătăţii a Republicii Moldova şi Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA).

Pe parcursul anului 2013 realizarea şi implementarea activităților antidrog conform planului de acţiuni 2011-2013 a Strategiei Naţionale antidrog 2011-2018 a fost limitată din lipsa de resurse umane calificate, resurse financiare, echipament, etc”.

Strategia Naţională Antidrog pentru anii 2011-2018

În scopul executării prevederilor Legii nr.382-XIV din 6 mai 1999 ”Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor”, şi întru îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 5

Page 10: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri

privind combaterea narcomaniei şi narcobusinessului, a fost aprobată Hotărîrea de Guvern Nr. 1208 din 27.12.2010 ”Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018” şi a ”Planului Naţional de acţiuni 2011-2013”. Această Strategie este un document-cheie al Guvernului, care descrie situaţia la acel moment în domeniu şi defineşte obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare, cu stabilirea unor responsabilităţi clare pentru toţi actorii implicaţi în activităţile de prevenire şi reprimare a consumului şi/sau traficului ilicit de droguri. Documentul defineşte punctele iniţiale şi căile de urmat în abordarea problemei consumului de droguri, precum şi cadrul de bază recomandat pentru crearea şi implementarea politicii în domeniul drogurilor.

În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri este o problemă ce periclitează sănătatea publică şi care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a societăţii în context mai larg. Prezenta Strategie îşi propune o abordare complexă, multidisciplinară şi echilibrată a problemelor ce ţin de consumul de droguri, bazată pe o cooperare complexă, interdepartamentală, interdisciplinară şi intersectorială la toate nivelele, avînd drept fundament trei componente ale politicii moderne în domeniul drogurilor, care nu se substituie reciproc, dar se completează reciproc:

1. Reducerea ofertei de droguri (exercitarea controlului asupra circulaţiei legale a drogurilor şi combaterea traficului şi distribuirii ilicite de droguri);

2. Reducerea cererii de droguri (prevenirea primară a consumului de droguri, tratamentul, resocializarea utilizatorilor de droguri);

3. Reducerea riscurilor. Sub acest aspect, politica în domeniul drogurilor se constituie pe patru piloni de bază: (1) prevenirea

primară; (2) tratamentul şi reabilitarea; (3) reducerea riscului; (4) reducerea ofertei de droguri.

În contextul aplicării echilibrate a acestor componente, se disting următoarele obiective generale ale Strategiei Naţionale Antidrog:

1. Reducerea traficului spre și prin Republica Moldova. 2. Reducerea ofertei și accesibilității tuturor tipurilor de droguri. 3. Menținerea tendințelor de reducere a numărului de crime. 4. Sporirea activismului în scopul depistării primordiale a traficanților de droguri, nu și a consumatorilor. 5. Reducerea și stabilizarea consumului tuturor tipurilor de droguri și a consecințelor asociate, prin

stabilizarea și menținerea tendințelor de micșorare a numărului persoanelor aflate în evidență.

Obiectivele specifice ale Strategiei:

1. Îmbunătățirea calității sistemului actual. 2. Crearea unui cadru organizațional adecvat și funcțional pentru realizarea unui set de măsuri în domeniul

drogurilor.

Planul de acţiuni serveşte drept mecanism de bază pentru implementarea în practică a Strategiei, stabileşte în domeniile identificate scopuri specifice şi activităţi pentru atingerea lor, rezultate/beneficii scontate, termene limită, instituţii responsabile şi indicatori pentru a monitoriza implementarea. Sarcinile expuse în contextul Strategiei naţionale antidrog pentru anii 2011-2018 sînt:

1. Stabilizarea și reducerea consumului de droguri în societate, îndeosebi în rîndurile minorilor. 2. Reducerea riscurilor asociate consumului tuturor tipurilor de droguri și a efectelor economice, de

sănătate, sociale, infracționale și de securitate asupra cetățenilor și societății.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 6

Page 11: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri

3. Creșterea calității vieții a consumatorilor tuturor tipurilor de droguri, a familiilor lor și altor persoane apropiate prin oferirea unui spectru larg de servicii calitative de reducere a riscurilor, tratament, reabilitare și resocializare.

4. Reducerea accesibilității drogurilor, în special în cazul minorilor, prin utilizarea corespunzătoare a instrumentelor legale și instituționale.

5. Stoparea și diminuarea cultivării plantelor autohtone cu conținut narcotic pentru producerea drogurilor în Republica Moldova.

Cadrul instituţional

În scopul realizării Strategiei naţionale antidrog pentru anii 2011-2018 şi a Planului naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2011-2013, precum şi îndeplinirii angajamentelor asumate de Republica Moldova privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, Legea nr. 382-XIV din 6 mai 1999 Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor, a fost supusă unor modificări și completări. Astfel, în cuprinsul legii, sintagma Comisia Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului a fost substituită cu Comisia Naţională Antidrog, organ interdepartamental, instituit de Guvern, în scopul promovării politicii statului în domeniul circulaţiei substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor. Atribuțiile Comisiei Naţionale Antidrog sînt următoarele:

1. de implementare a cerinţelor stipulate în convenţiile internaţionale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, cum ar fi: Convenţia unică asupra stupefiantelor (1961), Convenţia asupra substanţelor psihotrope (1971) şi Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope (1988), la care Republica Moldova este parte;

2. de creare a platformei pentru o comunicare continuă cu administraţia publică centrală şi locală, cu entităţi care contribuie la implementarea politicii în domeniul drogurilor, în scopul realizării acţiunilor prevăzute în Planul naţional de acţiuni antidrog, aprobat de Guvern;

3. să elaboreze propuneri de perfecţionare a legislaţiei în domeniu; 4. să asigure coordonarea activităţilor întreprinse de instituţiile de specialitate şi de organizaţiile

neguvernamentale în vederea reducerii cererii şi ofertei de droguri; 5. de realizare a acţiunilor prevăzute în Planul naţional de acţiuni antidrog; 6. să conlucreze cu organizaţiile neguvernamentale, cu parteneri externi, cu alte organe în scopul susţinerii

tehnice şi financiare necesare pentru realizarea obiectivelor stipulate în Strategia naţională antidrog şi în Planul naţional de acţiuni antidrog; în comun cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova;

7. să elaboreze programe naţionale de organizare a asistenţei medico-sociale integrate (asistenţă medicală, socială, de reabilitare, de reducere a riscurilor etc.) pentru consumatorii de droguri; în comun cu instituţiile interesate;

8. să organizeze cercetări ştiinţifice privind fenomenul consumului de droguri, în comun cu reprezentanţii administraţiei publice centrale şi locale, ai organizaţiilor neguvernamentale, să elaboreze programe de pregătire şi instruire a cadrelor la compartimentul antidrog;

9. să asigure o colaborare permanentă cu reprezentanţii mass-mediei pentru promovarea modului sănătos de viaţă şi informarea societăţii asupra rezultatelor activităţii administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a organizaţiilor neguvernamentale în vederea reducerii cererii şi ofertei de droguri;

10. să instituie mecanisme de realizare a proiectelor şi programelor de combatere a traficului ilicit de droguri, elaborînd, în baza experienţei internaţionale, noi metode în acest domeniu.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 7

Page 12: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri

Componența nominală a Comisiei Naţionale Antidrog a fost aprobată de către Guvern prin Hotărîrea nr.481 din 04.07.2011, anexa nr.1. prezentată în Tabelul 2.

Tabelul 2 Componenţa nominală a Comisiei Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului (2000) și Comisiei Naţionale Antidrog (2011) 2000 2006 martie 2008 Noiembrie 2009 iunie 2011 Viceprim-ministru, preşedintele Comisiei Vice ministru al Afacerilor Interne, vicepreşedinte al Comisiei Şeful Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor, vicepreşedinte al Comisiei Consultant principal în Cancelaria de Stat, secretarul Comisiei Prim-viceministru al Sănătăţii Prim-viceministru al Afacerilor Externe Viceministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei Prim-viceministru al Justiţiei Medic psihiatru-narcolog, doctor în ştiinţe medicale Viceministru al Educaţiei şi Ştiinţei Vicedirector al Departamentului Control Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor Şeful Direcţiei de combatere a traficului ilicit de droguri din cadrul

Ministrul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, preşedintele Comisiei Viceministru al Afacerilor Interne, vicepreşedinte al Comisiei Consultant principal în domeniul probleme speciale, Aparatul Guvernului, secretar al Comisiei Viceministru al Sănătăţii şi Protecţiei Sociale Viceministru al Justiţiei Viceministru al Administraţiei Publice Locale Prim-vicedirector general al Serviciului Vamal Director al Agenţiei Medicamentului Specialist principal narcolog al Ministerului Sănătăţii şi

Viceprim-ministru, preşedintele Comisiei Viceministru al Afacerilor Interne, vicepreşedinte al Comisiei Consultant principal în domeniul probleme speciale, Aparatul Guvernului, secretar al Comisiei Viceministru al Sănătăţii Viceministru al Justiţiei Viceministru al Administraţiei Publice Locale Prim-vicedirector general al Serviciului Vamal Director al Agenţiei Medicamentului Specialist principal narcolog al Ministerului Sănătăţii Şef Direcţie Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne

Viceprim-ministru, preşedintele Comisiei Viceministru al Afacerilor Interne, vicepreşedinte al Comisiei Șef de secție din cadrul Direcției Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, secretar al Comisiei Viceministru al Sănătăţii Viceministru al Justiţiei Viceministru al Administraţiei Publice Locale Viceministru al Educației și Tineretului Viceministru al Protecției Sociale, Familiei și Copilului Director al Direcției Generale, Serviciul Grăniceri Șef interimar al Direcției Fraude Vamale, Serviciul Vamal Șef al Departamentului Inspecție

Viceprim-ministru, preşedintele Comisiei Ministru al afacerilor interne, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale Ministru al sănătăţii, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale Director general al Instituţiei Medico-Sanitare Publice Dispensarul Republican de Narcologie din subordinea Ministerului Sănătăţii, secretar al Comisiei Naţionale Ministru al justiţiei Ministru al apărării Ministru al educaţiei Ministru al tineretului şi sportului Ministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei Viceministru al afacerilor externe şi integrării europene Director general al Serviciului Grăniceri Director general al Serviciului Vamal al Ministerului Finanţelor Director al Serviciului de Informaţii şi Securitate Prim-vicedirector al Agenţiei Medicamentului din subordinea Ministerului

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 8

Page 13: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri

Ministerului Afacerilor Interne Şeful Direcţiei de combatere a contrabandei a Departamentului Controlul Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor Consultant principal în cadrul Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova

Protecţiei Sociale Şef Direcţie Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, Şef adjunct al Direcţiei principale, Serviciul de Informaţii şi Securitate Şef direcţie, Procuratura Generală Şef al Policlinicii Instituţia Medico-Sanitară Publică Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale

Şef adjunct al Direcţiei principale, Serviciul de Informaţii şi Securitate Şef direcţie, Procuratura Generală Şef al Policlinicii Instituţia Medico-Sanitară Publică Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii

Farmaceutică, Agenţia Medicamentului Medic-şef al Instituţiei medico-sanitare publice Dispensarul Republican de Narcologie, specialist principal în narcologie, Ministerul Sănătăţii Şef Direcţie Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, Şef de direcție, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Şef de direcție, Procuratura Generală Şef al Policlinicii Instituţia Medico-Sanitară Publică Dispensarul Republican de Narcologie

Sănătăţii Preşedinte al Comitetului permanent de control asupra drogurilor de pe lîngă Ministerul Sănătăţii Şef al Direcţiei antidrog a Direcţiei generale servicii operative a Departamentului Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne Şef al Observatorului naţional pentru droguri din cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate Reprezentant al Fundaţiei Soros-Moldova Reprezentant al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru combaterea drogurilor şi criminalităţii în Republica Moldova

Pe parcursul anului 2013 a fost aprobată Hotărîrea Nr.2 a Comisiei Naţionale Antidrog din 24.09.2013 conform căreia: • Punctul 6: A fost aprobată componenţa nominală a grupului de lucru pentru elaborarea Proiectului Planului

Naţional de acţiuni antidrog 2014-2016 • Punctul 7: Membrii grupului de lucru vor coordona propunerile cu persoanele responsabile din cadrul

ministerelor respective • Punctul 8: Secretariatul Comisiei Naţionale Antidrog va coordona activitatea grupului de lucru şi va prezenta

Proiectul Planului antidrog 2014-2016 în cadrul şedinţei din luna decembrie 2013. Întru realizarea prevederilor Hotărîrei nr.2 a Comisiei Naţionale Antidrog din 24.09.2013 au fost desfăşurate

mai multe şedinţe ale grupului de lucru pentru elaborarea Proiectului Planului Naţional de acţiuni Antidrog pe anii 2014-2016, conform anexei la Hotărîrea Nr.2 a Comisiei Naţionale Antidrog din 24.09.2013 unde s-a prezentat şi discutat conform agendei următoarele:

• Componenţa nominală a grupului de lucru pentru elaborarea Proiectului Planului Naţional de acţiuni Antidrog pe anii 2014-2016

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 9

Page 14: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri

• Prezentarea Strategiei Naţionale Antidrog pe anii 2011-2018, şi propunerile instituţiilor abilitate în problema drogurilor pentru Planul Naţional de acţiuni Antidrog pe anii 2014-2016.

Planul de acţiuni antidrog 2014-2016 reprezintă răspunsul Republicii Moldova la problema drogurilor şi cuprinde obiectivele generale şi specifice precum şi acţiunile concrete ce vor fi implementate în perioada 2014-2016 de către toate instituţiile implicate în reducerea impactului fenomenului drogurilor la nivel naţional.

Planul de acţiuni antidrog a fost elaborat respectând forma complexă necesară a politicii în domeniul drogurilor conform Strategiei Naţionale Antidrog 2011-2018 a Republicii Moldova, care vizează cele XI domenii —reducerea cererii de droguri, reducerea riscurilor reducerea ofertei de droguri coordonare, finanţare, instruirea funcţionarilor, monitorizare şi raportare, educarea şi sensibilizarea publicului larg, cooperare internațională, evaluarea activităţilor.

Recomandările experţilor Misiunea experţilor internaţionali din Cehia, care au avut o vizită de lucru în luna octombrie 2013 în Republica

Moldova, a avut scopul de a evalua, identifica nivelul la care se află Republica Moldova în elaborarea şi implementarea politicilor antidrog şi de a recomanda măsuri în vederea consolidării acestora, pentru a îndeplini cerințele Uniunii Europene în vederea procesului de aderare.

În raportul de misiune sunt enumerate cerinţele esenţiale care trebuie să le ia în considerare Republica Moldova în procesul negocierilor de pre-aderare UE:

• să aibă un organ inter-departamental de coordonare pentru dezvoltarea politicilor naționale de droguri și punerea în aplicare a acestora- de exemplu, Comisia Națională Antidrog;

• de a avea o Strategie Națională Antidrog și Plan de acțiune antidrog , care să includă linie de buget pentru punerea în aplicare a politicii în domeniul drogurilor;

• să aibă un Observator Național pentru Droguri complet operațional, care produce Raportul anual privind Consumul şi Traficul Ilicit de Droguri.

Recomandările experţilor referitoare la Planul de acţiuni antidrog 2014-2016 şi gradul de implementare a acestora în planul elaborat sînt: Comisia Națională Antidrog Recomandări

• să revizuiască componenţa recentă a membrilor Comisiei Naţionale Antidrog, • să definească în mod clar rolul și mandatul Comisiei Naţionale Antidrog cu privire la elaborarea Planului

de acțiuni antidrog 2014-2016 și controlul asupra punerii sale în aplicare; • să creeze în cadrul Comisiei Naţionale Antidrog un organ executiv responsabil (secretar) de punere în

aplicare a politicii de droguri, și să definească în mod clar mandatul său. Recomandare realizată:

• A fost modificată componenţa nominală a Comisiei Naţionale Antidrog, • A fost modificat Regulamentul de activitate a Comisiei naţionale antidrog 2014-2016.

Secretarul Comisiei Naţionale Antidrog Recomandări:

• să se angajeze un secretar cu norma deplină de muncă, în scopul de a asigura punerea în aplicare reală a sarcinilor Comisiei antidrog definite în Planul de acţiuni;

• în fiecare minister, instituţie să fie desemnat cel puțin un reprezentant care are responsabilitatea de a coordona îndeplinirea sarcinilor din Strategia Națională Antidrog și a Planului de acțiuni antidrog și a stabili o coordonare permanentă cu secretarul Comisiei Naţionale Antidrog

Recomandare realizată:

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 10

Page 15: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri

• Pentru Planul de acţiuni antidrog 2014-2016 există prevedrea “Instituirea funcţiei de secretar permanent al Comisiei Naţionale Antidrog”

Politica Naţională Antidrog Recomandări

• să definească în mod clar prioritățile de implementare a politicii de droguri în elaborarea Planului Național de acțiuni antidrog 2014-2016, de a crea un număr mai mic de obiective și sarcini pentru a satisface principiul declarat de obiective realiste și măsurabile ale viitoarei politici de droguri;

• în Planul de acțiuni 2014-2016 să fie inclusă o coloană cu titlul "costuri conexe", în care vor fi calculate costurile activităților planificate şi de a negocia cu Ministerul Finanțelor și cu ministere responsabile punerea în aplicare a măsurilor planificate / acțiuni;

• în structura planului de acțiuni 2014-2016, să elaboreze condiții prealabile, precum și estimarea riscurilor cu privire la acțiunile individuale planificate, în scopul de a minimiza riscurile de non-realizare a lor;

• de a planifica, evaluarea gradului de implementare a planului de acţiuni antidrog lunar cu scopul de a stabili un process continu de cooperare inter-departamental al membrilor Comisiei Naţionale antidrog pentru a asigura succesul acestuia în impelemantarea planului de acţiuni

Recomandare realizată: • În conformitate cu Hotărîrea Nr.2 a Comisiei Naţionale Antidrog din 24.09.2013 a fost aprobată

componenţa nominală a grupului de lucru pentru elaborarea Proiectului Planului Naţional de acţiuni antidrog 2014-2016. Grupul de lucru a avut mai multe şedinţe unde au fost prezentate propunerile tuturor instituţiilor implicare în problema drogurilor. Astfel numărul obiectivelor din planul de acţiuni 2014-2016 nu a fost micşorat conform recomandărilor însă au fost stabilite acţiunile prioritare pornind de la situaţia reală fenomenului drogurilor în Republica Moldova şi au fost determinate măsurile care ar putea stopa dezvoltarea acestui flagel.

Sistemul naţional antidrog Recomandări

• să instituționalizeze în continuare Observatorul National pentru Droguri (OND), astfel încât acesta să aibă un mandat clar și resurse financiare obligatorii, garantate oferind condiţii şi stabiliate în activitate

• de a crea un parteneriat de lucru între Observatorul Naţional pentru Droguri şi instituţiile responabile de problema drogurilor

• să creeze condiții care ar duce la dezvoltarea şi atragerea resurselor umane în OND Recomandare realizată:

• În conformitate cu domeniul VIII a Planului de acţiuni anidrog 2014-2016 este menţionată prioritatea “Instituţionalizarea Observatorului Naţional pentru Droguri în cadrul sistemului politicii naţionale antidrog şi utilizarea rapoartelor sale anuale privind situaţia drogurilor în Republica Moldova în calitate de bază pentru promovarea politicilor antidrog”.

I.3 Cadrul legal

Codul Contravenţional Modificările și completările Codului contravenţional al Republicii Moldova aprobate în anul 2008 prevăd

introducerea răspunderii persoanei juridice și aplicarea muncii neremunerate în folosul comunității, în calitate de sancțiune pentru unele contravenții administrative legate de droguri. Conform prevederilor Codului, la:

• Articolul 85: Consumul personal este considerat contravenție administrativă, și nu infracțiune. Astfel, procurarea sau păstrarea ilegală, fără scop de înstrăinare, de substanţe narcotice sau de alte substanţe psihotrope în cantităţi mici, precum şi consumarea lor fără prescripţia medicului, se

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 11

Page 16: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri

sancționează cu amendă de la 3 la 10 unități convenționale2 sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de pînă la 40 de ore. În același timp, persoana care predă benevol substanţele narcotice ori alte substanţe psihotrope deţinute ilegal sau care se adresează ori care dorește să se adreseze benevol la o instituţie medicală pentru a i se acorda asistenţa necesară, în legătură cu consumul ilegal al substanţelor narcotice şi/sau a altor substanţe psihotrope, este exonerată de răspundere pentru acțiunile prevăzute de acest articol.

• Articolul 86: Neadoptarea de măsuri, prevăzute de legislaţie, pentru asigurarea regimului stabilit de protecţie a semănăturilor de mac somnifer, de cînepă, de arbust coca şi de alte plante, a locurilor de păstrare şi de prelucrare a recoltei acestor culturi, neadoptarea de măsuri pentru distrugerea resturilor rămase după recoltare şi a deşeurilor de producţie care conţin substanţe narcotice sau alte substanţe psihotrope. Această contravenţie administrativă se sancționează cu amendă de la 70 la 150 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere și cu amendă de la 200 la 300 unități convenționale aplicată persoanei juridice.

• Articolul 87: Cultivarea ilegală a plantelor care conţin substanţe narcotice sau alte substanţe psihotrope, chiar şi în cantităţi mici şi fără scop de înstrăinare. Această contravenție administrativă se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 300 la 400 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu/sau fără privarea, în toate cazurile, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

Codul Penal

În anul 2008 şi 2009 au fost elaborate modificări și completări esenţiale în cadrul normelor ce reglementează pedepsele pentru infracțiunile legate de droguri, fiind abolită pedeapsa cu închisoarea şi (sau) promovată, sau majorată după caz prin aplicarea contravenţiei administrative ca pedeapsă.

Fiind un progres esenţial, noile prevederi corespund normelor internaţionale potrivit expertizei efectuate de Consiliului Europei şi alte expertize independente prin umanizarea pedepselor penale, promovarea pedepselor alternative privațiunii de libertate, ajustarea legii penale naționale. Principalele caracteristici ale procesului de modificare sînt reducerea nivelului minim și maxim al pedepselor (în special pedeapsa cu închisoarea) și revizuirea în general a tuturor pedepselor prevăzute de lege pentru infracțiuni, excluderea conceptului de infracțiune săvârșită repetat, aranjarea logică a conținutului Codului Penal.

Modificările și completările Legii nr. 382-XIV din 6 mai 1999 Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor

Legea nr. 382-XIV din 6 mai 1999 ”Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor” este principalul act legislativ care promovează politica statului în domeniul drogurilor şi are ca obiectiv promovarea politicii de stat în problema circulaţiei substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor, ocrotirea sănătăţii omului, asigurarea securităţii sociale şi de stat. Conform modificărilor și completărilor din 2011, această lege stabileşte cadrul instituţional prin instituirea Comisiei Naţionale Antidrog şi stabileşte atribuţiile acesteia (vezi mai sus).

2 O unitate convențională constitutie 20 MDL.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 12

Page 17: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri

Modificările și completările Legii nr. 713 din 6 decembrie 2001 Privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope

Legea stabileşte politica statului privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope, reducerea şi excluderea acestor consumuri, educarea populaţiei în spiritul abstinenţei şi al unui mod de viaţă sănătos, precum şi înlăturarea consecinţelor dependenţei fizice şi/sau psihice faţă de acestea.

În scopul îmbunătăţirii cadrului legal de prevenire, această Lege a fost supusă unor modificări și completări, adoptate în decembrie 2008 (Legea Nr. 260 din 05.12.2008). Amendamentele îmbunătățesc terminologia utilizată în lege pentru a evita lacunele și a elimina interpretările eronate. Legea prevede că, şcolile de şoferie vor fi obligate să prevadă în programele lor de studii un curs de 8 ore academice pentru educare anti-alcool şi antidrog în grupuri de maximum 15 persoane. Consumul de droguri fără prescripţie medicală se va determina în baza rezultatelor examinărilor medicale şi examinarea lichidelor biologice. Alte modificări se referă la procedura de acordare a serviciilor medicale (specialiştii responsabili, reguli ce urmează a fi respectate, procedura de contestare, soluţionarea litigiilor etc.) şi asistenţa medicală narcologică (tipurile de asistenţă medicală narcologică, specialiştii responsabili, cazurile în care aceasta survine, încetarea asistenţei etc.).

Lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora

În scopul reglementării unor probleme ce ţin de contracararea traficului ilicit de substanţe narcotice, psihotrope şi plante care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, în temeiul alineatelor (4) şi (5) ale articolului 1341 al Codului Penal al Republicii Moldova nr. 985 din 18 aprilie 2002, a fost aprobată prin Hotărîre de Guvern nr.79 din 23 ianuarie 2006 “Lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora”.

Această listă este utilizată de către organele de drept în procesul de calificare a unei acţiunii/inacțiuni legate de droguri drept infracţiune sau contravenţie administrativă, în funcție de cantitatea identificată și de substanța supusă controlului. În listă sînt definite cantitățile mici, mari și deosebit de mari pentru fiecare substanță narcotică, substanță psihotropă sau plante ce conțin astfel de substanțe. În conformitate cu prevederile Codului Contravențional al Republicii Moldova sînt pasibile de sancțiuni, acțiunile/inacțiunile ilegale cu cantități mici de substanțe narcotice, substanțe prishotrope sau plante care conțin astfel de substanțe. Aceleași acțiuni/inacțiuni cu cantități mari și deosebit de mari sînt pasibile de pedepse în conformitate cu Codul Penal al RM. Cantitățile includ amestecurile substanţelor narcotice şi/sau psihotrope cu precursori, adaosuri(preparate medicamentoase, acizi, glucoză, crohmal, făină etc.), aflîndu-se în orice stare de agregare. Cantităţile mici, mari sau deosebit de mari ale analoagelor substanţelor narcotice sau psihotrope corespund cantităţilor calculate ale substanţelor narcotice sau psihotrope enumerate în listă. Cantitatea mică de substanțe narcotice, substanțe psihotrope sau plante care conțin astfel de substanțe este cantitatea mai mică decît cantitatea mare definită în Listă. Cantităţile mari de substanţe narcotice, psihotrope şi precursori, care au fost depistate în circulaţie ilegală, se consideră cantităţile ce depăşesc cantităţile mici pînă la cantităţile maxime indicate în tabela cantităţilor mari. Cantităţile deosebit de mari de substanțe narcotice, psihotrope şi precursori care au fost depistate în circulaţia ilegală, se consideră cantităţile ce depăşesc cantităţile mari.

Lista derivă din Tabelele şi listele substanţelor narcotice şi psihotrope şi ale precursorilor supuse controlului conform convenţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite în materie de droguri, aprobate de Guvern (HG nr.1088 din 05.10.2004).

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 13

Page 18: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri

Prin HG nr. 825 din 9 noiembrie 2011 au fost aprobate modificările și completările la Lista 1 şi Lista 2 care au fost completate cu noi denumiri şi au fost revăzute cantităţile acestora (vezi anexa XII.3).

Tabelul 3. Tabel comparativ, cantităţile de droguri mari stipulate în tabelele şi listele substanţelor narcotice şi psihotrope şi ale precursorilor supuse controlului, anul 2004 şi 2013, Republica Moldova

Poziția Cantitățile mari 2004 Cantitățile mari 2013 Heroină 0,01-1 g 0,01-2,5 g Opium (opiu brut) 0,1-1 g 0,1-25 g Cocaină 0,15-1,5 g 0,15-5 g LSD 0,0003-0,003 2-10 timbre (doze) Plante de mac 51-150 plante 151-500 plante Plante de cînepă 3-30 plante 6-50 plante

Serviciul de probaţiune De rînd cu revizuirea Codului Penal al Republicii Moldova, reforma probaţiunii este una din cele mai

importante măsuri luate în vederea umanizării politicii punitive a Republicii Moldova în scopul modernizării normelor legislative şi ajustării lor la standardele europene. Legea cu privire la probaţiune a fost adoptată de Parlament în anul 2008 (Legea nr. 8 din 14.02.2008) şi a intrat în vigoare la 13 septembrie 2008. Aplicarea legii facilitează individualizarea pedepselor, contribuind la prevenirea recidivei şi la asigurarea resocializării infractorilor. Probaţiunea apare ca un pas important în contextul racordării legislaţiilor naţionale la standardele internaţionale, urmărind scopul de a crea o zonă intermediară în sistemul de pedepse, o reevaluare a conceptului represiv şi o redirecţionare a acestuia spre unul curativ.

Probaţiunea este un complex de activităţi de evaluare, asistenţă, consiliere psihosocială şi supraveghere în comunitate a persoanei în conflict cu legea penală (învinuit, inculpat, condamnat) cu scopul de a o reintegra în societate şi de a proteja comunitatea de riscul recidivei.

Subiecţi ai probaţiunii - persoanele aflate în conflict cu legea penală; persoanele eliberate din locurile de detenţie care solicită adaptare socială. Sînt în conflict cu legea penală persoanele:

• bănuite, învinuite, inculpate; • eliberate de pedeapsă penală; • eliberate de răspundere penală; • condamnate la muncă neremunerată în folosul comunităţii, precum şi cele private de dreptul de a

ocupa o anumită funcţie sau de a exercita o anumită activitate (articolul 3-4 din Legea nr.8 din 14.02.2008 Cu privire la probaţiune).

Probaţiunea dispune de strategii de intervenţie în toate etapele procesului de înfăptuire a justiţiei penale. Astfel, există probaţiune: presentenţială – evaluare psihosocială a personalităţii bănuitului, învinuitului, inculpatului; sentenţială în comunitate – activităţi orientate spre reintegrarea socială a persoanelor eliberate de pedeapsa penală prin asistenţă, consiliere, controlul comportamentului şi supravegherea respectării obligaţiilor impuse de instanţă; penitenciară – activităţi socio-educative desfăşurate în penitenciar şi activităţi de pregătire pentru eliberare din locurile de detenţie; postpenitenciară – acordare de asistenţă persoanelor eliberate din locurile de detenţie în scopul reintegrării lor în societate. Serviciul de probațiune are un rol important în reintegrarea socială a foștilor deținuți care se confruntă cu problemele complexe ale consumului de droguri. Legea prevede dezvoltarea programelor individuale și de grup, în funcție de grupul de beneficiari, deși fără a fi specificat expres, programe specializate care vor avea de a face cu persoanele consumatoare de droguri în conflict cu legea penală.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 14

Page 19: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri

Cooperarea internaţională

În conformitate cu Planul naţional de acţiuni antidrog 2011-2013 al Strategiei Naţionale Antidrog 2011- 2018, domeniul X „Cooperarea Internaţională”, se remarcă o acţiune concretă: “Iniţierea cooperării oficiale cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA) şi utilizarea resurselor acestuia pentru dezvoltarea şi perfecţionarea în continuare a sistemului naţional de colectare a datelor şi informare în domeniul drogurilor". Această clauză se regăsește și în prevederile „Programul Naţional de implementare a Planului de Acţiuni RM-UE în domeniul liberalizării regimului de vize" şi anume, semnarea Memorandumului de Înţelegere între Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi EMCDDA

Astfel, la data de 17 iulie 2012 a avut loc semnarea Memorandumului de Înţelegere în domeniul antidrog între Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri în vederea îmbunătăţirii procesului de colectare, procesare şi diseminare a datelor cu privire la consumul şi traficul ilicit de droguri, dezvoltării şi armonizării continue a metodelor de monitorizare a consumului şi traficului ilicit de droguri.

I.4 Implementarea legislaţiei În 2013, din dosarele de anchetă penală pornite de MAI pentru trafic de droguri, 1141 (52,6%) au fost

prezentate instanţelor de judecată. Datele disponibile despre implementarea legislaţiei se limitează doar la ponderea dosarelor de anchetă penală pentru trafic de droguri trimise instanţelor de judecată pe malul drept al rîului Nistru.

Figura 2. Ponderea dosarelor de anchetă penală pentru trafic de droguri trimise în instanţele de judecată, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1996-2013

Sursa: MAI

Variaţiile valorii indicatorului nu pot fi explicate în detaliu din cauza lipsei informaţiei adiţionale de context. Aceste variaţii sînt provocate de modificările legislative care au avut loc în perioada 2006-2012. În ultimii trei ani Ministerul Afacerilor Interne şi-a prioritizat activitatea, orientîndu-se mai mult spre combaterea distribuţiei de droguri, descoperirea reţelelor de trafic de droguri şi producătorilor de droguri, decît spre reţinerea/persecutarea consumatorilor de droguri. Aceste prioritizări au dus probabil la creşterea duratei de investigare a dosarului de anchetă penală, ca urmare a complexităţii cazurilor înregistrate. Pentru detalii despre modificările cadrului legal,

100.0%

95.6%

92.1%

93.5%

96.2% 97.1% 95.5%

92.4% 88.3%

95.6%

80.6% 80.9%

82.8% 73.40%

71.40%

60.60%

61.50% 62.40%

52.6%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 15

Page 20: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri

vezi capitolul ”Tratament”. Mecanismul de feedback al informaţiei despre sentinţa pronunţată de judecată pentru fiecare dosar de anchetă penală este deficient în aspect de operativitate şi procesare computerizată, ceea ce nu permite o analiză minuţioasă a implementării legislaţiei. Lipsa unui sistem informatic performant îşi pune amprenta asupra datelor prezentate pentru analiză Observatorului Naţional pentru Droguri.

Totodată, din numărul total de persoane pedepsite cu privarea de libertate cu afinitate la droguri (Activitatea ilegală privind circulaţia substanţelor narcotice art. art. 217-219 (art.2251 al CP an.1961)) au fost 5,6% (280 persoane înanul 2012), și 5,5% (320 persoane in anul 2013.

I.5 Atitudinile şi dezbaterile publice În anul 2010 s-a efectuat al doilea studiu în populaţia generală avînd drept obiectiv principal măsurarea

cunoștințelor, atitudinilor și practicilor cu referire la HIV/SIDA și consumul de substanțe psihotrope în rîndul populației generale (2) (în continuare: KAP 2010 15-64 ani); detalii referitoare la eșantionul studiului sînt prezentate în paragraful ”Consumul de droguri în populaţia generală”.

Participanţii acestiu studiu au răspuns la întrebările: care este atitudinea vizavi de consumatorii de stupefiante, consumul de stupefiante şi legalizarea consumului anumitor tipuri de stupefiante. O treime din intervievați consideră că un consumator de droguri este mai mult un pacient, iar 23,4% consideră un consumator de droguri este mai mult un delincvent.

Eventuala legalizare a consumului de canabis a fost dezaprobată3 de 92,7% din eșantion, 94,6% au dezaprobat legalizarea consumului de heroină şi opiacee produse local.

Ponderea celor care dezaprobă legalizarea consumului de droguri crește odată cu creșterea vîrstei respondenţilor. Astfel, procentul celor care au răspuns „categoric dezaprob” creşte odată cu vîrsta respondenţilor, iar a celor care au răspuns „mai mult dezaprob” se reduce cu vîrsta.

Majoritatea respondenților au dezaprobat consumul frecvent de droguri legale (alcool şi tutun) şi consumul de droguri ilegale (Figura 3).

3 În categoria răspunsurilor de dezaprobare au fost incluse răspunsurile „dezaprob” şi „mai mult dezaprob”.

Figura 3 KAP 2010 15-64 ani: Atitudinea respondenților vizavi de persoanele consumatoare de droguri

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 16

23,4%

38,7% 7,9%

20%

10%

mai mult delicvent

mai mult pacient

nici delicvent, nici pacient

și delincvent și pacient

Page 21: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri

I.6 Alocările bugetare şi finanţarea Nu este posibilă o măsurare/estimare a cheltuielilor din bugetul naţional destinate prevenirii consumului

de droguri şi altor măsuri de combatere a traficului ilicit de droguri pentru anul 2013. Bugetul executat este prezentat sub formă de linie de buget consolidat. La moment nu este posibilă dezagregarea pentru calcularea totalului cheltuielilor CNAM pentru contractarea serviciilor de dezintoxicare, sînt disponibile doar disbursările per fiecare instituţie medicală.

Datele referitoare la finanţarea publică se presupunea că vor fi disponibile odată cu punerea în aplicare a Strategiei naţionale antidrog pentru 2011-2018 şi a Planului naţional de acţiuni pentru perioada 2011-2013. Însă la moment la acest capitol nu există date disponibile.

Activităţile de reducere a riscurilor sînt finanţate exclusiv din surse externe, în special din grantul Fondului Global. Suportul financiar oferit de către Fondul Global pentru implementarea Strategiei de Reducere a Riscurilor în grupul CDI constituie 369597 EURO, anul 2013.

În anul 2013, Departamentul Instituțiilor Penitenciare a preluat de la organizațiile neguvernamentale realizarea Programului schimb de seringi și distribuire a prezervativelor, cu semnarea angajamentului de continuare a activităților din bugetul de stat in caz de sistare a finanțării externe.

Un deficit substanţial se aşteaptă în următorii 2-3 ani din cauza reducerii finanţării externe planificate pentru acest gen de activităţi şi scăderea puterii de cumpărare a dolarului american. În acest context în 2013 Republica Moldova a aplicat pentru o finanţare suplimentară a răspunsului naţional HIV pentru anii 2015-2017 din sursele Fondului Global, inclusiv pentru activităţile de reducere a riscurilor.

În 2010 UNODC a lansat un proiect pentru perioada 2011-2013, prin care acorda asistenţă în asigurarea accesibilităţii la servicii comprehensive de prevenire HIV, tratament, îngrijire şi suport pentru consumatorii de droguri, deţinuţi, persoanele vulnerabile la traficul de fiinţe umane. UNODC oferă asistenţă tehnică şi pentru a revizui cadrul de politici şi legislaţia naţională în domeniul HIV, combaterii drogurilor şi justiţiei criminale; de asemenea pentru consolidarea capacităţilor partenerilor naţionali în asigurarea accesibilităţii acestor grupuri de populaţii la servicii HIV. Bugetul total al proiectului este de 690500 USD.

94,5

96,6

96,2

96,7

80,9

50,9

74,6

95,1

A încerca odată sau de două ori ECSTASY

A lua odată sau de două ori heroină

A lua odată sau de două ori opium sau alte opiacee produse local

A injecta droguri

Să fumezi 10 ţigări sau mai mult pe zi

Să bei unul sau două păhare standarde de vin (200 gr.) sau 100grde tărie de câteva ori pe săptămână

Să bei 6 sau mai multe păhare standarde de vin sau de tărie la osărbătoare, în zilele de odihnă

Să fumezi marijuana sau haşiş ocazional

Figura 4 KAP 2010 15-64 ani: Procentul respondenţilor care dezaprobă consumul de droguri legale şi ilegale

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 17

Page 22: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri

II Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri

II.1 Principalele evenimente şi tendinţele emergente II.1.1 Studiile populaţionale de prevalenţă a consumului de droguri

Consumul de droguri, modelele și tendințele lui în populaţia generală sînt măsurate în cadrul studiilor populaţionale pe un eşantion reprezentativ naţional. Studiile oferă estimări ale proporţiei de persoane care declară că au consumat droguri specifice în intervale delimitate de timp. De asemenea, chestionarele oferă informaţii contextuale utile privind modelele de consum în prezent sau trecut, caracteristicile socio-demografice ale consumatorilor, percepţiile privind riscul, disponibilitatea și atitudinile vizavi de droguri (conform recomandărilor EMCDDA).

În Republica Moldova pentru aprecierea consumului de droguri se utilizează 3 indicatori standard:

• prevalenţa pe parcursul vieţii (consumul unui drog în orice moment al vieţii), • prevalenţa în ultimul an, • prevalenţa în ultima lună.

Dintre cele trei măsurări standard, prevalenţa pe parcursul vieţii este mai puţin sensibilă pentru reflectarea situaţiei curente. Această măsurare nu reflectă situaţia actuală a consumului de droguri, însă poate fi utilă pentru înțelegerea modelelor de consum și a incidenţei primului consum. Accentul este pus asupra evenimentelor de consum din ultimul an și ultima lună.

II.2 Consumul de droguri în populaţia generală Datele utilizate au fost colectate în cadrul studiului ”KAP 2010 15-64 ani” pe un eşantion reprezentativ

pentru populaţia de 15-64 ani de pe malul drept al rîului Nistru (2). Eşantionul final al studiului a fost constituit din 4060 respondenţi, cu o eroare maximă de ±1,6%. Datele au fost ponderate pentru a apropia structura eşantionului studiului de structura oficială a populaţiei pe sexe, grupuri de vîrstă şi tipul localităţii de reşedinţă în conformitate cu datele BNS. Pentru comparație s-au utilizat datele studiului analogic desfăşurat în anul 2008 (3).

Valorile prevalenței consumului de droguri pentru populația generală (15-64 ani) sînt de obicei joase, cu excepţia canabisului. Din punct de vedere epidemiologic şi al politicilor este relevantă analiza în grupul tinerilor (15-24 ani sau 15-34 ani), în special în rîndul respondenţilor de sex masculin, unde ca regulă este concentrat consumul de droguri. Conform rezultatelor studiului, prevalenţa consumului de canabis pe durata ultimului an în rîndul bărbaţilor este de 15 ori mai mare decît în rîndul femeilor, cea mai mare diferenţa dintre sexe înregistrîndu-se în grupul de vîrstă de 25-29 ani. În categoria de vîrstă 30-34 ani s-a înregistrat cea mai mare diferență între sexe şi a prevalenței consumului de canabis pe durata vieții (Tabelul 4).

Valoarea cea mai mare a prevalenței consumului de canabis s-a înregistrat în grupurile de vîrstă de 25-29 ani şi 20-24 ani. Vîrsta mediană a primului consum de canabis este de 19 ani pentru bărbați și de 18 ani pentru femei.

Comparativ cu rezultatele studiului din 2008 se observă o scădere a prevalenţi consumului de canabis, dar nesemnificativă statistic. Unele scăderi/creșteri mari la poziția ”prevalența pe durata vieții” (ex: la grupul de vîrstă ”30-34 ani”) pot fi explicate prin trecerea respondenților în alt grup de vîrstă.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 18

Page 23: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri

Tabelul 4. KAP 2010 comparativ cu KAP 2008 15-64 ani, Prevalenţa consumului de canabis în populația generală, dezagregare după grupuri de vîrstă şi sex

Grupul de vîrstă KAP 2008 KAP 2010 Bărbați Femei Total Bărbaţi Femei Total

15–19 ani Pe durata vieții,% 5,94 0,92 3,42 4,7 0,5 2,7 Pe durata ultimului an,% 2,26 0,38 1,32 2,4 0,0 1,2 Pe durata ultimei luni,% 1,19 0,00 0,60 1,9 0,0 1,0

20–24 ani Pe durata vieții,% 10,89 2,13 6,54 11,5 1,7 6,4 Pe durata ultimului an,% 4,13 0,38 2,27 2,9 0,0 1,3 Pe durata ultimei luni,% 1,14 0,38 0,76 0,5 0,0 0,2

25–29 ani Pe durata vieții,% 15,32 0,53 8,02 11,4 1,9 6,3 Pe durata ultimului an,% 4,65 0,00 2,36 4,3 0,0 2,0 Pe durata ultimei luni,% 1,62 0,00 0,82 2,1 0,0 1,0

30–34 ani Pe durata vieții,% 7,05 0,26 3,65 12,4 0,5 5,9 Pe durata ultimului an,% 2,97 0,15 1,56 1,0 0,0 0,4 Pe durata ultimei luni,% 0,48 0,00 0,24 1,0 0,0 0,4

35–49 ani Pe durata vieții,% 5,05 0,00 2,43 6,8 0,7 3,7 Pe durata ultimului an,% 0,00 0,00 0,00 0,5 0,0 0,2 Pe durata ultimei luni,% 0,00 0,00 0,00 0,7 0,0 0,0

50–64 ani Pe durata vieții,% 0,85 0,00 0,39 2,4 0,2 1,2 Pe durata ultimului an,% 0,00 0,00 0,00 0,3 0,2 0,3 Pe durata ultimei luni,% 0,00 0,00 0,00 0,3 0,0 0,0

Total Pe durata vieții,% 6,53 0,48 3,42 7,3 0,8 3,9 Pe durata ultimului an,% 1,74 0,11 0,90 1,5 0,1 0,7 Pe durata ultimei luni,% 0,56 0,05 0,30 0,6 0,1 0,3

Valoarea cea mai mare a prevalenţei consumului de canabis s-a înregistrat la respondenţii din localităţile urbane (Tabelul 5). Ca și în cazul dezagregărilor pe vîrstă/sex nu există diferențe semnificative statistic comparativ cu anul 2008.

Tabelul 5. KAP 2010 comparativ cu KAP 2008 15-64 ani, Prevalenţa consumului de canabis în populaţia generală, dezagregare după sex şi mediu de reşedinţă

KAP 2008 KAP 2010

Bărbați Femei Total Bărbaţi Femei Total

Localităţile urbane

Pe durata vieții,% 11,24 0,97 5,78 11,7 1,8 6,5 Pe durata ultimului an,% 2,96 0,20 1,50 2,7 0,1 1,4 Pe durata ultimei luni,% 1,04 0,10 0,54 1,3 0,0 0,6

Localităţile rurale

Pe durata vieții,% 2,70 0,03 1,37 3,8 0,1 1,8 Pe durata ultimului an,% 0,75 0,03 0,39 0,5 0,0 0,2 Pe durata ultimei luni,% 0,17 0,00 0,09 0,1 0,0 0,1

Total Pe durata vieții,% 6,53 0,48 3,42 7,3 0,8 3,9 Pe durata ultimului an,% 1,74 0,11 0,90 1,5 0,1 0,7 Pe durata ultimei luni,% 0,56 0,05 0,30 0,6 0,1 0,3

Conform rezultatelor studiului, prevalența consumului de ecstasy pe durata vieții în rîndul bărbaților este aproximativ de 4 ori mai mare decît în rîndul femeilor. Nu există diferenţe dintre sexe în prevalenţa consumului de ecstasy pe durata ultimului an. Prevalenţa consumului de ecstasy dezagregată pe grupuri de vîrstă este prezentată în Tabelul 6.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 19

Page 24: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri

Tabelul 6. KAP 2010 comparativ cu KAP 2008 15-64 ani, Prevalenţa consumului de ecstasy în populaţia generală pe sex şi grup de vîrstă

KAP 2008 KAP 2010 Bărbați Femei Total Bărbaţi Femei Total

15–19 ani Pe durata vieții,% 1,12 0,46 0,79 0,8 0,0 0,4 Pe durata ultimului an,% 1,12 0,15 0,63 0,2 0,0 0,1 Pe durata ultimei luni,% 0,56 0,15 0,36 0,0 0,0 0,0

20–24 ani Pe durata vieții,% 2,59 1,54 2,07 0,7 0,4 0,6 Pe durata ultimului an,% 0,45 0,76 0,60 0,2 0,0 0,1 Pe durata ultimei luni,% 0,03 0,76 0,39 0,0 0,0 0,3

25–29 ani Pe durata vieții,% 2,54 0,00 1,29 2,5 0,5 1,5 Pe durata ultimului an,% 1,39 0,00 0,70 1,2 0,0 0,5 Pe durata ultimei luni,% 0,92 0,00 0,47 0,6 0,0 0,0

30–34 ani Pe durata vieții,% 1,39 0,00 0,69 2,5 1,1 1,7 Pe durata ultimului an,% 0,64 0,00 0,32 0,0 0,0 0,0 Pe durata ultimei luni,% 0,00 0,00 0,00 0,0 0,0 0,0

35–49 ani Pe durata vieții,% 0,92 0,00 0,44 0,4 0,0 0,2 Pe durata ultimului an,% 0,31 0,00 0,15 0,0 0,0 0,0 Pe durata ultimei luni,% 0,00 0,00 0,00 0,0 0,0 0,0

50–64 ani Pe durata vieții,% 0,00 0,25 0,13 0,3 0,0 0,1 Pe durata ultimului an,% 0,00 0,00 0,00 0,0 0,0 0,0 Pe durata ultimei luni,% 0,00 0,00 0,00 0,0 0,0 0,0

Total Pe durata vieții,% 1,23 0,32 0,76 0,9 0,2 0,6 Pe durata ultimului an,% 0,53 0,12 0,32 0,2 0,2 0,1 Pe durata ultimei luni,% 0,19 0,12 0,15 0,1 0,0 0,0

Prevalenţa cea mai mare a consumului de ecstasy pe durata vieţii s-a înregistrat în grupul de vîrstă 30-34 ani (1,7%), după care urmează grupul de vîrstă 25-29 ani (1,5%). Vîrsta mediană a primului consum de ecstasy pentru bărbați este de 20 ani, iar pentru femei este de 24,5 de ani.

Respondenții din localităţile rurale au raportat mai rar experienţa consumului de ecstasy comparativ cu respondenţii din localităţile urbane. Prevalența consumului de ecstasy pe durata vieții la bărbații din mediul urban este de 6 ori mai mare decît la femei. Prevalența consumului de ecstasy dezagregată după tipul localităţii de reședință și sex este prezentată în Tabelul 7. Şi сomparativ cu rezultatele studiului din 2008 şi în cazul consumului de extasy nu se înregistrează diferenţe.

Tabelul 7. KAP 2010 comparativ cu KAP 2008 15-64 ani, Prevalenţa consumului de ecstasy în populaţia generală, dezagregare după sex şi localitatea de reşedinţă

KAP 2008 KAP 2010

Bărbaț

Femei Total Bărbaţ

Femei Total

Localităţile urbane

Pe durata vieții,% 2,45 0,67 1,50 1,8 0,3 1,0 Pe durata ultimului an,% 1,02 0,25 0,61 0,4 0,0 0,2 Pe durata ultimei luni,% 0,42 0,25 0,33 0,1 0,0 0,1

Localităţile rurale Pe durata vieții,% 0,23 0,00 0,12 0,2 0,2 0,2 Pe durata ultimului an,% 0,13 0,00 0,07 0,0 0,0 0,0 Pe durata ultimei luni,% 0,00 0,00 0,00 0,0 0,0 0,0

Total Pe durata vieții,% 1,23 0,32 0,76 0,9 0,2 0,6 Pe durata ultimului an,% 0,53 0,12 0,32 0,2 0,2 0,1 Pe durata ultimei luni,% 0,19 0,12 0,15 0,1 0,0 0,0

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 20

Page 25: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri

II.3 Consumul de tutun în populaţia generală Conform rezultatelor studiului efectuat în anul 2010 în populaţia generală (KAP 2010 15-64 ani),

prevalența consumului curent de tutun este de 28,3%, fiind de 5 ori mai mare în rîndul bărbaților (49,4%) comparativ cu femeile (9,7%). La fel şi în cazul prevalenţei consumului de tutun pe durata vieţii (43,3%), bărbaţii au fumat mai des vreodată tutun (71,6%), comparativ cu femeile (18,2%). Prevalenţă consumului curent de tutun are valoare maximă în grupul de vîrstă de 20-24 de ani şi se reduce odată cu vîrsta. (2)

Este de menţionat că prevalenţa consumului de tutun pe durata vieţii la femei se reduce odată cu vîrsta. Astfel, cea mai mare valoare a prevalenţei consumului de tutun pe durata vieţii la femei se înregistrează în grupul de vîrstă de 20-24 de ani, după care se reduce în grupurile de vîrstă mai mari. În cazul bărbaților, prevalenţa consumului de tutun pe durata vieţii are cele mai mari valori, în grupul de vîrstă de 30-34 ani, dar îşi păstrează stabilitatea şi în grupurile de vîrstă mai mari.

II.4 Consumul de alcool în populaţia generală Conform rezultatelor KAP 2010 15-64 ani prevalența consumului de alcool pe durata ultimului an în

eşantion este de 76,7% (la bărbaţi - 83,1%, iar la femei -71,0%) (2). La dezagregare după vîrstă şi sex, cea mai mare valoare este înregistrată în rîndul bărbaților de 25-29 de ani (88,6%) şi al femeilor de 30-34 ani (77,1%), iar cea mai mică valoare este înregistrată în rîndul bărbaților de 50-64 ani (78,2%) și al femeilor de 15-19 ani (63,8%). În ultimele 30 de zile au consumat vreo băutură alcoolică opt din zece (80,0%) respondenți. Prevalența pe durata ultimei luni este mai mare la bărbați (85,6%) decît la femei (74,1%). La dezagregare după grupuri de vîrstă şi sexe, valoarea cea mai mare s-a înregistrat la bărbații de 30-34 de ani (89,2%) şi la femeile de 25-29 ani (76,5%), iar valoarea cea mai mică atît pentru bărbați (76,9%) cât şi pentru femei (68,7%) a fsot înregistrată în grupul de vîrstă de 15-19 ani .

În eşantion, prevalenţa „consumului episodic excesiv” de alcool pe durata ultimei luni este de 20,5%, la bărbaţi fiind mai mare (29,7%), comparativ cu femeile (11,1%).

II.5 Consumul de tranchilizante şi sedative în populaţia generală Conform rezultatelor KAP 2010 15-64 ani prevalența consumului de sedative și tranchilizante pedurata

ultimului an este de 3,6%, fiind mai mare în rîndul femeilor (5,0%) comparativ cu bărbaţii (2,1%). Mai puţin de jumătate din respondenţi au administrat sedative sau tranchilizante o dată pe lună sau mai rar (41,8%). Mai mult de jumătate din cvonsumatorii de tranchilizante şi sedative (63,1%) au folosit tranchilizante procurate în farmacie în baza reţetei medicului, iar circa o treime (33,4%) le-au procurat fără reţeta medicului,1,5% au refuzat să răspundă şi 0,5% au menţionat alte surse.

II.6 Consumul de droguri în rîndurile tinerilor În anul 2012, pe malul drept al rîului Nistru a fost efectuat studiul repetat ”Cunoștințele, atitudinile și

practicile tinerilor de 15-24 ani cu referire la HIV/SIDA” (în continuare: KAP 2010 15-24 ani); anterior, astfel de studii au mai fost efectuate în anii 2006, 2008 şi 2010 ( (4), (5), (6)).

Întrebările cu referire la consumul de droguri recomandate de EMCDDA au fost parte a chestionarelor studiilor menționate.

Compararea rezultatelor studiilor sînt prezentate în Tabelul 8.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 21

Page 26: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri

Tabelul 8 KAP 2006 & 2008 & 2010 & 2012 15-24 ani, Prevalența consumului de droguri ilegale

Cunoașteți pe cineva care consumă…?

Prevalența consumului pe durata vieții

Prevalența consumului pe durata ultimului an

Prevalența consumului pe durata ultimei luni

Marijuana sau haşiş

2006 21,3 7,1 2,9 0,9 2008 17,0 7,0 2,3 0,7 2010 11,5 4,9 2,3 1,1 2012 14,0 3,5 1,2 0,3

Ecstasy

2006 5,0 0,7 0,3 0,1 2008 7,9 2,3 1,3 0,5 2010 4,5 1,2 0,6 0,2 2012 5,9 1,2 0,6 0,1

Amfetamine

2006 2,9 0,5 0,2 0,0 2008 2,1 0,6 0,4 0,0 2010 1,1 0,1 0,1 0,1 2012 1,5 0,1 0,1 0,1

Heroină

2006 2,3 0,0 0,0 0,0 2008 3,0 0,3 0,1 0,1 2010 1,0 0,1 0,0 0,0 2012 2,4 0,1 0,1 0,1

Opium

2006 4,4 0,0 0,0 0,0 2008 5,8 1,2 0,6 0,3 2010 2,0 0,1 0,1 0,0 2012 3,8 0,5 0,2 0,1

Cocaină

2006 1,1 0,0 0,0 0,0 2008 2,8 0,2 0,1 0,0 2010 0,8 0,1 0,0 0,0 2012 0,9 0,0 0,0 0,0

LAS

2006 0,9 0,1 0,0 0,0 2008 1,8 0,2 0,2 0,2 2010 0,7 0,1 0,0 0,0 2012 0,7 0,1 0,1 0,0

Comparînd rezultate studiului realizat în 2012 cu cele din 2010, 2006 şi 2008, constatăm că nu s-au înregistrat diferențe semnificative și cea mai înalta prevalentă rămîne a fi pentru consumul de marijuana sau haşis.

Cea mai înaltă valoare a prevalenţei consumului pe perioada vieţii a fost înregistrată pentru marijuană şi haşiş - 3,5%din eşantion, iar 14,0% din eşantion au în cercul său de cunoscuți persoane care consumă acest tip de substanțe. Urmează ca și pondere consumători de Ecstasy cu 1,2% din eşantion care au încercat cel puțin o dată în viață și 5,9% au consumatori de Ecstasy în cercul lor social. În ultimele 12 luni aceste două tipuri de substanțe au fost consumate de 0,6% respondenți.

Pe locul trei se plasează opiumul, astfel 3,8% respondenți au cunoscuți consumători de opiu și 0,5% au încercat vre-o dată opium.

Prevalenţa pentru restul tipurilor de droguri ilicite a înregistrat valori mult mai mici.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 22

Page 27: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri

II.7 Fumatul tutunului în rîndul tinerilor În conformitate cu rezultatele studiului ”KAP 2012 15-24 ani” 26,5% dintre tineri la momentul

intervievării erau fumători de tutun, dintre care 25,6% practicau fumatul țigărilor şi doar 0,9%–a pipelor. NU mai fumează, dar au fumat în trecut 17,0% din respondenți . Prevalența fumatului pe parcursul vieții constituie 43,5%, fiind aproximativ de 3 ori mai mare în rîndul bărbaților (62,2%) comparativ cu femeile (23,9%) și este considerabil mai mare în grupul de vîrstă 20-24 ani (53,9%) față de grupul 15-19 ani (36,5%).

II.8 Consumul de alcool în rîndul tinerilor Conform rezultatelor studiului KAP 2010 15-24 ani, prevalența consumului de alcool pe durata ultimului

an este 77,7% (la bărbați – 82,4% şi la femei - 61,5%), această pondere este mai mare în grupul de vîrstă 20-24 ani (81,3%) comparativ cu grupul de 15-19 ani (75,3%). Comparativ cu rezultatele studiului din anul 2008 la această poziție este o scădere (de la 81,8% la 73,6%), dar totodată în raportul studiului din 2010 autorii menționează că există motive de a considera prevalența de 73,6% ca fiind subestimată.

II.9 Consumul de droguri ilegale în rîndul elevilor În anul 2011, pentru a doua oară în Republica Moldova a fost realizat Studiul privind consumul de alcool,

droguri și tutun (ESPAD) în rîndul elevilor (7). Acest studiu a fost desfăşurat în 36 ţări din Europa, inclusiv Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru). Scopul ESPAD-ului vizează obţinerea la nivel european de date comparabile privind cunoştinţele, atitudinile, practicile elevilor de 16 ani în privinţa consumul de droguri, alcool şi tutun, făcând în acest fel posibilă conturarea unor tendinţe privind caracteristicile consumului la acest segment de vârstă, la nivel naţional şi european. Republica Moldova a devenit parte a proiectului ESPAD în anul 2007, dar colectarea datelor pentru ”ESPAD 2007” în Republica Moldova a avut loc în anul 2008.

Consumul oricărui tip de drog ilicit pe durata vieţii în rîndul elevilor din Republica Moldova este de 7%, cu 11% sub media europeană înregistrată. În comparaţie cu anul 2007, datele din 2011 nu au înregistrat schimbări semnificative (Figura 5).

Figura 5 ESPAD 2007-2011, Prevalența pe durata vieții a consumului de droguri ilicite

7

19

11

22

4

16

7

18

10

21

4

15

0 %

5 %

10 %

15 %

20 %

25 %

RepublicaMoldova, Total

MediaEuropeană,

Total

Republica Moldova, Băieți

Media Europeană,

Băieți

RepublicaMoldova, Fete

MediaEuropeană,

Fete

2007

2011

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 23

Page 28: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri

Pentru elevii din Republica Moldova consumul de marijuana sau hașiș pe durata vieţii este de 5%, fără diferenţe faţă de anul 2007, fiind însă cu 12% sub media europeană calculată pentru toate ţările participante în studiu ESPAD, Figura 6.

Figura 6 ESPAD 2007-2011, Prevalența pe durata vieții a consumului de marijuana sau hașiș

Conform rezultatelor ESPAD, prevalenţa pe durata vieții a consumului de droguri ilicite, altele decît marijuana sau hașiș-ul, comparativ cu anul 2007 nu a suferit schimbări esențiale atît în Republica Moldova cît și în celelalte ţări participante la studiu.

Figura 7 ESPAD 2007-2011, Prevalenţa pe durata vieţii a consumului de droguri ilicite altele decît marijuana sau haşiș-ul

II.10 Accesibilitatea percepută a drogurilor Pentru elevii din Republica Moldova nu au fost înregistrate schimbări semnificative a valorilor

procentuale pentru accesibilitatea perceputa a canabisului. Comparativ cu țările ESPAD accesibilitatea percepută a canabisului în Republica Moldova este esențial mai mică (cu ~23%), Figura 8. Între anii 2007 și 2011 nu există diferențe semnificative la această poziție.

5

17

8

20

2

14

5

17

6

19

3

14

0

5

10

15

20

25

RepublicaMoldova, Total

MediaEuropeană,

Total

Republica Moldova, Băieți

Media Europeană,

Băieți

RepublicaMoldova, Fete

MediaEuropeană,

Fete

2007

2011

4

7

5 6

5

8

4

6 5 5 5

7

0 %1 %2 %3 %4 %5 %6 %7 %8 %9 %

RepublicaMoldova, Total

MediaEuropeană,

Total

Republica Moldova, Băieți

Media Europeană,

Băieți

RepublicaMoldova, Fete

MediaEuropeană,

Fete

2007

2011

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 24

Page 29: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri

Figura 8 ESPAD 2007-2011; Accesibilitatea percepută a drogurilor, procentajul celor care au răspuns ”destul de ușor” sau ”foarte ușor” de obținut canabis

Conform rezultatelor studiului ESPAD 2011, în Republica Moldova, băieții (7%) mai des decît fetele (4%) au considerat canabisul ca fiind ușor de obţinut. Probabil că acest fapt poate fi explicat prin nivelul mai ridicat de consum în rîndul băieților.

Amfetaminele și ecstasy au fost declarate a fi “destul de ușor sau foarte ușor” accesibile de 3% și respectiv 4% din respondenți, pentru tranchilizante sau sedative 4% din elevi au raportat accesibilitatea acestora. Elevii consideră canabisul cel mai accesibil drog -6%.

Figura 9 ESPAD 2011; Accesibilitatea percepută a drogurilor, procentajul celor care au răspuns ”destul de ușor” sau ”foarte ușor” de obținut; dezagregarea după tipul substanţelor

II.11 Consumul de tutun în rîndul elevilor Conform rezultatelor studiului ESPAD din 2011, experiența fumatului de tutun pe durata vieţii a elevilor

din Republica Moldova a fost raportată de 42% din respondenţi, ponderea mai mare fiind în rîndul respondenţilor de sex masculin (59%) comparativ cu respondenţii de sex feminin (27%).

6

31

9

33

4

29

6

29

7

32

4

27

0 %

5 %

10 %

15 %

20 %

25 %

30 %

35 %

RepublicaMoldova, Total

MediaEuropeană,

Total

Republica Moldova, Băieți

Media Europeană,

Băieți

RepublicaMoldova, Fete

MediaEuropeană,

Fete

2007

2011

6

3

4 4

7

3

5

3

4

3

4

5

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Canabis Amfetamine Ecstast Tranchilizantesau sedative

Total

Băieţi

Fete

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 25

Page 30: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri

Prevalența fumatului pe durata ultimei luni este de 15%, ponderea fiind mai mare în rîndul respondenţilor de sex masculin (23%) comparativ cu respondenţii de sex feminin (8%) (7).

II.12 Consumul de alcool în rîndul elevilor În medie, elevii participanţi în studiul ESPAD au declarat că au consumat băuturi alcoolice, echivalentul a

5,1 centilitri de alcool pur pe zi în ultima zi cînd au consumat băuturi alcoolice. Dacă e să măsurăm în băuturi standarde, aceasta cantitate corespunde, de exemplu, la aproximativ 13 centilitri de băuturi alcoolice tari (2-3 băuturi), 40 de centilitri de vin sau un litru de bere. Din punct de vedere al cantităţii, 5,1 centilitri de alcool pur corespunde la 40 de grame de alcool pur.

Conform rezultatelor ESPAD, în anul 2011 consumul de bere pe parcursul ultimelor 30 zile comparativ cu consumul de vin și băuturi tari pentru băieţii din Republica Moldova a înregistrat cea mai ridicată valoare (61,0%), iar rezultatele pentru fete au fost mai mari pentru consumul de vin(54%). Cea mai mare diferenţa între băieţi și fete se evidențiază la consumul de băuturi tari.

Procentul celor care au declarat că în ultimele 30 zile au consumat cel puţin o dată minimum 5 băuturi standarde la o ocazie a fost de 37%, diferenţa fiind nesemnificativă comparativ cu rezultatele anului 2007 (38%) (7).

II.13 Consumul tranchilizantelor și sedativelor în rîndul elevilor Consumul de tranchilizante sau sedative pe parcursul vieții fără prescripție medicală a fost raportat de 6%

din elevii din ţările ESPAD în 2011- În Republica Moldova valoarea acestui indicator este de 2%. Fetele au raportat o prevalenţă mai mare comparativ cu băieţii pentru toate ţările ESPAD, inclusiv şi Republica Moldova, Figura 10.

Figura 10 ESPAD 2007-2011, Prevalența pe durata vieții a consumului de tranchilizante sau sedative, fără prescripția medicului

În Republica Moldova comparativ cu țările participante în studiul ESPAD, consumul substanțelor inhalante este cu mult mai mic și constituie 2% din eşantion, Figura 11.

5

7

3

5 6

8

2

6

2

5

3

8

0 %1 %2 %3 %4 %5 %6 %7 %8 %9 %

Rep

ublic

a M

oldo

va,

Tota

l

Med

ia E

urop

eană

,To

tal

Rep

ublic

a M

oldo

va,

Băie

ți

Med

ia E

urop

eană

, Bă

ieți

Repu

blic

a M

oldo

va, F

ete

Med

ia E

urop

eană

,Fe

te

2007

2011

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 26

Page 31: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Consumul problematic de droguri injectabile

Figura 11 ESPAD 2007-2011, Prevalența pe durata vieții a consumului de substanțe inhalante

II.14 Abstinenţa Abstinenţa pe parcursul vieţii include elevii care susțin că nu au consumat pe parcursul vieții țigări, alcool,

droguri ilicite sau substanţe inhalante și nici nu au utilizat fără prescripție medicala tranchilizante sau sedative. O măsurare finală a abstinenţei este non-utilizarea oricăror dintre substanțele menționate mai sus. În medie pentru 2011, unul din zece elevii din țările ESPAD au raportat că nu au folosit nici una din substanţele menţionate. Pentru Republica Moldova abstinenţa în anul 2011 a fost raportată la 20% în rîndul elevilor cu o creştere de 6% comparativ cu anul 2007. Comparativ cu țările ESPAD, în Republica Moldova abstinența este cu 9% mai mare, Figura 12.

Figura 12 ESPAD, Abstinenţa pe parcursul vieţii de la ţigări, alcool, inhalante, tranchilizante sau sedative fără prescripția medicului și de la droguri ilicite

2

8

1

8

3

9

2

9

1

9

3

9

0 %

1 %

2 %

3 %

4 %

5 %

6 %

7 %

8 %

9 %

10 %

RepublicaMoldova, Total

MediaEuropeană,

Total

Republica Moldova,

Băieți

Media Europeană,

Băieți

RepublicaMoldova, Fete

MediaEuropeană,

Fete

2007

2011

14

9 9 9

19

10

20

11 12 10

28

12

0 %

5 %

10 %

15 %

20 %

25 %

30 %

RepublicaMoldova, Total

MediaEuropeană,

Total

Republica Moldova, Băieți

Media Europeană,

Băieți

RepublicaMoldova, Fete

MediaEuropeană,

Fete

20072011

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 27

Page 32: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Consumul problematic de droguri injectabile

III Consumul problematic de droguri injectabile

Conform definiţiei EMCDDA, utilizarea problematică a drogurilor este definită drept utilizarea intravenoasă a drogurilor sau utilizarea de lungă durată/sistematică a opiaceelor, cocainei şi/sau amfetaminelor.

Pentru ţările Uniunii Europene cele mai mari probleme legate de consumul de droguri sînt cauzate de utilizarea heroinei şi altor opiacee.

Utilizînd datele din diferite surse, în 2012-2013 în Republica Moldova s-a efectuat o cercetare operaţională de estimare a mărimii grupului populaţiei consumatoare de droguri injectabile. S-au aplicat metoda de extindere a rețelelor sociale (network scale up), metoda multiplicatorului, metoda obiectelor unice și tehnica nominală. În anul 2012 în cadrul studiului integrat bio-comportamental desfăşurat în rîndul CDI4 din municipiul Chişinău, Bălţi şi oraşul Tiraspol au fost colectate datele pentru aplicarea metodei multplicatorului per fiecare localitate, precum și a tehnicii nominale. Participanţii au fost recrutaţi prin metoda eşantionării ghidate de respondenţi şi analiza datelor a fost efectuată prin utilizarea soft-ului de analiză statistică RDSAT. Numărul estimat al populaţiei CDI din municipiul Chişinău este de circa 6 000, din municipiul Bălți este de circa 3 100 și din municipiul Tiraspol - 2 500. Mărimea grupului de consumatori de droguri injectabile este estimată a fi 19 400 persoane pe malul drept al rîului Nistru şi 10 800 persoane pe malul stîng al rîului Nistru. Numărul consumatorilor de opiacee este estimat la 15 500 persoane pe malul drept al rîului Nistru şi 5 700 persoane pe malul stîng al Nistrului (8).

III.1 Consumul drogurilor injectabile în sectorul penitenciar Conform rezultatelor studiului integrat bio-comportamental desfăşurat în anul 2012/2013, în rîndul

deținuților de pe malul drept al rîului Nistru 9,5% (50 respondenți dintr-un eşantion de 528) au relatat că și-au injectat vreodată droguri. În ultimele 12 luni, injectarea drogurilor a fost raportată în 2,7%. Vîrsta medie a respondenților care și-au injectat droguri în ultimele 12 luni este de 30,6 ani, respondenții care au injectat droguri în ultimele 12 luni au relatat o experiență în injectarea drogurilor în medie de 6,8 ani (8).

La 18.01.2013, prin ordinul DIP nr.26 prin intermediul psihologilor, a fost implementat testul screening pentru depistarea dependenţei de alcool, produse de tutungerie şi alte substanţe, cu scopul de a identifica persoanele cu dependenţă de alcool, produse de tutungerie şi alte substanţe active și ale referi la serviciile existente. Acest test a fost elaborat prin consultanța UNODC, propus de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii și adaptat pentru condiţiile noastre.

Astfel, testul a fost aplicat pe 774 deţinuţi a identificat: 604 deţinuţi cu abuz de tutun (80%); 127 deţinuţi consumatori de alcoolice (17%); 55 persoane care au administrat sedative, somnifere, amfetamine (7%); 25 persoane consumatoare de droguri opioide (3,2%). Datele obţinute în rezultatul aplicării screening testului reflectă parțial realitatea (deţinuţii nu sunt sinceri şi nu dau date corecte despre consumul drogurilor pînă la detenţie şi pe parcursul ispăşirii pedepsei, ceea ce ingreuiează referirea către programele de reducere a riscurilor).5

4 Drept CDI este considerată persoana care şi-a injectat droguri cel puţin o dată pe durata ultimelor 12 luni cu vîrstă de 18 ani şi mai mult.

5 Datele DIP

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 28

Page 33: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Consecinţele pentru sănătate

IV Consecinţele pentru sănătate

IV.1 Cererea de tratament Indicatorul cererii de tratament este unul dintre cei cinci indicatori cheie în domeniul epidemiologiei

drogurilor care estimează numărul şi caracteristicile persoanelor care se adresează după tratament pentru consumul de droguri, substanţele utilizate, tipurile de tratament oferit. Estimarea se bazează pe Protocolul Comun al Indicatorului de Cerere de Tratament al Grupului Pompidou – EMCDDA.

În prezent, Republica Moldova nu dispune de un sistem de colectare a datelor pentru măsurarea indicatorului cererii de tratament.

Potenţialele componente ale unui viitor sistem de colectare a datelor pentru indicatorul cererii de tratament în Republica Moldova, în conformitate cu recomandărilor experților internaționali, sînt:

• Sistemul de colectare a datelor pentru consumatorii de droguri înregistraţi oficial; • Unităţile responsabile de farmaco terapia cu metadonă; • Instituţiile medicale publice și private; • Departamentul Instituţiilor Penitenciare a MJ; • Programele de reducere a riscurilor; • Prestatorii de servicii de reabilitare şi resocializare; • Inspectoratul General de Poliție al MAI; • Serviciul de Probațiune al MJ.

IV.2 Sistemul de colectare a datelor pentru consumatorii de droguri înregistraţi oficial

Sistemul de colectare a datelor pentru consumatorii de droguri, înregistraţi oficial, se află în responsabilitatea DNR, care introduce toate cazurile noi înregistrate oficial în baza de date şi asigură mentenanţa acesteia. Cazul este considerat înregistrat oficial atunci cînd fişa de notificare (pe hîrtie) este completată şi transmisă către DNR, unde informaţia este introdusă în baza de date.

Sursa principală de depistare a cazurilor noi de consum de droguri este poliţia (care se adresează serviciului narcologic pentru expertiza persoanelor reţinute din diferite motive) şi instituţiile medicale (adresare voluntară pentru tratament sau depistare accidentală în timpul controalelor profilactice6). Regulamentul depistării, înregistrării şi raportării persoanelor consumatoare de droguri prevede diferite scenarii pentru fiecare caz în parte şi este prezentat în capitolul ”Tratament”. Deoarece persoanele care beneficiază de tratament în condiţii de anonimat nu sînt înregistrate în baza de date a DNR, astfel informaţia prezentată mai jos nu-i include pe aceşti pacienţi.

După forma clinică, toate cazurile noi sînt divizate în două categorii mari: consum de droguri fără dependenţă şi consum de droguri cu dependenţă, Figura 13.

6 Ex.: examinarea statutului sănătăţii la înrolarea în serviciul militar.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 29

Page 34: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Consecinţele pentru sănătate

Figura 13 Distribuţia cazurilor noi înregistrate de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2013

Sursa: Dispensarul Republican de Narcologie

Pentru anul 2013 cele două grupuri de cazuri noi, înregistrate de consum de droguri, pot fi descrise după cum urmează:

1. Grupul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă: • vîrsta medie la momentul înregistrării este de 23,4 ani; • drogul consumat la momentul înregistrării, în majoritatea cazurilor, este canabisul (77,0%); • calea de administrare la momentul înregistrării, în majoritatea cazurilor, este fumatul (81,8%); • persoanele de sex masculin constituie majoritatea (95,1%).

2. Grupul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu dependenţă: • vîrsta medie la momentul înregistrării este de 25,2ani; • cele mai utilizate droguri sînt din grupul opiaceelor (19,1%); • calea de administrare la momentul înregistrării este cea injectabilă (75,2%); • persoanele de sex masculin constituie majoritatea (95,9%).

Analiza caracteristicilor cazurilor noi înregistrate de consum de droguri ar putea doar într-o măsură oarecare (necunoscută) să reflecte tendinţele de consum de droguri în ţară.

La 31 decembrie 2013, în Republica Moldova în baza de date a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie erau înregistraţi oficial 9995 consumatori de droguri. În decursul anului 2013, în Republica Moldova în baza de date au fost înregistrate 715 cazuri noi de consum de droguri, numărul acestora fiind mai mic comparativ cu anii precedenţi.

Tabelul 9 Numarul cazurilor inregistrate de consum de droguri în Republica Moldova, conform bazei de date a DNR Anii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Numarul cazurilor noi în evidenţă medicală

1009 1021 1116 1333 1304 1062 834 715

La 100 mii locuitori 28,1 28,5 31,2 37,4 36,6 29,8 23,4 23,0 Numarul cazurilor în evidenţă medicală

7401 7747 8251 8802 9096 9449 9902 9995

La 100 mii locuitori 206,4 216,6 230,7 246,9 255,4 265,4 268,2 280,8

83 247 316

632 666 546 511 794

994 644 902 895 726 928 987 1094 841 696 639

196 310 347

323 468 487 430 317

154 76 119 135 191 210 346 210 127 152 105

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cazuri consum de droguri fără dependenţă Cazuri consum de droguri cu dependenţă

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 30

Page 35: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Consecinţele pentru sănătate

IV.3 Consumatorii de droguri care au beneficiat de tratamentul de dezintoxicare Principalul serviciu disponibil pentru consumatorii de droguri în cadrul sistemului naţional de servicii

medicale este dezintoxicarea și asistență medicală și psihologică în regim de internare și ambulatoriu. Tratamentul de dezintoxicare este gratuit în cazul persoanelor asigurate (angajaţi, studenţi, elevi şi pensionari, cu poliţă de asigurare medicală obligatorie procurată) care se adresează în instituţiile medico-sanitare publice, cu condiţia divulgării numelui pacientului şi altor date personale, urmată de înregistrarea în baza de date a DNR.

Consumatorii de droguri care nu dețin poliță de asigurare obligatorie de asistență medicală beneficiază de asistență medicală urgentă specializată de ambulatoriu și spitalicească acoperite din contul mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală conform Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală și Normelor metodologice.

Dezintoxicarea este oferită şi de o instituţie medicală privată acreditată „Salvarea Naţiunii”. În această instituţie acest serviciu se prestează contra plată şi pacienţii nu sînt înregistraţi oficial în careva bază de date.

Distribuţia numărului pacienţilor care au beneficiat de dezintoxicare pentru prima dată în decursul anului de raportare, per instituţie abilitată de a acorda acest serviciu este prezentată în Figura 14.

Figura 14 Numărul de pacienţi care au beneficiat de dezintoxicare în condiţii de staţionar pentru prima dată în decursul anului, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2004-2013

Sursa: Dispensarul Republican de Narcologie

Conform studiului IBSS efectuat în anul 2012/2013 în rîndul consumatorilor de droguri injectabile, din eşantion au beneficiat de dezintoxicare pe durata ultimului an în Bălţi 0,3%, Chişinău - 0,8%, Tiraspol şi Rîbniţa -0,0% (9).

IV.4 Farmacoterapia cu metadonă Farmacoterapia cu metadonă (FTM) este în proces de implementare în Republica Moldovaîncepînd cu anul

2004 în sectorul civil şi din anul 2005 în penitenciare. Actualmente, FTM este oferit CDI prin intermediul celor 2 unităţi de FTM amplasate în oraşele Chişinău (IMSP Dispensarul Republicam de Narcologie) şi Bălţi (IMSP Spitalul

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013IMSP Dispensarul Republican de

Narcologie 200 165 212 228 207 144 167 308 250 207

IMSP Spitalul Municipal Balti 44 83 55 37 37 43 43 60 147 158Departamentul Instituţiilor

Penitenciare 1 0 24 38 21 41 43 49 52 36

Clinica "Salvarea Naţiunii" 29 36 9 29 39 33 42 49 45 42Altele 10 3 8 4 0 0 0 0 0 0

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 31

Page 36: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Consecinţele pentru sănătate

Clinic Municipal din Bălţi) şi 7 unităţi amplasate în sectorul penitenciar. Către sfârşitul anului 2013, în programul FTM din cele 3 unităţi erau înrolaţi 1164 de pacienţi. Concomitent, aderarea la program a pacienţilor noi s-a redus uşor de la 222 de pacienţi noi în anul 2007 până la 98 în anul 2013. Astfel, numărul de beneficiari şi aria geografică de acoperire cu servicii sunt deocamdată mici pentru un impact.

Tabelul 10 Numărul total de beneficiari noi și cumulativi aflați în farmacoterapia cu metadonă, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2005-2013

Numărul de beneficiari noi7 Numărul cumulativ de beneficiari8

2005 25 34

2006 40 73

2007 222 295

2008 192 487

2009 204 691

2010 184 880

2011 108 983

2012 83 1066

2013 98 1164 Sursa: Fundația Soros-Moldova

Pentru mai multe detalii despre farmacoterapia cu metadonă vezi capitolul Tratament.

Evaluarea serviciului de farmacoterapie cu metadonă din Republica Moldova Cea mai recentă evaluare a serviciului de terapie de substituţie cu opioide (TSO) din Republica Moldova a

fost organizată în anul 2013 cu eforturile comune ale Centrului PAS și Birourilor UNODC şi OMS. (10) Obiectivul principal evaluării a fost identificarea constrângerilor în extinderea TSO, îmbunătăţirea

accesului şi calităţii serviciilor TSO. De asemenea, evaluarea a avut drept obiectiv formularea celor mai importanţi paşi în vederea atingerii progresului şi eficienţei în procesul de implementare a TSO prin intermediul asigurării unei terapii cuprinzătoare şi integrate pacienţilor TSO, analizei cost-eficienței, inclusiv a consecinţelor în materie de costuri viitoare pentru bugetul naţional.

Metodologia de evaluare a inclus metode cantitative şi calitative, precum şi examinarea documentelor disponibile. În cadrul evaluării au fost organizate două misiuni în Republica Moldova efectuate către consultanţi internaţionali: Dr. Liuba Murauskiene, consultant în domeniul analizei cost-beneficiu, în perioada 13-16 noiembrie 2012, şi Dr. Emilis Subata – în perioada 18-28 noiembrie 2012.

Principalele constatări ale acestei evaluări relevă faptul că circa 1% din numărul estimat de CDI au fost încadrați în serviciul TSO. Serviciile medicale din cadrul TSO au fost, în general, înalt apreciate de către pacienţi. Concomitent, calitatea TSO a fost insuficientă din cauza următorilor factori: volumul mare de lucru al medicilor, lacune în cunoştinţele despre TSO printre membrii efectivului medico-sanitar, integrarea sub nivelul scontat a

7 Beneficiarii care au solicitat tratament în perioada a 12 luni calendaristice 01.01.a-31.12.a 8 Beneficiarii care măcar o dată au fost în farmacoterapie cu metadonă pe parcursul perioadei 2004-2013

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 32

Page 37: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Consecinţele pentru sănătate

TSO în sistemul tradiţional de narcologie. Lipseşte un sistem de coordonare a tratamentului multidisciplinar (inclusiv servicii medicale şi asistenţă psihosocială).

Totodată, nu a fost creat un sistem de referire a pacienţilor TSO către alte servicii (cum ar fi, de exemplu, infecţia cu HIV, TB). De asemenea, în protocoalele naţionale de tratament n-au fost incluse recomandări pentru tratamentul pacienţilor dependenţi de opioide.

Sprijinul psihosocial sistematic acordat de ONG-uri a extins accesul la terapii psihosociale şi medicale individualizate pentru pacienţii TSO. Nivelul calităţii asistenței psihosociale în diferite ONG-uri a fost divers. Angajaţii ONG-urilor, la fel, au lacune în ceea ce priveşte informaţiile despre TSO bazate pe dovezi care să servească în calitate de acţiuni eficace în domeniul sănătăţii publice.

Evaluarea a relevat faptul că imaginea TSO a fost negativă printre majoritatea CDI care n-au fost înrolaţi în tratament. Principalul impediment de aderare la program pentru pacienţi a fost „ataşarea” acestora de un anumit centru care îi împiedica să urmeze un mod normal de viaţă în perspectivă. Un alt obstacol major l-a constituit concepţia eronată despre TSO. În sistemul penitenciar, în pofida insuficienţei de lucrători medicali, profesionalismul personalului a asigurat accesul facil la TSO şi dozarea flexibilă, deşi aria de cuprindere a fost destul de modestă. La fel, au fost depistate anumite lacune în coordonarea serviciilor cu colaboratorii de poliţie la diferite niveluri.

Analiza cost-beneficiu denotă faptul că extinderea şi îmbunătăţirea calităţii programului vor solicita mijloace financiare adiţionale (din surse publice, o creştere anuală de la 67 până la 189-286 dolari SUA pentru un pacient). Totuşi, TSO a fost extrem de benefic în termeni monetari datorită prevenirii infracţiunilor. Extinderea TSO ar putea demonstra acumularea anilor de viaţă ajustaţi în funcţie de calitate (QALY), suportând cheltuieli relativ mici (1714-2691 dolari SUA pentru QALY).

În vederea promovării în continuare a TSO, pe baza rezultatelor evaluării au fost formulate următoarele recomandări: Pentru Ministerul Sănătăţii:

• A mandata Dispensarul Republican de Narcologie să elaboreze un plan de acţiuni în vederea îmbunătăţirii accesului, ariei de acoperire şi calităţii TSO.

• A elabora acorduri/protocoale de colaborare între sectoarele de narcologie, SIDA şi TB/maladii infecţioase şi penitenciare cu privire la partajarea coordonată a informaţiei şi tratamentul pacienţilor cu dependenţă de substanţe opioide şi alte boli infecţioase asociate. A organiza evenimente educative/de instruire reciproce vizând tratamentul cuprinzător TSO şi al maladiilor infecţioase.

• În vederea sporirii aderenţei la TSO şi îmbunătăţirii calităţii acestuia, a iniţia modificarea actelor legale/protocoalelor în conformitate cu recomandările OMS; a permite în mod individual administrarea dozelor de medicamente opioide (metadonă) la domiciliu în cazul pacienţilor în remisiune stabilă. Pacienţii ar trebui să fie responsabili pentru administrarea medicamentului în conformitate cu recomandările medicale.

• A actualiza, în cooperare cu specialiştii infecţionişti, TB şi lucrătorii sociali, Protocolul clinic naţional în conformitate cu „Ghidul pentru tratamentul farmacologic al dependenţei de opioide asistat prin metode psihosociale, 2009” al OMS.

• A elabora criterii tehnice ce ar cuprinde cerinţe minime de calitate pentru TSO, utilizând informaţia despre bunele practici din alte ţări. Acestea ar trebui să definească efectivul de cadre necesar, procedurile medicale şi echipamentul pentru TSO, calificat ca un serviciu medical ordinar.

• A analiza posibilitatea de extindere a accesului la TSO în alte oraşe prin integrarea TSO în infrastructura existentă a serviciului narcologic.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 33

Page 38: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Consecinţele pentru sănătate

• A asigura realizarea unor activităţi/materiale educaţionale „de ultimă oră” vizând tratamentul dependenţei de substanţe opioide printre medicii-narcologi şi medicii de alte specialităţi.

• A dezvolta în continuare cooperarea cu MAI în vederea implementării nu doar a măsurilor represive şi preventive de control asupra drogurilor, dar şi de recomandare şi coordonare mai adecvată a tratamentului pacienţilor dependenţi de droguri, inclusiv asigurând acces neîntrerupt la tratament pacienţilor TSO în instituţiile de arest preventiv; dezvoltarea şi monitorizarea sistemului de eliberare a medicamentului la domiciliu pacienţilor stabili din punct de vedere social, promovarea schimbului de informaţii, asigurând concomitent confidenţialitatea pacienţilor. A desfășura activităţi educaţionale profesionale, la nivel naţional şi local, pentru personalul organelor de asigurare a ordinii de drept în domeniul tratamentului dependenţei de droguri.

• A spori durabilitatea calităţii programelor TSO prin includerea treptată a lucrătorilor sociali în efectivul de personal din centrele de tratament narcologic, care să coordoneze serviciile multidisciplinare pentru pacienţii cu necesităţi medicale şi psihosociale multiple; a integra TSO în pachetul de servicii existente, a elabora procedurile interne necesare, standardele, fişele de post, normele de lucru pentru medici şi alţi specialişti.

Pentru Departamentul Republican de Narcologie şi Spitalul Clinic Municipal din Bălţi: • A revizui volumul de lucru/sarcinile medicilor şi ale asistentelor medicale din centrele TSO existente în

vederea optimizării timpului pentru prestarea serviciilor TSO şi a altor servicii narcologice. • A aloca încăperi în proximitatea centrelor TSO unde pacienţii TSO să fie consiliaţi de către managerii

special instruiţi şi desemnaţi de ONG-uri, fiind stabilit un program fix; a elabora protocoale de terapie multidisciplinară coordonată pentru pacienții TSO,inclusiv pentru ONG-uri și medicii specialiști.

• A monitoriza sistematic calitatea TSO şi nivelul de corespundere a acesteia necesităţilor pacienţilor şi standardelor internaţionale prin intermediul unor sondaje anonime în rândul pacienţilor, discuţii în focus-grupuri despre nivelul de satisfacţie al pacienţilor, programul de lucru al unităţii de distribuţie a metadonei etc.

• A elabora seturi de „instrucţiuni de lucru” pentru prestatorii de servicii şi materiale educaţionale pentru pacienţii TSO şi pentru CDI neînrolaţi în tratament, care să abordeze prejudecățile existente şi miturile referitoare la TSO care circulă printre aceştia; a comunica informaţie ştiinţifică actualizată în mod sistematic.

• A elabora o strategie de asigurare a comunităţii cu informaţie ştiinţifică, inclusiv a medicilor-specialişti de diferite niveluri, a colaboratorilor organelor de drept etc. A continua şi fortifica cooperarea cu entităţile organelor de drept nu doar în activităţi de profilaxie, dar şi în implementarea activităţilor de tratament al dependenţei de droguri.

Pentru Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Catedra de Psihiatrie, Narcologie şi Psihologie Medicală:

• A actualiza curricula de studii în domeniul psihiatriei şi narcologiei pentru medicii- studenţi şi rezidenţi în domeniul psihiatriei, narcologiei şi toxicologiei prin includerea informaţiei despre TSO bazată pe dovezi.A oferi posibilitate tuturor medicilor-rezidenţi în domeniul psihiatriei şi narcologiei să-şi dezvolte aptitudini practice de diagnosticare a dependenţei de opiacee, de administrare a dozelor iniţiale şi menținere de metadonă şi de a organiza terapii multidisciplinare, inclusiv gestionarea HIV, HCV şi TB.

• A elabora/actualiza un program exhaustiv de formare profesională continuă în domeniul tratamentului dependenţei de droguri (inclusiv TSO) pentru medicii-psihiatri, narcologi practicieni şi pentru alţi medici-specialişti interesaţi.

Pentru Departamentul Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei:

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 34

Page 39: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Consecinţele pentru sănătate

• A extinde aria de cuprindere a TSO în penitenciare, continuând cooperarea cu ONG- urile în vederea asigurării pacienţilor TSO cu sprijinul necesar după eliberarea acestora din detenţie.

Pentru OMS, UNODC, UNAIDS, Fundaţia Soros Moldova, Centrul PAS: • A spori consecvent cerinţele profesionale şi standardele pentru angajaţii ONG-urilor în materie de

asigurare a terapiei psihosociale pacienţilor TSO, prin încurajarea ONG-urilor să angajeze un număr mai mare de lucrători sociali profesionişti şi calificaţi, să asigure instruire personalului necalificat existent în domeniul managementului de caz pentru pacienţii TSO.

• A asigura instruire relevantă angajaţilor ONG-urilor care lucrează cu pacienţii TSO, în materie de TSO bazată pe dovezi şi activităţi efective în conformitate cu poziţia OMS/UNODC/UNAIDS şi recomandările clinice.

• A facilita cooperarea dintre instituţiile medico-sanitare şi ONG-urile partenere în vederea schimbului de informaţii despre pacienţii lor, organizând evaluări specializate ale pacienţilor, planificarea şi monitorizarea tratamentului multidisciplinar. A facilita sesiuni comune de instruire în domeniul lucrului în echipă şi al managementului de caz pentru specialişti.

În următorul raport cu privire la Consumul și Traficul Ilicit de Droguri, anul 2014 vor fi prezentate realizările conform recomandărilor de mai sus.

IV.5 Consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare Sistemul penitenciar dispune de date despre numărul consumatorilor de droguri înregistraţi oficial (care

au fost identificaţi drept consumatori de droguri în procesul judiciar) şi de date despre potenţialii consumatori de droguri (care nu sînt înregistraţi oficial drept consumatori de droguri, dar sînt suspectaţi de consum de droguri de către serviciul de securitate, regim şi supraveghere a penitenciarelor). Conform datelor DIP, în anul 2013 în sistemul penitenciar al Republicii Moldova (malul drept al rîului Nistru) numărul consumatorilor de droguri înregistraţi în evidență medicală era de 385 deţinuţi, în anul 2012 - 250 deţinuţi.

În cadrul serviciului medical al Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) pe malul drept al rîului Nistru în anul 2013 au fost înregistraţi 80 deţinuţi conform art. 1039 al Codului Penal, în anul 2012 - 21 deţinuţi. Numărul deţinuţilor care, pe parcursul ispăşirii pedepsei, au fost identificaţi drept consumatori de droguri, în urma unor examinări medicale constituie 320 persoane în anul 2013.

Pe parcursul anului 2013, în sistemul penitenciar, 20 beneficiari noi au fost incluşi în tratamentul de Substituție cu Metadona, 7 pacienţi au reiniţiat tratamentul şi 14 deținuți au beneficiat de continuarea tratamentului în penitenciare prin transfer de la Ministerul Sănătății

Pentru detalii despre opţiunile de asistenţă medicală pentru consumatorii de droguri din sistemul penitenciar vezi capitolul Asistenţa pentru consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare.

IV.6 Consumatorii de droguri injectabile – beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor

Sub egida OND, cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova, în anul 2009 a fost implementat Sistemul Informatic UDI/Ident. Sistemul este destinat pentru utilizare de către organizaţiile ce prestează servicii consumatorilor de droguri injectabile. Obiectivele elaborării sistemului electronic:

9 Articolul 103 al Codului penal stabileşte condiţiile de aplicare a măsurilor de constrîngere medicală faţă de persoanele dependente de droguri interzise şi alcool.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 35

Page 40: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Consecinţele pentru sănătate

• evidența beneficiarilor programului de reducere a riscurilor în baza identificatorului unic anonim; • evidența serviciilor prestate de programul de reducere a riscurilor; • generarea rapoartelor.

Începînd cu anul 2013, în conformitate cu solicitarea donatorului se raportează indicatorul cumulativ anual. Pe parcursul anului 2013 numărul de beneficiari care au beneficiat cel puțin de un serviciu a fost 8712 persoane.

Numarul seringilor distribuite de PRR, în anul 2013 este de 1963500 unităţi. Numărul de prezervative distribuite în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2013 constituie – 778791 unități (Tabelul 11).

Tabelul 11 Numărul de prezervative şi seringi distribuite în grupurile cu risc sporit de infectare HIV (CDI, LSC și MSM), Republica Moldova 2006-2013

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Prezervative (total) 845593 700085 855294 964044 862136 767487 998147 778791

Seringi (total) 2278592 1983941 1976144 1779443 1644262 1827859 1887578 1963500

În anul 2013, FTM s-a desfășurat, în sectorul civil la IMSP Dispensarul Republicam de Narcologie, IMSP Spitalul Clinic Municipal din Bălţi și în 7 penitenciare – Penitenciarul nr.16 -Pruncul, Penitenciarul nr. 15 Cricova, Penitenciarul nr. 6 Soroca, Penitenciarul nr.7 Rusca, Penitenciarul nr.18Brăneşti, Penitenciarul nr. 11 Bălţi, Penitenciarul nr.13 Chişinău. Pentru asigurarea continuității tratamentului FTM este disponibil in Izolatoare de Urmărire Penală, spitalul penitenciar și colonii. La fel FTM este disponibil in unicul penitenciar pentru deținerea femeilor. La 31 decembrie 2013 pacienţi se aflau în FTM

Pentru anul 2014 este planificată extinderea serviciilor de Reducere a Riscurilor în sistemul penitenciar. Pe parcursul anului 2013 expertul internațional Ludmila Sulga a evaluat Programul de Reducere a Riscurilor din RM și a recomandat extinderea serviciilor de Reducere a Riscurilor pentru o accesibilitate mai mare a grupului țintă, creșterea calității serviciilor și acordarea finanțării din partea statului.

IV.7 Consumatorii de droguri care beneficiază de serviciile Centrului de Reabilitare pentru Persoane Dependente de Droguri

În cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie activeaza Centrul de Reabilitare Psiho-socială pentru persoanele drogdependente. Realizarea programului include citeva obiective strategice:

• Suportul psihologic şi social

• Insănătoşirea şi menţinerea abstinenţei de lunga durata (abandonarea consumului de droguri).

• Integrarea sociala si profesionala

• Înbunataţirea relaţiilor cu cei din jur şi integrarea familiala.

• Formarea intereselor ce contribuie la modul de viaţă sănătos.

• Accesibilitatea programelor pentru beneficiari

Pe parcursul anului 2013, în tratamentul de reabilitare au fost înrolate 247 de persoane (225 bărbaţi şi 22 femei; vîrsta medie la momentul iniţierii - 25 ani). Din numărul total al persoanelor care în anul 2013 au iniţiat cursul de reabilitare, au finalizat cu succes cursul 235 persoane.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 36

Page 41: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Mortalitatea asociată consumului de droguri

Pentru mai multe detalii cu privire la activitatea Centrului vezi capitolul Tratament.

Tabelul 12 Consumatorii de droguri care beneficiază de serviciile Centrului de Reabilitare pentru Persoane Dependente de Droguri, malul drept la rîului Nistru, 2008-2013

Au iniţiat curs de reabilitare Au finisat cu succes cursul de reabilitare Au abandonat cursul de reabilitare

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2008 200

9 2010 2011 2012

2013

Total 280 196 279 319 381 247 182 183 279 301 326 235 54 8 18 21 40 26 Femei 22 13 17 25 35 22 11 13 17 25 32 19 9 0 0 0 2 0

Bărbaţi 258 183 262 294 346 225 171 170 262 176 294 216 45 8 18 21 38 26 Vîrsta medie

23 24,5

25,3

<= 25 ani- 38% > 25 ani - 62%

<= 25 ani- 35% > 25 ani - 65%

<= 25 ani-28,8% > 25 ani 69,2%

23 24,5

25,3

<= 25 – 32% >25 ani -68%

<= 25 ani- 34% > 25 ani - 66%

<= 25 ani-37,4% > 25 ani -60%

23 24,5

22,4 <= 25 - 62% > 25 - 38%

<= 25 ani-4,9% > 25 5,3%

V Mortalitatea asociată consumului de droguri

Republica Moldova nu dispune de date pentru raportare în conformitate cu definiţia standard10 a decesului asociat consumului de droguri (DAD). În anul 2013, în Republica Moldova pe malul drept al rîului Nistru nu s-au înregistrat progrese în standardizarea definiţiei decesului asociat consumului de droguri. Datele pentru indicatorul-cheie al epidemiologiei drogurilor au fost colectate din trei surse:

1. Centrul de Medicină Legală al Ministerului Sănătăţii; 2. Registrul general al mortalităţii, deţinut de Centrul Naţional de Management în Sănătate al Ministerului

Sănătăţii; 3. IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii.

Alte surse disponibile referitoare la DAD nu există în Republica Moldova.

Centrul de Medicină Legală

Centrul de Medicină Legală (CML) este unica instituţie specializată în expertiza medico-legală şi toxicologică din Republica Moldova. Structura organizaţională CML presupune 34 filiale teritoriale (municipale şi raionale) şi un laborator cu 4 departamente specializate plasate la nivel naţional. În laborator se concentrează toate probele biologice (materialul cadaveric – sînge, urină, ţesuturi ale corpului) de pe întreg teritoriul malului drept al rîului Nistru.

10 Definiţia largă a decesului asociat consumului de droguri include cazurile de supradozare fatală cu droguri ilegale, decese din cauza bolilor somatice asociate consumului de droguri (HIV, hepatitele virale, endocarditele, emboliile etc.), suicidul şi alte decese violente şi accidentele fatale produse sub influenţa drogurilor (EMCDDA).

Standardul decesului asociat consumului de droguri în versiunea 3.0 oferă o definiţie mai scurtă: decesele asociate consumului de droguri şi mortalitatea în rîndul utilizatorilor de droguri se referă la acele decese care sînt cauzate direct de consumul de droguri. Din acestea, supradozările fatale, de regulă, au loc în scurt timp după consumul substanţei(lor), (28).

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 37

Page 42: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Mortalitatea asociată consumului de droguri

În cazurile deceselor survenite în afara instituţiilor medico-sanitare, cadavrele sînt examinate la locul decesului de un grup de anchetă operativă cu participarea obligatorie a medicului legist, care efectuează examinarea externă a cadavrului şi a obiectelor din jur. După examinare la locul depistării, cadavrele sînt expediate de către ofiţerul de urmărire penală din cadrul MAI (sau de către procuror 11 ) pentru examinare/expertiză medico-legală în scopul stabilirii cauzei decesului, intervalului postmortem, prezenţei vătămărilor corporale, mecanismului şi gravităţii acestora, prezenţei alcoolemiei, drogurilor (după caz) sau a altor substanţe toxice etc. Decizia despre efectuarea unei expertize medico-legale este luată de către reprezentantul organului de anchetă, care vine la faţa locului şi stabileşte dacă există sau nu suspiciuni de moarte violentă, după care îl invită pe medicul-legist. Examinarea toxicologică la prezenţa drogurilor în sînge este efectuată la cererea organului de anchetă sau la iniţiativa medicului legist. Legislaţia în vigoare nu obligă medicul legist să efectueze analiza toxicologică în cazul tuturor cadavrelor supuse expertizei medico-legale (cum este în cazul determinării alcoolemiei, care se efectuează la toate cadavrele supuse examinării medico-legale).

Pe parcursul anului 2013 au fost investigate 251 cadavre pentru determinarea prezenţei de droguri ilegale. Aceasta constituie 2,4% din decesele suspectate a fi violente (2931) sau 0,9% din numărul total de cadavre (7565) examinate de CML. Ponderea extrem de mică a investigaţiilor toxicologice pentru identificarea drogurilor ilegale în probele prelevate examinate de CML poate fi explicată prin următoarele:

• lipsa unei reglementări legislative bine stabilite în acest domeniu, decizia este luată în baza intenţiilor medicului legist sau în baza solicitării autorităţilor de urmărire penală;

• echipament insuficient şi uzat în laboratorul toxicologic al CML; • capacitatea redusă a laboratorului toxicologic al CML, datorită deficitului de resurse umane; • cooperare insuficientă între Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală şi experţii medico-

legişti de sector, inclusiv în domeniul transportării materialului cadaveric la laboratorul toxicologic.

Tabelul 13 Numărul de cazuri posibile de DAD conform CML, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2000-2013

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Decesele cercetate de CML

6072 6617 7261 7503 7787 9195 9004 9246 9249 9232 9715 7820 8064 7565

Decesele suspectate de moarte violentă

3303 2696 3019 3230 3236 4128 4078 3791 3824 3753 3774 3083 3106 2931

Numărul de investigaţii toxicologice la prezenţa drogurilor ilegale

195 111 114 88 116 140 156 209 132 90 82 73 76 251

Rezultate pozitive ale investigaţiilor toxicologice

16 29 24 13 12 10 12 14 10 11 12 20 22 109

În anul 2013, din totalul de 251 investigaţii toxicologice ale probelor prelevate de la cadavrele suspectate de prezenţa drogurilor ilegale, în 109 cazuri rezultatele au fost pozitive, constituind 43,4% a rezultatelor pozitive.

11 Procuratura Generală se supune direct Parlamentului.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 38

Page 43: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Mortalitatea asociată consumului de droguri

Dezagregate după grupurile de vîrstă şi sex, cele 22 DAD posibile înregistrate de CML în anul 2013 sînt prezentate în Tabelul 14.

Tabelul 14 Distribuţia după vîrstă şi sex a cazurilor posibile DAD conform CML, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anul 2013

20 ani sau mai

puţin 21-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-45 ani

46 ani şi mai mult

Bărbaţi 1 0 6 8 3 0 Femei 0 0 0 0 0 0

Tipul drogului identificat opium 1 0 2 8 1 0

amfetamine 0 0 2 0 1 0 1,4

benzodiazepine 0 0 2 0 1 0

Registrul general al mortalităţii

Cazurile DAD nu sînt înregistrate într-o bază de date separată, dar ele pot fi extrase din Registrul general al mortalităţii (RGM). Certificatele medicale constatatoare ale decesului sînt verificate, codificate şi procesate în Registrul general al mortalităţii din cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate (CNMS).

În anul 2013, doar 9 cazuri de DAD au fost înregistrate în Registrul general al mortalităţii. Conform Clasificării Internaţionale a Maladiilor, revizia X (CIM X), Figura 15.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 39

Page 44: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Mortalitatea asociată consumului de droguri

Figura 15 Distribuţia numărului de DAD înregistrate după cauzele de deces din certificatele constatatoare ale decesului, RGM, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2000-2013

Sursa: CNMS

Numărul mic al cazurilor DAD, cel mai probabil, este cauzat de faptul că certificatele constatatoare ale decesului trebuie să fie emise, conform legii, înainte de înmormîntarea cadavrului (adică în cîteva zile de la găsirea cadavrului) şi rezultatele investigaţiei toxicologice sînt disponibile mult mai tîrziu (în 3-4 luni), iar medicii nu modifică ulterior cauza morţii în certificatele constatatoare ale decesului, pentru că nu sînt motivaţi şi nici nu dispun de mijloace să o facă.

IMSP Dispensarul Republican de Narcologie

Medicii narcologi raportează către IMSP Dispensarul Republican de Narcologie cazurile de deces al consumatorilor de droguri sau foştilor consumatori înregistraţi odată ce acestea devin cunoscute. În termenii Uniunii Europene, aceste date ilustrează într-o careva măsură „mortalitatea generală” a consumatorilor de droguri oficial înregistraţi în Republica Moldova.

Datele din această sursă sînt la fel subraportate ca şi din celelalte două surse prezentate mai sus. În perioada anilor 2002-2013 se înregistrează o tendinţă de reducere a numărului de decese al consumatorilor de droguri înregistraţi. În anul 2013 nu a fost înregistrat nici un caz de deces prin supradozare în rîndul consumatorilor de droguri înregistraţi oficial. Este greu de interpretat tendinţele din cauza consistenţei necunoscute a datelor colectate din această sursă (caracterul de completare a rapoartelor la nivel de raion).

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013total 14 22 15 5 7 6 7 6 9 3 6 4 3 9X42.0 0 0 0 0 0 3 4 5 8 3 3 4 3 8F19.9 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1F19.2 7 8 4 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0F19.0 6 13 11 3 6 2 2 0 0 0 0 0 0 0F18.2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0F14.2 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0F14.1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0F14.5 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0F12.0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0F11.5 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0F11.2 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 40

Page 45: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Mortalitatea asociată consumului de droguri

Tabelul 15 Numărul de decese din cazurile înregistrate oficial de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anii 2004-2013 Anul Toatal decese Supradozare 2004 56 41-73,2% 2005 55 53-96,3% 2006 103 16-15,5% 2007 94 11-11,7% 2008 60 8-13,3% 2009 45 12-26,6 2010 61 3-4,9% 2011 56 Date nedisponibile 2012 39 Date nedisponibile 2013 41 Date nedisponibile

Sursa: DNR

V.1 Supradozarea şi mortalitatea în rîndul CDI În conformitate cu rezultatele studiilor IBSS desfăşurate în anul 2009 şi respectiv 2012, ponderea

respondenților din Chisinau care au raportat supradozări pe durata vieții este de 40,5% în anul 2009 și 32,2% în anul 2012. În ultimele 12 luni au raportat supradozări 7,9% din eşantion în anul 2009şi respectiv 5,7% în anul 2012. Din eșantionul din Bălţi în 2009 54,2% au avut supradozări pe durata vieții , fiind mai puţin în anul 2012 (20,1%). În ultimele 12 luni au raportat supradozări 34,1% din eşantionul anului 2009 şi respectiv 5,3% din eşantionul anului 2012. , (Tab.15)

Tabelul 16 Ponderea respondenţilor CDI care au raportat supradozări, Republica Moldova, IBSS 2009/2012 Pe durata vieţii, % În ultimele 12 luni, % 2009 2012 2009 2012 Chișinău Total per eșantion 40,5 32,2 7,9 5,7

Bărbați 39,9 30,5 6,8 5,1 Femei 43,3 44,1 14,2 11,1

Bălți Total per eșantion 54,2 34,1 18,5 5,3 Bărbați 56,9 34,8 35,0 6,8 Femei 36,5 33,1 15,5 1,0

Tiraspol Total per eșantion 23,7 33,5 6,9 3,5 Bărbați 36,0 4,7 Femei 24,7 0,0

Conform studiului IBSS 2012 respondenții din Chisinau fiind întrebaţi cîte persoane care injectează droguri care au decedat în 2011 au cunoscut, 57,9% [50,6-65,2] din respondenţi au raportat în medie 1,7 persoane (mediana - 1, DS - 2,4) decedaţi din diverse cauze, dintre care în medie 1,0 (mediana = 0, DS = ± 2,0) au decedat din cauza supradozării.(Tabelul 17)

Tabelul 17 Decese autoraportate CDI, pentru anul 2011, IBBS 2012/2013

Proporție din eșantion Raportare CDI cunoscuți decedați

Raportare CDI cunoscuți decedați din cauza supradozării

Chișinău 57,9 [50,6 – 65,2] 1,7/1, DS=±2,4 1,0/0/DS=±2,0 Bălți 65,4 [58,9 – 73,4] 4,5/3/DS=±5,6 0,7/0/DS=±1,7 Tiraspol 56,5 [49,5 – 63,3] 2,0/1/DS=±2,8 0,4/00/DS=±0,8

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 41

Page 46: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Bolile infecţioase asociate consumului de droguri

Inconsistenţa datelor

Doar 9 cazuri de deces ca urmare a supradozării fatale au fost înregistrate în RGM pe parcursul anului 2013, 3 cazuri în 2012. Acest număr mic de cazuri raportate ar putea fi explicat de stigma socială, de complexitatea procedurilor aferente confirmării unui caz de DAD conform legislaţiei în vigoare şi de faptul că rezultatele investigaţiilor toxicologice devin disponibile mai tîrziu (3-4 luni după deces). În ultimul caz, medicii nu întotdeauna schimbă cauza morţii în certificatul medical constatator al decesului.

Încrucişarea datelor colectate de DNR şi alte surse nu a fost efectuată.

Inconsistenţa datelor din sursele prezentate anterior confirmă faptul că, realitatea DAD şi a supradozărilor fatale cu droguri şi alte substanţe psihotrope rămîne puţin cunoscută în Republica Moldova.

În contextul celor expuse anterior sînt evidente deficienţele sistemului de investigare şi înregistrare a DAD. Investigaţiile toxicologice la prezenţa drogurilor ilegale în probele biologice ale cadavrelor examinate nu sînt obligatorii şi sint efectuate contra plată, fapt ce sporeşte riscul pierderii din vizor a cazurilor de DAD. Efectuarea expertizei doar în cazul unor suspiciuni, cum ar fi vătămăturile corporale (locuri de injectare), seringi găsite la faţa locului, prafuri etc., de fapt exclude alte cazuri de DAD, la care lipsesc semnele externe de administrare a drogurilor. Capacităţile tehnice ale laboratorului toxicologic al CML şi ale structurilor teritoriale ale CML oferă doar posibilitatea de analiză calitativă la principalele grupuri de droguri ilegale. Astfel, nu este disponibil suportul credibil pentru un diagnostic corect. Durata mare de timp dintre prelevarea probelor biologice şi disponibilitatea rezultatelor (3-4 luni) face ca, înregistrarea decesului să rămînă sub alt cod al Clasificării Internaţionale a Maladiilor, decît cauza stabilită de către medicul legist. Stigma socială şi complexitatea procedurii legale aferente le determină pe rudele defunctului să recurgă la ascunderea cauzei reale a decesului asociat consumului de droguri.

VI Bolile infecţioase asociate consumului de droguri

În Republica Moldova setul minim de boli infecţioase de interes pentru acest indicator include HIV/SIDA şi hepatitele virale B şi C. De asemenea bolile sexual transmisibile, sifilis şi tuberculoza sînt parte a monitorizării.

VI.1.1 HIV

Studii și cercetări

Infecţia HIV în Republica Moldova este concentrată în grupurile vulnerabile inclusiv populaţia CDI. Începînd cu anul 2003 au fost efectuate patru studii de seroprevalenţă HIV în rîndul CDI ( (11), (12), (13), (14)). Diferenţele dintre metodele aplicate ar putea afecta comparabilitatea datelor, dar oferă o imagine despre tendinţele generale (Tabelul 18).

Tabelul 18 Prevalenţa HIV în CDI, Republica Moldova, 2001, 2003/2004, 2007, 2009 şi 2012/2013 Localitatea

de colectare a

datelor

2001 2003-2004 2007 2009/2010 2012/2013

Eşantion Prevalenţa

HIV Eşantion

Prevalenţa HIV

Eşantion Prevalenţa

HIV Eşantion

Prevalenţa HIV

Eşantion Prevalen

ţa HIV

Chişinău 209 15,8% 306 14,4% 183 17,5% 301 16,4 339 8,5

Bălţi 184 60,3% 230 36,5% 145 44,8% 362 39,8 362 41,8

Căuşeni n/d n/d 10 40,0% 11 27,3% n/d n/d n/d n/d

Donduşeni n/d n/d n/d n/d 10 10,0% n/d n/d n/d n/d

Edineț n/d n/d 7 14,3% 20 15,0% n/d n/d n/d n/d

Făleşti 50 22,0% 67 11,9% 28 10,7% n/d n/d n/d n/d

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 42

Page 47: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Bolile infecţioase asociate consumului de droguri

Orhei 13 23,1% 44 2,3% 21 0% n/d n/d n/d n/d

Rezina n/d n/d 43 11,6% 30 16,7% n/d n/d n/d n/d

Soroca 87 1,15% 116 0,0% 41 0% n/d n/d n/d n/d

Tiraspol n/d n/d n/d n/d 68 20,7% 281 12,1 297 23,9 Rîbniţa n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d 97 43,7

Ungheni n/d n/d 47 2,3% 63 6,3% n/d n/d n/d n/d

Total 543 29,3% 517 17,0% 620 21,0% n/d n/d n/d n/d

Studiile de prevalenţă HIV desfăşurate în 2001 şi 2003/2004 au aplicat metoda de eşantionare timp-locaţie cu testarea lavajului seringilor utilizate a beneficiarilor programelor de reducere a riscurilor. Studiul de seroprevalenţă HIV, desfăşurat în 2007, a aplicat eşantionarea probabilistică a beneficiarilor programelor de reducere a riscurilor cu testarea mostrelor de sînge. În anul 2009/2010 şi 2012/2013 a fost aplicată eşantionarea ghidată de respondenţi cu testarea calitativă a mostrelor de sînge. În toate măsurărilecea mai mare prevalenţă HIV este înregistrată în municipiul Bălţi.

Dezagregînd datele după grupurile de vîrstă şi sex, cea mai înaltă prevalenţă HIV în anul 2009 a fost înregistrată în rîndul CDI de 25 ani şi mai mult (Tabelul 19).

Tabelul 19. Prevalenţa HIV la CDI, dezagregare după sex şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova, 2009 şi 2012/2013

2009/2010 2012/2013 2009/2010 2012/2013 2009/2010 2012/2013 2009/2010 2012/2013

< 25 ani 25 ani şi > Bărbaţi Femei

Chişinău 12,4% 1,4% 17,8% 9,1% 14,2% 8,7% 29,8% 6,9% Bălţi 15,5% 7,0% 43,2% 43,9% 39,5% 39,5% 40,5% 49,8%

Tiraspol 8,1% 1,1% 14,3% 31,0% 10,1% 20,4% 17,7% 34,9% Rîbniţa n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d

Statistica de rutină Conform regulamentului, în cazul testării la HIV se inregistrează cifrul testarii, care reprezinta motivul

testarii. Pentru consumul de droguri injectabile este prevăzut codul 102. Dar orice CDI poate fi testat la HIV din alte motive, cum ar fi indicatii clinice, ITS, sarcina, donare de sînge, etc. Nu este obligatioriu că va fi consemnat ca persoana dată este CDI.

La moment sînt cifrați cu cifrul 102 mai mult cei care sînt referiţi de medicul narcolog . Pe durata anului 2013, din totalul de 259167 de testari 2334 au for testași după codul 102.

În scopul unei evidenţe mai bune a testarii CDI la HIV, se planifică modificarea formularului de îndreptare a singelui pentru testarea la HIV în care să se indice pe linga cifrul de testare și factorii de risc, inclusiv consumul de droguri injectabile.

VI.1.2 Hepatitele virale

Pentru prima dată, un studiu de seroprevalenţă a virusului hepatitei C (VHC) şi a virusului hepatitei B (VHB) în rîndul CDI a fost desfăşurat în anul 2007, în rîndul CDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor, fiind aplicată eşantionarea probabilistică cu testarea mostrelor de sînge la HIV, VHC, VHB şi sifilis (13). Conform rezultatelor studiului IBSS 2012/2013, prevalenţa virusului hepatitei C este de 65,4% în Chişinău, 38,5% în Bălţi, 35,3% în Tiraspol, 61,4% în Rîbniţa (Tabelul 20).

Republica Moldova este considerată o regiune endemică pentru hepatitele virale B şi C, (15). Imunizarea generală a nou-născuţilor împotriva hepatitei virale B a început în anul 1995. Cazurile de hepatită virală acută înregistrate se bazează pe diagnosticul clinic, fără aplicarea unui algoritm standard de diagnostic etiologic (ELISA, immunoblot, PCR). Laboratoarele din Republica Moldova care investighează la marcherii hepatitelor virale nu sînt

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 43

Page 48: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Bolile infecţioase asociate consumului de droguri

supuse unui control extern al calităţii. Acest fapt influenţează procesul de notificare şi reprezintă o explicaţie de ce datele nu reflectă situaţia reală din ţară. Totuşi, acestea pot fi utilizate cu anumite rezerve pentru evidenţierea tendinţelor. Datele de mai jos au fost prezentate de Centrele de Sănătate Publică şi arată tendinţele numărului de cazuri noi de hepatită virală acută B şi C, care au fost în contact cu instituţiile medicale şi au fost diagnosticate.

Tabelul 20 Prevalenţa VHC şi VHB în rîndul CDI, anul 2007, 2009 comparativ cu 2012/2013 , Republica Moldova Localitatea

de colectare a

datelor

2007 2009 2012/2013

Prevalenţa VHC Prevalenţa VHB Prevalenţa VHC Prevalenţa VHB Prevalenţa VHC Prevalenţa VHB

# % # % # % # % # % # %

Chişinău 67/183 36,6 12/183 6,6 225/301 72,8 34/301 10,9 231/339 65,4 25/339 6,6

Bălţi 97/145 66,9 5/145 3,4 249/362 70,2 41/362 14,2 164/362 38,5 36/362 12,4

Tiraspol 13/68 19,1 7/68 10,3 84/281 20,5 25/281 7,5 110/293 35,3 14/295 4,1

Rîbniţa - - - - - - - - 51/97 61,4 0,97 0,0

Tendinţa de reducere a numărului de cazuri noi înregistrate de hepatită virală acută B şi C asociate consumului de droguri injectabile se observă începînd cu anul 2002. Această cifră a atins cea mai mică valoarea în anul 2006 şi 2008 (cîte 7 cazuri). Din 7 cazuri înregistrate în anul 2008, 5 au fost înregistrate în municipiul Chişinău şi 2 în municipiul Bălţi.

Figura 16 Numărul de cazuri noi înregistrate de hepatită virală acută B şi C asociate consumului de droguri injectabile, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anii 2000-2008

Sursa: CNSP

Pentru anii 2009-2013 nu sînt date disponibile a cazurilor noi înregistrate de hepatită virală acută B şi C asociate consumului de droguri injectabile (obţinute din cadrul Centrului Naţional de Sănătate Publică).

VI.2 Alte comorbidităţi asociate consumului de droguri Datele despre cazurile de tuberculoză de pe ambele maluri ale rîului Nistru sînt stocate într-o bază de

date electronică (SIME TB) la Centrul Naţional de Management în Sănătate. Începînd cu anul 2006, în fişa de

45

54

37

16

11

18

7

12

7

0

10

20

30

40

50

60

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 44

Page 49: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Bolile infecţioase asociate consumului de droguri

colectare a datelor despre cazurile de tuberculoză a fost adăugată întrebarea despre consumul de droguri. Consumul de droguri este o practică extrem de stigmatizată şi ascunsă în Republica Moldova. Astfel, pacienţii de tuberculoza preferă să nu ofere informaţii la acest subiect. Aceasta ar putea fi o explicaţie de ce numărul de pacienţi cu tuberculoză care au declarat consumul de droguri este atît mic (Tabelul 21).

Tabelul 21 Comorbiditatea cu TB raportată, Republica Moldova, 2006-2013 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Număr pacienţi cu tuberculoză cazuri noi şi recidive

5476 5321 4940 4744 4626 4675 4689 4485

Pacienţi cu tuberculoză cazuri noi şi recidive care au declarat consum de droguri

Număr 64 40 69 55 45 60 34 56

Procentaj 1,17 0,75 1,40 1,16 0,97 1,28 0,72 1,24

Sursa: CNMS, SIME TB

Astfel, în anul 2013 pe ambele maluri ale rîului Nistru, din 4485 pacienţi cu tuberculoză cazuri noi şi recidive, 34 pacienţi au declarat consumul de droguri sau 1,24%.

Primul studiu de seroprevalenţă a anticorpilor la Treponemma pallidum a fost efectuat în anul 2007 în rîndul CDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor cu testarea mostrelor de sînge. Următoarele două studii au fost desfăşurate anul 2009/2010 şi 2012/2013, unde a fost aplicată eşantionarea ghidată de respondent cu testarea mostrelor de sînge Tabelul 22.

Tabelul 22. Prevalenţa anticorpilor la Treponemma pallidum în rîndul CDI, Republica Moldova, anul 2009 comparativ cu anul 2012/2013

Localitatea de colectare a datelor Prevalenţa anticorpilor

2009 2012/2013 # % # %

Chişinău 7/285 2,1 32/339 12,7 Bălţi 7/301 2,2 4/362 0,7 Tiraspol 4/240 1,5 23/297 8,5 Rîbniţa - - 10/97 8,2

Dezagregînd datele după grupurile de vîrstă şi sexe, cea mai înaltă valoare a prevalenţei anticorpilor la Treponemma pallidum la momentul testării s-a înregistrat în grupul de vîrstă de 25 ani şi mai mult (Tabelul 23).

Tabelul 23. Prevalenţa anticorpilor la Treponemma pallidum în rîndul CDI (%), dezagregare după sex şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova, 2012/2013 < 25 ani 25 ani şi > Bărbaţi Femei Chişinău 0,0 0,5 0,5 0,0 Bălţi 0,0 0,1 0,1 0,0 Tiraspol 2,6 9,9 5,9 14,9 Rîbniţa 0,0 12,7 5,9 10,1

Datele despre urgenţele nefatale asociate consumului de droguri, comorbiditatea psihiatrică şi alte efecte acute şi cronice asociate consumului de droguri nu sînt disponibile pentru acest raport.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 45

Page 50: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Infracţiunile legate de traficul de droguri

VI.3 Corelaţiile şi consecinţele social şi legale VI.3.1 Problemele sociale

Potrivit EMCDDA, conceptul de excludere socială asociată consumului de droguri – concept dezvoltat pentru ţările Uniunii Europene – este unul multidimensional. Acesta presupune practici de excludere cum ar fi, deprivarea economică sau sărăcia şi consecinţele lor; discriminarea socială şi politică; concedierea şi accesul redus la serviciile de sănătate, de educaţie şi calificare. Excluderea socială apare ca subiect în cercetările din ultimii ani privind caracteristicile consumului de droguri şi consecinţele sociale, legale şi pentru sănătate. Informaţia disponibilă cuprinde factorii socioeconomici asociaţi consumului de droguri şi, în special, consumul problematic de droguri, concentrat în grupuri populaţionale care sînt supuse multiplelor procese de excludere, cum ar fi afilierea la o minoritate, consumul de droguri şi suportarea consecinţelor excluderii sociale şi economice (16).

Pentru moment Republica Moldova nu a efectuat cercetări ale aspectelor de excludere socială asociate consumului de droguri. Vorbind în termeni generali, în Republica Moldova consumul de droguri este în principal, asociat cu şomajul şi cu accesul redus la serviciile de sănătate. Conform studiului integrat bio-comportamental efectuat în anul 2012/2013 în rîndul CDI, neangajaţi în câmpul muncii s-au declarat 43,3% din Chișinău, 42,4% din Bălți, 29,5% din Tiraspol şi 63,2% din Rîbniţa.

VII Infracţiunile legate de traficul de droguri

În decursul anului 2013, pe malul drept al rîului Nistru au fost înregistrate 1141 infracţiuni legate de traficul de droguri şi 320 condamnări -28%, număr mai mic comparativ cu anul 2012 (1526 infracţiuni şi 280 condamnări-18,3%).

Tendinţa de descreştere lentă a numărului de infracţiuni, legate de traficul de droguri este observată începînd cu anul 2002.

Pe parcursul anului 2013, numărul infracțiunilor grave constituie 161, excepţional de grave – 45 infracţiuni. Numărul cazurilor de păstrare a substanţelor narcotice cu scop de a le transmite deţinuţilor în instituţiile penitenciare în anul 2013 – 110.

Figura 17. Numărul de infracţiuni legate de traficul de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1996-2013

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

726 802

870

2101 2031

1897

2481 2337

2140

2092 2087

2143 2103

1862

1764 1606

1526 1141

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

1996 1997 1998 1999 2000 2201 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 46

Page 51: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Infracţiunile legate de traficul de droguri

Distribuţia geografică a infracțiunilor legate de traficul de droguri, în baza datelor MAI, este prezentată în Figura 18. Datele statistice relevă faptul că, raioanele din partea de nord a ţării rămîn a fi cele mai afectate de infracţionalitatea legate de droguri, în special legat de cultivarea plantelor care conţin substanțe narcotice în cantităţi interzise. Cel mai mare număr de infracţiuni legate de traficul de droguri a fost înregistrat în Bălţi – 89,5 la 100 000 locuitori. Municipiile Chișinău și Bălți sînt principalele piețe de desfacere a drogurilor din țară.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 47

Page 52: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Infracţiunile legate de traficul de droguri

În ceea ce priveşte distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru trafic de droguri în ultimii 4 ani se constată o reducere a ponderii femeilor și o creștere a ponderii bărbaţilor. (Figura 19) .

Figura 18 Distribuţia geografică a numărului de infracţiuni înregistrate legate de traficul de droguri, la 100.000 populaţie, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2013

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 48

Page 53: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Infracţiunile legate de traficul de droguri

Figura 19. Distribuţia după sex a persoanelor anchetate pentru trafic de droguri,%, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2013

Sursa: MAI

În ceea ce priveşte distribuţia pe vîrste a persoanelor implicate în infracţiunile legate de traficul de droguri, grupul persoanelor în vîrstă de 30 de ani şi mai mult are cea mai mare pondere de-a lungul timpului în infracţiunile legate de traficul de droguri, însă începînd cu anul 2008, ponderea grupului de vîrstă dat s-a redus nesemnificativ, astfel, în anul 2008 a constituit 60,3%, iar în anul 2013 - 51,2%. În ultimii patru ani se observă o creştere a ponderii persoanelor anchetate pentru trafic de droguri din grupul de vîrstă de 25-29 ani şi a grupului de vîrstă 16-17ani (Figura 20).

Figura 20 Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2013

Sursa: MAI

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Femei 26.9 42.2 56.2 51.9 52.3 55.3 55.5 54.5 44.3 14.2 13.8 20.3 15.4 27.6 19.7 17.1 15.9 13.2 11.0Bărbaţi 73.1 57.8 43.8 48.1 47.7 44.5 45.5 55.7 78.4 85.8 86.2 79.7 84.6 72.4 80.3 82.9 84.1 86.8 89.0

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 201330+ 65.4 46.7 41.6 44.2 47.7 55.8 58.3 62.4 44.9 33.7 36.0 43.9 48.2 60.3 55.6 51.3 49.0 50.9 51.225-29 23.1 13.3 20.2 15.6 13.1 12.8 16.0 15.6 16.4 22.6 22.3 19.2 20.6 16.8 19.8 16.9 19.8 19.1 21.118-24 11.5 37.8 32.6 32.5 37.7 25.9 22.4 20.1 34.0 37.5 37.7 32.5 28.8 21.1 22.1 29.8 28.0 26.7 25.416-17 0.0% 2.2% 5.6% 7.8% 1.5% 5.5% 3.2% 1.9% 4.6% 6.3% 3.7% 4.2% 2.1% 1.6% 2.2% 1.9% 3.1% 2.9% 1.9%14-15 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.1% 0.0% 0.3% 0.2% 0.3% 0.2% 0.1% 0.0% 0.0% 0.3% 0.1%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 49

Page 54: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Infracţiunile legate de traficul de droguri

Aceeași tendinţă se observă şi în cazul bărbaților implicați în infracţiuni legate de traficul de droguri. Cea mai mare pondere revine grupului de vîrstă de 30 ani și mai mult, care în anul 2010 a înregistrat 45,2%, iar în anul 2013 - 48,2%(Figura 22).

Figura 21. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex masculin anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995- 2013

Sursa: MAI

În cazul femeilor anchetate pentru trafic de droguri pentru anul 2013, la fel ca şi în ceilalţi ani, grupul de vîrstă de 30 ani sau mai mult are cea mai mare pondere - 75.6 %. (Figura 22).

Figura 22. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex feminin anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995- 2013

Sursa: MAI

În cazul persoanelor anchetate penal pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic cu scop de înstrăinare, bărbaţii constituie majoritatea (Tabelul 24).

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 201330+ 62.3 34.6 30.8 27.0 37.1 46.6 52.1 53.1 38.1 45.2 30.5 36.3 40.0 49.5 49.7 45.2 43.2 47.9 48.225-29 26.3 7.7% 23.1 18.9 14.5 13.9 16.2 22.3 11.6 31.6 23.7 21.4 23.8 20.5 21.9 18.8 21.3 19.8 22.418-24 10.5 57.7 35.9 40.5 46.8 36.9 27.5 21.7 22.5 17.4 41.4 37.2 33.6 27.5 25.3 33.8 32.1 28.6 27.116-17 0.0% 0.0% 10.3 13.5 1.6% 6.6% 4.2% 2.9% 2.4% 5.8% 4.1% 5.0% 2.3% 2.2% 2.7% 2.2% 3.3% 3.3% 1.9%14-15 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.1% 0.3% 0.2% 0.1% 0.0% 0.1% 0.3% 0.1%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 201330+ 71.4 63.2 50.0 60.0 57.4 66.5 63.5 74.1 68.7 81.0 70.7 74.0 82.6 88.7 80.0 80.8 79.9 71.1 75.625-29 14.3 21.1 18.0 12.5 11.8 11.8 15.9 7.2% 13.3 12.7 13.3 10.8 7.6% 7.1% 10.9 7.9% 11.5 14.0 10.818-24 14.3 10.5 30.3 25.0 29.4 17.1 18.2 18.0 15.7 4.8% 14.8 13.9 9.6% 4.3% 8.5% 10.0 6.5% 14.0 12.116-17 0.0% 5.3% 2.0% 2.5% 1.5% 4.6% 2.4% 0.7% 2.4% 1.6% 1.2% 0.8% 0.3% 0.0% 0.3% 0.9% 2.1% 0.7% 1.3%14-15 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.6% 0.0% 0.0% 0.0% 0.4% 0.0% 0.0% 0.0%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 50

Page 55: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Infracţiunile legate de traficul de droguri

Tabelul 24. Distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2013

Bărbați Femei Total

nr. % nr. % nr. %

Cu scop de înstrăinare (art. 2171 al.1) 4 0,6 0 0 4 0,5 Fără scop de înstrăinare (art. 217 al. 1)

58 9,6 38 51,3 96 14,2

Total (art.217, al.1 şi 2171 , al.1) 62 10,3 38 51,3 100 14,8

Total persoane trase la răspunderea penală pentru comiterea infracţiunilor legate de droguri

601 10,3 74 51,3 675 14,8

Sursa: MAI

Majoritatea persoanelor implicate în cultivarea plantelor ce conțin substanțe narcotice au vîrsta de 30 de ani sau mai mult.

Tabelul 25. Distribuţia după grupuri de vîrstă şi sex, persoanele anchetate pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2013

Bărbați Femei Total

Cu scop de înstrăinare

Fără scop de înstrăinare

Cu scop de înstrăinare

Fără scop de înstrăinare

Cu scop de înstrăinare

Fără scop de înstrăinare

14–15 ani, # 0 0 0 0 0 0 16–17 ani, # 0 0 0 0 0 0 18–24 ani, # 1 8 0 1 1 9 25–29 ani, # 0 12 0 1 0 13 30 ani şi mai mult, # 3 38 0 36 3 74 Total, # 4 58 0 38 4 96

Sursa: MAI

VII.1 Costurile sociale/economice ale consumului de droguri Studii de evaluare a costurilor sociale (economice) ale consumului de droguri nu au fost efectuate în

Republica Moldova pînă la publicarea acestui raport.

VII.1.1 Disponibilitatea şi oferta drogurilor

În studiile ”KAP 15-64 ani” din 2008 și 2010 a fost măsurată prevalenţa consumului de substanţe (3), (2). Conform ”KAP 2010 15-64 ani”, nu au fost înregistrate diferențe în răspunsurile privind disponibilitatea

percepută de populaţia generală la diferite tipuri de droguri, cu excepţia marijuanei. În medie, 18,0% din respondenţi au afirmat că le va fi ușor să găsească/procure droguri, această rată fiind mai mare doar în cazul marijuanei (Tabelul 26).

Tabelul 26. KAP 2010 15-64 ani, Percepţiile populaţiei generale despre disponibilitatea diferitor tipuri de droguri

Foarte ușor Relativ ușor Greu Foarte greu Imposibil Nu știu

Marijuana/Hașiș 8,9 18,0 9,4 8,4 5,6 49,7 Ecstasy 6,8 16,5 8,8 9,7 6,1 52,1 Heroină 5,5 14,0 10,2 10,9 6,5 52,9 Opiacee produse local 5,9 15,7 9,6 9,8 5,9 53,1

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 51

Page 56: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Infracţiunile legate de traficul de droguri

Cocaină 5,0 13,7 9,8 11,2 6,5 53,7 Amfetamine 5,3 15,0 8,6 10,2 6,6 54,4 Metaamfetamine 5,2 14,8 8,5 10,2 6,6 54,7

Comparativ cu anul 2008 a crescut cu ~11% ponderea celor care au refuzat să răspundă (au răspuns ”nu știu”), la excluderea din analiză a acestor respondenți avem o creștere semnificativă a ponderii celor care au răspuns ”foarte ușor” sau ”relativ ușor” (~ 5% la fiecare tip de drog), Tabelul 27.

Tabelul 27 KAP 15-64 ani, 2008 comparativ cu 2010: Percepţiile populaţiei despre disponibilitatea diferitor tipuri de droguri

2008 2010

Foarte ușor

Relativ ușor

Greu Foarte greu

Imposibil

Foarte ușor ↑

Relativ ușor ↑

Greu ↓ Foarte greu ↓

Imposibil

Marijuana /Hașiș

13,9 31,0 23,8 20,3 11,0 17,7 35,8 18,7 16,7 11,1

Ecstasy 10,5 29,2 25,3 22,6 12,5 14,2 34,4 18,4 20,3 12,7 Heroină 8,5 24,5 27,4 25,9 13,8 11,7 29,7 21,7 23,1 13,8 Opiacee produse local

10,5 27,5 25,0 24,7 12,5 12,6 33,5 20,5 20,9 12,6

Cocaină 8,0 23,3 25,9 27,9 14,9 10,8 29,6 21,2 24,2 14,0 Amfetamine 8,9 25,0 24,8 26,4 14,7 11,6 32,9 18,9 22,4 14,5 Meta-amfetamine

9,0 24,8 25,7 25,5 15,1 11,5 32,7 18,8 22,5 14,6

În 2010, cele mai frecvent menţionate locuri unde li s-au propus droguri au fost cluburile de noapte (35,8%), în stradă (26,6%) şi în locuința prietenilor (7,3%). În cazul bărbaților, în 9,5% din cazuri a fost menționată unitatea militară.

Conform rezultatelor studiului ESPAD 2011, în medie băieții mai des decît fetele au considerat canabisul ca fiind ușor de obţinut(7% faţă de 4%). Diferenţa de sex observată e legată de un nivel mai înalt de utilizare în rîndul băieților.

Figura 23 ESPAD 2011, Accesibilitatea percepută a diferitor tipuri de droguri. Procentajul celor care au răspuns ”destul de ușor” sau ”foarte ușor” de obținut

ESPAD, 2011

6

3

4 4

7

3

5

3

4

3

4

5

0 %

1 %

2 %

3 %

4 %

5 %

6 %

7 %

8 %

Canabis Amfetamine Exstasy Tranqilizante orisedative

% Total

Băieți

Fete

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 52

Page 57: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Infracţiunile legate de traficul de droguri

De 3% din eşantion uu fost declarate a fi destul de sau foarte ușor accesibile amfetamineși de 4% din eşantion - ecstasy.

Accesibilitatea tranchilizantelor sau sedativelor a fost raportată de elevi în 3% din cazuri (Figura 23). Conform MAI, cererea de droguri este acoperită de producţia locală, care în cea mai mare parte este

concentrată în nord şi nord-estul ţării; cultivarea plantelor cu conţinut narcotic constituie o sursă de venit pentru populaţia locală, mai ales rurală din această regiune.

Din cauza suprafeţei mici a ţării, transportarea drogurilor nu este costisitoare şi nu constituie un impediment pentru distribuția internă şi satisfacerea cererii de droguri ilegale. Conform datelor disponibile, aceste droguri sînt utilizate pentru nevoile locale în primul rînd, şi totodată sînt exportate ilegal în ţările din regiune – cu prioritate Ucraina şi Federaţia Rusă. Drogurile sintetice, cum ar fi ecstasy, sînt importate din ţările Uniunii Europene. Republica Moldova este una din ţările cele mai sărace din regiune, aceasta este una dintre explicaţiile adesea citate din ce cauză importarea drogurilor costisitoare (în primul rînd heroină şi cocaină) este detectată rar şi, de obicei, doar în cantităţi mici (cu excepţia capturilor de tranzit).

Conflictul politic îngheţat de pe rîul Nistru şi absenţa controlului asupra majorităţii hotarului de est creează condiţii favorabile pentru traficul de droguri.

VII.1.2 Sechestrările de droguri

Datele furnizate de MAI privind cantitățile de droguri ilegale sechestrate pe teritoriul malului drept al rîului Nistru, în perioada anilor 2002-2013, sînt prezentate în Tabelul 28.

În anul 2013, comparativ cu anul 2011, a fost înregistrată o scădere importantă a cantităţilor de paie de mac şi de opiu acetilat puse sub sechestru. Per ansamblu, capturile de droguri ilegale produse pe piaţa internă de droguri ilegale s-au redus în anul 2013.

Conform raportului MAI, odată cu reducerea consumului de droguri vegetale (opium, marijuana), se majorează consumul de droguri sintetice, fapt ce a determinat un alt obiectiv prioritar în activitatea MAI şi anume - relevarea filierelor de contrabandă şi punere în circulaţie a drogurilor sintetice.

Tabelul 28. Cantităţile de droguri ilegale sechestrate, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2002-2013

Cantităţi sechestrate

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Paie de mac, gr 1509

704

460

488

708

109

79 000 73 600 73 884 21 465 11 959 7 487

Marijuana, gr 322 497

454 000

707 000

573 000

367 000

343 000

268 000

658 607

538 178

213 241

224 442

197 632

Opiu acetilat 17 682 000 g

5 991 170 g

13,5 l 15 l 18,5 l 11,961

l 2,810 l

27,142 l

3,033 l 6,860 l 2,452 l 2 912

Ecstasy, pastile 155 276 124 338 237 31451 248 1854 1172 1097 3221 347

Codeină, pastile 3241 0 10450 0 0 950 420 0 0 0 0 0

Efedrină 430

pastile 0

340 pastile

0 0 0 0 64

pastile 378 ml

296 ml

0 388,2

ml Tramadol,

0 0 1170 1070 2557 0 430 0 0 0

0 0

Amfetamine, gr 0 1 200 700 315 405 981 482 26 2 411 285 9 1 35 26 2

Metamfetamine 0 0 1.7 l 1,8 l 2,1 l 0,189 l

618,51 g

25 g 871 ml 77 79

ml 101 848

Barbiturate,

0 27 858 0 0 0 0 1968 0 0 0

0 0

Plante de mac 3 635 000 g

5 994 000 g

8 950 000 g

18 488 000 g

14 150 000 g

15 276 000 g

15 768 000 g

21 226 000 g

64 993 plante

32413 plante

11255 plante

19790 plante

Plante de cînepă, gr

3 196 000

7 798 000

7 588 000

16 688 000

10 884 000

22 112 000

8 845 000

59 699 000

44 383 000

87961 9000 15655

3

Heroină, gr 69,5 200,37

237 301 33 1775 207

1 642 4 157 1 486 1 445 336

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 53

Page 58: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Tendinţele principale

Cocaină, gr 0 0 46 980 0 0 5 551 5 958 4 51,5 115 10

Hașiș, gr 0 0 0 0 0 0 1 275 25 130 35 367 15 36 89 72 82 448 LSD, mărci 0 0 0 0 2 0 231 0 0 0 0 0 Space, pastile 0 0 0 0 0 0 0 0 2 117 0 0

Peparazina,

0 0 0 0 0 0 0 0 0 20 0 0 Torent, pastile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 350 0 0 Mister crot, gr 0 0 0 0 0 0 0 0 0 80 0 0

Sursa: MAI

VII.1.3 Preţurile, puritatea drogurilor

Informaţia cu privire la preţul drogurilor ilegale este obţinută de MAI din rapoartele confidențiale ale informatorilor, din cunoştinţele dobîndite în cadrul acţiunilor operative, precum şi din observaţiile personale în timpul activităţilor sub acoperire.

Preţurile drogurilor ilegale de pe piața Republicii Moldova nu au înregistrat schimbări esenţiale în anul 2013 (Tabelul 29).

Tabelul 29. Variaţiile preţurilor de distribuţie pe piaţa drogurilor ilegale, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2002-2013

Tipul drogului

Prețul mediu 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1ml extract de opiu

MDL 10-15

€ 0.8-1.16

MDL 10-30

€ 0.63-1.9

MDL 60-80

€ 3.9-5.2

MDL 60-80

€ 3.8-5.19

MDL 49-82

3-5 €

MDL 50-60

3-3.6 €

MDL 60-80

4-5 €

MDL 60-80

4-5 €

MDL 80 5 €

MDL 80 5 €

MDL 80 5 €

MDL 80

5 €

1g de marijuana

MDL 8-15

€ 0.62-1.16

MDL 8-20

€ 0.5-1.27

MDL 30-35

€ 1.95-2.3

MDL 30-35

€ 2.34-2.7

MDL 49-82

3-5 €

MDL 40-60

2.5-3.6 €

MDL 60–80 4-5 €

MDL 60–80 4-5 €

MDL 20 1.30 €

MDL 20 1.30 €

MDL 18 1.20 €

MDL 18 1.20 €

1 pastilă de Ecstasy

$ 20-25 € 20.8-

26

$ 20-25 € 17.7-

22

$ 20-25 € 16-20.1

$ 10-25 € 7.8-20.7

MDL 49-412

€ 3-25

MDL 80-160

€ 4.8-9.6

MDL 100-150 € 5.0-9.5

MDL 120-160

€ 7.8-10.5

MDL 160-180

€ 9.6-10.8

MDL 160-180

€ 9.6-10.8

MDL 160-180

€ 9.6-10.8

MDL

160-180 € 9.6-10.8

1 g de heroină

$ 40-80 € 41.7-

83

$ 60-80 € 53.1-

71

$ 60-80 € 42.2-

64.3

$ 70-80 € 54.4-

62.2

MDL 495-1154

€ 30-70

MDL 600-1600

€ 36-96

MDL 1223-1529

€ 80-100

MDL 1223-1529

€ 80-100

MDL 1600

€ 96.50

MDL 2600 € 175

MDL 2600 € 175

MDL 2600 € 175

1 g de cocaină

$ 60-100 € 62.5-104.2

$ 60-100 € 53.1-

88.6

$ 80-110 € 64.3-

88.5

$ 100 € 77.7

MDL 1650-1980

€ 100-120

MDL 1660-2158

€ 100-130

MDL 1835-2294

€ 120–150

MDL 2400

€ 144.07

MDL 2400

€ 144.07

MDL 2400

€ 144.07

MDL 2400

€ 144.07

MDL 2400

€ 144.07

Sursa: MAI

În prezent, Republica Moldova nu dispune de capacităţi tehnice necesare pentru a determina gradul de puritate a drogurilor pe o bază de rutină.

VIII Tendinţele principale

Deoarece datele privind modelele de consum de droguri de-a lungul anilor nu sînt consistente, nu este posibilă urmărirea tendinţelor în consumul de droguri. Informaţiile din diverse surse de date existente în prezent, în Republica Moldova diferă şi în multe cazuri, sînt greu comparabile. Din cauza unei lipse de consistenţă în timp,

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 54

Page 59: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Tendinţele principale

datele disponibile reduc posibilitatea analizei tendinţelor fenomenului consumului de droguri. Principalele surse de informaţii pentru acest subcapitol sînt:

• Rezultatele studiilor în populaţia generală (KAP maturi, 16-64 ani) • Rezultatele studiilor în rîndul tinerilor (KAP tineri, 15-24 ani) • Rezultatele studiilor în rîndul elevilor (ESPAD) • Rezultatele studiilor bio-comportamentale în rîndul CDI (IBSS) • Statistica de rutină a DNR care vizează profilul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri; • Datele statistice ale MAI care vizează infracţiunile înregistrate legate de traficul de droguri, precum și

cantităţile confiscate; • Interviurile cu responsabili din cadrul instituţiilor publice vizate (MAI, MS, DIP) şi ONG-uri.

VIII.1 Canabis Canabisul este drogul ilegal cel mai frecvent utilizat în Republica Moldova. În anul 2010 pe malul drept al

rîului Nistru prevalența consumului de canabis pe durata vieții în populaţia generală de 15-64 ani este de 3,9%, în 2008 fiind de 3,4%. Prevalența consumului de canabis este cea mai mare comparativ cu celelalte droguri ilegale (vezi capitolul ”Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri”). Consumul de canabis este întîlnit mai des în mediul urban şi mai mult în rîndul bărbaţilor.

Studiul desfăşurat în 2012 în rîndul tinerilor de 15-24 ani de pe malul drept al rîului Nistru înregistrează o prevalenţă a consumului de canabis pe durata vieții de 3,5%, care este cea mai mare printre drogurile ilegale (4,9% în 2010). Prevalenţa consumului de canabis pe durata ultimului an, a înregistrat 2,3% în 2010 şi respectiv 1,2% în 2012, diferenţa fiind nesemnificativă.

Studiul ESPAD, realizat pentru prima dată în anul 2008, a înregistrat o prevalență a consumului de canabis pe durata vieţii de 4,8% în rîndul elevilor născuţi în 1992 care frecventau şcolile de pe malul drept al rîului Nistru, fiind cea mai mare printre drogurile ilegale (7). Conform studiului ESPAD, 2011 şi 2007 pentru elevii din Republica Moldova consumul de marijuana sau hașiș pe durata vieţii este de 5%, (17).

Prevalenţa consumului marijuanei pe durata ultimei luni raportată de consumatorii de droguri injectabile participanţi la studiului IBSS 2012/2013 a fost de 36,4% în Bălţi, 69,4% în Chişinău, 70,6% în Tiraspol şi 81,7% în Rîbniţa (9).

Conform DNR, din cazurile noi de consum de droguri fără dependenţă înregistrate în anul 2013 pe malul drept al rîului Nistru, la momentul înregistrării majoritatea erau consumatori de canabis (77,0%) şi administrau droguri pe calea fumatului (81,8%). Majoritatea cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă o constituiau bărbaţii –95,1%. În ultimii 10 ani se remarcă o creştere lentă a vîrstei medii la momentul înregistrării cazurilor noi de consum de droguri fără dependenţă.

VIII.2 Opiacee/heroina În 2010, în populaţia generală (15-64 ani) prevalenţa consumului de opiacee pe durata vieţii era de 0,4%.

Experienţa consumului heroinei pe durata vieții a fost raportată de 0,1% din respondenţii. Potrivit studiului, efectuat în grupul de vîrstă de 15-24 ani, în anul 2012 prevalența consumului de

opiacee pe durata vieţii este de 0,5%. Potrivit IBSS din 2012/2013 în rîndul consumatorilor de droguri injectabile, extractul de opiu a fost cel mai

injectat drog pe durata ultimei luni în municipiul Bălti (68,4%), în oraşul Tiraspol (37,0,%) şi în oraşul Rîbniţa 69,8% (9).

Conform datelor DNR, în anul 2013 consumul de opiacee produse local a fost înregistrat în majoritatea cazurilor noi cu dependenţă (75,4%). Heroina este rar înregistrată ca drog principal la momentul înregistrării

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 55

Page 60: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Tendinţele principale

cazurilor noi de consum de droguri cu dependenţă. Injectarea este calea principală de administrare a drogurilor în cazurile noi de consum de droguri cu dependenţă (89,6%).

Conform IBSS 2012/2013 injectarea heroinei pe durata ultimei luni a fost raportată de 25,7% din consumatorii de droguri injectabile din Chişinău, 28,4% din Bălţi şi 30,2% din Rîbniţa.

VIII.3 Drogurile sintetice Potrivit datelor furnizate de MAI, primele sechestrări de amfetamine au fost înregistrate la sfîrşitul

anilor '90. Producerea locală de metamfetamine (pervitină) a început în aceiași perioadă. Conform studiului KAP 2010 15-64 ani prevalența consumului amfetaminelor pe durata vieții în populaţia

generală (15-64 ani) a fost de 0,1%, iar prevalența consumului de ecstasy pe durata vieții - de 0,5%. Prevalenţa consumului amfetaminelor pe durata vieții conform studiului KAP 15-24 ani în 2012 a fost de

0,1%, iar al consumului de ecstasy pe durata vieții în rîndul tinerilor de 15-24ani în anul 2012 a fost de 1,2%. Conform studiului ESPAD prevalența consumului de ecstasy pe durata vieții în 2011 a fost de 1,6%. Potrivit studiului IBSS 2012/2013 în rîndul consumatorilor de droguri injectabile, cea mai mare prevalenţă

a consumului de metamfetamine pe durata ultimei luni a fost înregistrată în eşantionul recrutat în Chişinău (49,1%). Înn oraşul Tiraspol pentru prima dată în studiul IBSS efectuat în anul 2012/2013 respondenţii au raportat injectarea cu drogul numit „crocodil” (25,3% ).

Consumul de amfetamine/metaamfetamine la momentul înregistrării cazurilor noi de consum de droguri înregistrate de sistemul de sănătate (DNR) este prea mică pentru urmărirea tendinţelor.

VIII.4 LSD LSD este foarte rar întîlnit, atît în cazul sechestrărilor de droguri (MAI) cît și în rîndul cazurilor noi de

consum de droguri înregistrate de sistemul de sănătate (DNR). MAI în anul 2008 a capturat cea mai mare cantitate de LSD sechestrată vreodată - 231 de mărci. Conform KAP 15-24 ani din 2012, prevalenţa consumului de LSD pe durata vieţii este de 0,1%.

VIII.5 Cocaină/crack Cocaina este un drog importat şi scump. Consumul de cocaină rareori se înregistrează în rîndul cazurilor

noi de consum de droguri înregistrate de sistemul de sănătate. În Republica Moldova cocaina este considerată ca fiind utilizată de straturile bogate ale populaţiei, care nu se adresează după ajutor la sistemul public de asistenţă medicală şi foarte rar sînt depistate de către reprezentanţii instituţiilor de forţă. În 2008 a fost înregistrată cea mai mare captură de cocaină (5,5 kg) înregistrată vreodată în Republica Moldova. În 2010, conform KAP 15-64 ani, prevalența consumului de cocaină pe durata vieții este de 0,1%.

VIII.6 Limitări Pentru acest raport, atît datele cu referire la consumul de droguri şi consecinţele acestuia cît şi traficul

ilicit de droguri sunt disponibile doar pentru malul drept al rîului Nistru. Studii populaţionale pe malul stîng al rîului Nistru au fost desfăşurate doar în rîndul consumatorilor de droguri injectabile, lipsesc studiile în rîndul populaţiei generale, tinerilor, elevilor. În limitele posibilităţilor au fost făcute eforturi de estimare a numărului consumatorilor de droguri injectabile pe malul stîng al rîului Nistru prin aplicarea unor ipoteze valabile pentru malul drept.

Datele furnizate de MAI despre numărul de infracţiuni prin trafic de droguri şi capturile de droguri pe malul drept al rîului Nistru nu permit dezagregarea după cantităţile capturate per fiecare caz. Astfel lipseşte informaţia despre tendinţele şi modelul infracţiunilor prin trafic de droguri la dezagregarea după sexe şi grupuri de vîrstă.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 56

Page 61: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri

La moment în țară de asemenea nu există posibilitatea colectării datelor pentru indicatorul de cerere de tratament în conformitate cu rigorile EMCDDA; de asemenea nu este posibil de estimat cheltuielile publice şi private, naţionale şi internaţionale pentru activităţile de prevenire a consumului şi combatere a traficului ilicit de droguri. O altă problemă ce merită evidențiată este deficienţa în sistemul de investigare şi înregistrare a DAD.

În pofida activităţilor intensive ale serviciilor abilitate din cadrul sistemului penitenciar din Republica Moldova, orientate spre contracararea pătrunderii substanţelor interzise, utilizarea de către deţinuţi a drogurilor ilicite rămîne o problemă actuală. Este cert faptul că fenomenul consumului de droguri există în penitenciare.

Despre aceasta tangenţial vorbesc şi cantităţile de droguri (materie primă) depistate de către serviciile respective în penitenciare (ex.: 2003 – 14 kg 553 gr; 2004 – 13 kg 400 gr.; 2005 – 14 kg 994 gr.; 2006 -3 kg 379 gr; 2007-5 kg 853 gr; 2008 -5 kg 450 gr, 2009-3 kg 133 gr, 2010 - 1 kg 217 gr, 2011- 673 gr, 2012 – 1 kg 375 gr, 2013 – 2 kg 717 gr). Numărul deţinuţilor luaţi la evidenţă ca persoane predispuse spre consumul de droguri constituia în anul 2004 894 de persoane,în 2005 – 689 de persoane, în anul 2006 – 935; în 2007 – 821; în 2008 – 754; în 2009 – 654, în 2010 – 631, iar în anii 2011- 674, 2012 – 411 şi 2013 – 430 de persoane.

IX Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri

IX.1 Programe şcolare și extrașcolare Măsuri orientate spre prevenirea consumului de droguri în rîndurile elevilor și educația extrașcolară sînt

prevăzute în Legea Republicii Moldova nr. 713 din 6 decembrie 2001 ”Privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope”. Acţiunile practice sînt stabilite în Planul naţional de acţiuni pentru anii 2011-2013 parte componentă a Strategiei naţională antidrog pe anii 2011-2018.

Prioritatea principală a acestora constă în stabilizarea sau reducerea consumului de droguri legale şi ilegale în societate, în special printre minori şi contribuirea la stabilizarea sau la diminuarea consumului de droguri ilegale injectabile.

Acţiunile ce urmrază a fi realizate de către Ministerul Educaţiei conform Planului naţional de acţiuni antidrog 2011-2013 sînt:

• Organizarea şi desfăşurarea concursului republican de desene/postere, creaţii literare ale copiilor “Drogurile – între mit și realitate”

• Extinderea serviciilor prietenoase tinerilor: o diversificarea serviciilor acordate; o majorarea numărului tinerilor informaţi în domeniul combaterii fenomenului narcomaniei; o îmbunătăţirea serviciilor acordate.

• Extinderea şi consolidarea continuă a capacităţilor reţelei educatorilor de la egal la egal în domeniul minimalizării riscurilor de infecţie a tinerilor cu virusul HIV/SIDA şi a consumului de droguri.

• Campanii de informare în vederea prevenirii consumului de droguri prin intermediul consiliilor locale ale tinerilor etc.

Prevenirea consumului de droguri în intervenţiile extraşcolare prevăzute în acest act normativ are un caracter de program specific de prevenire primară cu responsabilităţi clare ale actorilor: de implementare a programelor de prevenire a consumului de droguri în instituţii educaţionale; crearea unui grup de lucru consultativ interdepartamental şi intersectorial de prevenire primară în afara şcolii; în condiţiile sistemului de educaţie specială, prestarea programelor de intervenţii timpurii educative pentru copiii şi tinerii care experimentează sau fac abuz de droguri; crearea condiţiilor de participare a tinerilor în viaţa politică, economică,

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 57

Page 62: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri

socială, şi culturală a ţării, prin promovarea culturii fizice şi sportului, antrenarea în diverse activităţi sportive pentru a schimba perceperea de către copii şi tineri a consumului de droguri, etc.

IX.2 Reducerea nocivităţii consumului de droguri IX.2.1 Introducere

”The International Harm Reduction Development Program/Open Society Foundation” consideră reducerea riscurilor ca o „abordare pragmatică şi umanistă în diminuarea consecinţelor negative individuale şi sociale, asociate consumului de droguri, în special riscul de infectare cu HIV. Ea încearcă să diminueze problemele asociate consumului de droguri, prin metode care să protejeze demnitatea, umanitatea şi drepturile omului în cazul persoanelor care consumă droguri. Programele de reducere a riscurilor prestează o gamă de servicii care să permită atingerea obiectivelor sale. Schimbul de seringi şi tratamentul de substituţie sînt cele mai eficiente intervenţii de reducere a riscurilor consumului de droguri. Acestea sînt adesea completate şi de alte servicii de suport pentru consumatorii de droguri, cum ar fi educaţia pentru sănătate, informaţii despre riscurile consumului de droguri, testarea HIV şi screening-ul infecţiilor cu transmitere sexuală, consiliere psihologică, precum şi referire la serviciile medicale. Prin prestarea serviciilor accesibile care răspund nevoilor consumatorilor de droguri, programele de reducere a riscurilor adesea servesc drept un punct semnificativ de contact care poate conecta consumatorii de droguri cu altă comunitate, cu resursele de servicii medicale şi sociale”. Începînd cu anul 2001, Open Society Institute pledează pentru extinderea disponibilităţii schimbului de seringi, a tratamentului dependenţei de droguri şi a tratamentului specific al infecţiei HIV; reformarea politicilor şi practicilor discriminatorii; creşterea participării persoanelor care consumă droguri şi a celor care trăiesc cu HIV la elaborarea politicilor care vizează vieţile lor.

În Republica Moldova, nivelul înalt al consumului de droguri a impus implementarea programelor de reducere a riscurilor, care au devenit verigi importante în activitatea de profilaxie a răspîndirii infecției HIV, a altor infecții transmisibile prin sînge sau pe cale sexuala și a altor prejudicii asociate consumului de droguri injectabil, referire la alte servicii specializate etc. Aceste programe asigura consumatorii de droguri cu echipament steril, mijloace individuale de protecție şi lichidarea sigura a echipamentului de injectare utilizat.

În Republica Moldova programele de reducere a riscurilor au demarat în anul 1997 şi sînt active pînă în prezent. La 8 mai 2003 Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, reprezentat de UCIMP, şi Fundaţia Soros–Moldova au semnat un acord în baza căruia Fundaţia Soros–Moldova a creat o reţea de ONG-uri şi instituţii publice care să implementeze activităţi de prevenire a răspîndirii HIV în grupurile cu risc sporit de infectare atît în sectorul civil, cît şi în instituţiile penitenciare.

Fundaţia Soros–Moldova operează granturile care finanţează activităţile de reducere a riscurilor din surse internaţionale, pînă în prezent Guvernul Republicii Moldova nu finanţează programele de reducere a riscurilor.

IX.2.2 Descrierea intervenţiilor

Pachetul de servicii al programelor de reducere a riscurilor pentru CDI, în sectorul civil din Republica Moldova pentru anul 2013, a inclus:

• schimbul de seringi, • terapia de substituţie cu metadonă, ca remediu farmaceutic de bază, • informare/educare/outreach despre HIV şi SIDA şi căile de prevenire ITS în contextul practicilor cu risc

sporit (distribuţia de materiale informaţionale, prezervative, consilierea şi testarea, seminare de educare şi informare),

• referire la serviciile medicale şi sociale, diagnosticul/tratamentul hepatitelor, diagnosticul /tratamentul TB.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 58

Page 63: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri

La finele anului 2013 în sectorul civil activau 5 proiecte în 24 teritorii administrative care prestau asemenea servicii.

Tabelul 30 Distribuția serviciilor de prevenire HIV în grupurile cu risc sporit de infectare, Republica Moldova, anul 2013

Beneficiari CDI Beneficiari LSC Beneficiari BSB

Chişinău 2471 1369 1685 (Chișinău+Bălți+Tiraspol)

Bălţi 1719 546

(Bălți+Sîngerei+Glodeni)

Făleşti 593

Ungheni 405 235

Orhei 787 554

Rezina+Şoldăneşti 498

Căuşeni 98

Soroca+Floreşti +Drochia+Camenca 724

Donduşeni,Otaci, Ocniţa,Briceni,Rîşcani, Edineţ,Drochia,Ţîrnova

466

Tiraspol,Rîbniţa, Bender+Slobozia 950

Sursa: Fundația Soros-Moldova

La finele anului 2013 tratamentul de substituţie cu metadonă era disponibil în două localităţi (municipiul Chişinău şi municipiul Bălţi). Pentru rezultatele implementării vezi capitolul Tratament.

Componentele de bază ale programelor de reducere a riscurilor pentru CDI din sectorul penitenciar presupune un pachet de servicii din 15 intervenții cheie:

1. Informare, educare şi comunicare 2. Testare şi consiliere HIV 3. Tratament, îngrijire şi suport 4. Prevenire, diagnostic şi tratament al tuberculozei 5. Prevenirea transmiterii HIV de la mamă la făt 6. Aprovizionarea cu prezervative 7. Prevenirea și tratamentul Infecțiilor cu transmitere sexuală 8. Prevenirea violenței sexuale 9. Tratamentul Drog Adicției inclusiv TSO 10. Programe de schimb de ace și seringi 11. Vaccinare, diagnostic şi tratamentul hepatitelor virale 12. Profilaxie post-expunere 13. Prevenirea transmiterii prin intermediul serviciilor medicale sau stomatologice 14. Prevenirea transmiterii prin tatuare, piercing şi alte tipuri de penetrare a pielii 15. Protejarea personalului de riscuri profesionale

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 59

Page 64: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri

în 2013 au fost realizate 12 din 15 intervenții recomandate cu excepția vaccinării și tratamentului hepatitelor, prevenirea violenței sexuale și prevenirea transmiterii prin tatuare, piercing și alte tipuri de penetrare a pielii.

În cadrul realizării proiectului UNODC ”Consolidarea capacităților naționale pentru reducerea răspândirii infecției HIV/SIDA în rândul grupurilor vulnerabile în Europa de Est și Asia Centrală” pe parcursul anului 2012-2013 a fost oferit suport metodologic DIP in revizuirea și actualizarea actelor normative DIP in domeniul HIV și antidrog, de către briroul local UNODC fiind angajați doi consultanți naționali.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 60

Page 65: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri

Figura 24 Distribuţia geografică a serviciilor programelor de reducere a riscurilor, Republica Moldova, 2013

Sursa: Fundația Soros-Moldova

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 61

Page 66: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Tratament

IX.2.3 Standarde În anul 2013 a fost aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 1162 din

18.10.2013 „Cu privire la aprobarea Standardului „Consilierea și testarea la HIV a grupurilor vulnerabile cu utilizarea testelor rapide în cadrul organizațiilor non-guvernamentale” (18). Scopul standardului: • asistarea prestatorilor de servicii CTV în dezvoltarea și extinderea CTV pentru populația cu risc sporit de infectare prin descrierea și definirea algoritmului de CTV, principiilor și cerințelor față de aceste servicii.

Principii generale de acordare a serviciilor CTV în ONG-uri 1. Beneficiarii serviciilor CTV sunt persoanele din grupurile vulnerabile (utilizatori de droguri injectabile, persoane ce prestează servicii sexuale, bărbați care întrețin relații sexuale cu alți bărbați). 2. Respectarea drepturilor omului – dreptul la intimitate, dreptul la nondiscriminare, dreptul la consimţămînt informat şi liber exprimat înainte de testare, dreptul la confidenţialitate şi securitate a datelor personale ş.a. 3. Testarea voluntară – acceptarea testării la HIV trebuie să fie voluntară și neimpusă. Promovarea CTV pentru explicarea beneficiilor este admisibilă, dar nu forțarea persoanelor pentru a fi testate. 4. Obținerea consimțămîntului informat pentru testare – beneficiarii trebuie să înțeleagă că ei sunt testați la HIV, să conştientizeze implicaţiile rezultatului negativ sau pozitiv, prin urmare ei trebuie să prezinte consimțămîntul informat înainte de testare. În cazul unui minor, consimţămîntul scris, benevol, pentru testare la marcherii HIV urmează a fi exprimat atît de minor, cît şi de reprezentantul legal al acestuia. 5. În cazul persoanelor aflate sub influența alcoolului sau drogurilor ilegale, acestea vor fi consiliate, dar le va fi amânată testarea pentru că nu pot prezenta în mod conștient acordul pentru testare. Aceste persoane vor fi încurajate să revină la serviciile CTV după expirarea influenței alcoolului sau drogului. 6. Testarea anonimă – fiecare persoană are dreptul să beneficieze de servicii CTV fără să i se divulge numele, prenumele, sau alte date de identitate. Se vor utilize coduri, alte nume, etc. 7. Asigurarea confidențialității – informația cu privire la persoana care a beneficiat de CTV, obținută de către consilier, nu va fi divulgată nimănui. 8. Asigurarea securităţii datelor personale – orice date cu caracter nominal, în baza cărora poate fi identificată persoana, urmează a fi protejate conform cadrului normativ în vigoare. 9. Testarea la HIV în cadrul organizațiilor neguvernamentale se va face doar în baza testelor rapide pe salivă. Evaluarea necesităților în teste se va efectua de către consilierul și directorul ONG-ului respectiv. Necesitatea evaluată va fi prezentată IMSP SDMC care va valida cantitatea solicitată și în cazul disponibilității surselor financiare va asigura achiziționarea și distribuirea testelor. 10.Serviciile de CTV vor fi prestate de ONG-urile care vor fi selectate de cătreIMSP SDMC în baza următoarelor criterii: - ONGul trebuie să acorde servicii de prevenire HIV populaţiei cu risc sporit de infectare (UDI, LSC, BSB); - prezenţa unei încăperi separate cu condiţii de confort, discreţie şi confidenţialitate; dotată cu mobilierul şi echipamentul necesar desfăşurării consilierii şi testării (dacă ONG-ul respectiv intenţionează să ofere servicii CTV în incinta sediului său); - prezenţa unei încăperi pentru păstrarea documentaţiei şi testelor; -prezenţa cel puţin a unui angajat instruit în domeniu, cu certificate corespunzător; - prezenţa formularisticii necesare procesului de activitate; - prezenţa registrului de referire a beneficiarilor.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 62

Page 67: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Tratament

X Tratament

X.1 Tratamentul dependenţei de droguri şi serviciile medicale disponibile la nivel naţional În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul Organizaţiei

Mondiale a Sănătăţii „Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri este o problemă ce periclitează sănătatea publică şi care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a societăţii în context mai larg.

Pentru coordonarea sistemului narcologic în Republica Moldova, prin ordinul Ministerului Sănătăţii a fost nominalizat IMSP Dispensarul Republican de Narcologie (DNR).

Serviciile acordate de către instituție sînt: tratament ambulator, staţionar şi de susţinere; consiliere individuală şi de grup; testare psihologică după diferite metode; testare la HIV şi la prezența substanţelor stupefiante; activităţi de informare şi educaţie în grupurile cu destinaţie specială asupra riscurilor legate de consumul de substanţe psihoactive, formarea unui comportament de tip “inofensiv”; activităţi de prevenţie primară, bazată pe conceptele deciziei informate, în şcolile şi liceele Republicii Moldova; informarea şi educaţia populaţiei asupra prevenirii consumului de substanţe psihoactive.

DNR acoperă cu asistenţa medicală consultativă şi spitalicească pacienţii de pe întreg teritoriul Republicii Moldova, care se confruntă cu problemele narcologice, tratamentul pacienţilor consumatori de alcool şi consumatorilor de cosumatori de droguri și alte substanțe psihotrope în cadrul subdiviziunilor staționarului și în cadrul staționarului de zi (anonim).

Servicii medicale oferite populaţiei în cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie:

• Diagnostica şi tratamentul antialcool sau antidrog; • Supravegherea medicală a persoanelor afectate de alcoolism cronic sau narcomanie cu scopul soluţionării

problemelor de sănătate, conform actelor normative emise de către Ministerul Sănătăţii; • Examinarea medicală a persoanelor afectate narcologic în cadrul Comisiilor narcologice pentru

determinarea tacticii medicale, aprecierea volumului şi formelor de investigaţie narcologică, confirmarea sau excluderea diagnozei, recomandări privind activitatea şi necesitatea supravegherii medicale de mai departe;

• Asistenţa socială şi juridică a persoanelor afectate narcologic şi rudelor acestora; • Asistenţa psihologică şi psihoterapeutică cu scopul adaptării şi reabilitării persoanelor bolnave; • Consultaţia psihologică; • Consilierea psihologică; • Psihocorecţie; • Întreruperea accesului de beţie şi stărilor de dipsomanie cu preparate pirogene; • Stoparea pasiunii patologice acute faţă de alcool, droguri şi de alte substanţe psihotrope cu preparate

psihotrope; • Profilaxia recidivelor cu preparate psihotrope cu acţiune prolongată; • Tratamentul antirecidiv reeşind din clinica psihopatologiei a remisiei; • Aplicarea complexului terapeutic "antialcool", "antitabac", "antidrog", psihoterapie, acupunctura,

homopatie, etc.; • Psihoterapia de grup, individuală şi familială; • Tratament antialcool sau antidrog în condiţiile staţionarului de zi pentru persoanele afectate narcologic,

care nu necesită observaţia medicală permanentă şi nu manifestă riscuri majore pentru sănătate;

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 63

Page 68: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Tratament

• Adaptarea şi reabilitarea persoanelor afectate de narcomanie în cadrul Centrului de reabilitare a persoanelor care suferă de narcomanie;

• Tratamentul de substituţie; • Efectuarea examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei; • Efectuarea probei la determinarea drogurilor în remediile biologice ale organismului; • Tratament antialcool sau antidrog în condiţii de staţionar, conform standardelor.

În cadrul DNR activează Centrul de Reabilitare Psiho-socială pentru persoanele drog-dependente. Reabilitarea include cîteva obiective strategice:

• Suportul psihologic şi social • Însănătoșirea şi menţinerea abstinenţei de lunga durată (abandonarea consumului de droguri). • Integrarea socială si profesională • Îmbunătățirea relaţiilor cu cei din jur şi integrarea familiala. • Formarea intereselor ce contribuie la modul de viaţă sănătos. • Accesibilitatea programelor pentru beneficiari

Realizarea acestor obiective este datorată abordării complexe în tratamentul dependenţei de droguri. Tratamentul în procesul de reabilitare este asigurat de către o echipă psihoterapeutica de profil, formată din: medici, psihologi, asistenţi sociali şi voluntari (foşti consumatori de droguri).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, precum şi alte organizaţii internaţionale au recomandat etapa iniţială a tratamentului medicamentos – dezintoxicarea. Sindromul de abstinenţă care se manifestă la întreruperea consumului adictiv poate fi diferit, în dependenţă de tipul drogului consumat. Caracteristicile de bază sînt: necesitatea şi dorinţa patologică de a continua consumul de droguri, neliniște, irascibilitare, insomnie, disfuncţii de atenţie. Scopul de bază al procesului de dezintoxicare îl constituie abstinenţa provocată într-un mod sigur şi confortabil. Dezintoxicarea nu reprezintă o metodă de reabilitare de dependenţa de droguri şi rareori este eficientă în ajutorul beneficiarului de a nu mai consuma droguri un timp îndelungat. Este corect să considerăm dezintoxicarea drept etapa iniţială a programului de tratament/reabilitare, orientat spre abstinenţă şi însănătoşire.

Dezintoxicarea, este disponibilă în 7 instituţii medicale publice şi într-o instituţie medicală privată, localizate în 5 regiuni ale ţării. În caz de urgenţă, asistenţa medicală poate fi oferită de serviciile de asistenţă medicală de urgenţă şi secţiile de terapie intensivă şi reanimare din instituţiile medicale.

Legea nr. 263 din 27.10.2005 ”Cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului” stipulează, că un pacient nu poate fi internat în staţionar fără acordul său, cu excepţia cazurilor în care este vorba despre degradarea avansată a personalităţii sau în cazurile cînd persoana prezintă pericol public. Astfel, persoana poate să se adreseze benevol după ajutorul specializat în instituţiile publice şi private. În instituţiile medicale private, oferta nu diferă de cea a sistemului public – în principal se prestează servicii de dezintoxicare. Se fac cure de dezintoxicare în staţionar, tratament simptomatic în cazul sindromului de abstinenţă, se oferă suport psihologic. Dezintoxicarea este inclusă în pachetul minim de servicii medicale acoperite de poliţa de asigurare asigurare obligatorie de asistență medicală, care este disponibilă doar în cazul persoanelor asigurate (cele angajate oficial în cîmpul muncii, care au procurat poliţă de asigurare sau sînt asigurate din bugetul de stat, cum ar fi studenţii, elevii, pensionarii şi invalizii şi, din 2007 - şomerii oficial înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă). Pentru persoanele care nu fac parte din categoriile asigurate şi nu şi-au procurat poliţă de asigurare medicală obligatorie, dezintoxicarea este contra plată.

Consumatorii de droguri care nu dețin poliță de asigurare obligatorie de asistență medicală beneficiază de asistență medicală urgentă specializată de ambulatoriu și spitalicească acoperite din contul mijloacelor

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 64

Page 69: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Tratament

fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală conform Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală și Normelor metodologice. Pentru persoanele asigurate care nu vor să-şi divulge identitatea, dezintoxicarea este contra plată, deoarece utilizarea poliţei de asigurare medicală exclude anonimatul.

Tratamentul de dezintoxicare prevede următoarele criterii, în urma cărora persoana poate beneficia de tratament:

• semne clinice ale dependenţei de droguri; • sindrom de abstinenţă de diferită severitate; • identificarea drogurilor în lichidele biologice.

Regulamentul privind depistarea, înregistrarea şi evidenţa persoanelor antrenate în consum de droguri şi de alte substanţe psihotrope este aprobat în baza ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1043 din 18.10.2012.

Prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 235 din 09.06.2008 a fost aprobat Standardul medical de diagnostic şi tratament în narcologie. Acest standard descrie algoritmul de diagnosticare, acordare a asistenţei medicale şi tratament pentru persoanele care fac abuz de alcool şi droguri.

Conform Ordinul nr. 283 al Ministerului Sănătăţii din 18.07.2008 a fost aprobat protocolul clinic naţional „Tulburări mentale şi de comportament legate de consumul de opiacee”. În cadrul acestuia sînt abordate principiile generale de acordare a asistenţei medicale pentru consumatorii activi de droguri, de asemenea este prezentat gradul de implicare a diferitor nivele de asistenţă medicală pentru a aborda multilateral problema de prevenire, tratament (în special tratamentul substitutiv) pentru consumatorii de droguri injectabile şi populaţia din grupul de risc cu identificarea actorilor din sistemul de sănătate implicaţi în prevenirea consumului, diagnosticul şi tratamentul consumatorilor de opiacee.

X.2 Perioada reconvalescentă şi reintegrarea Conform prevederilor Ordinului Ministerului Sănătății nr. 365 din 26.09.2007, în cadrul DNR a fost

instituit Centrul de reabilitare şi resocializare a bolnavilor dependenţi de droguri, care oferă continuarea tratamentului persoanelor dependente de droguri după etapa de dezintoxicare. Toate serviciile oferite de centru sînt fără plată, desfăşurate în condiţii de ambulatoriu. Asigurarea medicală este obligatorie pentru a beneficia de serviciile din cadrul centrului de reabilitare, cu condiţia dezvăluirii identităţii pacientului. Acordul pacientului este o clauză importantă în iniţierea tratamentului. Reabilitarea socio-medicală reprezintă una din investigările care sînt efectuate la momentul internării, ceea ce determină: personalitatea pacientului, statutul fizic şi psihic, starea socială şi familială fiind definitorii în stabilirea capacităţii de implicare a persoanei în tratament.

Iniţierea procedurii pentru reabilitare presupune careva criterii de admitere în tratament, precum şi contraindicaţii. Astfel sînt admise persoanele: care sînt consumatori de droguri cu dependenţă; au dorinţa de a se trata; dispun de referire din partea psihiatrului sau narcologului; abilitate mintală pentru implicarea în programele de reabilitare.

Contraindicaţiile pentru înrolarea în tratamentul de reabilitare sînt după cum urmează:

• sindromul de sevraj sau intoxicaţia acută; • prezenţa stărilor psihotice, halucinaţii, stări afective etc., • psihopatii decompensate, dereglări neurotice, anxietate pronunţate etc.; • tentative suicidale; • comportament antisocial; • prezenţa patologiilor somato-neurologice grave.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 65

Page 70: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Tratament

În scopul implementării măsurilor prevăzute în programele de reabilitare, la diferite etape sînt implementate module educaţionale, informaţionale, de adaptare şi reabilitare psihosocială. Durata medie a tratamentului este de 2,5 luni.

Odată cu externarea din spital după dezintoxicare, pacienţii care din diverse motive, nu ajung la Centrul de reabilitare şi resocializare a bolnavilor dependenţi de droguri pot, la dorinţă, să continue tratamentul în cadrul programelor de reabilitare şi reintegrare oferite de ONG-urile locale sau să plece în afara ţării pentru tratament rezidenţial (cei cu venituri mari), sau să întrerupă tratamentul, oprindu-se la etapa de dezintoxicare. Avantajul ONG-urilor locale este că ele oferă servicii fără plată cu păstrarea anonimatului.

În conformitate cu Standardul de asistenţă psihologică a consumatorilor de droguri pentru anul 2011 reabilitarea în cadrul centrelor de zi şi a comunităţilor terapeutice pentru consumatorii de substanţe psihoactive este descrisă:

Centrele de zi pentru consumatorii de droguri propun programe psihoterapeutice sau consultative pe baza elaborării unui plan. De regula, programul este conceput pentru o persoană concretă, luînd în considerație necesităţile ei şi are un aspect de abordare individualizat. Activitatea acestor centre are la bază evaluare iniţială complexă și regulată a problemelor existente, caracteristicilor personale, suportului psihosocial existent, factorilor stresanţi, realizată de personal competent, special pregătit. Pe baza acestei evaluări sînt elaborate mai multe obiective în asistenţa persoanei, iar progresul este urmărit de-a lungul procesului de asistentă. Parte componentă a acestui tip de asistenţă constituie relaţiile cu alte servicii în domeniu şi referirea beneficiarilor pentru accesarea lor.

Perioada asistenţei poate varia de la o intervenţie de scurtă durată (3-4 sesiuni de consiliere) pînă la cîteva luni, sau mai mult. Scopul asistenţei este de a acorda suport persoanei în conştientizarea comportamentului asociat consumului de droguri, a preveni recăderile. Mai mult decît atît, consilierea individuală şi în grup, activitatea informativ-educativă pot fi consacrate problemei HIV, relaţiilor familiale, instruirii profesionale, angajării în cîmpul muncii. Spre deosebire de comunităţile terapeutice în cadrul centrelor de zi este păstrată relaţia cu comunitatea și familia.

Pentru obţinerea unor rezultate satisfăcătoare este binevenită implicarea în procesul psihoterapeutic a membrilor familiei. La iniţierea procesului de asistenţă beneficiarului i se atribuie un asistent/consultant care în cadrul procesului va fi alături pentru a acorda suportul necesar, al însoţi de acasă spre centru. Zilnic sînt organizate activități de grup sau ședințe, în timpul cărora participanţii împărtășesc propriile rezultate şi achiziţii în depăşirea dependenţei de droguri. În comun dezvoltă activităţi sportive, artistice sau activităţi de terapie prin munca. O data pe săptămînă şedinţa grupului implică participarea rudelor sau a altor persoane code-pendente. Un centru de zi poate implica concomitent în jurul a 20 de persoane. Personalul poate fi constituit dintr-un: psiholog, psihoterapeut, asistent social, pedagog, coordonatori de grup/consultanţi (pot fi şi ex-consumatori de droguri care au finalizat cu succes procesul de asistenţă şi reabilitare).

Comunităţile terapeutice. Există doua tipuri de programe de reabilitare în cadrul comunităţilor terapeutice: de scurtă durată şi de lungă durată. Programele de scurtă durată, de regulă includ în calitate de etapa iniţială dezintoxicarea şi durează de la 30 pînă la 90 de zile. Programele de durată mai lungă, în cadrul comunităţilor terapeutice prevăd perioada de menţinere a abstinenţei sub supraveghere medicală şi durează de la 6 la 12 luni. Mai populare sînt programele de lungă durată ale comunităților terapeutice. Serviciile de reabilitare dispun de un şir de caracteristici, care includ: traiul în comun, consilierea individuala și de grup pentru prevenirea recăderilor, abordarea individualizata a asistenţei, dezvoltarea abilităţilor sociale, instruire şi pregătire profesională, servicii de asigurare cu loc de trai. Aceste programe, de regulă sînt structurate pe principiile grupurilor de suport reciproc, cum ar fi consumatorii de droguri anonimi. În unele comunităţi terapeutice sînt create așa numitele “centre pentru cei ce se însănătoşesc” cu condiţii de dependenţă parţială de trai în comun.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 66

Page 71: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Tratament

Aceste centre oferă posibilitatea pregătirii pentru reîntoarcere în societate, iar la necesitate continuă sa ofere suport specializat.

În cadrul comunităţilor terapeutice este asigurat non-stop un mediu liber de droguri. Sînt elaborate activităţi zilnice pentru prevenirea comportamentului distructiv. Conflictele sînt soluţionate la nivel emoţional. Ca şi în cazul centrelor de zi sînt organizate şedinţe cu participarea membrilor familiei sau a altor persoane co-dependente. O comunitate terapeutică tradiţională poate găzdui între 20 și 60 de persoane. Personalul poate fi constituit din: psiholog, psihoterapeut, asistent social, pedagog, coordonatori de grup/consultanţi (pot fi şi ex-consumatori de droguri care au finalizat cu succes procesul de asistenţă şi reabilitare).

În Republica Moldova ONG-urile înregistrate oficial care implementează activităţi de reintegrare şi resocializare în condiţii rezidenţiale pentru consumatorii dependenţi de droguri sînt „Viaţa nouă” (fondată în 1999), „Eliberare” (fondată în 2005), „Lumina vieţii” (fondată în 2003), „Teenchalange–Moldova” (fondată în 2004), “Освобождение” (fondată în 2003). Durata medie a programului de reabilitare este de 6 luni. Metodele de tratament utilizate de ONG-urile din Republica Moldova sînt: programul „8 paşi”, programul „12 paşi”, terapie prin muncă, consiliere psihologică individuală. Numărul de locuri disponibile pentru tratamentul rezidenţial oferit de ONG-urile locale este extrem de redus şi nu satisface cererea.

În februarie 2010, în Republica Moldova au fost deschise 4 centre comunitare. Scopul organizării acestor centre constă în extinderea accesului persoanelor dependente şi a beneficiarilor tratamentului de substituţie cu metadonă la servicii de suport psihosocial, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii şi prevenirii noilor cazuri de infectare cu HIV.

La finele anului 2013 în 10 teritorii administrative se oferea suport psihosocial persoanelor dependente de droguri în condiţii de ambulator de către 19 grupuri de ajutor reciproc.

X.3 Programe de substituţie cu metadonă Programul de tratament de substituţie cu metadonă în Republica Moldova a fost aprobat de către

Ministerul Sănătăţii prin Ordinului nr. 159 din 20 mai 2003.

Conform Hotărîrii Guvernului nr.166 din 15 februarie 2005 este instituit tratamentul de substituţie cu metadonă în instituţiile penitenciare, astfel Republica Moldova a devenit prima ţară din Comunitatea Statelor Independente care a introdus tratamentul dat în penitenciare.

Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.283 din 12.07.2007 „Cu privire la perfecţionarea formelor şi metodelor aplicării terapiei substituitive la bolnavii de narcomanie” a exclus unele criterii restrictive de înrolare (evidenţa cazului de consum cu dependenţă la medicul narcolog), astfel sporind accesul la terapia de substituţie.

Actualele criteriile conform cărora persoana poate fi înrolată în tratamentul de substituţie sînt:

• consumator de droguri din grupul opiaceelor; • patologii asociate consumului de droguri injectabile (HIV, hepatitele virale B şi C, patologie venoasă); • patologii concomitente, cum ar fi diabetul zaharat, tulburări psihice, dereglări trofice; • tratament de dezintoxicare repetat fără succes; • dorinţa de a schimba comportamentul de injectare a drogurilor; • contact permanent cu personalul medical implicat în astfel de activităţi; • stoparea consumului de droguri.

Deşi criteriile de admitere în tratamentul de substituţie cu metadonă au devenit mai puţin restrictive, totuşi mai există obstacole. Cadrul regulatoriu menţionat mai sus nu reglementează posibilităţile şi condiţiile de eliberare a metadonei pentru administrare la domiciliu. Astfel, pacienţii incluși în tratament nu au posibilitatea

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 67

Page 72: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Intervenţiile în instituţiile penitenciare

administrării dozelor de metadonă la domiciliu. În data de 18 iulie 2008, prin Ordinul nr. 283, Ministerului Sănătăţii a aprobat protocolul clinic naţional „Tulburări mentale şi de comportament legate de consumul de opiacee”. O necesitate pentru Republica Moldova constituie revizuirea protocolului menţionat cel puţin o dată la 2 ani.

Conform protocolului, algoritmul terapiei substituitive este următor:

Pasul I – interviul motivaţional, care este o tehnică cognitiv-comportamentală prin care pacientul este ajutat să-şi rezolve ambivalenţa şi să se angajeze într-o schimbare comportamentală. Interviul motivaţional are ca obiectiv conştientizarea problemei şi necesitatea de a se implica în terapia de substituţie.

Pasul II – consolidarea angajării în schimbarea comportamentală şi necesitatea terapiei de substituţie.

Pasul III – luarea deciziei pentru terapia de substituţie, discutînd aspectele negative şi pozitive ale comportamentului.

Pasul IV – planul de acţiuni, unde şi cînd va fi aplicată terapia de substituţie cu scopul ameliorării şi fortificării sănătăţii.

Pasul V – prevenirea recăderilor. Evaluarea şi abordarea situaţiilor de risc care pot provoca recidiva şi abandonarea terapiei de substituţie.

În protocol sînt pe larg descrise avantajele tratamentului de subsituţie cu metadonă. Sînt prezentate schemele de tratament [schema de conversie a heroinei în metadonă şi scheme de detoxificare cu metadonă pe termen scurt (2 săptămîni) şi lung (1, 4, 6 luni şi mai mult)]. La fel este descrisă importanţa tratamentului psihoterapeutic şi reabilitare psihosocială în tratamentul de substituţie cu metadonă.

XI Intervenţiile în instituţiile penitenciare

XI.1 Asistenţa pentru consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare În cadrul serviciului medical al Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) în anul 2013 au fost

înregistraţi 80 deţinuţi conform art. 10312 al Codului Penal, în anul 2012, 21 deţinuţi. Numărul deţinuţilor care, pe parcursul ispăşirii pedepsei, au fost identificaţi drept consumatori de droguri, în urma unor examinări medicale constituie 320 persoane în anul 2013. Activitatea in acest domeniu este in corespundere cu Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei, aprobat prin HG nr.296 din 16.04. Examinarea deţinutului suspectat pentru consum de droguri se face la cererea reprezentanţilor serviciului de securitate, regim şi supraveghere adresată medicului din serviciul medical al instituţiei penitenciare. Din cauza lipsei testelor paraclinice pentru identificarea drogurilor în lichidele biologice, constatarea stării de ebrietate poate fi efectuată doar în baza semnelor clinice fără aprecierea naturei ei. Respectiv, frecvent se efectuează însoțirea deținutului in instituțiile narcologice civile pentru constatarea stării de ebrietate narcologică.

În contextul asistenţei medicale, serviciul medical al DIP poate oferi un tratament de dezintoxicare în cazul sindromului de abstinenţă. Severitatea sindromului de abstinenţă determină şi localul unde este oferită

12 Articolul 103 al Codului penal stabileşte condiţiile de aplicare a măsurilor de constrîngere medicală faţă de persoanele dependente de droguri interzise şi alcool.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 68

Page 73: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Anexe

dezintoxicarea (la nivelul instituţiei de detenţie sau cu deplasare la spitalul penitenciar cu destinație republicană nr. 16 -Pruncul).

Conform datelor DIPla 31 ianuarie 2013 numărul cumulativ de beneficiari ai farmacoterapiei a fost de 320 persoane (261 de bărbaţi şi 59 de femei), iar activ urmează FTM 63 de persoane drogdependente în 7 penitenciare: nr. 6 Soroca, nr. 7 Rusca, nr. 11 Bălți, nr. 13 Chișinău, nr. 15 Cricova, nr. 16 Pruncul, şi nr. 18 Brănești.

Numărul persoanelor înrolate în tratamentul de substituţie cu metadonă in anii 2008 - 2010 (2008 – 68 persoane, 2009 – 57, 2010 – 60) ca urmare a schimbărilor în sistemul de evidență statistică a persoanelor incluse in FTM, din anul 2011 cifra beneficiarilor noi a scăzut 2011 -18, 2012 – 16, 2013 – 27. Criteriile de admitere în tratamentul de substituţie cu metadonă a deţinuţilor dependenţi de droguri sînt identice cu cele din sectorul civil (vezi capitolul Tratament).

La iniţierea farmacoterapiei cu metadonă, pacienţilor selectaţi li se ajustează individual doza zilnică, care variază de la 30 mg la 180 mg metadonă. Metadona este disponibilă în soluţie (1 ml de soluţie conţine 5 mg metadonă). Reducerea dozei zilnice are loc gradual, in parteneriat cu pacientul de la 5 mg – 10 mg metadonă săptămînal. Ulterior, după o cură de dezintoxicare de 2-4 zile, persoanei i se poate sista farmacoterapiae, ea fiind considerată tratată. Acestă situație este frecventă în cazul finisării termenului de detenție și lipsa in locul de domiciliu a pacientului a site-ului pentru FTM. Durata tratamentului reiese din acordul încheiat cu persoana care doreşte să înceapă un tratament , consultul medicului narcolog și anamnestic de consum intravenos de droguri opioide.

Începînd cu anul 2009, la ieşirea din instituţiile penitenciare, pacienţii care se aflau în farmacoterapie cu metadonă au primit un document semnat, care indică durata participării în programul de farmacoterapie cu metadonă, doza zilnică de metadonă şi data de administrare a ultimei doze. Cu acest document, pacientul era transferat pentru continuarea farmacoterapiei în sectorul civil dacă locuia în municipiul Chişinău sau municipiul Bălţi, fapt ce prezintă un dezavantaj pentru pacienţii care locuiesc în afara acestor municpii.

XI.2 Alternativele detenţiei pentru persoanele dependente de droguri care au comis infracţiuni

Criminalitatea legată de droguri, prin consecinţele sale de ordin social, economic, medical, cultural şi politic cauzează prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, dar şi celor ale societăţii, ale multor persoane particulare, atentează la viaţa şi sănătatea cetăţenilor, influenţează în mod demoralizator asupra conştiinţei şi comportamentului oamenilor.

Codul Penal al Republicii Moldova prevede un capitol aparte intitulat: ”Infracţiuni contra sănătăţii publice şi conviețuirii sociale”, în care sînt desemnate articolele care prevăd pedeapsa cu amendă, munca neremunerată în folosul comunităţii, închisoarea şi închisoarea cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen stabilit de instanţa de judecată. Astfel, categoriile de infracţiunile cuprinse în art.217-219 prevăd pedepsele descrise mai sus conform gradului de gravitate, determinat de instanţă.

Ca urmare a pericolului social, a sănătăţii personale cît şi publice persoanele dependente de droguri care au săvîrşit infracţiuni pot fi trimise pentru tratament obligatoriu de dezintoxicare ca urmare a hotărîrii instanţei de judecată, dependenţa de droguri fiind manifestată prin modificarea patologică a personalităţii şi comportamentul antisocial, prin pierdere a capacităţii de evaluare critică a propriei stări, inclusive a comportamentului în familie şi în societate.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 69

Page 74: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Anexe

XII Anexe

XII.1 Lista tabelelor Tabelul 1 Situaţia socio-economică, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2013 .................................... 3 Tabelul 2 Componenţa nominală a Comisiei Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei şi

Narcobusinessului (2000) și Comisiei Naţionale Antidrog (2011) .................................................................. 8 Tabelul 3. Tabel comparativ, cantităţile de droguri mari stipulate în tabelele şi listele substanţelor narcotice şi

psihotrope şi ale precursorilor supuse controlului, anul 2004 şi 2013, Republica Moldova ....................... 14 Tabelul 4. KAP 2010 comparativ cu KAP 2008 15-64 ani, Prevalenţa consumului de canabis în populația

generală, dezagregare după grupuri de vîrstă şi sex .................................................................................... 19 Tabelul 5. KAP 2010 comparativ cu KAP 2008 15-64 ani, Prevalenţa consumului de canabis în populaţia

generală, dezagregare după sex şi mediu de reşedinţă ............................................................................... 19 Tabelul 6. KAP 2010 comparativ cu KAP 2008 15-64 ani, Prevalenţa consumului de ecstasy în populaţia

generală pe sex şi grup de vîrstă .................................................................................................................. 20 Tabelul 7. KAP 2010 comparativ cu KAP 2008 15-64 ani, Prevalenţa consumului de ecstasy în populaţia

generală, dezagregare după sex şi localitatea de reşedinţă ........................................................................ 20 Tabelul 8 KAP 2006 & 2008 & 2010 & 2012 15-24 ani, Prevalența consumului de droguri ilegale .......................... 22 Tabelul 9 Numarul cazurilor inregistrate de consum de droguri în Republica Moldova, conform bazei de date a

DNR ............................................................................................................................................................... 30 Tabelul 10 Numărul total de beneficiari noi și cumulativi aflați în farmacoterapia cu metadonă, Republica

Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2005-2013 ...................................................................................... 32 Tabelul 11 Numărul de prezervative şi seringi distribuite în grupurile cu risc sporit de infectare HIV (CDI, LSC și

MSM), Republica Moldova 2006-2013 ......................................................................................................... 36 Tabelul 12 Consumatorii de droguri care beneficiază de serviciile Centrului de Reabilitare pentru Persoane

Dependente de Droguri, malul drept la rîului Nistru, 2008-2013 ................................................................ 37 Tabelul 13 Numărul de cazuri posibile de DAD conform CML, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru),

2000-2013 .................................................................................................................................................... 38 Tabelul 14 Distribuţia după vîrstă şi sex a cazurilor posibile DAD conform CML, Republica Moldova (malul drept

al rîului Nistru), anul 2013 ............................................................................................................................ 39 Tabelul 15 Numărul de decese din cazurile înregistrate oficial de consum de droguri, Republica Moldova (malul

drept al rîului Nistru), anii 2004-2013 .......................................................................................................... 41 Tabelul 16 Ponderea respondenţilor CDI care au raportat supradozări, Republica Moldova, IBSS 2009/2012 ....... 41 Tabelul 17 Decese autoraportate CDI, pentru anul 2011, IBBS 2012/2013 .............................................................. 41 Tabelul 18 Prevalenţa HIV în CDI, Republica Moldova, 2001, 2003/2004, 2007, 2009 şi 2012/2013 ...................... 42 Tabelul 19. Prevalenţa HIV la CDI, dezagregare după sex şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova, 2009 şi

2012/2013 .................................................................................................................................................... 43 Tabelul 20 Prevalenţa VHC şi VHB în rîndul CDI, anul 2007, 2009 comparativ cu 2012/2013 , Republica Moldova 44 Tabelul 21 Comorbiditatea cu TB raportată, Republica Moldova, 2006-2013 .......................................................... 45 Tabelul 22. Prevalenţa anticorpilor la Treponemma pallidum în rîndul CDI, Republica Moldova, anul 2009

comparativ cu anul 2012/2013 .................................................................................................................... 45 Tabelul 23. Prevalenţa anticorpilor la Treponemma pallidum în rîndul CDI (%), dezagregare după sex şi grupuri

de vîrstă, Republica Moldova, 2012/2013 ................................................................................................... 45 Tabelul 24. Distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru cultivarea plantelor cu conţinut

narcotic, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2013 ................................................................ 51 Tabelul 25. Distribuţia după grupuri de vîrstă şi sex, persoanele anchetate pentru cultivarea plantelor cu

conţinut narcotic, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2013 ................................................. 51

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 70

Page 75: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Anexe

Tabelul 26. KAP 2010 15-64 ani, Percepţiile populaţiei generale despre disponibilitatea diferitor tipuri de droguri .......................................................................................................................................................... 51

Tabelul 27 KAP 15-64 ani, 2008 comparativ cu 2010: Percepţiile populaţiei despre disponibilitatea diferitor tipuri de droguri ........................................................................................................................................... 52

Tabelul 28. Cantităţile de droguri ilegale sechestrate, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2002-2013 .............................................................................................................................................................. 53

Tabelul 29. Variaţiile preţurilor de distribuţie pe piaţa drogurilor ilegale, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2002-2013 .............................................................................................................................. 54

Tabelul 30 Distribuția serviciilor de prevenire HIV în grupurile cu risc sporit de infectare, Republica Moldova, anul 2013 ...................................................................................................................................................... 59

XII.2 Lista figurilor Figura 1 Republica Moldova, localizarea geografică ................................................................................................... 3 Figura 2. Ponderea dosarelor de anchetă penală pentru trafic de droguri trimise în instanţele de judecată,

Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1996-2013 ...................................................................... 15 Figura 3 KAP 2010 15-64 ani: Atitudinea respondenților vizavi de persoanele consumatoare de droguri .............. 16 Figura 4 KAP 2010 15-64 ani: Procentul respondenţilor care dezaprobă consumul de droguri legale şi ilegale ..... 17 Figura 5 ESPAD 2007-2011, Prevalența pe durata vieții a consumului de droguri ilicite .......................................... 23 Figura 6 ESPAD 2007-2011, Prevalența pe durata vieții a consumului de marijuana sau hașiș ............................... 24 Figura 7 ESPAD 2007-2011, Prevalenţa pe durata vieţii a consumului de droguri ilicite altele decît marijuana

sau haşiș-ul ................................................................................................................................................... 24 Figura 8 ESPAD 2007-2011; Accesibilitatea percepută a drogurilor, procentajul celor care au răspuns ”destul de

ușor” sau ”foarte ușor” de obținut canabis ................................................................................................. 25 Figura 9 ESPAD 2011; Accesibilitatea percepută a drogurilor, procentajul celor care au răspuns ”destul de

ușor” sau ”foarte ușor” de obținut; dezagregarea după tipul substanţelor ................................................ 25 Figura 10 ESPAD 2007-2011, Prevalența pe durata vieții a consumului de tranchilizante sau sedative, fără

prescripția medicului .................................................................................................................................... 26 Figura 11 ESPAD 2007-2011, Prevalența pe durata vieții a consumului de substanțe inhalante ............................. 27 Figura 12 ESPAD, Abstinenţa pe parcursul vieţii de la ţigări, alcool, inhalante, tranchilizante sau sedative fără

prescripția medicului și de la droguri ilicite ................................................................................................. 27 Figura 13 Distribuţia cazurilor noi înregistrate de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului

Nistru), 1995-2013 ....................................................................................................................................... 30 Figura 14 Numărul de pacienţi care au beneficiat de dezintoxicare în condiţii de staţionar pentru prima dată în

decursul anului, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2004-2013 ........................................... 31 Figura 15 Distribuţia numărului de DAD înregistrate după cauzele de deces din certificatele constatatoare ale

decesului, RGM, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2000-2013 .......................................... 40 Figura 16 Numărul de cazuri noi înregistrate de hepatită virală acută B şi C asociate consumului de droguri

injectabile, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anii 2000-2008 ............................................ 44 Figura 17. Numărul de infracţiuni legate de traficul de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului

Nistru), 1996-2013 ....................................................................................................................................... 46 Figura 18 Distribuţia geografică a numărului de infracţiuni înregistrate legate de traficul de droguri, la 100.000

populaţie, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2013 .............................................................. 48 Figura 19. Distribuţia după sex a persoanelor anchetate pentru trafic de droguri,%, Republica Moldova (malul

drept al rîului Nistru), 1995-2013 ................................................................................................................. 49 Figura 20 Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova

(malul drept al rîului Nistru), 1995-2013 ...................................................................................................... 49 Figura 21. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex masculin anchetate pentru trafic de droguri,

Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995- 2013 ..................................................................... 50

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 71

Page 76: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Anexe

Figura 22. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex feminin anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995- 2013 ..................................................................... 50

Figura 23 ESPAD 2011, Accesibilitatea percepută a diferitor tipuri de droguri. Procentajul celor care au răspuns ”destul de ușor” sau ”foarte ușor” de obținut ............................................................................................. 52

Figura 24 Distribuţia geografică a serviciilor programelor de reducere a riscurilor, Republica Moldova, 2013 ...... 61

XII.3 Modificări și completări a denumirilor și cantităţilor de substanţelor narcotice şi psihotrope şi ale precursorilor supuse controlului, conform HG nr. 825 din 09.11. 2011

Lista nr. 1. Substanţele narcotice Salvia divinorium (amestec compus din părţile terminale ale plantei, frunze fără tulpina centrală, uscate sau în stare verde de vegetaţie, mărunţite sau întregi, care conţin salvinorin) – uscată, verde, Seminţele trandafirului de Havai (seminţele speciei Argyreia nervosa), uscată, verde, Inflorescenţe şi frunze, fără tulpina centrală, uscate sau în stare verde de vegetaţie, mărunţite sau întregi ale speciei Nymphaea caerulea, uscată, verde, CP47,497 = 2-(3 hidroxiciclohexil)-(2-metiloctan-2-il) fenol, CP47,497-C6= 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metilheptan-2-il) fenol, CP47, 497-C8= 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metilnonam-2-il) fenol, CP47, 497-C9= 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metildecan-2-il) fenol, Fluorometcatinona(flefedrona) = 1-(4-fluorofenil)-2-(metilamino)propan-1-ona, JWH-018 = naftalen-1-il-(1-pentilindol-3-il)metanona, 4-metilmetcatinona(mefedrona) = 1-(4-metilfenil)-2-metilaminopropan-1-ona, 4-metoximetcatinona(metedrona)=1-(4-metoxifenil)-2-(metilamino)propan-1-ona, Bromo-dragonfly = 1-(8-bromobenzodifuran-4-il)- 2-aminopropan, Mase vegetale(amestec compus din părţile terminale ale plantelor de diferite specii, flori, frunze fără tulpina centrală, uscate sau umede, mărunţite sau întregi), care conţin:

CP47, 497= 2-(3 hidroxiciclohexil)-(2-metiloctan-2-il) fenol CP47,497-C6= 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metilheptan-2-il)fenol CP47,497-C8=2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metilnonam-2-il) fenol CP47, 497-C9 = 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metildecan-2-il) fenol JWH-018 = naftalen-1-il-(1-pentilindol-3-il) metanona

Lista nr.2. Substanţele psihotrope Amanita muscaria (L: Fr.) Lam; Amanita pantherina; Amida acidului lisergic; Benzylpiperazine; CPP (chlorophenylpiperazine)TFMPP(trifluorometilfenilpiperazina);DOC(2,5-dimetoxi-4 cloroamfetamina)=1-(4-clor-2,5-dimetoxifenil)propan-2-amina;DOI(2,5-dimetoxi-4-iodoamfetamina)= 1-(2,5-dimetoxi-4-iodofenil)-propan-2-amina; 7-hidroximitragynina; Ibogaina; Indanilamfetamina; Ketamina; Muscimol; Mitraginina; Mitragyna speciosa Korth (Kratom); Nitrit de amil; Oripavina; Hallierf.; Salvinorin

XII.4 Bibliografie 1. 2011-2018, Strategia Naţională Antidrog. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=337243. [Interactiv] 2Otilia Scutelniciuc, Vasile Cantarji, Valeriu Pleşca, Tatiana Cotelnic–Harea, Olga Cojocaru, Tatiana CostinCunoștințele, atitudinile și practicile populaţiei generale (15-64 ani) cu referire la HIV/SIDA, R.Moldova, 2010Chisinau 3. Otilia Scutelniciuc, Igor Condrat, Diana Plamadeala. General Population Survey targeting psychotropic substances and related attitudes, Republic of Moldova 2008 (Unpublished Work). 4Otilia Scutelniciuc, Vasile Cantarji, Valeriu Pleşca, Tatiana Cotelnic –Harea, Olga Cojocaru, Tatiana CostinCunoștințele, atitudinile și practicile tinerilor de 15-24 ani cu referire la HIV/SIDA; 2010Chisinau

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 72

Page 77: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Anexe

5Otilia Scutelniciuc, Igor Condar, Luminița GuțuCunoștințele, atitudinile și practicile tinerilor de 15-24 ani cu referire la HIV/SIDA; 2008Chisinau 6Otilia Scutelniciuc, Galina Leșco, Luminița GuțuCunoștințele, atitudinile și practicile tinerilor de 15-24 ani cu referire la HIV/SIDA; 2006Chsinau 7Olga Vacarciuc, Tatiana CostinRezultatele studiului naţional privind consumul de alcool, droguri şi tutun în rîndul elevilor din Republica Moldova (ESPAD 2011)Chisinau 8Olga Vacarciuc, Tatiana Costin, Otilia Scutelniciuc, Valeriu Pleşca, Igor Condrat, Vitalie Slobozian, Veronica Zorila, Ana CiobanuConsumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2010, Raport anualChisinau 9. Tatiana, Cotelnic-Harea Tatiana. Integrated Bio-Behavioural Study in key populations at higher risk: key indicators, Round 2012-2013. [Online] [Cited: 11 12, 2013.] http://cnms.md/sites/default/files/Integrated%20Bio-Behavioural%20Study%20in%20key%20population%20at%20higher%20risk.%20Key%20indicators%202012-2013.pdf. 10. Subata, Dr. Emilis. EVALUAREA SERVICIULUI DE TERAPIE DE SUBSTITUŢIE. Vilnius, Lituania : http://aids.md/aids/files/1429/MD%20REPORT_FINAL_ED_FARA_TRACK.doc(grafice%20romina).pdf, 2012. 11Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice CIVISComportamentul utilizatorilor de drog intravenos, 2001Chişinău 12Supravegherea epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004ChisinauTEHNICA-INFO 13Otilia Scutelniciuc, Stela Bivol, Vitalie Slobozian, Diana Postoronca, Igor CondratStudiul comportamental și de seroprevalenţă, Moldova 2007Chisinau 14Studiul integrat bio-comportamental în rîndul consumatorilor de droguri injectabile în anul 2009/2010http://aids.md/aids/files/1205/Persoanele_care_injecteaza_droguri_01_05_2012.docx 15. Petru Iarovoi, Constantin Rimis, Constantin Spinu, Maria Isac. Epidemiology of hepatitis B virus infection in the Republic of Moldova. s.l. : The Journal of Infection in Developing Countries, 2008. 16. EMCDDA. Annual report 2003: the state of the drugs problem in the acceding and candidate countries to the European Union. Lisboa : s.n., 2003. 17. Björn Hibell, Ulf Guttormsson, Salme Ahlström, Olga Balakireva, Thoroddur Bjarnason, Anna Kokkevi, Ludwig Kraus. The 2011 ESPAD Report: Substance Use Among Students in 36 European Countries. Stockholm : s.n., 2012. 18. Lucia Pîrțînă, Svetlana Doltu,Mihai Oprea,Silvia Stratulat,Liliana Caraulan,Svetlana Plamadeala,Vitalie Slobozian,Ina Tcaci, Angela Capcelea,Alexei Leorda, Veaceslav Mulear,Alexandru Curaşov, Ala Iaţco. Standardului „Consilierea și testarea la HIV a grupurilor vulnerabile cu utilizarea testelor rapide în. http://old.ms.md/_files/14439-Standardul%2520CTV_ONG.pdf. [Interactiv] 2013. 19. World Health Organization, United Nations Office on Drugs and Crime. WHO/UNODC/UNAIDS position paper: Substitution maintenance therapy in the management of opioid dependence and HIV/AIDS prevention. Geneva : WHO, 2004. 20. United Nations. Convention on Psychotropic Substances. [Online] 1971. [Cited: 11 29, 2012.] http://www.unodc.org/pdf/convention_1971_en.pdf. 21. UNITED NATIONS. Single Convention on Narcotic Drugs. [Online] 1961. [Cited: 12 4, 2012.] http://www.unodc.org/pdf/convention_1961_en.pdf. 22Evaluarea programelor de terapie de substitutie cu metadona in Republica MoldovaVilnius, Lituania2008 23Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 1208 din 27.12.2010 Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=337243 24. COUNCIL OF THE EUROPEAN UNION. EU Drugs Strategy (2005-2012). 2004.

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 73

Page 78: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

→ Anexe

25. Otilia Scutelniciuc, Igor Condrat, Diana Plămădeală, Alexandru Cocîrţă, Vitalie Slobozian, Alexandru Susanu, Petru Iarovoi, Constantin Rîmiş, Luminiţa Guţu. Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2008, raport anual. Chisinau : s.n., 2009. 26Raport despre progresele înregistrate în combaterea infecţiei HIV/SIDA în Republica Moldova, anii 2010-2011 27Studiul integrat bio-comportamental în rîndul deținuților în anul 2010 28. The DRD-Standard, version 3.0; EMCDDA standard protocol for the EU Member States to collect data and report figures for the Key Indicator Drug-Related Deaths by the Standard Reitox tables. Lisboa : European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction, 2002. 29. Foundation-Moldova, Soros. Annual reports. 30Registrul de Stat al actelor juridice al Republicii Moldova

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, raport anual 74

Page 79: Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul

Observatorul Naţional pentru Droguri

Scurt istoric

Urmînd recomandările Programului de Asistenţă în Combaterea Abuzului şi Traficului de Droguri pentru Belarus, Ucraina şi Moldova (Programul BUMAD), finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din Moldova, Comisia Interdepartamentală a Guvernului pentru Combaterea Narcomaniei şi Narcobusinessului – prin Hotărîrea nr. 2 din 27 februarie 2004 – a luat decizia de a crea în cadrul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova o unitate responsabilă de analiza centralizată a datelor neconfidenţiale privind cererea şi oferta ilicită de droguri. Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 164 din 18 mai 2004, această unitate, cunoscută sub denumirea de Observatorul Naţional pentru Droguri (Punctul Naţional Focar, în terminologia Uniunii Europene), a fost creată în cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate.

Atribuțiile OND În Republica Moldova OND este autoritatea responsabilă pentru analiza

centralizată a datelor neconfidențiale privind consumul şi traficul ilicit de droguri. Rolul său este de a colecta, analiza şi difuza „informaţii autentice, obiective,

fiabile şi comparabile” cu privire la droguri şi dependenţa de droguri, cu scopul de a furniza o imagine clară şi fundamentată asupra acestor fenomene la nivel naţional şi european.

De la fondarea acestuia, OND şi-a centrat activităţile pe îmbunătăţirea disponibilităţii şi calităţii datelor în domeniul consumului şi traficului de droguri.

OND asigură monitorizarea situaţiei în domeniul drogurilor şi este responsabil de întocmirea anuală a raportului despre Consumul şi Traficul Ilicit de Droguri în Republica Moldova.

www.observator.mednet.md MD 2009, mun. Chisinău, Str. A. Cosmescu, 3 Tel. : (+373) 22 729011 Fax : (+373) 22 729011