Planul proiectului

Lucrare de specialitate

pentru certificarea competenelor profesionale n vederea obinerii certificatului de calificare profesional nivel 3

Calificarea:

Tehnician in industria textilaCoordonator: Prof. Popa Camelia

Elev: CIOCAN MARIANA

Clasa a XIV seral textile~~ Promoia 2011-2012 ~~TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU PRODUSUL fusta CLOSPlanul proiectuluiCap.1. Argument

1.1.Schita modelului

1.2.Descrierea modelului

1.3.Detalierea produsului

Cap.2. Proiectarea documentatiei tehnice

2.1.Descrierea tehnica a produsului

2.2.Materiale de baza si auxiliare

2.3.Construirea tiparului clasic

2.4.Transformarea tiparului clasic in model

2.5.Construirea sabloanelor

2.6.Pregatirea materialelor pentru croit

2.6.1.Croirea materialelor

2.7.Elaborarea incadrarii sabloanelor

2.7.1.Calculul necesarului de material si calculul normei de consum

2.8.Procesul tehnologic de confectionare

2.9.Dimensiunile produsului finit

Cap.3.Norme tehnice ale securitatii muncii si masuri de prevenire si stingere a incendiilorBibliografie

Anexe

Cap.1 Argument

Produsele de imbracaminte, prin elementele lor componente, care sint intr-o peraaanenta transformare dictata de tendintele ce se manifesto in moda, cum ar fi: materii prime, culori, desene, linii de croiala, proportia diferitelor detalii si piese de ansamblu, caracterul si destinatia. lor.

Pentru a satisface cerintele si exigentele populatiei, trebuie sa se tina seama permanent de evolutia modei. Varietatea sortimentelor de confectii, cu marea lor diversitate de caracteristici estetice si tehnice, impune pregatirea tehnica a productiei fiecarui model, inainte de intrarea lui in fabricate

Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.

In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor vremii,crearea vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a corpului omenesc.

Ca o necesitate absoluta imbracamintea actuala trebuie sa asigure omului comoditate in folosinta , o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei contemporane. Pe plan economic trebuie sa aiba simplitate in confectionare , sa fi placuta la purtare si sa aiba un pret cat mai redus. Moda este un fenomen social care se manifesta in diverse domenii ale vietii. Moda imbracamintei este folosita de om zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este preocupat continuu de a se imbraca modern si elegant.

Un proverb englezesc spune: "mananca sa te multumesti pe tine, dar imbraca-te astfel incat sa placi celor din jur. Moda inseamna echilibrarea gustului personal cu cel unanim acceptat, inseamna a adopta intr-o nota personala ceea ce practica dovedeste corespunzator cu gustul si preferintele timpului, arta de a alege, dintre elementele invariabile, pe cele ce se armonizeaza cu personalitatea fiecaruia, la locul potrivit, la timpul potrivit.

In general,viata modei cunoaste doua etape:

-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie

-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala

Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.

Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.

Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru tineret.

Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.

Procesul de creatie a imbracamintei parcurge urmatoarele etape principale:

1. Pregatirea procesului de creatie.

2. Enuntarea temei.

3. Elaborarea solutiilor posibile pentru rezolvarea temei.

4. Studiul analitic al solutiilor posibile.

5. Elaborarea prototipurilor si introducerea lor in fabricatie.

6. Verificarea prototipului si urmarirea eficientei produsului realizat.

7. Stabilirea premiselor pentru un nou proces de creatie.

In consecinta, creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse acceptata de piata de desfacere.n perioada actual, cerinele utilizatorilor de mbrcminte sufer schimbri importante, ca de exemplu: orientarea spre o mbrcminte cu grad ridicat de funcionalitate(confortabil, lejer, uor de ntreinut); un accent deosebit pe cerinele de ordin cultural, ca manifestare aapartenenei la un anumit grup sociocultural, sau a respectrii unor tradiii sau tabuuri; orientarea spre raportul calitate pre, ca o consecin a faptului cse dorete o mare varietate de produse, la un pre unitar sczut.Modelul propus a fi realizat in acest proiect este fusta clos.

Cap 1.2 Descrierea modeluluiFustele sunt produse de mbrcminte destinate n exclusivitate femeilor, sunt utilizate n toate anotimpurile iar n funcie de materialul din care se confecioneaz pot fi:

Subiri

Groase

Fusta este un articol de mbrcminte nelipsit din garderoba unei femei. Prin diversitatea culorilor i a materialelor din care pot fi confecionate i prin faptul c se pot schimba de cte ori este necesar, fustele aduc permanent o not nou i prospeime n vestimentaie.

Fusta reprezint o categorie de baz, de produs cu sprijin pe talie. Produs de sine, element al unui ansamblu (un taior, vest) sau elemente componente a unei rochii secionat pe linia taliei. In aceasta vara se poarta mult culorile vii : galben , verde , imprimeuri florale si multa dantela.

Fusta clos este o fusta croita din doua bucati,care este fixata pe talie printr-o dublura cu inchidere la partea laterala stanga cu un fermoar .La terminatie fusta este finisata printr-un tighel, cu pas de 3 mm, la latimea de 0,5cm de la terminatie.

Cap 1.3 Detalierea produsului.

Produsul se compune din urmatoarele detalii: fata

spate

betelieCap2 Proiectarea documentaiei tehnice

Pregatirea tehnica a productiei care inseamna totalitatea lucrarilor de creatie si a documentatiei aferente este realizata in fabricile de confectii si de cooperatie mestesugareasca de colective speciale de artisti , ingineri tehnicieni cu o pregatire profesionala superioara.

Ansamblul documentatiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologice care caracterizeaza modelul nou creat si care trebuie sa asigure realizarea lui industriala in toate fazele procesului de fabricatie.

Avandu-se in vedere ca imbracamintea , in timpul purtarii este fixata pe umeri sau pe talia corpului , in functie de lungime ea se poate clasifica astfel : 1.Imbracaminte fixata pe umeri:

Imbracamintea scurta (mini)-avand linia de terminatie la nivelul taliei ; este destinata pt bluze , pulovere , veste , bluze etc.

Imbracaminte medie (midi)-cu linia de terminatie la nivelul soldurilor ; este destinata pentru produsele: jachete bluze , sacouri , vestoane , camasi pentru barbati si maiouri din tricot.

Imbracaminte lunga (normala)-a carei linie de terminatie se situeaza la nivelul genunchilor ; cuprinde produse ca: rochii , pardesiuri , paltoane , mantale etc.

Imbracaminte foarte lunga (maxi)-a carei linie de termiatie se situeaza la nivelul gleznei picioarelor ; in aceasta grupa sunt cuprinse produse ca: rochii de seara , pardesiuri , paltoane etc.

La imbracamintea fixata pe umeri lungimea de baza se considera de la rascroitura gatului pana la terminatia inferioara stabilita de moda.

2.Imbracamintea fixata pe talie:

Imbracaminte scurta (mini)- cu terminatia la nivelul coapsei picioarelor ; cuprinde produse ca: pantaloni scurti si fuste scurte.

Imbracaminte cu lungime medie (midi)-cu terminatia la linia genunchilor: cuprinde fuste de toate categoriile , pantaloni pescaresti si pantaloni pentru golf.

Imbracaminte foarte lunga (maxi)-cu terminatia la nivelul gleznei picioarelor cuprinde: pantaloni si fuste model maxi.

La imbracamintea fixata pe talie , lungimea se masoara de la linia taliei pana la terminatia inferioara situata in functie de model.

Elemente care formeaza documentatia:

modelul nou creat (etalon);

sabloanele (prin constructia tiparului de baza, multiplicarea tiparelor si reproducerea lor);

normele interne si standardele;

consumul specific (prin normarea materiiior prime si a materialelor auxiliare);

procesul tehnologic de confectionare.Cap 2.1. Descrierea tehnica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este omologarea prototipului sau a produsului etalon.Acest produs etalon este in functie de moda , reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste aspectul, forma , caracteristicile finale ale produsului.Produsul etalon se realizeaza in functie de moda, conditiile climaterice si de destinatie.

Faza de proiectare cuprinde doua etape:

a) desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.

b) analiza tehnica artistica , in urma acestui control se efectueaza modificarile propuse executandu-se si alte variante.Transformarea schitei in produs cuprinde mai multe operatii:

constructia tiparului

croirea produsului

confectionarea produsului

analizarea tehnica a modelului

Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de fabricatie.In cazul meu produsul etalon este fusta clos pentru femei care se executa la dimensiunile individuale cu urmatoarele dimensiuni principale ale corpului:

IC = inaltimea corpului = 160 cm

Pb = perimetrul bustului = 40 cm

Pt = perimetrul taliei = 33 cm

Ps = perimetrul soldului = 47 cm

Ad = adaos de lejeritate = 0 cmProdusul caracterizat este o fusta in clos. Fusta clos formata din doi clini cu rascroitura marita.Constructia tiparului se face prin formarea unui unghi din care se masoara o raza corespunzatoare cercului interior care formeaza perimetrul taliei.Din acelasi unghi se masoara pe orizontala lungimea iar din punctul obtinut la perimetrul taliei se traseaza un arc de cerc cu raza lungimii fustei obtinand astfel clinul fustei clos.Fusta clos poate fi proiectata in modele scurte,semilungi sau lungi.Prezenta este un model scurt.Inchiderea fustei se realizeaza printr-un fermoar in cusatura laterala la betelie.Cordonul va fi confectionat dintr-o bucata si va fi tivit odata,iar tivul se realizeaza printr-o indoire simpla la 0.5cm cu un tighel de garnitura 3mm(pasul cusaturii).Fusta clos se croiestc dupa indicative date de constructorul tiparului, care tine seama de conditiile necesare obtinerii fidele a modelului dat. Odata cu croirea fustei clos se va avea in vedere stabilirea rezervelor necesare la cusaturi si tiv. La croirea fustei clos se va acorda o atentie deosebita asezarii firului drept in directia firului de urzeala. a tesaturii. In functie de rnodelul proiectat, firul drept poate fi indicat pe linia soldului sau pe mijlocul fetei si al spatelui. De asemenea, se va respecta sensul (pasul) tesaturii, pentru prevenirea diferentelor de nuante.

Tehnologia confectionarii fustei clos este identica cu cea de la fusta clasica. Deosebirea consta in aceea ca la fusta clos nu sint necesare pense sau alte cupe de garnitura, ceea ce simplifica tehnologia. La fusta clos se acorda o atentie deosebita realizarii tivului, deoarece datorita firului de tesatura in bie se deformeaza usor.

Operatiile de finisare se realizeaza. identic cu cele de la fustele clasiceToate cusaturile trebuie sa fie drepte fara scapari cu impunsaturi egale si intarite la capete.Produsul trebuie curatat de ate,calcat fara sa prezinte pete sau urme de degradare de la calcat.

Masinile cu ajutorul carora se poate confectiona fusta clos sunt:

-masina simpla de cusut

-masina de surfilat triploc

-masina si masa de calcat pentru calcatul pe parcursul procesului de fabricatie si calcatul final.

Cap.2.2. Materiale de baz i auxiliare

esturile constituie materia prim de baz pentru confecionarea mbrcmintei. esturile trebuie s ndeplineasc o serie de proprieti fizico mecanice din care cele mai importante sunt:

rezistena la frecare rezistenta la splare i lumin elasticitatea tueul higroscopicitatea

Aceste proprieti depind n mare msur de felul materiei prime folosite pentru producerea esturilor.

Rezistena materiei este extrem de important astfel nainte de nceperea procesului de producie materialul este supus unor analize de laborator.n urma acestora analize se stabilesc caracteristicile principale ale materialelor de baz: desimea, greutatea, sarcina de rupere, alungirea la rupere, modificri dimensionale la splat, clcat, rezistena la vopsire i splare precum i caracteristicile materialelor auxiliare ntrituri,garnituri.

Materiale de baz folosite n producia mbrcmintei sunt: -esturile

-blnurile

-tricoturile

-piei i nlocuitoresturile sunt produse textile obinute prin ncruciarea a dou sisteme de fire unul de bttur i unul de urzeal.

esturile se clasific dup mai multe criterii :dup structur,dup destinatie,dup natura materiei prime folosite.Dup structur pot fi: -esturi cu legturi fundamentale

-esturi cu legturi de baz

-esturi cu legturi diagonale

-esturi cu legturi combinate

-esturi cu legturi cu desene

Dup natura materiei prime: -esturi din fibre naturale

-esturi din fibre sintetice

-esturi din amestec de fibre

Dup destinaie pot fi: -esturi pentru lenjerie

-esturi pentru bluze i rochii

-esturi pentru costume uoare

-esturi pentru rochii i costume de sear

-esturi pentru mbrcminte de protecieMaterialul de baza ales pentru confectionarea produsului fusta clos are urmatoarele caracteristici:tesatura din stofa de lana in carouri cu o buna izolare termica si tuseu placut, de latime 1.40 cm pentru sezonul primavara toamna.Din acel material pot fi confectionate si alte produse de imbracaminte exterioara.

Materialele auxiliare sunt:

-captuselile

-intariituriile

-furniturile

-garniturileAlegerea materiei prime se face n funcie de scopul confecionrii produselor respective. Ele se aleg n funcie de sezon, vrst, model.

Comoditatea la utilizare exprim gradul de plcere cu care se poart un produs vestimentar. Comoditatea este reflectat de lejeritatea micrilor pe care le simt purttorii pe corp i frumuseea lui. Comoditatea este strns legat de culorile materialului folosit pentru confecionarea pe linia modelului i de factorii igienici ai produsului.Din punct de vedere al rezistenei materialului, trebuie s aib o bun comportare la solicitri, n timpul purtrii i splrii. De asemenea este indicat materialului s aib un indice de ifonabilitate ct mai redus.

Din punct de vedere al factorilor estetici este necesar ca materialul s aib culori potrivite, tueuri plcute i flexibilitate bun.Materialele se aleg n funcie de sezon, vrst, model i produs.

Acestea pot fi: esturi, tricoturi, materiale realizate prin tehnologii speciale.

Pentru aprecierea valorii de utilizare a materialelor se iau n considerare trei grupe de nsuiri i anume: durabilitatea valoarea de prezentare proprieti fiziologiceDurabilitatea materialelor (esturi, tricoturi) este proprietatea de a se purta fr a se distruge sarcini repetate (continue sau alternative).

Acest indiciu caracterizeaz comportarea n exploatare ntr-o msura mai mare dect sarcina la rupere sau la alungire, rezistena.

n timpul purtrii firul ce constituie materialul textil sau fibrele nu sunt suprapuse aproape niciodat aciunii instantanee de intindere care s depeasc rezistena de rupere.

Materialul se distruge ca urmare a aciunii unei sarcini ndelungate i repetate progresiv sau regresiv care nu se manifest neaprat i ntotdeuna prin ruperea materialului i n general prin schimbarea formei datorit informaiilor plastice.

Rezistena la uzur prin frecare este unul din paramerii cei mai importani pentru apreciera durabilitii n exploatare a esturilor i a tricoturilor. Importana deosebit prezint faptul c n cazul acestei proprieti, rezultatele pe cale de laborator se apropie de cele obinuite prin proba practic de purtare.

Materialele de baz. Caracteristicile materialului de baz

Materialul ales pentru confecionarea fustei clos prezint urmtoarele caracteristici:Desimea esturii este de 23 fire = lcm urzeala, 16 fire = lcm bttur

Compoziia fibroas: lana 100%. Pentru confecionarea fustei n modelul propus se folosesc materiale de baz i materiale auxiliare.

Ca proprieti de prelucarare estura aleas pentru confecionarea fustei se prelucreaz uor att in operaiile de coasere ca i tratamentul umidotermic.

Am avut n vedere faptul c fusta clos fiind un produs de imbracaminte care constituie al doilea strat al ansamblului vestimentar va trebui s asigure o bun izolaie termic i s asigure un indiciu indicat de confort, s aib aspect plcut i s fie uor de ntreinut.Materiale auxiliare

n afara de materialului de baz la confecionarea produselor de mbrcminte mai sunt necesare i o serie de materiale a cror necesitate este impus de aspectul i forma produsului.Rolul materialelor auxiliare i a materialelor neesute este de a ntreine forma iniial a produselor de mbrcminte pn la uzura total a acestora, de a mari gradul termoizolator i de a contribui la completarea nsuirilor estetice ale produselor de mbrcminte. Aceste materiale pot fi mprite dup funcie:

cptueli ntrituri

Dintre aceste materiale secundare penrtu confecionarea fustei clos se poate utiliza ntritura neesut termocolant pentru ntrirea bazei de la cordonul fustei. Aceast ntritur se obine din fibre textile prin termolipire.

Pentru confecionarea fustei clos se foloseste aa de cusut care este un fir rsucit din dou sau mai multe fire rsucite n sens invers torsionrii. Aa de cusut se alege n funcie de baz. Astfel pentru esturi din bumbac, ln, mtase se va folosi aa din bumbac sau tip mtase, iar pentru esturile din fibre chimice se recomand s se foloseasc aa de aceeai provenien i cu aceleai proprieti ale esturii: contracia, rezistena, elasticitatea.Fineea firului de a trebuie s corespund cu fineea materialului. Se recomand ca firul de a s aib o finee mai mare dect firul materialului de baz. Culoarea aei de cusut se stabilete n funcie de culoarea materialului de baz cu o nuan mai nchis.

Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare:

-ata de cusut

-fermoar -intaritura

Cap 2.3 Constructia tiparului de fusta closTiparele sint constructii grafice efectuate pe hirtie, pe baza dimensiunilor corpului si a modelului respectiv. Ele se construiesc pentru fiecare detaliu al produsului respectiv, pentru marimile medii, de la care prin multiplicare se pot obtine toate marimile necesare unui set, dupa. modelul etalon.Fusta clos este un model de forma circulara avand decupat din centrul sau,un detaliu pe marimea taliei conformatiei.Fusta clos poate fi realizata in variante de clos total(intreg) sau in model semiclos.Modelul clos total are forma unui cerc din mijlocul caruia se face o degajare care sa cuprinda talia corpului.Modelul semiclos este croit in forma de semicerc prevazut cu degajare pentru talia conformatiei.Prima varianta a modelului clos este utiluzata indeosebi la costumatii pentru balerine iar ca vestimentatie obisnuita este folosit modelul semiclos.La confectionarea ambele variante sunt prevazute cu cordon sau cu rejansa pri care se ajusteaza pe talia corpului.Pentru proectarea tiparului se folosesc ca dimensiuni principale :IC=160,Pb=46cmConstructia fustei clos este simpla si identica pentru cele coua variante de model.In acest sens se considera ca fusta closata total este formata din patru sferturi.La construirea unui din ale carui dimensiuni se determina la construirea prin trasarea a doua axe de coordonante cu varful in A din care se masoara o distanta egala cu raza cercului ce reprezinta perimetrul taliei.Pt=Pb-K=48-10=38.

Ca dimensiune de baza se foloseste perimetrul taliei in care:PT=2xPt=72cm

Se conditioneaza relatia PT=Lc in care Lc este lungimea cerului care se imbraca pe talia corpului.Lc=2pixr=PT,r=PT\2pi=72\6,21=11,59

se stabileste punctul B pe orizontala din care se traseaza un arc de cerc obtinandu-se punctul B1.Arcul de cerc reprezinta linia taliei la clinul fustei.Apoi se masoara lungimea fustei (Lpr) pe orizontala unde se noteaza punctul L trasandu-se un cerc care reprezinta linia tivului.

In functie de marimea closului,tiparul poate fi ingustat la tiv cu cu 5-6cm de fiecare parte LL2=L1L3=5.....6cm

Prin unirea punctelor B cu L2 si B1 cu L3 se obtine conturul final care se intareste prin linia mai groasa.

Cap.2.4 Transformarea tiparelor n model

Fusta mea provine dintr-o fusta clos care se transforma in felul urmator:

-se coboara linia taliei cu B1=B`1=BB`=3cm

-se modifica dimensiunea beteliei

Cap 2.5 Construcia abloanelor.

Sabloanele sint copii ale tiparelor la care s-au adaugat rezervele necesare de cusaturi (pentru tiparele de confectii femei); acestea se executa pe carton, placi sintetice etc. Pentru realizarea sabloanelor se aplica tiparul pe materialele din care se confectioneaza sablonul si apoi se traseaza cu ajutorul ruletei conturul tiparului, plus rezervele de cusaturi, acolo unde este cazul. Marginea sablonului se marcheaza prin vopsire sau prin gravare, pentru a avea controlul asupra uzurii.

Sablonul se marcheaza prin diferite semne sau cifre, care indica numa-rul modelului pentru care s-a executat, denumirea detaliului, marimea careia ii corespunde sablonul respectiv; se traseaza liniile ce vor reprezenta firul drept" la croit cit si firul dublu", in cazul in care piesele respective necesita croirea materialului pe dublu.

Tipuri de abloane

1) abloanele principale, sunt abloanele detaliului realizat din material de baz

2) abloanele derivate, sunt abloanele detaliului din materiale auxiliare, cptueli, ntrituri. abloanele derivate se obin din abloanele de baz pentru adugarea tiparului de model.

Rezervele aplicate la construirea sablonului sunt:

r1=1.5cm(rezerva de tiv)

r2=1cm(rezerva pentru cusatura laterala si pe linia taliei)Procedeele de ablonare se clasific n funcie de modelul n care se realizeaz ablonarea.

a. ablonarea manual - trasnd conturul fiecrui ablon, succesiv pe material, cu creta de croitorie sau creionul special.

b. ablonarea cu trafarete - transferul este un complet de abloane imprimate pe un material rigid. Conturul abloanelor este perforat. Se aeaz trafaretul peste ablon i se pulverizeaz praf de cret peste toate perforaiile; apoi se ridic trafaretele, rmnnd imprimate conturul abloanelor.

c. ablonare automatizat - se face pe calculator unde se stabilete ncadrarea optim, consumul de material, transferarea abloanelor pe hrtii la scara 1:1.Cap.2.6. Pregtirea materialului pentru croit

Este etapa procesului de producie n care materialul se pregtete naintea croirii cu scopul valorificrii maxime a acestuia i obinerea unor produse finite de calitate. Pregtirea materialului pentru croit cuprinde urmtoarele operaii: controlul, clcarea, sortarea, ablonarea, calculul loturilor i pnuirea.

CONTROLUL- reprezint operaia de verificare n ntregime a lotului de material lansat n fabricaie din punct de vedere calitativ i cantitativ.

Scopul: verificarea dimensiunii reale a fiecrui balot de material lansat i a defectelor neadmise pe produsul finit n vederea eliminrii lor.

Mijloace: mese, platforme, rafturi.

CLCAREA- este operaia de eliminare a ifonrilor naintea croirii. Industrial se realizeaz cu calandre.

SORTAREA- este operaia de grupare a baloilor de aceeai lime, desen, culoare i depozitarea lor n rafturi speciale.

Scopul: reducerea pierderilor de material prin folosirea unei singure limi n cadrul unui pan.

Mijloace: rafturi compartimentate.

ABLONAREA MATERIALELOR- este operaia de aezare a abloanelor, reperelor componente ale unui produs pe suprafaa unei foi de material i reproducerea lor prin conturare.

Scopul: stabilirea traseului pe care-l va face cuitul mainii de croit, (foarfec) determinarea necesarului de material pentru realizarea numrului de produse stabilit a se confeciona i aezarea ncadrrii obinute deasupra panului n vederea decuprii acestora.

PNUIREA MATERIALULUI- este operaia prin care materialul se aeaz n straturi suprapuse cu lungimi i limi egale. Dup felul de aezare a straturilor pnuite poate fi pe dublu lat sau desfcut, cu faa ntr-un sens sau fa la fa. pnuirea pe dublu lat se aplic la produse n care detaliile sunt desenate numai pe jumtate iar piesele rezultate sunt perechi. pnuirea materialelor se poate efectua manual sau mecanizat cu ajutorul mainilor de pnuit.

Cap.2.6.1.Croirea materialelor

Croirea materialelor const n dou operaii principale:

1.Secionarea panului

2.Decuparea detaliilor

SECIONAREA PANULUI se face cu ajutorul mainilor mobile de croit.

DECUPAREA DETALIILOR reprezint operaia de tiere pe contur a reperelor desenate pe suprafaa panului. Pentru decuparea detaliilor se utilizeaz maini fixe de croit cu cuit bandCap. 2.7 Elaborarea ncadrrii abloanelor

Lugimea ncadrrii

Limea ncadrrii Cap 2.7.1 Calculul necesarului de material i calculul normei de consum

Pentru determinarea necesarelor de material avem nevoie de urmatoarele dimensiuni:

-lungimea incadrarii=lungimea produsului +rezervele de tiv si cusatura.

Materiale auxiliare pentru produsul meu avem:

-ata de cusut pentru tighel Nm 48/3

-ata pentru surfilat Nm 54/3

-fermoar 20 cm (1 buc)

-intaritura necesiva pentru dublura

Calculul normei de consum

Cs=consum special

Ip=indicile de pierderi

Iu=indicele de utilizare

Iu=Ip=100%

Ssab=suprafata sabloanelor'

Sinc =suprafata incadrarii

n=numar de bucati

Cs=Linc/ n

Sinc=linc x linc

Pentru ca incadrarea sa fie cat mai buna indicele de pierderi trebuie sa aiba o valoare cat mai mica astfel incat suprafata sabloanelor sa fie peste 80% din suprafata incadrarii.

Cap2.8 Procesul tehnologic de confecionare

nr.

crt.denumirea operaieiFelul operatieidenumirea custuriiutilaje folosite

1Surfilarea fetei,spate,beteliei,linia terminatieiM

de surfilareTriplock

2Asamblarea cusaturii lateraleMDe tighelMasina simpla de cusut

3Descalcarea cusaturii lor(lateral)MCFier de calcat

4Aplicarea intariturii pe betelieMCFier de calcat

5Montarea fermoaruluiMDe tighelMasina simpla de cusut

6Aplicarea betelieiMDe tighelMasina simpla de cusut

7Intoarcerea si tighelirea betelieiMDe tighelMasina simpla de cusut

8Executarea butonierei MZig-zagMasina simpla de cusut

9Coaserea nastureluiManualCusatura manuala

10Executarea tivuluiMDe tighelMasina simpla de cusut

11Calcarea finalaMCFier de calcat

Cap.2.9. Dimensiunile produsului finit

Controlul tehnic final

Prin calitate se nelege totalitatea proprietilor pe care le posed un produs, expresie a msurii n care se satisfac necesitile societii, avnd n vedere parametrii tehnico-economici i estetici gradul de utilizare i eficien economic n exploatare.

Calitatea produciei reprezint expresia final a calitii proceselor de producie care sintetizeaz nivelul tehnic de a executa, funcionalitatea i aspectul de ordin estetic al produsului de mbrcminte. Eficacitatea controlului tehnic al calitii pe tot parcursul procesului tehnologic este verificat de ctre controlul final, care prezint n esen un supracontrol necorespunzator n circuitul economic. Controlul final d posibilitatea verificrii n ansamblu a tuturor proprietilor produselor, ceea ce poate fi fcut de ctre controlorii interfazici.

Rolul i distribuiile organelor C.T.C.

Compartimentul de control tehnic de calitate rspunde de controlul produselor n toate fazele de fabricaie, ncepnd cu recepia materialelor prime, elaborarea i respectarea documentaiei tehnice i a tehnologiilor pe parcursul procesului tehnologic i pn la verificarea module cum au fost respectai parametri i stabilii pentru produsele finite. Controlul de calitate ale produselor se efectueaz pe baza unui plan de control. Acest plan are ca baz documentaia tehnic a procesului de fabricaie precum i standardele care cuprind schemele de efectuare a controlului static.

Pentru realizarea unui produs cu aspect corespunztor calitativ i dimensionar este necesar s se respecte urmtoarele condiii tehnice de confecionare: custuri tighel aplicate pe fa sa fie drepte i cu aspect plcut avnd o dimensiune de 4-5 mm, custurile de ncheiere s fie tensionate conform cu desimea pentru a nu se desface produsul finit s fie bine clcat, fr luciu, fr ncreituri sau buclri, verificarea dimensional cu tabelul realizat prin dimensiunile tiparului model.

NR.CRT.Denumirea dimensiuniiDimensiunea [cm]

1Lungimea totala a fustei

2Latimea liniei taliei

3Latimea beteliei la talie

4Latimea tivului

5Latimea fustei la 10 cm de talie

Cap. 3.

Norme tehnice a securitatii muncii si masuri de

prevenire si stingere a incendiilor

Locul de munca. reprezinta spatiul inzestrat cu mijloace de munca si organizat pentru realizarea unei operatii sau lucrari de catre un executant (individual sau colectiv), in conditii de munca precizate.

Organizarea rationala a locului de munca este determinate de elementele care participa. la desfasurarea procesului de productie pe locul respectiv de munca. si anume: mijloacele de munca. (utilaje, unelte, dispozitive, mobilier etc.);

obiectele muncii (materii prime, materiale semifabricate etc.) ;

forta de munca. (capacitatea fizica. si intelectuala a omului atunci cind produce valori de intrebuintare).

Imbinarea armonioasa. a tuturor elementelor locului de munca. intr-un tot unitar se concretizeaza in organizarea rationala a acestuia. Organizarea locului de munca este considerate rationala atunci cind asigura executan-tilor conditii necesare pentru o munca. de inalta productivitate, cu cele mai reduse consumuri, fara miscari inutile sau obositoare, cu minimum de cheltuieli.

Pentru ca pe locurile de munca sa. se obtina. o productivitate cit mai ridicata o calitate a produselor la nivelul cerintelor actuale, este necesar sa se asigure urmatoarele:

inzestrarea locului de munca. cu utilaje, scule, dispozitive;

mentinerea utilajelor in stare de functionare;

aprovizionarea locului de munca. cu materii prime si materiale;

calificarea si preocuparea pentru ridicarea calificarii;

organizarea ergonomica a locului de munca.

Locurile de munca. trebuie inzestrate cu utilaje, scule, dispozitive, la un nivel tehnic care sa permita. eliberarea executantilor de^ sarcina efectuarii directe a modificarilor tehnologice ale obiectului muncii. In acest scop este necesar ca utilajele sa. aiba. un nivel din ce in ce mai mare de mecanizare si automatizare.

In cooperatia mestesugareasca aceasta cerinta. poate fi realizata atit la lucrarile de serie cit si la lucrarile de comanda..

Amplasarea utilajelor trebuie sa. asigure economisirea muncii si folosirea eficienta a suprafetelor de productie, comoditate in servirea locurilor de munca. si respectarea normelor de protectie si tehnica securitatii muncii.

Functionarea permanenta a utilajelor prcsupune intretinerca si repararea acestora in mod corespunzator de catre executant sau de personalul anume specializat.

Pentru a asigura continuitatea desfasurarii normale a productiei la locurile de munca este necesar ca acestea sa fie aprovizionate din timp, cu materii prime si materiale, in cantitati si calitati corespunzatoare.

Aprovizionarea locului de munca trebuie sa se faca la inceputul executarii sarcinilor de productie. Este necesar ca locul de munca sa nu se aglo-mereze cu materialele de prisos, care ar impiedica buna desfasurare a procesului de munca.

Aprovizionarea locului de munca cu obiectele muncii se poate face si pe masura executarii sarcinilor de productie, insa in asa fel, incit executantul sa. nu piarda timp cu asteptarea acestora.

Schita Modelului

Bibliografie Proiectarea imbracamintei

Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I

Ing. Maria Radulescu 1981

Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti

Tehnologii textile si de confectii :

Ministerul Educatiei si Invatamant

Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti

Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie

Ed. Oscar Print Bucuresti 2003

Revista de moda Burda

Grup Scolar

George Baritiu

LIVADA

Judeul Satu Mare