drept comercial ciocan - cap 4

5/7/2018 Drept Comercial Ciocan - Cap 4 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/drept-comercial-ciocan-cap-4 1/61

DREPT COMERCIAL (Vasile Ciocan)

CAPITOLUL IV: SOCIETATILE COMERCIALE

IV.1. REGULI COMUNE APLICABILE SOCIETATILOR COMERCIALE:

SECTIUNEA I: NOTIUNEA SOCIETATII COMERCIALE. ELEMENTELE CONTRACTULUI DE

SOCIETATE. CLASIFICAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

1. Notiunea societatii comerciale:Dat fiind ca Legea nr.31/ 1990 nu cuprinde o definitie a societatii comerciale, pentrudefinirea acestei notiuni trebuie sa apelam la dispozitiile Codului Civil care reglementeazacontractul de societate civila, si anume:Art.1491 C.civ.³Societatea este un contract prin care doua sau mai

multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de aimparti foloasele ce ar putea deriva´.Art.1492 C.civ.:³ Orice societate trebuie sa aiba ca obiect un ce licit

si sa fie contractata spre folosul comun al partilor.Fiecaremembru al societatii trebuie sa puna ceva in comun sau bani, sau

alte lucruri, sau industria sa´.Din aceste dispozitii rezulta ca societatea este, in principal, un contract in temeiul caruiadoua sau mai multe persoane (asociati) se inteleg sa puna in comun anumite bunuri pentru adesfasura o anumita activitate, in vederea realizarii si impartirii beneficiilor care vor rezulta.

Din definitia sus-mentionata a contractului de societate rezulta si caracterele juridice aleacestui contract, si anume:- plurilateral , in sensul ca la incheierea sa participa doua sau mai multe persoane, fiecare asumandu-si anumite obligatii;

49- cu titlu oneros, in sensul ca in vederea participarii in societate fiecare dintre

asociati constituie un aport;- comutativ, intinderea obligatiei fiecarui asociat fiind cunoscuta din momentulincheierii contractului;- consensual , ceea ce inseamna ca de regula contractul de societate se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, forma scrisa fiind ceruta numai ad

probationem (in mod exceptional, in cazul societatii comerciale, contractul desocietate trebuie sa imbrace forma autentica ca o conditie ad validitatem in

cazurile stabilite de art.5 al.(6) din Legea 31/1990 ± cand printre bunurilesubscrise ca aport la capitalul social se afla un teren ; cand se constituie osocietate in nume colectiv sau in comandita simpla ; cand societatea pe actiuni

se constituie prin subscriptie publica.)Asemanari si deosebiri intre societatea civila si societatea comerciala:Dat fiind ca atat in cazul societatii civile cat si in cazul societatii comerciale este vorba, inesenta, de o societate avand ca fundament dispozitiile art.1491 - 1492 Cod civil, intre cele douatipuri de societati exista unele asemanari, dar si unele deosebiri.

Asemanari:- au aceeasi esenta, fiecare reprezentand o grupare de persoane si de bunuri (capitaluri)

constituita in scop economic si lucrativ;- ambele iau nastere printr-un contract de societate. Elementele esentiale ale contractului desocietate civila se regasesc si in contractul de societate comerciala (aportul asociatilor, intentia de



a desfasura in comun o anumita activitate si obtinerea si impartirea beneficiilor);- ambele au scop lucrativ, asociatii urmarind realizarea si impartirea unor beneficii.Deosebiri:- obiectul sau natura operatiunilor pe care le realizeaza societatea. O societate este

comerciala daca, potrivit contractului, are ca obiect efectuarea unor operatiuni calificate de Codulcomercial ca fapte de comert. Daca societatea are ca obiect realizarea unor activitati care nu suntfapte de comert, ea este o societate civila.In cazul in care in actul constitutiv se stabilesc ca obiect al societatii, pe langa operatiuni

comerciale, si operatiuni civile, s-a considerat ca trebuie sa se cerceteze ce rol joaca fiecare dintrecele doua categorii de operatiuni in realizarea obiectului societatii. Daca operatiunile comerciale

au o importanta redusa ori servesc numai ca mijloc de realizare a unor operatiuni civile,societatea va fi civila.- Spre deosebire de societatea civila, societatea comerciala este investita cu personalitate

juridica. Prin urmare, spre deosebire de societatea civila, societatea comerciala este nu numai un

contract, ci constituie un subiect de drept distinct de asociatii care participa la constituirea ei,cu patrimoniu propriu care ii permite sa-si asume obligatii si sa raspunda pentru indeplinirea lor.

Societatea civila nu are personalitate juridica, ea ramane un simplu contract, fara a fisubiect de drept de sine-statator. Bunurile puse in comun de asociati sunt bunuri indivize, fara aconstitui un patrimoniu al societatii.

50- Intre societatea civila si cea comerciala exista deosebiri si in ceea ce priveste conditiile in

care acestea se constituie si functioneaza. Pentru societatea comerciala, legea stabileste anumiteforme juridice care trebuie respectate. Astfel, societatile comerciale se vor putea constitui numaiin una din urmatoarele forme: SNC ; SCS ; SA ; SCA ; SRL. Deci, o societate comerciala are o

structura bine definita care nu poate fi decat cea reglementata de lege pentru fiecare forma juridica a societatii comerciale in parte.

Cat priveste societatea civila, ea are o forma care nu poate depasi cadrul contractual.

2. Elementele specifice ale contractului de societate:

Din definitia contractului de societate enuntata mai sus rezulta ca contractul de societate ± indiferent ca este vorba de o societate civila sau comerciala - are urmatoarele trei elemente

esentiale care il deosebesc de alte contracte:a) in primul rand, asociatii convin sa puna ceva in comun, adica fiecare asociat sa aducaanumite bunuri in societate. Aceasta contributie a asociatilor poarta denumirea deaport;

b) in al doilea rand, asociatii pun laolalta anumite bunuri cu intentia de a colabora indesfasurarea activitatii comerciale (element denumit affectio societatis);

c) in al treilea rand, activitatea comerciala se realizeaza in vederea obtinerii si

impartirii profitului rezultat.Cele trei elemente sus-mentionate prezinta urmatoarele particularitati in materiacontractului de societate comerciala:

a) APORTURILE ASOCIATILOR:

Sub aspect juridic, prin aport se intelege obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat de aaduce in societate un anumit bun, o valoare patrimoniala. Operatiunea este analizata ca uncontract incheiat intre asociati si viitoarea societate comerciala (contract de aport). In limita

aportului, asociatul devine debitor al societatii, cu toate consecintele care decurg din aceastacalitate.

Sub aspect etimologic notiunea de aport desemneaza chiar bunul adus in societate decatre asociat.

Aportul poate avea ca obiect orice bun cu valoare economica al asociatului, care prezintaun interes pentru activitatea societatii. Aportul poate fi in numerar, in natura sau in industrie.

Aportul in numerar are ca obiect o suma de bani pe care asociatul se obliga sa o transmitasocietatii. Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea societatii comerciale, indiferent de



forma ei.Aportul in natura are ca obiect anumite bunuri, care pot fi bunuri imobile (cladiri,instalatii etc.) si bunuri mobile corporale (materiale, marfuri etc.) sau incorporale (creante, fondde comert etc). Bunurile trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic.

Aporturile in natura sunt admise la toate formele de societate comerciala. Acestea suntvarsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si predarea efectiva a bunurilor catre51societate. Bunurile trebuie predate in stare de utilizare.

Aportul poate consta in transmiterea catre societate a dreptului de pro prietate asupra bunului sau a dreptului de folosinta. In lipsa unei stipulatii contrare, bunurile devin proprietatea

societatii.Deci, daca s-a convenit transmiterea dreptului de proprietate, bunul va intra in patrimoniulsocietatii, asociatul nemaiavand un drept asupra lui. In consecinta, bunul nu va putea fi urmarit decreditorii asociatului, iar la dizolvarea societatii asociatul nu va avea dreptul la restituirea

bunului, ci numai la partea care i se cuvine prin lichidarea societatii.In cazul in care aportul are ca obiect un bun imobil sau un bun mobil corporal, raporturile

dintre asociat si societate sunt raporturi juridice asemanatoare celor dintre vanzator si cumparator.Bunul devine proprietatea societatii din momentul inmatricularii ei in registrul comertului.Daca bunul piere inainte de inmatricularea societatii, riscul este suportat de catre asociat ; el va fi

obligat sa aduca in societate un alt bun ori un aport in numerar.Bunul care face obiectul aportului in natura trebuie evaluat in bani pentru a se puteastabili valoarea partilor de interes, partilor sociale sau actiunilor cuvenite asociatului in schimbulaportului. Aceasta evaluare se face de catre asociati sau, cand este necesar, de catre experti. Incontractul de societate trebuie sa se prevada valoarea bunului si modul de evaluare.

In cazul in care bunul care face obiectul aportului in natura a fost adus in folosintasocietatii, in doctrina se considera ca raporturile dintre asociat si societate sunt guvernate de

regulile referitoare la locatiune. Intrucat societatea dobandeste numai un drept de folosinta (decreanta), asociatul ramane proprietarul bunului si, in aceasta calitate, la dizolvarea societatii aredrept la restituirea bunului.Bunul poate fi adus in societate si cu titlu de uzufruct , caz in care societatea dobandeste

un drept real, in temeiul caruia are dreptul sa foloseasca bunul si sa culeaga fructele. Asociatul pastreaza dreptul de dispozitie asupra bunului.Aportul in natura poate avea ca obiect bunuri mobile incor porale, cum sunt creantele, brevetele de inventie, marcile etc. Aportul in creante are regimul juridic al aportului in natura, in

sensul ca asociatul se considera liberat de obligatia de a aduce aportul numai dupa ce societatea aobtinut plata sumei de bani care face obiectul creantei.

Legea interzice creantele ca a port in SA care se constituie prin subscriptie publica, inSCA si SRL. Pentru cazurile cand creantele sunt admise ca aport, raporturile dintre asociat sisocietate sunt carmuite de regulile cesiunii de creanta (1391 si urm.C.civil). Prin derogare de ladreptul comun, asociatul raspunde pentru solvabilitatea debitorului.

Aportul in industrie (in prestatii) consta in prestatii in munca sau servicii pe care asociatul

promite sa le efectueze in societate, avand in vedere competenta si calificarea sa. Aportul in prestatii in munca sau serviicii este permis numai asociatilor din SNC si asociatilor comanditatidin societatea in comandita.

Un atare aport nu poate constitui a port la formarea sau majorarea ca pitalului social .Explicatia consta in faptul ca acest aport nu poate fi un element al gajului general al creditorilor

societatii. Totusi, in schimbul aportului in prestatii in munca sau servicii, asociatul are dreptul sa participe la impartirea profitului si a activului social si, totodata, are obligatia sa participe la pierderi. In acest scop, aportul in prestatii in munca sau servicii trebuie evaluat si precizat in actulconstitutiv.

52

Obligatia de a constitui aportul si executarea ei:



Pentru constituirea societatii fiecare asociat este tinut sa contribuie la formarea patrimoniului ei.De aceea, in actul constitutiv trebuie sa se arate aportul fiecarui asociat. Legeanu cere ca aporturile asociatilor sa fie egale ca valoare sau ca ele sa aiba acelasi obiect si nici caaportul unui asociat sa aiba un obiect unitar (adica numai in numerar sau numai in natura etc.)

Obligatia de a aduce aportul se naste la incheierea contractului de societate, iar executareaei poate fi facuta la constituirea societatii sau ulterior, la termenele stabilite in actul constitutiv. A sumarea obligatiei de a port este denumita subscriere la capital ul societatii . Ea se naste prin semnarea contractului de societate sau, dupa caz, prin participarea la subscriptia publica.

E fectuarea a portului poarta denumirea de varsare a capital ul ui ( varsamant) . Neefectuarea a portului are semnificatia neexecutarii de catre asociat a obligatiei

asumate, cu consecintele prevazute de lege. Indiferent de obiectul aportului, daca asociatul nu arespectat termenele de efectuare a aportului si prin aceasta a cauzat societatii anumite prejudicii,el este obligat la plata de des pagubiri, in conditiile dreptului comun. Nerespectarea acesteiobligatii poate avea si consecinta grava a excluderii asociatului din societate.

Pentru cazul cand aportul a fost stipulat in numerar, legea prevede ca asociatul esteobligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa se faca varsamantul, dobanzi care

se cumuleaza cu despagubirile datorate societatii pentru prejudiciile cauzate.Pentru cazul cand obiectul aportului este o creanta, legea prevede ca daca societatea n-a putut incasa creanta prin urmarirea debitorului cedat, asociatul va datora societatii atat

despagubiri pentru prejudiciile cauzate prin intarzierea sa in aducerea aportului, cat si dobandalegala din ziua scadentei creantei.

Distinctia dintre capitalul social si patrimoniul societatii:

Aporturile reunite ale asociatilor formeaza sub aspect valoric capitalul social al societatiisi, totodata, ele constituie elemente ale patrimoniului societatii.

Sub acest aspect, se impune a se face distinctie intre ca pitalul social si patrimoniul societatii. Astfel:

C apital ul social reprezinta expresia valorica a totalitatii aport urilor in numerar si innatura ale asociatilor care participa la constituirea societatii. Mai este denumit si capital nominal

si are o dubla semnificatie: contabila si juridica .Semnificatia contabila consta in faptul ca el nu are o existenta reala, concreta, ci

reprezinta o cifra convenita de asociati. In bilantul societatii apare evidentiat la pasiv, deoarece elreprezinta aporturile asociatilor care, la dizolvarea societatii, trebuie restituite. In schimb, bunurile efective care constituie aporturile asociatilor figureaza in activul bilantului, intrucat eleapartin societatii.

Potrivit semnificatiei juridice, el constituie limita gajului general al creditorilor societatii,in sensul ca in patrimoniul societatii trebuie sa existe bunuri a caror valoare sa fie cel putin in

limita capitalului social.Capitalul social este fix pe toata durata societatii. El poate fi modificat in sensul maririisau micsorarii sale, numai in conditiile prevazute de lege, prin modificarea actului constitutiv.In cazul in care capitalul social se diminueaza sub o anumita limita datorita folosirii sale

in desfasurarea activitatii, legea prevede obligatia reintregirii activului sau reducerii capitalului

social, mai inainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit. In ra port de ca pitalul social se determina profitul societatii si se calculeaza rezervele53

acesteia.Capitalul social este intangi bil , in sensul ca el nu poate fi folosit pentru plata dividendelor

catre asociati si trebuie sa fie real , ceea ce impune intrarea efectiva in patrimoniul societatii a bunurilor care constituie aporturile asociatilor, precum si asigurarea in permanenta in patrimoniulsocietatii a unor bunuri a caror valoare sa nu fie mai mica decat capitalul social.Legea distinge intre capitalul subscris si capitalul vasat.

C apital ul subscris re prezinta valoarea totala a a porturilor pentru care asociatii s-auobligat sa contribuie la constituirea societatii. Acesta coincide cu capitalul social.



C apital ul varsat este valoarea totala a a porturilor efectuate si care au intrat in mod efectiv in patrimoniul societatii. Legea stabileste conditii privind varsarea capitalului subscris:- in cazul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni, la constituireasocietatii capitalul varsat nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, iar

diferenta va fi varsata in termen de 12 luni de la inmatriculare pentru actiunileemise pentru un aport in numerar si in termen de 2 ani pentru actiunile emise pentru un aport in natura.;- in cazul societatilor in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere

limitata, capitalul social subscris trebuie integral varsat la data constituiriisocietatii.

Capitalul social al societatii este divizat in anumite fractiuni, denumite diferit in functiede forma juridica a societatii :- in cazul societatilor in nume colectiv si in comandita simpla ± parti de interes;

- in cazul societatii cu raspundere limitata ± parti sociale; - in cazul societatii pe actiuni sau comandita pe actiuni ± acti uni .Asociatii dobandesc in schimbul aportului un numar de parti sociale, parti de interes sau

actiuni corespunzator valorii aportului fiecaruia. P atrimoni ul societatii reprezinta totalitatea dre pturilor si obligatiilor cu valoare

economica a partinand societatii.

Patrimoniul social cuprinde activul social si pasivul social, care se evidentiaza in bilantulsocietatii cu respectarea dispozitiilor legale contabile. Acti vul social cu prinde bunurile aduse ca a port in societate si cele dobandite in cursul

activitatii societatii.

P asi vul social cu prinde obligatiile societatii, indiferent de natura lor.

Intre capitalul social si patrimoniul societatii exista, asadar, o serie de deosebiri :1. in timp ce ca pitalul social este expresia valorica a aport urilor asociatilor ,

patrimoniul societatii este o uni versalitate juridica , in care sunt cu prinse toate drept urile si

obligatiile , precum si bunurile societatii;

2. spre deosebire de ca pitalul social care nu are o existenta reala , patrimoniul social cu prinde elemente concrete , adica totalitatea bunurilor societatii .

3. pe cand ca pitalul social este f ix , patrimoniul societatii are o compozitie si o valoare care variaza in functie de rez ultatele acti vitatii societatii . Astfel, in momentulconstituirii societatii, ca pitalul social prevazut in contractul de societate are aceeasi valoare cu patrimoniul societatii. Ulterior insa, prin desfasurarea activitatii comerciale, patrimoniul

societatii se poate mari daca societatea obtine profit sau poate sa inregistreze o anumita micsorarea valorii daca societatea are pierderi.

544. unii autori considera ca rolul capitalului social este acela de a constitui gajulgeneral al creditorilor societatii. In realitate, in cazul nerespectarii obligatiilor de catre societate,creditorii vor urmari bunurile aflate in patrimoniul societatii. Din acest motiv, pentru a-i proteja

pe creditorii societatii, legea impune ca pe toata durata societatii sa existe in patrimoniul acesteia

bunuri a caror valoare sa fie cel putin la nivelul capitalului social. b) AFFECTIO SOCIETATIS (Intentia asociatilor de a colabora ladesfasurarea activitatii comerciale):

Acest element specific contractului de societate presupune intentia de colaborarevoluntara a asociatilor, de a lucra in comun, suportand toate riscurile activitatii comerciale.

Participarea la activitatea societatii trebuie sa fie activa si interesata. Aceasta participareeste diferita, in functie de forma juridica a societatii.Intentia de a colabora implica convergenta de interese a asociatilor, concretizata, maiales, in obtinerea si impartirea profitului, dar si o egalitate juridica intre asociati si, in consecinta,

lipsa oricaror raporturi de subordonare.

c) IMPARTIREA PROFITULUI:



Scopul societatii este acela de a realiza profit din activitatea comerciala desfasurata si dea-l imparti intre asociati. Cota parte din profit ce se plateste fiecaruia dintre asociati poartadenumirea de di vidend .

Desfasurand activitatea comerciala in comun, asociatii participa impreuna atat la profitul

cat si la pierderile societatii.Realizarea ori nerealizarea de profit poate fi stabilita numai la sfarsitul exercitiuluifinanciar, prin intocmirea situatiei financiare anuale. Dividendele pot fi distribuite numai din profitul determinat, potrivit legii.

Pentru a fi distribuibil sub forma de dividende, profitul trebuie sa fie:- real , in sensul ca trebuie sa se fi inregistrat un excedent, adica o suma care sa fie mai

mare decat valoarea capitalului social, deoarece nu pot fi distribuite dividende din activ in limitacapitalului social.- util , adica sa reprezinte profitul ramas dupa intregirea capitalului social, cand activul patrimoniului s-a micsorat in cursul exercitiului financiar.

Daca potrivit situatiei financiare anuale nu exista profit real si util, nu pot fi distribuitedividende asociatilor. In caz contrar, dividendele sunt fictive, ele sunt luate din capitalul social cu

prejudicierea drepturilor creditorilor.

Distri buirea de di vidende in absenta unui pro f it real si util reprezinta o f apta ilicita ,

care are consecinte sub aspect ci vil si penal .

Astfel, dividendele platite se restituie societatii daca societatea dovedeste ca asociatii aucunoscut neregularitatea distribuirii sau trebuiau sa o cunoasca. Dreptul la actiunea in restituireadividendelor se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor.De asemenea, fapta administratorilor sau a directorilor societatii de a fi incasat ori platitdividende, sub orice forma, din profit fictiv sau care nu putea fi distribuit constituie infractiune si

este sanctionata cu inchisoarea.In privinta modului de impartire a profitului intre asociati, legea consacra libertatea

asociatilor de a decide. Principiul care guverneaza intelegerea asociatilor decurge din insasi55finalitatea societatii, respectiv faptul ca toti asociatii trebuie sa primeasca profit si sa participe lasuportarea pierderilor. Participarea la profit si pierderi nu trebuie sa fie neaparat egala. Criteriul

avut in vedere este contributia asociatilor la formarea capitalului social al societatii.Legea interzice asa-zisele clauze leonine, adica acele intelegeri care f avorizeaza unii

asociati in detriment ul celorlalti . Desi art.1513 Cod civil prevede ca este nul contractul desocietate prin care un asociat isi stipuleaza totalitatea castigurilor si cel prin care s-a convenit ca

unul sau mai multi asociati sa fie scutiti sa participe la pierderi; in doctrina se considera ca solutiacare se impune este nulitatea clauzei leonine, cu mentinerea valabilitatii celorlalte clauze ale

contractului.In cazul in care in actul constitutiv asociatii nu au stabilit modul de impartire a profituluisi de suportare a pierderilor, participarea la profit si la pierderi este pro portionala cu parteafiecarui asociat din capitalul social varsat.

In cazul unui a port in prestatii in munca sau servicii, in lipsa unei evaluari a aportului,

asociatul va avea dreptul la o cota din profit si pierderi egala cu cea a asociatului care a adus insocietate cota cea mai mica de capital.Profitul va fi repartizat de catre adunarea asociatilor pe destinatiile legale:

- reintregirea capitalului social;- formarea fondului de rezerva;

- reinvestire prin majorarea capitalului social;- distribuire de dividende catre asociati etc.Adunarea asociatilor, care se intruneste in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiuluifinanciar, discuta si aproba situatia financiara anuala si fixeaza dividendul, precum si termenul

pentru plata dividendelor (dar nu mai mult de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiareanuale).



Obligatia de plata a dividendelor devine exigibila dupa cum urmeaza:- in cazul in care prin hotararea adunarii asociatilor se stabileste un termen pentru plata dividendelor, obligatia de plata devine exigibila la data impliniriitermenului sau la data expirarii termenului in cadrul caruia trebuiau platite

dividendele.- In cazul in care adunarea asociatilor nu a stabilit termenul de plata, obligatiade plata a dividendelor devine scadenta la data expirarii termenului de 6 lunide la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar

incheiat.Daca societatea nu isi executa obligatia de plata a dividendelor la scadenta, aceasta va

datora asociatilor daune-interese la nivelul dobanzii legale. Intrucat dreptul la dividende seintemeiaza pe actul constitutiv, obligatia societatii privind plata dividendelor este o obligatie

comerciala . In consecinta, dobanda legala aplicabila este dobanda legala in materie comerciala.Prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a asociatilor care a aprobat

situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat poate fi stabilita o dobanda mai maredecat dobanda legala in materie comerciala.

Actiunea privind plata dividendelor se prescrie in termen de 3 ani de la data scadenteiobligatiei de plata a dividendelor.Desi in mod obisnuit profitul se distribuie dupa incheierea exercitiului financiar, totusi, sa

admis efectuarea unei asemenea operatii si in cursul exercitiului financiar, pe baza balantei56semestriale si a balantei de verificare lunara, cu pastrarea unei parti din profitul distribuibil pentruacoperirea eventualelor pierderi ce s-ar putea inregistra pana la incheierea exercitiului financiar.In cazul in care in cursul exercitiului financiar actiunile sau partile sociale sunt transmise

de catre titular unei alte persoane pe calea cesiunii, dividendele care se cuvin dupa datatransmiterii actiunilor a partin cesionarului, in afara de cazul in care partile au convenit altfel.

3. Formele societatii comerciale si clasificarea lor:Potrivit art.2 din Legea nr.31/1990, societatea comerciala trebuie sa imbrace una dinurmatoarele forme juridice:- Societatea in nume colectiv (SNC) ± este societatea in care obligatiile societatii sunt

garantate cu patrimonial social, dar si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor;- Societatea in comandita sim pla (SCS) - este societatea in care obligatiile societatii suntgarantate cu patrimonial social, dar si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati (asociatii comanditari raspunzand numai in limita aportului lor la capitalul social);

- Societatea pe actiuni (S A ) ± este societatea al carei capital este impartit in actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social (actionarii raspunzand numai in limita

aportului lor la capitalul social);- Societatea in comandita pe actiuni (SC A ) - este societatea al carei capital este impartitin actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, dar si cu raspundereanelimitata si solidara a asociatilor comanditati (asociatii comanditari raspunzand numai in limita

aportului lor la capitalul social);

- Societatea cu ras pundere limitata (SRL) - este societatea in care obligatiile societatiisunt garantate cu patrimonial social, iar asociatii raspund numai in limita aportului lor.Reglementarea celor 5 forme de societate comerciala prevazute de textul legal susmentionat

are un caracter limitativ, in sensul ca nu este admisa constituirea unei societaticomerciale nenumite, care sa imbine elemente ale mai multor forme diferite de societati

comerciale.Clasificarea societatilor comerciale se face in functie de mai multe criterii diferite declasificare si anume:In functie de prevalenta elementului personal sau al celui material, societatile

comerciale se impart in:- Societatile de persoane, categorie in care se incadreaza SNC si SCS, in cadrul carora



prevaleaza elementul personal, respectiv cunoasterea si increderea reciproca aasociatilor;- Societatile de ca pitaluri, categorie in care se incadreaza SA si SCA si in cadrulcarora esentiala este cota de capital investita, fara ca persoana si calitatile personale

57ale actionarilor sa prezinte vreo relevanta;Este de mentionat ca SRL nu se incadreaza in niciuna din cele doua categorii susmentionate,intrucat aceasta forma de societate imprumuta caractere atat de la societatile de

persoane cat si de la societatile de capitaluri.In functie de intinderea raspunderii asociatilor, societatile comerciale se impart in:

- Societati in care asociatii raspunde nelimitat ± cum este SNC; in concret,raspunderea pentru obligatiile societatii incumba in primul rand societatii, care raspunde in principal cu patrimoniul sau social, iar in subsidiar, in situatia in care patrimoniul social nuacopera obligatiile societatii, se angajeaza raspunderea subsidiara a asociatilor, care raspund in

mod nelimitat si solidar, avand asadar rolul unor garanti.- Societati in care asociatii raspund limitat , adica numai pana la concurenta aportului

lor ± categorie in care intra SA si SRL;* In functie de posibilitatea societatii de a emite titluri de valoare, societatile comercialese impart in:

- Societati care pot emite titluri de valoare respectiv actiuni (care sunt fractiuni alecapitalului social si in acelasi timp sunt titluri de credit) si obligatiuni (care sunt fractiuni ale unuiimprumut contractat de societate); din aceasta categorie de societati fac parte SA si SCA;- Societati care nu pot emite titluri de valoare, categorie din care fac parte SNS, SCS siSRL;

SECTIUNEA II: CONSTITUIREA SOCIETATILOR COMERCIALE

1. ACTELE CONSTITUTIVE ALE SOCIETATII COMERCIALE:

Dupa cum am araratat mai sus, societatea comerciala este, in esenta, un contract si,totodata, o persoana juridica.La baza constituirii oricarei societati comerciale se afla vointa asociatilor, manifestata in

conditiile legii. In concret, vointa asociatilor privind constituirea unei societati comerciale trebuiesa se materializeze, dupa caz, printr-un contract de societate (SNC,SCS), contract de societate sistatut (SA, SCA, SRL ± in cazul acestor societati legea permite ca cele doua acte sa se incheiesub forma unui inscris unic denumit act constitutiv) sau numai statut (SRL cu asociat unic).A. Contractul de societate ± este manifestarea de vointa prin care asociatii constituiesocietatea comerciala si este un act de comert care face parte din categoria faptelor de comert

obiective conexe. El cuprinde regulile care guverneaza raporturile dintre asociati, pe de o parte, sidintre asociati si societate, pe de alta parte.Persoanele care pot incheia contractul de societate:Constituirea societatilor comerciale este dominata de princi piul libertatii de asociere a

persoanelor fizice si juridice prevazut de art.40 din Constitutia Romaniei.

O societate comerciala poate fi constituita de persoane fizice, de persoane juridice, de persoane fizice impreuna cu persoane juridice, care pot fi comercianti sau necomercianti, persoane fizice/ juridice romane sau straine. Persoana fizica poate cumula calitatea de asociat cu

cea de salariat al societatii, deoarece cele doua calitati au temeiuri diferite.Persoanele care incheie contractul de societate si il semneaza au calitatea de f ondatori ,

calitate pe care o au si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii. Legea nu prevede ce inseamna ³rol determinant in constituirea societatii´ ceea ce, in practica, poate creea probleme de interpretare. In general, se considera ca rolul unei persoane la constituirea societatiiare un caracter determinant in situatia in care diligentele (de natura economica, juridica etc.)

depuse de persoana respectiva au contribuit decisiv la constituirea societatii (de exemplu: insituatia in care societatea se constituie in vederea unui proiect sau a unei operatiuni comerciale



specifice, se considera ca avand un rol determinant persoana care a intocmit un raport sau studiude marketing care a identificat oportunitatea sau viabilitatea respectivului proiect).In concluzie, fondatorii sunt toate acele persoane care coopereaza prin activitatea lor laconstituirea societatii, indiferent daca iau parte sau nu la semnarea actului constitutiv in calitate

de actionari.Potrivit prevederilor legii, nu pot fi fondatori si, deci, nu pot incheia contractul desocietate persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau au fost condamnate. Se are in vederenumai condamnarea pentru infractiunile de gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de

fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, infractiunile prevazutede Legea nr.31/ 1990 privind societatile comerciale, infractiunile prevazute de Legea nr.656/

2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuride prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, infractiunile prevazute de art.143-14559din Legea nr.85/ 2006 privind procedura insolventei. Aceasta incapacitate functioneaza numai

atunci cand autorul infractiunilor respective este condamnat printr-o hotarare judecatoreascadefinitiva si irevocabila pentru ca altfel s-ar incalca principiul constitutional al respectarii

prezumtiei de nevinovatie. In virtutea acestui principiu, poate fi fondator asociatul care nu a fostcondamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, ci doar a fost trimis in judecata.In ceea ce priveste validitatea societatilor comerciale constituite intre soti, niciun text

legal al dreptului comercial si nici Codul civil nu interzice constituirea unei societati comercialeintre soti. Acestia pot constitui o societate comerciala si pot deveni actionari intr-o atare societate,iar faptul ca bunurile sau o parte dintre ele sunt supuse unui regim juridic de comunitate nu-i poate impiedica pe titulari sa dispuna de comun acord ca aceste bunuri sau o parte dintre ele safie constituite ca aport la o societate comerciala. Daca bunul care constituie obiectul aportului

este un bun comun, dividendele primite din partea societatii vor fi tot bunuri comune. A.1. C onditiile de f ond ale contract ul ui de societate:

Contractul de societate, ca orice contract, trebuie sa indeplineasca conditiile de fond

esentiale pentru validitatea oricarei conventii prevazute de art.948 Cod civil: consimtamantulvalabil al partilor care se obliga, capacitatea de a contracta, un obiect determinat si o cauza licita.

a) Consimtamantul partilor:

Incheierea contractului de societate presupune manifestarea de vointa a partilor in sensulincheierii contractului. Pentru a produce efecte juridice, vointa partilor contractante trebuie sa fiedeclarata, sa fie facuta cu intentia de a produce efecte juridice si sa nu fie alterata de vicii.

Pentru a fi valabil, consimtamantul dat la incheierea contractului de societate trebuie sa nufie alterat de eroare, dol sau violenta. Conventia facuta prin eroare, violenta sau dol nu este nulade drept (respectiv nu este lovita de nulitate absoluta), ci este afectata de o nulitate relativa, dandloc actiunii in anulare (art.961 C.civ.).

In materia contractului de societate viciile de consimtamant ± eroarea, dolul si violenta ± prezinta urmatoarele particularitati:

Eroarea nu produce nulitate decat atunci cand cade asupra substantei obiectuluiconventiei. Eroarea asupra valorii aportului sau asupra sanselor de profit nu duce la nulitatea

contractului. Eroarea nu produce nulitate cand cade asupra persoanei cu care s-a contractat, afarade cazul cand consideratia persoanei este cauza determinanta pentru care s-a incheiat contractul(art.954 C.civ.).

Dolul duce la anularea contractului numai cand manoperele dolosive emana de la cealalta parte contractanta (art.960 C.civ.). In cazul contractului de societate, dolul viciazaconsimtamantul numai daca emana de la toti ceilalti asociati sau de la persoane care reprezintavalabil entitatea colectiva si are o anumita gravitate, de exemplu folosirea unui bilant fals pentru

a determina la subscrierea actiunilor unei societati. Cand dolul provine numai din partea unuiadintre asociati, contractul de societate isi mentine valabilitatea, asociatul al carui consimtamant a

fost viciat avand o actiune in daune impotriva autorului dolului, dar ramanand in raporturi juridice cu ceilalti asociati. In acest caz, dolul nu va putea fi opus creditorilor sociali si celorlalti



asociati straini de acele manopere.Violenta exista intotdeauna cand, spre a o face pe o persoana a contracta, i s-a insuflattemerea, rationabila pentru dansa, ca va fi expusa persoana sau averea sa unui rau considerabil si prezent (art.956 C.civ.). Simpla temere reverentiara, fara violenta, nu poate anula conventia

(art.958 C.civ.). Conventia nu poate fi atacata pentru cauza de violenta daca, dupa incetarea60violentei, conventia s-a aprobat, expres sau tacit, sau daca a trecut timpul prevazut de lege pentruexercitarea dreptului la actiunea in anulare ± 10 ani de la data cand violenta a incetat.

b) Ca pacitatea de a contracta:Pentru incheierea unui contract de societate, persoana fizica trebuie sa aiba capacitatea

deplina de exercitiu.Aceasta deoarece, dat fiind ca prin incheierea contractului de societate partea contractantatrebuie sa contribuie la formarea capitalului social, se cere ca aceasta sa aiba capacitatea de a faceacte de dispozitie.

Nu este, insa, exclusa posibilitatea participarii unui minor, prin ocrotitorul sau legal, laincheierea unui contract de societate, cu autorizatia autoritatii tutelare, care va fi acordata daca

participarea minorului in respectiva societate prezinta un folos neindoielnic pentru minor.De asemenea, persoana pusa sub curatela are capacitatea de a incheia un contract desocietate.

Comerciantul supus procedurii reorganizarii judiciare nu devine incapabil si, deci, poateincheia un contract de societate. In cazul aplicarii procedurii insolventei el pierde dreptul de aadministra si de a dispune de bunurile sale si, in consecinta, este lipsit de posibilitatea de aefectua un aport in societate.c) Obiectul contractului

In sensul dre ptului comun, obiectul conventiilor este acela la care partile se obliga(art.962 C.civ.), adica prestatiile la care partile se angajeaza.

Pornind de la aceasta definitie a obiectului contractului, deducem ca in materiacontractului de societate notiunea de obiect are o dubla semnificatie, si anume:- In sensul juridic (adica acela de prestatii la care partile se angajeaza),obiectul contractului de societate il constituie aporturile asociatilor; sub acest aspect, obiectul

contractului trebuie sa fie determinat, licit si moral, iar in cazul in care aportul are ca obiectanumite prestatii ale asociatului, se cere ca obiectul sa fie posibil si personal.- In sensul limbajului curent al societatilor comerciale , notiunea de obiect al

contractului de societate desemneaza activitatea societatii, respectiv faptele de comert pe care

le va savarsi societatea comerciala; sub acest aspect, obiectul societatii trebuie sa fie comercial,adica sa priveasca savarsirea de fapte de comert pentru ca, in caz contrar, societatea va fi civila.

Obiectul de activitate al societatii este convenit de catre asociati si trebuie aratat incontractul de societate, cu precizarea domeniului si a activitatii principale (art.7 si 8 Legea nr.31/1990).d) Cauza contractului

In general, cauza ca o conditie a contractului, este scopul concret in vederea caruia se

incheie actul juridic. Ea constituie elementul psihologic care determina consimtamantul si explicamotivul incheierii unui act juridic.In contractul de societate, cauza consta in participarea fiecarui asociat la rezultatele

activitatii comerciale desfasurate in comun, adica impartirea beneficiilor. Deoarece impartirea profitului este scopul urmarit de fiecare asociat, contractul de societate va fi lipsit de cauza daca

s-a stipulat ca totalitatea profitului sa revina unuia dintre asociati (clauza leonina) si, deci, clauzain discutie va fi lovita de nulitate.Cauza contractului de societate trebuie sa fie licita si morala, adica sa nu incalce ordinea publica si bunele moravuri. Totodata, trebuie sa se ia in considerare scopul real al societatii, iar

61nu numai scopul aparent, care poate fi licit.



In cazul nerespectarii conditiilor de fond contractul de societate este lovit de nulitate.Consimtamantul si capacitatea partilor sunt conditii esentiale ale contractului, care au uncaracter personal si, deci, ele trebuie raportate la fiecare dintre asociati. Viciul de consimtamantal unui asociat, respectiv incapacitatea sa va afecta numai raportul juridic care il priveste pe acest

asociat, iar nu contractul de societate in intregul sau. Pentru ceilalti asociati contractul desocietate subzista si produce efectele care ii sunt proprii.Referitor la obiectul si cauza contractului de societate, nerespectarea prevederilor legale privind aceste conditii afecteaza intregul contract, astfel ca sanctiunea este nulitatea societatii.

A.2. C onditiile de f orma ale contract ul ui de societate Actul constitutiv al unei societati comerciale se incheie in forma scrisa care, in principiueste forma inscrisului sub semnatura privata si, exceptional, in cazurile expres prevazute de lege,

in forma autentica. El se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori(art.5 alin.6).

Actul constitutiv se incheie, in mod obligatoriu, in forma autentica, in urmatoarele cazuri:- printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;- se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;- societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.

In cazurile cand legea permite incheierea actului constitutiv in forma inscrisului subsemnatura privata, conditia de forma este ceruta ad probationem, dovada actului constitutiv

putandu-se face numai prin inscris.In cazurile cand legea impune forma autentica a actului constitutiv, conditia de forma este

ceruta ad validitatem. Nerespectarea formei autentice a actului constitutiv atrage nulitateasocietatii. A.3. Cu prinsul contract ul ui de societate

Ca act constitutiv al societatii, contractul de societate trebuie sa cuprinda anumite clauze

care sa stabileasca relatiile dintre asociati. Majoritatea clauzelor sunt comune tuturor formelor juridice de societate comerciala si privesc identificarea partilor, individualizarea viitoarei

societati, caracteristicile societatii, conducerea si gestiunea societatii, drepturile si obligatiileasociatilor, dizolvarea si lichidarea societatii.Pe langa clauzele comune, contractul de societate poate sa cuprinda si anumite clauze

specifice unei anumite forme juridice de societate comerciala.Clauzele expres prevazute de lege trebuie in mod obligatoriu sa fie cuprinse in contractulde societate, in caz contrar societatea neputand fi inmatriculata.Partile nu pot deroga de la dispozitiile legale prin care se reglementeaza cuprinsulcontractului de societate decat in cazurile expres prevazute de lege.

a) Clauzele de identificare a partilor Partile contractante se determina potrivit principiilor dreptului civil referitoare la

identificarea persoanelor fizice si juridice.In cazul persoanelor fizice, trebuie sa se prevada numele si prenumele, codul numeric personal si, daca este cazul, echivalentul acestuia potrivit legislatiei nationale aplicabile, data silocul nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor.

62In cazul unor persoane juridice, trebuie sa se arate denumirea, sediul si nationalitatea

persoanei juridice, numarul de inregistrare in registrul comertului sau codul unic de inregistrare, potrivit legii nationale aplicabile.

b) Clauzele privind identificarea viitoarei societati comercialePrin aceste clauze se stabilesc denumirea, forma juridica si sediul societatii.

Denumirea (firma) societatii comerciale este numele sau, dupa caz, denumirea sub careun comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. Aceasta se stabileste cu respectareadispozitiilor legale referitoare la regimul firmelor societatilor comerciale prevazute de art.30-36din Legea nr.26/ 1990 privind registrul comertului, astfel:

- firma unui comerciant persoana fizica autorizata sau intreprindere individuala



se compune din numele comerciantului scris in intregime sau din numele siinitiala prenumelui acestuia. Firma unei intreprinderi familiale trebuie sacuprinda numele membrului de familie la initiativa caruia se infiinteazaasociatia familiala, cu mentiunea ³intreprindere familiala´, scrisa in intregime.

Nu poate fi adaugata firmei nici o mentiune care ar putea sa induca in eroareasupra naturii sau intinderii comertului ori situatiei comerciantului (art.31);- orice persoana straina de societate care accepta mentionarea numelui sau infirma unei SNC sau SCS, devine raspunzatoare nelimitat si solidar de toate

obligatiile societatii (art.34);- firma unei SNC trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati, cu

mentiunea ³societate in nume colectiv´, scrisa in intregime (art.32);- firma unei SCS trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatiicomanditati, cu mentiunea ³societate in comandita´, scrisa in intregime(art.33);

- firma unei SA sau SCA se compune dintr-o denumire proprie, de natura a odeosebi de firma altor societati si va fi insotita de mentiunea scrisa in

intregime ³societate pe actiuni´ sau ³S.A.´ ori, dupa caz, ³societate incomandita pe actiuni´ (art.35);- firma unei SRL se compune dintr-o denumire proprie la care se poate adauga

numele unuia sau al mai multor asociati si va fi insotita de mentiunea scrisa inintregime ³societate cu raspundere limitata´ sau ³S.R.L.´ (art.36).Dreptul de folosinta exclusiva asupra firmei se dobandeste prin inscrierea acesteia inregistrul comertului (art.30 alin.4).Forma juridica a societatii este una dintre formele de societate reglementate de lege, pe

care o aleg asociatii. Societatile comerciale se vor constitui in una din urmatoarele forme: innume colectiv, in comandita simpla, pe actiuni, in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata

(art.2 Legea 31/ 1990).Sediul social este stabilit de partile contractante, avand in vedere locul unde societatea isiva desfasura activitatea comerciala ori vor functiona organele sale.c) Clauzele privind caracteristicile societatii

Sunt avute in vedere clauzele privind obiectul de activitate si durata societatii, precum sica pitalul social .In contractul de societate trebuie sa se indice obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale. Acesta nu trebuie formulat generic, ci trebuie

stabilit concret, prin aratarea activitatilor ce urmeaza a fi desfasurate de catre societate (pentru a63

se putea verifica daca nu se incalca legea si pentru a se aplica in mod corect impozitul), curespectarea Nomenclatorului de clasificare a activitatilor din economia nationala ± CAEN.Asociatii urmeaza sa hotarasca prin contract durata societatii, putandu-se intelege asupraunui termen in cadrul caruia sa existe societatea ori ca durata societatii sa fie nedeterminata. In

cazul stabilirii unui termen, la expirarea lui societatea se dizolva de drept. In cazul unei durate

nelimitate, asociatii trebuie sa precizeze conditiile in care societatea de persoane va continua cumostenitorii asociatului decedat.Capitalul social. In contractul de societate trebuie aratat care este capitalul social subscris

si capitalul varsat, cu respectarea de catre asociati a plafoanelor minime prevazute de lege. Deasemenea, trebuie mentionat aportul fiecarui asociat, valoarea acestuia si modul evaluarii, precum

si modul in care este divizat capitalul social, numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale, dupa caz, si repartizarea acestora intre asociati.

d) Clauzele privind conducerea si gestiunea societatiiIn cazul SNC, SCS si SRL trebuie sa se arate datele de identificare ale persoanelor care

administreaza si reprezinta societatea, puterile ce li s-au conferit si daca urmeaza sa le exerciteimpreuna sau separat.



In cazul SA si SCA, in contract trebuie sa se mentioneze datele de identificare ale primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv a primilor membri ai directoratului siconsiliului de supraveghere, precum si puterile de reprezentare conferite si daca ei urmeaza sa leexercite impreuna sau separat.

Pentru SA, SCA si SRL, contractul trebuie sa prevada datele de identificare ale cenzorilor sau auditorului financiar.

e) Clauzele privind dre pturile si obligatiile asociatilor In cazul tuturor formelor de societate comerciala, legea cere ca prin actul constitutiv sa se

stabileasca cota de participare a fiecarui asociat la profit si pierderi, pe care asociatii sunt liberi sao stabileasca dupa cum cred de cuviinta, cu interzicerea, insa, a clauzelor leonine.

Obligatiile asociatilor privesc efectuarea aportului. In cazul in care la incheiereacontractului capitalul subscris nu a fost integral varsat, in contract trebuie sa se prevada termenele pana la care asociatii sa efectueze varsamintele privind intregul capital subscris.f) Clauzele privind sediile secundare ale societatii

In conceptia legii, sediile secundare sunt unitati fara personalitate juridica ale societatii,care poarta denumirea de sucursale, agentii sau reprezentante. In contractul de societate se vor

arata sediile secundare, atunci cand ele se infiinteaza odata cu societatea sau conditiile pentruinfiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare.

g) Clauzele privind dizolvarea si lichidarea societatii

Asociatii stabilesc conditiile in care societatea se va dizolva si lichida, reproducand, cu privire la aceasta problema, cel mai adesea, dispozitiile legale, ori facand trimitere la ele.B. Statutul societatii ± este un act juridic de natura contractuala care, ca si contractul desocietate, reprezinta o intelegere a asociatilor. Obiectul acestuia il constituie stabilirea regulilor de organizare, conducere si functionare a societatii.

Fiind o conventie, pentru valabilitatea sa trebuie sa fie indeplinite conditiile prevazute de64

art.948 Cod civil ± consimtamant, capacitate, obiect, cauza. Asemenea contractului de societate,statutul trebuie sa se incheie in forma inscrisului sub semnatura privata sau in forma autentica.Pentru constituirea SA, SCA sau SRL, asociatii au posibilitatea sa aleaga intre a incheiadoua acte constitutive distincte ± contract de societate si statut ± sau incheierea unui singur

inscris, care sa le cuprinda pe amandoua, denumit act constitutiv.Statutul societatii este conceput ca un act constitutiv dezvoltator al contractului desocietate, menit sa intregeasca cuprinsul acestuia. Datorita complexitatii SA, SCA sau SRL estenecesar ca, plecand de la clauzele contractului de societate, statutul sa reglementeze ceea ce le

este propriu, in special aspectele legate de organizarea si functionarea societatii.In cazul in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, statutul va

cuprinde de asemenea datele de identificare ale asociatilor si clauzele specifice carereglementeaza organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii. Clauzele statutuluitrebuie sa fie concordante cu cele ale contractului de societate deoarece, in caz contrar,inregistrarea societatii va fi refuzata.II. FORMALITATILE DE CONSTITUIRE SOCIETATILOR COMERCIALE:

Desi societatea comerciala are ca baza a constituirii sale vointa asociatilor, aceasta nu estesuficienta pentru a conduce la constituirea societatii comerciale, ci pentru ca societatea sa devina persoana juridica este necesar ca asociatii sa indeplineasca in plus si formalitatile prevazute de

lege pentru constituirea societatii, respectiv intocmirea actului sau actelor constitutive in formaceruta de lege si inregistrarea si autorizarea functionarii societatii de catre autoritatile publicecompetente.In concret, pasii ce trebuie urmati pentru constituirea societatii comerciale sunt urmatorii:

a. Intocmirea actelor constitutive ± reprezinta punctul de plecare in constituirea uneisocietati comerciale. Prin intocmirea actelor constitutive intelegem redactarea si, dupa caz,

autentificarea actelor constitutive (contract de societate/ statut/ act constitutiv, dupa caz).In cazurile in care legea permite ca actul constitutiv sa se incheie in forma inscrisului sub



semnatura privata, inscrisul este redactat de asociati care, in mod obisnuit, apeleaza la un avocat,un notar sau la serviciul specializat din cadrul oficiului registrului comertului. Inscrisul actuluiconstitutiv trebuie sa fie datat si semnat de catre toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica,de fondatori. Actul constitutiv dobandeste data certa prin depunerea la oficiul registrului

comertului.La darea datei certe trebuie sa se prezinte dovada eliberata de registrul comertului privinddisponibilitatea firmei, iar in cazul SRL cu asociat unic, declaratia pe propria raspundere privinddetinerea calitatii de asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata. In cazul

neprezentarii acestor dovezi, persoana care da data certa va refuza operatiunea solicitata (art.17Legea 31/ 1990).

In cazurile cand legea impune forma autentica a actului constitutiv, redactarea inscrisuluiva fi facuta de notarul public, de avocatul partii interesate sau consilierul juridic orireprezentantul legal al persoanei juridice. Legea permite persoanelor care au o pregatire juridicasa redacteze inscrisurile in care figureaza ca parte, ele, sotii, ascendentii sau descendentii lor. De

asemenea, redactarea poate fi realizata si de serviciul specializat din cadrul oficiului registruluicomertului.

65Cand forma autentica a actului constitutiv este impusa de lege ca o conditie ad

validitatem, inscrisul este prezentat notarului public pentru autentificare. Pentru autentificarea

inscrisului legea impune prezenta tuturor asociatilor, personal sau prin mandatar cu procuraspeciala in forma autentica si prezentarea dovezii eliberata de ORC privind disponibilitateafirmei. Cerinta legii ca verificarea disponibilitatii firmei sa se faca inainte de intocmirea actelor constitutive este menita sa evite riscul respingerii cererii de inregistrare a societatii pe motiv cafirma stabilita de asociati este inregistrata in registrul comertului.

In cazul unei SRL cu asociat unic, la autentificarea actului constitutiv trebuie prezentatadeclaratia pe proprie raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic intr-o singura societate

cu raspundere limitata. Notarul public este obligat sa verifice actele pe care le instrumenteaza pentru a nucuprinde clauze contrare legii si bunelor moravuri. De asemenea, notarul va verifica daca suntindeplinite conditiile de fond si de forma si va putea, cu acordul partilor, sa faca modificarile si

completarile corespunzatoare. In cazul in care nu sunt indeplinite cerintele legale aratate sau actulsolicitat este contrar legii ori bunelor moravuri, notarul poate refuza autentificarea acestuia.Pentru autentificare se vor achita taxele notariale prevazute de lege.De la data redactarii inscrisului sub semnatura privata, respectiv de la data autentificarii

inscrisurilor actelor constitutive, dupa caz, societatea comerciala aflata in curs de constituiredobandeste o capacitate de folosinta limitata la a dobandi numai drepturile si obligatiile de care

depinde valabila constituire a societatii comerciale (cele referitoare la aporturile asociatilor si,implicit, patrimoniul societatii si dreptul de a indeplini formalitatile ulterioare privind constituireasocietatii).Existenta anticipata a capacitatii de folosinta implica recunoasterea si a unei capacitati de

exercitiu corespunzatoare. Actele juridice necesare constituirii valabile a societatii sunt incheiate

de catre persoanele desemnate prin actele constitutive in calitate de administratori ai societatii, iar in absenta acestora, de oricare dintre asociati.Actele incheiate in contul societatii trebuie aprobate ulterior de catre asociati (art.36 alin.1

lit.e Lsc).b. Inmatricularea in Registrul Comertului si autorizarea functionarii societatii ±

reprezinta pasul urmator in constituirea societatii comerciale, care conduce la dobandirea personalitatii juridice;Procedura inmatricularii se realizeaza in temeiul unei cereri tip adresate biroului unic dincadrul ORC in a carui raza teritoriala se va afla sediul societatii, care se depune in termen de 15

zile de la data incheierii actului constitutiv si se solutioneaza de catre judecatorul delegat.Cererea poate fi facuta de catre fondatori sau de persoanele desemnate ca administratori ai



societatii ori de imputerniciti ai acestora si trebuie insotita de urmatoarele documente:- actul sau actele constitutive in forma prevazuta de lege;- dovada efectuarii varsamintelor aporturilor in numerar, in conditiile stabilite prin actul constitutiv, prin inscrisuri emise de banca ori CEC;

- dovada sediului declarat, respectiv a detinerii cu titlu legal a spatiului aferentsediului social si a disponibilitatii firmei. La acelasi sediu vor putea functionamai multe societati, dar numai daca este indeplinita una din urmatoareleconditii (art.17 alin.2):

imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite;

66cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecaredintre aceste societati;cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce

urmeaza a fi sediul social.- actele care probeaza dreptul de proprietate asupra bunurilor care fac obiectul

aportului in natura, subscris si varsat la constituire. In cazul bunurilor imobile,trebuie anexat si actul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;- actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate

de asociati;- declaratia pe proprie raspundere a fondatorilor, a primilor administratori si,dupa caz, a primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului siai consiliului de supraveghere si, daca este cazul, a primilor cenzori, caindeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a detine respective calitate si ca

nu cad sub interdictiile prevazute de art.6 alin.(2) din lege;- alte acte sau avize prevazute de legile speciale in vederea constituirii societatii.

Pentru inmatricularea unor societati comerciale avand un anumit obiect deactivitate, legea cere existenta unor avize si autorizatii prealabile:- pentru societatile de asigurare, autorizatia Comisiei de Supraveghere aAsigurarilor;

- pentru societatile comerciale bancare, autorizatia provizorie a BNR;- pentru societatile de servicii de investitii financiare si alte societati prevazutede legea privind piata de capital, avizul de principiu si autorizatia Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

Solutionarea cererii de inmatriculare se face in prezenta solicitantului sau in lipsaacestuia, in baza actelor depuse, in conditiile art.242 Cod pr.civ.

Obiectul controlului de legalitate exercitat de catre judecatorul delegat il reprezintarespectarea normelor imperative privind constituirea societatilor comerciale.In actiunea de verificare a legalitatii constituirii societatii, judecatorul delegat are dreptulsa dispuna prin incheiere motivata administrarea de dovezi si efectuarea unei expertize (art.37

alin.3).

In cazul in care judecatorul delegat constata ca sunt indeplinite conditiile privindinregistrarea societatii, va da o incheiere prin care va admite cererea de inmatriculare a societatiisi va dispune inregistrarea ei in registrul comertului. Inregistrarea dispusa prin incheierea

judecatorului delegat se efectueaza in termen de 24 de ore de la data pronuntarii incheierii deadmitere a cererii de inmatriculare, iar din momentul inregistrarii in registrul comertului

societatea dobandeste personalitate juridica.Daca cerintele legale nu sunt indeplinite, judecatorul delegat va respinge prin incheieremotivata cererea de inregistrare, afara de cazul in care neregularitatile sunt inlaturate.Incheierea judecatorului delegat este executorie de drept si este supusa numai recursului,

care poate fi exercitat in termen de 15 zile de la data pronuntarii incheierii pentru parti si, de ladata publicarii in MO pentru orice persoana interesata (art.60 Lsc).



Recursul se depune si se mentioneaza in registrul comertului unde s-a facut inregistrarea,care are obligatia sa il inainteze curtii de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul societatii(dat fiind ca cererea de inmatriculare a fost solutionata in prima instanta de un judecator delegatde tribunal), motivele recursului putand fi depuse pana cel tarziu cu 2 zile inaintea termenului de

judecata (prin derogare de la dispozitiile de drept comun ale art.303 C.pr.civ., potrivit carora67motivele de recurs trebuie formulate inauntrul termenului de declarare a recursului).In cazul admiterii recursului, decizia instantei de recurs va fi mentionata in registrul

comertului.In temeiul incheierii judecatorului delegat prin care s-a admis cererea de inmatriculare a

societatii si s-a dispus inregistrarea ei (sau, dupa caz, in temeiul hotararii pronuntate in acest sensde instanta de recurs), ORC elibereaza certificatul de inregistrare care cuprinde mentiuni privindfirma societatii, sediul social, activitatea principala, numarul de ordine in registrul comertului, precum si codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor Publice care, potrivit legii,

atesta ca societatea comerciala a fost luata in evidenta organelor fiscale.Concomitent cu inmatricularea societatii comerciale se realizeaza si procedura de

autorizare a functionarii ei. Prin autorizarea functionarii societatii se intelege asumarea de catresolicitant a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii declarate, iar proceduraautorizarii functionarii societatii se realizeaza prin intermediul biroului unic.

Odata cu depunerea cererii de inmatriculare, solicitantul are obligatia sa depunadeclaratia-tip pe propria raspundere, semnata de asociati sau de administratori, din care sa rezulteca societatea indeplineste conditiile de functionare prevazute in legislatia specifica pentruactivitatile declarate sau ca anumite activitati declarate nu vor fi desfasurate pe o perioada de 3ani de la constituire.

Declaratia-tip pe propria raspundere se inregistreaza in registrul comertului si setransmite, in copie, autoritatilor publice competente. Odata cu eliberarea cerificatului de

inregistrare se elibereaza si certificatul constatator al declaratiei pe proprie raspundere.Constituirea societatii comerciale trebuie adusa la cunostinta celor interesati. In acestsens, dupa efectuarea inmatricularii societatii, un extras al incheierii judecatorului delegat secomunica, din oficiu, Regiei Autonome Monitorul O ficial s pre publicare, pe cheltuiala societatii.

Extrasul cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele mentiuni:- numarul si data incheierii;- denumirea, sediul social si forma juridica;- numele si adresa fondatorilor, administratorilor si, cand este cazul, ale

cenzorilor;- domeniul si activitatea principala;

- capitalul social;- durata de functionare.Pe extrasul incheierii se va mentiona codul unic de inregistrare si numarul de ordine inregistrul comertului.

La cererea si pe cheltuiala societatii, incheierea judecatorului delegat se poate publica

integral in MO partea a IV-a. Neindeplinirea cerintelor legale privind publicarea constituirii societatii comerciale aredrept consecinta inopozabilitatea f ata de terti a inregistrarii societatii, cu exceptia cazului in care

societatea face dovada ca tertii cunosteau pe alte cai despre constituirea societatii si inregistrareaei in registrul comertului.

Operatiunile efectuate de societate inainte de a 16-a zi de la data publicarii in MO aincheierii judecatorului delegat nu sunt opozabile tertilor care dovedesc ca au fost inimposibilitate de a lua cunostinta de ele (art.50 alin.2)..

68Regimul actelor juridice incheiate in cursul constituirii societatii comerciale:



Incheierea actelor juridice in contul societatii poate avea loc fie (i) inaintea incheieriiactului constitutiv, fie (ii) dupa incheierea acestuia, dar inaintea inmatricularii societatii. In primul caz, in actul constitutiv trebuie mentionate toate actele incheiate in contul societatii panala momentul respectiv, pentru ca aceste acte sa treaca asupra societatii dupa constituire.

In al doilea caz, actele incheiate in contul societatii dupa incheierea actelor constitutivedar inainte de inmatriculare trebuie aprobate de fondatori, sens in care la cererea de inregistrare asocietatii in registrul comertului se anexeaza actele constatatoare ale operatiunilor incheiate incontul societatii si care au fost aprobate de asociati (art.36 alin.2 lit.e Lsc).

Fondatorii, reprezentantii sau alte persoane care au lucrat in numele unei societati in cursde constituire ras pund solidar si nelimitat fata de terti pentru actele juridice incheiate cu acestia

in contul societatii, cu exceptia cazului in care societatea, dupa ce a dobandit personalitate juridica, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societatii incade la data incheierii lor. Pentru actele juridice preluate societatea devine, retroactiv, titularuldrepturilor si obligatiilor, iar pentru actele juridice care nu au fost preluate, raspunderea ramane a

fondatorilor.III. NERESPECTAREA CERINTELOR LEGALE DE CONSTITUIRE A

SOCIETATII COMERCIALE:

In situatia in care o societate comerciala a fost constituita cu incalcarea cerintelor legale,legea distinge dupa cum neregularitatea se constata:

(a) inainte de inmatriculare sau(b) dupa inmatricularea societatii in registrul comertului.(a) Constatarea neregularitatilor inainte de inmatricularea societatii:

Neregularitatile constatate inainte de inmatricularea societatii pot consta in:- Omisiunea fondatorilor sau a reprezentantilor societatii de a cere inregistrarea societatii in

termenul legal ; Intr-un astfel de caz, oricare asociat are dreptul sa puna in intarziere, prinnotificare sau scrisoare recomandata, pe fondatorii sau reprezentantii societatii abilitati cu privirela necesitatea indeplinirii formalitatilor de inmatriculare a societatii. Daca acestia nu seconformeaza in cel mult 8 zile de la primirea somatiei, oricare asociat poate cere ORC efectuareainregistrarii. Atunci cand societatea nu a fost inregistrata in termenul de 8 zile mentionat si autrecut 3 luni de la data autentificarii actului constitutiv, asociatii sunt eliberati de obligatiile care

decurg din subscriptiile lor, in afara de cazul in care actul constitutiv prevede altfel. O astfel deeliberare nu opereaza daca un asociat a cerut ORC-ului indeplinirea formalitatii de inregistrare asocietatii.- Situatia in care cu ocazia verificarii de catre judecatorul delegat a legalitatii cererii deinregistrare si a actelor care o insotesc acesta constata ca actul constitutiv nu cu prinde clauzele

prevazute de lege sau cuprinde clauze prin care se incalca o dispozitie imperativa a legii ori nu saindeplinit o cerinta legala pentru constituire; intr-un astfel de caz, judecatorul delegat va solicita

asociatilor inlaturarea neregularitatilor, operatiune prin care societatea va fi regularizata.69In cazul in care neregularitatile privesc actul constitutiv, inlaturarea lor impunemodificarea actului care se poate face de catre asociati in fata judecatorului delegat, care va lua

act in incheiere de regularizarile efectuate. Modificarile actului constitutiv impun consimtamantultuturor asociatilor.Daca neregularitatile reclama anumite demersuri din partea asociatilor pentru inlaturarealor, judecatorul delegat trebuie sa ceara indeplinirea acestora (aducerea unor acte care nu au fost

anexate la cererea de inmatriculare).Judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricarui asociat ori a altor persoane

interesate, va respinge prin incheiere motivata cererea de inregistrare daca neregularitatileconstatate nu au fost inlaturate. Impotriva incheierii se poate exercita calea de atac a recursului.Pentru prejudiciile cauzate prin neregularitatile privind constituirea societatii constatateanterior inregistrarii raspunderea apartine fondatorilor, reprezentantilor societatii si primilor

membri ai organelor de conducere, administrare si de control ale societatii. Raspunderea acestor



persoane este nelimitata si solidara (art.49 Lsc).(b) Constatarea neregularitatilor dupa inmatricularea societatii:

Si in acest caz, putem distinge intre doua ipoteze posibile, si anume:

- Ipoteza in care neregularitatile constatate pot fi remediate pe calea unei actiuni inregularizare; intr-un astfel de caz, legea obliga organele societatii sa ia masurile necesare pentruinlaturarea lor in termen de 8 zile de la constatare (art.48), in caz contrar orice persoana interesataavand posibilitatea sa ceara tribunalului sa oblige organele societatii sa indeplineasca masura

necesara pentru regularizarea societatii.

Pentru a asigura indeplinirea masurii stabilite, tribunalul poate obliga pe administratoriisau cenzorii societatii la plata unor daune cominatorii. Actiunea in regularizare poate fi intentata de orice persoana interesata si poate fi folosita

in cazul constatarii oricarei neregularitati privind constituirea societatii, indiferent de obiectul ei.Dreptul la actiune se prescrie in termen de un an de la data inmatricularii societatii (art.48

alin.3).Pentru prejudiciile cauzate prin neregularitatile constatate raspund nelimitat si solidar fondatorii, reprezentantii societatii, precum si primii membri ai organelor de conducere, deadministrare si de control ale societatii (art.49).

- Ipoteza in care neregularitatile constatate in legatura cu constituirea societatii vizeazacauze de nulitate a societatii.

Astfel, anumite neregularitati ale constituirii societatii, constatate dupa inregistrareaacesteia in registrul comertului, pot d uce la nulitatea societatii , care poate fi declarata de

tribunal, la cererea oricarei persoane interesate, atunci cand:- lipseste actul constitutiv sau acesta nu a fost incheiat in forma autentica in

situatii prevazute de lege;- toti fondatorii au fost incapabili la data constituirii societatii;- obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;- lipseste incheierea judecatorului delegat de inregistrare a societatii;

- lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii;- actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate,aporturile sau capitalul social subscris;

- s-au incalcat conditiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat;- nu s-a respectat numarul minim de asociati prevazut de lege. Nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de anulare, a

70fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal.Actiunea in declararea nulitatii societatii este im prescri ptibila. La data la care hotarareatribunalului de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea isi inceteaza existenta si intra

in lichidare (art.58). Lichidatorii sunt numiti, in acest caz, prin hotararea tribunalului. Tribunalulare obligatia sa comunice hotararea ORC-ului pentru efectuarea mentiunii corespunzatoare inregistrul comertului, iar acesta din urma, dupa efectuarea mentiunii, va trimite hotararea la MO pentru publicare.

Intrucat declararea nulitatii societatii nu are efect retroactiv, actele incheiate in numeleacesteia pana la momentul constatarii nulitatii isi pastreaza valabilitatea, nici societatea si niciasociatii nefiind in masura sa opuna tertilor de buna-credinta nulitatea societatii.

Ca si in cazul actiunii in regularizare, pentru prejudiciile cauzate prin neregularitatileconstatate raspund nelimitat si solidar fondatorii, reprezentantii societatii, precum si primiimembri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale societatii (art.49).Pentru obligatiile societatii care a incetat ca urmare a declararii nulitatii, asociatii raspund

in conditiile art.3 din Legea nr.31/ 1990, astfel:- asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in

comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor indrepta mai intai



impotriva societatii pentru obligatiile ei si numai daca societatea nu le platestein termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor puteaindrepta impotriva acestor asociati;- Actionarii, asociatii comanditari, precum si asociatii in societatea cu

raspundere limitata raspund numai pana la concurenta ca pitalului social subscris.IV. DOBANDIREA PERSONALITATII JURIDICE A SOCIETATII COMERCIALE SI

CONSECINTELE EI:

Dupa cum am aratat mai sus, din momentul inmatricularii ei in registrul comertuluisocietatea comerciala dobandeste personalitate juridica, devenind astfel o persoana distincta fatade asociatii ei, avand elemente de identificare proprii, o vointa proprie (exprimata prin

intermediul organelor sale de conducere), un patrimoniu propriu si capacitate de folosinta/exercitiu care ii permite sa dobandeasca drepturi si sa isi asume obligatii in nume propriu.1. Atributele de identificare ale societatii comerciale sunt firma, sediul si nationalitatea.Firma societatii este numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant isi exercita

comertul si sub care semneaza; firma societatii trebuie precizata in mod obligatoriu in actulconstitutiv si inregistrata ca atare in registrul comertului.

Fiind un element de identificare a societatii, firma stabilita de catre asociati trebuie sa sedeosebeasca de firmele existente. Cand oficiul registrului comertului constata ca o firma noua

este asemanatoare cu alta, trebuie sa ceara sa se adauge o mentiune care sa o deosebeasca deaceasta. Daca nu se introduc aceste elemente de deosebire si exista posibilitatea de confuzie cu

alte firme inregistrate, oficiul registrului comertului trebuie sa refuze inscrierea firmei stabilite deasociati.In afara de firma, legea reglementeaza si emblema ca element de identificare a societatilor 71

comerciale. Aceasta este un atribut de identificare facultativ si are un regim juridic diferit de celal firmei.

Sediul societatii. Potrivit legii, asociatii sunt obligati sa arate sediul social in contractulde societate. Ei sunt liberi sa stabileasca locatia sediului societatii, putand avea in vedere loculunde se va desfasura activitatea comerciala a societatii sau locul unde se vor gasi organele de

conducere ale societatii.Sediul social este unul din elementele in raport de care se stabileste nationalitateasocietatii si este elementul principal care serveste la rezolvarea unor probleme de ordin procedural. Datorita importantei sale pentru viata societatii, poate fi schimbat numai prinmodificarea actelor constitutive ale societatii in conditiile legii.

Nationalitatea societatii. Desi se constituie de catre persoane fizice/ juridice care au oanumita cetatenie/ nationalitate, societatea comerciala are o nationalitate proprie. Nationalitatea

societatii determina legea a plicabila persoanei juridice.Legea societatilor comerciale are in vedere ca si criteriu pentru determinarea nationalitatiisocietatii comerciale sediul acesteia. Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane (art.1 alin.2). Prin urmare, daca societatea comerciala si-a stabilit sediul pe

teritoriul Romaniei are nationalitate romana. Regula este deopotriva aplicabila si societatilor comerciale cu participare straina.2. Vointa societatii comerciale:

Ca persoana juridica, societatea comerciala are o vointa de sine-statatoare care nu se

confunda cu vointele asociatilor. Vointele individuale ale asociatilor, prin manifestarea lor inadunarea generala, devin o vointa colectiva, care constituie vointa societatii ca persoana juridica.

La baza formarii vointei sociale sta princi piul majoritatii. Intrucat vointa majoritatii estevointa societatii ca persoana juridica, ea este hotaratoare si obligatorie in viata societatii.Legea consacra existenta vointei sociale si rolul acesteia in luarea deciziilor in cadrulsocietatii. Hotararile luate de adunarea asociatilor, in limitele legii, contractului de societate sau

statutului sunt obligatorii chiar si pentru asociatii care nu au luat parte la adunare ori au votat



contra (art.132 Lsc).Vointa sociala, ca vointa colectiva a asociatilor se manifesta in raporturile juridice prinintermediul anumitor persoane care au puterea de a reprezenta societatea. Prin reprezentantii sai,societatea incheie acte juridice, dobandeste drepturi si isi asuma obligatii.3. Capacitatea juridica a societatii:

Ca orice persoana juridica, societatea comerciala dispune de aptitudinea de a avea si de aexercita drepturi si de a-si asuma obligatii, deci dispune de capacitate juridica, care cuprinde atat

capacitatea de folosinta cat si capacitatea de exercitiu.

Capacitatea de folosinta se dobandeste din ziua inmatricularii societatii in registrulcomertului (art.41). Societatea are o capacitate de folosinta restransa de la dataredactarii/autentificarii actelor constitutive.

In ceea ce priveste capacitatea de folosinta a societatii comerciale, aceasta este guvernatade principi ul specialitatii , in sensul ca capacitatea de folosinta a societatii comerciale este

circumscrisa scopului pentru care societatea a fost constituita, adica in concret obiectului sau deactivitate. Ea este asadar o capacitate de folosinta specializata, in sensul ca societatea poateincheia numai acele acte juridice care servesc la realizarea obiectului societatii. Orice act juridiccare nu este facut in vederea realizarii acestui scop este lovit de nulitate.

Capacitatea de exercitiu se dobandeste de la data constituirii societatii, cu conditia sa fi72

fost desemnat administratorul care reprezinta societatea.Societatea comerciala are aptitudinea de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii,

savarsind acte juridice. Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prinorganele sale. Actele juridice facute de organele persoanei juridice in limitele puterilor ce le-au

fost conferite sunt actele persoanei juridice insasi.Actele juridice prin care societatea dobandeste drepturi si isi asuma obligatii se incheie decatre persoanele carora li s-a conferit calitatea de reprezentanti ai societatii prin acteleconstitutive ori, ulterior, prin vointa asociatilor, in conditiile legii.

4. Patrimoniul societatii este format din totalitatea dre pturilor si obligatiilor cu caracter patrimonial care a partin societatii.Potrivit principiilor generale, patrimoniul cuprinde activul social si pasivul social.

(a) In activul social sunt cuprinse drepturile patrimoniale, reale sau de creanta. Acestedrepturi privesc, in principal, bunurile aduse de asociati ca aport la constituirea societatii. Deasemenea, intra in activul social bunurile dobandite de societate in cursul desfasurarii activitatii,

precum si profitul nedistribuit.(b) In pasivul social sunt cuprinse obligatiile patrimoniale ale societatii, contractualesi extracontractuale (obligatii sociale).Patrimoniul societatii are un caracter autonom, distinct de patrimoniile asociatilor care au

constituit societatea, autonomia patrimoniului societatii determinand urmatoarele consecinte juridice:- Bunurile aduse ca a port de asociati ies din patrimoniul lor si intra in patrimoniul societatii. Aceste bunuri devin proprietatea societatii, in afara de cazul cand s-a convenit altfel

prin contractul de societate (art.65 Lsc).Asupra bunurilor aportate, asociatii nu mai au nici un drept. In schimbul lor, ei dobandesc parti de interes, parti sociale sau actiuni, care le confera un drept de creanta impotriva societatii,

de o natura speciala, cu caracter social.De vreme ce bunurile aportate au iesit din patrimoniul asociatilor, nici creditorii personaliai acestora nu mai pot urmari bunurile respective, indiferent de data creantei lor. Pe duratasocietatii, creditorii pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din profitul cuvenit

asociatului, potrivit situatiei financiare anuale, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i sar cuveni prin lichidare.

In timpul duratei societatii, creditorii mai pot popri partile ce s-ar cuveni asociatilor prinlichidarea societatii. Prin poprirea efectuata, suma de bani ce s-ar cuveni asociatului debitor in



ipoteza lichidarii societatii va fi indosponibilizata in favoarea creditorului sau.In cazul SA sau SCA, creditorii asociatilor pot sechestra si vinde actiunile debitorilor lor.- Bunurile aduse ca a port de catre asociati la ca pitalul social (si care sunt deasemenea cu prinse in activul social) formeaza gajul general al creditorilor sociali. Prin urmare,

aceste bunuri vor putea fi urmarite numai de catre creditorii societatii, adica pentru obligatiileasumate de catre societate. Asupra acestor bunuri este exclus concursul creditorilor sociali cucreditorii asociatilor.In mod exceptional, in cazul SNC si SCS, in care asociatii, respectiv asociatii comanditati

raspund pentru obligatiile sociale nelimitat si solidar, creditorii sociali beneficiaza, pe langadreptul de gaj asupra bunurilor din activul social, si de un drept de gaj general asupra

patrimoniului asociatilor debitori.- Obligatiile societatii fata de terti nu se pot com pensa cu obligatiile tertilor fata de

asociati. Pentru a opera compensatia trebuie ca obligatiile sa existe intre aceleasi persoane, care73

sa fie creditor si debitor, in acelasi timp, una fata de alta (art.1145 Cod civil). Daca societatea areo obligatie fata de un tert, iar acest tert are o obligatie fata de unul dintre asociati, cele doua

obligatii nu se pot stinge prin compensatie, deoarece obligatiile nu sunt reciproce ± tertul se aflain raporturi juridice cu doua subiecte de drept diferite, fiecare cu drepturile si obligatiile sale.

- Aplicarea procedurii insolventei fata de societate priveste numai patrimoniul

societatii. Aceasta deoarece societatea are un patrimoniu propriu, distinct de patrimoniileasociatilor.Consecintele juridice ale calitatii de persoana juridica a societatii comerciale:

Principalele efecte ale dobandirii personalitatii juridice de catre societatea comerciala sunt

urmatoarele: (i) dreptul societatii de a participa in nume propriu la raporturile juridice ; (ii)raspunderea societatii pentru obligatiile sociale ; (iii) dreptul societatii de a sta in justitie careclamanta sau parata.1. Dreptul societatii de a participa in nume propriu la raporturile juridice:

Ca subiect de drept, societatea va putea sa dobandeasca drepturi si sa isi asume obligatiisavarsind acte juridice prin intermediul organelor sale. Felul si sfera raporturilor juridice la care participa societatea sunt determinate de s pecialitatea ca pacitatii de folosinta, precum si de

necesitatea realizarii obiectului societatii astfel cum a fost stabilit prin actele constitutive.Raporturile juridice la care participa societatea sunt, in principal, raporturi comerciale,supuse legii comerciale. Cel mai adesea, raporturile comerciale au ca temei contractul ; ele potavea si un izvor extracontractual cum ar fi fapta ilicita, imbogatirea fara justa cauza, platanedatorata etc.2. Raspunderea pentru obligatiile sociale:

Este asigurata in principal prin capitalului social (si, implicit, prin patrimonial social),

asupra caruia creditorii sociali au un drept de gaj general. Temeiul raspunderii depinde de izvorulobligatiilor societatii: raspunderea va fi civila contractuala daca deriva dintr-un contract si va ficivila delictuala daca ea rezulta din savarsirea unei fapte ilicite.Pentru angajarea raspunderii societatii trebuie sa fie indeplinite conditiile dreptului comun

privind raspunderea civila contractuala si delictuala (fapta ilicita, prejudiciul, raportul decauzalitate intre fapta si prejudiciu si vinovatia). Societatea raspunde numai de obligatiileasumate in numele sau de catre persoanele care o reprezinta, in conditiile legii.3. Dreptul societatii de a sta in justitie, ca reclamanta sau parata:

Persoanele juridice de drept privat (cum este si societatea comerciala) vor fi citate prinreprezentantii lor, la sediul principal al administratiei sau la cel al sucursalei din circumscriptiainstantei (art.87 pct.2 Cod pr.civ.).

Intr-o cerere de chemare in judecata formulata de societate in calitate de reclamantatrebuie sa se arate numele si prenumele reprezentantului legal al societatii, fara a fi necesar sa sementioneze numele si prenumele tuturor asociatilor.Tot astfel, in calitate de parata, va fi citata societatea prin reprezentantii ei, iar nu si



asociatii societatii. Citarea societatii (in calitate de parata) prin reprezentantii sai nu implicamentionarea numelui si prenumelui reprezentantului. Acesta trebuie sa dovedeasca in fatainstantei la care a fost citat ca este investit in acel moment sa reprezinte in mod legal societatea.74V. INFIINTAREA FILIALELOR SI SUCURSALELOR SOCIETATII COMERCIALE:

Activitatea societatii poate fi extinsa in alte localitati sau chiar in localitatea unde isi aresediul societatea prin infiintarea unor filiale si sucursale. Infiintarea de sucursale sau filiale ale

societatii poate fi hotarata de asociati si dupa constituirea societatii, in cursul existentei acesteia.

Sucursala este un dezmembramant fara personalitate juridica al societatii comerciale(art.43). Aceasta subunitate este dotata de societate cu anumite bunuri, cu scopul de a desfasura oactivitate economica, care intra in obiectul de activitate al societatii si dispune de o anumita

autonomie, in limitele stabilite de societate. Ea nu poate participa in nume propriu la circuitulcivil.

Regimul juridic al sucursalei se aplica oricarui alt sediu secundar, indiferent de denumirealui, caruia societatea care il infiinteaza ii atribuie statut de sucursala. Nu se pot infiinta sediisecundare sub denumirea de filiala (art.43 alin.5).Sucursalele sau alte sedii secundare trebuie sa fie cuprinse in actul constitutiv atunci cand

se infiinteaza odata cu societatea. Daca se are in vedere o infiintare ulterioara de sucursale, actulconstitutiv trebuie sa cuprinda conditiile pentru infiintarea lor (art.7 si 8).

Daca sucursala se infiinteaza intr-o localitate din acelasi judet sau din aceeasi localitate cusocietatea fondatoare, ea va fi inregistrata in acelasi registru al comertului, insa distinct, ca

inregistrare separata. Celelalte sedii secundare (agentii, reprezentante etc.) se mentioneaza numaiin cadrul inregistrarii societatii in registrul comertului de la sediul principal.

Reprezentantul sucursalei trebuie sa depuna semnatura sa la registrul comertului inconditiile prevazute de lege pentru reprezentantii societatii (art.45 alin.2). Filiala este o societate comerciala cu personalitate juridica si este constituita desocietatea primara (societatea-mama), care detine majoritatea capitalului sau. Din aceasta cauza,

desi este subiect de drept distinct, filiala este dependenta si se afla sub controlul societatii primare.Ca persoana juridica, filiala participa la raporturile juridice in nume propriu prin actele

juridice ale reprezentantilor sai, dobandeste drepturi si isi asuma obligatii cu angajarea uneiraspunderi proprii. Se constituie intr-una din formele de societate prevazute de lege si va avearegimul juridic al formei de societate in care s-a constituit.

In consecinta, actul constitutiv al societatii primare nu trebuie sa cuprinda nici un fel dementiuni.

SECTIUNEA III. FUNCTIONAREA SOCIETATILOR COMERCIALE Ca orice alta persoana juridica, societatea comerciala nu are o existenta organica si nici o

vointa naturala. Ca atare, vointa societatii se manifesta prin organele sale.Astfel, organele societatii comerciale se impart in trei categorii:- organul de deli berare, prin intermediul caruia se formeaza vointa socialasi care este adunarea generala a asociatilor, respectiv a actionarilor. Adunarea generala este un

organ colectiv format din totalitatea asociatilor.- organul executi v, prin intermediul caruia este adusa la indeplinire vointasociala si care consta in administratorul ori administratorii societatii sau, dupa caz, directoratul si

consiliul de supraveghere.- organul de control al gesti unii societatii, functie indeplinita, dupa caz, fiede catre asociati, fie de un organ specializat ± cenzorii societatii sau auditorii financiari.Organele societatii apar mai mult sau mai putin conturate, in functie de forma juridica a

societatii comerciale.In cazul societatii pe actiuni care este forma cea mai evoluata, exista toate cele trei

organe: adunarea generala a actionarilor, administratorii si, in anumite cazuri, consiliul deadministratie, precum si cenzorii societatii.



In cazul societatii in nume colectiv, datorita numarului mic al asociatilor, nu existainstitutionalizata o adunare generala propriu-zisa. De asemenea, controlul gestiunii se realizeazade catre asociati, nefiind necesari cenzori ai societatii.In cazul societatii cu raspundere limitata, organele societatii sunt aceleasi ca si in cazul

societatii pe actiuni, dar cu unele particularitati.Pentru fiecare forma de societate comerciala, legea stabileste care sunt organele societatiisi conditiile de organizare si functionare, precum si atributiile lor.Intrucat formarea organelor societatii si puterile lor sunt stabilite prin norme im perative,

in principiu asociatii nu pot sa deroge de la ele, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Astfel, laconstituirea societatii, asociatii nu vor putea sa convina asupra altor organe ale societatii decat

cele prevazute de lege pentru forma juridica de societate aleasa. De asemenea, asociatii nu vor putea sa confere unui organ anumite atributii cu incalcarea separatiei atributiilor consacrate delege.Ca o expresie a princi piului se paratiei de atributii intre organele societatii, Legea 31/1990

stabileste anumite interdictii:- administratorii, respectiv membrii directoratului sau ai consiliului de

supraveghere (adica reprezentantii organului executiv) nu pot re prezenta peactionari in cadrul adunarii generale (organul deliberativ), sub sanctiuneanulitatii hotararii daca fara votul acestora nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta

(art.125 al.5 Lsc);- administratorii, respectiv membrii directoratului sau ai consiliului desupraveghere nu pot vota, in baza actiunilor pe care le poseda, nici personal,nici prin mandatar, in cadrul adunarii generale descarcarea gestiunii lor, sauorice alta problema in care persoana sau administratia lor ar fi in discutie.

76

I. ADUNAREA GENERALA:

Adunarea generala este organul de deli berare si decizie al societatii comerciale. Ea esteformata din totalitatea asociatilor societatii. Potrivit legii, adunarea generala exprima vointa

sociala, care decide in toate problemele esentiale ale activitatii societatii, inclusiv numireacelorlalte organe ale societatii (administratorii si cenzorii).

Legea 31/1990 reglementeaza adunarea generala, ca atare, numai in cazul societatii peactiuni sau in comandita pe actiuni si societatii cu ras pundere limitata.In cazul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni, legea reglementeaza doua tipuride adunari generale ale actionarilor, fiecare avand atributii proprii si conditii specifice de cvorum

si majoritate necesare pentru luarea hotararilor, si anume:(a) Adunarea generala ordinara si

(b) Adunarea generala extraordinara;Distinct de aceste doua tipuri principale de adunari generale, in urma modificarilor Legii31/1990 a fost institutionalizata si adunarea speciala, la care participa anumite categorii deactionari.

ADUNAREA ORDINARA ± reprezinta adunarea generala chemata sa decida asupra

problemelor obisnuite, curente, survenite in activitatea societatii si care exced competentelor organului executiv al societatii.Adunarea ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea

exercitiului financiar. Ea se va tine la sediul societatii si in localul indicat in convocare si poate sadiscute si sa decida asupra oricarei probleme inscrise in ordinea de zi. (art.111).

In SA si SCA, pentru validitatea deliberarilor adunarii ordinare este necesara la primaconvocare prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin o patrime din numarul total dedrepturi de vot. Hotararile se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate (art.112).

Daca adunarea generala nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor mentionate,adunarea ce se va intruni la o a doua convocare va putea sa delibereze asupra punctelor de pe



ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit , luind hotarari cu majoritateavoturilor exprimate. Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata.In SRL, asupra problemelor obisnuite adunarea decide prin votul reprezentand

majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel. Este asadar vorba despre o dubla majoritate, atat (i) a asociatilor (adica raportat lanumarul total al asociatilor societatii), cat si (ii) a partilor sociale (adica raportat la numarul totalal partilor sociale care compun capitalul social).

In cazul SNC si SCS , hotararile se iau prin votul asociatilor care reprezinta majoritateaabsoluta a capitalului social.

In consecinta, luarea deciziilor in adunarea generala are la baza princi piul majoritatii. Deregula, legea are in vedere majoritatea in capital, iar nu majoritatea in numar. Exceptional, incazul SRL, legea cere o dubla majoritate, in numarul partilor sociale (capital) si in numarulasociatilor. P rin ma j oritate sau ma j oritate absol uta legea intelege jumatate pl us unu.

ADUNAREA EXTRAORDINARA ± reprezinta adunarea generala chemata sa decida, in principiu, asupra modificarii actelor constitutive ale societatii, astfel ca ea se intruneste ori de

cate ori este nevoie a se lua o hotarare in probleme care reclama modificarea actelor constitutive77ale societatii, cum ar fi prelugirea duratei societatii, micsorarea sau marirea capitalului social

etc.(art.113 Lsc).Intrucat vizeaza probleme grave pentru viata societatii, conditiile de cvorum si majoritate pentru luarea hotararilor sunt mai riguroase.In SA si SCA, pentru validitatea deliberarilor adunarii extraordinare este necesara, la prima convocare, prezenta actionarilor care detin cel putin o patrime din numarul total de drepturi

de vot, iar la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime dinnumarul total de drepturi de vot.

De regula, hotararile AGEA sunt luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.In mod exceptional, legea impune o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile devot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati pentru urmatoarele hotarari:

- modificarea obiectului principal de activitate;- reducerea sau majorarea capitalului social;- schimbarea formei juridice a societatii;- fuziunea;

- divizarea;- dizolvarea.

In actul constitutiv al societatii pot fi prevazute cerinte de cvorum si majoritate mai mari.Potrivit legii, exercitiul unora din atributiile adunarii generale extraordinare va putea fidelegat tem porar , prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale extraordinare,consiliului de administratie, respectiv directoratului. Sunt avute in vedere:

- mutarea sediului societatii;

- schimbarea obiectului de activitate, cu exceptia domeniului si a activitatii principale;- majorarea capitalului social.

Pentru cazul delegarii atributiilor sus-mentionate in favoarea organului executive alsocietatii, deciziilor consiliului de administratie, respectiv directoratului le sunt aplicabile

dispozitiile prevazute de lege pentru hotararile adunarii generale, inclusiv in ceea ce privesteobligatia de publicare a hotararilor in Monitorul Oficial si posibilitatea de contestare pe caleaactiunii in anulare prevazuta de art.132 Lsc. (art.114 al.3 Lsc)In SRL, pentru hotararile avand ca obiect modificarile contractului de societate sau ale

statutului este necesar vot ul t ut uror asociatilor , afara de cazurile cand legea sau actul constitutivdispune altfel (art.192).



ADUNAREA SPECIALA ± priveste societatea pe actiuni si societatea in comadita pe actiuni sicuprinde anumite categorii de actionari. Legea 31/1990 are in vedere adunarea speciala atitularilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot (art.96) si adunareaspeciala a detinatorilor de actiuni dintr-o anumita categorie, in legatura cu care se hotaraste

modificarea drepturilor si obligatiilor privind actiunile lor (art.116).

Convocarea Adunarii Generale:

Adunarea generala se convoaca, de regula, de catre consiliul de administratie respectiv dedirectorat, in cazul SA sau SCA, si de administratori, in cazul SRL.

De asemenea, adunarea generala poate fi convocata si la cererea asociatilor, dupa cumurmeaza:

78- In cazul SA sau SCA, consiliul de administratie, respectiv directoratul, vaconvoca adunarea generala la cererea actionarilor reprezentand individual sau impreuna cel putin5% din capitalul social (sau o cota mai mica daca actul constitutiv prevede astfel) si daca cererea

cuprinde dispozitii care intra in atributiile adunarii generale. In cazul neconvocarii, instanta judecatoreasca va putea autoriza convocarea.

- In cazul SRL, un asociat sau un numar de asociati care reprezinta cel putino patrime din capitalul social vor putea cere convocarea adunarii generale, aratand scopul acesteiconvocari. Desi legea nu o prevede expres, cererea este adresata administratorilor, iar in cazul

cand acestia nu ii dau curs in termen de o luna se va urma procedura sus-mentionata.- In cazul SNC si SCS , asociatii au deschisa calea instantei judecatorestidaca administratorul nu indeplineste obligatia legala privind convocarea asociatilor.Convocarea trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu locul si data tinerii adunarii, precum siordinea de zi. Locul adunarii este sediul societatii daca in actele constitutive nu s-a prevazut

altfel. Data trebuie sa fie astfel fixata incat sa asigure timpul necesar ajungerii convocarii lacunostinta asociatilor. Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data

comunicarii convocarii.Ordinea de zi trebuie sa fie explicita. Ea trebuie sa arate toate problemele care vor faceobiectul dezbaterilor adunarii. Daca in ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificareaactelor constitutive, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor.

Convocarea trebuie adusa la cunostinta asociatilor .In cazul S A sau SC A, care au un numar mare de actionari, convocarea se face prin publicarea acesteia in Monitorul Oficial, precum si in unul dintre ziarele raspandite din localitateain care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate (art.117al.3). Daca toate

actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoarerecomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisa electronic.

In cazul SRL, convocarea adunarii se va face in forma prevazuta in actul constitutiv. Inlipsa unei dispozitii speciale in actul constitutiv, convocarea se face prin scrisoare recomandata(art.195).In cazul SNC si SCS , comunicarea convocarii trebuie sa se faca in conditii care sa asigure

participarea asociatilor la luarea deciziilor, in conditiile actului constitutiv.

In cazul in care societatea detine o pagina de internet proprie, convocarea, precum sidocumentele ce urmeaza a fi dezbatute de adunarea generala se publica pe aceasta pagina, pentruliberul acces al actionarilor.

Potrivit legii, actionarii reprezentand intreg capitalul social vor putea, daca nici unuldintre ei nu se opune, sa tina o adunare generala si sa ia orice hotarare de competenta adunarii,

fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei (art.120).

Sedinta adunarii generale:

Calitatea de asociat confera dre ptul de a partici pa la adunarea generala. Pentru a exercitaacest drept, asociatul trebuie sa faca dovada calitatii de asociat in conditiile legii. Actionarii pot

participa si vota in adunarea generala prin reprezentare, in baza unei imputerniciri acordate pentru respectiva adunare generala.



Procura, care trebuie sa imbrace forma scrisa, are un caracter s pecial in sensul ca eatrebuie sa priveasca reprezentarea la o anumita adunare generala si poate fi data oricarei persoane, cu exceptia membrilor consiliului de administratie, directorilor, respectiv membrilor directoratului sau ai consiliului de supraveghere ori functionarilor societatii. Incalcarea

79interdictiei are efectele prevazute de art.125 al.(5), respectiv nulitatea hotararii daca fara votulrespectivelor persoane nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.In cazul actionarilor care nu au capacitatea legala, ca si in cazul persoanelor juridice,

participarea la adunarea generala se realizeaza prin re prezentantii lor legali care pot, la randullor, sa dea procura altor persoane pentru respectiva adunare generala.

Potrivit legii, sedinta se deschide de catre presedintele consiliului de administratierespectiv al directoratului sau de catre acela care ii tine locul. Adunarea generala va alege dintreactionari unul pana la trei secretari, care vor verifica lista de prezenta a actionarilor, cota decapital pe care o detine fiecare, precum si procesul verbal intocmit de secretarul tehnic pentru

constatarea numarului actiunilor si indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege si actulconstitutiv pentru tinerea adunarii. Daca sunt indeplinite toate conditiile cerute de lege privind

cvorumul de prezenta la adunarea generala necesare pentru luarea hotararilor, se trece ladezbaterea problemelor care fac obiectul ordinii de zi.Dreptul de vot este strans legat de participarea la capitalul social. Potrivit legii, orice

actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel (art.101). Prin actul constitutiv se poate limita numarul voturilor apartinandactionarilor care poseda mai mult de o actiune, in acest fel fiind protejati actionarii minoritariimpotriva posibilei dominatii a actionarilor care ar detine un numar mai mare de actiuni. Nu au drept de vot actionarii care detin actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara

drept de vot. Pentru actionarii care nu achitat varsamintele ajunse la scadenta, exercitiul dreptuluide vot este sus pendat .

In cazul SRL, fiecare parte sociala da dreptul la un vot.In cazul SNC si SCS legea nu reglementeaza dreptul de vot. Aceasta inseamna ca in cazulacestor societati, dreptul de vot al asociatilor trebuie reglementat prin contractul de societate. Incazul in care in contractul de societate nu exista o reglementare speciala in acest sens, principiul

aplicabil nu poate fi decat cel general aplicabil tuturor societatilor, adica participarea la capitalulsocial.Dreptul de vot se exercita in mod direct in adunarea asociatilor. In cazul SRL, legea prevede ca prin actul constitutiv se va putea stabili ca votarea se poate face si prin corespondenta

(art.191 al.2).Dreptul de vot nu poate fi cedat . Orice conventie prin care actionarul se obliga sa exercite

dreptul de vot in conformitate cu instructiunile date sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atributii de reprezentare a societatii este nula (art.128).In cazul unui conflict de interese intre asociat si societate, asociatul trebuie sa se abtina dela deliberarea privind operatia in cauza, in caz contrar asociatul fiind raspunzator pentru daunele

aduse societatii daca fara votul sau nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta (art.127 si 193 al.2).

Dupa cum am aratat anterior, legea interzice administratorilor, membrilor directoratului siai consiliului de supraveghere sa voteze, in baza actiunilor pe care le poseda, descarcareagestiunii lor sau o problema in care persoana sau administratia lor ar fi in discutie, aceasta

interdictie atragand du pa sine si im posibilitatea administratorului de a ataca in justitiehotararea adunarii generale privitoare la astfel de as pecte.

Ei pot vota insa situatia financiara anuala, daca fiind posesorii a cel putin jumatate dincapitalul social, nu se poate forma majoritatea legala fara votul lor (art.126).Hotararile adunarii generale se iau prin vot deschis. In mod exceptional, votul secret esteobligatoriu pentru alegerea si revocarea membrilor consiliului de administratie, respectiv ai

consiliului de supraveghere si a cenzorilor/auditorilor financiari si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere si de control ale



80societatii (art.130).Potrivit legii, la cerere, fiecare asociat va fi informat cu privire la rezultatele votului, pentru hotararile luate in cadrul adunarii generale. Daca societatea are o pagina proprie de

internet, rezultatele se vor publica si pe aceasta pagina, in termen de cel mult 15 zile de la dataadunarii generale (art.131 al.(5)).Lucrarile adunarii trebuie consemnate intr-un proces verbal semnat de presedinte sisecretar. Procesul verbal va cuprinde mentiuni referitoare la indeplinirea formalitatilor de

convocare, data si locul adunarii, actionarii prezenti, numarul actiunilor, precum si dezbaterile inrezumat si hotararile luate. La cererea actionarilor se vor consemna si declaratiile facute de ei in

sedinta. In lipsa dovezii convocarii adunarii generale, cat si a precizarilor obligatorii referitoare la prezenta si modalitatea votarii, deliberarile adunarii generale sunt lipsite de validitate(CSJ,dec.157/1996).La procesul verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum si listele de

prezenta a actionarilor. Procesul verbal va fi trecut in registrul adunarilor generale.Hotararile adunarii generale:

Hotararile luate de adunarea generala cu respectarea legii si a actului constitutiv sunt obligatorii pentru toti asociatii. Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale trebuie publicate, in conditiile legii.

In cazul SA sau SCA, hotararile adunarii vor fi depuse in termen de 15 zile de la adoptarela ORC pentru a fi mentionate in registru si publicate in MO (art.131 al.4).In cazul SRL legea nu prevede obligatia aducerii la cunostinta tertilor a hotararilor adunarii generale. Cu toate acestea, hotararile sunt supuse inregistrarii la ORC daca ele privescacte sau fapte a caror inregistrare este prevazuta de lege. Avem in vedere hotararile adunarii

generale privind modificarea actului constitutiv (art.204), precum si cele privind actele si faptelestabilite de art.21 din Legea nr.26/ 1990 privind registrul comertului. (Art.21)

Hotararile adunarii generale adoptate cu incalcarea legii ori a actelor constitutive pot fianulate pe cale judecatoreasca. Aceste hotarari pot fi atacate de catre oricare dintre actionarii carenu au luat parte la adunarea generala sau au votat impotriva si au cerut sa se insereze aceasta in procesul verbal de sedinta (art.132 al.2). (abtinerea de la vot nu da dre ptul asociatului sa atace

hotararea adunarii generale-C A Ploiesti,dec.1101/1997 ).Dreptul de a ataca hotararea adunarii generale considerata nelegala apartine si membrilor consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere. Acestia au chiar obligatia saceara anularea hotararii adunarii generale care prejudiciaza societatea. Legea interzice acestora sa

atace hotararea adunarii generale privitoare la revocarea lor din functie (art.132 al.4).Actiunea in anulare reglementata de art.132 priveste atat cauzele de nulitate absoluta, cat

si cele de nulitate relativa. Cauzele de nulitate relativa pot fi invocate de persoanele ocrotite prindispozitia legala/ statutara pretins incalcata, in vreme ce cauzele de nulitate absoluta pot fiinvocate de orice persoana interesata.Cererea de anulare a hotararilor adunarii generale se poate face in termen de 15 zile de la

publicarea hotararii in MO pentru motive de nulitate relativa si respectiv oricand pentru motive

de nulitate absoluta.Competenta de solutionare a cererii apartine tribunalului in a carui raza teritoriala isi aresediul societatea. Cererea de anulare a hotararii se judeca in camera de consiliu si se solutioneaza

in contradictoriu cu societatea reprezentata prin consiliul de administratie, respectiv prindirectorat.

81Odata cu intentarea actiunii in anulare, reclamantul poate cere pe calea ordonantei presedentiale si sus pendarea executarii hotararii atacate. Incuviintand suspendarea, instanta poateobliga pe reclamant la plata unei cautiuni. Impotriva ordonantei de suspendare se poate face

recurs in termen de 15 zile de la pronuntare.Hotararea irevocabila de anulare a hotararii adunarii generale trebuie sa fie mentionata in



registrul comertului si publicata in MO. De la data publicarii ei, hotararea de anulare esteopozabila tuturor actionarilor (art.132 al.10).

II. ADMINISTRAREA SOCIETATILOR COMERCIALE:Cu privire la administrarea societatilor comerciale, Legea nr.31/1990 cuprinde dispozitii

specifice pentru fiecare forma de societate comerciala, astfel:- in SNC , administrarea societatii este asigurata de unul sau mai multiadministratori, fiecare dintre acestia avand dreptul sa reprezinte societatea,afara de stipulatie contrara in actul constitutiv(art.75);

- in SCS , administrarea societatii se va incredinta unuia sau mai multor asociaticomanditati (art.88);

- la S A, legea reglementeaza doua sisteme alternative de administrare asocietatii, si anume:(a) sistemul unitar , in care societatea este administrata de unul sau mai multiadministatori, numarul acestora fiind intotdeauna impar. Cand sunt mai

multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie (art.137)care poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori,

numind pe unul dintre ei director general (art.143), sau(b) sistemul d ualist , in care societatea este administrata de un directorat si deun consiliu de supraveghere (art.153), dispozitiile privitoare la delegarea

atributiilor de administrare catre directori fiind aplicabile in modcorespunzator.- In SC A societatea este administrata de unul sau mai multi administratori, carenu pot fi decat asociati comanditati (art.188);- In SRL administrarea societatii este realizata de unul sau mai multi

administratori (art.197).In cazul unei pluralitati de administratori, legea face o distinctie in functie de forma

juridica a societatii comerciale; astfel:- in cazul SNC, SCS si SRL, pluralitatea administratorilor nu este

organizata de lege sub forma unui consiliu de administratie; prin urmare, in situatia in care aufost desemnati mai multi administratori, este necesar ca prin actul de numire a administratorilor

sa se arate in concret puterile conferite acestora si daca ei urmeaza sa le exercite im preuna sau se parat .Daca prin actul constitutiv s-a stabilit ca administratorii sa lucreze im preuna, legea prevede ca decizia trebuie luata in unanimitate, iar in cazul in care exista divergente

administratorii sunt tinuti sa sesizeze adunarea generala; in cazul unor acte urgente, legea permiteca decizia sa fie luata de un singur administrator, insa numai in absenta celorlalti administratori

aflati in imposibilitate chiar si temporara de a lua parte la administratie (art.76 al.2).Daca prin actul constitutiv s-a stabilit ca administratorii sa lucreze se parat , fiecare poatelua decizii in limitele puterilor conferite.82

- In cazul SA si SCA pluralitatea administratorilor este organizata de lege,

sub forma unui organ colegial, consiliul de administratie, care poate delega conducerea societatiiunuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general (art.143).

Statutul juridic al administratorilor

Legea permite numirea in calitate de administrator atat a unei persoane fizice (cetateanroman sau strain) cat si a unei persoane juridice, cu mentiunea ca in cazul in care se desemneaza

ca administrator o persoana juridica aceasta este obligata sa isi desemneze un re prezentant permanent persoana fizica prin care sa isi indeplineasca functia; intr-un astfel de caz, atat persoana juridica a administratorului cat si reprezentantul sau permanent persoana fizica suntraspunzatori in solidar pentru prejudiciile cauzate societatii.

In cazul in care administratorul persoana juridica revoca pe reprezentantul sau areobligatia sa numeasca in acelasi timp un inlocuitor al acestuia.



Persoana care este desemnata in functia de administrator, trebuie sa indeplineasca anumiteconditii prevazute de lege, respectiv:- sa aiba ca pacitate de exercitiu de plina, intrucat incheie acte juridice pentrurealizarea scopului societatii. Desemnarea in calitatea de administrator a unei

persoane incapabile are drept consecinta decaderea acesteia din drepturileconferite functiei de administrator, actele juridice incheiate de o asemenea persoana fiind lovite de nulitate;- sa aiba o moralitate nestirbita, calitatea de administrator neputand fi

indeplinita de o persoana care a fost condamnata pentru gestiune frauduloasa,abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie

mincinoasa, dare sau luare de mita, pentru infractiunile prevazute de Legea656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, pentru infractiunile prevazute de art.143-145 din Legea 85/2006 privind procedura insolventei(art.6 alin.(2));

- in orice forma de societate comerciala, administratorul poate fi asociat sauneasociat ;

- cu privire la cumulul calitatii de administrator cu alte functii, legea cuprindeanumite interdictii si limitari:Pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu

societatea un contract de munca, acest contract fiind suspendat pedurata mandatului in cazul in care administratorii au fost desemnatidintre salariatii societatii;O persoana fizica poate exercita concomitent cel mult 5 mandate deadministrator, in consiliile de administratie ale unor SA sau in alte

societati comerciale, respectiv cel mult 5 mandate de administrator simembru al consiliului de supraveghere. Limitarea cumulului de

mandate nu opereaza in cazul in care cel ales in consiliul deadministratie sau in consiliul de supraveghere este proprietar a cel putin o patrime din totalul actiunilor societatii sau este membru inconsiliul de administratie ori in consiliul de supraveghere al unei SA

care detine patrimea aratata. In cazul incalcarii dispozitiei legale privind limitarea cumulului de mandate, persoana in cauza esteobligata sa demisioneze din functiile de membru al consiliului deadministratie sau al consiliului de supraveghere care depasesc numarul

83maxim de mandate in termen de o luna de la data aparitiei situatiei de

incompatibilitate. La expirarea acestei perioade, persoana respectiva pierde mandatul obtinut prin depasirea numarului legal de mandate, inordinea cronologica a numirilor si va fi obligat la restituirearemuneratiei si a altor beneficii primite catre societatea in care a

exercitat acest mandat. Deliberarile si deciziile la care persoana in

cauza a luat parte in exercitarea mandatului respectiv, raman valabile.Numirea administratorilor:Administratorii sunt desemnati la constituirea societatii prin actul constitutiv sau ulterior,

pe parcursul existentei societatii, prin hotararea adunarii generale ordinare.In caz de vacanta a unuia sau mai multor posturi de administrator, se poate proceda, daca

actul constitutiv nu prevede altfel, la numirea unui administrator provizoriu, pana la convocareaadunarii generale. Numirea se decide de catre consiliul de administratie.In cazul in care vacanta determina scaderea numarului administratorilor sub minimullegal, administratorii ramasi trebuie sa convoace de indata adunarea generala ordinara a

actionarilor pentru a completa numarul de membri ai consiliului de administratie. Dacaadministratorii nu convoaca adunarea generala, orice parte interesata poate cere instantei



desemnarea persoanei insarcinate cu convocarea adunarii generale.Pentru valabilitatea numirii unui administrator, persoana numita trebuie sa acce pte

mandatul in mod ex pres.Persoana numita in functia de administrator trebuie sa fie asigurata pentru raspundere

profesionala.

Durata mandatului administratorilor:

Pentru SNC, SCS si SRL, legea prevede ca asociatii care reprezinta majoritatea absoluta acapitalului social pot alege unul sau mai multi administratori, fixandu-le puterile si durata

insarcinarii (durata mandatului administratorilor nefiind, asadar, specificata prin lege si, caurmare, ramane la latitudinea asociatilor).

Pentru cazul SA sau SCA, legea prevede ca durata mandatului administratorilor estestabilita prin actul constitutiv, ea neputand depasi 4 ani (daca in actul constitutiv nu se specificadurata mandatului, se prezuma ca fiind de 4 ani). In privinta primilor membri ai consiliului deadministratie, durata mandatului nu poate depasi 2 ani (art.153 ind.12).

Daca prin contractul de societate sau statut nu s-a prevazut altfel, la expirarea durateimandatului administratorii pot fi realesi.

Publicarea numirii administratorilor:Potrivit Legii nr.26/1990 privind Registrul Comertului, cererea de inmatriculare a uneisocietati comerciale trebuie sa arate administratorii societatii si puterile acestora (art.14),

mentionandu-se care dintre ei au im puternicirea sa re prezinte societatea.Dupa inmatricularea societatii, administratorii cu puteri de reprezentare au obligatia sade puna la registrul comertului semnaturile lor . Depunerea semnaturilor la oficiul registruluicomertului trebuie sa se faca in termen de 15 zile care curge, dupa caz, de la data inmatriculariisocietatii sau de la data alegerii administratorilor de catre adunarea asociatilor.

84Cat priveste depunerea specimenului de semnatura, administratorul desemnat ca

reprezentant al societatii are posibilitatea fie (i) de a semna in registrul comertului, in prezenta judecatorului delegat sau a conducatorului oficiului ori a inlocuitorului acestuia, care va certificasemnatura, fie (ii) de a prezenta un specimen de semnatura legalizat de notarul public.Societatea nu poate invoca fata de terti numirea in functia de administrator sau incetarea

acestei functii daca ea nu a fost inregistrata in registrul comertului in conformitate cu legea.Potrivit legii, consiliul de administratie are obligatia sa notifice oficiului registruluicomertului ± pe calea unei cereri de inscriere de mentiuni - orice schimbare in persoanaadministratorilor si sa asigure publicarea datelor corespunzatoare in Monitorul Oficial.

Remunerarea administratorilor:In privinta SNC, SCS si SRL, legea prevede ca asociatii care reprezinta majoritatea

absoluta a capitalului social pot alege unul sau mai multi administratori fixandu-le si eventualalor remuneratie.Cu privire la SA si SCA, remuneratia administratorilor este stabilita prin actul constitutivsau prin hotararea adunarii generale a actionarilor.

Membrii consiliului de administratie insarcinati cu functii specifice in cadrul consiliului

au dreptul la o remuneratie suplimentara, care este stabilita de consiliul de administratie, inlimitele generale prevazute in actul constitutiv ori fixate prin hotararea adunarii generale aasociatilor.

Legea interzice creditarea de catre societate a administratorilor prin intermediul unor operatiuni cum sunt: (i) acordarea de imprumuturi, (ii) acordarea de avantaje financiare cu ocazia

sau ulterior incheierii intre societate si acestia de operatiuni de livrare de bunuri, prestari deservicii sau executare de lucrari, (iii) garantarea directa sau indirecta, in tot sau in parte, aexecutarii de catre administratori a oricaror obligatii personale ale acestora fata de terte persoane,(iv) dobandirea cu titlu oneros ori plata, in tot sau in parte, a unei creante ce are drept obiect un

imprumut acordat de o terta persoana administratorilor ori o alta prestatie personala a acestoraetc..



Aceasta interdictie nu se aplica in cazul operatiunilor a caror valoare exigibila cumulataeste inferioara echivalentului in lei al sumei de 5.000 Euro si in cazul in care operatiunea esteincheiata de societate in conditiile exercitarii curente a activitatii sale, iar clauzele operatiunii nusunt mai favorabile administratorilor decat cele pe care societatea le practica in mod obisnuit fata

de terte persoane.

Natura juridica a raporturilor dintre administrator si societatea comerciala:

Potrivit dispozitiilor art.72 din Legea nr.31/1990, obligatiile si raspundereaadministratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si cele special prevazute

in legea societatilor comerciale.Rezulta, asadar, ca ra portul juridic dintre administrator si societate este unul de mandat

comercial , mandat care are, in principal, un temei contractual (intre societate si administrator incheindu-se, de regula, un contract de mandat, de administrare sau de management), dar si unullegal (unele din atributiile si obligatiile administratorilor fiind reglementate prin lege).Fiind vorba de un mandat, asemeni mandatului din dreptul civil, si mandatul

administratorului societatii comerciale este revocabil oricand, cu sau fara vreo justificare.85

Obligatiile si puterile administratorului:Legea nr.31/1990 stabileste principalele obligatii ce revin administratorului unei societaticomerciale, si anume:

- de a indeplini formalitatile necesare constituirii societatii (art.36);- de a depune semnaturile la registrul comertului cand a fost desemnatreprezentant al societatii (art.45);- de a prelua si pastra documentele privind constituirea societatii (art.30alin.(2));

- de a administra societatea, adica de a face toate operatiunile cerute pentruindeplinirea obiectului societatii (art.70);

- de a urmari efectuarea de catre asociati a varsamintelor datorate (art.70);- de a tine registrele cerute de lege si de a raspunde de corecta lor tinere (art.73);- de a intocmi situatia financiara anuala, precum si de a asigura respectarea legiila repartizarea profitului si plata dividendelor (art.73);

- de a lua parte la intrunirea tuturor organelor de conducere ale societatii (laadunarile generale, intrunirile consiliului de administratie etc.);- de a aduce la indeplinire hotararile adunatii generale a asociatilor (art.73);- de a indeplini orice alte indatoriri prevazute de actul constitutiv, precum si

indatoririle stabilite de lege (art.73).In ceea ce priveste prerogativele administratorilor , acestia sunt indreptatiti: (i) sa

indeplineasca toate operatiunile pe care le presupune gestionarea societatii si (ii) sa reprezintesocietatea in relatiile cu tertii in vederea realizarii obiectului sau de activitate, cu limitarile prevazute in actele constitutive ale societatii, hotararile adunarii asociatilor sau de dispozitiilelegii.

Rezulta, asadar, ca administratorii societatii comerciale sunt investiti cu doua prerogative

distincte, si anume:(a) puterea de a administra societatea, care confera administratorului dreptul de aincheia actele de conservare, cele de administrare si actele de dispozitie pe care le impune

gestiunea societatii.(b) puterea de a re prezenta societatea, care este distincta de puterea de administrare si

care exista numai daca i-a fost anume conferita administratorului prin actul constitutiv sau prinhotararea adunarii generale (existand, asadar, posibilitatea ca in cazul pluralitatii deadministratori numai unul/ unii dintre administratori sa fie investiti cu puterea de reprezentare).In mod exceptional, in cazul SNC, SCS si SRL, dreptul de a reprezenta societatea apartine

fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv. Cu alte cuvinte, daca prinactul constitutiv nu s-a conferit puterea de administrare unuia dintre administratori, toti



administratorii sunt prezumati a beneficia de puterea de reprezentare.In aplicarea principiilor generale ale mandatului, legea prevede ca administratorul care aredreptul de a reprezenta societatea nu il poate transmite altei persoane, decat daca aceastafacultate i s-a acordat in mod expres (art.71). In cazul incalcarii acestei interdictii societatea poate

pretinde de la persoana substituita beneficiile rezultate din operatiunea realizata si, in plus,administratorul care isi substituie fara drept o alta persoana raspunde solidar cu aceasta pentrueventualele pagube produse societatii.

Incetarea functiei de administrator:

86Functia de administrator al societatii inceteaza prin revocare, renuntarea, moartea sau

inca pacitatea administratorului.Referitor la revocarea administratorului, in cazul SNC, SCS si SRL, asociatii carereprezinta majoritatea absoluta a capitalului social pot decide asupra revocarii administratorilor sau asupra limitarii puterii lor, afara de cazul in care administratorii au fost numiti prin actul

constitutiv (art.77, 90 si 197 al.3).In cazul SA si SCA, administratorii sunt de asemenea revocabili, revocarea acestora fiind

de competenta adunarii generale ordinare a actionarilor.Intrucat calitatea de administrator are caracter intuitu personae, revocarea acestora este orevocare ad nutum, adica poate interveni oricand si independent de vreo culpa contractuala a

administratorului. In situatia in care administratorul a fost revocat din functie fara culpa, acestanu poate solicita instantei sa dispuna reintegrarea lui in functie, ci doar obligarea societatii la plata unor daune interese.Functia de administrator inceteaza si prin renuntarea sau demisia acestuia. In cazul in cares-a cauzat un prejudiciu datorita renuntarii, societatea are dreptul la despagubiri (art.391 C.com).

Ca si in cazul numirii in functie, in toate cazurile de incetare a functiei de administrator trebuie indeplinite formalitatile de publicitate, in caz contrar societatea neputand invoca fata de

terti incetarea functiei administratorului (art.54 al.2).

Raspunderea administratorilor:

Administratorii raspund fata de societate:(a) pentru nerespectarea obligatiilor izvorate din contractul de mandat , aceasta

raspundere fiind o ras pundere contractuala;(b) pentru nerespectarea obligatiilor prevazute in sarcina lor prin lege, aceastaraspundere fiind, dupa caz, o raspundere civila delictuala sau o raspundere penala.In cazul unui administrator persoana juridica, reprezentantul permanent persoana fizica al

administratorului are aceeasi raspundere civila si penala ca si un administrator persoana fizica ceactioneaza in nume propriu.

Administratorii raspund fata de societate pentru nerespectarea obligatiilor care le revin in baza mandatului incredintat, precum si pentru nerespectarea obligatiilor prevazute in sarcina lor prin lege.Potrivit prevederilor legii, administratorii sunt raspunzatori fata de societate (iar in cazul

pluralitatii de administratori, administratorii raspund in solidar) pentru nerespectarea unor

obligatii care privesc:- realitatea varsamintelor efectuate de asociati;- existenta reala a dividendelor platite;

- existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;- exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale;

- stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea si actul constitutiv le impun.In afara de raspunderea obisnuita pentru faptele proprii administratorii raspund, inanumite cazuri, si pentru fa ptele prejudiciabile ale altor persoane. Astfel:administratorii au o raspundere indirecta fata de societate pentru prejudiciile

cauzate de directori sau personalul salariat, in cazurile in care faptele prejudiciabile au fostsavarsite urmare a neindeplinirii de catre administratori a obligatiei de supraveghere.



87Raspunderea indirecta este o raspundere conjuncta si subsidiara. Administratorii raspund numaidaca societatea nu a putut recupera prejudiciul de la persoana vinovata.administratorii societatii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati

daca, avand cunostinta de neregularitatile savarsite de acestia, nu le comunica cenzorilor sau,dupa caz, auditorilor interni si auditorului financiar.Raspunderea administratorilor fata de societate pentru prejudiciile suferite de aceasta seangajeaza in conditiile dreptului comun al raspunderii civile. Indiferent de forma ei, raspunderea

are ca temei culpa administratorului, care trebuie sa asigure o buna gestiune care sa duca larealizarea obiectului societatii. Administratorul va raspunde indiferent de forma si gradul culpei

sale (art.1540 C.civ.).In societatile care au mai multi administratori, raspunderea pentru actele savarsite sau pentru omisiuni nu se intinde si la administratorii care au facut sa se consemneze in registruldeciziilor consiliului de administratie impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta, in scris,

pe cenzori sau auditorii interni si auditorul financiar.Repararea prejudiciului cauzat societatii prin actele administratorului se realizeaza pe

calea unei actiuni in ras pundere in conditiile art.155 si 1551 din Legea nr.31/ 1990; dreptul de aintenta o astfel de actiune pentru angajarea raspunderii administratorilor a partine societatii (si nuasociatilor), explicatia acestui fapt constand in aceea ca prin actele pagubitoare ale

administratorilor este prejudiciat patrimoniul societatii.Un administrator poate fi chemat in judecata pentru recuperarea prejudiciului cauzatsocietatii in temeiul unei hotarari a adunarii generale adoptata in conditiile de cvorum simajoritate cerute pentru adunarea generala ordinara. In aceleasi conditii, adunarea generala vadesemna si persoana insarcinata sa exercite actiunea in justitie.

De la data hotararii adunarii generale privind chemarea in judecata a administratorului,mandatul celui in cauza inceteaza de drept si adunarea generala va proceda la inlocuirea lui.

Daca adunarea generala a actionarilor nu ia hotararea privind angajarea raspunderiiadministratorului care a prejudiciat societatea si nici nu da curs propunerii unuia sau mai multor actionari de a initia actiunea in raspundere, actionarii reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social au dreptul sa introduca ei insisi o actiune in despagubiri impotriva

administratorului in cauza. Pentru exercitarea dreptului la actiune legea cere ca actionarii sa fiavut deja calitatea de actionar la data la care a fost dezbatuta in cadrul adunarii generale problemaintroducerii actiunii in raspundere impotriva administratorului.Actiunea in raspundere a actionarilor este o actiune intentata in nume propriu, dar in

contul societatii, ceea ce inseamna ca suma de bani la care este obligat administratorul cu titlu dedespagubiri va intra in patrimoniul societatii. Dupa ramanerea irevocabila a hotararii instantei de

admitere a actiunii actionarilor, adunarea generala va putea decide incetarea mandatuluiadministratorului in cauza si inlocuirea acestuia. Actionarii in cauza suporta cheltuielile de judecata, in cazul admiterii actiunii ei avand dreptul la rambursarea de catre societate arespectivelor cheltuieli.

III. CONTROLUL GESTIUNII SOCIETATII COMERCIALE:

Buna functionare a unei societati comerciale impune necesitatea asigurarii unui controlasupra actelor si operatiunilor realizate de organele de administrare si conducere a societatii.In SA, SCA si SRL, datorita complexitatii activitatii lor, controlul gestiunii se realizeaza

88de organe specializate, care sunt cenzorii societatii si auditorul financiar .

In SNC si SCS, care prezinta structuri organizatorice mai simple, controlul gestiunii serealizeaza de catre asociati.

Cenzorii societatii:In cazul SA si SCA, legea impune ca societatea sa aiba trei cenzori si un cenzor supleant

daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile, numarulcenzorilor trebuie sa fie impar (art.159).



In cazul SRL legea prevede ca societatea poate avea unul sau mai multi cenzori, numireacenzorilor fiind obligatorie in cazul in care numarul asociatilor societatii trece de 15 (pe cale deconsecinta, daca societatea are sub 15 asociati, controlul gestiunii se poate realiza de catreasociati, fara a fi necesara numirea de cenzori). Desemnarea cenzorilor De regula, cenzorii sunt numiti prin actele constitutive ale societatii, care trebuie sa prevada datele lor de identificare; ulterior, pe parcursul existentei societatii, cenzorii sunt alesi decatre adunarea generala ordinara.

La societatile pe actiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori trebuie sa fie, inmod obligatoriu, reprezentant al Ministerului Economiei si Finantelor.

In toate cazurile, durata mandatului cenzorilor este de trei ani, putand fi realesi. Legeacere ca cenzorii sa isi exercite personal mandatul.Cenzorii pot fi asociati, cu exceptia cenzorului expert contabil care este obligatoriu sa fieun tert fata de societate, care sa isi exercite profesia individual ori in formele asociative

reglementate de lege. Numirea si schimbarea persoanei cenzorilor trebuie inregistrate in registrul comertului

(art.1601).Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv sau deadunarea generala care i-a numit.

Revocarea cenzorilor se va putea face de adunarea generala (art.111 si 194). Moartea,incapacitatea fizica sau legala, incetarea mandatului cenzorului sau renuntarea acestuia la mandatare drept consecinta inlocuirea cenzorului in cauza de catre cenzorul supleant. Daca insa numarulcenzorilor nu se poate completa in acest mod ori nu mai ramane in functie nici un cenzor,administratorii vor convoca de urgenta adunarea generala in vederea desemnarii unui nou cenzor

(art.162). Dre pturile si obligatiile cenzorilor

Cenzorii au urmatoarele dre pturi:- sa participe la adunarile administratorilor, fara sa aiba drept de vot;- sa obtina in fiecare luna de la administratori o situatie despre mersuloperatiunilor comerciale.

Mandatul de cenzor implica urmatoarele obligatii:- sa supravegheze gestiunea societatii;- sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta curegistrele societatii;

- sa verifice daca registrele sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoniuluisocietatii s-a facut potrivit regulilor stabilite pentru intocmirea situatiilor

89financiare. In urma verificarilor, cenzorii vor prezenta un raport amanuntitadunarii generale, fara acest raport adunarea generala neputand aprobasituatiile financiare anuale;

- sa aduca la cunostinta administratorilor sau, dupa caz, a adunarii generale,

neregularitatile din activitatea societatii si incalcarea actelor statutare si adispozitiilor legale.Cenzorii vor intocmi impreuna raportul privind situatiile financiare anuale ce urmeaza a fi

supuse aprobarii adunarii generale. Tot impreuna vor delibera si asupra propunerilor derepartizare a profitului. In cazul existentei unor neintelegeri intre cenzori, fiecare dintre ei

intocmeste un raport pe care il va prezenta adunarii generale. Pentru celelalte obligatii impuse delege, cenzorii vor putea lucra separat. Acestia vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute in timpul exercitarii mandatului (art.165).In scopul protejarii intereselor societatii, legea interzice cenzorilor sa comunice asociatilor

in particular sau tertilor date referitoare la operatiile societatii de care au luat cunostinta cu ocaziaexercitarii mandatului lor.



Obligatiile si raspunderea cenzorilor sunt guvernate de regulile mandatului si dedispozitiile legii societatilor comerciale (art.166). La fel ca si in cazul administratorilor, siraspunderea cenzorilor poate fi civila (contractual sau delictuala) sau penala.

Auditorii financiari:

Auditul financiar reprezinta activitatea de verificare a situatiilor financiare alesocietatilor comerciale de catre auditori financiari, in conformitate cu standardele internationalede audit.Auditorul financiar este persoana fizica sau juridica care dobandeste aceasta calitate prin

atribuire de catre Camera Auditorilor Financiari in Romania. Acesta isi exercita activitatea inmod independent, in sensul ca el nu poate avea raporturi de munca sau civile cu societatea

comerciala auditata si nici un fel de alte interese materiale in raport cu societatea, cu exceptiaonorariului convenit pentru munca prestata in calitate de auditor.Primul auditor financiar este denumit prin actul constitutiv sau, in cazul constituirii SA prin subscriptie publica, de catre adunarea constitutiva (art.7, 8, 28). Dupa constituirea societatii

adunarea generala numeste si revoca pe auditorul financiar si fixeaza durata minima acontractului de audit (art.111 al.2 lit.b1).

Numirea unui auditor financiar impune organizarea de catre societate si a serviciului deaudit intern (care, spre deosebire de auditul financiar, este o structura interna a societatii). Atatnumirea cat si orice schimbare a auditorilor, financiar sau intern, trebuie inregistrata la registrul

comertului. Auditorii interni sunt obligati sa su pravegheze gestiunea societatii, sa verifice dacasituatiile financiare anuale sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele. De asemenea,acestia trebuie sa aduca la cunostinta membrilor consiliului de administratie sau, dupa caz,adunarii generale, neregulile pe care le constata in administrarea societatii.

Auditorii financiari raspund pentru prejudiciile cauzate societatii, raspunderea acestoraangajandu-se in aceleasi conditii cu raspunderea membrilor consiliului de administratie, respectiv

a membrilor directoratului si cenzorilor societatii (art.155 Lsc).90

SECTIUNEA IV: MODIFICAREA SOCIETATILOR COMERCIALE Notiunea de modificare a societatii comerciale se refera, in principiu, la situatiile de

modificare a actului constitutiv al societatii, sens in care principalele situatii de modificare aactului constitutiv, expres reglementate de lege, sunt: prelungirea duratei societatii, reducerea saumarirea capitalului social. La aceste cazuri trebuie adaugate si cele prevazute de art.113 dinLegea nr.31/ 1990, si anume: schimbarea obiectului societatii, schimbarea formei juridice a

societatii, mutarea sediului, fuziunea si divizarea etc.De asemenea, in doctrina au mai fost incluse in sfera notiunii de modificare a actului

constitutiv si cazuri cum sunt: transmiterea partilor de interes sau a partilor sociale catre un tert,cu exceptia cazului cand transmisiunea a fost autorizata prin actul constitutiv, excluderea oriretragerea unui asociat, infiintarea de sucursale ale societatii, continuarea societatii cumostenitorii unui asociat si continuarea societatii cu raspundere limitata cu un singur asociat ca

urmare a retragerii, excluderii sau decesului celui de-al doilea asociat.

Din aceasta enumerare, care nu poate fi decat exemplificativa, se poate trage concluzia canotiunea de modificare a actului constitutiv cuprinde orice schimbare privind elementele prevazute in actul constitutiv la constituirea societatii (art.7 si 8).I. CONDITIILE GENERALE ALE MODIFICARII ACTULUI CONSTITUTIV AL

SOCIETATII COMERCIALE

Actul de modificare a actului constitutiv

Actul constitutiv al societatii comerciale poate fi modificat prin trei tipuri de acte:- prin hotararea adunarii generale a asociatilor/ actionarilor (deci prin hotarareaorganului deliberativ);- prin hotararea consiliului de administratie, respectiv a directoratului, adoptata

in temeiul art.114 alin.(1) Lsc (deci prin hotararea organului executiv);



- prin hotararea instantei judecatoresti;(a) Hotararea adunarii generale privind modificarea actului constitutiv se ia inconditiile prevazute de lege pentru o hotarare a adunarii generale extraordinare (in cazul SA siSCA).

In mod exceptional, hotararea de modificare a obiectului principal de activitate alsocietatii, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, defuziune, divizare si dizolvare a societatii se ia in conditiile de cvorum prevazute de lege pentruadunarea generala extraordinara, dar cu o majoritate de voturi mai mare, de cel putin doua treimi

din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.In cazul SRL, SNC si SCS, hotararea privind modificarea actului constitutiv se ia prin

votul tuturor asociatilor.(b) Modificarea actului constitutiv prin decizia consiliului de administratie, respectiva directoratului priveste numai societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni.Aceasta deoarece, in cazul SA si SCA legea prevede posibilitatea ca prin actul constitutiv

sau prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor exercitiul unora din atributiile privind modificarea actului constitutiv sa fie delegat temporar consiliul de administratie,

91respectiv directoratului (art.114 alin.1); masura are un caracter exceptional si priveste numaiatributiile ex pres si limitiativ prevazute de lege, si anume: (i) mutarea sediului societatii, (ii)

schimbarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia domeniului si a activitatii principalesi (iii) majorarea capitalului social.(c) Modificarea actului constitutiv prin hotarare judecatoreasca reprezinta o exceptie,impusa de ratiuni practice.Un exemplu de modificare a actului constitutiv prin hotararea instantei de judecata il

constituie cazul excluderii unui asociat din societate in temeiul unei hotarari judecatoresti, situatiein care prin aceeasi hotarare instanta trebuie sa dispuna si cu privire la structura participarii la

capitalul social a celorlalti asociati in urma excluderii deoarece, ca urmare a excluderii, structura participarii la capitalul social stabilita in actul constitutiv sufera o schimbare (intrucat asociatulexclus dispare din structura actionariatului, iar cota sa de capital se impune a fi redistribuita), care presupune si o modificare a actului constitutiv.

Forma actului de modificare a actului constitutivPotrivit legii, actul de modificare a actului constitutiv trebuie sa imbrace, de regula, formascrisa. Exista insa si cazuri in care este obligatorie forma autentica (cazuri simetrice cu situatiile

in care este obligatorie forma autentica si pentru actul constitutiv initial), si anume:- Daca majorarea capitalului social se face prin subscrierea ca aport in natura aunui teren;- In cazul modificarii formei juridice a societatii intr-o SNC sau SCS;

- In cazul majorarii capitalului social prin subscriptie publica.Conditia formei autentice priveste hotararea adunarii generale, nu si hotararea judecatoreasca, care are caracter de inscris autentic. Nerespectarea formei autentice atragenulitatea actului modificator.

Inregistrarea si publicarea actului modificatorPentru ca modificarea actului constitutiv sa devina o pozabila tertilor , legea impune

inregistrarea ei in registrul comertului (pe calea unei cereri de inscriere de mentiuni) si, de regula, publicarea actului modificator in Monitorul Oficial.Prin urmare, dupa fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectivdirectoratul societatii au obligatia de a depune la registrul comertului actul modificator si textul

complet al actului constitutiv actualizat cu toate modificarile.Modificarea actului constitutiv este supusa controlului de legalitate care se realizeaza decatre judecatorul delegat la oficiul registrului comertului. Daca sunt indeplinite conditiile legii, judecatorul delegat da o incheiere prin care dispune inregistrarea in registrul comertului a actului

modificator si a actului constitutiv actualizat.



Actul modificator inregistrat si o notificare asura depunerii la registrul comertului atextului actualizat al actului constitutiv se inainteaza, din oficiu, de catre oficiul registruluicomertului catre Regia Autonoma Monitorul Oficial spre publicare.Pentru SNC sau SCS, actul modificator al actului constitutiv se depune in forma autentica

la oficiul registrului comertului. El se mentioneaza in registrul comertului fara a a fi obligatorie publicarea in Monitorul Oficial.Creditorii sociali si orice alte persoane prejudiciate prin hotararile asociatilor privindmodificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie impotriva modificarii actului

constitutiv al societatii, prin care pot solicita instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societateasau asociatii la repararea prejudiciului cauzat.

92Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale privitoare la modificarea actului constitutiv in Monitorul oficial, daca prin lege nu se prevede alttermen.Dreptul asociatilor de a se retrage din societate

In cazul S A sau SC A, actionarii sunt indre ptatiti sa solicite retragerea din societate dacanu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale avand ca obiect una din urmatoarele

modificari ale actului constitutiv:- schimbarea obiectului principal de activitate al societatii;

- mutarea sediului societatii in strainatate;- schimbarea formei juridice a societatii;

- fuziunea sau divizarea societatii.Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii

hotararii generale in Monitorul Oficial, cu exceptia cazului fuziunii sau divizarii societatii, candtermenul curge de la data adoptarii hotararii adunarii generale privind fuziunea sau divizarea.Solicitand retragerea din societate, actionarii au dreptul la rascumpararea de catresocietate a actiunilor pe care le detin. In acest scop, actionarii vor depune la sediul societatii,

impreuna cu declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatelede actionar.Pretul actiunilor platit de societate va fi stabilit de un expert autorizat independent numit

de judecatorul delegat la cererea consiliului de administratie, respectiv a directoratului, ca valoaremedie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia invigoare la data evaluarii.

In cazul SRL asociatii au dreptul sa se retraga din societate daca nu sunt de acord cumodificarea actului constitutiv numai in situatia in care acest dre pt le-a fost ex pres conferit prinactul constitutiv al societatii (art.194 alin.2).II. PRINCIPALELE CAZURI DE MODIFICARE A SOCIETATII COMERCIALE:

Marirea capitalului social

Marirea capitalului social se poate realiza fie (i) prin hotararea adunarii generale aasociatilor, fie (ii) prin decizia consiliului de administratie sau a directoratului, cu obligatia caactul modificator sa fie mentionat in registrul comertului si publicat in Monitorul Oficial.

Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social se ia in conditiile decvorum prevazute pentru adunarea generala extraordinara, cu o majoritate de cel putin doua

treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati (art.115).Majorarea (marirea) capitalului social se poate realiza din doua surse, si anume:

(a) Prin noi a porturi;(b) Prin anumite procedee contabile care nu presupun noi aporturi ale asociatilor/

actionarilor;De asemenea, sub aspect tehnic, majorarea capitalului social se poate realiza in doua

modalitati, si anume:(a) Prin emisiunea de noi actiuni/ parti sociale (adica prin cresterea numarului de

93



actiuni/ parti sociale care compun capitalul societatii), sau(b) Prin majorarea valorii nominale a actiunilor/ partilor sociale existente (adicanumarul initial al actiunilor/ partilor sociale ramane neschimbat, si doar valoarea nominala aacestora creste);

(a) Majorarea capitalului social prin noi a porturi reprezinta modalitatea cea maiobisnuita de marire a capitalului social.In cazul societatii pe actiuni, pentru ca majorarea capitalului social prin noi aporturi sa fie posibila este necesar ca actiunile din emisiunea precedenta sa fi fost complet platite.

Sub aspectul posibilitatii de a subscrie actiunile nou emise de catre societate, legeareglementeaza in favoarea actionarilor existenti un drept de pre f erinta, constand in aceea ca

actiunile nou-emise pentru marirea capitalului social vor fi oferite spre subscriere in primul randactionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda, urmand ca numai insituatia in care aceste actiuni nu au fost subscrise de actionarii existenti in termenul prevazut delege/ hotararea AGA, ele sa fie oferite tertilor prin oferta publica.

In acest scop, administratorii societatii, respectiv membrii directoratului au obligatia de aintocmi pros pectul de emisiune care trebuie depus la oficiul registrului comertului.

Administratorii, respectiv membrii directoratului sunt solidar raspunzatori pentru exactitateadatelor din prospectul de emisiune, din publicatiile facute de societate sau din cererile adresateoficiului registrului comertului, in conformitate cu legislatia privind piata de capital.

Orice majorare a capitalului social cu incalcarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti este anulabila.Dreptul de preferinta poate fi limitat sau ridicat, dar numai prin hotararea adunariigenerale extraordinare a actionarilor intrunita in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimidin capitalul social subscris, hotararea fiind adoptata cu majoritatea voturilor actionarilor

prezenti.Actiunile emise in schimbul aportului in numerar vor trebui platite de catre actionarii care

le-au subscris dupa cum urmeaza:- la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala;- diferenta de 70% in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial a actului privind marirea capitalului social.

Actiunile emise in schimbul aportului in natura trebuie platite integral in termen de 3 anide la data publicarii in MO a hotararii privind majorarea capitalului social.Legea prevede posibilitatea societatii ± emitenta a noilor actiuni de a percepe o prima deemisiune, constand in diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor, pe

care trebuie sa o suporte noii actionari si care este destinata sa acopere cheltuielile emisiunii, precum si diminuarea valorii intrinseci a actiunilor vechi ca urmare a emisiunii de noi actiuni.

Cand s-a prevazut o astfel de prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la datasubscrierii actiunilor.In cazul maririi capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor , hotarareaadunarii generale trebuie luata cu votul tuturor actionarilor , afara de cazurile prevazute de lege.

In toate cazurile, hotararea adunarii generale privind marirea capitalului social produce

efecte numai in masura in care a fost adusa la inde plinire in termen de un an de la dataado ptarii ei.Legea reglementeaza si majorarea capitalului social in cazul unui ca pital autorizat , care

reprezinta o valoare nominal maximala stabilita prin actul constitutiv sau hotararea adunarii94

generale pana la care poate fi majorat capitalul social prin decizia consiliului de administratie,respectiv a directoratului. Prin instituirea capitalului autorizat se asigura un control al actionarilor asupra operatiunilor de marire a capitalului social realizate de organul de administrare alsocietatii.

Astfel, prin actul constitutiv consiliul de administratie, respectiv directoratul poate fiautorizat de fondatori ca in termen de cel mult 5 ani de la data inmatricularii societatii sa



majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (ca pitalul autorizat ),care nu poate depasi o jumatate din valoarea nominala a capitalului social existent la dataautorizarii; aceeasi autorizatie poate fi data consiliului de administratie/ directoratului si pe parcursul functionarii societatii, printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor de modificare

a actului constitutiv.(b) Majorarea capitalului social prin procedee contabile:Dupa cum am aratat mai sus, este posibil ca majorarea capitalului social sa se realizeze si printr-o serie de procedee contabile (permutari intre conturile contabile), care nu presupun noi

aporturi ale actionarilor/ asociatilor, si anume:a) Prin incor porarea rezervelor (majorare prin autofinantare), care constau in

anumite sume de bani prelevate din profitul societatii avand destinatiile prevazute de lege.Rezervele sunt de trei feluri: legale, statutare sau facultative. Rezervele legale seconstituie in mod obligatoriu in cazul SA si SRL, prin preluarea din profitul societatii in fiecarean a cel putin 5% pana ce fondul atinge minimum a cincea parte din capitalul social, fiind

destinate acoperirii pierderilor din capitalul social in perioadele deficitare. Rezervele statutare seconstituie in conditiile si cu destinatia stabilite in actul constitutiv si pot constitui sursa acordarii

de dividende in perioadele cand nu se realizeaza beneficii. Rezervele facultative se constituie siau destinatia data de adunarea generala a asociatilor. b) Prin incor porarea profitului sau a primelor de emisiune (marire prin plata

dividendelor in actiuni). Profitul societatii destinat a fi impartit actionarilor sub forma dedividende poate servi la liberarea de noi actiuni si, implicit, la marirea capitalului social. In acestmod se realizeaza, practic, o dare in plata in sensul ca in contul dividendelor pe care societatea ledatoreaza actionarilor acestora li se elibereaza noi actiuni de valoare echivalenta.c) Prin com pensarea creantelor asu pra societatii cu actiuni ale acesteia (prin

conversiunea datoriilor societatii in actiuni ale acesteia). Astfel, in schimbul creantelor certe,lichide si exigibile pe care le au fata de societate, creditorii pot primi ± tot printr-o dare in plata ±

actiuni noi emise de societate cu o valoare echivalenta.Reducerea capitalului social

Reducerea capitalului social nu se poate realiza decat prin hotararea adunarii generale,

adoptata in conditiile de cvorum prevazute pentru adunarea generala extraordinara, cu o

majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti saureprezentati, si care trebuie mentionata in registrul comertului si publicata in MO.Hotararea privind reducerea capitalului social trebuie sa respecte plafonul minim al

capitalului social, atunci cand legea fixeaza un asemenea plafon, sa arate motivele pentru care seface reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.Pentru reducerea capitalului social, legea reglementeaza procedee diferite, in functie decauza care impune aceasta reducere. Sub acest aspect, se face distinctie intre doua situatii:

95(a) Daca reducerea capitalului social este determinata de pierderi ale capitaluluisocial, aceasta se poate realiza prin:- micsorarea numarului de actiuni sau de parti sociale;

- reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;- dobandirea de catre societate a propriilor actiuni, urmata de anularea lor.(b) Daca reducerea capitalului social nu este determinata de pierderi ale capitalului

social, capitalul social se poate reduce prin:- scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;- restituirea catre asociati a unei cote-parti din aporturi, proportionala cureducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte

sociala in parte;- alte procedee prevazute de lege.

Reducerea capitalului social va putea fi realizata dupa trecerea a doua luni de la data publicarii hotararii asociatilor in MO.



Si in acest caz, creditorii sociali ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii dereducere a capitalului social au dreptul de a face opozitie fata de hotararea adunarii asociatilor privind reducerea capitalului social. Prin exercitarea dreptului de opozitie, creditorii vor fiindreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data publicarii

hotararii. Ca urmare a opozitiei, hotararea privind reducerea capitalului social nu va produceefecte si societatea nu va putea face plati in beneficiul asociatilor pana cand creditorii nu vor fiobtinut realizarea creantelor lor sau garantii adecvate.Prelungirea duratei societatii vizeaza, in mod evident, ipoteza societatii comerciale constituite pe

o durata determinata.Modificarea actului constitutiv in sensul prelungirii duratei societatii nu se poate realiza

decat prin hotararea adunarii generale, adoptata in conditiile de cvorum si majoritate prevazute pentru adunarea generala extraordinara, hotarare prin care se va putea decide fie o noua durata asocietatii, fie transformarea intr-o societate cu o durata nedeterminata.Hotararea privind prelungirea duratei societatii trebuie mentionata in registrul comertului

si publicata in MO. Daca aceste cerinte nu sunt indeplinite, pe data expirarii duratei societatii prevazute de actul constitutiv societatea se dizolva de dre pt , fara a fi necesara indeplinirea

niciunei alte formalitati.In cazul SNC, SCS sau SRL, creditorii particulari ai asociatilor pot face opozitie

impotriva hotararii de de prelungire a duratei societatii daca au drepturi stabilite printr-un titlu

executoriu anterior hotararii de prelungire.In acest caz, dreptul de a face opozitie apartine creditorilor asociatilor (si nu creditorilor societatii) intrucat, in ipoteza dizolvarii societatii ca urmare a expirarii duratei ei, creditoriiasociatilor ar fi putut sa isi exercite drepturile asupra partii cuvenite debitorului lor in urmalichidarii.

Daca opozitia este admisa de tribunal, asociatii sunt obligati sa ia o decizie in termen de oluna de la data la care hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.

Asociatii pot sa renunte la hotararea de prelungire a duratei societatii printr-o hotararea aadunarii asociatilor. Apoi, asociatii pot sa decida excluderea din societate a asociatului debitor alcreditorului oponent.96

Fuziunea si divizarea societatilor comerciale Fuziunea este operatiunea prin care:- una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera

intregul lor patrimoniului unei alte societati existente, in schimbul repartizariicatre actionarii societatii/ societatilor absorbite de actiuni la societateaabsorbanta si, eventual, cu plata in favoarea actionarilor societatii absorbite, innumerar, a unei sume reprezentand maximum 10% din valoarea nominala a

actiunilor astfel repartizate; o astfel de modalitate de fuziune poarta denumireade fuziune prin absorbtie.

- mai multe societati sunt dizolvate, fara a intra in lichidare si transfera intregul lor patrimoniu unei societati nou-constit uite, in schimbul repartizarii catre

actionarii lor de actiuni la societatea nou constituita si, eventual, al unei plati innumerar de maximum 10% din valoarea actiunilor astfel repartizate; o astfel demodalitate de fuziune poarta denumirea de fuziune prin conto pire. Divizarea este operatiunea prin care:- o societate se dizolva fara a intra in lichidare si transfera intregul sau

patrimoniu mai multor societati existente, in schimbul repartizarii catreactionarii societatii divizate de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al

unei plati in numerar al unei sume de maximum 10% din valoarea actiunilor astfel repartizate sau, dupa caz, operatiunea prin care

- o societate se dizolva fara a intra in lichidare si transfera intregul sau patrimoniu mai multor societati nou-constit uite, in schimbul repartizarii catre



actionarii societatii divizate de actiuni la societatile non-constituite si,eventual, al unei plati in numerar al unei sume de maximum 10% din valoareaactiunilor astfel repartizate.In operatiunea de fuziune sau divizare pot fi implicate numai societatile comerciale,

putandu-se face atat intre societati avand aceeasi forma juridica, cat si intre societati de formediferite. Totodata, poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditiasa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a partilor care li s-ar cuveni in urma lichidarii.In cazul in care prin fuziune sau divizare se constituie o noua societate comerciala, in plus

fata de conditiile specifice ale procedurii de fuziune/ divizare trebuie indeplinite si cerintele prevazute de lege pentru forma juridica a societatii nou-constituite.

Realizarea unei operatiuni de fuziune sau divizare este un proces care cuprinde mai multe

etape, si anume:- intocmirea proiectului de fuziune sau divizare de catre administratorii,respectiv membrii directoratului societatilor;

- depunerea proiectului de fuziune/ divizare la registrul comertului, avizarea luide catre judecatorul delegat si publicarea lui in Monitorul Oficial;

- dreptul creditorilor societatilor implicate de a face opozitie fata de proiectul defuziune sau divizare, in termen de 30 zile de la publicarea proiectului inMonitorul Oficial; introducerea unei astfel de opozitii are ca efect suspendarea

procedurii de fuziune/ divizare, cu exceptia cazului in care societatea in cauzaface dovada ca a achitat debitul sau a oferit garantii acceptate de respectivulcreditor.97- informarea asociatilor societatilor implicate prin intocmirea unui raport al

administratorilor, respectiv al membrilor directoratului societatilor si alexpertilor cu privire la fundamentarea operatiunii de fuziune/ divizare si rata

de schimb a actiunilor, cu obligatia de punere la dispozitia actionarilor atuturor documentelor aferente cu cel putin 30 zile inainte de data adunariigenerale de aprobare finala a operatiunii;- hotararea adunarii generale a fiecarei societati participante la operatiune

privind aprobarea finala a operatiunii de fuziune/ divizare, care este supusainregistrarii in registrul comertului si publicarii in Monitorul Oficial.Fuziunea sau divizarea produce urmatoarele efecte:- dizolvarea fara lichidare a societatii sau societatilor care isi inceteaza existenta

si transmiterea universala sau cu titlu universal a patrimoniului lor catresocietatea sau societatile beneficiare, existente sau care iau fiinta;

- in schimbul patrimoniului primit, societatea sau societatile beneficiare atribuieactiuni sau parti sociale asociatilor societatii/ societatilor care isi inceteazaexistenta; ca urmare, asociatii societatii absorbite sau divizate devin asociati aisocietatii absorbante, respectiv ai societatilor beneficiare;

- in cazul fuziunii prin absorbtie, societatea absorbanta dobandeste drepturile si

este tinuta de obligatiile societatii absorbite, iar in cazul fuziunii princontopire, drepturile si obligatiile societatilor care isi inceteaza existenta vor trece asupra societatii care a luat fiinta.

- in cazul divizarii, societatile beneficiare vor dobandi fractiuni din totalitateadrepturilor si obligatiilor care au constituit patrimoniul societatii divizate.

Efectele fuziunii sau divizarii se produc la date diferite:- in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi, de la data inmatriculariiacestor societati noi in registrul comertului;- in celelalte cazuri, de la data inregistrarii hotararii ultimei adunari generale

care a aprobat operatiunea, cu exceptia cazului cand prin acordul partilor s-astabilit o alta data (art.249).



Nulitatea operatiunii de fuziune sau divizare nu poate fi declarata decat prin hotarare judecatoreasca si numai in urmatoarele situatii:(a) daca operatiunea de fuziune/ divizare nu a fost supusa unui control de legalitateexercitat de judecatorul delegate, sau

(b) daca hotararea uneia dintre adunarile generale care au votat proiectul fuziunii saudivizarii este nula sau anulabila.Din ratiuni de stabilitate a raporturilor juridice, procedura de anulare a operatiunii defuziune/ divizare nu mai poate fi initiata du pa ex pirarea unui termen de 6 luni de la data la care

fuziunea sau divizarea a devenit efectiva sau daca situatia care justifica anularea a fost rectificata.Daca neregularitatea care conduce la declararea nulitatii fuziunii sau divizarii poate fi

remediata, instanta va acorda societatilor implicate un termen pentru rectificarea acesteia.Hotararea definitiva de declarare a nulitatii unei fuziuni sau divizari va fi inaintata, dinoficiu, de instanta oficiilor registrului comertului de la sediile societatilor implicate in fuziuneasau divizarea in cauza si are ca efect desfiintarea operatiunii si revenirea la situatia anterioara.

Din ratiuni de protective a intereselor creditorilor, hotararea nu aduce atingere, insa,valabilitatii obligatiilor nascute dupa ce fuziunea sau divizarea au devenit efective si inainte ca

98hotararea de declarare a nulitatii sa fie publicata.Prin urmare, in cazul declararii nulitatii unei fuziuni prin absorbtie, societatile participante

la fuziune vor raspunde solidar pentru obligatiile societatii absorbante, nascute dupa ce fuziunea adevenit efectiva, dar inainte ca hotararea de declarare a nulitatii sa fie publicata.In cazul declararii nulitatii unei divizari, fiecare dintre societatile beneficiare raspunde pentru propriile obligatii nascute dupa ce divizarea a devenit efectiva, dar inainte ca hotararea dedeclarare a nulitatii sa fie publicata. Societatea divizata raspunde pentru aceste obligatii in limita

cotei de activ net transmisa societatii beneficiare in contul careia au luat nastere obligatiilerespective.

Schimbarea formei societatii comerciale reprezinta o modificare a actului constitutiv alsocietatii care se poate realize tot numai in baza hotararii adunarii generale a asociatilor.Hotararea privind schimbarea formei juridice a societatii se ia in conditiile de cvorum prevazute pentru adunarea generala extraordinara. Pentru realizarea operatiunii, trebuie

indeplinite si conditiile prevazute de lege pentru forma de societate pe care o va lua societateaexistenta.Prin aceasta modificare a actului constitutiv se schimba forma juridica a societatii, fara a-iafecta personalitatea juridica. Societatea initiala isi continua existenta, dar intr-un cadru juridic

nou. Schimbarea formei societatii nu atrage crearea unei persoane juridice noi (art.205).99

SECTIUNEA V: DIZOLVAREA SI LICHIDAREA SOCIETATILOR COMERCIALE Incetarea existentei societatii comerciale reclama realizarea unor operatiuni care sa aibadrept rezultat nu numai incetarea personalitatii juridice, ci si lichidarea patrimoniului societatii, prin exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor sociale.

In consecinta, potrivit legii, incetarea existentei societatii comerciale impune parcurgerea

a doua f aze: (1 ) dizol varea si (2 ) lichidarea societatii . Cele doua faze sunt distincte si, inconsecinta, ele trebuie parcurse in mod succesiv, numai dupa parcurgerea fazei dizolvarii putandu-se trece la faza lichidarii.

In SNC, SCS si SRL asociatii pot hotari, odata cu dizolvarea, si modul de lichidare asocietatii, hotarare care poate fi luata numai daca asociatii convin cu privire la modul de

repartizare si lichidare a patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sauregularizarea lui in raport cu creditorii. In lipsa unui acord unanim al asociatilor, va fi urmata procedura lichidarii prevazuta de legea societatilor comerciale.Hotararea privind dizolvarea si lichidarea societatii trebuie luata in conditiile de cvorum si

majoritate prevazute de lege pentru modificarea actului constitutiv (adica regula unanimitatii).In situatia in care s-a decis ca dupa plata creditorilor societatii bunurile ramase sa fie



repartizate intre asociati, transmiterea dreptului de proprietate privind bunurile ramase are loc ladata radierii societatii din registrul comertului. Oficiul registrului comertului va elibera fiecaruiasociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, in temeiulcaruia asociatul va putea proceda la inscrierea bunului imobil in cartea funciara.

1. DIZOLVAREA SOCIETATILOR COMERCIALE Dizolvarea priveste acele operatiuni care declanseaza procesul de incetare a existenteisocietatii comerciale si asigura premisele lichidarii patrimoniului social.In concret, etapa dizolvarii societatii se refera la adoptarea hotararii de dizolvare si

aducerea ei la cunostinta celor interesati. Dizolvarea societatii nu afecteaza personalitatea juridica a acesteia, societatea continuand sa aiba personalitate juridica si dupa survenirea

hotararii de dizolvare.Cauzele generale de dizolvare a societatilor comerciale:

a) T recerea tim pului stabilit pentru durata societatii.

Potrivit legii, in contractul de societate trebuie sa se prevada durata societatii, care poate fiuna nedeterminata sau determinata; in situatia in care durata societatii este una determinata, laexpirarea termenului contractual societatea se dizolva de drept, acest efect fiind expresia vointeiasociatilor privind soarta societatii.

In acest caz, dizolvarea societatii o pereaza in temeiul legii, de drept, fara a fi necesaravreo formalitate.

Cu toate acestea, legea instituie obligatia Consiliului de administratie, respectiv adirectoratului de a-i consulta pe asociati cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii

cu privire la eventuala prelungire a duratei acesteia. In lipsa unei atare consultari, la cererea100

oricarui asociat, tribunalul va putea dispune prin incheiere efectuarea acestei consultari. Neefectuarea acestei consultari nu impiedica, insa, dizolvarea societatii la expirareaduratei prevazute in actul constitutiv. b) Im posibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea acestuia.

Orice societate comerciala are un obiect de activitate care trebuie precizat in actulconstitutiv. Daca se constata o imposibilitate a realizarii obiectului de activitate propus, societateaisi pierde ratiunea de a exista si se dizolva. De asemenea, societatea se dizolva daca obiectul

societatii s-a realizat si scopul asociatilor a fost atins.Atat imposibilitatea realizarii obiectului societatii cat si realizarea acestuia, sunt chestiunide fapt care trebuie dovedite pentru a justifica dizolvarea societatii. In ambele cazuri asociatii pot

sa modifice obiectul societatii.c) Declararea nulitatii societatii.

Nerespectarea cerintelor legale privind constituirea societatii atrage nulitatea acesteia. Pedata la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea

inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare, o astfel de incetare a existentei societatiiechivaland cu dizolvarea sa.d) Hotararea adunarii asociatilor.Intrucat constituirea societatii comerciale se bazeaza pe vointa asociatilor manifestata prin

actul constitutiv, asociatii pot decide si dizolvarea societatii in toate cazurile in care interesele lor o impun.e) Hotararea tribunalului

Dizolvarea societatii prin hotararea tribunalului are loc atunci cand nu se poate realiza prin hotararea adunarii generale. Tribunalul poate hotari dizolvarea societatii pentru motivetemeinice, cum ar fi neintelegerile grave dintre asociati, motive pe care instanta le apreciaza de lacaz la caz.

f) Falimentul societatii.Potrivit Legii nr.85/ 2006, societatea comerciala care se afla in insolventa este supusa,

dupa caz, procedurii reorganizarii judiciare sau procedurii falimentului. Daca societatea faceobiectul procedurii falimentului, patrimoniul societatii este lichidat in vederea satisfacerii



creantelor creditorilor si, in consecinta, societatea se dizolva.Dizolvarea se pronunta de catre judecatorul sindic prin incheierea prin care se decideintrarea in faliment (art.107 alin.2).g) Alte cauze prevazute de lege sau actul constitutiv al societatii.

Pe langa cauzele generale sus-mentionate de dizolvare a societatii, articolul 237 din Legeanr.31/ 1990 reglementeaza anumite cazuri de dizolvare-sanctiune, care sunt:- Situatia in care societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai potintruni;

- Situatia in care societatea nu a depus in cel mult 6 luni de la expirareatermenelor legale situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se

depun la oficiul registrului comertului;- Situatia in care societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscutori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii audisparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta;

- Situatia in care societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii.101

Caile de dizolvare a societatii comerciale:Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza pe 3 cai, cu respectarea conditiilor prevazute de lege pentru fiecare dintre ele, si anume:

(a) de drept;(b) prin vointa asociatilor (prin hotararea adunarii generale);(c) pe cale judecatoreasca (prin hotararea instantei de judecata).1. Dizolvarea de dre pt a societatii ± se produce o pe legis (de plin drept) daca ipotezalegii este satisfacuta, nefiind necesara indeplinirea vreunei formalitati.

Dizolvarea de drept este reglementata in cazul ex pirarii termenului stabilit pentru durata societatii.

In caz de neintelegeri in ceea ce priveste survenirea dizolvarii de drept a societatii, orice persoana interesata poate cere tribunalului constatarea dizolvarii societatii. Instanta nu pronuntadizolvarea, ci constata ca, fiind indeplinita cerinta legii, dizolvarea a operat in puterea legii.2. Dizolvarea prin vointa asociatilor ± se produce prin hotararea adunarii generale

care se ia cu respectarea conditiilor de cvorum prevazute de lege pentru adunarea generalaextraordinara, cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati (iar in cazul SRL in baza unei hotarari adoptate prin votul unanim alasociatilor).

Actul care constata hotararea adunarii generale privind dizolvarea se depune la oficiulregistrului comertului pentru a se mentiona in registru, dupa care se transmite, din oficiu,

Monitorului Oficial, spre publicare (art.232 alin.2).In cazul dizolvarii societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa,dizolvarea produce efecte fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea in MO. Legea permite revenirea asupra hotararii privind dizolvarea societatii.

Revenirea este permisa cata vreme nu s-a facut nici o repartitie de activ intre asociati.

Hotararea privind revenirea asupra dizolvarii societatii trebuie luata in conditiile decvorum si majoritate prevazute pentru adunarea extraordinara. Noua hotarare se va mentiona inregistrul comertului, dupa care oficiul registrului comertului o va trimite la M.O. spre publicare.

Impotriva acestei hotarari orice persoana interesata poate face opozitie.3. Dizolvarea pe cale judecatoreasca

Potrivit legii, oricare asociat poate cere tribunalului, pentru motive temeinice (neintelegeriintre asociati), dizolvarea societatii. Hotararea judecatoreasca privind dizolvarea trebuie inscrisain registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial in termen de 15 zile de la data la carehotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.

In cazul falimentului, dizolvarea societatii se pronunta de tribunalul investit cu procedurainsolventei (art.232 alin.3).



In cazurile de dizolvare-sanctiune, dizolvarea societatii se poate cere de orice persoanainteresata, precum si de ONRC. Hotararea tribunalului se inregistreaza la registrul comertului, secomunica directiei finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti si se publica inM.O., Partea a IV-a.

Impotriva hotararii de dizolvare orice persoana poate face recurs in termen de 30 de zilede la efectuarea publicitatii. Recurentul va depune o copie a recursului la O.R.C. in care esteinregistrata societatea a carei dizolvare a fost pronuntata. Pe data ramanerii irevocabile ahotararii, societatea intra in lichidare.

Societatea comerciala impotriva careia s-a dispus dizolvarea poate formula recurs intermen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii judecatoresti, in conditiile Codului de

102 procedura civila.

Efectele dizolvarii societatii comerciale: Doua sunt efectele dizolvarii societatii comerciale, si anume:

(a) deschiderea procedurii lichidarii si(b) interdictia inceperii unor operatiuni comerciale noi.

Ca urmare a deschiderii procedurii lichidarii, consiliul de administratie, respectivdirectoratul are obligatia de a convoca adunarea generala a asociatilor pentru desemnarealichidatorilor.

Daca in termen de 3 luni de la data ramanerii irevocabile a hotararii de dizolvare asociatiinu procedeaza la numirea lichidatorului, judecatorul delegat, la cererea oricarei persoaneinteresate, numeste un lichidator de pe lista practicienilor in reorganizare si lichidare.In cazul cand judecatorul delegat nu a fost sesizat cu o cerere de numire a lichidatorului intermen de 3 luni de la expirarea termenului de 3 luni anterior mentionat, societatea comerciala va

fi radiata prin incheierea judecatorului delegat, pronuntata la cererea Oficiului National alRegistrului Comertului, cu citarea partilor (art.237 alin.8).

Incheierea de radiere se inregistreaza in registrul comertului si se comunica societatii lasediul acesteia, A.N.A.F. siD.G.F.P. Ea se afiseaza pe pagina de internet a O.N.R.C. (art.237alin.9).Intr-un astfel de caz, bunurile ramase din patrimoniul societatii radiate din registrul

comertului revin asociatilor.Interdictia de a angaja operatiuni comerciale noi se explica prin starea in care se aflasocietatea, activitatea sa nemaifiind una care sa urmareasca realizarea de profit, ci o activitateorientata s pre lichidare. Interdictia se aplica, dupa caz, din ziua expirarii termenului fixat pentru

durata societatii ori de la data cand dizolvarea a fost hotarata de adunarea asociatilor sau declarata prin hotarare judecatoreasca (art.233).

Incalcarea interdictiei de a incepe operatiuni comerciale noi are drept consecintaraspunderea personala si solidara a persoanelor in cauza pentru operatiunile intreprinse.

2. LICHIDAREA SOCIETATILOR COMERCIALEConsta intr-un ansamblu de operatiuni care au ca scop terminarea operatiunilor

comerciale aflate in curs la data dizolvarii societatii, incasarea creantelor societatii, transformarea

bunurilor societatii in bani, plata datoriilor societatii si impartirea activului net intre asociati.Operatiunile care fac obiectul fazei lichidarii societatii sunt realizate de persoane anumeinvestite ± lichidatorii.

Principiile generale ale lichidarii societatii comerciale:a) Personalitatea juridica a societatii subzista pentru motivele lichidarii. Desi in

momentul dizolvarii societatii ea inceteaza sa mai existe ca persoana juridica, nevoile lichidarii patrimoniului societatii si ale ocrotirii drepturilor asociatilor si creditorilor sociali impunnecesitatea mentinerii personalitatii juridice, insa aceasta doar pentru motivele lichidarii.Mentinerea personalitatii juridice a societatii are anumite consecinte:

- societatea isi pastreaza firma, sediul social si nationalitatea, insa toate actelecare emana de la societate trebuie sa arate ca aceasta se afla in lichidare



(art.252 alin.5);103- patrimoniul social continua sa apartina societatii ca subiect de drept distinct.Lichidarea nu aduce modificari raporturilor juridice dintre societate si

creditorii sai. Acestia isi pot valorifica drepturile lor impotriva societatii, careva raspunde cu patrimoniul sau;- organele societatii nu isi inceteaza activitatea. Adunarea asociatilor numestelichidatorii si stabileste puterile acestora pentru realizarea operatiunilor de

lichidare. Administratorii si directorii societatii, respectiv membriidirectoratului isi continua mandatul pana la intrarea in functie a lichidatorilor

(art.252 lit.a), cu interdictia de a angaja operatiuni comerciale noi. Cenzoriisocietatii isi continua de asemenea activitatea lor de control asupra gestiuniisocietatii, exercitand controlul asupra activitatii lichidatorilor. In cazul SAadministrata in sistem dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub

controlul consiliului de supraveghere (art.253 alin.5). b) Lichidarea societatii se face in interesul asociatilor. Interesul asociatilor imprima

specificitatea lichidarii si o deosebeste de procedura falimentului, care este menita sa ocroteasca,in mod exclusiv, interesele creditorilor. Interesele creditorilor societatii sunt avute in vedere prinreglementarea lichidarii, dar numai in mod secundar, in sensul ca asociatii nu vor putea primi nici

o suma de bani in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare inaintea achitarii creantelor creditorilor societatii (art.256).Lichidarea societatii poate fi ceruta numai de catre asociati care sunt indreptatiti ca prinhotararea adunarii generale sa numeasca pe lichidatori si sa stabileasca puterile acestora (art.255).De asemenea, legea permite asociatilor sa stabileasca prin actul constitutiv conditiile lichidarii

societatii. Regulile stabilite prin actul constitutiv se aplica in masura in care nu sunt incompatibilecu lichidarea (art.262 si 264 alin.4).

c) Lichidarea societatii este obligatorie, iar nu facultativa. Dizolvarea societatii are caefect deschiderea procedurii lichidarii, ceea ce inseamna ca lichidarea este obligatorie deoarecesocietatea nu poate ramane in faza de dizolvare. Ca exceptie de la acest principiu, in cazurilefuziunii sau divizarii societatii dupa faza de dizolvare urmeaza transmiterea universala a

patrimoniului si nu lichidarea.Modificarile produse de trecerea la faza de lichidare a societatii comerciale:

Din momentul in care societatea dizolvata a intrat in lichidare, activitatea pe care aceastao va desfasura in continuare va fi subordonata exigentelor lichidarii. Astfel:

- obiectul activitatii societatii se restrange, iar activitatea societatii se limiteaza la realizareaoperatiunilor comerciale aflate in derulare in momentul dizolvarii societatii. Este interzis

directorilor, administratorilor, respectiv directoratului sa intreprinda operatiuni noi, iar dacaangajeaza asemenea operatiuni, ei raspund personal si solidar (art.233 alin.2).- toate actele emanand de la societate trebuie sa arate ca aceasta este in lichidare.- dupa intrarea societatii in lichidare toate operatiunile aferente lichidarii societatii si, in

general, administrarea societatii aflata in curs de lichidare se realizeaza de catre lichidatori.

Dupa numirea lor in conditiile legii, lichidatorii ii inlocuiesc pe administratori, respectiv pe membrii directoratului, urmand ca acestia sa organizeze si sa conduca operatiunile de lichidaresi repartizare a activului net intre asociati. Lichidatorii intra in functie numai dupa indeplinirea

formalitatilor de publicitate prevazute de lege.Inlocuirea administratorilor reclama predarea gestiunii societatii catre lichidatori. In acest

scop, imediat dupa intrarea lor in functie, lichidatorii sunt obligati ca impreuna cu directorii si104administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant, prin care se constata starea patrimoniului societatii, acte in baza carora se vor demara

operatiunile de lichidare a patrimoniului societatii.Documentele mentionate trebuie semnate de catre persoanele care le-au intocmit. In cazul



ivirii unor neintelegeri, persoana nemultumita poate face contestatie la instanta judecatoreasca.In cazul SA sau SCA, legea prevede o obligatie speciala a administratorilor, respectiv amembrilor directoratului. Acestia trebuie sa prezinte lichidatorilor o dare de seama asupragestiunii pentru perioada cuprinsa intre data ultimei situatii financiare aprobata si data inceperii

lichidarii (art.265). Lichidatorii au dreptul sa aprobe darea de seama prezentata sau, cand nu suntde acord cu ea, sa faca ori sa sustina contestatii la instanta judecatoreasca.Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce lis-au incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului si actele societatii. Pentru

asigurarea unei evidente a operatiunilor de lichidare, legea impune lichidatorilor obligatia de atine un registru in care trebuie sa fie consemnate cronologic toate operatiile lichidarii (art.253

alin.4).In cazul societatilor a caror activitate s-a desfasurat in baza unei autorizatii de mediu,lichidatorii au obligatia sa ia masuri pentru efectuarea bilantului de mediu si sa comunicerezultatele agentiei teritoriale pentru protectia mediului.

Statutul lichidatorilorPoate fi lichidator o persoana fizica sau juridica. Lichidatorul persoana fizica, ca si

persoana fizica desemnata ca reprezentant permanent de catre lichidatorul persoana juridicatrebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii (art.253).Lichidatorii sunt numiti prin hotararea adunarii asociatilor, astfel:

- in cazul SNC, SCS si SRL, hotararea trebuie luata in unanimitate, daca in actulconstitutiv nu se prevede altfel;- in cazul SA sau SCA, hotararea trebuie sa se adopte cu majoritatea prevazutade lege pentru modificarea actului constitutiv.In toate cazurile in care nu sunt indeplinite conditiile mentionate, lichidatorii sunt numiti

de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv membrii directoratului sauasociati. Solutionarea cererii se face cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva

hotararii instantei se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare.Hotararea adunarii asociatilor de numire a lichidatorilor sau sentinta care ii tine locultrebuie depusa, prin grija lichidatorilor, la ORC pentru a fi inscrisa de indata si publicata in MO.Dupa indeplinirea formalitatilor mentionate, lichidatorii vor depune semnatura lor la ORC

si vor intra in functie, iar din acest moment nicio actiune nu se poate exercita pentru societate saucontra acesteia decat in numele lichidatorilor sau impotriva lor.Orice act ulterior care va aduce schimbari cu privire la persoana lichidatorilor sau la puterile conferite trebuie sa respecte in mod simetric conditiile prevazute de lege pentru numirea

acestora.Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului

intrucat in conceptia legii lichidatorii sunt considerate tot ca mandatari ai societatii, cu toateconsecintele care decurg din aceasta calitate.Mandatul lichidatorilor are un continut contractual si legal. Anumite puteri alelichidatorilor sunt conferite de catre asociati, cu aceeasi majoritate ceruta pentru numirea lor, iar

alte puteri sunt stabilite de art.255 alin.(1) lit.a)-f) din Legea nr.31/ 1990, respectiv:

105- sa stea in judecata in numele societatii. Participand la solutionarea litigiilor privind societatea in lichidare, lichidatorii sunt indreptatiti sa faca tranzactii, in

conditiile legii;- sa execute si sa termine o peratiunile de comert in scopul lichidarii. Ei nu pot

intreprinde operatiuni noi care nu sunt necesare scopului lichidarii, in cazcontrar urmand sa raspunda personal si solidar de executarea lor;- sa vanda, prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii;- sa lichideze si sa incaseze creantele societatii;

- sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si saindeplineasca orice alte acte necesare. Legea are in vedere numai asumarea de



obligatii care servesc scopului lichidarii si care nu sunt pagubitoare pentru patrimoniul societatii aflate in lichidare. Bunurile societatii vor putea fiipotecate numai daca exista dispozitii speciale in acest sens in actul constitutivsau in actul de numire a lichidatorilor. In absenta unor asemenea dispozitii,

ipotecarea bunurilor societatii se poate face numai cu autorizatia instantei judecatoresti.Potrivit legii, lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor societatiisau, dupa caz, al consiliului de supraveghere (art.253 alin.5). in societatile in care nu exista

cenzori, dreptul de control apartine asociatilor.Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului

societatii si, astfel, raspund pentru nerespectarea obligatiilor izvorate din imputernicirileasociatilor (raspundere civila contractuala), precum si pentru nerespectarea obligatiilor stabilitede legea societatilor comerciale (raspundere civila delictuala sau raspundere penala).

Lichidarea activului si pasivului societatilor comerciale:

Operatiunile de lichidare a activului societatii cuprind transformarea bunurilor societatiiin bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fata de terti.

Transformarea bunurilor societatii in bani se realizeaza pe calea licitatiei publice. Desi dindispozitiile legii rezulta ca toate bunurile societatii trebuie prefacute in bani, anumite bunuri alesocietatii ar putea fi sustrase de la licitatie daca prin actul constitutiv s-a stabilit ca bunurile in

cauza vor reveni, in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, asociatilor care le-au adus caaport in societate.Lichidatorii trebuie sa incaseze creantele de la debitorii societatii, operatiune care se facela scadenta potrivit obligatiilor asumate.Prin lichidarea pasivului societatii se intelege plata datoriilor societatii catre creditorii sai.

De regula, lichidarea pasivului se realizeaza de catre lichidatori cu sumele de bani rezultate dinlichidarea activului societatii. Plata datoriilor se face la scadenta si integral.

Datoriile societatii pot fi achitate de catre lichidatori si cu proprii bani, caz in carelichidatorii au dreptul la restituirea sumelor avansate. Lichidatorii nu vor putea reclama impotrivasocietatii drepturi mai mari decat acelea ce apartineau creditorilor platiti (art.258).Lichidatorii care probeaza, prin prezentarea situatiei financiare, ca fondurile de care

dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil, pot sa ceara sumele necesareasociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele, in functiede forma juridica a societatii.Asociatii urmariti nu vor putea sa invoce compensatia sumelor datorate societatii cu

106sumele care li s-ar cuveni din lichidare, deoarece s-ar incalca dispozitiile art.256 din Legea nr.31/

1990 care prevad ca asociatii nu pot primi nici o suma de bani in contul partilor ce li s-ar cuvenidin lichidare inaintea achitarii creditorilor societatii.Fondurile necesare platii creantelor societatii pot fi asigurate de lichidatori si princontractarea de imprumuturi neipotecare si de obligatii cambiale.

Creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din

creantele ajunse la termen, pana la concurenta bunurilor existente in patrimoniul societatii(art.259).In subsidiar, creditorii au la randul lor o actiune impotriva asociatilor pentru plata

sumelor datorate de acestia societatii cu titlu de aport (respectiv valoarea actiunilor subscrise sinevarsate). De asemenea, creditorii sociali pot actiona, in subsidiar (respective in subsidiar atat

fata de actiunea impotriva lichidatorilor cat si de actiunea impotriva asociatilor pentru platasumelor datorate ca aport) si pe asociatii care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiilesociale, in functie de forma juridica a societatii comerciale.Creditorii societatii nu au actiune impotriva asociatilor care raspund pentru obligatiile

societatii in limitele aportului la capitalul social deoarece raspunderea acestor asociati va filimitata la valoarea aportului.



Asociatul din SRL va raspunde nelimitat pentru obligatiile neachitate ale societatiidizolvate, respectiv lichidate, daca in frauda creditorilor abuzeaza de caracterul limitat alraspunderii sale si de personalitatea juridica distincta a societatii. Raspunderea asociatului devinenelimitata atunci cand acesta dispune de bunurile societatii ca si cum ar fi bunurile sale proprii

sau daca diminueaza activul societatii in beneficiul personal ori al unor terti, cunoscand sautrebuind sa cunoasca faptul ca in acest mod societatea nu va mai fi in masura sa isi executeobligatiile (art.2371 alin.2).Lichidarea nu impiedica declansarea procedurii insolventei asupra societatii.

Drepturile asociatilor cuvenite din lichidarea societatii comerciale:La incetarea existentei societatii ca urmare a dizolvarii si lichidarii, asociatii sunt

indeptatiti:- sa li se restituie valoarea a porturilor efectuate la constituirea societatii sau cu ocaziamajorarilor de capital, si- sa primeasca partea ce li se cuvine din eventualul activ net ramas nedistribuit , insa numai

dupa ce au fost achitate toate datoriile fata de creditorii societatii si numai daca a mai ramas unsold activ.

De regula, lichidatorii pot constata daca exista un activ net care urmeaza sa fie impartitintre asociati numai la terminarea operatiunilor de lichidare. Sub acest aspect, legea dispune inmod imperativ ca lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma in contul partilor ce li s-ar

cuveni din lichidare inaintea achitarii creditorilor societatii.Prin urmare, in vederea determinarii activului net ramas pentru a fi distribuit asociatilor,lichidatorii sunt obligati ca la terminarea tuturor operatiunilor de lichidare sa incheie bilantul

final si, daca este cazul, sa faca impartirea intre asociati a activului net ramas.Uneori, activul societatii este suficient de mare fata de pasiv, astfel incat lichidatorii pot

plati asociatilor anumite sume de bani in contul drepturilor care li se cuvin chiar inainte de aincheia operatiunile de lichidare.

In concret, prin derogare de la interdictia sus-mentionata, legea prevede ca asociatii vor putea cere lichidatorilor ca sumele realizate prin operatiunile de lichidare sa fie depuse la CEC orila administratia financiara si sa se faca repartizarea asupra actiunilor sau partilor sociale chiar in107

timpul lichidarii. O asemenea cerere poate fi satisfacuta numai daca, afara de ceea ce este necesar pentru indeplinirea tuturor obligatiilor societatii, scadente sau care vor ajunge la scadenta, mairamane un disponibil de cel putin 10% din cuantumul sumelor depuse.Impotriva deciziei lichidatorilor privind repartizarea sumelor de bani pentru satisfacerea

drepturilor asociatilor, creditorii societatii pot face opozitie la instanta judecatoreasca.Dupa terminarea operatiunilor de lichidare a activului si pasivului societatii, lichidatorii

sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara finala (bilantul final) pentru a constata rezultatelelichidarii, precum si proiectul de repartizare a activului net intre asociati.Situatia financiara finala consemneaza, pe de o parte, sumele de bani rezultate dinvanzarea la licitatie publica a bunurilor societatii si din incasarea creantelor societatii si, pe de

alta parte, sumele de bani achitate pentru plata datoriilor societatii.

Totodata, bilantul constata eventualul activ net, ca diferenta intre activul si pasivulsocietatii. Activul net constituie sursa din care sunt satisfacute drepturile asociatilor rezultate dinlichidare. Lichidatorii trebuie sa propuna repartizarea activului intre asociati in cazul SNC, SCS

si SRL, respectiv partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii in cazulSA si SCA.

In cazul SNC, SCS si SRL situatia financiara finala si proiectul de repartizare seinainteaza spre a fi inregistrata si publicata pe pagina de internet a ORC, iar in cazul SA si SCAse va depune, pentru a fi mentionata, la ORC si se va publica in MO (art.268). Indiferent deforma societatii, asociatii nemultumiti pot face opozitie la tribunal impotriva situatiei financiare

finale de lichidare si a proiectului de repartizare, in termen de 15 zile de la data notificarii,respectiv in termen de 30 de zile de la data publicarii in MO a situatiei financiare finale si a



proiectului de repartizare.Daca mai multi asociati fac opozitie, toate opozitiile vor fi conexate pentru a fi solutionate printr-o singura hotarare judecatoreasca. Pentru solutionarea opozitiei, problemele referitoare lasituatia financiara finala a lichidarii vor fi separate de cele care privesc proiectul de repartizare,

fata de care lichidatorii pot ramane straini (art.263 alin.3).Dupa expirarea termenului prevazut de lege pentru exercitarea dreptului la opozitie saudupa ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti asupra opozitiei, situatia financiara finala delichidare si propunerile de repartizare a activului net intre asociati se considera aprobate (art.263

alin.4 si art.269). Pe baza propunerilor de repartizare aprobate, asociatii vor incasa sumele de bani care li se cuvin, in schimbul unei chitante de primire.

Daca sumele cuvenite actionarilor nu au fost incasate in termen de 2 luni de la publicareasituatiei financiare finale de lichidare, ele trebuie depuse la CEC cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, in cazul actiunilor nominative, sau a numerelor actiunilor, in cazulactiunilor la purtator. Plata se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, retinandu-se

titlul in cauza.In cazul in care s-au facut plati inainte de expirarea termenului prevazut de lege pentru

exercitarea dreptului de opozitie, chitanta de primire a celei din urma repartitii tine loc deaprobare a situatiei financiare si a repartizarii facute fiecarui asociat (art.269 alin.2).Prin aprobarea situatiei financiare finale a lichidarii si repartizarii activului net intre

asociati, lichidatorii sunt liberati (art.263 alin.4). Pentru efectuarea lichidarii, legea prevede untermen limita de 3 ani, care curge de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu 2 ani (art.260).In mod exceptional, se pot ivi cazuri cand bunuri ale societatii trebuie impartite intre108

asociati. Se au in vedere acele cazuri in care asociatii, stabilind regulile lichidarii prin actulconstitutiv, au convenit ca anumite bunuri sa nu faca obiectul vanzarii pe calea licitatiei publice.

Partajul bunurilor societatii nefiind reglementat de legea societatilor comerciale, se au in vederedispozitiile Codului civil privind contractul de societate (art.1530 Cod civil prevede ca laimpartirea averii societatii intre asociati se aplica regulile stabilite de Codul civil pentru partajulsuccesoral).

Inchiderea lichidarii societatii comerciale:Dupa terminarea operatiunilor de repartizare a activului net intre asociati, proceduralichidarii societatii comerciale este incheiata. Raman de indeplinit ultimele formalitati pentrufinalizarea consecintelor ce decurg din terminarea lichidarii:

a) Radierea societatii din registr ul comert ul ui . Indeplinirea acesteiformalitati este obligatorie si trebuie ceruta oficiului registrului comertului in termen de 15 zile

de la data ultimului act de lichidare, care este repartizarea activului net intre asociati.Potrivit legii, radierea societatii se poate face si din oficiu.De la data radierii, inceteaza statutul de persoana juridica a societatii comerciale, cu toateconsecintele care decurg din acest fapt.

b ) Depunerea registrelor societatii pentr u pastrare .

In cazul SNC, SCS si SRL, registrele si actele societatii se depun pentru pastrare la unuldintre asociati, desemnat prin votul majoritatii asociatilor. Daca registrele si actele societatii suntnecesare unuia dintre asociati ele se vor preda acestuia.

In cazul SA si SCA, registrele prevazute de art.177 alin.(1) lit.a)-f), vor fi depuse laoficiul registrului comertului la care a fost inregistrata societatea. Orice parte interesata va putea

lua cunostinta de registre, cu autorizarea judecatorului delegat. Celelalte acte ale societatii vor fidepuse la Arhivele Nationale (art.261).Registrele tuturor societatilor comerciale trebuie pastrate timp de 5 ani de la datadepunerii lor.

c) Raspunderea pentr u plata creantelor creditorilor sociali d u pa lichidarea

societatii .



Potrivit dispozitiilor art.260 alin.4 Lsc, lichidarea nu elibereaza pe asociati si nu impiedicadeschiderea procedurii falimentului fata de societate.In lumina acestei dispozitii legale, se ridica intrebarea daca, dupa ce societatea a fostlichidata si radiata din registrul comertului, mai poata fi angajata raspunderea societatii si/ sau a

asociatilor ei pentru o creanta nedescoperita sau nesatisfacuta in cursul procedurii de lichidare.In ceea ce priveste angajarea raspunderii societatii, consideram ca dupa radierea societatiidin registrul comertului o astfel de raspundere nu mai poate fi angajata, dispozitia legala privitoare la deschiderea procedurii falimentului fata de societate referindu-se, in mod evident, la

societatea aflata in curs de lichidare (deci care nu si-a incetat inca existenta ca persoana juridical).In schimb, pentru satisfacerea unei astfel de creante poate fi angajata ± chiar dupa

finalizarea lichidarii si radierea societatii din registrul comertului - raspunderea asociatilor care, potrivit legii, raspund nelimitat pentru obligatiile sociale. Este cazul asociatilor din SNC siasociatii comanditati din societatea in comandita.109

IV.2. REGULI SPECIALE APLICABILE FIECARUI TIP DE

SOCIETATE COMERCIALA

SECTIUNEA I: SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA

Definitia SRL:Societatea cu raspundere limitata poate fi definita ca fiind o societate constituita pe baza

de plinei increderi de doua sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri in sco pul de a desfasura o activitate comerciala in vederea im partirii profitului astfel obtinut si care

ras pund pentru obligatiile sociale in limita a portului lor.Distinct de SRL de tip clasic, constituita din doi sau mai multi asociati, legea

reglementeaza si o varietate a acesteia, respectiv societatea cu raspundere limitata cu asociatunic. Astfel, potrivit art.13 din Legea nr.31/ 1990, SRL se poate constitui si prin aportul unuisingur asociat, care va fi detinatorul tuturor partilor sociale. Asociatul unic poate fi o persoanafizica sau o persoana juridica.

In privinta constituirii SRL cu asociat unic, legea impune doua interdictii specifice, sianume:(1) O persoana fizica sau juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate curaspundere limitata, si

(2) SRL nu poate avea ca asociat unic o alta societate care la randul sau este un SRL cuasociat unic.

In cazul incalcarii acestor interdictii statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum siorice persoana interesata poate cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfelconstituite. Pe baza hotararii judecatoresti de dizolvare, societatea se lichideaza in conditiile prevazute de lege pentru SRL.

Reguli speciale privind constituirea societatii cu raspundere limitata:Formalitatile necesare constituirii SRL sunt cele prevazute de legea societatilor

comerciale pentru orice forma de societate comerciala, si anume: intocmirea actelor constitutivesi inregistrarea si autorizarea functionarii societatii.Asemeni oricarei forme de societate comerciala, si in cazul SRL actele constitutive alesocietatii constau in contractul de societate si statut, care pot fi insa intocmite sub forma unui

110inscris unic denumit act constitutiv.O situatie particulara o regasim in cazul SRL cu asociat unic, unde se va intocmi numaistatutul societatii (dar care la randul sau poate fi denumit generic act constitutiv).

In ceea ce priveste constituirea societatii cu raspundere limitata, legea instituie o serie dereg uli speciale referitoare la numarul asociatilor, firma societatii, capitalul social, aportul

asociatilor si partile sociale; astfel:



- Numarul asociatilor este limitat la minimum 2 si maximum 50. Asociatiinu trebuie neaparat sa fie la randul lor comercianti, dar trebuie sa aiba capacitate deplina deexercitiu.Sotii pot fi asociati intr-o SRL, dar nu pot constitui ca aporturi decat bunuri proprii,

calitate care trebuie aratata in contractul de societate, incalcarea acestei interdictii conducand lanulitatea contractului.- Firma societatii se compune dintr-o denumire proprie, la care se poateadauga numele unuia sau al mai multor asociati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime

³societate cu raspundere limitata´ sau prescurtat ³S.R.L.´ (art.33 din Legea 26/ 1990).Dispozitiile legale privind firma societatii cu raspundere limitata sunt aplicabile si societatii cu

raspundere limitata cu asociat unic.- Ca pitalul social nu poate fi mai mic de 200 lei. Asociatii vor fixa sumacare reprezinta capitalul social in functie de nevoile societatii, cu respectarea plafonului minim prevazut de lege, avand obligatia sa verse integral la data constituirii societatii ca pitalul social

subscris.- Aporturile asociatilor. In contractul de societate trebuie sa se prevada

aportul fiecarui asociat, in numerar sau in natura. Pentru protejarea intereselor societatii si aletertilor, legea prevede ca prestatiile in munca sau serviciile si creantele nu pot constitui a port insocietate (art.16).

Asociatii sunt liberi sa stabileasca cat din capitalul social va fi reprezentat de aporturi innatura si si cat in aporturi in numerar. In privinta bunurilor care constituie aport in natura, incontractul de societate trebuie sa se arate valoarea lor, precum si modul de evaluare.- Partile sociale. Capitalul social se divide in fractiuni denumite parti sociale. Ele au o valoare nominala egala, care nu poate fi mai mica de 10 lei. Partile sociale nu

pot fi reprezentate prin titluri negociabile, emiterea acestora avand drept consecinta sanctionarea penala a administratorului societatii.

Numarul partilor sociale cuvenite fiecarui asociat este proportional cu cota sa de participare la capitalul social.Asemeni oricarei alte forme de societate comerciala, societatea cu raspundere limitatadevine persoana juridica din ziua inregistrarii sale in registrul comertului (art.41).

Functionarea societatii cu raspundere limitata:Ca si in cazul celorlalte forme ale societatii comerciale, functionarea SRL este asigurata prin intermediul a trei categorii de organe:- organul de deli berare, prin intermediul caruia se formeaza vointa sociala

si care in cazul SRL este adunarea generala a asociatilor; adunarea generala este un organcolectiv format din totalitatea asociatilor.

- organul executi v, prin intermediul caruia este adusa la indeplinire vointa111sociala si care in cazul SRL consta in administratorul ori administratorii societatii.- organul de control al gesti unii societatii, functie indeplinita la SRL, dupa

caz, fie de catre asociati, fie de un organ specializat ± cenzorii societatii sau auditorii financiari.

De asemenea, si in cazul SRL, cele trei categorii de organe sus-mentionate functioneazain temeiul principiului separatiei de atributii.1. Ad unarea generala a asociatilor . Este organul de deliberare si decizie al SRL. Ea

exprima vointa sociala si, in consecinta, decide in toate problemele esentiale ale activitatiisocietatii.

Desi in cazul SRL legiuitorul nu distinge intre adunarea generala ordinara si adunareagenerala extraordinara (delimitare pe care legiuitorul o face numai in cazul SA), cu toate acesteasi in cazul SRL putem delimita doua doua ti puri de adunari generale, pentru care legiuitorulstabileste conditii de cvorum si majoritate diferite, si anume:

(a) O adunare generala obisnuita, chemata sa hotarasca asupra problemelor obisnuite pentru viata societatii;



(b) O adunare generala s peciala, exceptionala, chemata sa hotarasca cu privire lamodificarea actului constitutiv al societatii.Pentru cele doua tipuri de adunari generale sus-mentionate legiuitorul stabileste conditiide cvorum si majoritate diferite:

(a) In cazul adunarii generale obisnuite, legiuitorul impune:- La prima convocare: o dubla majoritate, adica atat o majoritate in numarulasociatilor , cat si una in numarul partilor sociale (in capital). Aceasta cerintaeste determinata de specificul SRL, care imbina trasaturi ale societatilor de

persoane si ale societatilor de capitaluri.- La a doua convocare: adunarea generala obisnuita va putea decide asupra

ordinii de zi oricare ar fi numarul de asociati si partea din capital reprezentatade asociatii prezenti, hotararile fiind adoptate cu majoritatea absoluta avoturilor asociatilor prezenti;(b) In cazul adunarii generale s peciale, exce ptionale (care vizeaza modificarea actelor

constitutive):- Atat la prima cat si la a doua convocare, prezenta si votul unanimitatii

asociatilor;In ceea ce priveste convocarea adunarii generale, procedura este similara cu ceaaplicabila oricarei forme de societate, cu cateva reguli specifice; astfel:

- Adunarea generala a asociatilor se convoaca la sediul societatii, cel putin o data pe an saude cate ori este necesar, in forma stabilita prin actul constitutiv, iar in lipsa unei prevederispeciale, prin scrisoare recomandata (nefiind asadar obligatorie publicarea convocatorului inMonitorul Oficial si intr-un ziar de larga raspandire, astfel cum intalnim la SA).

In mod obisnuit, convocarea se face de catre administratorii societatii, constituind oobligatie a acestora. Daca adunarea asociatilor nu a fost convocata de catre administratorii

societatii, sunt obligati sa o convoace cenzorii (art.199).Convocarea se poate face si de catre un asociat sau un numar de asociati care reprezintacel putin o patrime din capitalul social (art.195 alin.2).In toate cazurile, convocarea trebuie facuta cu cel putin 10 zile inainte de ziua fixata

pentru tinerea adunarii si cu precizarea ordinii de zi.- In ceea ce priveste situatiile de modificare a actului constitutiv, spre deosebire de SA, incazul SRL asociatul nemultumit de modificarea actului constitutiv va putea solicita retragerea sa112

din societate numai daca un astfel de dre pt de retragere a fost ex pres sti pulat in actul constitutiv;- Potrivit legii, hotararile asociatilor se iau in adunarea generala, astfel ca asociatii trebuie

sa participe in mod direct (sau prin reprezentare) la adunarea generala si sa ia parte la deliberaresi decizie. Prin actul constitutiv, insa, se poate stabili ca votarea sa se faca si prin cores pondenta.- Cu privire la exercitarea dreptului de vot in adunarea generala, legea stabileste deasemenea anumite interdictii in cazul unui conflict de interese intre asociat si societate, in sensul

ca un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot in deliberarile adunarii asociatilor referitoare la

aporturile sale in natura sau la actele juridice incheiate intre el si societate (art.193 alin.2); incazul incalcarii acestei interdictii asociatul raspunde pentru prejudiciile cauzate societatii dacafara votul sau nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta de lege (art.79 si 197 alin.3).

- hotararile luate de adunarea generala a asociatilor cu respectarea actului constitutiv si a prevederilor legale, sunt obligatorii pentru toti asociatii, inclusiv pentru cei care nu au luat parte

la adunare sau au votat contra (art.196).Desi in principiu in cazul SRL legea nu cere aducerea la cunostinta tertilor a hotararilor adunarii generale a asociatilor (spre deosebire de SA, unde pentru toate hotararile adunariigenerale este obligatorie inregistrarea la ORC si publicarea in Monitorul Oficial), totusi in

conformitate cu art.21 din Legea nr.26/ 1990 privind registrul comertului hotararile trebuieinregistrate in registrul comertului daca ele se refera la urmatoarele acte sau fapte:



- donatia, vanzarea, locaiunea sau gajul fondului de comer, precum si orice altact prin care se aduc modificri inmatricularilor sau mentiunilor existente saucare face sa inceteze firma ori fondul de comer;- numele, cetenia, data si locul nasterii imputernicitului; dac dreptul de

reprezentare este limitat la o anumit sucursala ori filiala, meniunea se va facenumai in registrul unde este inscris sucursala ori filiala;- brevetele de invenii, mrcile de fabrica, de comer si de serviciu, denumirilede origine, indicaiile de provenienta, firma, emblema si alte semne distinctive

asupra crora societatea comercial, regia autonom, organizaia cooperatistasau comerciantul, persoana fizica, are un drept;

- hotrarea de divor al comerciantului, precum si cea de imprire a bunurilor comune pronunate in cursul exercitrii comerului;- hotrarea de punere sub interdicie a comerciantului sau de instituire acuratelei acestuia, precum si hotrarea prin care se ridica aceste msuri;

- deschiderea procedurii de reorganizare judiciar sau de faliment, dup caz, precum si inscrierea mentiunilor corespunztoare;

- hotrarea de condamnare a comerciantului pentru fapte penale care il facnedemn de a exercita aceasta profesie;- orice modificare privitoare la actele, faptele si meniunile inregistrate.

Hotararile adunarii generale a asociatilor care incalca legea sau actul constitutiv alsocietatii pot fi atacate in justitie pentru motive de nulitate relativa in termen de 15 zile de la datala care persoana in cauza a luat cunostinta despre hotarare, iar pentru motive de nulitate absolutaoricand (in cazul nulitatii absolute actiunea fiind imprescriptibila).

2. Administrarea societatii :

Potrivit legii, SRL este administrata de unul sau mai multi administratori, care pot fi alesidintre asociati sau neasociati.

Numirea administratorilor se face prin actul constitutiv (in cazul primilor administratori ai113societatii) sau prin hotararea adunarii generale, atat hotararea de numire cat si cea de revocare aadministratorilor fiind supuse regulilor de cvorum si majoritate aplicabile adunarii generale

obisnuite.Pentru protejarea intereselor societatii, legea interzice administratorilor sa exercite, faraautorizarea adunarii asociatilor, mandatul de administrator in alte societati concurente sau avandacelasi obiect, precum si sa faca acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe

contul altei persoane fizice sau juridice, incalcarea acestei interdictii atragand sanctiunearevocarii administratorului in cauza si raspunderii lui pentru prejudiciile cauzate societatii.

Cand prin actul constitutiv sunt numiti mai multi administratori, asociatii pot prevedea caei sa lucreze im preuna sau individual . Daca s-a stabilit ca administratorii sa lucreze impreuna,deciziile trebuie luate in unanimitate, iar in caz de divergenta se va sesiza adunarea generala.Explicatia acestui fapt rezida in aceea ca in cazul SRL legiuitorul nu a inteles sa organizeze

pluralitatea de administratori sub forma unui consiliu de administratie care sa functioneze dupa

regulile unui organ colegial.In cazul in care in actul constitutiv nu s-a stabilit modul de exercitare a mandatului decatre administratori, fiecare dintre ei poate lucra individual.

Cand un administrator ia initiativa unei operatiuni care depaseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe care il exercita societatea, el trebuie sa instiinteze in prealabil pe ceilalti

administratori, sub sanctiunea angajarii raspunderii administratorului in cauza pentru prejudiciilecauzate societatii.In ceea ce priveste atributiile administratorilor, acestia pot face toate operatiile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii, cu respectarea restrictiilor stabilite prin lege

si actul constitutiv.Art.198 din legea societatilor comerciale prevede obligatia administratorilor de a tine un



registru al asociatilor societatii care cuprinde numele, prenumele si domiciliul, respectivdenumirea si sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor socialesau orice alta modificare privitoare la acestea. Nerespectarea obligatiei de tinere a acestui registruatrage raspunderea personala si solidara a administratorilor pentru prejudiciile cauzate societatii.

Registrul asociatilor poate fi cercetat de catre asociati, precum si de creditorii asociatilor si cei aisocietatii.Dreptul de a re prezenta SRL apartine administratorului care a fost desemnat prin actulconstitutiv sau ulterior prin decizia adunarii asociatilor in calitate de reprezentant al societatii.

Daca prin actul constitutiv nu s-a stabilit care administrator are puterea de reprezentare asocietatii, legea prezuma ca dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator

(art.75 si 197 alin.3).In cazul SRL cu asociat unic, atributiile administratorilor sunt exercitate de catre asociatulunic daca el are si calitatea de administrator (art.13 alin.2).Administratorii raspund fata de societate pentru nerespectarea obligatiilor izvorate din

contractul de mandat, aceasta raspundere fiind o raspundere civila contractuala. De asemenea,administratorii raspund si pentru nerespectarea obligatiilor prevazute in sarcina lor prin lege,

raspunderea fiind, dupa caz, o raspundere civila delictuala sau o raspundere penala.In cazul unui administrator persoana juridica, reprezentantul permanent persoana fizica,are aceeasi raspundere civila si penala ca si un administrator persoana fizica ce actioneaza in

nume propriu.In cazul pluralitatii de administratori, legea prevede raspunderea solidara a acestora114 pentru nerespectarea unor obligatii care privesc realitatea varsamintelor efectuate de asociati,existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere, exacta indeplinire a hotararilor adunarilor

generale, stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea si actul constitutiv le impun.Raspunderea administratorilor fata de societate pentru prejudiciile cauzate se angajeaza in

conditiile dreptului comun al raspunderii civile, care se completeaza cu dispozitiile speciale aleLegii nr.31/ 1990 detaliate in capitolul anterior privind regulile commune privitoare laadministrarea societatilor comerciale.

3. C ontrol ul gesti unii societatii :

In cazul SRL, controlul gestiunii societatii se realizeaza dupa cum urmeaza:(a) in societatile mici, cu cel mult 15 asociati, numirea cenzorilor este facultativa,controlul gestiunii societatii putandu-se face de catre asociati;(b) in societatile cu peste 15 asociati, numirea cenzorilor este obligatorie, societatea

putand avea unul sau mai multi cenzori, iar in cazul mai multor cenzori numarul acestora trebuiesa fie impar. Unul din cenzori sau singurul cenzor trebuie sa fie expert contabil independent fata

de societate. Asociatii pot decide, in mod alternativ, ca in locul numirii de cenzori sa apeleze laauditarea situatiilor financiare. Numirea si revocarea cenzorilor, atributiile cenzorilor si angajarea raspunderii acestora pentru prejudiciile cauzate societatii se realizeaza in conditiile detaliate in capitolul referitor la

regulile comune aplicabile tuturor formelor de societate comerciala.

In situatia in care potrivit legii sau potrivit vointei asociatilor situatiile financiare ale SRLsunt supuse obligatiei de auditare, acestea vor fi audiatate de catre auditori financiari persoanefizice sau persoane juridice, in conditiile prevazute de lege.

Societatile ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului financiar, potrivit legiisau hotararii adunarii generale a asociatiilor, vor organiza si auditul intern potrivit normelor

elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania (art.160 alin.2).

Situatia financiara anuala. Profitul si dividendele. Fondul de rezerva.

SRL trebuie este obligata ca la sfarsitul exercitiului financiar sa intocmeasca situatiafinanciara anuala, care reprezinta documentul oficial de gestiune a activitatii societatii si se

intocmeste cu respectarea dispozitiilor legii contabilitatii.Potrivit legii, situatia financiara se intocmeste anual, precum si in cazul dizolvarii si



lichidarii societatii. La intocmirea situatiei financiare se cere ca posturile inscrise in bilant sacorespunda cu datele inscrise in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului. Nu sunt admise compensarile intre conturile ce seinscriu in bilant si, respectiv, intre veniturile si cheltuielile din contul de profit si pierderi.

Situatia financiara anuala este supusa verificarii sau auditarii, in conditiile prevazute delege.Scopul societatii este acela de a obtine profit care, potrivit legii, este destinat impartiriiintre asociati sub forma de dividende, precum si constituirii fondului de rezerva al societatii.

Asociatii au dreptul la dividende potrivit cotelor de participare la profit si pierderestipulate prin actul constitutiv, iar in lipsa unei stipulatii proportional cu cota de participare la

capitalul social varsat (art.67 alin.2).Repartizarea profitului net se face de catre adunarea asociatilor, care fixeaza dividendul.Plata dividendelor este conditionata de existenta unui profit real, constatat prin situatia financiaraanuala. Dupa stabilirea dividendului, fiecare asociat devine titularul unui drept de creanta fata de

115societate, care poate fi valorificat in conditiile legii.

In scopul asigurarii conditiilor pentru inlaturarea consecintelor pagubitoare ale unor imprejurari care afecteaza activitatea societatii, legea instituie obligatia constituirii unui fond derezerva al societatii (rezerva legala).

Pentru constituirea acestuia, din profitul societatii se va prelua in fiecare an cel putin 5%, pana ce acest fond va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Daca dupa constituirefondul de rezerva s-a micsorat, din orice cauza, el trebuie completat cu respectarea conditiilor prevazute de lege pentru constituirea lui.In doctrina se considera ca fondul de rezerva este o prelungire a capitalului social si deci

el reprezinta, ca si capitalul social, gajul general al creditorilor societatii. Destinatia fondului derezerva este de a acoperi pierderile din activul patrimoniului, in perioadele de activitate deficitara.

Intrucat are aceeasi natura ca si capitalul social, fondul de rezerva nu poate fi folosit pentru acordarea de dividende in cazurile cand nu s-a obtinut profit. In cazul retragerii dinsocietate, cota cuvenita asociatilor trebuie calculata asupra intregului activ social, care cuprinde sifondul de rezerva.

Interdictia emiterii unor titluri de valoare negociabile.Intrucat nu este o societate de capitaluri, SRL nu poate emite titluri de valoare

negociabile, adica actiuni sau obligatiuni.Partile sociale constituie fractiuni ale capitalului social al societatii cu raspundere limitata,

care nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile (art.11 alin.2).

Transmiterea partilor sociale.

Partile sociale primite in schimbul aporturilor, confera calitatea de asociat al SRL, cutoate drepturile si obligatiile aferente.Cu toate ca nu sunt reprezentate prin titluri negociabile, partile sociale incorporeazaanumite valori si deci ele pot fi transmise in conditiile legii, trasmitere care implica si

transmiterea calitatii de asociat in societatea cu raspundere limitata.

Legea admite transmiterea partilor sociale prin acte intre vii sau mortis causa , cu titluoneros sau cu titlu gratuit.Cel mai adesea, transmiterea se face prin act juridic cu titlu oneros si imbraca forma

cesiunii. Pentru transmiterea partilor sociale se distinge dupa cum aceasta se face intre asociati,catre persoane din afara societatii sau pe cale succesorala.

Regulile privind transmiterea partilor sociale cuprinse in legea societatilor comerciale seintregesc cu regulile dreptului comun privind cesiunea de creanta si cele referitoare latransmisiunea succesorala. Transmiterea partilor sociale prin cesiune are ca premisaconsimtamantul asociatilor, in cazul succesiunii acest consimtamant vizand continuarea societatii

cu mostenitorii asociatului decedat, iar nu transmiterea partilor sociale.a) Cesiunea partilor sociale intre asociati presupune incheierea unui contract intre



asociatul cedent si asociatul cesionar. Pentru incheierea valabila a acestui contract nu este nevoiede un consimtamant prealabil al asociatilor societatii deoarece, fiind incheiat intre persoane careau deja calitatea de asociati in aceeasi societate, caracterul intuitu personae al SRL nu este lezat.Cesiunea partilor sociale intervenita intre asociati trebuie notificata societatii prin cerere

de inscriere a cesiunii in registrul asociatilor societatii, iar pentru protejarea tertilor legea cereinscrierea cesiunii in registrul comertului. Cesiunea va produce efecte fata de terti numai dinmomentul inscrierii ei in registrul comertului.O astfel de cesiune nu poate avea loc daca a fost interzisa prin actul constitutiv.

116b ) Cesiunea partilor sociale intre asociati si persoane din afara societatii este permisa

numai daca a fost aprobata prin hotarare prealabila de asociatii care reprezinta cel putin trei patrimi din capitalul social.Intrucat hotararea adunarii asociatilor este o conditie a perfectarii cesiunii, aceasta trebuiesa fie prealabila incheierii contractului de cesiune.

O atare cesiune trebuie notificata societatii. De asemenea, aceasta trebuie inscrisa inregistrul comertului si in registrul de asociati al societatii (art.203). Cesiunea produce efecte fata

de terti numai din momentul inscrierii ei in registrul comertului.c) T ransmiterea partilor sociale pe cale succesorala este posibila daca in contractul desocietate s-a prevazut o astfel de posibilitate.

Potrivit Codului civil, drepturile succesorale se transmit o pe legis mostenitorilor de la datadeschiderii succesiunii, adica de la data decesului celui care lasa mostenirea.Prevederile actului constitutiv la care face trimitere legea societatilor comerciale se refera,in realitate, nu la transmiterea partilor sociale ci la continuarea sau necontinuarea societatii cumostenitorii asociatului decedat.

In cazul cand prin actul constitutiv s-a prevazut posibilitatea continuarii societatii cumostenitorii asociatului decedat, ca si in cazul cand nu s-a interzis expres o atare continuare,

mostenitorii decedatului devin titulari ai partilor sociale si deci asociati in societatea curaspundere limitata.Daca urmare a transmiterii succesorale s-ar depasi numarul de 50 de asociati din cauzanumarului mostenitorilor, acestia vor fi obligati sa desemneze un numar de titulari care nu trebuie

sa depaseasca maximul legal (art.202 alin.4). Transmiterea pe cale succesorala a partilor socialetrebuie notificata societatii. Totodata, ea trebuie inscrisa si in registrul comertului si in registrulasociatilor societatii (art.203).Transmiterea partilor sociale are efect fata de terti numai din momentul inscrierii ei in

registrul comertului.In cazul cand prin actul constitutiv s-a interzis continuarea societatii cu mostenitorii

asociatului decedat, mostenitorii, in calitatea lor de titulari ai partilor sociale, au dreptul lacontravaloarea partilor sociale, calculata conform ultimului bilant aprobat (art.202 alin.3).

Retragerea asociatului din societate:Este iesirea voluntara a unui asociat din societate, cu consecinta incetarii calitatii de

asociat a acestuia. Ca urmare a retragerii, societatea sufera o modificare fata de situatia initiala,

dar ea isi continua existenta. Numai exceptional, cand datorita retragerii numarul asociatilor s-aredus la unul singur ± cu exceptia cazului cand asociatul ramas hotaraste continuarea existenteisocietatii sub forma SRL cu asociat unic ± , societatea se dizolva (art.229).

Asociatul se poate retrage din societate in urmatoarele conditii:a) In cazurile prevazute in actul constitutiv. In acest caz retragerea se realizeaza exclusiv

in temeiul cererii asociatului in cauza.b ) Acordul tuturor celorlalti asociati. Asociatul care doreste sa se retraga din societatetrebuie sa adreseze societatii o cerere in acest sens, care trebuie aprobata prin consimtamantultuturor celorlalti asociati.

c) Prin hotararea tribunalului. In acest caz asociatul se poate retrage pentru motivetemeinice, care trebuie apreciate de catre tribunal. Prin hotararea judecatoreasca referitoare la



retragerea asociatului, instanta trebuie sa dispuna si cu privire la structura participarii la capitalulsocial a celorlalti asociati.Hotararea tribunalului este supusa recursului in termen de 15 zile de la comunicare117

(art.226 lit.c). Retragerea asociatului din societate trebuie mentionata in registrul comertului(art.21 lit.h Legea 26/ 1990).Ca urmare a retragerii asociatului din societate, acesta pierde calitatea de asociat.Drepturile asociatului retras pentru partile sale sociale se stabilesc prin acordul asociatilor sau

prin desemnarea unui expert care sa stabileasca aceste drepturi. In caz de neintelegere intreasociati drepturile asociatului retras vor putea fi stabilite si prin hotarare judecatoreasca.

d) Cand nu este de acord cu modificarile aduse actului constitutiv, dar numai dacaacest dre pt a fost prevazut in actul constitutiv.

Asociatul retras pentru acest motiv are dreptul la profit si suporta pierderile pana in ziuaretragerii sale. El nu poate cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt reapartizate potrivit actului

constitutiv.Sub aspectul naturii si intinderii drepturilor sale, asociatul retras nu este indreptatit sa

pretinda in natura vreo cota din patrimoniul social, ci este indreptatit numai la plata de catresocietate a unei sume de bani care sa reprezinte contravaloarea cotei cuvenite asociatului din patrimoniul social.

Daca la data retragerii exista operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sasuporte consecintele acestora, neputand sa isi retraga partea care i se cuvine decat dupaterminarea operatiunilor in cauza.Asociatul retras din societate ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute desocietate, pana in ziua retragerii din societate (art.225).

Excluderea asociatului din societate:In cazul in care un asociat nu isi indeplineste obligatiile asumate fata de societate sau

savarseste anumite fapte potrivnice intereselor societatii, existenta acesteia este amenintata, iar remediul prevazut de lege consta in excluderea asociatului in cauza din societate. Masuraexcluderii din societate apare ca o sanctiune aplicata asociatului si, in acelasi timp, ca un remediu pentru salvarea existentei societatii, in folosul celorlalti asociati.

Asociatul poate fi exclus din societate in urmatoarele cazuri prevazute de lege:a) Neefectuarea a portului. Asociatul care, pus in intarziere, nu efectueaza aportul potrivit prevederilor contractului de societate va putea fi exclus din societate.b ) Su punerea asociatului procedurii insolventei sau inca pacitatea acestuia. Deschiderea

procedurii insolventei ori punerea sub interdictie a asociatului sunt considerate imprejurari care ildescalifica ca asociat si deci justifica excluderea asociatului in cauza.

c) Imixtiunea in administrarea societatii, folosirea bunurilor societatii si savarsirea unor acte de concurenta. Aceste fapte sunt considerate ca o manifestare a lipsei de loialitate fata desocietate si constau in: amestecul fara drept in administrarea societatii; intrebuintarea faraconsimtamantul scris al celorlalti asociati a capitalului, bunurilor sau creditului societatii in

folosul propriu; participarea fara consimtamantul celorlalti asociati ca asociat cu raspundere

nelimitata in alte societati concurente sau avand acelasi obiect ori efectuarea de operatiuni incontul sau ori al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator.d) Savarsirea de catre asociatul administrator a unor fa pte pagubitoare pentru societate.

Aceste fapte ar putea consta in savarsirea unei fraude in dauna societatii sau folosirea semnaturiisociale sau capitalului social in folosul lui sau al altor persoane. Asemenea fapte reprezinta

manifestari ale relei credinte sau abuzului de putere si trebuie sanctionate cu excluderea dinsocietate.

e) E xercitarea de catre creditorul personal al asociatului a o pozitiei im potriva hotarariide prelugire a duratei societatii. Daca opozitia creditorului personal al unui asociat facuta

118impotriva hotararii privind prelungirea duratei societatii a fost admisa de instanta judecatoreasca,



asociatul debitor al oponentului poate fi exclus din societate. Prin excluderea acestui asociat,societatea isi va prelungi existenta pe durata stabilita prin hotararea asociatilor.Excluderea unui asociat se pronunta in toate cazurile prin hotarare judecatoreasca, lacererea societatii sau a oricarui asociat. Cererea societatii trebuie sa se bazeze pe o hotarare a

tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. In cazul in care cererea este facuta de unasociat, trebuie citata societatea si asociatul parat.In cazul in care societatea este alcatuita din doi asociati, la excluderea unuia dintre eisocietatea se dizolva, cu exceptia cazului in care asociatul ramas hotaraste sa continue existenta

societatii sub forma SRL cu asociat unic.Prin hotararea de excludere a asociatului, instanta judecatoreasca trebuie sa dispuna si cu

privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati. Hotararea irevocabila deexcludere trebuie depusa in termen de 15 zile la ORC pentru inscrierea unei mentiuni in acestsens. Dispozitivul hotararii se va publica in MO.Asociatul exclus va avea dreptul la profit si va suporta pierderile pana in ziua excluderii

sale. El nu va putea cere insa lichidarea lor pana ce acestea nu vor fi repartizate potrivit prevederilor contractului de societate.

Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai lao suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia (art.224 alin.2). Daca la data excluderii existaanumite operatii in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va

putea retrage partea care i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni. El ramane obligatfata de terti pentru operatiile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii deexcludere.

Dizolvarea si lichidarea SRL:Pe langa cauzele generale de dizolvare a societatilor comerciale, legea prevede si anumite

cauze care sunt s pecifice societatilor de persoane si societatii cu ras pundere limitata:a) diminuarea activului net al societatii. In cazul in care administratorul constata ca, in

urma unor pierderi stabilite prin situatia financiara anuala aprobata conform legii, activul net alsocietatii s-a diminuat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris, vaconvoca de indata adunarea generala pentru a decide daca societatea trebuie dizolvata.Daca adunarea generala nu hotaraste dizolvarea societatii, legea obliga societatea ca, cel

mai tarziu pana la incheierea exercitiului financiar ulterior celui in care au fost constatate pierderile, sa procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel putin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve. b) reducerea numarului asociatilor la unul singur. SRL se dizolva daca datorita

falimentului, incapacitatii, excluderii, retragerii sau decesului unuia dintre asociati, numarulasociatilor s-a redus la unul singur. Societatea nu se dizolva in cazul cand in actul constitutiv se

prevede o clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuareaexistentei societatii sub forma SRL cu asociat unic.Cu toate acestea, chiar daca asociatul ramas decide continuarea societatii sub forma SRLcu asociat unic, societatea se dizolva daca au fost incalcate prevederile art.14 alin.(1) si (2) din

Legea societatilor comerciale care prevad ca (1) o persoana fizica sau o persoana juridica nu

poate fi asociat unic decat intr-o singura SRL. si ca, (2) o SRL nu poate avea ca asociat unic oalta SRL, alcatuita dintr-o singura persoana. Dizolvarea trebuie ceruta de Ministerul Finantelor,in numele statului. Ea se poate cere si de Oficiul Registrului Comertului sau de orice alta

119 persoana interesata.

SRL se lichideaza potrivit dispozitiilor Legii nr.31/ 1990 si prevederilor actuluiconstitutiv, in masura in care acestea din urma nu sunt incompatibile cu lichidarea societatilor comerciale. Principiile generale ale lichidarii societatilor comerciale sunt aplicabile si societatiicu raspundere limitata cu asociat unic.

120



CUPRINSCapitolul I. Dreptul comercial ± ramura a dreptului privat................................................1

Sectiunea 1. Notiunea si obiectul dreptului comercial....................................................11.1. Notiunea dreptului comercial............................................................................11.2. Obiectul dreptului comercial.............................................................................1Sectiunea 2. Delimitarea dreptului comercial de alte ramuri de drept............................3

2.1. Delimitarea dintre dreptul comercial si celelalte ramuri de drept privat..........32.2. Raportul dintre dreptul comercial si celelalte ramuri de drept public..............5

Sectiunea 3. Izvoarele dreptului comercial.....................................................................63.1. Izvoarele normative..........................................................................................6

3.2. Izvoarele interpretative.....................................................................................8Capitolul II. Faptele de comert.........................................................................................10

Sectiunea 1. Aspecte generale.......................................................................................10Sectiunea 2. Notiunea si caracteristicile faptelor de comert.........................................11Sectiunea 3. Clasificarea faptelor de comert.................................................................123.1. Fapte de comert obiective...............................................................................13

3.2. Fapte de comert subiective..............................................................................213.3. Fapte de comert unilaterale sau mixte............................................................22Capitolul III. Comerciantii...............................................................................................23

Sectiunea 1. Notiunea de comerciant si categoriile de comercianti..............................231.1 Comerciantii ± persoane fizice.........................................................................241.2. Societatile comerciale.....................................................................................251.3. Micii comercianti............................................................................................26

Sectiunea 2. Calitatea de comerciant............................................................................262.1. Dobandirea calitatii de comerciant.................................................................262.2. Dovada calitatii de comerciant........................................................................302.3. Incetarea calitatii de comerciant.....................................................................30

Sectiunea 3. Conditiile de exercitare a activitatii comerciale.......................................313.1. Principiul libertatii comertului........................................................................31

3.2. Capacitatea ceruta persoanei fizice pentru a putea fi comerciant...................31

3.3. Restrictiile privind exercitarea activitatii comerciale.....................................32Sectiunea 4. Obligatiile comerciantilor........................................................................344.1. Indeplinirea formalitatilor de publicitate prin registrul comertului...............34

4.2. Organizarea si tinerea contabilitatii activitatii comerciale.............................394.3. Obligatia de exercitare a comertului in limitele unei concurente licite..........41Sectiunea 5. Fondul de comert......................................................................................435.1. Definitia si natura juridica a fondului de comert............................................435.2. Elementele fondului de comert.......................................................................445.3. Apararea fondului de comert..........................................................................46

5.4. Actele juridice avand ca obiect fondul de comert...........................................46Capitolul IV. Societatile comerciale.................................................................................47

IV.1. Reguli comune aplicabile societatilor comerciale...........................................47Sectiunea 1. Notiunea societatii comerciale.Elementele contractului de societate.Clasificarea

societatilor comerciale....................................................................47121

1.1. Notiunea societatii comerciale........................................................................471.2. Elemente specifice ale contractului de societate.............................................49a) Aporturile asociatilor.............................................................................49 b) Affectio societatis..................................................................................53

c) Impartirea profitului..............................................................................531.3. Formele societatii comerciale si clasificarea lor............................................55Sectiunea 2. Constituirea societatilor comerciale........................................................57



2.1. Actele constitutive ale societatii comerciale...................................................57A. Contractul de societate..........................................................................57B. Statutul societatii...................................................................................622.2. Formalitatile de constituire a societatilor comerciale.....................................63

2.3. Nerespectarea cerintelor legale de constituire a societatii comerciale............672.4. Dobandirea personalitatii juridice a societatii comerciale si consecintele ei..692.5. Infiintarea filialelor si sucursalelor societatii comerciale...............................73Sectiunea 3. Functionarea societatilor comerciale........................................................74

1. Adunarea generala.............................................................................................752. Administrarea societatilor comerciale...............................................................80

3. Controlul gestiunii societatii comerciale...........................................................86Sectiunea 4. Modificarea societatilor comerciale.........................................................891. Conditiile generale ale modificarii actului constitutiv al societatii comerciale.892. Principalele cazuri de modificare a societatii comerciale..................................91

Sectiunea 5. Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale......................................981. Dizolvarea societatilor comerciale....................................................................98

2. Lichidarea societatilor comerciale...................................................................101IV.2. Reguli speciale aplicabile fiecarui tip de societate comerciala....................108Sectiunea 1. Societatea cu raspundere limitata...........................................................108

1. Reguli speciale privind constituirea societatii cu raspundere limitata.............1082. Functionarea societatii cu raspundere limitata.................................................1103. Dizolvarea si lichidarea societatii cu raspundere limitata................................119

drept comercial ciocan - cap 4

Documents