Centrul de Resurse pentru Mediu

Reşiţa, strada Romanilor B2/1/2, C.P. 320058, jud. Caraş-Severin Tel.: 0745 305 623; Tel./Fax: 0355 429 276; e-mail: centru@resursemediu.ro

www.resursemediu.ro

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU

"EXPLOATARE IN CARIERA A ANDEZITULUI INDUSTRIAL SI DE CONSTRUCTIE

- PERIMETRUL PIETROASA NORD, JUDETUL TIMIS"

Teritoriul administrativ al comunei Pietoasa, judetul Timis

Beneficiar: S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.

Director ing. Ilie CHINCEA

Iunie 2012

mailto:centru@resursemediu.ro�

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Beneficiar: S.C. SORMIAUR S.R.L. Data: IUNIE 2012 Elaboratorul Studiului de Evaluare Adecvata:

UNICI Gheorghe Remus ecolog

Pagina 3 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

CUPRINS

A. Generalitati privind proiectul si resursele necesare implementarii proiectului ………………………………………….……………………….. 9

A.1. Informatii privind proiectul ……………………………………………… 9

A.1.1. Informatii generale …………………………………………………………. 9 A.1.2. Descrierea proiectului ……………………………………………………… 10

A.1.2.1. Scopul si importanta obiectivului de investitie …………………………… 12A.1.2.2. Situatia existenta ………………………………………………………...… 13A.1.2.3. Date tehnice privind proiectul …………………………………………….. 13A.1.3. Informatii privind productia care se va realiza ………………………….. 18A.1.4. Informatii privind materiile prime, energia si combustibilii utilizati ……. 19

A.2. Localizarea geografica si administrativa …………………………….. 19

A.3. Modificarile fizice ce decurg din realizarea proiectului …………… 23

A.3.1. Modificarile fizice care decurg in perioada de pregatire pentru exploatare …………………………………………………………………... 23A.3.2. Modificarile fizice in perioada de exploatare ……………………………. 24A.3.3. Modificarile fizice in perioada de inchidere – dezafectare ……………. 24A.3.4. Modificarile fizice referitor la ariile naturale protejate …………………. 24

A.4. Resursele naturale regenerabile/neregenerabile necesare implementarii proiectului (preluare de apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.) …………………………………………… 24

A.5. Resursele naturale care urmeaza a fi exploatate din perimetrul ariei naturale protejate de importanta comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului ………………………………… 25

B. Aspecte privind mediul natural, factorii de mediu si prognoza impactului generat de proiect ………………………………………….. 25

B.1. Datele generale privind cadrul natural al zonei (geomorfologie, hidrografie, clima, soluri, tipuri de vegetatie) ………………………. 25

B.1.1. Informatii privind desfasurarea activitatilor umane in zona proiectului …………………………………………………………………. 27

B.2. Deseuri si emisii de poluanti generate de proiect ………………… 30B.2.1. Aspecte privind factorul de mediu aer ………………………………….. 30

Calitatea aerului in zona amplasamentului proiectului ……………….. 30

Pagina 4 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Surse si poluanti generati: - in etapa de pregatire a amplasamentului ……………………….. - in etapa de exploatare .……………………………………………. - in etapa de inchidere-dezafectare ………………………………..

303133

Masuri de diminuare a impactului asupra aerului atmosferic …………. 33Prognoza poluarii aerului atmosferic …………………………………….. 34Zgomot si vibratii …………………………………………………………… 34

B.2.2. Aspecte privind factorul de mediu sol/subsol …………………………… 35Caracterizarea geologica in amplasamentul propus …………………… 35Caracterizarea solului in zona amplasamentului ……………………….. 35Calitatea solului ……………………………………………………………. 38Surse de poluare a solului si subsolului ………………………………… 38Prognoza impactului asupra solului ……………………………………… 39

Prognoza impactului asupra mediului geologic ………………………… 40B.2.3. Aspecte privid factorul de mediu apa …………………………………… 40

Conditii hidrolgice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului 40 Alimentarea cu apa ………………………………………………………... 41

Surse si emisii de poluanti in apa:

- in etapa de pregatire a amplasamentului ..……………………… - in etapa de exploatare ……………………….…………………….

4142

Prognoza impactului asupra apei ………………………………………… 42 Afectarea ecosistemelor acvatice si a folosintelor de apa …………….. 42 Masuri de diminuare a impactului asupra apelor ………………………. 43

B.2.4. Gestiunea deseurilor si substantelor chimice periculoase …………….. 44 Gestiunea deseurilor in etapa de pregatire a amplasamentului ……… 44 Gestiunea deseurilor in etapa de exploatare …………………………… 44 Gestiunea deseurilor in etapa de inchidere – dezafectare ……………. 45 Gestiunea substantelor chimice periculoase …………………………… 45

B.2.5. Planuri/proiecte existente, propuse sau aprobate in zona, care pot genera impact cumulativ cu proiectul studiat …………………. 46

C. Arii naturale protejate de importanta comunitar …………………… 46

C.1. Informatii privind ariile naturale protejate de importanta comunitar care pot fi afectate prin implementarea proiectului propus ……………………………………………………………………… 46

C.1.1. Informatii privind coerenta, respectiv, structura si functionalitatea retelei europene de zone naturale protejate de importanta comunitar Natura 2000, in zona implementarii proiectului ………………………… 48

C.1.2. Date privind situl de importanta comunitara Podisul Lipovei-Poiana Rusca, cod ROSCI0355 …………………………………………………... 50

Pagina 5 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

C.1.3. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de importanta comunitar acolo unde au fost stabilite prin planuri de management …. 53

C.1.4.

Date privind prezenta, localizarea, distributia, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de importanta comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de importanta comunitar …………………………………………………………………… 53

C.1.4.1. Descrierea speciilor de interes comunitar ………………………………. 53C.1.4.2. Situatia existenta …………………………………………………………... 60C.1.4.3. Metode si materiale de lucru ……………………………………………… 62C.1.4.4. Identificarea habitatelor favorabile in arealul studiat …………………… 62C.1.4.5. Descrierea activitatilor desfasurate in teren …………………………….. 63C.1.4.6. Starea actuala a habitatelor si speciilor identificate ……………………. 63C.1.4.7. Planul de monitorizare …………………………………………………….. 66C.1.4.8. Masuri propuse …………………………………………………………….. 66C.1.4.9. Concluzii ……………………………………………………………………. 66C.1.4.10. Alte specii identificate ……………………………………………………... 66

C.1.5. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de importanta comunitar afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de importanta comunitar existente ……………………………. 70

C.1.6. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de importanta comunitar …………………………………………………………………… 70C.1.6.1. Habitate prezente in vecinatatea proiectului ……………………………. 70C.1.6.2. Specii salbatice identificate in vecinatatea proiectului ………………… 80

C.1.7. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerica a populatiilor in cadrul ariei naturale protejate de importanta comunitar) ……………………………………………………... 80

C.1.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de importanta comunitar. Evolutii probabile in viitor ……………………….. 80

C.1.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de importanta comunitar. Posibile schimbari in evolutia naturala a ariei protejate de importanta comunitar …………………………………. 81

D. Identificarea si evaluarea formelor de impact asupra biodiversitatii si asupra habitatelor …………………………………… 83

D.1. Identificarea impactului …………………………………………………. 83D.1.1. Impactul direct si indirect ………………………………………………….. 83D.1.2. Impactul pe termen scurt sau lung ………………………………………. 85D.1.3. Impactul rezidual …………………………………………………………… 85D.1.4. Impactul cumulativ …………………………………………………………. 85

D.2. Evaluarea semnificatiei impactului …………………………………… 85

Pagina 6 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

D.2.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut ………………….. 86D.2.2. Fragmentarea habitatelor de importanta comunitar ……………………. 86D.2.3. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de importanta comunitar .. 86D.2.4. Schimbari in densitatea populatiei ………………………………………. 86

D.2.5. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului …………………………………………………… 86

D.2.6.

Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de importanta comunitar ……………………………………………………… 86

D.3. Evaluarea impactului cauzat prin implementarea planului fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului …………….. 87D.3.1. Impactul asupra speciilor de importanta comunitar ……………………. 87

D.4. Evaluarea impactului cauzat prin implementarea planului cu luarea in considerare a masurilor de reducere a impactului …….. 87

D.4.1. Impactul asupra speciilor de importanta comunitar dupa aplicarea masurilor de reducere ……………………………………………………... 87

D.4.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului ……………………………………… 87D.4.3. Evaluarea impactului cumulativ cu alte planuri …………………………. 88

E. Masurile de reducere a impactului ……………………………………. 88

F. Calendar de monitorizare a florei si faunei din zona studiata …… 88

G. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de importanta comunitar afectate ……………….. 88

H. Descrierea dificultatilor …………………………………………………. 89

I. Concluzii …………………………………………………………………… 90

Bibliografie ……………………………………………………………………………… 91

Pagina 7 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Lista de imagini cuprinse in text Fig. 1 Plan de incadrare a proiectului in zona …………………………………… 11 Fig. 2 Harta zonei proiectului ……………………………………………………… 12 Fig. 3 Perimetrul proiectului carierei Pietroasa Nord ……………………………. 13 Fig. 4 Sectorizarea perimetrului carierei Pietroasa Nord ……………………….. 17 Fig. 5 Amplasarea comunei Pietroasa in cadrul judetului Timis ……………….. 20 Fig. 6 Amplasarea proiectului in raport cu siturile retelei Natura 2000 ………... 21 Fig. 7 Bazinul superior al raului Bega …………………………………………….. 26 Fig. 8 Harta utilizarii terenurilor in ROSCI0355 ………………………………….. 28 Fig. 9 Peisaj caracteristic in vecinatatea perimetrului Pietroasa Nord ………… 29

Fig. 10 Peisaj caracteristic in vecinatatea perimetrului Pietroasa Nord ………… 29 Fig. 11 Imagini cu sol superficial si roca la zi in perimetrul proiectului …………. 37 Fig. 12 Imagini cu sol superficial si roca la zi in perimetrul proiectului …………. 37 Fig. 13 Imagini cu sol superficial si roca la zi in perimetrul proiectului …………. 38 Fig. 14 Albia paraului Slaveasca si drumul DC112 in aval de perimetru

Pietroasa Nord ……………………………………………………………… 41 Fig. 15 Incadrarea proiectului in ROSCI0355 Podisul Lipovei – Poiana Rusca .. 47 Fig. 16 Areale favorabile pentru arnivorele mari in Muntii Carpati ……………… 48 Fig. 17 Ansamblul de situri de importanta comunitara care asigura coerenta

retelei Natura 2000 intre Carpatii Meridionali si Occidentali ……………. 49 Fig. 18 Arealul fondurilor cinegetice analizate …………………………………….. 61 Fig. 19 Propunerea de proiect a autostrazii A1: sectorul Lugoj – Deva in zona

de traversare a perimetrului ROSCI0355 …………………………………. 82 Fig. 20 Zona de analiza a efectelor potentiale …………………………………….. 83 Lista de tabele cuprinse in text Tabel 1 Coordonatele de exploatare ale carierei ……………………………….. 22 Tabel 2 Coordonatele perimetrului de exploatare ………………………………. 23 Tabel 3 Analiza modului de utilizare a terenurilor ………………………………. 27 Tabel 4 Clase de habitat consemnate in formularul standard al ROSCI0355

Podisul Lipovei – Poiana Rusca ………………………………………… 50 Tabel 5 Fondul cinegetic Curtea ………………………………………………….. 63 Tabel 6 Situatia efectivelor de urs ………………………………………………… 64 Tabel 7 Situatia efectivelor de lup ………………………………………………… 64 Tabel 8 Situatia efectivelor de ras ………………………………………………... 65 Tabel 9 Situatia efectivelor de cerb comun ……………………………………… 65 Tabel 10 Situatia efectivelor de caprior ……..…………………………………….. 65 Tabel 11 Situatia efectivelor de mistret ………………………………………...….. 65 Tabel 12 Situatia efectivelor de iepure …………………………………………..… 65

Pagina 8 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

A. GENERALITATI PRIVIND PROIECTUL SI RESURSELE NECESARE IMPLEMENTARII PROIECTULUI

A.1. Informatii privind proiectul A.1.1. Informatii generale

Titularul proiectului Numele companiei: S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. - inregistrata la Oficiul Registrului Comertului Timis cu nr. J35/953/1995, codul unic de inregistrare nr. 7604365, cu sediul in Romania, Adresa postala: Lugoj, strada V. Rosada, nr. 26, judetul Timis. Tel/fax: 0256/355426; Reprezentant legal: Administrator, Murariu Ioan Numele persoanelor de contact: Murariu Ioan Responsabil pentru protectia mediului: Murariu Ioan Forma de proprietate: societate cu raspundere limitata. Elaboratorul studiului de evaluare adecvata UNICI GHEORGHE REMUS – ecolog Pozitia 71 in Registrul National al Elaboratorilor. Colaboratori: CHINCEA ILIE – expert mediu

OTOIU EUGEN OVIDIU – ecolog NICA-DALIA ELENA LOREDANA – biolog

Pagina 9 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

A.1.2. Descrierea proiectului

Proiectul urmareste sa valorifice o resursa geologica neregenerabila, andezit industrial si de constructie, intr-un perimetru temporar de exploatare situat in partea vestica a muntilor Poiana Rusca, respectiv pe teritoriul comunei Pietroasa, judetul Timis. Zona proiectului este situata in bazinul hidrografic al raului Bega, respectiv al ramurii Bega – Poieni. In rezumat, prin implementarea proiectului se va amenaja o noua cariera de exploatare a andezitului, se va amplasa o statie de concasare si sortare a cantitatilor extrase. Sorturile astfel obtinute se vor livra catre beneficiari, utilizand in acest scop drumul de acces DC 112, care face legatura intre satele Pietroasa, comuna Pietroasa si Cosevita, comuna Margina, situata pe traseul drumului national DN 68A, care face legatura intre municipiile Lugoj si Deva, pe varianta Ilia. Pentru ca in prezent drumul comunal DC 112 este sub dimensiunile gabaritice necesare, in acelasi timp fiind si aproape impracticabil, in cadrul proiectului acest drum va fi largit si modernizat. Materialele necesare lucrarilor de modernizare vor fi asigurate din cariera amenajata prin proiect. Odata modernizat, acest drum local va imbunatati substantial circulatia intre localitatile Poieni, Crivina de Sus, Farasesti, Pietroasa cu celelalte localitati situate pe traseul drumului national DN 68A.

Pagina 10 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Fig. 1: Plan de incadrare a proiectului in zona

Pagina 11 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Fig.2: Harta zonei proiectului

A.1.2.1. Scopul si importanta obiectivului de investitie Scopul proiectului este de a valorifica o rezerva minerala in vederea satisfacerii unei cereri tot mai mari de agregate minerale pentru constructiile viitoare din zona. Materialul rezultat in urma activitatilor miniere din cariera Pietroasa Nord va fi valorificat ca material de umplutura (brut) sau ca material finit (dupa concasare) pentru prepararea mortarelor si betoanelor si pentru material de umplutura la diverse tipuri de drumuri si alte lucrari de constructie. Dintre proiectele de investitii viitoare, se remarca autostrada A1, respectiv sectorul Lugoj – Deva, al carui traseu este situat la o distanta de cca 10 km de perimetrul de exploatare Pietroasa Nord, studiat. Avand in vedere ca acest gen de lucrari necesita cantitati foarte mari de agregate minerale cu caracteristici fizico – mecanice superioare, pentru betoane si betoane asfaltice, iar un factor limitativ in aprovizionarea santierelor cu aceste materiale este pretul de transport, rezulta ca este foarte importanta asigurarea lor de la locatii cat mai apropiate. Perimetrul Pietroasa Nord reprezinta o asemenea locatie pentru santierul viitoarei autostrazi evocate anterior.

Pagina 12 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

A.1.2.2. Situatia existenta Pana in prezent, in cadrul proiectului s-au realizat studii geologice necesare evaluarii disponibilului cantitativ si calitativ al zacamantului de andezit industrial si de constructii, s-a obtinut certificatul de urbanism in vederea indeplinirii cerintelor aferente de exploatare si s-au initiat procedurile de reglementare de mediu.

A.1.2.3. Date tehnice privind proiectul Perimetrul de exploatare Pietroasa Nord este situat pe terenul cu nr. CF 400317 Pietroasa si o suprafata de 22.264 m2. Acesta este concesionat de catre S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj de la Consiliul local al Primariei Pietroasa pe o perioada de 5 ani, in conformitate cu Contractul de concesiune nr. 937/18.07.2011. Suprafata totala destinata exploatarii este de 10.425 m2.

Fig. 3: Perimetrul proiectului carierei Petroasa Nord Programul de exploatare a resursei de roca utila din perimetrul „Pietroasa Nord” cuprinde realizarea urmatoarelor lucrari de investitie principale:

- deschiderea (decopertarea) resursei de roca utila; - pregatirea pentru exploatare a treptelor deschise; - exploatarea rocii utile din treptele pregatite;

Pagina 13 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

- depozitarea temporara a blocurilor brute, in vederea valorificarii lor directe; - prelucrarea si valorificarea produselor finite de cariera; - haldarea solului vegetal decopertat; - haldarea rocii sterile provenite de la decoperta si din incluziuni; - haldarea rocilor sterile provenite din fluxul tehnologic de prelucrare a

agregatelor minerale; - organizarea de santier.

Lucrari de deschidere: Accesul la resursele de andezit industrial si de constructie se va face pe drumul comunal existent (DC 112) - care trece prin partea sud-vestica si nordica a perimetrului si care face legatura cu drumul national (DN 68 A) in localitatea Cosevita. Pentru transportul produselor miniere obtinute in perimetru, se va amenaja drumul comunal existent (DC 112) pana in drumul national (DN 68 A ) Lugoj-Deva. Drumul nou amenajat va avea o lungime de cca. 4.500 m, o latime minima de 6 m si va fi pietruit, folosindu-se materialul steril (andezit industrial si de constructie alterat si nealterat) care va fi obtinut, in cea mai mare parte, din decopertare resurselor de andezit industrial si de constructie. De asemenea, prin partea vestica a carierei proiectate, va trebui executat un drum de acces la treapta superioara si o transee de acces la aceasta. Astfel, se poate considera ca resursele din perimetru nu sunt deschise decat partial. În perioada in care se vor desfasura lucrarile de exploatare va fi necesara intretinerea permanenta a drumului de transport pentru a fi asigurat accesul si transportul produselor miniere in conditii optime. Lucrari de pregatire: Pe cca. 8.000 m2 din suprafata perimetrului de exploatare solicitat se va realiza descopertarea. Astfel, ca va rezulta un volum de decoperta de:

- sol vegetal: 8.000 m2 x 0,5 m = 4.000 m3 - andezite industrial si de constructie alterate si dezagregate: 8.000

m2 x 0,5 m = 4.000 m3 - total sol vegetal si andezite alterate si dezagregate: 8.000 m3

Îndepartarea stratului de sol vegetal se va face separat cu ajutorul buldozerului, prin impingere in gramezi care apoi vor fi transportate la halda de steril pentru sol vegetal care va fi amenajata in afara perimetrului, astfel incat sa nu se imobilizeze resursele calculate in interiorul limitelor perimetrului. Halda pentru sol vegetal va fi amplasata imediat in apropierea perimetrului spre nord si va avea o suprafata de 1.250 m2. Înaltimea maxima a haldei va fi de 3,8 m. Depozitul (halda) de sol vegetal se va amenaja pe o suprafata de cca. 1.250 m2, cu laturile de aproximativ 54 x 23 m. Înaltimea medie a haldei va fi de cca. 3,8 m, iar unghiul de taluz va fi de maxim 30o. Pentru asigurarea unei stabilitati mai mari a depozitului de sol se recomanda:

Pagina 14 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

- asigurarea unei infratiri cat mai bune a materialului depus cu terenul de baza prin brazdarea cu buldozerul a paturii superficiale de sol vegetal;

- materialul haldat va fi nivelat cu buldozerul, iar unghiul de taluz al haldei va fi de 25o, maxim 30o;

- asigurarea unei pante naturale de scurgere a apelor de siroire. Halda de sol vegetal va trebui pastrata, consolidata si intretinuta pana la finele exploatarii, urmand ca apoi solul vegetal sa fie transportat si depus pe taluzurilor, bermele si vetrele finale ale carierei. Coperta de andezit industrial si de constructie alterate si dezagregate va fi indepartata cu ajutorul buldozerului sau va fi excavata cu un excavator cu cupa inversa. Halda pentru roci alterate si dezagregate (andezit industrial si de constructie) va fi amplasata imediat in apropierea perimetrului spre nord si va avea o suprafata de 1.250 m2. Înaltimea maxima a haldei va fi de 4,0 m. Pentru asigurarea unei stabilitati mai mari a depozitului de roca alterat se recomanda:

- asigurarea unei infratiri cat mai bune a materialului depus cu terenul de baza prin brazdarea cu buldozerul a paturii superficiale a suprafetei de depunere;

- materialul haldat va fi nivelat cu buldozerul, iar unghiul de taluz al haldei va fi de 25o, maxim 30o;

- asigurarea unei pante naturale de scurgere a apelor de siroire. Materialul depozitat in halda de andezit alterat si dezagregat va fi folosit, pe toata perioada de exploatare pentru construirea si intretinerea cailor de acces la zacamant. Ea va avea asadar o functionalitate temporara. Pe perioada de functionalitate aceasta halda va fi consolidata si intretinuta in asa fel incat sa-i fie asigurata stabilitatea si sa nu influenteze cursurile de apa din cadrul zonei. Descopertarea se va realiza in extinderea drumului de acces existent dinspre limita sudica, sud-vestica si nordica a perimetrului. Aceste lucrari vor devansa lucrarile de exploatare, astfel incat sa se asigure continuitatea exploatarii.

Lucrari de exploatare: Metoda de exploatare care va fi folosita va fi cea specifica exploatarilor miniere in cariere la zi, si anume “derocare mecanica cu ajutorul explozivilor dupa operatiunile de perforare – puscare”. Exploatarea andezitului industrial si de constructie din perimetrul Pietroasa Nord se va efectua in 2 trepte de exploatare care vor avea o inaltime medie de 15 m. Vatra finala a carierei este proiectata sa fie la cota + 290,00 m. Perforarea gaurilor de puscare se va executa cu o instalatie de foraj rotopercutanta, diametrele optime ale gaurilor fiind cuprinse intre 80-90 mm. Latimea bermelor de siguranta va fi de 6 m, iar unghiul de taluz final de 60 o. Supragabaritii rezultati se vor sparge, prin puscare cu explozivi amplasati in gauri de mana scurte, executate cu perforatorul.

Pagina 15 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Operatiunile de impuscare se vor efectua cu o frecventa de una la trei luni. Cantitatea medie de exploziv utilizata la o puscare va fi de 3.000 kg amfodet, 300 kg riogel, 200 kg elexit, 50 bucati capse si 20 bucati conectori. Lucrarile de puscare se vor efectua cu societati comerciale atestate si cu personal autorizat pentru astfel de lucrari care vor transporta si manipula intreaga cantitate de exploziv care se va folosi la o puscare. Materialul excavat si concasat primar se va incarca direct in autobasculante sau se va amplasa intr-un depozit intermediar situat pe amplasament. Materialul astfel excavat si concasat va fi apoi transportat direct la beneficiari. Prelucrarea si valorificarea produselor finite de cariera: Masa miniera excavata va fi prelucrata in statia de concasare – sortare amplasata pe o platforma amenajata in partea vestica a perimetrului de exploatare. Suprafata totala a platformelor amenajate pentru realizarea fluxului tehnologic de prelucrare va fi de 1.190 mp. Productia finita rezultata din prelucrare va fi reprezentata prin urmatoarele sorturi granulometrice de agregate: 0 ÷ 4 mm, 4 ÷ 8 mm; 8 ÷ 16 mm si 16 ÷ 25 mm. Statia de concasare – sortare care va fi utilizata va fi o statie mobila, care nu va necesita racord electric, actionarea tuturor componentelor mecanice facandu-se cu ajutorul motoarelor Diesel. Aceasta va avea o capacitate de prelucrare de cca 191 t/zi, la un regim de lucru de 1 schimb/zi si de 8-10 ore/schimb. Amplasarea acestei statii se va face la baza carierei pe latura sud – vestica, adiacent drumului de acces DC 112

Pagina 16 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Fig. 4: Sectorizarea perimetrului carierei Pietroasa Nord

Haldarea materialului steril: În procesul de exploatare al andezitului industrial si de constructie din perimetru va rezulta un volum de 4.000 m3 de sol vegetal si cca. 4.000 m3 de andezit industrial si de constructie alterate si dezagregate. Întreaga cantitate de coperta formata din andezit industrial si de constructie alterate si dezagregate rezultata din decopertare va fi utilizata la lucrarile de amenajare si intretinere a drumurilor de exploatare care vor fi folosite. Se estimeaza ca aceasta va fi depozitata temporar intr-o halda de steril cu o suprafata de 1.250 m2 - cu laturile de 39 x 32 m. Înaltimea medie a haldei va fi

Pagina 17 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

de cca 4,0 m, iar unghiul de taluz va fi de maxim 30o. Aceasta va fi amenajata separat de cea de sol vegetal si inafara perimetrului de exploatare instituit. Depozitele de sol vegetal si andezit industrial si de constructie alterate si dezagregate vor fi amenajate in stive care vor avea o forma geometrica cu suprafetele netede ale unghiului de taluz. Elementul de baza in constructia haldelor de sol vegetal si roca alterata il va constitui platforma de depunere, care trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- sa aiba inclinarea longitudinala si transversala pentru scurgerea naturala a apelor de suprafata si subterane;

- sa aiba un acces corespunzator la caile de transport; - sa fie suprainaltata fata de terenul de exploatare, pentru protectia

impotriva inundatiilor. Terenul ales pentru amplasarea haldelor trebuie sa fie inainte nivelat, iar inclinarea naturala a acestuia sa nu depaseasca panta de 1: 1000. Organizarea de santier: Pentru organizarea de santier, care va fi amplasata in versantul stang a paraului Slaveasca, se prevede dotarea cu: container metalic cu destinatie de birou, laborator, magazie piese de schimb, toaleta ecologica. Platforma amenajata pentru depozitare si organizare de santier va fi in zona de intrare in perimetrul proiectat, adiacent drumului de exploatare si in terasa paraului (in zona neinundabila).

A.1.3. Informatii privind productia care se va realiza Prin implementarea proiectului, principalele activitati generate de activitatea de exploatare sunt:

- extractia si prelucrarea rocii utile, - transportul produselor de cariera, - aprovizionarea cu combustibil si piese de schimb, - protectia si refacerea mediului.

In perioada de exploatare a andezitului industrial si de constructie (anul I contractual) se estimeaza exploatarea unei cantitati de 200.000 tone de andezit industrial si de constructie in baza unui permis de exploatare (valabil un an calendaristic de la data aprobarii de catre A.N.R.M.). Asadar se estimeaza exploatarea, pe perioada unui an calendaristic, a unei cantitati medii de cca. 200.000 tone de andezit industrial si de constructie si cca. 8.000 mc de sol vegetal si material steril (alterat si dezagregat) rezultat din decopertarea resurselor de andezit industrial si de constructie. Permisele de exploatare se vor putea obtine apoi succesiv pana la consumarea rezervei de andezit. Perioada de exploatare se prevede a avea o durata de 5 ani,

Pagina 18 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

in care se estimeaza ca se vor exploata anual 200.000 tone rezultand o cantitate totala exploatata de 1.000.000 tone (400.000 mc).

A.1.4. Informatii privind materiile prime, energia si combustibilii utilizati Consumuri specifice si efective pentru activitatea de exploatare, la o capacitate anuala totala de 83.472 m3 = 200.000 tone, din care 75.472 m3 util = andezit industrial si de constructie nealterat si 8.000 m3 steril (4.000 m3 sol vegetal + 4.000 m3 roca alterata si dezagregata) vor fi urmatoarele:

Nr. Crt. Utilaj

Cantitate m3

Consum specific motorina litrii/m3

Consum efectiv motorina litrii

1 Buldozer S 1500 8.000 1,00 8.000 2 Excavator 13.472 0,42 5.660 3 Încarcator frontal 70.000 0,52 36.400 4 Autobasculante 83.472 1,64 136.895 TOTAL 186.955

Materiale si combustibili Cantitate medie anuala Mod de depozitare

Piese si subansamble pentru intretinerea utilajelor 2.500 kg

Vor fi achizitionate de la producatori si comercianti

Combustibili, lubrefianti: - motorina - uleiuri pentru motor si hidraulic - vaselina

186.955 l

2,8 t 0,8 t

Alimentarea se va realiza direct din statiile PECO din zona fara a se depozita in perimetru.

Combustibilii se vor procura de la statiile de distributie a carburantilor din zona si vor fi transportati cu cisterne autorizate. Alimentarea utilajelor se va face direct din cisterna cu o pompa prin furtun flexibil echipat corespunzator pentru evitarea scurgerilor accidentale. În desfasurarea activitatilor din cadrul perimetrului nu se va folosi energie electrica si energie termica.

A.2. Localizarea geografica si administrativa Perimetrul prevazut de exploatare a andezitului industrial si de constructie Pietroasa Nord este amplasat in partea vestica a muntilor Poiana Rusca, la cca. 750 m nord de limita satului Pietroasa, apartinator comunei omonime, judetul Timis. Din punct de vedere administrativ, perimetrul studiat apartine de comuna

Pagina 19 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Pietroasa, judetul Timis, fiind situat in extravilanul localitatii, nr. CF 400317 Pietroasa si cu o suprafata de 22.264 mp.

Fig. 5: Amplasarea comunei Pietroasa in cadrul judetului Timis

Perimetrul Pietroasa Nord este inclus in partea centrala a ariei naturale protejate de importanta comunitar ROSCI0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca, ca parte a retelei ecologice europene Natura 2000.

Pagina 20 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Fig.6: Amplasarea proiectului in raport cu siturile Retelei Natura 2000

Local, amplasamentul este situat in versantul stang al paraului Valea Slaveasca, respectiv in versantul drept al paraului Valea Podului. Cele doua paraie reprezinta vai torentiale, necodificate din punct de vedere hidrografic, cu debit foarte variabil si uneori secate. Paraul Valea Podului se descarca in paraul Valea Slaveasca, iar acesta se descarca in raul Bega-Poeni intr-o sectiune situata in intravilanul satului Pietroasa Distanta dintre perimetrul carierei si albia minora a paraielor variaza intre 7 m si 30 m. Vecinatatile perimetrului sunt: - satul Pietroasa situat la circa 750 m spre sud;

Pagina 21 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

- paraul Valea Slaveasca in partea vestica; - paraul Valea Podului in partea sudica; - pasune impadurita, pasune si livada in partea nordica si estica. Localizarea conform coordonatelor STEREO 70 Suprafata totala a perimetrului concesionat este delimitata de urmatoarele coordonate topografice:

Nr. Crt.

Numar punct de delimitare

perimetru

Coordonate (sistem STEREO 1970)

X, Y 1 1 486265.64 298127.56 2 2 486327.40 298103.57 3 3 486314.26 298086.70 4 4 486311.68 298081.77 5 5 486308.77 298078.86 6 6 486300.30 298070.37 7 7 486288.50 298063.25 8 8 486262.18 298051.10 9 9 486245.63 298045.17

10 10 486228.85 298044.07 11 11 486216.63 298046.78 12 12 486204.96 298053.01 13 13 486201.58 298054.40 14 14 486197.10 298054.81 15 15 486187.00 298074.85 16 16 486183.63 298088.05 17 17 486190.86 298098.68 18 18 486186.45 298114.43 19 19 486175.28 298122.13 20 20 486165.84 298131.90 21 21 486171.82 298141.37 22 22 486183.99 298154.27 23 23 486187.04 298172.46 24 24 486183.89 298186.68 25 25 486189.01 298208.17 26 26 486200.52 298217.50 27 27 486203.72 298238.28 28 28 486226.70 298271.33 29 29 486296.82 298247.71 30 30 486317.86 298240.63 31 31 486312.84 298231.72 32 32 486300.39 298209.66 33 33 486291.89 298189,61 34 34 486281.15 298166.40 35 35 486268.15 298133.97

S=22.264 mp Tabel 1: Coordonatele amplasamentului de exploatare al carierei

Pagina 22 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Suprafata totala a perimetrul pentru care s-a solicitat si s-a obtinut aprobarea de la ANRM Bucuresti cu nr. 303717 din 07.11.2011, pentru primul an contractual, este inclus in limitele perimetrului concesionat si este delimitat de urmatoarele coordonate topografice (in sistem STEREO 1970):

Coordonate (sistem STEREO 1970) Nr. Crt.

Numar punct de delimitare

perimetru X Y 1 1 486 261 298 052 2 2 486 237 298 133 3 3 486 263 298 258 4 4 486 232 298 269 5 5 486 195 298 189 6 6 486 194 298 114 7 7 486 202 298 055 8 8 486 217 298 047 9 9 486 228 298 045 10 10 486 245 298 046

S=10.425 mp

Tabel 2: Coordonatele perimetrului de exploatare

A.3. Modificarile fizice ce decurg din realizarea proiectului

Realizarea proiectului va avea ca urmare modificarea morfologiei terenului.

A.3.1. Modificarile fizice care decurg in perioada de pregatire pentru exploatare Se va realiza: - curatirea de vegetatie a perimetrului; - decopertarea stratului de sol vegetal pentru:

- ampriza drumului de acces; - ampriza haldelor de sol vegetal si de steril; - aducerea la zi a zacamantului ce urmeaza a fi exploatat.

- haldele de sol vegetal si de steril.

Pagina 23 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

A.3.2. Modificarile fizice in perioada de exploatare

In aceasta perioada au loc modificarile fizice majore prin excavatiile propriu-zise pentru obtinerea cantitatilor de roca. Excavatiile se vor realiza sub forma a doua trepte cu inaltimea de 15 metri fiecare si latime de 6 metri.

A.3.3. Modificarile fizice in perioada de inchidere – dezafectare Aceste modificari vor consta, in principal, din:

- amenajarea si nivelarea bermelor finale si taluzurilor laterale ale carierei;

- nivelarea si compactarea solului vegetal depus; - dezafectarea drumurilor de acces in perimetru (daca nu se va stabili

sa fie pastrate pentru folosinte ulterioare); - depunerea de sol vegetal pe intregul traseu al drumului de acces in

perimetru (daca va fi dezafectat);

A.3.4. Modificarile fizice referitor la ariile naturale protejate Modificarile fizice generate de prezentul proiect se desfasoara in totalitate in aria naturala protejata de importanta comunitar ROSCI0355 Podisul Lipovei – Poiana Rusca.

A.4. Resursele naturale regenerabile/neregenerabile necesare implementarii proiectului (preluare de apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.) Procesul de exploatare din cariera nu presupune utilizarea apei pentru realizarea procesului tehnologic de exploatare. Proiectul in sine genereaza utilizarea unei resurse neregenerabile. Aceasta este andezitul industrial si pentru constructii care face proiectul viitoarei exploatari. Nu sunt necesare alte resurse naturale pentru implementarea proiectului. Dintre resursele neregenerabile utilizate pentru derularea proiectului se amintesc carburantii necesari pentru functionarea utilajelor de lucru si de transport. Acestea sunt resurse naturale prelucrate.

Pagina 24 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

A.5. Resursele naturale care urmeaza a fi exploatate din perimetrul ariei naturale protejate de importanta comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului Resursa naturala care se va exploata din aria naturala protejata de importanta comunitar ROSCI0355 Podisul Lipovei – Poiana Rusca este andezitul industrial si de constructii, intr-un perimetru de exploatare de 10.000 mp si in cantitatea prevazuta de 200.000 tone in primul an de exploatare.

B. Aspecte privind mediul natural, factorii de mediu si prognoza impactului generat de proiect

B.1. Datele generale privind cadrul natural al zonei (geomorfologie, hidrografie, clima, soluri, tipuri de vegetatie) Comuna Pietroasa, in raza careia se va implementa proiectul carierei Pietroasa Nord, se compune din patru sate: Pietroasa, Crivina de Sus, Farasesti si Poieni. Din punct de vedere geomorfologic comuna Pietroasa se situeaza partial in zona muntilor Poiana Rusca, prin partea sudica a teritoriului satului apartinator Poieni si partial in zona nord-estica a Dealurilor Surducului, mai precis in Dealurile Lugojului, la limita contactului acestora cu Dealurile Lapugiului, situate mai spre est. De asemenea, se poate observa ca Dealurile Bulza, care fac parte din subgrupa Dealurilor Lipovei, se situeaza la nord-est de teritoriul comunei. Toate aceste formatiuni deluroase fac parte din grupa Dealurilor de Vest, subgrupa Dealurile Banatului. (Mihai Ielenicz, Iulian Sandulache, 2008) Dealurile Surducului se afla la nord – vestul Muntilor Poiana Rusca, care le domina prin versanti povarniti si impaduriti si deasupra teraselor inferioare ale Begai. În general, scad in altitudine si cresc in largime de la est (Dealurile Lapugiului, 300 m) spre vest (Dealurile Lugojului, caracter piemontan, la 160 – 200 m). În centru se afla culmea cristalina Surduc (496 m), un pinten din Muntii Poiana Rusca. Vaile sunt scurte si se deschid larg spre culoarul Begai. Dealurile Surducului sunt in cea mai mare parte impadurite, iar in Depresiunea Faget predomina terenurile agricole pe luvisoluri albice (luvosoluri) pseudogleizate, soluri pseudogleice (stagnosoluri) si gleice. În dealuri predomina luvisolurile albice si solurile brune luvice (luvosoluri). În unitatea deluroasa predomina satele mici (sub 500 locuitori), pe cand in Depresiunea Fagetului – cele mijlocii si mari, aici aflandu-se si orasul Faget. Subunitatile Dealurilor Surducului sunt: Dealurile Lapugiului, Dealurile Lugojului si Depresiunea Faget.

Pagina 25 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Din punct de vedere climatic aceasta unitate geografica este caracteristic temperat-continentala de tranzitie, altitudinea sa impunand etajarea elementelor climatice. Acestea se includ etajului colinar jos, cu valori de temperatura cuprinse intre 10 si 8°C si de precipitatii de 600–800 mm/an. Sectorul de influenta predominant este cel oceanic, cu un surplus de precipitatii datorita vanturilor de vest. Cea mai mare parte a dealurilor este acoperita cu paduri de cer si garnita, la care se adauga padurile de fag si carpen dinspre Culoarul Muresului. Aceste paduri se dezvolta pe soluri brune acide (districambosoluri) si andosoluri (andisoluri). La altitudini mai joase, se afla terenuri agricole si pajisti secundare pe luvisoluri albice si soluri brune luvice (luvosoluri). Aici se gasesc si cateva localitati, densitatea acestora fiind mai crescuta in zona inspre nordul formatiunii unde intalnim comunele:

- Pietroasa, cu localitatile componente: Pietroasa, Poieni, Crivina de Sus, Farasesti;

- Curtea, cu localitatile componente: Curtea, Cosava, Homojdia; - Margina, cu localitatile componente: Breazova, Bulza, Cosevita,

Costeiu de Sus, Grosi, Margina, Nemesesti, Sintesti, Zorani Din punct de vedere hidrografic, zona proiectului se afla integral in bazinul raului Bega care colecteaza apele din partea de nord-vest a muntilor Poiana Rusca. In ordinea marimii, principalele bazine de drenare sint cele ale vailor Bega Poienilor (Bega Mica), Bega Luncanilor (Bega Mare), Apa Gladnei si Sarazul.

Fig. 7: Bazinul superior al raului Bega Bega Poienilor se numeste bratul drept al vaii Bega, care curge prin localitatile Poieni, Crivina de Sus si Pietroasa. Valea descrie un cot mare prin care ocoleste zona de platou Poieni - Farasesti. La circa 2 km amonte de Poieni, valea se ramifica in: Valea Mare, care ocoleste Dambul Pascului, valea Sasa cu izvoarele la nord de viarful Rusca. De la Romanesti pina la Crivina de Sus, Bega Poienilor curge in extremitatea nordica a reliefului muntos pe care-l separa de zona

Pagina 26 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

deluroasa situata intre Curtea si Ohaba. In amonte de Crivina de Sus, valea este sapata adinc in calcarele si dolomitele din zona de platou a masivului, pe care-l strabate pina la sud de Poieni, de unde continua printre versanti cu pante accentuate pina la culmea principala. Principalii afluienti ai raului Bega Poienilor, a caror prezenta poate fi relevanta pentru proiect sunt de dreapta: Homojdia, Nadraneasca si Icui.

B.1.1. Informatii privind desfasurarea activitatilor umane in zona

proiectului Pentru a oferi o imagine de sinteza asupra ponderii repartitiei „natural-antropic” in zona de suprapunere a ROSCI0355 Podisul Lipovei-Poiana Rusca si cea a proiectului de careiera Pietroasa Nord am considerat utila prelucrarea catorva informatii documentare prezentate in tabelul urmator. Comuna Teren arabil

din total agricol %

Pasuni si fanete din total agricol %

Vii din total agricol %

Livezi din total agricol %

Teren agricol %

Paduri %

Poiana 0-20 75.1-100 ≤ 1 1.1-5 25.1-50 50.1-75 Tomesti 0-20 75.1-100 ≤ 1 1.1-5 25.1-50 50.1-75 Curtea 20.1-40 50.1-75 ≤ 1 1.1-5 50.1-70 25.1-50 Margina 20.1-40 50.1-75 ≤ 1 1.1-5 25.1-50 50.1-75 (Sursa: Rusu, R. (2004), Consideratii generale cu privire la modul de utilizare al terenurilor in Banat, in Geography within the Context of Contemporary Development 2001-2003, Cluj-Napoca)

Tabel 3: Analiza modului de utilizare a terenurilor Se observa ca de la sud la nord, inspre comuna Curtea scade ponderea acoperirii cu paduri, cu pasuni si fanete, crescand in schimb cea a terenului agricol, iar dinspre Curtea inspre Margina sensul variatiei se schimba. In mod asemanator ponderea pasunilor si fanetelor din total teren agricol scade dinspre sud inspre nord de la 75.1-100% la 50.1-75%, in schimb ponderea terenului arabil din total agricol creste de la 0-20% la 20-40%.

Pagina 27 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Fig.8: Harta utilizarii terenurilor in ROSCI0355

Detaliind spatiul analizat la o zona invecinata cu amplasamentul carierei Pietroasa Nord si al drumului comunal DC 112 Pietroasa-Cosevita (care urmeaza a fi modernizat si pentru a fi utilizat ca ruta principala de transport al produselor de cariera rezultate), se observa numarul destul de mare de localitati si, de asemenea, ponderea crescuta a terenurilor agricole (pasuni, arabil, livezi) in raport cu suprafetele de padure. Din vizitele in teren am putut constata atat faptul ca o parte din pasuni sunt impadurite, cat si acela ca terenurile agricole sunt lucrate in totalitate, existand mai multe stane si gospodarii taranesti risipite in acest areal. Se poate concluziona ca prezenta umana in acest sector al sitului

Pagina 28 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

de importanta comunitar ROSC0355 este consistenta si cvasi-permanenta, ceea denota un grad ridicat de antropizare a mediului.

Fig. 9

Fig. 9-10: Peisaj caracteristic in vecinatatea perimetrului Pietroasa Nord (se

observa fanete, pasuni impadurite, livezi si sedii de exploatatii agricole. In plan indepartat liziera padurii OS Cosava)

Pagina 29 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

B.2. Deseuri si emisii de poluanti generate de proiect

B.2.1. Aspecte privind factorul de mediu aer

Calitatea aerului in zona amplasamentului proiectului

Calitatea aerului este determinata de emisiile in aer provenite din surse fixe (utilaje, instalatii, inclusiv de ventilatie, etc), din surse difuze de poluare si surse mobile (traficul rutier) cu preponderenta in marile orase si pe cele mai aglomerate artere de transport, precum si de transportul poluantilor pe distante lungi. In zonele rurale o sursa locala de poluare a aerului poate fi considerata cea cauzata de emisiile de gaze si particule nearse de la incalzirea locuintelor gospodaresti, iar in mod accidental cea cauzata de practica arderii reziduurilor de pe terenurile agricole. Aceste surse sunt insa ne-cuantificate. In situatia actuala se constata ca in zona proiectului studiat nu exista surse importante de poluare a aerului si, coroborat cu ponderea foarte mare a zonelor acoperite cu vegetatie, se trage concluzia calitatii corespunzatoare a aerului atmosferic in aceasta zona. Aceeasi concluzie rezulta si din datele publicate de ARPM Timisoara. Surse si poluanti generati:

a. in etapa de pregatire a amplasamentului In aceasta etapa sursele de poluanti ai aerului sunt emisiile de gaze de ardere provenite de la utilaje terasiere si autobasculantele utilizate la executarea lucrarilor de decopertare si de amenajare a infrastructurii conexe (drumul de acces la nivelul primului front de exploatare si modernizarea drumului comunal DC 112). In cazul executiei acestor lucrari intr-o perioda deosebit de secetoasa, praful dispersat ca urmare a manevrarii materialelor terasiere ar fi o alta sursa de poluare. Sursele de poluanti in aer:

functionarea utilajelor din dotare: - utilaje de dislocare si incarcare - utilaje de transport

În procesul de decopertare, extractie, incarcare si transport al rocilor prezente in cadrul perimetrului se estimeaza ca vor fi folosite urmatoarele utilaje:

- un buldozer S 1500 - doua autobasculante; - un excavator cu cupa inversa; - un incarcator frontal – tip Wola.

Pagina 30 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Sursele de poluare a aerului in cadrul perimetrului vor avea o actiune intermitenta, nici una din ele neavand o perioada mai mare de 10 ore in cursul unei zile. Utilajele care vor functiona in incinta perimetrului vor fi dotate cu motoare Diesel, principalele noxe eliberate in atmosfera, de catre acestea, fiind cele rezultate din gazele de esapament. Concentratiile poluantilor pentru cantitatea de un litru motorina consumata sunt:

- Particule ………….…0,51 mg/l - SOX …………......….3,41 mg/l - CO ………………......0,25 mg/l - NO x ………………....0,62 mg/l - Aldehide …………….0,11 mg/l - HC (nearse)…………0,15 mg/l

Cantitatea de gaze de esapare emise in aer variaza in functie de numarul de utilaje folosite si timpul de functionare al acestora. Avand in vedere numarul de utilaje intrebuintate, intensitatea si volumul activitatii in aceasta etapa, debitul masic de pulberi emise va fi redus, fiind sub limitele prevazute de Ordinul MAPPM nr. 462/93 (0,5 kg/h), iar imisiile se vor incadra in prevederile STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate ale aerului din zonele protejate (0,5 mg/m3) si Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator.

b. in etapa de exploatare In aceasta etapa, activitatea in cadrul obiectivului se situeaza la un nivel mai ridicat, executandu-se lucrari de derocare in trepte prin puscare si excavarea materialului rezultat, prin concasare-sortare si prin transportul la beneficiari. Materialul excavat si concasat primar se va incarca direct in autobasculante sau se va amenaja intr-un depozit intermediar situat in incinta exploatarii. In paralel cu aceste lucrari de baza, se va desfasura si activitatea de haldare a sterilului rezultat din roca alterata (este de presupus ca volumul de haldare va fi foarte redus ca urmare a utilizarii sterilului la modernizarea si intretinerea infrastructurii conexe: drumuri de acces in cariera si drumul comunal DC 112). Metoda de exploatare care va fi folosita va fi cea specifica exploatarilor miniere in cariere la zi, si anume “derocare mecanica cu ajutorul explozivilor dupa operatiunile de perforare – puscare”. Exploatarea andezitului industrial si de constructie din perimetrul PIETROASA NORD se va efectua in 2 trepte de exploatare care vor avea o inaltime medie de 15 m. Vatra finala a carierei este proiectata sa fie la cota + 290,00 m. Sursele de poluanti in aer:

functionarea utilajelor din dotare: - instalatii de perforare

Pagina 31 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

- utilaje de dislocare si incarcare - utilaje de transport detonarea incarcaturilor explozive

Sursele de poluare a aerului in cadrul perimetrului vor avea o actiune intermitenta, nici una din ele neavand o perioada mai mare de 10 ore in cursul unei zile. Utilajele care vor functiona in incinta perimetrului vor fi dotate cu motoare Diesel, principalele noxe eliberate in atmosfera, de catre acestea, fiind cele rezultate din gazele de esapament. Concentratiile poluantilor pentru cantitatea de un litru motorina consumata sunt:

- Particule ………….…0,51 mg/l - SOX …………......….3,41 mg/l - CO ………………......0,25 mg/l - NO x ………………....0,62 mg/l - Aldehide …………….0,11 mg/l - HC (nearse)…………0,15 mg/l

Cantitatea de gaze de esapare emise in aer variaza in functie de numarul de utilaje folosite si timpul de functionare al acestora. Prin detonarea incarcaturilor explozive vor fi eliberate in atmosfera gazele de explozie formate din oxizi de carbon, oxizi de azot, H2S, COV. Degajarea gazelor la exploziile de derocare programate pentru dislocarea rocilor sunt surse de poluare fixe, punctuale, iar cantitatile de emisii anuale sunt conditionate de cantitatea totala de material exploziv utilizat . Exploziile sunt programate a fi executate la intervale rare de timp, la cca. 3 luni, volumul de gaze degajat la fiecare explozie urmand a se dispersa foarte rapid. La dispersia gazelor contribuie atat efectul generat de explozie cat si circulatia curentilor de aer. Gazele de explozie vor fi insotite de praful rezultat din derocarea rocii utile, cantitatile acestea fiind greu de cuantificat. Emisiile rezultate in urma derocarilor cu explozibili plasati in gauri de foreza vor prezenta cresteri numai in momentele cand se vor executa detonarile, adica odata la trei luni. In aceasta etapa se prevad aceleasi utilaje precum cele folosite in etapa anterioara. Avand in vedere numarul de utilaje intrebuintate, intensitatea si volumul activitatii in aceasta etapa, debitul masic de pulberi emise va fi redus, fiind sub limitele prevazute de Ordinul MAPPM nr. 462/93 (0,5 kg/h), iar imisiile se vor incadra in prevederile STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate ale aerului din zonele protejate (0,5 mg/m3) si Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator.

Pagina 32 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

c. in etapa de inchidere-dezafectare Dupa epuizarea resurselor de andezit industrial si de constructie din zona perimetrului, beneficiarul va amenaja si nivela toate bermele si suprafetele taluzurilor laterale la suprafetele in care s-a efectuat exploatarea. Pentru asigurarea stabilitatii pe berme si vetre finale se vor planta arbori specifici ca: gorunul, stejarul, salcamul, etc. La finalizarea activitatilor de exploatare a andezitului industrial si de constructie din cadrul perimetrului se vor lua toate masurile necesare pentru inchiderea carierei in conformitate cu legislatia si normele aflate in vigoare. Astfel, se vor executa toate lucrarile necesare pentru decongestionarea suprafetelor de orice utilaje, se va transporta pamantul vegetal pe bermele si vetrele finale, se vor nivela, compacta si cultiva cu plante adecvate scopului propus si specifice topoclimatului din zona. In aceasta etapa se prevad aceleasi utilaje precum cele folosite in etapele anterioare, remarcand un volum mai scazut de transport decat in acele etape. Avand in vedere numarul de utilaje intrebuintate, intensitatea si volumul activitatii in aceasta etapa, debitul masic de pulberi emise va fi redus, fiind sub limitele prevazute de Ordinul MAPPM nr. 462/93 (0,5 kg/h), iar imisiile se vor incadra in prevederile STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate ale aerului din zonele protejate (0,5 mg/m3) si Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului atmosferic Pentru prevenirea impactului asupra aerului se vor lua urmatoarele masuri:

- folosirea utilajelor care prezinta motoare cu catalizator; - stropirea cu apa a cailor de transport pe care vor circula autocamioanele,

in vederea reducerii pana la anulare a poluarii cu praf; - adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport functie de calitatea

suprafetei de rulare; - aplicarea unei tehnologii de impuscare cu explozia in intervale de timp

scurt (0,2-0,3 sec) si antrenarea unei cantitati reduse de pulberi in atmosfera. Efectele produse asupra aerului vor fi limitate la incinta obiectivului si in imediata vecinatate. Nu vor interveni modificari semnificative in calitatea aerului, mai ales ca in afara perimetrului nu se prevad, ca posibile, efecte de sinergism. Noxele emise in atmosfera datorita functionarii utilajelor nu constituie o problema deosebita de impact asupra mediului, daca se ia in considerare efectul de aerare si dispersie produs de circulatia activa a aerului din zona, limitarea timpilor de functionare a utilajelor la strictul necesar si intretinerea utilajelor la parametrii optimi.

Pagina 33 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Prognoza poluarii aerului atmosferic

In concluzie, ca urmare a emisiilor de poluanti generati prin activitatile care se vor desfasura in cadrul proiectului, factorul de mediu aer va fi afectat in limite admisibile.

Zgomot si vibratii In prezent, in zona proiectului nu au fost identificate sau semnalate surse de zgomot si vibratii semnificative. Zgomotul respectiv vibratiile in cadrul proiectului studiat sunt generate de:

- functionarea utilajelor de pregatire si de excavare a copertei de sol si andezit industrial si de constructie;

- functionarea si circulatia mijloacelor de incarcat si transport; - operatiile de dislocare a materialului prin puscare.

Surse potentiale de zgomot in perimetru: - incarcator frontal, emisie sonora la 30 m ……….……..61 dB (A); - excavator, emisie sonora la 30 m ……………….……...85 dB (A); - autobasculanta incarcata, la viteza de 12 km/h, la 30 m 65 dB (A); - foreza rotopercutoare, putere acustica …………….…..90 dB (A); - motocompresor, puterea acustica ………..………..….100 dB (A); - in cazul exploziilor se estimeaza puteri acustice de165-170 dB (A).

Sursele potentiale de vibratii sunt: traficul rutier si exploziile de derocare, acestea avand un grad mai ridicat de periculozitate. Circulatia mijloacelor de transport se va desfasura in principal pe drumul comunal DC 112 care are traseul in special in afara localitatilor, iar pe drumurile publice intravilane circulatia va avea un caracter intermitent, zgomotul generat se va asocia fondului general de poluare sonora a cailor rutiere respective. Exploziile se vor produce in gauri realizate cu foreza rotopercutoare si se vor efectua, de regula o data la 3 luni. Zgomotul generat de acestea se va resimti cu o intensitate mare pe un interval de timp foarte scurt (sub 1 sec.) in imediata apropiere a carierei. Avand in vedere distantele fata de primii receptori, tehnologia de puscare si explozibilul folosit, precum si fenomenele de dispersie si absorbtie a energiei undelor seismice se poate aprecia ca impactul produs de vibratiile datorate puscarii fronturilor de lucru va fi neglijabil. Cel mai apropiat receptor, este satul Pietroasa, situat la cca. 750 m in linie dreapta fata de limita sudica a perimetrului carierei, o distanta suficient de mare ca zgomotele generate la nivelul solului sa fie complet atenuate. Iar daca se tine cont de formele de relief si de vegetatie care constituie bariere naturale intre sursele de zgomot si receptorii cei mai apropiati, se constata ca zgomotele produse vor putea fi percepute doar local in zona exploatarii. Astfel se poate constata ca nivelul de zgomot nu va fi depasit in apropierea zonelor locuite. Pentru evaluarea efectelor nivelurilor de zgomot generate, se aplica prevederile STAS 10009-88, prin care valoarea admisibila a nivelului de zgomot la limita

Pagina 34 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

perimetrului este de 65 dB(A), iar la cel mai apropiat receptor este de 50 dB(A) ziua si 40 dB (A) noaptea.

Masuri prevazute pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:

- executarea lucrarilor de exploatare numai in perimetrul aprobat; - mentinerea caracteristicilor tuturor utilajelor la parametrii recomandati

de societatile constructoare; - functionarea eficienta a utilajelor; - folosirea unor explozivi cu actiune brizanta redusa si limitarea

cantitatilor de exploziv la detonarea rocilor; - alegerea unei scheme de amplasare a gaurilor astfel incat sa se

produca o sfaramare foarte buna si imprastiere foarte mica; - repartizarea cat mai uniforma a incarcaturii totale de explozivi pe

treapta de intarziere; - desfasurarea activitatilor numai in perioada de zi; - evitarea rutelor de transport prin localitati si utilizarea unor rute

ocolitoare; - mentinerea in stare buna a drumurilor de acces; - reducerea vitezei de circulatie si a capacitatii de transport pe drumurile

publice.

B.2.2. Aspecte privind factorul de mediu sol/subsol

Caracterizarea geologica in amplasamentul propus Amplasamentul propus pentru viitoarea cariera face parte din grupa Dealurilor de Vest, respectiv subgrupa Dealurile Surducului, ceea ce face ca descrierea geologica a acestuia sa se incadreze in caracteristicile geologice ale acestor formatiuni. Astfel, din punct de vedere geologic, unele portiuni constituie depuneri piemontane, dar cea mai mare parte a Dealurilor de Vest sunt alcatuite din straturi sedimentare recente , aduse de rauri din timpul Neogenului pana in timpuri recente. Predomina rocile moi (in principal molasa argilo-nisipoasa pliocena): argile, marne, gresii, nisipuri, pietrisuri. Caracteristica este prezenta, din loc in loc, a unor “maguri ” de roci dure permo-mezozoice sau miocene ce ies la zi din substratul cristalin, dar si ivirea unor roci vulcanice. Aceasta din urma caracterizeaza si perimetrul de exploatare prevazut, care reprezinta un zacamant de andezit industrial si de constructii (roca magmatica de origine vulcanica foarte dura si cu o rezistenta mare la presiune).

Caracterizarea solului in zona amplasamentului Dealurile Surducului sunt in cea mai mare parte impadurite, iar in Depresiunea Faget predomina terenurile agricole pe luvisoluri albice (luvosoluri) pseudogleizate, soluri pseudogleice (stagnosoluri) si gleice. În dealuri predomina luvisolurile albice si solurile brune luvice (luvosoluri).

Pagina 35 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Relieful zonei studiate, specific de contact al dealurilor cu zona montana, este parte a Dealurilor Surducului care impreuna cu Dealurile Lipovei apar ca un platou usor asimetric, situat la poalele masivului Poiana Ruscai. Aceste formatiuni delimitate de valea Muresului in nord, de Bega si Timis in est si respectiv sud, au o altitudine cuprinsa intre 580 si 125 metri. Reteaua densa de vai a fragmentat intens culmile, conferind zonei o mare energie de relief. Trecerea de la dealuri la lunca se face brusc, aceasta desfasurandu-se sub forma unor fasii in directia de scurgere a vailor. Vegetatia specifica este cea a padurilor de dealuri, subzona gorunului, vegetatia manifestandu-se numai pe suprafetele in care relieful sau excesul de umiditate din sol nu au permis luarea in cultura a terenurilor. Padurile existente sunt, in general, formatiuni de quercineae (stejari), cu putine specii de foioase. Speciile predominante sunt: Quercus petraea , Q. dalechampii, Q. polycarpa, intre care Acer campestre (jugastru), Fraxinus excelsior (frasin), Tilia tomentosa (tei). Vaile mai largi sunt populate cu palcuri izolate de Salix alba si S. fragilis (salcete), Populus alba si P. nigra (plop alb si negru), Alnus glutinosa (arin negru), Rosa canina (maces), iar ravenele cu Robinia pseudacacia (salcam), Rosa canina, Prunus spinosa (porumbar). Dintre pomii fructiferi, cei mai frecventi sunt prunul, marul, visinul, nucul, dudul. Cultura vitei de vie ocupa suprafete restranse si nu prezinta importanta pentru economia zonei. Pajistile naturale sunt variate din punct de vedere floristic, fiind constituite, in ge-neral, din grupuri de specii mezofile si mezoxerofile, iar in zonele cu apa freatica mai apropiata de suprafata, din grupari de mezofite si higrofite. Principalele plante cultivate sunt graul, porumbul, orzul, soia, trifoiul, lucerna si ovazul. Cuvertura de sol prezinta o mare varietate ca urmare a puternicei fragmentari prezentate de relief, pe fiecare din formele acestuia fiind specifice anumite procese pedogenetice, fapt care determina existenta unor tipuri de soluri diferite. Se constata ca in perimetrul viitoarei cariere solul este superficial, iar pe alocuri roca de baza fiind la zi.

Pagina 36 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Fig. 11

Fig. 12

Pagina 37 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Fig. 11-13: Imagini sol superficial si roca la zi in perimetrul proiectului Calitatea solului In zona proiectului, calitatea solului este neafectata de surse de poluare industriale sau agricole. Activitatile de exploatare a solului au un caracter redus, realizandu-se in cadrul gospodariilor individuale si utilizand metode traditionale. Surse de poluare a solului si subsolului Impactul asupra solului si subsolului se va manifesta prin insusi specificul activitatii sub aspectul transformarilor fizice, prin dislocare si indepartare. In ceea ce priveste solul, se va disloca patura care acopera zacamantul de roci utile ce urmeaza a fi exploatat. Acest impact va fi temporar si se va elimina la finalizarea lucrarilor de exploatare, atunci cand solul decopertat, care intre timp va fi depozitat intr-o halda separata, va fi reamplasat pe zona carierei, in acest fel refacandu-se habitatul initial. Impactul asupra subsolului se manifesta prin excavarea volumului de util in perimetrul carierei care duce la modificarea morfologiei terenului prin formarea de trepte si scaderea cotelor terenului. Practic nu se poate afirma producerea in acest mod a unui impact asupra subsolului, ci mai degraba o modificare de relief care, daca este corect realizata nu poate pune in pericol zona, atat morfologic (prin risc de alunecari de versanti, etc.) cat si ca functii ecologice, in zone de acest fel reinstalandu-se, chiar mai diversificat, habitate naturale. (Sursa: Activitatile extractive neenergetice si Natura 2000, Comisia Europeana, iulie 2010, ISBN 978-92-79-19366-8).

Pagina 38 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Asupra solului din zonele adiacente exploatarii sau drumurilor utilizate pentru transporturi tehnologice se poate manifesta un impact generat de poluantii rezultati in timpul desfasurarii activitatilor miniere sau de transport. Sursele potentiale de poluare pentru sol si subsol, ca urmare a activitatii de exploatare sunt reprezentate de:

- scurgeri accidentale de combustibili si lubrefianti prin manipularea necorespunzatoare la alimentarea cu carburanti sau uleiuri a instalatiilor si utilajelor;

- scurgeri accidentale pe sol a produselor petroliere, rezultate in timpul functionarii utilajelor;

- deseuri industriale reprezentand piese de schimb, filtre de ulei, furtune si unele componente structurale ale utilajelor, rezultate in urma interventiilor pentru intretinere si reparatii;

- deseuri menajere provenite de la personalul care lucreaza in cadrul exploatarii;

- apele pluviale, daca acestea spala suprafete pe care se abandoneaza, sau se depoziteaza necorespunzator substante poluante. In cazul in care aria de raspandire a deseurilor s-ar intinde, in mod nejustificat, pe o raza mai mare in jurul zonelor de lucru, aceasta ar putea afecta arealul de acces si tranzit al oamenilor si animalelor, inclusiv al speciilor salbatice. Prognoza impactului asupra solului Impactul activitatilor de exploatare asupra solului si subsolului din perimetrul cercetat poate fi prevenit prin urmatoarele masuri specifice:

- respectarea limitelor perimetrului de exploatare; - respectarea rutelor de transport tehnologic pe traseele amenajate

corespunzator si cu respectarea normelor de siguranta specifice; - solul vegetal indepartat prin lucrarile de decopertare va fi depozitat intr-

un spatiu special amenajat, va fi conservat si folosit la lucrarile de refacere a mediului;

- respectarea elementelor geometrice ale treptei pentru evitarea antrenarii materialului din amonte si a alunecarilor de teren;

- realizarea corespunzatoare a mentenantei utilajelor si mijloacelor de transport, in vederea prevenirii avariilor sau defectiunilor care ar putea conduce la pierderi de uleiuri, vaseline, sau carburanti;

- aprovizionarea cu carburanti si interventiile de reparatii/intretinere la utilaje/mijloace de transport se vor face numai pe platforme betonate, si in zone special amenajate;

- colectarea solului impurificat accidental cu hidrocarburi, depozitarea lui in containere metalice si depoluarea in conditii si prin solutii reglementate;

- deseurile menajere se vor colecta in containere metalice sau din plastic adecvate si vor fi preluate de catre firme de salubrizare autorizate;

Pagina 39 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

- colectarea apelor pluviale prin santuri de garda la limita perimetrului si separarea lor de produse petroliere inainte de deversarea in paraul Podului sau in paraul Slaveasca. Prin aplicarea acestor masuri simple si elementare impactul produs asupra solului va fi in limite admisibile. Prognoza impactului asupra mediului geologic Se remarca faptul ca prin infiltratie si dispersie in subteran a poluantilor, poluarea solului se poate extinde si asupra subsolului, masurile de prevenire a poluarii fiind in buna parte similare. Alte tipuri de impact specifice mediului geologic nu se vor produce.

B.2.3. Aspecte privind factorul de mediu apa

Conditii hidrolgice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului Din punct de vedere hidrografic, zona proiectului se afla integral in bazinul raului Bega Poienilor (Bega Mica), la circa 1 km in linie dreapta de malul drept al acestuia. Primul afluent important de dreapta al raului Bega Poienilor este raul Homojdia, situat mult in aval de locatia proiectului Pietroasa Nord. Perimetrul proiectului se situeaza pe versantul a doua paraie necodificate in reteaua hidrografica, respectiv versantul stang al paraului Slaveasca si versantul drept al paraului Podului. Distanta amplasamentului fata de albia minora a paraielor variaza intre 7-30 m.

Acestea doua se reunesc la distanta de circa 40,0 m de perimetrul viitoarei exploatari, in prelungirea diagonalei pe directia sud-vestica. Paraul Slaveasca se descarca in raul Bega Poienilor intr-o sectiune in apropiere de centrul satului Pietroasa. Distanta pe care o strabate din dreptul viitoarei exploatari pana la confluenta cu raul Bega Poienilor, masurata ca lungime a albiei este de circa 1400 m.

Pagina 40 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

Fig. 14: Albia paraului Slaveasca si drumul DC 112 in aval de perimetrul Pietroasa Nord

Din punct de vedere hidrologic cele doua paraie, ca de altfel numeroase vai si ogase din zona, au un caracter torential si nepermanent in perioadele mai secetoase. Aspectul albiei paraielor este natural, invadat de vegetatie, stabil din punct de vedere erozional, cu exceptia ultimei portiuni care se desfasoara in intravilanul satului Pietroasa, inainte de confluenta cu raul Bega Poienilor, unde albia a fost regularizata si consolidata cu ziduri de sprijin, pentru a preveni inundarea zonelor riverane. Alimentarea cu apa Activitatea obiectivului nu va necesita apa tehnologica si, in consecinta nu se va amenaja o sursa de alimentare cu apa. Alimentarea cu apa potabila a personalului care va lucra in cariera se va face cu apa imbuteliata adusa in recipienti din plastic. Surse si emisii de poluanti in apa: Nu vor exista ape tehnologice uzate.

a. in etapa de pregatire a amplasamentului Activitatea in etapa de pregatire a amplasamentului va avea un impact punctual si de scurta durata asupra apelor de suprafata si nu va afecta apele subterane. Principalele surse de poluare ale apei de suprafata si ale apei subterane vor fi apele pluviale, care vor spala amplasamentul carierei si suprafata ocupata de

Pagina 41 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

utilaje si instalatii. Apele pluviale pot antrena, sub forma de suspensii, material util sau steril din cariera, ceea ce ar determina cresterea turbiditatii apelor de suprafata. Apele pluviale pot fi incarcate cu produse petroliere ca urmare a nerespectarii normelor tehnice de manipulare a produselor respective, sau ca urmare a neluarii masurilor de prevenire necesare, prin intretinerea corespunzatoare a masinilor, utilajelor si instalatiilor. Aceste cauze se identifica dupa cum urmeaza:

- manipularea necorespunzatoare carburanti la alimentare sau a uleiurilor la instalatii si utilaje;

- scurgeri pe sol a produselor petroliere in timpul functionarii utilajelor, ca urmare a neintretinerii corespunzatoare sau avariilor aparute;

- accidente tehnice in care sunt implicate masini sau utilaje.

b. in etapa de exploatare Cu toate ca activitatea desfasurata in etapa de exploatare se prevede a avea o durata de pana la cinci, aceasta va avea un impact local asupra apelor de suprafata si este putin probabil ca va afecta apele subterane, cu conditia respectarii normelor de lucru specifice. Ca si in etapa anterioara, principalele surse de poluare ale apei de suprafata si ale apei subterane vor fi apele pluviale, care vor spala amplasamentul carierei si suprafata ocupata de utilaje si instalatii. Apele pluviale pot antrena, sub forma de suspensii, material util sau steril din cariera, ceea ce ar determina cresterea turbiditatii apelor de suprafata. Apele pluviale pot fi incarcate cu produse petroliere ca urmare a nerespectarii normelor tehnice de manipulare a produselor respective, sau ca urmare a neluarii masurilor de prevenire necesare, prin intretinerea corespunzatoare a masinilor, utilajelor si instalatiilor. Aceste cauze se identifica dupa cum urmeaza:

- manipularea necorespunzatoare carburanti la alimentare sau a uleiurilor la instalatii si utilaje;

- scurgeri pe sol a produselor petroliere in timpul functionarii utilajelor, ca urmare a neintretinerii corespunzatoare sau avariilor aparute;

- accidente tehnice in care sunt implicate masini sau utilaje. Prognoza impactului asupra apei Avand in vedere specificul activitatii si al tehnologiei aplicate, care nu necesita utilizarea apei pentru productie, sa a unor substante chimice de proces, iar prin organizarea de santier minimala nu se prevede nici alimentarea cu apa menajera, implementarea proiectului va avea un impact local si minor asupra apelor de suprafata, fiind putin probabil sa afecteze apele subterane, cu conditia respectarii normelor de lucru specifice. Afectarea ecosistemelor acvatice si a folosintelor de apa Din descrierea hidrografiei zonei in care se va implementa proiectul rezulta ca nu avem de a face cu ecosisteme acvatice importante. Albiile celor doua paraie nu

Pagina 42 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

vor fi afectate de lucrarile de amenajare sau de activitatea proiectului, intreaga activitate desfasurandu-se in afara acestora. In conditii normale de desfasurare a activitatilor, cu respectarea regulilor tehnice si organizatorice elementare, se exclude si poluarea fizica sau chimica a apelor de suprafata sau subterane,care reprezinta suportul esential al unui ecosistem acvatic. Nefiind afectate cele doua paraie, rezulta ca nici ecosistemul raului Bega Poienilor si mai departe al raului Bega nu vor fi afectate. In ceea ce priveste folosintele de apa, in zona directa sau in cea de influenta a proiectului nu exista surse de alimentare cu apa sau alte categorii de folosinta de apa care ar putea fi afectate de existenta sau de activitatea desfasurata in cadrul obiectivului. Masuri de diminuare a impactului asupra apelor Pentru reducerea cantitatii de suspensii transportate de apele pluviale, se recomanda amenajarea, la baza fiecarei trepte, a unui sant de garda, prevazut la partea finala cu filtre de piatra sparta, care sa preia apele pluviale. In continuare aceste ape vor fi dirijate spre un decantor cu doua compartimente, amplasat in partea sud-vestica si apoi spre paraul Slaveasca situat la limita vestica a perimetrului. Înaintea deversarii in emisar, aceste ape vor fi trecute printr-un separator de produse petroliere dimensionat corespunzator, care va fi curatat periodic pentru o functionare eficienta. Se va urmari ca apele deversate sa respecte normativul NTPA 001/1997, care prevede conditiile de calitate a apelor uzate acceptate la descarcarea in emisari naturali. Pentru reducerea riscului de poluare a apelor de suprafata si subterane cu produse petroliere, intretinerea, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. Eventualele scurgeri de produse petroliere vor fi indepartate cu materiale absorbante (nisip, rumegus) si apoi se va indeparta portiunea de roca contaminata care va fi depozitata in locuri special amenajate care sa nu vina in contact cu apele pluviale. Deoarece, in perimetru nu va exista o incinta cu organizare de santier, nu se pune problema evacuarii apelor uzate menajere. Pentru necesitatile fiziologice se va instala o toaleta ecologica a carei vidanjare va fi executata de catre o societate autorizata pe baza de contract. In concluzie, apele de suprafata si subterane vor fi afectate de catre activitatile desfasurate in cadrul proiectului in limite acceptabile.

Pagina 43 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

B.2.4. Gestiunea deseurilor si substantelor chimice periculoase

Gestiunea deseurilor a. in etapa de pregatire a amplasamentului

In acesta etapa se vor realiza urmatoarele lucrari: - curatirea de vegetatie a perimetrului; - decopertarea stratului de sol vegetal pentru:

- ampriza drumului de acces; - ampriza haldelor de sol vegetal si de steril; - aducerea la zi a zacamantului ce urmeaza a fi exploatat.

Deseurile rezultate in aceasta etapa vor fi: - deseurile rezultate din procesul tehnologic:

- solul vegetal excavat, sterilul de roca din stratul superior al zacamantului; - deseuri industriale reprezentand piese de schimb, filtre de ulei, furtune si unele componente structurale ale utilajelor, rezultate in urma interventiilor pentru intretinere si reparatii; - deseuri menajere provenite de la personalul care lucreaza in cadrul exploatarii; - sol poluat accidental cu produse petroliere. Gestiunea deseurilor in aceasta etapa presupune:

- haldarea separata a solului vegetal in vederea intrebuintarii lui ulterioare de refacere a amplasamentului la incetarea activitatii;

- reutilizarea sterilului de roca alterata pentru amenajarea drumurilor de acces la nivelul de exploatare si a drumului comunal DC 112, respectiv haldarea cantitatilor in exces in vederea valorificarii ulterioare;

- deseurile industriale si solul poluat depozitat temporar in containere metalice vor fi colectate si gestionate prin firme autorizate, pe baza de contract;

- deseurile menajere se vor colecta si depozita in containere adecvate si vor fi predate unor firme de salubrizare autorizate.

b. in etapa de exploatare

In aceasta etapa se executa lucrari de derocare in trepte prin puscare si excavarea materialului rezultat, concasare-sortare si transportul la beneficiari. Deseurile rezultate in aceasta etapa vor fi: - deseurile rezultate din procesul tehnologic:

- sterilul de roca; - deseuri industriale reprezentand piese de schimb, filtre de ulei, furtune si unele componente structurale ale utilajelor, rezultate in urma interventiilor pentru intretinere si reparatii; - deseuri menajere provenite de la personalul care lucreaza in cadrul exploatarii;

Pagina 44 din 93

Studiu de Evaluare Adecvata "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie

- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"

- sol poluat accidental cu produse petroliere. Gestiunea deseurilor in aceasta etapa presupune:

- reutilizarea sterilului de roca alterata pentru intretinerea drumurilor de acces la nivelul de exploatare si a drumului comunal DC 112, respectiv haldarea cantitatilor in exces in vederea valorificarii ulterioare;

- deseurile industriale si solul poluat depozitat temporar in containere metalice vor fi colectate si gestionate prin firme autorizate, pe baza de contract;

- deseurile menajere se vor colecta si depozita in containere adecvate si vor fi predate unor firme de salubrizare autorizate.

c. in etapa de inchidere – dezafectare

In acesta etapa, lucrarile vor consta, in principal, din: - amenajarea si nivelarea bermelor finale si taluzurilor laterale ale

carierei; - nivelarea si compactarea solului vegetal depus; - dezafectarea drumurilor de acces in perimetru (daca nu se va stabili

sa fie pastrate pentru folosinte ulterioare); - depunerea de sol vegetal pe intregul traseu al drumului de acces in

perimetru (daca va fi dezafectat); Deseurile rezultate in aceasta etapa vor fi: - deseuri industriale repre