Mariana Magdalena CominiliMagda Nicoleta Bidiu

8

10a2

L4

Recapitularea nofiuttilor itr'rre1"t" in "1a." "

viu_ Gffitl: Ce este sunetul qi cum se formeazdL2: Calitdtile sunetului muzicalRecapitulare. EvaluareL1: Elemente de tehnicd vocald: respiratie, emisie vocald, dictie, controlul intonaliei, frazarJL2: Practica instrumentaliL3: cestuJi dirijorale (tactare, prcgdtirea intrerii, inchideri, diferen[e dinamice, diferente agoRecapitulare. Evaluare

I

t6a92L

24

25 Ll: Alteratiile accidentale29 L2: Cromatismele in tonalitate32 L3: Stabilitatea intervalelor34 Recapitulare.Evaluare

35 Recapitulare (unitelile I - lID36 Evaluare sumativd

Folclorul ocazional38 L1: Folclorul obiceiurilor de iarnd42 L2: Folclorul obiceiurilor de primdvard-vard44 L3: Folclorul legat de momentele importante dinviala omului44 A. Repertoriul nuplial46 B. Repertoriul funebru

Folclorul neocazional48 L4: Folclorul copiilor50 L5: Cantecul de leagdn51 L6: Cantecul propriu-zis54 L7: Doina56 L8: Balada58 L9: Centecul de joc60 Recapitulare.Evaluare62 L1: Elemente de constructie a discursului muzical64 L2: Elementele de bazd ale structurii unei lucreri muzicale66 L3: Forme muzicale65 A. Forma de lied mono-, bi- qi tripartit69 B. Forma de rondo* (lec{ie de aprofundare)70 C. Forma de menuet72 Reeapitulare.Evaluare

Opera74 Ll: Opera in preclasicism75 L2: Opera in clasicism79 t3: Opera in romantism80 L4: Opera italianea2 L5: Opera germane84 L6: Opera romaneasce86 L7: Elemente sincretice in genul operei

Rapsodia88 LB: Rapsodia90 Recapitulare.Evaluare92 Elemente descriptive in muzicd

94 Recapitulare.Evaluare95 Recapitulare finali96 Evaluare finale

" Lectie de aprofundare la alegerea prolesorului

srrAr cA?

. Sunelul nu se propage

?n vid; [umina estesingura care se poatepropaga in vid.

. Emiland sunetegi ascuttend ecoulacestora, tiliecii suntcapabitisd giseasciprada, si ocoteasciobstacolete etc.

. Cel maiputernic sunetposibiI are o intensitatede 194 dB.

trrAr cA?

Frecvenla unui suneteste numerut de oscilatiia[ undei sonore intr-osecunde. Ea se misoarein hertzi (Hz). De exemptu:sunetuldo din octava Ieste produs de 264 deoscitatii pe secundS,ceea celnseamni cd arefrecvenla de 264 Hz.

Ce este sunetuI si cum se formeaze

lt

Vibraliite corputui elastic se propagi (setransmit) prin aerin toate directiite sub formede unde sonore. Aceste unde sonore ajungla noi, sunt captate de urechea externi, apoitrec spre urechea interne, mai precis spretimpan.

Timpanul va incepe sa vibreze cu aceeagifrecventd a sunetului receptat si va trans-forma aceste vibralii in semnale etectrice.Aceste semnale eLectrice vor fi transmiseprin nervutauditiv mai departe spre creier,unde vor fi analizate.

iorma vibraliilor/undelor sonore

Aceste ?nsusiri fizice, refrectate in senzaliile noastre, formeaz; catite!ite sunetului:ini]1imea, durata, intensitatea gi timbrul.

inillimea (mdsurati in Hz) este calitatea sunetutui de a fi mai acut (inatt) sau mai grav(jos). Auzul uman perfect distinge sunete care au frecvente intre 20 Hz gi 20 oo0 Hz.. voieautitizeazi o frecvenle cuprinsa intre 5OO Hz 9i 3 OO0 Hz.

Durata este calitatea suneturui de a fi mai scurt sau mai tung. Atunci cand suntem expusila sunete puternice, apare o senzalie de oboseald.

nerv auditiv

Receptarea sunetului de cStre ureche

Intensitatea mesurate in decibeti (dB) este catitatea sunetului de a fi mai tare sau maistab. O cregtere de 20 d B ?nseamna o cregtere de 10 oriin intensitatea sunetului. De exem-pLu, un sunet de L30 dB produs de un motor poate deveni un zgomot dureros. Expunerea [asunete de 180 dB cauzeazi pierderea auzului.

Expunerea pretungiti la un nivel sonor de peste 90 - 95 dB poate duce in timp ta pier-derea auzu Lui.

Trafic auto (in magine):85 dB

SnowmobiL, motocicleta:100 dB

14etrou:95 dB

Fierestreu electric:110 dB

I\4otor de avion, La decoLare:130 - 140 dB

Concert rockt115 dB

dupd sursa care L-a produs.

grrAr cA?

. Undele sonore cilitorescmai rapid gi mai eficientin api decitin aer uscat.

Balenete gi cagatoliitotosesc undele sonore

li pentru deptasarea

in apele intunecate,direclionand gi primind

undele sonore [a fel ca

un radar a[ unei nave sau

submarin.

. Limiteleintre careurechea umand poate

percepe corect sunetelesuntintre 20 gi 20 000Hz tiintre 0 9i 120 dB.Sunetele cu o frecvenlesub 20 Hz se numesc

infrasunete, iar cele

cu frecvenla peste

20 000 Hz se numesc

ultrasunete.

w **slllllll o

I

Timbrul este calitatea sunetutui muzical de a fi recunoscut

9tiinla care se ocupe cu studiul sunetutui se numegte acustice.

a

l/Viteza sunetului este diferiti in funclie de mediut in care se propaga. Gisegte vitezasunetului pentru trei medii de propagare.

Uneori, cind ascutli muzici [a cagti, tetefonut mobilte avertizeaze ce nu este indicat siasculli muzici [a un volum foarte ridicat. Cerceteaze care sunt consecinleLe expuneriiprelungite [a sunete cu o intensitate foarte mare. Stabitegte trei reguti de care este binese lii cont pentru a te proteja de efectul negativ alacestor sunete.

PORTOFOLIU

impreuni cu cotegut/cotega de banci, atege una dintre urmatoarete crealii muzicale demaijos. Gisili (sau crea!i chiar voi) o poezie gi o picture inspirate de muzica respective.

. Jean Phitippe Rameau - Chemorea pdsdrilor

. Maurice Ravel- Jocuri de apd

. Claude Debussy - Ctar de |und

. Nicolai Rimsky-Korsakov - Zborul cdrdbugului

Care dintre catitelite sunetelor muzicale fotosite de compozitor ?n lucrarea ateasi(neuimea, durata, intensitatea sau timbru[) v-au determinat sd realizali corespondenladintre muzici, poezie 9i picturi?

Caiit{}ite sunetului n:uzical

q,Octava

C, Recapitutez

GEr<>[a si do1

Valoarea

notd intreaga

doime

Tabloul notelor muzicale

Octava I

re1 mi1 fa1 sotl la1 si1 do2

Valorite de note Fi pauzele

Semnulsunetului Semnulpauzei

I

)

)

)jha

l)

Nat

cu intensitate uniforme

SemnuI graficprescurtat

ff

Infp

pp

re2 mi2

q'6 o .9

g u E_3 ePE P6E!ooe(!Ee E.E9*:

Vioara 34,8

Clarinet 76,0

Trompetd 83,9

Tatgere 98

Tobd mare 103

Termen inlimba itatiani

fortisslmo

mezzoforte

piano

piantssimo

Termen inlimba romAni

foarte tare

tare

potrivit de tare

incet

foarte incet

Timbrul voca[ - degi este ctasificat intrun numer de categorii, acesta este mutt mai parti-cuLarizat, fiecare persoani avAnd un timbru specific.TimbruI instrumentat - se ctasifica in func!ie de fetutin care se produc sunetele.

ltun sunet este considerat muzical dacS are oinillime determinat; pentru a putea fi utirizatintr-un sistem de intonalie gi reprodus cu vocea sau cu un alt instrument.

doime cu punct

pdtrime

petrime cu punct

optime

optime cu punct

saisprezecime

fa2 sol2 ta2

Durata

4 timpi

2 timpi

3 timpi

l timp

ta/z timp

Y2 timp

%timp

T+timp

=

zllomotul, produsut vibrajiilor neperiodice ate corpurilor sonore, nu are o inallime deter-minata. Cu toate acestea, se regasegte in arta muzicala, fiind produs de unele instrumentede percu!ie.

initlimea sunetelor muzicale se noteaze pe portativ cu ajutorut notetor muzicate. insistemul internalional de acordaj, sunetul de referinte este lo din octava I, care acum arevaloarea de 442 Hz, insiindLlimea acestuia a u rcat pe parcursuI istoriei m uzicii de la 428 Hz.

Un sunet muzical se menline atat cat dureazd vibraliite sursei sonore. Du]ata sunetetormuzicale se noteaze cu ajutorul unor semne convenlionate, denumite valori de note, caredetermina timpii sau pirlile de timpi.

Timput este unitatea de misuri a duratei suneteLor muzicate 9i se marcheazi printr-omigcare a mAiniiin gestica dirijorali.

Intensitatea este determinate de amptitudinea vibraliei, care reprezinti gradut demigcare al undei sonore. Cu cat vibralia este mai ampla, cu atAt forla cu care impinge aeruleste mai mare, acesta lovegte mai puternic timpanul, iar sunetuleste perceput ca fiind mai

tare. in muzici, intensitatea sunetului este exprimata prin nuanle. Acestea se noteaze prinprescurtiri ale unor termeni provenili din timba iiatiani.

Timbrul depinde de forma vibraliei. Sunetele muzicale au vibralii regulate, pe cAnd zgo-motele au vibralii neregutate.

Amptitudine

Timbrut poate fi considerat corespondentuI culorii in pictura; ategerea combinaJiilor de

voci sau de instrumente pentru o [ucrare muzicati este asemenatoare cu alegerea culoritorpentru a picta un tabtou.

Din punct de vedere muzicat, timbrulse ctasifica in doud categorii: vocal gi instrum€ntal.

grrAr cA?

in anut 1"895, lizicianutamerican Wattace Ctement

Sabine (1868 - 1-919)

a fondat acusticaarhitectura6.Fascinat de emiterea,iransmiterea gi

recep!ionarea undetorsonore inlr-o incipere,acesta a studiat modutincare obiectete de mobitiergi oamenii.absorb sunetelein silite de clasi, deconferinla gi de spectacoLEl a observat stielrelalia care se stab efteintre numena de oltiecteexisteflte inf-o sCi F-

nivetul intensiiii$ sdEe.in zitele noastre,programele coflrputerizateincorporeaze formuladescoperiti de Sabinepentru a aiuta inginerii

9i acusticienii sirecondilioneze 9i siconstruiasci s6ti in care

sunetul se aibi cea mai

bune catitate.

(@ o,o,r',

Camille Saint-Saens -Suile c u ndv a lul a ni malelo r

a2

rti-

lv. initlimea sunetului este caliiatea sunetului deafi mai acut onalt) sau mai grav (jos).

. Durata este caLitatea sunetutui muzicaldeafi mai scurtsau mai lung.

. Intensitatea este caLitatea sunetuLui deafi mai tare sau maiincet.

. Timbrul este catitatea sunetului muzical de a fi recunoscut dupi sursa care [-a produs.

l/Ascutta o parte din suita Carnavalul animolelor de Camille Saint-Sadns 9i redi, printr-un

text de 10 - 15 cuvinte, ceea ce i1i sugereaze audilia muzicata.

Datorite apari!iei notaliei muzicale, ne putem bucurain prezent de crea,tiile maritor com-pozitori. Caute informalii despre aparilia notaliei muzicate. Alcetuiegte un text de L0 ran-

duri despre acest subiect.

Alege cinci instrumente muzicale 9i asociazd timbruI acestora cu o culoare. Motiveazi ?n

cAteva cuvinte alegerea facute.

Folosegte o apticalie pe telefonuL mobil (sonometru) pentru a masura nivetut de decibeliin locurile pe care le frecventeziin mod obignuit.

Iat

Forma vibraliei unui zgomot Forina vibrat;ei unui sunet

Recapitu lare. Evaluare

Recapiiulare

1 Sunetul reprezinta atat un fenomen.fizic (formarea gi propagarea vibra.tiitor), cAt 9i unfenomen fiziotogic (receptarea vibratiitor de citre timpan gi fio'au.ur"" ,"nza1iei sonore)l2 Proprietelite fizice ale sunetului genereaza calitdlile sunetutui muzical:

Forma undelorsonoreintr-un mediu de propagarc

4

5

6

3 Calitalile sunetutui muzicatse noteaza prin:

ZgomotuI este un sunet cu vibralii neperiodice, de aceea nu are inAtlime determinati.Limitete audibititilii umane sunt 20 - 20 O0O Hz 9i O _ j.20 dB.viteza sunetutui diferd in funcrie de mediut in care se propaga. in vid, sunetut nu sepropagd.

Evaluare

r Producerea vibraliiror de cetre o sursd sonord reprezinti fenomenu[ ... de formare a sunetu-tui, iar perceperea undelor sonore de cetre urechea umani reprezinte fenomenut ... .

z Urechea umanl poate percepe sunete cuprinse intre ... 9i ... Hz.3 Zgomotuleste acelsunet care ... .

a 9tiinla care se ocupa cu studiul sunetetor se numegte:a Logopedieb Acusticac Etnomuzicotogie

5 Sunetulde referinla pentru acordajut instrumentelor este:adoblac sol

6 Realizali coresponden!a dintre catitilite sunetutui muzicar gi erementere prin care eresunt exprimate in muzice:

1 Note muzicale2 Instrumente muzicale sau voci3 Valorite de note4 Nuanle

Ce roI are timpanulin perceperea sunetelor?Catitatea sunetutui de a fi recunoscut dupe sursa care l_a produs se numeste ... .

Intensitatea sunetului este... .

a Inet.timeab Duratac Intensitateao Timbrut

2,5 p

2,5 p

2,5 p

2,5p7

8

9

Vocea umani a fost primuImijloc de exprimaremuzicale. Cu ajutorulc6ntdrii vocale oamenii isiexprimau sentimentele,initlau rugi gi canteri deslave c5tre divinitate, iarmamele igi adormeaupruncii, ,,Daci aveti o vocebun5, nu goveilio ctipe sao cuttiva!i, considerand-ocel maifrumos dar pe carevi l-a acordat natura."(Robert Schumann)

in copitirie, vocite letetor9i ate bdielilor suntasemenetoare, inse, odaticu instalarea pubertelii,vocea incepe si seschimbein ambele cazuri.Vocea bdielilor coboari cuo octavd, schimbarea fiindmult mai evidenti decat incazul fetelor.

ltsunetete vocale sunt produsuI vibraJiei coloanei de aer care trece prin raringe, acoLo undeeste pusd in vibraJie de cdtre corzile vocale. Corzile vocale sunt mugchi icoperili cu omucoasi, poziliona!i ta nivetut gatutui, de care ne folosim pentru a vorbi sau cAnta. Timbrutvocii noastre depinde de grosimea corzilor vocaLe. cu cat acestea sunt mai scurte si maiinguste, cu atat vocea e maiinatti 9i invers.

Pentru a transforma sunetete simpte emise de corzile vocarein cuvinte intetigibire, buzete,limba, paLatut moate 9i cavitalire care dau rezonanli vocii?9i au fiecare rolut tor. cavitilitefezonante incrud toate cavitatea bucali, nasut, faringele gi cutia toracice. catitatite rezo-nante ale cavitatii bucale gi ate sistemuLui respirator determine individuatitatea vocii, alilatimbruL specific f iecarei persoane.

De regul;, majoritatea oamenitor pot atinge, in medie, aproximativ doue octave. Unelepersoane pot urca [a trei sau chiar patru octave. contratenorut este sotistul vocal carereusegte sd cAnte uneori ca o sopranA.

t;1 Intoneazi pe o singurd respiralie urmatoarele exercilii, urcAnd cAte un semiton:

<>mo mu

Elemente de tehnici vocali: respiralie, emisie vocale,dicfie, controlul intonafiei, frazare

C, Recapitulez

in timp ce cAntim, pozilia corputui este retaxate, !inandspatete drept.Inspirdm pe nas 9i expirdm pe guri, eliberand treptat aerut.Deschidem gura, rotunjind usor buzete.

^Consoanete se rostesc mai apesat decdt in vorbirea obignuiti, pentru ca textul se se

inleteaga mai bine.. pronun!area corecta 9i intetigibiE poaiti denumirea de diclie.Intotdeauna trebuie si ne incilzim vocea ?nainte de a canta, pentru a nu soticita preamutt dintr-odate corzite vocale.

mt

t

*

FI

it

Q z CAntA urmdtoarele metodii, respectAnd etapele de invatare a unui cantec.

3 Dupe ce toata ctasa a invelat cantecul, se va cAnta pe grupe, fiecare strofi fiind interpre-tati de cetre o grupd de etevi.

Acum e toamni, daMuzica: Grigore Teodosiu

Attegretto

1. A,2.E,3. I,4. O,

- cum-cu- nili

duc

- na,-me

Ia- rii-n

Suprapunerea mai multorlinii melodice poarte

numete de potifonie(gr. polys - numeros,phone - sunet).

Q nrer,rper

in interpretareacantecului se va linecont de regulile privind

respiralia, emisia,di4ia, precum gi deintonalie gi de frazarcadiscursului muzkal.

(@ o,o,r,,

. Ivan Rebroff - Clopole de

seaft (Ahendglocken).

Observi schimbdrite de

timbru ale interpretutui.Pentru notele inalte,

acesta folosegte o tehnice

specifica vocitor mascutine

numita lalset.

. Franzl Lang -K I a r i nett e n m uc kI J o dle r

Iodler este un fel de a

canta specif ic tocuitoritor

din zonete de munte dinTirot, Bavaria gi Etvelia,

constend dintr-o serie

de vocatize bazate pe

schimbarea de regislrua vocii, sau un canteccompus cu astfet de

vocalize.

e toam- td vreco - piico -co

PHa!e!i!o!

a,

i,o,

jeg - te,pe - re,fa -cene -[e

Iar - ba-n campl4e - re, pruStru - gu -rese duc cuci

se veg- ne, nuci- le mustsi rdn

-te9i5e

- du

Idetorulrai

Frun - za-n co - dru-nNoi a - vem du

9i mus - tul noSi ne pa -re

- get -be - ne9-pdpte-ce- ud ne pta

reu de e

A - cum e toam - naPte - cu -te vre -meVe - niti co - pii [aSe duc co - co - rii-n

a!

i!o!

- te.- re.- ce.- le.

a,

i,o,

I,o,

da.

vii.stol.

=

t

as4 Interpreteaza, dupe indicaliite profesorutui, canonul urmitor.

Frate IacoblvleLodie franceze

Moderato

Dupe ce toata clasa ainvelat cantecut, se va cAntain canon.

inregistra!i interpretarea canonutui cu ajutorut mijtoacelor electronice 9i ascuttali apoipentru a observa aspectele care trebuie imbunatatite.

5

6

Ie,

ite:o-

ca

derre

!l___l

J

/e\ I Canonul este o lucrare muzicaliin care se interpreteaza aceeagi metodie suprapusd\3( I pe mai muLtevoci, care intra treptat dupa un intervat precis.

Negativul este parteainstrumentaLA a uneimelodii.

Tot ro - ma - nu-n

REFREN

Q otrrl,r'Atunci cand centdm in canon trebuie sa fim atenli ca vocile se se sincronizeze. pentruaceasta este necesar se ascultem cu atenlie ceea ce cAntd ceataltd voce.

Activiteti de grup

1 Elevii sunt imperiili in 2 - 3 grupe. Fiecare grupi adund informatii despre s tilul belcanto9i le prezintd in faJa colegiLor

2 Interpreteaza singur sau impreun5 cu un grup de 2 _ 3 colegi o metodie cu negativ.r in echipe de 3-4 etevi, descoperili gi alte stituri cle a canta specifice unui popor sau uneicomuniteli. ReatizaJi un minidocumentar de 2 minute despre unuldintre aceste stiluri.

A sosit ziua dreptilii (Noi suntem rom6ni)

ua sfen-t-a-

ve-se-[es-te- Ro -mA - ni-a-n-

Noi sunt-tem ro-mani, noi sun- lem ro-maniNoi sun _tem ici sti - pAni.

2. Ardelean, copiI de munte,Ia ridice a ta frunteSi rdspu nde-n vesetieCi egti fiu at RomAniei.

Refren: ...

3. MotdoveanuL gi N4unteanuISunt frali buni cu Ardeteanut,Trei voinici pLini de mAndrie,Ce sunt fii de Romanie.

Refren: ...

4. Hai, romAni, [umea ne vede,Romania-n noi se-ncrede,Ca de-acum romAnu-n LumeVa fi mAndru de-al siu nume.

Refren:...

PORTOFOLIU

. Reatizeaza o prezentare de 5 - l-O stide-uri despre un canterel de operi sau demuzice de divertisment care s-a remarcat printr_o voce deosebita.

. ExpLici ce anume te-a determinat se alegi respectivut artist.

. Pestreaze prezentarea, tipArite sau in format digitat, pentru a fi adeugate h portofotiu.

Popular

t5 -tii