rim - centrala pentru producerea de energie electrica i ...apmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

RIM - Centrala pentru producerea de energie electrica și termica din biomasă, racord SEN,unificare si alipire

Beneficiar : SC BIOMASS INDUSTRIAL PLANT SRL

Evaluator:SCPHOEBUSADVISERSRL Page1

INTRODUCERE Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului s-a întocmit la cererea beneficiarului, conform cerinţelor legale ale Ordinului 863/2002 si Ord 135/2010 , in procedura de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul " Centrala pentru producerea de energie electrica și termica din biomasă, racord SEN,unificare si alipire”, beneficiar S.C. BIOMASS INDUSTRIAL PLANT S.R.L., cu sediul in Sat Ghiroda, com. Ghiroda, Calea Lugojului, nr. 67 , jud. Timis.Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit să identifice şi să stabilească în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale proiectului asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului. Conform deciziei de evaluare initiala nr. 566/16.12.2013, emisa de APM Timis , Activitatea propusă a fost incadrata la punctul 3a din Anexa 2 , la H.G. 445/ privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private, – Instalatii industriale pentru producerea de energiei electrice, termice si a aburului tehnologic, altele decat cele prevazute in anexa 1.Proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform Legii 278/2013 privind emisiile industriale , activitatea propusa prin proiect nu se incadreaza in anexa nr.1 a prezentei Legi. Activitatea nu necesita autorizatie integrata de mediu. Prin evaluarea impactului asupra mediului se stabilesc măsurile de prevenire, reducere şi acolo unde nu este posibil, de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (fiinţe umane, faună, floră, sol, apă, aer, climă, şi peisaj, bunuri materiale şi patrimoniu cultural, interacţiunea dintre aceşti factori) . Procedura de evaluare a impactului asupra mediului parcurge mai multe etape: etapa de evaluare initiala, etapa de incadrare, etapa de definire a domeniului evaluarii, etapa de analiza a calitatii raportului si etapa de emitere a acordului de mediu. In etapa de incadrare se stabileste necesitatea evaluarii impactului asupra mediului. Proiectul nu este situat in arie protejata , nu este necesara evaluarea adecvata . La realizarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a respectat cerinta cadru din Ord. 863/2002 si au fost analizate cerinţele HG 445/2009 privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice sau private. Proiectul nu se incadreaza in cerintele legislatiei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.




1. INFORMAŢII GENERALE 1.1. Titularul proiectului Beneficiar / Titularul proiectului: SC BIOMASS INDUSTRIAL PLANT SRL CUI 32083810 , J35/1969/2013 adresa titularului, telefon, fax, adresă e-mail; Sat Ghiroda, com. Ghiroda, Calea Lugojului, nr. 67 , jud. Timis Tel : 0729011133 Proiectant: S.C. WH TM S.R.L. Timişoara Tel: 0256437120 1.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului Autorul raportului privind impactul asupra mediului, este S.C. PHOEBUS ADVISER S.R.L.Timisoara, având sediul în municipiul Timisoara, strada Chisodei, nr. 75, cod postal 400432, tel. 0746248634, CUI 30914859, înregistrat la Oficiul Registrului Comertului cu nr. J35 / 2813/ 2012. Adresa e-mail: [email protected] 1.3. Denumirea proiectului

CENTRALA PENTRU PRODUCEREA DE ENERGIE ELECTRICA ȘI TERMICA DIN BIOMASĂ, RACORD SEN,UNIFICARE SI ALIPIRE 1.4. Descrierea proiectului şi a etapelor de realizare a acestuia 1.4.1. AMPLASAMENTUL PROIECTULUI Amplasamentul proiectului este situat în intravilanul localității Chișoda, comuna Giroc, în zona de sud, pe str. Chisodei ce face legatura cu municipiul Timișoara. Centrala termica se va amplasa pe un teren proprietatea S.C. BIOMASS INDUSTRIAL PLANT S.R.L., in suprafata totala de 12600 mp, identificat prin Extrasul CF. nr. . 411118, având nr. top 411118. Terenul este situat în intravilan, pe str. Chișodei, pe teritoriul administrativ al localităţii Giroc, adiacent străzii, conform planului de situaţie, anexat prezentei documentaţii, fiind înregistrat ca intravilan liber de sarcini, pe care beneficiarul intenţionează să realizeze o centrală de producere a energiei electrice și termice cu spaţii anexe. În concordanţă cu intenţiile beneficiarului, prezentul proiect propune o valorificare superioarã a potenţialului terenului, prin rezolvarea pe amplasament a unor dotări pentru producerea energiei, echipată din punct de vedere tehnologic la nivelul şi standardelor actuale în domeniu. Prin funcţiunea preconizată a fi realizată pe amplasament, proiectul se încadrează corect în destinaţia stabilitã în zona prin P.U.Z-ul inițial, respectiv zona destinata industriei.

mailto:[email protected]




Amplasamentul are o dimensiune generală de aproximativ 186 x 75 m, investiţia de faţă (hala şi platformele de manevră pentru autovehicule şi parcaje), ocupând o zonă de pe amplasament de aproximativ 139 x 44 m. Frontul stradal spre str. Chisodei, are o dimensiune de 186,00 m. Vecinătăţi Vecinătăţile adiacente amplasamentului propriu-zis sunt:

- la nord : str. Chișodei - la sud : teren proprietatea CET Timișoara - la est : drum acces CET Timișoara - la vest : teren construibil, domeniu privat

Căi de acces public Accesul auto şi pietonal pe parcelă se va face de pe str. Chișodei, pe un drum de acces spre incinta CET, pe o poartă în apropierea clădirii mașinilor. Proiectul nu este situat in arie protejata.

INVENTAR DE COORDONATE NR.CAD.411118 – GIROC nr.punct X[m] Y[m]

1 475033.70 203978.16 2 475096.98 204004.01 3 475097.63 204004.92 4 475098.23 204007.22 5 475076.83 204056.84 6 475025.35 204175.44 7 475022.42 204181.76 8 474979.37 204163.69 9 474997.94 204121.86

10 474973.09 204111.04 11 474990.78 204073.45 12 475031.99 203985.87

Proiectul nu este mentionat in anexa 1 la Legea 22/2001 , privind Conventia ESPO a proiectelor cu impact transfrontiera. 1.4.2.Descrierea proiectului si constructia Justificarea necetatii proiectului: Prin realizarea acestui obiectiv se urmareste amenajarea unei zone industriale care a ramas in paragina si in acelasi timp valorificarea biomasei rezultate din agricultura si




obtinerea unei energii verzi.. Necesitatea gasirii unor alternative viabile pentru a oferi energie ieftina si mai putin poluanta este stringenta atât la nivel national, cât si local. Proiectul de realizare a capacitatii de producere a energiei electrice si termice pe amplasamentul dat raspunde acestei nevoi, contribuind la dezvoltarea unei retele de centrale electrice mai putin poluante – cu emisii mai mici de CO2, fiind promovate principiile dezvoltarii durabile, prin utilizarea unor combustibili nefosili(biomasa). În plus, proiectul va duce la cresterea importantei zonei si va contribui la dezvoltarea comunitatii. In Strategia Energetica a Romaniei in perioada 2007-2020 se mentioneaza ca “ obiectivul general al dezvoltarii sectorului energetic il constituie acoperirea integrala a consumului intern de energie electrica si termica in conditii de crestere a securitatii energetice a tarii , de dezvoltare durabila si cu asigurarea unui nivel corespunzator de competitivitate “ . Descrierea proiectului Situatia existenta Terenul este situat în intravilan, pe str. Chișodei, pe teritoriul administrativ al localităţii Giroc, adiacent străzii, conform planului de situaţie, anexat prezentei documentaţii, fiind înregistrat ca intravilan liber de sarcini, pe care beneficiarul intenţionează să realizeze o centrală de producere a energiei electrice și termice cu spaţii anexe. Suprafaţa măsurată a terenului este de 12 600 mp.,suprafaţa din cartea funciara 12 600 mp. Terenul prezintă o formă neregulată, dictată de dezvoltarea ţesutului urban specific pentru zonele industriale, influenţate de elemente de vecinătate. Terenul este relativ plan, cu denivelări în general de 10 – 30 cm pe toată lungimea terenului, având o diferenţă de max. 0,5 m între extreme, neexistând probleme viitoare de sistematizare al acestuia. Cotele de nivel sunt măsurate în sistem RMN 1975 (referinţă Marea Neagră), iar sistemul de coordonate folosit este STEREO 70. Pe terenul în studiu se găseşte la ora actuală o linie electrică aeriană și stâlpii din beton a unei estacade de susținere conducte dezafectate. Pe teren nu există obstacole naturale.Aceasta linie electrica va fi deviate inafara amplasamentului Pentru determinarea naturii terenului si a condiţiilor de fundare s-a întocmit un studiu geotehnic din care se desprind elementele definitorii din punct de vedere geotehnic pentru amplasament. Situatia propusa.Se prezinta elementele specifice caracteristice proiectului propus: Prin proiect se propune realizarea unei central in cogenerare de producer a energiei electrice si termice pe biomasa, cu puterea de ardere de 49 MW , putere electrica 16




MW si putere termica nominala de 30 MWt. Puterea termica de 30 MWt , situeaza centrala sub valoarea prag din anexa 1 la Legea 278/2013 privind emisiile industriale, punctual 1.1 Arderea combustibililor în instalaţii cu o putere termică nominală totală egală sau mai mare de 50 MW . Combustibilul va fi biomasa (paie, coceni de porumb si aschii de lemn). Proiectul ce se supune autorizării soluţionează următoarele aspecte :

- construirea unei unităţi de producere energie electrică și termică - rezolvarea traseelor de circulaţie pe orizontală şi pe verticală - amenajarea unei hale depozitare materie primă (biomasă vegetală) - optimizarea spaţiilor anexe cu funcţiunile propuse - amenajarea unor construcții specifice utilajelor pe care le adăpostesc. - organizarea unor funcţiuni care să deservească procesul de producție și eliminarea reziduurilor rezultate în urma arderii. - organizarea unor platforme de manevră pentru autocamioane, precum şi a căilor de acces. Centrala proiectată cuprinde următoarele funcţiuni:

- hala depozitare biomasă S= 2851 mp si inaltimea de 12.3 m - clădire cazan ardere biomasă și boiler S=483 mp si inaltimea 27.5 m (P+4) - clădire agregate cu spații anexă pentru personal S= 420 mp si inaltimea 16.8 m

(P+3) - clădire transformatoare electrice cu turn de răcire - platformă pentru amplasare siloz depozitare cenușă și purificare gaze arse

Clădiri componene ale centralei: Suprafaţa construită 4066,61 mp. Suprafaţă construită desfăşurată 4969,90 mp. Suprafaţă utilă 4520,35 mp. Indicii de utilizare ai terenului rezultaţi sunt: - Regim de înălţime : parter, P+2, P+3, P+4.

- Arie construita AC : 4066,61 MP. - Fundaţii : beton armat

- Structura portantă : structură metalică / parţial beton armat - Învelitoare : şarpantă metalică / planșeu beton - Închideri perimetrale : panouri sandwich / tablă cutată




n Constructia proiectata se incadreaza la CATEGORIA “C” DE IMPORTANTA normală (conform HGR nr. 766/1997) si la CLASA "C" DE IMPORTANTA normală (conform Normativului P100/92). Clădirile se vor amplasa în aliniament cu str. Chișodei, având o retragere faţă de limita de proprietate de 20,00m). Hala propusă va fi retrasă faţă de limita de la nord la 21,00 m, iar celelalte limite laterale (est şi vest au distanţe de 31,50, respectiv 34,80 m. Dezvoltarea pe verticală a clădirilor este de la regim Parter până la P+4, în funcție de cerințele tehnologice, cu înălţimea maxima la partea superioară de la 3,86 m până la 27,40 m, depinde de destinața construcțiilor, având o înălţime libera a compartimentelor interioare variabilă, în conformitate cu fișele tehnice ale utilajelor. Legătura dintre niveluri se va realiza prin intermediul unor scări din beton sau după caz - metalice ce va lega diferite planșee intermediare ale construcțiilor. Accesul în spaţiile tehnice se va face controlat de la nivelul incintei prin porți secționale sau uși pietonale. Sistemul constructiv Stâlpii structurii de rezistenţă ai halei de depozitare sunt realizaţi din beton armat cu secţiune pătrată, încastraţi în fundaţii izolate. Grinzile acoperişului halei sunt de asemenea grinzi din beton, sau după caz metalice, având deschiderea de 27,00m. Grinzile acoperişului împreună cu elementele de legătură formează cadre din beton care sunt rezemate articulat în capul stâlpilor din beton armat. Celelalte construcții destinate adăpostirii utilajelor și panourilor electrice se vor executa pe structură metalică, cu unele planșee din beton armat pentru sustinerea unor greutăți mai mari, sau după caz planșee metalice pentru zonele de intervenție și întreținere. În planul acoperişului este prevăzută tablă cu cută înaltă, care împreună cu barele diagonale funcţionează ca o contravântuire orizontală. Acoperişul este alcătuit din tabla cu cută înaltă, şi învelitoare din membrană PVC termosudată, cu izolaţie din vată minerală rigidă cu grosimea de 200mm, şi folie anticondens. Închiderile perimetrale sunt realizate din panouri sandwich din tablă cu o grosime de 8,0 cm. Unde nu se necesită o protecție la condens, învelitoarea se va executa din tablă cutată simplă, fără izolație. Funcţiunea specifică a investiţiei fiind cea de producere energie electrică și termică, prin proiect s-au prevazut următoarele utilaje şi dotări tehnologice principale:

- benzi transportoare pentru alimentarea cu materie primă - cazan de ardere cu combustie - boiler - arzătoare pe gaz




- turbine pentru producerea curentului - turbine cu turn de răcire pentru producere energie termică - siloz evacuare cenușă - dispozitive de curățire

- schimbătoare de căldură Caracteristicile centralei: Capacitate de ardere 49 MW Conţinut umiditate (combustibil) 5 – 45% Combustibil: reziduuri agricole netratate (paie, coceni de porumb, aşchii de lemn, etc.) Capacitatea cazanului (incl. ECO, preîncălzitor de aer) 44.1 MW

Parametrii aburului viu 540°C / 110

bar(a) Producția de energie electrică verde (cand tot aburul este transformat in energie electrica) Max. 16.7 MW Producția de energie electrică verde ( cand producția de energie termică este maxima ) 12.5 MW Producerea de apă caldă (max) – cand toata energia este transformata in apa calda 30. MW Nota. Centrala nu poate produce concomitent 16.7 MW energie electrica si 30MW energie termica.Productia va oscila intre cele doua valori in functie de necesarul de apa calda si incalzire a municipiului Timisoara. 1.4.3. FUNCTIONARE Sistemele de cogenerare asigura flexibilitatea în operare, atât în regim de baza cât si în regim de sarcina medie, cu porniri zilnice. Echipamentele din sistemele de cogenerare pot fi pornite rapid, în general ajungând la doua treimi din puterea centralei electrice, în mai putin de 60 de minute. Disponibilitatea ridicata (cca. 94% pentru 8.230 ore de functionare pe an) este asigurata printr-o exploatare performanta si o activitate de mentenanta sustinuta. Centrala de cogenerare va produce energie electrica cu costuri scazute si randamente semnificative. Energia produsa va fi vânduta pe piata liberalizata de energie. Numarul de ore de functionare anual va fi de 8.000 ore, cu o eficienta a centralei electrice de 56,62 %, si o disponibilitate anuala totala de aproximativ 94 %. Centrala electrica este proiectata pentru a avea o durata de viata de minim 20 de ani. 1.4.4. DEMONTARE/DEZAFECTARE/ÎNCHIDERE/POSTÎNCHIDERE La luarea deciziei de închidere a activitatii desfasurate în sursa pentru producerea




energiei electrice si termice, se va avea în vedere derularea urmatoarelor activitati: · Activitati preliminare pentru pregatirea instalatiilor si echipamentelor; · Încetarea activitatii de producere a energiei electrice ; · Activitati de conservare a unor echipamente (turbina, cazan auxiliar,

recuperatorul de abur, motoare electrice, ventilatoare, etc.); · Activitati de demontare utilaje si echipamente din cadrul centralei electrice care

pot fi valorificate; · Activitati de dezafectare; · Activitati de demolare; · Activitati de curatare si ecologizare a amplasamentului.

Închiderea instalatiei se va face dupa un proiect ce va tine cont de destinatia ulterioara a terenului. Activitatile de demontare, dezafectare si închidere a instalatiei se vor realiza numai dupa obtinerea actelor de reglementare necesare. Planul de refacere si folosire ulterioara, trebuie sa includa minim urmatoarele: - planuri ale tuturor conductelor si rezervoarelor subterane; - orice masura de precautie specifica necesara pentru asigurarea faptului ca demolarea cladirilor sau a altor structuri nu cauzeaza poluare in aer, apa sau sol; - eliminarea, sau acolo unde este cazul, spalarea conductelor si a rezervoarelor si golirea completa de continut potential periculos; - eliminarea tuturor substantelor potential daunatoare de pe amplasament; - colectarea si evacuarea din incinta a tuturor deseurilor menajere si industriale; - eliminarea tuturor substantelor periculoase, daca nu s-a stabilit ca este acceptabil a se lasa astfel de obligatii viitorilor proprietari; - testarea solului si a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitate si necesitatea remedierii in vederea redarii zonei intr-o stare satisfacatoare; - masuri pentru reconstructia ecologica a terenului afectat istoric prin activitatile desfasurate pe amplasament. 1.5. DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE Termenele se stabilesc în functie de contractul cu antreprenorul si de posibilitatea de achizitie a utilajelor. Perioadele estimative pentru executia diferitelor categorii de lucrari: o lucrari de pregatirea terenului: 2 luni o lucrari de racorduri – utilitati, instalatii: 1 an o lucrari de organizare de santier 1 luna o lucrari de fundare: 2 luni o lucrari de realizare cladiri: 6 luni




o montare utilaje: 9 luni o probe tehnologice: 4 luni Materialele de constructie vor fi selectate pentru a asigura un minim al duratei de viata de 25 de ani, si un minim de durata de functionare de 200.000 de ore. Numarul de ore de functionare anual va fi de 8.000 ore, cu o eficienta a centralei electrice de 56,62 %, si o disponibilitate anuala totala de aproximativ 94 %. Centrala electrica este proiectata pentru a avea o durata de viata de minim 20 de ani. 1.6.INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE FOLOSITE ÎN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI, NECESARE ASIGURĂRII PRODUCŢIEI Centrala de cogenerare pe biomasa de 16.7 MWe este proiectata conform standardelor în vigoare pentru ciclurile combinate, fiind alcatuita dintr-un cazan de ardere , boiler si o turbina cu agregatele corespunzatoare. Instalatia va produce energie electrica în vederea vânzarii în reteaua nationala si energie termica care va fi livrata in sistemul de termoficare al municipiului Timisoara. CHP va genera aproximativ 142.788 MWh energia electrica anual si 53.000 t abur. Performantele tehnice ale noii centrale termoelectrice pe biomasa sunt stabilite pentru urmatoarele conditii atmosferice: Tabel nr. 1.6.1. CONDITII ATMOSFERICE DE REFERINTA Temperatura medie anuala 10,6ºC Umiditate % 72 Altitudine 116 m In conditiile atmosferice de mai sus noua centrala termoelectrica va avea urmatoarele performante nominale: Reteaua nationala de transport energie electrica Frecventa 50 Hz Factor de putere 0.85 Tensiunea retelei 220 & 110 kV Intrarile si iesirile la limita centralei CHP Combustibil biomasa –Putere calorifica 4 kWh/kg Puterea termica 30 MW Energia electrica max. produsa 16.7 MW Energia termica max. produsa 30 MW Consumul electric pentru servicii proprii 1.6 MW




Energia electrica produsa anual: 142788 MW/an Energia termica produsa anual:53.000 t abur Abur

- Abur viu: 110 bar(a) / 540°C - Extracţie 3: 24 bar(a) / 340°C - Extracţie 2: 11 bar(a) / 254°C - Extracţie 1: 1 bar(a) / 100°C - Abur recuperat: 0,1 bar(a) / 46°C

Gaze de ardere Debit gaze de ardere 68.000 Nmc/h Temperatura gazelor de ardere la intrarea in cazanul recuperator 540°C Temperatura gazelor de ardere la cos max. 210 °C Circuitul de racire

- Capacitate transfer de căldură 28MW - Parametri abur 0,1 bar(a) / 46°C - Flux apă de răcire 350 l/s - Temperatură apă de răcire 25/45°C - Suprafaţa de schimb termic ~ 900m²

Regimul de functionare: ore/zi ; zile/an (schimburi /zi) 24 /zi,

365 zile/an, 3 schimburi /zi

Personalul angajat Numar total de persoane din cadrul obiectivului : 15 din care cu rol: o productiv 11 o personal administrativ (inclusiv reparatii) 4 RESURSELE ENERGETICE Ø COMBUSTIBILI

Combustibil utilizat: biomasa( paie ,coceni de porumb, aschii de lemn , etc) –Valoare calorica 4 kWh/kg Consum biomasa 12,25 t/h la sarcina maxima a cazanului Puterea termica a cazanului 30 MW

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice




Servicii prestate (productia) Resurse folosite în scopul asigurarii serviciilor Denumirea Cantitatea

anuala Denumirea Cantitatea

anuala Furnizor

Energie electrica produsa anual

142788 MWh Biomasa Ulei

100.000 tone Fermierii din zona

Energie termica produsa anual

53.000 t abur 12 mc Firme producatoare

1.7. INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTELE SAU

PREPARATELE CHIMICE Ca principale materii prime se utilizeaza biomasa - combustibilul principal pentru Cazanul cu boiler, cu functionare cca. 8.000 ore pe an. Turbina de abur va utiliza aburul produs de boiler si cazanul recuperator. În ceea ce priveste substantele si preparatele chimice, pentru centrala termoelectrica se vor utiliza, uleiuri pentru lubrifierea si/sau racirea diferitelor echipamente, respectiv polielectrolit, clorura de sodiu, inhibitor coroziune, antilage,pentru statia de tratare chimica a apei. Materiile prime si auxiliare utilizate sunt redate in tabelul de mai jos: Materie prima

Cantitatea necesara/an

Volume stocate

Mod de stocare

Clasificarea si etichetarea substantelor sau Nr. preparatelor chimice** Categorie* Periculozitate Fraze de

Risc Paie, coceni de porumb, resturi vegetale

100.000 tone 1000 tone Hala de depozitare sub forma de baloti

N - -

Ulei 12 mc necesari la pornire

- Se stocheaza in rezervorul de 15 mc aferent cazanului

P F+(extrem de inflamabil)

R: 12




de ardere. Rezervorul este prevazut cu cuva de retentie de 18 mc

NaOH 40%

Nu se cunoaste cantitatea de solutie necesara . Aceasta se va determina la pornirea instalatiei , in functie de caracteristicile apei care trebuie tratata.

1-2 mc Container de 1 mc

P C (coroziv) R :31/34/50

NH3 solutie 30%

Nu se cunoaste cantitatea de solutie necesara . Aceasta se va determina la pornirea instalatiei , in functie de caracteristicile apei care trebuie tratata.

200-400 l Vas de 200 l

P C (coroziv) R :34, R50

Na3PO4 Nu se cunoaste cantitatea de solutie necesara .

1-2 tone Bags P C (coroziv) 31/34/50




Aceasta se va determina la pornirea instalatiei , in functie de caracteristicile apei care trebuie tratata.

Peleti din sare

500 kg 1-2 tone Bags P Xi (iritant) R:21,R22,R35

Uleiuri hidraulice si de lubrifiere

Se va determina necesarul in timpul operarii instalatiei.

200-400 l Vase de stocare de 200 l

P F(inflamabil) R:45

Biocide – antialge



N - -

Inhibitor de coroziune



N - -

Apa 18700 mc/an Apa este preluata de la retea Aquatim si din 5 foraje de mica adancime

N - -

* P- periculoase, N- nepericuloase




** Clasificarea substantelor si a preparatelor chimice si stabilirea caracterului de periculozitate si a frazelor de risc, s-a facut conform HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase. Biomasa este asigurata din regiune de la producatorii agricoli. Materialele auxiliare vor fi aprovizionate de la diferiti producatori in baza unor contracte . Energia electrica va fi utilizata din cea produsa de centrala. Centrala va fi racordata la SEN atat pentru primire de energie electrica cat si pentru injectie de energie . Substantele chimice utilizate la tratarea apei sunt stocate in big-bags si in vase de stocare de max 200 litri. 1.8. INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA

MEDIUL, GENERATI DE ACTIVITATEA PROPUSA Zgomot si vibratii În ceea ce priveste functionarea centralei de producere energie electrica si termica , singura poluare fizica va fi sub forma zgomotului si vibratiilor produse de echipamentele care au subansamble în miscare. Sursele de zgomot din instalatiile energetice sunt: suflantele (inclusiv intrarile,iesirile, cosurile si incaperile), pompele, turbinele, sistemele de abur, cladirile (inclusiv sistemele de ventilare), turnul de racire si transformatoarele . Actiunea zgomotului, asupra organismului uman are consecinte periculoase asupra sanatatii, manifestându-se în general prin urmatoarele:

· afectiuni ale organului auditiv – produse în urma actiunii îndelungate a zgomotului puternic, din cauza eforturilor mari la care este supus organul auditiv. Astfel, zgomotele foarte puternice al caror nivel de intensitate depaseste cu 85 – 90 dB pragul de audibilitate (dB), conduc la o pierdere treptata a sensibilitatii auditive, pâna la surditate.

· afectiuni ale diverselor organe ale corpului omenesc – provocate de zgomote care depasesc nivelul de 40 dB. Sub influenta unui zgomot puternic,tensiunea arteriala creste, pulsul se accelereaza, tensiunea vasculara intracraniana se poate mari de 3 ori, agerimea scade si ritmul respiratiei se schimba. Prin intermediul scoartei cerebrale, zgomotul provoaca iritatii nervoase, procesul de oboseala devine accentuat, atentia si reactiile psihice slabesc, pot sa apara astenii sau chiar boli nervoase. Actiunile vibratiilor asupra organismului uman, sunt dependente de tipul de vibratii – cu actiune locala si de vibratii cu actiune generala (totala). Vibratiile cu actiune totala asupra organismului uman pot determina tulburari sub forma de greata, varsaturi, cefalee si vertij, diminuarea reflexelor. Acestea influenteaza, de asemenea si sistemul nervos central; astfel vibratiile de joasa frecventa provoaca stari de somnolenta care persista si dupa încetarea expunerii la acestea.




Vibratiile cu actiune locala asupra organismului au de asemenea efecte daunatoare. Dupa un stadiu initial, caracterizat prin tulburari functionale se manifesta cu timpul modificari morfofunctionale, care alcatuiesc tabloul descris în literatura medicala ca “boala de vibratii ” sau sindromul Raynand. Boala produsa de vibratii nu poate fi considerata numai ca un proces local, ca o afectiune locala asupra vaselor sau a nervilor, ci are simptomatologie foarte complexa, afectând multiple sisteme si organe si în primul rând sistemul nervos, aparatul cardiovascular,sistemul articular, sistemul muscular. Echipamentele noi, care se monteaza în centrala de condensatie cu ciclu combinat, vor respecta prevederile din Legea Sanatatii si Securitatii în Munca nr. 319/2006. În conformitate cu prevederile Ordinul Ministrului Muncii Si Protectiei Sociale Nr. 508/2002 si Ordinul Ministrului Sanatatii si Familiei nr. 933/2002 privind aprobarea Normelor Generale de Protectia Muncii, limita maxima admisa pentru zgomot la locurile de munca, cu solicitare normala a atentiei este de 87 dB(A) la 1 m de echipament, nivel acustic pentru expunerea zilnica (cu masuri de precautie, atunci când se atinge valoarea de 85 dB). Pentru respectarea recomandarilor documentului de referinta BAT privind nivelul de zgomot generat de echipamente, unele dintre acestea , care se vor monta în cadrul prezentei investitii, vor fi amplasate în interiorul unor cladiri. Aceste cladiri vor fi prevazute cu protectie fonoabsorbanta la pereti si la tavan, pentru reducerea nivelului de zgomot.Deasemenea la evacuarea gazelor sunt montate atenuatoare de zgomot. Nivelul de zgomot la limita incintei, va respecta valorile maxime prevazute de STAS-ul Nr. 10009/1988 – Acustica Urbana, de 65 dB.

Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate




Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr. Surse de poluare

Poluare maxima permisa

dB(A

Poluare de fond dB(A)

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/reducere

Pe zona obiectivului

Pe zone de

protecţie / restricţie aferente

obiectivului conform legislaţiei în vigoare

Pe zone rezidenţiale, de recreere

sau alte zone

protejate cu luarea în

considerare a poluării de fond

Măsuri de eliminare, reducere a poluării

Zgomot Turbina cu abur

1 STAS 10009/88 65 dB(A)- limita incintei 50 dB(A)- limita zonei de locuit

Parc industrial 65 dB(A)- limita incintei

Zgomot interior 88. Zgomot Exterior 72 dB(A) La limita incintei 49 dB(A)

37 dB(A) al. calc. 37 dB(A)

Instalare in cladire cu izolare fonica,carcase, amortizor

Cazan 1 STAS 10009/88 65 dB(A)- limita incintei 50 dB(A)- limita zonei de locuit






Cicloane , filtre




Boiler sala

cazane



Zgomot exterior 85 La limita incintei 49 dB(A)

Ventilatoare



Zgomot interior 97 Zgomot Exterior 85 dB(A) La limita incintei 49 dB(A)

Turn de racire

2 STAS 10009/88 65 dB(A)-

Parc industrial 65 dB(A)-

Zgomot Exterior 87 dB(A)




Nivelul de zgomot exterior esti

mat: L1 max = 95 db(A); r1 = 1 m. Nivelul de zgomot calculat la limita incintei: L2, la r2 = 200 m. L2 = L1 + 20 x log (r1/r2 ) = L1 - 2o x log r2 L2 = 95 db(A) – 2o x log 200 = 49 db(A). Se constata: Nivelul de zgomot se încadreaza în limitele reglementate Ladmis = 65 db(A) , conform STAS 10009-88 ( limite incinte industriale). Nivelul de zgomot calculat la limita Parcului industrial : L3, la r3 = 300 m.

limita incintei 50 dB(A)- limita zonei de locuit

limita incintei

La limita incintei 49 dB(A)

Hala depozitar

e







L3 = L1 + 20 x log (r1/r3 ) = L1 - 2o x log r3 L3 = 95 db(A) – 2o x log 300 = 45,6 db(A). Se constata: Nivelul de zgomot se încadreaza în limitele reglementate Ladmis = 65 db(A) , conform STAS 10009-88 ( limite incinte industriale). Nivelul de zgomot calculat la limita primelor locuinte : L4, la r4 = 800 m. L4 = L1 + 20 x log (r1/r4 ) = L1 - 2o x log r4 L4 = 95 db(A) – 2o x log 800 = 37 db(A). Ladmis = 50 dB(A) ziua , = 40 dB(A) noaptea ;Conform O.M. 536/ 1997 ; Nivelului zgomotul produs se va încadra în limitele impuse prin legislatia în vigoare. 1.9. ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICA SAU BIOLOGICA 1.9.1.Surse si protectia împotriva radiatiilor si a undelor electromagnetice Prin natura activitatii desfasurate pe amplasament nu pot rezulta surse de radiatii. Avand in vedere combustibilul utilizat , respectiv biomasa, instalatia nu emite substante radioactive. Conform articolului 2.1 din Directiva IPPC, substantele naturale radioactive nu sunt substante considerate a fi supuse Directivei IPPC. Pentru instalatiile mari de ardere sunt cateva informatii minime, referitoare la emisiile substantelor naturale radioactive evacuate prin arderea combustibililor fosili, in special carbune. Liniile electrice de inalta tensiune se vor realiza subteran, astfel nu vor induce campuri electrice si unde electromagnetice la nivelul solului . 1.9.2. Poluanti biologici Investitia supusa evaluarii impactului asupra mediului, nu va genera poluanti biologici din categoria microorganisme, virusi sau altele asemenea. Nu s-a constatat poluare de fond în cazul obiectivului studiat, nefiind surse de poluare cu poluanti biologici. 1.10. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI SI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE 1.10.1. Alternative privind dezvoltarea proiectului În vederea selectarii celei mai bune alternative de dezvoltare a activitatii proiectului din punct de vedere al impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru proiectul analizat au fost evaluate alternativele referitoare la:

· alternativa privind amplasamentul; · alternativa privind racordarea la utilitati; · alternative privind procesele tehnologice si principalele masuri de




prevenire/diminuare a impactului asupra mediului; 1.10.1.1. Alternativa privind amplasamentul La proiectare a fost propus un singur amplasament langa platforma industriala CET Timisoara. Acesta a fost ales in urma unei analize tehnico-economica. Criteriile avute in vedere la stabilirea amplasamentului au fost:

- Exista spatiu suficient pentru constructia propriu- zisa si organizarea de santier; - Posibilitatea de conexiune la utilitatile din apropierea amplasamentului, dupa

cum urmeaza: Apa : va fi preluata de la Aquatim pentru necesar menajer si din foraje pentru necesarul tehnologic si incendiu. Evacuare apa uzata:Evacuare la canalizarea oraseneasca a apelor menajere si prin drenare in sol a apei tehnologice care este o apa conventional curat. Accesul la linia de medie tensiune este facil , linia trece la limita amplasamentului

- Existenta unui Parc industrial si a zonei industriale precum si a infrastructurii deja create pana la incinta acesteia;

In vecinatatea amplasamentului, nu sunt perimetre cu arii protejate prin programul NATURA 2000, SPA-uri si SCI-uri desemnate; Distanta pana la zona de locuit este de 0.8 km, in imediata vecinatate sunt terenuri agricole si activitatea Parcului industrial; 1.10.1.2. Alternativa privind conexiunea la utilitati

· Apa · Alimentarea cu apa potabila a incintei se va realiza de la reteaua publica de

alimentare cu apa a orasului. · Alimentarea cu apa rece a utilajelor aferente obiectivului si a apei de stingere a

incendiilor, se va asigura din forajele ce se vor poza in cadrul incintei.

· Evacuarea energiei electrice în SEN Legarea la SENse realizeaza prin sistemul propriu de transformare care trebuie realizat. Energia electrică va fi furnizată consumatorului de către SC ENEL BANAT prin instalaţiile sale electroenergetice.

Alimentarea cu energie electrica va fi realizata dintr-un post de transformare nou având puterea 2000 kVA.

Alimentarea tabloului electric din depozit TED şi hala de producţie TEH, se va face din tabloul general. Tabloul de birouri TEB va fi alimentat din tabloul TEH. Alimentarea acestor tablouri se va face prin cabluri de tipul NAYY-J, CYY-F (sau similar), protejate în tub PVC-G pentru traseele subterane şi în tub PVC pentru traseele supreterane.




1.10.1.3. Alternative privind procesele tehnologice si principalele masuri de prevenire/diminuare a impactului asupra mediului Tehnologia de producere a energiei Tehnologiile recomandate pentru producerea energiei electrice în centralele cu functionare pe combustibili conventionali sunt cuprinse în Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Instalatiile Mari de Ardere (BREF – LCP, mai 2006 ,recomandate de Agentia Europeana de Mediu pentru tarile membre UE). Acest BREF se refera la instalatiile de ardere cu o putere termica mai mare de 50 MW, incluzând industria energetica si acele industrii care utilizeaza combustibili conventionali (huila,lignit, biomasa, turba, combustibili lichizi si gazosi). BREF nu acopera doar instalatiile mari de ardere, ci si activitatile auxiliare legate direct de procesul de ardere.Chiar daca instalatia propusa nu se incadreaza in categoria instalatiilor mari de ardere LCP, tehnologia de producer a energiei electrice si termice respecta cele mai bune tehnici prevazute in documentul de referinta amintit mai sus. Generarea de energie utilizeaza o varietate de tehnologii de ardere. În conditiile din BREF – LCP sunt considerate BAT, urmatoarele tehnologii: - pentru arderea combustibililor solizi: arderea pulverizata, arderea în pat fluidizat, si arderea pe gratar; - pentru combustibilii lichizi si gazosi : arderea în cazane, motoare si turbine cu gaz. Alegerea sistemului utilizat de producere a energiei se bazeaza pe consideratii economice, tehnice, de mediu si locale, precum: disponibilitatea combustibilului, cerintele operationale, conditiile pietei si cerintele sistemului energetic. Energia electrica (produsul final pentru care a fost conceput proiectul având în vedere criteriile de piata) poate fi generat în doua moduri de baza: - prin producerea de abur într-un cazan, abur utilizat pentru actionarea unei turbine ce antreneaza un generator electric; - prin arderea directa a unor combustibili lichizi si gazosi pentru actionarea unei turbine cu gaze sau a unui motor cu ardere interna care actioneaza un generator electric. Problematica de mediu se refera în special la emisii în aer provenite de la arderea combustibililor fosili (SO2, NOX, CO, pulberi, N2O si CO2). Celelalte substante precum metale grele, compusi halogenati si dioxinele sunt emise în cantitati mici.




Analizand toate aspectele , s-a optat pentru tehnologia de ardere pe gratar, intr-un cazan care produce abur ce actioneaza o turbina care prin intermediul unui generator produce energia electrica. Alternativa finala a proiectului propune urmatoarele masuri de reducere si compensare a posibilelor efecte negative: Ø in faza de executie

pentru diminuarea impactului generat in timpul constructiei se va urmari: · lucrarile se vor realiza conform proiectului, astfel ca impactul generat sa aiba o

amploare cat mai mica ; · scurtarea pe cat posibil a duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel

durata de manifestare a efectelor negative; · evitarea pierderilor de materiale de constructie din utilajele de transport; · folosirea unor utilaje si mijloace de transport silentioase; · în organizarea de santier se vor utiliza numai constructii usoare tip baraca

pentru depozitarea unor materiale de constructii si a unor echipamente si unelte utilizate la aceasta etapa;

· pentru nevoi igienico-sanitare se vor institui, grupuri sanitare ecologice; · Solul dislocat se va depozita pe categorii, astfel:

- cel extras si manipulat ca material de umplutura se va depozita separat; - solul fertil decopertat de pe suprafetele libere, utilizat pentru restaurarea, renaturarea zonei, a suprafetelor libere se va depozita si pastra astfel incat factorii climatici sa nu-l deterioreze;

· Se vor institui depozite speciale pentru deseurile menajere si tehnologice,rezultate din lucrarile de santier;

· depozit izolat pentru materialele ce vor fi utilizate la constructii; · se vor asigura mijloace adecvate pentru prevenirea imprastierii materialelor (sol,

argila, deseuri sau materiale de constructii) in zona organizarii de santier, pe drumuri / zone private (terenuri agricole);

· utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate, sa nu prezinte pierderi de produse petroliere;

· se va asigura material absorbant in caz de poluari cu produse petroliere. Ø in faza de functionare

a) masuri constructive: - amplasarea activitatii la distanta legala fata de zonele rezidentiale, suficienta pentru protectia receptorilor sensibili;




- proiectul prevede sisteme de ventilatie si cosuri de evacuare a gazelor arse pentru a asigura o dispersie cat mai buna; - masuri constructive de reducere a zgomotului:

· amplasarea instalatiei zgomotoase si a componentelor acesteia in structuri absorbante ale zgomotului pereti de constructie si acoperis adecvati izolati fonic;

· bariere suplimentare pentru reducerea zgomotului prin utilizarea unor suporti anti-vibranti si interconexiuni pentru echipament (utilizarea fundatiilor de masini sustinute pe amortizoare de vibratii).

· izolare fonica la racordul de intrare a aerului de ardere. Pentru reducerea zgomotului la conductele de suflare si ventile de siguranta, se utilizeaza amortizoare potrivit principiului inchiderii;

· conducte izolate acustic (fonic) prin utilizarea tevilor cu suporti flexibili cu amortizare interna;

· canale pentru aerul de ardere si gaze arse evacuate sunt echipate cu absorbanti acustici prin utilizarea tobelor la canalele de priza si evacuare;

· cos cu pereti dubli si attenuator de zgomot; - platforme betonate si recipienti ermetici de colectare a deseurilor. b) masuri tehnologice: In vederea reducerii emisiilor in aer, se propun urmatoarele masuri tehnologice: - utilizarea combustibilului mai putin poluant, respectiv biomasa în centrala de cogenerare, genereaza emisii foarte reduse de oxizi de sulf . - utilizarea cicloanelor si a filtrelor sac pentru reducerea emisiilor de pulberi - reducerea emisiilor de CO2 prin cresterea eficientei procesului de ardere, utilizare si conservare a energiei; - recuperarea, reciclarea si racirea gazelor de ardere in cazanul recuperator; - pentru eliminarea emisiilor fugitive se vor utiliza sisteme de detectare a scurgerilor de gaz si a sistemelor de alarmare. 1.13. INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIALA ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI 1.13.1. Modul de încadrare în planul de urbanism si amenajare a teritoriului Amplasamentul proiectului este situat în intravilanul localității Chișoda, comuna Giroc, în zona de sud, pe str. Chisodei ce face legatura cu municipiul Timișoara.




Centrala termica se va amplasa pe un teren proprietatea S.C. BIOMASS INDUSTRIAL PLANT S.R.L., in suprafata totala de 12600 mp, identificat prin Extrasul CF. nr. . 411118, având nr. top 411118. Terenul este situat în intravilan, pe str. Chișodei, pe teritoriul administrativ al localităţii Giroc, adiacent străzii, conform planului de situaţie, anexat prezentei documentaţii, fiind înregistrat ca intravilan liber de sarcini, pe care beneficiarul intenţionează să realizeze o centrală de producere a energiei electrice și termice cu spaţii anexe. În concordanţă cu intenţiile beneficiarului, prezentul proiect propune o valorificare superioarã a potenţialului terenului, prin rezolvarea pe amplasament a unor dotări pentru producerea energiei, echipată din punct de vedere tehnologic la nivelul şi standardelor actuale în domeniu. Prin funcţiunea preconizată a fi realizată pe amplasament, proiectul se încadrează corect în destinaţia stabilitã în zona prin P.U.Z-ul inițial, respectiv zona destinata industriei. 1.13.2. Relatia proiectului propus cu alte planuri si programe Proiectul propus constituie un ansamblu de masuri pentru cresterea randamentului energetic, eficientei economice zonale si reducerea impactului ecologic si se integreaza in criteriile din Planul Local de Actiune pentru Protectia Mediului in judetul Timis . In contextul Planului Judetean de actiuni pentru Protectia Mediului, Proiectul raspunde la unul din principalele criterii cum ar fi cel legat de aplicarea conceptului de dezvoltare durabila: prin promovarea asigurarii integrate a infrastructurii legate de protectia mediului, privind asigurarea utilitatilor respectiv apa, energie electrica, energie termica, salubritate si canalizare, prin promovarea unor sisteme conforme cu principiile dezvoltarii durabile pentru producerea si transportul energiei; Un alt criteriu la care Proiectul corespunde este, luarea in considerare a limitelor oficiale existente: cadrul legislativ si evolutia legislatiei de mediu in contextul procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Societatea actuala se confrunta cu provocari în domeniul energiei si mediului, acute pentru Europa, si în care sunt implicate toate statele membre. 1.14. INFORMATII DESPRE MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA

· Drum de acces Nu este necesara constructia de noi cai de acces, pana la amplasament.

· Retea de energia electrica Energia electrică va fi furnizată consumatorului de către SC ENEL BANAT prin instalaţiile sale electroenergetice.




Alimentarea cu energie electrica va fi realizata dintr-un post de transformare nou având puterea 2000 kVA.

Alimentarea tabloului electric din depozit TED şi hala de producţie TEH, se va face din tabloul general. Tabloul de birouri TEB va fi alimentat din tabloul TEH. Alimentarea acestor tablouri se va face prin cabluri de tipul NAYY-J, CYY-F (sau similar), protejate în tub PVC-G pentru traseele subterane şi în tub PVC pentru traseele supreterane.

· Sistemul de alimentare cu apa si canalizarea Alimentarea cu apa a incintei se va realiza de la reteaua publica de alimentare cu apa a orasuluisi din foraje de mica adancime ce se vor executa in incinta .

· Retea alimentare cu apa in incinta Reteaua de alimentare cu apa porneste din caminul de apometru spre constructiile din cadrul obiectivului.Reteaua de alimentare cu apa a obiectivului va fi pozata la exterior, ingropat si va fi prevazuta din polietilena de inalta densitate.

Apa calda de consum menajer se va prepara local (instantaneu) prin boilere amplasate in apropierea obiectelor sanitare.Principalul consumator al apei din incinta este sistemul de compunere a apei. Pentru o functionare optima a proceselor tehnologice si protejarea echipamentelor este nevoie de 2% apa proaspata la fiecare ora.

Apa din reteua publica a orasului va fi utilizata pentru consum menajer. Apa din foraje va fi utilizata pentru urmatoarele procese tehnologice:

- apa pentru curatarea instalatiei – in regim discontinuu; - apa pentru turnurile de racire -apa pentru dedurizare, demineralizare

1.15. CADRUL LEGISLATIV APLICABIL REALIZARII STUDIULUI SI REDACTARII RAPORTULUI Proiectul aferent investitiei CENTRALA PENTRU PRODUCEREA DE ENERGIE ELECTRICA ȘI TERMICA DIN BIOMASĂ, RACORD SEN,UNIFICARE SI ALIPIRE, se încadreaza în Anexa 2 din HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private,care transpune Directiva Consiliului 85/337/CEE, modificata si completata prinDirectiva Consiliului 97/11/CE si Directiva 2003/35/CE, la punctul nr. 3.a –Instalatii industriale pentru producerea energiei electrice, termice si a aburului tehnologic, altele decat cele prevazute in anexa 1, fiind considerata activitate cu impact potential semnificativ asupra mediului;proiectul propus




a fost incadrat de catre APM Timis ca proiect cu impact asupra mediului, solicitandu-se evaluarea impactului asupra mediului. Investitia propusa este in concordanta cu legislatia de mediu a Uniunii Europene si va respecta Directivele cadru a UE, adoptate prin legislatia romaneasca: Directiva Consiliului nr 85/337/CEE, modificata prin Directiva Consiliului nr. 97/11/EC privindevaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului

· Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 pentru protectia mediului · Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului · Ordonanta de urgenta nr. 164/19.11.2008 pentru modificarea si completarea

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului; · Ordinul MAPM nr 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile

etapelor procedunicadru de evaluare a impactului asupra mediului ; · Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr 1798/2007 pentru aprobarea

Procedurii de autorizare a activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului

· Ordinul 135 din 10 februarie 2010 (Ordinul 135/2010),privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private

· HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului;

Directiva – cadru apa Directiva nr 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane • Legea nr 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii Apelor nr. 107/1996 • Hotarârea de Guvern nr 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare inme diul acvatic a apelor uzate (M Of. Nr. 187 din 20 martie 2002) • Hotarârea de Guvern nr 352/2005 privind modificarea si completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate (MOf 398/11 05 2005 • Ordinul MAPM nr 662/2006 pentru aprobarea Procedurii si a competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor Directiva nr 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman • Legea nr 458/2002 privind calitatea apei potabile




• Lege nr 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr 458/2002 privind calitatea apei potabile Directiva nr 76/464/EEC privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase deversate în mediul acvatic al Comunitatii si cele 7 Directive "fiice") • Lege nr 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr.107/1996 • Hotarârea Guvernului nr 351/2006 privind aprobarea Programului de eliminare treptetâ a evacuarilor,emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase Directiva – cadru aer Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 152 din 11 iunie 2008 şi ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 23 din 26 ianuarie 2005. Directiva 2001/80/EC privind limitarea emisiilor de poluanti în aer proveniti de la instalatiile mari de ardere; • Legea 104/2011 privind protectia atmosferei • Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare; • H.G.nr.440/2010, privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere Directiva – cadru deseuri Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deseurile si de abrogare a anumitor directive, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 312 din 22 noiembrie 2008. • Legea nr 211/2011 privind regimul deseurilor • Hotarârea de Guvern nr 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzind deseurile. inclusiv deseurile periculoase




Directiva nr.75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendata de Directiva nr 87/101/EEC si de Directiva nr.91/692/EEC • Hotarârea de Guvern nr 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate Directiva 2002/49/EC privind managementul si reducerea zgomotului ambiental; 2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Realizarea lucrarilor de constructii si arhitectura Proiectul propune construirea a 4 cladiri cu diverse functiuni: corpuri ce adapostesc diverse echipamente necesare producerii energiei electrice, depozite, birouri, camere de control, platforme tehnologice. Datele tehnice si functiunile constructiilor, sunt prezentate in Tabelul 2.1. Suprafata construita: 3750,15 mp. Suprafaţă construită desfăşurată 5154,10 mp. Suprafaţă utilă 4657,45 mp. Corp Functiunea Regi

mul constr.

Suprafata construita la sol

Suprafata desfasurata

Inaltime cornisa

C1 Hala depozitare P 2532,45 mp.

2532,45 mp.

13,10 m

C2 Sala masinilor P+4 1077,70 mp.

2276,50 mp.

26,85 m

C3 P+3 C4 P+2 Platforma

betonata

345,15 mp.

345,15 mp.

Estacada E 140 mp.

140 mp. 13,10 m.

Amplasarea utilajelor in cladiri:

C1 - HALA DEPOZITARE




- benzi transportoare - pod rulant C2 - SALA TOCATOR / ARZĂTOR / CAZAN - benzi transportoare - boiler - reductoare - container cenuşă - rezervor ulei cu cuvă retenţie - pompe alimentare cu apă - preîncălzitor economizor aer - ventilator combustie - rezervor apă C3 - SALA MAŞINILOR - turbina - supape abur turbină - preîncălzitoare apă - condensator încălzire - pompe răcire - pompe apă fierbinte - rezervor apă deionizată - staţie tratare a apei - rezervor de condensare C3 - PLATFORMA STAŢIE PURIFICARE GAZE ARSE - cicloane - buncăr - coş de fum - container cenuşă - ventilator principal -Sistemul constructiv

Stâlpii structurii de rezistenţă ai halei de depozitare sunt realizaţi din beton armat cu secţiune pătrată, încastraţi în fundaţii izolate. Grinzile acoperişului halei sunt de asemenea grinzi din beton, sau după caz metalice, având deschiderea de 27,00m. Grinzile acoperişului împreună cu elementele de legătură formează cadre din beton care sunt rezemate articulat în capul stâlpilor din beton armat. Celelalte construcții destinate adăpostirii utilajelor și panourilor electrice se vor executa pe structură metalică, cu unele planșee din beton armat pentru susâinerea unor greutăți mai mari, sau după caz planșee metalice pentru zonele de intervenție și întreținere. În planul acoperişului este prevăzută tablă cu cută înaltă, care împreună cu barele diagonale funcţionează ca o contravântuire orizontală.




Acoperişul este alcătuit din tabla cu cută înaltă, şi învelitoare din membrană PVC termosudată, cu izolaţie din vată minerală rigidă cu grosimea de 200mm, şi folie anticondens. Închiderile perimetrale sunt realizate din panouri sandwich din tablă cu o grosime de 8,0 cm. Unde nu se necesită o protecție la condens, învelitoarea se va executa din tablă cutată simplă, fără izolație.

Inchiderile exterioare si comparimentarile interioare Închiderile exterioare se vor realiza din panouri sandwich tip MEGAPROFIL umplute cu spumă poliuretanică cu grosimea de 8 cm, vopsite în culoarea RAL 9006. La îmbinările dintre elementele de închidere se vor prevedea flashinguri din tablă prinse cu şuruburi autofiletante vopsite în aceeaşi culoare cu panorile din tablă cutată. Finisajele interioare Compartimentarile interioare se vor realiza de asemenea din zidarie din cărămidă, iar cele de la grupurile sanitare şi vestiare din gipscarton. Personalul angajat va folosi vestiarele şi grupurile sanitare ale societăţii, care sunt amenajate la etajul halei boiler. Ca finisaj interior, se poate enumera stratul de uzură a pardoselii care a fi de tip industrial, fiind ulterior şlefuit cu nivela laser. Zona administrativă va fi prevăzută cu pardoseli din gresie ceramică, iar vestiarele şi grupurile sanitare placaje cu faianţă pe anumite zone. Finisajele exterioare Din punct de vedere al finisajelor exterioare s-au prevăzut următoarele: finisaj pereţi din panouri din tablă, sau panouri sandwich, cu elemente specifice de tinichigerie, tîmplărie aluminiu cu geam termopan pe faţade şi glafuri şi tinichigerie din tablă zincată. Spaţiul este accesibil prin intermediul porţilor secţionale respectiv celor pietonale.

Finisajul de închidere exterioară se compune din închideri din tablă cutată tip MEGAPROFIL 8.116,5.1180 vopsită în culoare RAL 9006, închideri la colţuri şi muchii cu flashinguri din tablă îndoită la abcant si vopsită în câmp electrostatic în culoare RAL 9006, prinderi cu şuruburi autofiletante din aceeasi culoare. Acoperisul si invelitoarea Acoperişul va fi tip şarpantă cu panta de 2 % închis cu tablă cu cută înaltă de acoperiş tip MEGAPROFIL 45.333.1000 vopsită în culoare RAL 9006 prinsă pe structură de pane "Z" cu şuruburi autofiletante cu garnitură. Pe tabla cutată va fi montată un strat de




izolare din vată bazaltică semirigidă, peste care se prevede o învelitoare din membrană PVC termosudată. Unde nu se necesită izolarea, se va monta doar tabla cu cută înaltă. Apele pluviale vor fi preluate de pe acoperis printr-un sistem de jgheaburi şi burlane rectangulare din tablă cu grosimea de 0,6 mm, cu secţiunea de 15 x 15 cm, vopsite în câmp electrostatic în culoare RAL 9006. Va trebui asigurată etanşeizarea la îmbinarea dintre atic şi planul acoperişului. Cosul de fum Coşul de fum de evacuare a gazelor arse va fi dimensionat funcţie de capacitatea centralei termice și de prescripțiile tehnice ale utilajelor (arzător, boiler). Particularitățile tehnice ale acestuia vor fi descrise în proiectul de detaliu, după stabilirea furnizorului utilajelor.Cosul va avea inaltimea de 35 m. Alte soluţii constructive specifice proiectului. Pe latura tehnologică se vor prevedea exhaustări pentru zonele de evacuare a gazelor arse, evacuarea cenușei rezultate, precum și banda transportoare de alimentare a cazanului cu baloți de paie. 2.2. Procese tehnologice DESCRIEREA INSTALATIEI DE COGENERARE CU COMPONENTELE PRINCIPALE PE FAZE DE ACTIVITATE

A).Stocare combustibil / alimentare cu combustibil Combustibilul este livrat la locaţie cu camioane, care sunt cântărite când intră şi părăsesc locaţia. Cea mai mare parte a combustibilului va fi livrată în baloturi dreptunghiulare. Camioanele sunt descărcate cu ajutorul unor stivuitoare cu furcă sau încărcătoare frontale și sunt stocate fie într-o zonă de depozitare în aer liber, fie într-un depozit cu macara automată(hala de depozitare) . Materia prima va fi stocata in hala prevazuta in acest sens.Bbalotii sunt stocati într-o zonă de depozitare automată, operată cu macarale. Această zonă de stocare poate stoca până la 2.000 de baloti . Funcționarea acesteia poate fi văzuta în următorul desen. Camioanele intră în clădire și se opresc în zona de descărcare. Această zonă este separată de zona de stocare reală cu o poartă glisantă, care închide întotdeauna una dintre cele două părți ale zonei de depozitare și împiedică oamenii să intre. În cazul în care poarta este deschisă, macaraua este blocată în mod automat din motive de securitate. Operația se face în modul următor:




- Poarta glisantă închide una dintre cele două părți ale zonei de depozitare cu macara. În această secțiune, macaraua funcționează în mod automat și aprovizionează centrala cu baloti. Prin urmare, macaraua ridică baloții cu furci speciale și le pune pe transportoarele de paie pentru a fi dusi mai departe si arşi. - În cealalta parte de stocare, macaraua este blocată și astfel in această secțiune poate fi introdusă biomasa fără probleme de securitate. În această parte, stivuitorul preia balotii din camion si-i stivuieste . Secțiunile pot fi comutate prin deplasarea porţii glisante dintr-o parte în alta.

Balotii sunt apoi transportati de transportoare speciale cu lanț spre locul de ardere. Există, de asemenea, posibilitatea de a descărca de pe transportoarele cu lant , balotii cu probleme de calitate. In lanţul de transport, închiderea porţilor este inclusă pentru a preveni returul flăcărilor. Aici, o poartă se deschide în timp ce a doua se închide. Când balotul este între cele două porți, prima se închide și a doua se deschide. Inainte de a intra la ardere, balotii sunt măcinati și paiele cad într-un buncăr de unde sunt conduse spre locul de ardere cu un mecanism cu șuruburi. In partea de sus a




buncărului o supapă închide alimentarea cu combustibil a acestuia , atunci când cazanul nu este în funcțiune. Caracteristici tehnice ale utilajelor din aceasta faza Motostivuitor Model Linde H30D cu braţ hidraulic pentru o accesibilitate suplimentară (descărcarea dintr-o partea a motostivuitorului). Acoperiș de siguranță, scaun cu arcuri. Motor diesel cu 4 cilindri. Motor opţional cu gaz. · Capacitate: 3000 kg · Inălţime de ridicare: 3550 mm · Lăţime sanie: 1300 mm

Pod rulant – Two TCRANE2 cu doua macarale Fiecare macara este proiectată pentru manipularea a doi baloti de paie cu dimensiunea de L2400-2700 x L1200 x H1000-1300 mm. O macara va fi capabilă să alimenteze întreaga capacitate de ardere a cazanului, menținând cea de-a doua macara în rezervă. Macaraua este concepută ca un pod rulant monogrindă cu cabluri de ridicare. Viteza de ridicare este setată la 20 m/min la FEM 3m pentru o sarcină de 4.000 kg. Viteza de deplasare în lateral este de 32 m/min și cea de deplasare pe lungime este de 63 m/min. Deschiderea este de 30.900 mm. Greutatea dispozitivului de prindere a balotului de paie este de ~ 2.000 kg, unde greutatea maximă a unui balot de paie este WLL = 1000 kg. Dispozitivul de prindere a balotului de paie este folosit fără funcția de rotație – se va respecta orientarea sistemului de alimentare pentru cazan. Sistemul cu pod rulant include o pistă de 2 x 50 metri cu șine sudate pe partea de sus a profilului şi braţe pentru poziţionarea echipamentului și linie de alimentare cu energie între sfârșitul pistei și macara. Date tehnice: - Deplasare: 49.300 mm




- Deschidere: 30.900 mm (pistă C-C) - Inălţime de ridicare: aprox. 5000 mm - Capacitate de ridicare: min 4000 kg - Greutate de prindere: 2000 kg - Sarcină de lucru în condiţii de siguranţă: 2000 kg - Pod rulant: 0-32 m/min echipat cu VLT - Viteza căruciorului de deplasare 0-63 m / min echipat cu VLT - Elevator: 0-20 m/min echipat cu VLT - Tensiune: 3 x 400V 50 Hz Dispozitiv de prindere pentru 2 baloti Dispozitivul electro-hidraulic de prindere baloti , incluzând comutatorul pentru indicarea înclinării prinderii este furnizat cu braţe speciale pentru manipularea balotilor de paie . TRANS DS – Vehicul de transfer pentru doi baloti cu funcţie divizată Vehiculul de transfer are două transportoare, fiecare cu o unitate separată. Vehiculul de transfer primește doi baloti în acelaşi timp. Atunci când balotii sunt poziţionati în vehiculul de transfer, întrucât acestia sunt transportati la primul punct de predare, balotii sunt separati pentru a reduce deșeurile atunci când un balot este predat spre linia de alimentare curentă. - Sarcină: Max 2200 kg - Lăţime: 2800 mm - Lungime: 4000 mm - Lanţuri: lanţuri transportoare 2 x 2, distanţă 125 mm, lanţ solid Seelen cu transportatoare şi lamele - Viteză: Transportoare; 15 m/min - Vehicul; 22 m/min pregătit pentru convertor de frecvență (nu sunt incluse) - Motor: Transportoare; 2,2 KW, vehicul 3 kW, ramificaţie 1,5 KW 3 x 400 VAC, 50 Hz - Accesorii: grătar de siguranţă între lanţuri - Dispozitive de protecţie laterală cu înălţimea de 100 mm - Transportoarele sunt reversibile - Funcţia de ramificaţie: 50 mm - Capacitate: 70 baloturi/oră cu 4 linii de alimentare, furnizarea nr. 1 şi 4, de fiecare dată, distanţa între 1 şi 4 max 13 metri. RCON – Transportor receptor Acest transportor primeşte balotii de la podul rulant.




· Sarcină: 800 kg/m max · Lăţime: 3000 mm · Lungime: 19.000 mm · Lanţuri: 4 lanţuri transportoare, pantă 125 mm, · Viteza: 12 m/min nereversibilă · Motor: Aprox: 18,5 kW 3 x 400 VAC, 50 Hz · Special: Invelitoare între lanţuri · Pereţi laterali 100 mm FDOOR – Uşă de incendiu Ușa de incendiu se deschide în sus. Ușa de incendiu este ținută deschisă de magneți și se închide la semnal. Contragreutățile asigură inchiderea usii printr-o mișcare lină. Mișcarea de deschidere este motorizată. Certificare: BS60 Colectarea deşeurilor Colectarea deșeurilor de la vehiculul de transfer are loc pe transportoarele cu lanturi cu carucioare. Un transportor cu lanț pe două siruri de carucioare este instalat într-un jgheab. Deșeurile de paie care cad peste tot până la partea de jos a jgheabului vor fi împinse de transportoare. La capătul transportorului, este instalat un jgheab care se termină printr-o conductă conectată la sistemul central de vid . · Tip: Transportor cu lanţuri cu cărucioare · Lăţime: 600 mm · Lanţuri: Două lanţuri transportoare cu cărucioare · Viteza: 6 m/min · Motor: 1.5 kW 3 x 400 VAC, 50 Hz · Conexiune: Sistem de vid Ø100 B). ARDERE COMBUSTIBIL IN CAZAN Din moment ce biocombustibilii au un punct de topire foarte scăzut și un conținut substanțial de clor, toată arderea este proiectată într-un mod special pentru a face față acestor probleme. Instalarea acestei centrale şi-a dovedit funcționalitatea secole de-a rândul în acest domeniu în special în Danemarca, unde arderea de paie are o istorie lungă. Caracteristicile speciale ale acestei centrale sunt: • La ardere, combustibilului este ars pe o suprafata specială racita cu apa sau grătar răcit cu apă.




• alimentarea cu aer in mai multe etape reduce emisiile și crește eficiența. • Supraîncălzitoarele sunt construite într-o formă specială din material special.

· Dispozitivele speciale de curăţare menţin centrala curată.

Pentru punerea în funcţiune, este prevazut un arzător mic de ulei , cu o capacitate nominală de ~ 5 MW si care este inclus în procesul de ardere. Dacă nu este utilizat, acest arzător va fi scos din procesul de ardere. Uleiul este stocat într-un rezervor de ulei (~ 15m ³), care se află într-o tavă de colectare oleofobă în cazan cu capacitatea de 16 mc. Zona de ardere este parte integrantă a cazanului. Acesta este un cazan acvatubular cu un tambur de abur în partea de sus a acestuia. Cazanul are 3 treceri pentru gaze de ardere si este prevazut cu supraîncălzitoare în el. Cazanul este conceput în așa fel încât chiar și fără o sursă de alimentare, este posibilă o închidere controlată fără alimentare de urgență. În tuburi, apa se evaporă, iar aburul saturat intră în tamburul de abur. În supraîncălzitoare, aburul este supraîncălzit. Temperatura aburului este controlată prin injectarea de apă. Înaintea supapei de abur de la cazanul principal, sunt amplasate o supapă de siguranță și o supapă de pornire, care pot evacua aburul in caz de urgență, peste amortizoarele de zgomot în mediul înconjurător. După cazan, gazele de ardere preîncălzesc apa de alimentare într-un ECO și aerul de ardere într-un preîncălzitor de aer. Cenușa provenită în urma arderii (grătar, site, etc.), este colectată într-un transportor prevazut cu apă și este transportată în containere. În Danemarca, această cenușă este folosită după analiza componentelor chimice ca îngrășământ pe terenurile




agricole. În acest caz, cenușa poate fi folosită fie ca îngrășământ, fie depozitată la depozitul de deseuri nepericuloase. Echipamentul de ardere și fierbere este situat în cazan. Caracteristici tehnice Cazanul este format din următoarele sisteme: 1 Secţiunea de presiune 2 Grătarul de ardere 3 Sistemul de alimentare 4 Preîncălzitorul de aer 5 Ventilator de aer pentru ardere 6 Conducte de aer 7 Arzătoare ulei sau gaz 8 Structură de sprijin, galerii şi scări 9 Sistem de curăţare cazan 10 Sistem cenuşă/zgură 11 Sistem alimentare cu apă 12 Sistem abur 13 Conducte şi garnituri 14 Supape şi armături 15 Refractare 16 Izolare şi placări 17 Tratarea suprafeţei 18. Aparate de măsura şi control 1.Sectiunea de presiune: cazan aburi cu 3 căi de gaze, constând în 1 buc. secţiune presiune, completată cu: · Pereţi membrană etanşă · Tambur abur · Supraîncălzitoare · Conducte interne · Stâlpi de reazăm · Economizor cu aripi de radiaţie cu carcasă din oţel · Răcitor gaze arse 2: grătar de ardere · Grătar vibrant racit cu apa, conectat la sistemul de evaporare a cazanului 3: Sistem de alimentare combustibil, constând în:




Sistem de ardere paie · 2 buc. transportoare de alimentare paie înclinate cu sistem de ecluză pentru

baloturi de paie, incluzând : ü transportor de dozare ü 2 buc. scarificatoare ü 2 buc. jgheaburi cu bariere de incendiu ü 2 buc. şuruburi stoker ü 2 buc. conducte stoker răcite cu apă cu clapetă antifoc

6: Conducte de aer, constând în: · 1 buc. conductă admisie aer · 1 set de conducte primare de aer · 1 set de conducte secundare de aer · Amortizoare, elemente de debit, rosturi de dilatare 7: Arzător ulei, constând în: · 1 buc. arzător ulei cu ventilator de aer integrat · Rezervor de ulei (tavă de colectare dublă sau oleofobă) · Conducte de ulei între tren și arzătoare 8: Structură de sprijin, galerii și scări, constând în: · 1 buc. structură de sprijin de oţel pentru cazane, economizor, galerii și sistem de alimentare cu combustibil · 1 buc. galerii şi scări pentru alimentarea DPCT · 1 set de șuruburi de ancorare pentru încastrare 9: Sistem de curățare cazan, constând în: · Suflante retractabile de funingine cu abur pentru camera de convecţie 3Rd şi 4Th · Lance de apă pentru curăţarea cuptorului, inclusiv unitate de control local. 10: sistem de cenusă, constând în: · 1 buc. jgheab cenuşă partea inferioară după grătarul vibrant · 1 buc. transportor cu lanţ ud pentru cenuşa din partea inferioară · 1 buc. transportor orizontal pentru cenuşa din partea inferioară 11: Sistem de alimentare cu apă, constând în:




· 2 pompe de apă de alimentare, inclusiv motoare electrice · Supapă de reglare a apei de alimentare · Conducte apă de alimentare în cazan Parametrii tehnici cazan Parametrii de operare apă/abur (la 100% sarcină a cazanului) · Debitul aburului viu MCR tone/h 67.4 · Presiunea aburului viu la ieşirea din cazan bar(a) 102 · Temperatura aburului viu la ieşirea din cazan °C 542 · Presiunea din tamburul cazanului bar(a) 118 · Presiunea apei de alimentare la intrarea în cazan bar(a) 132 · Temperatura apei de alimentare la intrarea în cazan °C 245 Parametrii de proiectare apă/abur · Presiune de calcul abur viu la ieşirea din cazan bar(g) 121 · Temperatura de calcul abur viu la ieşirea din cazan °C 558 · Presiunea de calcul a tamburului de abur bar(g) 121 · Preiunea de calcul a apei de alimentare bar(g) 160 · Temperatura de calcul a apei de alimentare °C 260 Parametrii de bază privind performanţa cazanului Parametru 100% sarcină 75% sarcină 50% sarcină Producţia de abur (t/h) 67 50 35

combustibil (paie) Valoare calorică (kWh/kg) 4,0 4,0 4,0 Cenusa (%) 5,6 5,6 5,6 Consum de combustibil (t/h) 12,25 9,19 6,13

Gaze arse / Aer Raportul exces de aer 1,30 1,35 1,50 temp. aer Intrare/iesire APH (°C) 35 / 45 35 / 45 35 / 45 temp. gaz de ardere Intrare/ieşire APH (°C)

45 / 206 45 / 206 45 / 206

Aer primar (Nm³/h) 17.300 13.200 12.220 Aer secundar (Nm³/h) 42.000 33.000 22.000 Flux gaze arse (Nm³/h) 68.000 53.000 38.600

TEMPERATURILE GAZELOR ARSE




Cuptor (°C) 1.332 1.251 1.125 1. cale (°C) 980 886 772 2. cale (°C) 832 748 649 3.cale/ înainte de supraîncălzitor (°C)

805 722 626

Supraîncălzitor 1 (°C) 647 579 505 Supraîncălzitor 2 (°C) 403 375 350 ECO (°C) 259 250 243 APH - gaze de ardere (°C) 130 133 133

APA/ABUR – TEMPERATURI ECO (intrare/ieşire) (°C) 245/275 245/275 245/275 Supraîncălzitor 1 (intrare/ieşire) (°C) 320/404 320/383 319/365 Supraîncălzitor 2 (intrare/ieşire) (°C) 400/470 383/441 365/410 Supraîncălzitor 3 (intrare/ieşire) (°C) 455/524 441/509 410/471 Supraîncălzitor 4 (intrare/ieşire) (°C) 503/542 505/542 471/503 APH … Preîncălzitor aer ECO….preincalzitor de apa Parametrii schimbător de căldură Parametru Suprafaţă (m²) Efect (kW) Cuptor 85,1 12.836 1. cale (curată) 80,7 4.959 1. cale (murdară) 125,9 2.699 Supraîncălzitor 3 240,0 3.229 2. cale 212,2 2.731 Supraîncălzitor 4 265,0 1.861 3. cale 251,0 2.272 Supraîncălzitor 2 338,9 3.798 Supraîncălzitor 1 1.004,6 7.112 ECO 2.510,8 4.315 Caracteristici cenuşă - Conţinut cenuşă (paie umede) 5,6% Cenuşa din partea inferioară/grătar: - Proporţie cenuşă totală 85% - Porţiune nearsă 12% - Conţinut de apă (transportor umplut cu apă) 50% - cantitate (umedă) ~1,34 t/h




- Densitate ~ 1,0 t/m³ Cenuşă multiciclon: - Proporţie cenuşă totală 12% - Porţiune nearsă 8% - cantitate (umedă) ~0,10 t/h - Densitate ~ 0,2 t/m³ Cenuşă filtru de aer: - Proporţie cenuşă totală 3% - Porţiunea nearsă 8% - cantitate (umedă) ~0,02 t/h - Densitate ~ 0,2 t/m³ Compozitie cenusa:

% din substanta uscata

Component Grate cyclone fly ash

CaO 7,8 5,9 1,2

MgO 4,3 3,4 0,7

K2O 14,3 11,6 48

P2O5 2,2 1,9 1,1

Na2O 0,4 0,3 0,5

Continut de metale grele mg/kg substanta uscata

Component Grate cyclone fly ash

Cu 17 26 44

Zn 75 172 520

Co 2 1 <1,0

Mo <10 <10 10

As <5 <5 22

Ni 4 <2,5 <2,5

Cr 13,5 17,5 6,8

Pb 5,1 21,5 80




Cd 0,2 1,8 5,2

V <10 <10 <10

Hg <0,1 <0,1 0,7 Informaţii cu privire la punerea în funcţiune a cazanului Arderea inițială în timpul unei puneri în funcţiune la rece a cazanului de abur se va face cu un arzător de ulei, iar în prezent estimăm că timpul de punere în funcţiune va fi: Cazan abur: Timp de pornire prevăzut, pornire la rece................................................ 6-8 ore Timp de pornire prevăzut, pornire la cald................................................... <1 oră




C). Ciclu abur / apă Prezentare generală Pentru a produce energie termică și electrică verde într-un mod eficient, centrala CHP are diferite niveluri de abur:

· Abur viu: 540°C / 110 bar(a) · Abur de înaltă presiune:

- ~ 20 bar(a) - evacuare, suflante de funingine, apă de alimentare/preîncălzire a aerului

· Abur presiune medie: - 1,5 – 2,5 bar(a) - Producere de apă caldă - Rezervor apă de alimentare

· Abur cu presiune joasă: - 0,1 bar(a) - Abur recuperate pentru turnurile de răcire

În mod normal, întregul abur viu este alimentat în turbină, unde este redus la diferite niveluri de abur și este folosit pentru a produce apă fierbinte prin condensatorii de abur. Având în vedere că cererea de căldură poate varia, aburul de acces în turbină este alimentat într-un WCC (condensator răcit cu apă). WCC este răcit cu turnuri de răcire în care apa proaspătă se evaporă într-un ciclu deschis. Apa pierdută este umplută din nou cu apă dedurizată. Pentru a preveni blocajele datorate creșterii algelor în circuit, sunt dozate un biocid și un anti-crusta. În cazul în care turbina se opreşte, unitățile de reducere a aburului continua să sprijine celelalte niveluri de abur și, prin urmare, producția de energie termică. Condensul este colectat în rezervoare și pompat în rezervorul de apă de alimentare. Înainte de a intra în rezervor, condensul este preîncălzit cu abur recuperat de la rezervorul de apă de alimentare. Apa care se pierde prin evaporare din ciclul de cogenerare este completată cu apă demineralizată. Apa demineralizata este produsa in instalatia de dedurizare automata:

· Dedurizare cu regenerare automată · RO · EDI

Apoi apa demineralizată este stocată într-un rezervor înainte de a fi pompată peste doi schimbători de ioni la rezervorul de apă.




Rezervorul de apă este încălzit cu abur de medie presiune la ~ 105°C. Condensul și apa demineralizată sunt alimentate în rezervor printr-o unitate de aerare. Pentru a evita coroziunea în cazan și în ciclul abur / apă, se dozeaza următoarele substanțe chimice în rezervorul de apă de alimentare:

· Fosfat · NaOH · Amoniac

De la rezervorul de apă de alimentare, aceasta este pompată înapoi în cazan. Această apă de alimentare furnizează, de asemenea, unități de reducere a presiunii. Caracteristici tehnice Adaos de apă

- Filtru de spălare inversă - 2 unitati cu regenerare automată (NaCl) - Filtru 5µm - RO - Dezaerare membrană (necesară când CO2 > 5 mg/L) - EDI - GFK- rezervor deioniat (30m³) include echipament şi separator de O2 - 2 pompe ( 20m³/h / 4 bar) - 2 polizator filtru - Panou de comandă SPS

Dozare la presiune înaltă (fosfat) n Cantitate: 0 – 6 l/h n Presiune: max. 80 bar

n Pompă de dozare n Rezervor de dozare: ~100l n Tavă de colectare

Dozare etanşă (NH3)

· Cantitate: 0 – 7 l/h · Presiune: max. 5 bar · Pompă de dozare · Rezervor de dozare: 100l · Conexiune / pompă de umplere de la vasul NH3 17l/h / 4bar · Tavă de colectare




Dozare (NaOH)

· Cantitate: 0 – 6 l/h · Presiune: max. 5 bar · Pompa de dozare · Rezervor de dozare: 100l · Tavă de colectare

Turn de răcire Principalele date tehnice ale acestor module sunt:

- Numar de module 5 buc. - Capacitatea totală de răcire 28MW - Debit apă de răcire 350 l/s - Temperatura apei de răcire 25/45°C - Punct umed 21 °C - Ventilatoare 3 buc. - Ventilator conectat sarcină 3x 18,5kW - Apă evaporată 115 l/min

Condensator de apă răcită Principalele date tehnice ale acestei unităţi sunt:

- Capacitate transfer de căldură 28MW - Parametri abur 0,1 bar(a) / 46°C - Flux apă de răcire 350 l/s - Temperatură apă de răcire 25/45°C - Suprafaţa de schimb termic ~ 900m² - Schimbător de căldură - Evacuarea cu pompe de vid cu aburi - Temp.Max. 200°C - Presiune Max. 1.49 bar(a)

D). Conexiune turbină / rețea Prezentare generală Turbina este o turbină în trepte foarte eficientă. În această unitate, presiunea aburului este redusă, iar aburul este extras pe niveluri de presiune diferite de presiune.




Reducerea aburului aduce paletele turbinei în rotație, făcând astfel să funcţioneze un generator. În acest generator, se produce energie electrică ecologică. Deoarece generatorul este un motor sincron, cos phi (factor de putere) produs poate fi ajustat. Puterea produsă este transformată într-o tensiune medie și este introdusă în rețea. Turbina și generatorul trebuie să fie răcite pentru a funcționa. Prin urmare, este utilizat un ciclu de răcire independent, care este conectat cu turnurile de răcire printr- un schimbător de căldură. Detalii tehnice Principalele date tehnice sunt:

- Producția de energie electrică: ~ 16,3 MW - Abur viu: 110 bar(a) / 540°C - Extracţie 3: 24 bar(a) / 340°C - Extracţie 2: 11 bar(a) / 254°C - Extracţie 1: 1 bar(a) / 100°C - Abur recuperat: 0,1 bar(a) / 46°C

Reteaua de apă caldă




Apa caldă produsă este introdusă în rețeaua de termoficare a municipiului Timişoara. Conexiunea la retea se va realiza la CET Timisoara aflat lângă instalaţia CHP cu biomasă. E.) Tratarea gazelor de ardere Prezentare generală Gazele de ardere sunt desprăfuite într-un sistem de filtre textile izolat, montat în afara cladirii cazanului. Cenușa de la sacul filtrant este colectată într-un recipient rezistent la praf sau într-un siloz. Această cenușă va fi depozitată la depozitul de deseuri autorizat sau daca are o compozitie care ii permite poate fi folosita pe terenurile agricole. După sistemul filtrant, gazele de ardere trec în ID-ul principal și sunt emise pe cosul de emisie. Dimensiunea cosului este proiectată pentru a asigura o bună dispersie a poluanților astfel încât să nu afecteze calitatea aerului din zona. Cu sistemele moderne de reducere a emisiilor, implementate în această centrală de cogenerare, pot fi respectate următoarele limite de emisii în timpul operațiunilor obișnuite (la 6% oxigen): · Praf 20 mg/m³ · NOx (ca NO2) 200 mg/m³, · SO2 200 mg/m³, Toate echipamentele de afară sunt izolate pentru a reduce emisiile de zgomot. Experiențele de la alte centrale arată că cu aceşti combustibili în mod normal nu este nevoie de niciun SNCR. Dar dacă este necesar, acest echipament poate fi adăugat mai târziu, fără nicio problemă. Caracteristici tehnice Cicloane ciclon dublu cu un diametru de 2.500mm - 2 buc

· Volum gaze arse 68.000 Nm³/h · Volum gaze arse (max) 140.000m³/h · Temperatură gaze arse 140 – 145°C · concentratie praf - intrare 1.500 mg/Nm³ · concentratie praf - Ieşire 250 mg/Nm³ · Randament desprafuire 83% · Cădere de presiune (max) ~ 1.100 Pa · Material Creusabro 4800 · Izolaţie 130mm




· Evacuarea cenuşii peste supapele rotative în containerul de cenuşă prin sistemul antipraf.

Pornire / Filtru de urgenţă by-pass În timpul pornirii sau opririi, filtrul nu poate fi folosit din cauza unor probleme cu condensarea și particulele de lipire. Mai mult decât atât, sacul filtrant trebuie să fie deviat în caz de urgență (de exemplu, în cazul în care este detectat un incendiu în filtru). Prin urmare, filtrul are un by-pass, care este activat cu o supapă dublă de aer cu sistem de etanșare a aerului, pentru a evita scurgerile. În timpul panei de curent, dispozitivul by-pass va fi activat automat. Sistemul filtru sac Filtrul sac cu impuls detine un dispozitiv automat de curăţare on-line a tuturor sacilor filtranţi cu aer sub presiune. Din motive de întreținere, întreaga cameră poate fi separată de fluxul de gaze de ardere cu acest dispozitiv by-pass.

- Concentratie praf - Intrare 250 mg/Nm³ - Cconcentratie praf - Ieşire < 20 mg/Nm³ (6% O2) - Numar camere de filtrare 4 buc. - Suprafața de filtrare pe cameră 700 m² - Suprafaţa totală de filtrare 2.800m² - Sarcină filtru gaz de ardere 0,83 m³/(m².min) - Limita de presiune (la 200°C) -8.000 Pa - Temp. max. 200°C - Material filtru PTFE/PI - Dispozitiv de curatare sac cu aer sub presiune. - Izolaţie 130mm - Evacuarea cenuşii peste supapele rotative în containerul de cenuşă prin sistemul

antipraf. Ventilaţie principală ID Ventilator radial cu roată cu lamele cubate și motor direct.

- Flux de gaze arse 150.000 m³/h - Temperatură 145°C - Densitatea gazelor de ardere 1,293 kg/Nm³ - Creşterea presiunii 6.400 Pa




- Rotaţii ventilator 1.500 U/min - Mărimea motorului ~ 355 kW cu VfC

Cos de emisie

· Diametru 1,5m · Inălţime 35m

Fluxul tehnologic al centralei de cogenerare Urmatoarea schema exemplifica principiul de functionare a centralei pe biomasa. Combustibilul folosit este doar cel pe bază de biomasă naturală obţinut din reziduuri din agricultură (paie, aşchii din lemn, resturi porumb, etc). Biomasa se va transporta la centrală cu camioane, care se vor descărca şi stoca într-o hală cu ajutorul motostivuitoarelor. De aici, un sistem automatizat cu macara pe pod rulant (1) şi o reţea de benzi rulante (2), va alimenta centrala cu biomasă. De pe o linie de alimentare separată (33,34) se vor putea adăuga suplimentar şi aşchii din lemn.




Baloţii sunt tocaţi şi mărunţiţi (4), apoi arşi într-un cazan cu construcţie specială (8). Gazele de ardere fierbinţi produc abur prin intermediul boilerului (10), unde este supraîncălzit (21,22,24), apoi transportat la o turbină (25), care produce electricitate verde pentru reţea. De asemenea, aburul este transformat în apă caldă pentru reţeaua de încălzire a oraşului (26), sau se va trece prin turnurile de răcire, apa astfel condensată fiind colectată şi recirculată (17,18) pentru alimentarea boilerului (10). Apa tehnologică care se pierde în proces, va fi completată după trecerea acesteia prin staţia de tratare a apei, rezultând apa dedurizată. Această apă este trecută printr-un preîncălzitor cu setarea ECO (19). După trecerea prin boiler, gazele de ardere sunt folosite pentru preîncălzirea aerului in preincalzitorul (14). La capătul procesului, acestea sunt purificate cu filtre (29) şi evacuate în atmosferă printr-un coş de fum (32). Cenuşa rezultată din ardere se colectează în containere. Echipamente auxiliare si dotarile aferente

· Statia de aer comprimat Statia va fi echipata cu doua compresoare de aer unul in functiune si unul in rezerva. Capacitatea unui compresor pentru aceasta instalatie este de 500 m3/h. Uscatoarele de aer admisie sunt proiectate sa atinga 100% din capacitatea compresorului.

· Instalatii electrice Instalatiile electrice sunt adaptate la conditiile individuale ale centralei (generare putere electrica, consum intern, norme de tehnica a securitatii etc.), si includ: - Generator; - Intrerupatoarele; - Transformatoarele ridicatoare de tensiuni de unitate; - Echipamente de masura; - Echipamente de control; - Prize de pamânt; - Telecomunicatii; - Statii externe de 110 kW;

· Sisteme de control Centrala de condensatie va fi prevazuta cu un sistem distribuit de control cu rol de monitorizare, controlare, afisare, înregistrare, avertizare si directionare a intrarilor/ iesirile asociate centralei. Situatiile de avarii pot fi evenimente neprevazute, de exemplu declansarea întrerupatorului de alimentare a cazanului de ardere. Ca un exemplu pentru aceste situatii, activarea protectiei va duce automat la procesul de oprire a cazanului.

· Sisteme de prevenire si stingere a incendiilor Echiparea şi dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor

A. Nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor,se va realiza conform prevederilor cu OMAI nr.163/2007.




B. Sisteme, instalaţii şi dispozitive de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu :

a) tipul şi parametrii funcţionali specifici instalaţiilor respective; Centrala de semnalizare se va amplasa într-un loc de unde să existe o supraveghere permanentă – camera de comandă de unde se urmăreşte tot procesul. Va asigura :

- sesizarea prezenţei fumului şi flăcărilor; - acţionarea electroventilelor din camera distribuitorului şi punerea în funcţiune a capetelor de pulverizat apă în tocător; - comandă închiderea porţilor EI -30, de pe benzile transportoare; - va acţiona automat trapa din casa scării închisă.

Zona depozitului de paie este prevăzută cu butoane de semnalizare. Se va asigura supravegherea permanentă (24h/24h) prin monitor de către un operator din camera de comandă , pentru toate construcţiile.

În hala utilaje + instalaţii electrice, casa pompelor, în încăperea ACS şi camera distribuitorului se recomandă o instalaţie de semnalizare cu detectoare de fum.

În zona benzilor transportoare se vor asigura detectoare de temperatură şi flacără.

b) timpul de alarmare prevãzut; Pentru zona depozitului de paie : timp max. de alarmare/ alertare = 10 s/3 minute;

Pentru hala utilaje + instalaţii electrice, casa pompelor, în încăperea ACS şi camera distribuitorului : timp max. de alarmare/ alertare = 10 s/6 minute;

c) zonele protejate/de detectare la incendiu. - Depozit de paie; - Hala utilaje + instalaţii electrice, casa pompelor,încăperea ACS şi camera distribuitorului;

C. Sisteme, instalaţii şi dispozitive de limitare şi stingere a incendiilor. a) tipul şi parametrii funcţionali : - stingere cu apã (hidranţi exteriori supraterani DN100 ; instalaţie sprinklere apă-aer; instalaţie apă pulverizată) - acţionare manualã (hidranţi exteriori supraterani); - acţionare automată şi manualã (instalaţie sprinklere şi instalaţie apă pulverizată). b) timpul normat de funcţionare (hidranţi exteriori supraterani, sprinklere şi apă pulverizată) – este specificat în memoriul de specialitate; c) zonele, încãperile, spaţiile, instalaţiile echipate cu astfel de mijloace de apãrare împotriva incendiilor : - hidranţi exteriori supraterani – asigură intervenţia din exterior pentru




construcţiile existente. Dispunerea se face pentru asigurarea intervenţiei la depozitul de paie cu o lungime de furtun de 40 ml; - instalaţie de sprinklere apă – aer – asigură intervenţia la depozitul de paie; - instalaţia de stingere cu apă pulverizată – asigură intervenţia la benzile transportoare, perdeaua de apă înainte de prima poartă, tocător, buncăr de alimentare.

Instalaţiile se prevăd cu posibilităţi de alimentare de la pompele mobile. Pentru utilizarea hidranţilor exteriori sunt necesare accesoriile :

- 6 role de furtun tip B cu racorduri tip B; - 1 distribuitor tip B-CBC; - 6 role de furtun tip C cu racorduri tip C; - 2 ţevi de refulare tip B; - 2 ţevi de refulare tip C; - cheie pentru racorduri tip ABC.

Instalaţie mobilă de stins cu spumă pentru rezervorul de ulei cu capacitatea de 15,00 m3:

· Debitul de soluţie spumantă : qs = 0,11 l/sec x 18,00 m2 = 1,98 l/s

· Cantitatea de soluţie spumantă: Qs = 600 x 1,98 = 1.188 l

· Cantitatea de apă necesară pentru o operaţie de stingere: Qa = 600 x 1,98 x (100- 6) : 100 = 1.116,72 l

· Debitul de apă necesar : qa = 1,98 x 94/100 = 1,86 l/sec Volum de spumant concentrat 6% = 72,00 l Pentru 3 reprize : 216,00 l.

· Dispozitivul mobil cu spuma are in componenta: - un recipient pentru stocarea spumantului concentrat - amestecator de linie (realizează soluţia spumanta prin absorbţia spumantului din recipient); - furtune de refulare tip C (necesare unul pentru alimentarea de la hidrant la amestecator, celelalte pentru intervenţia asupra incendiului) - ţeava generatoare de spuma (200 l/min).

Toate componentele sunt fixate pe un cărucior de transport care asigura manevrabilitate uşoara si intervenţie rapida asupra incendiului.

D. Stingătoare portative şi transportabile :

Depozit de paie :




· 10 buc. tip P6 (perimetral) + 1 buc. tip P50 (în zona de descărcare); Hala centrală :

· parter : 3 buc. tip P6; cota + 5,00 m : 2 buc. tip P6; cota + 9,00 m : 2 buc. tip P6; cota + 17,00 m : 2 buc. tip P6;

Hala utilaje + instalaţii electrice :

· parter : în camere transformator, tablou electric, grup electrogen câte 1 buc. tip G6; spaţii alăturate : 2 buc. tip P6;

· cota + 5,00 m : 3 buc. tip G6; · cota + 9,00 m : 3 buc. tip G6; · Casa pompelor : 2 buc. tip P6;

2.3. VALORI LIMITA ATINSE PRIN TEHNICILE PROPUSE SI PRIN CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE Parametru

Valori limita (unitatea de masura) Tehnici alternative propuse de titular

Niveluri de emisie ce pot fi atinse prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) la centrala cu P= 50 MWt *

Praf 20 mg/Nmc 0.7 – 4.6 Nox 200 mg/Nmc 179 – 191 SO2 200 mg/Nmc - HCl 7.7-9.4 CO 39-75 Dioxine 0.0014 ngTE/Nm3

PAH 0.003 mg/Nm3 Cd 0.005 mg/Nm3 As/PB/Cu/Ni/Zn 0.053 mg/Nm3 50 – 100 Total Carbon 1.1 – 1.4 mg/Nm3




* Valorile prevazute de BAT sunt pentru instalatii IPPC. Am preluat valorile pentru instalatii cu puterea intre 50-100 MWt , considerand ca e necesar a fi comparate valorile cu cele impuse de directive si de tehnica de ardere si reducere a emisiilor.Emisiile preluate din BAT sunt pentru tehnica de ardere pe gratar si reducere a emisiilor cu FF. Cele mai bune tehnici disponibile si procedee (BAT) reprezinta „stadiul cel mai eficient si avansat de dezvoltare a activitatilor si a metodelor de operare care indica gradul practice corespunzator al acelor tehnici care furnizeaza, în principiu, bazele de stabilire a valorilor limita ale emisiilor”. Conform „Draft reference on Best Available Techniques (BAT) for Large Combustion Plants – Draft March 2005” definitiile urmatoare trebuie întelese:

· termenul „tehnici” – se refera la tehnologia folosita, cât si la modul în care instalatia este proiectata, construita, întretinuta, exploatata si autorizata;

· termenul „disponibile” – se refera la tehnicile dezvoltate pâna în momentul în care ele permit implementarea într-un anumit sector industrial, în conditiile viabile din punct de vedere economic si tehnic, luând în considerare costurile si avantajele, daca aceste tehnici sunt sau nu folosite sau produce în interiorul statului membru avut în vedere, cu conditia ca ele sa fie accesibile într-un mod rezonabil operatorului;

· „cele mai bune”- înseamna cele mai eficiente tehnici ce pot fi folosite pentru atingerea unui înalt nivel de protectie a mediului înconjurator în ansamblu. În continuare se prezinta tehnicile si procedeele urmatoare cu descriere si informatiile necesare pentru a fi luate în considerare la determinarea BAT, ce trebuie aplicate pentru instalatia CHP în acord cu BAT. 2.4. COMPARATIE ÎNTRE CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT), DOCUMENTELE DE REFERINTA(BREF) SI ACTIVITATEA DIN INSTALATIA ANALIZATA Tehnica propusa de BAT Tehnica propusa de beneficiar

Transportul şi manipularea paielor Modul de transportare, descărcare şi depozitare a paielor este diferit fata de cel al cărbunelui,biomasei şi turbei. Manipularea paielor pentru centralele CHP se bazează aproape complet pe baloţi, fiecare cântărind aproximativ 400 - 700kg. Camioanele transporta în general 20 sau 24 astfel de baloţi de pe

Transportul paielor de la fermieri se face cu camioane in perioada de zi , intre orele 6-22. Paiele sunt aduse sub forma de baloti cu greutatea pana la 1000 kg.Balotii sunt descarcati in hala de depozitare cu ajutorul motostivuitoarelor si a macaralei prevazuta in hala. Capacitatea de stocare a halei este de 2000 de baloti, care asigura functionarea




câmpuri sau de la locurile de depozitare ale fermierilor către instalatie. Camioanele sunt descărcate de o macara suspendată specială, care alături de capacitatea sa de manipulare mai relizează în mod simultan şi un test al calităţii (greutatea şi umiditatea) paielor. Datele obţinute din verificarea calităţii paielor sunt centralizate intr-un computer. Baxurile de paie (10 sau 12 baloţi per bax) sunt fie transferate într-un loc liber dintr-un depozit de paie sau sunt transferate direct catre echipamentul de procesare. Depozitarea se face în marea majoritate automat şi este gândită pentru a ţine balotii pentru 2-3 zile de încărcare la capacitate maximă a boilerului.

cazanului in jur de o saptamana.In cazul in care exista o sincopa in alimentarea cu materie prima, paiele se pot depozita si afara , in spatiu liber, astfel incat sa se asigure o functionare continua a centralei.Aceste aspect pot fi intalnite iarna, cand e ingreunata circulatia sau pe timpul perioadei de concedii.

Pre-tratarea biomasei Baloţii de paie sunt transportaţi din locul de depozitare de o macara şi benzi rulante şi sunt fărâmiţate inainte de a fi introduse în focarul cazanului. Este bine ca paiele să fie ţinute pe câmp pentru aproximativ o lună după treierat, pentru ca ploaia scade cantitatea alcaliilor solubile în apă din cenuşa din paie. Aceste alcalii sunt dăunătoare condiţiilor de ardere deoarece reduc temperatura de topire a cenuşii care apoi creste riscul de saturare cu fluide fapt ce va afecta cazanul. Cantitatea de alcaline solubile în apă influenţează puternic rata de corodare a supraîncalzitoarelor. Ploaia de asemenea, recircula cantitatea de

In instalatia analizata, balotii sunt preluati din hala de depozitare cu ajutorul macaralei si a benzilor transportoare si dusi la instalatia de macinare. Aceasta este o instalatie inchisa care nu are comunicare cu exteriorul. Pe perioada de transport intre hala si instalatia de macinare, balotii sunt verificati si daca nu corespund dpdv calitativ, sunt preluati de pe banda si scosi din circuitul tehnologic. Pentru a se reduce partea alcalina a paielor, titularul va negocia cu fermierii tinerea pe camp aproximativ o luna, pentru a scadea concentratia clorului continut in paie.




alcaline solubile înapoi în pământ acestea fiind folosite pentru dezvoltarea unei noi culturi. În afară de uscarea naturală a paielor pe câmp, nici un alt procedeu de uscare a paielor nu este suficient de eficient pentru a fi luat în considerare.

Aspectele speciale în combustia şi gazeificarea biomasei şi turbei Arderea pe grătar Arderea paielor

În cazul arderii de biomasă (de exemplu lemn, paie, etc) sau de turbă în sisteme de ardere pe grătar, majoritatea cenuşii rămâne pe grătar şi este colectată din cenuşar. Doar o mică cantitate de cenuşa părăseşte focarul şi zboară şi trebuie colectată în dispozitive de reducere a prafului.

In CHP analizata , arderea are loc pe gratar.Cel mai mare procent de cenusa se formeaza in gratar. Caracteristici cenuşă Conţinut cenuşă (paie umede) 5,6%- Cenuşa din partea inferioară/grătar: - Proporţie cenuşă totală - 85% - Porţiune nearsă – 12% - Conţinut de apă (transportor umplut cu apă)-50% 50% - cantitate (umedă) – 1.34 t/h - Densitate ~ 1,0 t/m³ Cenuşă multiciclon: - Proporţie cenuşă totală – 12% - Porţiune nearsă – 8% - cantitate (umedă) – 0.1 t/h - Densitate ~ 0,2 t/m³ Cenuşă filtru de aer: - Proporţie cenuşă totală – 3% - Porţiunea nearsă – 8% - cantitate (umedă) – 0.02 t/h - Densitate ~ 0,2 t/m³

Reducerea prafului




Pentru reducerea prafului provenit din centralele cu arderea pe grătar sunt folosite filtre textile şi electrostatice, dintre care filtrele textile sunt cel mai des folosite.

Gazele de ardere sunt desprăfuite într-un sistem in doua trepte format din cicloane si filtre textile, montat în afara cladirii cazanului. Cenușa de la cicloabe si sacul filtrant este colectată într-un recipient rezistent la praf sau într-un siloz. Această cenușă va fi depozitată la depozitul de deseuri autorizat sau daca are o compozitie care ii permite poate fi folosita pe terenurile agricole. Cicloane ciclon dublu cu un diametru de 2.500mm - 2 buc

· Volum gaze arse 68.000 Nm³/h · Temperatură gaze arse 140 –

145°C · concentratie praf - intrare 1.500

mg/Nmc · concentratie praf - Ieşire 250

mg/Nm³ · Randament desprafuire - 83%

Sistemul filtru sac Filtrul sac cu impuls detine un dispozitiv automat de curăţare on-line a tuturor sacilor filtranţi cu aer sub presiune. Din motive de întreținere, întreaga cameră poate fi separată de fluxul de gaze de ardere cu acest dispozitiv by-pass.

- Concentratie praf - Intrare -250 mg/Nm³

- Cconcentratie praf - Ieşire 20 mg/Nm³ (6% O2)

- Numar camere de filtrare 4 buc. - Suprafața de filtrare pe cameră - 700

m² - Suprafaţa totală de filtrare -

2.800m²




- Temp. max. 200°C

Reducerea emisiilor de SO2

Înlăturarea sulfului de pe grătar nu este posibilă datorită timpului minimal de contact dintre oxizii de sulf şi reactivii alcalini care sunt puşi pe grătar. Injectarea de piatră de var în focar este posibilă dar nu şi eficientă. În centrale energetice care folosesc pe post de combustibil biomasa şi turba, cu grătare mai mici, conţinutul de sulf al combustibilui este scăzut sau adesea moderat. De aceea emisiile sunt frecvent atât de mici încât nu este necesară desulfurizarea. În cazul turbei cu conţinut mai mare de sulf se folosesc în mod uzual procese de injectare uscată. Injectarea de hidroxid de calciu în formă uscată poate să ducă la o reducere destul de mare. În focar injectarea de piatră de var împreună cu un activator de oxid de calciu, este eficientă în unele cazuri. Aceste măsuri înlătură şi alte emisii dăunătoare cum ar fi HCl.

Avand in vedere ca e o central de putere mica , emisiile de SO2 sunt reduse. In central nu se utilizeaza turba. Daca in timpul functionarii se va constata ca emisiile de SO2 trec de VLE se va analiza situatia si se va propune o masura de reducere.

Carbon nears în cenuşa

În ceea ce priveşte conţinutul de carbon nears din cenuşa rezultată în urma arderii pe grătar, scopul este realizarea celei mai bune arderi pentru a atinge eficienţa sau utilizarea optimă a combustibilului.

La instalatia analizata procentul de carbon nears este de max 12 % in gratar.Pentru ase asigura o ardere corespunzatoare s-a ales un design special al gratarului. Totodata se realizeaza controlul automat al tuturor parametrilor prin parametri de măsurare în locuri diferite (




Totuşi comform caracteristicilor tehnice şi ale combustibilului un conţinut mai mare de carbon nears în cenuşă poate să apară în cazul arderii pe grătar a biomasei.

temperatură, presiune, CO/O2, etc. )

Diminuarea emisiilor de Nox

Temperaturile scăzute de ardere ale sistemelor cu grătar sunt avantajoase pentru suprimarea emisiilor de NOx. Totuşi un catalizator SCR va devenii inactiv rapid în mod obişnuit după aproximativ numai 100 de ore de operare, ceea ceva conduce apoi la o scădere semnificativă a ratei de reducere a NOx. Introducerea aerului de deasupra focului este uneori folosită pentru a reduce generare de emisii de NOx. Mecanismele de reducere a emisiilor de NOx sunt aceleaşi ca în cazul arderii pe pat fluidizat turbulent. Arderea cu emisii reduse de NOx solicită un sistem secundar sofisticat de ventilare a aerului şi un focar special proiectat cu două zone de ardere. SRC-ul nu este o soluţie viabilă pentru centrale cu ardere de paie sau lemn pentru că duce la o otrăvire a SCR-ului prin formarea de săruri de potasiu. Mai mult regenerarea unui SCR otrăvit este foarte scumpă.

Inca din faza de proiectare s-au luat in considerare masurile de reducere a emisiilor, prin aplicarea masurilor primare si secundare de reducere a acestora. Masuri primare de reducere Un sistem de control al arderii de ultimă oră controlează procesul pentru a evita emisiile înainte ca acestea să fie produse. Printre altele, următoarele masuri vor fi efectuate: ardere în trepte cu aer primar și secundar: reduce producția de NOx în partea de jos a casetei de foc (contactul cu azot combustibil) și asigură emisii scăzute de CO după zona de ardere în regiunea superioară a casetei de foc. · Aer de reciclare: reduce producția de NOx prin controlul temperaturii în cadrul arderii. · Controlul automat al tuturor parametrilor prin parametri de măsurare în locuri diferite ( temperatură, presiune, CO/O2, etc. ) Masuri secundare de reducere În ciuda tuturor eforturilor primare, este nevoie de a reduce anumite substanțe poluante, de asemenea, după arderea cu eforturi secundare. Experiențele de la instalațiile existente indică faptul că limitele de NOx pot fi respectate doar prin eforturile primare în controlul arderii. Dar pentru a fi sigur de acest lucru, centrala este concepută pentru a adăuga un SNCR ușor,




dacă este necesar într-o etapă ulterioară. 3. DESEURI

GENERAREA DESEURILOR În etapa de realizare a investitiei se poate mentiona ca pentru obiectivul propus proiectul prevede variante de constructie moderna, la care generarea de deseuri de constructie este minima. Aceasta presupune, cantitati mai mici de materiale de constructie clasice (mortar, betoane,) si implicit cantitati mult mai mici de deseuri care rezulta din aceste activitati. Deseurile rezultate din activitatea de constructii-montaj sunt valorificabile si Nepericuloase si vor fi stocate pe amplasament în conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea umana si vor fi eliminate/valorificate prin/catre firme specializate si autorizate. În etapa de functionare: Filtrele uzate, se vor elimina prin firme autorizate. Uleiul uzat din separatoare si cel colectat din activitatea de metenanta, se va elimina prin firme autorizate. Deseurile valorificabile se vor colecta separate si vor fi valorificate catre firme autorizate in colectare. Pentru minimizarea deseurilor se vor lua urmatoarele masuri: - colectarea separata a deseurilor si valorificarea celor reciclabile; - reducerea consumului de materii prime prin optimizarea procesului de ardere; - prelungirea duratei de utilizare a uleiurilor (exploatare la temperatura optima si racire controlata, evitarea patrunderii apei în ulei, aerare pentru evitarea îmbatrânirii,reducându-se astefel cantitatile de ulei uzat generat. Tabel privind gestiunea desurilor

Deseu

Cod deseu conform HG

856/2002 Cantitate

produsa (t/a) valorificare

Eliminare

Cenusa de gratar 100101 4100 Fertilizant

agricol

Cenusa din ciclon 100101 820 Fertilizant




agricol

Cenusa zburatoare 100103 164 Fertilizant

agricol

Uleiuri de motor, de transmisie si de ungere 13 02 08* 0.5

Eliminate cu firme

autorizate PVC si PET din ambalaje si activitatile de birou. 15 01 02 0.2 valorificate

Menajere sau asimilabile de la personal 20 02 01 0.3

Eliminate

Deseuri de la epurarea apelor tehnologice (filtre anioni, cationi) 10 03 28 0.1

Eliminate

Metalice rezultate din activitatile curente de intretinere 16 01 17 1 Valorificate

Cartoanele, hartia din ambalaje si activitatile de birou

20 01 01 20 01 39 0.6 Valorificate

Principii şi obiective strategice care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor - principiul protecţiei resurselor primare prin optimizarea consumurilor; - principiul măsurilor preliminare corelat cu principiul BAT ( Cele mai bune tehnici disponibile, care nu presupun costuri excesive), pentru producerea unei cantităţi minime de deşeuri; - principiul prevenirii producerii deşeurilor; - principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului; - principiul substituţiei substanţelor periculoase cu altele mai puţin periculoase, lucru care permite reducerea deşeurilor periculoase; - principiul proximităţii (deşeul va fi eliminat cât mai aproape de locul de producere) ; - principiul abordării integrate a gestiunii deşeurilor




Optiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ordine descrescătoare a priorităţiilor: n prevenirea apariţiei deşeurilor, prin aplicarea "tehnologiilor curate"; n reducerea cantităţilor de deşeuri, prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare

domeniu; n valorificarea, prin refolosirea, reciclarea materială şi recuperarea energiei; n eliminarea, prin incinerarea şi depozitare

Ţinând seama de aceste obiective şi elemente strategice instalaţia răspunde cerinţelor privind: - aplicarea unei „tehnologii curate”, la nivelul practicilor actuale; - se vor lua masuri de prevenire a producerii deşeurilor prin urmărirea fazelor tehnologice, prin prevenirea greşelilor în procesul de fabricaţie; - se va urmări valorificarea deşeurilor apărute accidental prin reutilizarea lor în fazele de fabricaţie, sau valorificarea lor prin firme autorizate în reciclarea materială, recuperarea energetică şi numai în ultimul rând se va realiza eliminarea deşeurilor prin depozitare intr-un depozit autorizat. 4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA 4.1. APA 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului 4.1.1.1. Ape de suprafata

In judetul Timis reteaua hidrografica este reprezentata de raul Bega, care isi

desfasoara aproape in intregime bazinul in cadrul acestuia, si partial de raurile Bega Veche, Timis, Birzava, Moravita si Mures. La acestea se adauga lacurile naturale si antropice si o retea de canale de desecare si irigatii. Densitatea retelei naturale variaza intre 0,1 km/km2, in campie, si 0,9 km/km2. Scurgerea medie multianuala in zona de campie este de 1 l/s x km2.

Raul Bega izvoraste din Muntii Poiana Ruscai de la altitudinea de 1150 m si are la frontiera o lungime de 159 km si o suprafata de 2.390 km2. In scopul combaterii inundatiilor, care afectau mari suprafete si in scopul navigatiei, cursul inferior al Begai a fost canalizat si dirijat mai spre sud pe un nou traseu. Primeste pe stanga ca afluenti mai importanti, Sasa (L = 32 km, S = 167 km2) si Gladana (L = 27 km, S = 279 km2), iar pe dreapta Bunea (L = 26 km, S = 180 km2), Minis (L = 26 km, S = 180 km2) si Chizdia (L = 25 km, S = 226 km2). In sectiunea s.h. Balint (S = 1064 km2) debitul mediu

mailto:r@ul




multianual este de 6,85 m3/s, debitul maxim cu probabilitatea de 1% de 290 m3/s, iar volumul maxim scurs pe un interval de 5 zile cu probabiliate de 1% de 52 mil.m3, debitul mediu zilnic minim (anual) cu probabilitatea de 80% de 0,6 m3/s, iar debitul mediu multianual de aluviuni in suspensie de 1,4 kg/s.

Fenomenele de inghet apar in bazinul superior cu o frecventa de 95% din ierni si o durata medie de 25 zile, iar cel mijlociu si inferior cu o frecventa de 80% din ierni si o durata medie de 30 zile. Frecventa podului de gheata de 75% si respectiv 35% pentru cele doua zone, iar durata medie de 20 - 25 zile.

Lacurile antropice sunt specifice Timisoarei (115 ha), in aceasta categorie intra si lacurile de agrement 35 ha.

Fiind o câmpie fluviatila joasa, creata de cele doua râuri, stratul acvifer freatic se afla la adâncimi mai mici de 5 m. Partea mai bine drenata, cu niveluri ale apei freatice la 3-4 m, se afla în jumatatea estica unde relieful este mai înalt (85-92 m). precum si în partea nordica, unde Timisul dreneza mai bine teritorul. Partea vestica si nordica, unde relieful este mai coborât (80-85 m), stratul acvifer freatic este mai aproape de suprafata. Pe grinduri el se afla de obicei între 2 si 3 m adâncime, iar în arealele depresionare nivelul hidrostatic al apei freatice este la mai putin de 2m adâncime.

Apele freatice sunt aproape de suprafata, pe o buna parte din campie fiind numai la 0,5 - 2 m si contribuind la excesul de umiditate in zilele ploioase. Apele captive sunt bogate si situate la diferite adancimi.

Teritoriul judetului Timis apartine in intregime sectorului cu clima continental-moderata. Cea mai mare parte a regiunii se caracterizeaza prin veri calde cu precipitatii relativ bogate si ierni blande, datorate deselor advectii de aer cald, mediteraneean, care fac ca stratul de zapada sa aiba un caracter episodic.

Circulatia generala a atmosferei se caracterizeaza prin frecventa deosebit de mare a advectiilor de aer temperat-oceanic din Vest si Nord-Vest, mai ales vara si in anotimpurile de tranzitie, si prin frecventa mare a advectiilor de aer tropical-maritim din Sud-Vest si Sud, mai ales in semestrul rece. La acestea se adauga, iarna si in anotimpurile de tranzitie, patrunderile de aer artic din Nord, precum si cele de aer temperat-continental din Sud-Eest si Sud.

Cantitatile medii anuale ale precipitatiilor in zona municipiului Timisoara sunt de 631,0mm, cantitatea medie a lunii celei mai ploioase (Iunie) este de 81,1mm, media lunii celei mai secetoase (Februarie) 40,2 mm.

Vanturile sunt influentate de relief mai ales sub raportul frecventei de diferitele directii. Frecventele medii anuale inregistrate la Timisoara evidentiaza predominarea vanturilor din Nord (16,9%) si Est (15,0%), urmate de cele din Nord-Vest (9,1%) si Sud (8,4%). Vitezele medii anuale pe cele opt directii cardinale si intercardinale oscileaza in zona Timisoarei intre 2,2 si 3,8 m/s.




4.1.1.2. Apele subterane

Pentru amplasamentul studiat s-a efectuat studiul geotehnic. Apa subterană a fost interceptată pe adâncimea forajelor efectuate după cum urmează: Ø Pentru forajul F 1 apa subterană a fost interceptată la cota de -2,40 m;

Ø Pentru forajul F 2 apa subterană a fost interceptată la cota de -2,30 m;




Sunt posibile şi acumulări de apă meteorică în zona superioară a terenului de fundare în perioadele cu ploi abundente sau de topire a zăpezilor. Nivelul maxim absolut al apelor subterane poate fi stabilit numai în urma executării unor studii hidrogeologice complexe, realizate pe baza unor observaţii asupra fluctuaţiilor nivelului apelor subterane, de-a lungul unei perioade îndelungate de timp (în funcţie de anotimpuri, cantitatea de precipitaţii, etc). 4.1.2. Alimentarea cu apa Sursa de apa

Alimentarea cu apa potabila a incintei se va realiza de la reteaua publica de alimentare cu apa a orasului Aquatim.

Alimentarea cu apa rece a utilajelor si a sistemului de incendiu aferente obiectivului se va asigura din forajele ce se vor poza in cadrul incintei.

Retea alimentare cu apa in incinta

Reteaua de alimentare cu apa de uz menajer porneste din caminul de apometru racordat la reteaua publica de alimentare cu apa spre constructiile din cadrul obiectivului.

Forajele vor fi executate astfel incat sa poata asigura debitul necesar alimentarii cu apa tehnologica si debitul necesar rezervei de incediu.




Forajele vor fi imprejmuite asigurandu-se astfel zona de protectie sanitara. Echiparea se va face cu pompa submersibila ce va asigura un debit de 129.15mc/h (35.875 l/s). In caminul forajelor se va monta o clapeta de sens si robinet de inchidere.

Reteaua de alimentare cu apa a obiectivului va fi pozata la exterior, ingropat si va fi prevazuta din polietilena de inalta densitate (PEHD).

Instalatii de alimentare cu apa menajera rece si calda

Instalatia de alimentare cu apa rece si calda de consum, se va executa din tevi din polipropilena PPR, Pn10 bari, pentru cladiri si din teava tip PEHD pentru retele exterioare,teava fiind izolata in cazul conductei de apa calda menajera. Apa calda de consum menajer se va prepara local (instantaneu) prin boilere amplasate in apropierea obiectelor sanitare. Utilizarea apei Principalul consumator al apei din incinta este sistemul de compunere a apei.

Pentru o functionare optima a proceselor tehnologice si protejarea echipamentelor este nevoie de 2% apa proaspata la fiecare ora.

Debitul necesar pentru procesul de compunere al apei este de 9,5 l/s.

Cel mai mare consumator de apa este turnul de racire.

In aceasta unitate se utilizeaza apa pentru a condensa aburul recuperat de la turbina, care nu este utilizat pentru producerea de energie termica. Apa de racire este pompata intr-un ciclu peste un schimbator de caldura inainte de a fi pulverizata in turnurile de racire. In acest ciclu, aproximativ 90% din apa se evapora si se raceste.

Pentru acest proces, va fi folosită apa din foraj, care va fi dedurizata inainte.

Dupa cum s-a mentionat mai sus, 10 % din apa trebuie sa fie golita pentru a preveni o supra -concentratie de sare in acest proces. Aceasta apa este curata si contine numai urmatoarele substante chimice :

· Biocid - bio degradabil · Sare - anorganic

Compoziția apei permite scurgerea sa directă în sistemul de drenaj al apelor de suprafață.

Pentru alimentarea turnurilor de racire a apei este necesar un debit de 14 l/s.

Apa din foraj va fi utilizata pentru urmatoarele procese tehnologice:




- apa pentru curatarea instalatiei – in regim discontinuu;

- apa pentru alimentarea turnurilor de racire – in regim constant;

- apa pentru alimenatrea sistemului de compunere al apei – in regim constant.

Debitul de apa necesar pentru curatarea instalatiei este de: 11 l/s. Debitul de apa necesar pentru consum menajer este de: 1.375 l/s.

Tabel centralizator necesar de alimentare cu apa

DESTINATIA APEI DEBIT DE APA SURSA DE ALIMENTARE

Compunerea apei (regenerare) 6.7 l/s foraj

Compunerea apei (osmoza inversa)

2.8 l/s foraj

Turnuri de racire 14 l/s foraj

Curatarea utilajelor 11 l/s

(regim discontinuu)

foraj

Alimentare obiecte sanitare 1.375l/s retea publica

TOTAL 35.875l/s

Apa pentru stingerea incendiilor va fi asigurata din cele doua rezervoare de incendiu cu V= 700 mc.

4.1.2.Managementul apelor uzate: Sursele de generare a apelor uzate: - instalatiile igienico-sanitare de la vestiare, grupuri sociale, birouri; - instalatia de tratare a apei, de la procesele de regenerare a schimbatorilor de ioni din instalatiile de demineralizare a apei; - apa de racire de la circuitul apa-abur; - purjare, aerisiri, goliri cazane.




Canalizarea menajera

Retea de canalizare ape uzate industriale si menajere

Reteaua de canalizare colecteaza apele uzate rezultate in urma proceselor tehnologice care au loc in incinta urmand ca ele sa fie drenate in sol.

Pentru preluarea apelor uzate menajere, de la grupurile sanitare aferente obiectivului s-a prevazut o retea de canalizare de incinta ce va colecta aceste ape si le va dirija spre 2 bazine etanse cu V=2 mc fiecare, care se vor vidanja la o anumita perioada de timp prin grija beneficiarului.

Debitul total de ape uzate care va fi preluat de fosele septice:2.863 l/s.

Apa reziduala produsa in urma procesului de compunere al apei este curata, avand doar concentratii mari de sare. Prin urmare aceasta apa va fi drenata in sol.

Debitul apei rezultate in urma procesului de compunere este de 7 l/s.

Apa rezultata in urma curatarii instalatiei tehnologice din incinta va fi drenata in sol.

Debitul de apa uzata rezultat in urma acestui proces: 11 l/s. Acest debit de apa este evacuat in regim discontinuu.

In urma proceselor tehnologice de producere a aburului rezulta urmatoarele fluxuri de apa reziduala:

- scurgere cazan - in regim continuu: 4,92 l/s;

- supape de siguranta - numai in situatii de urgenta.

Aceste ape reziduale contin o cantitate mare de sare si o anumita cantitate de Na3PO4, iar temperatura lor poate fi destul de ridicata.

Temperatura apei este redusa prin racire sau amestecare in mod automat cu apa din reteaua urbana sau cu apa din turnul de racire. Dupa acest proces apa este drenata in sol.

Apa rezultata de la turnurile de racire: 14 l/s.

Aceasta apa este curata, evacuata la temperatura mediului ambiant si contine:

· Biocid 100 ml/m³ - bio degradabil; · Scalent 100g/m³ - anorganic.




c)Canalizarea pluviala

Reteaua de canalizare pluviala in incinta

Reteaua de canalizare pluviala din incinta colecteaza apele pluviale atat de pe acoperisul cladirilor cat si de pe platformele si drumurile betonate din incinta. Reteaua este prevazuta din PVC-KG pentru canalizare iar caminele de vizitare din tuburi de beton prefabricat cu sectiunea circulara de Ø0,80m care se termina cu capace din fonta necarosabile, pentru cele pozate pe spatiu verde si carosabile pentru cele pozate pe drum. Pe toata lungimea retelelei de canalizare menajera s-au prevazut camine de vizitare, la schimbarea directiei si la fiecare punct de racord.

Apele meteorice de pe acoperisul cladirilor vor fi descarcate gravitational pe suprafata spatiilor verzi pentru a fi drenate in sol.

Debitul apelor meteorice de pe acoperis: 33.517 l/s.

Apele meteorice se vor colecta de pe platforma cu ajutorul gurilor de scurgere care vor fi montate pe platforma incintei,dupa ce au fost colectate apele se vor deversa in sol prin tuburi de dren dupa ce au trecut printr-un separator de hidorcarburi cu urmatoarele caracteristici:

- Clasa de separare: I - Densitatea medie a mediului separabil: 0.9 kg/dm³ - Volum util al colectorului de namol: 3.77 m³ - Capacitatea de inamagzinare a uleiului: 0.63 m³ - Greutatea maxima a elementului: 6.86 t - Greutate totala: 9.05 t - Debit nominal: 15 l/s - Debit total 75 ls/ - Filtru coalescent - Colector de aluviuni 3800 l incorporat - Carosabil clasa D400 kN. Debitul apelor meteorice colectate de gurile de scurgere de pe suparfata

carosabila: 75.10 l/s. Tabel centralizator debite evacuare ape uzate

SURSA APEI UZATE DEBIT DE APA UZATA ELIMINARE

Compunerea apei (regenerare) 6.7 l/s in reteaua publica




Compunerea apei (osmoza inversa)

0.3 l/s in reteaua publica

Apa de racire 14 l/s in reteaua publica

Scurgere cazan 4.92 l/s in reteaua publica

Supape de siguranta discontinua in reteaua publica

Curatarea utilajelor 11 l/s

(regim discontinuu)

in reteaua publica

Obiecte sanitare + sifoane de pardoseala(rigole de scurgere )

2.863 l/s + 10.5 l/s in reteaua publica

TOTAL 50.103 l/s

Debitul de calcul pentru ape meteorice de pe suprafata carosabila

In conformitate cu SR 1846-2:2007, debitul de calcul al apelor meteorice pQ se calculează cu relaţia : silSmQ p /´´´= f

in care: i- intensitatea ploii de calcul

f - coeficientul de scurgere al apei meteorice adimensional

cS - suprafaţa de calcul – egala cu proiecţia pe orizontala a suprafeţelor receptoare.

m- coeficientul de reducere a debitului adimensional

Intensitatea ploii de calcul in funcţie de frecvenţa normată a ploii si de durata. Se determină prin diagrame sau tabele de calcul.

Frecvenţa normată a ploii de calcul se ia conform STAS 1846/2006 in funcţie de clasa de importanţă a clădirii (f).




tc-timpul de scurgere de la cel mai indepartat punct pana la bazinul de retentie este de

Sc=0.34311 ha

i=270 (l/s*ha)

f =0.90

m= 0.9 la timp de ploie >40min

Rezulta: Qp=75.10 l/s

Debitul de calcul pentru ape meteorice de pe suprafata acoperisurilor constructiilor

Debitul de calcul al apei meteorice se calculeaza cu relatia:

= 0.0001 ∗ ∑ ∗ [l/s]

I – intensitatea de calcul a ploii [l/s*ha]

- coeficientul de curgere a apei meteorice de pe suprafata respectiva

– suprafata de calcul avand coeficientul de curgere [ ]

= ∗

- este unghiul de inclinare a suprafetei receptoare A, fata de planul orizontal.

=6°

= 0.95

Denumire constructie Debitul de calcul al apei meteorice

Hala depozitare paie 23.16 l/s

Estacada 1.23 l/s




Hala centrala 4.335 l/s

Hala utilaje 3.769 l/s

Hala instalatii electrice 1.023 l/s

TOTAL 33.517 l/s

Tabel centralizator debite canalizare meteorica

SURSA APEI UZATE DEBIT DE APA UZATA ELIMINARE

Ape meteorice de pe acoperis 33.517 l/s drenarea apelor de suprafata

Ape meteorice de pe platforma carosabila 75.10l/s

in separatorul de hidrocarburi

TOTAL 108.617 l/s

4.1.3. Impactul potential Se poate manifesta prin canalizarea apelor uzate.

Evacuarea apelor uzate din incinta unităţii se va face în sistem divizor astfel: T Ape uzate menajere , vor fi evacuate în 2 fose cu V= 2 mc. de unde vor fi vidanjate

Reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere, este din PP (polipropilenă sudată) are o lungime aproximativă în incinta Instalaţiei CHP, de L = 100 m si Ø160 mm.

T Ape uzate de la curatarea instalatiei si apa tehnologica se vor evacua prin drenare in sol. Aceste ape contin doar saruri , a caror concentratie nu va depasi VLE prevazute in NTPA 001/2005.

T Apele pluviale, de pe învelitori şi platforme, vor fi evacuate după o prealabilă epurare într-un SPP, în reţeaua de canalizare ape pluviale a orasului.

Reţeaua de canalizare a apelor pluviale, dispune de guri de scurgere în zona amplasamentului, este din PP (polipropilenă sudată) are o lungime aproximativă în incinta Instalaţiei CHP , de L = 80 m si Ø110 mm.

Condiţii de deversare în receptori Indicatorii de calitate ai apelor evacuate în reţeaua publică de canalizare vor respecta prevederile NTPA 002/2005.




Categoria apei evacuate Menajere si pluviale care necesita epurare

Indicatorul de calitate U.M. Valorile limită admisibile

Temperatura ° C 40 Concentraţia ionilor de hidrogen (pH)

Unit pH 6,5 – 8,5

Materii în suspensie mg/dm3 350 Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5)

mg/dm3 300

Consum chimic de oxigen - metoda cu bicromat de potasiu (CCO-Cr) 1

mg/dm3 500

Azot amoniacal (NH4+) mg/dm3 30

Fosfor total (P) mg/dm3 5,0 Substanţe extractabile cu eter de petrol

mg/dm3 30

Detergenţi sintetici anion activi biodegradabili

mg/dm3 25

Plumb (Pb2+) mg/dm3 0,5 Cupru (Cu2+) mg/dm3 0,2 Nichel (Ni2+) mg/dm3 1 Zinc (Zn2+)2 mg/dm3 1

Indicatorii de calitate ai apelor drenate in sol vor respecta prevederile NTPA 001/2005.

Categoria apei evacuate Menajere si pluviale care necesita epurare

Indicatorul de calitate U.M. Valorile limită admisibile

Temperatura ° C 35 Concentraţia ionilor de hidrogen (pH)

Unit pH 6,5 – 8,5

Materii în suspensie mg/dm3 60 Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5)

mg/dm3 300

Consum chimic de oxigen - metoda cu bicromat de potasiu (CCO-Cr) 1

mg/dm3 500

Azot amoniacal (NH4+) mg/dm3 30

Fosfor total (P) mg/dm3 5,0 Substanţe extractabile cu mg/dm3 30




eter de petrol Detergenţi sintetici anion activi biodegradabili

mg/dm3 25

Plumb (Pb2+) mg/dm3 0,5 Cupru (Cu2+) mg/dm3 0,2 Nichel (Ni2+) mg/dm3 1 Zinc (Zn2+)2 mg/dm3 1

4.1.4. Masuri de diminuare a impactului

T Calitatea apelor uzate evacuate va fi monitorizată de administratorul de reţea , administratorul reţelei de canalizare oraşenească, care urmăreşte respectarea limitelor indicatorilor de calitate prevăzuţi în NTPA 002/2005.

T Calitatea apelor uzate evacuate prin drenare in sol va fi monitorizată de operator,in functie de conditiile impuse in avizul de gospodarire a apelor de catre Apele Romane .

T Recoltarea probelor de apă evacuată pentru analiză se va realiza din ultimul cămin inainte de reteaua de canalizare oraseneasca sau inainte de intrarea in dren. § Centrala nu va dispune de instalaţii proprii de realizare a monitoringului pentru

supravegherea calităţii apelor uzate evacuate. § Centrala va fi prevăzută cu dispozitive de măsurare a volumelor de ape prelevate.

T Cu privire la apa pluvială evacuată de pe platforma centralei, aceasta va fi epurată într-un SPP.

T Pentru prevenirea, reducerea şi înlăturarea efectelor disfuncţionalităţilor accidentale din sistemele de alimentare şi evacuare ale apelor, administratorul instalaţiei va realiza un plan de informare şi alarmare, în care personalul de deservire şi cel de întreţinere au atribuţii bine stabilite. 4.1.5. Impactul prognozat

Cuantificarea impactului produs s-a facut pentru : Faza de realizare a investiţiei

Factor de mediu/resursa

Impact potential

Conditii existente

Imapct prognozat (marime,

extindere, tip)

Sisteme de diminuare

Impact rezidual

Ape subterane

Suspensii, produse

petroliere, uleiuri

minerale

Ca urmare a unor pierderi

accidentale de produse petroliere si

uleiuri minerale,

N – pe o arie redusa

si timp limitat

M – materiale

absorbante, recuperare

n




posibile infiltratii in sol-subsol,

freatic După realizarea investiţiei – INSTALAŢIE CHP

Factor de mediu/ resursa

Impact potential

Conditii existente

Imapct prognozat (marime,

extindere, tip)


Impact rezidual

Apa din canalizarea

oraşului Timisoara, Staţie de Epurare, curs de

suprafaţă

Suspensii, , uleiuri

minerale

Ca urmare a unor pierderi

accidentale de uleiuri minerale, materii prime

evacuate in canalizarea

proprie

N – pe o arie

redusa si timp limitat

M – materiale absorbante, intretinere

corespunzatoare decantor-SPP

n

Apa uzata tehnologica drenata in

sol

Saruri si urme de biocid

Evacuare in urma

tratarii apei necesare in fluxul

tehnologic

N – pe o arie

redusa si timp limitat

M- In cazul in care

concentratia depaseste

limitele impuse, se va utiliza o

metoda de neutralizare a

sarurilor din apa.

N

Semnificatia termenilor :

IB – impact benefic semnificativ, cu consecinte dorite asupra calitatii factorilor de mediu, sau o imbunatatire a calitatii acestuia din perspectiva protectiei mediului IN – impact negativ semnificativ, cu consecinte nedorite privind degradarea calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului. B – impact benefic reprezentand rezultate pozitive ale factorului de mediu, fata de situatia existenta, sau o imbunatatire a calitatii acestuia in perspectiva protectiei mediului.




N – impact negativ, reprezentand rezultate negative privind degradarea calitatii existente a factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului. b – impact benefic nesemnificativ, reprezentand o consecinta minora in calitatea existenta a factorului de mediu sau o imbunatatire minora a acestuia din perspectiva protectiei mediului. n – impact negativ nesemnificativ, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in perspectiva protectiei mediului. O – impact fara efecte masurabile, privind proiectul, asupra mediului M – masuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ. NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul propus.

In concluzie: Prin investiţia propusă nu pot fi induse fenomene grave de poluare a freaticului

sau apelor de suprafaţă.

4.2. Aerul 4.2.1. Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament 4.2.1.1.Condiţii de climă generale

Timişoara se incadreaza in climatul temperat continental moderat, caracteristic partii de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influente submediteraneene (varianta adriatica). Trasaturile sale generale sunt marcate de diversitatea si neregularitatea proceselor atmosferice.

Masele de aer dominante, in timpul primaverii si verii, sunt cele temperate, de provenienta oceanica, care aduc precipitatii semnificative. In mod frecvent, chiar in timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducand ploi si zapezi insemnate, mai rar valuri de frig.

Din septembrie pana in februarie se manifesta frecvente patrunderi ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, in Banat se resimte puternic si influenta ciclonilor si maselor de aer cald dinspre Marea Adriatica si Marea Mediterana, care iarna genereaza dezghet complet, iar vara impun perioade de caldura inabusitoare.

Temperatura medie anuala este de 10,6ºC, luna cea mai calda fiind iulie (21,1ºC), rezultand o amplitudine termica medie de 22,7ºC, sub cea a Campiei Romane, ceea ce atesta influenta benefica a maselor de aer oceanic. Din punct de vedere practic, numarul zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltarii optime a culturilor, adica cele care au medii de peste 15ºC, este de143/an, cuprinse intre 7 mai si 26




septembrie. Temperatura activa, insumand 2761ºC, asigura conditii foarte bune pentru maturizarea plantelor de cultura, inclusiv a unora de provenienta mediteraneana.

Aflandu-se predominant sub influenta maselor de aer maritim dinspre nordvest, Timisoara primeste o cantitate de precipitatii mai mare decat orasele din Campia Romana. Media anuala, de 592 mm, apropiata de media tarii, este realizata indeosebi ca urmare a precipitatiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul annual) si a celor din lunile noiembrie si decembrie, cand se inregistreza un maxim secundar, reflex al influentelor climatice submediteraneene. In perioada propice culturilor agricole, cad aproape 80% din precipitatii, ceea ce constituie o conditie favorabila dezvoltarii plantelor de cultura autohtone. Regimul precipitatiilor are insa un caracter neregulat, cu ani mult mai umezi decat media si ani cu precipitatii foarte putine.

Urmare a pozitiei sale in camp deschis, dar situat la distante nu prea mari de masivele carpatice si de principalele culoare de vale care le separa in aceasta parte de tara (culoarul Timis-Cerna, valea Muresului etc.), Timisoara suporta, din directia nord-vest si vest, o miscare a maselor de aer putin diferita de circulatia generala a aerului deasupra partii de vest a Romaniei. Canalizarile locale ale circulatiei aerului si echilibrele instabile dintre centrii barici impun o mare variabilitate a frecventei vanturilor pe principalele directii.

Cele mai frecvente sunt vanturile de nord-vest (13%) si cele de vest (9,8%), reflex al activitatii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maxima in lunile de vara. In aprilie-mai, o frecventa mare o au si vanturile de sud (8,4% din total). Celelalte directii inregistreaza frecvente reduse. Ca intensitate, vanturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994). Distributia vanturilor dominante afecteaza, intr-o anumita masura, calitatea aerului orasului Timisoara, ca urmare a faptului ca sunt antrenati poluantii emanati de unitatile industriale de pe platformele din vestul si sudul localitatii, stagnarea acestora deasupra fiind facilitata atat de morfologia de ansamblu a vetrei, cu aspect de cuveta, cat si de ponderea mare a calmului atmosferic (45,9%) (Statutul Municipiului Timisoara, 2013). http://www.primariatm.ro/uploads/domino/atasamente_hcl/E71493E01FF18868C2256FB600281E9A/Statut.pdf).

Tabel 1.1. Condiţii de temperatură şi precipitaţii pentru zona studiată (Anuarul statistic al României, 2007)

Temperatura medie a aerului (media lunară şi anuală) Perioad

a Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual

1901- -1,5° 0,6° 5,7° 11,1 16,3 19,6 21,5 20,9 16,8 11,2 5,7° 1,2° 10,7°




2000 ° ° ° ° ° ° °

2006 -1,7° 0,0° 5,0° 12,4°

16,2°

19,5°

23,6°

20,1°

17,5°

12,5° 6,4° 2,1° 11,1°

Maxima şi minima absolută lunară în perioada 1901-2000 Anul 1979 1994 1952 1950 1950 1938 1939 1952 1946 1935 1926 1957

Maxima 17,4°

20,5°

28,2°

32,0°

34,5°

38,4°

39,6°

41,0°

39,7°

33,8°

27,1°

20,2°

Anul 1963 1935 1932 1931 1935 1962 1962 1949 1970 1971 1922 1927

Minima -

35,3°

-29,2

°

-20,0

° -5,2° -5,0° 2,2° 5,9° 5,0° -1,9° -6,8°

-15,4

°

-24,8

°

Precipitaţii (media lunară şi anuală în mm) 1901-2000 39,1 37,5 36,5 48,2 63,4 81,0 58.3 51,5 43,9 49,7 48,7 49,4 583,9

2006 30,3 41,7 49,3 78,8 50,2 87,8 50,4 98,0 24,6 17,4 31,3 21,3 581,1 Studiu privind dispersia gazelor cu conţinut de SO2, NOx şi pulberi în suspensie emise de centrala pentru producerea de energie electrică şi termică din biomasă aparţinând S.C. BIOMASS INDUSTRIAL PLANT S.R.L, a fost Elaborat de CCMD – Universitatea Babes Bolyai, Cluj Napoca.

4.2.2. Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în zonă

În vecinătatea instalaţiei se află CET Timisoara SUD si Incineratorul Pro AIR CLEAN Ecologic SA ca si surse majore de poluanti. Celelalte activitati desfasurate in partea de sud-vest a municipiului Timisoara sunt considerate surse minore de emisii. O alta sursa este traficul, atat din zona amplasamentului , cat si de pe drumul national Timisoara- Moravita si in zona amplasamentelor celorlalte activitati. In aceasta zona sunt situate marile lanturi de hipermarketuri: Practiker, Auchan, Metro, Maumax,etc. . Poluanţii proveniţi de la aceste surse sunt oxizi de azot (NOx) si monoxid de carbon (CO), oxizi de sulf (SOx),pulberi (fractiunea PM10 PM 5, PM.2,5), metale grele, compusi organici volatili (COVnm), hidrocarburi policiclice.

http://ro.wikipedia.org/wiki/2006































4.2.3.Surse de poluanţi generaţi de activitate

Faza de construcţie, Sursele de emisie de poluanti atmosferici în perioada de constructie a centralei vor fi asociate activitatilor legate de constructia suprafetelor carosabile betonate si a corpurilor de cladire în care se vor desfasura viitoarele activitati tehnologice si administrative. Principalele lucrari si activitati generatoare de poluanti asociate cu constructia cladirilor sunt:

· Sapaturi: o Decopertarea stratului de sol vegetal o Excavarea solului o Strângerea în gramezi a pamântului

Poluantii generati: particule, poluanti caracteristici gazelor de esapament generate de utilaje

· Transportul materialelor de decoperta (pamânt, sol vegetal etc.) Poluantii generati: particule generate prin resuspensie datorita antrenarii generate de deplasarea autovehiculelor si poluanti caracteristici gazelor de esapament generate de acestea

· Umpluturi: o Descarcare si împrastiere pamânt pentru realizarea bazei fundatiilor o Scarificare si compactare

Poluantii generati: particule si poluanti caracteristici gazelor de esapament

Surse de emisii atmosferice

Prin lucrările de construcţie (suspensii

minerale, gaze de eşapament: CO, NOx,

SO2, Pb, COV, particule)

Emisii cumulate Evacuări de gaze de eşapament de la

circulaţia din incinta (CO, NOx, SO2, Pb, COV, particule), în timpul lucrărilor de

construcţii.

Emisii de la circulaţia din perioada de

functionare(CO, NOx, SO2, Pb, COV, particule

Emisii din perioada de functionare : pulberi, oxizi de azot(Nox), oxizi de sulf, CO, metale grele, etc




generate de utilaje · Transportul materialelor pentru pregatirea fundatiilor

Poluantii generati: particule generate prin resuspensie datorita antrenarii generate de deplasarea autovehiculelor si poluantii caracteristici gazelor de esapament generate de acestea

· Pregatirea fundatiilor: lucrari de sudare a fier betonului, cofrare Poluantii generati: particule

· Turnarea betoanelor în fundatii Poluantii generati: particule generate prin resuspensie datorita antrenarii generate de deplasarea autovehiculelor (betoniere) si poluanti caracteristici gazelor de esapament generate de acestea

· Transport materiale pentru lucrarile de constructie supraterane Poluantii generati: particule generate prin resuspensie datorita antrenarii generate de deplasarea autovehiculelor si poluanti caracteristici gazelor de esapament generate de acestea

· Ridicarea structurilor supraterane: lucrari de sudare a fier betonului, cofrare Poluantii generati: particule

· Turnarea betoanelor în structurile supraterane Poluantii generati: particule generate prin resuspensie datorita antrenarii generate de deplasarea autovehiculelor (betoniere) si poluanti caracteristici gazelor de esapament generate de acestea

· Realizarea finisajelor interioare si exterioare Poluantii generati: particule generate prin resuspensie datorita antrenarii generate de deplasarea autovehiculelor (autocamioane) si poluanti caracteristici gazelor de esapament generate de acestea. Emisiile de particule datorate lucrarilor de finisaje în incinta amplasamentelor sunt foarte mici, datorita folosirii de materiale a caror manipulare nu genereaza emisii de praf (ex. tencuieli deja preparate în solutie, pereti separatori interni din gips carton, izolatii din vata minerala). De asemenea, emisiile de compusi organici volatili datorate activitatilor de vopsire sunt reduse, datorita utlizarii de vopseluri pe baza de apa. Celelalte activitati, de montaj utilaje, realizare retele edilitare reprezinta surse minore de emisii de poluanti în atmosfera, acestea în general datorându-se lucrarilor ce implica manevrari de pamânt (sa aturi, umpluturi) si transportului rutier de material (conducte, cabluri etc).

Toate lucrarile de decopertare, excavare, profilare, încarcare a solului excavat, lucrari de fundare si înattare structuri supraterane pe amplasamentele viitoarelor corpuri de




cladire reprezinta surse de suprafata deschise, libere, cu emisii nedirijate. Traficul în incinta pentru transportul pamîntului si al materialelor de constructii va fi tratat ca o sursa liniara. Constructia drumurilor interne si a platformelor betonate vor avea asociate activitati similare generatoare de emisii de poluanti: sapaturi, umpluturi, realizare terasamente, pregatire fundatii, turnare platforme de beton, trafic asociat cu transportul de pamânt, balast, materiale de constructie, beton. Este greu de făcut o apreciere exactă privind rata de emisie a acestor surse de emisie fiind dependentă de mai mulţi factori:

se produc în principal emisii semnificative de praf (particule minerale netoxice)şi gaze de eşapament, care sunt considerate ca provenind din surse liniare sau nedirijate, fugitive,

tipul utilajelor utilizate în construcţie, combustibil utilizat, starea tehnică a utilajelor şi mijloacelor de transport, timp şi perioade de funcţionare, durata de realizare a construcţiilor, factori climatici ca: precipitaţii, temperatură, umiditate atmosferică, direcţia şi viteza

vântului, inversiuni termice, materiale utilizate în construcţie, tehnici de sudură etc.

Emisiile principale sunt: Å particulele minerale în suspensie, dar care sedimentează rapid chiar şi într-o

atmosferă imobilă, Å gazele de eşapament: SOx, NOx, CO, particule, COV. Faza de funcţionare Pentru faza de funcţionare a unităţii se iau în considerare două tipuri de emisii:

- emisii de la arderea combustibilului biomasa in cazanul instalatiei - emisii de la circulaţia din perioada de funcţionare (nesemnificativă pe

amplasamentul obiectivului). Sursele de poluare în perioada de operare a obiectivului sunt asociate cu:

· Arderea combustibilului solid (biomasa) în cazan in instalatia de cogenerare CHP . Aceasta foloseste drept combustibil biomasa netratata(paie, resturi de coceni, aschii de lemn) , având un consum mediu orar de 12 t/h.

Evacuarea gazelor de ardere rezultate din functonarea instalatei, se va face prin intermediul unui cos de dispersie având înaltimea de 35 m deasupra solului si diametrul interior la vârf de1,5 m.

· Traficul din zona amplasamentului dat de camioanele care transporta materia prima

Poluanti cu impact asupra calitatii aerului rezultat prin functonarea acestor surse de




emisie vor fi cei specifici arderii combustibililor din biomasa. Se vor emite, în principal: praf, oxizi de azot (NOx) si monoxid de carbon (CO), si oxizi de sulf (SOx), metale grele, compusi organici volatili (COVnm).In tabelul de mai jos sunt redate caracteristicile poluantilor asa cum sunt date de proiectantul instalatiei. Poluant

Concentratie in gazele arse dupa instalatia de epurare

Debit masic

Debit gaze

Viteza gazelor

Temperature gazelor

H cos

D cos

Praf 20 mg/Nmc 1.6 kg/h 60054 Nmc/h

16 m/s 130 º C 35 m 1.5 m Nox 200 mg/Nmc 16.1 kg/h SO2 200 mg/Nmc 16.1 kg/h

Limitele la emisie s-au adoptat astfel: a.Consultarea documentelor de referinţă pentru sectorul respectiv. b.Consultarea legislaţiei specifice din Romania. Instalaţia de ardere nu se încadrează în categoria Instalaţiilor Mari de Ardere pentru care există document de referinţă. Totusi in stabilirea limitelor de emisie s-a tinut cont de Directiva Privind emisiile industrial si documentul de referinta BREF privind Instalatiile Mari de Ardere, considerand valorile pentru instalatii mari de ardere de 50 MW.

Poluant Limita la emisie, conform Directivei 2010/75/UE, transpusa prin Legea 278/2013 privind emisiile industriale

Niveluri de emisie ce pot fi atinse prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) la centrala cu P= 50 MWt *

Nivelul de oxigen din gazele de ardere

mg/Nmc mg/Nm % Praf 20 0.7 – 4.6 6 Nox 250 179 – 191 6 SO2 200 - 6 HCl - 7.7-9.4 CO - 39-75 - Dioxine 0.0014




ngTE/Nm3 PAH 0.003 mg/Nm3 Cd 0.005 mg/Nm3 As/PB/Cu/Ni/Zn 0.053 mg/Nm3 50 – 100 Total Carbon 1.1 – 1.4 mg/Nm3

Avand in vedere limitele date de proiectantul instalatiei si redate in tabelul de mai sus , precum si valorile din Directiva privind emisiile industrial, aceste valori au fost luate in considerare la realizarea studiului de dispersie pentru verificarea încadrării în standardele de mediu.Din studiul de dispersie a poluantilor rezulta incadrarea in limitele impuse de Legea 104/2011, privind protectia atmosferei.

Surse mobile

Denumirea sursei Poluanţi şi debite masice Gaze de eşapament de la mijloacele auto de transport materii prime

CO, Nox, hidrocarburi aromatice, olefine, naftene, parafine, hidrocarburi poiciclice, suspensii formate în special din particule de carbon care absorb o serie din gazele eliminate, plumb în cazul motoarelor cu aprindere prin scânteie.Cantităţile nu pot fi estimate.

4.2.4. Prognozarea poluării aerului

Nu au fost cuantificate emisiile rezultate în faza de construcţie . Însă după cum s-a mai precizat, aceste emisii prezintă anumite particularităţi:

eliminarea se face aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraţii ridicate la înălţimi mici,

emisiile pot fi considerate de suprafaţă, cu o arie de extindere ce nu va depăşi perimetrul amplasamentului şi sunt limitate în timp, pe perioada executării lucrărilor.

ý Calculul imisiilor în perioada de funcţionare S-a făcut studiul de dispersie al poluanţilor rezultaţi din arderea biomasei în cazan, pentru determinarea modului de repartiţie al acestora în atmosferă raportat la condiţiile climatice locale şi de amplasament. Studiul de dispersie este atasat la RIM Pentru evaluarea impactului potenţial pe care emisiile în atmosferă îl pot produce în atmosfera din zona amplasamentului, a fost realizat acest studiu de dispersie de către Centrul de Cercetări pentru Managementul Dezastrelor din cadrul UBB Cluj-Napoca.




Având în vedere specificul activităţii ce se desfăşoară în cadrul amplasamentului, poluanţii emişi şi care pot fi consideraţi relevanţi sunt dioxidul de sulf, oxizi de azot şi pulberi în suspensie. Ca atare evaluările realizate se referă doar la sursele care pot emite astfel de poluanţi.

Modelul de dispersie ISCST3 (Industrial Source Complex Short Term v.3) utilizat în cadrul studiului este modelul de dispersie aprobat şi recomandat de către Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA, pentru estimarea concentraţiilor poluanţilor purtaţi de vânt. ISCST3 include un set de modele Gausiene bazate pe conceptul “pană de poluant”, care pot fi utilizate pentru predicţia concentraţiilor provenite de la surse punctiforme, liniare, de suprafaţă şi de volum.

Modelul ISCST3 acceptă numai date meteorologice orare pentru definirea condiţiilor de înălţare, transport şi difuziune a penei de gaz. Modelul estimează concentraţiile pentru fiecare combinaţie de sursă (emisie) şi punct receptor (imisie), pentru fiecare oră din datele meteorologice introduse şi calculează mediile de scurtă durată selectate de către utilizator (ISCST3 Technical Guide). Aceste medii nu pot fi mai mici decât rezoluţia minimă a datelor meteorologice, adică medii orare.

Datele meteorologice sunt procesate de modulul PCRAMMET, datele minime necesare fiind datele de observaţie pe suprafaţă: viteză vânt, direcţie vânt, temperatură, nebulozitate şi înălţime plafon nori. Pe baza acestor date PCRAMMET calculează: valori orare de stabilitate atmosferică; valori orare pentru înălţimea stratului de amestecare.

Datele meteorologice utilizate în Studiile de evaluare a Impactului asupra Mediului influenţează semnificativ procesul de transport în modelarea dispersiilor, prin urmare aceste date de intrare ar trebui să fie cât mai reale şi complete. De asemenea, utilizarea datelor reale de emisie, care reprezintă variabilitatea emisiilor, joacă un rol important în rezultatele modelării dispersiilor.

Programul ISC-Aermod View consideră utilizarea atât a datelor meteorologice orare, măsurate la staţii meteo apropiate de zona studiată, cât şi a datelor de emisie, şi topografia complexă a zonei, astfel reprezentând situaţia realistă a dispersiilor poluanţilor în zona studiată.

Există o serie de factori care pot să cauzeze dificultăţi în utilizarea modelelor Gausiene pentru predicţia concentraţiilor poluanţilor. De exemplu, a fost raportat faptul că modelul ISCST3 poate fi folosit pentru calculul concentraţiilor medii de poluanţi, determinând concentraţia maximă dintre acestea. De asemenea, apar dificultăţi în predicţia concentraţiilor în cazul vitezelor de vânt mai mari de 6 m/s (Wang et al., 2006). Concentraţii estimate folosind modelul ISCST3 sunt sensibile la schimbări în viteza vântului, temperatură, radiaţie solară (afectează clasa de stabilitate), rugozitatea terenului şi pentru înălţimi ale stratului de amestecare sub 160 m (Faulkner et al., 2008).




Datele meteorologice utilizate în studiul de dispersie

În acest studiu au fost considerate date meteorologice pentru un an întreg (2012) pentru analiza dispersiei în zona amplasamentului. Datele meteorologice au fost obţinute de la Agenţia Naţională de Meteorologie pe bază de contract.

Setul de date meteorologice utilizate de program cuprinde următorii parametrii: · Viteza vântului măsurată la staţie (m/s); · Direcţia vântului măsurată la staţie (grade) (N = 360, E = 90, S = 180, V = 270

grade); · Temperatura ambiantă măsurată la staţie (oC); · Nivelul de acoperire opacă cu nori, nebulozitate (1-10); · Înălţimea plafonului de nori (m) (este înălţimea bazei norilor deasupra terenului

local). Datele meteo au fost prelucrate şi procesate cu ajutorul programului Rammet

View (pre-procesor meteorologic) în cadrul sistemului de modelare ISC-AERMOD. Roza vânturilor obţinută pentru perioada considerată este prezentată în figura

3.1. (secţiunile reprezintă direcţiile de unde bate vântul). Se observă că direcţiile dominante ale vântului au fost dinspre: NE, N, E. Clasa de stabilitate este un parametru care depinde de mai mulţi factori meteo, nu este măsurabil şi deci utilizarea unei anumite clase de stabilitate este arbitrară şi poate să difere semnificativ de condiţiile meteo specifice perioadei pentru care se face simularea. Diferenţele mari obţinute la simulările efectuate utilizând clasa de stabilitate 1 faţă de cele obţinute pentru clasa de stabilitate 5 arată că acest parametru are o influenţă semnificativă asupra dispersiei deci utilizarea corectă este esenţială pentru obţinerea unor rezultate corecte.




Figura 3.1. Roza vânturilor pentru perioada anuală studiată – zona Timişoara




Figura 3.2. Distribuţia frecvenţei claselor de vânt pentru zona studiată – anul 2012

Clasa de stabilitate este calculată cu utilizarea pre-procesorului meteorologic Rammet View, având ca bază datele meteorologice pentru anul 2012 utilizate în studiu.

Calculul coeficientului de dispersie a fost efectuat considerând zona urbană, deoarece utilizarea terenului din zona studiată este preponderent aferentă acestei categorii.

Datele meteorologice au fost introduse în pre-procesorul meteorologic Rammet View şi programul a transformat aceste date în formatul utilizat de modelul ISCST3. Sunt calculate vitezele şi direcţiile vântului la înălţimea coşului, clasele de stabilitate atmosferică şi grosimea stratului de amestec în care se produce dispersia. Având în vedere lipsa datelor meteorologice referitoare la precipitaţii şi umiditate, nu au fost considerate în simulări depunerile umede şi uscate. Astfel, concentraţiile pulberilor în suspensie obţinute prin simulare sunt mai ridicate decât cele reale. Rezultatele studiului de dispersie sunt redate in continuare asa cum au fost extrase din acesta. S-a mentinut numerotarea tabelelor conform studiului de dispersie pentru o mai buna corelare intre acesta si RIM. Dispersia dioxidului de sulf

Datele de emisie considerate în simulare sunt prezentate în tabelul 5.1. şi parametrii tehnici şi localizarea sursei în tabelul 5.2.. Mai multe informaţii despre surse sunt disponibile în capitolul 2. Caracterizarea surselor de poluare şi a poluanţilor existenţi în zona amplasamentului. Tabel 5.1. Sursa coş de dispersie proiectată în cadrul amplasamentului

Poluanti Debit masic Debit Temp. Conc.




Cod sursa

(g/h) /(g/s) gaze/aer impurifica

t (Nm3/h)

gaze (OK)

în emisie * (mg/Nm3)

STCK1 Dioxid de sulf 16100 / 4,472 60054 403,15 200

Tabel 5.2. Parametrii tehnici a sursei de emisie şi localizarea acesteia

Cod sursă Poluanţi Coordonate STEREO 70 Diametru coş

(m)

Înălţime sursă (m)

Viteză gaze (m/s)

Nord Est Z (m) STCK1 Dioxid de sulf 204173 475006 85,19 1,5 35 16

Concentraţiile maxime obţinute prin simulare, folosind datele şi parametrii sunt

prezentate în tabelul 5.3. Tabel 5.3. Concentraţiile maxime de dioxid de sulf obţinute în zonă prin simulări Timp de mediere

1 h (CMA = 350 µg/m3)

3 h (CMA = 500 µg/m3)

24 h (CMA = 125 µg/m3)

1 an (CMA = 20 µg/m3)

Primul maxim obţinut (µg/m3)

38,37 µg/m3 (în punctul cu

coordonatele: X=515940,

Y=5060794)



Y=5061594)



Y=5061594)



Y=5061494) Al

cincilea maxim obţinut (µg/m3)



Y=5061394)



Y=5061294)



Y=5061494)

-

Al zecelea maxim obţinut (µg/m3)



Y=5061394)



Y=5061294)



Y=5061594)

-




Concentraţia maximă pentru medie orară obţinută prin simulare este 38,37 µg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=515940, Y=5060794. Acest punct se găseşte în direcţia SE la aprox. 1,3 km faţă de sursa de emisie. Concentraţia maximă pentru medie de 3 ore consecutiv, obţinută prin simulare este 35,78 µg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=514240, Y=5061594. Acest punct se găseşte în direcţia S la aprox. 0,4 km faţă de sursa de emisie. Concentraţia maximă pentru medie zilnică obţinută prin simulare este 22,05 µg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=515340, Y=5061594. Acest punct se găseşte în direcţia S la aprox. 0,4 km faţă de sursa de emisie. Concentraţia medie anuală obţinută prin simulare este 2,31 µg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=514340, Y=5061494. Acest punct se găseşte în direcţia S la aprox. 0,5 km faţă de sursa de emisie. Se observă că nu există depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile pentru nici o perioadă de mediere. În anexa 2 la studiul de dispersie se prezintă hărţile de dispersie cu concentraţiile maxime primare pentru timpi de mediere 1 h (figura 1). Se observă că nu există depăşire a concentraţiei maxime admisibile, nici a pragului de alertă (tabelul 4.1.) din studiul de dispersie. În figura 2 este prezentată harta de dispersie pentru al cincilea maxim obţinut, iar în figura 3 este prezentată harta de dispersie pentru a zecea maxim obţinut.

Concentraţia maximă obţinută pentru medie de 3 ore consecutiv nu a fost reprezentată pe hartă de dispersie, fiindca s-au obţinut valori mai mici decât valoarea minimă stabilită pentru reprezentare (50 µg/m3 - tabelul 4.3).

Concentraţia maximă obţinută pentru medie zilnică este reprezentată în figura 4 şi se observă că nu există depăşire a concentraţiei maxime admisibile (tabelul 4.1.).

Al cincilea şi a zecea concentraţie maximă pentru timp de mediere 24 h nu au fost reprezentate pe hărţi de dispersie, fiindcă s-au obţinut valori mai mici decât valoarea minimă stabilită pentru reprezentare (12,5 µg/m3 - tabelul 4.4).

Concentraţia medie anuală este reprezentată în figura 5 şi se observă că nu există depăşire a concentraţiei maxime admisibile (tabelul 4.1.). Dispersia oxizilor de azot

Datele de emisie considerate în simulare sunt prezentate în tabelul 5.4. şi parametrii tehnici şi localizarea sursei în tabelul 5.5.. Mai multe informaţii despre surse sunt disponibile în capitolul 2. Caracterizarea surselor de poluare şi a poluanţilor existenţi în zona amplasamentului. Tabel 5.4. Sursa coş de dispersie proiectată în cadrul amplasamentului

Cod Poluanti Debit masic

(g/h) /(g/s) Debit

gaze/aer Temp. gaze

Conc. în emisie *




sursa impurificat

(Nm3/h)

(OK) (mg/Nm3)

STCK1 Oxizi de azot 16100 / 4,472 60054 403,15 200



(m)


Viteză gaze (m/s)

Nord Est Z (m) STCK1 Oxizi de azot 204173 475006 85,19 1,5 35 16

Concentraţiile maxime obţinute prin simulare, folosind datele şi parametrii sunt prezentate în tabelul 5.6. Tabel 5.6. Concentraţiile maxime de oxizi de azot obţinute în zonă prin simulări

Timp de mediere

1 h (CMA = 200 µg/m3)

3 h (CMA = 400 µg/m3)

1 an (CMA = 40 µg/m3)




Y=5060794)



Y=5061494)



Y=5061494) Al

cincilea maxim obţinut (µg/m3)



Y=5061394)



Y=5061194)

-




Y=5061394)



Y=5061294)

-




Concentraţia maximă pentru medie orară obţinută prin simulare este 40,11 µg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=515940, Y=5060794. Acest punct se găseşte în direcţia SE la aprox. 1,3 km faţă de sursa de emisie. Concentraţia maximă pentru medie de 3 ore consecutiv, obţinută prin simulare este 37,49 µg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=513940, Y=5061494. Acest punct se găseşte în direcţia SV la aprox. 1,4 km faţă de sursa de emisie. Concentraţia medie anuală obţinută prin simulare este 2,39 µg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=514340, Y=5061494. Acest punct se găseşte în direcţia S la aprox. 0,5 km faţă de sursa de emisie. Se observă că nu există depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile pentru nici o perioadă de mediere. În anexa 3 se prezintă hărţile de dispersie cu concentraţiile maxime primare pentru timpi de mediere 1 h (figura 1). Se observă că nu există depăşire a concentraţiei maxime admisibile, nici a pragului de alertă (tabelul 4.6.). În figura 2 este prezentată harta de dispersie pentru al cincilea maxim obţinut, iar în figura 3 este prezentată harta de dispersie pentru a zecea maxim obţinut.

Concentraţia maximă obţinută pentru medie de 3 ore consecutiv nu a fost reprezentată pe hartă de dispersie, fiindca s-au obţinut valori mai mici decât valoarea minimă stabilită pentru reprezentare (40 µg/m3 - tabelul 4.8).

Concentraţia pentru medie anuală nu a fost reprezentată pe hartă de dispersie, fiindca s-au obţinut valori mai mici decât valoarea minimă stabilită pentru reprezentare (4 µg/m3 - tabelul 4.9). Dispersia pulberilor în suspensie

Datele de emisie considerate în simulare sunt prezentate în tabelul 5.7. şi parametrii tehnici şi localizarea sursei în tabelul 5.8.. Mai multe informaţii despre surse sunt disponibile în capitolul 2. Caracterizarea surselor de poluare şi a poluanţilor existenţi în zona amplasamentului.

Tabel 5.7. Sursa coş de dispersie proiectată în cadrul amplasamentului

Cod

sursa Poluanti Debit masic

(g/h) /(g/s)

Debit gaze/aer

impurificat

(Nm3/h)

Temp. gaze (OK)

Conc. în emisie *

(mg/Nm3)

STCK1 Pulberi în suspensie 1600 / 0,444 60054 403,15 20






(m)


Viteză gaze (m/s)

Nord Est Z (m)

STCK1 Pulberi în suspensie 204173 475006 85,19 1,5 35 16

Concentraţiile maxime obţinute prin simulare, folosind datele şi parametrii sunt

prezentate în tabelul 5.9. Tabel 5.9. Concentraţiile maxime de pulberi în suspensie obţinute în zonă prin simulări

Timp de mediere

30 min (CMA = 500 µg/m3)

24 h (CMA = 125 µg/m3)

1 an (CMA = 20 µg/m3)




Y=5060794)



Y=5061594)



Y=5061494)

Al cincilea maxim obţinut (µg/m3)



Y=5061394)



Y=5061494)

-




Y=5061394)



Y=5061594)

-

Concentraţia maximă pentru medie de 30 min obţinută prin simulare este 7,96

µg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=515940, Y=5060794. Acest punct se găseşte în direcţia SE la aprox. 1,3 km faţă de sursa de emisie. Concentraţia maximă pentru medie zilnică consecutiv, obţinută prin simulare este 2,19 µg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=515340, Y=5061594. Acest punct se găseşte în direcţia S la aprox. 0,4 km faţă de sursa de emisie.




Concentraţia medie anuală obţinută prin simulare este 0,23 µg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=514340, Y=5061494. Acest punct se găseşte în direcţia S la aprox. 0,5 km faţă de sursa de emisie. Se observă că nu există depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile pentru nici o perioadă de mediere. Concentraţia maximă obţinută pentru medie 30 minute nu a fost reprezentată pe hartă de dispersie, fiindca s-au obţinut valori mai mici decât valoarea minimă stabilită pentru reprezentare (50 µg/m3 - tabelul 4.12).

Concentraţia maximă obţinută pentru medie zilnică consecutiv nu a fost reprezentată pe hartă de dispersie, fiindca s-au obţinut valori mai mici decât valoarea minimă stabilită pentru reprezentare (5 µg/m3 - tabelul 4.13).

Concentraţia pentru medie anuală nu a fost reprezentată pe hartă de dispersie, fiindca s-au obţinut valori mai mici decât valoarea minimă stabilită pentru reprezentare (2 µg/m3 - tabelul 4.14).

Concluzii Concluziile Studiului privind dispersia gazelor cu conţinut de dioxid de sulf,

oxizi de azot şi pulberi în suspensie emise de la Centrala pentru producerea de energie electrica şi termica din biomasă, Timişoara sunt următoarele:

Dioxidul de sulf:

- din analiza rezultatelor simulării dispersiei a dioxidului de sulf (capitolul 5.1.) reiese

că nu sunt depăşite concentraţiile maxime admisibile pentru nici o perioadă de

mediere, concentraţiile obţinute fiind mult mai scăzute decât CMA (tabelul 5.3).

Analizând hărţile de dispersie prezentate în anexa 2 se poate conclude că există un

impact minor asupra calităţii aerului din zona studiată.

- Considerând concentrațiile de fond prezentate în capitolul 4.3 și concentrațiile

maxime obținute prin simulări și prezentate în tabelul 5.3 se poate trage concluzia că

aportul sursei la fondul maxim, reprezentat în Anexa 2 a Ordinului 350 din 12 martie

2007, este minoră.

- Oxizi de azot:

- din analiza rezultatelor simulării dispersiei a oxizilor de azot (capitolul 5.2.) reiese că

nu sunt depăşite concentraţiile maxime admisibile pentru nici o perioadă de mediere,




concentraţiile obţinute fiind mult mai scăzute decât CMA (tabelul 5.7). Analizând

hărţile de dispersie prezentate în anexa 3 se poate conclude că există un impact

minor asupra calităţii aerului din zona studiată.


maxime obținute prin simulări și prezentate în tabelul 5.7 se poate trage concluzia că

aportul sursei la fondul maxim, reprezentat în Anexa 2 a Ordinului 350 din 12 martie

2007, este minoră.

- Pulberi în suspensie:

- din analiza rezultatelor simulării dispersiei a pulberilor în suspensie (capitolul 5.3.)

reiese că nu sunt depăşite concentraţiile maxime admisibile pentru nici o perioadă

de mediere, concentraţiile obţinute fiind mult mai scăzute decât CMA (tabelul 5.11).

Hărţi de dispersie nu au fost reprezentate, deoarece concentraţiile maxime obţinute

au fost mai scăzute decât limitele de reprezentare prestabilite în studiu (tabelele

4.12, 4.13, 4.14).


maxime obținute prin simulări și prezentate în tabelul 5.11 se poate trage concluzia

că aportul sursei la fondul maxim, reprezentat în Anexa 2 a Ordinului 350 din 12

martie 2007, este minoră.

4.2.5. Măsuri de diminuare a impactului Perioada de constructie Sursele caracteristice acestei etape nu pot fi controlate prin instalatii/sisteme pentru captarea si epurarea aerului poluat. Masurile specifice vor consta în:

· masuri pentru reducerea emisiilor de particule generate de manevrarea materialelor (în special pamânt):

· stropirea cu apa a platformelor de lucru si a drumurilor de acces în perioadele lipsite de precipitatii;

· spalarea rotilor autovehiculelor la iesirea din santier; · evitarea activitatilor de încarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale

generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; · limitarea ariilor perturbate din jurul platformelor; · reabilitarea terenurilor perturbate din jurul amplasamentelor, dupa finalizarea




lucrarilor de constructie. · asuri pentru reducerea emisiilor de poluanti generati de motoarele

autovehiculelor si utilajelor: · utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV si EURO V, ale

caror emisii respecta legislatia în vigoare; · întretinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor si a utilajelor. Perioada de operare

Inca din faza de proiectare s-au luat in considerare masurile de reducere a emisiilor, prin aplicarea masurilor primare si secundare de reducere a acestora. Masuri primare de reducere Un sistem de control al arderii de ultimă oră controlează procesul pentru a evita emisiile înainte ca acestea să fie produse. Printre altele, următoarele masuri vor fi efectuate: · ardere în trepte cu aer primar și secundar: reduce producția de NOx în partea de jos a casetei de foc (contactul cu azot combustibil) și asigură emisii scăzute de CO după zona de ardere în regiunea superioară a casetei de foc. · Aer de reciclare: reduce producția de NOx prin controlul temperaturii în cadrul arderii. · Design special grătar/cazan pentru reducerea emisiilor · Controlul automat al tuturor parametrilor prin parametri de măsurare în locuri diferite ( temperatură, presiune, CO/O2, etc. ) Masuri secundare de reducere În ciuda tuturor eforturilor primare, este nevoie de a reduce anumite substanțe poluante, de asemenea, după arderea cu eforturi secundare. Praful produs la arderea biomasei va fi colectat într-un ciclon dublu si apoi trecut prin filtru cu saci și redus cel puțin la limitele de emisii. În funcție de furnizor, poate fi necesar un multi - ciclon pentru a reduce cantitatea de praf din fața sacului filtrant. Sacul filtrant va fi curățat în mod constant prin scuturare puls –jet și sacii utilizaţi sunt special concepuţi pentru acest procedeu și compoziția prafului. Experiențele de la instalațiile existente indică faptul că limitele de NOx pot fi respectate doar prin eforturile primare în controlul arderii. Dar pentru a fi sigur de acest lucru, centrala este concepută pentru a adăuga un SNCR ușor, dacă este necesar într-o etapă ulterioară.




La paie emisiile de SO2 sunt respectate, paiele nu contin sulf care sa duca la formare de SO2.

Toate aceste tehnici de reducere au fost analizate in compararea instalatiei cu cele mai bune tehnici, indicate in documentul de referinta BREF privind Instalatiile Mari de Ardere. Chiar daca instalatia nu se incadreaza in categoria instalatiilor IPPC , aceasta respecta intrutotul recomandarile Documentului de referinta.

4.2.6. Impactul prognozat Valorile în imisie si compararea cu standardul de mediu ne permite să concluzionăm că nu se poate înregistra un impact negativ dat de depăşirea acestuia pentru emisiile de la cazanul de ardere, în timpul funcţionării instalaţiei. Un impact s-ar putea manifesta în perioada de construcţie a instalatiei. Aria de extindere însă nu depăşeşte limita obiectivului şi durata este limitată în timp. Efectul cumulativ al emisiilor din sursele învecinate nu va duce la depăşirea standardului de mediu datorită nivelulului foarte scăzut al poluanţilor în imisie rezultat din modelarea dispersiei pentru activitatea instalatiei. Cuantificarea impactului rezidual asupra aerului , în urma aplicării măsurilor de reducere a impactului:

§ Faza de construcţie Factor

de mediu

sau resursă

Impact potenţial

Condiţii existente

Imapact prognozat (mărime,

extindere, tip)


Impact rezidual

Calitatea aerului

Pulberi în suspensie şi

sedimentabile, NOx, SOx, CO, COV

pulberi în suspensie şi

sedimentabile, NOx, CO în

limite admisibile

N – pe o arie redusă şi timp

limitat

M (limitarea funcţionării utilajelor pe

amplasament)

n

§ Faza de funcţionare

Factor de

mediu sau

resursă

Imapct potenţial

Condiţii existente

Impact prognozat (mărime,

extindere, tip)

Sisteme de

diminuare

Impact rezidual

Calitatea Pulberi în pulberi în N – pe o arie n/M




aerului suspensie şi sedimentabile,

NOx, SOx, CO, COV

suspensie şi sedimentabile,

NOx, CO în limite

admisibile

de extindere medie,

permanent

Prezentate la capitolul

privind diminuarea impactului

Semnificaţia termenilor: IB – impact benefic semnificativ, cu consecinţe dorite asupra calităţii factorilor de mediu, sau o îmbunătăţire a calităţii acestuia din perspectiva protecţiei mediului IN – impact negativ semnificativ, cu consecinţe nedorite privind degradarea calităţii existente a factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului. B – impact benefic reprezentând rezultate pozitive ale factorului de mediu, faţă de situaţia existentă, sau o îmbunătăţire a calităţii acestuia în perspectiva protecţiei mediului. N – impact negativ, reprezentând rezultate negative privind degradarea calităţii existente a factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului. b – impact benefic nesemnificativ, reprezentând o consecinţă minoră în calitatea existentă a factorului de mediu sau o îmbunătăţire minoră a acestuia din perspectiva protecţiei mediului. n - impact negativ nesemnificativ, reprezentând o degradare minoră a calităţii existente a factorului de mediu sau o distrugere minimă a acestui factor în perspectiva protecţiei mediului. O – impact fără efecte măsurabile, privind proiectul, asupra mediului M – măsuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ. NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul propus. 4.3. Solul 4.3.1. Geologia şi geomorfologia zonei

Amplasamentul este situat în Comuna Giroc, sat Chişoda, jud. Timiş. Relieful este de câmpie joasă făcând parte din câmpia Timişului, caracterizată de

valuri largi fiind acoperită cu o cuvertură de loess. Această caracteristică de câmpie joasă îi este atribuită datorită faptului că fiind o prelungire a Câmpiei Tisei, în spaţiul Piemonturilor Vestice(de-a lungul cursului râului Timiş) este formată din formaţiuni aluvionare cu denivelări de mai mică amploare determinate de prezenţa croburilor şi




dispune de altitudini ce se încadrează între 80 şi 100m.Teritoriul comunei este ocupat în cea mai mare parte de teren arabil, păşune şi fâneaţă, prezintă pante line nesemnalundu-se fenomene fizico-geologice de instabilitate.

Amplasamentul nu este afectat de fenomene fizico-mecanice care să-i pericliteze stabilitatea prin fenomene de alunecare.

Din punct de vedere geologic, zona aparţine Bazinului Panonic, coloana litologică a acestui areal cuprinzând un etaj inferior afectat tectonic şi o cuvertură posttectonică.

Depozitele cuaternare, cele care constituie terenurile de fundare, sunt reprezentate, în general, prin trei tipuri genetice de formaţiuni:

· aluvionare - aluviuni vechi şi noi ale râurilor care străbat regiunea şi intră în constituţia teraselor şi luncilor acestora;

· gravitaţionale - reprezentate prin alunecări de teren şi deluvii de pantă, ce se dezvoltă în zona de "ramă" a depresiunii;

· cu geneză mixtă (eoliană, deluvial-proluvială) - reprezentate prin argile cu concreţiuni fero-manganoase şi depozite de piemont.

· Pentru întocmirea Studiului Geotehnic pe amplasamentul cercetat s-au efectuat 2 ( două ) foraje geotehnice F 3 şi F 5, având diametrul de 5”, până la adâncimea de -15,00 m de la suprafaţa terenului, respectiv 3 ( trei ) foraje geotehnice F 1, F 2 şi F 4, având diametrul de 5”, până la adâncimea de -8,00 m de la suprafaţa terenului. Pe parcursul executării forajelor s-au prelevat probe de pământ care au permis stabilirea coloanei stratigrafice ale acestora.

· S-au efectuat de asemenea şi 5 ( cinci ) penetrări dinamice uşoare PDU 1...PDU 5 cu masa berbecului de 10,0 kg şi înălţimea de cădere de 50 cm, conul având o suprafaţă de 10 cm2, conduse până la o adâncimea de -6,00 m.

Terenul de fundare din amplasamentul cercetat este alcătuit dintr-un pachet de pământuri coezive şi necoezive ce se intercalează pe adâncimea forajelor efectuate, după cum se poate observa în Fişele de foraj F 1...F 5 şi în profilul geotehnic, prezentate mai jos:

Determinări

Metode de încercări

de referinţă


alternative utilizate

UM

Rezulta

te

Locul prelevării probelor :




Loc. Timişoara -

-

-

- Adâncimea de prelevare :

F3 = -0,70...-1,50 m

Data prelevării probelor : 18.10.2013

Sulfaţi (SO42-) STAS 8601 -

70 SR EN 196 –

2 mg/kg 1103,0

pH ISO 4316 Indicator Merck

- 8,2

Aciditate DIN 4030-2 - ml/kg 12,82

Determinări


de referinţă



UM

Rezultate

P

rele

vare

pro

bă

Locul prelevării probelor :

Loc. Timişoara

-

-

-

- Adâncimea de

prelevare : F4 = -0,70...-1,50

m

Sulfaţi (SO42-) STAS 8601

- 70 SR EN 196 - 2 mg/kg 1591,0


- 8,5

Aciditate DIN 4030-2 - ml/kg 8,61

Determinări


de referinţă



UM

Rezultate

Pr

Locul




prelevării probelor :

Loc. Timişoara

-

-

-

-

Adâncimea de prelevare :

F5 = -0,70...-1,40 m

Sulfaţi (SO42-) STAS 8601 - 70 SR EN 196 - 2 mg/kg 1528,0


- 7,7

Aciditate DIN 4030-2 - ml/kg 9,61 Pământurile coezive sunt formate din argile prăfoase şi argile prăfoase

nisipoase, aflate în stare de consistenţă tare şi vârtoasă, cu plasticitate medie, având valori ale indicilor de plasticitate IP = 17,0 %...26,0 %, respectiv valori mai reduse în suprafaţă IP = 10,0 %...12, 0 %. Starea de consistenţă tare a pământurilor a fost întâlnită numai în straturile din suprafaţă datorită, în principal, perioadei lungi cu precipitaţii reduse.

Pământurile necoezive sunt formate din nisipuri prăfoase, fine, mijlocii şi mari, aflate în stare de îndesare medie şi îndesată.

Pământurile coezive se caracterizează prin următorii parametrii geotehnici medii determinaţi pe baza încercărilor efectuate şi conform STAS 3300/1-85 – ANEXA C, tabelele 8 şi 9:

Ø Greutate volumică γ = 19,0...20,3 kN/m3 Ø Indicele porilor e = 0,70...0,75 Ø Porozitatea n = 41,3...43,0 % Ø Umiditatea naturală w = 7,8...33,2 % Ø Indice de plasticitate IP = 9,9...26,8 % Ø Indice de consistenţă IC = 0,67...1,92 Ø Modul de deformaţie edometric M2-3 = 5.650....9.390 kN/m2 Ø Unghi de frecare interioară Ф = 5,3...13,3 o Ø Coeziune specifică c = 19,6...58,5 kN/m3.

Pământurile necoezive din amplasamentul cercetat se caracterizează prin

următorii parametrii geotehnici medii determinaţi pe baza încercărilor efectuate şi conform S TAS 3300/1-85 – ANEXA C, tabelele 8 şi 9:

Ø Greutate volumică γ = 19,0 kN/m3 Ø Indicele porilor e = 0,66...0,79




Ø Porozitatea n = 39,8…44,0 % Ø Umiditatea naturală w = 17,6...30,8 % Ø Grad de îndesare ID = 0,49…0,80 Ø Modul de deformaţie edometric M2-3 = 8.609…11.500 kN/m2 Ø Unghi de frecare interioară Ф = 22…25 o

Conform valorilor de mai jos, straturile argiloase din suprafaţa terenului de

fundare sunt pământuri cu caracter contractil, din categoria pământurilor cu umflări şi contracţii mari (PUCM) fiind încadrate în categoria pământurilor PUŢIN ACTIVE, iar la fundarea pe aceste pământuri se va ţine cont de NORMATIV NP 126 - Fundarea construcţiilor pe pământuri cu umflari şi contarcţii mari.

Ø Conţinutul de particule fine A2 = 12...19 % Ø Indicele de activitate IA = 0,58...1,03 Ø Contracţia volumică CV = 17,22...21,41 % Ø Umflarea liberă UL = 40,0...59,0 %.

În urma executării forajelor au fost identificate în zona forajelor F 2 şi F 4 umpluturi din resturi menajere şi deşeuri până la adâncimi de circa 2,00 m. În zona respectivă au existat gropi de împrumut pentru obţinerea materiei prime a unor cărămidării care au funcţionat până prin anii 1960...1970.

Condiţiile actuale ale amplasamentului presupun faptul că astfel de umpluturi mai pot fi interceptate practic în orice punct al zonei.

4.3.2.Surse de poluare a solului · Surse de poluare a solului si subsolului în perioada de constructie

Surse potentiale de poluare - emisiile de poluanti din activitatea de constructie a obiectivului, prin depuneri si infiltratii in sol; - depozitari necontrolate de deseuri; - scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilaje si mijloace de transport.

· Surse de poluare a solului si subsolului în perioada de exploatare Surse potentiale de poluare - emisii dirijate si fugitive de poluanti in atmosfera, rezultate din procesele tehnologice; - operatiile de incarcare/ descarcare a materiilor prime si auxiliare din mijloacele de transport; - manipularea neglijenta a materiilor prime, materialelor auxiliare; - intretinerea necorespunzatoare a conductelor de transport produse lichide in incinta;




- pierderea de produse din instalatii tehnologice si rezervoare datorata accidentelor tehnice si mecanice; - fisurari accidentale ale conductelor de canalizare sau a peretilor cuvelor in

care sunt amplasate rezervoarele de materiale periculoase;

4.3.3.Impactul potenţial Prognozarea impactului:

· In faza de constructie Datorita surselor de emisie joase, nedirijate ale obiectivului, aferente etapei de constructie, impactul acestora va fi strict local si se va înregistra în interiorul perimetrului amplasamentului si în imediata vecinatate a acestuia, neputând fi afectate localitatile sau ariile protejate din zona. Deasemenea, impactul va avea un caracter temporar, fiind limitat la perioada de desfasurare a lucrarilor de constructii. Valori semnificative ale concentratiilor datorate exclusiv constructiei obiectivului pot aparea doar în cazul pulberilor totale în suspensie si oxizilor de azot, si doar pe termen scurt. Valorile ridicate ale concentratiilor (în special TSP) se produc mai ales în perioada de manevrare a pamântului si a solului de decoperta, datorita volumelor mari de material manevrat. În etapa de realizare a investitiei se poate mentiona ca pentru obiectivul propus proiectul prevede variante de constructie moderna, la care generarea de deseuri de constructive este minima. Aceasta presupune un numar redus de operatii tehnologice, cantitati mai mici de materiale de constructie clasice (mortar, betoane,) si implicit cantitati mult mai mici de deseuri care rezulta din aceste activitati. Deseurile rezultate din activitatea de constructii-montaj sunt valorificabile si nepericuloase vor fi stocate pe amplasament în conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea umana si vor fi eliminate prin firme specializate si autorizate. Depozitarea si manipularea materialelor de constructie, cât si desfasurarea constructiei în sine nu va afecta semnificativ solul pentru ca pe parcursul executarii lucrarilor, antreprenorul care executa lucrarile de constructii va urmari în permanenta respectarea normelor si procedurilor de executie specifice fiecarui tip de lucrare. Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate zilnic, sa nu prezinte pierderi de produse petroliere.

· In faza de exploatare Nu vor fi alterate calitatea solului si a apelor freatice din zona de amplasare a centralei electrice. Lichidele de racire, sunt transportate in instalatii etanse, prevazute cu dispozitive de identificare a scaparilor accidentale si de oprire in conditii de siguranta a




echipamentelor. Periodic sau atunci cand conditiile tehnice de exploatare o impun, aceste substante sunt inlocuite in cadrul lucrarilor de revizii/reparatii, conform unor proceduri tehnice stabilite si utilizand echipamente speciale. Lichidele uzate colectate in recipiente etanse sunt reconditionate / valorificate / eliminate prin agenti economici specializati si autorizati in acest domeniu. Obiectivul este prevazut cu sisteme de canalizare noi si suprafete de contact impermeabile. Prin management se interzice depozitarea directa pe sol a oricaror produse ori materiale care ar putea afecta calitatea acestuia. Asigurarea personalului în vederea monitorizarii deseurilor rezultate, stocate, manipulate, valorificate, gestionate cat si valorificarea cât mai eficienta a deseurilor rezultate la firme specializate.

4.3.4.Măsuri de diminuare a impactului A) În perioada de constructie Masurile pentru limitarea impactului asupra mediului în perioada de executie a investitiei,sunt:

· organizarea de santier se va amplasa în spatiul liber a amplasamentului proiectului propus;

· eventuale depozitari de materiale vor fi urmate de igienizarea zonei si renaturarea suprafetelor ramase libere;

· mijloacele de transport si utilajele vor fi întretinute în stare tehnica buna, pentru evitarea scurgerilor de produse petroliere (carburant, ulei, etc.)

· interzicerea depozitarii pe sol a oricaror materiale care ar putea afecta calitatea acestuia B )În perioada de exploatare Masuri aplicate pentru eliminarea/minimizarea emisiilor pe sol - suprafata de contact cu solul/subsolul va fi impermeabila; - imbinari etanse ale constructiei; - cuve etanse de retinere a deversarilor; - substantele chimice folosite se vor pastra in conditii corespunzatoare, gestionate de personal instruit; - atat suprafetele interioare unde se desfasoara activitatile productive, cat si o parte a suprafetelor exterioare cum ar fi suprafata aferenta retelelor si a cailor de transport vor fi complet betonate. - se vor respecta limitele de emisie. Masuri de prevenire a poluarii solului - Se vor evita deversarile accidentale de produse care pot polua solul. In cazul in care se produc, se impune eliminarea deversarilor accidentale, prin indepartarea urmarilor acestora si restabilirea conditiilor anterioare producerii




deversarilor. - Incarcarile si descarcarile de materiale, materii prime si auxiliare, deseuri, trebuie sa aiba loc in zone desemnate, protejate impotriva pierderilor prin scurgeri accidentale. - Toate bazinele vor fi etansate si izolate corespunzator, dupa caz, pentru a preveni contaminarea solului. - Beneficiarul activitatii are obligatia sa detina in depozite/magazii o cantitate corespunzatoare de substante absorbante si substante de neutralizare, potrivita pentru controlul oricarei deversari accidentale de produse. - Deseurile vor fi colectate in containere etanse si vor fi evacuate periodic prin firme autorizate; - Beneficiarul instalatiei trebuie sa planifice si sa realizeze, o data la 3 ani, activitatile de revizii si reparatii la elementele de constructii subterane, respectiv conducte, camine si guri de vizitare etc. - Instruirea personalului care executa lucrari de reparatii si intretinere in vederea evitarii poluarii solului.

4.3.5.Impactul prognozat Manifestarea unui impact negativ semnificativ în timpul activităţii în condiţii normale de funcţionare, este puţin probabilă, în schimb, în timpul realizării investiţiei impactul prognozat este semnificativ asupra solului şi subsolului. În situaţii accidentale, de risc, impactul poate deveni semnificativ. Cuantificarea impactului asupra solului s-a făcut pentru: § Faza de construcţie

Factor de mediu sau

resursă

Impact potenţial

Condiţii existente Impact prognozat (mărime, extindere,

tip)


Impact rezidual

Calitatea solului şi

subsolului

Distrugere a echilibrelor

existente şi a folosinţei actuale

Teren agricol N NA N

§ Faza de funcţionare Factor de mediu sau

resursă

Impact potenţial

Condiţii existente

Imapct prognozat (mărime,


Impact rezidual




extindere, tip)

Calitatea solului şi

subsolului

- posibile evacuări

accidentale produse chimice

- posibile depozitări

necontrolate

- platforme şi căi de acces

betonate - sistem etanş de construcţie a canalizării

- sistem adecvat de

depozitare a materiilor

prime

N M (lucrări de întreţinere

corespunzătoare; supravegherea

proceselor; deţinere de materiale

absorbante pentru

recuperarea scurgerilor

accidentale)

n/M

Semnificaţia termenilor: IB – impact benefic semnificativ, cu consecinţe dorite asupra calităţii factorilor de mediu, sau o îmbunătăţire a calităţii acestuia din perspectiva protecţiei mediului IN – impact negativ semnificativ, cu consecinţe nedorite privind degradarea calităţii existente a factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului. B – impact benefic reprezentând rezultate pozitive ale factorului de mediu, faţă de situaţia existentă, sau o îmbunătăţire a calităţii acestuia în perspectiva protecţiei mediului. N – impact negativ, reprezentând rezultate negative privind degradarea calităţii existente a factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului. b – impact benefic nesemnificativ, reprezentând o consecinţă minoră în calitatea existentă a factorului de mediu sau o îmbunătăţire minoră a acestuia din perspectiva protecţiei mediului. n - impact negativ nesemnificativ, reprezentând o degradare minoră a calităţii existente a factorului de mediu sau o distrugere minimă a acestui factor în perspectiva protecţiei mediului. O – impact fără efecte măsurabile, privind proiectul, asupra mediului M – măsuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ. NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul propus.




In concluzie : Pot aparea fenomene de poluare accidentală grava doar în cazul producerii unor avarii urmate de deversări de produse chimice, când impactul poate fi semnificativ. În condiţii normale de funcţionare, impactul prognozat este nesemnificativ datorită dotarilor şi măsurilor de siguranţă . 4.4Biodiversitatea 4.4.1.Date generale Tara noastra deţine cea mai mare diversitate biogeografică dintre ţările Europei, incluzând 5 din cele 11 regiuni biogeografice existente la nivel european. Aceasta mare diversitate biogeografică se reflecta în tezaurul natural inestimabil al României, la care Regiunea vest aduce o contributie însemnata, prin valorile de patrimoniu natural pe care le detine. Judeţul Timis deţine 14 arii naturale de importanţă naţională menţionate în Legea Nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III – a zone protejate . Rezervatiile naturale si ariile protejate în Judetul Timis sunt: Arboretumul Bazos Lacul Surduc Locul Fosifer Rădmănesti Lunca Pogănisului, Tormac si Sacosul Turcesc Mlastinile Murani Mlastinile Satchinez Movila Sisitak, Sânpetru Mare Parcul Banloc Parcul Botanic Timisoara Parcul Botanic Beba Veche Parcul Natural Lunca Muresului [1] - cuprinde 4 rezervatii naturale: Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele Igris precum si Prundul Mare. Situat în aval de municipiul Arad parcul se întinde pe două judete. Pajistea cu Narcise Bătesti, Făget Pădurea Bistra, Ghiroda Pădurea Dumbrava, Buzias Pădurea Parc Buzias, Buzias Sărăturile Dinias, Peciu Nou Deşi pe teritoriul judeţului Timis se găsesc zone ocrotite, cu peisaje sau specii de plante deosebite, în zona în care urmează a fi amplasat obiectivul nu au fost identificate specii vegetale sau animale incluse în reţeaua Natura 2000 sau alte arii naturale protejate.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Lunca_Mure%C8%99ului

http://luncamuresului.ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arad




• Habitate naturale. Flora şi fauna. Vegetaţia naturală, puternic influenţată de activităţile umane, se caracterizează prin prezenţa pe scara restrânsa a plantelor de silvostepa şi printr-o frecvenţă mai mare a vegetaţiei hidro – şi higrofile din cauza excesului de umiditate. Cu toate că zona cercetată se caracterizează printr-o diversitate redusă a condiţiilor fizico-geografice, iar climatul edificat pe un fond temperat continental cu influenţe submediteraniene, manifestă mai ales, în legătură cu relieful, un număr restrâns de microclimate locale intervenţiile antropice s-au soldat cu evidente implicaţii în dispunerea solurilor şi a vegetaţiei. Intervenţia omului asupra învelişului vegetal (şi a ecosistemelor naturale în general) a apărut încă din primele începuturi ale activităţii sale economice, astfel că starea actuală a solurilor şi a vegetaţiei apare azi ca o rezultantă a interacţiunii dintre factorii naturali şi cei antropici. Din punct de vedere fitogeografic, zona cercetată aparţine provinciei geobotanice central europene, puternic influenţată de vecinătatea provinciei geobotanice sud – europene. Astfel elementele floristice naturale au obârşii geografice diferite: europene, euroasiatice, boreale, balcanice, mediteraniene, ilirice, la care pot fi adăugate o serie de plante endemice. Componenţa floristică a teritoriului studiat se încadrează în zona de stepă spre silvostepă, însă antropizarea puternică a teritoriului a determinat înlocuirea, pe mari suprafeţe, a vegetaţiei naturale cu spaţii construite. Multe dintre speciile de plante ce alcătuiesc stratul ierbos al pajiştilor din regiune sunt plante medicinale ca : pelinul (Artemisia alesinthum) , coada şoricelului (Achillea millefolium), muşeţelul (Matricaria chamomilla), pătlagina (Plantago lanceolata). Dintre graminee predomină colilia (Stipa callata), firuţa cu bulbi (Poa bulbosa), laptele cucului şi mai puţin răspândite păiuşurile. Vegetaţia lemnoasă, deşi minoră în peisaj, se compune cu precadere din stejărişuri, iar izolat se întâlnesc plopul (Plopulus tremura), salcia (Salix alba) întâlnită pe marginea bălţiilor ori arţarul. Din categoria subarbuştii, s-au evidenţiat porumbarul (Prunus spinosa), trandafirul pitic (Rosa austriaca), măceşul (Rosa canina ), rugul şi murul (Rubus idaeus) care au o extindere mai mare în timpul verii pe terenurile recoltate unde formează tufişuri târâtoare. Vegetaţia acvatică este alcătuită din: papură (Typha latifolia), pipirigul (Scirpus lacustris), rogozul ( Carex sp.) , menta de apă (Mentha aqatica). Dintre plantele plutitoare au fost evidentiate lintiţa (Lemna trisulea), iarba broaştei (Hydrocharis sp). Starea pădurilor: Deşi în judeţul Timis suprafaţa fondului forestier, proprietate publică a




statului, însumează o suprafata destul de redusa menţionăm că amplasamentul analizat nu este inclus în fondul forestier. Zona amplasamentului este antropizată, din acest motiv flora si fauna este cea specifica mediului antropizat.

4.4.2. Impactul prognozat Dată fiind desfăşurarea activităţii într-o zonă puternic antropizată - zona studiată nu se pune problema afectării fondului floristic şi faunistic al zonei, cu excepţia suprafeţelor de teren scoase din circuitul agricol.Estimarea imisiilor în aer şi încadrarea în limitele pentru protecţia vegetaţiei ne permite să afirmăm că proiectul nu are impact asupra vegetaţiei. 4.4.3 Masuri de diminuarea a impactului asupra biodiversitatii: - reabilitarea si renaturarea suprafetelor de teren ramase libere; - se propune de asemenea amenajarea terenului ramas liber cu spatii verzi, plantatii de arbori si arbusti. Mai ales pe zona perimetrala se propune amenajarea unei perdele de protectie verde. 4.5.Peisajul 4.5.1 Informaţii despre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea acestuia Terenul este relativ plan, cu denivelări în general de 10 – 30 cm pe toată lungimea terenului, având o diferenţă de max. 0,5 m între extreme, neexistând probleme viitoare de sistematizare al acestuia. In partea de sud a terenului este amplasat CET Timisoara Sud. Instalatia care urmeaza a se realiza se incadreaza bine in specificul zonei. Terenul face parte dintr-o platforma industriala , unde apar cladiri cu diferite nivelur de inaltime. Prin realizarea cladirilor care vor adaposti componentele instalatiei , nu se va schimba aspectul peisajului din zona.

4.5.3. Impactul prognozat

În urma analizării amplasamentului şi ştiind faptul că în incintă se va desfăşura o activitate industrială ,peisajul nu va avea de suferit decât în condiţiile unui accident major, în cazul în care nu se vor lua toate măsurile de siguranţă impuse de legislaţia în vigoare, în manipularea materiei prime şi în cazul activităţii de producţie propriuzise. În ceea ce priveşte raportul dintre teritoriul natural şi cel modificat prin constrirea instalatiei, se poate spune că nu se va modifica semnificativ întrucât instalatia propriuzisă nu ocupă decât o suprafaţă de cca. 4000 mp. Cealaltă parte a incintei este ocupată de carosabile si o parte va fi amenajata ca spatiu verde. 4.5.4. Masuri de diminuare a impactului Se considera ca masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, mentionate în anterior, acopera în totalitate problematica adiacenta acestei perspective pentru




impactul asupra peisajului. 4.6. Mediul social şi economic 4.6.1. Impactul potenţial asupra caracteristicilor demografice/populatiei locale Obiectivul ce constituie tema prezentei documentatii, este situat in municipiul Timisoara, judetul Timis si va fi incadrat in zona cu aceeasi functiune, functiune industriala. Distanta pana la prímele locuinte este de peste 1000 m. Prin functionarea centralei un se pun in pericol aşezările umane şi a alte obiective de interes public. 4.6.2. Măsuri de diminuare a impactului Cele mai apropiate locuinţe se află la cel puţin 800 m de incinta de producţie. Apreciem că adoptarea unei tehnologii adecvate şi respectarea tuturor prevederilor legale legate de aplicarea acestei tehnologii pentru a nu se produce accidente, va scădea semnificativ riscul apariţiei unui impact asupra populaţiei din zonă. 5 . SITUAŢII DE RISC 5.1. Analiza încadrarii activităţii în prevederile HG nr. 804/2007 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase

Cantităţi de substanţe periculoase existente în unitate: Substanta utilizata

Capacitati de stocare

Mod de stocare

Compozitie Fraze de risc

Ulei - Se depoziteaza in rezervor cu capacitatea de 15 mc , prevazut cu cuva de retentie de 18 mc

R: 11 F(inflamabil)

NaOH 40%

1-2 mc Container de 1 mc

R :31/34/50 C (coroziv)

NH3 solutie 30%

200-400 l Vas de 200 l

R :34, R50 C (coroziv)

Na3PO4 1-2 tone Bags R :31/34/50 C (coroziv)




Peleti din sare

1-2 tone Bags R:21,R22,R35 Xi (iritant)

Uleiuri hidraulice si de lubrifiere


R:45 F(inflamabil)

Activitatea nu intră sub incidenţa acestei hotărâri, deci nu poate fi cauza unor accidente majore.

5.2.Accidente potenţiale

Evenimente Exemple de cauze ce pot provoca aceste evenimente Foc · aprinderea scurgerilor accidentale,

· autoaprinderea, · defecte la instalaţia electrică , · activităţi periculoase: sudură, fumat, încărcarea

bateriilor, etc. incendiu, * evenimente externe: ex. incendiu pe proprietăţile adiacente.

Explozie · suprapresiune la cazanul de ardere, boiler · scurgeri de substanţe incompatibile sau substanţe

inflamabile. Evacuare de substanţe periculoase

· defecţiuni la containere, · impactul cu vehicule sau alte obiecte, · eroare de operare – încărcare, descărcare etc.

5.3. Măsuri de prevenire a accidentelor În anumite zone se poate crea o atmosferă inflamabilă, datorită emisiilor accidentale (scurgeri, evacuări de vapori de substanţe inflamabile).Acestea sunt zone periculoase şi trebuie evitate, sau trebuiesc luate masuri de control a surselor de aprindere.( scurgeri de gaz metan, uleiuri de ungere, etc) Aceste zone trebuiesc identificate de proiectant şi marcate pe un plan de situaţie.

Se vor respecta masurile de prevenire: · Prevenirea introducerii surselor de aprindere în zonele periculoase:

· protecţia echipamentelor electrice; · interzicerea lucrului cu flacără deschisă : sudură, tăierea metalelor, etc. · Interzicerea fumatului;




· Limitarea vehiculelor cu motoare cu combustie internă; · Prevenirea încălzirii suprafeţelor, a încălzirii prin fricţiune, a electricităţii

statice.

Protecţia impotriva focului Stabilitatea structurii portante pentru ansamblul analizat:

· asigură siguranţa ocupanţilor pentru perioada de timp cât îşi desfăşoară activitatea; · conferă siguranţă echipelor de salvare şi a pompierilor; · evită prăbuşirea construcţiei; · permite elementelor de construcţie cu rol în siguranţa la foc să menţină limita de rezistenţă la foc pe perioada de timp necesară.

Stabilitatea la foc se estimează în funcţie de :

a) rezistenţa la foc a principalelor elemente de construcţie b) gradul de rezistenţă la foc

5.3.3.3. Echipamentul de stingere a incendiilor

Sisteme, instalaţii şi dispozitive de limitare şi stingere a incendiilor. a) tipul şi parametrii funcţionali : - stingere cu apã (hidranţi exteriori supraterani DN100 ; instalaţie sprinklere apă-aer; instalaţie apă pulverizată) - acţionare manualã (hidranţi exteriori supraterani); - acţionare automată şi manualã (instalaţie sprinklere şi instalaţie apă pulverizată). b) timpul normat de funcţionare (hidranţi exteriori supraterani, sprinklere şi apă pulverizată) – este specificat în memoriul de specialitate; c) zonele, încãperile, spaţiile, instalaţiile echipate cu astfel de mijloace de apãrare împotriva incendiilor : - hidranţi exteriori supraterani – asigură intervenţia din exterior pentru construcţiile existente. Dispunerea se face pentru asigurarea intervenţiei la depozitul de paie cu o lungime de furtun de 40 ml; - instalaţie de sprinklere apă – aer – asigură intervenţia la depozitul de paie; - instalaţia de stingere cu apă pulverizată – asigură intervenţia la benzile transportoare, perdeaua de apă înainte de prima poartă, tocător, buncăr de alimentare.

Instalaţiile se prevăd cu posibilităţi de alimentare de la pompele mobile. Pentru utilizarea hidranţilor exteriori sunt necesare accesoriile :

- 6 role de furtun tip B cu racorduri tip B;




- 1 distribuitor tip B-CBC; - 6 role de furtun tip C cu racorduri tip C; - 2 ţevi de refulare tip B; - 2 ţevi de refulare tip C; - cheie pentru racorduri tip ABC.

Instalaţie mobilă de stins cu spumă pentru rezervorul de ulei cu capacitatea de 15,00 m3:

· Debitul de soluţie spumantă : qs = 0,11 l/sec x 18,00 m2 = 1,98 l/s

· Cantitatea de soluţie spumantă: Qs = 600 x 1,98 = 1.188 l

· Cantitatea de apă necesară pentru o operaţie de stingere: Qa = 600 x 1,98 x (100- 6) : 100 = 1.116,72 l

· Debitul de apă necesar : qa = 1,98 x 94/100 = 1,86 l/sec Volum de spumant concentrat 6% = 72,00 l Pentru 3 reprize : 216,00 l.

· Dispozitivul mobil cu spuma are in componenta: - un recipient pentru stocarea spumantului concentrat - amestecator de linie (realizează soluţia spumanta prin absorbţia spumantului din recipient); - furtune de refulare tip C (necesare unul pentru alimentarea de la hidrant la amestecator, celelalte pentru intervenţia asupra incendiului) - ţeava generatoare de spuma (200 l/min).

Toate componentele sunt fixate pe un cărucior de transport care asigura manevrabilitate uşoara si intervenţie rapida asupra incendiului.

D. Stingătoare portative şi transportabile :

Depozit de paie :

· 10 buc. tip P6 (perimetral) + 1 buc. tip P50 (în zona de descărcare); Hala centrală :

· parter : 3 buc. tip P6; cota + 5,00 m : 2 buc. tip P6; cota + 9,00 m : 2 buc. tip P6; cota + 17,00 m : 2 buc. tip P6;

Hala utilaje + instalaţii electrice :

· parter : în camere transformator, tablou electric, grup electrogen câte 1 buc. tip G6; spaţii alăturate : 2 buc. tip P6;




· cota + 5,00 m : 3 buc. tip G6; · cota + 9,00 m : 3 buc. tip G6; · Casa pompelor : 2 buc. tip P6;

Condiţii specifice pentru asigurarea intervenţiei în caz de incendiu

a) Surse de alimentare cu apă Alimentarea cu apă necesară instalaţiilor de stingere, rezervele necesare şi refacerea acestora este stabilită în memoriul de specialitate. b) Alimentarea cu energie electrică se asigură prin post de transformare în incinta obiectivului. c) Se vor organiza grupe de intervenţie din personalul angajat cu sarcini precise privind intervenţia în caz de incendiu (alarmare, alertare forţe; salvare persoane, oprire curent electric, evacuare bunuri, acţionare cu stingătoarele şi hidranţii din dotare); d) nu sunt necesare produse speciale de stingere.

5.4.Alte situatii de risc Cutremur

Din studiile seismologice efectuate începând cu ultimele decenii ale sec. al XIX-lea şi până în prezent, rezultă că Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice, care se grupează în două areale: unul în partea de sud-est a regiunii, al doilea în imediata apropiere a oraşului Timişoara. În apropiere de Timişoara se intersectează liniile seismice Periam-Variaş-Vinga în nord-vest şi Radna-Parţa-Şag în sud-est. Un focar secundar se află chiar sub vatra oraşului Timişoara.

Cutremurele bănăţene sunt caracterizate prin adâncimea mică a focarului (5-15 km), zonă redusă de influenţă în jurul epicentrului, mişcări orizontale şi verticale de tip impuls cu durată scurtă, perioade lungi de revenire în aceeaşi zonă. La aceste tipuri de seisme sunt afectate mai mult structurile rigide (zidărie, diafragme, panouri mari) şi mai puţin cele deformabile (cadre din beton armat sau metalice).




Fig. 1. Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani - P100-1/2006




Fig.2. Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colţ) Tc a spectrului de răspuns – P100-1/2006

Conform Codului de proiectare seismică P 100-2006, acceleraţia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontală a mişcării terenului) este ag = 0,16 g, iar perioada de colţ este Tc = 0,70 sec, conform figurilor 1 şi 2. Încadrarea în zonele de risc în conformitate cu legea 575/2001 Conform legii 575 privind aprobarea “Planului de amenajare a teritoriului naţional – Sesiunea a V-a – Zone de risc natural“- ANEXA 3, amplasamentul cercetat este situat în apropierea municipiului Timişoara având intensitatea seismică VII, exprimată în grade MSK. Conform legii 575 privind aprobarea “Planului de amenajare a teritoriului naţional – Sesiunea a V-a – Zone de risc natural“- ANEXA 5 – Inundaţii, amplasamentul cercetat se regăseşte în lista cu unităţile administrativ teritoriale afectate de inundaţii pe torenţi. Conform legii 575 privind aprobarea “Planului de amenajare a teritoriului naţional – Sesiunea a V-a – Zone de risc natural“- ANEXA 7- Alunecări de teren, amplasamentul cercetat nu se regăseşte în lista cu unităţile administrativ teritoriale afectate de alunecări de teren.




6. ANALIZA ALTERNATIVELOR Se pune problema discutării alternativei proiectului faţă de alternativa „zero”, care corespunde situaţiei fără realizarea acestuia. Iniţial terenul a avut destinaţia de teren agricol, amplasat într-o zonă destul de antropizată. Zona este una industriala din care face parte si terenul analizat .

a) alternativa 1 – nerealizarea proiectului, in acest caz terenul respectiv ramane nevalorificat, unde se pot depozita nelegal deseuri sau alte substante periculoase.

b) alternativa 2 – realizarea proiectului pe amplasamentul dat – avantajul acestei alternative este acela ca se utilizeaza ca si combustibil biomasa, obtinandu-se energie termica si electrica verde. In acelasi timp prin utilizarea acestui amplasament, se pot utiliza retelele de transport a CET SUD Timisoara pentru energia termica.In acelasi timp se pot utiliza transformatoarele CET SUD pentru a furniza energia electrica in SEN. O parte din apa necesara in proces va fi preluata de la CET. Toate aceste argumente au dus la alegerea alternativei 2. Faţă de situaţia iniţială, fără proiect, nivelul emisiilor este mai ridicat, dar fără a depăşi standardele de mediu. Apare un risc suplimentar de incendiu sau explozie, dar care nu depăşeşte riscul indus de depozitarea biomasei. Vor fi luate toate masurile pentru impiedicarea oricarui incendiu la stovarea biomasei. 7. MONITORIZAREA Pentru prevenirea, reducerea şi înlăturarea efectelor negative accidentale rezultate ca urmare a demarării activităţii, se recomandă a se face monitorizarea :

- emisiilor de la cosul instalatiei la punerea în funcţiune şi apoi periodic, în functie de valorile obtinute;

- calităţii apei evacuate în reţeaua de canalizare publică – periodic; - calitatii apei pluviale evacuate in rigolele publice Punct de emisie

Parametri Frecventa de monitorizare

Metoda de analiza

Cosul de evacuare gaze H=35m D=1.5 m

NOx trimestriala STAS 10829/75 ISO 11564/98 sau ISO 10849/96

CO trimestriala WI 264-039 sau SR ISO 8186/97

pulberi trimestriala ISO 9096/92 sau ISO 10155/95 sau EN 13284-1,2/2001 STAS 10813-76




SO2 trimestriala STAS 10194/89 ISO 11632/98 ISO 7934/89 sau ISO7935/92

Monitorizarea apei Frecventa de monitorizare a apei evacuate va fi stabilita de catre operatorul retelei de canalizare. MONITORIZARE DESEURI Deseuri tehnologice - Monitorizarea deseurilor se va realiza lunar, pe tipuri de deseuri generate, în conformitate cu prevederile HG 856/2003 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei ce cuprinde deseuri, inclusiv deseurile periculoase.

· Evidenta deseurilor va contine urmatoarele informatii: - tipul deseului - codul deseului - instalatia producatoare - cantitatea produsa - modul de stocare - data predarii deseului - cantitatea predata catre transportator - date privind expeditiile respinse - date privind orice amestecare a deseurilor Vor fi pastrate inregistrari privind transportatorul de deseuri : numele, specificul activitatii, autorizatia de functionare. Gestionarea tuturor categoriilor de deseuri se va realiza cu respectarea stricta a Prevederilor Legii 211/2011 privind regimul deseurilor. 8. GREUTĂŢI ÎNTÂMPINATE Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit să identifice şi să stabilească în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale proiectului asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului. Evaluarea impactului asupra mediului stabileşte măsurile de prevenire, reducere şi, unde este posibil de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (fiinţe umane, faună, floră, sol, apă, aer, climă, şi peisaj, bunuri materiale şi patrimoniu cultural, interacţiunea dintre aceşti factori) şi contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu.




Evaluarea impactului are menirea de a analiza propunerile proiectului şi nu de a da soluţii tehnice, lucru care revine în sarcina proiectantului de specialitate. Studiul de impact s-a bazat pe cerinţele furnizorului de utilaje, pe informaţiile furnizate de titularul proiectului în Memoriul tehnic şi prin discuţiile avute pe amplasament cu privire la forma finală a proiectului, pe informatiile găsite pe internet si pe cele furnizate de documentele de referinţă adiacente sectorului. 9. REZUMAT NETEHNIC Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului s-a întocmit la cererea beneficiarului, conform cerinţelor legale ale Ordinului 863/2002 si Ord 135/2010 , in procedura de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul " Centrala pentru producerea de energie electrica și termica din biomasă, racord SEN,unificare si alipire”, beneficiar S.C. BIOMASS INDUSTRIAL PLANT S.R.L., cu sediul in Sat Ghiroda, com. Ghiroda, Calea Lugojului, nr. 67 , jud. Timis.Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit să identifice şi să stabilească în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale proiectului asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului. Conform deciziei de evaluare initiala nr. 566/16.12.2013, emisa de APM Timis , Activitatea propusă a fost incadrata la punctul 3a din Anexa 2 , la H.G. 445/ privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private, – Instalatii industriale pentru producerea de energiei electrice, termice si a aburului tehnologic, altele decat cele prevazute in anexa 1.Proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform Legii 278/2013 privind emisiile industriale , activitatea propusa prin proiect nu se incadreaza in anexa nr.1 a prezentei Legi. Activitatea nu necesita autorizatie integrata de mediu. Prin evaluarea impactului asupra mediului se stabilesc măsurile de prevenire, reducere şi acolo unde nu este posibil, de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (fiinţe umane, faună, floră, sol, apă, aer, climă, şi peisaj, bunuri materiale şi patrimoniu cultural, interacţiunea dintre aceşti factori) . Procedura de evaluare a impactului asupra mediului parcurge mai multe etape: etapa de evaluare initiala, etapa de incadrare, etapa de definire a domeniului evaluarii, etapa de analiza a calitatii raportului si etapa de emitere a acordului de mediu. In etapa de incadrare se stabileste necesitatea evaluarii impactului asupra mediului.




Proiectul nu este situat in arie protejata , nu este necesara evaluarea adecvata . La realizarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a respectat cerinta cadru din Ord. 863/2002 si au fost analizate cerinţele HG 445/2009 privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice sau private. Proiectul nu se incadreaza in cerintele legislatiei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. Amplasamentul proiectului este situat în intravilanul localității Chișoda, comuna Giroc, în zona de sud, pe str. Chisodei ce face legatura cu municipiul Timișoara. Centrala termica se va amplasa pe un teren proprietatea S.C. BIOMASS INDUSTRIAL PLANT S.R.L., in suprafata totala de 12600 mp, identificat prin Extrasul CF. nr. . 411118, având nr. top 411118. Terenul este situat în intravilan, pe str. Chișodei, pe teritoriul administrativ al localităţii Giroc, adiacent străzii, conform planului de situaţie, anexat prezentei documentaţii, fiind înregistrat ca intravilan liber de sarcini, pe care beneficiarul intenţionează să realizeze o centrală de producere a energiei electrice și termice cu spaţii anexe. În concordanţă cu intenţiile beneficiarului, prezentul proiect propune o valorificare superioarã a potenţialului terenului, prin rezolvarea pe amplasament a unor dotări pentru producerea energiei, echipată din punct de vedere tehnologic la nivelul şi standardelor actuale în domeniu. Prin funcţiunea preconizată a fi realizată pe amplasament, proiectul se încadrează corect în destinaţia stabilitã în zona prin P.U.Z-ul inițial, respectiv zona destinata industriei. Amplasamentul are o dimensiune generală de aproximativ 186 x 75 m, investiţia de faţă (hala şi platformele de manevră pentru autovehicule şi parcaje), ocupând o zonă de pe amplasament de aproximativ 139 x 44 m. Frontul stradal spre str. Chisodei, are o dimensiune de 186,00 m. Vecinătăţi Vecinătăţile adiacente amplasamentului propriu-zis sunt:

- la nord : str. Chișodei - la sud : teren proprietatea CET Timișoara - la est : drum acces CET Timișoara - la vest : teren construibil, domeniu privat

Terenul este situat în intravilan, pe str. Chișodei, pe teritoriul administrativ al localităţii Giroc, adiacent străzii, conform planului de situaţie, anexat prezentei documentaţii, fiind înregistrat ca intravilan liber de sarcini, pe care beneficiarul intenţionează să realizeze o centrală de producere a energiei electrice și termice cu spaţii anexe. Suprafaţa măsurată a terenului este de 12 600 mp.,suprafaţa din cartea funciara




12 600 mp. Prin proiect se propune realizarea unei central in cogenerare de producer a energiei electrice si termice pe biomasa, cu puterea de ardere de 49 MW , putere electrica 16 MW si putere termica nominala de 30 MWt. Puterea termica de 30 MWt , situeaza centrala sub valoarea prag din anexa 1 la Legea 278/2013 privind emisiile industriale, punctual 1.1 Arderea combustibililor în instalaţii cu o putere termică nominală totală egală sau mai mare de 50 MW . Combustibilul va fi biomasa (paie, coceni de porumb si aschii de lemn). Proiectul ce se supune autorizării soluţionează următoarele aspecte :

- construirea unei unităţi de producere energie electrică și termică - rezolvarea traseelor de circulaţie pe orizontală şi pe verticală - amenajarea unei hale depozitare materie primă (biomasă vegetală) - optimizarea spaţiilor anexe cu funcţiunile propuse - amenajarea unor construcții specifice utilajelor pe care le adăpostesc. - organizarea unor funcţiuni care să deservească procesul de producție și eliminarea reziduurilor rezultate în urma arderii. - organizarea unor platforme de manevră pentru autocamioane, precum şi a căilor de acces. Centrala proiectată cuprinde următoarele funcţiuni:

- hala depozitare biomasă S= 2851 mp si inaltimea de 12.3 m - clădire cazan ardere biomasă și boiler S=483 mp si inaltimea 27.5 m (P+4) - clădire agregate cu spații anexă pentru personal S= 420 mp si inaltimea 16.8 m

(P+3) - clădire transformatoare electrice cu turn de răcire - platformă pentru amplasare siloz depozitare cenușă și purificare gaze arse

Proiectul propune construirea a 4 cladiri cu diverse functiuni: corpuri ce adapostesc diverse echipamente necesare producerii energiei electrice, depozite, birouri, camere de control, platforme tehnologice. Amplasarea utilajelor in cladiri:

C1 - HALA DEPOZITARE - benzi transportoare - pod rulant C2 - SALA TOCATOR / ARZĂTOR / CAZAN - benzi transportoare - boiler




- reductoare - container cenuşă - rezervor ulei cu cuvă retenţie - pompe alimentare cu apă - preîncălzitor economizor aer - ventilator combustie - rezervor apă C3 - SALA MAŞINILOR - turbina - supape abur turbină - preîncălzitoare apă - condensator încălzire - pompe răcire - pompe apă fierbinte - rezervor apă deionizată - staţie tratare a apei - rezervor de condensare C3 - PLATFORMA STAŢIE PURIFICARE GAZE ARSE - cicloane - buncăr - coş de fum - container cenuşă - ventilator principal Fluxul tehnologic al centralei de cogenerare Urmatoarea schema exemplifica principiul de functionare a centralei pe biomasa.




Combustibilul folosit este doar cel pe bază de biomasă naturală obţinut din reziduuri din agricultură (paie, aşchii din lemn, resturi porumb, etc). Biomasa se va transporta la centrală cu camioane, care se vor descărca şi stoca într-o hală cu ajutorul motostivuitoarelor. De aici, un sistem automatizat cu macara pe pod rulant (1) şi o reţea de benzi rulante (2), va alimenta centrala cu biomasă. De pe o linie de alimentare separată (33,34) se vor putea adăuga suplimentar şi aşchii din lemn. Baloţii sunt tocaţi şi mărunţiţi (4), apoi arşi într-un cazan cu construcţie specială (8). Gazele de ardere fierbinţi produc abur prin intermediul boilerului (10), unde este supraîncălzit (21,22,24), apoi transportat la o turbină (25), care produce electricitate verde pentru reţea. De asemenea, aburul este transformat în apă caldă pentru reţeaua de încălzire a oraşului (26), sau se va trece prin turnurile de răcire, apa astfel condensată fiind colectată şi recirculată (17,18) pentru alimentarea boilerului (10). Apa tehnologică care se pierde în proces, va fi completată după trecerea acesteia prin




staţia de tratare a apei, rezultând apa dedurizată. Această apă este trecută printr-un preîncălzitor cu setarea ECO (19). După trecerea prin boiler, gazele de ardere sunt folosite pentru preîncălzirea aerului in preincalzitorul (14). La capătul procesului, acestea sunt purificate cu filtre (29) şi evacuate în atmosferă printr-un coş de fum (32). Cenuşa rezultată din ardere se colectează în containere.




1. INFORMAŢII GENERALE ...........................................................................2 1.1. Titularul proiectului .......................................................................................2 1.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului...2 1.3 Denumirea proiectului………………………………………………………….2 1.4. Descrierea proiectului şi a etapelor de realizare a acestuia...................2 1.4.1. AMPLASAMENTUL PROIECTULUI............................................................2 1.4.2.Descrierea proiectului si constructia…………………………………………3 1.4.3. FUNCTIONARE…………………………………………………………………….7

1.4.4. DEMONTARE/DEZAFECTARE/ÎNCHIDERE/POSTÎNCHIDERE……………7

1.5. DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE…………………………………………….8

1.6.INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE FOLOSITE ÎN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI, NECESARE ASIGURĂRII PRODUCŢIEI .............................................................................................................9 1.7. INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTELE SAU

PREPARATELE CHIMICE…………………………………………………………11

1.8. INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA

MEDIUL, GENERATI DE ACTIVITATEA PROPUSA…………………………..14

1.9. ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICA SAU BIOLOGICA………………………….20

1.9.1.Surse si protectia împotriva radiatiilor si a undelor electromagnetice…….20

1.9.2. Poluanti biologici…………………………………………………………………….20

1.10. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL

PROIECTULUI SI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE……..20

1.10.1. Alternative privind dezvoltarea proiectului……………………………………21

1.10.1.1. Alternativa privind amplasamentul……………………………………………21

1.10.1.2. Alternativa privind conexiunea la utilitati……………………………………21




1.10.1.3. Alternative privind procesele tehnologice si principalele masuri de

prevenire/diminuare a impactului asupra mediului……………………………………22

1.13. INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE

PRIVIND PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIALA ÎN ZONA

AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI……………………………………………………..24

1.13.1. Modul de încadrare în planul de urbanism si amenajare a teritoriului…….24

1.13.2. Relatia proiectului propus cu alte planuri si programe………………………24

1.14. INFORMATII DESPRE MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA

INFRASTRUCTURA EXISTENTA…………………………………………………………25

1.15. CADRUL LEGISLATIV APLICABIL REALIZARII STUDIULUI SI REDACTARII

RAPORTULUI………………………………………………………………………………….26

2. PROCESE TEHNOLOGICE……………………………………………………………..29 2.1. Realizarea lucrarilor de constructii si arhitectura………………………………..29

2.2. Procese tehnologice……………………………………………………………………32

2.3. VALORI LIMITA ATINSE PRIN TEHNICILE PROPUSE SI PRIN CELE MAI BUNETEHNICI DISPONIBILE……………………………….54

2.4. COMPARATIE ÎNTRE CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT),

DOCUMENTELE DE REFERINTA(BREF) SI ACTIVITATEA DIN INSTALATIA

ANALIZATA…………………………………………………………………………………55

3. DESEURI…………………………………………………………………………………61

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. APA……………………………………………………………………………………63




4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului……………………………63

4.1.1.1. Ape de suprafata……………………………………………………………….63

4.1.1.2. Apele subterane………………………………………………………………...65

4.1.2. Alimentarea cu apa……………………………………………………………….65

4.1.2.Managementul apelor uzate……………………………………………………..67

4.1.3. Impactul potential…………………………………………………………………72

4.1.4. Masuri de diminuare a impactului……………………………………………..75

4.1.5. Impactul prognozat………………………………………………………………..75

4.2. Aerul....................................................................................................................76 4.2.1. Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament..................................76 4.2.1.1.Condiţii de climă generale……………………………………………………..76

4.2.2. Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în zonă .........................................................................................................78

4.2.3.Surse de poluanţi generaţi de activitate.......................................................79 4.2.4. Prognozarea poluării aerului......................................................................83

4.2.5. Măsuri de diminuare a impactului..................................................................94 4.2.6. Impactul prognozat..........................................................................................96 4.3. Solul..................................................................................................................97 4.3.1. Geologia şi geomorfologia zonei ………………………………………………..97

4.3.2.Surse de poluare a solului.........................................................................101 4.3.3.Impactul potenţial..........................................................................................102 4.3.4.Măsuri de diminuare a impactului................................................................103 4.3.5.Impactul prognozat........................................................................................104

4.4Biodiversitatea......................................................................................................106 4.4.1.Date generale....................................................................................................106 4.4.2. Impactul prognozat………………………………………………………………..108

4.4.3 Masuri de diminuarea a impactului asupra biodiversitatii…………………..108

4.5.Peisajul..................................................................................................................108 4.5.1 Informaţii despre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea acestuia…….108




4.5.3. Impactul prognozat……………………………………………………………108

4.5.4. Masuri de diminuare a impactului……………………………………………….108

4.6.Mediul social şi economic...................................................................................109 4.6.1. Impactul potenţial asupra caracteristicilor demografice/populatiei locale.109

4.6.2. Măsuri de diminuare a impactului………………………………………………..109

5.SITUAŢII DE RISC………………………………………………………………………109

5.1. Analiza încadrarii activităţii în prevederile HG nr. 804/2007 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase……………………………………………………………………109

5.2.Accidente potenţiale………………………………………………………………….110

5.3. Măsuri de prevenire a accidentelor………………………………………………..110

5.4.Alte situatii de risc……………………………………………………………………..114 6.ANALIZA ALTERNATIVELOR..................................................................116

7. MONITORIZAREA………………………………………………………………… 116

8. GREUTĂŢI ÎNTÂMPINATE………………………………………………………..117

9. REZUMAT NETEHNIC…………………………………………………………….118

rim - centrala pentru producerea de energie electrica i ...apmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents