studiu - consumul si traficul de droguri in penitenciare

8/9/2019 Studiu - Consumul si traficul de droguri in penitenciare

1/27

MTNTSTERUL JUST|T|EtAdministralia Nafionali a PenitenciarelorDireclia Prevenirea Criminalitdlii gi TerorismuluiNr. 32760 din 19.04.2010

trenomnuil Goilrslrffiuilui pl trafieuluf, de substange NnhrnNse lnmed{*al pnltsnriar

- Elemente de diagnozd 9i prognozd -


2/27

Guprins

Capitolul I - lntroducere1.1. Motivalia alegerii gi scopul temei de studiu1.2. Cadrul cercetdrii1.3. Obiectivele cercetdrii1.4. Definirea unor termeni utilizafi pe parcursul studiului1.5. Operalionalizarea principalului concept utilizat in studiu1.6. lpotezele cercetdrii1.7. Metodologia cercetdrii

Capitolul ll - Aplica,tia practicdPrezentarea principalelor date oblinute in demersul cercetdrii11.1 . Dimensiunea diagnosticd11.2. Dimensiunea prognosticd

Capitolul lll - Concluzii

Anexd

2t19Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregli, RomAniawww-ano-iust.ro


3/27

Capitolul Ilntroducere1.1" Motivatia alegerii gi scopul temei de studiuln contextul amplificdrii la nivel macrosocial a numdrului gi gradului decomplexitate privind actele infractionale de cdminalitate organizatd pe linia fenomenuluitraficului gi consumului ilicit de droguri, mediul microsocial reprezentat de sistemulpenitenciar prezintd interes prin prisma identificarii stadiului evolutiv al cazuisticii legatede traficul/consumul de substanfe interzise in r6ndul persoanelor private de libertate.O serie de caracteristici specifice mediului penitenciar sunt de naturd aaccentua probabilitatea consumului gi traficului de substanle interzise in acest spaliu,sens in care sunt de men[ionat imposibilitatea reprimdrii practicilor adoptate anteriorintrdrii Tn penitenciar, fenomenul de ,,contagiune infracfionald" (ca urmare, o parte dintreconsumatori debuteazd in astfel de practici ?n perioada delinerii), multiplicarea gispecializarea cdilor de introducere a substanfelor intezise in spaliul de delinere, precumgi cregterea mobilitdfii persoanelor private de libertate in penitenciar.Nu este de neglijat faptul cd folosirea in comun a echipamentelor de injectare,tulburdrile produse de substantele psihoactive, precum gi interesul persoanelor private delibertate pentru traficul de substanle interzise (in schimbul oblinerii unor avantajemateriale ori de alta naturd) pot genera consecinle negative, de tipul transmiterii de boliinfeclioase ori manifestdrilor violente in raport cu ceila[i condamna{i ori cu personalul.Ludnd in considerare aceste elemente, prezentul studiu vizeazd evaluareanivelului fenomenului sus-menlionat in cadrul unit5lilor penitenciare, precum giidentificarea unor factori de risc care favorizeazd menlinerea ori evolulia sa.1.2. Cadrul cercetiriiDimensiunea spallaldEgantionul ini[ial al cercetdrii a vizat totalitatea unitdlilor, acesta fiind ulteriormodificat gi adaptat Tn funcfie de posibilitatea furnizdrii de date gi de natura itemilorprevdzuti in obiectivele studiului, astfel Tnc6t a rezultat un egantion mediu de 39penitenciare.Datele au fost oblinute in principal prin analiza statisticilor privind specificulcazurilor de descoperire a substanlelor intezise inregistrate in 36 unitdli, precum gi princhestionarea a 2 categorii de personal - 42 directori de penitenciare gi 55 lucrdtori dinbirourile cu atribulii in prevenirea criminalitalii.Dimensiunea temporaldStudiul a vizat cu primordialitate starea de fapt existentd in perioada 2007-2009, cu precizarea cd in cazul ultimului an a fost avut in vedere intervalul ianuarie-octombrie (momentul solicitdrii datelor nu a permis extinderea termenului pdnd la sfdrgitulanului).1"3. 0biectivele cercetSriiDemararea prezentului studiu a avut labazd o serie de obiective:- stabilirea nivelului de amploare a fenomenului drogurilor la nivelul sistemuluipenitenciar;- localizarea unitdfilor penitenciare predispuse la practici legate de traficul/consumulde substante interzise;- identificarea principalelor modalitSli de procurare gi rute de transmitere asubstanlelor interzise de cdtre persoanele private de libertate;- stabilirea localiilor predilecte de descoperire a substan[elor interzise in unitSli;

- configurarea unui model de refea cu preocupdri pe linia traficului de droguri inspali u I penitencia r (structu rd, ca racteristici etc. );3119

Str. Maria Ghiculeasa nr,47, sector 2, Bucuregti, Rom6niawrrrw.ann-ittst,ro


4/27

- evidenlierea unor consecinle de risc sporit pe care traficul 9i consumul de drogurile pot genera asupra persoanelor private de libertate gi, in special, asuprasiguranfei delinerii;- depistarea principalilor factori care favorizeazd men[inerea gi evolulia fenomenuluitraficului/consumului de substanfe interzise (umani, logistici, tehnologici, financiarietc.);- prospectarea eventualelor directii de ac{iune care sd genereze reducerea amploriiacestui fenomen.

1.4. Definirea Lrnor termeni utilizati pe parcursul studiuluiSubstan{d interzisd/Droq - substanld supusd controlului nafional, cu scopul de a fiutilizatd in afara cadrului medical, in vederea determindrii, in mod voluntar gicongtient, a unei stdri temporare de euforie, ce are la bazd inhibarea centrilornervogi.Dependenld - stare fizicd sau psihicd, ce rezultd din interacliunea organismului cu osubstanld din categoria drogurilor gi care implicd nevoia de a ingera substanfain mod repetat, pentru a reinstala starea de euforie produsd de aceasta.Re{ea traficantd - structurd de reglementare a relafiondrii, care stabilegte in mod clarmodalitatea de circulafie a mesajelor gi substanlelor interzise intre membriigrupului gi persoanele interesate in achizilionarea de droguri in vedereaconsumului, stabilind totodatd pozilialrolul acestora in procesul interaclional.Contaqiune infraclionald - propagarea gi generalizarea in rdndul populaliei penitenciare aunor idei gi atitudini concretizate in adoptarea unei conduite deviante,consideratd adesea o modalitate de adaptare la regimul de detenlie; procescare se realizeazd prin mecanisme precum imitalia, sugestibilitatea gi reacliacirculard.

1.5. Opera$ionalizarea principalului concept utilizat in studiuPrincipalul concept la care se face referire in prezenta cercetare estefenomenul consumului gi traficului de droguri/substan,te interzise, evaluarea acestuia inmediul penitenciar fiind realizatd prin raportarea la dimensiunile prezente gi viitoare alesale, traduse printr-o serie de variabile si indicatori specifici mentionati mai

Concept Dimensiuni Variabile/indicatori

Fenomenulconsumului/traficului dedroguri

Diagnostici

- Numdrul de cazuriin care au fost descoperite substan[e interzise- Modul 9i gradul de rdspdndire teritorial5 a acestor cazuri insistemul penitenciar- Modul gi gradul de organizare a relelelor traficante de substanteintezise in spaliul penitenciar (modalitatea de ierarhizare a rolurilorin cadrul refelei, tipul gi nivelul de risp6ndire la nivelulpenitenciarului a rutelor de transmitere a substantelor interzise, etc.)- Tipul locatiilor predilecte de descoperire a substanlelor intezise- Principalele tipuri de substanle traficate in penitenciare- Natura gi nivelul de gravitate ale consecin(elorconsumului/traficului de substante interzise in mediul oenitenciar- Tipul gi cuantumul programelor pe linia reducerii consumului gitraficului de droquri derulate cu persoanele orivate de libertate

Prognostice

- Tipu [, faetori lo r care, favo rizeazd menti nerea gi evolufia fenomenulu icon$umului gitraficului de droguri in penitenciare- Tipul mdsurilor ce necesiti a fi apticate pentru eventuala lirrritar:e ahiveluhli fenomenului conbumuluiltrafi c0lui de substan{e intezise inmediul penitenciar

4119Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Romdniawww.ano-iusl"ro


5/27

Capitolul Ilntroducere1"1. tulotivatia alegerii gi scopul temei de studiuln contextul amplificdrii la nivel macrosocial a numdrului gi gradului decomplexitate privind actele infraclionale de criminalitate organizatd pe linia fenomenuluitraficului gi consumului ilicit de droguri, mediul microsocial reprezentat de sistemulpenitenciar prezintd interes prin prisma identificdrii stadiului evolutiv al cazuisticii legatede traficul/consumul de substanle interzise in rdndul persoanelor private de libertate.O serie de caracteristici specifice mediului penitenciar sunt de naturd aaccentua probabilitatea consumului gi traficului de substanle interzise in acest spafiu,sens in care sunt de men{ionat imposibilitatea reprimdrii practicilor adoptate anteriorintrdrii in penitenciar, fenomenul de ,,contagiune infrac[ionald" (ca urmare, o parte dintreconsumatori debuteazd in astfel de practici in perioada detinerii), multiplicarea gispecializarea cdilor de introducere a substanlelor interzise in spafiul de de[inere, precumgi cregterea mobilitdlii persoanelor private de libertate in penitenciar.Nu este de neglijat faptul cd folosirea in comun a echipamentelor de injectare,tulburdrile produse de substantele psihoactive, precum 9i interesul persoanelor private delibertate pentru traficul de substanle intezise (in schimbul ob[inerii unor avantajemateriale ori de alta naturd) pot genera consecin{e negative, de tipul transmiterii de boliinfec{ioase ori manifestdrilor violente in raport cu ceilalli condamnafi ori cu personalul.Ludnd in considerare aceste elemente, prezentul studiu vizeazd evaluareanivelului fenomenului sus-menfionat in cadrul unitdlilor penitenciare, precum giidentificarea unor factori de risc care favorizeazd mentinerea ori evolutia sa.1.2. Cadrul cercetiriiDimensiunea spalialdEgantionul inilial al cercetdrii a vizat totalitatea unitdlilor, acesta fiind ulteriormodificat gi adaptat in funcfie de posibilitatea furnizdrii de date gi de natura itemilorprevdzu{i in obiectivele studiului, astfel inc6t a rezultat un egantion mediu de 39penitenciare.Datele au fost oblinute in principal prin analiza statisticilor privind specificulcazurilor de descoperire a substanfelor intezise Tnregistrate in 36 unitdli, precum gi princhestionarea a 2 categorii de personal - 42 directori de penitenciare gi 55 lucrdtori dinbirourile cu atribufii in prevenirea criminalitalii.Dimensiunea temporaldStudiul a vizat cu primordialitate starea de fapt existentd in perioada 2007-2009, cu precizarea cd in cazul ultimului an a fost avut in vedere intervalul ianuarie-octombrie (momentul solicitdrii datelor nu a permis extinderea termenului p6nd la sfdrgitulanului).1.3. 0biectivele cercet6riiDemararea prezentului studiu a avut labazd o serie de obiective:- stabilirea nivelului de amploare a fenomenului drogurilor la nivelul sistemuluipenitenciar;- localizarea unitdlilor penitenciare predispuse la practici legate de traficul/consumulde substante interzise;- identificarea principalelor modalit6li de procurare 9i rute de transmitere asubstan{elor interzise de cdtre persoanele private de libertate;- stabilirea localiilor predilecte de descoperire a substan{elor interzise in unitd{i;

- configurarea unui model de re[ea cu preocupdri pe linia traficului de droguri inspali u I penitencia r (structurd, ca racteristici etc. );3/19

Str. Maria Ghiculeasa nr,47, sector 2, Bucuregti, RomAniawww ano-irrst-rrr


6/27

- evidenfierea unor consecin{e de risc sporit pe care traficul gi consumul de drogurile pot genera asupra persoanelor private de libertate gi, in special, asuprasiguranlei delinerii;- depistarea principalilor factori care favorizeazd menlinerea gi evolufia fenomenuluitraficului/consumului de substanle interzise (umani, logistici, tehnologici, financiarietc.);- prospectarea eventualelor direc{ii de ac(iune care sd genereze reducerea amploriiacestui fenomen.

1.4. Definirea unor termeni utilizali pe parcursul studiuluiSubstanla interzisd/Droq - substanld supusd controlului nafional, cu scopul de a fiutilizatd in afara cadrului medical, in vederea determindrii, in mod voluntar gicongtient, a unei stdri temporare de euforie, ce are la bazd inhibarea centrilornervogi.Dependenld - stare fizicd sau psihicd, ce rezultd din interacliunea organismului cu osubstanld din categoria drogurilor gi care implicd nevoia de a ingera substanfain mod repetat, pentru a reinstala starea de euforie produsd de aceasta.Relea traficantd - structurd de reglementare a relaliondrii, care stabilegte in mod clarmodalitatea de circulafie a mesajelor gi substanlelor interzise intre membriigrupului gi persoanele interesate in achizijionarea de droguri in vedereaconsumului, stabilind totodatd pozi{ialrolul acestora in procesul interaclional.Contaqiune infracilonald - propagarea gi generalizarea in rAndul populaliei penitenciare aunor idei 9i atitudini concretizate in adoptarea unei conduite deviante,consideratd adesea o modalitate de adaptare la regimul de detenlie; procescare se realizeazd prin mecanisme precum imita[ia, sugestibilitatea gi reac{iacirculard.

1.5" Operalionalizarea principalului concept utilizat in studiuPrincipalul concept la care se face referire in prezenta cercetare estefenomenul consumului gi traficului de droguri/substanle interzise, evaluarea acestuia inmediul penitenciar fiind realizald prin raportarea la dimensiunile prezente gi viitoare alesale, traduse printr-o serie de varia rile gi indicatori specifici mentionati maijos.

Concept Dimensiuni Variabile/indicatori

Fenomenulconsumului/traficului dedroguri

Diagnostici

- Numdrul de cazuri in care au fost descoperite substanle interzise- Modul 9i gradul de rispAndire teritoriali a acestor cazuri insistemul penitenciar- Modul gi gradul de organizare a re(elelor traficante de substan{einterzise in spatiul penitenciar (modalitatea de ierarhizare a rolurilorin cadrul relelei, tipul gi nivelul de rdspdndire la nivelulpenitenciarului a rutelor de transmitere a substantelor interzise. etc.)- Tipul localiilor predilecte de descoperire a substan[elor interzise- Principalele tipuri de substanle traficate in penitenciare- Natura 9i nivelul de gravitate ale consecintelorconsumului/traficului de substante interzise in mediul oenitenciar- Tipul gi cuantumul programelor pe linia reducerii consumului gitraficului de droouri derulate cu oersoanele private de libertate

Prognostici

- Tipul factorilor'care favorizeazi mentinerea gi evolufia fenomenuluiconsumului gi traficului de droguri in penitenciare- Tipul mdsurilbr ce necesite a fi aplicate pentru eventuala limjtare anivelului fenomenului consumuluiltrafi cului d0 substanle intezise inmediul penitenciar

411SStr. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Romaniawww"ann-iLrst. ro


7/27

1.6" lpotezele eercetdriiin demararea prezentului studiu au fost avute in vedere urmdtoarele ipoteze:Ipotezd principald: Practicile legate de consumulitraficul de substanle interzise reprezintiun fenomen in ascensiune la nivelul sistemului penitenciar.lpoteze de lucru: - o influenld semnificativd in menlinerea gi evolulia fenomenuluidrogurilor in mediul penitenciar este exercitatd de ,,specializarea"persoanelor private de libertate in practicile legate de traficul dedroguri.Tendinfele evolutive ale fenomenului in cauzd sunt favorizale inprincipal de unele deficien{e de ordin uman, logistic, financiar 9ilegislativ.1.7. Metodologia cercetdriiPrincipalele tehnici care au fost utilizate pentru oblinerea unor date relevante Tnraport cu obiectivele gi ipotezele stabilite studiului sunt urmdtoarele:

Tehnica documentardPentru conturarea unei imagini cAt mai clare asupra domeniului vizat, au fostconsultate gi analizate o serie de documente:- statistici privind cazurile in care au fost descoperite substanfe interzise;- statistici privind numdrul persoanelor private de libertate declarateconsumatoare de droguri gi al celor arestate preventiv/condamnate pentruinfracliuni prevdzute de Legea privind combaterea traficului gi consumului ilicitde droguri;- statistici privind programele derulate in unitSli pe linia reducerii consumului gitraficului de droguri, avdnd drept grup lintd persoane private de libertate;- texte legislative (Legea 14312000 privind combaterea traficului qi consumuluiilicit de droguri; Ordinul Ministrului Justiliei nr. 2714 din 20.10.2008 privinddurata gi periodicitatea vizitelor, greutatea gi numdrul pachetelor, precum gicategoriile de bunuri ce pot fi primite, cumpdrate, pdstrate gi folosite depersoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate);- studii anterioare realizate in cadrul Direcliei Prevenirea Criminalitdfii 9iTerorismului pe teme conexe (privind starea gi modul de utilizare ale aparaturiinarcotest gi grupdrile infraclionale organizate identificate la nivelul unitdlilor).Chestionarul de opinie'[n scopul evaludrii modului de perceplie a personalului din penitenciare asuprafenomenului in cat-tzd, au fost aplicate chestionare de opinie directorilor de unitdli gilucrdtorilor din birourile cu atribufii in prevenirea criminalitdfii, numirulfinal de respondenlifiind de 42, respectiv 55 de persoane.intrebuintarea acestui tip de chestionar s-a realizat lindnd cont de faptul cdacesta vizeazd nu doar opiniile, ci gi atitudinile gi interesele subiec[ilor.in realizarea acestui studiu a fost utilizat un chestionar de opinie mixt, cuintrebdri inchise (cu rdspuns pre-elaborat) gi intrebdri deschise (fdrd rdspunsuri pre-elaborate, fiind astfel urmdrit nivelul de cunogtin{e al respondenlilor cu privire laproblematica supusd atenliei).Analiza de con,tinutAceastd tehnicd a fost intrebuinfatd pentru prelucrarea datelor culese dindocumentele consultate, precum gi a rispunsurilor la intrebdrile din chestionar, invederea evidenfierii principalelor concluzii.

5/1 IStr, Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Romaniawww.ann-iust"ro


8/27

Capitolul llAplica{ia practicdPrezentarea principalelor date oblinute in demersul cercetirii

Proiectarea cercetdrii a fost structuratd pe doud dimensiuni ale fenomenuluiconsumului 9i traficului de droguri in mediul penitenciar, gi anume cea diagnosticd - deevaluare a unor aspecte curente care contribuie la menlinerea gi propagarea acestuifenomen, ulterior fiind analizatd dimensiunea prognostici - de identificare a unorelemente de naturi a influenla evolulia viitoare a fenomenuluiin cauzd.ll.1 Dimensiunea diagnosticd11.1.1. Una dintre etapele semnificative ale studiului a constat in estimarea nivelului deamploare a fenomenului drogurilor la nivelul unitdtilor din sistemul penitenciar.Analiza datelor avute la dispozilie privind cuantumul cazurilor in care la nivelulcelor 35 unitdli din egantion au fost descoperite substanle interzise relevd o ascensiunepentru perioada 2007-2008, urmatd de o ugoari reducere a numdrului acestora pentruintervalul 2008- 2009.

1511 102047 2008

Media lunard aproximativd a cazurilor de descoperire subsfanle interzise

Valorile mai mici Tnregistrate in ultimul an pot fi corelate cu doi factori, gianume: - media lunard pentru anul 2009 a fost calculatd prin raportarea la perioadaianuarie-octombrie, in consecinld fiind exclusd etapa din preajma sdrbdtorilor de iarnd,cdnd de reguld cregte numdrul de pachete primite de persoanele private de libertate -care, dupd cum va fi ilustrat pe parcurs, sunt alese de cele mai multe ori ca loc dedisimulare a substanlelor intezise.- concomitent, tendinfa descendentd poate fi sus{inutd gi de unele modificarilegislative survenite spre sfdrgitul anului 2008, prin care au fost limitate, printre altele,categoriile de bunuri ce pot fi primite gi pdstrate de persoanele private de libertate.De asemenea, interpretarea exhaustivd a nivelului de amploare a fenomenuluidrogurilor in penitenciare trebuie realizatd prin luarea Tn considerare a aga-numitei ,,cifrenegre a criminalitdili" - diferenla dintre criminalitatea reald gi criminalitatea descoperitd.Altfel spus, nu poate fi vorba de o estimare clard a amploriifenomenului drogurilor, aspectcare restrdnge nivelul de control alfactorilor responsabili din unitdfi asupra acestuia.Din acest motiv, in vederea ob{inerii unei imagini cdt mai realiste, cercetarea ainclus 9i evaluarea modului de percepfie a personalului din unitdli. Astfel, cca. 72o/o dinnumdrul de lucrdtori din birourile teritoriale pentru prevenirea criminalitdlii respondenfiapreciazd cd implicarea persoanelor private de libertate in activitdli de trafic/consum desubstanle interzise constituie un fenomen specific multor unitdli penitenciare. Aceeagiopinie a fost exprimatd de cca. 62o/a din numdrul de directori de penitenciare respondenliinclugiin egantion.

6/19Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Romdniawww.ano-iLrst. ro


9/27

1"6. lpotezele eereetSriiTn demararea prezentului studiu au fost avute in vedere urmdtoarele ipoteze:

lpotezd principald: Practicile legate de consumul/traficul de substan{e interzise reprezintdun fenomen in ascensiune la nivelul sistemului penitenciar.lpoteze de lucru: - o influen{d semnificativd in men[inerea gi evolu[ia fenomenuluidrogurilor in mediul penitenciar este exercitatd de ,,specializarea"persoanelor private de libertate in practicile legate de traficul dedroguri.Tendintele evolutive ale fenomenului in cauzd sunt favorizate inprincipal de unele deficienle de ordin uman, logistic, financiar qilegislativ.

1.7. fVletodologia cercet5riiPrincipalele tehnici care au fost utilizate pentru oblinerea unor date relevante inraport cu obiectivele gi ipotezele stabilite studiului sunt urmdtoarele:Tehnica documentardPentru conturarea unei imagini cdt mai clare asupra domeniului vizat, au fostconsultate gi analizate o serie de documente:- statistici privind cazurile in care au fost descoperite substanle interzise;- statistici privind numdrul persoanelor private de libertate declarateconsumatoare de droguri gi al celor arestate preventiv/condamnate pentruinfracliuni prevdzute de Legea privind combaterea traficului gi consumului ilicitde droguri;- statistici privind programele derulate in unitali pe linia reducerii consumului 9itraficului de droguri, avAnd drept grup [intd persoane private de libertate;- texte legislative (Legea 14312000 privind combaterea traficului gi consumuluiilicit de droguri; Ordinul Ministrului Justiliei nr.2714 din 20.10.2008 privinddurata gi periodicitatea vizitelor, greutatea gi numdrul pachetelor, precum gicategoriile de bunuri ce pot fi primite, cumpdrate, pdstrate gi folosite depersoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate);- studii anterioare realizate in cadrul Direcliei Prevenirea Criminalitdfii giTerorismului pe teme conexe (privind starea gi modul de utilizare ale aparaturiinarcotest gi grupdrile infrac[ionale organizate identificate la nivelul unitalilor).Chestionarul de opinieTn .scopul evaludrii modului de perceptie a personalului din penitenciare asuprafenomenului in cantz6, au fost aplicate chestionare de opinie directorilor de unitdfi gilucrdtorilor din birourile cu atribufii in prevenirea criminalitdlii, numirul final de responden[ifiind de 42, respectiv 55 de persoane.lntrebuintarea acestui tip de chestionar s-a realizat [indnd cont de faptul cdacesta vizeazd nu doar opiniile, ci gi atitudinile gi interesele subiec{ilor.in realizarea acestui studiu a fost utilizat un chestionar de opinie mixt, cuintrebdri inchise (cu rdspuns pre-elaborat) gi intrebdri deschise (fdrd rdspunsuri pre-elaborate, fiind astfel urmdrit nivelul de cunogtinfe al respondentilor cu privire laproblematica supusd atenfiei).Analiza de conlinutAceastd tehnicd a fost intrebuinlatd pentru prelucrarea datelor culese dindocumentele consultate, precum 9i a rdspunsurilor la intrebarile din chestionar, Tnvederea evidenfierii principalelor concluzii.

5/1 IStr. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, RomAniawww ann-irrsi rn


10/27

Capitolul llAplicafia practiciPrezentarea principalelor date oblinute in demersul cercetfrrii

Proiectarea cercetdrii a fost structuratd pe doud dimensiuni ale fenomenuluiconsumului gi traficului de droguri in mediul penitenciar, gi anume cea diagnosticd - deevaluare a unor aspecte curente care contribuie la menfinerea gi propagarea acestuifenomen, ulterior fiind analizatd dimensiunea prognosticd - de identificare a unorelemente de naturd a influenla evolu{ia viitoare a fenomenuluiin cauzd.ll.1 Dimensiunea diagnostici11.1.1. Una dintre etapele semnificative ale studiului a constat in estimarea nivelului deamploare a fenomenului drogurilor la nivelul unitdlilor din sistemul penitenciar.Analiza datelor avute la dispozilie privind cuantumul cazurilor in care la nivelulcelor 35 unitSli din egantion au fost descoperite substan[e intezise relevd o ascensiunepentru perioada 2007-2A08, urmatd de o ugoard reducere a numdrului acestora pentruintervalul 2008- 2009.

1511 102007 2009

Media lunard aproximativd a cazurilor de descoperire subsfan(e intenise

Valorile mai mici inregistrate in ultimul an pot fi corelate cu doi factori, gianume: - media lunard pentru anul 2009 a fost calculati prin raportarea la perioadaianuarie-octombrie, in consecinli fiind exclusd etapa din preajma sdrbdtorilor de iarnd,cdnd de reguld cregte numdrul de pachete primite de persoanele private de libertate -care, dupd cum va fi ilustrat pe parcurs, sunt alese de cele mai multe ori ca loc dedisimulare a substanfelor interzise.- concomitent, tendin{a descendentd poate fi suslinutd gi de unele modificdrilegislative survenite spre sfdrgitul anului 2008, prin care au fost limitate, printre altele,categoriile de bunuri ce pot fi primite gi pdstrate de persoanele private de libertate.De asemenea, interpretarea exhaustivd a nivelului de amploare a fenomenuluidrogurilor in penitenciare trebuie realizatd prin luarea in considerare a aga-numitei ,,cifrenegre a criminalitetii" - diferenla dintre criminalitatea reald gi criminalitatea descoperitd.Alffel spus, nu poate fi vorba de o estimare clard a amplorii fenomenului drogurilor, aspectcare restr6nge nivelul de control alfactorilor responsabili din unitdli asupra acestuia.Din acest motiv, in vederea ob[inerii unei imagini cdt mai realiste, cercetarea ainclus gi evaluarea modului de perceplie a personalului din unitdli. Astfel, cca.72o/o dinnum6rul de lucrdtori din birourile teritoriale pentru prevenirea criminalitSlii responden{iapreciazd cd implicarea persoanelor private de libertate in activitd[i de trafic/consum desubstanfe interzise constituie un fenomen specific multor unitdli penitenciare. Aceeagiopinie a fost exprimatd de cca. 62o/a din numdrul de directori de penitenciare responden{iinclugiin egantion.

6/19Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Rom6niawmw ario-iust ro


11/27

Totodatd, din punct de vedere al gravitd[ii, respondenlii din ambele egantioanesitueazd fenomenul traficului gi consumului de droguri pentru sistemul penitenciar inansamblu la un nivel mediu cuprins intre valorile 6 gi 7, fiind astfel atribuit un grad depericol semnificativ acestui fenomen.

De altfel, aproximativ totalitatea persoanelor chestionate din ambele categoriisunt de pdrere cd in ultimii 3 ani in sistemul penitenciar se inregistreazd o sporire acazurilor de implicare a persoanelor private de libertate in activitali de trafic Ai consum desubstante interzise.L.1.2. Cu privire la localizarea unitdlilor penitenciare predispuse la practici legate detraficul/consumulde subsfan,te intenise, se constatd faptul cd in perioada anilor 2007-octombrie 2009, nucleul cazurilor in care au fost descoperite substanle interzise estesituat in zona Bucuregti-Giurgiu (penitenciarele Bucuregti-Rahova, Bucuregti-Jilava giGiurgiu) gi tangenlial in penitenciarele Mdrgineni gi Ploiegti (in special pentru anul 2009).

Situalia poate fi interpretatd gi prin numdrul mare de membri ai grupurilorinfrac[ionale organizate depuse in unitdfile respective, harta grupdrilor de tip ,,clan" aflatein sistemul penitenciar in anul 2009 relevdnd o concentrare a acestora in regiunileamintite. Opiniile exprimate de directorii de penitenciare gi de lucrdtorii cu atribulii inprevenirea criminalitdfii din penitenciarele cu risc sporit sus-menlionate demonstreazd ungrad adecvat de congtientizare a pericolului generat de fenomenul drogurilor caracteristicunitdlilor in care igi deruleazd activitatea.ln afara acestora, subieclii chestiona{i au indicat gi alte zone problematice,despre care opineazdcd in ultimii 3 ani se confruntd cu o cregtere a numdrului de cazuride implicare a persoanelor private de libertate in activitdli de trafic ai consum desubstanle interzise: penitenciarele Galali, Briila, Craiova, Tirggor, Slobozia, Poarta Albd,lagi, Botogani, Baia Mare, Aiud, B6rcea Mare, Timigoara, Arad, Oradea gi spitaleleBucuregti-Jilava gi Poarta Alba.11.1.3. O componentd importantd in evaluarea factorilor care favorizeazd traficul dedroguri in unitSfile din sistemul penitenciar este reprezentatd de identificarea graduluide ,,specializare" a persoanelor private de libertate fn practicile legate de traficulde droguri.Forma organizatd a traficului de droguri in mediul penitenciar implicdcooperarea cu persoane din exterior gi presupune mai multe surse de procurare regulatda drogurilor. Termenul ,,specializare" poate fi astfel tradus prin gradul de organizare inrefele de trafic al substantelor inteaise gi prin accesul membrilor acestora in cdt maimulte zone ale unui penitenciar ori locafii din afard (puncte de lucru, instanle de judecatietc.). Releaua de trafic de substanle interzise la nivelul spaliului penitenciar esteiniliatd de obicei de persoane private de libertate care se cunosc din comunitate, fiindconstituitd din:* dealeri- furnizori ai substanfelor intezise, acegtia evitd sd iasd in evidenld, folosind altepersoane pentru realizarea concrete a ac{iunilor de trafic* consumatori - persoane interesate ?n achizilionarea de substanfe interzise in vedereaconsumului, care sunt de obicei pldtite de apropiafi ai acestora in afarapenitenciarului. sageli sau ,,cdrdu$i" - sunt de reguld selectali de dealer din rdndul persoanelor privatede libertate cu mobilitate mare in unitate, de obicei cu o situatie materiald

107

7119Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Rominia

rm,vw.a nn-iugi. ro


12/27

precare gi o situalie disciplinard bund, fdrd a fi cunoscufi cu preocupdri pelinia traficului gi consumului de droguri. Din acest motiv pot trece ,,neobservafi"gi pot realiza cu facilitate preluarea, transportul gi predarea substanfelorintezise, in schimbul oblinerii unor cantitdli de droguri sau al altor avantaje deordin materialDistribuirea substanlelor intezise prin relele reprezintd un proces dinamicsupus influenlei mai multor factori - actorii implicafi (cei care aprovizioneazd, vdnd,distribuie, cumpird droguri), structura gi organizarea penitenciarului, regimul de executareal pedepsei etc.E Astfel, de cele mai multe ori, refelele de trafic de droguri constituite la nivelulpenitenciarelor au la bazd grupiri infractionale orqanizate cunoscute $i in libertate pentrumanifestarea unor preocupdri de acest tip gi care, prin nivelul mare de structurare de carebeneficiazd gi influenla sporitd de care se bucurd in rdndul persoanelor private delibertate, reugesc si susfind derularea unor asemenea acte neconforme cu sistemulnormativ.Este de menfionat faptul cd adesea membrii gi liderii acestor grupdri pdstreazdun grad scdzut de vizibilitate in derularea acliunilor ilicite, cu scopul principal de a evitasanc{iunile disciplinare care pot intdrzia demersurile de punere in libertate a acestorainainte de termen. ln acest sens, se recurge la alte persoane private de libertate care, inschimbul ob{inerii unor avantaje - de ordin financiar sau chiar droguri - preiau, transportdgi predau substanlele interzise din/in diverse puncte ale unitdfilor.Aceste aspecte pot constitui o explicafie a numdrului redus de cazuri dedescoperire a substanlelor intezise, semnalate in perioada 2007- octombrie 2009, incare au fost implicafi membri sau simpatizanfi ai grupdrilor infracfionale organizale:11% 8To

2009 (ian-oct)Prezentare procentuald a numdrului de cazuri descoperire subsfanfe interzise incare au fost implicate persoane private de libertate aflate in legaturd cu grupdriinterlope

tt Totodatd, un element de referinld in evaluarea gradului de pericol gi aprobabilitdlii de amplificare a practicilor privind consumul/traficul de droguri in rdndulpopulaliei penitenciare este reprezentat de cregterea, in ultimii I ani, a numdrului deinfracfiuni pe aceastd linie gi, in consecin!6, de sporire a procentului persoanelor privatede libertate arestate preventiv ori condamnate pentru sdvdrsirea de infractiuni prevdzutede lqgjlq speciale care sanctioneazd manifestdrile ce intrd in aria fenomenului droqurilor.Potrivit evidenlelor existente la nivelul sistemului penitenciar, in comparalie cuanul 2000, la sf6rgitul anului 2009 a fost inregistrat un numdr de aproximativ 7 ori maimare de persoane private de libertate depuse ca urmare a sdvdrgirii unor infracliuniprevdzute de Legea 14312000 privind combaterea traficului gi consumului ilicit de drogurigi de art. 312 CP privind traficul de stupefiante (abrogat prin Legea 14312000, cumodificdrile gi completirile ulterioare), trendul ascendent observdndu-se cu precddere inperioada 2005-2009.

B/19

2008

Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, RomAniawww.ann-iust,ro


13/27

1600'140012001 000800600400200

0dec.00 dec.01 dec.02 dec.03 dec.04 dec.05 dec.06 dec.07 dec.08 dec.09Persoanele private de libertate aflate in penitenciar in urma sdvlrgirii unorinfracliuni prevdzute de Legea 143/2000 privind combaterea traficului giconsumului ilicit de droguri ori de art.312 CP privind traficul de stupefiante

De asemenea, datele statistice releva o cregtere semnificativd ?n perioada2002-2009 a prevalenfei consumului de droguri in rdndul persoanelor private de libertate,astfel inc6t la data de 30.06.2009 aceasta era de 68,73 7oo - valoare de cca. 3 ori maimare decdt cea semnalatd in anul 2002.2AO2 2003 2004 2005 2006 2007 2008 30.062009Prevalenla consumuluifla o mie detinuti) 22,55 32,54 51,26 65,45 63,49 69,41 63,97 68,73Persoane cuantecedente deconsum de droquri1131 1504 2013 2402 2268 2061 1682 1787

2400220020001 8001 6001 40012001 000800600400200

0

it]:rl.:'::]::ll,l :i,ttitaiilt]:i]:,tai:]]t:,,i:::':tl'l]ll::::::li1:.-.::.,iiitl,:..::,'r,t il{:::.l.,r.:,.:.-|illli:ll:ll:l::ltlrl.tl:lr:l:ti :,.:'lll,:::,',,t,,l:::::ll:::,,',,.,:::,,:.:.,.,ll:::.]l :,l

:::,:::::::::::::::::::::::::::]::.1 :::::,,,,,' ', ' ' t'l,',,,':,',,,,,,.,,,,,1ir:::';;1.iill1;ti111iti.111,:111111v1;$11,11,.,,',1.,

1r

2004 2005 2006 2007 2008 30.06.2009Situatia persoanelor private de libertate cu antecedente inconsumul de droguri9/1 I

2003002

Str, Maria Ghiculeasa nr,47, sector 2, Bucuregti, Romaniawww.ano-iust.ro


14/27

Avdnd Tn vedere aspectele sus-menlionate, este de precizat faptul ci inaproximativ 21o/o din cazurile de depistare a substanlelor interzise inregistrate in perioada2007-octombrie 2009 au fost implicate persoane private de libertate arestatepreventiv/condamnate pentru infractiuni prevdzute de legea privind combaterea traficuluigi consumului ilicit de droguri.2009 (ian-oct)

Il Varietatea locatiilor Tn care au fost descoperite substante interzise Tnperioada 2007- octombrie 2009 relevd un nivel ridicat de organizare a persoanelor privatede libertate traficante gi un grad vast de exercitare a influenfei gi de circulafie asu bstanfelor interzise.tr PachetE Vizitetr CorespondenlSI Camerd delineretr Sectie de[inereE Perimetrul unitatiiI Puncte de lucru (interioare ori exterioare) sau_ Elte zone in care ppl desfSgoari activita[itrAlte

605040

2007 2008Evolulia procentuald a localiilor i" a"srop.rir"a substa ntelor i nterzise

- Pachet, viztld,coresponden!d

-Cameri, secliedef inere

-Perimetrulunitdlii(curte plimbare, curteinterioari)

*Alte (puncte de lucru,alte zone in care ppldesfdgoari activitd!ietc.)

'100

2009 (ian-oct)

Se evidenliazd faptul cd peste jumdtate din cazuri au fost semnalate la nivelulsectorului Pachete, Vizite, Coresponden!5, dintre care cca. 80% reprezentdnd cazuri deconfiscare a substan(elor interzise din pachetele destinate persoanelor private delibertate.La Penitenciarul Bucuregti-Jilava, peste 60% din substanlele interzise aufost descoperite Tn pachetele destinate persoanelor private de libertate.La Penitenciarul Bucuregti-Rahova, aproximativ 40% din cazuri au fostTnregistrate la nivelul pachetelor, urmdtoarele doud localii predilecte de

10t19Str, Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Rom6niavwwv.anp-iust. ro


15/27

Av6nd Tn vedere aspectele sus-menlionate, este de precizat faptul cd inaproximativ 21% din cazurile de depistare a substanfelor interzise Tnregistrate Tn perioada2007-octombrie 2009 au fost implicate persoane private de libertate arestatepreventiv/condamnate pentru infractiuni previzute de legea privind combaterea traficuluigi consumului ilicit de droguri.2009 (ian-oct)

tl Varietatga localiilor ?n care au fost descoperite substante interzise inperioada 2007- octombrie 2009 relevd un nivel ridicat de organizare a persoanelor privatede libertate traficante gi un grad vast de exercitare a influenlei gi de circuialie asubstanlelor interzise.tr PachetI Vizitetr Coresponden[dtr Cameri delinereI Sec[ie delinereE Perimetrul unitatiiI Puncte de lucru (interioare ori exterioare) sau_ alle zone in care ppl desfdgoard activitdlitrAlte

7060

302010

2007 2008Evolulia procentuald a locagitor cle descoperirea substa nlelor interzise

- Pachet, vizild,coresponden!d

-Cameri, secliede!inere

-Perimetrulunitdlii(curte plimbare, curteinterioard)

*Alte (puncte de lucru,alte zone Tn care ppldesfigoari activit6!ietc.)2009 (ian-oct)

Se evidenfiazd faptul ci peste jumitate din cazuri au fost semnalate la nivelulsectorului Pachete, Vizite, Corespondenld, dintre care cca. 80% reprezentdnd cazuri deconfiscare a substanlelor interzise din pachetele destinate persoanelor private delibertate.La Penitenciarul Bucuregti-Jilava, peste 60% din substanlele interzise aufost descoperite in pachetele destinate persoanelor private de libertate.La Penitenciarul Bucuregti-Rahova, aproximativ 4oo/o din cazuri au fostinregistrate la nivelul pachetelor, urmdtoarele doud localii predilecte de

www.ano-iust.ro


16/27

descoperire a substanfelor fiind camerele de detinere gi sectorul deacordare a vizitelor.La Penitenciarul Giurgiu, principalele puncte in care au fost depistatedroguri sunt camerele de delinere gi pachetele destinate persoanelorprivate de libertate.La Penitenciarul Mdrgineni, unde a fost Tnregistrat un numdr de cazurimai redus decAt in celelalte 3 unitdli amintite, se constatd o distribulieechilibrati privind localiile in care au fost descoperite substanleinterzise, acestea regdsindu-se Tn propo(ii mici in toate punctele dingraficul de mai sus.in legdturd cu principatete cdi de introducere a substan,telor interzise ininteriorul spa,tiului de delinere, aproximativ totalitatea respondenlilor din cele doudegantioane (prevenirea criminalitafii 9i directorii penitenciarelor) considerd cd pachetelereprezintd una dintre metodele predilecte de pdtrundere a substanlelor interzise, la careau addugat 9i vizitele de care beneficiazd persoanele private de libertate.Totodatd cca. 40o/o din numdrul de respondenli apreciazd cd o altd cale deintroducere a drogurilor este prin intermediul personalului de penitenciare.Urmdtoarele modalitSli menlionate de aproximativ un sfert dintre persoanelechestionate sunt: prin intermediul aruncdrii substantelor interzise pe perimetrul unitdlii dinafara penitenciarului sau odatd cu revenirea Tn unitate a persoanelor private de libertate(dupa ce au beneficiat de permisiune de iegire din penitenciar, dupd prezentarea laorganele judiciare ori de urmdrire penald, la revenirea din transfer, de la puncte lucruexterioare etc.).

Datele avute la dispozilie, majoritatea din unitdlile semnalate cu cele mai multecazuri de descoperire a substanlelor interzise (Bucuregti-Rahova, Bucuregti-Jilava giGiurgiu), indicd un grad superior de organizare, contacte gi resurse ale relelelor traficante,care se extind gi Tn afara penitenciarului gi care au ca scop principal oblinerea de profitdin vdnzarea substanlelor in spaliul de definere.Acest nivel presupune menlinerea legdturii cu indivizi aflafi Tn libertate,indeosebi prin intermediul telefoanelor mobile definute Tn mod ilegal de cdtre persoaneleprivate de libertate, precum gi implicarea unor delinuli ce tndeplinesc diferite roluri:- primesc substanle interzise prin intermediul vizitelor de care beneficiazd;- pdstreazd temporar substanlele interzise Tn camere sau alte localii;- efectueazd livrdri de substanfe interzise sau ,,receptii", in calitate de ,,sdge!i"/,,cdrdugi"(fiindu-le caracteristicd o expunere sporiti), localiile predilecte de transmitere fiindbiserica sau capela, sala de sport sau curtea de plimbare, atelierele de desfdgurare aactivitdfilor lucrative, gcoala, ori cu ocazia vizitelor sau a servirii mesei;- oferd ,,protectie" persoanelor private de libertate cu statut superior in relea (ultimelorfiindu-le caracteristicd o expunere redusd)- ,,colecteazd" datoriile de la celelalte persoane private de libertate etc.Persoanele private de libertate care pot fi utilizate drept ,,sdgeti"/,,cdrdugi" suntde reguld cele cu o libertate de migcare mare (care presteazd activitdfi de deservire - lablocul alimentar, la servirea mesei, la curdldtorie etc.) gi care pot astfel accede lapersoane private de libertate depuse pe secfii diferite.Dintre sursele de furnizare a substanlelor interzise in mediul penitenciar, pot fien umerate u rmdtoarele:a. Procurarea de substanle interzise din afara penitenciarului, de la persoaneapropiateb. Schimbul reciproc de substanle inter:zise Tntre persoane private de libertate (esterealizat periodic, avAnd labazd un acord mutual)c. Metoda ,,altruist5" (este Tntdlnitd destul de rar, Tntrucdt presupune cedarea unordroguri de cdtre persoane private de libertate fdrd a pretinde ceva Tn schimb)

11t19Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Romaniawww.anp-iust.ro


17/27

d. ,,Pia{d" internd directd (constd in oferirea de droguri in schimbul unor bunuri,servicii ori sume de bani depuse in contul de penitenciar al persoanei private delibertate furnizoare)e. ,,Pia[d" internd mediatd (presupune schimbul de droguri sau oferirea de droguri Tnschimbul unor bunuri, servicii sau sume de bani, ac{iuni realizate cu ajutorul unuiintermediar - sdgeatd/cdrdug, recompensat la rdndul siu)f. ,,Pia!d" internd mediati din exterior (presupune transmiterea de droguri de la opersoand privatd de libertate la cealaltd, ?n baza unor inlelegeri realizate Tnexteriorul penitenciarului Tntre apropiali ai acestora, plata fiind efectuatd tot ?n afaraunitalii)1tr Un alt indicator al gradului de periculozitate al refelelor de trafic de droguri,precum gi al nivelului de organizare gi influenld exercitati Tn spaliul de delinere estereqimul de executare a pedepsei Tn care sunt incadrate persoanele private de libertateasupra cdrora au fost descoperite substanle interzise.Din datele statistice avute la dispozilie pentru perioada 2OO7- octombrie 2009,rezulti cd cele mai multe persoane private de libertate implicate in cazurile in care au fostdescoperite substanfe interzise se aflau in regim inchis (cel pulin 50%), semideschis (celpulin 25%) sau erau arestate preventiv (cel pulin 12%). Restul persoanelor private delibertate semnalate in cazurile respective se aflau in regim deschis sau de maximdsiguran!5.

E Regim inchisI Regim semideschistrArest preventiv

tr Regim deschisE! Regim de maximi siguran{d

Participarea la traficul de substanfe interzise a persoanelor private de libertatedin regimuri diferite de executare a pedepsei indicd un grad sporit de exercitare ainfluenfei de cdtre membrii relelelor traficante gi o accesibilitate facil5 a acestora in diferitezone din penitenciare.

2007- octombrie 2009

02007 2008 2009 (ian-oct)

Evolulja procentuald a cazurilor de implicare a ppl in consum/trafic de droguri, in funclie de regimul de executare

I A se vedea ilustrarea schematicd din Anexd 12t19

605040302010

-lnchis-Semideschis

-Arest preventiv

-Deschis-Maximd siguranld

Str, Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Romdniawww.anp-iust.ro


18/27

11.1.4 Un rol important in aprecierea gradului de risc generat de practicile legate detraficul/consumul de substan{e interzise in rdndul persoanelor private de libertate estereprezentat de cunoagterea principalelor consecin,te negative pe care acesfea le potgenera gi care sunt de naturd a aduce prejudicii pentru siguranla delinerii.Studiul a avut in vedere argumentarea a doud categorii principale de efecte aleconsumului 9i traficului de droguri in spaliul de de{inere, gi anume exercitarea unei

conduite violente de cdtre persoanele implicate gi transmiterea de boli infeclioase (HlV,hepatitd etc.), prin utilizarea in comun a seringilor destinate injectdrii drogurilor.1. Substanlele interzise pot declan7a acte violente din partea persoanelorprivate de libertate atdt pe fondul consumului acestora, cdt mai ales a contextelortensionate create de traficul lor in spaliul de definere, putdnd fi enumerate urmdtoarelemotive: - lipsa sau cantitdfile reduse de substanle interzise;- nemullumiriin legdturd cu sumele solicitate gi pldtite;- refuzul unor dealeri de a furniza substanle intezise cdtre anumite persoaneprivate de libertate;- refuzul unor persoane private de libertate de a ,,impdr!i" substanlele interzisecu ceilal[i;- acumularea de datorii gi imposibilitatea de a pldti substanlele interzise;- exercitarea de violenle asupra altor persoane private de libertate in scopuldeposeddrii de substanlele intezise ori a unor obiecte necesare achitdrii unordatorii cdtre alte persoane private de libertate etc.Drogurile consumate ac{ioneazd direct asupra centrilor nervogi, induc6nd unelemodificdri psihice gi fizice, concretizate intr-o stare euforicd, fiind astfel favorizatepremisele producerii unor manifestdri de violenld (la nivel societal, abuzul de droguri estestrdns legat de cregterea ratei criminalitdlii). Aceastd situafie este agravatd in cazul

consumului repetat gi a instaurdrii stdrii de dependenla fala de substanla respectivd.Cu privire la tipurile de substanfe intezise consumate Tn spa[iul de definere,eviden{ele existente la nivelul sistemului penitenciar indicd faptul cd heroina reprezintdprincipala substanld utilizatd - aceasta diminueazd sau suspendd emotivitatea 9ipercepfiile, induce euforie 9i calm interior, dupd care ameleald gi confuzie.La data de 30.06.2009, mai mult de jumdtate din persoanelecunoscute cu antecedente de consum de droguri erauconsumatoare de heroind, iar aproximativ 25% utilizaucombinalii de mai multe droguri. De asemenea, heroina a fostdescoperitd in aproximativ g0% din cazurile semnalate in 16unitaliin perioada 2007- octombrie 2009.in spaliul de definere, traficul de substante interzise genereazd o ,,culturd" adatoriilor, care la r6ndul sdu conduce la o ,,culturd" a violenfei - efect nedorit al mdsurilorde control impuse de personal pentru limitarea fenomenului Tn cauzd, care au ca rezultatcregterea mizei pentru accesul la droguri.Astfel, mecanismul de declangare a actelor violente pe fondul consumului gitraficului de substanle intezise poate fi ilustrat prin urmdtoarea configuralie:

13119Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Romdniawww.ann-iust,ro


19/27

Control strict realizat de personalul operativ pentru depistarea cazurilor deposesie gitrafic de drogurit$

Acces restrdns al persoanelor private de libertate la substante interzise

FlMizd sporitd in obfinerea de substanfe intezisede cdtre persoanele private de libertate+

Acumulare de datorii pe fondul prelului mare perceput pentru substanlele intezise

Acte de intimidare/violenlii exercitate intre persoane private de libertatesauacte violente manifestate de delinuli asupra personalului pe fondul unor sentimente defrustrare (cauzate de accesibilitatea dificild la substanle intezise)

Agadar, traficul de droguri in penitenciar, degi are loc la o scard mai redusdcomparativ cu cel din comunitate, amplificd riscurile asociate consumului de droguri, inspecial cele legate de datorii (datoritd prefului foarte mare practicat pentru substanleleinterzise in spaliul de definere), de posibilitatea exercitdrii de violenle, ameninldri giintimiddri. Gradul de violenfd rezultat din practicile de trafic/consum de droguri Tn r6ndulpersoanelor private de libertate este apreciat de o mare parte dintre respondenliichestionati in prezentul studiu (directori de penitenciare gi personal din birourile teritorialede prevenire a criminalitdfii) ca fiind unul semnificativ. Astfel, cca. 60% considerd cd acesttip de practici determind violenld in mdsurd mare gi foarte mare, cca. 30% in mdsurdmedie, iar aproximativ 1Oo/oin mdsurd micd gi foarte micd.Totodatd, efectele violente ale traficului de droguri din spaliul de delinere se potresimfi gi in afara penitenciarelor. Acumularea de datorii in urma cumpdrdrii drogurilorconduce la exercitarea de presiuni asupra membrilor familiei, pentru a furniza substanleinterzise sau pentru a efectua pldli in exteriorul penitenciarului, generdnd amenintdri,intimiddri ori acte de violenld ale ,,creditorilor".

2. O altd categorie de efecte ale consumului de droguri supusd analizei facereferire la riscul de transmitere a unor bqli infec,tioase (HlV, hepatitd etc.), prin utilizarea incomun a seringilor destinate injectdrii drogurilor de cdtre persoanele private de libertate.Cu privire la acest aspect, aproximativ 70o/o dintre cei chestionali sunt de pdrerecd practicile legate de consumul de substanle interzise genereazd transmiterea de boliinfec[ioase in mdsurd mare gi foarte mare, cca. 21% Tn mdsurd medie gi doar 9o/o inmisurd micd gifoarte micd.Riscul de sporire a numdrului de imbolndviri este accentuat gi de faptul cd,potrivit evidenlelor existente la nivelul sistemului penitenciar, principala substanldinterzisd supusd traficului in spa{iul de de[inere este heroina - introdusd in organism prininjectare. Spre exemplu, datele statistice de la jumdtatea anului 2009 relevd faptul cdaproximativ 460/o dintre persoanele private de libertate cu antecedente in consumul dedroguri au utilizat calea de administrare injectabild.

14119Str. Maria Ghiculeasa nr,47, sector 2, Bucuregti, Romdnia

wrruT ru. ann-iLrst. ro


20/27

11.2. Dimensiunea prognosticdin scopul estimdrii evolutiei viitoare a practicilor consumului/traficului de droguri,precum gi al posibilitdlii de intervenfie pentru limitarea lor, cercetarea a urmdrit viziuneafactorilor de conducere din unitdlile incluse in egantion gi a lucrdtorilor cu atribulii inprevenirea criminalitSlii din birourile teritoriale asupra factorilor care favorizeazdfenomenul in cauzd gi asupra mdsurilor oportune ce necesitd a fi aplicate pentru

reducerea consecin{elor negative ale acestuia.11.2.1. Tn ceea ce privegte natura circumstanlelor care favorizeazd practicite tegate deconsumul/traficul de subsfanle interzise, persoanele chestionate au menlionat gfactori principali:1) lipsa dotdrilor tehnice gi logistice necesare depistdrii substan{elor interzise (cca.64%dintre respondenti);2) gradul mare de ,,specializare" a persoanelor private de libertate in derulareaacestor practici (acces la telefoane mobile, ,,turismul penitenciar" sau migrareatraficanlilor/consumatorilor cdtre penitenciare cu experientd mai micd incontracararea fenomenului drogurilor, inclusiv prin ,,afaceri judiciare"), prin care

u rmd resc i nte rese mate ria le/f i na n cia re (cca.37 o/o d i ntre respondenti) ;3) insuficienta informare ori pregdtire a personalului in abordarea problematiciidrogurilor ori a utilizdrii aparaturii narcotest de depistare a substanlelor interzise(cca.2\o/o d intre respondenli) ;4) insuficientd implicare in indeplinirea atribuliilor de serviciu a personaluluiresponsabil din unitSfi, din diverse motive - neglijen[d gi, in unele cazuri, corupfie(cca.23o/o d i ntre respondenti) ;5) deficitul de personal gi, implicit, suprasolicitarea celui existent (cca.23% dintrerespondenli);6) contagiunea infractionald determinatd de anturajele persoanelor private delibertate, inclusiv legdturi cu grupdri infrac{ionale organizate (cca,20% dintreresponden{i);7) imposibilitatea persoanelor private de libertate de a renunla la consumul dedroguri, pe fondul dependenfei de unele substan[e (cca,15% dintre responden[i);8) permisivitatea unor reglementdri legislative legate de executarea pedepselor -excesul de drepturi acordate persoanelor private de libertate gi, in special, numdrulmare de pachete de care beneficiazd (cca.13% dintre respondenti);9) fonduri financiare insuficiente la nivelul unitdfilor, care sd permitd luarea unormdsuri adecvate pentru limitarea fenomenului drogurilor (cca,11% dintre responden[i).

in propo(ii mai mici au fost menlionati altifactori:- contextul social (inclusiv dispunerea penitenciarelor Tn zone geografice cunoscutepentru activitdli infracfionale pe linia traficului de droguri);- vulnerabilit5ti psihologice ale persoanelor private de libertate gi dificultdfi deadaptare la mediul de delinere;- libeftatea de migcare a persoanelor private de libertate consumatoare de droguriclasificate in regimurile deschis gi semideschis de executare a pedepsei;- cregterea exponen[iald a numdrului de consumatori de droguri din libertate;- cregterea numdrului de persoane private de libertate extrddate din penitenciareeuropene, cu antecedente in traficul de droguri;- lipsa mdsurilor de proteclie pentru personalul care se implicd in contracarareafenomenului drogurilor, precum gi pentru familiile acestora;- arhitectura inadecvatd a spaliului de delinere, spalii atipice care impun cazare incomun, contacte intre persoane private de libertate din regimuri diferite;- accesul facil al persoanelor private de libertate la substan[ele inteaise;

15119Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, RomAniawww-ann-iust.ro


21/27

11.2. Dimensiunea prognosticiin scopul estimdrii evoluliei viitoare a practicilor consumului/traficului de droguri,precum 9i al posibilitdtii de intervenlie pentru limitarea lor, cercetarea a urmdrit viziuneafactorilor de conducere din unitdfile incluse ?n egantion gi a lucrdtorilor cu atribulii inprevenirea criminalitSlii din birourile teritoriale asupra factorilor care favorizeazdfenomenul in cauzd gi asupra mdsurilor oportune ce necesit6 a fi aplicate pentru

reducerea consecinlelor negative ale acestuia.11.2.1. in ceea ce privegte natura circumstanletor care favorizeazd practicite legate deconsumul/traficul de subsfante interzise, persoanele chestionate au menfionat gfactori principali:1) lipsa dotdrilor tehnice gi logistice necesare depistdrii substanlelor interzise (cca.64%

dintre respondenti);2) gradul mare de ,,specializare" a persoanelor private de libertate Tn derulareaacestor practici (acces la telefoane mobile, ,,turismul penitenciad' sau migrareatrafican!ilor/consumatorilor cdtre penitenciare cu experienld mai micd incontracararea fenomenului drogurilor, inclusiv prin ,,afaceri judiciare"), prin careu rmd resc i nte rese mate ria le/f i na n ci a re (cca.37 0/o d i ntre respondenli) ;3) insuficienta informare ori pregitire a personalului in abordarea problematiciidrogurilor ori a utilizdrii aparaturii narcotest de depistare a substanlelor interzise(cca.28% d intre respondenti) ;4) insuficientd implicare in indeplinirea atribuliilor de serviciu a personaluluiresponsabil din unitdfi, din diverse motive - neglijenfd gi, in unele cazuri, corup[ie(cca.23o/o d i ntre respondenti) ;5) deficitul de personal gi, implicit, suprasolicitarea celui existent (cca.23% dintrerespondenti);6) contagiunea infractionald determinatd de anturajele persoanelor private delibertate, inclusiv legdturi cu grupdri infraclionale organizate (cca.2\o/o dintrerespondenli);7) imposibilitatea persoanelor private de libertate de a renunla la consumul dedroguri, pe fondul dependenlei de unele substanle (cca.15% dintre respondenti);B) permisivitatea unor reglementdri legislative legate de executarea pedepselor -excesul de drepturi acordate persoanelor private de libertate gi, in special, numdrulmare de pachete de care beneficiazd (cca.13% dintre respondenli);9) fonduri financiare insuficiente la nivelul unitd[ilor, care sd permitd luarea unormisuri adecvate pentru limitarea fenomenului drogurilor (cca,11% dintre respondenti).

in propo(ii mai mici au fost menfionafi alti factori:- contextul social (inclusiv dispunerea penitenciarelor in zone geografice cunoscutepentru activitd{i infraclionale pe linia traficului de droguri);- vulnerabiliteti psihologice ale persoanelor private de libertate gi dificultdfi deadaptare la mediul de delinere;- libertatea de migcare a persoanelor private de libertate consumatoare de droguriclasificate in regimurile deschis gi semideschis de executare a pedepsei;- cregterea exponenfiald a numdrului de consumatori de droguri din libertate;- cregterea numirului de persoane private de libertate extrddate din penitenciareeuropene, cu antecedente Tn traficul de droguri;- lipsa mdsurilor de protecfie pentru personalul care se implicd in contracarareafenomenului drogurilor, precum gi pentru familiile acestora;- arhitectura inadecvatd a spaliului de delinere, spalii atipice care impun cazare incomun, contacte intre persoane private de libertate din regimuri diferite;- accesul facil al persoanelor private de libertate la substanlele interzise;

15119Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, Romdniawww rno-ilisl.ro


22/27

- folosirea medicamentelor de cdtre persoanele private de libertate ce beneficiazd detratament medical prescris, in scopul prepardrii de substanle cu efect asemdndtorconsumului de droguri;- efecte negative exercitate de programele ce vizeazd schimbul de seringi, careincurajeazd consumul de droguri;- gradul redus de implicare a persoanelor private de libertate in activitdtiocupalionale pentru timpul liber ori ineficien{a programelor destinateconsumatorilor de droguri ,- lipsa cdinilor special dresafi in depistarea substanlelor interzise;- competenfe restrdnse gi procedurd dificila de ac{iune a lucrdtorilor din birourilepentru prevenirea criminalitdlii.

Din analiza factorilor sus-menfiona{i rezultd faptul cd acegtia pot fi plasali peurmdtoarele nivele de importanld, in funclie de cuantumul rdspunsurilor persoanelorchestionate:Nivelul 1- Factori de cauzalitate tehnologici, logistici gi financiariNivelul 2 - Factori de cauzalitate umand, legali de:* unele caracteristici ale personalului in specialpregdtirea gi modul de desfdgurare a activitd{ilorprofesionale;* unele caracteristici socio-psiho-biologice ale persoanelorprivate de libertate in special gradul mare de,,specializare" in derularea practicilor de trafic alsubstanlelor interzise.Nivelul 3 - Factori normativi, legali cu precdderea de permisivitatea legislafiei deexecutare a pedepselor privative de libertateNivelul 4 - Factori de cauzalitate macrosociali - referitori cu precddere la dispunereapenitenciarelor in zone geografice cu risc infrac{ional crescut pe linia traficului de droguri -gi factori care lin de construcfia gi amplasarea unitifilorCu privire la primele doud categorii de factori precizate de respondenli,motivalia menfiondrii acestora este subliniatd de neutilizarea ori utilizarea sporadicd aaparaturii de testare a substanfelor interzise.Astfel, un studiu realizat in cursul lunii octombrie 2009, pe un egantion total de36 de unitS[i, a relevat cd aceasta era func{ionald gi utilizabila in doar aproximativ 31%din cazuri. Nivelul de risc generat de neutilizarea aparaturii narcotest este amplificat incazul unitdlilor cunoscute prin faptul cd reunesc un numdr mare de persoane private delibeftate condamnate pentru infracfiuni pe linia traficului 9i consumului ilicit de droguri,care in general coincid cu cele in care sunt depugi numerogi membri ai grupdrilorinfracfionale organizate.in acest sens,:iarele Bucure este de subliniat faptul cd aparatura narcotest este neutilizabildti Rahova, Bucuresti-Jilava. Giuroiu si Mdroineni. acestea fiinct si

Totodatd, aproximativ 71% din unitdfile incluse in egantionul studiului realizat inluna octombrie 2009 nu aveau incheiat contract de asigurare a service-ului aparaturii cu ofirmd specializati, principala motivalie fiind costurile mari pe care le presupune incomparalie cu fondurile financiare restrdnse aflate la dispozilia unitSfilor.De asemenea, in cazul a aproximativ 85% din unitSlile incluse in egantionulstudiului amintit instruirea personalului responsabil cu utilizarea aparaturii narcotest a fostrealizatd o singurd datd pe parcursul a c6teva ore din cursul unei zile, in cadrul unorgedinle organizate la nivel regional, derulate in perioada 2005-2007,|a care a participatun numdr redus de lucrdtori (in general, cel mult 2 lucrdtori din fiecare penitenciar).

16t19Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2, Bucuregti, RomAniawww.ann-iusi.ro


23/27

Agadar, gradul de influen!5 a factorilor menlionali pe cele 4 nivele nu trebuieprivit izolat, ci prin prisma interdependenfei aclionale ce contribuie la accentuareapracticilor de consum/trafic de droguri in spaliul penitenciar.Nivelul 4

Factori macrosociali gi factorilegati de construclia giamplasarea unititilor

Nivelul 3Factori normativi

Cauzalitatea practicilor deconsumltrafic droguri in spaliulpenitenciar

Nivelul 1Factori tehnologici, logisticigi financiari

Nivelul 2Factori umani legati depersonal 9i de persoaneprivate de libertate

private de libertate in grupuriprivate de libertate gi asupra

11.2.2. Tn ceea ce privegte opoftunitatea mdsurilor care necesitd apticare in vederealimitdrii manifestdrilor legate de traficul/consumul de substanle interzise in spaliulpenitenciar, ambele categorii de respondenli au avut viziuni similare gi au identificat 5tipuri principale de intervenlii:1. Dotarea cu mijloace tehnice gi logistice performante (aparaturd de depistare asubstantelor interzise; aparature de bruiaj a semnalului telefonic; sisteme desupraveghere video etc.) - cca. 54% dintre respondenli2. Responsabilizarea personalului, Tn special a celor din sectorul sigurantadelinerii gi regim penitenciar, Tn vederea Tndeplinirii optime a atribufiilor de serviciu- cca. 52% dintre respondentii- reaclii prompte la tendinlele de organizare a persoanelorde presiune;- control minulios asupra bunurilor primite de persoanelemijloacelor de transport care intrd in unitate;- perchezilii amdnunlite asupra persoanelor private de libertate la sosirea in penitenciar;- supraveghere atentd a persoanelor private de libertate cunoscute cu preocupdri detrafic/consum de droguri 9i a legdturilor acestora;- identificarea posibilitafilor de limitare a ,,turismului penitenciar;- identificarea gi controlul locurilor/cdilor vulnerabile din penitenciar prin care pot fitransmise substanfe interzise etc.).3. lnstruirea gi specializarea personalului cu privire la problematica traficului giconsumului de droguri in spafiul penitenciar - cca. 51% dintre respondenli4. lmplicarea persoanelor private de libertate in programe ocupationale,terapeutice ori de asistenli psiho-socio-medicali in vederea prevenirii orilimitdrii problematicii privind traficul gi consumul de droguri - cca. 48% dintrerespondenli5. Modificiri legislative, inclusiv Tn regulamentul intern al unit5lilot - cca. 45% dintrerespondenlt- introducerea interdicliei dreptului persoanelor private de libertate la pachete, similarnormelor existente in alte !5ri din Uniunea Europeani;

- limitarea numdrului de cazuri Tn care persoanele private de libertate au obligalia de a seprezenta la organele judiciare;- introducerea obligativitdlii prelevdrii de probe biologice de la persoanele private delibertate suspecte de consum;17 t19

Str, Maria Ghiculeasa nr,47, sector 2, Bucuregti, Romdniawvyw.anp-iust. ro


24/27

- Tnldturarea permisivitdlii existente in prezent cu privire la sancfiunile aplicatepersoanelor private de libertate semnalate cu preocupdri pe linia traficului de droguri Tnspafiul de delinere;- recompensarea personalului sau a persoanelor private de libertate care contribuie ladestructurarea unor relele de trafic de droguri;- caza(ea separatd a persoanelor private de libertate cu preocupiri pe aceastd linie orirestrdngerea libertdfii de migcare a acestora in penitenciar etc.Alte mdsuri mentionate de persoanele chestionate Tn proporlii mai reduse facreferire la urmdtoarele aspecte:- optimizarea relaliilor cu colaboratori externi (structuri specializate Tn combatereatraficului gi consumului de droguri, Tn combaterea criminalitdlii, ONG-uri, voluntari);- dotarea cu cdini special antrenaliin depistarea de substanle interzise;- efectuarea de controale inopinate asupra personalului la intrarea gi iegirea dinserviciu, informarea permanenti a acestora cu privire la riscurile juridice la care seexpun in cazul sprijinirii acestui fenomen;- reparlizarea personalului cu datorii financiare mari Tn posturi care nu prevddcontactul cu persoane private de libertate sau familiile acestora pentru reducereaprobabilitdlii de coruptibilitate;- responsabilizarea personalului cu atribufii Tn prevenirea criminalitdlii, cregtereanumdrului de posturi din acest sector gi colaborarea personalului din celelaltesectoare cu lucritorii birourilor de prevenire a criminalitdfii;- colaborarea intra-institulionalS Tntre lucrdtori din diverse sectoare de activitate;- instalarea unor sisteme de bruiaj pentru semnalul de telefonie mobild;- crearea unor pdrghii legale pentru birourile de prevenire a criminalitdlii, in vedereaimbu ndtdlirii modalitdlilor de intervenlie in problematica d rog u rilor;- completarea schemei de personal prin ocuparea tuturor posturilor vacante din

u nitSlile pen itenciare;- dezvoltarea unui sistem de evaluare 9i monitorizare individualizat, care sdfavorizeze procesul de reintegrare sociald a persoanelor private de libertate etc.

Din analiza elementelor menlionate Tn dimensiunea prognosticd a studiului,rezultd existenfa unui grad mare de corespondenld Tntre factorii cauzali menlionalide respondenli gi tipul misurilor propuse pentru reducerea amplorii practicilor deconsum/trafic d roguri.

18t19Str. Maria Ghiculeasa nr.47, seclor 2, Bucuregti, Romaniawww.anp-iust.ro


25/27

Capitolul lllConcluzii

in urma parcurgerii principalelor etape ale studiului se poate conchide cdfenomenul traficului 9i consumului substanfelor intezise in rdndul persoanelor private delibertate se menline la un nivel de alerti semnificativ, implicaliile negative gi gradul depericol ale acestuia fiind congtientizate de majoritatea directorilor de penitenciare gilucrdtorilor cu atributii in prevenirea criminalitdfii.Pe fondul cregterii numerice a persoanelor private de libertate depuse pentrusdvdrgirea de infracliuni pe linia traficului gi consumului ilicit de droguri, se asistd la o,,specializare" a acestora in practici similare la nivelul spaliului de definere, prinorganizarea in relele, aspect accentuat de apartenenfa la grupdri infractionale organizate.Aceastd situatie este caracteristicd in special la penitenciarele Bucuregti-Rahova,Bucuregti-Jilava gi Giurgiu (unde au fost descoperite cele mai multe substanle interzise Tnperioada 2007-octombrie 2009).

Potrivit opiniilor exprimate de respondenfi, la amploarea fenomenului in cauzdcontribuie o serie de vulnerabiliteti, gi anume:- lipsa sau disfunclionalitatea mijloacelor tehnice ori logistice destinate depistdriisubstantelor interzise 9i lipsa resurselor financiare pentru achizifionarea sau remediereaacestora;- lipsa de specializare sau implicare a personalului in limitarea practicilor de consum/traficdroguri la nivelul spaliului de delinere;- permisivitatea legislafiei de executare a pedepselor privative de libertate - Tn specialnumdrul mare de pachete primite (care reprezintd principala modalitate de introducere asubstanlelor interzise in spatiul de definere).Avdnd in vedere gradul mare de pericol pe care il genereazd practicile deconsum/trafic droguri in rdndul persoanelor private de libertate, se impune adoptareaunor mdsuri de intervenfie pentru limitarea acestui fenomen negativ, precum:- dotarea unitdfilor cu mijloace tehnice gi logistice necesare depistdrii substanlelorinterzise;- optimizarea formdrii profesionale a personalului in problematica identificdrii gicombaterii traficului gi consumului de droguriin spaliul penitenciar;- campanii de congtientizare a persoanelor private de libertate cu privire la riscurileasociate consumului gitraficului de droguri;

- colaborarea cu structuri specializate in combaterea gi investigarea infracliunilor pelinia traficului gi consumului de droguri;- instruirea gi perfectionarea personalului cu atribufii in prevenirea criminalitSlii Tnproblematica combaterii traficului gi consumului de droguri.

19119Str. Maria Ghiculeasa nr,47, sector 2, Bucuregti, Rom6niawww.ann-iust.ro


26/27

Anexd

Modalitafi de procurare a drogurilorin rindul persoanelor private de libertate

Procurarea de droguri din afari Echimb reciprocDroguri B

Metoda ,,altruistd"

DroguriA B

,,Piatd" internd mediatd^\"/"

,,Sigeat6"/,,Cirdug"- acces in diferite pe(i alepenitenciarului, recompensat cudroguri -

B1 DroguriA,""" h{-

,,Piatd" internd directd

...''''',,'.'...^'"'.,,...".''"''FBunuri/servicii/bani depugi in

contul de penitenciar

,,Piatd" internd - mediatd din exteriorDroguriA----_->B

i Comunicare;t::ir Bani/bunuri vAl s.... .. .......... 811t1


27/27

MINISTERUL JUSTITIEIAdministralia Nafionald a Perlitenciarelor

Cdtre

Nr. 32760 din 21.04.201 0

FEDERATIA SINDICATELOR, DIN

cua

rol in eficientizareaPenitenciarelor, vi

ADMTN|STRAT|A NATTONALA A PENTTENCTARELOR,t

Tn vederea optimizdrii procesului de comunicareactivitdlilor specifice derulate de Administrafia Na[ional6transmitem spre informare studiul intitulat Fenomenul consumului gi traficului de substanleintenise in mediut penitenciar. Elemente de diagnozd gi prognozd, ?ntocmit in cadrulAdministraliei Nalionale a Penitenciarelor Direcfia Prevenirea Criminalitdlii 9iTerorismului.

Cu stimd,

dr. loan BALAGenerala Penitenciarelor

studiu - consumul si traficul de droguri in penitenciare

Documents