EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45

LA NIVEL NATIONAL SI INTERNATIONAL Cazan Alexandra Elena Medic specialist medicina de familie Problematica drogurilor a fost si este o preocupare a tuturor tarilor europene, care se vadconfruntate cu cresterea numarului de evenimente cu impact social negativ, la toate nivelele.Tara noastra actioneaza si ea din punct de vedere al reducerii cererii si ofertei de droguri lastandarde europene, cu mult nainte de aderarea oficiala la Uniunea Europeana si,mai mult, afost receptata ca atare, dovada fiind colaborarea existenta de mai multi ani ntre AgentiaNationala Antidrog (ANA) si Centrului European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei deDroguri (CEMDDD). De altfel, datele prezentate n rapoartele Romniei au fost incluse nRapoartele Europene privind Situatia Drogurilor, bazate pe informatiile oferit de cele 25 de statemembre, contribuind la oferirea unei imagini complete, la nivel european situatiei consumului dedroguri si a dinamicii acestuia. CADRUL LEGAL Suportul juridic al actiunilor antidrog in tara noastra este reprezentat de o serie de legi sihotarari ale guvernului Romaniei mai importanta fiind Legea nr. 143 /2000 privind combaterea sitraficul ilicit de drogurilor, Legea nr.522 din 24/11/2004 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr.1155 din 07/12/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 143/2000 privind combatereatraficului si consumului ilicit de droguri. Legea nr.143/2000 face referiri la sancionarea traficului i a altor operaiuni ilicite cusubstane aflate sub control naional ,astfel: Art.2- (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,transformarea, oferirea, punerea n vnzare, vnzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu,trimiterea, transportul, procurarea, cumprarea, deinerea ori alte operaiuni privind circulaiadrogurilor de risc, fr drept, se pedepsesc cu nchisoare de la 3 la 15 ani i interzicerea unordrepturi. (2) Dac faptele prevzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsaeste nchisoarea de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi. Art.3- (1) Introducerea sau scoaterea din ar, precum i importul ori exportul de droguri derisc, fr drept, se pedepsesc cu nchisoare de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi. (2) Dac faptele prevzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa estenchisoarea de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi. Art.4-Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,transformarea, cumprarea sau deinerea de droguri pentru consum propriu, fr drept, sepedepsete cu nchisoare de la 2 la 5ani.

1 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45 Art.5- Punerea la dispoziie, cu tiin, cu orice titlu, a unui local, a unei locuine sau a oricruialt loc amenajat, n care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerareaconsumului ilicit n asemenea locuri se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani iinterzicerea unor drepturi . Art.6- (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenie , de ctre medic, fr ca aceasta sfie necesar din punct de vedere medical, se pedepsete cu nchisoare de la 1 an la 5 ani. (2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz i eliberarea sau obinerea, cu intenie, dedroguri de mare risc, pe baza unei reete medicale prescrise n condiiile prevzute la alin. (1)sau a unei reete medicale falsificate. Art.7- Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, n afara condiiilor legale, sepedepsete cu nchisoare de la unu la 5 ani . Art.8- Furnizarea, n vederea consumului, de inhalani chimici toxici unui minor se pedepsetecu nchisoare de la 6 luni la 3 ani . Art.9- Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vnzarea, transportul, livrarea cuorice titlu, trimiterea, procurarea, cumprarea sau deinerea de precursori, echipamente orimateriale, n scopul utilizrii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicit de droguri demare risc, se pedepsesc cu nchisoare de la 3 la 10 ani i interzicerea unor drepturi. Art.10- Organizarea, conducerea sau finanarea faptelor prevzute la Art.2-9 se pedepsetecu pedepsele prevzute de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-secu 3 ani. Art.11- (1) ndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, dac este urmat deexecutare, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Dac ndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 anisau amend. Art.12- Dac faptele prevzute la art. 2, 6-8 i 11 au avut ca urmare moartea victimei,pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi . Art.13- (1) Tentativa la infraciunile prevzute la art.2-7, la art.9 i 10 se pedepsete. (2) Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor,precum si luarea de msuri in vederea comiterii infraciunilor prevzute la alin. (1). Art.14- (1) Cu privire la infraciunile cuprinse n prezentul capitol, pe lng situaiile prevzuten Codul penal, constituie circumstane agravante urmtoarele situaii: a) persoana care a comis infraciunea ndeplinea o funcie ce implic exerciiul autoritiipublice, iar fapta a fost comis n exercitarea acestei funcii; b) fapta a fost comis de un cadru medical sau de o persoan care are, potrivit legii, atribuiin lupta mpotriva drogurilor; c) drogurile au fost trimise i livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, uneipersoane aflate n cur de dezintoxicare sau sub supraveghere medical ori s-au efectuat alteasemenea activiti interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori dac fapta afost comis ntr-o instituie sau unitate medical, de nvmnt, militar, loc de detenie, centrede asisten social, de reeducare sau instituie medical-educativ, locuri n care elevii,studenii i tinerii desfoar activiti educative, sportive, sociale ori n apropierea acestora; d) folosirea minorilor n svrirea faptelor prevzute la art.2-11; e) drogurile au fost amestecate cu alte substane care le-au mrit pericolul pentru viaa iintegritatea persoanelor. (2) n cazul circumstanei agravante prevzute la alin. (1) lit. c), referitoare la svrireafaptelor ntr-o instituie de nvmnt ori n locuri n care elevii, studenii i tinerii desfoar

2 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45activiti educative, sportive, sociale sau n apropierea acestora, la maximul special prevzut delege se poate aduga un spor care nu poate depi 5 ani, n cazul nchisorii, sau maximulgeneral, n cazul amenzii . Art.15- Nu se pedepsete persoana care, mai nainte de a fi nceput urmrirea penal,denun autoritilor competente participarea sa la o asociaie sau nelegere n vedereacomiterii uneia dintre infraciunile prevzute la art.2-10, permind astfel identificarea i tragereala rspundere penal a celorlali participani. Art.16- Persoana care a comis una dintre infraciunile prevzute la art.2-10, iar n timpulurmririi penale denun i faciliteaz identificarea i tragerea la r4spundere penal a altorpersoane care au svrit infraciuni legate de droguri beneficiaz de reducerea la jumtate alimitelor pedepsei prevzute de lege. Art.17- (1) Drogurile i alte bunuri care au fcut obiectul infraciunilor prevzute la art.2-10 seconfisc, iar dac acestea nu se gsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor nbani. (2) Se confisc, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobndite prinvalorificarea drogurilor i a altor bunuri prevzute la alin. (1). In temeiul legii nr.522/2004, formaiunile centrale specializate n prevenirea i combatereatraficului i consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General al Poliiei Romne,Inspectoratul General al Poliiei de Frontier Romne, Ministerul Public i Autoritatea Naionala Vmilor transmit Ageniei Naionale Antidrog datele privind prevenirea i combaterea traficuluii consumului ilicit de droguri, substane chimice eseniale, precursori i inhalani chimici toxici,necesare ntocmirii raportului ctre Guvernul Romniei i ctre organisme internaionale cuprivire la evoluia i nivelul traficului i consumului de droguri n Romnia, precum i celenecesare elaborrii de studii, sinteze i analize pentru fundamentarea politicilor i strategiilor derspuns n lupta antidrog. 2) n acelai scop, Ministerul Sntii, Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei iMinisterul Educaiei i Cercetrii, precum i alte instituii publice sau private acreditate sdesfoare programe i activiti de prevenire a consumului ilicit de droguri transmit datelesolicitate de Agenia Naional Antidrog, n condiiile legii. (3) Instituiile prevzute la alin. (2) pot primi, la cerere, datele centralizate de ctre AgeniaNaional Antidrog privind drogurile, substanele chimice eseniale, precursorii i inhalaniichimici toxici, inclusiv rapoarte anuale, sinteze i analize. Art. 27. - (1) Consumul de droguri aflate sub control naional, fr prescripie medical, esteinterzis pe teritoriul Romniei. (2) Persoana care consum ilicit droguri aflate sub control naional poate fi inclus,cu acordul su, ntr-un program integrat de asisten a persoanelor consumatoare de droguri.Manifestarea acordului de includere n circuitul integrat de asisten a persoanelorconsumatoare de droguri se face prin semnarea unui document, potrivit regulamentului pentruaplicarea dispoziiilor prezentei legi. (3) Stabilirea programului psihologic i social individualizat se face de ctre centrulde prevenire, evaluare i consiliere antidrog, pe baza evalurii psihologice i sociale, i nconcordan cu rezultatele examinrii medicale solicitate unei uniti medicale, conformcriteriilor prevzute n regulamentul de aplicare a prezentei legi. (4) Stabilirea programului terapeutic individualizat se face conform protocoalelor depractic, elaborate de Ministerul Sntii, prin structurile sale specializate i Colegiul Medicilordin Romania.

3 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45 AGENTIA NATIONALA ANTIDROG Infiintarea Agentiei Nationale Antidrog a fost pasul cel mai important facut de tara noastra incadrul masurilor de interventiei impotriva flagelului alb . Atributiile principale ale Agentiei Nationale Antidrog sunt: elaboreaz Strategia Naional Antidrog i Planul su de aciune, le supune spre aprobareGuvernului Romniei i urmrete modul de aplicare a acestora; asigur coordonarea n domeniu ntre instituiile, organizaiile guvernamentale ineguvernamentale implicate n activitile din Strategia Naional Antidrog; elaboreaz, monitorizeaz, avizeaz i coordoneaz programe naionale de combatere aproduciei i traficului ilicit de droguri i a splrii de bani rezultai din astfel de activiti; elaboreaz, monitorizeaz, avizeaz i coordoneaz, dup caz, programe naionale deprevenire a consumului ilicit de droguri; coordoneaz activitatea de prevenire la nivel naional a centrelor de prevenire i consiliereantidrog; asigur legtura cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor i Dependenei deDroguri i cu alte organisme internaionale n domeniu; realizeaz i coordoneaz la nivel naional activitile de colectare, analiz i difuzare adatelor i informaiilor despre droguri i toxicomanie, cu pstrarea confidenialitii conform legii; stabilete indicatorii i criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor; centralizeaz, analizeaz i sintetizeaz toate datele furnizate de autoritile, instituiile iorganizaiile implicate; Agenia Naional Antidrog are n structura sa organizatoric: Conducerea Ageniei,Compartimentul Audit, Observatorul Romn pentru Droguri i Toxicomanii, Direcia deEvaluare-Coordonare, Direcia de Relaii Internaionale, Direcia pentru Prevenirea Consumuluii Direcia Resurse Umane i Financiare. Relaiile n cadrul structurilor organizatorice suntierarhice, iar relaiile dintre acestea sunt funcionale, de consultare i colaborare. OBSERVATORUL ROMAN PENTRU DROGURI In cadrul Agentiei Nationale Antidrog a fost constituit Observatorul Roman pentru Droguri siToxicomanie, unitate care asigura legatura Romaniei cu Centrul European de Monitorizare aDrogurilor si a Dependentei de Droguri de la Lisabona, care stabileste, conform cerintelorUniunii Europene, indicatorii si criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor la nivel national.Acesti indicatori, clasificati in: indicatori epidemiologici cheie, indicatori de oferta si indicatorisociali, reprezinta instrumente de monitorizare recomandate a fi dezvoltate si utilizate la nivelultuturor tarilor membre si candidate la Uniunea Europeana. Cei 5 indicatori epidemiologici cheiesunt: cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri, boli infectioase asociateconsumului de droguri, prevalenta si stabilirea modelelor de consum al drogurilor in randulpopulatiei generale (studii in populatie), prevalenta si stabilirea modelelor de consumproblematic al drogurilor, decese ca urmare a consumului de droguri si mortalitate in randulconsumatorilor de droguri, iar indicatorii de oferta si sociali sunt: disponibilitate si oferta dedroguri pe piata ilicita, pretul drogurilor la nivelul strazii, puritatea drogurilor la nivelul strazii,

4 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45criminalitatea asociata drogurilor, arestarile inregistrate, numarul de capturi si cantitatea dedroguri capturata de toate agentiile de aplicare a legii, excluderea sociala, costurile socialeasociate consumului de droguri. Pe perioada implementarii strategiei nationale antidrog in anii anteriori, inexistenta unei reteleproprii de colectare a datelor bazate pe indicatorii mentionati a condus la absenta unui raspunsadecvat cerintelor interne si europene. Actualul sistem de culegere a informatiilor a condus la obtinerea unor date agregate, ceea cea influentat structurarea si defalcarea acestora. In acest context se impune, pentru perioadaimediat urmatoare, crearea unui sistem propriu de monitorizare a consumului si traficului ilicit dedroguri. Observatorul Roman pentru Droguri si Toxicomanie va continua implementarea tuturorindicatorilor Centrului European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri de laLisabona, proces inceput in anul 2004, cu urmatorii indicatori: cerere de tratament ca urmare aconsumului de droguri, prevalenta si stabilirea modelelor de consum al drogurilor in randulpopulatiei generale (studii in populatie), prevalenta si stabilirea modelelor de consumproblematic al drogurilor. Astfel imbunatatirea capacitatii Observatorului Roman pentru Droguri si Toxicomanie decolectare si procesare a datelor necesare intocmirii Raportului national anual privind situatiadrogurilor in conformitate cu indicatorii recomandati de Centrul European de Monitorizare aDrogurilor si a Dependentei de Droguri de la Lisabona si a formularelor ONU privind situatiaanuala si bienala a drogurilor devine un obiectiv general. In cadrul acestui obiectiv s-au stabilit cateva directii si anume: 1. Monitorizarea situatiei drogurilor prin crearea si dezvoltarea sistemului informational prinutilizarea instrumentelor specifice (indicatori, tabele standard, chestionare) pentru realizareaunor standarde de calitate a datelor, in scopul cunoasterii: a) consumului de droguri in randul populatiei generale, al populatiei tinere si a consumuluiproblematic; b) numarului si caracteristicilor persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului dedroguri si a patologiei asociate; c) numarului de decese si a mortalitatii ca urmare a consumului de droguri; d) tendintelor infractionalitatii la regimul drogurilor si a celei asociate consumului; e) disponibilitatii drogurilor pe piata. 2. Aplicarea unor sondaje la nivel national, la interval de minimum 2 ani, finantate de labugetul de stat si coordonate de Agentia Nationala Antidrog, privind populatia de risc, nivelulconsumului de droguri si al consecintelor acestuia 3. Realizarea unor evaluari independente referitoare la politicile de raspuns privindcombaterea traficului si consumului ilicit de droguri, adoptate de institutiile/organizatiile publicesi private, prin monitorizarea interventiilor din domeniile: prevenirii consumului de droguri,asistentei integrate a consumatorului (ocazional si dependent) si reducerii ofertei de droguri 4. Diseminarea informatiilor catre institutiile/organizatiile cu atributii in reducerea cererii siofertei de droguri prin facilitarea accesului la informatii si a comunicarii intre si cu toateinstitutiile/organizatiile implicate, in vederea adaptarii politicilor de raspuns la nevoileidentificate, prin: a) realizarea legaturii dintre nevoile identificate si politicile de raspuns aplicate; b) asigurarea expertizei necesare pentru crearea si/sau dezvoltarea retelei de colectare adatelor.

5 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45 PRINCIPALELE DROGURI HEROINA n Europa, heroina se gsete sub dou forme de import: heroina brun obinuit (forma sachimic de baz) i heroina alb (sub form de sare) care este mai rar ntlnit i, de obicei,mai scump, provenind de obicei din Asia de Sud-Est. Pe lng heroina importat, uneledroguri pe baz de opiacee sunt produse n Uniunea European, dar fabricarea este n esenlimitat la producerea pe scar redus a preparatelor de cas din mac opiaceu (ex. tulpini demac opiaceu, concentrat de mac opiaceu obinut din tulpini sau capsule zdrobite de mac) ntr-oserie de state din estul Uniunii Europene, cum ar fi Lituania, unde piaa de tulpini de macopiaceu i concentrat de mac opiaceu din tulpini pare s se fi stabilizat, precum i Polonia, undese pare c producia de heroin polonez este n descretere (CND, 2006). Daca n anul 2005 a fost nregistrata una din cele mai mari cantitati de heroina confiscatanistoria Romniei (285,07 kg.), n anul 2006 a fost nregistrata una dintre cele mai mici capturideheroina realizata pe teritoriul national, respectiv, 32,636 kg, cu 252,434 kg ( 88,55% ) maimica dect n anul 2005. n principal, aceasta cantitate de heroina provine din confiscarilerealizate n cadrul actiunilor de combatere a traficului stradal. Aceste statistici, nregistrate n anul 2006, confirma caracterul fluctuant al confiscarilordeheroina n ntreg intervalul 2001 2006. n cadrul a doua operatiuni de anvergura desfasurate in anul 2005 pe raza sectoarelor municipiului Bucuresti, timp de aproape sase luni, au fost anihilate doua retele denarcotraficanti, din componenta carora au fost arestate 32 persoane cunoscute n lumeainterlopa din Capitala si provincie, care procurau, n mod repetat, cantitati mici de droguri de latraficanti turci si bulgari, comercializndule numai la consumatorii cunoscuti si considerati a fisiguri n acest raport ilegal. De la cele doua grupari au fost confiscate diferite cantitati deheroina, cocaina si amfetamine, un pistol cu gaze, bunuri si valori totaliznd circa 4 miliarde lei. COCAINA Cocaina este cel mai traficat drog din lume dup plantele de canabis i rina de canabis. Dinpunctul de vedere al volumului capturat 578 de tone n ntreaga lume n 2004 majoritateatraficului cu cocain s-a nregistrat n America de Sud (44 %) i n America de Nord (34 %),urmate de Europa Central i de Vest (15 %) (CND, 2006). Columbia este de departe cea mai important surs de coca ilicit din lume, fiind urmat dePeru i Bolivia. Producia global de cocain din 2004 a fost estimat la 687 tone, la careColumbia a contribuit cu 56 %, Peru cu 28 %, iar Bolivia cu 16 % (CND, 2005). Majoritateacocainei confiscate n Europa vine direct din America de Sud (Columbia) sau via AmericaCentral i Caraibe. n 2004, rapoartele au artat c Surinamul, Brazilia, Argentina, Venezuela,Ecuador, Curaao, Jamaica, Mexico, Guyana i Panama au fost ri de tranzit pentru cocainaimportat n Uniunea European (Rapoartele naionale Reitox, 2005; WCO, 2005; CND, 2006;INCB, 2006a; Europol, 2006). O parte din aceasta a trecut, de asemenea, prin Africa, din ce nce mai mult prin vestul Africii i ri din Golful Guineii (n principal, Nigeria), dar i prin estulAfricii (Kenya) i nord-vestul Africii prin insulele din largul coastei Mauritaniei i a Senegalului(CND, 2006; INCB, 2006a). Principalele puncte de intrare n Uniunea European sunt ncontinuare Spania, rile de Jos i Portugalia, precum i Belgia, Frana i Regatul Unit(Rapoartele naionale Reitox, 2005; CND, 2006; Europol, 2006). Dei Spania i rile de Jos

6 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45continu s joace un rol important ca puncte de distribuie pentru cocaina care intr n UniuneaEuropean, controalele intensificate de-a lungul coastei de nord a Spaniei (Galicia) i politica decontroale 100 % a zborurilor din anumite ri (134) la Aeroportul Schipol (Amsterdam) esteposibil s fi jucat un rol important n dezvoltarea rutelor alternative, tot mai mult, spre exemplu,prin Africa, dar i prin Europa Central i de Est i distribuia secundar de aici ctre Europa deVest (Rapoartele naionale Reitox, 2005; WCO, 2005; INCB, 2006a). Cantitatea de cocaina confiscata n anul 2006 a fost de 10,714 kg, cu 98,995 kg (90,24%) maimica dect n anul 2005. n anii 2001 si 2002, cantitatile de cocaina confiscate au avutaproximativ aceleasi valori, pentru ca, n intervalul 2003 - 2005, acestea sa creasca de la ocantitate de 12,6 kg n 2003, la 24,5 kg n anul 2004, respectiv la 109,71 kg n anul 2005, anul2006 nscriindu-se pe o curba descendenta. Cazuistica ultimilor ani scoate n evidenta faptul ca acest drog, confiscat pe teritoriulRomniei, urma sa fie, n marea majoritate a cazurilor, valorificat pe piata ilicita din tarile vesticeale Europei. Prin tara noastra sunt expediate cantitati de cocaina, att din tarile Americii de Sud (provenitede regula de la cartelurile de droguri Medelin si Cali), ct si din Mexic, care aproape n totalitate,sunt destinate pietelor ilicite din Centrul si Vestul Europei. Spre exemplu, n cadrul operatiunii CHILE, care a durat peste trei luni, a fost anihilata oretea internationala de traficanti de cocaina, constituita din sapte membri, din posesia carora afost confiscata cantitatea de 10 kg cocaina, procurata din America de Sud si destinata pieteiilicite din Europa de Vest. MESCALINA n prima parte a anului 2006 s-a descoperit, pentru prima data n Romnia, o cultura decactus verde (San Pedro) care contine un mare concentrat de mescalina, aceasta planta fiindconsumata att n stare naturala ct si prelucrata. Acest drog, n greutate de 93,128 kg, a fost descoperit pe raza municipiului Baia Mare, n timpce se ncerca valorificarea acestuia. OPIU Confiscarile de opiu, nregistrate n perioada 2001-2006 n Romnia, se mentin la un nivelredus, cazurile descoperite referindu-se la detinerea n scopul consumului propriu a acestuidrog, ceea ce nu prefigureaza o ruta specifica de trafic si nici o piata de consum, cele maisemnificative cantitati din acest tip de drog fiind descoperite n anii 2004 si 2005 (4,7 kgrespectiv 6,25 kg), n anul 2006 fiind confiscate 2,847 kg. Traficul cu opiu continua sa fie, aproape n exclusivitate preocuparea constanta a cetateniloriranieni care, att individual ct si prin intermediul soferilor de autotrenuri, transporta acest drogn tarile occidentale. n rndul comunitatii cetatenilor iranieni din Romnia s-a creat si o piata deconsum. CANABIS Canabisul este n continuare cel mai produs i comercializat drog ilegal pe baz de plante dinlume. (CND, 2006).

7 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45 Producia pe scar larg a rinii de canabis se concentreaz n cteva ri, n special nMaroc, dar i n Pakistan i Afganistan. La nivel global, producia total de rin de canabis seestimeaz la 7 400 de tone pe an (CND, 2006). Majoritatea rinii de canabis consumate nUniunea European este originar din Maroc; se introduce prin contraband n principal prinPeninsula Iberic, dei rile de Jos constituie, se pare, un centru secundar de distribuiepentru transporturilor destinate rilor din Uniunea European. n 2004, s-a realizat pentru adoua oar o anchet privind cultivarea canabisului n Maroc, iar rezultatele au artat o scderede 10 % fa de 2003, datorat n principal interveniei guvernului. n 2004, suprafaa total aculturilor a fost de 120 500 hectare n regiunea Rif, ceea ce corespunde unui potenial deproducie de 2 760 tone de rin de canabis (UNODC i Guvernul Marocului, 2005 n perioada 2003-2006 s-a constatat o crestere constanta si semnificativa a capturilor dedroguri de tipul canabis. Aceasta tendinta a nceput n anul 2003, cnd s-a trecut lanregistrarea reala a cantitatilor de canabis confiscate ca urmare a ncalcarii prevederilor legale,masura luata n urma interventiei Agentiei Nationale Antidrog de a se respecta cu strictetemodul de clasificare a stupefiantelor obtinute din prelucrarea ilicita a plantei Cannabis Sativa,conform Conventiei Unice asupra Stupefiantelor din 1961. Reamintim ca n anii 2001-2002masa vegetala de cnepa, rezultata din recoltarea culturilor ilicite descoperite, a fost nregistratan evidente ca fiind captura de canabis. n anii urmatori s-a procedat la nregistrarea, la capitolul capturi, doar a drogurilor de tipcanabis (canabis iarba - marijuana, rezina de canabis hasis, ulei de canabis, canabis planta)confiscate din trafic, culturile ilicite si plantele de canabis recoltate de pe suprafetele respectivefiind nregistrate separat. Astfel, evolutia confiscarilor drogurilor de tip canabis a nregistrat n ultimii patru ani uncaracter ascendent, de la 72,10 kg n anul 2003 la 298,31 kg (66,86% din totalul cantitatilor dedroguri confiscate) n anul 2004, la 510,04 kg (55,79% din totalul cantitatilor de droguriconfiscate) n anul 2005, pentru ca n 2006 sa fie nregistrata o cantitate de 1.127,063 kg, ceeace reprezinta un procent de 88% din ntreaga cantitate de droguri capturata n cursul anuluitrecut. Din cantitatea de 1.127,063 kg canabis/hasis confiscata n anul 2006 cea mai mare parte afost iarba de canabis (marijuana) n greutate de 1.116,965 kg (99,10%), iar rezina de canabis(hasis) reprezentnd 10,098 kg. n cadrul operatiunii SERA, declansata la nceputul lunii august 2006, a fost descoperita oretea internationala de traficanti de droguri, formata din cetateni romni si elvetieni, care aurealizat doua sere moderne, pe o suprafata de 400 m2, n care au fost ngrijite, pna lamaturizare, plante de canabis, iar de la trei persoane arestate a fost confiscata cantitatea de249 kg canabis iarba (marijuana). DROGURI SINTETICE n multe ri europene, a doua substan ilegal consumat cel mai curent este o form dedrog produs n mod sintetic. La nivelul populaiei generale, consumul acestor substane este deobicei sczut, ns ratele de prevalen n rndul grupurilor de vrst ale tinerilor suntconsiderabil mai ridicate, iar consumul acestor droguri poate fi deosebit de mare n anumitemprejurri sociale sau grupuri culturale. n ansamblu, amfetaminele (amfetamin imetamfetamin) i ecstasy sunt dintre cele mai prevalente droguri sintetice. Amfetamina i metamfetamina sunt substane stimulatoare ale sistemului nervos central.

8 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45Dintre cele dou droguri, amfetamina este de departe cea mai uor disponibil n Europa. Lanivel mondial, nivelurile tot mai ridicate ale consumului de metamfetamin produc motiventemeiate de ngrijorare, deoarece acest drog este asociat cu o serie de probleme serioase desntate. n Europa, se pare c nu se nregistreaz un consum important de metamfetamindect n Republica Ceh. Ecstasy se refer la substanele sintetice asociate din punct de vedere chimic amfetaminelor,ns difer ntr-o oarecare msur n ceea ce privete efectele. Cel mai cunoscut drog dingrupul ecstasy este 3,4-metilendioxi-metamfetamina (MDMA), dar tabletele de ecstasy coninuneori i alte substane analoge (MDA, MDEA etc.). Aceste droguri sunt cunoscute i subdenumirea de entactogeni, termen ce se refer la efectele lor tipice de schimbare a dispoziiei.Uneori aceste droguri provoac efecte asociate n mod tipic mai mult substanelorhalucinogene. Din trecut, dietilamida acidului lisergic (LSD) a fost de departe cel mai cunoscut droghalucinogen, ns nivelurile consumului global au fost sczute i oarecum stabile pe parcursulunei lungi perioade de timp. Recent, au aprut noi dovezi cu privire la disponibilitatea iconsumul n cantiti mai mari de substane halucinogene de origine natural, n special,ciuperci halucinogene. Pentru a depista apariia unor noi droguri n Europa, Uniunea European a nfiinat un sistemde avertizare rapid. Acest sistem monitorizeaz, de asemenea, noile tendine potenialprejudiciabile ale consumului de substane psihoactive. n ceea ce priveste persoanele implicate n astfel de operatiuni ilicite, se constata ca, pe lngatraficantii straini traditionali, cantitatea de droguri sintetice confiscata n anul 2006 a fost de17.314 comprimate de ATS, cu 25.158 (59,23%) comprimate mai putine fata de anul 2005. Deasemenea, pe parcursul anului 2006 au fost descoperite diferite cantitati de ATS, subforma depulbere, totaliznd 1,134 kg. Dinamica capturilor de amfetamine nregistreaza, n intervalul 2001 2006, o evolutiefluctuanta, dar semnificativa sub aspectul cantitatilor descoperite, ceea ce conduce la concluziaca cererea pe piata ilicita din tara noastra este n crestere. Din grupul stimulentilor de tipamfetaminic, n tara noastra, cel mai frecvent se consuma ecstasy, tabletele fiind marcate cudiverse logo-uri. Din analizele periodice efectuate rezulta ca, pe fondul practicarii de catre traficanti a unor preturi inferioare preturilor la care sunt vndute cocaina si heroina si ariscurilor mai reduse la care se expun traficantii pe perioada transportului, a posibilitatilor dedisimulare si chiar si de consum n locuri publice, cererea pentru aceasta categorie de droguripe piata interna va creste, cu precadere n rndul tinerilor. Gradul de participare al cetatenilorromni a crescut n mod constant, att n cadrul retelelor de traficanti de droguri sintetice, ct sin actiunile de valorificare a acestora pe piata ilicita interna. PRODUCTIA, SURSELE DE FURNIZARE SI MODELELE DE TRAFIC ATT PETERITORIUL TARII, CT SI N AFARA GRANITELOR Pe baza cazuisticii rezolvate n cursul anului 2006, coroborata cu datele nregistrate nperioadele precedente, politia antidrog a reusit sa identifice cteva trasee ale celor mai importante droguri ce tranziteaza tara noastra, dar pentru care exista, n acelasi timp, si o importanta piata de desfacere n Romnia.

9 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45 Astfel, din analiza rutelor de trafic, s-a stabilit ca heroina capturata pe teritoriul Romniei afost fabricata, n principal, n Afganistan si ntr-o mai mica masura n Turcia si Iran. Ca tari dedestinatie finala au fost stabilite Germania, Marea Britanie si Olanda. Marijuana capturata n Romnia provine ntr-o proportie semnificativa, de aproximativ 70%chiar de pe teritoriul tarii noastre si ntr-o masura mai mica 30% de pe teritoriul Moldovei. Din datele disponibile, acest drog a fost destinat exclusiv consumului intern, nefiind nregistrate alte tari de destinatie pentru acest drog n afara Romniei. Pe de altaparte,ntreaga cantitate de hasis confiscata n Romnia provine n principal din Maroc, Spania siPortugalia. Ca tari de tranzit sunt mentionate Franta, Germania si Ungaria, iar ca destinatiefinala Romnia. n ceea ce priveste cocaina, analiza capturilor realizate pe teritoriul national a pus n evidentafaptul ca, n marea majoritate a cazurilor acestea urmau a fi comercializate pe piata ilicita dintarile Europei Centrale si de Vest (Ungaria, Spania, Italia, Olanda), Romnia fiind doar tara detranzit. Astfel, prin tara noastra sunt expediate cantitati de cocaina, att din tarile Americii de Sud(provenite de regula de la cartelurile de droguri Medelin si Cali din Columbia), ct si din Mexic, Bolivia si Venezuela. Grupul ecstasy si amfetamina ajung n Romnia prin tranzitarea Germaniei si Ungariei, avndca tari de origine Olanda si Belgia. Confiscarile de opiu, nregistrate n perioada 2001 -2006 se mentin la un nivel redus. Opiulbrut provine din Iran, tranziteaza Siria, Turcia si Bulgaria si are ca tari principale dedestinatieRomnia si Germania. n ceea ce priveste mijloacele de transport al drogurilor, n aproape toate situatiile a fostutilizata calea terestra, cu exceptia cocainei care a fost transportata n egala masura prin mijloace aeriene, terestre si maritime. n anul 2006, structurile antidrog au descoperit 8 culturi ilicite de plante ce contin substantestupefiante, n suprafata totala de 625 m2. Este semnificativ faptul ca numarul culturilor ilicite descoperite de formatiunile antidrog se aflantr-o continua scadere , de la 34 de culturi n anul 2004, la 15 culturi n anul 2005, respectiv 8culturi n anul 2006. Totusi, avnd n vedere faptul ca nu sunt suficiente date disponibile cu privire la suprafetele cultivate ilicit si nici cu privire la productivitatea la hectar,nu se poate realiza o comparatie cu privire la evolutia culturilor ilicite de pe teritoriul national. Din analiza realizata cu privire la caracterul ilicit al culturilor de cnepa a rezultat faptul caacesta se datoreaza cu precadere lipsei de preocupare n obtinerea autorizatiilor prevazutedelege si mai putin intentiei de a produce droguri, cu exceptia ctorva cazuri infractionaledescoperite. DIMENSIUNEA MONDIALA ASPECTE GENERALE Daca pentru pietele cocainei, stimulentilor de tip amfetaminic si canabisului nu s-au nregistratevolutii dramatice n ultimele sase luni, nu acelasi lucru se poate spune despre piata opiului. n data de 7 septembrie 2006 atragea atentia un articol dat publicitatii de BBC NEWS princare ni se aducea la cunostinta ca Generalul James Jones, comandantul NATO solicita tarilor

10 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45membre NATO sa acorde ntariri pentru misiunea din sudul Afganistanului, recunoscnd catrupele aliantei nu mai fac fata violentei din regiune. La data de 12 septembrie 2006 directorul Biroului Natiunilor Unite privind Drogurile siCriminalitatea, domnul Antonio Maria Costa, facea urmatorul apel pentru distrugerea industrieiopiului n Afganistan: Fac apel la fortele NATO pentru distrugerea laboratoarelor de heroina,dezafectarea pietelor de opiu, atacarea convoaielor de opiu si aducerea comerciantilor n fatajustitiei. Invit tarile coalitiei sa ofere NATO mandatul si resursele necesare. n prezent, n Afganistan, numai n 6 din cele 34 de provincii nu se cultiva mac opiaceu.Aproximativ 12,6% din totalul populatiei este implicata n cultivarea opiului. Veniturile din culturile de opiu vor fi de 3 miliarde de dolari n acest an, ceea ce va mbogati infractorii si oficialii corupti a mai adaugat domnul Costa. Directorul Executiv al UNODC a mai precizat ca Din experienta dobndita stim casupraoferta masiva de heroina nu duce la scaderea preturilor ci la cresterea puritatii heroinei.Aceasta nseamna mai multe decese datorate supradozei. n acelasi context, domnia sa a mai afirmat ca asistenta pentru dezvoltare acordata Afganistanului trebuie combinata cu eradicarea recoltelor ilicite, principalii infractori implicati nindustria drogurilor trebuie deferiti justitiei, iar statele vecine Afganistanului trebuie ncurajate sareduca fluxul de voluntari, arme si bani pentru insurgenti si importul de substante chimicenecesare fabricarii heroinei. n iulie 2005, Biroul Natiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea prezenta un ampluraport referitor la proiectele destinate dezvoltarii alternative n Afganistan. n raport se precizafaptul ca, pentru anii 2005/2006 s-au alocat 490 milioane USD, din care 263 milioane USDpentru Programe Nationale si 227 milioane USD pentru proiecte bilaterale privind dezvoltareaalternativa n septembrie 2006 domnul Costa preciza Banii alocati sunt blocati datorita ntrzierilorbirocratice. O parte sunt folositi n mod necorespunzator sau sunt furati de catre intermediariiincompetenti si administratorii corupti. Ajutorul international se loveste de costuri enorme. n ncheiere, directorul executiv al UNODC a facut apel la guvernul afgan sa faca eforturi maimari pentru eradicarea coruptiei, pentru arestarea principalilor traficanti de droguri, aproprietarilor de ferme producatoare de opiu, carora sa li se confiste bunurile. Am instruit politisti si judecatori, am construit tribunale si centre de detentie. Acum guvernulare responsabilitatea de a folosi sistemul judiciar pentru punerea n aplicare a legii si crestereancrederii n Kabul. Arestarile si punerile sub acuzare vor constitui un exemplu si vor determinascaderea infractionalitatii. 1. Piata opiului/heroinei n Raportul mondial privind drogurile 2006 al UNODC, se preciza ca suprafata totala cultivatecu mac opiaceu n anul 2005 a fost de 151.500 ha, din care 68% (104.000 ha) erau nAfganistan, iar productia totala de opiu a fost de 4.620 tone, 89% (4.100 tone) provenind dinAfganistan. Conform datelor prezentate de UNODC n raportul11 dat publicitatii n luna septembrie 2006,suprafata cultivata cu mac opiaceu n Afganistan n anul 2006 a fost cu 59% mai mare dect nanul 2005, atingnd 165.000 hectare. Aceasta cifra depaseste suprafata cultivata la nivelmondial n anul anterior. Productia de opiu n anul 2006 n Afganistan a fost estimata la 6.100 de tone, o cifra faraprecedent. Cea mai mare productie de opium nregistrata la nivel mondial pna n prezent a fost

11 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45de 5.764 tone n anul 1999, cnd Afganistanul a avut o productie de 4.565 de tone. Recoltaanului 2006 din Afganistan reprezinta aproape 92% din productia la nivel mondial si depasestecererea globala cu 30%. Printre alte tari producatoare de opiacee mai trebuie mentionate: Myanmar (cu o suprafatacultivata de 32.800 de hectare n anul 2005 si o productie de 312 tone opiu), Mexic (cu osuprafata cultivata de 3.300 ha si o productie de 69 de tone n acelasi an), Pakistan (cu oproductie de 61 de tone), Columbia (cu 28 de tone de opiu produs n anul 2005) si Laos (cu 14tone). Comparativ cu anul 1998, suprafata cultivata cu mac opiaceu n Triunghiul de aur(Myanmar,Laos si Thailanda) a scazut, de la 157.900 ha n 1998 la 24.160 hectare n anul200616. Myanmar ramne al doilea mare producator de opiu la nivel mondial, desi suprafatacultivata cu mac opiaceu a scazut de la an la an (de la 130.300 ha n 1998 la 21.500 hectare nanul 2006). Laos este aproape eliberata de culturile de mac opiaceu, dar n anul 2006 s-a constatat ocrestere cu 39% a suprafetei cultivate comparativ cu anul 2005 (de la 1.800 de ha cultivate cumac opiaceu n anul 2005 la 2.500 ha n anul 2006). n prezent sunt trei centre distincte de productie a opiaceelor, care aprovizioneaza trei pieteprincipale. Rutele de trafic sunt urmatoarele: - din Afganistan catre tarile nvecinate, Orientul Mijlociu si Europa; - din Myanmar/Laos catre tarile nvecinate din Asia de Sud-Est (n special China) si catre Oceania (n principal Australia); - din America Latina (Mexic, Columbia si Peru) catre America de Nord (n principal Statele Unite ale Americii). Cele mai mari capturi de opiacee se fac n tarile din jurul Afganistanului. n perioada 2002-2004 capturile de opiacee pe ruta de trafic Afganistan Europa au crescut procentual de la78% la 85% din totalul capturilor la nivel mondial, ceea ce reflecta cresterea productiei de opiusi intensificarea traficului n regiune. Pe ruta Afganistan Turcia Bulgaria Romnia Ungaria Slovacia - Republica Ceha Germania - Olanda sunt traficate cele mai mari cantitatide opiacee. Printre tarile care influenteaza traficul pe Ruta Balcanica si care au avut cantitati importantede heroina si morfina confiscate n anul 2004 se numara Pakistanul (24.744 kg), Iranul (17.593kg), Turcia (13.577 kg), Marea Britanie (2.660 kg), Italia (2.539 kg), Afganistanul (2.473 kg),Olanda (1.260 kg) si Germania (775 kg). Aproximativ 16 milioane de persoane (0,4% din populatia globului cu vrste cuprinse ntre 15si 64 de ani) consuma opiacee. Doua treimi din cererile de tratament din Asia si aproximativ60% dincererile de tratament din Europa sunt pentru consumul de opiacee. Mai mult dejumatate din consumatorii de opiacee sunt n Asia, consumul cel mai mare fiind identificat de-alungul rutelor de trafic care pleaca din Afganistan. Este esentiala reducerea cererii de opiacee nu numai din punct de vedere al sanatatiipopulatiei ci si din punct de vedere al faptului ca sume imense de bani obtinute din vnzareaacestor droguri ajung n buzunarele traficantilor, ale crimei organizate si insurgentilor, caredestabilizeaza Afganistanul si omoara fara discernamnt soldatii si populatia civila. 2. Piata cocainei Suprafata cultivata cu coca n Columbia, Bolivia si Peru n anul 2005 a fost de 159.600 de ha,ceea ce reprezinta o crestere de 1% fata de anul 2004, dar o reducere de 28% fata de anul

12 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:452000. Cea mai mare suprafata cultivata cu coca a fost n Columbia (54%), urmata de Peru(30%) si Bolivia (16%). Productia de cocaina estimata a fost de 910 tone n anul 2005, din care 640 de tone nColumbia, 180 de tone n Peru si 90 de tone n Bolivia24. n anul 2004 a fost raportata de catreGuverne distrugerea a 8.208 laboratoare de procesare a cocainei, de patru ori mai multe dectn anul 2005. Multe laboratoare au fost descoperite n zonele de productie, ceea ce reflectafaptul ca activitatea de procesare a frunzelor de coca n cocaina are loc n apropierea zonelor ncare se cultiva coca, dar, n timp ce n Bolivia si Peru laboratoarele descoperite sidistruseproduceau n cea mai mare parte cocaina pasta si cocaina baza, 13% din laboratoarele distrusen Columbia produceau clorhidrat de cocaine. Dupa o crestere de 34% nregistrata n anul 2003, capturile de cocaina au crescut cu 18% nanul 2004, ajungnd la 588 de tone, aceasta reprezentnd cea mai mare cantitate de capturinregistrata pna n prezent. Cresterea capturilor reflecta o mai buna cooperare ntre agentiilede punere n aplicare a legii si intensificarea schimbului de informatii. Cele mai multe capturis-au nregistrat n America de Sud (45%), America de Nord (33%) si Europa (13%). Pentru altreilea an consecutiv Columbia a fost lider n domeniul capturilor de cocaina (188 tone) n anul2004, avnd o crestere a volumului capturilor de 29% fata de anul 2003. Principala ruta de traficare a cocainei porneste din regiunea Andina, n special dinColumbia, are ca tara intermediara de trafic Mexicul si ca destinatie Statele Unite ale Americii.Cea de-a doua destinatie a cocainei traficate din regiunea Andina este Europa. Principalapoarta de intrare n Europa este Spania care a raportat ca acest drog, nainte de a ajunge nSpania tranziteaza Ecuadorul si Venezuela. Spania a raportat n anul 2004 capturarea celei maimari cantitati de cocaina din Europa n ultimii 20 de ani, situndu-se n acelasi an pe locul treidin punct de vedere al volumului capturilor, dupa Columbia si Statele Unite. Consumul de cocaina afecteaza aproximativ 13,4 milioane de oameni, 0,3% din populatiaglobului cu vrste cuprinse ntre 15-64 de ani. Cei mai multi consumatori sunt n America deNord (aproximativ 50% din numarul total al consumatorilor). Pe locul doi se situeaza EuropaCentrala si de Vest, cu aproximativ 25% din numarul total al consumatorilor. America de Sud sesitueaza pe locul trei. Consumul de cocaina n Europa este n crestere. Cresterea semnificativa a numarului de laboratoare distruse n ultimii ani si a capturilor decocaina, corelate cu faptul ca nu a crescut suprafata cultivata cu coca, ne determina saconsideram ca, n ceea ce priveste cocaina, situatia pare sa fie tinuta sub control de catrecomunitatea internationala. ngrijorator este faptul ca desi n unele regiuni consumul de cocainanregistreaza un trend descrescator, n Europa este n crestere, de unde deducem ca trebuieintensificate eforturile de reducere a cererii. 3. Piata stimulentilor de tip amfetaminic Grupul stimulentilor de tip amfetaminic (ATS) cuprinde amfetaminele (amfetamine, metamfetamine), ecstasy (MDMA si substantele nrudite) si alti stimulenti sintetici(methcathinone, phentermine, fenetylline etc.). Bazndu-se pe consumul estimat, pe capturile de ATS si de precursori folositi la fabricareastimulentilor de tip amfetaminic, Biroul Natiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea aprognozat pentru anul 2004 o productie de 480 de tone32. Din aceasta cantitate, aproximativ290 de tone au fost metamfetamine, 63 de tone amfetamine, aproximativ 126 de tone ecstasy(n principal MDMA). Productia de ATS a avut o tendinta crescatoare n anii 1990, atingnd celmai nalt nivel n anul 2000, dupa care a scazut n perioada 2001-2003, iar din anul 2004 a

13 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45nceput sa fie iar n crestere,n parte datorita maririi productiei de ecstasy. Cresterea numarului de tari n care au fost descoperite laboratoare de ecstasy ne indicafaptul ca productia de ATS s-a raspndit din punct de vedere geografic. Conform raportarilorfacute la Biroul Natiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea, numarul laboratoarelor deATS descoperite a crescut de la 547 n 1990 la 7.028 n anul 2000 si la o cifra record de 18.532n anul 2004. Cele mai multe laboratoare descoperite n anul 2004 produceau metamfetamine(17.851 laboratoare, respectiv 96% din numarul total). Cele mai multe laboratoare demetamfetamine (97%) au fost descoperite n America de Nord, n principal n Statele Unite aleAmericii. Cele mai multe laboratoare de amfetamine au fost descoperite n Europa (61%).Dintre laboratoarele de ecstasy, 48% au fost descoperite n America de Nord si 23% n Europa(n principal Olanda, Belgia si Estonia). Precursorii folositi la fabricarea stimulentilor de tip amfetaminic au fost confiscati n cantitatirecord n anul 2004, ceea ce reflecta un real succes n cooperarea internationala, n special prinintermediul proiectului Prisma. Capturile globale de metamfetamine au scazut cu 70% n perioada 2000-2004, ajungnd la11 tone. Traficul cu metamfetamine ramne concentrat n Estul si Sud-Estul Asiei dar seextinde si n Oceania si America de Nord. Capturile de amfetamine s-au dublat fata de anul2000, n anul 2004 atingnd 6 tone, din care 96% s-au capturat n Europa. Principalele tarisursa mentionate pentru amfetaminele confiscate n anul 2004 au fost Olanda, Polonia, Belgia,Bulgaria. Capturile de ecstasy au atins n anul 2004 cifra record de 8 tone, din care 51% s-aurealizat n Europa (n special n Europa centrala si de Vest), 22% n America de Nord, 17% nOceania, 5% n Estul si Sud-Estul Asiei, de unde deducem ca n mare parte traficul cu ecstasyse concentreaza n Europa si America de Nord. Aproximativ 15 milioane de persoane, respectiv 60% din consumatorii de amfetamine la nivelmondial, sunt n Asia, dintre care, cei mai multi sunt consumatori de metamfetamine. Europaare n jur de 2,7 milioane de consumatori de amfetamine, n Marea Britanie fiind cea mai marepiata de amfetamine. n ultimii ani, n Africa de Sud s-a dezvoltat piata stimulentilor de tipamfetaminic, care sunt att produsi ct si consumati n aceasta regiune. Sunt mai mult de 3 milioane de consumatori de ecstasy n Europa, ceea ce reprezintaaproape 40% din numarul consumatorilor de ecstasy la nivel mondial. n America de Nord s-aunregistrat scaderi semnificative ale consumului de ecstasy ncepnd cu anul 2000. Desi productia de ATS pare sa se fi raspndit din punct de vedere geografic, crestereasemnificativa a numarului de laboratoare descoperite n ultimii doi ani si a capturilor deprecursori folositi la fabricarea stimulentilor de tip amfetaminic, corelate cu stabilizareconsumului n unele regiuni si reducerea acestuia n alte zone (cu exceptia Asiei unde anregistrat o tendinta crescatoare), ne determina sa fim de parere ca aceste droguri se afla subcontrolul organizatiilor internationale care lupta pentru reducerea traficului si consumului ilicit dedroguri. 4. Piata canabisului Ultimul raport privind culturile de canabis n Maroc prezinta situatia drogurilor n aceastatara n anul 2005 si a fost realizat de catre Guvernul Marocului cu sprijinul Programului BirouluiNatiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea (UNODC) de Monitorizare a Recoltelor Ilicite,fiind publicat n ianuarie 2007. n ciuda reducerii suprafetelor cultivate cu canabis pentru aldoilea an consecutiv,Marocul ramne principalul producator de rasina de canabis (hasis) din

14 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45lume. Suprafata cultivata cu canabis n anul 2005 a fost estimata la 72.500 de hectare, ceea cereprezinta o reducere de 40% fata deanul 2004. Marocul aprovizioneaza pietele ilicite din America de Nord si Europa de Vest. Cea maimare piata pentru rasina de canabis este cea europeana, cu 70% din volumul global alcapturilor nregistrate pentru anul 2004. Marocul este principala tara sursa pentru rasina decanabis, fiind urmata de Pakistan, Afganistan, Albania si Olanda. Jamaica si Paraguay suntprincipalele tari sursa pentru continentul american. Au fost identificate 176 de tari sursa pentru iarba de canabis, dar, deoarece canabisuleste o planta care poate fi cultivata aproape peste tot, inclusiv n gospodarii si nu necesita ongrijire deosebita, este dificil de estimat care sunt dimensiunile acestor culturi. Totusi, seapreciaza ca n America de Nord se produce mai multa iarba de canabis dect n alte zone, ceamai mare parte a acestei productii fiind consumata n regiune. Conform estimarilor StatelorUnite ale Americii, aproximativ 10.100 tone de iarba de canabis a fost produsa n Mexic n anul2005. Alte tari sursa mai importante sunt Marocul (cu o productie de 3.700 tone iarba decanabis n anul 2005), Africa de Sud, Columbia, Nigeria, Kazakhstan, Filipine, Egipt. Iarba si rasina de canabis ramn cele mai traficate droguri la nivel mondial. Aproape toatetarile sunt afectate de traficul de canabis. Mai mult de jumatate din capturile de iarba de canabisau fost confiscate n anul 2004 n Mexic (35%) si Statele Unite ale Americii. n acelasi an, nEuropa Centrala si de Vest au crescut capturile de rasina de canabis (13%), dar au scazut nAfrica, Asia, America si Oceania. Totusi, la nivel global capturile de rasina de canabis aucrescut cu 6%, atingnd un volum fara precedent de 1.471 tone. n unele tari consumul si traficul de canabis sunt luate n serios n timp ce n altele suntaproape ignorate. Aceasta lipsa de convergenta submineaza credibilitatea sistemuluiinternational de control. Canabisul nu depinde de traficul transnational sau de criminalitateaorganizata pentru a ajunge de la cultivator la consumator pentru ca adesea sunt una si aceeasipersoana. Canabisul continua sa fie cel mai consumat drog din lume. Se estimeaza ca 162milioane de persoane au consumat canabis n anul 2004, aproximativ 3,9% din populatia lanivel mondial cu vrste cuprinse ntre 15-64 de ani. Desi n ultimii doi ani s-au obtinut rezultate semnificative n ceea ce priveste reducereasuprafetelor cultivate cu canabis n Maroc (datorita monitorizarii acestor recolte de catreGuvernul Marocan si Biroul Natiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea) la nivel globalproductia de canabis este n crestere. Piata canabisului nu este nca bine definita si cel maingrijorator este numarul mare al consumatorilor. Comunitatea internationala trebuie sa depunaeforturi serioase pentru monitorizarea suprafetelor cultivate si pentru reducerea cererii decanabis. Concluzii Cu o productie de 6.100 de tone de opiu Afganistan a depasit n anul 2006 productia deopiu nregistrata la nivel mondial n anii anteriori. Europa va fi n mod deosebit afectata decresterea fara precedent a productiei de opiu dat fiind faptul ca mare parte din opiul produs n

15 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45Afganistan ajunge pe pietele europene. Tara noastra, aflata pe Ruta Balcanica de traficare aheroinei dinspre Afganistan si Asia Centrala, prin Turcia, catre Vestul Europei, va trebui sa-sisporeasca masurile de securitate. n opinia Directorului Executiv al Biroului Natiunilor Uniteprivind Drogurile si Criminalitatea, domnul Antonio Maria Costa, supra-oferta masiva de heroinanu duce la scaderea preturilor ci la cresterea puritatii heroinei, motiv pentru care ne putemastepta n anii urmatori la cresterea numarului deceselor datorate supradozei. Nu s-au nregistrat modificari semnificative ale suprafetelor cultivate cu coca. Columbia,Bolivia si Peru ramn principalele tari producatoare. Cele mai mari cantitati de cocaina capturate pna n prezent au fost raportate n anul 2004(588 de tone), ceea ce reflecta o mai buna cooperare ntre agentiile de punere n aplicare alegii, si intensificarea schimbului de informatii. n acelasi an au fost distruse 8.208 laboratoarede procesare a cocainei, de patru ori mai multe dect n anul 2000. La nivel mondial consumulde cocaina nu s-a modificat semnificativ. Cresterea numarului de tari n care au fost descoperite laboratoare de ecstasy ne indicafaptul ca productia de ATS s-a raspndit din punct de vedere geografic. Numarul laboratoarelorde ATS descoperite a crescut de la 547 n 1990 la 7.028 n anul 2000 si la o cifra record de18.532 n anul 2004. De asemenea, precursorii folositi la fabricarea stimulentilor de tipamfetaminic au fost confiscati n cantitati record n anul 2004, ceea ce reflecta un real succes ncooperarea internationala, n special prin intermediul proiectului Prisma. Consumul de ATS anregistrat o tendinta usor crescatoare datorita cresterii consumului n Asia, dar n celelalteregiuni s-a stabilizat sau a scazut. n Maroc s-a constatat reducerea suprafetelor cultivate cu canabis, pentru al doilea anconsecutiv, de la 134.000 de ha n anul 2003 la 72.500 de ha n anul 2005, productia decanabis pentru anul 2005 fiind estimata la 53.300 de tone, ceea ce reprezinta o scadere cu 46%fata de anul 2004. Au fost identificate 176 de tari sursa pentru iarba de canabis. Iarba si rasinade canabis ramn cele mai traficate droguri la nivel mondial. Aproape toate tarile sunt afectatede traficul de canabis. n unele tari consumul si traficul de canabis sunt luate n serios n timp cen altele sunt aproape ignorate, ceea ce submineaza credibilitatea sistemului international decontrol. Vor trebui luate masuri care sa uniformizeze modul de abordare a traficului siconsumului de canabis, pentru a se putea monitoriza si controla raspndirea acestui drog. Din analiza prevalentei anuale a consumului la nivel mondial (avnd n vedereconsumatorii cu vrste cuprinse ntre 15 si 64 de ani), pe tipuri de droguri, n perioada2003-2005, conform Raportului mondial privind drogurile - 2006 al Biroului Natiunilor Uniteprivind Drogurile si Criminalitatea, numarul consumatorilor de opiacee estimat a fost de15.840.000 (din care 11.250.000 sunt consumatori de heroina), 13.358.000 de consumatori decocaina, 34.540.000 de persoane care au consumat stimulenti de tip amfetaminic si seapreciaza ca numarul persoanelor care au consumat canabis a fost de 162.400.000 depersoane. Desi canabisul este considerat un drog usor si tendinta generala este de a nu i seacorda consumului tot atta atentie ca n cazul altor droguri, totusi prevalenta anuala aconsumului de canabis constituie un semnal de alarma. n Raportul mondial privind drogurile2006, Biroul Natiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea (UNODC) dedica un capitolsuplimentar canabisului (Canabisul: de ce trebuie sa-i acordam atentie) pentru a sensibilizastatele membre ale Natiunilor Unite asupra pericolului pe care l constituie consumul decanabis.

16 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45 SITUATIA INFRACTIUNILOR PRIVIND TRAFICUL SI CONSUMUL ILICIT DEDROGURI IN ROMANIA n cursul anului 2006 au fost constatate 2.936 de infractiuni la legile ce cuprind incriminariprivind drogurile si precursorii, dintre care 2.695 de infractiuni se refera la faptele sanctionate deLegea 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cumodificarile si completarile ulterioare. Acestea reprezinta 91,8% din totalul infractiunilor comisen legatura cu regimul drogurilor si precursorilor. Se observa o tendinta ascendenta a numaruluide infractiuni constatate pe ntreaga perioada de referinta. Cifrele statistice releva faptul ca mediul urban continua sa fie cel mai afectat deinfractionalitatea privind traficul si consumul ilicit de droguri. Astfel, n anul 2006, procentulinfractiunilor savrsite n mediul urban a fost de 93,3% (2.514 infractiuni), fata de mediul ruralcare a nregistrat doar 6,7% (178 infractiuni). Dintre cele 2.695 infractiuni constatate, procentul cel mai ridicat, de 53,76% privescoperatiunile de cumparare si detinere de droguri pentru consum propriu (art. 4), iar 41,78% serefera la cultivarea, producerea, vnzarea, distribuirea, cumpararea si detinerea fara drept adrogurilor (art. 2). Diferenta de 3,6% procente consta n operatiuni de introducere sau scoateredin tara de droguri, precum si importul ori exportul de droguri de risc si de mare risc, iar 0,86%reprezinta alte fapte penale prevazute de lege. n anul 2006, fenomenul criminalitatii privind traficul si consumul ilicit de droguri eraprezent n toate judetele tarii, numarul infractiunilor constatate la Legea nr. 143/2000, variind nraport de modificarile intervenite pe rutele de trafic si de cererea de droguri pe piata ilicita, dar side calitatea masurilor de combatere ntreprinse de formatiunile antidrog, att la frontieranationala ct si n interiorul tarii, cu precadere n marile centre urbane. Astfel, municipiulBucuresti se afla pe primul loc cu cele 1.301 de infractiuni, urmat de judetele: Ilfov 130infractiuni, Iasi 122 infractiuni, Timis 96 infractiuni, Arad 64 infractiuni, Alba 63infractiuni,Prahova 62 infractiuni, Satu Mare 59 in fractiuni, Constanta 59 infractiuni, Brasov 52infractiuni si Mehedinti 51 infractiuni. Ca factori favorizanti ai fenomenului infractional n zonele mentionate enumeramconcentratia mare de tineri n centrele universitare, situarea unora la frontiera nationala,oportunitatile oferite traficantilor de porturi, zona litorala a Marii Negre ori cartierele marilor orase cu risc infractional ridicat. n municipiul Bucuresti evolutia fenomenului pe indicatorul statistic analizat pastreaza odinamica accelerata de crestere, n anul 2006 nregistrndu-se cu 374 mai multe infractiuni fatade anul 2005 si cu 898 mai multe infractiuni fata de anul de referinta 2001 (222,8%). Pe lngainfractiunile comise la regimul drogurilor ilicite, tot n cursul anului 2006 au mai fost constatate96 de infractiuni la regimul precursorilor (Legea 300/2002), 57 de infractiuni n legatura cuLegea 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, 15 infractiuni despalare de bani si 73 de infractiuni n lega tura cu dispozitiile Codului Penal (infractiuni asociatetraficului si consumului ilicit de droguri). Monitorizarea substantelor si preparatelor cu continut stupefiant si psihotrop Pe acest segment important al reducerii ofertei de droguri, politia, n cooperare cuspecialisti ai directiilor judetene farmaceutice, au actionat preponderent preventiv si, cu ocaziacontroalelor efectuate n unitatile farmaceutice, au descoperit si sanctionat diverse acte de

17 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45ncalcare a prevederilor legale cum ar fi situatiile n care unele farmacii nu erau autorizatepentru a desfasura activitati cu stupefiante, cazuri n care tineri, n scopul consumului propriu,si-au procurat medicamente cu continut stupefiant pe baza unor retete false (300 de retete nanul 2003 si 152 n anul 2004), asociatii mutuale care au introdus n tara si au comercializatilegal astfel de medicamente, prescrierea de catre unele cadre medicale, de medicamente cucontinut stupefiant si psihotrop unor minori si tineri. Retine atentia implicarea n activitatiinfractionale, ce cad sub incidenta Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor,substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, a unor cadre medicale care au prescris 6retete false, fiind descoperite n reteaua farmaceutica alte 1.633 asemenea documentecontrafacute si utilizate pe parcursul anului 2006. De altfel, din cazuistica nregistrata, n perioada analizata, n domeniul cererii si ofertei dedroguri, rezulta ca pe cele doua planuri se manifesta tendinta comercializarii si consumului ilicita unor tipuri de droguri care n perioada anterioara nu au fost descoperite dect n mod izolatpe piata ilicita din tara noastra. Cu prilejul controalelor si activitatilor specifice desfasurate, n anul 2006 au fost confiscate5.282 tablete, 241 fiole si 0,620 kg pulbere (metadona, petidina, morfina, codeina,benzodiazepine, barbiturice, pentazocina), substante cu continut stupefiant sau psihotrop. Monitorizarea operatorilor si operatiunilor cu precursori si substante chimice esentiale Activitatea de monitorizare a operatorilor si operatiunilor cu precursori, pe componentacircuitului licit, bazat pe programul NDCS (National Drugs Control System), pus la dispozitiaautoritatilor romne de catre Comitetul International pentru Controlul Narcoticelor al OrganizatieiNatiunilor Unite, a scos n evidenta buna functionare a sistemului. n cursul anului 2006 au fosteliberate un numar de 84 de avize prealabile autorizarii operatorilor cu precursori. n ceea cepriveste raporturile comerciale cu alte state, au fost realizate 257 prenotificari pentru operatiunide export. De asemenea, au fost monitorizate importurile de precursori, cea mai importantaoperatiune fiind derulata de Chimprod Oradea constnd n importul a 23.000 kg. anhidridaacetica. Analiza efectuata n acest domeniu scoate n evidenta urmatoarele aspecte: - Mentinerea interesului unor persoane de a procura precursori, mai ales anhidrida acetica (cetateni turci, iranieni n complicitate cu cetateni romni), efedrina (cetateni moldoveni,ucraineni) si substante neclasificate (cetateni olandezi, belgieni); - Disponibilitatea industriei romnesti de a produce ori furniza precursori si/sau utilaje si instalatii, precum si alte materii prime necesare laboratoarelor clandestine de droguri; - Cresterea riscurilor de intensificare a traficului de precursori, situatie determinata de sporirea schimburilor comerciale; libera circulatie a persoanelor, serviciilor si marfurilor; eliminarealicentelor de import/export n schimburile comerciale. Este de retinut faptul ca, nca din primele zile ale anului2007 a devenit operational Compartimentul precursori, nfiintat n baza Ordonantei de Urgenta nr. 121/21.12.2006privind regimul juridic al precursorilor de droguri, n sensul ca raporturile operatorilor cuautoritatile n vederea ndeplinirii obligatiilor stipulate n ordonanta de urgenta se realizeaza prinstructura de specialitate din cadrul Agentiei Nationale Antidrog, care are rol de ghiseu unicprivind precursorii. Agentia, prin Compartimentul precursori, este structura de monitorizare a operatorilor si

18 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45operatiunilor cu substante clasificate si neclasificate, de coordonare unitara a activitatilor ndomeniul precursorilor, desfasurate de institutiile competente, precum si de coordonare siasigurare a cooperarii acestor institutii cu structurile societatii civile si organismele internationalen domeniul precursorilor si constituie baza de date centralizata n domeniul precursorilor. Monitorizarea culturilor de cnepa pentru productia industriala O atentie speciala a fost acordata autorizarii si monitorizarii culturilor de cnepa pentruproductia industriala. Astfel, n perioada 2000 2006, suprafetele cultivate au crescut constantde la 0,5 mii ha n anul 2000, la o mie de ha n anul 2002, la 1,5 mii ha n 2005, pentru ca nanul 2006 sa se ajunga la o suprafata cultivata de 3,6 mii ha. Dinamica productiei totalenregistrate a urmat dinamica suprafetelor cultivate, astfel ca de la 1,4 mii tone n anul 2000, s-aajuns la 2,8 mii tone n anul 2001, la 5,6 mii tone n anul 2002, la 3,2 mii tone n anul 2003, la2,48 mii tone n anul 2004, la 3,86 mii tone n anul 2005, respectiv la 1,6 mii tone n anul 2006(productie medie de 1.333 kg/ha.). Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale a eliberat, n anul 2006, n conformitate cu art. 8, alin. 2 din H.G. nr. 860/2005, un numar de 62 de autorizatii pentrucultivarea de cnepa n scop industrial sau pentru samnta si doua autorizatii pentru cultivareamacului. Suprafata cultivata cu cnepa pentru fibra a fost de 3.626 ha, iar cea destinata culturiide mac de 30 ha, culturile respective fiind situate n judetele: Arad (1.691 ha cnepa si 8 hamac), Tulcea (858 ha cnepa), Satu Mare (608 ha cnepa), Bihor (321 ha cnepa), Botosani(76 ha cnepa), Iasi (60 ha cnepa), Neamt (3 ha cnepa), Suceava (2 ha cnepa), Timis (7 hacnepa), Alba (10 ha mac) si Cluj (12 ha mac). De pe cele 30 de ha cultivate cu mac pentruconsum propriu n alimentatie (patiserie) s-a obtinut o productie totala de 13 tone mac,productia medie fiind de 433 kg/ha. Prevenirea consumului illicit de droguri la nivel national, reducerea riscurilor asociate,asistenta acordata consumatorilor de droguri si formarea profesionala n domeniul adictiilor nanul 2006, activitatea de ansamblu a tuturor institutiilor cu atributii n domeniul reducerii cereriide droguri a vizat realizarea integrala si la parametri ridicati de calitate a obiectivelor din planulde actiune pentru implementarea Strategiei nationale antidrog n perioada 2005-2008. n domeniul prevenirii consumului de droguri s-a urmarit dezvoltarea interventiilor specificefiecarui mediu (scoala, familie, comunitate), avnd o pondere semnificativa proiectele adresatepopulatiei scolare. n domeniul asistentei medicale, psihologice si sociale a consumatorilor de droguri s-aurmarit dezvoltarea standardelor de calitate a serviciilor oferite de Centrele de prevenire,evaluare si consiliere antidrog si consolidarea rolului acestora ca parte a retelelor locale deasistenta. Cu toate acestea, cererea de tratament se mentine la niveluri scazute. CONCLUZII Tara noastra actioneaza si ea din punct de vedere al reducerii cererii si ofertei de drogurila standarde europene, cu mult nainte de aderarea oficiala la Uniunea Europeana si,mai mult,a fost receptata ca atare. Cadrul legal s-a armonizat si el cu cel la nivel european asa cum sepoate observa din principalele legi care stabilesc masurile de combatere a traficului siconsumului de droguri pe teritoriul Romaniei(- legea 143/2000, legea 522/2004).Traficul ilicit de

19 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45droguri este combatut prin mijloace de drept penal, iar consumul ilicit prinmasuri de ordinmedical si preventiv.Astfel consumul ilicit de droguri supuse controlului national desi esteinterzis nu este prevazut ca infractiune ci poate fi sanctionat contraventional, la care se adaugain mod obligatoriu, masura medicala a curei de dezintoxicare sau a supravegherii medicale,dupa caz. Principalul organism care elaboreaz, monitorizeaz, avizeaz i coordoneaz programenaionale de combatere a produciei i traficului ilicit de droguri i a splrii de bani rezultai dinastfel de activiti si programe naionale de prevenire a consumului ilicit de droguri este AgentiaNational Antidrog. Ea asigur si legtura cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor iDependenei de Droguri i cu alte organisme internaionale n domeniu. Imbunatatirea capacitatii Observatorului Roman pentru Droguri si Toxicomanie decolectare si procesare a datelor necesare intocmirii Raportului national anual privind situatiadrogurilor in conformitate cu indicatorii recomandati de Centrul European de Monitorizare aDrogurilor si a Dependentei de Droguri de la Lisabona si a formularelor ONU privind situatiaanuala si bienala a drogurilor a devenit un obiectiv principal, prin crearea si dezvoltareasistemului informational prin utilizarea instrumentelor specifice (indicatori, tabele standard,chestionare) pentru realizarea unor standarde de calitate a datelor, in scopul cunoasteriiconsumului de droguri in randul populatiei generale, al populatiei tinere si a consumuluiproblematic, numarului si caracteristicilor persoanelor admise la tratament ca urmare aconsumului de droguri si a patologiei asociate,numarului de decese si a mortalitatii, tendintelorinfractionalitatii la regimul drogurilor si a celei asociate consumului, disponibilitatii drogurilor pepiata. In Romania cantitatea de heroina confiscata a fost fluctuanta iar la nivel mondial cele maimari capturi se fac in tarile din jurul Afganistanului. n prezent sunt trei centre distincte deproductie a opiaceelor, care aprovizioneaza trei piete principale. Rutele de trafic sunturmatoarele: - din Afganistan catre tarile nvecinate, Orientul Mijlociu si Europa; - din Myanmar/Laos catre tarile nvecinate din Asia de Sud-Est (n special China) si catre Oceania (n principal Australia); - din America Latina (Mexic, Columbia si Peru) catre America de Nord (n principal StateleUnite ale Americii). Cocaina este cel mai traficat drog din lume dup plantele de canabis i rina de canabis.Din punctul de vedere al volumului capturat 578 de tone n ntreaga lume n 2004 majoritateatraficului cu cocain s-a nregistrat n America de Sud (44 %) i n America de Nord (34 %),urmate de Europa Central i de Vest (15 %) (CND, 2006)Columbia este de departe cea maiimportant surs de coca ilicit din lume, fiind urmat de Peru i Bolivia. Cantitatea de cocainaconfiscata n anul 2006 a fost mai mica dect n anul 2005. n anii 2001 si 2002, cantitatile decocaina confiscate au avut aproximativ aceleasi valori, pentru ca, n intervalul 2003 - 2005, anul2006 nscriindu-se pe o curba descendenta. Cazuistica ultimilor ani scoate n evidenta faptul caacest drog, confiscat pe teritoriul Romniei, urma sa fie, n marea majoritate a cazurilor,valorificat pe piata ilicita din tarile vestice ale Europei. Desi canabisul este considerat un drog usor si tendinta generala este de a nu i se acordaconsumului tot atta atentie ca n cazul altor droguri, totusi prevalenta anuala a consumului decanabis constituie un semnal de alarma. n Raportul mondial privind drogurile 2006, BiroulNatiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea (UNODC) dedica un capitol suplimentarcanabisului (Canabisul: de ce trebuie sa-i acordam atentie) pentru a sensibiliza statele

20 / 21

EVALUAREA SI MONITORIZAREA CONSUMULUI SI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURIScris de AdministratorMari, 17 Mai 2011 13:52 - Ultima actualizare Mari, 17 Mai 2011 14:45membre ale Natiunilor Unite asupra pericolului pe care l constituie consumul de canabis. In Romania evolutia confiscarilor drogurilor de tip canabis a nregistrat n ultimii patru aniun caracter ascendent. Din cantitatea de canabis/hasis confiscata n anul 2006 cea mai mareparte a fost iarba de canabis (marijuana) (99,10%), iar rezina de canabis (hasis) doar 1%. Dinamica capturilor de amfetamine nregistreaza, n intervalul 2001 2006, o evolutiefluctuanta, dar semnificativa sub aspectul cantitatilor descoperite, ceea ce conduce la concluziaca cererea pe piata ilicita din tara noastra este n crestere. Din grupul stimulentilor de tipamfetaminic, n tara noastra, cel mai frecvent se consuma ecstasy, tabletele fiind marcate cudiverse logo-uri. Sunt mai mult de 3 milioane de consumatori de ecstasy n Europa, ceea cereprezinta aproape 40% din numarul consumatorilor de ecstasy la nivel mondial. n America deNord s-au nregistrat scaderi semnificative ale consumului de ecstasy ncepnd cu anul 2000. PLASAREA EUROPEI INTR-UN CONTEXT GLOBAL O data cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana trebuie sa abordam fenomenul inplan european. Putem obine o perspectiv util asupra dimensiunii relative a acestei problemela nivel european prin compararea datelor europene cu informaiile din alte ri. Dificultatea, nacest punct, const n faptul c doar n alte cteva pri ale lumii exist informaii relativcuprinztoare i solide. SUA, Canada i Australia pot oferi termeni de comparaie relevaniprivind estimrile prevalenei consumului de droguri n ultimul an. ONUDC estimeaz cprevalena consumului de opiacee din rile respective este, n linii mari, similar cu cea dinUniunea European, variind ntre 0,4% i 0,6%; Canada are o prevalen uor mai redus, iarSUA uor mai ridicat. Consumul estimat de canabis este, n medie, considerabil mai sczut nUniunea European dect n SUA, Canada sau Australia. n ceea ce privete drogurilestimulatoare, nivelurile consumului de ecstasy sunt, n linii mari, similare la nivel mondial, deiAustralia raporteaz niveluri ridicate de prevalen, iar, n cazul amfetaminei, prevalena estemai ridicat n Australia i n SUA dect n Europa i n Canada. Prevalena consumului decocain este mai mare n SUA i n Canada dect n Uniunea European i n Australia. Lipsade date comparabile ngreuneaz evaluarea impactului asupra sntii al consumului dedroguri din diversele ri, dei o comparaie prudent a ratelor estimate ale infeciilor cu HIV noudiagnosticate asociate cu consumul de droguri prin injectare din 2005 sugereaz, pentruAustralia, Canada i Uniunea European, rate de sub 10 cazuri la un milion de persoane, iar,pentru SUA, o rat de circa 36 de cazuri la un milion de persoane. BIBLIOGRAFIE 1. Stategia Nationala Antidrog 2005-2012 2. Stategia Uniunii Europene pe droguri (2005-2012) 3. Legea nr. 143 din 2000 privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri. 4. Legea nr. 522 din 2004 pentru modificarea i completarea Legii nr. 143/2000 privindcombaterea traficului i consumului ilicit de droguri 5. 5.Raportul National privind situatia drogurilor 2007 6. 6.Raportul anual privind situatia drogurilor in Europa 2007 7. www.ana.gov.ro 8. www.forad.ro 9. www.arasnet.ro

21 / 21