consumul şi traficul ilicit de droguri în republica ... anual 2015.pdf · ii.4 consumul de...

Ministerul Sănătății al Republicii Moldova

Centrul Național de Management în Sănătate

Observatorul Naţional pentru Droguri

Chișinău, 2016

Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual I

Abrevieri și termeni RM Republica Moldova

OMS Organizația Mondială a Sănătății

UNODC Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crime

MS Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, www.ms.gov.md

CNMS Centrul Naţional de Management în Sănătate, www.cnms.md

OND Observatorul Național pentru droguri din cadrul CNMS, www.observator.mednet.md

MAI Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, www.mai.md

DAMAI Direcția Antidrog al Ministerul Afacerilor Interne

DIP Departamentul Instituții Penitenciare al Ministerului Justiției, www.penitenciar.gov.md

DRN IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii, www.imspdrn.md

CNSP Centrul Național de Sănătate Publică, www.cnsp.md

UCIMP Unitatea de Coordonare, Implementare, Monitorizare a Proiectului (recipientul principal al

granturilor Fondului Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei în Republica Moldova),

www.ucimp.md

CML Centrul de Medicină Legală al Ministerului Sănătăţii, www.medicina-legala.md

BNS Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, www.statistica.md

CNAM Compania Naţională de Asigurări în Medicină, www.cnam.md

SDMC IMSP Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile, www.sdmc.md

FSM Fundația Soros Moldova

AO AFI Asociația Obștească AFI (Act For Involvement), www.afi.md

CDI Consumatori de droguri injectabile

HG Hotărîre de Guvern

PRR Program de reducere a riscurilor

ESPAD Studiul european privind consumul de droguri, alcool și tutun în rîndul elevilor de 16 ani. În Republica

Moldova s-a implementat de 2 ori în 2008 și 2011 în școlile amplasate pe malul Drept al Rîului Nistru.

IBSS Studiile integrate bio-comportamentale în rîndul grupurilor cu risc sporit de infectare HIV. Ca regulă

se implementează cu anumită periodicitate în rîndul următoarelor grupuri: consumatori de droguri

injectabile; bărbații care fac sex cu bărbații; femeile care prestează servicii sexuale; deținuții.

KAP Studiile “Cunoştinţe, atitudini şi practici cu privire la HIV/SIDA”. Ca regulă sînt 2 tipuri de studii din

această categorie: în rîndul populaţiei generale (de 15-64 ani), și în rîndul tinerilor (de 15-24 ani)

EMCDDA Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri, www.emcdda.europa.eu

LEAHN Rețeaua Internațională Organele de drept și HIV (Law Enforcement and HIV Network),

www.leahn.org

Autori

Olga Vacarciuc, Otilia Scutelniciuc, Tatiana Costin, Igor Condrat, Valeriu Pleșca, Oleg Barbă

Consultanţi

Petru Crudu, Mihai Oprea, Vitalie Slobozian, Veronica Zorila, Petru Oprea, Diana Simașco, Svetlana Doltu, Irina

Barbiroş, Ion Ţurcanu, Lucia Pîrţînă, Ina Tcaci, Ala Iaţco, Eudochia Paciu.

Recunoștinţe

Utilizarea dovezilor ştiinţifice pentru elaborarea unor strategii cu impact maxim în prevenirea consumului

şi combaterea traficului ilicit de droguri constituie scopul nostru. Calitatea datelor este prioritatea Observatorului

Naţional pentru Droguri.

http://www.ms.gov.md/

http://www.cnms.md/

http://www.observator.mednet.md/

http://www.mai.md/

http://www.penitenciar.gov.md/

http://www.imspdrn.md/

http://www.cnsp.md/

http://www.ucimp.md/

http://www.medicina-legala.md/

http://www.statistica.md/

http://www.cnam.md/

http://www.afi.md/

http://www.emcdda.europa.eu/

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual II

Raportul anual 2015, oferă o evaluare detaliată a situaţiei cu privire la Consumul şi Traficul Ilicit de

Droguri în Republica Moldova cu respectarea rigorilor Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi

Dependenţei de Droguri (EMCDDA).Exprimăm mulţumiri tuturor persoanelor implicate în elaborarea acestuia

pentru insistenţa, răbdarea şi competenţa, în special partenerilor naționali din.

Cuprins

Sumar executiv ............................................................................................................................................................ 1

Prezentarea generală a ţării ........................................................................................................................................ 2

I Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri ............................................................................................ 3 I.1 Introducere ................................................................................................................................................. 3 I.2 Cadrul politic în domeniul drogurilor ......................................................................................................... 4 I.3 Cadrul legal ................................................................................................................................................. 6 I.4 Implementarea legislaţiei ......................................................................................................................... 13 I.5 Alocările bugetare şi finanţarea ............................................................................................................... 13

II Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri .............................................................................. 14 II.1 Principalele evenimente şi tendinţele emergente ................................................................................... 14

II.1.1 Studiile populaţionale de prevalenţă a consumului de droguri ...................................................... 14 II.2 Consumul de droguri în populaţia generală ............................................................................................. 14 II.3 Consumul de droguri în rîndurile tinerilor ............................................................................................... 14 II.4 Consumul de droguri în rîndurile elevilor ................................................................................................ 15 II.5 Disponibilitatea percepută a drogurilor ilicite ......................................................................................... 16 II.6 Prevalența consumului de droguri pe parcursul vieții ............................................................................. 16

III Diverse substanțe .............................................................................................................................................. 17 III.1 Tranchilizante și sedative ......................................................................................................................... 17

IV Principalele droguri consumate în Republica Moldova .................................................................................... 18 IV.1 Consumul drogurilor injectabile în sectorul penitenciar .......................................................................... 18

V Consecinţele pentru sănătate ........................................................................................................................... 19 V.1 Cererea de tratament ............................................................................................................................... 19 V.2 Sistemul de colectare a datelor pentru consumatorii de droguri înregistraţi oficial ............................... 20 V.3 Consumatorii de droguri care au beneficiat de tratamentul de dezintoxicare ........................................ 21 V.4 Farmacoterapia cu metadonă .................................................................................................................. 22 V.5 Consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare .............................................................................. 23 V.6 Consumatorii de droguri injectabile – beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor .................... 24 V.7 Consumatorii de droguri care beneficiază de serviciile Centrului de Reabilitare pentru Persoane

Dependente de Droguri ............................................................................................................................ 24

VI Mortalitatea asociată consumului de droguri ................................................................................................... 25 VI.1 Supradozarea şi mortalitatea în rîndul CDI .............................................................................................. 29

VII Bolile infecţioase asociate consumului de droguri............................................................................................ 30 VII.1.1 HIV ................................................................................................................................................... 30

Căile probabile de infectare .................................................................................................................................. 32 VII.1.2 Hepatitele virale .............................................................................................................................. 32

VII.2 Alte comorbidităţi asociate consumului de droguri ................................................................................. 33 VII.3 Corelaţiile şi consecinţele social şi legale ................................................................................................. 34

VII.3.1 Problemele sociale .......................................................................................................................... 34

VIII Infracţiunile legate de traficul de droguri ......................................................................................................... 37 VIII.1 Costurile sociale/economice ale consumului de droguri ......................................................................... 41

VIII.1.1 Sechestrările de droguri .................................................................................................................. 41 VIII.1.2 Preţurile, puritatea drogurilor ......................................................................................................... 42

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual III

IX Tendinţele principale ......................................................................................................................................... 43 IX.1 Canabis ..................................................................................................................................................... 43 IX.2 Opiacee/heroina ....................................................................................................................................... 44 IX.3 Drogurile sintetice .................................................................................................................................... 44 IX.4 LSD ............................................................................................................................................................ 44 IX.5 Cocaină/crack ........................................................................................................................................... 45

X Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri ...................................................................................... 45 X.1 Programe şcolare și extrașcolare ............................................................................................................. 45 X.2 Reducerea riscului asociat consumului de droguri .................................................................................. 45

X.2.1 Introducere ...................................................................................................................................... 45 X.2.2 Descrierea intervenţiilor ................................................................................................................. 46 X.2.3 Standarde ........................................................................................................................................ 47

XI Tratament .......................................................................................................................................................... 48 XI.1 Tratamentul dependenţei de droguri şi serviciile medicale disponibile la nivel naţional........................ 48 XI.2 Perioada reconvalescentă şi reintegrarea ................................................................................................ 51 XI.3 Programe de farmacoterapie cu metadonă ............................................................................................. 53

XII Intervenţiile în instituţiile penitenciare ............................................................................................................. 54 XII.1 Asistenţa pentru consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare ................................................... 54 XII.2 Alternativele detenţiei pentru persoanele dependente de droguri care au comis infracţiuni ................ 55 XII.3 Modificări și completări a Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel

de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora conform HG nr. 430 din 09.06. 2014 .......................................................................................................................................................... 55

XII.4 Modificări și completări a tabelelor și listei substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor acestora, supuse controlului conform HG nr. 381 din 16.06. 2015 ......................................................... 56

XIII Anexe ................................................................................................................................................................. 57 XIII.1 Lista tabelelor ........................................................................................................................................... 60 XIII.2 Lista figurilor ............................................................................................................................................. 60 XIII.3 Bibliografie................................................................................................................................................ 61

Sumar executiv

CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 1

Sumar executiv

Raportul anual 2015 se bazează pe informaţiile furnizate de către autorităţile publice centrale,

organizaţiile naţionale guvernamentale, neguvernamentale, instituţiile abilitate în combaterea consumului şi

traficului ilicit de droguri din Republica Moldova şi rezultatele studiilor populaţionale.

Anul 2015 este marcat de realizarea în Republica Moldova a celui de-al treilea studio de cercetare în școli

privind consumul de alcool şi alte droguri (ESPAD). Eșantionul analizat în cadrul prezentului raport este constituit

din 5704 din elevi de 16 ani din clasele a 8-a și a 9-a, dintre care 50,6% sunt băieți și 49,4% sunt fete.

Conform studiului ESPAD printre elevii din clasele a 8-a și a 9-a, consumul de canabis pe parcursul vieții

este de 3,5%, în ultimele 12 luni 2,5% și 1,2% în ultimele 30 zile. Din numărul total de elevi se evidențiază că au

consumat băieții (pe parcursul vieții -5,1%; în ultimele 12 luni -3,7%; în ultimele 30 zile -1,8%), elevii din centrele

urbane mari (pe parcursul vieții -5,8%; în ultimele 12 luni -4,7%; în ultimele 30 zile -2,7%).

Cel mai utilizat drog ilicit conform ESPAD 2015 în Republica Moldova este canabisul, dar totodată există

elevi care au utilizat și alte substanțe. Ca rezultat circa 2,5% dintre elevii claselor a 8-a și a 9-a au consumat pe

parcursul vieții careva drog ilicit, cu excepția canabisului (ecstasy, amfetamine, metamfetamine, cocaina, crack,

LSD sau alte halucinogene, heroina, GHB, opiacee produse local); pe parcursul ultimelor 12 luni procentajul este

de 1,5%.

Conform ESPAD 2015 cel mai consumat drog ilicit, cu excepția canabisului, este ecstasy cu un procentaj

de 1,2% pe parcursul vieții și 1,0% în ultimele 12 luni. Pe parcursul vieții la poziția consum de ecstasy se

evidențiază băieții (1,6%) comparativ cu fetele (0,8%) și elevii din centrele urbane mari (2,5%).

Conform datelor Dispensarului Republican de Narcologie în 2015, 416 persoane au solicitat

dezintoxicarea pentru prima dată în anul de raportare (malul drept al rîului Nistru),(383 persoane în anul 2014 şi

284 în anul 2013).

La data de 31 decembrie 2015, 468 beneficiari se aflau în farmacoterapia cu metadonă, din ei 387

beneficiari din sistemul civil şi 81 din sistemul penitenciar.

La finele anului 2015, puncte de distribuție a metadonei au fost extinse pe teritoriul Moldovei (trei

puncte sunt deschise la Chișinău, cîte unul în Bălți, Comrat, Cahul și Ungheni), inclusiv în 13 instituții penitenciare

și izolatoarele de detenție preventivă.

În 2015 Republica Moldova conform datelor BNS arată ca cca 40 % din bărbați mor pînă la vîrsta de 60 de ani avînd la bază 3 cauze principale: 1. Accidentele rutiere,2 maladiile cardio-vasculare şi 3. intoxicările.

În anul 2015 din totalul de 290 investigaţii toxicologice ale probelor prelevate de la cadavrele suspectate

de prezenţa drogurilor ilegale, în 69 cazuri rezultatele au fost pozitive conform Centrului de Medicină Legală.

În decursul anului 2015, pe malul drept al rîului Nistru au fost înregistrate 1191 infracţiuni legate de traficul

de droguri şi 697 de dosare de anchetă penală pentru trafic de droguri au fost trimise în instanţa de judecată.

Pe parcursul anului 2015, numărul infracțiunilor grave şi excepţional de grave – 282 infracţiuni. Numărul

cazurilor de păstrare a substanţelor narcotice cu scop de a le transmite deţinuţilor în instituţiile penitenciare în

anul 2015 – 13 cazuri.

Prezentarea generală a ţării


Prezentarea generală a ţării

Republica Moldova este situată în sud-estul Europei. La nord, sud şi est are frontieră cu Ucraina, iar la

vest – cu România. Republica Moldova a devenit independentă la 27 august 1991. Este o republică parlamentară

iar preşedintele ţării este ales de Parlament, pentru un

mandat de 4 ani.

Lungimea totală a frontierelor este de

1.389 km, 450 km cu România și 939 km cu Ucraina.

Țara ocupă o suprafață de 33.843 km², din care

472 km² sînt ape - mai ales fluviile Dunăre și Nistru,

râurile Prut și Răut și lacurile Beleu, Bîc și Dracele. Deși

Republica Moldova nu are ieșire la mare, portul pe

Dunărea în Giurgiulești asigură servirea transportului

maritim.

Urmare a conflictului politic din anii 90,

actualmente îngheţat, teritoriul de pe malul stîng al

rîului Nistru nu este controlat în totalitate de Guvernul

Republicii Moldova.

Conform Biroului Naţional de Statistică (datele

pentru a.2015, malul drept al rîului Nistru), numărul

populației stabile a constituit 3553,1 mii, 1511,1 mii

persoane sau 42,5% constituie populaţia urbană şi

2042,0 mii persoane sau 57,5% - populaţia rurală.

Repartizarea după sexe este următoarea: 51,9% - femei

şi 48,1% - bărbaţi. Majoritatea populaţiei (93,3%) se

identifică drept creştini ortodocși. Cele mai mari oraşe

ale ţării de pe malul drept al rîului Nistru sînt capitala ţării, municipiul Chişinău (cu o populaţie de 809,6 mii

persoane) şi municipiul Bălţi (150,2 mii persoane). Din punct de vedere administrativ, Republica Moldova este

divizată în 35 raioane, 3 municipii (Chişinău, Bălţi şi Comrat), şi regiunea transnistreană (cu 2 municipii: Tiraspol și

Bender).

Tabelul 1 Situaţia socio-economică, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2014

Anul Indicator Sursa

Populaţia, mii locuitori 2015 3553,1 Biroul Naţional de Statistică

PIB pe cap de locuitor în PPC (paritatea puterii de

cumpărare)

2015 3028 Biroul Naţional de Statistică

Rata şomajului, procent din forţa de muncă 2015 4,9 Biroul Naţional de Statistică

Populaţia sub pragul sărăciei 2015 25,0 Biroul Naţional de Statistică

Rata infracţionalităţii (la 10.000 populaţie) 2015 39,8 Ministerul Afacerilor Interne

Figura 1 Republica Moldova, localizarea geografică

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nistru

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Prut

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_R%C4%83ut

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Beleu

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacul_Bic&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacul_Dracele&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Giurgiule%C8%99ti

Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri


I Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri

I.1 Introducere

Consumul şi traficul ilicit de droguri rămîne a fi o problemă care influenţează negativ dezvoltarea

durabilă şi sigură a societăţii noastre prin implicările infracţionale şi sociale pe care le produc.

Ţinînd cont de globalizarea problemei consumului şi traficului ilicit de droguri, în diverse ţări, inclusiv şi în

Republica Moldova, se desfăşoară un proces de dezvoltare şi perfecţionare a bazei normative care determină

politica naţională în domeniul prevenirii consumului şi combaterii traficului ilicit de droguri, precum şi acordarea

serviciilor de consiliere şi tratament persoanelor dependente de droguri.

În ultimul timp, un pericol emergent este apariţia pe piaţă a unor substanţe narcotice şi psihotrope noi,

precum şi preparate sintetice de o nouă generaţie, consumul cărora implică şi consecinţe grave asupra sănătăţii.

Un pas important pentru Republica Moldova în anul 2010 l-a constituit aprobarea Strategiei naţionale antidrog 2011-2018 şi elaborarea în anul 2014 a noului Plan naţional de acţiuni antidrog 2014-2016. Cu suportul Biroului regional UNODC Moldova în anul 2014 a avut loc vizita a doi experți internaționali din Cehia, Praga, Tomas Zabransky și Josef Radimecky. Obiectivul principal al vizitei a constat în oferirea consultanței privind: elaborarea Planului de acțiuni 2017-2018 a Strategiei Naționale antidrog 2011-2018.

Urmare a acestei vizite, experţii au prezentat Biroului regional UNODC Moldova şi factorilor de decizie un document de evaluare (propuneri, probleme identificate, soluții, etc.) în problema combaterii Consumului și Traficului Ilicit de droguri în Republica Moldova și realizarea noului plan de acţiuni antidrog.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR:

1. Constituirea Secretariatului permanent al Comisiei Naționale Antidrog.

2. Angajarea unui secretariat permanent (1-2 funcţionari) al Comisiei Naționale Antidrog care va asigura punerea în aplicare reală a sarcinilor Comisiei Naționale Antidrog în perioadele dintre reuniunile Comisiei.

3. Constituirea unui Comitet de reprezentanți executivi a Comisiei Naționale Antidrog – compus din funcționari publici din cadrul ministerelor relevante responsabile pentru probleme de politică în domeniul drogurilor.

4. Crearea unei unități permanente de coordonare operațională cu reprezentanți din fiecare instituție guvernamentală responsabilă de lupta împotriva traficului de droguri. Această unitate trebuie să fie formată din reprezentanți permanenți a Inspectoratului Național de Investigații (Direcția Antidrog), vamă, poliția de frontieră, fiscalitate, procuratură, etc.

5. Grupul de lucru responsabil pentru elaborarea unui nou Plan Naţional de acţiuni antidrog să fie transformat într-un Comitet al reprezentanților Comisiei Naționale Antidrog - un organ executiv responsabil de activitatea de zi cu zi de punerea în aplicare a politicii de droguri, și de a defini în mod clar mandatul său în cadrul structurilor existente abilitate cu funţii de prevenire şi reprimare a consumului şi traficului de droguri în Republica Moldova.

6. Fiecare minister abilitat cu funcţii de profilaxie şi reprimare a consumului şi traficului de droguri să desemneze cel puțin un funcționar public cu un mandat și responsabilitatea de a coordona îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Strategia Antidrog şi Planul Naţional de acţiuni antidrog.

7. Planul de acţiuni antidrog pentru anii 2017-2018 să cuprindă şi informaţii (o coloană) privind costurile necesare care să fie coordonate cu Ministerul Finanţelor şi ministerele individual responsabile pentru punerea în aplicare a măsurilor planificate. Pentru evaluarea punerii în aplicare a activităţilor prevăzute în Planul Naţional de acţiuni antidrog şi pentru a asigura succesul acestora Comitetul reprezentanților Comisiei Naționale Antidrog lunar vor organiza întruniri de lucru şi vor stabili o continuă sporire a cooperării interdepartamentale. În plus, se recomandă ca planificarea și punerea în aplicare a politicii de droguri ar trebui să fie obiectul unui proces în curs de desfășurare și care are un circuit de la "planificare - implementare - monitorizare - evaluare - utilizarea rezultatelor – planificare”. Planificarea pentru perioada viitoare trebuie să ia în consideraţie concluziile obținute din monitorizare și evaluare, prioritățile



de schimbare și / sau un set de măsuri livrate în faza anterioară de punere în aplicare a politicii în domeniul drogurilor.

8. Consolidarea și punerea în aplicare a politicii naționale antidrog în Republica Moldova, efectuarea de schimbări în elaborarea politicilor orientate la profilaxia și reprimarea consumului de droguri.

I.2 Cadrul politic în domeniul drogurilor

Planul naţional de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea

Europeană pentru anii 2014-2016

Planul Naţional de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE pentru 2014-2016 include acţiunile necesare de a fi realizate de către instituţiile responsabile conform fiecărui articol/prevedere, precum şi Anexe ale Acordului de Asociere, inclusiv a părţii privind Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător în termenii indicaţi şi cu specificarea resurselor financiare necesare în acest sens.

Planul Naţional de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE pentru 2014-2016 reprezintă instrumentul de bază pentru monitorizarea procesului de integrare europeană în următorii 3 ani.

Art. 171 „Lupta împotriva drogurilor ilicite” din Planul de Acţiuni Republica Moldova – UE 2014-2016, are ca măsură „Implementarea Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1208 din 27 decembrie 2010 şi asigurarea realizării acţiunilor prevăzute în Planul naţional de acţiuni antidrog 2014-2016, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 764 din 18 septembrie 2014.

Strategia Naţională Antidrog pentru anii 2011-2018

În scopul executării prevederilor Legii nr.382-XIV din 6 mai 1999 ”Cu privire la circulaţia substanţelor

narcotice şi psihotrope şi a precursorilor”, şi întru îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova

privind combaterea narcomaniei şi narcobusinessului, a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1208 din

27.12.2010 ”Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018” şi a ”Planului Naţional de

acţiuni 2011-2013”. Această Strategie este un document-cheie al Guvernului, care descrie situaţia la acel moment

în domeniu şi defineşte obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare, cu stabilirea unor responsabilităţi clare pentru

toţi actorii implicaţi în activităţile de prevenire şi reprimare a consumului şi/sau traficului ilicit de droguri.

Documentul defineşte punctele iniţiale şi căile de urmat în abordarea problemei consumului de droguri, precum

şi cadrul de bază recomandat pentru crearea şi implementarea politicii în domeniul drogurilor.

În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul Organizaţiei

Mondiale a Sănătăţii „Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri este o

problemă ce periclitează sănătatea publică şi care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a

societăţii în context mai larg. Prezenta Strategie îşi propune o abordare complexă, multidisciplinară şi echilibrată

a problemelor ce ţin de consumul de droguri, bazată pe o cooperare complexă, interdepartamentală,

1 Articolul 17 Combaterea drogurilor ilegale

1. Părțile vor coopera, în limita împuternicirilor și competențelor lor respective, pentru a asigura o abordare echilibrată și integrată față de chestiunile legate de droguri. Politicile și acțiunile legate de droguri se vor axa pe consolidarea structurilor pentru combaterea drogurilor ilegale, reducerea livrării, traficului și cererii de droguri ilegale, depășirea consecințelor asupra sănătății și celor sociale ale abuzului de droguri, precum și pe prevenirea mai efectivă a deturnării precursorilor chimici pentru fabricarea ilicită a stupefiantelor și substanțelor psihotrope.

2 Părțile vor conveni asupra metodelor de cooperare necesare pentru a realiza aceste obiective. Acțiunile se vor baza pe principii stabilite de comun acord în conformitate cu convențiile internaționale relevante, Strategia UE cu privire la droguri (2013-20), Declarația Politică și Declarația Specială cu privire la principiile călăuzitoare de reducere a cererii de droguri, aprobată la cea de-a douăzecea sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite cu privire la droguri din iunie 1998.



interdisciplinară şi intersectorială la toate nivelele, avînd drept fundament trei componente ale politicii moderne

în domeniul drogurilor, care nu se substituie reciproc, dar se completează reciproc:

1. Reducerea ofertei de droguri (exercitarea controlului asupra circulaţiei legale a drogurilor şi combaterea

traficului şi distribuirii ilicite de droguri);

2. Reducerea cererii de droguri (prevenirea primară a consumului de droguri, tratamentul, resocializarea

utilizatorilor de droguri);

3. Reducerea riscurilor.

Sub acest aspect, politica în domeniul drogurilor se constituie pe patru piloni de bază: (1) prevenirea

primară; (2) tratamentul şi reabilitarea; (3) reducerea riscului; (4) reducerea ofertei de droguri.

În contextul aplicării echilibrate a acestor componente, se disting următoarele obiective generale ale

Strategiei Naţionale Antidrog:

1. Reducerea traficului spre și prin Republica Moldova.

2. Reducerea ofertei și accesibilității tuturor tipurilor de droguri.

3. Menținerea tendințelor de reducere a numărului de crime.

4. Sporirea activismului în scopul depistării primordial a traficanților de droguri, dar nu a consumatorilor.

5. Reducerea și stabilizarea consumului tuturor tipurilor de droguri și a consecințelor asociate, prin

stabilizarea și menținerea tendințelor de micșorare a numărului persoanelor aflate în evidență.

Obiectivele specifice ale Strategiei:

1. Îmbunătățirea calității sistemului actual.

2. Crearea unui cadru organizațional adecvat și funcțional pentru realizarea unui set de măsuri în domeniul

drogurilor.

Planul de acţiuni serveşte drept mecanism de bază pentru implementarea în practică a Strategiei, stabileşte în

domeniile identificate scopuri specifice şi activităţi pentru atingerea lor, rezultate/beneficii scontate, termene

limită, instituţii responsabile şi indicatori pentru a monitoriza implementarea. Sarcinile expuse în contextul

Strategiei naţionale antidrog pentru anii 2011-2018 sînt:

1. Stabilizarea și reducerea consumului de droguri în societate, îndeosebi în rîndurile minorilor.

2. Reducerea riscurilor asociate consumului tuturor tipurilor de droguri și a efectelor economice, de

sănătate, sociale, infracționale și de securitate asupra cetățenilor și societății.

3. Creșterea calității vieții a consumatorilor tuturor tipurilor de droguri, a familiilor lor și altor persoane

apropiate prin oferirea unui spectru larg de servicii calitative de reducere a riscurilor, tratament,

reabilitare și resocializare.

4. Reducerea accesibilității drogurilor, în special în cazul minorilor, prin utilizarea corespunzătoare a

instrumentelor legale și instituționale.

5. Stoparea și diminuarea cultivării plantelor autohtone cu conținut narcotic pentru producerea drogurilor

în Republica Moldova.

Cadrul instituţional

În scopul realizării Strategiei naţionale antidrog pentru anii 2011-2018 şi a Planurilor naţionale de acţiuni

antidrog”, precum şi îndeplinirii angajamentelor asumate de Republica Moldova privind combaterea traficului şi

consumului ilicit de droguri,Legea nr. 382-XIV din 6 mai 1999 „Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi

psihotrope şi a precursorilor”, a fost supusă unor modificări și completări. Astfel, în cuprinsul legii, sintagma

Comisia Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului a fost substituită cu Comisia



Naţională Antidrog,organ interdepartamental, instituit de Guvern, în scopul promovării politicii statului în

domeniul circulaţiei substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor. Atribuțiile Comisiei Naţionale Antidrog

sînt următoarele:

1. de implementare a cerinţelor stipulate în convenţiile internaţionale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, cum

ar fi: Convenţia unică asupra stupefiantelor (1961),Convenţia asupra substanţelor psihotrope (1971) şi

Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope (1988), la care Republica Moldova

este parte;

2. de creare a platformei pentru o comunicare continuă cu administraţia publică centrală şi locală, cu

entităţi care contribuie la implementarea politicii în domeniul drogurilor, în scopul realizării acţiunilor

prevăzute în Planul naţional de acţiuni antidrog,aprobat de Guvern;

3. să elaboreze propuneri de perfecţionare a legislaţiei în domeniu;

4. să asigure coordonarea activităţilor întreprinse de instituţiile de specialitate şi de organizaţiile

neguvernamentale în vederea reducerii cererii şi ofertei de droguri;

5. de realizare a acţiunilor prevăzute în Planul naţional de acţiuni antidrog;

6. să conlucreze cu organizaţiile neguvernamentale, cu parteneri externi, cu alte organe în scopul susţinerii

tehnice şi financiare necesare pentru realizarea obiectivelor stipulate în Strategia naţională antidrog şi în

Planul naţional de acţiuni antidrog;în comun cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Protecţiei

Sociale şi Familiei al Republicii Moldova;

7. să elaboreze programe naţionale de organizare a asistenţei medico-sociale integrate (asistenţă medicală,

socială, de reabilitare, de reducere a riscurilor etc.) pentru consumatorii de droguri; în comun cu

instituţiile interesate;

8. să organizeze cercetări ştiinţifice privind fenomenul consumului de droguri, în comun cu reprezentanţii

administraţiei publice centrale şi locale, ai organizaţiilor neguvernamentale, să elaboreze programe de

pregătire şi instruire a cadrelor la compartimentul antidrog;

9. să asigure o colaborare permanentă cu reprezentanţii mass-mediei pentru promovarea modului sănătos

de viaţă şi informarea societăţii asupra rezultatelor activităţii administraţiei publice centrale şi locale,

precum şi a organizaţiilor neguvernamentale în vederea reducerii cererii şi ofertei de droguri;

10. să instituie mecanisme de realizare a proiectelor şi programelor de combatere a traficului ilicit de droguri,

elaborînd, în baza experienţei internaţionale, noi metode în acest domeniu.

Componența nominală a Comisiei Naţionale Antidrog a fost aprobată de către Guvern prin Hotărîrea nr.299

din 04.05.2015, anexa nr.1.prezentată în Tabelul 21.

Pe parcursul anului 2015 activitatea Comisiei Naționale Antidrog a fost stopată, ceea ce a creat o stagnare

în realizarea activităților, iar lipsa unui sistem de coordonare a stopat evaluarea periodică a gradului de

implementare a planului național antidrog 2014-2016.

I.3 Cadrul legal

Codul Contravenţional

Pe parcursul anului 2015 Codul Contravențional nu a fost modificat sau completat la articolele ce

reglementează domeniul drogurilor. Respectiv articolele jos menționate rămân în vigoare.

Modificările și completările Codului contravenţional al Republicii Moldova aprobate în anul 2008 prevăd

introducerea răspunderii persoanei juridice și aplicarea muncii neremunerate în folosul comunității, în calitate de

sancțiune pentru unele contravenții administrative legate de droguri. Conform prevederilor Codului, la:

Articolul 85: Consumul personal este considerat contravenție administrativă, și nu infracțiune. Astfel,

procurarea sau păstrarea ilegală, fără scop de înstrăinare, de substanţe narcotice sau de alte



substanţe psihotrope în cantităţi mici, precum şi consumarea lor fără prescripţia medicului, se

sancționează cu amendă de la 3 la 10 unități convenționale2 sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de pînă la 40 de ore. În același timp, persoana care predă benevol substanţele narcotice

ori alte substanţe psihotrope deţinute ilegal sau care se adresează ori care dorește să se adreseze

benevol la o instituţie medicală pentru a i se acorda asistenţa necesară, în legătură cu consumul ilegal

al substanţelor narcotice şi/sau a altor substanţe psihotrope, este exonerată de răspundere pentru

acțiunile prevăzute de acest articol.

Articolul 86: Neadoptarea de măsuri, prevăzute de legislaţie, pentru asigurarea regimului stabilit de

protecţie a semănăturilor de mac somnifer, de cînepă, de arbust coca şi de alte plante, a locurilor de

păstrare şi de prelucrare a recoltei acestor culturi, neadoptarea de măsuri pentru distrugerea

resturilor rămase după recoltare şi a deşeurilor de producţie care conţin substanţe narcotice sau alte

substanţe psihotrope. Această contravenţie administrativă se sancționează cu amendă de la 70 la 150

de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere și cu amendă de la 200 la 300

unități convenționale aplicată persoanei juridice.

Articolul 87: Cultivarea ilegală a plantelor care conţin substanţe narcotice sau alte substanţe

psihotrope, chiar şi în cantităţi mici şi fără scop de înstrăinare. Această contravenție administrativă se

sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă

de la 100 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de

la 300 la 400 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu/sau fără privarea, în toate

cazurile, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

Codul Penal

În anul 2008 şi 2009 au fost elaborate modificări și completări esenţiale în cadrul normelor ce

reglementează pedepsele pentru infracțiunile legate de droguri, fiind abolită pedeapsa cu închisoarea şi (sau)

promovată, sau majorată după caz prin aplicarea contravenţiei administrative ca pedeapsă.

Fiind un progres esenţial, noile prevederi corespund normelor internaţionale potrivit expertizei efectuate

de Consiliului Europei şi alte expertize independente prin umanizarea pedepselor penale, promovarea pedepselor

alternative privațiunii de libertate, ajustarea legii penale naționale. Principalele caracteristici ale procesului de

modificare sînt reducerea nivelului minim și maxim al pedepselor (în special pedeapsa cu închisoarea) și

revizuirea în general a tuturor pedepselor prevăzute de lege pentru infracțiuni, excluderea conceptului de

infracțiune săvârșită repetat, aranjarea logică a conținutului Codului Penal.

Pe parcursul anului 2015 Codul Penal nu a fost modificat sau completat și rămân actuale prevederile ce

reglementează pedepsele pentru infracțiunile legate de droguri. Aceste prevederi sînt specificate în următoarele

articole:

Art. 1341 Droguri, precursori, etnobotanice şi analogii acestora

Art.209 Atragerea minorilor la consumul ilegal de droguri, medicamente şi alte substanţe cu efect

narcotizant

Art.217.Circulaţia ilegală a drogurilor,etnobotanicelor sau analogii acestora fără scop de înstrăinare

Art.2171 Circulația ilegală a drogurilor,etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare

2 O unitate convențională constitutie 20 MDL.



Art.2172Circulația ilegală a precursorilor în scopul producerii sau prelucrării drogurilor etnobotanicelor sau

analogilor acestora

Art.2173 Circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate producerii sau prelucrării

drogurilor,etnobotanicelor sau analogii acestora

Art.2174 Sustragerea sau extorcarea drogurilor sau etnobotanicelor

Art.2175 Consumul ilegal public sau organizarea consumului ilegal de droguri, etnobotanice sau analogii acestora

(1) Consumul ilegal de droguri, etnobotanice sau analogii acestora, săvîrşit în mod public sau pe teritoriul instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 400 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore.

Art.2176 Introducerea ilegală intenţionată în organismul altei persoane, împotriva voinţei acesteia, a

drogurilor, etnobotanicelor sau a analoagelor acestora

Art.218 Prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de circulaţie a drogurilor

Art.219 Organizarea ori întreţinerea speluncilor pentru consumul drogurilor sau etnobotanicelor

Modificările și completările Legii nr. 382-XIV din 6 mai 1999 Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi

psihotrope şi a precursorilor

Legea nr. 382-XIV din 6 mai 1999 ”Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a

precursorilor” este principalul act legislativ care promovează politica statului în domeniul drogurilor şi are ca

obiectiv promovarea politicii de stat în problema circulaţiei substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor,

ocrotirea sănătăţii omului, asigurarea securităţii sociale şi de stat. Aceasta a fost modificată și completată cu

legea 246 din 27.11.2008. Conform modificărilor și completărilor legea stabileşte condiții adăugătoare pentru

acordarea, suspendarea sau retragerea autorizației/licenței pentru persoanele, instituțiile, întreprinderile

farmaceutice care desfășoară activități legate de circulația substanțelor narcotice. Totodată completează și

modifică condițiile de circulație a substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor. Această lege împreună cu

modificările și completările rămân în vigoare pînă în prezent. Conform modificărilor și completărilor din

2011,această lege stabileşte cadrul instituţional prin instituirea Comisiei Naţionale Antidrog şi stabileşte

atribuţiile acesteia (vezi mai sus).

Modificările și completările Legii nr. 713 din 6 decembrie 2001 Privind controlul şi prevenirea consumului

abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope

Legea stabileşte politica statului privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului

ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope, reducerea şi excluderea acestor consumuri, educarea populaţiei

în spiritul abstinenţei şi al unui mod de viaţă sănătos, precum şi înlăturarea consecinţelor dependenţei fizice

şi/sau psihice faţă de acestea.

În scopul îmbunătăţirii cadrului legal de prevenire, această Lege a fost supusă unor modificări și

completări, adoptate în decembrie 2008 (Legea Nr. 260 din 05.12.2008). Amendamentele îmbunătățesc

terminologia utilizată în lege pentru a evita lacunele și a elimina interpretările eronate. Legea prevede că, şcolile

de şoferie vor fi obligate să prevadă în programele lor de studii un curs de 8 ore academice pentru educare anti-

alcool şi antidrog în grupuri de maximum 15 persoane. Consumul de droguri fără prescripţie medicală se va

determina în baza rezultatelor examinărilor medicale şi examinarea lichidelor biologice. Alte modificări se referă

la procedura de acordare a serviciilor medicale (specialiştii responsabili, reguli ce urmează a fi respectate,



procedura de contestare, soluţionarea litigiilor etc.) şi asistenţa medicală narcologică (tipurile de asistenţă

medicală narcologică, specialiştii responsabili, cazurile în care aceasta survine, încetarea asistenţei etc.).

Pe parcursul anului 2015 această lege nu a suferit modificări semnificative ceea ce înseamnă că

prevederile acesteia rămân în vigoare.

Lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit,

precum şi cantităţile acestora

În scopul reglementării unor probleme ce ţin de contracararea traficului ilicit de substanţe narcotice,

psihotrope şi plante care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, în temeiul alineatelor (4) şi (5) ale articolului

1341 al Codului Penal al Republicii Moldova nr. 985 din 18 aprilie 2002, a fost aprobată prin Hotărîre de Guvern

nr.79 din 23 ianuarie 2006 “Lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe,

depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora”.

Această listă este utilizată de către organele de drept în procesul de calificare a unei acţiunii/inacțiuni legate de droguri drept infracţiune sau contravenţie administrativă, în funcție de cantitatea identificată care trebuie ajustate la realităţile consumului de droguri dar şi la recomandările europene și de substanța supusă controlului. În listă sînt definite cantitățile mici, mari și deosebit de mari pentru fiecare substanță narcotică, substanță psihotropă sau plante ce conțin astfel de substanțe. În conformitate cu prevederile Codului Contravențional al Republicii Moldova sînt pasibile de sancțiuni, acțiunile/inacțiunile ilegale cu cantități mici de substanțe narcotice, substanțe prishotrope sau plante care conțin astfel de substanțe. Aceleași acțiuni/inacțiuni cu cantități mari și deosebit de mari sînt pasibile de pedepse în conformitate cu Codul Penal al RM. Cantitățile includ amestecurile substanţelor narcotice şi/sau psihotrope cu precursori, adaosuri(preparate medicamentoase, acizi, glucoză, crohmal, făină etc.), aflîndu-se în orice stare de agregare. Cantităţile mici, mari sau deosebit de mari ale analoagelor substanţelor narcotice sau psihotrope corespund cantităţilor calculate ale substanţelor narcotice sau psihotrope enumerate în listă. Cantitatea mică de substanțe narcotice, substanțe psihotrope sau plante care conțin astfel de substanțe este cantitatea mai mică decît cantitatea mare definită în Listă. Cantităţile mari de substanţe narcotice, psihotrope şi precursori, care au fost depistate în circulaţie ilegală, se consideră cantităţile ce depăşesc cantităţile mici pînă la cantităţile maxime indicate în tabela cantităţilor mari. Cantităţile deosebit de mari de substanțe narcotice, psihotrope şi precursori care au fost depistate în circulaţia ilegală, se consideră cantităţile ce depăşesc cantităţile mari.

S-a constatat că în ultima perioadă în Republica Moldova se fac abuzuri grave de consum cu o categorie

de substanţe noi întîlnite şi care se întrebuinţează pe rol ca substanţe narcotice, psihotrope şi precursori. Astfel,

în scopul întreprinderii măsurilor menite să combată oferta de droguri, specialiştii în domeniu au examinat

minuţios problema apariţiei acestor preparate noi şi au constatat că pe parcursul anului 2014-2015 au fost

identificate în circuitul ilicit substanţe noi întrebuinţate în scopul senzaţiilor cu efect narcotic şi psihotropic.

Aceste noi substanţe nu se regăsesc sub controlul statului în conformitate cu legislaţia în vigoare, iar

circulaţia acestora în rîndurile populaţiei Republicii Moldova prezintă un pericol grav asupra sănătăţii şi creşterii

infracţionalităţii în acest domeniu.

Lista derivă din Tabelele şi listele substanţelor narcotice şi psihotrope şi ale precursorilor supuse

controlului conform convenţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite în materie de droguri, aprobate de Guvern (HG

nr.1088 din 05.10.2004).

Tabelul 2. Tabel comparativ, cantităţile de droguri mari stipulate în tabelele şi listele substanţelor narcotice şi psihotrope

şi ale precursorilor supuse controlului, anul 2004 şi 2015, Republica Moldova

Poziția Cantitățile mari 2004 Cantitățile mari 2015

Heroină 0,01-1 g 0,01-2,5 g



Opium (opiu brut) 0,1-1 g 0,1-25 g

Cocaină 0,15-1,5 g 0,15-5 g

LSD 0,0003-0,003 2-10 timbre (doze)

Plante de mac 51-150 plante 151-500 plante

Plante de cînepă 3-30 plante 6-50 plante

Prin Hotărîrea guvernului nr.381 din 16 iunie 2015 privind modificarea şi completarea tabelelor şi listelor

substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor acestora, supuse controlului, în lista substanțelor au fost

incluse preparate noi3.

Serviciul de probaţiune

De rînd cu revizuirea Codului Penal al Republicii Moldova, reforma probaţiunii este una din cele mai

importante măsuri luate în vederea umanizării politicii punitive a Republicii Moldova în scopul modernizării

normelor legislative şi ajustării lor la standardele europene. Legea cu privire la probaţiune a fost adoptată de

Parlament în anul 2008 (Legea nr. 8 din 14.02.2008) şi a intrat în vigoare la 13 septembrie 2008. Aplicarea legii

facilitează individualizarea pedepselor, contribuind la prevenirea recidivei şi la asigurarea resocializării

infractorilor. Probaţiunea apare ca un pas important în contextul racordării legislaţiilor naţionale la standardele

internaţionale, urmărind scopul de a crea o zonă intermediară în sistemul de pedepse, o reevaluare a conceptului

represiv şi o redirecţionare a acestuia spre unul curativ. Pentru Republica Moldova probaţiunea trebuie să

aibă ca scop resocializarea persoanelor ceia ce la moment nu există.

Probaţiunea este un complex de activităţi de evaluare, asistenţă, consiliere psihosocială şi supraveghere

în comunitate a persoanei în conflict cu legea penală (învinuit, inculpat, condamnat) cu scopul de a o reintegra în

societate şi de a proteja comunitatea de riscul recidivei.

Subiecţi ai probaţiunii - persoanele aflate în conflict cu legea penală; persoanele eliberate din locurile de

detenţie care solicită adaptare socială. Sînt în conflict cu legea penală persoanele:

bănuite, învinuite, inculpate;

eliberate de pedeapsă penală;

eliberate de răspundere penală;

condamnate la muncă neremunerată în folosul comunităţii, precum şi cele private de dreptul de a

ocupa o anumită funcţie sau de a exercita o anumită activitate (articolul3-4 din Legea nr.8 din

14.02.2008 Cu privire la probaţiune).

Probaţiunea dispune de strategii de intervenţie în toate etapele procesului de înfăptuire a justiţiei penale.

Astfel, există probaţiune: presentenţială– evaluare psihosocială a personalităţii bănuitului, învinuitului,

inculpatului; sentenţială în comunitate– activităţi orientate spre reintegrarea socială a persoanelor eliberate de

pedeapsa penală prin asistenţă, consiliere, controlul comportamentului şi supravegherea respectării obligaţiilor

impuse de instanţă;penitenciară– activităţi socio-educative desfăşurate în penitenciar şi activităţi de pregătire

pentru eliberare din locurile de detenţie; postpenitenciară– acordare de asistenţă persoanelor eliberate din

locurile de detenţie în scopul reintegrării lor în societate. Serviciul de probațiune are un rol important în

reintegrarea socială a foștilor deținuți care se confruntă cu problemele complexe ale consumului de droguri.

Legea prevede dezvoltarea programelor individuale și de grup, în funcție de grupul de beneficiari, deși fără a fi

3 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=297514



specificat expres, programe specializate care vor avea de a face cu persoanele consumatoare de droguri în

conflict cu legea penală.

Această lege a fost modificată și completată prin intermediul legii nr.138 din 03.12.2015 la articolele cu

numărul 21 care prevede principiile probațiunii, art. 22-resocializarea, art.23-evidența subiecților probațiunii,

art.24-evaluarea personalității subiectului probațiunii, art.25-planificarea probațiunii, art.26-supravegherea

subiecților probațiunii, art.27-asistența și consilierea, art.28-asistența postpenitenciară, art.29-programe

probaționale, art.210 –monitorizare electronica, art.3 –subiecții probațiunii, art.4-drepturile și obligațiile

subiecților probațiunii, art.7-dosarul personal de probațiune, art.10-probațiunea comunitară, art.12-probațiunea

postpenitenciară, art.15-organizarea activității de probațiune, art.16-Inspectoratul Național de Probațiune

(include statutul acestuia și modul de conducere și activitate), art.152-subdiviziunile teritoriale, art.21-personalul

organelor de probațiune, art.22-consilierii de probațiune, art.23-competențaconsilierlui de probațiune, art.24.-

drepturile consilierului de probațiune.

Cooperarea internaţională

În baza Memorandumului de Înţelegere în domeniul antidrog semnat la data de 17 iulie 2012 între

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de

Droguri obiectivul principal îl constituie îmbunătăţirea procesului de colectare, procesare şi diseminare a datelor

cu privire la consumul şi traficul ilicit de droguri, dezvoltarea şi armonizarea continuă a metodelor de

monitorizare a consumului şi traficului ilicit de droguri.

În perioada 5 – 6 martie 2014, Observatorul Naţional pentru Droguri (OND) din cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate a participat la lansarea primului proiect de cooperare între Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri şi ţările Parteneriatului Estic, denumit ENP1.

Republica Moldova fiind parte a acestui proiect, a participat prin intermediul OND, la o serie de evenimente organizate pe parcursul anului 2015.

Organele de drept și HIV

Pe plan istoric, forţele organelor de drept din lumea întreagă au jucat un rol-cheie în sănătatea publică, un rol care a pierdut din intensitate în ultimii ani din cauza specializării agențiilor guvernamentale.

Atît la nivel global, cît şi nivel regional, există deja exemple de succes de implicare a organelor ordinii de drept prin asumarea unui rol important în prevenirea şi terapia HIV(rețeaua internațională “Organele de drept și HIV”- LEAHN). Republica Moldova din mai 2014 a aderat la această rețea, fiind una din țările cu bune practici în acest domeniu (http://www.leahn.org/leahn-moldova-republica-moldova-roman).

Ca să fie cu adevărat eficace, organele ordinii de drept şi sectoarele de sănătate ar trebui să formeze parteneriate în vederea elaborării şi susţinerii legislaţiei, politicilor şi practicilor care facilitează obiectivele comune de prevenire a HIV prin consolidarea securităţii comunităţii şi reducerea infracţiunilor (LEAHN, 2012).

Rețeaua Poliția și HIV(LEAHN) – reprezintă o rețea globală a reprezentanților organelor de drept(poliție,

penitenciare, procuratura, vama, etc.) și personalului medical, scopul principal al căreia este prevenirea răspîndirii

infecției HIV, promovarea înțelegerii importanței rolului organelor de drept în domeniul sănătății publice și

organizarea unor acțiuni comune împotriva răspândirii HIV. Scopul proiectului LEAHN este de a construi o rețea a

cărei existență și activitate ar promova schimbările culturale în rândul poliției, astfel în cît facilitarea și sprijinul

pentru eforturile de prevenire a HIV ar deveni o norma în practica polițieneasca la nivel global şi prin acest proces

s-ar respecta drepturile omului persoanelor-cheie afectate. Consolidarea capacității poliției de a funcționa ca

parteneri eficienți cu programele HIV și a conlucra cu societatea civilă și promovarea acestui parteneriat este unul

dintre cele mai promițătoare strategii pentru eliminarea barierelor întru prevenirea, tratamentul și îngrijirea

efectivă a HIV, precum și pentru angajarea unui aliat puternic în prevenirea infecției HIV.

http://www.leahn.org/leahn-moldova-republica-moldova-roman



Biroul Regional în Republica Moldova UNODC, în 2015 şi 2016 a oferit asistență tehnică Inspectoratului

General de Poliţie şi MAI pentru elaborarea „Instrucţiunii Metodice cu privire la intervenţiile poliţiei în prevenirea

şi control infecţiei HIV şi mediul grupurilor cu risc sporit la infectare” care are 2 componente: 1. Protejarea

lucrătorului MAI/IGP la locul de munca în timpul îndeplinirii datoriilor de serviciu şi 2. Referirea persoanelor din

grup vulnerabile, precum consumatorii de droguri către servicii de reducere a riscurilor, tratament şi reabilitare.

In 2016, Promolex a organizat o serie de mese rotunde la nivel local (Bălţi, Anenii Noi) pentru a dezvolta

împreuna cu toți partenerii locali a schemelor de referire în caz de accidente la locul de munca şi scheme de

referire pentru persoanele din GRSI.

Beneficiile abordării polițienești de reducere a riscurilor:

Poliția contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru serviciile de sănătate cu scopul de a oferi

îngrijire persoanelor vulnerabile, printr-o serie de acțiuni, printre care:

Evitarea apropierii sau urmăririi clienților sau personalului serviciilor de sănătate cînd acestea

apelează la aceste servicii. Evitarea patrulării în imediata apropiere a unui serviciu de reducere a

riscurilor

Oferirea recomandărilor serviciilor relevante în curs de desfășurare

Referința la abordări bazate pe dovezi pentru a informa utilizarea etică de discreție cînd vine vorba de

comportamente incriminate

Efectuarea metodelor de investigare etice, în ceea ce privește în specia violența bazată pe gen

Consultarea, audierea și răspunderea la problemele persoanelor vulnerabile

Aceste schimbări conduc la o serie de rezultate pozitive, inclusiv:

Reducerea ratelor HIV

Securitatea sporită in rândul femeilor, în special al LSC

Reducerea vulnerabilității la HIV, inclusiv în rîndul prietenilor și familiilor grupurilor incriminate

Mărirea modalităților de a raporta abaterile poliției

Creșterea legitimității poliției prin dezvoltarea încrederii între poliție și comunitate

Aceste rezultate sunt benefice atît pentru persoanele vulnerabile cît si pentru organele de aplicare a legii.

Relațiile strânse între poliție și persoanele cheie contribuie la reducerea infectării cu HIV și contribuie la aspirațiile

profesionale ale poliției.

In scopul realizării cu succes a implicării poliției in răspunsul național HIV și realizarea conceptului de

polițist pentru comunitate, a fost elaborate Instrucțiunea metodică privind intervenția Poliției în prevenirea și

profilaxia HIV în mediul grupurilor cu risc sporit de infectare, aprobată prin Ordinul Inspectoratului General de

Poliție nr. 54 din 27 martie 2015 (versiunea web poate fi vizualizată pe link: http://www.leahn.org/wp-

content/uploads/2014/05/Manual-on-police-and-HIV.pdf), cu asistența tehnică a UNODC. Instrucțiunea are 2

componente: 1. Protejarea lucrătorului MAI/IGP la locul de munca in timpul îndeplinirii datoriilor de servici si 2.

Referirea persoanelor din grupurile vulnerabile, precum consumatorii de droguri către servicii de reducere a

riscurilor, tratament si reabilitare.

Din anul 2014, Republica Moldova are reprezentant in rețeaua internațională Organele de drept și HIV

(Law Enforcement and HIV Network) și a fost creată o pagină web in limba română unde poate fi plasată

informația relevantă in domeniul reducerii riscului pentru reprezentanții organelor de drept, dar și semnată

scrisoarea de suport și aderare la rețea (http://www.leahn.org/leahn-moldova-republica-moldova-roman). La

31.12.2015 scrisoarea de suport a fost semnată de 45 reprezentanți ai organelor de drept din Republica Moldova.

http://www.leahn.org/leahn-moldova-republica-moldova-roman



I.4 Implementarea legislaţiei

În 2015, din dosarele de anchetă penală pornite de MAI pentru trafic de droguri, 745 (62,5%) au fost

prezentate instanţelor de judecată. Datele disponibile despre implementarea legislaţiei se limitează doar la

ponderea dosarelor de anchetă penală pentru trafic de droguri trimise instanţelor de judecată pe malul drept al

rîului Nistru.

Figura 2. Ponderea dosarelor de anchetă penală pentru trafic de droguri trimise în instanţele de judecată, Republica

Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1996-2015

Sursa: MAI

I.5 Alocările bugetare şi finanţarea

Nu este posibilă o măsurare/estimare a cheltuielilor din bugetul naţional destinate prevenirii consumului

de droguri şi altor măsuri de combatere a traficului ilicit de droguri pentru anul 2015. Bugetul executat este

prezentat sub formă de linie de buget consolidat. La moment nu este posibilă dezagregarea pentru calcularea

totalului cheltuielilor CNAM pentru contractarea serviciilor de dezintoxicare, sînt disponibile doar disbursările per

fiecare instituţie medicală.

Activităţile de reducere a riscurilor sînt finanţate exclusiv din surse externe, în special din grantul Fondului

Global. Suportul financiar oferit de către Fondul Global pentru implementarea Strategiei de Reducere a Riscurilor

în grupul CDI constituie 589.316,66 EURO, anul 2015.Totodată, poate fi calculată dezbursarea pentru numărul de

pacienți in farmacoterapie contractați de CNAM, costul unei vizite fiind estimat de 69 lei.4

În anul 2015 au fost derulate 7 proiecte printre CDI în sectorul civil, cu desfășurarea activităților în 28

localități și suburbii: Chişinău, Bălţi, Ungheni, Făleşti, Sîngerei, Glodeni, Orhei, Rezina, Șoldănești, Căuşeni, Soroca,

Floreşti, Drochia, Donduşeni, Rîşcani, Edineţ, Otaci, Ocniţa, Briceni inclusiv în Transnistria - Tiraspol, Bender,

Rîbnița, Camenca și Slobozia, Cahul, Comrat, Ciadîr-Lunga și Anenii Noi.

În sistemul penitenciar în anul 2015 au fost derulate 2 proiecte, printre CDI deținuți (pe malul Drept și

malul Stîng), după cum urmează:

4 HG nr. 1020 din 29.12.2011 cu privire la tarifele pentru serviciile medico-sanitare

100.0% 95.6%

92.1% 93.5% 96.2%

97.1% 95.5%

92.4% 88.3%

95.6%

80.6% 80.9% 82.8% 73.40% 71.40%

60.60% 61.50%

62.40%

51.0% 55.80%

62.5%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri


1 proiect - Profilaxia infecţiei HIV/SIDA şi ITS printre CDI deţinuţi (schimb de seringi) în 15 penitenciare de

pe malul drept (Cricova-2, Leova, Soroca, Pruncul, Brănești, Rusca, Taraclia, Bălți, Chișinău, Rezina și Bender – 2,

Lipcani și Cahul);

1 proiect - Profilaxia infecţiei HIV/SIDA şi ITS printre CDI deţinuţi (schimb de seringi) în 3 penitenciare de

pe malul stîng (UIN 1 – Grigoriopol, s. Glinoe, UIN 2 și UIN 3 Tiraspol).

II Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri

II.1 Principalele evenimente şi tendinţele emergente

II.1.1 Studiile populaţionale de prevalenţă a consumului de droguri

Consumul de droguri, modelele și tendințele lui în populaţia generală sînt măsurate în cadrul studiilor

populaţionale pe un eşantion reprezentativ naţional. Studiile oferă estimări ale proporţiei de persoane care

declară că au consumat droguri specifice în intervale delimitate de timp. De asemenea, chestionarele oferă

informaţii contextuale utile privind modelele de consum în prezent sau trecut, caracteristicile socio-demografice

ale consumatorilor, percepţiile privind riscul, disponibilitatea și atitudinile vizavi de droguri (conform

recomandărilor EMCDDA).

În Republica Moldova pentru aprecierea consumului de droguri se utilizează 3 indicatori standard:

prevalenţa pe parcursul vieţii (consumul unui drog în orice moment al vieţii),

prevalenţa în ultimul an,

prevalenţa în ultima lună.

Dintre cele trei măsurări standard, prevalenţa pe parcursul vieţii este mai puţin sensibilă pentru

reflectarea situaţiei curente. Această măsurare nu reflectă situaţia actuală a consumului de droguri, însă poate fi

utilă pentru înțelegerea modelelor de consum și a incidenţei primului consum. Accentul este pus asupra

evenimentelor de consum din ultimul an și ultima lună.

II.2 Consumul de droguri în populaţia generală

Datele utilizate au fost colectate în cadrul studiului ”KAP 2010 15-64 ani” pe un eşantion reprezentativ

pentru populaţia de 15-64 ani de pe malul drept al rîului Nistru (1). Eşantionul final al studiului a fost constituit

din 4060 respondenţi, cu o eroare maximă de ±1,6%. Datele au fost ponderate pentru a apropia structura

eşantionului studiului de structura oficială a populaţiei pe sexe, grupuri de vîrstă şi tipul localităţii de reşedinţă în

conformitate cu datele BNS. Pentru comparație s-au utilizat datele studiului analogic desfăşurat în anul 2008 (2).

Aceste date au fost incluse în raportul anual pentru anul 2013. Pe parcursul anului 2015 nu a fost efectuat

un alt studiu de aceea aceste date rămân actuale.

II.3 Consumul de droguri în rîndurile tinerilor

În anul 2012, pe malul drept al rîului Nistru a fost efectuat studiul repetat”Cunoștințele, atitudinile și

practicile tinerilor de 15-24 ani cu referire la HIV/SIDA” (în continuare: KAP 2010 15-24 ani);anterior, astfel de

studii au mai fost efectuate în anii 2006, 2008 şi 2010 ( (3), (4), (5)).

Ultimele rezultate există în raportul din 2013.



II.4 Consumul de droguri în rîndurile elevilor

Proiectul European de Cercetare în Şcoli privind consumul de Alcool şi alte Droguri, identificat uzual prin

abrevierea ESPAD, a fost iniţiat în anul 1993 de Consiliul Suedez de Informaţii privind Alcoolul şi alte Droguri şi

Consiliul Europei.

Scopul studiului vizează obţinerea la nivel european de date comparabile privind cunoştinţele, atitudinile,

practicile elevilor de 16 ani în privinţa consumului de droguri, făcând în acest fel posibilă conturarea unor

tendinţe privind caracteristicile consumului la acest segment de vârstă, la nivel naţional şi european. Sondajele

sunt repetate la fiecare patru ani, în anul 1995 a fost realizat primul studiu în 26 de țări, fiind punctul de plecare.

În Republica Moldova runda din 2015 este cea de 3-a participare la acest exercițiu. Conform metodologiei

se anchetează toți elevii din clasele cu o pondere mare de elevi de vîrsta de 16 ani (în cazul Republicii Moldova a

aceștia sunt în clasele a 8-a și a 9-a), dar pentru comparabilitate între țări în baza finală a studiului la nivel

european se păstrează doar elevii din grupul țintă (în cadrul ESPAD 2015 aceștia sunt elevii născuți în anul 1999).

Figura 3 ESPAD 2007,2011,2015 Prevalența consumului de marijuana sau hașiș

Conform rezultatelor ESPAD 2015, prevalenţa consumului de marijuana sau hașiș comparativ cu anul

2007 şi 2011 nu a suferit schimbări esențiale atît în Republica Moldova cît și în celelalte ţări participante la studiu.

Figura 4 ESPAD 2007,2011,2015 Prevalenţa pe durata vieţii a consumului de Ecstasy

5

3

1

17

13

7

5

3

1

17

13

7

4 3

2

16

13

7

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Pe parcursulvieţii

Ultimele 12 luni Ultimele 30 zile Pe parcursulvieţii

Ultimele 12 luni Ultimele 30 zile

Republica Moldova,total Media Europeană,total

2007/2008

2011

2015

2

4

2

3

1

2

Republica Moldova,total Media Europeană,total

2007/2008

2011

2015



Conform rezultatelor ESPAD 2015, prevalenţa consumului de ecstasy comparativ cu anul 2007 şi 2011

este în scădere atît în Republica Moldova cît și în celelalte ţări participante la studiu.

II.5 Disponibilitatea percepută a drogurilor ilicite

Elevii au fost întrebați cît de greu ar putea face rost de substanțe ilicite dintr-o listă prestabilită (canabis,

amfetamine, metamfetamine, ecstasy, cocaină, crack, opiacee produse local). Pentru fiecare substanță a fost

posibil de indicat una din variantele ”imposibil”, ”foarte greu”, ”destul de greu”, ”destul de ușor”, ”foarte ușor” și

”nu știu”. Ca rezultat s-a analizat ponderea elevilor care au indicat unul dintre răspunsurile ”destul de ușor” sau

”foarte ușor”.

Cel mai accesibil drog în Republica Moldova, se consideră canabisul (5,0%), urmat de ecstasy (1,10%). În

cazul tuturor drogurilor (din lista prestabilită) acestea sunt percepute mai ușor disponibile în centrele urbane

mari (14,3%) comparativ cu alte localități.

Figura 5 ESPAD 2007,2011,2015; Disponibilitatea canabisului

II.6 Prevalența consumului de droguri pe parcursul vieții

Pentru o serie de droguri ilicite (canabis, ecstasy, amfetamine, metamfetamine, cocaina, crack, LSD sau

alte halucinogene, heroina, GHB, opiacee produse local) în chestionar a fost formulată întrebarea ”de cîte ori

elevul a consumat acest drog pînă în prezent”.

6

31

6

29

5

30

Moldova Media Europeană

2007/2008

2011

2015

Diverse substanțe


Figura 6 ESPAD 2007,2011,2015; Prevalenţa consumului de droguri pe parcursul vieţii

În rezultat 6,0% dintre elevii din Republica Moldova clasele a 8-a și a 9-a au afirmat că cel puțin o dată în

viață au consumat droguri ilicite, comparativ cu media Europeană care este 18%.

III Diverse substanțe

Acest capitol descrie utilizarea a diverse substanțe (tranchilizante și sedative, ciuperci halucinogene,

steroizi anabolizanți, alcool împreuna cu pastile, analgezice), care ca regulă nu pot fi clasificate ca ilegale.

III.1 Tranchilizante și sedative

În Republica Moldova circa 2,4% dintre elevi consideră tranchilizantele și sedativele ușor disponibile (au

indicat că pot face rost destul de ușor sau foarte ușor; lista completă de răspunsuri posibile: imposibil, foarte

greu, destul de greu, destul de ușor, foarte ușor, nu știu), cu o pondere mai mare în cazul fetelor (2,6%)

comparativ cu băieții (2,3%). La poziția disponibilitatea percepută a tranchilizantelor și sedativelor de asemenea

se evidențiază elevii din centrele urbane mari (5,8%), comparativ cu semenii lor din alte localități (urban mic -

2,3%; rural -1,6%).

În cazul utilizării ilegale (fără prescripția medicului) a tranchilizantelor și sedativelor în Republica

Moldova, prevalența pe parcursul vieții constituie 1,2% per general, cu 1,4% în cazul fetelor și 1,0% în cazul

băieților. La această poziție se evidențiază elevii din centrele urbane mari (2,1%) și cei cu însușita slabă la

învățătură (1,8%).

7

19

7

18

6

18


2007/2008

2011

2015

Principalele droguri consumate în Republica Moldova


Figura 7 ESPAD 2007,2011,2015; Utilizarea tranchilizantelor sau preparatelor sedative fără prescrierea medicului, pe

parcursul vieţii %

IV Principalele droguri consumate în Republica Moldova

Utilizînd datele din diferite surse, în 2012-2013 în Republica Moldova s-a efectuat o cercetare

operaţională de estimare a mărimii grupului populaţiei consumatoare de droguri injectabile. S-au aplicat metoda

de extindere a rețelelor sociale (network scale up), metoda multiplicatorului, metoda obiectelor unice și tehnica

nominală. În anul 2012 în cadrul studiului integrat bio-comportamental desfăşurat în rîndul CDI5 din municipiul

Chişinău, Bălţi şi oraşul Tiraspol au fost colectate datele pentru aplicarea metodei multiplicatorului per fiecare

localitate, precum și a tehnicii nominale. Participanţii au fost recrutaţi prin metoda eşantionării ghidate de

respondenţi şi analiza datelor a fost efectuată prin utilizarea soft-ului de analiză statistică RDSAT. Numărul

estimat al populaţiei CDI din municipiul Chişinău este de circa 6 000, din municipiul Bălți este de circa 3 100 și din

municipiul Tiraspol - 2 500. Mărimea grupului de consumatori de droguri injectabile este estimată a fi 19 400

persoane pe malul drept al rîului Nistru şi 10 800 persoane pe malul stîng al rîului Nistru. Numărul consumatorilor

de opiacee este estimat la 15 500 persoane pe malul drept al rîului Nistru şi 5 700 persoane pe malul stîng al

Nistrului (6).

IV.1 Consumul drogurilor injectabile în sectorul penitenciar

Conform rezultatelor studiului integrat bio-comportamental desfăşurat în anul 2012/2013, în rîndul

deținuților de pe malul drept al rîului Nistru 9,5% (50 respondenți dintr-un eşantion de 528) au relatat că și-au

injectat vreodată droguri. În ultimele 12 luni, injectarea drogurilor a fost raportată în 2,7%. Vîrsta medie a

respondenților care și-au injectat droguri în ultimele 12 luni este de 30,6 ani, respondenții care au injectat droguri

în ultimele 12 luni au relatat o experiență în injectarea drogurilor în medie de 6,8 ani (6).

La 18.01.2013, prin ordinul DIP nr.26 prin intermediul psihologilor, a fost implementat testul screening

pentru depistarea dependenţei de alcool, produse de tutungerie şi alte substanţe, cu scopul de a identifica

persoanele cu dependenţă de alcool, produse de tutungerie şi alte substanţe active și ale referi la serviciile

5Drept CDI este considerată persoana care şi-a injectat droguri cel puţin o dată pe durata ultimelor 12 luni cu vîrstă de 18 ani şi

mai mult.

5

7

2

6

1

6


2007/2008

2011

2015

Consecinţele pentru sănătate


existente. Acest test a fost elaborat prin consultanța UNODC, propus de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii și

adaptat pentru condiţiile Republicii Moldova.

Astfel, conform rezultatelor studiului integrat bio-comportamental desfăşurat în anul 2012/2013, testul a

fost aplicat pe 774 deţinuţi a identificat: 604 deţinuţi cu abuz de tutun (80%); 127 deţinuţi consumatori de băuturi

alcoolice (17%); 55 persoane care au administrat sedative, somnifere, amfetamine (7%); 25 persoane

consumatoare de droguri opioide (3,2%). Datele obţinute în rezultatul aplicării screening testului reflectă parțial

realitatea (deţinuţii nu sunt sinceri şi nu dau date corecte despre consumul drogurilor pînă la detenţie şi pe

parcursul ispăşirii pedepsei, ceea ce îngreuiază referirea către programele de reducere a riscurilor).6

Pe parcursul anului 2015 a fost efectuat exercițiul de estimare a numărului de consumatori de droguri în

instituțiile penitenciare de pe malul drept al Republicii Moldova și numărul estimat al beneficiarilor programelor

de reducere a riscurilor printre deținuți. Ca rezultat, numărul estimat al consumatorilor de droguri printre deținuți

este de 1600 pe parcursul anului, iar numărul CDI în penitenciare la un moment anumit este de 700 persoane.

Numărul estimat al beneficiarilor de reducere a riscurilor dintre consumatorii de droguri injectabile aflați în

detenție pe parcursul anului este de 1590 persoane. (Referință: raportul Estimarea mărimii grupului deținuți

consumatori de droguri injectabile)

V Consecinţele pentru sănătate

V.1 Cererea de tratament

Indicatorul cererii de tratament este unul dintre cei cinci indicatori cheie în domeniul epidemiologiei

drogurilor care estimează numărul şi caracteristicile persoanelor care se adresează după tratament pentru

consumul de droguri, substanţele utilizate, tipurile de tratament oferit. Estimarea se bazează pe Protocolul

Comun al Indicatorului de Cerere de Tratament al Grupului Pompidou – EMCDDA.

În prezent, Republica Moldova nu dispune de un sistem de colectare a datelor pentru măsurarea

indicatorului cererii de tratament.

Potenţialele componente ale unui viitor sistem de colectare a datelor pentru indicatorul cererii de

tratament în Republica Moldova, în conformitate cu recomandărilor experților internaționali, sînt:

Sistemul de colectare a datelor pentru consumatorii de droguri înregistraţi oficial;

Unităţile responsabile de farmaco terapia cu metadonă;

Instituţiile medicale publice și private;

Departamentul Instituţiilor Penitenciare a MJ;

Programele de reducere a riscurilor;

Prestatorii de servicii de reabilitare şi resocializare;

Inspectoratul General de Poliție al MAI;

Serviciul de Probațiune al MJ.

6 Datele DIP



V.2 Sistemul de colectare a datelor pentru consumatorii de droguri înregistraţi

oficial

Sistemul de colectare a datelor pentru consumatorii de droguri, înregistraţi oficial, se află în

responsabilitatea DNR, care introduce toate cazurile noi înregistrate oficial în baza de date şi asigură mentenanţa

acesteia. Cazul este considerat înregistrat oficial atunci cînd fişa de notificare (pe hîrtie) este completată şi

transmisă către DNR, unde informaţia este introdusă în baza de date.

Sursa principală de depistare a cazurilor noi de consum de droguri este poliţia (care se adresează

serviciului narcologic pentru expertiza persoanelor reţinute din diferite motive) şi instituţiile medicale (adresare

voluntară pentru tratament sau depistare accidentală în timpul controalelor profilactice7). Regulamentul

depistării, înregistrării şi raportării persoanelor consumatoare de droguri prevede diferite scenarii pentru fiecare

caz în parte şi este prezentat în capitolul ”Tratament”. Deoarece persoanele care beneficiază de tratament în

condiţii de anonimat nu sînt înregistrate în baza de date a DNR, astfel informaţia prezentată mai jos nu-i include

pe aceşti pacienţi.

După forma clinică, toate cazurile noi sînt divizate în două categorii mari: consum de droguri fără

dependenţă şi consum de droguri cu dependenţă, Figura 8.

Figura 8 Distribuţia cazurilor noi înregistrate de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-

2015

Sursa:Dispensarul Republican de Narcologie

Pentru anul 2015 cele două grupuri de cazuri noi, înregistrate de consum de droguri, pot fi descrise după

cum urmează:

1. Grupul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă:

vîrsta medie la momentul înregistrării este de 21,9ani;

drogul consumat la momentul înregistrării, în majoritatea cazurilor, este canabis (81,6%);

calea de administrare la momentul înregistrării, în majoritatea cazurilor, este fumatul (83,7%);

persoanele de sex masculin constituie majoritatea (97,2%).

7Ex.: examinarea statutului sănătăţii la înrolarea în serviciul militar.

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Cazuri consum de droguri cudependenţă

196 310 347 323 468 487 430 317 154 76 119 135 191 210 346 210 127 152 105 310 422

Cazuri consum de droguri fărădependenţă

83 247 316 632 666 546 511 794 994 644 902 895 726 928 9871094841 696 639 739 695

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%



2. Grupul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu dependenţă:

vîrsta medie la momentul înregistrării este de 24,8 ani;

cele mai utilizate droguri sînt din grupul opiaceelor (78,3%);

calea de administrare la momentul înregistrării este cea injectabilă (80,3%);

persoanele de sex masculin constituie majoritatea (98,9).

Analiza caracteristicilor cazurilor noi înregistrate de consum de droguri ar putea doar într-o măsură

oarecare (necunoscută) să reflecte tendinţele de consum de droguri în ţară.

La 31.12.2015, în Republica Moldova în baza de date a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie erau

înregistraţi oficial 11045 consumatori de droguri. În decursul anului 2015, au fost înregistrate 923 cazuri noi

de consum de droguri, numărul acestora fiind mai mare comparativ cu anii precedenţi.

Tabelul 3 Numărul cazurilor înregistrate de consum de droguri în Republica Moldova, conform bazei de date a DNR

Anii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Numărul cazurilor

noi în evidenţă

medicală

1009 1021 1116 1333 1304 1062 834 715

854 923

La 100 mii locuitori 28,1 28,5 31,2 37,4 36,6 29,8 23,4 23,0 24,0 24,7

Numărul cazurilor

în evidenţă

medicală

7401 7747 8251 8802 9096 9449 9902 9995

10483 11045

La 100 mii locuitori 206,4 216,6 230,7 246,9 255,4 265,4 268,2 280,8 294,8 296,5

V.3 Consumatorii de droguri care au beneficiat de tratamentul de dezintoxicare

Principalul serviciu disponibil pentru consumatorii de droguri în cadrul sistemului naţional de servicii medicale

este dezintoxicarea, asistență medicală și reabilitarea psihologică în regim de internare și ambulatoriu.

Tratamentul de dezintoxicare este gratuit în cazul persoanelor asigurate (angajaţi, studenţi, elevi şi pensionari, cu

poliţă de asigurare medicală obligatorie procurată) care se adresează în instituţiile medico-sanitare publice, cu

condiţia divulgării numelui pacientului şi altor date personale, urmată de înregistrarea în baza de date a DNR.

Consumatorii de droguri care nu dețin poliță de asigurare obligatorie de asistență medicală beneficiază de

asistență medicală urgentă specializată de ambulatoriu și spitalicească acoperite din contul mijloacelor fondurilor

asigurării obligatorii de asistență medicală conform Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală

și Normelor metodologice.

Dezintoxicarea este oferită şi de o instituţie medicală privată acreditată „Salvarea Naţiunii”. În această

instituţie acest serviciu se prestează contra plată şi pacienţii nu sînt înregistraţi oficial în careva bază de date.

Distribuţia numărului pacienţilor care au beneficiat de dezintoxicare pentru prima dată în decursul anului

de raportare, per instituţie abilitată de a acorda acest serviciu este prezentată în Figura 9.



Figura 9 Numărul de pacienţi care au beneficiat de dezintoxicare în condiţii de staţionar pentru prima dată în decursul

anului, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2004-2015

Sursa:Dispensarul Republican de Narcologie

Conform studiului IBSS efectuat în anul 2012/2013 în rîndul consumatorilor de droguri injectabile, din

eşantion au beneficiat de dezintoxicare pe durata ultimului an în Bălţi 0,3%, Chişinău -0,8%, Tiraspol şi Rîbnița -

0,0% (7).

V.4 Farmacoterapia cu metadonă

Farmacoterapia cu metadonă (FTM) este în proces de implementare în Republica Moldova începînd cu anul

2004 în sectorul civil şi din anul 2005 în penitenciare. Pe parcursul anului 2015 serviciile de FTM au fost extinse în

cinci site-uri adiționale: SR Comrat,Cahul, Edineț, Ungheni şi Soroca. Respectiv la sfîrșitul anului 2015 servicii de

FTM au fost furnizate în opt site-uri prin Dispensarul Republican de Narcologie (în trei puncte FTM: Chişinău),

Spitalul Municipal Bălți (într-un punct FTM), Spitalul Raional Comrat (într-un punct FTM), Spitalul Raional Cahul

(într-un punctul FTM), Spitalul Raional Edineț (într-un punct FTM), Spitalul Raional Ungheni (într-un punct FTM),

Spitalul Raional Soroca (într-un punct FTM), și Departamentul Instituțiilor Penitenciare (în 13 penitenciare:

Taraclia, Leova, Cricova, Cahul, Soroca, Rusca, Pruncul, Bălți, Cricova, Pruncul, Rezina, Brănești, Chișinău). Către

sfârşitul anului 2015, în programul FTM din cumulativ au fost înrolaţi 1487 de pacienţi. Concomitent, aderarea la

program a pacienţilor noi în timp s-a redus uşor de la 222 de pacienţi noi în anul 2007 până la 166 în anul 2015.

Tabelul 4 Numărul total de beneficiari noi și cumulativi aflați în farmacoterapia cu metadonă, Republica Moldova (malul

drept al rîului Nistru), 2005-2015

Numărul de beneficiari noi8 Numărul cumulativ de beneficiari9

2005 25 34

2006 40 73

8 Beneficiarii care au solicitat tratament în perioada a 12 luni calendaristice 01.01.a-31.12.a

9 Beneficiarii care măcar o dată au fost în farmacoterapie cu metadonă pe parcursul perioadei 2004-2013

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

IMSP Dispensarul Republican deNarcologie

200 165 212 228 207 144 167 308 250 207 325 381

IMSP Spitalul Municipal Balti 44 83 55 37 37 43 43 60 147 158 167 224

Clinica "Salvarea Naţiunii" 29 36 9 29 39 33 42 49 45 42 61 58

IMSP Spitalul Raional Ungheni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5

0

100

200

300

400

500

600

700

800



2007 222 295

2008 192 487

2009 204 691

2010 184 880

2011 108 983

2012 83 1066

2013 98 1164

2014 149 1313

2015 166 1487

Pentru mai multe detalii despre farmacoterapia cu metadonă vezi capitolul Tratament.

Din anul 2013-2016 UNODC a oferit asistenţă tehnică pentru revizuirea curriculei universitatea pentru

studenţi, rezidenţi şi medici care trec instruirea continuă „Cu privire la gestionarea dependențelor de substanțe

psihoactive”, include capitole conform standardelor Tratament, depresante (alcool, opiacee, etc.), stimulatoare şi

halucinogene, inclusiv etnobotanice şi standardele de reabilitare psiho-socială.

V.5 Consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare

Sistemul penitenciar dispune de date despre numărul consumatorilor de droguri înregistraţi oficial (care

au fost identificaţi drept consumatori de droguri în procesul judiciar) şi de date despre potenţialii consumatori de

droguri (care nu sînt înregistraţi oficial drept consumatori de droguri, dar sînt suspectaţi de consum de droguri de

către serviciul de securitate, regim şi supraveghere a penitenciarelor). Conform datelor DIP, în anul 2015 în

sistemul penitenciar al Republicii Moldova (malul drept al rîului Nistru) numărul consumatorilor de droguri

înregistraţi în evidență medicală era de 726 deţinuţi, în anul 2014 -495 și în anul 2013 - 385 deţinuţi.

În cadrul serviciului medical al Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) pe malul drept al rîului Nistru

în anul 2015 au fost înregistraţi 13 deţinuţi conform art. 10310 al Codului Penal, în anul 2014 -11 și în anul 2013 -

80 deţinuţi. La 31.12.2015 se dețineau 351 persoane pentru activitatea ilegală privind circulaţia substanţelor

narcotice art. art. 217-219 (art.2251 al CP an.1961), versus 247 în anul 2014 și 237 persoane la 31.12.2013 și 302

persoane la 31.12.2012.

Numărul persoanelor drog dependente în evidenţă medicală pe parcursul anului 2015 a constituit 726

deţinuţi.

Pe parcursul anului 2015, în sistemul penitenciar, 55 beneficiari noi au fost incluşi în farmacoterapia cu

Metadona, şi 29 de deținuți au beneficiat de continuarea tratamentului în penitenciare prin transfer din

instituțiile medico-sanitare publice ale Ministerului Sănătății.

10 Articolul 103 al Codului penal stabileşte condiţiile de aplicare a măsurilor de constrîngere medicală faţă de persoanele

dependente de droguri interzise şi alcool.



V.6 Consumatorii de droguri injectabile – beneficiari ai programelor de reducere a

riscurilor

Numărul seringilor distribuite de PRR, în anul 2015 este de 2352097 unităţi. Numărul de prezervative

distribuite în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015 constituie – 461434 unități (tabelul de mai jos).

Tabelul 5 Numărul de prezervative şi seringi distribuite în grupurile cu risc sporit de infectare HIV (CDI, LSC și MSM),

Republica Moldova 2006-2014

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Prezervative

(total)

84559

3

700085 85529

4

96404

4

86213

6

76748

7

99814

7

77879

1

925078 461434

Seringi (total) 22785

92

1983941 19761

44

17794

43

16442

62

18278

59

18875

78

19635

00

2039750 2352097

În scopul reducerii transmiterii infecției cu HIV și infecțiilor cu transmitere sexuală pe parcursul anului

2015 au fost realizate 15 proiecte de reducere a riscurilor, inclusiv 7 proiecte în rîndurile persoanelor utilizatoare

de droguri, 2 proiecte pentru deținuții utilizatori de droguri injectabile, 5 proiecte pentru persoanele care practică

sex comercial.

În anul 2015 s-a majorat numărul persoanelor care au beneficiat de servicii de prevenire HIV în cadrul

proiectelor de reducere a riscurilor: de la 9310 în anul 2014 la 13069 în anul 2015 a persoanelor utilizatoare de

droguri injectabile.

Cu servicii de prevenire HIV au fost acoperite 43,28% persoane utilizatoare de droguri injectabile.

V.7 Consumatorii de droguri care beneficiază de serviciile Centrului de Reabilitare

pentru Persoane Dependente de Droguri

In cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie activează Centrul de Reabilitare Psiho-socială pentru

persoanele drog dependente. Realizarea programului include cîteva obiective strategice:

Suportul psihologic şi social

Însănătoșirea şi menţinerea abstinenţei de lunga durata (abandonarea consumului de droguri).

Integrarea sociala si profesionala

Îmbunătățirea relaţiilor cu cei din jur şi integrarea familiala.

Formarea intereselor ce contribuie la modul de viaţă sănătos.

Accesibilitatea programelor pentru beneficiari

Pe parcursul anului 2015, în tratamentul de reabilitare au fost înrolate 249 de persoane (231 bărbaţi şi 18

femei; vîrsta medie la momentul iniţierii - 30 ani). Din numărul total al persoanelor care în anul 2015 au iniţiat

cursul de reabilitare, au finalizat cu succes cursul 246 persoane.

Pentru mai multe detalii cu privire la activitatea Centrului vezi capitolul Tratament.

Mortalitatea asociată consumului de droguri


Tabelul 6 Consumatorii de droguri care beneficiază de serviciile Centrului de Reabilitare pentru Persoane Dependente de

Droguri, malul drept la rîului Nistru, 2008-2015

Au iniţiat curs de reabilitare Au finisat cu succes cursul de

reabilitare Au abandonat cursul de reabilitare

2011

2012

2013

2014

2015

2011

2012

2013

2014

2015

2011

2012

2013

2014

2015

Total 319 381 247 258 249 301 326 235 227 246 21 40 26 18 18

Femei 25 35 22 14 18 25 32 19 16 17 0 2 0 1 0

Bărbaţi 294 346 225 244 231 176 294 216 211 229 21 38 26 17 18

Vîrsta

medie

<= 25 <= 25

ani

<= 25

18-

25=

26 >

30 <=

25 –

32%

>25

ani -

68

<=

25

ani-

34%

> 25

ani -

66%

<= 25

ani-

37,4%

> 25

ani -

60%

18-25

26>

30 <= 25

- 62%

> 25 -

38%

<= 25

ani-

4,9%

> 25

5,3%

18-25 26>

28

VI Mortalitatea asociată consumului de droguri

Republica Moldova nu dispune de date pentru raportare în conformitate cu definiţia standard11 a

decesului asociat consumului de droguri (DAD). În anul 2015, în Republica Moldova pe malul drept al rîului Nistru

nu s-au înregistrat progrese în standardizarea definiţiei decesului asociat consumului de droguri. Datele pentru

indicatorul-cheie al epidemiologiei drogurilor au fost colectate din trei surse:

1. Centrul de Medicină Legală al Ministerului Sănătăţii;

2. Registrul general al mortalităţii, deţinut de Centrul Naţional de Management în Sănătate al Ministerului

Sănătăţii;

3. IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii.

Alte surse disponibile referitoare la DAD nu există în Republica Moldova.

Centrul de Medicină Legală

Centrul de Medicină Legală (CML) este unica instituţie specializată în expertiza medico-legală şi

toxicologică din Republica Moldova. Structura organizaţională CML presupune 34 filiale teritoriale (municipale şi

raionale) şi un laborator cu 4 departamente specializate plasate la nivel naţional. În laborator se concentrează

toate probele biologice (materialul cadaveric – sînge, urină, ţesuturi ale corpului) de pe întreg teritoriul malului

drept al rîului Nistru.

11Definiţia largă a decesului asociat consumului de droguri include cazurile de supradozare fatală cu droguri ilegale, decese din

cauza bolilor somatice asociate consumului de droguri (HIV, hepatitele virale, endocarditele, emboliile etc.), suicidul şi alte decese violente şi accidentele fatale produse sub influenţa drogurilor (EMCDDA).

Standardul decesului asociat consumului de droguri în versiunea 3.0 oferă o definiţie mai scurtă: decesele asociate consumului de droguri şi mortalitatea în rîndul utilizatorilor de droguri se referă la acele decese care sînt cauzate direct de consumul de droguri. Din acestea, supradozările fatale, de regulă, au loc în scurt timp după consumul substanţei(lor), (25).



În cazurile deceselor survenite în afara instituţiilor medico-sanitare, cadavrele sînt examinate la locul

decesului de un grup de anchetă operativă cu participarea obligatorie a medicului legist, care efectuează

examinarea externă a cadavrului şi a obiectelor din jur. După examinare la locul depistării, cadavrele sînt

expediate de către ofiţerul de urmărire penală din cadrul MAI (sau de către procuror 12 ) pentru

examinare/expertiză medico-legală în scopul stabilirii cauzei decesului, intervalului postmortem, prezenţei

vătămărilor corporale, mecanismului şi gravităţii acestora, prezenţei alcoolemiei, drogurilor (după caz) sau a altor

substanţe toxice etc. Decizia despre efectuarea unei expertize medico-legale este luată de către reprezentantul

organului de anchetă, care vine la faţa locului şi stabileşte dacă există sau nu suspiciuni de moarte violentă, după

care îl invită pe medicul-legist. Examinarea toxicologică la prezenţa drogurilor în sînge este efectuată la cererea

organului de anchetă sau la iniţiativa medicului legist. Legislaţia în vigoare nu obligă medicul legist să efectueze

analiza toxicologică în cazul tuturor cadavrelor supuse expertizei medico-legale (cum este în cazul determinării

alcoolemiei, care se efectuează la toate cadavrele supuse examinării medico-legale).

Pe parcursul anului 2015 au fost investigate 290 cadavre pentru determinarea prezenţei de droguri

ilegale. Aceasta constituie 3,0% din decesele suspectate a fi violente (3014) sau 0,9%din numărul total de cadavre

(8456) examinate de CML. Ponderea extrem de mică a investigaţiilor toxicologice pentru identificarea drogurilor

ilegale în probele prelevate examinate de CML poate fi explicată prin următoarele:

lipsa unei reglementări legislative bine stabilite în acest domeniu, decizia este luată în baza intenţiilor

medicului legist sau în baza solicitării autorităţilor de urmărire penală;

echipament insuficient şi uzat în laboratorul toxicologic al CML;

capacitatea redusă a laboratorului toxicologic al CML, datorită deficitului de resurse umane;

cooperare insuficientă între Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală şi experţii medico-

legişti de sector, inclusiv în domeniul transportării materialului cadaveric la laboratorul toxicologic.

Tabelul 7 Numărul de cazuri posibile de DAD conform CML, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2000-2015

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Decesele cercetate

de CML

6072 6617 7261 7503 7787 9195 9004 9246 9249 9232 9715 7820 8064 7565 8319 8456

Decesele

suspectate de

moarte violentă

3303 2696 3019 3230 3236 4128 4078 3791 3824 3753 3774 3083 3106 2931 3229 3014

Numărul de

investigaţii

toxicologice la

prezenţa drogurilor

ilegale

195 111 114 88 116 140 156 209 132 90 82 73 76 251 234 290

Rezultate pozitive

ale investigaţiilor

toxicologice

16 29 24 13 12 10 12 14 10 11 12 20 22 109 99 69

În anul 2015 din totalul de 290 investigaţii toxicologice ale probelor prelevate de la cadavrele suspectate

de prezenţa drogurilor ilegale, în 69 cazuri rezultatele au fost pozitive, constituind 42,3% a rezultatelor pozitive

versus 43,4% in anul precedent.

12Procuratura Generală se supune direct Parlamentului.



Tabelul 8 Distribuţia după vîrstă şi sex a cazurilor posibile DAD conform CML, Republica Moldova (malul drept al rîului

Nistru), anul 2015

Cadavre 20 ani sau mai

puţin 21-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-45 ani

46 ani şi mai

mult

Bărbaţi 4 2 6 9 3 0

Femei 0 0 0 0 0 1

Tipul drogului identificat

opium 1 1 2 4 1 0

amfetamine 0 0 1 1 0 0

benzodiazepine 1 0 2 4 2 1

Metadonă 0 0 0 0 0 0

Clofelin 0 0 0 0 0 0

Canabis 2 1 1 0 0 0

Registrul general al mortalităţii

Cazurile DAD nu sînt înregistrate într-o bază de date separată, dar ele pot fi extrase din Registrul general

al mortalităţii (RGM). Certificatele medicale constatatoare ale decesului sînt verificate, codificate şi procesate în

Registrul general al mortalităţii din cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate (CNMS).

În anul 2015, doar 9 cazuri de DAD au fost înregistrate în Registrul general al mortalităţii. Conform

Clasificării Internaţionale a Maladiilor, revizia X (CIM X), Figura 10.

Numărul mic al cazurilor DAD, cel mai probabil, este cauzat de faptul că certificatele constatatoare ale

decesului trebuie să fie emise, conform legii, înainte de înmormîntarea cadavrului (adică în cîteva zile de la

găsirea cadavrului) şi rezultatele investigaţiei toxicologice sînt disponibile mult mai tîrziu (în 3-4 luni), iar medicii

nu modifică ulterior cauza morţii în certificatele constatatoare ale decesului.



Figura 10 Distribuţia numărului de DAD înregistrate după cauzele de deces din certificatele constatatoare ale decesului,

RGM, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2000-2015

Sursa:CNMS

IMSP Dispensarul Republican de Narcologie

Medicii narcologi raportează către IMSP Dispensarul Republican de Narcologie cazurile de deces al

consumatorilor de droguri sau foştilor consumatori înregistraţi odată ce acestea devin cunoscute. În termenii

Uniunii Europene, aceste date ilustrează într-o careva măsură „mortalitatea generală” a consumatorilor de

droguri oficial înregistraţi în Republica Moldova.

Datele din această sursă sînt la fel subraportate ca şi din celelalte două surse prezentate mai sus. În

perioada anilor 2002-2015 se înregistrează o tendinţă de reducere a numărului de decese al consumatorilor de

droguri înregistraţi. Începînd cu anul 2011 cazurile de decese prin supradozare în rîndul consumatorilor de

droguri înregistraţi oficial nu este raportat. Este greu de interpretat tendinţele din cauza consistenţei

necunoscute a datelor colectate din această sursă (caracterul de completare a rapoartelor la nivel de raion).

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 214 2015

total 14 22 15 5 7 6 7 6 9 3 6 4 3 9 5 9

X42.0 0 0 0 0 0 3 4 5 8 3 3 4 3 8 5 8

F19.9 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1

F19.2 7 8 4 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

F19.0 6 13 11 3 6 2 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0

F18.2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

F14.2 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0

F14.1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

F14.5 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

F12.0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0

F11.5 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0

F11.2 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0



Tabelul 9 Numărul de decese din cazurile înregistrate oficial de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al

rîului Nistru), anii 2004-2015

Anul Total decese Supradozare

2004 56 41-73,2%

2005 55 53-96,3%

2006 103 16-15,5%

2007 94 11-11,7%

2008 60 8-13,3%

2009 45 12-26,6

2010 61 3-4,9%

2011 56 Date nedisponibile




2015 36 Date nedisponibile Sursa: DNR

VI.1 Supradozarea şi mortalitatea în rîndul CDI

În conformitate cu rezultatele studiilor IBSS desfăşurate în anul 2009 şi respectiv 2012, ponderea

respondenților din Chișinău care au raportat supradozări pe durata vieții este de 40,5% în anul 2009 și 32,2% în

anul 2012. În ultimele 12 luni au raportat supradozări 7,9% din eşantion în anul 2009şi respectiv 5,7% în anul

2012. Din eșantionul din Bălţi în 2009 54,2% au avut supradozări pe durata vieții , fiind mai puţin în anul 2012

(20,1%). În ultimele 12 luni au raportat supradozări 34,1% din eşantionul anului 2009 şi respectiv 5,3% din

eşantionul anului 2012.

Tabelul 10 Ponderea respondenţilor CDI care au raportat supradozări, Republica Moldova, IBSS 2009/2012

Pe durata vieţii, % În ultimele 12 luni, %

2009 2012 2009 2012

Chișinău Total per eșantion 40,5 32,2 7,9 5,7

Bărbați 39,9 30,5 6,8 5,1

Femei 43,3 44,1 14,2 11,1

Bălți Total per eșantion 54,2 34,1 18,5 5,3

Bărbați 56,9 34,8 35,0 6,8

Femei 36,5 33,1 15,5 1,0

Tiraspol Total per eșantion 23,7 33,5 6,9 3,5

Bărbați 36,0 4,7

Femei 24,7 0,

Conform studiului IBSS 2012 respondenții din Chișinău fiind întrebaţi cîte persoane care injectează

droguri care au decedat în 2011 au cunoscut, 57,9% din respondenţi au raportat în medie 1,7 persoane decedaţi

din diverse cauze, dintre care în medie 1,0 au decedat din cauza supradozării.

Tabelul 11Decese auto-raportate CDI, pentru anul 2011, IBBS 2012/2013

Proporție din eșantion Raportare CDI cunoscuți

decedați

Raportare CDI cunoscuți decedați

din cauza supradozării

Chișinău 57,9 1,7 1,0

Bălți 65,4 4,5 0,7

Tiraspol 56,5 2,0 0,4

Bolile infecţioase asociate consumului de droguri


Inconsistenţa datelor

Doar 9 cazuri de deces ca urmare a supradozării fatale au fost înregistrate în RGM pe parcursul anului

2015, 5 cazuri în 2014. Acest număr mic de cazuri raportate ar putea fi explicat de stigma socială, de

complexitatea procedurilor aferente confirmării unui caz de DAD conform legislaţiei în vigoare şi de faptul că

rezultatele investigaţiilor toxicologice devin disponibile mai tîrziu (3-4 luni după deces). În ultimul caz, medicii nu

întotdeauna schimbă cauza morţii în certificatul medical constatator al decesului.

Încrucişarea datelor colectate de DNR şi alte surse nu a fost efectuată.

Inconsistenţa datelor din sursele prezentate anterior confirmă faptul că, realitatea DAD şi a

supradozărilor fatale cu droguri şi alte substanţe psihotrope rămîne puţin cunoscută în Republica Moldova.

În contextul celor expuse anterior sînt evidente deficienţele sistemului de investigare şi înregistrare a

DAD. Investigaţiile toxicologice la prezenţa drogurilor ilegale în probele biologice ale cadavrelor examinate nu sînt

obligatorii şi sunt efectuate contra plată, fapt ce sporeşte riscul pierderii din vizor a cazurilor de DAD. Efectuarea

expertizei doar în cazul unor suspiciuni, cum ar fi vătămăturile corporale (locuri de injectare), seringi găsite la faţa

locului, prafuri etc., de fapt exclude alte cazuri de DAD, la care lipsesc semnele externe de administrare a

drogurilor. Capacităţile tehnice ale laboratorului toxicologic al CML şi ale structurilor teritoriale ale CML oferă

doar posibilitatea de analiză calitativă la principalele grupuri de droguri ilegale. Astfel, nu este disponibil suportul

credibil pentru un diagnostic corect. Durata mare de timp dintre prelevarea probelor biologice şi disponibilitatea

rezultatelor (3-4 luni) face ca înregistrarea decesului să rămînă sub alt cod al Clasificării Internaţionale a

Maladiilor, decît cauza stabilită de către medicul legist. Stigma socială şi complexitatea procedurii legale aferente

le determină pe rudele defunctului să recurgă la ascunderea cauzei reale a decesului asociat consumului de

droguri.

VII Bolile infecţioase asociate consumului de droguri

Infecția cu HIV în Republica Moldova continuă să prezinte o problemă prioritară de sănătate; epidemia

HIV se consideră concentrată în grupurile cu risc sporit de infectare, în special în rîndul consumatorilor de droguri

injectabile. Primul caz HIV în Republica Moldova a fost depistat în anul 1987.

În Republica Moldova setul minim de boli infecţioase de interes pentru acest indicator include HIV/SIDA şi

hepatitele virale B şi C. De asemenea bolile sexual transmisibile, sifilis şi tuberculoza sînt parte a monitorizării.

VII.1.1 HIV

Studii și cercetări

Infecţia HIV în Republica Moldova este concentrată în grupurile vulnerabile inclusiv populaţia CDI.

Începînd cu anul 2003 au fost efectuate patru studii de seroprevalenţă HIV în rîndul CDI ( (8), (9), (10), (11)).

Diferenţele dintre metodele aplicate ar putea afecta comparabilitatea datelor, dar oferă o imagine despre

tendinţele generale (Tabelul 12).

Tabelul 12 Prevalenţa HIV în CDI, Republica Moldova, 2001, 2003/2004, 2007, 2009 şi 2012/2013

Localitatea

de

colectare a

datelor

2001 2003-2004 2007 2009/2010 2012/2013

Eşantion Prevalenţa

HIV Eşantion

Prevalenţa

HIV Eşantion

Prevalenţa

HIV Eşantion

Prevalenţa

HIV Eşantion

Prevalen

ţa HIV

Chişinău 209 15,8% 306 14,4% 183 17,5% 301 16,4 339 8,5

Bălţi 184 60,3% 230 36,5% 145 44,8% 362 39,8 362 41,8

Căuşeni n/d n/d 10 40,0% 11 27,3% n/d n/d n/d n/d



Donduşeni n/d n/d n/d n/d 10 10,0% n/d n/d n/d n/d

Edineț n/d n/d 7 14,3% 20 15,0% n/d n/d n/d n/d

Făleşti 50 22,0% 67 11,9% 28 10,7% n/d n/d n/d n/d

Orhei 13 23,1% 44 2,3% 21 0% n/d n/d n/d n/d

Rezina n/d n/d 43 11,6% 30 16,7% n/d n/d n/d n/d

Soroca 87 1,15% 116 0,0% 41 0% n/d n/d n/d n/d

Tiraspol n/d n/d n/d n/d 68 20,7% 281 12,1 297 23,9

Rîbnița n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d 97 43,7

Ungheni n/d n/d 47 2,3% 63 6,3% n/d n/d n/d n/d

Total 543 29,3% 517 17,0% 620 21,0% n/d n/d n/d n/d

Studiile de prevalenţă HIV desfăşurate în 2001 şi 2003/2004 au aplicat metoda de eşantionare timp-

locaţie cu testarea lavajului seringilor utilizate a beneficiarilor programelor de reducere a riscurilor. Studiul de

seroprevalenţă HIV, desfăşurat în 2007, a aplicat eşantionarea probabilistică a beneficiarilor programelor de

reducere a riscurilor cu testarea mostrelor de sînge. În anul 2009/2010 şi 2012/2013 a fost aplicată eşantionarea

ghidată de respondenţi cu testarea calitativă a mostrelor de sînge. În toate măsurările cea mai mare prevalenţă

HIV este înregistrată în municipiul Bălţi.

Dezagregînd datele după grupurile de vîrstă şi sex, cea mai înaltă prevalenţă HIV în anul 2009 a fost

înregistrată în rîndul CDI de 25 ani şi mai mult (Tabelul 13).

Tabelul 13. Prevalenţa HIV la CDI, dezagregare după sex şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova, 2009 şi 2012/2013

2009/2010 2012/2013 2009/2010 2012/2013 2009/2010 2012/2013 2009/2010 2012/2013

< 25 ani 25 ani şi > Bărbaţi Femei

Chişinău 12,4% 1,4% 17,8% 9,1% 14,2% 8,7% 29,8% 6,9%

Bălţi 15,5% 7,0% 43,2% 43,9% 39,5% 39,5% 40,5% 49,8%

Tiraspol 8,1% 1,1% 14,3% 31,0% 10,1% 20,4% 17,7% 34,9%

Statistica de rutină

În anul 2015, prin intermediul sistemului de laborator, au fost testate la HIV circa 248 mii persoane,

dintre care circa 83 mii au fost testate prin intermediul Serviciului Sînge; din numărul de persoane testate circa

46,6% constituie bărbați și 53,4% femei.

Au fost înregistrate 818 cazuri HIV, printre care 92 sînt femei gravide statul +HIV a căror a fost stabilit la

momentul luării în supraveghere medicală în calitate de gravide; numărul total de cazuri HIV înregistrate pînă la

31 decembrie 2015 constituie 10213.

Activitățile de profilaxie HIV pentru persoanele CDI sunt implementate în 28 localități în sectorul civil și 18

penitenciare, inclusiv 5 penitenciare în Stînga Nistrului. Din teritoriile din dreapta Nistrului au fost acoperite cu

servicii de profilaxie HIV 11388 (87,14% persoane CDI, iar pe Malul Stîng-1681 (12,87%.). Din 13069 persoane CDI

care au beneficiat de servicii 11504 (88,03%) sunt din sectorul civil, iar 1565 (11,98%) din sistemul penitenciar. În

sectorul civil au fost acoperiți cu servicii 8658 (75,25%) bărbați și 2846 (24,74%) femei, din segmentul de vîrstă

sunt sub 25 ani -2412 (20,97%) persoane și peste 25 ani 9092 (79,03%) persoane.

Conform datelor CNSP: incidența la 100 populație în anul 2015 a constituit 20,15 în teritoriile din Dreapta

Nistrului – 16,15 și în teritoriile de Est – 48,3. Prevalența la 1 ianuarie 2016 a construit 188,88 la 100 mii

populație. Calea de transmitere predominantă heterosexuală - 85,4%; consumul de droguri – 6,7%; homosexuală

– 2,1%, de la mamă la făt – 0,7 % și nedeterminată – 4,9%.



În anul 2015, prin intermediul sistemului medical au fost testate la HIV, cu cifrul 102 (persoane care se

cunoaște că consumă droguri) - 1830 persoane (1694 bărbați și 136 femei)

Prin intermediul ONG-urilor active în domeniu au fost testate la HIV, cu cifrul 102 (persoane care se

cunoaște că consumă droguri) - 1350 persoane (1117 bărbați și 233 femei)

În evidență medicală la 1 ianuarie 2016 se aflau 6204 persoane, inclusiv 1241 UDI.

În TARV la 1 ianuarie se aflau 3850 persoane, din care: 739 CDI, inclusiv 41 CDI cu tratamentul

farmacoterapia cu metadonă și 17 CDI activi.

Căile probabile de infectare

Conform CNSP calea probabilă de infectare a fost determinată pentru 267 cazuri HIV+înregistrate în anul

2015 în regiunea din Dreapta Nistrului. Dintre acestea la 246 de cazuri calea este sexuală (circa 92,1% din

numărul de cazuri cu calea de infectare determinată), cu 240 cazuri pe cale heterosexuală (~89,9%) și 6 pe cale

homosexuală (~2,2%); în 19 cazuri (circa 2,2% din număr cazuri cu calea de infectare determinată) calea de

infectare se consideră consumul de droguri injectabile și transmiterea de la mamă la copil în 2 cazuri (~0,7%).

Date suplimentare referitoare la căile probabile de infectare a cazurilor HIV+ înregistrate în anul 2015 în

R.Moldova sunt prezentate în raportul ”Monitorizarea controlului infecției HIV în Republica Moldova, anul

2015”).

VII.1.2 Hepatitele virale

Pentru prima dată, un studiu de seroprevalenţă a virusului hepatitei C (VHC) şi a virusului hepatitei B

(VHB) în rîndul CDI a fost desfăşurat în anul 2007, în rîndul CDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor,

fiind aplicată eşantionarea probabilistică cu testarea mostrelor de sînge la HIV, VHC, VHB şi sifilis (10).

Un alt studiu IBSS a fost realizat în anul 2012/2013. Conform rezultatelor studiului IBSS 2012/2013,

prevalenţa virusului hepatitei C este de 65,4% în Chişinău, 38,5% în Bălţi, 35,3% în Tiraspol, 61,4% în Rîbnița

(Tabelul 14).

Republica Moldova este considerată o regiune endemică pentru hepatitele virale B şi C, (12). Imunizarea

generală a nou-născuţilor împotriva hepatitei virale B a început în anul 1995. Cazurile de hepatită virală acută

înregistrate se bazează pe diagnosticul clinic, fără aplicarea unui algoritm standard de diagnostic etiologic (ELISA,

immunoblot, PCR). Laboratoarele din Republica Moldova care investighează la marcherii hepatitelor virale nu sînt

supuse unui control extern al calităţii. Acest fapt influenţează procesul de notificare şi reprezintă o explicaţie de

ce datele nu reflectă situaţia reală din ţară. Totuşi, acestea pot fi utilizate cu anumite rezerve pentru evidenţierea

tendinţelor. Datele de mai jos au fost prezentate de Centrele de Sănătate Publică şi arată tendinţele numărului de

cazuri noi de hepatită virală acută B şi C, care au fost în contact cu instituţiile medicale şi au fost diagnosticate.

Tabelul 14 Prevalenţa VHC şi VHB în rîndul CDI, anul 2007, 2009comparativ cu 2012/2013, Republica Moldova

Localitatea

de

colectare a

datelor

2007 2009 2012/2013

Prevalenţa VHC Prevalenţa VHB Prevalenţa VHC Prevalenţa VHB Prevalenţa VHC Prevalenţa VHB

# % # % # % # % # % # %

Chişinău 67/183 36,6 12/183 6,6 225/301 72,8 34/301 10,9 231/339 65,4 25/339 6,6

Bălţi 97/145 66,9 5/145 3,4 249/362 70,2 41/362 14,2 164/362 38,5 36/362 12,4

Tiraspol 13/68 19,1 7/68 10,3 84/281 20,5 25/281 7,5 110/293 35,3 14/295 4,1

Rîbnița - - - - - - - - 51/97 61,4 0,97 0,0



Tendinţa de reducere a numărului de cazuri noi înregistrate de hepatită virală acută B şi C asociate

consumului de droguri injectabile se observă începînd cu anul 2002. Această cifră a atins cea mai mică valoarea în

anul 2006 şi 2008 (cîte 7 cazuri). Din 7 cazuri înregistrate în anul 2008, 5 au fost înregistrate în municipiul Chişinău

şi 2 în municipiul Bălţi.

Figura 11 Numărul de cazuri noi înregistrate de hepatită virală acută B şi C asociate consumului de droguri injectabile,

Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anii 2000-2008

Sursa:CNSP

Pentru anii 2009-2015 nu sînt date disponibile a cazurilor noi înregistrate de hepatită virală acută B şi C

asociate consumului de droguri injectabile (obţinute din cadrul Centrului Naţional de Sănătate Publică).

VII.2 Alte comorbidităţi asociate consumului de droguri

Datele despre cazurile de tuberculoză de pe ambele maluri ale rîului Nistru sînt stocate într-o bază de

date electronică (SIME TB) la Centrul Naţional de Management în Sănătate. Începînd cu anul 2006, în fişa de

colectare a datelor despre cazurile de tuberculoză a fost adăugată întrebarea despre consumul de droguri.

Consumul de droguri este o practică extrem de stigmatizată şi ascunsă în Republica Moldova. Astfel, pacienţii de

tuberculoza preferă să nu ofere informaţii la acest subiect. Aceasta ar putea fi o explicaţie de ce numărul de

pacienţi cu tuberculoză care au declarat consumul de droguri este atît mic (Tabelul 15).

Tabelul 15 Comorbiditatea cu TB raportată, Republica Moldova, 2006-2015

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Număr pacienţi cu tuberculoză

cazuri noi şi recidive 5476 5321 4940 4744 4626 4675 4689 4485

4057

3604

Pacienţi cu

tuberculoză cazuri noi

şi recidive care au

declarat consum de

Număr 64 40 69 55 45 60 34 56 55 32

Ponderea 1,17 0,75 1,40 1,16 0,97 1,28 0,72 1,24

1,36

0,9

45

54

37

16

11

18

7

12

7

0

10

20

30

40

50

60

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008



droguri

Sursa: CNMS, SIME TB, IFP

Astfel, în anul 2015 pe ambele maluri ale rîului Nistru, din 3604 pacienţi cu tuberculoză cazuri noi şi

recidive, 32 pacienţi au declarat consumul de droguri sau 0,9%. De la 01 octombrie 2014 in RM a luat start

proiectul finanțat de TB REACH/PAS Extinderea accesului la metoda rapidă de diagnostic a tuberculozei

(GeneXpert) în grupurile vulnerabile(consumatorii de droguri injectabile și persoanele fără adăpost). Programul

este realizat in mun. Chișinău și Bălți și prevede screening-ul a 3200 CDI timp de 12 luni, realizat prin intermediul

AO AFI și Programele de Reducere a Riscului (AO Tinerii pentru Dreptul la Viață și AO Pentru Prezent și Viitor).

Creșterea ponderii pacienților cu TB și CDI se datorează intensificării măsurilor de depistare și acompaniere a

consumatorilor activi către sistemul de sănătate.

Primul studiu de seroprevalenţă a anticorpilor la Treponemma pallidum a fost efectuat în anul 2007 în

rîndul CDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor cu testarea mostrelor de sînge. Următoarele două

studii au fost desfăşurate anul 2009/2010 şi 2012/2013, unde a fost aplicată eşantionarea ghidată de respondent

cu testarea mostrelor de sînge Tabelul 16.

Tabelul 16. Prevalenţa anticorpilor la Treponemma pallidum în rîndul CDI, Republica Moldova, anul 2009 comparativ cu

anul 2012/2013

Localitatea de colectare a datelor

Prevalenţa anticorpilor

2009 2012/2013

# % # %

Chişinău 7/285 2,1 32/339 12,7

Bălţi 7/301 2,2 4/362 0,7

Tiraspol 4/240 1,5 23/297 8,5

Rîbnița - - 10/97 8,2

VII.3 Corelaţiile şi consecinţele social şi legale

VII.3.1 Problemele sociale

Potrivit EMCDDA, conceptul de excludere socială asociată consumului de droguri – concept dezvoltat

pentru ţările Uniunii Europene – este unul multidimensional. Acesta presupune practici de excludere cum ar fi,

deprivarea economică sau sărăcia şi consecinţele lor; discriminarea socială şi politică; concedierea şi accesul

redus la serviciile de sănătate, de educaţie şi calificare. Excluderea socială apare ca subiect în cercetările din

ultimii ani privind caracteristicile consumului de droguri şi consecinţele sociale, legale şi pentru sănătate.

Informaţia disponibilă cuprinde factorii socioeconomici asociaţi consumului de droguri şi, în special, consumul

problematic de droguri, concentrat în grupuri populaţionale care sînt supuse multiplelor procese de excludere,

cum ar fi afilierea la o minoritate, consumul de droguri şi suportarea consecinţelor excluderii sociale şi economice

(13).

Prevenirea discriminării consumatorilor de droguri se efectuează în baza Legii nr.121 privind asigurarea

egalității din 25.05.2012, a Legii ocrotirii sănătăţii nr. 411-XII din 28.03.1995, a Legii nr. 263- XVI din 27.10.2005 cu

privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului, precum și a altor legi și hotărâri de guvern.



Nediscriminarea persoanelor consumatoare de droguri în domeniul sănătăţii publice este prevăzută în

mod expres de alin.(1) art. 17 din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XII din 28.03.199513, precum și de Legea nr. 263-

XVI din 27.10.2005 cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului.14

În anul 2014 în Republica Moldova a fost efectuat Studiul “Percepțiile și comportamentul poliției față de

consumatorii de droguri injectabile”, fiind efectuat la inițiativa Programului Sănătate Publică a Fundației Soros-

Moldova și are drept scop de a evidenția cunoștințele, atitudinile și comportamentul angajaților poliției față de

consumatorii de droguri injectabile. Actualitatea acestui studiu rezidă din contradicția existentă dintre

schimbările pozitive efectuate în legislația Republicii Moldova privind sancțiunile aplicate consumatorilor de

droguri și comportamentul rudimentar al poliției față de consumatorii de droguri injectabile raportate de către

ultimii.

Scopul studiului a fost de a face o analiză exhaustivă a legislației Republicii Moldova în domeniul

consumului, producerii și răspîndirii drogurilor, inclusiv a celor injectabile și de a studia cunoștințele, atitudinile și

comportamentul poliției față de consumatorii de droguri injectabile atît din punctul de vedere al ofițerilor de

poliție, cît și din punctul de vedere al persoanelor care consumă droguri injectabile.

În rezultatul acestui studiu15, de comun acord cu experții, au fost elaborate un șir de recomandări practice

adresate atît Parlamentului, Guvernului, Ministerului de Interne, cît și organizațiilor neguvernamentale în

domeniu și mass media în vederea schimbării atitudinii și comportamentului discriminatoriu al poliției față de

consumatorii de droguri injectabile.

Atitudinile poliției față de consumatorii de droguri injectabile:

• Deși circa 2/3 dintre ofițerii de poliție au menționat că consumatorii de droguri injectabile nu sunt

discriminați de către poliție, mai bine de 70% din ofițerii de poliție chestionați s-au dat cu părerea că consumatorii

de droguri sunt mai curând infractori decît victime, 63% asociază consumatorii de droguri cu criminalii, 40%

consideră că majoritatea infracțiunilor comise în orașele lor țin de consumatorii de droguri, mai bine 50%

consideră că majoritatea consumatorilor de droguri sunt infectați cu hepatitele virale B și C, cu HIV și cu Infecții

sexual - transmisibile. 1/3 din ofițerii de poliție chestionați s-au dat cu părerea că majoritatea femeilor

consumatoare de droguri sunt lucrătoare ale sexului comercial.

• Deși 90% din ofițerii de poliție s-au dat cu părerea că fiecare cetățean trebuie să aibă acces la tratament

antidrog gratuit, în timpul discuțiilor în focus grupuri marea majoritate dintre ei au spus că ei nu cred în faptul că

consumatorii de droguri pot fi tratați, atît din cauza lipsei unor servicii bune de reabilitare în Republica Moldova,

cît și a nivelului înalt de discriminare a consumatorilor de droguri și a oportunităților reduse de incluziune socială

a acestora.

• 89% din ofițerii de poliție chestionați consideră confruntarea lor cu consumatorii de droguri mai curând

periculoasă sau foarte periculoasă din următoarele considerente: ei te pot împunge intenționat cu seringa sau cu

alt obiect ascuțit infectat pentru a te infecta de careva boli (70%), te poți infecta de la ei de tuberculoză (69%),

consumatorii de droguri sunt foarte agresivi (59%), te poți molipsi de al ei de hepatitele virale B și C (49%) sau de

13 http://www.amed.md/legea411.pdf

14 http://www.sibm.md/uploads/files/lege_263-XVI.pdf

15 Studiu Promo-LEX POLITIA 2014.pdf



HIV (50%). Fiecare al treilea respondent a menționat că cunoaște asemenea cazuri cînd colegii lor s-au infectat de

diferite boli contagioase de la consumatorii de droguri.

• Cercetarea a scos în evidență faptul că distanța socială dintre ofițerii de poliție și foștii consumatori de

droguri este foarte mare. Conform analizei datelor, indicatorul integrat de acceptare a foștilor consumatori de

droguri de către ofițerii de poliție este de 21%, ceia ce înseamnă că doar fiecare al cincilea ofițer de poliție ar

accepta foștii consumatori de droguri în calitate de colegi, prieteni, membri ai familiei, îngrijitori ai copiilor săi .

• Cercetarea a scos în evidență un șir de stereotipuri persistente în mediul ofițerilor de poliție referitor la

consumatorii de droguri. Astfel, consumatorii de droguri deseori sunt numiți narcomani (59%), persoane

consumatoare de droguri (11%), noric (9%), narcoza (5%), nirpa, om bolnav, bolnav de SIDA, narisii – 5%. Circa

28% dintre ofițerii de poliție atribuie consumul de droguri anumitor etnii (18% consideră că consumul de droguri

injectabile este caracteristic mai mult romilor, iar 10%- rușilor).

• Majoritatea ofițerilor de poliție (75%) consideră că sancțiunile aplicate în prezent consumatorilor de

droguri din Republica Moldova conform legislației în vigoare sunt prea ușoare și că ele ar trebui înăsprite

considerabil. Astfel, 61% din ofițerii de poliție au militat pentru pedepse forțate (tratament forțat, privațiune de

libertate) și doar fiecare al treilea – pentru pedepse umane, cum ar fi muncă neremunerată în folosul comunității,

amendă, tratament benevol.

Comportamentul poliției față de consumatorii de droguri injectabile:

• Mai bine de 2/3 dintre ofițerii de poliție chestionați consideră că colegii lor au un comportament destul

de civilizat cu consumatorii de droguri injectabile: nu-i rețin dacă nu este necesar, nu folosesc cuvinte

necenzurate la adresa lor, nu divulgă date confidențiale, nu aplică forța fizică dacă nu este necesar.

• Deși majoritatea consumatorilor de droguri participanți la focus grupuri au menționat că

comportamentul poliției față de ei s-a schimbat puțin spre bine în ultimii cinci ani, totuși, ei continuă să fie

nemulțumiți de acțiunile acesteia, considerînd că sunt tratați mai curând ca infractori decît ca victime. Deseori

sunt reținuți fără nici un motiv, fiind impuși să se ducă la dispensarul narcologic pentru expertiză; sunt supuși

perchezițiilor la domiciliu, fără un aviz preliminar; uneori ofițerii de poliție încearcă să sustragă informații despre

alți consumatori de droguri prin diferite șiretlicuri sau chiar prin metode de șantaj psihologic și de forță fizică.

• Unii consumatori de droguri participanți la focus grupuri au spus că dacă se întîmplă vre-o infracțiune în

cartier sau în raion, ei sunt percheziționați și anchetați în primul rînd, iar uneori chiar li se incriminează pe

nedrept comiterea acestor infracțiuni. Indicatorul integrat de acceptare reprezintă ponderea ofițerilor de poliție

care ar accepta să spună oamenilor din jur că un membru al familiei este consumator de droguri, ar accepta să fie

prieten cu un fost consumator de droguri, ar accepta să fie coleg de serviciu cu un fost consumator de droguri, ar

accepta ca un membru al familiei să se căsătorească cu un consumator de droguri, ar accepta ca un fost

consumator de droguri să aibă grijă de copilul lui.

• Atît bărbații, cît și femeile consumatoare de droguri au menționat că deseori consumatorii de droguri

sunt arestați pentru infracțiuni mai mici, dar sunt impuși de către ofițerii de poliție să-și asume și alte infracțiuni

comise în cartierul sau raionul dat.

• Majoritatea consumatorilor de droguri nu cunosc schimbările din legislație și faptul că dacă poliția

identifică la ei droguri în cantități mici pentru uz personal, ei nu riscă să fie pedepsiți sau privați de libertate. Chiar

și cei care cunosc acest lucru au menționat că este foarte dificil să argumentezi inclusiv și în cazul cantităților mici

că acestea sunt strict pentru uz personal și nu pentru distribuire. Totodată, este dificil să demonstrezi cantitatea

corectă a drogurilor identificate.

Infracţiunile legate de traficul de droguri


• Unii consumatori de droguri au menționat că uneori ofițerii de poliție chiar dacă identifică la ei cantități

mici de droguri, pot să le strecoare singuri cantități adiționale de droguri, spunându-le că oricum nimeni nu-i va

crede pe consumatorii de droguri, deoarece ei nu pot fi crezuți.

• Consumatori de droguri au menționat că unii ofițeri de poliție iau mită, și ei uneori pot evita arestul

dacă au bani. Unii s-au dat cu părerea că uneori însăși poliția este implicată în distribuirea/ comercializarea

drogurilor.

• Persoanele consumatoare de droguri vorbitori de limba rusă au menționat că deseori sunt impuse să

semneze procesele verbale în limba română fără a cunoaște ce este scris acolo.

• Consumatorii de droguri au menționat că uneori sunt șantajați de către ofițerii de poliție cu faptul că

vor fi lipsiți de drepturile părintești, sau că vor fi arestați.

• Fiind întrebați dacă poliția se comportă diferit față de femeile consumatoare de droguri și față de

bărbații consumatori de droguri, mai bine de 2/3 dintre ofițerii de poliție nu au indicat vre-o diferență în

comportamentul polițiștilor față de bărbații și față de femeile consumatoare de droguri injectabile. Consumatorii

de droguri, însă, au menționat că ofițerii de poliție în cazul femeilor sunt mai loiali, nu utilizează forța fizică.

Încearcă să le intimideze mai mult psihologic, speriindu-le că vor fi lipsite de drepturile părintești, că vor anunța

asistenții sociali etc. În cazul bărbaților, ofițerii de poliție aplică mai frecvent cuvinte înjositoare, forța fizică.

• Bărbații consumatori de droguri au menționat că uneori femeile consumatoare de droguri, în special

cele tinere, sunt impuse de către ofițerii de poliție să aibă relații sexuale cu ei, sau să devină informatoare, să

colaboreze cu poliția.

• Femeile consumatoare de droguri de asemenea au menționat că uneori ele sunt supuse unor percheziții

înjositoare, de exemplu în sîn, în vagin. Aceste percheziții, deși sunt efectuate de către femei, deseori sunt

efectuate în condiții indecente, fără păstrarea intimității.

• Atît bărbații, cît și femeile consumatoare de droguri au menționat că ei ar dori să cunoască mai bine

legislația cu privire la consumul și distribuirea drogurilor pentru a putea să-și apere drepturile, Totodată, ei au

menționat că ar avea nevoie de avocați în cunoștință de cauză să le poată apăra drepturile. Unii foști consumatori

de droguri au manifestat interesul de a participa la luarea deciziilor privind prevenirea consumului de droguri.

VIII Infracţiunile legate de traficul de droguri

În decursul anului 2015, pe malul drept al rîului Nistru au fost înregistrate 1191 infracţiuni legate de traficul

de droguri şi 697 de dosare de anchetă penală pentru trafic de droguri au fost trimise în instanţa de judecată.

Tendinţa de descreştere lentă a numărului de infracţiuni, legate de traficul de droguri este observată

începînd cu anul 2002.

Pe parcursul anului 2015, numărul infracțiunilor grave şi excepţional de grave – 282 infracţiuni. Numărul

cazurilor de păstrare a substanţelor narcotice cu scop de a le transmite deţinuţilor în instituţiile penitenciare în

anul 2015 – 13 cazuri.



Figura 12. Numărul de infracţiuni legate de traficul de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1996-2015

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

În ceea ce priveşte distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru trafic de droguri în ultimii 4

ani se constată o reducere a ponderii femeilor și o creștere a ponderii bărbaţilor. (Figura 13) .

Figura 13. Distribuţia după sex a persoanelor anchetate pentru trafic de droguri,%, Republica Moldova (malul drept al

rîului Nistru), 1995-2015

Sursa: MAI

În ceea ce priveşte distribuţia pe vîrste a persoanelor implicate în infracţiunile legate de traficul de

droguri, grupul persoanelor în vîrstă de 30 de ani şi mai mult are cea mai mare pondere de-a lungul timpului în

infracţiunile legate de traficul de droguri, însă începînd cu anul 2008, ponderea grupului de vîrstă dat s-a redus

nesemnificativ, astfel, în anul 2008 a constituit 60,3%, în anul 2014- 51,4%, iar în anul 2015, 53,1%. În ultimii

patru ani se observă o creştere a ponderii persoanelor anchetate pentru trafic de droguri din grupul de vîrstă de

25-29 ani şi a grupului de vîrstă 16-17ani (Figura 14).

726 802

870

2101 2031

1897

2481

2337 2140

2092

2087

2143

2103

1862 1764 1606 1526

1604

1248 1191

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Femei 26.9 42.2 56.2 51.9 52.3 55.3 55.5 54.5 44.3 14.2 13.8 20.3 15.4 27.6 19.7 17.1 15.9 13.2 11.0 15.6 11.2

Bărbaţi 73.1 57.8 43.8 48.1 47.7 44.5 45.5 55.7 78.4 85.8 86.2 79.7 84.6 72.4 80.3 82.9 84.1 86.8 89.0 84.4 88.8

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%



Figura 14 Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul

drept al rîului Nistru), 1995-2015

Sursa: MAI

Aceeași tendinţă se observă şi în cazul bărbaților implicați în infracţiuni legate de traficul de droguri. Cea

mai mare pondere revine grupului de vîrstă de 30 ani și mai mult, care în anul 2010 a înregistrat 45,2%,iar în anul

2015 - 45,0%(Figura 16).

Figura 15. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex masculin anchetate pentru trafic de droguri, Republica

Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995- 2015

Sursa: MAI

În cazul femeilor anchetate pentru trafic de droguri pentru anul 2014, la fel ca şi în ceilalţi ani, grupul de

vîrstă de 30 ani sau mai mult are cea mai mare pondere -86.5 %. (Figura 16).

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

30+ 65.4 46.7 41.6 44.2 47.7 55.8 58.3 62.4 44.9 33.7 36.0 43.9 48.2 60.3 55.6 51.3 49.0 50.9 51.2 51.4 53.1

25-29 23.1 13.3 20.2 15.6 13.1 12.8 16.0 15.6 16.4 22.6 22.3 19.2 20.6 16.8 19.8 16.9 19.8 19.1 21.1 18.3 18.3

18-24 11.5 37.8 32.6 32.5 37.7 25.9 22.4 20.1 34.0 37.5 37.7 32.5 28.8 21.1 22.1 29.8 28.0 26.7 25.4 25.5 25.5

16-17 0.0% 2.2% 5.6% 7.8% 1.5% 5.5% 3.2% 1.9% 4.6% 6.3% 3.7% 4.2% 2.1% 1.6% 2.2% 1.9% 3.1% 2.9% 1.9% 2.6% 3.0%

14-15 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.1% 0.0% 0.3% 0.2% 0.3% 0.2% 0.1% 0.0% 0.0% 0.3% 0.1% 0.3% 0.1%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

30+ 62.3 34.6 30.8 27.0 37.1 46.6 52.1 53.1 38.1 45.2 30.5 36.3 40.0 49.5 49.7 45.2 43.2 47.9 48.2 45.0 45.0

25-29 26.3 7.7% 23.1 18.9 14.5 13.9 16.2 22.3 11.6 31.6 23.7 21.4 23.8 20.5 21.9 18.8 21.3 19.8 22.4 21.1 18.1

18-24 10.5 57.7 35.9 40.5 46.8 36.9 27.5 21.7 22.5 17.4 41.4 37.2 33.6 27.5 25.3 33.8 32.1 28.6 27.1 29.4 25.0

16-17 0.0% 0.0% 10.3 13.5 1.6% 6.6% 4.2% 2.9% 2.4% 5.8% 4.1% 5.0% 2.3% 2.2% 2.7% 2.2% 3.3% 3.3% 1.9% 2.6% 3.4%

14-15 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.1% 0.3% 0.2% 0.1% 0.0% 0.1% 0.3% 0.1% 0.3% 0.1%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%



Figura 16. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex feminin anchetate pentru trafic de droguri, Republica

Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995- 2015

Sursa: MAI

În cazul persoanelor anchetate penal pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic cu scop de

înstrăinare,bărbaţii constituie majoritatea(Tabelul 17).

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

30+ 71.4 63.2 50.0 60.0 57.4 66.5 63.5 74.1 68.7 81.0 70.7 74.0 82.6 88.7 80.0 80.8 79.9 71.1 75.6 86.5 75.0

25-29 14.3 21.1 18.0 12.5 11.8 11.8 15.9 7.2% 13.3 12.7 13.3 10.8 7.6% 7.1% 10.9 7.9% 11.5 14.0 10.8 3.1% 11.0

18-24 14.3 10.5 30.3 25.0 29.4 17.1 18.2 18.0 15.7 4.8% 14.8 13.9 9.6% 4.3% 8.5% 10.0 6.5% 14.0 12.1 5.0% 7.2%

16-17 0.0% 5.3% 2.0% 2.5% 1.5% 4.6% 2.4% 0.7% 2.4% 1.6% 1.2% 0.8% 0.3% 0.0% 0.3% 0.9% 2.1% 0.7% 1.3% 2.3% 0.0%

14-15 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.6% 0.0% 0.0% 0.0% 0.4% 0.0% 0.0% 0.0% 1.0% 0.0%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%



Tabelul 17. Distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic, Republica

Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2015

Bărbați Femei Total

nr. % nr. % nr. %

Cu scop de înstrăinare(art. 2171 al.1) 2 0,3 0 0 2 0,3

Fără scop de înstrăinare(art. 217 al.

1) 42 6,3 26 31,3 68 9,1

Total (art.217, al.1 şi 2171, al.1) 44 6,6 26 31,3 70 9,4

Total persoane trase la răspunderea

penală pentru comiterea

infracţiunilor legate de droguri

662 6,6 83 31,3 745 9,4

Sursa: MAI

Majoritatea persoanelor implicate în cultivarea plantelor ce conțin substanțe narcotice au vîrsta de 30 de

ani sau mai mult.

Tabelul 18. Distribuţia după grupuri de vîrstă şi sex, persoanele anchetate pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic,

Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2015

Bărbați Femei Total

Cu scop de înstrăinare

Fără scop de înstrăinare





14–15 ani, # 0 0 0 0 0 0

16–17 ani, # 0 1 0 0 0 1

18–24 ani, # 1 11 0 0 1 11

25–29 ani, # 0 3 0 1 0 4

30 ani şi mai mult, # 1 27 0 25 1 52

Total, # 2 42 0 26 2 68

Sursa: MAI

VIII.1 Costurile sociale/economice ale consumului de droguri

Studii de evaluare a costurilor sociale (economice) ale consumului de droguri nu au fost efectuate în

Republica Moldova.

VIII.1.1 Sechestrările de droguri

Datele furnizate de MAI privind cantitățile de droguri ilegale sechestrate pe teritoriul malului drept al

rîului Nistru, în perioada anilor 2002-2015, sînt prezentate în Tabelul 19.

În anul 2015, comparativ cu anul 2011, a fost înregistrată o scădere importantă a cantităţilor de paie de

mac şi de opiu acetilat puse sub sechestru.

Conform raportului MAI, odată cu reducerea consumului de droguri vegetale (opium, marijuana), se

majorează consumul de droguri sintetice, fapt ce a determinat un alt obiectiv prioritar în activitatea MAI şi anume

- relevarea filierelor de contrabandă şi punere în circulaţie a drogurilor sintetice.

Tabelul 19. Cantităţile de droguri ilegale sechestrate, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2002-2015

Cantităţi sechestrate

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Paie de

mac, gr

1509

000

704 000 460

000

488

000

708

000

109

000

79 000 73

600

73 884 21 465 11

959

7 487 45075 23085



Marijuana

, gr

322 497

000 454 000

707

000

573

000

367

000

343

000

268

000

658

607

538

178

213

241

224

442

197

632

149 kg 109 kg

Opiu

acetilat

17 682

000 g

5 991

170 g 13,5 l 15 l 18,5 l

11,96

1 l 2,810 l

27,14

2 l 3,033 l 6,860 l

2,452

l

2 912 5,43 1,03 gr

Ecstasy,

pastile

155 276 124 338 237 3145

1

248 1854 1172 1097 3221 347 6428 12441

Codeină,

pastile

3241 0 10450 0 0 950 420 0 0 0 0 0 0 0

Efedrină 430

pastile 0

340

pastile 0 0 0 0

64

pastil

e

378

ml

296

ml 0

388,2

ml

8,75 gr 4ml/2,0

31 gr

Tramadol,

pastile

0 0 1170 1070 2557 0 430 0 0 0

0 0 0 370

pastile

Amfetami

ne, gr

0 1 200 700 315 405 981 482 26 2 411 285 9 1 35 26 2 1790 4358gr

Metamfet

amine 0 0 1.7 l 1,8 l 2,1 l

0,189

l

618,5

1 g 25 g 871 ml

77 79

ml

101

848

90,4 gr 159gr

Barbiturat

e, pastile

0 27 858 0 0 0 0 1968 0 0 0

0 0 0 0

Plante de

mac

3 635

000 g

5 994

000 g

8 950

000 g

18

488

000 g

14

150

000 g

15

276

000 g

15 768

000 g

21

226

000 g

64 993

plante

32413

plante

1125

5

plant

e

1979

0

plant

e

49000

Plante

25550

plante

Plante de

cînepă, gr

3 196

000

7 798

000

7 588

000

16

688

000

10

884

000

22

112

000

8 845

000

59

699

000

44 383

000 87961 9000

1565

53

200548 145428

plante

Heroină,

gr

69,5 200,37

g

237 301 33 1775 207

926 g

1 642 4 157 1 486 1 445 336

263

1,955 3259

Cocaină,

gr

0 0 46 980 0 0 5 551 5 958 4 51,5 115 10 25 1354

Hașiș, gr 0 0 0 0 0 0 1 275 25

130

35 367 15 36 89 72 82

448

163kg8

8000

310kg

802gr

802280

2gr

LSD, mărci 0 0 0 0 2 0 231 0 0 0 0 0 0 1504 Space,

pastile

0 0 0 0 0 0 0 0 2 117 0 0 0 0

Peparazin

a, pastile

0 0 0 0 0 0 0 0 0 20 0 0 0 0

Torent,

pastile

0 0 0 0 0 0 0 0 0 350 0 0 0 0

Mister

crot, gr

0 0 0 0 0 0 0 0 0 80 0 0 0 0

Sursa: MAI

VIII.1.2 Preţurile, puritatea drogurilor

Informaţia cu privire la preţul drogurilor ilegale este obţinută de MAI din rapoartele confidențiale ale

informatorilor, din cunoştinţele dobîndite în cadrul acţiunilor operative, precum şi din observaţiile personale în

timpul activităţilor sub acoperire.

Preţurile drogurilor ilegale de pe piața Republicii Moldova nu au înregistrat schimbări esenţiale în anul

2015 (Tabelul 20).

Tabelul 20. Variaţiile preţurilor de distribuţie pe piaţa drogurilor ilegale, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru),

2002-2015

Tipul drogului Prețul mediu

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

1ml extract de

opiu

MDL

10-15

€ 0.8-

1.16

MDL

10-30

€ 0.63-

1.9

MDL

60-80

€ 3.9-

5.2

MDL

60-80

€ 3.8-

5.19

MDL4

9-82

3-5 €

MDL5

0-60

3-3.6 €

MDL

60-80

4-5 €

MDL

60-80

4-5 €

MDL

80

5 €

MDL

80

5 €

MDL

80

5 €

MDL

80

5 €

MDL

100

5 €

MDL

150

7 €

1g de

marijuana

MDL

8-15

€ 0.62-

1.16

MDL

8-20

€ 0.5-

1.27

MDL

30-35

€ 1.95-

2.3

MDL

30-35

€ 2.34-

2.7

MDL

49-82

3-5 €

MDL

40-60

2.5-

3.6 €

MDL

60–80

4-5 €

MDL

60–80

4-5 €

MDL

20

1.30 €

MDL

20

1.30

€

MDL

18

1.20 €

MDL

18

1.20 €

MDL 24

1.50 €

MDL

22

1€

1 pastilă de

Ecstasy

$ 20-

25

$ 20-

25

$ 20-

25

$ 10-

25

MDL

49-

MDL

80-

MDL

100-

MDL

120-

MDL

160-

MDL

160-

MDL

160-

MDL

MDL

100-

MDL

150

Tendinţele principale


€ 20.8-

26

€ 17.7-

22

€ 16-

20.1

€ 7.8-

20.7

412

€ 3-25

160

€ 4.8-

9.6

150

€ 5.0-

9.5

160

€ 7.8-

10.5

180

€ 9.6-

10.8

180

€ 9.6-

10.8

180

€ 9.6-

10.8

160-

180

€ 9.6-

10.8

150

€ 9.6-

10.8

€ 9.6-

10.8

1 g de heroină

$ 40-

80

€ 41.7-

83

$ 60-

80

€ 53.1-

71

$ 60-

80

€ 42.2-

64.3

$ 70-

80

€ 54.4-

62.2

MDL

495-

1154

€ 30-

70

MDL

600-

1600

€ 36-

96

MDL

1223-

1529

€ 80-

100

MDL

1223-

1529

€ 80-

100

MDL

1600

€

96.50

MDL

2600

€ 175

MDL

2600

€ 175

MDL

2600

€ 175

MDL

2400

€ 175

MDL

2200

€ 150

1 g de cocaină

$ 60-

100

€ 62.5-

104.2

$ 60-

100

€ 53.1-

88.6

$ 80-

110

€ 64.3-

88.5

$ 100

€ 77.7

MDL

1650-

1980

€ 100-

120

MDL

1660-

2158

€ 100-

130

MDL

1835-

2294

€ 120–

150

MDL

2400

€

144.07

MDL

2400

€

144.07

MDL

2400

€

144.0

7

MDL

2400

€

144.07

MDL

2400

€

144.07

MDL

2400

€ 175

2400

€ 175

Sursa: MAI

În prezent, Republica Moldova nu dispune de capacităţi tehnice necesare pentru a determina gradul de

puritate a drogurilor pe o bază de rutină.

IX Tendinţele principale

Deoarece datele privind modelele de consum de droguri de-a lungul anilor nu sînt consistente, nu este

posibilă urmărirea tendinţelor în consumul de droguri. Informaţiile din diverse surse de date existente în prezent,

în Republica Moldova diferă şi în multe cazuri, sînt greu comparabile. Din cauza unei lipse de consistenţă în timp,

datele disponibile reduc posibilitatea analizei tendinţelor fenomenului consumului de droguri. Principalele surse

de informaţii pentru acest subcapitol sînt:

Rezultatele studiilor în populaţia generală(KAP maturi, 16-64 ani)

Rezultatele studiilor în rîndul tinerilor (KAP tineri, 15-24 ani)

Rezultatele studiilor în rîndul elevilor (ESPAD)

Rezultatele studiilor bio-comportamentale în rîndul CDI (IBSS)

Statistica de rutină a DNR care vizează profilul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri;

Datele statistice ale MAI care vizează infracţiunile înregistrate legate de traficul de droguri, precum și

cantităţile confiscate;

Interviurile cu responsabili din cadrul instituţiilor publice vizate (MAI, MS, DIP) şi ONG-uri.

IX.1 Canabis

Canabisul este drogul ilegal cel mai frecvent utilizat în Republica Moldova. În anul 2010 pe malul drept al

rîului Nistru prevalența consumului de canabis pe durata vieții în populaţia generală de 15-64 ani este de 3,9%, în

2008 fiind de 3,4%. Prevalența consumului de canabis este cea mai mare comparativ cu celelalte droguri ilegale

(vezi capitolul ”Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri”). Consumul de canabis este întîlnit mai

des în mediul urban şi mai mult în rîndul bărbaţilor.

Studiul desfăşurat în 2012 în rîndul tinerilor de 15-24 ani de pe malul drept al rîului Nistru înregistrează o

prevalenţă a consumului de canabis pe durata vieții de 3,5%, care este cea mai mare printre drogurile ilegale

(4,9% în 2010). Prevalenţa consumului de canabis pe durata ultimului an, a înregistrat 2,3% în 2010 şi respectiv

1,2% în 2012, diferenţa fiind nesemnificativă.

Studiul ESPAD 2015, a înregistrat o prevalență a consumului de canabis pe durata vieţii de 4,0% în anul

2008-5%.

Tendinţele principale


Conform DNR, din cazurile noi de consum de droguri fără dependenţă înregistrate în anul 2015 pe malul

drept al rîului Nistru, la momentul înregistrării majoritatea erau consumatori de canabis (81,6%) şi administrau

droguri pe calea fumatului (83,7%). Majoritatea cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă

o constituiau bărbaţii –97,2%. În ultimii 10 ani se remarcă o creştere lentă a vîrstei medii la momentul înregistrării

cazurilor noi de consum de droguri fără dependenţă.

IX.2 Opiacee/heroina

În 2010, în populaţia generală (15-64 ani) prevalenţa consumului de opiacee pe durata vieţii era de 0,4%.

Experienţa consumului heroinei pe durata vieții a fost raportată de 0,1% din respondenţii.

Potrivit studiului, efectuat în grupul de vîrstă de 15-24 ani, în anul 2012 prevalența consumului de

opiacee pe durata vieţii este de 0,5%.

Conform estimărilor în baza IBSS (în baza răspunsului la întrebările referitoare la cel mai injectat drog în

ultimele 1 și/sau 3 luni) circa 68,9% dintre CDI injectează opiacee. Merită de menționat că injectarea opiaceelor

printre CDI diferă esențial de la un teritoriu la altul și cea mai răspîndită este în mun. Bălți (circa 96,4%).

Conform datelor DNR, în anul 2015 consumul de opiacee produse local a fost înregistrat în majoritatea

cazurilor noi cu dependenţă (78,3%). Heroina este rar înregistrată ca drog principal la momentul înregistrării

cazurilor noi de consum de droguri cu dependenţă. Injectarea este calea principală de administrare a drogurilor în

cazurile noi de consum de droguri cu dependenţă (80,3%).

Conform IBSS 2012/2013injectarea heroinei pe durata ultimei luni a fost raportată de 25,7% din

consumatorii de droguri injectabile din Chişinău, 28,4% din Bălţi.

IX.3 Drogurile sintetice

Potrivit datelor furnizate de MAI, primele sechestrări de amfetamine au fost înregistrate la sfîrşitul anilor '90.

Producerea locală de metamfetamine (pervitină) a început în aceiași perioadă.

Conform studiului KAP 2010 15-64 ani prevalența consumului amfetaminelor pe durata vieții în populaţia

generală (15-64 ani) a fost de 0,1%, iar prevalența consumului de ecstasy pe durata vieții - de 0,5%.

Prevalenţa consumului amfetaminelor pe durata vieții conform studiului KAP 15-24 ani în 2012 a fost de

0,1%, iar al consumului de ecstasy pe durata vieții în rîndul tinerilor de 15-24ani în anul 2012 a fost de 1,2%.

Conform ESPAD prevalența consumului de ecstasy pe durata vieții în rîndul elevilor în 2008 a fost de 1,6%

în anul 2011 de 2% şi în anul 2015 de 1%.

Potrivit studiului IBSS 2012/2013 în rîndul consumatorilor de droguri injectabile, cea mai mare prevalenţă

a consumului de metamfetamine pe durata ultimei luni a fost înregistrată în eşantionul recrutat în Chişinău

(49,1%). În municipiul Tiraspol pentru prima dată în studiul IBSS efectuat în anul 2012/2013 respondenţii au

raportat injectarea cu drogul numit „crocodil” (25,3% ).

Potrivit IBSS în rîndul CDI din 2009, prevalenţa consumului de metaamfetamine pe durata ultimei luni ce

mai mare a fost în mun. Chișinău, de 15,3%.

Consumul de amfetamine/metaamfetamine la momentul înregistrării cazurilor noi de consum de droguri

înregistrate de sistemul de sănătate (DNR) este prea mică pentru urmărirea tendinţelor.

IX.4 LSD

LSD este foarte rar întîlnit, atît în cazul sechestrărilor de droguri (MAI) cît și în rîndul cazurilor noi de

consum de droguri înregistrate de sistemul de sănătate (DNR). MAI în anul 2008 a capturat cea mai mare

cantitate de LSD sechestrată vreodată - 231 de mărci. Conform KAP 15-24 ani din 2012, prevalenţa consumului de

LSD pe durata vieţii este de 0,1%.

Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri


IX.5 Cocaină/crack

Cocaina este un drog importat şi scump. Consumul de cocaină rareori se înregistrează în rîndul cazurilor

noi de consum de droguri înregistrate de sistemul de sănătate. În Republica Moldova cocaina este considerată ca

fiind utilizată de straturile bogate ale populaţiei, care nu se adresează după ajutor la sistemul public de asistenţă

medicală şi foarte rar sînt depistate de către reprezentanţii instituţiilor de forţă. În 2008 a fost înregistrată cea

mai mare captură de cocaină (5,5 kg) înregistrată vreodată în Republica Moldova. În 2010, conform KAP 15-64

ani, prevalența consumului de cocaină pe durata vieții este de 0,1%.

X Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri

X.1 Programe şcolare și extrașcolare

Măsuri orientate spre prevenirea consumului de droguri în rîndurile elevilor și educația extrașcolară sînt

prevăzute în Legea Republicii Moldova nr. 713 din 6 decembrie 2001 ”Privind controlul şi prevenirea consumului

abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope”.

Acţiunile practice sînt stabilite în Planul naţional de acţiuni pentru anii 2014-2016 parte componentă a

Strategiei naţională antidrog pe anii 2011-2018.

Prioritatea principală a acestora constă în stabilizarea sau reducerea consumului de droguri legale şi

ilegale în societate, în special printre minori şi contribuirea la stabilizarea sau la diminuarea consumului de

droguri ilegale injectabile.

Prevenirea consumului de droguri în intervenţiile extraşcolare prevăzute în acest act normativ are un

caracter de program specific de prevenire primară cu responsabilităţi clare ale actorilor: de implementare a

programelor de prevenire a consumului de droguri în instituţii educaţionale; crearea unui grup de lucru

consultativ interdepartamental şi intersectorial de prevenire primară în afara şcolii; în condiţiile sistemului de

educaţie specială, prestarea programelor de intervenţii timpurii educative pentru copiii şi tinerii care

experimentează sau fac abuz de droguri; crearea condiţiilor de participare a tinerilor în viaţa politică, economică,

socială, şi culturală a ţării, prin promovarea culturii fizice şi sportului, antrenarea în diverse activităţi sportive

pentru a schimba perceperea de către copii şi tineri a consumului de droguri, etc.

X.2 Reducerea riscului asociat consumului de droguri

X.2.1 Introducere

”Programul Internaţional de Reducere a Riscurilor” consideră reducerea riscurilor ca o „abordare

pragmatică şi umanistă în diminuarea consecinţelor negative individuale şi sociale, asociate consumului de

droguri, în special riscul de infectare cu HIV. Ea încearcă să diminueze problemele asociate consumului de

droguri, prin metode care să protejeze demnitatea, umanitatea şi drepturile omului în cazul persoanelor care

consumă droguri. Programele de reducere a riscurilor prestează o gamă de servicii care să permită atingerea

obiectivelor sale. Schimbul de seringi şi tratamentul de substituţie sînt cele mai eficiente intervenţii de reducere a

riscurilor consumului de droguri. Acestea sînt adesea completate şi de alte servicii de suport pentru consumatorii

de droguri, cum ar fi educaţia pentru sănătate, informaţii despre riscurile consumului de droguri, testarea HIV şi

screening-ul infecţiilor cu transmitere sexuală, consiliere psihologică, precum şi referire la serviciile medicale. Prin

prestarea serviciilor accesibile care răspund nevoilor consumatorilor de droguri, programele de reducere a

riscurilor adesea servesc drept un punct semnificativ de contact care poate conecta consumatorii de droguri cu

altă comunitate, cu resursele de servicii medicale şi sociale”. Începînd cu anul 2001, Open Society Institute

pledează pentru extinderea disponibilităţii schimbului de seringi, a tratamentului dependenţei de droguri şi a



tratamentului specific al infecţiei HIV; reformarea politicilor şi practicilor discriminatorii; creşterea participării

persoanelor care consumă droguri şi a celor care trăiesc cu HIV la elaborarea politicilor care vizează vieţile lor.

În Republica Moldova, nivelul înalt al consumului de droguri a impus implementarea programelor de

reducere a riscurilor, care au devenit verigi importante în activitatea de profilaxie a răspîndirii infecției HIV, a altor

infecții transmisibile prin sînge sau pe cale sexuală și a altor prejudicii asociate consumului de droguri injectabil,

referire la alte servicii specializate etc. Aceste programe asigura consumatorii de droguri cu echipament steril,

mijloace individuale de protecție şi lichidarea sigura a echipamentului de injectare utilizat.

În Republica Moldova programele de reducere a riscurilor au demarat în anul 1997 şi sînt active pînă în prezent. Începînd cu 2003 din resursele grantului Fondului Global activităţi de prevenire a răspîndirii HIV în grupurile cu risc sporit de infectare au fost extinse substanțial atît în sectorul civil cît și în sectorul penitenciar prin intermediul organizațiilor neguvernamentale și instituțiilor publice. La moment serviciile sunt finanțate din resursele grantului Fondului Global.

X.2.2 Descrierea intervenţiilor

Pachetul de servicii al programelor de reducere a riscurilor pentru CDI, în sectorul civil din Republica

Moldova pentru anul 2015,a inclus:

schimbul de seringi,

terapia de substituţie cu metadonă, ca remediu farmaceutic de bază,

informare/educare/outreach despre HIV şi SIDA şi căile de prevenire ITS în contextul practicilor cu risc

sporit (distribuţia de materiale informaţionale, prezervative, consilierea şi testarea, seminare de

educare şi informare),

referire la serviciile medicale şi sociale, diagnosticul/tratamentul hepatitelor,

diagnosticul/tratamentul TB.

La finele anului 2015 în derulare erau 7 proiecte printre CDI în sectorul civil, cu desfășurarea activităților

în 28 localități și suburbii: Chişinău, Bălţi, Ungheni, Făleşti, Sîngerei, Glodeni, Orhei, Rezina, Șoldănești, Căuşeni,

Soroca, Floreşti, Drochia, Donduşeni, Rîşcani, Edineţ, Otaci, Ocniţa, Briceni Cahul, Comrat, Ciadîr – Lunga și Anenii

Noi, inclusiv în stînga Nistrului - Tiraspol, Bender, Rîbnița, Camenca și Slobozia).

În sistemul penitenciar în derulare sunt 2 proiecte, printre CDI deținuți (pe malul Drept și malul Stîng).

Componentele de bază ale programelor de reducere a riscurilor pentru CDI din sectorul civil presupune

un pachet de servicii din 15 intervenții cheie:

1. Informare, educare şi comunicare

2. Testare şi consiliere HIV

3. Tratament, îngrijire şi suport

4. Prevenire, diagnostic şi tratament al tuberculozei

5. Prevenirea transmiterii HIV de la mamă la făt

6. Aprovizionarea cu prezervative

7. Prevenirea și tratamentul Infecțiilor cu transmitere sexuală

8. Prevenirea violenței sexuale

9. Tratamentul Drog Adicției inclusiv TSO

10. Programe de schimb de ace și seringi

11. Vaccinare, diagnostic şi tratamentul hepatitelor virale

12. Profilaxie post-expunere

13. Prevenirea transmiterii prin intermediul serviciilor medicale sau stomatologice



14. Prevenirea transmiterii prin tatuare, piercing şi alte tipuri de penetrare a pielii

15. Protejarea personalului de riscuri profesionale

În cadrul realizării proiectului UNODC ”Consolidarea capacităților naționale pentru reducerea răspândirii

infecției HIV/SIDA în rândul grupurilor vulnerabile în Europa de Est și Asia Centrală” pe parcursul anului 2012-

2016 a fost oferit suport metodologic DIP in revizuirea și actualizarea actelor normative DIP in domeniul HIV și

antidrog, de către biroul local UNODC fiind angajați doi consultanți naționali. Astfel, in premieră au fost elaborate

două manuale de implementare a programelor de reducere a riscului asociat consumului de droguri, destinat

personalului penitenciar.

• Manual de procedură în implementarea Programului de Schimb de Seringi, distribuire a

prezervativelor și dezinfectanților în sistemul penitenciar din Republica Moldova, aprobat prin

Ordinul Directorului Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr. 244 din 26 august 2014

(versiunea web poate fi vizualizată pe link: http://www.leahn.org/wp-

content/uploads/2014/05/Manual-schimb-de-seringi-NSEP-spre-tipar-23.02.2015.pdf ).

• Manual de procedură în implementarea Programului Farmacoterapiei cu Metadonă în sistemul

penitenciar din Republica Moldova, aprobat prin Ordinul Directorului Departamentului

Instituțiilor Penitenciare nr. 237 din 19 august 2014 (versiunea web poate fi vizualizată pe link:

http://www.leahn.org/wp-content/uploads/2014/05/UNODC-and-DPI-Operation-Manual-OST-in-

Prisons-2014-2.pdf)

• În anul 2015 cu suport UNODC, penitenciarele au fost dotate cu echipament de distrugere a

acelor şi seringilor consumate în programul de schimb seringi. Scopul acestuia este prevenirea

oricărui tip de accidentare în procesul de colectare şi distrugere a acelor şi seringilor folosite.

Manualele au fost elaborate în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind dependența prin consum

de opiacee la persoanele adulte aflate în instituțiile penitenciare. Astfel, lucrările servesc drept bază pentru

prestatorii de servicii medico-sociale, administrația instituțiilor vizate și alţi specialiști relevanți. Documentele au

fost consultate în cadrul grupului de lucru pentru îmbunătățirea programului de metadonă în Republica Moldova;

au fost revăzute la fel de către specialiștii de la Cartierul General UNODC, DRN, Fundația Soros-Moldova și

reprezentanți ai societății civile.

În anul 2015, la Geneva, PCB (UNAIDS, Program Coordination board) a recunoscut Moldova la nivel

internaţional ca bune practici de implementare a pachetului comprehensiv de servicii în penitenciare, Moldova

implementând 13 din 15 servicii. Mai mult ca atît începînd cu 2015 se implementează în penitenciare şi

programele de management a supradozelor, Naloxona este disponibilă în cadrul programelor de reducere a

riscurilor.

X.2.3 Standarde

În anul 2013 a fost aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 1162 din

18.10.2013 „Cu privire la aprobarea Standardului „Consilierea și testarea la HIV a grupurilor vulnerabile cu

utilizarea testelor rapide în cadrul organizațiilor non-guvernamentale” (14).

Scopul standardului:

• asistarea prestatorilor de servicii CTV în dezvoltarea și extinderea CTV pentru populația cu risc sporit de

infectare prin descrierea și definirea algoritmului de CTV,principiilor și cerințelor față de aceste servicii.

Principii generale de acordare a serviciilor CTV în ONG-uri

1. Beneficiarii serviciilor CTV sunt persoanele din grupurile vulnerabile(utilizatori de droguri injectabile, persoane

ce prestează servicii sexuale, bărbați care întrețin relații sexuale cu alți bărbați).

2. Respectarea drepturilor omului – dreptul la intimitate, dreptul la nondiscriminare,dreptul la consimțământ

informat şi liber exprimat înainte detestare, dreptul la confidenţialitate şi securitate a datelor personale ş.a.

http://www.leahn.org/wp-content/uploads/2014/05/UNODC-and-DPI-Operation-Manual-OST-in-Prisons-2014-2.pdf

http://www.leahn.org/wp-content/uploads/2014/05/UNODC-and-DPI-Operation-Manual-OST-in-Prisons-2014-2.pdf

Tratament


3. Testarea voluntară – acceptarea testării la HIV trebuie să fie voluntară și neimpusă. Promovarea CTV pentru

explicarea beneficiilor este admisibilă, dar nu forțarea persoanelor pentru a fi testate.

4. Obținerea consimțământului informat pentru testare – beneficiarii trebuie să înțeleagă că ei sunt testați la HIV,

să conştientizeze implicaţiile rezultatului negativ sau pozitiv, prin urmare ei trebuie să prezinte consimțământul

informat înainte de testare. În cazul unui minor, consimțământul scris, benevol, pentru testare la marcherii HIV

urmează a fi exprimat atît de minor, cît şi de reprezentantul legal al acestuia.

5. În cazul persoanelor aflate sub influența alcoolului sau drogurilor ilegale,acestea vor fi consiliate, dar le va fi

amânată testarea pentru că nu pot prezenta în mod conștient acordul pentru testare. Aceste persoane vor fi

încurajate să revină la serviciile CTV după expirarea influenței alcoolului sau drogului.

6. Testarea anonimă – fiecare persoană are dreptul să beneficieze de servicii CTV fără să i se divulge numele,

prenumele, sau alte date de identitate. Se vor utiliza coduri, alte nume, etc.

7. Asigurarea confidențialității – informația cu privire la persoana care a beneficiat de CTV, obținută de către

consilier, nu va fi divulgată nimănui.

8. Asigurarea securităţii datelor personale – orice date cu caracter nominal, în baza cărora poate fi identificată

persoana, urmează a fi protejate conform cadrului normativ în vigoare.

9. Testarea la HIV în cadrul organizațiilor neguvernamentale se va face doar în baza testelor rapide pe salivă.

Evaluarea necesităților în teste se va efectua de către consilierul și directorul ONG-ului respectiv. Necesitatea

evaluată va fi prezentată IMSP SDMC care va valida cantitatea solicitată și în cazul disponibilității surselor

financiare va asigura achiziționarea și distribuirea testelor.

10.Serviciile de CTV vor fi prestate de ONG-urile care vor fi selectate de către IMSP SDMC în baza următoarelor

criterii:

- ONG-ul trebuie să acorde servicii de prevenire HIV populaţiei cu risc sporit

de infectare (UDI, LSC, BSB);

- prezenţa unei încăperi separate cu condiţii de confort, discreţie şi confidenţialitate; dotată cu mobilierul şi

echipamentul necesar desfăşurării consilierii şi testării (dacă ONG-ul respectiv intenţionează să ofere servicii CTV

în incinta sediului său);

- prezenţa unei încăperi pentru păstrarea documentaţiei şi testelor;

- prezenţa cel puţin a unui angajat instruit în domeniu, cu certificate corespunzător;

- prezenţa formularisticii necesare procesului de activitate;

- prezenţa registrului de referire a beneficiarilor.

XI Tratament

XI.1 Tratamentul dependenţei de droguri şi serviciile medicale disponibile la nivel

naţional

În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul Organizaţiei

Mondiale a Sănătăţii „Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri este o

problemă ce periclitează sănătatea publică şi care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a

societăţii în context mai larg.

Pentru coordonarea sistemului narcologic în Republica Moldova, prin ordinul Ministerului Sănătăţii a fost

nominalizat IMSP Dispensarul Republican de Narcologie (DNR).

Serviciile acordate de către instituție sînt: tratament ambulator, staţionar şi de susţinere; consiliere

individuală şi de grup; testare psihologică după diferite metode; testare la HIV şi la prezența substanţelor

stupefiante; activităţi de informare şi educaţie în grupurile cu destinaţie specială asupra riscurilor legate de

consumul de substanţe psihoactive, formarea unui comportament de tip “inofensiv”; activităţi de prevenţie

Tratament


primară, bazată pe conceptele deciziei informate, în şcolile şi liceele Republicii Moldova; informarea şi educaţia

populaţiei asupra prevenirii consumului de substanţe psihoactive.

DNR acoperă cu asistenţa medicală consultativă şi spitalicească pacienţii de pe întreg teritoriul Republicii

Moldova, care se confruntă cu problemele narcologice, tratamentul pacienţilor consumatori de alcool şi

consumatorilor de consumatori de droguri și alte substanțe psihotrope în cadrul subdiviziunilor staționarului și în

cadrul staționarului de zi (anonim).

Servicii medicale oferite populaţiei în cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie:

Diagnostica şi tratamentul anti-alcool sau antidrog;

Supravegherea medicală a persoanelor afectate de alcoolism cronic sau narcomanie cu scopul soluţionării

problemelor de sănătate, conform actelor normative emise de către Ministerul Sănătăţii;

Examinarea medicală a persoanelor afectate narcologic în cadrul Comisiilor narcologice pentru

determinarea tacticii medicale, aprecierea volumului şi formelor de investigaţie narcologică, confirmarea

sau excluderea diagnozei, recomandări privind activitatea şi necesitatea supravegherii medicale de mai

departe;

Asistenţa socială şi juridică a persoanelor afectate narcologic şi rudelor acestora;

Asistenţa psihologică şi psihoterapeutică cu scopul adaptării şi reabilitării persoanelor bolnave;

Consultaţia psihologică;

Consilierea psihologică;

Psihocorecţie;

Întreruperea accesului de beţie şi stărilor de dipsomanie cu preparate pirogene;

Stoparea pasiunii patologice acute faţă de alcool, droguri şi de alte substanţe psihotrope cu preparate

psihotrope;

Profilaxia recidivelor cu preparate psihotrope cu acţiune prolongată;

Tratamentul anti-recidiv reieșind din clinica psihopatologiei a remisiei;

Aplicarea complexului terapeutic "anti-alcool", "antitabac", "antidrog", psihoterapie, acupunctura,

homopatie, etc.;

Psihoterapia de grup, individuală şi familială;

Tratament anti-alcool sau antidrog în condiţiile staţionarului de zi pentru persoanele afectate narcologic,

care nu necesită observaţia medicală permanentă şi nu manifestă riscuri majore pentru sănătate;

Adaptarea şi reabilitarea persoanelor afectate de narcomanie în cadrul Centrului de reabilitare a

persoanelor care suferă de narcomanie;

Tratamentul de substituţie;

Efectuarea examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei;

Efectuarea probei la determinarea drogurilor în remediile biologice ale organismului;

Tratament anti-alcool sau antidrog în condiţii de staţionar, conform standardelor.

În cadrul DNR activează Centrul de Reabilitare Psiho-socială pentru persoanele drog-dependente. Reabilitarea

include cîteva obiective strategice:

• Suportul psihologic şi social

• Însănătoșirea şi menţinerea abstinenţei de lunga durată(abandonarea consumului de droguri).

• Integrarea socială si profesională

• Îmbunătățirea relaţiilor cu cei din jur şi integrarea familiala.

• Formarea intereselor ce contribuie la modul de viaţă sănătos.

• Accesibilitatea programelor pentru beneficiari

Tratament


Realizarea acestor obiective este datorată abordării complexe în tratamentul dependenţei de droguri.

Tratamentul în procesul de reabilitare este asigurat de către o echipă psihoterapeutica de profil, formată din:

medici, psihologi, asistenţi sociali şi voluntari (foşti consumatori de droguri).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, precum şi alte organizaţii internaţionale au recomandat etapa iniţială a

tratamentului medicamentos –dezintoxicarea. Sindromul de abstinenţă care se manifestă la întreruperea

consumului adictiv poate fi diferit, în dependenţă de tipul drogului consumat. Caracteristicile de bază sînt:

necesitatea şi dorinţa patologică de a continua consumul de droguri, neliniște, irascibilitare, insomnie, disfuncţii

de atenţie. Scopul de bază al procesului de dezintoxicare îl constituie abstinenţa provocată într-un mod sigur şi

confortabil. Dezintoxicarea nu reprezintă o metodă de reabilitare de dependenţa de droguri şi rareori este

eficientă în ajutorul beneficiarului de a nu mai consuma droguri un timp îndelungat. Este corect să considerăm

dezintoxicarea drept etapa iniţială a programului de tratament/reabilitare, orientat spre abstinenţă şi

însănătoşire.

Dezintoxicarea, este disponibilă în 7 instituţii medicale publice şi într-o instituţie medicală privată,

localizate în 5 regiuni ale ţării. În caz de urgenţă, asistenţa medicală poate fi oferită de serviciile de asistenţă

medicală de urgenţă şi secţiile de terapie intensivă şi reanimare din instituţiile medicale.

Legea nr. 263 din 27.10.2005 ”Cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului” stipulează, că un

pacient nu poate fi internat în staţionar fără acordul său, cu excepţia cazurilor în care este vorba despre

degradarea avansată a personalităţii sau în cazurile cînd persoana prezintă pericol public. Astfel, persoana poate

să se adreseze benevol după ajutorul specializat în instituţiile publice şi private. În instituţiile medicale private,

oferta nu diferă de cea a sistemului public – în principal se prestează servicii de dezintoxicare. Se fac cure de

dezintoxicare în staţionar, tratament simptomatic în cazul sindromului de abstinenţă, se oferă suport psihologic.

Dezintoxicarea este inclusă în pachetul minim de servicii medicale acoperite de poliţa de asigurare obligatorie de

asistență medicală, care este disponibilă doar în cazul persoanelor asigurate (cele angajate oficial în cîmpul

muncii, care au procurat poliţă de asigurare sau sînt asigurate din bugetul de stat, cum ar fi studenţii, elevii,

pensionarii şi invalizii şi, din 2007 - şomerii oficial înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă).

Pentru persoanele care nu fac parte din categoriile asigurate şi nu şi-au procurat poliţă de asigurare medicală

obligatorie, dezintoxicarea este contra plată.

Consumatorii de droguri care nu dețin poliță de asigurare obligatorie de asistență medicală beneficiază

de asistență medicală urgentă specializată de ambulatoriu și spitalicească acoperite din contul mijloacelor

fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală conform Programului unic al asigurării obligatorii de

asistență medicală și Normelor metodologice. Pentru persoanele asigurate care nu vor să-şi divulge identitatea,

dezintoxicarea este contra plată, deoarece utilizarea poliţei de asigurare medicală exclude anonimatul.

Tratamentul de dezintoxicare prevede următoarele criterii, în urma cărora persoana poate beneficia de

tratament:

semne clinice ale dependenţei de droguri;

sindrom de abstinenţă de diferită severitate;

identificarea drogurilor în lichidele biologice.

Regulamentul privind depistarea, înregistrarea şi evidenţa persoanelor antrenate în consum de droguri şi de alte

substanţe psihotrope este aprobat în baza ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1043 din 18.10.2012.

Prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 235 din 09.06.2008 a fost aprobat Standardul medical de diagnostic

şi tratament în narcologie. Acest standard descrie algoritmul de diagnosticare, acordare a asistenţei medicale şi

tratament pentru persoanele care fac abuz de alcool şi droguri.

Tratament


Prin Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 46 din 27 ianuarie 2015 cu privire la

aprobarea Protocolului clinic naţional „Tratamentul farmacologic cu metadonă al dependenţei de opiacee” care a

fost consultat în cadrul grupului de lucru ”Îmbunătățirea programului farmacologic cu Metadonă în Republica

Moldova”. Acest grup de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, a fost constituit din specialiştii

Catedrei Psihiatrie, Narcologie şi Psihologie Medicală a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae

Testemiţanu”, IMSP Dispensarul Republican de Narcologie în colaborare cu organizaţiile internaționale și

nonguvernamentale active în domeniu cu suportul financiar din partea UNODC în cadrul proiectului UNODC/OFID

“Consolidarea capacităţilor naţionale pentru reducerea răspîndirii HIV/SIDA în rîndul grupurilor vulnerabile în

Europa de Est şi Asia Centrală”.

Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind dependența

prin consum de opiacee la persoanele adulte şi va servi drept bază pentru elaborare protocoalelor instituţionale,

în funcţie de posibilităţile reale ale fiecărei instituţii. La recomandarea Ministerului Sănătăţii, pentru

monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în

Protocolul Clinic Naţional. Concomitent, Protocolul nominalizat a fost revizuit şi de către specialiştii OMS şi

UNODC.

XI.2 Perioada reconvalescentă şi reintegrarea

Conform prevederilor Ordinului Ministerului Sănătății nr. 365 din 26.09.2007, în cadrul DNR a fost

instituit Centrul de reabilitare şi resocializare a bolnavilor dependenţi de droguri, care oferă continuarea

tratamentului persoanelor dependente de droguri după etapa de dezintoxicare. Toate serviciile oferite de centru

sînt fără plată,desfăşurate în condiţii de ambulatoriu. Asigurarea medicală este obligatorie pentru a beneficia de

serviciile din cadrul centrului de reabilitare, cu condiţia dezvăluirii identităţii pacientului. Acordul pacientului este

o clauză importantă în iniţierea tratamentului. Reabilitarea socio-medicală reprezintă una din investigările care

sînt efectuate la momentul internării, ceea ce determină:personalitatea pacientului,statutul fizic şi psihic, starea

socială şi familială fiind definitorii în stabilirea capacităţii de implicare a persoanei în tratament.

Iniţierea procedurii pentru reabilitare presupune careva criterii de admitere în tratament, precum şi

contraindicaţii. Astfel sînt admise persoanele: care sînt consumatori de droguri cu dependenţă; au dorinţa de a se

trata; dispun de referire din partea psihiatrului sau narcologului; abilitate mintală pentru implicarea în

programele de reabilitare.

Contraindicaţiile pentru înrolarea în tratamentul de reabilitare sînt după cum urmează:

sindromul de sevraj sau intoxicaţia acută;

prezenţa stărilor psihotice, halucinaţii, stări afective etc.,

psihopatii decompensate, dereglări neurotice, anxietate pronunţate etc.;

tentative suicidale;

comportament antisocial;

prezenţa patologiilor somato-neurologice grave.

În scopul implementării măsurilor prevăzute în programele de reabilitare, la diferite etape sînt

implementate module educaţionale, informaţionale, de adaptare şi reabilitare psihosocială. Durata medie a

tratamentului este de 2,5 luni.

Odată cu externarea din spital după dezintoxicare, pacienţii care din diverse motive, nu ajung la Centrul

de reabilitare şi resocializare a bolnavilor dependenţi de droguri pot, la dorinţă, să continue tratamentul în cadrul

programelor de reabilitare şi reintegrare oferite de ONG-urile locale sau să plece în afara ţării pentru tratament

Tratament


rezidenţial (cei cu venituri mari), sau să întrerupă tratamentul, oprindu-se la etapa de dezintoxicare. Avantajul

ONG-urilor locale este că ele oferă servicii fără plată cu păstrarea anonimatului.

În conformitate cu Standardul de asistenţă psihologică a consumatorilor de droguri pentru anul 2011

reabilitarea în cadrul centrelor de zi şi a comunităţilor terapeutice pentru consumatorii de substanţe psihoactive

este descrisă:

Centrele de zi pentru consumatorii de droguri propun programe psihoterapeutice sau consultative pe

baza elaborării unui plan. De regula, programul este conceput pentru o persoană concretă, luînd în considerație

necesităţile ei şi are un aspect de abordare individualizat. Activitatea acestor centre are la bază evaluare iniţială

complexă și regulată a problemelor existente, caracteristicilor personale, suportului psihosocial existent,

factorilor stresanţi, realizată de personal competent, special pregătit. Pe baza acestei evaluări sînt elaborate mai

multe obiective în asistenţa persoanei, iar progresul este urmărit de-a lungul procesului de asistentă. Parte

componentă a acestui tip de asistenţă constituie relaţiile cu alte servicii în domeniu şi referirea beneficiarilor

pentru accesarea lor.

Perioada asistenţei poate varia de la o intervenţie de scurtă durată (3-4 sesiuni de consiliere) pînă la

cîteva luni, sau mai mult. Scopul asistenţei este de a acorda suport persoanei în conştientizarea

comportamentului asociat consumului de droguri, a preveni recăderile. Mai mult decît atît, consilierea individuală

şi în grup, activitatea informativ-educativă pot fi consacrate problemei HIV, relaţiilor familiale, instruirii

profesionale, angajării în cîmpul muncii. Spre deosebire de comunităţile terapeutice în cadrul centrelor de zi este

păstrată relaţia cu comunitatea și familia.

Pentru obţinerea unor rezultate satisfăcătoare este binevenită implicarea în procesul psihoterapeutic a

membrilor familiei. La iniţierea procesului de asistenţă beneficiarului i se atribuie un asistent/consultant care în

cadrul procesului va fi alături pentru a acorda suportul necesar, al însoţi de acasă spre centru. Zilnic sînt

organizate activități de grup sau ședințe, în timpul cărora participanţii împărtășesc propriile rezultate şi achiziţii în

depăşirea dependenţei de droguri. În comun dezvoltă activităţi sportive, artistice sau activităţi de terapie prin

munca. O data pe săptămînă şedinţa grupului implică participarea rudelor sau a altor persoane code-dependente.

Un centru de zi poate implica concomitent în jurul a 20 de persoane. Personalul poate fi constituit dintr-un:

psiholog, psihoterapeut, asistent social, pedagog, coordonatori de grup/consultanţi (pot fi şi ex-consumatori de

droguri care au finalizat cu succes procesul de asistenţă şi reabilitare).

Comunităţile terapeutice. Există doua tipuri de programe de reabilitare în cadrul comunităţilor

terapeutice: de scurtă durată şi de lungă durată. Programele de scurtă durată, de regulă includ în calitate de

etapa iniţială dezintoxicarea şi durează de la 30 pînă la 90 de zile. Programele de durată mai lungă, în cadrul

comunităţilor terapeutice prevăd perioada de menţinere a abstinenţei sub supraveghere medicală şi durează de

la 6 la 12 luni. Mai populare sînt programele de lungă durată ale comunităților terapeutice. Serviciile de

reabilitare dispun de un şir de caracteristici, care includ: traiul în comun, consilierea individuala și de grup pentru

prevenirea recăderilor, abordarea individualizata a asistenţei, dezvoltarea abilităţilor sociale, instruire şi pregătire

profesională, servicii de asigurare cu loc de trai. Aceste programe, de regulă sînt structurate pe principiile

grupurilor de suport reciproc, cum ar fi consumatorii de droguri anonimi. În unele comunităţi terapeutice sînt

create așa numitele “centre pentru cei ce se însănătoşesc” cu condiţii de dependenţă parţială de trai în comun.

Aceste centre oferă posibilitatea pregătirii pentru reîntoarcere în societate, iar la necesitate continuă sa ofere

suport specializat.

În cadrul comunităţilor terapeutice este asigurat non-stop un mediu liber de droguri. Sînt elaborate

activităţi zilnice pentru prevenirea comportamentului distructiv. Conflictele sînt soluţionate la nivel emoţional. Ca

şi în cazul centrelor de zi sînt organizate şedinţe cu participarea membrilor familiei sau a altor persoane co-

dependente. O comunitate terapeutică tradiţională poate găzdui între 20 și 60 de persoane. Personalul poate fi

Tratament


constituit din: psiholog, psihoterapeut, asistent social, pedagog, coordonatori de grup/consultanţi (pot fi şi ex-

consumatori de droguri care au finalizat cu succes procesul de asistenţă şi reabilitare).

În Republica Moldova ONG-urile înregistrate oficial care implementează activităţi de reintegrare şi

resocializare în condiţii rezidenţiale pentru consumatorii dependenţi de droguri sînt „Viaţa nouă” (fondată în

1999), „Eliberare” (fondată în 2005), „Lumina vieţii” (fondată în 2003), „Teenchalange–Moldova” (fondată în

2004), “Освобождение” (fondată în 2003). Durata medie a programului de reabilitare este de 6 luni. Metodele

de tratament utilizate de ONG-urile din Republica Moldova sînt: programul „8 paşi”, programul „12 paşi”, terapie

prin muncă, consiliere psihologică individuală. Numărul de locuri disponibile pentru tratamentul rezidenţial oferit

de ONG-urile locale este extrem de redus şi nu satisface cererea.

XI.3 Programe de farmacoterapie cu metadonă

Programul de tratament de substituţie cu metadonă în Republica Moldova a fost aprobat de către

Ministerul Sănătăţii prin Ordinului nr. 159 din 20 mai 2003.

Conform Hotărîrii Guvernului nr.166 din 15 februarie 2005 este instituit tratamentul de substituţie cu

metadonă în instituţiile penitenciare, astfel Republica Moldova a devenit prima ţară din Comunitatea Statelor

Independente care a introdus tratamentul dat în penitenciare.

Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.283 din 12.07.2007 „Cu privire la perfecţionarea formelor şi metodelor

aplicării terapiei substituitive la bolnavii de narcomanie” a exclus unele criterii restrictive de înrolare (evidenţa

cazului de consum cu dependenţă la medicul narcolog), astfel sporind accesul la terapia de substituţie.

Actualele criteriile conform cărora persoana poate fi înrolată în tratamentul de substituţie sînt:

consumator de droguri din grupul opiaceelor;

patologii asociate consumului de droguri injectabile (HIV, hepatitele virale B şi C, patologie venoasă);

patologii concomitente, cum ar fi diabetul zaharat, tulburări psihice, dereglări trofice;

tratament de dezintoxicare repetat fără succes;

dorinţa de a schimba comportamentul de injectare a drogurilor;

contact permanent cu personalul medical implicat în astfel de activităţi;

stoparea consumului de droguri.

În data de 18 iulie 2008, prin Ordinul nr. 283, Ministerului Sănătăţii a aprobat protocolul clinic naţional

„Tulburări mentale şi de comportament legate de consumul de opiacee”. Protocolul menţionat este revizuit o

dată la 2 ani.

Conform protocolului, algoritmul terapiei substituitive este următor:

Pasul I–interviul motivaţional, care este o tehnică cognitiv-comportamentală prin care pacientul este

ajutat să-şi rezolve ambivalenţa şi să se angajeze într-o schimbare comportamentală. Interviul motivaţional are ca

obiectiv conştientizarea problemei şi necesitatea de a se implica în terapia de substituţie.

Pasul II–consolidarea angajării în schimbarea comportamentală şi necesitatea terapiei de substituţie.

Pasul III– luarea deciziei pentru terapia de substituţie, discutînd aspectele negative şi pozitive ale

comportamentului.

Pasul IV–planul de acţiuni, unde şi cînd va fi aplicată terapia de substituţie cu scopul ameliorării şi

fortificării sănătăţii.

Intervenţiile în instituţiile penitenciare


Pasul V – prevenirea recăderilor. Evaluarea şi abordarea situaţiilor de risc care pot provoca recidiva şi

abandonarea terapiei de substituţie.

În baza ordinului nr.46 din 27.01.2015, a fost aprobat Protocolul clinic național „Tratamentul

farmacologic cu metadonă al dependenței de opiacee”. În protocol sînt pe larg descrise avantajele tratamentului

de substituție cu metadonă. Sînt prezentate schemele de tratament [schema de conversie a heroinei în metadonă

şi scheme de detoxificare cu metadonă pe termen scurt (2 săptămîni) şi lung (1, 4, 6 luni şi mai mult)]. La fel este

descrisă importanţa tratamentului psihoterapeutic şi reabilitare psihosocială în tratamentul de substituţie cu

metadonă. Cadrul regulatoriu menţionat în protocolul dat reglementează posibilităţile şi condiţiile de eliberare a

metadonei pentru administrare la domiciliu, asigurarea continuităţii tratamentului în cazul imposibilităţii de a

frecventa cabinetul de tratament din motive obiective. În protocolul clinic este prevăzut acordul de colaborare

între instituţiile medicale şi Inspectoratul General de Poliţie pentru asigurarea continuităţii tratamentului pentru

persoanele aflate în tratamentul farmacologic cu metadonă. De asemenea sunt menţionate particularităţile de

aplicare a TFM în cazul pacienţilor cu maladii infecţioase. Consumatorii de droguri aflaţi sub TFM pot călători . În

cazurile în care este necesară aprovizionarea zilnică continuă, trebuie făcute aranjamente cu serviciul local

corespondent, conform recomandărilor OMS. Există website-uri care oferă informaţii despre programe de

metadonă care sunt dispuse să prescrie metadona persoanelor dependente din alte ţări. Vezi: Punctul European

de Asistenţă cu Metadona (MAP) din reţeaua Euro-Methwork: http://www.euromethwork.org şi reţeaua

Internaţională INDRO cu centrul în Germania: http://home.muenster.net/~indro/

XII Intervenţiile în instituţiile penitenciare

XII.1 Asistenţa pentru consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare

În cadrul serviciului medical al Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) în anul 2015 au fost

înregistraţi 13 deţinuţi conform art. 10316 al Codului Penal, în anul 2014, 11 deţinuţi. Conform datelor DIP, în anul

2015 în sistemul penitenciar al Republicii Moldova (malul drept al rîului Nistru) numărul consumatorilor de

droguri înregistraţi în evidență medicală era de 470 deţinuţi, în anul 2014 -495 deţinuţi. Activitatea în acest

domeniu este în corespundere cu Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică şi examinare medicală

pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei, aprobat prin HG nr.296 din 16.04. Examinarea deţinutului

suspectat pentru consum de droguri se face la cererea reprezentanţilor serviciului de securitate, regim şi

supraveghere adresată medicului din serviciul medical al instituţiei penitenciare. Din cauza lipsei testelor

paraclinice pentru identificarea drogurilor în lichidele biologice, constatarea stării de ebrietate poate fi efectuată

doar în baza semnelor clinice fără aprecierea naturei ei. Respectiv, frecvent se efectuează însoțirea deținutului in

instituțiile narcologice civile pentru constatarea stării de ebrietate narcologică.

În contextul asistenţei medicale, serviciul medical al DIP poate oferi un tratament de dezintoxicare în

cazul sindromului de abstinenţă. Severitatea sindromului de abstinenţă determină şi localul unde este oferită

dezintoxicarea (la nivelul instituţiei de detenţie sau cu deplasare la spitalul penitenciar cu destinație republicană

nr. 16 - Pruncul).

16 Articolul 103 al Codului penal stabileşte condiţiile de aplicare a măsurilor de constrîngere medicală faţă de persoanele

dependente de droguri interzise şi alcool.

http://www.euromethwork.org/

http://home.muenster.net/~indro/



Conform datelor DIP pe parcursul anului 2015 au fost incluși 55 beneficiari noi ai farmacoterapiei, iar

activ urmează FTM 83 de persoane drogdependente în 13 penitenciare. Criteriile de admitere în farmacoterapia

cu metadonă a deţinuţilor dependenţi de droguri sînt identice cu cele din sectorul civil (vezi capitolul Tratament).

La iniţierea farmacoterapiei cu metadonă, pacienţilor selectaţi li se ajustează individual doza zilnică, care

variază de la 30 mg la 180 mg metadonă. Metadona este disponibilă în soluţie (1 ml de soluţie conţine 10 mg

metadonă). Reducerea dozei zilnice are loc gradual, in parteneriat cu pacientul de la 5 mg – 10 mg metadonă

săptămînal. Ulterior, după o cură de dezintoxicare de 2-4 zile, persoanei i se poate sista farmacoterapia, ea fiind

considerată tratată. Această situație este frecventă în cazul finisării termenului de detenție și lipsa in locul de

domiciliu a pacientului a site-ului pentru FTM. Durata tratamentului reiese din acordul încheiat cu persoana care

doreşte să înceapă un tratament, consultul medicului narcolog și anamnestic de consum intravenos de droguri

opioide.

Începînd cu anul 2009, la ieşirea din instituţiile penitenciare, pacienţii care se află în farmacoterapie cu

metadonă primesc un extras semnat, care indică durata participării în programul de farmacoterapie cu metadonă,

doza zilnică de metadonă şi data de administrare a ultimei doze. Cu acest document, pacientul este transferat

pentru continuarea farmacoterapiei în sectorul civil dacă locuiește în municipiul Chişinău sau municipiul Bălţi, fapt

ce prezintă un dezavantaj pentru pacienţii care locuiesc în afara acestor municipii.

XII.2 Alternativele detenţiei pentru persoanele dependente de droguri care au comis

infracţiuni

Criminalitatea legată de droguri, prin consecinţele sale de ordin social, economic, medical, cultural şi

politic cauzează prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, dar şi celor ale societăţii, ale multor

persoane particulare, atentează la viaţa şi sănătatea cetăţenilor, influenţează în mod demoralizator asupra

conştiinţei şi comportamentului oamenilor.

Codul Penal al Republicii Moldova prevede un capitol aparte intitulat: ”Infracţiuni contra sănătăţii publice

şi conviețuirii sociale”, în care sînt desemnate articolele care prevăd pedeapsa cu amendă, munca neremunerată

în folosul comunităţii, închisoarea şi închisoarea cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen stabilit de instanţa de judecată. Astfel, categoriile de infracţiunile

cuprinse în art.217-219 prevăd pedepsele descrise mai sus conform gradului de gravitate, determinat de instanţă.

Ca urmare a pericolului social,a sănătăţii personale cît şi publice persoanele dependente de droguri care

au săvîrşit infracţiuni pot fi trimise pentru tratament obligatoriu de dezintoxicare ca urmare a hotărîrii instanţei

de judecată,dependenţa de droguri fiind manifestată prin modificarea patologică a personalităţii şi

comportamentul antisocial, prin pierdere a capacităţii de evaluare critică a propriei stări, inclusive a

comportamentului în familie şi în societate.

XII.3 Modificări și completări a Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor

care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile

acestora conform HG nr. 430 din 09.06. 2014

Nr. d/o

Denumirea substanţei Cantităţi mici

(pînă la cantitatea

indicată)

Cantităţi mari (de la - pînă la)

1 2 3 4 „153. AKB48 N-(5-fluropentyl) 0,00002g 0,00002-0,002g 154. 3-Adamantoilindol − [(adamantan-1-il) (1H-indol-3-il)

metadonă] şi derivaţii săi 0,01 g 0,01 g – 0,01 g

155. N-(adamantan-1-il)-1-pentyl-1H-indazol-3-carboxamidă şi 0,00002g 0,00002-0,002g



derivaţii săi 156. AMT(alpha-methyltriptamine) şi derivaţii săi 0,00002g 0,00002-0,002g 157. 3-butanoil-1-methyl indol şi derivaţii săi 0,002g 0,002-0,1g 158. 2C-C- 2-(4-Chloro-2,5-dimethoxyohenyl) ethanamine –

halucinogen 0,001g 0,001-0,01g

159. Dimetocaine 0,01g 0,01g 160. Etcathinone 0,001g 0,001-0,01g 161. JWH-250 (1-pentyl-3-(2-metoxiphenylacetyl)-indole) 0,01g 0,01-2,5g 162. JWH-398 (1-pentyl-3-(-4-chloro-1-naphtoyl)indole 0,01g 0,01-2,5 163. HU-210(6aR,10aR)-9-(hidroximethyl)-6,6-dimethyl-3-(2-

metiloctan-2-il)-6a, 7,10,10a-tetrahidro [cromen-1-ol]

0,00002g 0,00002-0,002g

164. 5-Meo-DALT 0,0005g 0,0005-0,002 165. 2-methyl-1-pentyl-1 H-indol-3-il-(1-naftil)-metan şi derivaţii

săi 0,01g 0,01-2,5g

166. 6-methyl-2-[(4-methyl-phenyl)-amino]-4H-3,1-benzoxazin-4-

unul 0,01g 0,01-2,5gr

167. Methylendioxypyrovaleron-methylenedioxypyrovalerone

(MDPV) – halucinogen 0,05g 0,05-5,0g

168. nalbufină 3ml/0,03g 3-50ml/0,03-5,0g”;

compartimentul II „Substanţe psihotrope” se completează în final cu următoarele poziţii: „145. 5-APB (Benzo Fury) 0,1g 0,1 - 1,0g 146. BDB L (3,4-metilendioxifenil)-2-butanamine 0,002g 0,002-1,0g 147. Butilone (beta-ceto-MBDB) 0,002g 0,002-1,0g 148. BZP – N benzylpipertazine 0,3g 0,3-1,5g 149. MBDB - (RS)-1-(1,3-Benzodioxol-5-yl)-N-methylbutan-2-

amine 0,05g 0,05-5,0g

150. MDE(Cathinone) 0,002g 0,002-1,0g 151. MDEA (Cathinone) (3,4-methylendioxy-N-ethylamphetamine) 0,05g 0,05-5,0g 152. AEP Modafinil − 2[(diphenylmethyl)sulfinil] acetamidă

(Modiodal, Provigil). 0,002g 0,002-1,0g

153. APAAN (alfa-fenylacetoacetonitril) 0,00002g 0,00002-0,002”

XII.4 Modificări și completări a tabelelor și listei substanţelor narcotice, psihotrope şi

precursorilor acestora, supuse controlului conform HG nr. 381 din 16.06. 2015

Tabelul I:

Lista nr. 1.

„AH 7921 (3,4 dichloro-N-((1-dimethylamino) cyclohexylmethyl) benzamide)

5-(2-aminopropyl) indole (5-API, 5-IT, PAL-571)

Carfentanil (4-((1-oxopropyl)-phenylamino)-(1-(2-phenylethyl)-4-piperidinecarboxylic acid methylesther)

2C-C (4-chloro-2,5-dimethoxy- phenethylamine)

2C-I (2,5 dimethoxy-4-iodphenethylamine)

2C-T-2 (2,5 dimethoxy-4-ethylthio-phenethylamine)

Fenfluramine (N-ethyl-1-((3-triphlormethyl)phenyl) propan-2-amin)

Heliamin (6, 7 dimethoxy-1,2,3,4-tetrahydroizoquinoline)

JWH-073 (Naphthalene-1-il-(1-buthylindol-3-il) methanone)

Methoxetamine şi derivaţii lui

bk-MMBDB (N-methylbutylone)

25I-NBOMe (2C-I-NBOMe)

a-PHtP (2-Pyrrolidinoheptanophenone)

Anexe


Lista nr.2.

„Amanita muscaria (Ibotenic acid) ((S)-2-amino-2-(3-hydroxyisoxazol-5-yl) acetic acid)

MBZP (Methylbenzyl piperazine)

Mephedrone (4-methylmethcathinone, 4-MMC)

4-MMA (4-methyl methamphetamine)-N-methyl-1-(4-methylphenyl) propan-2-amine

PMMA (para methoxy methyl amphetamine)”;

2) tabelul II:

Lista nr. 1 se completează în final cu următoarele poziţii:

„Fenatin (N-(alpha-methylphenethyl) nicotinamide

Prosidol (Propionilphenylethoxyethylpiperidine)-1-(2-ethoxyethyl)-4-phenylpiperidin-4-yl propionate

Remifentanil (methyl-1-(3-methoxy-3-oxopropyl)-4-(N-phenylpropanamido) piperidine-4-carboxylate)”;

Lista nr.2 se completează în final cu următoarea poziţie:

„(GNB) Gamma-hidroxibutiric acid”;

3) la tabelul III Lista nr.3, poziţia „(GNB) Gamma-hidroxibutiric acid” se exclude;

4) la tabelul IV, Lista nr. 2 se completează în final cu următoarele poziţii:

„10. Gamma-butyrolactone (GBL) – GBL

11. butyrolactone

12. 1,4-lactone

13. 4-butyrolactone

14. 4-hydroxybutyric acid lactone

15. gamma-hydroxybutyric acid lactone şi oxolan-2-one”.

XIII Anexe

Tabelul 21 Componenţa nominală a Comisiei Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului

(2000) și Comisiei Naţionale Antidrog (2015)

2000 2006 martie 2008 Noiembrie 2009 iunie 2011 Mai 2015

Viceprim-

ministru,

preşedintele

Comisiei

Vice ministru

al Afacerilor

Interne,

vicepreşedinte

al Comisiei

Şeful

Comitetului

Permanent de

Control asupra

Drogurilor,

vicepreşedinte

al Comisiei

Consultant

principal în

Ministrul

Educaţiei,

Tineretului şi

Sportului,

preşedintele

Comisiei

Viceministru

al Afacerilor

Interne,

vicepreşedinte

al Comisiei

Consultant

principal în

domeniul

probleme

speciale,

Aparatul

Guvernului,

Viceprim-

ministru,

preşedintele

Comisiei

Viceministru al

Afacerilor Interne,

vicepreşedinte al

Comisiei

Consultant

principal în

domeniul

probleme speciale,

Aparatul

Guvernului,

secretar al

Comisiei

Viceministru al

Sănătăţii

Viceprim-

ministru,

preşedintele

Comisiei

Viceministru al

Afacerilor

Interne,

vicepreşedinte al

Comisiei

Șef de secție

din cadrul

Direcției

Antidrog,

Ministerul

Afacerilor

Interne, secretar

al Comisiei

Viceministru al

Viceprim-

ministru,

preşedintele

Comisiei

Ministru al

afacerilor

interne,

vicepreşedinte

al Comisiei

Naţionale

Ministru al

sănătăţii,

vicepreşedinte

al Comisiei

Naţionale

Director

general al

Instituţiei

Ministru al

afacerilor

interne,preşedinte

al Comisiei

Viceministru al

sănătăţii, medic-

şef sanitar de

stat,vicepreşedint

e al Comisiei

Şef al Direcţiei

nr.4 a

Inspectoratului

Naţional de

Investigaţii al

Inspectoratului

General al Poliţiei,

Ministerul

Afacerilor Interne,

Anexe


Cancelaria de

Stat, secretarul

Comisiei

Prim-

viceministru al

Sănătăţii

Prim-

viceministru al

Afacerilor

Externe

Viceministru

al Muncii,

Protecţiei

Sociale şi

Familiei

Prim-

viceministru al

Justiţiei

Medic

psihiatru-

narcolog, doctor

în ştiinţe

medicale

Viceministru

al Educaţiei şi

Ştiinţei

Vicedirector al

Departamentulu

i Control Vamal

de pe lîngă

Ministerul

Finanţelor

Şeful Direcţiei

de combatere a

traficului ilicit de

droguri din

cadrul

Ministerului

Afacerilor

Interne

Şeful Direcţiei

de combatere a

contrabandei a

Departamentulu

i Controlul

secretar al

Comisiei

Viceministru

al Sănătăţii şi

Protecţiei

Sociale

Viceministru

al Justiţiei

Viceministru

al

Administraţiei

Publice Locale

Prim-

vicedirector

general al

Serviciului

Vamal

Director al

Agenţiei

Medicamentul

ui

Specialist

principal

narcolog al

Ministerului

Sănătăţii şi

Protecţiei

Sociale

Şef Direcţie

Antidrog,

Ministerul

Afacerilor

Interne,

Şef adjunct al

Direcţiei

principale,

Serviciul de

Informaţii şi

Securitate

Şef direcţie,

Procuratura

Generală

Şef al

Policlinicii

Instituţia

Viceministru al

Justiţiei

Viceministru al

Administraţiei

Publice Locale

Prim-

vicedirector

general al

Serviciului Vamal

Director al

Agenţiei

Medicamentului

Specialist

principal narcolog

al Ministerului

Sănătăţii

Şef Direcţie

Antidrog,

Ministerul

Afacerilor Interne

Şef adjunct al

Direcţiei

principale,

Serviciul de

Informaţii şi

Securitate

Şef direcţie,

Procuratura

Generală

Şef al Policlinicii

Instituţia Medico-

Sanitară Publică

Dispensarul

Republican de

Narcologie al

Ministerului

Sănătăţii

Sănătăţii

Viceministru al

Justiţiei

Viceministru al

Administraţiei

Publice Locale

Viceministru al

Educației și

Tineretului

Viceministru al

Protecției

Sociale, Familiei

și Copilului

Director al

Direcției

Generale,

Serviciul

Grăniceri

Șef interimar al

Direcției Fraude

Vamale, Serviciul

Vamal

Șef al

Departamentului

Inspecție

Farmaceutică,

Agenţia

Medicamentului

Medic-şef al

Instituţiei

medico-sanitare

publice

Dispensarul

Republican de

Narcologie,

specialist

principal în

narcologie,

Ministerul

Sănătăţii

Şef Direcţie

Antidrog,

Ministerul

Afacerilor

Interne,

Medico-

Sanitare

Publice

Dispensarul

Republican de

Narcologie din

subordinea

Ministerului

Sănătăţii,

secretar al

Comisiei

Naţionale

Ministru al

justiţiei

Ministru al

apărării

Ministru al

educaţiei

Ministru al

tineretului şi

sportului

Ministru al

muncii,

protecţiei

sociale şi

familiei

Viceministru

al afacerilor

externe şi

integrării

europene

Director

general al

Serviciului

Grăniceri

Director

general al

Serviciului

Vamal al

Ministerului

Finanţelor

Director al

Serviciului de

Informaţii şi

Securitate

secretar al

Comisiei

Viceministru al

justiţiei

Viceministru al

apărării

Viceministru al

educaţiei

Viceministru al

tineretului şi

sportului

Viceministru al

muncii, protecţiei

sociale şi familiei

Viceministru al

finanţelor

Viceministru al

afacerilor externe

şi integrării

europene

Şef adjunct al

Inspectoratului

General al Poliţiei

Şef al

Departamentului

Poliţiei de

Frontieră,

Ministerul

Afacerilor Interne

Director general

al Serviciului

Vamal,Ministerul

Finanţelor

Director adjunct

al Serviciului de

Informaţii şi

Securitate

Director general

al Instituţiei

Medico-Sanitare

Publice

„Dispensarul

Republican de

Narcologie”,

Ministerul

Anexe


Vamal de pe

lîngă Ministerul

Finanţelor

Consultant

principal în

cadrul

Aparatului

Preşedintelui

Republicii

Moldova

Medico-

Sanitară

Publică

Dispensarul

Republican de

Narcologie al

Ministerului

Sănătăţii şi

Protecţiei

Sociale

Şef de direcție,

Serviciul de

Informaţii şi

Securitate,

Şef de direcție,

Procuratura

Generală

Şef al

Policlinicii

Instituţia

Medico-Sanitară

Publică

Dispensarul

Republican de

Narcologie

Prim-

vicedirector al

Agenţiei

Medicamentul

ui din

subordinea

Ministerului

Sănătăţii

Preşedinte al

Comitetului

permanent de

control asupra

drogurilor de

pe lîngă

Ministerul

Sănătăţii

Şef al

Direcţiei

antidrog a

Direcţiei

generale

servicii

operative a

Departamentul

ui Poliţie al

Ministerului

Afacerilor

Interne

Şef al

Observatorului

naţional pentru

droguri din

cadrul

Centrului

Naţional de

Management

în Sănătate

Reprezentant

al Fundaţiei

Soros-Moldova

Reprezentant

al Agenţiei

Naţiunilor

Unite pentru

combaterea

Sănătăţii

Preşedinte al

Comitetului

permanent de

control asupra

drogurilor,

Ministerul

Sănătăţii

Şef al

Observatorului

naţional pentru

droguri din cadrul

Centrului Naţional

de Management în

Sănătate al

Ministerului

Sănătăţii

reprezentant al

Fundaţiei Soros-

Moldova

preşedinte al

Uniunii

Organizaţiilor

pentru Reducerea

Riscurilor

reprezentant al

Agenţiei Naţiunilor

Unite pentru

Combaterea

Drogurilor şi

Criminalităţii în

Republica

Moldova.

Anexe


drogurilor şi

criminalităţii în

Republica

Moldova

XIII.1 Lista tabelelor

Tabelul 1 Situaţia socio-economică, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2014 .................................... 2

Tabelul 2. Tabel comparativ, cantităţile de droguri mari stipulate în tabelele şi listele substanţelor narcotice şi psihotrope şi ale precursorilor supuse controlului, anul 2004 şi 2015, Republica Moldova ......................... 9

Tabelul 3 Numărul cazurilor înregistrate de consum de droguri în Republica Moldova, conform bazei de date a DNR ............................................................................................................................................................... 21

Tabelul 4 Numărul total de beneficiari noi și cumulativi aflați în farmacoterapia cu metadonă, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2005-2015 ...................................................................................... 22

Tabelul 5 Numărul de prezervative şi seringi distribuite în grupurile cu risc sporit de infectare HIV (CDI, LSC și MSM), Republica Moldova 2006-2014 ......................................................................................................... 24

Tabelul 6 Consumatorii de droguri care beneficiază de serviciile Centrului de Reabilitare pentru Persoane Dependente de Droguri, malul drept la rîului Nistru, 2008-2015 ................................................................ 25

Tabelul 7 Numărul de cazuri posibile de DAD conform CML, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2000-2015 .................................................................................................................................................... 26

Tabelul 8 Distribuţia după vîrstă şi sex a cazurilor posibile DAD conform CML, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anul 2015 ............................................................................................................................ 27

Tabelul 9 Numărul de decese din cazurile înregistrate oficial de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anii 2004-2015 .......................................................................................................... 29

Tabelul 10 Ponderea respondenţilor CDI care au raportat supradozări, Republica Moldova, IBSS 2009/2012 ....... 29

Tabelul 11Decese auto-raportate CDI, pentru anul 2011, IBBS 2012/2013 ............................................................. 29

Tabelul 12 Prevalenţa HIV în CDI, Republica Moldova, 2001, 2003/2004, 2007, 2009 şi 2012/2013 ...................... 30

Tabelul 13. Prevalenţa HIV la CDI, dezagregare după sex şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova, 2009 şi 2012/2013 .................................................................................................................................................... 31

Tabelul 14 Prevalenţa VHC şi VHB în rîndul CDI, anul 2007, 2009comparativ cu 2012/2013, Republica Moldova .. 32

Tabelul 15 Comorbiditatea cu TB raportată, Republica Moldova, 2006-2015 .......................................................... 33

Tabelul 16. Prevalenţa anticorpilor la Treponemma pallidum în rîndul CDI, Republica Moldova, anul 2009 comparativ cu anul 2012/2013 .................................................................................................................... 34

Tabelul 17. Distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2015 ................................................................ 41

Tabelul 18. Distribuţia după grupuri de vîrstă şi sex, persoanele anchetate pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2015 ................................................. 41

Tabelul 19. Cantităţile de droguri ilegale sechestrate, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2002-2015 .............................................................................................................................................................. 41

Tabelul 20. Variaţiile preţurilor de distribuţie pe piaţa drogurilor ilegale, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2002-2015 .............................................................................................................................. 42

Tabelul 21 Componenţa nominală a Comisiei Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului (2000) și Comisiei Naţionale Antidrog (2015) ................................................................ 57

XIII.2 Lista figurilor

Figura 1 Republica Moldova, localizarea geografică ................................................................................................... 2

Figura 2. Ponderea dosarelor de anchetă penală pentru trafic de droguri trimise în instanţele de judecată, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1996-2015 ...................................................................... 13

Anexe


Figura 3 ESPAD 2007,2011,2015 Prevalența consumului de marijuana sau hașiș .................................................... 15

Figura 4 ESPAD 2007,2011,2015 Prevalenţa pe durata vieţii a consumului de Ecstasy ............................................ 15

Figura 5 ESPAD 2007,2011,2015; Disponibilitatea canabisului ................................................................................. 16

Figura 6 ESPAD 2007,2011,2015; Prevalenţa consumului de droguri pe parcursul vieţii ......................................... 17

Figura 7 ESPAD 2007,2011,2015; Utilizarea tranchilizantelor sau preparatelor sedative fără prescrierea medicului, pe parcursul vieţii % ................................................................................................................... 18

Figura 8 Distribuţia cazurilor noi înregistrate de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2015 ....................................................................................................................................... 20

Figura 9 Numărul de pacienţi care au beneficiat de dezintoxicare în condiţii de staţionar pentru prima dată în decursul anului, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2004-2015 ........................................... 22

Figura 10 Distribuţia numărului de DAD înregistrate după cauzele de deces din certificatele constatatoare ale decesului, RGM, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2000-2015 .......................................... 28

Figura 11 Numărul de cazuri noi înregistrate de hepatită virală acută B şi C asociate consumului de droguri injectabile, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anii 2000-2008 ............................................ 33

Figura 12. Numărul de infracţiuni legate de traficul de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1996-2015 ....................................................................................................................................... 38

Figura 13. Distribuţia după sex a persoanelor anchetate pentru trafic de droguri,%, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2015 ................................................................................................................. 38

Figura 14 Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2015 ...................................................................................................... 39

Figura 15. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex masculin anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995- 2015 ..................................................................... 39

Figura 16. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex feminin anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995- 2015 ..................................................................... 40

XIII.3 Bibliografie

1Otilia Scutelniciuc, Vasile Cantarji, Valeriu Pleşca, Tatiana Cotelnic–Harea, Olga Cojocaru, Tatiana Costin Cunoștințele, atitudinile și practicile populaţiei generale (15-64 ani) cu referire la HIV/SIDA, R.Moldova, 2010Chisinau 2. Otilia Scutelniciuc, Igor Condrat, Diana Plamadeala. General Population Survey targeting psychotropic substances and related attitudes, Republic of Moldova 2008 (Unpublished Work). 3Otilia Scutelniciuc, Vasile Cantarji, Valeriu Pleşca, Tatiana Cotelnic –Harea, Olga Cojocaru, Tatiana CostinCunoștințele, atitudinile și practicile tinerilor de 15-24 ani cu referire la HIV/SIDA; 2010Chisinau 4Otilia Scutelniciuc, Igor Condar, Luminița GuțuCunoștințele, atitudinile și practicile tinerilor de 15-24 ani cu referire la HIV/SIDA; 2008Chisinau 5Otilia Scutelniciuc, Galina Leșco, Luminița GuțuCunoștințele, atitudinile și practicile tinerilor de 15-24 ani cu referire la HIV/SIDA; 2006Chsinau 6Olga Vacarciuc, Tatiana Costin, Otilia Scutelniciuc, Valeriu Pleşca, Igor Condrat, Vitalie Slobozian, Veronica Zorila, Ana CiobanuConsumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2010, Raport anualChisinau 7. Tatiana, Cotelnic-Harea Tatiana. Integrated Bio-Behavioural Study in key populations at higher risk: key indicators, Round 2012-2013. [Online] [Cited: 11 12, 2013.] http://cnms.md/sites/default/files/Integrated%20Bio-Behavioural%20Study%20in%20key%20population%20at%20higher%20risk.%20Key%20indicators%202012-2013.pdf. 8Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice CIVISComportamentul utilizatorilor de drog intravenos, 2001Chişinău 9Supravegherea epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004ChisinauTEHNICA-INFO 10Otilia Scutelniciuc, Stela Bivol, Vitalie Slobozian, Diana Postoronca, Igor CondratStudiul comportamental și de seroprevalenţă, Moldova 2007Chisinau

Anexe


11Studiul integrat bio-comportamental în rîndul consumatorilor de droguri injectabile în anul 2009/2010http://aids.md/aids/files/1205/Persoanele_care_injecteaza_droguri_01_05_2012.docx 12. Petru Iarovoi, Constantin Rimis, Constantin Spinu, Maria Isac. Epidemiology of hepatitis B virus infection in the Republic of Moldova. s.l. : The Journal of Infection in Developing Countries, 2008. 13. EMCDDA. Annual report 2003: the state of the drugs problem in the acceding and candidate countries to the European Union. Lisboa : s.n., 2003. 14Standardului „Consilierea și testarea la HIV a grupurilor vulnerabile cu utilizarea testelor rapide înhttp://old.ms.md/_files/14439-Standardul%2520CTV_ONG.pdf 15. World Health Organization, United Nations Office on Drugs and Crime. WHO/UNODC/UNAIDS position paper: Substitution maintenance therapy in the management of opioid dependence and HIV/AIDS prevention. Geneva : WHO, 2004. 16. United Nations. Convention on Psychotropic Substances. [Online] 1971. [Cited: 11 29, 2012.] http://www.unodc.org/pdf/convention_1971_en.pdf. 17. UNITED NATIONS. Single Convention on Narcotic Drugs. [Online] 1961. [Cited: 12 4, 2012.] http://www.unodc.org/pdf/convention_1961_en.pdf. 18Evaluarea programelor de terapie de substitutie cu metadona in Republica MoldovaVilnius, Lituania2008 19Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 1208 din 27.12.2010 Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=337243 20. COUNCIL OF THE EUROPEAN UNION. EU Drugs Strategy (2005-2012). 2004. 21. Otilia Scutelniciuc, Igor Condrat, Diana Plămădeală, Alexandru Cocîrţă, Vitalie Slobozian, Alexandru Susanu, Petru Iarovoi, Constantin Rîmiş, Luminiţa Guţu. Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2008, raport anual. Chisinau : s.n., 2009. 22Olga Vacarciuc, Tatiana CostinRezultatele studiului naţional privind consumul de alcool, droguri şi tutun în rîndul elevilor din Republica Moldova (ESPAD 2011)Chisinau 23Raport despre progresele înregistrate în combaterea infecţiei HIV/SIDA în Republica Moldova, anii 2010-2011 24Studiul integrat bio-comportamental în rîndul deținuților în anul 2010 25. The DRD-Standard, version 3.0; EMCDDA standard protocol for the EU Member States to collect data and report figures for the Key Indicator Drug-Related Deaths by the Standard Reitox tables. Lisboa : European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction, 2002. 26. Björn Hibell, Ulf Guttormsson, Salme Ahlström, Olga Balakireva, Thoroddur Bjarnason, Anna Kokkevi, Ludwig Kraus. The 2011 ESPAD Report: Substance Use Among Students in 36 European Countries. Stockholm : s.n., 2012. 27. Foundation-Moldova, Soros. Annual reports. 28Registrul de Stat al actelor juridice al Republicii Moldova 29. Subata, Dr. Emilis. EVALUAREA SERVICIULUI DE TERAPIE DE SUBSTITUŢIE. Vilnius, Lituania : http://aids.md/aids/files/1429/MD%20REPORT_FINAL_ED_FARA_TRACK.doc(grafice%20romina).pdf, 2012. 30http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=337243

Observatorul Naţional pentru Droguri

Scurt istoric

Urmînd recomandările Programului de Asistenţă în Combaterea Abuzului şi Traficului de Droguri pentru Belarus, Ucraina şi Moldova (Programul BUMAD), finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din Moldova, Comisia Interdepartamentală a Guvernului pentru Combaterea Narcomaniei şi Narcobusinessului – prin Hotărîrea nr. 2 din 27 februarie 2004 – a luat decizia de a crea în cadrul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova o unitate responsabilă de analiza centralizată a datelor neconfidenţiale privind cererea şi oferta ilicită de droguri. Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 164 din 18 mai 2004, această unitate, cunoscută sub denumirea de Observatorul Naţional pentru Droguri (Punctul Naţional Focar, în terminologia Uniunii Europene), a fost creată în cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate.

Atribuțiile OND

În Republica Moldova OND este autoritatea responsabilă pentru analiza centralizată a datelor neconfidențiale privind consumul şi traficul ilicit de droguri.

Rolul său este de a colecta, analiza şi difuza „informaţii autentice, obiective, fiabile şi comparabile” cu privire la droguri şi dependenţa de droguri, cu scopul de a furniza o imagine clară şi fundamentată asupra acestor fenomene la nivel naţional şi european.

De la fondarea acestuia, OND şi-a centrat activităţile pe îmbunătăţirea disponibilităţii şi calităţii datelor în domeniul consumului şi traficului de droguri.

OND asigură monitorizarea situaţiei în domeniul drogurilor şi este responsabil de întocmirea anuală a raportului despre Consumul şi Traficul Ilicit de Droguri în Republica Moldova.

www.observator.mednet.md MD 2009, mun. Chisinău, Str. A. Cosmescu, 3 Tel. : (+373) 22 729011 Fax : (+373) 22 729011

consumul şi traficul ilicit de droguri în republica ... anual 2015.pdf · ii.4 consumul de...

Documents