Anul Х Ш . - N o . 36. EXEMPLARUL 1 0 B A IN I IN TQTA ŢARA L u n ï 4 (16) S e p t e m b r e 1895.

C a l e n d a r p e 1 8 9 5 Ortodox

D u m i n e c ă 3 S e p t e m b r e . — S ţ i i A n t i m şi Teoc .

Catolic

D u m i n e c ă 15 S e p t e m b r e . — N i c o d e m e .

Soa re l e r ë s a r e 5.40 ; a p u n e 6.10.

VIAŢA LA BAI Tre i pe rc iun i

Asta ' î oltiniaOUima ba ie ce m a i fac! . . . Cel p u ţ i n a n u l es ta , pen'că l a a n u l nu şt iu d a c ă voî ma i t r ă i !... Şi d a c ă voi t r ă i , voi vedea . . . C ă a ş a c i n e t r ă e ş t e , vede . . .

Şi ş t i ţ i d e ce a s t a ? Primo, pen'că m ' a m s ă t u r a t p â n ă n

g â t d ' a t â t e a bă i . Secundo, veu'că v r e m e a s 'a r ë e o r i t şi

p u n g a d ' a ş i şde rea . Tertio, pen'că s f întul D u m i t r u , p a t r o ­

n u l m e ü e d u p ă u ş e şi m ë s t r î n g e în c h i n g i d e ' m î c r apă . . . p u n g a .

I a c ă ce le t r e i mo t ive importantei me c a r ï m ë s i lesc s ă ' m î d a u d e m i s i a pe a n u l esta- la Viaţă la băî şi să m ë ocup d e s ë p t ë m ê n a v i i t o a r e încolo cu d ' a l t e dangavişurî şi necazuri z i ln ice d ' a l e n o a s t r e .

De o cam d a t ă a s c u l t a ţ i i s to r i s i r ea ol-timiî bă î ce a m făcut . Ascu l t a ţ i o cu m a r e a t e n ţ i u n e , pen'că e î n t o c m a i ca ce i d in u r m ă c â n t e c a l lebedei . . . în agonie . . .

B r e !... P e u n d e t e ' n to rc l , p e u n d e t e suceş t i n ' a u z ï d e câ t : Constanţa !

C o n s t a n ţ a e la o r d i n e a zilei !... Con­s t a n ţ a e la modă . C o n s t a n ţ a e de sezon .

T o a t ă l u m e a se d u c la C o n s t a n ţ a să v a z ă m a r e a , să facă ba l în ea .

De la hailaif şi p â n ă la hurtă-cenie — Y compris,—fuucţioiieriî şi toţi p ierde-v a r ă d in cap i t a l ă , — se d u c e la Con­s t a n ţ a . Se duc p e c a p e t e .

B a se duc şi d'aï noştri, d ' c l în creţi d a r î m b r ă c a ţ i nemţeşte c ' a ş a se c e r e l a C o n s t a n ţ a ş 'alt-fel n u te p r imeş t e . . . Se

d u c , z eü şi el. Şi fac bă l şi d e m a r e şi de gât . . .

l'en'că ş 'acolo e v in b u n şi r e c e c u m e şi pe ia noi.. . Şi se face gargara ş 'a­colo tot a ş a ca şi p e ac i .

In sfîrşit , d i n toa te p u n c t e l e d e v e d e r e şi p e n t r u t o a t ă l u m e a : C o n s t a n ţ a e le clou de la saison şi cu asta . . . b a s t a !

* * *

— Păî , d a c ă t oa t ă l u m e a se d u c e la C o n s t a n ţ a — mi a m zis e ü şi cu b u n ă d r e p t a t e , — d e ce să r ă m â i m a l p r e jos de c â t e a şi să n u m ë duc. ş i e u V . . Ba, m ë ducV. Î n t â m p l a s e o r i c e s ' a r în­tâmpla . . . To t n ' a m v ë z u t m a r e a şi c ine ş t ie d a c ă voî m a î t r ă i p â n ă l a a n u l ca s'o vëz. . . Më d u c ! . . . Mort copt şi to t m ë d u c !...

Uite-aşa mi -am zis... Şi c â n d mi-am zis a şa m ' a m şi ho tă râ t . . . Şi o d a t ă ho­t ă r â t , nicî d r a c u l n u m a ï m ë scoa te din h o t ă r â r e a mea . . . Zëu, n u !...

Şi S â m b ă t a t r e c u t ă , m i - am şi exe­c u t a t h o t ă r â r e a . . .

Am p l e c a t d in B u c u r e ş t î la 2 c e a s u r i d u p ă a m i a z a cu t r e n u l de ...durere şi am a juns la C o n s t a n ţ a . — d u p ă ce a m transbordat la F e t e ş t i , —la n o u e c e a s u r i seara . . .

Ce să vez i tu n o a p t e a '?... P e d r a c u ! . . Ba nu , stal . . . P e boer î şi c u c o a n e

d a n ţ â n d la o te l Carol . . . D a n ţ a u de m a m a focului , m a l a b i t i r c a la B u c u r e ş t î , ba bastonada, b a polca creaţă, b a cotillon, b a m a l ş t iu eu câ t e mof tur i boe re ş t î pe c a r e n u Ie m a î ş t iu pe n u m e . . .

A m c ă s c a t şi eü g u r a şi ochiî c â t ani p u t u t şi, pe u r m ă , m ' a m d u s să m ë c u l c . . .

h'isuiit teneatis !... N a !... A c u m a m î n c e p u t şi leiineşte..

Nu ş t iu ce d r a c u l a m a s t ă z i c ă ' m î v i n e să v o r b e s c t oa t e l imbi le şi ş t iu te şi n e ­ş t iu te , se v e d e c ă m ' a făcut m a m a po­liglot, fă ră să ş t ie .

I n s fârş i t a m zis c ă m ë duc să m ë culc . . . De d u s , m ' a m dus . . . D a r d e cul­c a t p e n a i b a !... Nic î m ă c a r o m â n ă de p a e în tot o r a şu l ca să ' ţ î od ihneş t i m ă ­dula re le . . . A m h o i n ă r i t t oa t ă n o a p t e a p r i n o raş şi p r i n m a g a z i n e l e d e bëu-

t u r ï sp i r toase u n d e , cel p u ţ i n , mi a m p u t u t dezaltera gâ t l e ju l î n s e t a t d ' a t â t a ca le şi d ' a t â t a praf! . . .

Si t ocmai d i m i n e a ţ ă «când a u r o r a ind iscre tă ,» — c u m zice un conf ra te , — «poleia v a l u r i l e m ă r i î » — a m făcu t cu­n o ş t i n ţ ă cu n a s u l lui Ovid c a r e , p a r ' c ă 'şî b ă t e a j o c de mine , de p e p i edes t a Iul lui înal t . . .

M'a necă j i t a ş a de r ë u m u t r a luî că i a ş i fi scos ochi i la s i g u r d a c ă n ' a r fi fost de. . . p ia t ră . . .

I -am d a t cu tifla î n fu r i a t şi i -am în­to rs s p a t e l e ca să m ë d u c la m a r e şi s ă ' î t r â n t e s c o ba ie c a l a m i n e acasă . .

L u m e berechet- cerşim !... T a m a n ca la Scăldătoarea oilor... D a r foar te decentă, a d i c ă t e l e a costiumată, c u m t r e b u i a s ă fie or î -ce p e r s o a n ă c a r e se r e s p e c t ă .

Era i i b ë t r â n î , t i ne r i , copil d e toa te so iur i le şi toa te n e a m u r i l e ca r i b ă l ă ­c e a u c u d r a g în m a r e . s t rop indu-se cu a p ă şi l 'ăcend un haz n e s p u s de năz­d r ă v ă n i i l e lor.

A m i n t r a t şi eu în m a r e . d u p ă ce m ' a m costiwmat, şi a m î n c e p u t să bă lă­ce sc c a t o a t ă l u m e a , făcend u n chef şi eu în felul meü. . .

T a m a n e r a m în culmea, chefu lu i r â m i auz , de odatil , d e la s p n t e :

— B u n î d i m i n e a ţ î , domnî l î Mar ion . . M ă ' n t o r c î . . . P t iü ! . . . d r ă c i a d racu lu i . . .

E r a Dav id . . . C ro i to ru l m e ü din B u c u ­reş t i . . . D a v i d 61a de pe b u l e v a r d că­ru ia a m r 6 m a s d a t o r d ' a o u m un an un costium d e h a i n e , a d i c ă 80 de leu ţ î în cap. . . Vë faceţ i d a r idee de m u t r a m e a , c â n d d ă d u i cu n a s u l de c r e d i t o r u l meü. . .

— H e ï !... H e r r Dav id !... s t r i ga i eü. . . Noroc ! . . . D a r ce ros t p ' a e i ? . . .

— AI v i n i t cu t i r e n d e p l u c e r i . . . F a c i bu i şi iu... B u n bu î ! . . Bun , t a r i bun . . . D a r , a p r i p o . m u s i Mar ion . . . Ce facem cu con t alî ?...

A l d r a c u l u i c ro i tor ! . . . . Aci v r e a să v ie !...

Më făcuî că nu 'nţeleg,.. — Cont? . . . C a r e cont ! . . . I a stal . . . Nu

v re i o ţ i g a r e ? . . . Să ' ţ î d e a şi o cafea. . . D a v i d începu să r î z ă cu hohot . — Ţigar î . . . Café... Bat i ti noroc. . . N u

vez î ch i s in t im in mar i . . . F a c i m bui . . . H a ! . . . h a ! . . .

Aşa e r a , c u m z icea el . . . D a r vezi , obice iu l c a să 'mî t r a t e z politicos c r e d i ­tori i n u m ë lasă n ic i în m a r e . . .

K'îseî şi e ü ca e l şi î n c e p u i să înot ca să s c a p de el, z i când :

D ' a b i a d ă d u i d e doue orï d in m â n ă şi m ë pomeni ï n a s în n a s cu S a m s o n , nighistor de î n c ă l ţ ă m i n t e d i pi Bichireştî şi un a l t c r e d i t o r a l m e u p e n t r u o pe­r e c h e de g h e t e şi u n a d e şoşoni.. . .

C u m îl v ö z u i p a r ' c ă v ëzu ï pe d racu . . . Më 'n to r se i sp r e s t â n g a , d a r şi aci foc !..

I a c ă H e r ş c u !... N u m a i el l ipsea. . . H e r ş c u p ă l ă r i e r u l c a r e m ë p e r s e c u t ă d e c inc i a n î d e zile p e n t r u u n j o b e n pe c a r e sä fiü a l d r a c u l u i , d a c ă l ' a m p u s o d a t ă în cap. . .

E r a m p r i n s î n t r e t r e i focuri. . . Ce te faci Mi t ică ?...

N u m a î m a r e l i be r ă îmi r ă m â n e a . . . î n c e p u i să îno t î n t r ' a co lo , c a să s c a p

de evreî . . . d u p e m i n e s t r i g â n d m e r e ü : I g f l Hain i miu. . . o b i n u miu. . .

— Şişoni miu. . . I a r eü m ë d e p ă r t a m r î zând şi cîn-

tând m e r e ü :

A fost odată uvî jidani, Treî jidani.. .

Pe iitciu'l chema Abraham Ham !... ham !... hain !...

Pe-al douiha îl chema Iacov COY !... Cov !... Cov !...

Pe-al treilea îl chema інаас Sac !... Sac Sac

D a r nu p u t u i s ă sfîrşesc cu.. . sac... Că d e o d a t ă mi se p u s e c â r c e l la p i ­c ioa re şi căzu i s p r e fund î n g h i ţ i n d la a p ă de m a r e .

A tunc î să fi v ë z u t pe c red i to r i i m e i eiym strigau c u d e s n ă d e j d e :

- P u n e m u n ă , H e r ş c u , ch i s i ' n e a c ă c o s t u m î !... J№&

— Nu lăsa D a v i d ch i si duc i pî l î r i i . — P i el S a m s o n chi r imi i f ă ră şoşon. Şi, zëtt, că r ë m â n e a u cu toţi i c u m zi­

c e a u d a c ă n u m ë î n h a ţ ă S a m s o n d e per să m ë t r a g ă l a ţ e r m .

A ş a e c ă e b i n e să aï c r e d i t o r i ? Nu te lasă , să rac i i , să m o r i şi p a c e !

Te scoa te şi d in m a r e dacă ' I v o r b a d e p a r a l e !...

Ş ' a c u m o p o v a ţ ă : F a c e ţ i c r ed i t o r i c ă s u n t e ţ i m a i as i ­

g u r a ţ i de v i a ţ ă la ei d e c â t la c e a m a i b u n ă soc i e t a t e d e > a s i g u r a r e naţională saü nenaţională d in ţ a r ă s au s t r e i n ă t a t e . Pnihă de a s t a , eu Care vë zic - a c u m oleOVOal

Marion.

Cronica Medicală v B e t l i c t u i i e u t e l e

Cons ide ra t e d in p u n c t u l de v e d e r e a l efectelor ce p r o d u c a s u p r a o r g a n i s m u l u i , m e d i c a m e n t e l e se pot c l a sa în m a i m u l t e g r u p e , ca: m e d i c a m e n t e a s t r i u g e n t e , e-mol ien te , é v a c u a n t e şi specifice.

Medicamentele astringente s u n t subs­t a n ţ e c a r e a ü p r o p r i e t a t e a de a s u s t r a g e apa din ţ e s ă t u r i şi de a s t r e n g e v a s e l e de s â n g e ; din a c e a s t ă c a u s ă , opresc s c u r g e r i l e de s â n g e şi m o d e r e a z ă s e c r e -ţ iun i le e x a g e r a t e ce se p r o d u c în une le boa le , c u m a r fi d i a r e a s aü s u d o a r e a e x a g e r a t ă în d i fer i te le pă r ţ î ale cor­pu lu i , une l e s c u r g e r i , etc.) M e d i c a m e n ­t e l e a s t r i n g e n t e ce le ma î i m p o r t a n t e s u n t : T a n i n u l , P e r c l o r u l de fer, Sul­fatul de fer (ca la icanul i , A l u m e n u l (p ia t ra ac r ă i ş. a.

Medicamentele emoliente, p roduc efecte con t r a r i î m e d i c a m e n t e l o r a s t r i n g e n t e , e le d i l a t ă şi r e l a x e a z ă ţ e să tu r i l e , le în-m o a e , s ânge l e c i r cu l ă î n t r ' â n s e l e în m a î m a r e c a n t i t a t e , s ec re ţ iun i l e s u n t m ă r i t e . Ap l i ca t e la ex t e r io r , c u m s u n t c a t a -p l a s m e l e , bă i l e că ld ice le , alifia v e n ă t ă , unsor i l e , ele potolesc inf lamaţ i i le , î m -ped ică fo rmarea de pu ro i (coacerea) şi

— y Lunr 4 (le, S e p t e m b r e lSlió

calmează durei ea. Altele se iau intern mal cu seamă pentru boalele de plă­mâni sau de intestine ; ast-fel sunt : ferturile de malvă, de muşchii! de piatră, de salep, de specii pectorale, smochi­nele, roşcovele, pentru pept : goma, albuşul de oü, decoctul de seminţe de in, etc.

Prin medicamente reconstituante, înţe­legem o serie de medicante capabile a favorisa desvoltares ţesăturilor şi prin urmare nutriţ iunea în general. Ele se mai numesc şi toniçe, cuvêOtul ton luat în sensul de vigoare şi säiiätate. Subt influenţa lor sângele devine maî bogat în globule roşii şi muşchii:, se întăresc. Pr in t re aceste medicamente, prepara­ţi unile de fer ocupă pr imul rang ; dupe aceea vin o serie de medicamente a mare, precum : quinquina, quássia a-rnară, genţiana, ţintaura, ş. a.

Medicamentele stimulante au proprie­tatea de a produce o excitaţiune.repede dar de scurtă durată a sistemului ner­vos întreg saü a enervaţiei unor anume organe. Ele se întrebuinţează maî ales în unele boale ce produc stări de slă­biciune nuire care pot fl^oirmăte de le­şinuri saü de sincope (oprirea inlmei) orî asfixii, etc.. Ast fel sunt : Alcoolicele, eterul, amoniacul, ceaiul, cafeaua, va­leriána, camforul, moscul, apa de flori etc.

РгДп medicamentele calmante, căutăm a micşora durerea ce e produsa de boale în diferitele organe ; tot printr 'ân-sele se obţine şi o scădere a secreţiu-nilor exagerate ce se produc în unele boale ca în diaree (unde calmantele mic­şorează şi contradicţia muşchilor in­testinali), în bronchite, etc. Primul şi cel maî important dintre aceste medi­camente e opiul cu toate preparatele sale şi cu alcaloidul sëu principal mor­fina ; apoi belladona, aconitul, bromu-rul de potasiu, cocaina, cloratul, clo­roformul etc.

Medicamentele altérante, sunt nişte me­dicamente care împedică denutriţ iunea organismului, adică încetinează fenome­nele de denutriţiune ; prin urinare in­direct sunt tonice fiind-că fac ca uza­rea ţesăturilor să se facă maî încet. Ele aü o acţiune bine-făcătoare deose­bită şi în unele boale ale sistemului nervos. In acest grup de medicamente nu intră de cât arsenicul şi fosforul subt formă de diferite preparaţiuni.

Medicamentele évacuante, se întrebuin­ţează spre a produce diferite secre-ţiunî : secreţiunile intestinale, care se. produc prin purgative, secreţiunile pelei ce se produc prin sudorifice, secreţiu-nea urinei, produsă de diuretice. In grupa evacuantelor intră şi vomitivele prin care se elimină conţinutul stoma­cului. Medicamentele din această grupă, mai lucrează încă într 'un mod : mă-rindu-se secreţiunea unuî organ, acel organ se congestionează, deci trage spre dînsul mult sânge, ca să poată produce lichidul ce'l secretă şi în acest mod poate micşora o inflamaţie saü o congestie produsă de boală într 'un alt organ ; s. ex : un purgativ va influenţa în bine o congestie cerebrală saü de plămâni .sau de ficat, etc. Vomitivele, întrebuinţate mai cu seamă în caz de otrăvire , de indigestii sau în unele boale de gât sun t : Ipecacuana, emeti-cu l , sulfatul de cup ru , etc. Turga ticele ce se întrebuinţează în constipaţiî în boale ale diferitelor organe, sunt saü maî mult sau maî puţin energice ; cele maî active, ca cretonul, coloquinta, scamonea, gumraaguta, podofilinul, a-loesul, senea, se numesc drastice ; al­tele sunt saline, ca sulfatul de magné­sie, de sodiu, cifratul de magnésie, etc.; altele se zic laxative ca oliu de recin, mana, tamarul etc. Sudorificele cele maî însemnate sunt : Pilocarpina, acetátul de amoniac, lemnul de gaiac, salsapa-rila, sasafrasul, ş. a. Diureticele princi­pale sunt : digitala, scila, laptele, lac-tosa, nitrátul saü acetátul de potasiu, etc.

Medicamentele specifice, sunt anume medicamente care au o acţiune specială asupra unor boale pe carî le vindecă, pe când orî-ce alt medicament între­buinţat, rëmâne fără succes. Din neno­rocire aceste medicamente nu sunt nu­meroase : Chinina contra febrei inter­mitente, mercurul şi iodurul de potasiu contra sifilisului, salicilatul de sodiu şi antipirina contra reumatismului, aco­nitul contra nevralgiilor nervului tri-gemen, antidoţil contra otrăvirilor, ver-mifugele precum calomelul, kusso, fu-gera, etc. contra vermilor din tubul di­gestiv.

D-r Ioan P o e n a r u

SEPTEMANA Alaltăeri, yinerf, I Septembre, d-upë

o odihnă de doue luni, şcolarii, profe­sorii, advocaţii şi magistraţii şi-au în­ceput munca noului an şcolar şi judi­ciar 1890—96.

Deschiderea noului an judecătoresc s'a făcut în capitală cu solemnitatea obişnuită şi tot în vechiul local al Ju­stiţiei.

D. Filitis, procuror general pé, lângă curtea de casaţie a făcut istoricul Gur-ţeî de Casaţie în actualul sëu local iar d. procuror de Curte Tătăranu a vor­bit despre «judecătorii de instrucţie».

De asemenea şi deschiderea anului şcolar, Ia şcoalele superioare din toată ţara , s'a făcut tot cu solemnitatea o-biclnuită. Mai întâiu un serviciu divin şi apoî discursuri din partea directori­lor respectivî.

Spor la muncă, tuturor să le dea D-zeü. ' • *

Prinţii noştri moştenitori s'aü întors Joui în ţară. Alteţele Lo r regale s'aü oprit la castelul de vînătoare din Sinaia.

Cu privire la sinuciderea "Tt4ul J u -rascu din Bacău, uh ziar din Capitală atribue moartea sa durere! ce resimţia în urma plecare! soţiei sale cu un sub­locotenent de artilerie. Moartea 'şi-a dat-o bênd arsenic.

Comerţul cu carne omenească nu mai încetează. Ia tă ce se scrie din Iaşi în privinţa unor evrei carî se ocupau cu meseria aceasta urîtă :

Au fost duse la poliţie Hana şi fe­tele sale, de loc din Cernăuţi, cari aü fost seduse de evreii Aron şi losub tot din Cernăuţi şi cari sunt arestaţi .

Aceştia aü urmări t pe numitele fete prin Galaţi, Brăila şi Iaşi.

De câte-ori au fost arestaţi, spuneau cum că fetele sunt soţiile lor legitime, în realitate însă ei eraü în corespon­denţă cu alţi evrei din Constau Jnopol. Nereuşind a vinde fetele la Galaţî, s'aü dus la Brăila. Nereuşind şi aici, aü ve­nit în Iaşi, unde aü fost arestaţi şi de­puşi de parchet. Instrucţia afacerei se face de către d. procuror Boteanu.

O nenorocire îngrozitoare s'a întâm­plat Luni la Pirotechnia armatei în Ca pitală. .

Fata Mariţa Ionescu, vrând să scoată «un cartuş care se oprise în meca­nismul maşinei de încărcatul cartuşe­lor, l 'a isbit cu un ciocan. Cartuşul a explodat şi glonţul a isbit pe fată drept în piept. In acel moment explodează şi matriţa, sfărâmându-se. Schijile el aii lovit pe nenorocita fată rănind'o grav la cap şi în spate. Mariţa ' Ionescu a fost transportată la spitalul Colţea în­tr 'o stare desperată. Nu se crede că va scăpa cu viaţă.

Ancheta ordonată pentru a desco­peri pe autorul furtului unei scrisori de valoare expediată de casa Marmo-rosch-Blanc la Călăraşi, a constatat spre marea surprindere a direcţiei poş­telor, că escrocul este însuşi dirigintele oficiului telegrafo-poştal din Călăraşi.

Incendiile nu vor să ne lase nici un moment în pace. Numaî în judeţul Tu tova aü fost trei incendii în cursul sëptëmâneï trecute.

Un alt incendiu violent era să dis­t rugă întregul sat Costeştî din judeţul Argeş. Incendiul s'a declarat în graj­durile d-lui proprietar Mabanu. A fost localizat numaî mulţumită ajutorului dat de 500 de ţeranl cari aü alergat imediat la faţa locului.

Un alt incendiu îngrozitor a distrus cu deseverşire biserica Maica Precista de pe bulevardul Cuza din Brăila. Pa nica a fost mare şi pagubele sunt e-norme.

Holera a isbucnit acuma şi în Tan­ger, capitala Marocului. Pe ziua de Joi au fost 4 cazuri nuoï de choiera şi 5 decese.

Sultanul Marocului e greü bolnav. Poliţia rusească a descoperit, acum

vre-o câte-va zile, un vast complot ni­hilist îndreptat în contra vieţel ţaruluî şi a familiei imperiale.

Câţi va dintre organizatorii complo­tului au fost arestaţi şi mai multe vi­zite domiciliare operate la Moscova ; ele au adus descoperirea a o mulţime de bombe de dinamită, arme, manifeste, şi ziare revoluţionare.

Iată ce ne vesteşte o depeşă din Mos­cova în privinţa chestiune! armeneşti :

Un regiment de cazaci de Don a fost pornit spre Tiflis.

In cercurile politice de aicî se vor­beşte că Rusia ar avea intenţia să o-cupe Armenia şi că în curând guver­

nul va trimite puterilor streine o notă în privinţa aceasta.

Grecia e iar bântuită de cutremure. Joi dimineaţă s'aü simţit la Eubea nişte sguduituri violente de pâment.

Se scrie din Sofia că ofiţerii din re­zervă cari au participat la expediţiu-nile din Macedonia, au fost' aresjiaţî. Poliţia le-a .comunicat că vor fi m t e r | naţî în provincie, dacă nu ar g ă ş df lucru în termen d4 trei zile. î i

Impëratul Aust^eï a vizitat pë îm-përatul ©ermanţei la Stetin. P^pula-ţiurîea a .făcut* mari ovaţiuni celor doùï suverani; : ^

,In Türin s W a e s h i s ^ l 13-lea congres al catolicilor italieni pr intr 'un discurs al arehiepiseopuluî,, din Turini» Aü a-sistat în acest congres.: 20 d l archi-episcopi şi episcop!, 40 de.^JelŞgaţî ar­chiépiscopal! şi numeroşj côn^résislï.

Din Havana, capi tal* insulei Cuba, se depeşează că insurgenţii ău pus pe şinele d«ti](wiluî de • fier o b^nibă de dinamitare când t r e cea un tren care cooduce* l.^OWif^la Guantama.

Dot^"ş$^fţ ' ' aft fost omorîţî şi şeapte răniţtou&i» .>£.>"

Ш pot efîrşi maî nemerit cronica de £aţâ, de cât cu următoarea istorisire de toată irumuseţea, ce ne-a sosit de peste muftţî :

Înt r 'una din zilele èrecute, în o câr­ciumă din Braşov, se ospătau şi con­versau prietineşte treî satenï^jun sas, un ungur şi un român. DiMPana în-tr 'al ta, aduc vorba şi asuplfflp serba ta­rilor «mileniului» f p g u j ^ b r ™

— Ascultă, bade©, ііЩав odată sa­sul către român, noî a Ä s e r b a t acum câţî-va ani timpul» d>e dând am venit aci în Ardeal. Ungurii з е г і $ Щ Ы ^ » -nul mileniul lor. Dar voi eîta№*№lft serbaţi venirea voastră- îj,pi?..,

Romanul stă puţin pè gâiicrurî, apoi rëspunde cu simplitate :

— Nici odată ! — Şi de ce nici odată ? intervine un­

gurul trufaş şi batjocoritor. — Apoi să vezi, replică românul :

Noi aci ne-am pomenit şi d'aia n'a­vem trebuinţă să serbăm venirea noas­tră aci, fiindcă suntem de aci.

Azi, eşti atât de 'ncântătoare ! Dár... pentru ce te ai răsbuuat Că mi-am uitat făgăduinţa, Că & păpuşă nu ţi-am dat ?

Şi inima'ml, drept o păpuşă 'Ai luat-o, să te joci cu ea ? Ah ! Uită, dragă, jucăria ! Dă'ml îndărăt inima mea !... Roman, August'^895. CAROL SCROB-

CARTEA_ V1EŢE1 Femeile ne plâng îndată de chinurile

ce ne fac alţii să îndurăm şi se bucură tot aşa de iute de acelea pe cari ne fac ele să le suferim.

Chiar îndreptăţită, fericirea e un pri­vilegiu.

Dacă în tot-d'a-una e ruşine să aprobi un viciü, e une-ori nobil ca să'l scuzi.

încrederea suferă ca şi amorul ma­rea lege a totului sau nimicului : e sau nu e.

*

Inima femeeî bătend mai iute şi cursul amorului îl sfîrşeşte mai iute.

Fe r e ş t e t e de femeea cocheta, căci ea cochetându'ţî inima îţi va mânca fericirea şi pacea.

Te am cunoscut atât de mică !... Ades priveam cum te jucai, Cum, toată ziua, prin grădină Şi pe la poartă, alergai.

Eu, îmi vedeam de 'nveţătură, Tu, îţi vedeai de jucării : Erai, mi-aduc aminte bine, Cea mai drăguţă din copii.

Odată, ţi ai perdut păpuşa Şi-un plâns amar te-a înecat; Te-am ridicat îndată 'n braţe, Te-am mângâiat, te-am sărutat.

Al început atuncî prin lacrămi Să'mi rîzî, căci ţi-am făgăduit Că 'ţi cumpăr o păpuşă nouă. Tu, drăgălaş, rai ai mulţumit.

Eü am uitat să 'ţi dau păpuşa Tu al uitat să mi o mal ceri, Şi sunt atâţia ani de atuncea Şi totuşi, par'că a fost eri !

Ilustraţia noastră l n f r î n g e r e a l u i Carol R o b e r ţ în

munţii Gor ju lu l Tabloul de pe pag. 4—5 a minieru­

lui nostru de azi reprezintă un intere­sant episod din timpul domniei luî A-lexandru Basarab/vóevodul Muuteniei (1320—1360) şi *nume .£hfr în£| |p , re-gelul Carol Robert al Ungarieîi :

Alexandru Basarab a fo;st un om vi­teaz, înţelept şi neobosit.-pentru binele ţereî. In timpul Iun gel aale domnii de 40 de anî el a avut să se lupte cu u-nul difttre ceî maî înşemnaţî regî ai Ungiaieî , cu Carol Robert şi cu cel mal gr-oa?nic cuceritor din neamul sla-vilo%3au ţarul sêrbesc Ştefan Duşan.

ч Caéoï Robert se .puse în fruntea u-" tarmate numeroase şi, fără nici un

_ J É , jflfacjţ..ţîn anul 1330; în ţara ro-піап^аа(М^'1^в 1* O r şova . ş i coprinse Turnu-Severin. Alexandru porunci lo­cuitorilor să se retragă la munte, iar el cu oştenii sëï aştepte în muoţiî Gor-jului, să vază ce vor face ungurii. A-ceştia înaintează spre rîul Metru; gă­sind în drumul lor toate satele pustiî.

'Şjjj trecu mult şi lipsa de ale hranei şi nntrefulul începu să se s imtă; flămân­ziră,şi regele şi ostaşii şi caii. Românii atuncî eşiră din ascunzëtorile munţi­lor şi în.; micî lupte, dese-orî repetate, bă tură cetele ungare, carî umblau îm­prăştiate. , •

Atuncî Carol Robert Щ п ф е la Ale­xandru soli de pace. Dafinul român se prefăcu că primeşte bucuros pacea, şi îî trimese câţî-va oamenî, ca să'î ara te drumul cel mai scurt, pe unde putea esi din ţară. Regele, mulţumind luî Dumnezeu, se credea scăpat de ori-ce primejdie. Oamenii lui Alexandru însă, după ordinul acestuia, duseră pe un­guri prin nişte rîpe şi strîmtori lungi şi înguste, înconjurate d'o parte şi de alta cu stânci înalte şi drepte ; pe când armata se înfunda din ce în ce mai mult în prăpăstii, iacă că în dimineaţa zilei de 10 Noembre 1330 ungurii vëd pe vîvf'ul munţilor pe români de amân doue părţile călări. Atuncî o ploaie de săgeţi şi de bolovani începe să cază a-supră-le : stânci mari prăvălite din vîrful munţilor strivesc de odată şiruri întregî de ostaşi. Timp de 4 zile, cât ţinu măcelul, ungurii picară ca nişte muşte în toate părţile. Regele, vëzênd că e în pericol de moarte, schimbă hainele şi armele cu unul din voinicii cari îl acopereau cu piepturile lor ; a-cesta, fiind luat drept însuşi regele, fu omorît, dar Carol Robert scăpă din măcel prin această străvestire. Cu pu­ţinii ce 'i maî remăsese şi după ce ră­tăci multe zile prin munţi, d'abia a-junse la Temişoara, lăsând în văile Carpaţilor atâtea mii de leşuri neîn gropate, prinşi, arme, scule, vestminte şi bani, până şi pecetea regatului.

După o pierdere aşa de mare el nu se mai încumetă să ridice armele asu­pra lui Alexandru, care domni netur­burat despre partea ungurilor

LUCRURI DIN TOATA LUMEA Diamantele împérateseï Eugenia.—

Ce aü devenit diamantele împerătesei Eugenia ?

De sigur că îinpërâteasa Eugenia a păstrat o parte din ele pe care le po­sadă încă.

Dar acelea pe care nu le-a putut păstra, le-a vîndut după resboiü, prin mijlocirea casei Rotschild, uneî bogate americane.

Această bogată americană era d-na Kate Johnson, din San-Francisco.

Aceasta murind, diamantele au fost vîndute prin licitaţie împreună cu mo­bilele, tablourile, etc.

Şi preţioasele bijuteriî t recură în mâinile unuî d. Neville, proprietar al minelor de aur importante din Cali­fornia. Acest d. Neville le oferi so­ţiei s-^le.

Universul Li terar No. 36 Lunî, 4 (16) Septembre 1895.

In acest chip bijuteriile carî produ­ceau odinioară admiraţ ia invitaţilor la recepţiunile din Tuileriî, strălucesc azi înaintea ochilor locuitorilor din Ame­rica de Nord.

- • -O c u r i o a s ă s t a t i s t i c a . — Iată o cu­

rioasă lucrare de statistică care, de-ar cădea sub ochiî unuî om care are obi­ceiul de a priza tabac, '1 va surprinde mult, dacă nu va avea puterea de a ' l face să'şî piardă funestul seü obiceiü.

Un om care prizează tabac recurge la o priză la fiecare zece minute.-Fie^ care priză cu accesoriile sale cere un minut şi jumëta te de timp. Decî un minut, şi jumëtate la 10 fac în t r 'o zi de 16 ore, doue -ore şi douë-zecï şi pa­t ru de minute, şi prin urmare, o zi la 10 zile, ceea ce face pe an treî-zecî şi şease de zile şi jumëtate .

Dacă decî presupunem obiceiul de a priza tabac că durează în timp de pa-tru-zecî de anî, rezultă că nasul ia u-nuî om ocupaţia în timp .de patru anî în t reg!!

Ce frumoasă e statistica !

Nu'mî plac femei, ce vorbe goale, Fă ră simţire, ne rostesc... E u nu m'arunc l'aie lor poale Căcî lesne nu, nu më robesc !

Şi vorbelor nu dau preţ mare, Nicï frumuseţe! care-o au... Pân ' më conving că-uh suflet a re Eü la 'ndoialá mult timp statt!

In loc de harul frumuseţe! :

Eu la femee 'n v'ecî cáístí|í' De este-un ânger al vieţeî, Cu suflet mare pentru; träitt !

Când am aflat eă Poezia, Virtutea vieţeî ' î , şun t surori, Că 'n sufletu-ï e ambrozia Ce-aduce a inimeî ctfmorî...

Când àm simţit, plin de-admirare, Că, ,pr int re lacrimi şi suspin, Mult më iubeşte... cu 'nfocare, Un suflet mare şi senin...

Atuncî, eşind din îndoială, — Apreţiind simţirea luî — Eu ('am iubit voios, cu fală, .Şi am început dorul să'î spuiu !

Şi-atuncf, unindu-se *n simţire, A'este suflete măreţi :- - .... Făceau podpaba de iubire A doue tainice vieţi !...

Din. viaţa tainică şi dulce Pria versul meü, ades, treceau Dulci suveniruri sä se culce Pe inima a oâţî iubeau

Acum iubesc cu -agas imţ i re ; C ä . . - 4 $ ä ^ r a t , ^ * W k inspir, Şi-am să descriu a mea iubire, Spre-a'î înălţa un suvenir !...

Când poate 'n viaţă-1 ca jsä 'nalte, In veci truditul ranritor,- .'• Un suvenir de dulcî speranţe, De mari iluzii si ăe-amor...

E-o mângâerfe. care-o are Tot sulistul adânc mâhnit, Ca a zefirului suflare

, Щ florî e e : iute s'aü pălit, r Î895c%ptetabre 1. AL.Í.

C u r i e r j u d i c i a r Cap de bon '

Aspazi» şi Rifca stau într'o curte. Mal înainte erati amice, acum sunt la cuţite. .

Cauza ?... Niniic alta de cât copiiî. Din el s'a

iscat cearta . O ceartă, însă, ,, aşa de groasă că cele doué o.., mice aü-ajuns acum la judecătorul de ocol...

Să ne'nţelegem la vorbă..1. Coana Aspazia e veduvă... Bărbatu-

eëtt a fost pensionar şi trăeşte c'o sută de leî de pe urma luî. .

Rëposatul i-a lăsat suta asta pe lună, dar , pe lângă sută, i-a maî lăsat şi 5, —citiţi cincï,—fete, cari acum sunt nu­mai bune de măritat.. .

Coana Aspazia—de fel din Buhuşî— a venit în capitală cu speranţa să 'şl plaseze fetele... Speranţă, însă, care nu s'a putut realiza până acum...

Şi iată de ce... Nu numai că fetele sunt lipite pămentulul de sărace, dar

sunt şi urîte foc... S'aü dat în partea tatălui care numaî o frumuseţe nu era...

Totuşi coana Aspazia are nădejde că, odată şi odată, totuşi o să dea peste un chior de ginere ca să facă înce putui...

Până atuncî stă la mahala şi, cum spusei, într 'aceeaşî curte cu Rifca, bună prietenă într 'o vreme.

Rifca e nevasta lui Şloim şi are o spuză de evreiaşî tot d'ëi cu batista la spate şi cu luminările la nas.

Unul dintr'ăştia, pe nume Ştrul, e pricina procesului de care ne ocupăm.

Rifca a reclamat pe coana Aspazia, pe când aceasta strigă pe toate pote-cele .

— Am s'o regularisesc eu ! Auzi mata, ovreica !... Eü am dreptate şi më dă tot ea pe mine 'n judecaţi . . . O să vedem noi...

Judecătorul, după ce citeşte jalba prin oare Rifca dă în judecată pe coana Aspazia.—Va să zică a fost ceartă ur­mată de bătaie ?

Rifca.—Iu n'aî dat... Iu spus : «Staî bînişăr chi ti omor!» Şi chiconă in loc si stai cum un ohicon ce zi ei chi esti, ai- tubnrut pu mini şi ál butut cu sänge şi pu mini şi pu Ştrul al miu.

Judecătorul.—Cum ? Aşa din senin? Spune;, cauza.

BXL:ă,-~Vuus2... Cauzi ?... Intreabî la chiconă să spuî cauzî... Iu nu ştiî n 'aî vizut.

Aspazia.—Ba ştiî şi aï vëzut. Rifca.—Zic, zo, chi nu ştii. Judecătorul, Aspazieî. — Spune d-ta

cum a devenit pricina ? Aspazia.—Să vezï, d-le judecător. Eu

am şinşî feti mari. Dar nişte feti coz... Rifca, rîzênd.—Da, di... coz ca Şloim

•Rl miu... • Aspazia.—Te rog matali, d-le jude­

cător, nu da nas ovreicei să'mî insulte fetele. . Judecătorul, Rifchiï.—Tacî din gură.» Când te ol întreba să rëspunzî. (Aspa zieï).—Te rog, urmează...

Aspazia.—Şi-am zis? Ah, da!... Am şinşî feti şi vreau să li găsesc un gi-niri gospodar să li dau la rostul lor.

Judecătorul . — Să'tî ajute D-zeü... Dar... '%„

Aspazia.—Dacă ştiî mata vr 'unicul, trimite la mine... Strada...

Judecătorul.— Nu sunt peţitor... Te rog, urmează...

Aspazia.-rAşa e... Dh. vezï mata... să aî şinşi feti mari şi să nu poţî să Ii măriţi. I greu, foarte greu pe vremea d'acuşica,..

Judecătorul. 1— înţeleg... Dar te rog urmează.. . Vino la fapt... -

Aspazia.—Ah ! da la fap tu Ştrul... J udecătorul.—Esta cine e .?;•. Rifca.—Copchil al miu, sarut muna,

cnicoane... E diştept ca .mini , zo, să trăeştt la el... :„.'•

Aspazia.— D a ; 'î-aşa de deştept c'a venit de mi-a spart geamurile....

Rifca.—Jamăr ?... Care jaraër ?... Aspazia.—Şelea d e ' l a odaia feţilor...

Şi dacă i-am spus di geam. . Dacă i-am spus că mi-a spart Ştrul geamul şi am-ruga t o să'şl vază de copil, şti! mata ci mi-a rëspuns ?... .

Rifca.—-Ce a! spus-şi d-ta Ia mini... Aspazia. — «Vezi di fetili taü c 'aü

îmbătrânit!» Auzi, mata / fe te le mele bătrâne când şea mal mică d'abia a împlinit dou-zeşl de anî...

Elfca.—O fi şi cinci,.-; Aspazia. — Nici un şinşî. matale, d-le judecător, iacă botez ..

Judecătorul. — Crez, cucoană te rog, urmează ca să sfârşim...

Aspazia. — Eu atunşl i-am rëspuns că nu vorbesc cu jidamşele... I-a m'a stupit şi m'a făcut cap di bou...

Rifca.—Dachi eşti moldo vaneă.. . , Aspazia.—Da, sunt moldovaneăi;. Prin

urmare di generul femenin, iar nu mas­culin. Deci nu cap de boü, ci cap, di

;-.Aişe? mal merge... Judecătorul.—Şi pé | m n ä ? Aspazia. — B© urma m'am înciudat

şi nu ştiu ce a maî urmat.,, ; RtfÖ**;>~- Nu ştiî..: i f t j ü a t pi muni

di por şi chind ai dát un palmă m'al sărit un dinţi din gurî;..

Aspazia. — AI dat şi mata. Rifca. — Ce si dai... Nicï timp n'aî

avut d'aşa civa... M'aï butut mor... Dachi nu venia Şloim iu eraî mortă...

Aspazia.— N'am vëzut nicï un dinte şi nu i-am făcut alt-ceva de cât i-am dat o palmă.

Rifca. — N'aî scos dinţi ? Dar asta ce i mi rog ?

Şi Rifca scoate din buzunar o batistă înodată la un colţ... Desface colţul şi arată o., măsea mare găunoasă...

Judecătorul. — Asta e măsea iar nu dinte...

— Rifca. — Dinte, măsea e tot unî.. Mi-a scos fără cleşti.

Judecătorul destul de lămurit, con­damnă pe Aspazia la h lei amendă şi 10 lei despăgubiri pentru bătaia sufe rită de Rifca.

Coana, Aspazia exclamă cu durere : — Şinsprezece leî maî puţin din zes­

trea fetelor... Treî leî de fată şi am şinşî feti...

Rifca. — Parchi iu l'aï făcut... Lumea râdea, iar eu am zis : — Săraca Aspazia !...

i Miticută

Mânicile sunt tot de o mărime e-normă şi strânse jos ; jupele, la rândul lor, continuă să triumfe cu rotunzimea lor şi pălăriile plutesc în mod fericit în marea de varietate, şi mereu înso ţite de funte, de panglici, de pene şi de fiorî. Aceasta, scumpe cititoare, este realitatea psntru un moment.

Bertha

OAMENII ZILEI

I V I ' O ' С І ' S L O păsărică vestitoare më aiiunţă că

moda taliilor diferite de j 'wpeepe sfâr­şite şi că, după ce va maî străluci în ultima lor. splendoare în zilele de toamnă, la iarnă nu va maî fi şi va rë­mâne ca o simplă amintire. Iată o urîtă ştire şi ( sunt sigură că şi drăguţele mele cititoare sunt de aceeaşi părere ca şi mine, căci această modă plăcea tutulor.

Dar, slavă Domnului, n 'a sosit încă vremea să spunem acestei mode veclnica^ eî pomenire ; în momentul în care ne aflăm, această modă, maî frumoasă de cât toate, se bucură de o viaţă înfloritoare. Să sperăm că preves- : tirile acelei păsărele n'o să se realizeze şi, în orî-ce caz, să ne bucurăm de prezent fără să ne gândim prea mult la viitor.

Adevërul este că nici odată taliile n 'aü fost aşa de variate, aşa de garni­site, aşa de frumc-s compuse ca acelea ce se poartă în momentul ac tua l : se pune la contribuţie fantezia şi în fie-care septămână, spre a zice ast-fel, se vëd apărând noul forme. Cutele rotunde for mând mijlocul taliilor în faţă, sunt tot de rigoare, dar ele se fac acum mal mari şi se adaogă o garnitură de fie care parte : dantelă saü funte saü Valen

: Frideric Guthrie Inveţatul chimist şi fizician Fride-

rich Guthrie, s'a născut la lr> Octom­brie 1833 în Londra.

Studiile, universitare şi le-a terminat în Londra.

Là ' 1869 a fost numit profesor la u-ni'versitatea din acel oraş. A publicat o serie de studiî interesante de fizică şi chimie dintre carî cele mal de va­loare sunt : Magnetismul şi electricitatea. Fizica practică, Despre căldură, etc.

Frideric Guthrie a publicat şi un volum de poesil destul de frumoase sub pseudonimul de «Frideric Corny».

C J n p r o v e r b Fulgerele isbesc piscurile, brazii şi

stejarii înalţi şi nicï de cum tufele. . (German).

C R O N I C A Î n c e p u t de toamna

In Septembre se 'ncepe Toamna dulce şi frumoasă, Carţt une ori se face

T^i-urîtă şi ploioasă.

. Më rog actul de

Dar,

ciermes dacă talia este de linori, de zefir sau de muselină chiffon; cutele se jfae din mătase sau din t r ' im fel de tulle nu­mit point d'esprit, dacă bluza e de fulard.

Pen' acuma, însă, toamna E frumoasă, e' n splendoare, Lună plină 'n miez de noapte, Ziua 'n t r 'una dulce soare...

Peste zi s'aud în strade, Resunând ca maî nainte, Ţig#neuşile ce strigă : Haï!.. Porumb de cel ferbinte !.

Sau • Oltenii Care strigă : — Strugurii de Dealul mare !.. Strugurel ce 'n tot-d'a una Au în toamnă căutare !....

Cămeşile de batist, organdi, linon cer neapărat guipure, saü Valenciennes.

Saö auzi strigând în t r ' una : —: Pepene! şi pepenoaice ! Şi adaogă să'l vînză : De la neică Zmarandache !...

Alţii strigă : «Nacăria ! Nucăria, n'aî nuci!» tare... Ca şi nucăria 'n toamnă Are, multă căutare...

Dar. frumos, parol, e seara Când te duci la mustărie Unde mustul, zëu, în teascuri E făcut cu măestrie...

Uite-acolo sunt petreceri D'ale faini şi minunate, Cu cârnaţî şi fleici grăsuţe Şi eu mustul dat pe spate.

Dar... un dar... e'n tot d'a-una Să băgaţi grozav de seamă, Să beţî must, dar cu mesura, Oarecum şi chiar cu teamă...

Că v 'apucă vre-o holeră Cum m'a apucat pe mine, De stal locului în casă Şi vîrî... Davila în tine.

Nicodem.

Infrîngerea lui Carol Robert în minţii Gorjuluî.-ţVezi explicaţia).

Universul Literar No. 36. 6 — Lunï 4 (Ki) Septembre 1895

dinţi, a descoperit, în valea Orzestilor, din sa­tul ltudina, din plaiul Cloşcanilor, un trunohift de arbore pietrificat, care are lungimea 1 m. 70 circumferinţa, în regiunea din mijloc 1 m. 20 şi greutatea 283 hilograme.

Acest frumos specimen de petrilieaţiun.e este unicul, cu ast-fel de dimensiuni, descoperit pună astă-zî în România.

- • -S'a aprobat almiarea stradei Mihaî Vodă,

porţiunea din calea Victoriei şi splaiul stâng al Dâmboviţeî, precum şi prelungirea stradeî Dom­niţa Anastasia, între podul .'Minai Vodă^pină. la racordarea ei cu vechea strada a Domniţei Anas­tasia, din Capitală. ' .

Aflăm din isvor sigur că punerea pietrei fundamentale a lucrărilor pentru construcţia por­tului Constanţa, care era să së facă la 15 Sep-tembre, s'a amânat până la primă-vara viitoare.

In toamna aceasta se fac numaî aprovizionări de material, pentru care scop aü şi înciput^-bi se dărîme mat multe magazii din actúalul'bttrt.

- • -Toţî domnit membri al înaltei curţi ..rfc

casaţiune, împreună cu d. prim-preşedmte (>.. Schina şi d. procuror general G. Filitti,au vizi­tat ieri noul palat de justiţie.

In urma descoperire! unor legaturi dintre câţî-va bulgari stabiliţi pe teritoriul român si turburările din Macedonia, guvernul a ordonat expulsarea a douï bulgari din Brăila şi a altor trei din Galaţi, cum şi darea în judecată a 27 bulgari-cetăţeni din Constanţa.

Parchetul urmează cercetările sale mai departe. • Ф •

S'a aprobat convenţia încheiată între co­muna Constanţa şi direcţia căilor ferate pentru exploatarea a doue linii comunale de garai caii leagă magaziile de grâne de la noul obor.din a-cel oraş, cu portul.

Prin convenţie se réserva Statului de ,a res-oumpăra ori când linia de racordare construita de comuna Constanţa.

In acest cas Statul va plăti comunei costul construcţiuneî liniei şi valoare! terenurilor ocu­pate de densa, valoare care se va fixa conform leggilor în vigoare. . . .

D. George Botez a%st numit, pe ziua de 1 Septembre 1895, în postul de copist în direcţi;)* generală a închisorilor. r

S'a încuviinţat sub rezervă sancţiune! • ulteri oare a M. S. Regelui, disolvarea consiliului co­munei rurale Ungureni, din jud; Botoşani, a con-, silrahiî corn. Borleştî din |ud... Neamţu şi al comunei Hilişeu din jud. Dmohoiu,

Süb4eh irurgul George Mirouesdu. a'fßsi giímit în postul de agent sanitar la с ігсвтжмрі іа Iii Tusla, din judeţul Constanţa. . . -,4:.:-

Lipsa de vagoane la C. F. R. pentra pşÂjtipQi?-tul de cereale, se simte din |ce .înî:ce, »smal.cu sémâ din părţile de sus ale Moldovei. Ôftmeniï. cari au nevoe de zece, doué-6pre-zece "vagoane pé zi, abia pot căpăta un vagon pe săptămână.

Mulţi au renunţat de a mai transporta cereale la Brăila şi Galaţî, pe liniile noastre, ftetfin causa lipsei de vagoane, lie din causa ".-tarifului, oi le tr.-iusporte.aza la Odesa pe căile'ferate ruseşti. '

NOTA. SATIRICĂ

de o companie de soldaţi. El erau în numër de 300.

50 au reuşit sä scape. Berl in. — Deraiarea unuî tren

Lângă Stettin a deraiat un tren de persoane în urma ruperii unor şine.

Locomotiva şi c â t e v a vagoane au suferit stricăciuni.

Mecanicul şi 4 pasageri au fost răniţi. , Berna.— Prăbuş irea unuî gheţar

După cum s'a anunţat , o cantitate u-riaşă de ghiaţă s 'a prevălit din înălţi­mile marelui ghieţar în pasul Gurnni. şi în spre comuna Wallis.

Ghîaţa a acoperit un ţinut de 3 ki­lometri ,,

;7 persoane şi 300 capete de vite au fost omorîte.

Londra. — Cufundarea unul vapor Vaporul englez «Stewen» care venea

din spre America de sud, încărcat cu bumbac, sjflcufundat în marea de Nord.

4 marraarî şi 7 pasageri s'aü înecat. Toată încărcătura s'a perdut. Pagubele se evaluează la 700.000 de fr.

Paris . — TJn noru atentat cu dinamită O petardă pusă înaintea comisaria­

tului din cartierul Belle-Ville, a ex-ploadat. j

Un agent a fost;rănit. Poliţia a arestaţi5. anarchiştî. Nu s'a

d o v e d i t o a r e dintçe eî e autorul aten­tatului .

Petarda era umplută .cn dinamită. Veneţia. — Esiuidări. — Pagube enorme In urma uuor ploi mari, fluviul Po a

esundat în câte-va părţi. Mai multe comune au- fost • inundate. Mai multe .case s'aü prăbuşit.

Sunt şi Victime. Pagubele sunt foarte mari .

J Ö Ç U R ï Ş A R A D A

Dé di Constantin V. Grtgorescu t!obo\

., j Par tea .primă se, găseşte ТоМ-!а*«Ь-*І la un joc,

, - Soa-'ßejßr^ însă d'aceia ; .Се^п-шііѣе de noroc.

Ceea d'a-doua parte este Nimie alt de cât cutat, Dar outit cum greu se 1 află Lung, tşips şi ascuţit.... Tot cuvântul gândîad'îbi-ne II găse$pla servfifeoçï; -Când şeNăt'ţo sipdfe&e ''•

. Şi т^'тШ}яг<ШЫШІ Orî-ce peVsoaaa oare ne va-trimite deslega

rea' iexacta a мё&щщгаас cel ipţjfc M n ă la 12 SeptembreV*p«$tei;pi»lé..tMjpwàb ' а S 0 T t *• unuî frumos хтщ^» •ti^.+ţkim*

Constatantjciti^tt, реЩаѣепіЬ brtofât. dez­legări la щгЩ^ШхвЬр Щѵ&^':Щьфф mă car tiarul, <%'пиіищг.иЫ віщ>1и ä0$fy\am ho tarît d'aci îfaînte а^щтаі' риЫгава^ишеІе dr-cât al acelor deslegétorï -cari .ne vêf,itfvm.it t, d'împreună cu deslegarea şi ouponuf-tăiat din josul coloanei a 4-a, •.-;>• . •". . .

Deslegarea şaradei din «Universul Litei*r*i(c- ЬЬ'"Щ& :

è a ь mж.&,с Â Aü destegat :

-Bucore^aFţ,;, d-ra Sofia Zell.* drnn Minau Mihăesen."

Bârlad : ţd-na Lueia Ch. Dolingher ; d-im N.. Pândele.

Coţofeni (com.) : d-ra Zoe Gancea. Craiova : d-nu D. D. Stoenescu. ";-'. Galaţî : d-nu Petru M. Dàvidescu. Paşcani : d-nu Ambrosi Vladimir. Premiul a fost câttigat prin tragere ia sorţ*'

de d nti Petru M. Oavidescu din Galaţi.

2 zile au mai renias 2 până la tragerea Marel Lo te r i i de bine­facere pentru clădirea şcoalei şi bisericel latine din oraşul Piteşti.

Nn maî aşteptaţi, ci alergaţi, că Norocul nu vine până nn '1 cauţi.

двГ Cn І Ш S I N G U R M t s e p o a t e c â ş t i g a 1 0 , 0 0 0 b e ï . Tragerea vaa vea loc färä doar şi poate

Mâine Luni, 4 Septembre c. 85 câştiguri în valoare de 20.000 lei — CÂŞTIGUL P R I N C I P A L 10.000 lei U n bilet coáta 1 leii.—Şease bilete numai 5 leî

Grăbiti-тб ! Na fagiţî de noroc î

ŞTIRI PRIN POSTĂ Fran ţa .—Se confirmă zvonul despre

demisiunea lui Challemel-Lacour, pre­şedintele Senatului francez

El ar voi să se retragă fiindcăebë-trân şi fiind-că e descuragiat neputênd obţine ca Senatul să reziste la uzurpă­rile Camerei.

Se crede că Waldeck Rousseau va fi succesorul seü.

— Un individ stătea pe şoseaua na­ţională de la Donai la Lille, oprea pë locuitorii carî treceau şi îî înjura de clarându-se ca anarchist.

Arestat, el menţine că este anarhist, că se numeşte Joseph Jugand şi că e fierar.

El eşise în ajun din închisoarea din Donai.

I ta l ia .—Se anunţă clin Nuoro (Sardi­nia) că întâmpină marî greutăţi cerce­tările ' pentru descoperirea bandiţilor cari aii pus pe goană zilele trecute pe carabinierii din Lodine. Aü fost găsite la 200 de metri de sat, în mijlocul u-nul tufiş, puştile şi revolverele luate de la soldaţi, iar de pomi erau legaţi caiî soldaţilor.

— Se ştie că se pregătesc la Roma pentru aniversarea a 25 a luărel Ro­mei, marî serbări. Maî multe muzici vor cânta un imn ; pentru alegerea im­nului s'a deschis un concurs.S 'aü pre zentat treî compoziţiunî. A reuşit opera unuî mare maestru triestin.

German ia . — Vine ştirea din Berlin că orăşelul Schneeberg a fost pustiit de un incendiu mare. O mulţime de case aü fost prefăcute în cenuşe.

2 femei şi 3 copii aü perit în fia cari. Mulţi inşi aü fost răniţi.

— O vie fierbere se observă printre lucrătorii din bazinul minier al Dort-munduluî.

E temere de izbucnirea uneî greve mari. Câte-va trupe de soldaţi au fost concentrate acolo, pentru a se evita dezordinele.

Aus t ro -Unga r i a . — Congresul nobi­lime! feudale din Pibram, a votat în tr 'o adunare plenară de 4.000 de on menï, o protestare în contra serbărilor italiene de la 20 Septembre pe care le a numit «infame», urând papeî resti­tuirea Romeî.

— La Triest aii fost arestaţ i 3 iri-dentiştî. Toţi 3 sunt italieni. Prin ca­sele lor s'aü făcut perchiziţiî şi s'aü confiscat broşurî iridentiste.

* Anglia .—Cardinalul Vaugan, vorbind

la congresul catolic din Bristol, a zis că unirea bisericeî din Anglia cu cea din Roma e foarte dorită şi că totul va fi făcut spre a se ajunge la acest re zultat.

— O întrunire a irlandezilor naţio­nalişti, ţ inută la Liemerick a fost îm­prăştiată cu forţa de către poliţie. Ca­uza a fost că un orator a atacat guver­nul şi a îndemnat pe locuitori la re­voltă pentru a dobândi neatârnarea ţereî.

S'aü făcut şi câte-va arestări . *

Rus ia .—In guvernământul Podoliel, holera bântue cu mare furie. Mortali tatea e foarte mare. Locuitorii sunt foarte speriaţi. In c â t e v a localităţi ţe-raniï au bătut pe agenţii sanitari, căci nu voiau să lase ca bolnavii să fie transportaţi în barăcî nicî morţii să fie îngropaţi fără ceremonialul obicinuit.

— S'a decis construirea a 2 porturi nou! militare, unul pe ţermuriî măreî

Baltice şi altul pe aï măreî Negre. Lu­crările vor începe la primă-vară. Por­turile vor fi construite în punctele cele ma! strategice.

Turcia .—Serbări le din A'isawa (Ma­roc), care sunt încheerea serbare! din Moloocl dată în onoarea, naştere! Iu! Mohamed,ati adus la Tanger o mare mul­ţime de oameni.

Ca. de obieeiö, o mulţime de mie! ati fost sacrificaţi (arşi de vii). Nu s'a în-fémplat nie! o turburare.

VJn »tat: Leac pentru bubele de stomac.—Bubele

de stomac se produc la oameni cari nu'şî dau osteneala în timpul mesei a macină bine alimentele, înghiţindu-le în pripă fără de a le pipăi cu limba să vadă dacă nu sunt prea ferbinţî saü prea recî. Prin aceste îmbucări nepregătite ale alimentelor se introduc în stomac bucăţî întregi de substanţe amorfe şi prin care intându-se mucoasa mem­brană a stomacului, îî produce prin a-ceasta o stare de inflamaţiune sau un cathar cronic, şi din care cauză după un timp oare-care se desfăşură pe pe­reţii stomacului o sumă de bube care ciuruiesc stomacul pătimaşului.

Asemenea bolnavi au tot d'a-ima o durere arzëtoare în stomac, pofta lor de mâncare este nulă şi dimineaţa în fie-care zi când se scoală sunt coprinş! de vërsaturï acre ceea ce atrage atontţia asupra patimei lor.

Pentru a viudeca boala se recomandă următorul medicament : Nutri Bicarb. grame 50. Cretă 10 g r a m e . Mag­nesia 30. Amestecul se împarte în doze şi se ia de treï orï pe zi, după mâncare.

0 ciocnire de vapoare pe M i r e 0 nouă ciocnire s'a întêmplat pe Dunăre, o-

ciocnire care dacă s'ar ii întêmplat invers, ar fi făcut fără îndoială multe victime.

Accidentul s'a petrecut în seara de 28 Au­gust pe Ja orele 8 şi jum. între mila 7 şi 8 în modul următor : «Frieda» un mare vapor mari­tim german, venia deşert în susul Dunării cu destinaţia pentru Galaţî şi Brăila, «Carolus Pri­mus», un yacht superb şi elegant al Comisiunel Europene Dunărene, mergea cu o mulţime de familii clin Galaţi într'o escursiunc de plăcere spre Sulina. Printre escursioniştii aflaţi pe bor­dul yachtulul era şi Azarian Effcndi, consulul Turciei în Galaţi

Fiind noapte şi întuneric besnă şi curentul apei puternic iar albia braţului Dunărean strim­tă, yachtul «Carolus Primus» n'a putut evolua destul de repede ca să dea trecere vapo-ului "Frieda».

Acesta din urmă venea de asemenea foarte iute şi vaporul «Carolus Primus» făcend volta evasivă prea târziu, se îndreptă cu prora sa în prora vaporului «Frieda».

Ciocnirea a fost teribilă. Isbitura bastimentelor rezultată :din puterea

ciocnire! a fost atât de violentă că yachtu] «Ca­rolus Primus.» a fost aruncat aproape pe uscat.

0 spaimă grozavă cuprinse pe pasageri când simţiră teribila sguduitură a ciocnirei.

Ţipete sfâşiitoare se înălţară în întunerecnl nopţii. Mulţi căzură din picioare, alţii se ale­seră cu contusiuni şi răni uşoare, isbindu-se d<j

pereţii cabinelor. Vaporul «Frieda» a primit stri­căciuni serioase la proră. Yachtul «Carolus Pri­mus» are ciocul sfărîmat.

După ciocnire el a fost remorcat iară pe apă, şi ambele vapoare au pornit spre Tulcea, undi' accidentul a fost supus autorităţilor din acri port, spre a stabili responsabilităţile. Dacii cioc­nirea s'ar ii întêmplat invers, adică, dacă vapo­rul «Frieda» ar fi dat peste yachtul «Carolus Primus» atuncî acesta din urmă, care esfe foarte "delicat .construit, s'ar li sfărîmat, şi mulţi din cel ce se aflau pe bordul seu s'ar 0 înecat.

Din Tulcea, pasagerii aflaţi pe «Carolus Pri­mus», s'ail dus unii spre Sulina, alţii s'afl întors la Galaţî.

Ş T I R I DUMINECA.

De mâine, Luni 4 Septembre, orele de lucru în biurourile administraţiei centrale de la direc­ţia căilor ferate vor fi de la 11 dim. până la (j d. a. Casa centrală va fi deschisă pentru public de là orele 12—í p. m.

- • -D-ra Zoe \oiculescu, maestră de croitorie

la şcoala profesională din Ploe.ştî, a fost mutată în aceeaşi calitate la şcoala profesională din Caracal.

- • -Lucrările pentru terminarea arangiamentu-

lui interior al palatului de la Cotrocenî se ur­mează cu multă activitate, aşa că e probabii să fie complect sfârşite în toamna aceasta.

Ministerul instrucţiune! publice a adresat tu­turor directorilor şi directoarelor de scoale pri­mare o circulară,.prin care ÎÏ invită ca la în­scrierea de elevi să se ceară, neapărat extrasul de pe actul de botez şi numele elevilor să (i'1

scrise conform acestui atestat. - • -

Este vorba de a se întocmi un regulament de admitere a publicului în sălile de şedirili' ale Tribunalelor şi Curţilor.

Zilele acestea museul de geologie din capitală şi-a mărit colecţiunea cu un exemplar de lemn fusilisat de mare valoare ştiinţifică.

D. Sava Ştefănescu, directorul liceului Sf. Sava, făcând escursiuni geologice în districtul Mehe-

....Da, domnule, să më crezi... am fost până acum eroina multor romane.

— La naiba ! Trebuie că poţi umplea cu ele o bibliotecă întreagă !

H Jk. *ж? Siguranţă

Bancherul.—Ca să'ţi pot împrumuta suma aceasta mare de banî trebuie, negreşit, să am o garanţie din partea d-tale, ca să fiu şi eu sigur.

Debitorul.—Pentru ca să fiî S i g u r d e mine, sunt gata să'ţi iaü fаЦ, de ne • vastă.

• ' • • • ' ч ."'" ";ЩІ.іі| j u r :

D B P B Ş 1 — 2 Septembre 1895 —

Varşovia.— Arderea unei puşcări i Puşcăria centrală din Rodow a fost

prefăcută îu cenuşe de un incendiu violent.

2 pompieri aü perit în flăcări. Câţi­va pompieri şi 12 arestanţî aü suferit arsuri grave.

Arestanţiî aü fost escortaţi în grabă

0 b i n e - f a c e r e Se vindeca sigur şi în puţin timp orï

ce tuse, astm, ducerea de gil,. bronchila, catar,, inflamaţii iniestinale inlrohuinţand re­numitele hapuri de catramină ale d-ruluî Bertelli, premiate la-, 0 congrese medicale şi

•aprobate., de consiliile şan il are superioare-al. Romanţei- şi al Italici. O culie costa, nn-maî 2.95. iar palru cutii, cari мті d^siuJe pentru o cură complectă, lek-10.U5.-

Toale cutiile ce nu vor avèa în interior r> instrucţie in. ii m ba romdnä cu pecetia. Ad-iHinHlraţiel ziarului «ГпіѵегчіІ», ->e \o r re - . fuzfit;caiul,4iíicale. - De vinzare in provincie Ia loale farma­ciile şi în Bucureştî la Drogheria centrala •M. 'Stoenescu, stnrda Academiei No. -Ii. şi la farmacia «Ochiul luî l iumnezt'u». V i d o r Tiirinu'or, Calea V i d n r i d \<>. î . V i .

Reparaţiunî de ceasoarnice ca 30 la sută mal effin de cât ori onde

A se adresa la administraţia ziarului «Uni­versul», strada Brezoianu No. 11, care a adus într'adins din Geneva douï lucrători medaliaţi la mal multe expoziţii.

Universul Literar No. 36. Lunî, 4 (16) Septembre 1895.

— O, bunicule, nu sunt eu tot d'a una cuminte ? zise tînërul zîmbind.

Bunicul îl strînse şi el în braţe cu patimă.

— In sfârşit aï venit sănătos, acesta e principalul.

— Dar mama nu ѳ cuminte de vine aşa departe.

Dênsa rëspunse pr intr 'un zîmbetplin de admiraţie.

— Ştiam că voiu avea braţul fiuluî meu ca sä më sprijine spre a më în­toarce a casă. Haï să plecăm.

Şi plecară, câte-şî treî braţ la braţ. Ţeraniî carî asistaseră la această

т і с й scenă, dădeau din cap. Unul tênër zise : •— Vë spun eü că nu e cu putinţă

să fie nebună ; nu, vë spun că nu e cu putinţă.

U n i i bëtrân rëspunse : Cu toate astea e nebună.

Şi începu un şir lung de explicaţii foarte încurcate despre drama ce is-biae această familie şi care devenise drama ţinutului.

In vremea asta, contele de Preuilly, fiică-sa şi tînërul Guy ajunseră pe a-leea cea mare care duce la castel.

Emiliana zicea : — Vedeţi cá sunt mult maî puter­

nică de cum credeaţi ; simt că vara asta o să 'mî fie aproape bine. . . Aş.... aş putea poate să călătoresc puţin cu Guy.

Pronunţase cuvintele acestea cu srială. Contele de Preuilly se înfiora iar Guy zise cu un ton pe care se sili să' l facă foarte firesc :

— De ce să pleci de la Frochais ? Suntem aci aşa de bine... maî cu seamă vara.

— E adevërat, murmură Emiliana ; ce frumoasă e seara asta.

Coperişul castelului era încoronat ca de un curcubeu de soarele ce apunea ; din pădure şi de pe câmpuri se înăl­ţau parfumurî îmbetătoare iar paserile sburaü cântând şi zbeguindu-se din copac în copac.

Puţine schimbări se făcuseră în acea veche locuinţă de la drama de la Gu ildo încoace şi asta din voinţa Emi-lianeî, care cu toată nebunia, ştia foarte bine să'şî impună dorinţele în juru'I , maî cu seamă când erau de buu simţ cum de pildă acelea în privinţa cas­telului.

— La ce să ne cheltuim averea aci, zicea dînsa, în reparaţii cari ne-ar tîrî poate mal departe de cum ne închi­puim? Arnold şi nevasta iul stau aci abia cincî-spre-zece zile pe an ; streinî nu ne vin. Fiul meü va face maî târ­ziu ceea-ce'i va plăcea când se va în sura ; eu më simt cu totul fericită între aceste ziduri bëtrâne, în camerele astea de formă veche. Şi faţada asta roasă de vremuri mi se pare tabloul cel maî adorabil... Şi livedea asta pe care vreţî s'o transformât! în pajişte engleză, lă-saţi-mi o aşa, cu copaci de ju r împre­jur , cu grajdurile vitelor la mijloc. Şi nicî de iazuri să nu vë atingeţi ; lăsa-ţi-le aşa cu apele verzi, cu frunzele de nenufar pe d'asupra. Să nu schimbaţi nimic din locuinţa noastră, scumpiï meî amici; a l t fel më ucideţî.

In urma unei aşa declaraţii, se în­tăriseră numai zidurile se vopsiseră şi se schimbaseră duşumelile; as t fe l castelul fusese reconstituit ca în veacul d'inainte. însăşi Emiliana condusese lu crările cu bun simţ şi dînsa oprise cu energie orî-ce încercare de lux modern.

Trebuiau s'o asculte de oare-ce a-cesta era singurul mijloc de a o păz de crize.

Despre aceste crize ale eî se vorbea mult prin sate şi cu toate astea era multă vreme de când Emiliana nu maî avusese nicî una.

Şi Guy căuta în zadar să'şî amin teascä o împrejurare, o r i câ t de mică în care mama sa să'î fi vorbit, să ' l fi tratat alt-fel de cât în chipul cel mal blând, cel maî raţionabil.

Şi cu toate astea nu putea să aibă nicî o îndoială că dînsa era nebună de oare-ce zicea că e veduvă şi purta mereu doliul bărbatutuî seü. Numaî a supra acestui punct era o slăbiciune în creerul mameî sale, slăbiciune foarte primejdioasă ; căcî, de când începuse a înţelege ceva, bunicul seü îl repe tase de o mie de orî :

— Nu'ï vorbi nicî odată de tatăl teu, nici odată... E o mare nenorocire, dar n 'avem ce face.

Şi era înţelegere desăvârşită în acea casă că baronul Raymond de Kermeric murise şi că, prin urmare, baroneasa era veduvă.

Intrând în salon unde viaţa lor se scurgea lină, aproape fericită, contele zări pe masă o scrisoare, păşi repede şi o luă căcî recunoscuse scrierea de pe plic ; şi într 'o clipă o ascunse sub o broşură. Profită apoî de un alt mo­ment şi o puse în buzunar.

— De la t a t a? întrebă Guy cu un glas ca o adiare,

Contele rëspunse pr in t r 'un semn din ochi că da şi statura foarte liniştiţi şi unul şi altul.

Ştiau că n 'aveaü chip să citească acea scrisoare de cât seara, după cul­carea Emiiianei.

Dacă un strein ar fi intrat după un ceas în acest salon, n 'ar fi crezut o-dată cu capul că femeea ce era acolo, lucrând la o tapiţerie, vorbind în chi­pul cel mal liniştit şi cel maî afectuos cu tatăl seü şi cu fiul seü, era nebună.

Contele *de Preuilly foiletă maî în-tâiu ziarele de vînëtoare şi acum stu­dia procedeurile cele maî nouî despre semënat, ultimele descoperiri asupra îngrăşăniîntuluî pământului, în t r 'un ziar de agricultură la care nu era abonat, din mândrie aristocratică, dar pe care i-1 trimetea tot-d'auna, după cererea sa, îngrijitorul moşiei.

Guy citea în Revista celor doue lumi un pasagiu din viaţa luî Condè scrisă de ducele d'Aumale şi din când în când citea tare unele bucăţi pentru mama sa; atunci Emiliana îşî înceta lucrul şi asculta cu băgare de seamă.

Şi nici în seara aceea, ca nici în t r 'una de 15 sau 16 ani, dînsa nu pronunţa nici o vorbă care să arate cea mai mică turburare de spirit.

La 9 ore Guy o conduse la camera ei, drăgostindu-o şi urându-i noapte bună. Pe urmă dînsul se întoarse re­pede la bunicul sëu care se preumbla turburat din salon în sala de mâncare şi în vestibul.

— Eî, bunicule, ce este? — Nimic deosebit; tot ce era maî

înainte : tatăl teü o să fie mâine la Guildo.

— E bine, sănătos ? — Nu'mi scrie de asta. Doreşte să

te vadít îndată şi pe mine asemenea. Singurul lucru deosebit e că vrea sa ne vorbească ceva la amândoi d'odată. Na, citeşte şi tu...

Scrisoarea luî Ravmond de Kermeric

era banală ; densul venea sä petreacă c â t e v a zile la Guildo cu mama sa şi doria să vadă pe socrul şi fiul seü şi să le facă o comunicare.

Cât despre nevasta sa, zicea numaî atâta :

«Sper că sănetatea sermaneî noastre bolnave nu vë pricinueşte nouî grijî ?»

— Ce sä facem ? întrebă d'o dată contele.

— Eî, o să ne ducem la Guildo, bu­nicule.

— Dar mama ta care trebue sä aibă mereü-mereü pe unul din noi lângă dênsa? . .

— Dacă tata ne chiamä pè-amêndoï d'o dată, pricina nu poate fi de cât că are a ne spune ceva grav. Mama nu ne dă nimic de îngrijit pentru moment. Şi pe urmă putem foarte bine sä nu plecăm amêndoï d'o data, eü më duc înainte, d-ta viî pe urmă ; eü voiu zice că më duc la pescuit, iar d-ta că te scoborî la iazuri.

— Bine, fie aşa. Se instalară din nou în salon ; con-

tele'şî aprinse o pipă şi reîncepu sä ci­tească ziarele de agricul tură; Guy se afundă iar în Revista celor doue lumi.

Insă după c â t e v a minute d. de Pre ­uilly care nu isbutia să citească cu bă­gare de seamă, ridică ochii şi vëzu pi -curând lacrimi din ochii lui Guy.

— Sërmanul meü copil ! zise dînsul întinzêndu'ï mâna.

— Iarta-më, bunicule, ar fi trebuit să më stăpânesc, sä nu ' ţ î pricinuiesc supërarea asta... Insă vezî, când më gândesc că mâine după amiazi tatăl meu o să fie aci cu noî şi că biata mamă se crede veduvă!.. . Şi no V să ju­căm pentru ea comedia asta.

— E ceva teribil dar neapërat tre­buitor, scumpul meü copil, de oare-ce numaî cu acest preţ putem depărta ne­bunia de la dênsa.

— Nebunia ?!... Sërmana mamă ne­bună!... Eü nu pot încă să cred deplin aşa ceva... Trebuie sä fie aci la mijloc o taină ce mi se ascunde...

— Pot să mo jur... — Bunicule, d-ta nu mi-aï spus tot

adevërul, ghicesc eü bine, s imt bine... Şi eü sunt azî bărbat, bunicule, aş avea curajul sä ştiu tot, să aflu tot.

— N'am nici o vorbă de adăogat la aceea ce ţi-am spus de atâtea orî.

Insă nu se obosia, nu se plictisia nicî odată d'a ' i spune din nou acea is­torie în care tênërul se nevoia mereu să găsească un punct neexplicat şi care curgea din gura bëtrênuluï gentilom ca o dramă a fatalitaţeî antice.

Dînsul nu dădea vina pe nimeni pen­tru cele întêmplate, nu făcea réspun-zëtor pe nimeni. Insă faptul era aci de faţă, b ru t a l e i de neînlăturat şi dacă sbutise să se mal mângâie de el, causa

era că avusese mereu lângă sine pe nepotul seü.

— Da, însă vëd şi recunosc că am făcut foarte rëu să te ţin închis cu noî în acest castel singuratec, fără amici, fără petreceri.

A se citi urmarea în ^Universul Litt-rar» de Dumineca viitoare.

ÏÏIIVSESÏÏL LITSBAB — USTo. 3 6 —

Acest cupon se va tăia şi se va trimite împreuna cn deslegarea, în caz contrar nu se va publica numele desleţrătoruluî.

Castelul Fermecat R O M A N D E P I E R R E S A L E S

PARTEA A TREIA De câte ori era cu Guy, îşî punea

de gând să'l întrebe multe şi mărunte în privinţa baronului de Kermeric. Insă tînëruluï nu' î plăcea să vorbească des­pre aşa ceva şi dênsuJ nu arătase nicî odată nici cea mal mică mirare că de -ce mama sa locuia numaî la Frochais unde era ţinută cam închisă, şi de ce tatăl sëu nu maî călca nicî odată prin acea veche locuinţă.

Ţeraniî localnicî şi din satele vecine întrebau mereu pe Dominic :

— Tu trebue sä ştii, cu toate astea, căcî mereu te duci cu d. Guy pe mare.

Nu, bëtrânul nu ştia nimic, afară poate numaî d 'a tâ ta că trebuia, unul mult maî şiret ca densul pentru ca să scoată din gura d luî Guy ceea ce a-cesta nu voia să spună.

Curând debarcau la podul Argueno-nuluî.

Un servitor de la Frochais era acolo, venit să ia peştele ce va fi aducênd d. Guy : el îî adusese bicicleta.

Tênërul strînse mâna lui Dominic, căcî LU '1 t rata nici o dată ca pe un servitor, apoî zise :

— Să spuî din parte-mi multă săne-tate bunicel.

— Fii sigur, d-le Guy. — Şi să 'Ï maî spui că numai pen­

tru densa am prins scrumbiţele. —- Când o să mai viî pe la noî, d-le

Guy ? — îndată ce va sosi tata. Sări pe velociped şi în doue minute

trecu podul, urcă coasta şi apucă pe drumul strîmt ce ducea la Frochais.

Cu toate întortochiările, gropile şi hârtopile ce avea în cale'î , sbura cu o repeziciune ameţitoare. E adevërat cä uza un velociped în cincî-şease luni ; însă avea gusturi aşa simple, dusese în to t -d ' auna o viaţă aşa de modestă în cât nu ştia adesea ce sä facă cu pensiunea foarte mare ce 'î dădea ta­tăl seü.

In momentul când zări coperişul cas­telului Frochais resărind din leagănu' î de copaci bëtrânï, doue siluete apărură pe o movilită ce era înaintea gradinei, lângă drum.

— Ah, mamei îî e cu adevërat mai bine de vreme ce vine înaintea mea, murmură densul cu o nespusă bucurie.

Şi începu să dea maî repede din pi­cioare.

Si véntul care bătea împotriva lui, îi aduse aceste cuvinte :

— Nu aşa repede, nu aşa repede... te opresc, te rog, nu aşa repede...

Ce rugăminte, ce poprire ! Densul din contra se 'ncerca să înainteze şi mai repede pentru a îmbrăţişa pe mama sa cu un moment maî curênd.

Ţeraniî care lucrau în câmp în ju­rul movilei, îşî lăsară sapele şi se apro-piară ca să vadă pe acea mamă şi pe acel fiu, iubiţi şi plînşî în tot ţinutul, îmbrăţişându-se cu o dragoste nemăr­ginită şi sä 'ï asculte.

— Aï pescuit mult ? întrebă dênsa. — Da, mamă. — Nu, cum va aï comis vr 'o neso­

cotinţă v' — D e loc, mamă. — Ba eü sunt sigură cä da. — Şi eü asemenea, zise un betrân

cu përul de tot alb, cu figura ca per gamentu l

MINUNILE UMORULUI Roman dramatic şi de moravur i

do P I E R R E S A L E S

РЛНТЕЛA DOUA

XI

îndrăzneala lui Ion Raucourt — Vreau sä ştiu cul, dupa d-ta. da-

toresc recunoştinţă, o mare recunoş­tinţă, d-le, căcî eu nicî odată n 'aş fi îndrăznit să sper...

— Vezî însă că mi s'a recomandat foarte mult secretul...

— Am sä '1 păstrez, d-le. — Imî făgădueştl? — Pe onoare... — Atunci am să 'ţi spun cä şi eu

cred că e bine să cunoască cine-va de unde 'î vine binele. Atâta numaî cä persoana nu vrea sä i se mulţumească; 1

persoana e vechea mea prietenă, sora Maria-Angelica.

Faţa lui Ioan Raucourt se însenină. — Ah ! sfînta femee ! murmură den­

sul, aşa dar ea...

— Da, însă nu singură. In toate lu­nile, sora Maria-Angelica 'ml dă una din copilele sale pentru a îngriji de o mătuşă a mea pe jumëtate paralizată. Acum cincî-spre-zece zile dênsa mi-a trimes pentru întêia oară pe nepoata sa, d-şoara Jacquelina d'Auseraie, pe care am cunoscut-o în lume...

— Şi căreia eu îî datoresc viaţa. — Nu 'mî-a vorbit de asta dar am

bănuit aşa ceva. Sëptëmâna trecută, pe când vorbiam despre sectorul ce o să întreprindem şi despre necesitatea în care ne aflăm d'a căuta ingineri buni, d-şoara Auseraie sau maî bine zis sora Janina mi-a z i s :

— Eu cunosc unul care p^eţueşte mai mult de cât toţi po cari ai putea să'l găseşti.

— A zis dînsa asta ? borborosi Ioan Raucourt roşind foarte tare.

— A zis încă şi alt-ceva despre d-ta şi sora Maria Angelica i-a întărit spu­sele. In sfîrşit le-aî cucerit inima la amândouë, s'a isprăvit, căcî m'aü ame­ninţat 9-ă nu< maî îngrijească de mă­tuşa mea dacă nu 'ţ! voi da îndată un loe.

Am luat informaţii despre d-ta şi

ţi-am scris. Asta e istoria. Acum să te ducî să mulţumeşti soreï Maria Ange lica şi să vezi ce belea o să'mî capăt.

— N'ai grijă, d-le, o să'î arăt recu­noştinţa mea înt r 'un chip foarte dis­cret.

Apoî repetă : — Ce femeî bune !... Ce sfinte fe­

mei! Căcî d-şoara de Auserie e o vred­nică nepoată a stareţei.

Şi, prefăcendu-se numai coprins de admiraţie pentru o abnegaţiune aşa de nobilă, adaogă :

— Ce lucru frumos e ca o fată fru­moasă, bogată şi tenärä sä se lepede ast-fel de lume! Fost-a la dênsa o a-plecare veche ?

— Nu, respunse colonelul, i-a trăs­nit aşa în cap într 'o bună dimineaţă. Ce bine i a r fi stat sä se mărite!.. . Acum iat-o consacrată pentru tot-dea-una bolnavilor. Insă tocmaï d-ta n'ai a te plânge de asta.

Ioan nu rëspunse de cât pr int r 'un gest ; era foarte emoţionat : simţea în gât o înecăciune ; n 'ar fi putut să ros­tească nicî o vorbă în acea clipă.

— De când aï putea să intri în func­ţie, d-le ?

Ioan păru a sta la gând urli Tocmaï dupe doue saü treî minute rëspunse cu greutate :

— De mâine. — Bine ; mâine dimineaţă ö să te

aştept ; la revedere, d-le. Сеіз zece minute trecuseră. Doî am­

ploiaţi intrau deja în cabinet avênd în mâini hârtii şi planuri.

Ioan plecă ; se cam împleticia pe pi­cioare, capul ÎI vâjîia, inima 'î svîcnia grozav.

Aşa dar «dênsa» nu ' l uitase. Nu fu sese pentru «ea» numai un bolnav de rînd care e îngrijit din datorie, nu fu­sese pentru ea numaî un numër, u n a -nonim pe care să'l uite, la care să nu se maî gândească dupe ce i-a înapoiat sănetatea.

Sora Janina nu se mulţumise că '1 căutase la boală, ci îi deschisese şi vii­torul.

Veghia de departe asupra lui fără măcar să voiască a i se pronunţa nu­mele.

— Ah ! scumpe ânger, murmură dîn­sul, vrea sä zică tu nu më părăsiseşi.

A se citi urmarea în « Universul politic» care va apare mâne dimineaţă Lunî.

Universul Literar No. 36 — 3 — Luni, (4 16) Septembre 1895,

- „ I M E R C I I H I I I . R O M t r V " -ШСНАШ EL. NACHMIAS

Bucureşti. Str. Smârdan No. 16 Cumpëra şi vinde tot felul de efecte

publice, bonuri, acţiuni, losurl permise române şi streine, scontează cupoane şi face orî-ce schimb de monezi.

împrumuturi de banî pe deposite de •fecte şi losurl.

GRATIS ŞI FRANCO.—Orî-cine poate cere un numër de probă din ziarul nos­tru intitulat «Mercurul Român», oare public & Cursul şi listele de trageri la sorţi ale tuturor bonurilor şi losurilor române şi streine şi imediat se va tri mite gratis şi franco în toată ţara. — Á se adresa la casa de schimb Mercurul Roman, Bucureşti, Str. Smârdan No. 15.

C o a c s L e l 5 4 t o n a d e Coacs I - a C a l i t a t e

ADUS A CASA IN SACI Cărbuni de piatra şi briquete din minele;

Cardif şi P e t r o ş e n î pentru stabilimente industri­ale, ca lor i fere , sobe de fer, porcelan şi muşine de bucăUrie.

Cocs de încălzit, de forges şi de turnat. Anthrac i t pentru sobe Helios sau alte sisteme. En qros si en detail franco la orî-ce staţiune

a C. F. R. Carol Löwenbach

Furnisor şi depositar de cocs, cărbuni de piatră şi anthracit. Strada. Sf. Voiaozî !}

In anotimpul călduros poate să servească ca cea maî bună şi maî uşoară care se poate ames­teca maî ales şi cu vin, cognac sau sucuri de fructe MATTON0

AM MINERALA

El are un efect rëcoritor şi învieter, deşteaptă apetitul şi grăbeşte digestia. Vara e o adeverată beutură binc-făcctoarc.

H e i n r i c h Mattonni , Kar l sbad si V iena .

Specialitate de Grctare de reţea de orî-ce dimensiuni pentru garduri şi colivii pentru paseri de curte. Reţea pentru a a-pera geamurile do piatră şi altele. Tot fe­lul de ţesături de. sirmä de fer, aramă, o-ţel, zingat pentru site de cernut făina. ciute pentru ales grîu, orz şi altele, se e-fectuează în Fabrica de ţesături de sîrmă

LUIGI C Ă P R A R I — Calea Griviţeî N o . 110, Bucureşt i —

Aci de asemenea eşte Fabrică specială de relele pentru sile de lialose.

CEL MAI FRUMOS CADOU Un serviciu dc argint anglo-britanic, compus

din kh bucăţi rëmàind alb, fără a se putea deo­sebi do argintul cel mai bun.

o' Bucăţi cuţite de argint dc Britania. fi u furculiţe « a () ' linguri de masă.

1- ' lingurile do cafea. 12 >• linguri Mocca.

I lingură mare pentru supa. 1 » lingură pentru lapte.

44 Bucăţi numaî cu l i franci, ceea-cc se plă­teşte numai lucru, se pol avea contra ramburs de la firma Ani. Altniaiin XII/l, Wien. Hufc-landg "2.

NB. l'rttf pentru curăţat ca 20 bani calin. 573 ' (3)__

Cu minunatul microscop de buzunar descope­rit de curênd, se poate vedea orî-c:i nbiec-mărit de ŐOÜ do ori. De aceea el e indispent

sabil pentru toţi comercianţii, profesorii, stu­denţii şi o folositor chiar menagerelor pentru examinarea mâncărilor şi a băuturilor. La mi­croscop se mai adaogă şi o lupă care e foarte folositoare pentru miopi, la citit. Comandele se, fac cu bani sau în mărcî poştale. Preţul II franci, franco în toată Boinânia. A se adresa Iad. Ant. Altmaiin XII/I, iKxport-haus) Wien, Hufelandg'i.

g f c O K S E T E 3 S — P R E Ţ U L F A B R I C E Ï —

Eleganţă şi soliditate Corsete elegante, de mal multe

culori Leî 4.70 bucata Corsete fine cu oase de balenă,

garantat r 6-6° » Corsete foarte fine cu oase de

balenă, garantat şi dantelă. . „ 8.60 „ Nicî cu 40 la sută maî scumpe nn se găsesc

în Bucureşti asemenea corsete. De vênzare la administraţia ziarului „Univer­

sul", strada Brezoianu No. 11, Bucureşti. Cu aug­ment de 1 lefi se trimet franco în ori-ce parte din ţară. A indica mărimea în centimetru

PnemntÎAÛ diferite parfumuri pentru a ѴІІаШСІІЬС şo fixa perul şi mustăţile. Lei 1.30 bucata.

De vênzare la adm. ziarului «Universul», S tr Hiezoianu No. 11 Bucureşti, şi la depozitele de ziare din Craiova, Iaşi, Galaţi şi Brăila.

O r i - c e t u s e c u t i e I e i 3 . 9 5 ~ m c u t i i L e i flO.»5~pe

Persoanele cari tuşesc sau sufer de influ­enţă, astm, laringită, durere de gât, bron-chită, catar, inflamaţii intestinale, le sfă­tuim a cumpëra renumitele

HAPURI DE CATRAMfflA — ale D-ruluî BERTELLI —

Premiate la 6 congrese medicale ş i apro­bate de consil iul sanitar superior' al Ro­

mâniei ş i al Ital iei д ф - Aceste hapuri vindecă in câte­va zile orï-сѳ tuse şi toate boalele de maî S U S . — Toate celebrităţile me­dicale întrebuinţează cu mare succes r

Hapurile de Catraminä. f De vênzare la Drogheria Centrală H. Stoe-

nescu, Str. Academiei No. 2, Bucureşti, şi la farmacia „Ochiul lai Dumnezeu" Victor Thü­ringer, Calea Victoriei No. 154, Bucureşti ş l .

toate farmaciile din ţară. MF* Se vinde cu 9 L e i ş i 9 5 b a n i c u t i a . — P a t r u cutii , cari se vend numai cu l e i Ю . Ѳ 5 , sunt destule pentru o cură complectă.

m • • •

fr,.

Toate cuti i le ce nu voi* avea pe din aiară pecetea auiuiiiistr. _ z iarului «Universul» şi pe dinăuntru o instrucţie în româ­

neşte, tot cu pecetea z iarului «Universul», se vor refnzaca falsificate.

P O D A G R A , P I A T R A ^ sunt vindecate prin I

SĂRURILE GRANULATE EFERVESCENTEI de LÏTHINA

de C H . L E P E R D R I E L

LE PERDR1EL & C», Paris

D e p o s i t «ie C o l o n i a l e MAÏ IEFTIN DE CÀT ORI-UNDE

ZAHĂR cubic . . . . . . Kilo Lei 1.05 CAFEA Rio calitatea I . . . » » 3.15

> Martinică calitatea I . . . . . > » 3.50 » Salvador > I . . . . . . » » 3 30 « Regală (Cicoria) pachetul de 200 grame . . . » » 0.35

СЕАІ din cel maî fin, cutia mică Lei 1.10 şi cutia mare leî 2. — Nici eu un preţ în­doit nu se g-ăseşte în România asemenea ceaî.

UNT-DE-LEMN franţuzesc superior extra-An, garantat pur de măsline, Litru Leî 2.75 » » calitatea II, în tinichele de 900 grame, » > 1.80

SARDELE cele mai fine cu banî 70. 80, 90 şi leî 1Д5 cutia. TON (lacherdă) preparat cu unt-de-lemn franţuzesc, cutia leî 1,15. ICRE DE TON preparate cu unt-de lemn extra-fin franţuzesc, cutia leî 1,35. CONSERVE FRANCEZE-—Mazăre fină, cutia de o juin, chilo banî 95.—Mazére ex-

trafină, cutia lei 115.—Fasole verde extrafină banî 85 cutia.—Dovlecel cxtraflnî, bani 75 ciitia.—Ciuperci călit. I, leî 1.25 cutia.—Pătlăg-ele vinete, banî 75 cutia.—Pătlăgele vinete împănate, leî 1.15 cutia.—Sparanghel gras, cutia de 1 chilo leî 2,95. -Compot

de caii-e, de pere şi de vişine, banî 95 cutia. CONSERVE DIN ŢARA.—Ghiveci, banî 65 cutia.—Ghiveci grecesc de post cu unt-

de-lemn franţuzesc, leî 1.15 cutia.—Pătlăgele tocate bani 70 cutia.—Bame cu sos de pătlăgele roşii, banî 70 cutia. —Bulion de pătlăgele roşii, banî 70 cutia.

MUŞTAR FRANCEZ, flaconul mare banî 60. LUMÎNARÎ DE STEAR1NĂ calitate superioară, leî 1.30 pachetul. — Calitate extra

leî 1,15 pachetul.—Calitate prima, 540 grame pachetul, lei 1,05.—Calitate primă, 500 grame pachetul, bani 95.—Luminări pentru birjari, 8 la un pachet, banî 95.

OREZ de Italia, calitate superioară, bani 75 chilo. PASTE de Italia, în orî-ce formă pentru supă, lei 1 chilo. SCR' BEALÄ garantată pură de orez, chilo leî 1,25.

Ве^Ыгаге la administraţia ziarului UNIVERSUL, Str. Brezoianu No. ii, Bucuresci

тІЛКСС.ЛІСІТГ CREMA A farmacistului din A r a d

O L E ^ E I S r S P O L D E S Preparat higienit pentru înfrumuseţarea pielei obrazului. Leac excelent

pentru favorizarea unui teint frumos şi gingaşul, contra petelor de obraz, pesliunclor de lical, spuzeală. cojilor pe piele şi tuturor necurăţeniilor de pieli;. Depărtează toate spuzelele, rră|iări|e buzelor în timp de ger.

Singurul remediu, contra erăpărel pielei, reşeţeî obrazului şi braţului, negului, niătrăţeî, spuzeleî si arşiţei soarelui.

Xelezeaxă. sbârcitiirile şi ciupiturile de vărsat si dă şi obrazului la per­soane niai bălrînc II coloare vie, plăcută şi tîneră, obrazul, gâtul, braţul şi niâinele; susţin o frumuşele frapantă si o culoare încântătoare.

Cu Inlul nevălămălnr ncliiiid gras, fiind un preparai chimic foarte tiu, plăcut, neled şi care inlră curând în piele. Crema, dupe prima încercare se face plăcută. Obrazul nu capătă lustru ca la alte pomaile. Se poate întrebuinţa şi ziua.

A c e s t e x c e l e n t preparat h i g i e n i c , care s'a adever i t până acum ca ce l mai bun şi care e întrebuinţat cu plăcere de damele ce le maî e l egante , n'are trebuinţă de altă recomandaţ iune .

Crema Margaret P o u d r a Margaret — Săpun Margaret — P a s t a de dinţi Margaret . Se fusese la depoul jţcncriil

D r o g u e r i a c e n t r a l ă M I H A I L S T O E N E S C U I (,sy—."> Bucureşti, slrndii Aciiilcinici .No. i.

NOUTATE! NOUTATE! NOUTATE! Cel mai bun signal pentru velocipedişti, ve­

nă Lori, marinari, vanii şti, conductor de trarn-wuiti, drum île lier, ele. etc.

Torpedo-Signal cel mai puternic signal ce poale exista, care se vinde la administraţia zia­rului UMVF.BSLL, strada Brezoianu No. 11, Bu­cureşti.

Cu preţul de le î 2 . 5 0 bucata

Gold-Cream Germandrée Dacă doamnele vreau ca. pielea să le devie fra­gedă şi frumoasă, să întrebuinţezi: acest dold-cream. (iold-creani (ierniaudr e '.nai previne şi distruge încreţiturile pielei şi are un miros din cele mai plăcute. Un liorcaiuuare leî 2.ГІІІ. —- Dr vînzare la adm. ziarului "Universul... str. Bre­zoianu, Xo. 11, Bucureşti, şi la depozitele de ziare din Craiova Iaşi. Brăila şi (ialali.

M A R E D E P O Z I T D E

C E A S O A R N I C E a s CD B

Б

W Preţuri de fabrică ~ ф в О а ч о а г п і с е p e n t r u b ă r b a ţ i Coasoarnice americane de nichel, pentru e

buzunar creiuomoir; 4ДЮ Ceasoarnice remontoir de nichel, mer-

gênd 32 ore, cu Lei. . . 10, 8.*o şi 6.70 Ceasoarnice remontoir cu un capac ae

metal soleil, aurite cu aurul cel maî fiu şi frumos gravate. Nici o deosebire de un ceasornic de aur în valoare de lei 150. Costă numaî 9.90

Acelaşi ceasornic cu 2 capace . . . . 13.50 Ceasornic remontoir de oţel oxidat (ne­

gru) eu un capac 11.50 Icelaşî ceasornic cu 2 capace (noutate) 14.60 "easornic remontoir de argint fin cn 1 capac 11.50

Acelaşi ceasornic remontoir de argint fin cu 2 capace 14.60

Ceasornic remontoir de argint cel maî fin cu 2 capace (encre) 16.—

Ceasoarnice marï encre, de preciziune, de niehel, cu un capac, potrivit pentru funcţionari şi mal cu seamă pentru ma-şinişti* de la căile ferate . . . . 17.50

Acelaşi ceasornic de oţel oxidat (negru) 19.50» Ceasornic chronometru naval, dè preci-

siune, adevörat Roscoff, de metal oxidat (negru), care se vinde cu 35 leî, numai 21.50-

Ceasornic-calendar remontoir (encre) de o-ţel oxidat, indicând orele, minutele, se­cundele, zilele, lunile, în câte avem ale luneîşi fasele lunare, bucata,în loc de 32 lei cum s'a vîndut până acum, numaî 25.90

Frumoase ceasoarnice remontoir (encre) cu 2 capace, de aurul cel maî fin ga­rantat, bucata cn lei 69 şi 90 banî,lel 76 şi 92.—

Ceasoarnice remontoir encre cu Ъ capace, de aurul cel n,aî fin garantat. . . . 99.—

C e a s o a r u i c e p e n t r u D a m e Ceasoarnice remontoir de metal oxidat

(negru) 13.50 Ceasoarnice de metal oxidat (negru), cu

ornamante aurite 14.50 Ceasoarnice remontoir cu 1 capac de ar­

gintul cel mal fin 14.50" Acelaş ceasornic cu 2 capace 15.— Ceasoarnice remontoir cu 2 capace de me­

tal soleil, aurite cu aurul cel mal »in, (o adeverată noutate), nicî o deosebire de nn ceas de aur adevërat în valoare de 150 lei. Bucata numaî 16.50

Acelaşi ceasornic cu un capac . . . 14.— Ceasornice remontoir cu 2 capace de ar­

gint, aurite cn aurul cel maî fin, fru­mos gravate, în loc de 21 leî cum s'aü vîndut până acum, numai cu. . . . 18.50e

Ceasornic-brăţară remontoir de argintul cel maî flu, alb saü oxidat, ultima noutate 33.—

Ceasornic remontoir de aurul cel mal fin garantat, cu 2 capace, frumos gravat, Bucata Leî 39, 47 şi 59.—

Ceasornic remontoir cu 3 capace, aurul cel mal fin, frumos gravat . . Lei 52 şi 79.—

Frumoase şi elegante ceasoarnice (chate-laines-broche) de aur fin smălţuit şi cu broşa tot de aur fin smălţuit, ultima noutate 92.

C e a s o a r n i c e d e ş t e p t ă t o a r e p e n t r u m a s a

Frumoase ceasoarnice de masă, cn deş­teptător (Baby) 4.30

Frumoase ceasoarnice cu deşteptător cu piciorul şi cutia cu reliefuri nichelate şi aurite, admirabilă podoabă pentru masă, numai Lei 6.50

Ceasornice de masă cu deşteptător, de lemn sculptat; înălţime 35 centimetri. Aceste ceasornice sunt o adeverată podoabă pentru un salon. Nici cu 30 lei nu se pot cumpëra in România a-semenea ceasornice. Noi le vindem numai cu 13.50 Frumoase lanţuri de oţel pentru ceasoarnice,

10 bani bucata. Aceleaşi lanţuri aurite sau argintate 90 bani. Alte lanţuri mal fine cu lei 1.20, 1.50, 2 lei

până la 4 lei şi 95 bani bucata. De vênzare la admlnistraţiaziarulul «Univer­

sub str. Brezoianu No. 11, Bucureşti. N. B.—Toate ceasoarnicele noastre înainte

de a fi puse în vênzare, sunt reparate de u-nnl din cer mal buni ceasornicari adus de noi intr'adins din Geneva (Elveţia) ; prin urmare putem garanta de mersul foarte regrulat.

La administraţia ziarului «Universub se re­pară şi orî-ce ceasoarnice cu 30 la sută mal eftin de cât orl-unde

Sditura Typ. «UNIVERSUL» L. Cazzavillan, Strada Brezoianu No, 11.—Bucureşti Tipărit cu masina König şi Bauer din Würzburg

Moartea şoarecilor omorî şoarecii. Cutia Irl 1.21t.

Dr vînzare la adm. ziarului "Universub', str. Brezoianu X". II, Bucureşti şi la depozitele de ziare din I-!>ir37r>JASÎ, Brăila SI Calaţi.

unica fotş^" v^Qirant Q. Minculescu,