GUVERNUL ROMANIEI

OFICIUL NATIONAL DE PREVENIRE SI COMBATERE A SPALARII BANILOR

RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU ANUL 2004

BUCURESTI, IANUARIE 2005

CUPRINS

Capitolul I Consideraţii introductive. Cadrul legal si instituţional

1.1 Reglementări legislative internaţionale 1.2 Reglementări legale interne

Capitolul II Noua structură organizatorică şi managementul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1078/08.07.2004 publicată în Monitorul Oficial nr. 636/14.07.2004

Capitolul III Activitatea şi rezultatele înregistrate de Direcţiile din cadrul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor 3.1 Activitatea desfăşurată de Direcţia de Evaluare Preliminară şi Managementul Bazelor de Date 3.1.1 Serviciul de Evaluare Preliminară 3.1.2 Serviciul Managementul Bazelor de Date 3.2. Activitatea desfăşurată de Direcţia de Implementare a Legislaţiei Specifice 3.2.1 Prezentare generală 3.2.2 Rezultate obţinute

- 3.2.2.1 Volumul total de lucrări aflate în analiză - 3.2.2.2 Numărul şi structura lucrărilor finalizate - 3.2.2.3 Stocul de lucrări aflate în analiza la sfârşitul anului 2004 - 3.2.2.4 Analiza statistică a dinamicii numărului de informări

transmise Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie

- 3.2.2.5 Operativitatea activităţii - 3.2.2.6 Evoluţia numărului de lucrări primite şi soluţionate de

personalul direcţiei 3.2.3 Dinamica efectivului de personal

3.3 Activitatea desfăşurată de Direcţia Juridică, Integrare Euroatlantică, Cooperare Interinstituţională si Internaţională şi Managementul Informaţiilor Clasificate 3.3.1 Serviciul Juridic şi Corpul de Control

- 3.3.1.1 Corpul de Control al Oficiului

- 3.3.1.2 Alte activităţi ale Serviciului Juridic şi Corpul de Control 3.3.2 Serviciul de Integrare Euroatlantică, Cooperare Interinstituţională şi Internaţională

- 3.3.2.1 Contribuţia Oficiului la procesul de aderare a României la Uniunea Europeana

- 3.3.2.2 Programele de finanţare ale Uniunii Europene, având ca beneficiar Oficiul

- 3.3.2.3 Cooperarea interinstituţională - 3.3.2.4 Activităţi de instruire organizate la nivel intern în

domeniul combaterii spălării banilor - 3.3.2.5 Schimbul de informaţii financiare - 3.3.2.6 Participarea reprezentanţilor Oficiului la întâlniri, cu

delegaţii străine, organizate în România - 3.3.2.7 Participarea reprezentanţilor Oficiului la activităţi de

instruire organizate in străinătate 3.3.3 Serviciul Analiza si Sinteză 3.3.4 Compartimentul Managementul Informaţiilor Clasificate 3.3.5 Biroul de Presă 3.4 Activitatea desfăşurată de Direcţia Managementul Resurselor Umane, Materiale şi Financiare

Capitolul IV Locul şi rolul Oficiului în lupta împotriva corupţiei şi finanţării terorismului 4.1 Lupta împotriva corupţiei 4.2 Combaterea finanţării terorismului

Capitolul V Concluzii rezultate din activitatea specifică de analiza a cazurilor suspecte de spălare a banilor

Capitolul VI Propuneri pentru eficientizarea activităţii Oficiului 6.1 Pe palierul tehnologiei informaţiei 6.2 Pe segmentul managementului resurselor materiale şi financiare 6.3 Pe linia managementului resurselor umane

Anexe Date statistice – Anexa 1 Schema fluxului financiar – Anexa 2

CAPITOLUL I CONSIDERATII INTRODUCTIVE

CADRUL LEGAL SI INSTITUŢIONAL In perioada de final a mileniului doi şi la începutul mileniului trei,

multe din evoluţiile pozitive, rezultate ale progresului ştiinţific şi ale dezvoltării economice înregistrate de societatea contemporană, sunt afectate de activităţile infracţionale.

Marile deturnări de fonduri, crima organizată, traficul de droguri, de fiinţe umane, de arme, terorismul, penetrarea sistemelor informatice şi folosirea lor în scopuri criminale, corupţia şi spălarea banilor sunt probleme grave care afectează toate statele lumii. În domeniul criminalităţii economico-financiare s-au amplificat fenomenele de transferuri ilegale de capital, fraudele de proporţii, actele de contrabandă şi evaziune fiscală, înşelăciunile, furturile şi înşelăciunile prin intermediul cardurilor, al Internet-ului şi calculatoarelor.

Scopul comiterii unui număr mare de infracţiuni este acela de a genera profituri pentru persoanele fizice şi juridice care le săvârşesc. După obţinerea acestor profituri, se efectuează spălarea de bani, care reprezintă procesarea rezultatelor actelor criminale pentru ascunderea originii ilicite a fondurilor. Acest proces este de o importanţă critică pentru că dă posibilitatea infractorilor de a folosi aceste profituri, fără a pune în pericol sursa lor de provenienţă.

Înşelăciunea, contrabanda, activităţile de crimă organizată, care includ traficul de droguri şi persoane, pot genera sume uriaşe. Evaziunea fiscală, corupţia, schemele de fraudare electronică, fraudele bursiere pot de asemenea produce profituri mari şi creează premisele de a face legitime câştigurile ilicite prin săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.

Prin natura sa, spălarea de bani nu este cuprinsă în statisticile economice obişnuite. Totuşi, ca şi alte aspecte ale economiei subterane, au fost făcute estimări brute ale fenomenului spălării banilor în vederea cuantificării acestui proces.

Fondul Monetar Internaţional a stabilit că dimensiunea fenomenului spălării banilor în lume se înscrie undeva între 2 şi 5 procente din PIB - ul mondial. Aceste procente indică faptul că spălarea

de bani atinge valori între 590 miliarde USD şi 1.500 miliarde USD. Prima cifră este echivalentul producţiei totale a unei economii de mărimea Spaniei.

Comunitatea internaţională, alertată de amploarea şi

consecinţele globale ale activităţii de spălare a banilor proveniţi din infracţiuni a iniţiat şi adoptat o serie de măsuri în plan legislativ şi instituţional menite a combate şi preveni acest pericol care ameninţă atât ţările cu economii puternice, cât şi ţările sărace sau în tranziţie către economia de piaţă.

1.1 REGLEMENTARI LEGISLATIVE INTERNAŢIONALE Prima măsură de acest fel la nivel internaţional a constituit-o

Convenţia ONU privind traficul ilicit de droguri şi de substanţe psihotrope din 1988 de la Viena, care conţine prevederi importante privind incriminarea spălării banilor, identificarea şi urmărirea veniturilor obţinute din infracţiuni, blocarea şi sechestrarea bunurilor, asistenţa legală mutuală.

A urmat apoi Declaraţia de Principii de la Basel adoptată în luna

decembrie a aceluiaşi an de către autorităţile de supraveghere bancară ale Grupului celor 10 (ţări membre: Belgia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Suedia şi Statele Unite ale Americii), care conţinea recomandări menite a preveni folosirea sistemului financiar pentru spălarea banilor.

La iniţiativa Grupului celor 7 ţări puternic industrializate (alcătuit

din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii), în anul 1989 s-a înfiinţat un organism interguvernamental intitulat „Grupul de Acţiune Financiară Internaţională” (GAFI/FATF), al cărui scop era dezvoltarea şi promovarea politicilor de combatere a spălării banilor.

Acest Grup a elaborat „Cele 40 de Recomandări asupra spălării banilor” care au statuat teoretic şi au pus bazele sistemului preventiv şi de combatere a spălării banilor, acoperind atât sistemul justiţiei penale şi al aplicării legii, cât şi sistemul financiar şi reglementarea sa, precum şi colaborarea internaţională în domeniu.

În anul 1990, Consiliul Europei a adoptat Convenţia nr. 141 privind spălarea, depistarea, sechestrarea şi confiscarea produselor provenite din infracţiuni, ratificată de Parlamentul României în anul 2002, ale cărei prevederi importante se refereau la situaţiile în care infracţiunea generatoare de bani murdari se comite în străinătate, modul de aplicare a măsurilor asiguratorii, cooperarea judiciară şi asistenţa tehnică. Consiliul Uniunii Europene a adoptat la data de 10 iunie 1991 Directiva nr.91/308 pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor – modificată ulterior prin Directiva nr. 97 din 4 decembrie 2001.

În octombrie 2001, Comitetul de la Basel privind Supravegherea

Bancară a elaborat măsuri prudenţiale de identificare a clientului pentru sectorul bancar.

1.2 REGLEMENTARI LEGALE INTERNE Realizând pericolele şi consecinţele care însoţeau extinderea

acestui fenomen de spălare a banilor şi în România, ca o manifestare a voinţei constante de protejare a statului român şi a economiei naţionale împotriva consecinţelor negative ale terorismului, crimei organizate şi ale spălării fondurilor obţinute prin săvârşirea de infracţiuni, autorităţile statului au iniţiat o serie de măsuri menite să ducă la intensificarea şi concentrarea eforturilor de combatere şi limitare a efectelor negative ale acestor fenomene.

Primul pas, în acest sens, a fost adoptarea Legii nr. 21/18.01.1999, publicată in Monitorul Oficial nr. 18 din 21.01.1999, care a marcat înfiinţarea Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, definind infracţiunea de spălare a banilor în concordanţă cu legislaţia internaţională în domeniu.

Totodată, a fost stabilită o listă a infracţiunilor generatoare de bani murdari destul de cuprinzătoare, regăsindu-se, printre alte infracţiuni generatoare de venituri ilicite: traficul de stupefiante, traficul de armament, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materiale radioactive, falsificarea de monedă sau de alte valori, proxenetismul, contrabanda, înşelăciunile în domeniul bancar,

financiar sau al asigurărilor, infracţiunile prin intermediul calculatoarelor, al cărţilor de credit, nerespectarea dispoziţiilor legale privind jocurile de noroc şi altele.

In vederea armonizării legislaţiei româneşti la standardele europene (acquis-ul comunitar), Parlamentul României a adoptat o nouă lege – Legea nr.656/7 decembrie 2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 904 din 12 decembrie 2002.

Aşa cum rezultă din prevederile art.19 alin.1 din legea menţionată, Oficiul funcţionează ca organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Guvernului, cu sediul în municipiul Bucureşti.

Obiectivul Oficiului Naţional de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor este de a contracara fenomenul de spălare a banilor pentru a împiedica subminarea autorităţii statale şi domnia arbitrarului de tipul crimei organizate.

Oficiul are ca obiect de activitate prevenirea şi combaterea spălării banilor, scop în care primeşte, analizează, prelucrează informaţii şi sesizează, în condiţiile existenţei unor indicii temeinice de spălare a banilor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi/sau, după caz, Parchetul Naţional Anticorupţie. În vederea exercitării atribuţiilor sale, Oficiul are constituit un aparat propriu, la nivel central, a cărui organigramă se aprobă prin Hotărâre a Guvernului. Oficiul este condus de un Preşedinte cu rang de Secretar de Stat, numit de Guvern din rândul Membrilor Plenului Oficiului.

Plenul Oficiului este structura deliberativă şi de decizie, membrii săi fiind numiţi în funcţie pe o perioadă de 5 ani, prin Hotărâre a Guvernului. În exercitarea mandatului său, Oficiul poate solicita oricărei instituţii competente să furnizeze datele necesare pentru verificarea suspiciunilor de spălare a banilor.

De asemenea, pentru întregirea cadrului legislativ destinat

combaterii spălării banilor si finanţării terorismului în România, în perioada de referinţă, au fost adoptate o serie de acte normative, dintre care enumerăm:

1. Legea nr.78 din 08.05.2005 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, prin care se extinde lista infracţiunilor generatoare de bani murdari. Odată cu apariţia acestei legi, Oficiul a primit sarcini specifice în prevenirea şi combaterea acestei infracţiuni generatoare de bani murdari.

2. Ordonanţa de Urgenţă nr. 207 din 22.11.2000 privind completarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, care stabileşte competenţele de efectuare a urmăririi penale şi de judecată a infracţiunilor legate de spălarea banilor.

3. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.159 din 27.11.2001 pentru prevenirea si combaterea utilizării sistemului financiar-bancar in scopul finanţării actelor de terorism.

4. Hotărârea Guvernului nr.918 din 13.09.2001 privind aplicarea prevederilor Rezoluţiei nr.1333/2000 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, referitoare la situaţia din Afganistan.

5. Decizia nr. 369 din 27.09.2001 a Primului Ministru al Guvernului României, privind înfiinţarea Comitetului Interministerial pentru punerea în aplicare a prevederilor aceleiaşi rezoluţii menţionate mai sus, în cadrul Comitetului fiind reprezentat si Oficiul.

6. Legea nr. 143 din 21.07.2000 privind combaterea traficului de droguri şi a consumului ilicit de droguri.

7. Legea nr. 39 din 21.01.2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.

8. Legea nr. 535 din 25.11.2004 privind prevenirea si combaterea terorismului.

În exercitarea atribuţiilor sale, Oficiul: • primeşte date şi informaţii de la persoane fizice şi juridice

nominalizate în art. 8 din Legea nr.656/2002, precum: instituţii de credit, instituţii financiare, societăţi de asigurări si reasigurări, persoane fizice şi juridice care acordă asistenţă de specialitate juridică, notarială, contabilă, financiar-bancară, agenţi imobiliari, case de schimb valutar, trezoreria statului, etc;

• analizează şi prelucrează datele şi informaţiile primite; • examinează din proprie iniţiativă cazurile care intră în sfera sa

de competenţă;

• solicită oricărei instituţii competente furnizarea de date şi informaţii necesare în vederea îndeplinirii obiectului său de activitate;

• colaborează cu instituţiile cu responsabilităţi în aplicarea legislaţiei în domeniu;

• cooperează şi promovează schimbul de informaţii cu instituţiile străine care au funcţii asemănătoare şi cu instituţiile internaţionale, europene şi regionale care au atribuţii în domeniul spălării banilor;

• emite, în condiţiile legii, decizii de suspendare a efectuării tranzacţiilor asupra cărora există suspiciunea că ar avea drept scop spălarea banilor;

• informează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie si/sau Parchetul Naţional Anticorupţie, în cazul în care constată indicii temeinice de spălare a banilor.

Plenul Oficiului este alcătuit din 7 membri, reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Administraţiei si Internelor, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, Băncii Naţionale a României, Curţii de Conturi şi Asociaţiei Române a Băncilor.

Compoziţia Plenului asigură o analiză obiectivă şi multidisciplinară a lucrărilor privind tranzacţiile suspecte, deciziile fiind luate prin vot majoritar. Structura personalului Oficiului este formată preponderent din analişti financiari cu studii universitare juridice sau economice şi experienţă în domeniul financiar, bancar sau juridic şi din asistenţi analişti cu studii medii, personalul fiind selectat pe bază de concurs. Personalul angajat al Oficiului nu poate ocupa nici un post şi nu poate îndeplini vreo funcţie în cadrul nici uneia dintre entităţile raportoare în acelaşi timp cu activitatea de salariat al Oficiului.

În lupta împotriva spălării banilor la nivel naţional, beneficiind de

prevederile legale, Oficiul şi-a asumat rolul de liant între instituţiile româneşti implicate în activitatea de prevenire şi combatere a acestui fenomen. Fluxul informaţional utilizat de Oficiu are ca punct de pornire entităţile cu obligaţii de raportare, inclusiv organismele cu atribuţii de

supraveghere şi control, care transmit, conform prevederilor Legii nr.656/2002, trei categorii de rapoarte:

- Rapoarte de tranzacţii suspecte, - Rapoarte privind operaţiunile cu sume în numerar care

depăşesc echivalentul a 10.000 euro, iar din decembrie 2002 şi

- Rapoarte privind transferurile externe în şi din conturi cu sume a căror limită minimă este echivalentul în lei a 10.000 euro.

În scopul reconstituirii circuitelor financiar-bancare şi a stabilirii unor indicii temeinice privind faptele generatoare de bani murdari, Oficiul colaborează şi are dreptul legal de a solicita şi obţine informaţii de la instituţiile sus-menţionate.

CAPITOLUL II

NOUA STRUCTURĂ ORGANIZATORICĂ ŞI MANAGEMENTUL

OFICIULUI NAŢIONAL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR, ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE

HOTĂRÂRII GUVERNULUI NR. 1078/08.07.2004 PUBLICATĂ ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 636 DIN 14.07.2004

Având în vedere evoluţia standardelor internaţionale în domeniul

prevenirii şi combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului, Oficiul Naţional de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor a iniţiat un proces de modificare a Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sancţionarea spălării banilor.

În elaborarea propunerilor de modificare, s-au avut în vedere prevederile următoarelor acte normative internaţionale: - Directiva 91/308/EEC privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor, şi cea de-a doua Directivă Europeană nr. 2001/97/EEC, - Decizia Cadru a Consiliului Uniunii Europene din 26 iunie 2001 privind spălarea banilor, identificarea, urmărirea, blocarea, sechestrarea şi confiscarea mijloacelor şi bunurilor aferente infracţiunii; - Cele 40 Recomandări GAFI, modificate în iunie 2003, şi Cele 8 Recomandări Speciale GAFI privind finanţarea terorismului. În acest sens, în cadrul Proiectului PHARE, al cărui beneficiar este Oficiul, în cursul anului 2004 s-a format un grup de lucru, alcătuit din reprezentanţii Oficiului, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Băncii Naţionale a României, Ministerului Justiţiei, Gărzii Financiare şi Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, care a elaborat recomandări privind modificarea Legii nr. 656/2002.

Ulterior preluării funcţiei de Preşedinte al Oficiului de către

magistratul Iulian Dragomir, în baza Hotărârii Guvernului nr.985/10.06.2004, acesta a iniţiat un proces de evaluare operativă a instituţiei, in scopul depistării vulnerabilităţii sistemului şi remedierii deficienţelor.

Rezultatele evaluării efectuate în regim de urgenţă au scos la iveală anumite aspecte negative – unele de o gravitate deosebită –

care explică acum, pe deplin, sincopele înregistrate de către această instituţie şi a căror înlăturare a constituit prioritatea noii conduceri.

Astfel, la o prima analiză a mecanismelor instituţionale, s-au constatat următoarele:

1. Sub aspect organizaţional: - nu existau protocoale de colaborare cu instituţiile abilitate,

conform legislaţiei in domeniu, respectiv cu Serviciile Secrete, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie, Banca Naţională a României, Curtea de Conturi a României, Asociaţia Română a Băncilor, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi asociaţiile profesionale ale persoanelor care acordă consultanţă juridică, notarială, contabilă, etc.

- s-a constatat că nu exista un Regulament de Ordine Interioara – ROI (singurul document de acest gen data din august 1999, când legislaţia era cu totul alta), nu existau fişe ale posturilor, state de funcţii şi de personal, ordine scrise de delegare a atribuţiilor emise de către conducătorul instituţiei;

- inexistenţa unui funcţionar responsabil pe linia resurselor umane, abilitat în acest sens de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei;

- inexistenţa unui serviciu juridic al Oficiului, cu toate consecinţele care decurg din acest fapt asupra activităţii instituţiei;

- inexistenţa unui director economic avizat de Ministerul Finanţelor Publice;

- inexistenţa unui arhivar autorizat de Arhivele Naţionale ale Statului.

2. Sub aspectul protecţiei informaţiilor clasificate:

- Un element îngrijorător l-a reprezentat inexistenţa unui sistem integrat de circulaţie şi protecţie a documentelor clasificate, în condiţiile în care natura informaţiilor gestionate de Oficiu impunea realizarea sa.

- S-a constatat, de asemenea, că nici un angajat al Oficiului nu deţinea certificat de securitate/autorizaţie de

acces la documente clasificate, aspect de natura să explice scurgerile de date şi informaţii către mass-media şi nu numai.

În concluzie, deşi instituţia opera cu date şi informaţii clasificate, nu exista un sistem corespunzător de protecţie a acestora, pornind de la amenajarea sediului şi până la circulaţia datelor şi informaţiilor respective, plasând Oficiul în afara cadrului legal în domeniu.

3. Sub aspect legal:

- Statutul juridic incert al Plenului, în sensul că acesta nu putea (fiind un organism colectiv, a cărui reunire periodică era uneori problematică) şi nu trebuia să coordoneze operativ activitatea instituţiei; a constituit o problemă deosebită in desfăşurarea eficientă a activităţii Oficiului.

- Activitatea de management trebuia şi managementul efectuat ulterior adoptării Hotărârii Guvernului nr. 1078/ 2004 a demonstrat necesitatea ca acesta să fie atributul suveran al Preşedintelui instituţiei; ca singura persoană în măsură sa ia decizii operative, prin care să se reacţioneze imediat la problemele punctuale apărute în gestionarea sistemului.

Operaţionalizarea Oficiului s-a realizat printr-o acţiune fermă şi

coordonată sub toate cele trei aspecte semnalate. In baza constatărilor de mai sus, a rezultat necesitatea obiectivă

a reorganizării structurale a instituţiei, sens în care Guvernul României, la propunerea conducerii Oficiului, a aprobat Hotărârea Guvernului nr.1078/08.07.2004 pentru modificarea Regulamentului de organizare si funcţionare a Oficiului, inclusiv noua organigramă (Anexa la H.G. indicată).

Iniţierea procesului de reorganizare a avut ca obiective: 1. crearea unei structuri operaţionale, care să elimine posibilitatea

reapariţiei unor acuzaţii de genul celor care au fost formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie şi Banca Naţională a României;

2. asigurarea unui grad sporit de independenţă a direcţiilor de specialitate în exercitarea atribuţiilor funcţionale;

3. separarea atribuţiilor Plenului faţă de cele ale personalului de specialitate, asigurând astfel o mai mare eficienţă în analiza şi deciziile dispuse;

4. măsuri de aplicare fermă a prevederilor Legii 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi ale Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, pe segmentul utilizării datelor cu caracter personal;

5. crearea unui sistem nou de relaţii de cooperare interinstituţională, cu un dublu scop: • perfecţionarea schimbului de informaţii între instituţiile

implicate in domeniu; • identificarea de noi surse de informaţii utile în activitatea

Oficiului. 6. dezvoltarea relaţiilor de cooperare internaţională, cu accent

special pe partenerii din Uniunea Europeană şi NATO.

În conformitate cu prevederile art.4 alin.2 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, modificat prin Hotărârea Guvernului nr.1078/2004, atribuţiile Plenului Oficiului şi cele ale direcţiilor se stabilesc prin Decizie a Primului Ministru, la propunerea Preşedintelui Oficiului, iar in cazul celorlalte compartimente, prin Ordin al Preşedintelui Oficiului, în condiţiile legii.

În aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1078/2004, Preşedintele Oficiului a dispus redistribuirea pe direcţii a personalului existent, in scopul asigurării condiţiilor pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu respectarea prevederilor legale privind condiţiile de încadrare.

Având ca model Parchetul Naţional Anticorupţie, a fost creat un serviciu de analiză cauze conexe, în care lucrează cei mai buni specialişti ai Oficiului.

S-a adoptat o nouă metodologie de analiză a rapoartelor şi informaţiilor primite de Oficiu.

S-au stabilit termene limită pentru soluţionarea lucrărilor.

Structura organizatorică a Oficiului stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 1078/08.07.2004, este următoarea:

I. Preşedinte; II. Plenul Oficiului; III. Cabinetul Demnitarului;

IV. Compartimentul Audit Public Intern. V. A. Direcţia Evaluare Preliminară si Managementul

Bazelor de Date: o Serviciul Evaluare Preliminară; o Compartimentul Managementul Bazelor de Date

(restructurat ca Serviciul Managementul Bazelor de Date de la începutul anului 2005).

- B. Direcţia de Implementare a Legislaţiei Specifice: o Serviciul Analiză Financiară; o Serviciul Analiză Cauze Conexe.

- C. Direcţia Juridică, Integrare Euroatlantică, Cooperare Interinstituţională şi Internaţională si Managementul Informaţiilor Clasificate: o Serviciul Juridic şi Corpul de Control; o Serviciul Integrare Euroatlantică şi Cooperare

Inter-instituţională şi Internaţională; o Serviciul Analiză si Sinteză; o Compartimentul Managementul Informaţiilor

Clasificate; o Biroul de Presă.

- D. Direcţia Managementul Resurselor Umane, Materiale si Financiare: o Serviciul Managementul Resurselor Materiale şi

Financiare; o Compartimentul Managementul Resurselor Umane.

Totodată, a fost demarat un proces de recrutare de personal, în scopul completării posturilor vacante, până la ocuparea numărului maxim de 84 posturi prevăzut în structura organizatorică a instituţiei aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2002, care va continua în cursul anului 2005.

Oficiul s-a adresat instituţiei „Avocatul Poporului”, în temeiul prevederilor Legii nr. 677/21.11.2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, în calitate de utilizator, înregistrându-se ca operator de date si informaţii ce intră sub incidenţa legii.

A fost demarat procesul avizării de către Oficiul Registrului

Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat a personalului pentru accesul

la informaţii naţionale clasificate, în vederea acordării autorizaţiilor de acces de către Preşedintele instituţiei.

S-a solicitat sprijinul Serviciilor Secrete în scopul securizării sediului şi a prevenirii scurgerilor de date şi informaţii clasificate.

Întrucât, prin dispoziţiile art.22 alin.1 si 2 din Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate se precizează ca „autorităţile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat în domeniile lor de activitate”, Oficiul a iniţiat un proiect de Hotărâre de Guvern avizat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, cuprinzând listele cu informaţii secrete de stat în domeniul său de activitate, proiect ce a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1562/23.09.2004.

La solicitarea Oficiului, Guvernul României a alocat un nou

sediu, adecvat din punct de vedere al spaţiului şi al condiţiilor de securitate si acces. Oficiul a semnat, la data de 11.08.2004, un contract cu Regia Autonomă a Patrimoniului si Protocolului de Stat în care se prevede realizarea lucrărilor de renovare şi amenajare din punct de vedere tehnic a noului sediu. Ulterior lucrărilor de renovare, Oficiul va contracta instalarea unui sistem de securitate integrat destinat asigurării protecţiei personalului propriu, precum şi securizării datelor şi informaţiilor clasificate procesate de Oficiu. Se estimează că mutarea va avea loc în prima parte a anului 2005.

De asemenea, în data de 5 noiembrie 2004 a fost încheiat un

Protocol de cooperare între Sistemul Informatic Integrat (S.I.I.) şi Oficiu privind crearea cadrului tehnic necesar schimbului de informaţii prin intermediul Centrului de Management administrat de Serviciul Român de Informaţii. Acest protocol are ca scop asigurarea inter-operabilităţii instituţiilor conectate la S.I.I., în sensul respectării prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, ale Hotărârii Guvernului nr. 952/2003 privind aprobarea normelor şi procedurilor în vederea operaţionalizării Sistemului Informatic Integrat, componentă a Sistemului Electronic Naţional, şi ale Hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

S-au demarat negocieri in vederea semnării unor protocoale de

cooperare, cu toate instituţiile implicate în activitatea de prevenire şi

combatere a spălării banilor, în condiţiile existenţei a doar două protocoale (Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi Agenţia Naţională Antidrog, încheiate anterior schimbării managementului Oficiului).

Astfel, în perioada 22.06-31.12.2004, au fost semnate 20 protocoale şi convenţii, în ordine cronologica, după cum urmează:

1. Compania Naţionala „Imprimeria Naţionala”, 2. Autoritatea Naţionala a Vămilor, 3. Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, 4. Parchetul Naţional Anticorupţie, 5. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, 6. Ministerul Administraţiei şi Internelor – Inspectoratul

General al Poliţiei de Frontieră, 7. Autoritatea pentru Străini, 8. Ministerul Administraţiei şi Internelor – Inspectoratul

General al Politiei Romane, 9. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, 10. Garda Financiară, 11. Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală de

Informaţii şi Protecţie Internă, 12. Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, 13. Autoritatea Naţională de Control, 14. Uniunea Naţională a Agenţiilor Imobiliare din România, 15. Corpul Experţilor Contabili şi al Contabililor Autorizaţi din

România, 16. Serviciul de Informaţii Externe, 17. Ministerul Apărării Naţionale - Direcţia Generală de

Informaţii a Apărării, 18. Ministerul Administraţiei şi Internelor, 19. Ministerul Justiţiei – Direcţia Generală Protecţie şi

Anticorupţie, 20. Asociaţia Organizatorilor de Cazinouri din România. Menţionăm, de asemenea, că Oficiul a demarat negocierile în

vederea semnării protocoalelor de colaborare cu: - Serviciul Român de Informaţii; - Banca Naţională a României; - Asociaţia Română a Băncilor.

Prin încheierea acestor protocoale, răspunsurile la solicitările de informaţii se primesc în timp real, ceea ce conduce la reducerea duratei analizelor instrumentate de Oficiu.

Accesul analiştilor financiari la mai multe baze de date la care Oficiul are acces, în temeiul aceloraşi protocoale, a condus la reducerea timpului de analiză.

In scopul conformării la prevederile Legii nr. 161/19.04.2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, conducerea Oficiului a dispus şi s-a realizat web site-ul www.onpcsb.ro, funcţional începând din luna august 2004, pe care s-au publicat declaraţiile de avere ale personalului instituţiei.

In vederea eficientizării managementului resurselor umane, a

fost numit un funcţionar de specialitate, care a fost trimis la cursuri de perfecţionare în domeniu, organizate de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Au fost stabilite responsabilităţile şi atribuţiile fiecărui angajat din cadrul Direcţiilor, prin întocmirea de fişe ale posturilor.

A fost adoptat un nou Regulament de Ordine Interioară, în condiţiile în care acesta nu mai fusese actualizat din 16 august 1999.

CAPITOLUL III

ACTIVITATEA ŞI REZULTATELE ÎNREGISTRATE DE DIRECŢIILE

DIN CADRUL OFICIULUI NAŢIONAL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR

3.1 ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE DIRECŢIA DE EVALUARE

PRELIMINARĂ ŞI MANAGEMENTUL BAZELOR DE DATE

Având în vedere dispoziţiile Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, obiectul de activitate al Oficiului se realizează prin două modalităţi distincte:

- prima modalitate se referă la faptul că Oficiul primeşte, analizează şi prelucrează informaţiile şi datele referitoare la activităţi suspecte de spălare a banilor ce îi sunt transmise de persoanele juridice şi fizice menţionate în art.8 din Legea 656/2002; care sunt obligate să întocmească un raport scris pentru fiecare tranzacţie care, în virtutea naturii ei sau a caracterului neobişnuit, raportat la contextul activităţilor obişnuite ale clientului, poate fi legată de spălarea banilor;

- a doua modalitate vizează activităţile prin care Oficiul sesizează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi/sau, după caz, Parchetul Naţional Anticorupţie, în vederea investigării şi cercetării cazurilor în care acesta a stabilit indicii temeinice referitoare la operaţiuni de spălare a banilor.

Ca Unitate de Informaţii Financiare, Oficiul primeşte atât informaţii financiare, cât şi alte tipuri de informaţii care sunt administrate şi protejate în sistemul informatic propriu.

Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1078/2004, activitatea desfăşurată de Oficiu a fost reorganizată în vederea rezolvării cu celeritate a sesizărilor primite de Oficiu şi fructificării rapide a informaţiilor transmise de entităţile raportoare. În conformitate cu prevederile legale, Oficiul primeşte de la entităţile raportoare trei tipuri de rapoarte:

- de tranzacţii suspecte;

- de depuneri şi retrageri în numerar mai mari de 10.000 euro;

- de transferuri externe mai mari de 10.000 euro. De asemenea, se primesc informaţii cu privire la operaţiunile suspecte de spălare de bani şi de la autorităţile cu atribuţii de control financiar, de la cele de supraveghere a entităţilor raportoare, de la instituţiile cu atribuţii de elaborare şi/sau aplicare a legii, cât şi de la unităţile de informaţii financiare străine. În limita credibilităţii sursei şi în cadrul unei analize contextuale, analiştii financiari utilizează şi informaţii preluate de pe Internet sau din presă.

În acest sens, Direcţiei de Evaluare Preliminară şi

Managementul Bazelor de Date îi revine un rol important, fiind direcţia în cadrul căreia se primesc informaţiile şi sesizările, se triază, se îmbogăţesc cu datele extrase din bazele de date proprii ale Oficiului, precum şi din bazele de date la care Oficiul are acces în baza protocoalelor încheiate cu instituţiile statului.

În vederea filtrării din masa de informaţii a celor care se impun a

fi analizate şi prelucrate, cât şi pentru transmiterea operativă a datelor şi informaţiilor utile unităţilor de Parchet, s-au adoptat o nouă metodologie şi proceduri interne de lucru adecvate, în concordanţă cu structura organizatorică a Oficiului, şi adaptate la noile condiţii de lucru care au determinat valorificarea optimă a informaţiilor la care Oficiul are acces.

Astfel, întrucât în perioada de timp anterioară reorganizării

Oficiului, decizia suspendării operaţiunilor suspecte de spălare de bani presupunea reunirea Plenului Oficiului, iar, pe de altă parte, erau situaţii fie de vacuum existent în componenţa lui, fie de lipsă de qvorum, aceste decizii nu se puteau lua cu operativitate în condiţiile dispoziţiilor art.3 alin. 2 si 3 din Legea nr.656/2002.

Pentru aceste considerente, suspendarea operaţiunilor suspecte de spălare a banilor, conform Hotărârii Guvernului nr.1078/2004 şi Deciziei Primului-Ministru nr.151/2004, a devenit atributul exclusiv al Preşedintelui Oficiului.

În acest fel, s-a reuşit ca în perioada 23 iunie – 31 decembrie 2004 să fie dispusă măsura suspendării în cazul a 18 operaţiuni bancare în sumă de 10.019.070 Euro, 1.516.943 USD şi

17.565.000.000 lei, tranzacţii asupra cărora existau suspiciuni potrivit cărora acestea au ca scop spălarea banilor obţinuţi în mod fraudulos pe teritoriul României; spre deosebire de perioada 01 ianuarie – 22 iunie 2004, când din patru solicitări de suspendare a unor operaţiuni bancare a fost luată măsura suspendării numai într-un singur caz a sumei de 30.000 Euro.

Întrucât, de la înfiinţarea Oficiului au fost dispuse doar două suspendări de operaţiuni suspecte de spălare a banilor, rezultă că, prin aplicarea acestor măsuri, s-a obţinut o creştere de 900% a suspendării acestor operaţiuni suspecte.

Un alt punct unde s-a acţionat pentru urgentarea verificărilor şi

dispunerea de măsuri legale a fost cel referitor la solicitările de informaţii de la Unităţile de Informaţii Financiare (FIU) străine cu care Oficiul cooperează în calitatea sa de membru al Grupului Egmont şi de partener în baza Memorandum-urilor de Înţelegere încheiate.

Astfel, s-a reuşit schimbul rapid de informaţii între FIU-uri, datele primite şi transmise fiind de un real folos în activitatea de prevenire şi combatere a spălării banilor.

Prin conectarea la reţeaua securizată Fiu.Net, Oficiul şi-a asigurat un schimb de informaţii în timp real.

Începând cu data de 23 iunie 2004, solicitările unităţilor de

Parchet au fost tratate cu prioritate, având în vedere caracterul special al acestora, furnizându-se informaţiile solicitate conform prevederilor Legii 656/2002, în cel mai scurt timp.

Informaţiile transmise de Banca Naţională a Românei, în urma

controalelor efectuate de Direcţia de Supraveghere a acestei instituţii la diverse bănci comerciale, care au sporit ca număr în ultima perioadă, au fost procesate imediat în cadrul direcţiei, iar în cazul în care au rezultat încălcări ale prevederilor Legii 656/2002, s-au dispus acţiuni de control prin intermediul Corpului de Control specializat din cadrul Oficiului.

De asemenea, în a doua jumătate a anului 2004, respectiv în

perioada 23 iunie 2004 – 31 decembrie 2004, numărul de rapoarte de tranzacţii suspecte (RTS) transmise de entităţile raportoare a crescut semnificativ, ajungând la 31 decembrie 2004 la 1.289 de RTS-uri, faţă de un număr de 764 de RTS-uri primite până la data de 22 iunie 2004.

Acest lucru se datorează lansării Noului Ghid de Tranzacţii Suspecte, activităţilor de instruire iniţiate şi desfăşurate de Oficiu pe întreg teritoriul ţării, cât şi acţiunilor de control amintite anterior.

În aceste condiţii, personalul direcţiei a depus eforturi suplimentare, inclusiv prin prelungirea programului de lucru (atât zilnic, cât şi în cursul zilelor libere), reuşindu-se astfel ca, la sfârşitul anului 2004 să fie rezolvate un număr de 1.692 de RTS-uri pentru care au fost întocmite note cu propuneri de către analiştii financiari din cadrul Serviciului de Evaluare Preliminară.

Cu toate acestea, la 31 decembrie 2004 în portofoliul analiştilor financiari mai figurau un număr de 891 RTS-uri nerezolvate, care au fost primite în perioada iunie – decembrie 2004.

3.1.1. Serviciul de evaluare preliminară

În conformitate cu noua Metodologie aprobată de către Plenul Oficiului, Preşedintele repartizează acestei direcţii informaţiile primite de Oficiu (sesizări, date şi informaţii referitoare la operaţiuni suspecte de spălare a banilor), rapoartele de tranzacţii suspecte, rapoartele privind operaţiunile în numerar şi rapoartele privind transferurile externe care depăşesc echivalentul a 10.000 Euro, precum şi solicitările de informaţii primite de la Unităţi de Informaţii Financiare din străinătate, sinteza presei. Cu excepţia Rapoartelor privind operaţiunile în numerar şi rapoartelor privind transferurile externe care depăşesc echivalentul a 10.000 Euro, care sunt încărcate în baza de date a Oficiului; celelalte informaţii sunt destinate evaluării preliminare efectuată de către analiştii financiari din cadrul Serviciului de Evaluare Preliminară. Astfel, fiecărui analist financiar îi sunt repartizate informaţiile sub forma unui raport de tranzacţii suspecte, fie că este vorba despre un RTS propriu-zis transmis de raportori (menţionaţi la art.8 din Legea 656/2002), fie că este vorba despre sesizări transmise de instituţiile cu atribuţii de control şi supraveghere (Banca Naţională a României, Autoritatea Naţională de Control, Ministerul Finanţelor Publice, Curtea de Conturi, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor) sau unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Justiţiei şi Serviciile Secrete, informaţiile primite de la Unităţi de Informaţii Financiare din străinătate, informaţiile din presa centrală sau locală sintetizate sub forma unui material întocmit de către un Membru al Plenului Oficiului.

Informaţiile conţinute în Raportul de Tranzacţii Suspecte sunt îmbogăţite atât pe orizontală, cât şi pe verticală.

Îmbogăţirea pe orizontală se referă la informaţii despre persoana fizică şi/sau juridică care fac obiectul Raportului de Tranzacţii Suspecte, preluate din baza de date a Oficiului, respectiv operaţiunile de depuneri/retrageri în numerar şi transferuri externe mai mari decât echivalentul a 10.000 Euro; precum şi din bazele de date ale diferitelor instituţii la care are acces Oficiul.

Îmbogăţirea pe verticală se referă la informaţii despre societăţile comerciale în care sunt implicate persoana fizică şi/sau

juridică care fac obiectul Raportului de Tranzacţii Suspecte, acelaşi tip de informaţii ca la îmbogăţirea pe orizontală.

Acest lucru a fost posibil datorită încheierii protocoalelor de colaborare cu instituţiile implicate în sistem.

În urma efectuării verificărilor în bazele de date, analistul financiar întocmeşte o Notă cu propuneri care cuprinde, după caz, una din următoarele soluţii :

- informarea de urmare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a Parchetului Naţional Anticorupţie, în situaţia în care operaţiunile efectuate de persoanele fizice şi juridice la care se face referire au legătură cu cele care au fost deja analizate în cadrul Oficiului şi care au făcut obiectul a una sau mai multor Informări transmise către unităţile de Parchet indicate;

- finalizarea analizei în cadrul Direcţiei de Implementare a Legislaţiei Specifice;

- trecerea în evidenţă pasivă; - clasarea; - transmiterea informaţiilor corespunzătoare către Unităţile de

Informaţii Financiare din străinătate, ca răspuns la cererile acestora, sau sesizarea acestora în cazul tranzacţiilor suspecte de finanţare a terorismului.

Există două situaţii distincte în procedura de evaluare preliminară a Rapoartelor de Tranzacţii Suspecte :

- Nota cu propuneri are la bază unul sau mai multe Rapoarte de Tranzacţii Suspecte; când Rapoartele de Tranzacţii Suspecte transmise de aceeaşi raportori sau raportori diferiţi au în comun aceeaşi persoană fizică şi / sau juridică, acestea se conexează şi fac obiectul unei singure Note ;

- Un Raport de Tranzacţii Suspecte stă la baza mai multor Note: când un Raport de Tranzacţii Suspecte (în general, este cazul celor primite de la autorităţi cu atribuţii de control / supraveghere) se referă la mai multe persoane fizice şi / sau juridice care nu au legătură între ele, fiecare persoană sau grup de persoane pentru care nu s-a putut stabili o legătură din evaluarea preliminară sunt analizate separat, făcând obiectul unei Note cu propuneri.

Volumul de activitate - prezentarea datelor statistice referitoare la Rapoartele de

Tranzacţii Suspecte primite în cadrul Serviciului de Evaluare Preliminară :

Tabel 1

Perioada Stoc la

începutul perioadei

Primite în cursul

perioadei

Total Soluţionate Stoc la sfârşitul

perioadei01.01. – 22.06.2004

140 764

904 508

396

23.06 – 31.12.2004

396 1.289 1685 794 891

Tabel 2

Structura RTS-urilor primite în cadrul Serviciului de Evaluare Preliminară, în cursul anului 2004, în funcţie de sursa

informaţiilor

MODIFICARE

Sursa informaţiilor

Perioada 01.01. –

22.06.2004

Perioada 23.06. –

31.12.2004

Absolută

Relativă (%)

- entităţi raportoare 540 930 390 172,22- instituţii de control financiar şi supraveghere prudenţială

50

97 47 194,00

- sesizări de la organele de urmărire penală 55

109 54 198,18

- analiză proprie 91 22 -69 24,18- sesizări de la FIU-uri 28 75 47 267,86- informaţii preluate din presă -

56 56 -

TOTAL 764 1.289 525 168,72

Tabel 3

Volumul de activitate al Serviciului de Evaluare Preliminară în cursul anului 2004

Stoc de RTS-uri existent la data de 01.01.2004 = 140

Luna

RTS-uri intrate

RTS-uri supuse evaluării

preliminare Ianuarie 74 94Februarie 115 105Martie 139 115Aprilie 126 53Mai 164 10001 – 22 Iunie 146 41 Total 01.01 – 22.06.2004

764 508

23 – 30 iunie 52 23Iulie 212 140August 220 111Septembrie 175 82Octombrie 218 130Noiembrie 201 163Decembrie 211 145 Total 23.06 – 31.12.2004

1.289 794

TOTAL GENERAL 2004

2.053 1.302

Tabel 4

Situaţia RTS-urilor care au fost supuse evaluării preliminare în cursul anului 2004, în funcţie de soluţia propusă

Soluţia propusă

Perioada 01.01.

– 22.06.2004

Perioada 23.06. –

31.12.2004

- informarea de urmare a PICCJ sau, după caz, a PNA

9 17

- finalizarea analizei în cadrul DILS + conexare şi analiză

230 + 117 481+242

- evidenţă pasivă 151 53 - clasare - 1 - transmiterea informaţiilor corespunzătoare către FIU-uri (ca răspuns la cererile acestora)

5* 85*

TOTAL 2004

508

794

* Creşterea volumului schimbului de informaţii cu instituţiile străine în a doua perioadă a anului 2004 a dus la o mărire considerabilă a numărului de analize asupra cererilor de informaţii primite de la FIU-urile partenere străine (de 17 ori).

Tabel 5

Cuantificarea operativităţii activităţii Serviciului de Evaluare Preliminară în cursul anului 2004

Luna

RTS-uri intrate

RTS-uri

soluţionate

OPERATIVITATE

(%) Ianuarie 74 94 127,03Februarie 115 105 91,30Martie 139 115 82,73Aprilie 126 53 42,06Mai 164 100 60,98Iunie 198 64 31,82Iulie 212 140 66,04August 220 111 50,45Septembrie1 175 82 46,86Octombrie 218 130 59,63Noiembrie 201 163 81,09Decembrie 211 145 68,72

TOTAL

2.053 1.302 63,42

1 Luna în care au fost efectuate majoritatea concediilor de odihnă.

Tabel 6

Evoluţia încărcăturii cu RTS-uri şi a numărului de RTS-uri finalizate pe analişti financiari, în cursul anului 2004

Luna

Număr mediu

de analişti

financiari

Sold iniţial

de RTS-

uri

Intrări

RTS-uri aferente perioadei

Ieşiri

RTS-uri aferente perioadei

Evoluţia numărului mediu de RTS-uri primite

pe analist financiar

Evoluţia numărului mediu de RTS-uri

finalizate pe analist financiar

Ianuarie 6 140 74 94 36 16Februarie 6 120 115 105 39 18Martie 6 130 139 115 45 19Aprilie 7 154 126 53 40 8Mai 7 227 164 100 56 14Iunie 7 291 198 64 70 9Iulie 5 425 212 140 127 28August 6 497 220 111 120 19Septembrie 7 (= 8 –

1 CM*) 606 175 82

112 12Octombrie 7 (= 8 –

1 CM) 699 218 130

131 19Noiembrie 6 (= 8 –

2 CM) 787 201 163

165 27Decembrie 8 825 211 145 130 18 TOTAL

6

891

2.053 1.302

* CM = concediu medical

3.1.2 Serviciului managementul bazelor de date

Prezentarea activităţii complexe din domeniul Tehnologiei Informaţiei desfăşurate în anul 2004 trebuie să pornească de la premisa că structura instituţiei descrie modul în care se desfăşoară activitatea acesteia implicând persoane, proceduri, date şi tehnologii. Din acest punct de vedere trebuie remarcat impactul pe care Hotărârea Guvernului nr. 1078/2004 l-a avut asupra activităţii specifice Tehnologiei Informaţiei.

Oficiul utilizează pentru prelucrarea informaţiilor necesare investigaţiilor financiare o reţea de calculatoare având 75 staţii de lucru, 3 servere precum şi un sistem de protecţie dedicat. Urmează a fi implementat, în cursul lunii ianuarie 2005, şi un sistem de monitorizare a accesului pe Internet, precum şi a tuturor acţiunilor user-ilor locali, achiziţionat în luna decembrie 2004 de la Institutul pentru Tehnologii Avansate din cadrul Serviciului Român de Informaţii.

În cadrul Oficiului există două imprimante Laser pentru listări de volum, precum şi 11 imprimante format A4, care sunt folosite pentru acoperirea celorlalte necesităţi.

Un număr de 7 staţii de lucru sunt dedicate pentru accesul la Internet al analiştilor financiari în condiţiile separării acestora de reţeaua internă a Oficiului.

Oficiul utilizează versiunea ORACLE 9 i pentru baza de date internă, iar aplicaţiile pentru accesul datelor sunt dezvoltate de specialiştii IT din cadrul serviciului care utilizeaza ca instrumente ORACLE Developer şi ORACLE Forms.

O bază de date conţine informaţii, dar managementul bazelor de date nu înseamnă doar producerea, procesarea, memorarea, transferul sau compararea informaţiilor; înseamnă în plus o contribuţie din ce în ce mai mare la luarea unor decizii sau în determinarea unor acţiuni specifice.

Din această perspectivă, Oficiul apare ca utilizator al

următoarelor baze de date: -Baza proprie de date:

Rapoarte de Tranzacţii Suspecte; Rapoarte privind operaţiuni de D/R cu numerar; Rapoarte privind transferurile externe.

-Conturile clienţilor bancari: (Urmare a protocolului încheiat cu Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală, această instituţie a acordat accesul la o importantă bază de date ce cuprinde informaţii referitoare la conturile deţinute pe teritoriul României de către persoanele fizice şi juridice).

-Alte tipuri de informaţii:

Lista persoanelor suspecte de terorism; Lista FBI a persoanelor suspecte de terorism; Lista producătorilor de alcool; Lista firmelor fantomă; Lista societăţilor autorizate să valorifice fierul vechi; Lista societăţilor de expertizare autorizate.

-Aplicaţii interne:

Persoane – cuprinde persoanele fizice şi juridice introduse în fişa lucrării de către fiecare analist; Fişa lucrării – permite gestionarea informaţiilor

legate de o lucrare de către fiecare analist; Program verificare structură date rapoarte bănci-

utilizat la controlul structurii fişierelor înaintea preluării acestora în baza de date corespunzătoare; a fost distribuit şi către băncile cu probleme de raportare în vederea eliminării deficienţelor.

- BAZE DE DATE CU ACCES ON-LINE2: 1) Autoritatea Naţională a Vămilor: - Operaţiunile de export şi import realizate de către societăţile

comerciale din România în ultimii 5 ani. 2) Autoritatea Pentru Străini: - Informaţii legate de reglementarea dreptului de şedere,

menţiuni referitoare la consemnele la frontieră, cazurile de urmărire penală.

3) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor:

- Conţine datele de identificare ale cetăţenilor români. 4) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră: - Informaţii referitoare la persoanele care intră/ies din România. 5) Inspectoratul General al Poliţiei Române: - Lista persoanelor date în urmărire locală, generală sau

internaţională. 6) Imprimeria Naţională S.A.: - Informaţii legate de livrările unităţilor tipografice abilitate către

utilizatori pentru formulare tipizate cu regim special de tipărire;

- Formulare pentru comercializarea materialului lemnos (registru unic, factura fiscală).

7) Oficiul Naţional al Registrului Comerţului: - Informaţii referitoare la firme – administratori, acţionari,

obiecte principale de activitate, puncte de lucru, etc. 8) Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România: - Conectarea on-line la această bază de date permite accesul

la informaţii legate de acte şi contracte încheiate de către notarii publici din România.

2 Pentru punctele 1-6: accesul on-line a fost acordat urmare

protocoalelor încheiate între Oficiul şi aceste instituţii, în perioada 01.07 – 31.12.2004;

Pentru punctul 8: La cererea Oficiului, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România a luat măsurile necesare pentru operativitatea raportării şi, începând cu a doua jumătate a anului 2004, raportarea notarilor publici se face pe suport electronic (dischetă).

O menţiune specială trebuie făcută referitor la realizarea tehnică a legăturii cu reţeaua metropolitană a Ministerului Administraţiei şi Internelor care permite tehnic conexiuni de tip voce-date, astfel încât, în funcţie de necesităţi, să se poată realiza şi o legătură telefonică directă fără costuri suplimentare. Acest rezultat deosebit de important pentru activitatea operaţională a Oficiului este urmarea încheierii protocolului de cooperare dintre cele două instituţii implicate în aceeaşi perioadă de timp, respectiv a doua jumătate a anului 2004.

Deşi sistemul IT nu a fost conceput pornind de la premise de comunicare şi inter-operabilitate putem considera că stadiul actual permite, prin legăturile realizate, depăşirea acestor obstacole în vederea obţinerii informaţiilor necesare şi desfăşurării eficiente de către analişti a activităţilor de investigaţie financiară.

În luna mai 2004 prin achiziţionarea unor calculatoare dedicate a fost realizat accesul la Internet de pe staţii diferite de cele care operează cu baza internă de date.

Aşa cum s-a precizat anterior, un pas important l-a reprezentat

crearea şi operaţionalizarea din luna august 2004 a site-ului Internet al Oficiului Naţional, www.onpcsb.ro .

Accesând acest site Internet, se pot vizualiza informaţii cu privire la legislaţia naţională şi internaţională în domeniul combaterii spălării banilor, aspecte referitoare la organizarea şi funcţionarea Oficiului, aplicaţia Data Entry pentru încărcarea electronică a rapoartelor de tranzacţii suspecte, Ghidul de Tranzacţii Suspecte.

De asemenea, în conformitate cu Legea nr. 161/19.04.2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, au fost publicate declaraţiile de avere ale conducerii instituţiei. Deoarece spălarea banilor şi finanţarea terorismului sunt fenomene transfrontaliere, un aspect esenţial cu implicaţii în domeniul managementului de date îl reprezintă schimbul de informaţii, într-un mod direct şi securizat, cu instituţii străine care au funcţii asemănătoare, Oficiul ca instituţie abilitată în schimbul de informaţii, membru a Grupului Egmont din anul 2000, are acces în vederea

schimbului internaţional de informaţii la un site securizat care nu e disponibil public.

Totodată, în anul de referinţă, în cadrul unui Program PHARE Regional al Uniunii Europene, Oficiul a finalizat conectarea sa la o reţea securizată europeană dedicată schimbului de informaţii între Unităţile de Informaţii Financiare din Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Letonia, Bulgaria, Ungaria. Importanţa realizării acestei conexiuni constă nu doar în faptul că s-a îndeplinit o cerinţă a parcursului de aderare la Uniunea Europeană, ci şi în faptul că acest proiect se va dezvolta intens în perioada următoare spre un sistem evoluat de interconectare şi schimb de informaţii pentru Unităţile de Informaţii Financiare din Europa.

Pe parcursul anului 2004, s-au derulat două componente ale

unui program PHARE vizând îmbunătăţirea activităţii din domeniul tehnologiei informaţiei:

- o componentă de Twinning având ca partener Ufficio Italiano dei Cambi, în cadrul căreia există un obiectiv special referitor la dezvoltarea şi perfecţionarea arhitecturii şi programelor din sistemul informatic al Oficiului, precum şi perfecţionarea specialiştilor IT;

- o componentă de investiţii din fonduri PHARE cuprinzând echipamente, soft specializat de investigaţie financiară, precum şi activităţi de instruire vizând schimbarea tehnologiei de lucru pentru creşterea vitezei şi a capacităţii de procesare a unui volum tot mai mare de informaţii.

Contractarea componentei de investiţii la sfârşitul lunii noiembrie 2004 a reprezentat un pas esenţial în dotarea cu echipamente hardware şi software a Oficiului, mai ales pentru faptul că din punct de vedere procedural, aceasta se află pe lista obiectivelor restante din anul 2003.

Urmare finalizării formelor procedurale şi încheierii contractului cu firma câştigătoare a licitaţiei PHARE, s-a realizat un plan de furnizare a echipamentelor, astfel că în decursul lunii ianuarie 2005, urmează recepţionarea acestora şi începerea procedurilor de instalare şi punere în funcţiune – termenul estimativ fiind sfârşitul lunii februarie 2005.

Despre componenta de Twinning, putem afirma că se va derula până la sfârşitul lunii mai 2005 şi că deşi au existat unele dificultăţi, prin eforturile intense depuse începând cu luna iulie 2004 se va reuşi realizarea tuturor componentelor sale. Aceasta cu atât mai mult cu cât reuşita proiectului reprezintă unul din paşii necesari schimbării arhitecturii sistemului actual către o arhitectură utilizând tehnologia web.

Un alt proiect important care implică serviciul se derulează în cadrul aceluiaşi Program PHARE şi vizează evaluarea cerinţelor de infrastructură şi comunicaţii neacoperite de componenta de Twinning, astfel încât, Oficiul să realizeze un sistem eficient şi complet de colectare, analiză şi diseminare a informaţiilor financiare în cadrul unei structuri integrate de luptă împotriva spălării banilor, combaterii finanţării terorismului şi a crimei organizate.

3.2 ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE DIRECŢIA DE

IMPLEMENTARE A LEGISLAŢIEI SPECIFICE

3.2.1 Prezentarea generală Direcţia de Implementare a Legislaţiei Specifice reprezintă,

practic, interfaţa dintre Oficiu şi unităţile de Parchet, care beneficiază de informările asupra operaţiunilor suspecte de spălare a banilor. În consecinţă, obiectivul direcţiei îl reprezintă finalizarea cu celeritate a analizelor desfăşurate.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1078/2004, cele două foste direcţii operative cu atribuţii în analiză şi prelucrarea cazurilor suspecte de spălare a banilor aflate în structura Oficiului până la începutul semestrului al doilea al anului 2004, au devenit o singură direcţie – Direcţia de Implementare a Legislaţiei Specifice.

Atribuţiile direcţiei au fost stabilite prin Decizia Primului Ministru, la propunerea Preşedintelui Oficiului, atribuţiile respective având caracter de secret de serviciu.

În cadrul direcţiei au fost înfiinţate două Servicii: Serviciul Analiză Financiară şi Serviciul Analiză Cauze Conexe.

Cele două servicii au aceeaşi atribuţie principală: analizarea şi prelucrarea cazurilor suspecte de spălare a banilor, în vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei indiciilor temeinice de spălare a banilor. Aceasta se realizează conform noii Metodologii de examinare a informaţiilor referitoare la tranzacţiile suspecte, aprobată prin Decizia Plenului Oficiului nr. 1/06.08.2004, adoptată în scopul efectuării analizei cazurilor suspecte de spălare de bani cu mai mare operativitate şi eficienţă pentru transmiterea cu celeritate a informărilor către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi/sau după caz, către Parchetul Naţional Anticorupţie privitor la indiciile temeinice de spălare de bani descoperite.

Noutatea introdusă de noua structură organizatorică este înfiinţarea Serviciului Analiză Cauze Conexe, similar structurii organizatorice existente în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie.

Operaţiunile suspecte de spălare de bani sunt analizate de Serviciul Analiză Cauze Conexe în ipoteza în care se referă la persoane fizice sau juridice care fac sau au făcut obiectul unor analize

anterioare finalizate cu informarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a Parchetului Naţional Anticorupţie; persoane fizice sau juridice care folosesc „spălarea de bani” în scopul finanţării activităţilor teroriste şi de crimă organizată, sau personalităţi interne şi/sau internaţionale (demnitari aleşi sau numiţi şi asimilaţi acestora). În celelalte cazuri, operaţiunile suspecte de spălare de bani sunt analizate în cadrul Serviciului Analiză Financiară.

Conform Deciziei Plenului Oficiului nr. 37 din 02.09.2004, a fost adoptată o nouă structură a sintezei privitoare la operaţiunile suspecte de spălare de bani în sensul includerii unor informaţii suplimentare şi, în acelaşi timp, mai bine structurate privitoare la indiciile de spălare de bani identificate.

3.2.2 Rezultate obţinute 3.2.2.1 Volumul total de lucrări aflate în analiză

Tabel 1

S t o c d e l u c r ă r i e x i s t e n t l a 0 1 . 0 1 . 2 0 0 4 = 3 1 4

L u c r ă r i s o l u ţ i o n a t e î n a n u l 2 0 0 4

L U N A Lucrări

intrate PICCJ

PICCJ

+ PNA PNA

De

urmare

Evidenţa

pasivă Clasare

TOTAL

IANUARIE 40 25 - - - 12 - 37

FEBRUARIE 46 32 - - 1 23 - 56

MARTIE 42 36 - - 2 9 - 47

APRILIE 43 37 - - 3 16 - 56

MAI 46 36 - 4 2 13 - 55

01 – 21 IUNIE 13 15 - - - 3 - 18

T O T A L

01.01. – 21.06.04 230 181 - 4 8 76* - 270

22 – 30 IUNIE - - - - - - - -

IULIE 80 47 - 1 - 4 1 53

AUGUST 58 74 2 1 - 15 - 92

SEPTEMBRIE 55 32 2 1 - 2 - 37

OCTOMBRIE 89 46 4 1 - 6 - 57

NOIEMBRIE 82 41 2 - - 5 - 48

DECEMBRIE 117 58 4 - - 17 2 81

T O T A L

22.06. – 31.12.04 481 298 14 4 - 49* 3 368

T O TA L

GENERAL 2 0 0 4 711 479 14 8 8 125 3 637

* Scăderea numărului de cazuri soluţionate cu evidenţă pasivă în cea de-a doua perioadă a anului 2004 este demonstrată de creşterea numărului de informări transmise la PICCJ şi PNA.

Activitatea desfăşurată în cadrul directiei constă în analiza,

prelucrarea şi interpretarea informaţiilor referitoare la tranzacţiile suspecte. În cursul anului 2004, au fost în analiză 1.025 cazuri, din care 314

dosare au fost preluate din 2003, iar 711 reprezintă intrările în cursul anului 2004.

Dintre acestea, 230 au intrat în perioada 01.01 – 21.01.2004, iar 481 au intrat în perioada 22.06 – 31.12.2004.

Referitor la numărul de lucrări intrate în analiză în cursul anului 2004, se constată că în cea de a doua parte a anului (perioada 22.06 – 31.12.2004), acesta a crescut cu 251 lucrări, respectiv cu 209,13% faţă de perioada 01.01 – 21.06.2004.

În consecinţă, volumul lucrărilor luate în analiză în a doua parte a anului s-a dublat, iar acest lucru se datorează faptului că noua conducere a Oficiului a impus criterii mai drastice în ceea ce priveşte luarea în analiză a lucrărilor noi.

Prin compararea numărului de lucrări intrate în analiză în anul 2004 cu numărul de lucrări finalizate, se constată că au fost soluţionate mai puţine lucrări decât cele nou intrate. Astfel, în anul 2004, în cadrul direcţiei au intrat 711 lucrări noi şi au fost finalizate cu 74 lucrări mai puţin, respectiv 637.

3.2.2.2 Numărul şi structura lucrărilor finalizate

Volumul de lucrări soluţionate

Tabel 2 - Perioada 01.01. – 21.06.2004

L U C R Ă R I S O L U Ţ I O N A T E

L U N A PICCJ

De urmare

PICCJ + PNA

PNA Evidenţa pasivă

Clasare T O T A L

IANUARIE 25 - - - 12 - 37FEBRUARIE 32 1 - - 23 - 56MARTIE 36 2 - - 9 - 47APRILIE 37 3 - - 16 - 56MAI 36 2 - 4 13 - 5521 IUNIE 15 - - - 3 - 18

T O T A L 181 8 - 4 76 - 269

Tabel 3

- Perioada 22.06. – 31.12.2004

L U C R Ă R I S O L U Ţ I O N A T E L U N A

PICCJ PICCJ + PNA

PNA Evidenţa pasivă

Clasare T O T A L

22 – 30 IUNIE - - - - - -IULIE 47 - 1 4 1 53AUGUST 74 2 1 15 - 92SEPTEMBRIE 32 2 1 2 - 37OCTOMBRIE 46 4 1 6 - 57NOIEMBRIE 41 2 - 5 - 48DECEMBRIE 58 4 - 17 2 81

T O T A L 298 14 4 49 3 368

Tabel 4

Analiza comparativă a volumului de lucrări soluţionate în perioada 01.01. – 21.06.2004, cu cele soluţionate în perioada

22.06. – 31.12.2004

M O D I F I C A R E

( Coloana 3 faţă de coloana 2 )

Modul de soluţionare

a lucrării

Perioada 01.01.-

21.06.2004

Perioada 22.06.-

31.12.2004 ABSOLUTĂ

RELATIVĂ

1 2 3 4 5 PICCJ 181 298 + 117 164,64 De urmare 8 - - 8 - PICCJ + PNA - 14 + 14 - PNA 4 4 0 100,00 SUBTOTAL INFORMĂRI

193 316 + 123 163,73

Evidenţa pasivă 76 49 - 27 64,47 Clasare - 3 + 3 -

T O T A L G E N E R A L

269 368 + 99 136,80

În anul 2004 au fost finalizate 637 de lucrări, structura acestora după modul de finalizare fiind :

- Informări transmise PICCJ = 487 (acest număr este format din numărul de informări transmise PICCJ = 479 şi numărul de informări „de urmare” = 8)

- Informări transmise PICCJ + PNA = 14 - Informări transmise PNA = 8 - Lucrări trecute în evidenţa pasivă = 125 - Lucrări clasate = 3 În cea de a doua parte a anului 2004, respectiv în perioada

22.06 – 31.12.2004, numărul de lucrări finalizate a înregistrat o creştere însemnată faţă de perioada 01.01 – 21.06.2004.

Astfel, creşterea absolută a volumului de lucrări finalizate în a doua perioadă a fost de 99 lucrări, reprezentând, în termeni relativi, o majorare cu 136,8% a numărului de lucrări finalizate. Din analiza structurii numărului de lucrări soluţionate, se constată o creştere semnificativă a numărului lucrărilor soluţionate prin informarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, după caz, a Parchetului Naţional Anticorupţie.

Astfel, faţă de prima parte a anului 2004, în perioada 22.06 – 31.12.2004, numărul total de informări a crescut, în termeni reali, cu 123 lucrări, ceea ce reprezintă, în termeni relativi, o majorare a numărului de informări, cu 163,73%.

3.2.2.3. Stocul de lucrări aflate în analiză la sfârşitul anului 2004

La 31.12.2004, stocul de lucrări nesoluţionate a fost de 388 lucrări. Acesta a crescut cu 74 de lucrări, faţă de stocul final de lucrări de la sfârşitul anului precedent, reprezentând o majorare cu 123,57%.

Creşterea stocului de lucrări se datorează, în principal, faptului că numărul de lucrări luate în analiză pe parcursul anului 2004, a fost superior numărului de lucrări finalizate în aceeaşi perioadă de timp.

3.2.2.4 Analiza statistică a dinamicii numărului de informări transmise Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie

Tabel 5

Modificarea numărului

de informări faţă de anul precedent

Ritmul

A N U L

Număr de informări transmise PICCJ +

PNA

Frecvenţa relativă

(%) ABSOLUTĂ RELATIVĂ sporului

1999 16 1,11 x x x 2000 140 9,70 + 124 8,75 nerelevant 2001 143 9,91 + 3 1,02 2,14 2002 256 17,74 + 113 1,79 79,02 2003 365 25,29 + 109 1,42 42,58 2004 523 36,24 + 158 1,43 43,29

T O T A L 1.443 100

Pe parcursul anului 2004, Oficiul a transmis Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie, 523 informări.

În ceea ce priveşte evoluţia în timp a numărului de informări transmise unităţilor de Parchet, acesta a crescut de la an la an, maximul numărului de informări transmis Parchetelor fiind înregistrat în anul 2004.

Comparând numărul informărilor transmise Parchetelor în fiecare dintre anii de funcţionare a Oficiului, se poate observa diferenţa extremă existentă între volumul de activitate realizat în 2004 şi volumul de activitate înregistrat în anii precedenţi.

Astfel, în toată perioada de funcţionare a Oficiului, au fost transmise celor doua Parchete un număr de 1.443 de informări privitoare la operaţiuni suspecte de spălare de bani.

Din numărul total de informări, 523 au fost transmise numai în anul 2004, adică 36,24% din numărul total de informări transmise Parchetelor, de la înfiinţarea Oficiului, până la finele anului 2004, adică într-un interval mai mare de 5 ani.

Comparativ, numărul de informări din anul 2003 (365), reprezintă 25,29% din numărul total, iar numărul de informări din 2002 (256), reprezintă 17,74% din numărul total.

Exprimând în număr absolut, informările transmise Parchetelor, se poate observa că în anul 2004, numărul acestora a crescut cu 158 faţa de anul 2003, ceea ce reprezintă o creştere de 143,29%.

Mai mult, în anul 2004, au fost transmise Parchetelor un număr mai mare de informări decât cel transmis, cumulat, de exemplu, în anii 2003 şi 2001 : 523 faţă de 508 (365 / 2003 + 143 / 2001).

Creşterea considerabilă a volumului de informări transmise Parchetelor în anul 2004, s-a datorat, în primul rand, preocupării noii conduceri şi, implicit, a direcţiei, de a mări operativitatea finalizării dosarelor, în condiţiile aplicării noii metodologii interne de lucru.

3.2.2.5 Operativitatea activităţii

Tabel 6

L U N A Lucrări de

bază intrate Lucrări de bază

soluţionate Operativitate raportată la lucrările nou intrate

Ianuarie 40 37 92,50% Februarie 46 56 121,74% Martie 42 47 111,90% Aprilie 43 56 130,23% Mai 46 57 119,57% Iunie 13 18 138,46% Iulie 80 53 66,25% August 58 92 158,62% Septembrie 55 37 67,27% Octombrie 89 57 64,04% Noiembrie 82 48 58,54% Decembrie 117 81 69,23%

T O T A L

711 637 89,59%

Principiul finalizării cu celeritate a lucrărilor aflate în analiză,

trebuie să guverneze activitatea fiecărui analist financiar, întrucât o lucrare finalizată cu mare întârziere faţă de data primirii în lucru, îşi poate pierde eficacitatea, conducând la furnizarea de informaţii tardive, parazitate, chiar perimate, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, Parchetului Naţional Anticorupţie, ceea ce poate determina diminuarea posibilităţilor de valorificare a acestora şi, pe cale de consecinţă, limitarea şanselor de stopare cât mai rapidă a activităţilor infracţionale semnalate.

Cu toate acestea, datorită greutăţilor generate de inexistenţa unui număr de personal suficient la nivelul întregului Oficiu, dată fiind cifra maximă de personal aprobată la nivelul anului 2002 - respectiv 84

de posturi, au apărut factori care au afectat nivelul de operativitate, cum sunt:

- existenţa a patru posturi vacante de analist financiar; - încărcătura mare de lucrări pe fiecare analist financiar,

datorată majorării semnificative a numărului de lucrări luate în analiză ;

- numărul subdimensionat de asistenţi analişti financiari aprobat în schema direcţiei, faţă de volumul foarte mare al activităţilor auxiliare ce trebuie realizate, în vederea procesării informaţiilor necesare instrumentării analizelor financiare.

În consecinţă, operativitatea soluţionării lucrărilor, raportat la volumul lucrărilor nou intrate, a înregistrat, în anul 2004, o evoluţie oscilantă.

Nivelul maxim al operativităţii a fost atins în luna august 2004, fiind de 158,62%, iar acest fapt a fost determinat, în principal, de acţiunea conjugată a următorilor factori:

- impunerea cu fermitate, de către noua conducere a Oficiului, a soluţionării urgente şi cu prioritate, a lucrărilor restante din anul 2003;

- păstrarea în portofoliul analiştilor financiari redistribuiţi în compartimentele nou înfiinţate ale Oficiului, a lucrărilor proprii, primite anterior, când activau în cadrul direcţiei.

Astfel, soluţionarea cu celeritate a lucrărilor a reprezentat un

deziderat al noii echipe manageriale, pus în practică de analiştii financiari, printr-un efort susţinut şi cu atât mai intens, cu cât volumul activităţii a înregistrat, gradual, majorări semnificative, în întreaga perioadă parcursă până la sfârşitul anului.

3.2.2.6 Evoluţia numărului de lucrări primite şi soluţionate de personalul

direcţiei

Tabel 7

LUNA

Număr mediu

de analişti

financiari

Sold iniţial

de lucrări

Intrări de

lucrări în

timpulanului

Ieşiri de lucrări

pe parcursul

anului

Evoluţia

numărului mediu de lucrări în analiză,

pe analist financiar, în timpul anului 2004

Evoluţia numărului mediu de

lucrări finalizate, pe analist financiar, în timpul anului 2004

ianuarie 26 314 40 37 13,62 1,42 februarie 26 317 46 56 13,96 2,15 martie 26 307 42 47 13,42 1,80 aprilie 25 302 43 56 13,80 2,24 mai 26 289 46 55 12,88 2,11 iunie 25 280 13 18 11,72 0,72 iulie 15 275 80 53 23,67 3,53 august 15 302 58 92 24,00 6,13 septembrie 15 268 55 37 21,53 2,47 octombrie 15 286 89 57 25,00 3,80 noiembrie 14 318 82 48 28,57 3,43 decembrie 14 352 117 81 33,50 5,79

TOTAL

20 388 711 637

a) Numărul mediu de lucrări în analiză, pe analist financiar

Din datele statistice prezentate în Tabelul 7, se constată că în cea de a doua parte a anului 2004, a crescut în mod semnificativ numărul mediu de lucrări aflate în portofoliul fiecărui analist financiar.

Astfel, dacă în prima jumătate a anului, un analist financiar avea în lucru, în medie, un număr de 13 lucrări, începând cu luna iulie, media lucrărilor în analiză, raportată la fiecare analist financiar, a depăşit 20 lucrări, atingând, la finele anului, valoarea medie de 34 lucrări pe analist financiar. În imprimarea tendinţei ascendente a numărului mediu de lucrări în analiză, se înscriu atât factori cantitativi, cât şi factori calitativi, care contribuie la menţinerea acestui trend :

- factori cantitativi, respectiv numărul mare de lucrări restante din anul 2003, numărul de lucrări intrate în anul 2004 şi numărul redus de analişti financiari în cadrul direcţiei;

- factori calitativi, materializaţi în gradul de complexitate a lucrărilor, pregătirea profesională şi experienţa analiştilor financiari, care pot influenţa pozitiv sau negativ operativitatea soluţionării analizelor financiare.

b) Numărul mediu de lucrări finalizate, pe analist financiar În prima jumătate a anului 2004, numărul mediu de lucrări

soluţionate pe analist financiar a oscilat între 1 şi 2 lucrări, deşi în această perioadă, numărul de analişti financiari care au desfăşurat activitate de analiză financiară, a fost mai mare cu 54% faţă de a doua jumătate a anului.

În perioada 22.06. – 31.12.2004, numărul mediu de lucrări finalizate pe analist financiar a crescut, ajungând să atingă valoarea de 6 lucrări analizate pe analist financiar. Lunile cu maximă eficienţă şi operativitate în finalizarea lucrărilor au fost august 2004 (imediat după instalarea la conducerea Oficiului a noii echipe manageriale) şi decembrie 2004, când întregul colectiv a depus eforturi deosebite, pentru finalizarea lucrărilor.

Se impune ca şi pe viitor să se desfăşoare perfecţionarea profesională a personalului, astfel încât să crească abilităţile necesare

efectuării lucrărilor la timp şi corespunzător din punct de vedere calitativ. 3.2.3 Dinamica efectivului de personal Dimensionarea raţională a numărului de personal constituie o problemă importantă pentru realizarea premiselor utilizării eficiente a acestuia şi crearea condiţiilor materiale care să determine acţiunea întregului complex de factori motivaţionali. În cadrul direcţiei, efectivul de personal este format, în mod preponderent, din analişti financiari cu studii superioare (economice sau juridice) şi asistenţi analişti financiari cu studii medii. Dinamica efectivului de analişti financiari şi eficienţa activităţii desfăşurate pe parcursul anului 2004, rezultă din următorul tabel :

Tabel 8

2004 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Număr mediu analişti

financiari Număr analişti

financiari 26 26 26 25 26 25 15 15 15 15 14 14 20

Total lucrări finalizate

Număr lucrări

finalizate lunar

37 56 47 56 55 18 53 92 37 57 48 81 637

Număr mediu de analize finalizate / analist financiar

= 32

Din cele 637 analize, în primul semestru al anului au fost soluţionate 269 (42%), iar în semestrul al doilea au fost soluţionate 368 (58%).

Evident, această situaţie este urmarea măsurilor de reorganizare a instituţiei şi de eficientizare a activităţii de analiză financiară, adoptate de noua echipă managerială.

Stabilitatea personalului constituie o condiţie însemnată pentru utilizarea eficientă a forţei de muncă, astfel fluctuaţia numărului de analişti în cadrul direcţiei este dată de mişcarea acestora în cursul anului 2004 şi a fost determinată de o serie de factori :

- reorganizarea Oficiului; - concedii de maternitate; - desfacere contract de muncă. Statistic, fenomenul fluctuaţiei analiştilor financiari în cadrul

direcţiei, este caracterizat de următorii indicatori : - coeficientul analiştilor financiari intraţi în direcţie pe

parcursul anului 2004, are valoarea de 25%, rezultată din raportul dintre numărul de analişti financiari intraţi în direcţie şi numărul mediu de analişti financiari existenţi în perioada de raportare;

- coeficientul analiştilor financiari ieşiţi din direcţie în cursul anului 2004, este de 85% şi rezultă din raportul dintre numărul de analişti financiari plecati din direcţie şi numărul mediu de analişti financiari3 existenţi în perioada de raportare.

Valoarea mare a acestui coeficient este dată, în principal, de redistribuirea unor analişti financiari în cadrul Oficiului, ca urmare a reorganizării acestuia, la care se adaugă faptul că trei persoane au beneficiat de concedii de maternitate, iar unui analist financiar i s-a desfăcut disciplinar contractul de muncă.

Din interpretarea celor doi indicatori de fluctuaţie, reiese că numărul de analişti a fost redus, întrucât proporţia analiştilor intraţi a fost de numai 25%, în timp ce proporţia celor plecaţi a fost de 85%.

3 La calculul coeficienţilor de mai sus s-a avut în vedere faptul că

numărul mediu de analişti financiari care au activat în cadrul directiei în 2004, a fost de 20.

Cu toate acestea, volumul de muncă, reflectat de numărul de analize finalizate în anul 2004, s-a majorat semnificativ, ceea ce denotă o creştere a eficienţei activităţii de analiză şi o implicare responsabilă a analiştilor financiari rămaşi în direcţie, în rezolvarea cu promptitudine a lucrărilor.

În condiţiile în care în anul 2004 au fost finalizate 637 analize, stocul de lucrări existent la 31.12.2004, preluat în 2005, este de 399 analize, iar volumul estimat de lucrări pentru anul 2005 nu va scădea, se impune adoptarea unor măsuri de eficientizare a activităţii de analiză, inclusiv prin redimensionarea, în sensul majorării, a personalului, atât a celui cu studii superioare cât şi a celui cu studii medii.

3.3 ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE DIRECŢIA JURIDICĂ, INTEGRARE EUROATLANTICĂ, COOPERARE INTERINSTITUŢIONALĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ ŞI MANAGEMENTUL INFORMAŢIILOR CLASIFICATE

Direcţia Juridică, Integrare Euroatlantică, Cooperare

Interinstituţională şi Internaţională şi Managementul Informaţiilor Clasificate a fost înfiinţată prin restructurarea fostei Direcţii Cooperare şi Relaţii Internaţionale, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1078/08.07.2004, şi cuprinde următoarele servicii şi compartimente:

- Serviciul Juridic şi Corpul de Control; - Serviciul Integrare Euroatlantică, Cooperare

Interinstituţională şi Internaţională; - Serviciul Analiză şi Sinteză; - Compartimentul Managementul Informaţiilor Clasificate; - Biroul de Presă.

3.3.1 Serviciul juridic şi corpul de control 3.3.1.1 Corpul de Control al Oficiului

Corpul de control din cadrul Serviciului a fost înfiinţat ca urmare a lipsei monitorizării entităţilor raportoare privind modul de aplicare şi respectare a prevederilor Legii 656/2002. Astfel, în baza Hotărârii Guvernului nr.1078/2004 pentru modificarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Oficiului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.479/2002 şi prin ordinul preşedintelui nr.4bis/14.07.2004, s-a înfiinţat serviciul juridic şi corpul de control, cu patru posturi de analişti financiari şi un şef serviciu, în cadrul direcţiei.

Obiectivele controlului de specialitate efectuat de personalul Oficiului, constau în verificarea entităţilor raportoare privind îndeplinirea obligaţiilor impuse de Legea 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, respectiv:

a). Dacă au fost desemnate şi comunicate Oficiului, persoanele cu responsabilităţi în aplicarea legii, împreună cu natura şi limitele responsabilităţilor (prevederile art.14);

b). Dacă au fost stabilite proceduri şi metode adecvate de control intern pentru a preveni şi a împiedica spălarea banilor, cât şi instruiri ale angajaţilor (prevederile art.16 alin.1);

c). Dacă au fost respectate cerinţele de identificare a clienţilor la iniţierea unor relaţii de afaceri, deschiderea unor conturi sau oferirea unor servicii (prevederile art.9);

d). Dacă au fost păstrate copii de pe documente sau referinţe privind identitatea clienţilor, precum şi copii privind evidenţele secundare sau operative şi înregistrările tuturor operaţiunilor financiare, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu data la care se încheie relaţia dintre entitatea raportoare şi client, respectiv de la efectuarea fiecărei operaţiuni (prevederile art.13);

e). În cazul în care tranzacţia nu se desfăşoară în nume propriu, daca entităţile raportoare au luat măsuri pentru a obţine date despre adevărata identitate a persoanei în interesul căreia acţionează clientul (prevederile art.11);

f). Dacă au fost întocmite şi transmise imediat Oficiului, rapoarte de tranzacţii suspecte (prevederile art.15);

g). Dacă a fost sesizat imediat Oficiul cu privire la operaţiunile care urmează a fi efectuate şi au drept scop spălarea banilor (prevederile art.3 alin.1);

h). Dacă entităţile care intră sub incidenţa legii au raportat Oficiului, în cel mult 24 de ore, efectuarea operaţiunilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul a 10.000 EURO, indiferent daca tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni legate între ele (prevederile art.3 alin.6);

i). În cazul în care entităţile raportoare au cunoştinţă că o operaţiune ce urmează a fi efectuată are drept scop spălarea banilor şi

nu au raportat Oficiului, acestea sunt obligate să informeze imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore, că tranzacţia s-a efectuat, precizând motivul pentru care nu a fost făcută informarea (prevederile art.4);

j). Dacă entităţile raportoare au răspuns solicitărilor Oficiului, în termen de 30 de zile de la primirea cererilor (prevederile art.5 alin.2).

În perioada 14.07.2004 – 31.12.2004 s-au efectuat controale de specialitate comune, de către agenţii constatatori din cadrul Oficiului împreună cu inspectorii Băncii Naţionale a României – Direcţia de Supraveghere. Precizăm faptul că, în perioada 01.01.2004 – 13.07.2004 nu s-au efectuat controale de specialitate de către Oficiu, la entităţile raportoare menţionate la art.8 din Legea 656/2002. Controalele de specialitate au fost efectuate la centralele, sucursalele şi agenţiile băncilor comerciale cu capital român sau străin, ca urmare a sesizărilor Băncii Naţionale a României transmise începând cu aprilie 2004, ale Serviciilor Secrete şi ale persoanelor fizice care exercită funcţii de demnitate publică. În urma controalelor efectuate la entităţile raportoare, s-au constatat încălcări ale prevederilor Legii 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, motiv pentru care s-au aplicat sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea următoarelor prevederi: - art. 3 alin. 1 privind sesizarea imediată a Oficiului de îndată ce salariatul unei persoane juridice sau una dintre persoanele fizice prevăzute la art. 8 are suspiciuni că o operaţiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor; - art. 3 alin. 6 privind raportarea în cel mult 24 de ore, a operaţiunilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 EUR, indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni legate între ele; - art. 3 alin. 7 privind raportarea în cel mult 24 de ore, a transferurilor externe în şi din conturi pentru sume a căror limită minimă este echivalentul în lei a 10.000 EUR; - art. 5 alin. 2 privind obligaţia de transmitere a informaţiilor solicitate de Oficiu, în termen de 30 de zile de la data primirii cererii;

- art. 9 alin. 1 privind obligaţia persoanele prevăzute la art. 8 de a stabili identitatea clienţilor la iniţierea unor relaţii de afaceri, deschiderea unor conturi sau oferirea unor servicii; - art. 13 privind obligaţia de a păstra, pentru o perioadă de 5 ani, evidenţele secundare sau operative şi înregistrările tuturor operaţiunilor financiare care fac obiectul Legii 656/2002, precum şi documentele ca dovadă de identitate, sau referinţe de identitate ale clienţilor; - art. 14 alin. 1 privind desemnarea uneia sau mai multor persoane ce au responsabilităţi în aplicarea Legii 656/2002; - art. 15 privind întocmirea de către persoanele prevăzute la art. 8 pentru fiecare tranzacţie suspectă un raport scris, în forma stabilită de Oficiu, ce va fi transmis imediat acestuia.

În urma celor 48 controale efectuate la 9 entităţi raportoare

(bănci comerciale şi sucursale ale băncilor străine în România), în perioada august – decembrie 2004, au fost încheiate procese verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi note de constatare, entităţile raportoare fiind sancţionate cu amenzi totale de 1,5 miliarde lei.

Ca urmare a acţiunilor de control întreprinse de către Oficiu la

entităţile raportoare, acestea au luat măsuri pentru revizuirea conduitei, motiv pentru care şi-au îmbunătăţit sistemele informatice în vederea efectuării cu o mai mare acurateţe a raportărilor zilnice obligatorii către Oficiu, iniţiindu-se programe de instruire a personalului bancar din teritoriu, în conformitate cu art.16 din Legea nr.656/2002.

3.3.1.2 Alte activităţi ale Serviciului Juridic şi Corpul de Control:

o oferirea de consultanţă juridică entităţilor raportoare cu privire la aplicarea prevederilor Legii 656/2002;

o reprezentarea Oficiului în instanţele judecătoreşti din Bucureşti şi provincie (judecătorii, tribunale, curţi de apel);

o verificarea legalităţii actelor cu caracter juridic şi administrativ ale Oficiului;

o acordarea de vize de specialitate pentru documentele cu caracter intern ale Oficiului;

o contribuirea la redactarea actelor emise de Preşedintele Oficiului şi avizarea lor pentru legalitate;

o elaborarea Normelor interne privind controlul de specialitate efectuat de către agenţii constatatori din cadrul Corpului de Control;

o elaborarea actelor adiţionale la contractele individuale de muncă ale angajaţilor din instituţie cu privire la clauzele de confidenţialitate faţă de Oficiu;

o activităţi specifice secretariatului Plenului Oficiului. Ca urmare a solicitării Oficiului şi în conformitate cu art. 6 alin. 6

din Legea nr.656/2002, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat stadiul de rezolvare a sesizărilor transmise în cursul anului 2004.

În anul de referinţă, Oficiul a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie un număr de 523 sesizări, care nu au fost finalizate până în prezent.

În temeiul aceloraşi dispoziţii legale, Oficiul a solicitat Parchetului

Naţional Anticorupţie stadiul de rezolvare a sesizărilor înaintate, la care nu a primit răspuns.

3.3.2 Serviciul integrare euroatlantică, cooperare

interinstituţională şi internaţională 3.3.2.1 Contribuţia Oficiului la procesul de aderare a României la

Uniunea Europeană

Oficiul şi-a asumat angajamente la următoarele capitole de negociere ale României cu Uniunea Europeană:

a) Capitolul 4 – “Libera circulaţie a capitalurilor” ; b) Capitolul 24 – “Cooperarea în domeniul Justiţiei şi Afacerilor

Interne”. Principalele măsuri şi acţiuni pe linia integrării europene adoptate

de Oficiu în cursul anului 2004 se referă la: - conectarea on-line cu Inspectoratul General al Poliţiei Române

pentru schimb de date şi încheierea unui protocol în acest sens între cele două instituţii;

- instruirea personalului entităţilor cu obligaţii de raportare şi a ofiţerilor de poliţie, procurorilor şi judecătorilor care lucrează cu cazuri de spălare a banilor ;

- întărirea capacităţii instituţiilor româneşti implicate în lupta împotriva spălării banilor şi a criminalităţii organizate în scopul măririi numărului de procese penale şi de condamnări ca urmare a informărilor transmise de Oficiu prin îmbunătăţirea sistemului IT al acestuia;

- proiectarea şi implementarea unui program de cooperare inter-instituţională. Oficiul a avut o participare activă la reuniunile Comitetului

Interministerial pentru integrare europeană organizate în 2004, care au avut drept scop evaluarea stadiului implementării capitolelor de negociere şi elaborarea de către România a:

- Raportului anual pentru perioada de raportare septembrie 2003 – iunie 2004;

- Addendum-ului la Raportul asupra progreselor înregistrate (perioada iulie – august 2004).

În cursul anului 2004, urmare a reluării activităţilor de monitorizare a Uniunii Europene pentru a se verifica stadiul negocierilor şi modul de implementare a măsurilor stabilite prin Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană, s-au organizat reuniuni ale: Subcomitetului de Monitorizare nr.6 – Justiţie şi Afaceri Interne şi

Managementul Frontierelor (12.07.2004 şi 09.11.2004); Subcomitetului de Monitorizare nr.8 – Vamă, impozitare, droguri

şi spălarea banilor (16-17.09.2004), unde Oficiul a participat prin reprezentanţi ai conducerii instituţiei care au prezentat progresele înregistrate în domeniu său de activitate în perioada iulie – noiembrie 2004.

De asemenea, în cursul anului 2004 a avut loc cea de-a doua rundă de evaluare peer-review cu privire la sectorul serviciilor financiare (21-23.07.2004); echipa experţilor din cadrul Comisiei Europene a purtat discuţii şi cu reprezentanţii Oficiului, alături de cei ai Băncii Naţionale a României, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. 3.3.2.2. Programele de finanţare ale Uniunii Europene, având ca

beneficiar Oficiul

În conformitate cu Memorandumul de Finanţare a Programului PHARE 2002 încheiat între România şi Uniunea Europeană, Oficiul este coordonatorul şi principalul beneficiar al unui Proiect PHARE (RO02-IB/JH-08) finanţat de către Uniunea Europeană, în valoare de 2 milioane Euro.

Cele trei componente ale Proiectului (Twinning, Asistenţă Tehnică şi Investiţii) au fost contractate.

Proiectul de Twinning vizează realizarea următoarelor obiective: realizarea unui proiect de modificare a Legii nr. 656 / 2002; realizarea unui Nou Manual de Instruire pentru instituţiile

româneşti implicate; dezvoltarea sistemului IT al Oficiului:

întărirea capacităţii entităţilor raportoare şi a instituţiilor implicate în lupta împotriva spălării banilor, prin organizarea de seminarii; desfăşurarea unor vizite de studiu în diverse State Membre ale

Uniunii Europene, în scopul instruirii specialiştilor Oficiului, precum şi a personalului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Gărzii Financiare şi Autorităţii Naţionale a Vămilor; întărirea cooperării internaţionale prin implicarea experţilor

Oficiului în programele Băncii Mondiale/FMI; elaborarea unui Plan de Acţiune de cooperare inter-instituţională. Un eveniment important l-a constituit organizarea de către Oficiu

în cadrul Proiectului de Twinning a Conferinţei Internaţionale „Combaterea Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului: Integrarea Sistemelor Naţionale într-un Cadru Global Consistent”, care a avut loc în perioada 14-15 iunie 2004, în Bucureşti, la Palatul Parlamentului.

Pentru îmbunătăţirea activităţii de detectare a tranzacţiilor

suspecte, a fost actualizat şi editat un nou Ghid de Tranzacţii Suspecte, ediţie elaborată şi lansată în cooperare cu partenerii italieni, cu ocazia organizării unei Conferinţe Speciale, în data de 27 septembrie 2004, la care au participat dl. Jonathan Scheele, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, dl. Carlo Santini, Director General al Ufficio Italiano dei Cambi, dl. Giuseppe Maresca, Director în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor din Italia, reprezentanţii misiunilor diplomatice în România ale Italiei, Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii şi conducerile principalelor instituţii româneşti implicate în combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (autorităţi competente şi entităţi raportoare).

La sediul Oficiului, în perioada 09-10 decembrie 2004, a avut loc

evaluarea interimară a sectorului Justiţie şi Afaceri Interne pentru toate programele PHARE în desfăşurare în România realizată de către consorţiul ECOTEC.

3.3.2.3 Cooperarea interinstituţională

Un aspect deosebit de important în activitatea desfăşurată îl reprezintă coordonarea acţiunilor de cooperare interinstituţională.

Datorită faptului că unul dintre angajamentele asumate de Oficiu la Planul de măsuri adoptat pentru Aderarea României la Uniunea Europeană îl reprezintă realizarea unei colaborări strânse la nivel naţional între autorităţile competente implicate în combaterea spălării banilor, o dată cu schimbarea managementului instituţiei s-au luat măsurile necesare pentru întărirea cadrului de cooperare interinstituţională.

Astfel, dacă în perioada 01.01 – 21.06.2004, Oficiul încheiase doar 1 protocol de cooperare cu Agenţia Naţională Antidrog, în perioada 22.06-31.12.2004, au fost semnate 20 protocoale şi convenţii, în ordine cronologică, cu:

1. Compania Naţională „Imprimeria Naţională”, 2. Autoritatea Naţională a Vămilor, 3. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, 4. Parchetul Naţional Anticorupţie, 5. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, 6. Ministerul Administraţiei şi Internelor – Inspectoratul

General al Poliţiei de Frontieră, 7. Autoritatea pentru Străini, 8. Ministerul Administraţiei şi Internelor – Inspectoratul

General al Poliţiei Române, 9. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului,

10. Garda Financiară, 11. Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală de

Informaţii şi Protecţie Internă, 12. Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, 13. Autoritatea Naţională de Control, 14. Uniunea Naţională a Agenţiilor Imobiliare din România, 15. Corpul Experţilor Contabili şi al Contabililor Autorizaţi din

România, 16. Serviciul de Informaţii Externe,

17. Ministerul Apărării Naţionale - Direcţia Generală de Informaţii a Apărării,

18. Ministerul Administraţiei şi Internelor, 19. Ministerul Justiţiei – Direcţia Generală Protecţie şi

Anticorupţie, 20. Asociaţia Organizatorilor de Cazinouri din România.

Aceste protocoale de cooperare au fost încheiate nu numai în

scopul întăririi relaţiilor de cooperare, dar şi pentru operativitatea şi schimbul de informaţii în timp real, stabilindu-se şi conectări on-line la bazele de date.

În vederea îmbunătăţirii cooperării dintre Oficiu şi principalii beneficiari ai informărilor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie, s-au stabilit persoanele de legătură din cadrul celor trei instituţii care asigură o comunicare directă şi nemijlocită.

De asemenea, în a doua jumătate a anului 2004 s-a schimbat „filosofia instituţională” în ceea ce priveşte relaţia cu alte instituţii care investighează infracţiuni, altele decât cele ce se constituie în infracţiuni – predicat de spălare a banilor. În acest sens, Oficiul, în momentul în care deţine informaţii despre comiterea unor alte infracţiuni decât spălarea banilor, sesizează instituţiile abilitate, sesizarea fiind întemeiată pe dispoziţiile art.223 Cod Procedură Penală. 3.3.2.4 Activităţi de instruire organizate la nivel intern în domeniul combaterii spălării banilor (A) – în cursul anului 2004, Oficiul a organizat în cadrul Proiectului PHARE RO02-IB/JH-08 un număr de 44 sesiuni de instruire cu participarea specialiştilor Oficiului Naţional, 45 sesiuni cu participarea instituţiilor implicate în combaterea spălării banilor şi 9 seminarii cu participarea entităţilor raportoare, având ca principale teme de dezbatere detectarea tranzacţiilor suspecte şi raportarea acestora, principiul „Cunoaşte-ţi clientul!” şi principiul confidenţialităţii.

(B) – De asemenea, în perioada de referinţă, Oficiul a participat la activităţi pe tema combaterii spălării banilor, ce au fost organizate de către autorităţi competente sau entităţi raportoare, după cum urmează: FEBRUARIE 2004 - Banca Transilvania SA a organizat la Cluj, Braşov, Oradea, Bucureşti şi Bacău, în perioada februarie – iunie 2004, o serie de seminarii pentru pregătirea personalului propriu. - Inspectoratul General al Poliţiei Române a invitat Oficiul să participe la o întâlnire alături de reprezentanţi ai Biroului Federal de Informaţii din S.U.A, şi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. MARTIE 2004 - Oficiul a participat în luna martie 2004 la Autoritatea Naţională de Control la Conferinţa ce a avut ca temă „Evoluţia luptei împotriva evaziunii fiscale”. - La invitaţia Ministerului Apărării Naţionale – Colegiul Naţional de Apărare, specialiştii Oficiului au susţinut în data de 26 martie 2004 o prezentare. MAI 2004 - Reprezentanţii Oficiului au participat la un seminar organizat de Serviciul Român de Informaţii – Colegiul Superior de Siguranţă Naţională. IUNIE 2004 - În perioada 22-25 iunie 2004, Departamentul de Justiţie al S.U.A. în colaborare cu Parchetul Naţional Anticorupţie, a organizat la Tulcea, o întâlnire de lucru pe tema investigării infracţiunilor de natură financiar-bancară. - La invitaţia Inspectoratului General al Poliţiei Române, în luna iunie 2004, specialiştii Oficiului au susţinut o prezentare.

- În perioada iunie-iulie 2004, s-a desfăşurat la Bucureşti, Conferinţa Internaţională cu tema „Aplicarea legii, supravegherea pieţei de valori mobiliare şi combaterea spălării banilor”. Evenimentul a fost organizat de U.S. Securities and Exchange Commision, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare din România, U.S. Treasury şi U.S.A.I.D.

IULIE 2004 - Ministerul Administraţiei şi Internelor, Institutul Naţional de Administraţie a organizat o instruire cu tema « Auditul intern în administraţia publică » la care a participat specialistul Oficiului pe probleme de audit. - În zilele de 3, 4 şi 7 iulie 2004, a avut loc definitivarea Strategiei Naţionale de Combatere a Crimei Organizate, la care au participat reprezentanţii Oficiului.

AUGUST 2004 - Institutul Naţional de Administraţie a organizat programul de perfecţionare „Armonizarea legislaţiei române cu aquis-ul comunitar”, la acest eveniment participând un reprezentant al Oficiului.

SEPTEMBRIE 2004 - În această lună, s-a desfăşurat o sesiune de pregătire profesională, organizată de Banca Comercială Română, cu tema „Conformarea BCR cu legile, regulile şi standardele aplicabile în domeniul prevenirii spălării banilor, finanţării actelor de terorism şi cunoaşterii clientelei”. La acest eveniment au participat şi reprezentanţi ai Oficiului. - În data de 28 septembrie 2004, s-a desfăşurat la Complexul Romexpo – Bucureşti, Evenimentul TechNet Briefing, organizat de Microsoft România, la care Oficiul a fost reprezentat de către un expert IT. - În perioada 27-28 septembrie 2004, a avut loc Seminarul Internaţional privind Strategiile Anticorupţie, organizat de Institutul Naţional de Criminologie din cadrul Ministerului Justiţiei, în colaborare

cu Consiliul Europei – Direcţia Generală I – Afaceri Juridice. La acest seminar a luat parte şi un specialist al Oficiului. OCTOMBRIE 2004 - La data de 27 octombrie 2004, la invitaţia Finmedia şi Revista „E-Finance”, un expert IT din cadrul Oficiului a participat la lucrările celei de-a VIII-a ediţie a Conferinţei „Convergenţa Pieţelor IT&C şi Financiar – Bancară”.

NOIEMBRIE 2004 - În data de 01 noiembrie 2004, a avut loc la sediul Ministerului Justiţiei, şedinţa privind elaborarea Strategiei Naţionale de Prevenire a Criminalităţii 2005-2007, Oficiul contribuind cu propuneri referitoare la prevenirea şi conştientizarea fenomenului de manifestare a criminalităţii. - În baza invitaţiei Băncii Româneşti SA, trei reprezentanţi ai Oficiului au participat, în luna noiembrie 2004, la seminarul „Ghidul tranzacţiilor suspecte – instrument pentru combaterea spălării banilor”, organizat la sediul Institutului Bancar Român de către Banca Românească SA. - În luna noiembrie 2004, reprezentanţii Oficiului au fost invitaţi să participe la inaugurarea următoarelor proiecte de înfrăţire instituţională, RO 02/IB-FI-11 – „Optimizarea strategiei Gărzii Financiare în limitarea/ţinerea sub control a evaziunii fiscale”, şi RO 03/IB/FI-03 – „Organizarea Reţelei de Laboratoare Vamale”. - În luna noiembrie 2004, a avut loc o întâlnire între dl. Wesley-Gerald Barnett, responsabil pentru training extern în cadrul OLAF şi coordonatorii de training în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene din România, unde au participat şi doi reprezentanţi ai Oficiului. - Ministerul Justiţiei şi Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) au organizat un seminar având ca temă „Eforturile făcute în lupta împotriva corupţiei din România: realizări, lecţii învăţate şi noi provocări”. Printre instituţiile cu atribuţii specifice implicate în această strategie se numără şi Oficiul, fapt pentru care la acest eveniment a participat şi un specialist din cadrul acestei instituţii.

- În luna noiembrie 2004, doi reprezentanţi ai Oficiului au participat la ediţia a VII-a a Forumului Bancar Român. - În aceeaşi perioadă, un reprezentant al Oficiului a participat la Ediţia a III-a a Forumului Pieţei de Capital. - Doi reprezentanţi ai Oficiului au participat la seminarul tematic ce a avut ca scop clarificarea unor aspecte din activitatea curentă a Parchetului Naţional Anticorupţie şi Băncii Naţionale a României. - Bucharest Business Week împreună cu partenerul IBM şi în cooperare cu Asociaţia Română a Băncilor, au organizat în luna noiembrie 2004, evenimentul „Financial Awards for Excellence”, un reprezentant al Oficiului participând la acest eveniment. DECEMBRIE 2004 - A avut loc Conferinţa Bucharest Business Week IT & Telecom. Doi specialişti IT din cadrul Oficiului au participat la această Conferinţă 3.3.2.5 Schimbul de informaţii financiare

Schimbul de informaţii reprezintă o adevărată provocare, pe de o parte pentru că avem de a face cu sisteme de drept care reglementează reguli de confidenţialitate şi secretizare diferite, iar pe de altă parte ca urmare a fenomenului de globalizare care a condus la intensificarea schimburilor şi dezvoltarea fenomenului infracţional în domeniul financiar.

Pentru a veni în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă

FIU-urile din componenţa EGMONT, această organizaţie a realizat un proiect de Memorandum de Înţelegere (MOU) care a fost agreat de către toate FIU-uri şi care este folosit şi de către Oficiu. În momentul de faţă, organizaţia a lansat un nou apel pentru îmbunătăţirea modelului de Memorandum, în funcţie de noile tendinţe înregistrate în schimbul de informaţii desfăşurat între membrii organizaţiei.

În contextul îmbunătăţirii schimbului de informaţii între Oficiu şi alte Unităţi de Informaţii Financiare, instituţia noastră a încheiat, până în anul 2004, MOU-uri cu: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Croaţia,

Grecia, Israel, Italia, Coreea, Polonia, Serbia, Slovenia, Spania, Thailanda, Turcia.

În anul 2004 a fost intensificată activitatea de negociere şi

încheiere de Memorandumuri, după cum urmează: - în perioada 01.01-22.06.2004, a fost încheiat, la Kiev, un Memorandum de Înţelegere cu FIU-ul din Ucraina; - în perioada 23.06-31.12.2004, s-au semnat trei Memorandum-uri de Înţelegere cu Unităţile de Informaţii Financiare din Macedonia, Indonezia şi Australia.

Tot în anul 2004, ca urmare a intensificării negocierilor pentru semnarea MOU-rilor, s-a ajuns în stadiul de finalizare a MOU-rilor cu Monaco şi Georgia şi au fost primite propuneri de negociere a MOU-rilor cu Cipru, Canada şi Argentina.

Grupul Egmont: Pentru facilitarea schimbului de informaţii EGMONT a creat o reţea securizată prin care se transmit informaţii privind cazuri de spălare a banilor şi finantare a terorismului.

Oficiul este conectat la această reţea, primind şi solicitând cereri de informaţii.

În anul 2004 schimbul de informaţii s-a desfăşurat astfel:

CERERI DE INFORMAŢII PRIMITE Nr.crt Tara Nr.cereri/Perioada 01.01 –

22.06.2004 22.06-

31.12.2004 Total

1. Albania 1 - 1 2. Austria 1 2 3 3. Belgia 3 5 8 4. Bolivia 1 1 2 5. Bulgaria 1 3 4 6. Cehia 1 - 1 7. Chile - 2 2 8. Danemarca 1 - 1 9. Emiratele Arabe

Unite - 2 2

10. Elvetia 2 1 3 11. Finlanda 2 - 2 12. Germania 1 1 2 13. Israel - 2 2 14. Italia - 1 1 15. Moldova - 2 2 16. Mexic - 2 2 17. Portugalia 1 - 1 18. Serbia - 1 1 19. Spania 2 3 5 20. S.U.A 3 2 5 21. Turcia - 1 1 22. Ungaria 13 7 20 23. Venezuela 1 1 2 TOTAL 34 39 73

CERERI DE INFORMAŢII TRANSMISE

Nr.crt Tara Nr. cereri / Perioada 01.01-

22.06.2004 22.06-

31.12.2004 Total

1. Austria 2 2 4 2. Belgia 2 - 2 3. Bulgaria 2 4 6 4. Canada - 1 1 5. Cehia 1 2 3 6. Cipru - 5 5 7. Costa Rica 3 - 5 8. Franta 1 1 2 9. Germania 5 4 9 10. Grecia 1 2 3 11. Irlanda 1 - 1 12. Israel 2 2 4 13. Isle of Man - 1 1 14. Italia 11 23 34 15. Letonia 1 - 1 16. Liechtenstein 1 - 1 17. Luxemburg - 2 2 18. Marea Britanie 4 6 10 19. Moldova 1 - 1 20. Olanda 4 1 5 21. Panama 2 - 2 22. Portugalia 2 - 2 23. Serbia - 1 1 24. Slovacia - 1 1 25. Spania - 4 4 26. S.U.A 6 19 27 27. Turcia 2 1 3 28. Ucraina 1 1 2 29. Ungaria 3 7 10 30. Yugoslavia - 1 1 TOTAL 58* 95* 153 * Se observă o intensificare a cererilor de informaţii transmise de Oficiu in cea de-a doua perioadă a anului 2004.

FIU.NET Fiu.Net este o reţea securizată prin Internet construită pentru a

conecta FIU-urile, în vederea intensificării şi îmbunătăţirii schimbului de informaţii financiare.

În anul 2004, în cadrul Oficiului a fost instalată o staţie care este conectată la reţeaua Fiu.Net. În momentul de faţă România a fost conectată la reţeaua realizată pentru ţările Est Europene, având conexiuni active şi deschise cu: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Polonia, Slovacia şi Slovenia. 3.2.2.6 Participarea reprezentanţilor Oficiului la întâlniri, cu delegaţii străine, organizate în România

În cadrul activităţilor de promovare a imaginii Oficiului, o

importanţă deosebită a fost acordată vizitelor întreprinse de delegaţii străine la Bucureşti.

Astfel în 2004, aceste vizite avut un rol deosebit în dezvoltarea şi consolidarea imaginii Oficiului pe planul cooperării internaţionale, generând o fructuoasă colaborare cu toate instituţiile internaţionale, care au responsabilităţi în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor.

MARTIE 2004: - În luna martie 2004 a avut loc la Bucureşti o întâlnire cu un reprezentant al Fiu-ului din Monaco.

APRILIE 2004:- La data de 27.04.2004, Graham Woodcock, reprezentant al Băncii Regale a Scoţiei, a făcut o vizită la sediul Oficiului.

IUNIE 2004:- La data de 28.06.2004, asistentul ofiţerului de legătură, ataşat din partea NCIS (FIU-ul din Marea Britanie) împreună cu un reprezentat al Ambasadei Marii Britanii au efectuat o vizită la sediul Oficiului.

IULIE 2004: - La data de 01.07.2004, la sediul Oficiului a avut loc o întâlnire cu o delegaţie care a reprezentat FIU-ul din Republica Macedonia.

OCTOMBRIE 2004: - La data de 04.10.2004, delegaţia Comisiei de Finanţe a Senatului Italiei a făcut o vizită la sediul Oficiului.

NOIEMBRIE 2004: - La data de 06.11.2004, Ambasada Marii Britanii împreună cu Ministerul de Justiţie au avut o întâlnire cu reprezentanţii Oficiului. - La data de 09.11.2004, la sediul Oficiului a avut loc o vizită a reprezentanţilor FIU-ului din Indonezia. - În perioada 16 – 18.11.2004, Oficiul a primit vizita unei delegaţii FINCEN (FIU – SUA), urmare a demersurilor Preşedintelui instituţiei mediate de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.

Astfel, cu ocazia vizitei delegaţiei americane s-au evaluat necesităţile si posibilităţile de asistenţa tehnică, in coordonare cu asistenţa oferită de Uniunea Europeana prin partenerii de twinning italieni (Proiectul PHARE RO02-IB/JH-08), şi s-a convenit ca in luna ianuarie 2005 sa aibă loc o runda de evaluare pe sistemul IT al Oficiului, in vederea elaborării unui viitor Proiect de Asistenta Tehnica, iar in luna martie 2005 să se perfecteze un Memorandum de Înţelegere intre conducerile celor doua instituţii.

De asemenea, instituţia noastră a organizat vizite de lucru ale specialiştilor din SUA la bănci comerciale din România, Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie.

Ulterior vizitei delegaţiei FINCEN la Oficiu, au avut loc întâlniri cu reprezentanţii Ambasadei SUA la Bucureşti, in cursul cărora s-a discutat modalitatea concretă de furnizare a asistenţei tehnice de către unitatea parteneră americană.

DECEMBRIE 2004: - In luna decembrie 2004, au avut loc diverse întâlniri cu membrii Ambasadei Britanice, care au vizitat Oficiul, in scopul cunoaşterii activităţii si progreselor înregistrate in cursul acestui an de către Unitatea de Informaţii Financiare din România. 3.3.2.7 Participarea reprezentanţilor Oficiului la activităţi de instruire organizate in străinătate IANUARIE 2004: - În perioada 25 – 28.01.2004, la invitaţia FIU-lui din Albania a fost organizată o conferinţă cu tema „Cooperarea regională pentru combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului”. FEBRUARIE 2004: - În perioada 08 – 10.02.2004, la invitaţia FIU-lui din Belgia a fost organizată o vizită de studiu pentru reprezentanţii Oficiului. MARTIE 2004: - În perioada 13 – 19.03.2004, la invitaţia FIU-lui din Ucraina a fost organizată o deplasare in scopul convenirii modalităţilor concrete de cooperare şi schimb de informaţii cu Departamentul de Stat pentru Monitorizare Financiara din Ucraina. - În perioada 28.03.2004 – 01.04.2004, s-a desfăşurat la Copenhaga, Danemarca, întâlnirea Grupurilor de Lucru şi a Grupului de Lucru Operaţional din cadrul Grupului Egmont, găzduit de FIU-ul danez. Pe baza invitaţiei lansate de Grupul Egmont, Oficiul a trimis un reprezentant. APRILIE 2004: - În perioada 19 – 23.04.2004, la invitaţia Fondului Monetar Internaţional, un reprezentant din partea Oficiului a participat la un seminar organizat de Joint Vienna Institute, cu tema „Proiecte Legislative privind Măsurile de Combatere a Spălării Banilor”.

MAI 2004: - În perioada 23 – 26.05.2004, la invitaţia Unităţii de Asistenţă Tehnică şi Schimb de Informaţii din cadrul Comisiei Europene (TAIEX), un reprezentat al Oficiului a participat la seminarul cu tema „Combaterea terorismului”, desfăşurat la Bruxelles. - În perioada 10 – 16.05.2004, s-a desfăşurat la Strasbourg, Franţa cea de a XIV-a Reuniune Plenară a Comitetului Selectat de Experţi în Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor (MONEYVAL). IUNIE 2004: - În perioada 08 – 11.06.2004, s-a desfăşurat la Budapesta, Ungaria, seminarul cu tema «Pregătirea pentru prevenirea infracţiunilor economice şi a spălării banilor». Seminarul a fost organizat de către Comisia Europeană – Oficiul Anti – Fraudă.

SEPTEMBRIE 2004: - În perioada 20 – 21.09.2004, s-a desfăşurat la Sofia, Bulgaria, întâlnirea FIU-urilor având ca tema „Cooperarea FIU-urilor din Sud-Estul Europei pentru combaterea spălării banilor si a finanţării terorismului – schimb de experienţă”.

OCTOMBRIE 2004: - În perioada 29.09 – 03.10.2004, s-a desfăşurat la Roma, Italia, seminarul cu tema „Cooperarea juridică şi lupta împotriva finanţării terorismului”. Seminarul a fost organizat de Ministerul Justiţiei din Italia, în cadrul proiectului de asistenţă tehnică AGIS 2004. - În perioada 05 – 06.10.2004, s-a desfăşurat la Moscova, Rusia, seminarul Internaţional şi Grupul de Lucru privind Finanţarea Terorismului. - În perioada 18 – 19.10.2004, s-a desfăşurat la Brdo pri Kranju – Slovenia, seminarul cu tema „Depistarea operaţiunilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului”, organizat de către Consiliul Europei,

FIU-ul, Banca Naţională şi Agenţia Naţională a Valorilor Mobiliare din Slovenia. - În perioada 23 – 31.10.2004, s-a desfăşurat la Bangkok, Thailanda, Întâlnirea Comitetului şi a Grupurilor de Lucru Egmont, urmată de cel de-al treilea Seminar Egmont/Program Global ONU.

NOIEMBRIE 2004: - În perioada 16 – 21.11.2004, s-a desfăşurat la Kiev, Ucraina, o vizită de studiu la Departamentul de Stat pentru Monitorizare Financiară (SDFM – FIU Ucraina). - În perioada 23 – 25.11.2004, s-a desfăşurat la Bruxelles, Belgia „Reuniunea Comitetului de Asociere Uniunea – Europeană – România”, la care a luat parte un reprezentant al Oficiului pentru a prezenta „Evoluţiile recente în cadrul legislativ şi instituţional de combatere a spălării banilor în România”. - În perioada 22 – 24.11.2004, s-a desfăşurat la Haga, Olanda, un seminar FIU.Net. - În perioada 25 – 26.11.2004, s-a desfăşurat la Tbilisi, Georgia, seminarul cu tema „Combaterea Spălării Banilor şi a Finanţării Terorismului”, organizat de Misiunea OSCE în Georgia.

DECEMBRIE 2004: - În perioada 04 – 09.12.2004, s-a desfăşurat la Moscova – Federaţia Rusă, Exerciţiul de Tipologii organizat de FATF/Moneyval; la acest exerciţiu a participat si unul dintre specialiştii Oficiului.

Participarea reprezentanţilor Oficiului la aceste activităţi externe

a permis acestora sa intre in contact cu analiştii străini, determinând o creştere a calităţii lucrărilor efectuate.

3.3.3 Serviciul Analiza si Sinteza

Serviciul Analiza si Sinteza este o structura nou creată prin reorganizarea Oficiului, conform Hotărârii Guvernului 1078/2004.

Principalele obiective ale serviciului sunt: - analiza si sinteza fenomenelor de spălare a banilor şi finanţare

a terorismului la nivel naţional si internaţional; - modul de implementare a actelor normative internaţionale de

combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului; - analiza cazurilor de finanţare a terorismului şi realizarea

schimbului de informaţii intre FIU-uri; - managementul şi analiza datelor statistice; - evidenţa datelor referitoare la sechestrări, confiscări şi

condamnări cu privire la cazuri de spălare a banilor şi solicitarea periodic unităţilor de Parchet, de informaţii pentru actualizarea datelor;

- crearea unor programe de instruire, pregătire si desfăşurare a seminariilor pentru entităţile raportoare;

- realizarea unor sinteze pe diferite tematici specifice activităţii Oficiului;

- realizarea unor studii cu privire la tendinţele fenomenelor de spălare a banilor şi finanţării terorismului.

3.3.4 Compartimentul Managementul Informaţiilor Clasificate

La iniţiativa noii conduceri a Oficiului, in scopul conformării la

prevederile legislaţiei in domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, respectiv Legea nr. 182/2002 pentru protecţia informaţiilor clasificate si Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea standardelor naţionale privind protecţia informaţiilor clasificate, a fost demarată activitatea de management al informaţiilor clasificate şi s-a creat un compartiment specializat in cadrul direcţiei. Pentru punerea in aplicare a noii politici instituţionale in domeniul managementului informaţiilor clasificate au fost iniţiate şi implementate următoarele acţiuni:

• la propunerea Preşedintelui Oficiului, fundamentată prin notele prezentate de direcţiile de specialitate ale Oficiului, Guvernul României a emis Hotărârea Guvernului nr. 1562/2004 pentru aprobarea listei documentelor secrete de stat deţinute sau elaborate de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, hotărâre cu caracter militar;

• parcurgerea procedurilor pentru obţinerea avizului Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) privind accesul la informaţii naţionale clasificate pentru întreg personalul Oficiului; in acest sens, personalul Oficiului a completat chestionarele prevăzute de lege, care au fost transmise la ORNISS in vederea efectuării verificărilor de către instituţiile abilitate; la momentul actual, practic tot personalul Oficiului a obţinut avizul favorabil al ORNISS privind accesul la informaţii naţionale clasificate, pe niveluri de secretizare. Un singur aviz nu a fost obţinut de către un fost angajat al Oficiului si anume Dl. Mircea Popescu, pentru care Oficiul a înaintat trei plângeri penale pentru „abuz in serviciu in forma calificata si continuata” conform art. 248/1 din Codul Penal;

• emiterea de către Preşedintele Oficiului a autorizaţiilor de acces la informaţii naţionale clasificate, pe niveluri de secretizare, pentru tot personalul Oficiului, in baza avizelor favorabile emise de ORNISS;

• concomitent cu emiterea autorizaţiilor de acces la informaţii naţionale clasificate, in conformitate cu prevederile legale, personalul Oficiului a semnat angajamente de păstrare a confidenţialităţii asupra informaţiilor la care au acces in exercitarea atribuţiilor de serviciu;

• s-a stabilit circuitul intern al documentelor clasificate si modul de înregistrare si gestionare al acestora, in funcţie de nivelul autorizaţiilor;

• au fost achiziţionate de la RASIROM si Compania Naţională „Imprimeria Naţionala” registrele, condicile şi formularele tipizate necesare activităţilor de înregistrare şi administrare a documentelor clasificate;

• s-a solicitat sprijinul şi consilierea Serviciului Român de Informaţii pentru asigurarea protecţiei informaţiilor utilizate de Oficiu, precum şi pentru securizarea circulaţiei informaţiilor şi a personalului în noul sediu al Oficiului; la recomandarea specialiştilor din cadrul Serviciului Român de Informaţii a fost achiziţionat un program informatic de auditare/monitorizare a

traficului neautorizat prin poşta electronică; utilizarea acestui program asigură condiţiile pentru prevenirea scurgerilor de informaţii.

Subliniem ca pentru implementarea acestei aplicaţii, datorită situaţiei financiare create de fosta conducere a Oficiului, nu s-au putut achiziţiona de către Oficiu echipamentele necesare, fiind exprimată o ofertă de donaţie din partea Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti, pentru care exprimăm gratitudinea. 3.3.5 Biroul de Presă

Din iniţiativa noii conduceri a Oficiului, în scopul conformării la

prevederile legale in domeniu au fost luate doua masuri importante: - crearea si lansarea web site-ului Oficiului www.onpcsb.ro, pe

care sunt publicate datele privind legislaţia, organizarea si activitatea Oficiului, inclusiv declaraţiile de avere si de interese ale fostei si ale actualei conduceri a Oficiului;

- înfiinţarea unui birou de presa si numirea unui purtător de cuvânt al Oficiului, cu atribuţii specifice, inclusiv relaţiile cu publicul.

Biroul de presă a participat la organizarea următoarelor evenimente:

• organizarea in august 2004, în premieră în istoria Oficiului, a unei conferinţe de presă la sediul Oficiului, care a beneficiat de o largă reprezentare a mass-media; conferinţa de presă a avut ca temă prezentarea noii conduceri, a concluziilor evaluărilor realizate la preluarea mandatului şi a noii structuri organizatorice a Oficiului, conform Hotărârii Guvernului nr. 1078/2004, fiind puse la dispoziţia reprezentanţilor presei materiale documentare privind legislaţia, noua organizare şi activitatea Oficiului, elaborate de noul Serviciu de Analiza şi Sinteză, în colaborare cu direcţiile de specialitate;

• organizarea in septembrie 2004 a unei conferinţe de prezentare a ediţiei 2004 a Ghidului Tranzacţiilor Suspecte, elaborat împreună cu specialiştii italieni parteneri in cadrul Proiectului de

înfrăţire instituţionala (twinning) finanţat de Programul PHARE al Uniunii Europene.

De asemenea, biroul de presă, prin purtătorul de cuvânt al Oficiului, a reacţionat prin elaborarea si transmiterea către toate agenţiile de presă şi către redacţiile cotidienelor cu acoperire naţională a unor comunicate de presă sau după caz, drepturi la replică, cu privire la realitatea sau erorile conţinute de diferite articole din ziare, având ca subiect activitatea sau personalul Oficiului. Biroul de presă are un rol determinant în asigurarea transparenţei instituţiei, a accesibilităţii egale şi non-partizane de informare a tuturor instituţiilor media; pentru crearea unei imagini corecte asupra activităţii Oficiului şi pentru protejarea instituţiei faţă de atacuri nefondate si nedocumentate.

3.4 ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE DIRECŢIA

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE, MATERIALE SI FINANCIARE

Direcţia Managementul Resurselor Umane, Materiale şi Financiare a fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 1078/2004 şi are în componenţă Serviciul Managementul Resurselor Materiale si Financiare si Compartimentul Managementul Resurselor Umane.

Prin Legea bugetului de stat, instituţiei i-a fost alocată, în anul 2004, suma totală de 103.239.581.000 lei structurată astfel :

A. Buget de stat – Cheltuieli de personal 32.376.581.000 lei - Cheltuieli materiale si servicii 5.000.000.000 lei - Transferuri 7.218.000.000 lei - Cheltuieli de capital 500.000.000 lei

B. Fonduri externe 58.145.000.000 lei Sumele iniţiale au fost diminuate in luna mai 2004 de către fostul ordonator principal de credite care a dispus disponibilizarea nemotivată la bugetul de stat a sumei de 4 miliarde lei (2,7 miliarde lei de la Cheltuieli de personal şi 1,3 miliarde lei de la Cheltuieli materiale şi servicii). Această disponibilizare a avut ca efect desfăşurarea cu dificultate a activităţii Oficiului în sensul că fondurile existente au fost insuficiente pentru achiziţia de materiale şi servicii (rechizite, hârtie, repararea imprimantelor şi a copiatoarelor, etc.).

Un alt factor care a împiedicat buna desfăşurare a activităţii

direcţiei a fost faptul ca anexa nr. 3 (numărul maxim de posturi şi structura acestora) la Legea bugetului de stat pe anul 2004 nu a fost corelată cu noua organigramă a Oficiului, rezultată prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 1078/2004, deşi Ministerul Finanţelor Publice a contrasemnat actul normativ de reorganizare.

Menţionăm că în acest sens, noua conducere a depus eforturi susţinute pentru corelarea celor două acte normative, precum şi pentru suplimentarea bugetului instituţiei pe anul 2004, dar răspunsul Ministerului Finanţelor Publice a fost negativ de fiecare dată, deşi au

fost efectuate două rectificări ale bugetului de stat care ar fi putut cuprinde şi modificările solicitate de instituţia noastră.

În încercarea de a remedia situaţia, au fost transmise mai multe rapoarte Cancelariei Primului Ministru şi conducerii Ministerului Finanţelor Publice.

Eforturile depuse au avut ca efect dublarea resurselor financiare pentru anul 2005 faţă de anul 2004, după cum urmează:

Denumire capitol Buget 2004 - prevederi

finale - Buget 2005 Diferenţa

Cheltuieli de personal

28.150.000.000 37.142.182.000 8.992.182.000

Cheltuieli materiale

3.700.000.000 20.700.000.000 17.000.000.000

Cheltuieli de capital

500.000.000 10.000.000.000 9.500.000.000

Total 32.350.000.000 67.842.182.000 35.492.182.000 In ceea ce priveşte salarizarea personalului, anul 2004 a fost primul an în care personalul de specialitate al Oficiului a beneficiat de premiu anual, concomitent cu acordarea premiilor de 5% pe fondul economiilor la Cheltuielile de personal. Tot in privinţa pregătirii profesionale se are în vedere colaborarea cu Arhivele Naţionale în vederea asigurării pregătirii unei persoane, care va îndeplini atribuţiile de arhivar, pentru a se respecta prevederile Legii nr. 16/1996 – Legea Arhivelor Naţionale.

In luna noiembrie 2004, în urma unei invitaţii primite de la

Institutul Naţional de Administraţie, un specialist al Oficiului a participat la un curs de perfecţionare în domeniul managementului financiar, în cadrul căruia au fost prezentate aspecte referitoare la: reforma în sistemul fiscal şi al finanţelor publice, conceptul şi principiile

managementului financiar; controlul financiar preventiv; legislaţia europeană comparată.

În anul 2004, datorită lipsei de fonduri au fost achiziţionate doar

câteva calculatoare, singurul lucru de remarcat fiind achiziţia, în luna decembrie, a unui sistem de supraveghere a traficului informatic (soft de monitorizare reţele informatice şi două calculatoare de mare performanţă).

Un alt aspect pozitiv, a fost finalizarea, în luna noiembrie 2004, a

procedurilor de achiziţie a dotărilor informatice, în cadrul componentei de investiţii a programului Phare, ce era restantă din anul 2003. În cadrul acestei componente s-au achiziţionat următoarele echipamente hardware şi software:

1. Sistemul operaţional (de producţie) cu două noduri de reţea; 2. Sistem de operare, sistem de management şi software backup inclus; 3. Memorie externă partajabilă; 4. Server pentru dezvoltare şi testare; 5. Licenţe software de bază având drept caracteristici flexibilitate în alegerea sistemului de administrare a bazei de date (Oracle, DB/2 sau SQL Server), flexibilitate în alegerea aplicaţiei pentru server (Oracle iAS, Websphere sau IIS), nivel maxim de disponibilizare produse; 6. 1 server backup; 7. un rack (pentru serverele sistemului IT intern). 8. un cluster cu două noduri; 9. un server domeniu (controller de domeniu principal)

10. un rack (pentru serverele de infrastructura reţea); 11. o staţie de lucru (backup domain controller); 12. componente de reţea (switch si/sau altele) solicitate pentru a

garanta conectarea dintre servere si noduri cu sistem de operare (cluster-ul sistemului intern de operare si cluster-ul infrastructurii de reţea).

13. 3 computere; 14. 3 imprimante cerneală;

15. software OLAP şi de raportare si sofware de investigare. Menţionăm ca prin alocarea de către Guvernul României a noului

sediu din str. G-ral Florescu nr. 1, sector 3, Bucuresti, vor fi create condiţii superioare de muncă pentru toţi salariaţii Oficiului, precum si condiţii optime pentru respectarea legislaţiei specifice protejării informaţiilor clasificate. In acest sens, sumele prevăzute în bugetul pentru anul 2005 vor asigura resursele necesare pentru îmbunătăţirea activităţii.

CAPITOLUL IV

LOCUL ŞI ROLUL OFICIULUI ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI ŞI FINANŢĂRII TERORISMULUI

4.1. LUPTA ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI

Corupţia reprezintă utilizarea abuzivă a puterii publice pentru obţinerea de foloase personale necuvenite, constituie o ameninţare pentru democraţie, pentru supremaţia dreptului, echităţii sociale şi a justiţiei, erodează principiile unei administraţii eficiente, subminează economia de piaţă şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor statale.

În procesul de adaptare a României la condiţiile economiei de piaţă concurenţiale factorii de risc s-au multiplicat, iar corupţia tinde să devină un fenomen structurat, specializat şi profesionist care, prin reţele informale de organizaţii şi persoane, ajunge să corupă factorii de decizie la niveluri înalte, din sfera politicului, legislativului, administraţiei şi justiţiei.

Se impune cu necesitate susţinerea unei permanente ofensive pe frontul prevenirii corupţiei, urmărirea reducerii oportunităţilor de comitere a faptelor de corupţie şi oprirea evoluţiei extrem de riscante a corupţiei spre formele sale cele mai grave, prin care persoane, grupuri de persoane, entităţi publice sau private ar putea influenţa, prin acte de corupţie, procesele de guvernare şi de adoptare a legislaţiei în scopul obţinerii unor profituri ilicite.

Prin dispoziţiile Legii nr. 78/2004 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, au fost cuprinse în sfera obiectului de activitate al Oficiului, ca infracţiuni predicat, generatoare de fonduri ilicite care pot fi supuse procesului de reciclare, infracţiunile de corupţie, cele aflate în legătura directă cu infracţiunile de corupţie şi cele asimilate acestora.

Astfel, conform art.17 lit. e din Secţiunea a 4-a a legii sus-menţionate, infracţiunile de spălare a banilor, prevăzute în Legea nr. 656/2002 sunt considerate a fi în legătură directă cu infracţiunile de

corupţie sau cu infracţiunile asimilate acestora, atunci când banii, bunurile sau alte valori provin din săvârşirea unei astfel de infracţiuni.

In cursul anului 2004, Oficiul a transmis către Parchetul Naţional Anticorupţie, un număr de 22 informări, astfel:

• 4 informări au fost transmise în perioada 01.01-22.06.2004; • 18 informări au fost transmise în perioada 23.06-31.12.2004.

Prin intermediul acestor informări, au fost semnalate indicii temeinice de comitere a infracţiunii de spălare a banilor rezultaţi din săvârşirea următoarelor infracţiuni predicat: „folosirea bunurilor sau a creditului societăţii într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folos propriu”, „infracţiuni de corupţie”, „evaziunea fiscală”, „înşelăciunea”, „obţinerea nelegală a unor sume reprezentând rambursări de TVA de la organele fiscale”.

Sectoarele de activitate în care au fost săvârşite infracţiunile menţionate au fost următoarele: bancar, contabilitate, financiar, comerţ interior, administraţie, privatizare, imobiliar, industrie, investiţii, crimă organizată.

In acest tip de activităţi infracţionale au fost implicate 12 persoane juridice şi 123 de persoane fizice, 70% având cetăţenie română, iar restul fiind cetăţeni italieni, turci, egipteni, irakieni, sirieni şi urcrainieni.

În ceea ce priveşte cuantumul sumelor reciclate, aşa cum au fost identificate in cadrul informărilor transmise către Parchetul Naţional Anticorupţie, acesta are valoarea totală de 22.403.487 EUR.

In perioada iulie – noiembrie 2004, a fost sesizat Parchetul

de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie cu privire la 14 infracţiuni de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, prevăzute şi pedepsite de art. 248/1 Cod penal, săvârşite de fosta conducere a instituţiei pe timpul îndeplinirii mandatului.

Măsura administrativă luată în cadrul Oficiului a fost desfacerea contractului individual de muncă a fostului director Popescu Mircea.

Oficiul a avut un rol activ în îndeplinirea obiectivelor Strategiei

Naţionale Anticorupţie, atât prin activitatea sa de prevenire şi

combatere a infracţiunilor legate de spălarea banilor, cât şi prin organizarea de seminarii pentru instruirea personalului instituţiilor implicate în activităţi de combatere a corupţiei. 4.2. COMBATEREA FINANTARII TERORISMULUI

După tragicele evenimente din 11 Septembrie 2001, la nivel internaţional, s-au luat decizii cu privire la combaterea finanţării terorismului prin îndepărtarea resurselor de finanţare şi prin restricţionarea accesului teroriştilor la sistemele financiare; context în care GAFI a adoptat in octombrie 2001 cele 8 Recomandări Speciale, pe linia activităţilor în domeniu.

Potrivit Legii 535/25.11.2004, publicată în Monitorul Oficial nr.

1161/8.12.2004, actele de terorism pot îmbrăca forma mai multor infracţiuni reglementate în Codul Penal, precum şi în legi speciale. Legea detaliază măsuri procedurale speciale în scopul culegerii de informaţii cu privire la actele de terorism. De asemenea, se interzic operaţiunile financiar-bancare în scopul finanţării de acte de terorism.

Instrumentele de combatere a finanţării terorismului sunt

similare cu cele folosite în cazul spălării banilor: normele standard de cunoaştere a clientului, monitorizarea continuă a tranzacţiilor specifice (precum transferul rapid de bani şi transferurile prin swift) şi a conturilor clienţilor care au drept parteneri persoane localizate sau provenind din ţări cu risc crescut de acte de terorism. In aceste condiţii, este necesar ca băncile şi alţi intermediari financiari să-şi concentreze atenţia, în special, asupra organizaţiilor non-profit şi caritabile sau operaţiunilor având legătură cu acestea.

Oficiul, în cadrul cooperării interne şi internaţionale active, a

întreprins acţiuni de investigaţii financiare, privind toate persoanele din lista Comitetului Naţiunilor Unite. Având la bază prevederile Legii nr. 656/2002 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, Oficiul a primit date şi informaţii privind persoanele suspecte de finanţare a actelor de terorism.

Datorită activităţilor de cooperare internaţională, care s-au extins după schimbarea managementului în luna iunie 2004, Oficiul a primit, pentru prima dată, de la FinCEN - SUA mai multe cereri de informaţii privind persoane care sunt investigate de FBI, ca având legătură cu atacurile teroriste asupra World Trade Centre şi Pentagon. In conformitate cu cererile partenerilor americani, lista a fost transmisă autorităţilor române şi instituţiilor competente în prevenirea şi lupta împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului.

Din căutările făcute de Oficiu, în baza de date proprie şi în bazele de date şi sursele de informaţii la care Oficiul are acces, a rezultat că persoanele de pe lista FBI nu au întreprins activităţi financiare, sau alte tipuri de activităţi, pe teritoriul României.

Oficiul a răspuns, de asemenea, şi cererilor de informaţii venite

de la alte unităţi partenere din Uniunea Europeană, privind persoane suspecte de finanţare a organizaţiilor teroriste. Investigaţiile întreprinse de către Oficiu, au concluzionat inexistenta unei activităţi financiare sau criminale întreprinsă de către terorişti prin intermediul sistemului bancar roman.

In acelaşi timp, Oficiul a primit rapoarte de tranzacţii suspecte,

transmise de către instituţiile bancare, privind diferite persoane străine referitoare la transferarea de fonduri fără justificare comercială. Intenţia acestora a fost transferarea de fonduri din Pakistan, pe filiera Canada-USA-Romania, către Asia de Sud sau Orientul Mijlociu. Aceste rapoarte au fost verificate cu operativitate, aspectele semnalate neconfirmându-se.

Pentru prima oara de la înfiinţarea Oficiului, a fost analizat şi

transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în luna noiembrie 2004, un caz de spălare a banilor, cu suspiciuni conexe de finanţare a grupării teroriste Al-Qaida printr-o institutie de credit franceză - cazul ”Terom Iasi”. De asemenea, urmare analizelor efectuate de către Oficiu în anul 2004, s-a evidenţiat existenţa pe teritoriul României a unui număr mare de persoane fizice nerezidente, ce desfăşoară activităţi comerciale, provenind din ţări cu risc crescut de activităţi teroriste (Turcia – 87, Irak – 50, Liban – 17 si Siria – 38), cu privire la care s-au documentat indicii temeinice de spălare a banilor, sens în care a fost informat Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

CAPITOLUL V

CONCLUZII REZULTATE DIN ACTIVITATEA SPECIFICA DE

ANALIZA A CAZURILOR SUSPECTE DE SPALARE A BANILOR

Fenomenul spălării banilor subminează eforturile depuse pentru existenţa unor societăţi comerciale sănătoase, a unei pieţe libere şi competitive si afectează dezvoltarea economiei.

Printre consecinţele negative la nivel macroeconomic datorate acestui fenomen de spălare a banilor necontrolat, se pot enumera schimbări inexplicabile a cererii de masa monetara, riscuri ale stabilităţii sistemului bancar, efecte de contaminare a tranzacţiilor financiare legale şi creşterea volatilităţii fluxurilor internaţionale de capital.

Din analizele efectuate în cadrul Oficiului, în cursul anului 2004,

s-a remarcat că spălarea fondurilor obţinute din infracţiuni este un adevărat flagel care a căpătat o amploare deosebită, iar fenomenul în sine este unul din cele mai grave pericole din cadrul crimei organizate (Date statistice - Anexa 1).

Operaţiunile în numerar, care se efectuează prin angajarea unor sume deosebit de mari, înfiinţarea şi funcţionarea firmelor „fantomă” prin încălcarea prevederilor legale, vulnerabilităţile sistemului financiar–bancar, sunt doar câteva elemente care contribuie la facilitarea spălării banilor şi încurajează evaziunea fiscală, ca principală sursă de provenienţă a banilor murdari.

In acest ultim sens, rezultă că infracţiunea de evaziune fiscală a fost identificată în 49 % din cazurile în care au rezultat indicii temeinice cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. Printre celelalte infracţiuni generatoare de bani murdari, se mai remarcă înşelăciunea cu 30 %.

Conform datelor statistice rezultate, cele mai frecvente infracţiuni

predicat identificate în analizele instrumentate în anul 2004, au fost: 1. Evaziunea fiscală – 337 cazuri

2. Înşelăciunea - 203 cazuri 3. Bancruta frauduloasă – 20 cazuri 4. Falsul de monedă sau de alte valori – 20 cazuri 5. Înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor – 17 cazuri 6. Rambursări ilegale de TVA – 25 cazuri 7. Folosirea cu rea credinţă a activelor societăţii comerciale, în scop

contrar intereselor acesteia şi în interesul administratorilor – 31 cazuri

8. Traficul de produse sau substanţe stupefiante – 7 cazuri 9. Infracţiuni de corupţie – 13 cazuri

10. Traficul de persoane – 8 cazuri 11. Gestiune frauduloasă – 6 cazuri 12. Proxenetism şi prostituţie – 4 cazuri 13. Infracţiuni privind comerţul electronic – 2 cazuri 14. Infracţiuni săvârşite cu cărţi de credit, Internet – 2 cazuri.

De asemenea, cu privire la cetăţenia persoanelor suspecte de a

fi săvârşit infracţiunea de spălare a banilor şi care au făcut obiectul informărilor transmise Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie si Justiţie sau, după caz, Parchetului Naţional Anticorupţie, din totalul cetăţenilor suspecţi, respectiv 1.821 persoane, 68 % sunt cetăţeni români. Diferenţa de 32 % este deţinută, în principal, de cetăţeni turci, irakieni sau chinezi.

Concluziile analizelor efectuate au permis identificarea modului

general de acţiune al infractorilor în vederea spălării banilor rezultaţi în urma săvârşirii de infracţiuni, aşa cum este figurat în Anexa nr. 2.

Astfel, fondurile rezultate din săvârşirea de infracţiuni, sunt

incluse în fluxuri financiare iniţiate şi desfăşurate pentru disimularea provenienţei lor ilicite, prin intermediul conturilor agenţilor economici implicaţi în activităţile infracţionale respective, precum şi prin intermediul conturilor unor „firme fantomă”, create şi folosite tocmai în scopul realizării unei „ţesături” de operaţiuni fără motivaţie economică, fictive, care au menirea de a îngreuna activitatea organelor de cercetare prin îndepărtarea fondurilor respective de sursa lor ilicită.

Fluxurile financiare în care sunt implicate fondurile obţinute din

săvârşirea de infracţiuni urmăresc trei direcţii principale : – finanţarea de activităţi în economia legală. Astfel, fonduri importante rezultate din săvârşirea de infracţiuni,

finanţează activităţi economice legale, în care sunt implicaţi infractorii, în mod direct sau prin rude şi alte persoane interpuse.

Însuşi faptul introducerii în fluxurile financiare licite de bani iliciţi este prejudiciabil deoarece, în acest fel, sunt încălcate legile economiei de piaţă, care reglementează atât folosirea cu onestitate a oportunităţilor, cât şi egalitatea şanselor participanţilor la activităţile economice respective. Nu se poate pune semnul egal între o persoană care munceşte onest şi reuşeşte să tezaurizeze o parte a profitului abţinându-se de la consum, în vederea iniţierii sau extinderii unei afaceri proprii şi o persoană care, prin activităţi infracţionale, dobândeşte fonduri pe care le utilizează în vederea obţinerii nelegitime a unei puteri economice cât mai mari.

– realizarea de operaţiuni cu numerar în beneficiul unor persoane fizice – reprezintă o modalitate frecvent uzitată de ascundere a provenienţei şi destinaţiei fondurilor obţinute în mod ilicit şi are o amploare deosebită datorită rămânerii în urmă în ceea ce priveşte adoptarea şi generalizarea instrumentelor de plată moderne, bazate pe moneda dematerializată, sau electronică.

În acest fel, din fluxurile financiare iniţiate şi desfăşurate pentru reciclarea fondurilor obţinute ilicit, „se desprind” în numerar sume importante, care urmează câteva direcţii principale: o schimb valutar, urmat în multe cazuri de export ilegal de valută, atât

prin transfer bancar sau prin oportunităţile oferite de firmele specializate în transfer de bani, cât şi prin transportul efectiv al valutei şi trecerea sa nedeclarată peste graniţă (în valiză, disimulat asupra persoanei, ascuns în mijloace de transport, ş.a.)

o o parte a numerarului este folosită pentru achiziţii imobiliare, iar altă parte pentru achiziţii mobiliare.

– finanţarea de activităţi în economia subterană – reprezintă, de departe, aspectul cel mai nociv al activităţilor infracţionale întrucât, pe această cale, se perpetuează existenţa unei zone infracţionale care

atinge dimensiuni nebănuite, în care există „legi” proprii, subordonate unor interese de tip mafiot, care au drept unic scop acumularea de avuţie prin orice mijloace, fără nici un fel de scrupule.

Această „lume paralelă” interferează în dublu sens cu economia legală şi cu societatea reglementată, pe de o parte deturnând fonduri imense din produsul intern brut, diminuând astfel resursele de finanţare a sănătăţii, asistenţei sociale, culturii şi învăţământului, apărării naţionale şi, în general, a tuturor componentelor gestionate de stat în folosul societăţii şi, pe de altă parte, infestând economia legală cu fonduri ilicite în căutare de legitimitate, fonduri cu mare potenţial de corupere.

CAPITOLUL VI

PROPUNERI PENTRU EFICIENTIZAREA ACTIVITĂŢII OFICIULUI

6.1. PE PALIERUL TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI - implementarea unei reţele securizate, care să permită

transmiterea electronică a informaţiilor către Oficiu şi care să asigure protecţia informaţiilor împotriva accesării neautorizate;

- trecerea la tipul de arhitectura de tip client – server la tehnologia web;

- crearea unui registru al persoanelor, care la nivelul bazei de date presupune agregarea si colectarea tuturor datelor într-o structură de tip warehouse;

- proiectarea unei baze de date în care să fie preluate rapoartele de tranzacţii suspecte sosite la Oficiu;

- realizarea accesului direct în bazele de date ale instituţiilor raportoare şi în ale celor care deţin informaţii de interes;

- achiziţionarea unor softuri de interogare care să fie folosite în activitatea de evaluare preliminară;

- unificarea bazelor de date la nivelul Oficiului, în vederea reducerii semnificative a timpilor de aşteptare la interogarea acestora;

- achiziţionarea de echipamente hardware pentru stocarea datelor care să permită un timp mai scurt de răspuns printr-o viteză mai mare de transfer al datelor;

- asigurarea protecţiei suplimentare pentru terminalele conectate la bazele de date ale Ministerului Administraţiei si Internelor, in conformitate cu prevederile Legi nr. 182/2002;

- implementarea unui server în sediul Direcţiei Generale de Tehnologia Informaţiei din cadrul Ministerului Finanţelor Publice pentru realizarea accesului la bazele de date permanent actualizate ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Ministerului Finanţelor Publice.

6.2 PE SEGMENTUL MANAGEMENTULUI RESURSELOR MATERIALE SI FINANCIARE

- asigurarea pentru noul sediu a unui sistem integrat de protecţie si securitate care va cuprinde:

a. sistem de protecţie a perimetrului; b. sistem de protecţie audio/video pe circuitul documentelor

clasificate; c. sistem de protecţie specific cerinţelor legale pentru spaţiile in

care sunt depozitate date si documente clasificate; d. reorganizarea bazelor de date si completarea cu aparatura

specifică; e. amenajarea a doua posturi de paza militarizate; f. sistem de acces in clădire şi in zonele de risc din interiorul

acesteia; g. sistem de protecţie antitero la intrarea in sediu ; h. sistem centralizat de senzori de mişcare, incendiu şi

inundaţie; i. amenajarea unui punct de comandă şi control.

- achiziţia unui sistem de scanare a documentelor în vederea constituirii unei arhive electronice.

6.3 PE LINIA MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE

Având în vedere condiţiile cerute de lege pentru ocuparea posturilor, restricţiile instituite pe timpul şi după încetarea raporturilor de muncă, responsabilitatea pentru rigoarea informaţiilor furnizate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie sau Parchetului Naţional Anticorupţie, se impune adoptarea de măsuri pentru modificarea Legii nr.656/2002, în sensul alinierii salarizării întregului personal al Oficiului, inclusiv a Plenului acestuia, la dispoziţiile Legii nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, in totalitate si fără excepţie.

Având in vedere ca Oficiul gestionează date si informaţii clasificate, este necesar ca şi personalul acestuia sa beneficieze de sporul legal acordat pentru managementul în domeniu.

Totodată, pornind de la dinamica evoluţiei activităţilor specifice (o creştere medie de 300% în semestrul II faţă de semestrul I al anului de referinţă) se impune suplimentarea organigramei Oficiului cu minimum 50 posturi de specialitate. Având în vedere perspectiva si motivaţia de funcţionare eficientă a sistemului de prevenire şi combatere a spălării banilor pe toate cele trei paliere ale sale, respectiv:

- Serviciile Secrete, in calitate de furnizori de date şi informaţii necesare funcţionării întregului sistem,

- Oficiul Naţional de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor, care primeşte, analizează si prelucrează datele şi informaţiile transmise de Serviciile de Informaţii, aşa cum se statuează expresis prin dispoziţiile art.19 alin.2 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sancţionarea spălării banilor,

- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie si/sau, după caz, Parchetul Naţional Anticorupţie, în calitate de beneficiari exclusivi ai sesizărilor transmise de Oficiu, în ipoteza când acesta constată existenta unor indicii temeinice de spălare a banilor, aşa cum prevăd dispoziţiile art.6 alin.1 din aceeaşi Lege nr. 656/2002,

Susţinem analizarea oportunităţii ca Oficiul sa treacă în

directa subordonare a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, ca instrument activ de lupta împotriva criminalităţii economico-financiare şi a finanţării activităţilor teroriste, pornind de la realitatea că terorismul reprezintă o ameninţare globală la adresa statelor democratice, iar principala metodă de finanţare a acestuia este spălarea de bani.

MAGISTRAT IULIAN DRAGOMIR

Preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor