PANAIT ISTRATI

Chira Chiralina

Editura MondoRoBucureEti

Cuprins

Stawu l5Chira Chiralina / 47Dragomir / 91

Postfa!5 / 16L

179

Edi[ia reproduce textul publicat in Editura Hertz,7934Versiunea romd.neascS realizatd de autor.

De*crierea CtF a Bibliotecii ltla$onale a RomAnieiISTRATI, PANAIT

Chira Chirnllna / Panait lstrati. - BucureEti :

MondoRo, 2020rsBN 97B-606-695-1 l5-9

821.135.1

Coperta: Daniel fu[unel

Departament Difuzaremail: office @ gramar.ro

wrryw.gramar.ro

STAVRTJ

Adrian strdbdtu, buirnac, scurtul bulevard al MaiciiDomnului care, la Brdila, duce de la biserica cu acela$inume la Grddina Public6. Aiuns la intrarea grddinii, se opri,incurcat Ei necdjit:

- Ce dracu! exclam6. el cu voce tare, nu mai sunt copil!$i cred cd arn tot dreptul sd in[eleg via[a cum o simt.

Erau orele $ase seara. Zi de lucru. Aleile grddinii erauaproape pustii cdtre cele doul por$ principale; soarelecrepuscular aurea nisipul, ln weme ce boschetele de liliacse scufundau in umbrele serii. Liliecii zburau de colo-colo,zdpdci[i. Bdncile pe alee erau aproape toate libere, afard decele din collurile ascunse ale gr5dinii, unde perechi tinere seimbrd[iEau arnoros gi deveneau serioase la trecereainoportunilor. Adrian nu dddu atenfie nici unuia dintreoamenii ce intAlni pe drum. El sorbea lacom aerul curat care

PANAIT ISTRATI

se ridica din nisipul de curAnd udat - amestec imbdlsdmatde miros de flori - gi se gAndea la ceea ce nu putea in[elege.

El nu in[elegea mai ales impotrivirea mamei sale lalegdturile lui de prietenie, impotrivire care ddduse na$tere lao ceartd violent6 intre mamd Ei liul ei unic.

Adrian igi zicea:,,Pentru ea, Mihail e un strdin, o haimana suspectS,

servitorul plS.cintarului kir Nicola. Dar, ce? Eu ce sunt? Unvopsitor de case $i, pe deasupra, o fostd slugd a aceluiagiplS.cintar! $i dacd mfline am sE md duc in altd [ar5, numaipentru atdta trebuie sd fiu socotit ca o haimana?"

A{dlat, el lovi din picior:,Ei, drdcia dracului!... E o nedreplate revoltdtoare

pentru bietul Mihail! Eu il iubesc pe omul dsta, fiindcd e maidegtept ca mine, maiinv6[at, gi fiindcd rabdd mizeria fdrd sdse plAngd. Cum? Pentru cd nu vrea sd-gi strige pe coperiqurinumele, fara gi numdrul din[ilor care ii lipsesc, nu e decAt ohaimana?... Ei bine, eu weau sd fiu prietenul acesteihaimanale! $i sunt foarte fericit de asta".

Adrian igi continul maginal plimbarea, o datd cu criticamintald a celor ce-i spusese marna sa; gi totul iiparu absurd:

,,$i povestea asta cu insurdtoarea? N-am clecAtoptsprezece ani gi ea se gi gdndeEte sd-mi arunce o neroad6in spinare, o neroadd sau poate o ff,tdcioasd care si mdcoplegeascd cu dragostea ei Ei sd facd din odaia mea ohazna! Ei drace! S-ar zice ci nu e nimic mai inteligent pelume dec6t sd fe[i Ia progti, sd umpli lumea de sclavi Ei sddevii insu$ primul sclav al acestei pui[e! Nu, nu!... Mai bineun prieten ca Mihail, fie el Ei de zece ori mai suspect! Cdtdespre invinuirea cd <trag oamenii de limbd pentru a-i facesd vorbeascd>, pe legea mea, nici eu nu 5tiu prea bine de

6

Chira Chiralina

ce-mi place <sd trag oamenii de limb6>! Asta-i poate pentrucd lumina vine din vorba celor tari, probd Dumnezeu care atrebuit sd vorbeascd pentru ca Lumind si se fac6."

in linigtea acelei seri primdvdratice, sirena unui vaporsdgeta aeml cu fluieratul ei strident; tdndrul se trezi, inweme ce o adiere parfumatd de trandafiri Ei garoafe ilintAmpinS.

Adrian se indreptd spre marea alee care se intinde de-a lungul malului inalt ce domini portul Ei Dundrea. El se opriun minut pentru a privi miile de lSmpi electrice caresc6nteiau pe vapoarele ancorate in port gi pieptul i se umfldintr-un nestdpdnit dor de duc5,

,,Doamne! Ce bine trebuie sd fie sd te gdseEti pe unuldin aceste pachebourin care aluneci pe mdri gi descopdralte [6rmuri, alte lumi!..."

Necdjit de a nu-Ei putea implini dorul, el pomi din noucu capul in ios; dar se auzi deodatd chemat din urmd:

-Adrian!Se intoarse. Pe o bancd, prin apropierea cdreia

trecuse, sta un om, cu picioarele incrucigate, Ei fuma. MiopiaEi intu-nericul impiedicari pe Adrian sd-l recunoascd. Omulse ridicd giAdrian se apropie de el oarecum contrariat, cAndo exclamafie de bucurie ii scdpS:

- StawuliEi str6nserd mAinile Ei Adrian se agezd al6turi,

Stawu, negustor ambulant - numit ,,limonagiul" dincauza mdrfii ce vindea prin bdlciuri - era vdr de-al doilea,dupd mam5, cu Adrian gi o figurd foarte cunoscuti altddatdin cercurile bdiefilor de via[d din mahalale. EI era acum uitat,

PANAIT ISTRATI

ingropat sub dispre[ul unui scandal pe care firea sa ilpricinuise cu treizeci de aniln urmd.

De talie deasupra mijlociei, blond-spdldcit, foarte slab

Ei foarte zbArcit, ochii sdi albagtri gi mari, cAnd desch$i gi

sinceri, c6nd ascunEi gi vicleni, dupd imprejurdri, inf5[i5autoati viala lui Stavru. Lxistenfa de burlac hoinar, zvArlit deici-colo de natura lui nomadd si ciudat6; viala prinsd lavArsta de doudzeci Ei cinci de ani in tristul angrenai alsocietd[ii (cdsdtorie cu o fatd bogatd, frumoasd Efsentimentatd), din care ieEi dupd un an, acoperit de ruqine,cu inima sfdgiatS,,cu caraclerul falsificat.

Adrian cunoEtea vag toatd povestea. MamS-sa, fdrl aintra in amdnunte, i-o da exemplu de ticdlogie, dar Adriantrigea incheieri cu totul opuse; Ei nu o dat5, cu instinctulcare era la baza sufletului sdu, el se plecase asupra lui Stavru

aga cum te pleci asupra unui instrument de muzic5 pe carevrei sd-l auzi sunind; instrumentul se impotrivise.

De altminteri, ei nu se v5zuserd decdt de weo trei saupatru ori, totdeauna pe stradS. Casa mamei sale era inchisdpentru Stavm, ca toate casele cinstite. $i apoi, ce ar fi pututel sd spund, derbedeul tuturor iarmaroacelor, bdie[andruluirdsfd[at gi finut din scurt?

Stavru trecea drept un flecar pentru toatd lumea - Si

era in adevdr, voia sd fie. ln costumul sAu prdpddit 5i bofitchiar cdnd era nou; cu infd(iEarea sa de [5ran or5genit, cucdmaEa necdlcatd, fdrd guler; cu aerul s5u de geambaghofoman, el se deda la o paradd de vorbe qi de gesturi carearnuzau pe oameni, dar care lui nu-i aduceau dec6.t umilire,dispre[.

El iEi striga cunosculii, in plind ulil6, cu poreclepotrivite gi comice, niciodatd supS.rdtoare. fululte dintre ele

8

Chira Chiralina

prinseserS.. Dacd cineva ii plScea, il lua cu el la c6rciumi,comanda o jumdtate de kilogram de vin, dar dupd ceciocnea un pahar, ieEeain curte pentru ,,o micd trebuin[5" gi

nu se mai intorcea, l5sdnd pe invitat s5 pldteasc5! Iar dacdint6lnea weun plicticos, el ii zicea iute: ,,Cutare prieten teagteaptd in cutare cafenea. Aleargi repede!"

Dar ceea ce entuziasma pe Adrian erau glumele luiStavru, cu capetele cle [Ari gi cu tabachera. in cursul uneiconversatii, limonagiul scotea din buzunar un cap de g6r gi-latAma de poala hainei altui flecar ca el. Bietul om pleca gi seplimba pe stradd cu capul de {6r atArnat de haind, spre ceamai mare desfdtare a trecdtorilor.

Gluma cu tutunul era Ei mai bund. Stavru nu lipsea sdacosteze pe orice cunogtintd ii iegea in cale gi sd-i ceard sd

,,rdsuceascd" Ei el o [igard, dar de indat5 ce era servit, in locde a inapoia tabachera cu o mul[umire, el o bdga in propriu-ibuzunar, care era spart, gi de unde ea indatd cddea josrostogolindu-se pe pdmdnt. Atunci se repezea, o ridica, oEtergea, se .scuza Si, voind s-o bage in buzunarulproprietarului, el o scdpa pe de ldturi. Biata cutie, care eradin metal nichelat ori din carton presat, cddea din nou pepavaj!

-Ah, cAt sunt de stdngaci!Nu e nimic, rdspundea de obicei pdcdlihrl,

examin8ndu-Ei scula turtitS, in vreme ce privitorii seprdpddeau de rAs.

Dar Stavnr nu se mai int6lnea dupd aceea cutabacherele pe care le batjocorise o dat6.

Astfel, Adrian incepu si iubeascd pe acest om pentrufarsele sale. Cu toate astea, lucruri ciudate se intAmplaserd,

PANAIT ISTRATI

carel tulburau Ei-l incurcau; cdteodat5, in plind glumi 9indzdrdvdnie, Stavnt, serios, se intorcea cdtre Adrian piro-nindu-l in ochi cu o privire limpede, lin[titi Ei stip6nitoarecum facem c&nd ne uitim in bunii Ei naivii ochi ai unui vilel.Atunci el se sim[ea micgorat de acest limonagiu de b6lci, deacest analfabet. I se pdrea straniu Ei se puse s5.l observe.Dar prilejurile erau rare. Privirea misterioasd gi tulburdtoale,pe care Adrian o nurnea in taind ,,celSlalt Stavru", se ardtarar Ei numai pentru el.

Totuqi, intr-o zi - era cu c6.teva luni inainte de intAlnireadin grddind - intovdrdqind pe limonagiu la bdcanul sdu, ungrec bdtrAn Ei tdcut care-i fumiza zahdrul Ei ldmAile, el vizudeodatd apdrdndu-i ,,celSlalt Starrm". Adrian se infipse inochiilui.

intr-un col! al magazinului pu$n luminat, Stavru, cuzbdr-citurile fe[ei suprimate, cu trisdturile indulcite, cu ochiimari deschigi, ficgi gi luminogi, privea pe bdcanul cu chipumflat Ei posac gi zicea, sfios dar hotdrdt, in weme ceceldlalt il aproba cu capul:

- Kir Margulis... Merge prost... Nu e cald 5i limonada nuse vincle... imi mdndnc economiile mele Ei zahdruldumitale... Prin urrnare, ai in[eles? Nici de data asta nupldtesc. Ce zici? O sd fie ca gi celelalte ddti; dacd mor, o sdpierzi zece lei.

$i negustorul, zgdrcil dar cunoscdtor la oameni, acordacreclitul cu o strAngere de mAnd seac5, cum ii era gi via[a.

Afard, cu marfa sub bra[, Stavru se grdbea sd fac5 oglumd, sd arunce o salutare weunei vagi cuno$tin[e gi sd

sard intr-un picior:

- L-am pdcdlit, Adrian, l-am tras pe sfoard! Eoptea laurechea t6ndrului.

l0

Chira Chiralina

* Ba nu, Stavrule! protesti. Adrian. Nu l-ai pdcdlit deloc:o s5. pldtegti!

- Da, Adrian, o sd pldtesc de n-oi muri... $i dacd o simor, o s5-iplSteascd dracu!

- Dacd mori!... Asta e altceva..- Dar tu zici c5 l-aipdcdlit: asta arinsemna cd eEti necinstit...

- Poate c5 sunt...

- Nu, Stavrule, vrei sd md ingeli; tu nu egti un omnecinstit!

Stavru se opri brusc, i5i trase tovarSSul ldngd un gard gi

luAndu-Ei pentru moment infd[igarea-i rard de sfiald Ei sub-jugare in acelagi timp, zvdrli in nasul lui Adrian:

- Da! sunt necinstit! Din nenorocire, Adrian, suntnecinstit!

$i zic6nd acestea, el voi sd-gi reia drumul, dar Adrian,cuprins de un fel de fricd, il apucd de reverul hainei, il linugi-i strigd cu o voce indbugitd:

- Stavrule, stai! Ai sd-mi spui adevSrul! Eu vdd in tinedoi oameni: care e cel adevdrat? cel bun sau cel r5u?

Stawu se impotrivea: j. ii

- Nu gtiu!

$i smulgdndu-se brutal din m6inile lui Adrian:

- LasS-md-n pace! strigd el, supdratApoi, ni[el mai departe, socotind cd a jignit pe tdndr,

addugd:- igi voi spune cdnd o s5-[i creascd tuleiele mai mari!De atunci ei nu se mai vdzur6, Stavru bdtdnd b6lciurile

intre martie gi octornbrie, iama vAnzdnd castane coapte,Dumnezeu qtie pe unde. Pe la Brdila nu venea decAt s5 seaprovizioneze.

il

PANAIT ISTRATI

Adrian fu tot at6t de mulfumit s5-l intAlneascd acum pebancd in grddind, cum trebuie sd fie mul[umite rAurile cdndse unesc cu fluviile gi fluviile cdnd se pierd in sdnul mdrilor.

Stavru, contrar obiceiului s5u, fu mai pulin vorbdre[ qi

asta fdcu Ei mai multd pldcere lui Adrian. ii examinh figura inlumina palidd a serii gi o gdsi aceeaEi. Nimeni n-ar fi pututsd-i ghiceascd etatea. Totuqi, Adrian bdgd de seamd cd pe latAmple blonclul-palid al pSrului se fdcuse dlb-fumuriu.

- Ce ai de te ui[i aga la mine? intrebd Stavru plictisit; nusunt de vdnzare.

- $tiu, dar aq vrea sd-mi dau seama dacd egti tAnir sauai inceput sd imbdtrAnegti.

- Sunt tdndr Ei bdtrAn: ca vrdbiile.-Adevdrat: ce mai wdbioi imi egti, Stavrule!

$i dup5 o micd pauzd:

- Nu cumva wei tabachera mea, ca sd mi-o trdntegtimereu pe jos? Asta [i-ar aminti poate cd sunt mereu curiossd qtiu de unde vii, unde te duci gi cum i[i merg afacerile.

* De unde viu gi unde md duc, n-are nici o importantd;pot sA-[i spun insi cd afacerile nu-mi merg prea riu. Cutoate astea, manzule, as6zi sunt foarte plictisit!

$i el lovi cu palma peste genunchiul lui Adrian.

- Asta [i se inthmpld cam rar, ii replicd tdnarul; gi

pentru ce egti nemul[umit, Stavdrache? S-au rdrit ldmAile?Nu, nu l5m6ile, ci haimanalele de treabd de

odinioard s-au rdrit.

- Haimanale de treabi?! exclamd Adrian, asta nu sepoate: haimanalele nu pot sd fie de treabS!

- A6a crezi tu? Eu cunosc totugi cdteva...

l2 l3

Stavru se indoi de miiloc 5i rdmase aga, cu ochii lapdmAnt. Adrian simgi cE vorbea serios Ei voi sd afle mult maimult;dar elprocedd cu bdgare de seamd.:

- Mi-ai putea spune pentru ce anume [i-ar trebui oasemenea haimana?

- Pentru a md insoli la bAlciul din Slobozia, ioiaviitoare. La clrept vorbind, nu e pentru mine, dar e ca qi cumar fi... $tii cd am obiceiul, in b6lciuri, sd md agez l&ngi cdteun plScintar care face gogoEi. Jdrarnii mEndncd gi li se facesete, atunci eu sunt gata cu limonada. La nevoie, un pumncle sare in aluatul gogoEilor... Uezi cd nu sunt cinstit). Ei

bine, am pe pldcintar, e kir Nicola...

- Kir Nicola! tresdri Adrian.vecinul vostru, fostul tdu stdp6n. Dar, iatd

nenorocirea: el nu-gi poate pSrdsi cuptorul ca sd meargd labdlci. ii trebuie deci, o ,,haimana de lreabd" care sd

inso[eascd pe servitorul sdu Mihail Ei sd adune gologanii, pe

cAncl celdlalt se va ocupa cu prdiitul gogogilor. $unt doud zilede cAnd caut o asemenea haimana.

$i Stavru incheie grav, cu triste[e:

- Din ziinzi, Brdila devine tot mai sdraci in oameni!Adrian se sim[i strdpuns de un fior. Se ridicd in

picioare, in fa[a limonagiului gi zise:

- Stawule! Sunt eu demn sd fiu haimanaua de treabdpe care-o caufi?

Negustorut ridici ochii:-Zdu, nu glumegti?

- Pe cuvdntul meu de haimana, aga cutrn o in[elegi tu!Merg cu voi!

Stavru slri ca un cimpanzeu gi strig{:

PANAIT ISTRATI

- D5-mi laba, pui de vdnturS-lume. Egti demn urmaq alstrdmogilor tii chefaloni[i!

* Ce gtii tu de strdmogii mei?* O, desigur, trebuie s5, fi fost mari haimanale!Zicdnd acestea, limonagiul sdrutd pe zugrav; pe urmd,

lu6ndu-l de bra[, plecard in goand:

- Iute la Nicola, s5-i dim vestea bun6! Plecim cel maitArziu mdine, duminicd, spre seard, pentru a ne gisi laSlobozia mar[i diminea[b Ei sd apucSm locuri bune. O zi gi

doud nop[i cu cdru[a. Calul o sd meargd la trap gi la pas,

dup5 puterile lui qi dupd tdria vinurilor ce-om gf,si pe lahanuri.

Apari[ia colinditorului de bdlciuri gi a ,,m6nzului" sduprilejui o violentd discu[ie in plScintSrie. Kir Nicola ?n[elesedupd urletele lui Stavn: cd diduse norocul peste el. Acesta iidebita in turcegte o tiradd pe ner'dsuflate. Mihail, care era lacurent cu afacerea, se amestecd in discu(ie, spre ma"reauimire a lui Adrian, care nu pricepea o vorbd. La o replicdserioasi a lui Mihail, il vdzu pe kir Nicola ridicAnd din umerigi pe Stavru potolindu-se, dar strigdnd indatb intr-ogreceascd perfectS:

- Nu v5 fie teamd de ce-o s5' zici mamd-sa, o, ,,pedia-mu" (copiii mei)! Dacd ar fi fost sd md iau dupd via[a mameimele - acum cincizeci de ani - n-a$ fi gtiut niciodatd cumrdsare Ei apune soarele dincolo de gan$ul care inconiuraatunci frumoasa noastrd cetate Brdila! Vede[i voi, dragii mei,mamele sunt toate la fel: ele vor sd retrdiasci in copiii loratdt sdrmanele lor pl6ceri, cAt gi plictiselile lor fird farmec. $iapoi, ia spune[i-mi: cu ce-aln greqit dacd suntem a$a cumne-a ldsat Dumnezeu? Nu-i aEa, Adrian?

l4

Chira Chiralina

Mihail interveni din nou, tot in grecegte:

- in asta ai dreptate, prietene, dar noi nu cunoagtempe mama lui Adrian; putem avea a face cu o dureroasIexcep[ie. in ce m5 privegte, vI propun sd trimitem pe Adrians5-i ceard invoirea; daci o ob$ne, voi fi primul sd mi bucur.Dar fdrd Etirea mamei lui, ori impotriva voin[ei sale, ei bine,nu voi merge la b6lci.

Vorbele astea fdcurd pe Adrian sI plece ca vAntul'MamS-sa tocmai pregdtea cina. El se opri in miilocul

oddii, cu ochii umezi, cu obrajii roEii, cu pirul zb6rlit.Neavdnd pregdtit ceea ce trebuia s6-i spund, iEi simfi voceastrangulatS. Dar ea il ghici gi-i lu5 inainte:

- Iar eqti cu capul in nori!- Da, mam5....

Ei bine, daci e vorba sd reincepi muzica deadineauri, te rog! Fd ce crezi cd poli face, fdrd a-mi sfiEiaprea mult inima gi nu te ingriii de mine. E mai bine aga.

- Nu e vorba de nimic sfdgietor, mam'd, rdspunseAdrian. Sunt fdrd lucru de opt zile, poate mai de mult, Ei ag

wea sd inso[esc pe Mihail la bAlciul din Slobozia. Ar fi un bunprilej pentru mine sd vdd locurile acelea frumoase gi sd Ei

c6Eig in vremea asta ceea ce pierd dincoace.* O sd fi[i numai voi doi?

- Da... nu... o sd fie gi Stavru...

- Foarte frumos! Merge din ce in ce mai bine,.. $i dlatrebuie sd fie in ochii tdi tot un ,,filosof', nu-i aEa?

$1cum bdiatul tdcea, ea addugd:

- In sfArqit, poti sd te duci!- FArA sd te superi, mamS? :

- FArA sd mI supdr, dragul rneu.

l5