,,elaborare puz În vederea construirii unui parc ...apmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

proiectul

,,ELABORARE PUZ ÎN VEDEREA CONSTRUIRII UNUI PARC

FOTOVOLTAIC ÎN COMUNA/ LOCALITATEA SACOSU TURCESC-

EXTRAVILAN”, JUDETUL TIMIS

Elaborator : Meilescu Cornel Dr Tr Severin

Beneficiar: SC Due Elle Timis Two SRL

2

CUPRINSIntroducere 4I. Informaţii privind planul supus aprobării 71.Denumirea planului 72.Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 163.Modificările fizice ce decurg din plan 174.Resursele naturale necesare implementării planului: preluare de apă, resurseregenerabile, resurse neregenerabile, etc

18

5.Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate deinteres comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

19

6.Emisii şi deşeuri generate de plan în apă, aer, pe suprafaţa unde suntdepozitate deşeurile şi modalitatea de eliminare a acestora

19

7.Cerinţe legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia planului:categoria de folosinţă a terenului, suprafeţe de teren ce vor fi ocupatetemporar/permanent de către plan (ex. drumuri de acces, tehnologice, amprizadrumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj, etc.)

21

8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea,reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune, etc., mijloace de construcţienecesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentarepoate afecta integritatea ariei naturale de intere comunitar

22

9.Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării planului şi eşalonarea perioadei deimplementare a planului

22

10.Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului 2311.Descrierea proceselor tehnologice ale planului 2312.Caracteristicile planului existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impactcumulativ cu planuri care sunt în procedură de evaluare şi care poate afecta arianaturală de interes comunitar

23

13.Alte informaţii solicitate de către Autoritatea Competentă pentru ProtecţiaMediului

24

II. Informaţii privind ariile natural protejate de interes comunitar afectate deimplementarea planului

24

2.1. Date privind ariile natural protejate de interes comunitar, suprafaţa, tipuride ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prinimplementarea planului

24

2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sauhabitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate aplanului, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interescomunitar

30

2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interescomunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestoracu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

36

2.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate 41 2.4.1.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile

şi/sau habitatele de interes comunitar afectate.41

2.5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritateaariei naturale protejate de interes comunitar

43

3

2.6.Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interescomunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

43

2.7. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate deinteres comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care sepot produce în viitor

43

2.8. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate deinteres comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală aariei naturale protejate de interes comunitar

45

2.9. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar 45III. Identificarea şi evaluarea impactului 45 3.1.Tipurile de poluare care pot fi generate de plan 45 3.2.Tipuri de impact asupra factorilor de mediu care pot să afecteze

negativ aria protejată48

3.3.Presiuni antropice în zona ariei protejate 51 3.4.Evaluarea impactului potenţial asupra speciilor şi habitatelor din aria

naturală protejată de interes comunitar52

3.5.Măsuri de reducere a impactului asupra mediului 52 3.6.Monitorizarea impactului de mediu 55CONCLUZII 61BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 63Curriculum Vitae Europass 65

4

Introducere

Scopul prezentei documentații este de a identifica, evalua și prezenta impactul potențialal construirii unui parc fotovoltaic in situl Natura 2000 ROSPA0128 Lunca Timişului, peraza comunei Sacosu Turcesc, județul Timis, de către SC Due Elle Timis Two SRL.

Prezenta documentație a fost elaborată în conformitate cu prevederile OM 19/2010 și aghidului metodologic ce face parte integrantă din acesta, cu privire la evaluareaadecvată.

De asemenea, s-au mai avut în vedere:

· Ordinul comun al MMP, MAI, MADR și MDRT 135/76/84/1284 din 2010 – pentruaprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentruproiecte publice și private;

La realizarea prezentului raport s-a mai ținut cont de următoarele documente dezvoltateîn conformitate cu Directivele privind Evaluarea Impactului Asupra Mediului – beneficiarMinisterul Mediului și Gospodăririi Apelor:

· Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului;· Manualul EIA;· Ghid metodologic pentru includerea considerațiilor de biodiversitate în procedura

de evaluare a impactului asupra mediului;· Ghid metodologic privind evaluarea adecvată

(www.mmediu.ro/pdf/legislatie/biodiv/Ghid _Evaluare_Adecvata.doc)

Precum și de:

· Methodological guidance on the provisions of Article 6 (3) and (4) of theHabitat Directive 92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DGEnvironment, 2002;

· Guidance document – Non-energy mineral extraction and Natura 2000,European Commission, DGEnvironment 2010.

Au fost luate în considerare și prevederile Directivelor europene, 2000/60/CCE “Ape”,79/409 ‘’Pasari’’, 92/43 ‘’Habitate’’ (din perspective propunerii includerii zonei în rețeauanațională Natura 2000).

Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fostconceput) și o serie de efecte indirecte care trebuie gestionate în scopul conformării cureglementările pe linie de protecție a factorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturorefectelor determinate răspunde și unor principia ce stau la baza legislației de protecție amediului:

5

· inițierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite;· evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor și posibilităților privind alegerea

tehnologiei optime;· necesitatea implicării factorilor instituționali responsabili în procesul de luare a

deciziilor privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului.

Evaluarea adecvată are drept obiect evidențierea efectelor cu potențial negative ce arputea să apară asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura2000 previzionate a apărea în urma implementării unui Plan sau Proiect, ce ar conducela pierderea valorii conservative a sitului țintă, prin afectarea negativă a elementelor defloră, faună sau a habitatelor, conducând la apariția unor disfuncționalități bio-ecocenotice sau la efecte disruptive asupra rețelei Natura 2000.

Evaluarea adecvată încearcă să anticipeze efectul proiectului și a activităților legate deacesta, ținând cont de spectrul condițiilor fie ele variabile sau constante de mediu, cuaccent asupra biodiversității. Evaluarea adecvată conține analize tehnice prin care seoferă informații asupra cauzelor și efectelor induse de proiect, a consecințelor cumulateale acestora, sumate cu impactul cauzat de activități anterioare și prezente, formulândipoteze și asupra unor dezvoltări viitoare, în scopul unei cuantificări cât mai fidele anivelelor de impact asupra factorilor de mediu, a biodiversității în special, de peamplasamentul studiat.

Evaluarea adecvată s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea și reducereaconsecințelor negative ale activităților antropice asupra rețelei Natura 2000 cetranspune obiectivele Directivelor europene 92/43 “Habitate”, respective 79/409“Păsări”. Această evaluare caută să încorporeze planificarea pentru mediu din primelefaze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactuluiecologic negative al activității preconizate.

Astfel, procesul de evaluare adecvată are rolul de a furniza informații factorilorresponsabili, care să faciliteze și să asiste procesul de decizie în scopul adoptării celormai adecvate măsuri pentru reducerea, eliminarea sau compensarea efectelor negativeassociate în eventualitatea acceptării proiectului în cauză.

Scopul elaborării Evaluării Adecvate este obținerea de către SC Due Elle Timis TwoSRL a actului de reglementare conform emis de către APM Timis pentru realizareaplanului.

Zona se află situată în perimetrul administrativ al comunei Sacosu Turcesc, jud Timis,planul urmând a se realiza în situl Natura 2000 ROSPA0128 Lunca Timişului.

Evaluarea adecvată a impactului asupra mediului nu reprezintă o cercetare științificăexaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a atributelor legatede factorii de mediu din zona țintă. Evaluarea adecvată este definită în Legea Mediuluica fiind: procesul menit să identifice, să descrie și să stabilească, în funcție deobiectivele de conservare și în conformitate cu legislația în vigoare, efectele directe și

6

indirecte, sinergice, cumulative, principale și secundare ale oricărui plan ori proiect, carenu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei ariinaturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativaria, în mod individual ori în combinație cu alte planuri sau proiecte.

Astfel, acest document se dorește a fi doar un instrument menit să asiste procesuldecisional al autorităților de mediu, cu privire la efectele induse de promovareaproiectului propus asupra obiectivelor de conservare (habitate, specii de floră, faună)ale sitului, prin identificarea și evaluarea efectelor preconizate, asociate proiectului.

Conform prevederilor legale în vigoare, noțiunea de impact semnificativ trebuiedeterminată în relație cu trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interescomunitar. Trebuie specificat faptul că ceea ce poate prezenta un efect semnificativpentru o anumită arie naturală protejată de interes comunitar, poate să nu aibă acelașiefect pentru un alt tip de arie protejată de interes comunitar. De aceea, fiecare evaluareeste un caz individual care trebuie tratată în funcție de obiectivele de conservare aleariei naturale protejate de interes comunitar și de caracteristicile planului sauproiectului.

Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din trăsăturile planuluisau proiectului localizate în interiorul unei arii natural protejate de interes comunitar, darși din planul/proiectul localizat în afara acesteia.

7

I. Informaţii privind planul supus aprobării

1.Denumirea planului:

,,Elaborare PUZ în vederea construirii unui parc fotovoltaic în comuna/ localitateaSacoșu Turcesc- extravilan”, judetul Timis.

1.1.Titularul planului:SC Due Elle Timis Two SRL

1.2.Date de identificare ale titularului de plan:CUI: 31001340Nr. de ordine in Registrul Comerţului: J22/432/2013Sediu social: Timisoara,telefon 0746111656, fax 0256491146Reprezentant: Mengher Camelia

1.3.Descrierea planuluiPrezentul plan urbanistic zonal propune si realizarea unui parc fotovoltaic de o

capacitate de 3,996 MW, in extravilanul localitatii Sacosu Turcesc, jud. Timis, fiindamplasat pe teritoriul sitului de importanta comunitara ROSPA0128 Lunca Timişului.Parcul fotovoltaic, este format din mai multe panouri fotovoltaice, montate pe suportimetalici cu picioare autoforante, impartite in grupuri de panouri asezate pe randuri,corelat cu tensiunea de intrare in invertoare.Aceasta tehnologie de montare a suportilor metalici pentru panourile fotovoltaice faceca in interiorul parcului fotovoltaic sa nu existe nici o fundatie din beton, iar terenul va fiutilizat ca si pasune privata pentru animale sau pentru cosit.S-au avut in vedere panouri fotovoltaice performante cu putere mare pe unitatea desuprafata si eficienta foarte buna in ce priveste transformarea enrgiei radiatiei solare inenergie electrica.Grupurile de panouri se vor lega la cutii de conexiuni, care ulterior grupat vor firacordate la intrarea invertoarelor, pentru realizarea conversiei parametrilor energieielectrice, din curent continuu in curent alternativ. Conexiunea pana la invertor se vaface prin cabluri de energie electrica pozate pe suportii metalici, sau pozate in pamant.Amplasarea panourilor este orientata inspre sud, la un unghi de inclinare de 20 degrade.

8

Panourile fotovoltaice sunt grupate astfel incat sa asigure putere de intrare a modulelorde invertoare. Stringurile de panouri fotovoltaice se vor monta pe structuri prefabricatemetalice cu picioare autoforante, montate ingropat in pamant la minim 1.5 m fata decota finita a terenului sistematizat. Intre sirurile de panouri fotovoltaice regimul terenuluiva ramane neschimbat, respectiv teren agricol-pasune.

Centrala electrică fotovoltaică este o instalație montată în aer liber în caremodulele solare fotovoltaice sunt montate pe suporți metalici.

Modulele fixate pe suport vor avea o înclinație de 20 de grade și vor fi orientatespre sud. Pasul între module va fi de 6,2 m. Suporții sunt așezați în rânduri paralele.Panourile solare au o putere maximă de 250 Wp. Necesarul de panouri al centraleifotovoltaice este de 15984 buc.

Curentul electric produs de centrala fotovolatică, după stocarea în rețeaua dejoasă tensiune se va conecta prin cabluri subterane la SEN. Puterea parcului fotovoltaicva fi de 3 996 kWp.

Energia electrică produsă de instalația fotovoltaică la joasă tensiune estetransformată la medie tensiune in postul de transformare si vehiculată către sistemulenergetic național printr-un punct de măsură și conexiune, care reprezintă și punctul dedelimitare între instalația de utilizare și instalația operatorului local de distribuție ENELDistributie.

Date tehnice ale Centralei electrice fotovoltaice

Parcul de panouri fotovoltaice ce face obiectul prezentului studiu va fi compus dinpanouri fotovoltaice, montate pe structuri metalice si invertoare sunt echipate cuurmătoarele protecţii:- protecţie polaritate inversă CC- deconectare la încărcare în CC ESS- protecţie la scurtcircuit în CA- monitorizare masă- monitorizare reţea (SMA GRID GUARD)- integrated all-pole sensitive leakage monitoring unit.Toate funcţiile protecţiilor sunt realizate folosind tehnologii de ultimă generaţie. De lainvertor transportul energiei se va face printr-o reţea de JT într-o firidă de reţea apoiîntr-o cutie de distribuţie, apoi într-un post de transformare.Astfel pentru transferul puterii electrice produse de catre panourile fotovoltaice catreSEN sunt necesare instalatii electrice de distributie de medie tensiune amplasate inincinta parcului fotovoltaic.

Centrala electrică fotovoltaică este o instalație montată în aer liber în caremodulele solare fotovoltaice sunt montate pe suporți metalici.

Modulele fixate pe suport vor avea o înclinație de 20 de grade și vor fi orientatespre sud. Pasul între module va fi de 6,2 m. Suporții sunt așezați în rânduri paralele.Panourile solare au o putere maximă de 250 Wp. Necesarul de panouri al centraleifotovoltaice este de 15984 buc.

Curentul electric produs de centrala fotovolatică, după stocarea în rețeaua dejoasă tensiune se va conecta prin cabluri subterane la SEN. Puterea parcului fotovoltaicva fi de 3 996 kWp.

9

Energia electrică produsă de instalația fotovoltaică la joasă tensiune estetransformată la medie tensiune in postul de transformare si vehiculată către sistemulenergetic național printr-un punct de măsură și conexiune, care reprezintă și punctul dedelimitare între instalația de utilizare și instalația operatorului local de distribuție ENELDistributie.

Parametrii energetici care descriu locul de producere

Centala electrica fotovoltaica Sacosu Turcesc va fi compusa din :Panouri fotovoltaice de tip CANADIAN CS6P-250 P:

Caracteristicile unui panou, pentru conditii standard (1000W/mp, AM:1.5, Temp.:250C) sunt:

Tip modul CS6P-250PPutere nominala (± 3%) (Wp) 250.00 WTensiunea la Pmax (Umpp) 30,1 VCurentul la Pmax ( Impp) 8,3 ATensiunea in gol (U0c) 37,2 VCurentul de scurtcircuit (Isc) 8,87 ADimensiuni modul(Lungine/latime/grosime)

1638/982/44 mm

10

Pasii de montare a suportilor respectiv a panourilor pe suporti, sunt urmatorii :

Montare piloni de sustinere Montare rame pe piloni

Fixare sine de sprijin pentru panouri Fixare panou fotovoltaic pe sinele de sustinere

Invertoare cc/caIn privinta invertoarelor cc/ca s-a optat pentru- Invertoare ABB PVS800-57 de 500 kWA.

Grupare module fotovoltaice – CEF Sacosu TurcescPanourile fotovoltaice sunt grupate in siruri/planuri/grupe, astfel incât să fie asigurateconditiile tehnice impuse de intrarile in invertoare.

Parcul fotovoltaic Sacosu Turcesc este format din 15984 panouri fotovoltaice fabricatede firma CanadianSolar, conectate la invertorare centrale ABB. Puterea instalata aparcului fotovoltaic Sacosu Turcesc fiind 3,996 MWp.

Caracteristicile invertoarelor

Invertoarele din gama ABB sunt conforme standardelor VDE, CEI, UNE, RD, EDF,Golden Sun.

11

Invertoarele din gama ABB îndeplinesc specificatiile directive BDEW pentrumonitorizare retea astfel :- Limitarea puterii in caz de supraincarcare a reteleiPentru a evita supraincarcarea retelei pe scurta durata, operatorul de retea va preseta ovaloare nominala a puterii active pe care invertorul o va implementa in 60 sec. Valoareanominala este transmisa invertoarelor modulat prin receptorul de control la variatiilor incombinatie cu Dispozitivul de limitare a puterii. Limitarile tipice sunt 100, 60, 30 si 0 %din puterea nominala.

- Controlul puterii functie de frecventaPornind de la o frecventa a retelei de 50.2 Hz invertorul va reduce automat puterea catva debitata de-alungul unei curbe caracteristice functie de frecventa si va contribui inacest mod la stabilizarea acestui parametru.

- Suport static prin puterea reactivaPentru a pastra nivelul tensiunii constant, invertorul furnizeaza petere reacticacapacitiva sau inductiva prin 3 metode:- resetarea fixa a puterii reactive de catre operatorul de retea , intre cosφ=0.95 capacitivsi cosφ=0.95 inductiv;- presetarea dinamica a puterii reactive de catre operatorul de retea la oricare valoareintre cosφ=0.95 capacitiv si cosφ=0.95 inductiv; aceasta valoare se transmite printr- undispozitiv de comunicare sau printr-un semnal standard de curent (4...20 mA) ;- controlul puterii reactive cu ajutorul unei curbe caracteristice : se controleaza nivelulputerii reactive sau defazajul, dependent de puterea debitata in retea si nivelul detensiune al retelei.

Evacuarea in SEN a puteriiConform Ordin ANRE nr. 129/2008, art. 7, utilizatorul (CEF) , functie de puterea maximaevacuata in punctul de delimitare se incadreaza in clasa D (intre 0,1 – 2,5 MVA).Evacuarea in sistem a puterii electrice generate de CEF Sacosu Turcesc, se face prinintermediul unui PC 20kV, racordat la LEA 20kV existenta in zona.

Instalatii electrice de distributie din interiorul parculuiPanourile sunt inseriate in cadrul unui rand si apoi grupate la o cutie de conexiune.Cutiile de conexiune sunt racordate prin cablu de energie electrica armat, cu izolatie cuprotectie impotriva rozatoarelor, montat ingropat in pamant la cota de - 0.8m fata decota finita a terenului sistematizat, la invertoarele de putere aflate in cabina prefabricataa posturilor de transformare. Posturile de transformare, sunt legate intre ele prin cablude 20kV.

Instalatii de legare la pamant si echipotentializare

12

Instalatiile de legare la pamant si echipotentializare, se refera la totalitatea legaturilor lacentura de legare la pamant a tuturor elementelor metalice care pot ajunge accidentalsub tensiune.

S-a prevazut un sistem de platbanda de otel zincat de dimensiuni 25x4 mm, cu zincaredubla, pentru montaj direct in pamant. La centura principala de impmantare se vorconecta toate modulele metalice pentru montajul panourilor. Echipotentializareamodulelor fotovoltaice se va face prin ramele metalice ale tablourilor. Fiecare tablouelectric secundar de distributie se va lega la centura de impamantare printr-o piesa deseparatie montata pe postamentul de beton al tabloului. Fiecare tablou se va lega laimpamantare prin conductor MYF galben-verde, de sectiune minima 1/2 x conductorulde faza.

Fiecare modul de invertor se va lega la centura principala de impamantare princonductor MYF galben-verde de 16 mmp, legat in piesa de separatie etansa.Intregul parc fotovoltaic, inclusiv cabinele tehnice si posturile de transformare se vorlega la aceeasi contur de impamantare prin platbanda de Ol-Zn 25x4 mm.

Instalatii de protectie impotriva trasnetelorNivelul de protectie calculat pentru parcul fotovoltaic, conform normativului I20-2000este NORMAL IV.Solutia aleasa este formata din paratrasnete cu dispozitiv de amorsare cu un avans deamorsare de 60uS, montate pe catarge metalice cu o inaltime utila de 10m, montate inlocurile indicate pe planse.Fiecare paratrasnet se va lega la centura principala de impamantare printr-o piesa deseparatie, iar coborarile vor fi formate din conductor de cupru stanat de 70mm, pozataparent pe stalpul metalic de montare.Fiecare coborare va fi prevazuta cu un contor de lovituri de trasnet, montat pe stalpul demontaj, pentru verificarile periodice si mentenanta.Instalatia de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice si a celor de comutatie seva face prin descarcatoare clasa B+C, montate in tablourile electrice de dsitributie aleposturilor TDRI precum si in tablourile de distributie secundare TD.Fiecare invertor va fi protejat impotriva circulatiilor inverse de putere precum si impotrivasupratensiunilor.

BILANT TERITORIALTema de proiectare: realizarea unui parc pentru productia de energie foto 89112 mp, învederea descărcării în reţeau ENEL.Planul urbanistic zonal s-a elaborat avand în vedere urmatorii parametrii:-zonificarea functionala a parcelelor avand ca scop cresterea eficientei economice, prinfolosirea intensiva a acestuia;-asigurarea echiparii tehnico edilitare a zonei.

P.O.T.max = 30%.

Suprafaţa de 89112 mp cuprinde spaţiul alocat: parcului fotovoltaic (a panorurilor

13

fotovoltaice, a staţiilor de transformare a energiei necesare colectarii şi transmiteriiacesteia), platformele şi drumurile tehnologice şi spaţii verzi.

BILANȚ TERITORIAL existent pentru suprafața de 89.112 mp:SUPRAFAȚA TOTALÃ TEREN 89.112 mp..................... 100.00%SUPRAFAŢA TEREN ARABIL 89.112 mp ........................ 100%

BILANȚ TERITORIAL propus pentru suprafața de 89.112 mp:SUPRAFAȚA TOTALÃ TEREN 89.112 mp ....100,00%SUPRAFAȚĂ PARC FOTOVOLTAIC ȘI ZONĂ VERDESUPRAFAȚĂ PANOURI FOTOVOLTAICE 24.943,07 mp… 28,00%SUPRAFAȚĂ ZONA VERDE INTRE PANOURI 28.791,33 mp…32,31%

SUPRAFATA DRUMURI INTERIOARE(5M) SI RACORD DJ 2000,80 mp..2,25%SUPRAFAŢA VERDE

ZONĂ VERDE 264.372,9 mp ....... 27,35%ZONĂ VERDE LEA 8930,34 mp ............. 10,02%

SUPRAFAȚĂ POST TRANSFORMARE ȘI CONEXIUNE LAREȚEA 61 mp...................... 0,06% SUPRAFAȚĂ MAGAZIE SCULE 12,5 mp.................... 0,01%

REGIMUL JURIDIC

SITUATIA TERENULUI DIN CARTEA FUNCIARASuprafataNr.

crt.Nr. CF Nr. CAD Descriere

imobil ha mpProprietar Observa

tii1 401125

SacosuTurcesc

401125 Arabilextravilan

1,2 12279 112 / 17.01.2013Act contract de vanzare-cumparareIntabulare, drept dePROPRIETATE, dobandit prinConventie,cota actuala 1/1S.C. "DUE ELLE TIMIS TWO"S.R.L.

Nu sunt

2 401128SacosuTurcesc


3,1 31018 112 / 17.01.2013Act contract de vanzare-cumparareIntabulare, drept dePROPRIETATE, dobandit prinConventie,cota actuala 1/1S.C. "DUE ELLE TIMIS TWO "S.R.L.

Nu sunt



22,1 21646 112 / 17.01.2013Act contract de vanzare-cumparareIntabulare, drept dePROPRIETATE, dobandit prinConventie,cota actuala 1/1

Nu sunt

14

S.C. "DUE ELLE TIMIS TWO "S.R.L.



2,4 24169 112 / 17.01.2013Act contract de vanzare-cumparareIntabulare, drept dePROPRIETATE, dobandit prinConventie,cota actuala 1/1S.C. "DUE ELLE TIMIS TWO "S.R.L.

Nu sunt

REGIMUL ECONOMICFolosința actualã a terenului este de tren arabil în extravilan. Terenul urmează a

fi scos din circuitul agricol, în scopul realizării unei capacități de producere a energieielectrice prin valorificarea resurselor regenerabile de energie solară. Prin P.U.Z sepropune introducerea în intravilan a terenului.

REGIMUL TEHNIC–procentul de ocupare a terenului: - maxim 30%- coeficientul de utilizare a terenului: - maxim 0,3- regim de înalțime:

- maxim 3,5m – pentru postul de transformare; - panourile montate pe structura metalică nu vor depăși înălțimea de 2,5m. - regim de aliniere: - 5m față de limitele de nord, est, sud și vest; - 18 m față de axul LEA; - 20 m față de axul DJ 1312.

Platformele dintre panourile fotovoltaice raman inierbate cu compozitia floristicanaturala initiala.

Indici UrbanisticiProcentul de ocupare a terenului propus în zonă respectă anexa 2 din R.G.U.Procentul de ocupare a terenului s-a calculat pentru zonă de activități economice.Spatiul verde e particular.POT maxim admis este de 30% pentru zona activități economice.Suprafeţele destinate amplasării panourilor fotovoltaice vor fi zone verzi.Panourile fotovoltaice vor fi amplasate pe structură portantă metalică fixată în teren cuajutorul unor minipiloţi autofiletanţi care vor permite cresterea vegetaţiei (iarbă).Vegetaţia de sub panourile fotovoltaice va fi cosita si oferita ca hrana animalelor saupasunata de oi.

Terenul este proprietate privată.Parcul fotovoltaic are la baza o matrice repetitiva de panouri cu cristale de siliciu

care prin efectul lor fotovoltaic genereaza curent electric. Racordarea se va realiza prinintermediul unui punct de conexiune de 20 kV, conform NTE ENEL.

15

Perioada de realizare a lucrarilor va fi de 6 luni.

Proiectul constă în realizarea unui parc energetic fotovoltaic cu o capacitate de3,996 MW, prin :

-schimbarea folosintei terenului agricol in teren pentru constructii;-introducerea terenului in intravilan, ca trup izolat;-asigurarea infrastructurii necesare parcului fotovoltaic;-amplasarea panourilor forvoltaice.Imprejmuirea zonei va fi realizata cu tarusi din otel, cu inaltimea cu cel putin 2,5

m; tarusii vor sustine o retea metalica din otel zincat cu inaltimea de aproximativ 2 m sivor fi infipti direct in pamant la o adancime de aproximativ 50 cm. Imprejmuirea va fiinaltata cu circa 30 cm fata de teren pentru a permite tranzitarea perimetrului planuluide catre fauna terestra.

Pentru accesul in zona de amplasare a parcului fotovoltaic se va realiza o poartaglisanta cu dimensiunile totale (l x h) de circa 6,0 x 2,0 m). Poarta va fi constituita dintr-un cadru lejer de profile de otel zincat. Stalpii de sustinere vor fi din profile de otel zinca,ancorate in teren.

Panourile fotovoltaice vor fi protejate cu paratrasnete, conform normelor invigoare.Exista sistem de securitate a parcului fotovoltaic.Durata de functionare a parcului fotovoltaic este de 25 ani.

1.4. Obiectivul planuluiSchimbarea destinatiei de folosinta a terenurilor prin scoatere din circuitul agricol,

pentru constituirea unui trup intravilan, in scopul construirii unui parc energeticfotovoltaic, pe o suprafata de 89 112 mp, avand o capacitate de 3,996 MW.În acest scop a fost obţinut Certificat de Urbanism nr. 44 din 30.01.2013.

.

1.5. Informaţii privind producţia care se va realizaTerenul are o suprafaţă de 89 112 mp şi se află in extravilanul loc. Sacosu

Turcesc, judetul Timis.Parcul energetic fotovoltaic va avea o capacitate de 3,996 MW.

1.6.Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimiceutilizate

Materiile prime care se vor utiliza la construirea parcului fotovoltaic constau in:15984 panouri, invertoare, cabluri de diferite tensiuni, gard, structuri metalice pe care sevor monta panourile, pietris necesar pentru a realiza patul pe care se vor amplasatransformatoarele, sol decopertat de la amplasarea transformatoarelor. Balastul sinisipul vor fi achizionate pe baza de contract de la unitati specializate autorizate,utilizate la amplasarea transformatoarelor.

16

Alimentarea cu combustibil lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectueazăla societăţi specializate autorizate.

În activitate nu vor fi utilizate alte substanţe sau preparate chimice periculoase.

2.Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelorSTEREO 70

Terenul se află din punct de vedere administrativ în extravilanul localităţii SacosuTurcesc, jud. Timiş, fiind proprietate privată.

Amplasamentul în cauză se găsește în județul Timiş, localitatea SacosuTurcesc, este înscris în Cartea Funciară nr. 401128, 401125, 401135 și 401136, cunumerele cadastrale: A 1293/1/4, A1293/1/5, A1293/1/7 și A 1293/1/8.

Suprafata ocupata de parcul fotovoltaic in coordonate stereo70:

Fig.Vecinatati amplasament

Pct. N( m) E( m) Pct. N( m) E( m)1 466994.47 221474.15 10 466877.71 221393.082 466994.47 221639.10 11 466840.80 221410.523 466994.49 221712.99 12 466786.31 221418.294 466941.91 221716.04 13 466717.80 221423.615 466903.32 221722.03 14 466717.80 221594.046 466881.97 221731.02 15 466717.80 221825.377 466848.80 221749.96 16 466840.80 221755.698 466848.80 221639.10 17 466840.80 221594.049 466848.80 221399.12 18 - -

17

Fig. Drum acces

Terenul ce face obiectul P.U.Z. are o suprafațã mãsuratã de 89 112 mp si seaflă la sud vest de vatra localității Sacosu Turcesc, pe partea de vest a drumuluijudețean DJ 1312.Situl are o formã neregulata și are vecinătățile:

– drumul de exploatare DE 1293/1/3– la Nord– DE 1291/1 si parcela cu numar cadastral Ps 1292, CF 402763– la Vest

– parcela cu număr cadastral A1294/2 – la Sud– DJ 1312 – la Est

Terenul nu prezintă potențial de alunecare. Situl este subîmpărțit prin intermediul drumului de exploatare DE 1293/1/6.

3.Modificările fizice ce decurg din plan

Tema PUZ-ului:- edificarea unui parc fotovoltaic, pe o suprafata de 89 112 mp;- echipare edilitara: evacuarea apei pluviale, energie electrica;- trasarea si profilarea drumurilor tehnologice interioare in relatie cu drumul de acces sicu celalalte drumuri din zonă;- modul de ocupare a terenului si conditiile de realizare ale constructiilor specifice incorelare cu cadrul natural existent.

18

Situaţia existentă :

Terenul face parte din Comuna Sacosu Turcesc, fiind teren arabil. Terenul seaflă în circuitul agricol. Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin P.U.Z se va procedala introducerea în intravilan a terenului studiat și la scoaterea din circuitul agricol aterenului aferent zonei de implantare a construcțiilor aferente capacității de producere aenergiei electrice.

Obiectul P.U.Z. -ului constă în analiza și rezolvarea problemelor funcționale șitehnice de pe teren, în acord cu strategia de dezvoltare a admnistrației locale.

Amplasamentul în cauză se găsește în județul Timiş, localitatea Sacosu Turcesc,este înscris în Cartea Funciară nr. 401128, 401125, 401135 și 401136, cu numerelecadastrale: A 1293/1/4, A1293/1/5, A1293/1/7 și A 1293/1/8, beneficiar fiind “S.C.DUEELLE TIMIS TWO S.R.L.” Terenul ce face obiectul P.U.Z. are o suprafațã mãsuratã de 89 112 mp si seaflă la sud vest de vatra localității Sacosu Turcesc, pe partea de vest a drumuluijudețean DJ 1312.

Situl are o formã neregulata și are vecinătățile:– drumul de exploatare DE 1293/1/3– la Nord

– DE 1291/1 si parcela cu numar cadastral Ps 1292, CF 402763– la Vest– parcela cu număr cadastral A1294/2 – la Sud– DJ 1312 – la Est


Prin PUZ-ul de fata, terenului i se va schimba destinatia, in zona cu caracterpreponderent de productie a energiei din surse regenerabile.

Situaţia propusă :Proiectul constă în realizarea unui parc energetic fotovoltaic cu o capacitate de

3,996 MW, prin :-schimbarea folosintei terenului agricol in teren pentru constructii;-introducerea terenului in intravilan, ca trup izolat;-asigurarea infrastructurii necesare parcului fotovoltaic;-amplasarea panourilor forvoltaice.

4.Resursele naturale necesare implementării planului

Energia solaraParcul fotovoltaic va fi format din 15984 panouri (putere panou 250 W),

invertoare.Puterea nominala sistemului : 1000W /mp(siliciu cristalin).

19

5.Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate deinteres comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

In vederea realizarii planului nu se vor exploata resurse naturale din aria deinteres comunitar.

6.Emisii şi deşeuri generate de plan în apă, aer, pe suprafaţa unde suntdepozitate deşeurile şi modalitatea de eliminare a acestora

6.1.Protecţia apeiPe amplasament nu exista niciun curs de apa.In momentul de fata in zona nu exista retea de alimentare cu apa, deoarece

terenul este in extravilanul localitatii.Asigurarea apei potabile pentru angajatii care se ocupa de realizarea parcului

fotovoltaic, se va face prin grija beneficiarului si va consta in apa imbuteliata, de launitati specializate autorizate.

Pe amplasament se va instala toaleta ecologica.

6.2.Protecţia aeruluiSurse de impurificare a aerului:-surse mobile: utilajele si masinile din zona de realizare a parcului fotovoltaic.Emisii de poluanţi:-surse mobile: utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament, vor fi

dotate cu motoare Diesel, noxele eliberate în aer vor fi gazele de eşapament: oxizi deazot, oxizi de sulf, monoxid de carbon, particule în suspensie, compuşi organici volatili.În perioada de realizare a planului, sursele de poluanţi pentru aer sunt reprezentate dearderea combustibililor lichizi în motoarele cu ardere internă ale utilajelor, în zonaamplasamentului. Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/reparareaacestora se va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate.

6.3.Protecţia solului si subsoluluiSursele de impurificare ale solului pot fi:-depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere si metalice;-posibile poluării accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele din dotare.Petru evitarea poluării solului se vor lua următoarele măsuri:-încheierea unui contract de preluare a deşeurilor menajere si metalice cu unitati

specializate autorizate. Personalul va fi instruit pentru respectarea modalităţilor degestionare corespunzătoare a deşeurilor.

-folosirea unor utilaje şi maşini performante pentru evitarea unor scurgeriaccidentale a carburanţilor în sol. În cazul în care va exista o astfel de situaţie, se vorlua măsuri de înlăturare a acestora din zona respectivă şi anunţarea de urgenţă aorganelor competente.

Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se va facedoar prin intermediul unităţilor specializate autorizate.

20

6.4.Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilorPe perioada de realizare a parcului fotovoltaic, lucrarile se vor incadra ca si nivel

de zgomot in prevederile legale si anume STAS 10009/88. Utilajele prevazute sunt cuun grad ridicat de fiabilitate si usor de exploatat. Zgomotul se va intensifica în zonădatorită funcţionării utilajelor; acesta, va varia, în funcţie de tipul şi intensitateaoperaţiilor realizate. În acest sens, desfasurarea activitatilor de santier se va realiza inlimitele parametrilor normali de lucru, asigurându-se astfel păstrarea echilibruluiecologic din zonă.

Pe perioada de functionare a planului, nivelul de zgomot va fi cu mult redus fatade perioada de realizare a planului, sursele de zgomot fiind reprezentate de folosireaunor echipamente tehnice exterioare, parcarile si manevrele vehiculelor, respectandbineinteles prevederile legale in vigoare.

6.5.Protecţia împotriva radiaţiilorNu e cazul. Activitatea nu va avea niciun impact asupra nivelului de radiaţii din

zonă.

6.6.Protecţia ecosistemelor terestre şi acvaticeTipul de habitat din zonă este reprezentat de teren arabil.Pe perioada de realizare cat si pe perioada de functionare a planului se vor

respecta:-conditiile impuse in avizele obtinute;-se vor interzice orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere a vreunei

specii de flora si fauna;-se va inlatura orice impact negativ asupra solului, apei, aerului prin depunerea

necontrolata a deseurilor de orice fel, posibile scurgeri de combustibili, ulei, etc.

6.7.PeisajulPrin implementarea proiectului peisajul va fi modificat datorită următoarelor

activităţi:- Delimitarea si dotarea zonelor functionale.- Montarea panourilor solare pe structuri metalice. Nu se va decoperta sol inacest sens.

6.8.Protecţia aşezărilor umaneAmplasamentul este situat in extravilanul localitatii Sacosu Turcesc, jud. Timis.

Din acest punct de vedere nu există un impact asupra aşezărilor umane.

6.9.DeşeuriDeşeurile rezultate din activitate se împart în trei categorii:-deşeuri menajere: rezultate de la angajaţi;-deseuri din lemn pe care vin panourile (Europaleti);În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile de deşeuri generate pe parcursul

activităţii de realizare a planului. Planul va fi realizat in 6 luni.

21

Cantitatile de deseuri prezentate vor fi totale pe toata durata de realizare aplanului.

Gestionarea deşeurilorNr.crt.

Deseuri Coddeseu

conf. H.G.nr.856/200

2

Gestionare UM Cantittotala

1 Deseurimenajere

20 03 01 Europubele + preluatde societăţispecializate autorizate

mc 2

2 Deseuri dinlemn pe carevin panourile(Europaleti)

20 01 38 Container+predatifurnizorului saupreluate de societăţispecializate autorizate

Buc. 1100

Conform H.G. nr. 856/2002 titularul activităţii va ţine o evidenţă a deşeurilor.

6.10.Gospodărirea substanţelor chimice şi periculoaseÎn activitate se utilizează doar combustibil lichid. Alimentarea cu combustibil

lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează la societăţi specializate autorizate.Nu vor fi utilizate alte substanţe sau preparate chimice periculoase.

7.Cerinţe legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia planului :categoria de folosinţă a terenului, suprafeţe de teren ce vor fi ocupatetemporar/permanent de către plan (ex. drumuri de acces, tehnologice, amprizadrumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj, etc.)

Terenul face parte din extravilanul comunei Sacosu Turcesc. Terenul aredestinaţie agricolă.

Amplasamentul în cauză se găsește în județul Timiş, localitatea Sacosu Turcesc,este înscris în Cartea Funciară nr. 401128, 401125, 401135 și 401136, cu numerelecadastrale: A 1293/1/4, A1293/1/5, A1293/1/7 și A 1293/1/8, beneficiar fiind “S.C.DUEELLE TIMIS TWO S.R.L.” Terenul ce face obiectul P.U.Z. are o suprafațã mãsuratã de 89 112 mp si seaflă la sud vest de vatra localității Sacosu Turcesc, pe partea de vest a drumuluijudețean DJ 1312.

Situl are o formã neregulata și are vecinătățile:– drumul de exploatare DE 1293/1/3– la Nord

– DE 1291/1 si parcela cu numar cadastral Ps 1292, CF 402763– la Vest– parcela cu număr cadastral A1294/2 – la Sud– DJ 1312 – la Est

22


Prin PUZ-ul de fata, terenului i se va schimba destinatia, in zona cu caracterpreponderent de productie a energiei din surse regenerabile.

Situaţia propusă :Proiectul constă în realizarea unui parc energetic fotovoltaic cu o capacitate de

3,996 MW, prin :-schimbarea folosintei terenului agricol in teren pentru constructii;-introducerea terenului in intravilan, ca trup izolat;-asigurarea infrastructurii necesare parcului fotovoltaic;-amplasarea panourilor forvoltaice.

8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului(dezafectarea, reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune, etc., mijloace deconstrucţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor serviciisuplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

Dupa terminarea perioadei de exploatare a Parcului fotovoltaic, terenul va fi adusla starea lui initiala de teren arabil (pasune) prin efectuarea urmatoarelor operatii:

-demontarea parcului fotovoltaic;- transportul componentelor.Dezafectarea si aducerea terenului la starea initiala nu va afecta integritatea ariei

naturale protejate datorita faptului ca starea initiala a terenului a fost teren arabil(pasune).

9.Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonareaperioadei de implementare a planului etc.

Durata realizării planului va fi de 6 luni. Esalonarea perioadei de realizare aplanului se gaseste redata in tabelul de mai jos.

Durata de functionare a Parcului fotovoltaic va fi de 25 de ani.

Eşalonarea perioadei de realizare a planuluiNr.crt.

Denumire etapă derealizare

Responsabil Perioada Sursa definanţare

1 Realizarea imprejmuirii Titularulproiectului

30 zile Surse proprii definanţare

2 Montarea structurilormetalice

Titularulproiectului


3 Montarea cablurilor Titularulproiectului


4 Montarea panourilor Titularulproiectului


5 Montarea invertoarelor Titularul 45 zile Surse proprii de

23

proiectului finanţare6 Realizare drum acces

pietonal si autoTitularul

proiectului20 zile Surse proprii de

finanţare8 Montare sistem de

supraveghereTitularul

proiectului10 zile Surse proprii de

finanţare9 Realizare instalatie de

racordareTitularul

proiectului4 luni: 120 zile Surse proprii de

finanţareUnele lucrari se vor realiza concomitent, astfel realizarea proiectului va fi de 6

luni

Perioada de dezafectare a proiectului va fi de 40 zile si va contine urmatoareleetapele din tabelul de mai jos.

Eşalonarea perioadei de dezafectare a planuluiNr.crt.

Denumire etapă dedezafectare


1 Demontarea parculuifotovoltaic



2 Incarcarea si transportulcomponentelor


10 zi Surse proprii definanţare

Total 40 zile -

10.Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului

Activităţile generate ca rezultat al implementării planului constau în:v activităţi de organizare de şantier;v realizarea infrastructurii rutierev delimitarea si dotarea zonelor functionale.

11.Descrierea proceselor tehnologice ale planuluiProcesul de realizare al parcului fotovoltaic va consta în efectuarea următoarelor

lucrări:-realizarea imprejmuirii;-montarea structurilor metalice;-montarea cablurilor;-montarea panourilor;-montarea invertoarelor;-realizarea drum acces pietonal si auto;-montarea sistemului de supraveghere;-realizare instalatie de racordare.

12.Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce potgenera impact cumulativ cu planul care este în procedură de evaluare şi carepoate afecta aria naturală de interes comunitar

24

In cadrul sitului ROSPA0128 Lunca Timişului, exista un proiect similar in faza deautorizare la Dragsina si un alt proiect similar in vecinatate. Aceste proiecte impreunacu prezentul proiect nu obtin un efect cumulativ semnificativ asupra sitului mai susmentionat.Din punct de vedere al impactului cumulativ se poate concluziona că impactul indus defragmentarea temporară a habitatelor şi posibila perturbare a faunei prin activităţiledesfăşurate în sit, este nesemnificativ.

13.Alte informaţii solicitate de către ACPMNu e cazul.

II. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectatede implementarea planului

2.1. Date privind ariile natural protejate de interes comunitar, suprafaţa,tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prinimplementarea planului

2.1.1. SuprafaţăAria protejată ROSPA0128 Lunca Timişului este distribuită pe raza localităţilor

Buziaş (9%),Chevereşu Mare (51%), Giroc (12%), Moşniţa Nouă (7%), Pădureni (30%),Racoviţa (20%), Recaş (2%), Sacoşu Turcesc (21%), Topolovăţu Mare (<1%), Şag(7%), Bucovat (12%).

Fig.Încadrarea în ţară, regiune, judeţ

25

Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0128 Lunca Timişului conformdescrierii din formularul standard din H.G. nr. 971/2011 pentru modificarea şicompletarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specialăavifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România,are o suprafaţă de 13.404 ha, având următoarele coordonate: latitudine N 45º 41' 2'',longitudine E 21º 23' 39'', ocupa 21% din suprafata comunei Sacosu Turcesc.

Fig. Limita Ariei de Importanţă Avifaunistica Lunca Timişului (contur roşu)

(http://iba.sor.ro/Maps/lunca_timisului_harta_satelitara.htm)

2.1.2. Tipuri de ecosisteme

Ecosistemele din cadrul ariei naturale protejate ROSPA0128 Lunca Timişuluiprezintă o alternanţă dată de ecosistemele de pădure de luncă (situate de-a lungulrâului Timiş) precum şi de pajiştile de stepă.

În zona implementării planului si în aproprierea amplasamentului existăagroecosisteme reprezentate de terenuri arabile.

26

Caracteristici: situl se încadrează în regiunea biogeografică panonică, fiindsituat în Câmpia Timişului. La vest este mărginit de localitatea Şag, la nord urmăreştelunca inundabilă a Râului Timiş, la nord-est include Pădurea Hitiaş, la est localitateaSârbova, iar la sud localitatea Sacoşu Turcesc. Cuprinde terenuri agricole, păduri deluncă, păşuni şi zone umede. Climatul este temperat continental moderat, caracteristicparţii de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influenţe submediteraneene (variantaadriatică). Masele de aer dominante, în timpul primăverii şi verii, sunt cele temperate,de provenienţă oceanică, care aduc precipitaţii semnificative. În mod frecvent, chiar întimpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi şi zăpeziînsemnate, mai rar valuri de frig. Regimul precipitaţiilor are însa un caracter neregulat,cu ani mult mai umezi decât media şi ani cu precipitaţii foarte puţine. Se resimteinfluenţa ciclonilor şi maselor de aer cald dinspre Marea Adriatică şi Marea Mediterană,care iarna generează dezgheţ complet, iar vara impun perioade de căldurăînnăbuşitoare. (Formularul Standard Natura 2000)

Calitate şi importanţă : situl cuprinde păduri de luncă, zăvoaie, terenuri agricole,păşuni şi zone umede, fiind important pentru populaţiile cuibăritoare de Coraciasgarrulus şi pentru efectivele de Aythya nyroca, care apar în perioadele de migraţie.Parte din acest sit este declarat AIA. De la declararea acestuia, s-a dovedit importanţapădurii din aval, de la Şag, respectiv a terenurilor arabile adiacente mai ales pentruFalco vespertinus şi Coracias garrulus. (Formularul Standard Natura 2000)

Vulnerabilitate: conform Formularului Standard vulnerabilitatea este relativscăzută, ea fiind dată doar de activităţile agricole prin utilizarea pesticidelor şiîngrăşămintelor chimice.

Terenurile sunt atât în proprietatea statului cât şi în proprietate privată. Pădurile(proprietate publică de stat administrate de RNP Romsilva prin D.S. Timişoara), luncarâului Timş (domeniu de stat administrat de Apele Române), iar terenurile aferente suntdomeniu privat.

2.1.3. Tipuri de habitate şi speciiTipurile de habitate în ROSPA0128 Lunca Timişului, conform H.G. nr. 971/2011,

situaţia se prezintă astfel:Cod Clase de

habitateProcent deocupare %

N12 culturi (teren arabil) 31%;N14 păşuni 11%;N15 alte terenuri arabile 18%;N16 păduri de foioase 40%

În fişa sitului ROSPA0128 Lunca Timişului, conform formularului Standard Natura2000, sunt cuprinse următoarele specii faunistice:Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Nr.crt. Cod Specie Denumire ştiinţifică1 A402 Accipiter brevipes2 A229 Alcedo atthis

27

3 A255 Anthus campestris4 A089 Aquila pomarina5 A024 Ardeola ralloides6 A060 Aythya nyroca7 A403 Buteo rufinus8 A224 Caprimulgus europaeus9 A196 Chlidonias hybridus

10 A031 Ciconia ciconia11 A030 Ciconia nigra12 A080 Circaetus gallicus13 A081 Circus aeruginosus14 A082 Circus cyaneus15 A084 Circus pygargus16 A231 Coracias garrulous17 A122 Crex crex18 A238 Dendrocopos medius19 A236 Dryocopus martius20 A027 Egretta alba21 A026 Egretta garzetta22 A097 Falco vespertinus23 A092 Hieraaetus pennatus24 A338 Lanius collurio25 A339 Lanius minor26 A246 Lullula arborea27 A023 Nycticorax nycticorax28 A072 Pernis apivorus29 A193 Sterna hirundo

Specii de păsări cu migraţie regulate nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului2009/147/EC

Nr.crt. Cod Specie Denumire ştiinţifică1 A348 Corvus frugilegus

2.1.4. Descrierea biotopuluiRelieful Banatului se caracterizează printr-o mare complexitate a formelor

morfologice, cu structuri geologice specifice, legate de geneza în timp şi spaţiu a părţiide vest a ţării. Aspectul general este de amfiteatru cu o câmpie larg deschisă spre vest,flancată de dealuri şi munţi în est. Lunca Timişului este situată în Câmpia Timişului,câmpie joasă, situată pe cursurile inferioare ale principalelor râuri bănăţene, de la BegaVeche în nord, şi Moraviţa în sud, incluzându-le pe acestea. Crovurile sunt mai puţinîntâlnite, întâlnindu-se numai pe interfluviul Bega – Timiş şi în stânga Timişului, la Jebel.Panta foarte mică favorizează inundarea şi menţinerea apelor care persistă perioadeîndelungate, fenomen înlesnit şi de nivelul ridicat al apelor freatice. Toate caracteristicilehidrogeochimice ale Câmpiei Timişului au determinat efectuarea unor lucrări de

28

canalizări, desecări şi îndiguiri încă din secolul XVIII, care se continuă şi în prezent. Cutoate acestea sunt încă prezente urmele vechilor râuri cu meandre, braţe şi cursuripărăsite, cu bălţi şi lacuri, cele mai multe permanente, dovezi ale fenomenelor dedivagare a principalelor cursuri de apă Timiş şi Bega. Altitudinea scade de la nord-estspre sud-vest de la 90-95 m la 80 m şi chiar sub această valoare, altitudinea medie aariei naturale protejate fiind de 94 m.

Clima. Poziţia geografică a Banatului la interferenţa maselor de aer cu caractermaritim din vest cu cele cu caracter continental din est şi nord – est, la care se adaugăşi influenţa unor mase de aer cald din Bazinul Mediteranean, determină existenţa înaceastă regiune a unui climat temperat cu grad de continentalism moderat şi cuinfluenţe submediteraneene variate ca intensitate de la o zonă la alta. Clima regiunii,caracterizată de datele Staţiei Meteorologice Timişoara înregistrează temperaturi mediimultianuale de 10,60 C în perioada 1872 – 1999, înregistrându-se maxima de 410C îndata de 16.08.1952 şi minima de -35,30C în 29.01.1963. Numărul mediu al zilelor cuîngheţ este de ca. 42 – 44, iar numărul zilelor tropicale (t. max. ≥300C) oscilează înmedie între 26 şi 40. Umiditatea atmosferică înregistrează o medie anuală de 72%, cuvalori mai ridicate în luna ianuarie şi mai scăzute în luna iulie. Precipitaţiile atmosfericeanuale medii sunt cuprinse între 625 – 631 mm, iar numărul mediu anual de zile cuprecipitaţii este cuprins între 128 – 141. Nebulozitatea este în general scăzută, în lunilede vară şi ceva mai ridicată toamna şi iarna. Media plurianuală a nebulozităţii localeeste 5,2. Numărul mediu anual al zilelor cu vânt este cuprins între 258 – 266. Vitezamedie a vântului este de 2 – 4m/s, iar frecvenţa medie este de 10%. Austrul suflă tottimpul anului cu preponderenţă vara, dinspre S – V şi V, aduce uscăciune şi datorităvitezei sporite (de peste 100 km/h) uneori determină prelungirea sezoanelor secetoase(vara) sau a celor geroase (iarna).

Hidrogeologia/Geologia. Câmpia de Vest are o constituţie petrografică simplă.Peste blocurile cristaline din fundament s-au aşternut formaţiuni sedimentare aparţinândtortonianului (nisipuri, argile, calcare, gresii), sarmaţianului (marne, nisipuri, marnenisipoase), panonianului (marne, argile, nisipuri, pietrişuri), iar depozitele de vârstăcuaternară (pietrişuri, nisipuri, argile, argilă roşie, loessuri) acoperă întreaga câmpie.

Dupa tipul genetic, este o campie aluviala de subsidenta recenta, cu vaiputin adanci, cu meandre si albii parasite, care acumuleaza surplusul deumiditate, terase ingropate, acoperite partial de depozite proluvio-deluviale. S-aformat prin colmatarea treptata a lacului plioceno-cuaternar si s-a transformat inuscat, care a fost apoi modelat de agentii exogeni. Natura predominant fluviatila adepunerilor este atestata si de neuniformitatea litologica specifica intalnita.Existenta unei vaste arii cu exces de umiditate a determinat executarea unorlucrari hidroameliorative de amploare, care s-au integrat in microrelieful regiunii.Aceasta trasatura caracteristica a Banatului se datoreaza fenomenului desubsidenta din partea de sud-vest a campiei Timisului, activ din cuaternar sipana in prezent.

Suprafata morfologica este plana cu o usoara inclinare ENE-VSV, care adeterminat orientarea generala a cursurilor raurilor, dintre care Timisul si Begasunt cele principale. Altitudinea are aceeasi variatie , fiind de 87-95 m.

Din punct de vedere geologic, arealul studiat face parte din marea unitatestructurala a depresiunii Panonice, formata la sfarsitul cretacicului pe un

29

fundament cristalin epi-mezozonal, intens fracturat de o retea de falii pe care s-auridicat spre suprafata morfologica intruziuni magmatice.

Cretacicul superior, depus discordant peste fundament, este constituit dinmarne cu intercalatii de gresii calcaroase, calcare si gresii argiloase. Mai dezvoltatesunt depozitele neozoice apartinand eocenului reprezentate de brecii calcaroase sigresii conglomeratice, precum si cele de varsta miocena constituite din marne sigresii calcaroase. Partea superioara a miocenului se constituie in formatiunipanoniene cu grosimi variabile intre 1000-2000 m, alcatuite dintr-o succesiune deargile, marne, nisipuri, pietrisuri si gresii.

Geologia de suprafata este reprezentata de pietrisuri, nisipuri, argile siargile nisipoase de varsta cuaternara, cu grosimi de 60-80 m.

Cele mai recente aluviuni sunt atribuite holocenului si ocupa luncile sialbiile raurilor pe grosimi reduse, 10-20 m, fiind alcatuite din pietrisuri, nisipuri siargile uneori nisipoase.

Comparand rezultatele analizelor fizico-chimice ale apelor subterane din forajeledin zona Dinias-Uivar a rezultat acestea au un caracter slab alcalin cu mineralizatiatotala sub 1g/l fiind carbosodice si hidrocarbonatate. Apele freatice avand nivelul ridicat,frecvent intre 0-2 m, pot avea influenta asupra solurilor.

Complexul acvifer freatic care face obiectul acestui studiu, apartine depozitelorcuaternare alimentat din rauri si precipitatii. Terenul este stabil din punct de vederegeotehnic si este situat intr-o zona cu o clima temperata.

Apa subterană a fost interceptată la adancimea de 1,5-3,0m. Sunt posibileacumulări de apă meteorică în zona superioară a terenului de fundare în perioadele cuploi abundente sau de topire a zăpezilor.

Lucrările proiectate se consideră că nu vor influenţa regimul apelor de suprafaţăsau subterane, având în vedere că proiectul nu utilizeaza apa si nu evacueaza apeuzate menajere pe perioada de functionare. Pentru perioada de executie si functionarese va monta o toaleta ecologica care va fi vidanjata ori de cate ori este necesar de catrefirme abilitate in acest sens.

Prezenta investitie se va realiza in extravilanul localitatii Sacosu Turcesc, jud.Timis.

Pedologia. În această zonă, datorită substratelor litologice, vegetaţiei, condiţiilorclimatice şi hidrologice, pot fi identificate numeroase tipuri genetice de sol, în diversestadii evolutive şi cu o amplă variabilitate trofică. Tipurile şi subtipurile de sol întâlniteaici sunt:

· cernoziom tipic, format în câmpie pe luturi mărnoase; acid până la moderatacid, foarte humifer, cu troficitate ridicată (conţinut mare în humus, baze şiazot total), cu un regim de umiditate normal şi cu o capacitate mare deaprovizionare cu apă cedabilă;

· sol aluvial tipic, format în luncă pe aluviuni heterogene din punct de vederegranulometric; acid, moderat humifer, troficitate mijlocie, regim de umiditatenormal şi capacitate mare de reţinere a apei;

· sol aluvial molic-vertic, format în luncă pe aluviuni fine; acid până la slab acidmoderat humifer, troficitate foarte ridicată şi volum edafic mijlociu;

30

· sol aluvial gleizat, format în luncă cu nivelul apei freatice la adâncimea de100-125 m; acid până la neutru, slab până la foarte humifer, luto-nisipos pânăla argilos;

· sol aluvial molic gleizat, format în luncă pe aluviuni mai fine; acid până laneutru, moderat până la foarte humifer, luto-prăfos până la luto-argilos sauchiar argilos.

2.1.5. Alte date privind aria naturală protejată de interes comunitarSitul Natura 2000 ROSPA0128 Lunca Timişului, a fost înfiinţat prin H.G.

971/2011 pentru modificarea şi completarea Hotarârii Guvernului nr. 1284/2007 privinddeclararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţeleiecologice europene Natura 2000 în România.

Scopul principal al instituirii ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0128Lunca Timişului este de protecţie şi ocrotire a avifaunei, desemnată conform Directivei79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice.

Situl are ca obiective de conservare un număr de 29 specii de păsări caracteristiceatât zonelor umede, cât si pădurilor de foioase, dar şi zonelor stepice.

Amplasamentul destinat obiectivului se suprapune peste situl de importanţăspecială avifaunistică ROSPA0128 Lunca Timişului ocupand o suprafata de0.066%.

2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sauhabitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate aplanului, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interescomunitar

Speciile de păsări din formularul standard Natura 2000 ROSPA0128 LuncaTimişului

Nr.

crt.

Cod

SpecieDenumire ştiinţifică

rezi

dentă

cuibăr

it

iern

at

pasa

j

Sit p

op.

cons

erva

re

izol

are

glob

al

1 A402 Accipiter brevipes - 0-1 p - - C C B C

2 A229 Alcedo atthis - 6-8p 15-20i - C C C C

3 A255 Anthus campestris - 1-2p - - C C C C

4 A089 Aquila pomarina - 10-20p - 15-20i D - - -

5 A024 Ardeola ralloides - 0-2p - - D - - -

6 A060 Aythya nyroca - 1-3 p - 50-100i C C C C

7 A403 Buteo rufinus - 1-2p - - C C C C

8 A224 Caprimulgus europaeus - 1-2p - - D - - -

9 A196 Chlidonias hybridus - - - 100-200i C C C C

10 A031 Ciconia ciconia - 15-20p - 50-100p C B C B

11 A030 Ciconia nigra - 2-4p - 100-200i C B C B

12 A080 Circaetus gallicus - 0-1p - - C C C C

31

13 A081 Circus aeruginosus - 1-2 - 30-60i C C C C

14 A082 Circus cyaneus - - 3-5i 10-15i C C C C

15 A084 Circus pygargus - - - 3-10i D - - -

16 A231 Coracias garrulus - 20-22p - - C B C B

17 A122 Crex crex - 3-8p - - D - - -

18 A238 Dendrocopos medius 20-35p - - - C B C B

19 A236 Dryocopus martius - 4-6p - - D - - -

20 A027 Egretta alba - - - 60-90i C C C C

21 A026 Egretta garzetta - 15-30p - - C C C C

22 A097 Falco vespertinus - 5-10p - - C C C C

23 A092 Hieraaetus pennatus - 1-2p - - C B C B

24 A338 Lanius collurio - 20-30p - - D - - -

25 A339 Lanius minor - 30-45p - - D - - -

26 A246 Lullula arborea - 3-5p - - D - - -

27 A023 Nycticorax nycticorax - 30-50p - - C B C B

28 A072 Pernis apivorus - 0-2p - - D - - -

29 A193 Sterna hirundo - p? - 10-20i D - - -

Interpretare abrevieri Formular Standard:Rezidenţă: P: permanent-se gasesc în sit pe tot parcursul anului, R: reproductiv- folosesc situlpentru creşterea puilor, C: concentraţie –folosesc situl ca punct de trecere, spaţiu de cuibărire,popas în cursul migraţiei sau pentru năpârlire înafara ariilor de împrerechere excluzândiernatul, W: iernat –situl este folosit pe timpul iernii, unităţi de măsură a populaţiei: p-perechi, i-indivizi,Sit Pop.- populaţia-raportul dimensiunii şi densităţii relative a populaţiei sitului raportată la cea lanivel naţional A: 100%≥p>15%; B: 15%≥p>2%; C: 2%≥p>0%; D: populaţie nesemnificativă,specie observată rar.Conserv.-grad de conservare a caracteristicilor habitatului relevante pentru specie şi posibilităţide regenerare-A: conservare excelentă, B: conservare bună, C: conservare medie sau redusăIzolare-gradul de izolare al speciei prezente în sit faţă de aria de răspândire naturală a speciei-A: populaţie aproape izolată, B: populaţie neizolată, dar la limita ariei de răspândire, C:populaţie neizolată cu o arie de răspândire exinsă.Global-evaluare globală a importanţei sitului pentru conservarea speciei- A: valoare excelentă,B: valoare bună, C: valoare semnificativă.

Speciile de păsări cu migraţiune neregulată nemenţionate în anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC

Nr.

crt.

Cod

SpecieDenumire ştiinţifică

rezi

dentă

cuibăr

it

iern

at

pasa

j

Sit p

op.

cons

erva

re

izol

are

glob

al

1 A348 Corvus frugilegus - 220-300 p - - C C C C

Analiza speciilor şi habitatelor în zona de influenţă a proiectului:

32

Metodologia de evaluare a urmat două direcţii:· investigarea speciilor vegetale şi animale şi a habitatelor de interes comunitar· evaluarea populaţiilor de păsări în ariile de protecţie specială avifaunistică (SPA)

Metodologia generală de investigare a speciilor şi habitatelor de interescomunitar

- Metodologia care respecta Ghidul metodologic privind evaluarea adecvata aefectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor natural protejate deinteres comunitar (OM nr. 19/2010): a presupus colectarea, verificarea şi analiza datelorprivind arealul, suprafaţa, populaţia, distribuţia, evoluţia, habitatul speciei, starea deconservare, perspectivele viitoare, pentru siturile Natura 2000 intersectate de plan,menţionate anterior.

Metode de evaluare:- opinia expertului,- observaţiile in teren,- fotografiile,- inventarieri naţionale,- colectarea în sit a probelor pentru determinare şi date din Lista Roşie şi/sau

Cartea Roşie pentru speciile de interes conservativ,- pentru habitatele incluse în Natura 2000 s-a consemnat prezenţa/absenţa

habitatelor de interes conservativ şi a habitatelor prioritare. Pentru aceasta s-afolosit lucrarea Habitatele din Romania (2005, 2006) şi Manualul de interpretarea habitatelor (2008)

- inventarierea speciilor de floră a căror conservare necesită desemnarea ariilorspeciale de conservare conform cu Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

S-au făcut liste de specii. S-a analizat componenţa floristică, gradul de acoperire cuvegetaţie a zonei şi gradul de perturbate a comunităţilor vegetale ca urmare aimpactului antropic. Listele realizate au fost analizate din punctul de vedere sozologic,pentru a stabili dacă în teritoriul cercetat există sau nu plante şi/sau habitate ocrotite.

Nomenclatura plantelor după Ciocârlan (2009).

REZULTATE

Perimetrul analizat se află in partea de sud a sitului ROSPA0128 LuncaTimişului.

Este un teren în localitătea Sacoşu Turcesc – extravilan (fig. 1, 2).Climatul este temperat continental moderat, caracteristic parţii de sud-est a

Depresiunii Panonice, cu unele influenţe submediteraneene (varianta adriatică).

33

Figura 1 Figura 2

VegetaţiePajişti mezofile ruderalizate (fig. 3, 4). Lista speciilor cuprinde:

Alchemilla sp.Achillea milefolium L. – Coada şoriceluluiAlopecurus pratensis L.Bromus hordeaceus L. – ObsigăCirsium vulgare (Savi) Ten – Crăpuşnic, ScaiConvolvulus arvensis L. – VolburăCynodon dactylon (L.) Pers.Cynosurus echinatus L.Daucus carota L. subsp. carota – Ruşinea feteiElymus repens (L.) Gould – Pir târâtorEryngium campestre L. – Scaiul draculuiFestuca pratensis Huds.Festuca rubra L. – Păiuş roşuHordeum murinum L. – Orzul şoarecilorLathyrus nissolia L.Lotus corniculatus L. – GhizdeiLolium perenne L. – Iarbă de gazon, Rai-gras englezescMelilotus officinalis (L.) Lam. – Sulfină galbenăPlantago lanceolata L. – Pătlagină cu frunze îngustePoa annua L. – HiruşorPoa bulbosa L. – Firuţă bulboasă, FiriceaPolygonum aviculare L. – TroscotPotentilla argentea L. s. l. – ScântitoareSanguisorba minor Scop. –CebăreaPotentilla reptans L. – Cinci degeteRanunculus bulbosus L.Ranunculus repens L. – Piciorul cocoşuluiRhinanthus minor L. – ClocoticiRumex crispus L. – Dragavei

34

Rumex pulcher L. – DragaveiScorzonera cana (C.A. Mey.) Hoffm.Stellaria media (L.) Vill. – RocoinăSysimbrium officinale (L.) Scop.Taraxacum officinale Weber ex F.H. Wigg. – PăpădieThlaspi perfoliatum L. – PungulităTrifolium hybridum L.Trifolium pratense L.Trifolium repens L.Trifolium strictum L.Vicia angustifolia L.

Figura 3 Figura 4

Nu s-au identificat specii din Listele Roşii Naţionale, Cartea Roşie sauspecii de interes comunitar.

Nu au fost identificate habitate de interes comunitar.

PĂSĂRIPrezenţă

amplasament/vecinătate

Relaţia dintre teritoriulariei protejate şi plan

Nr.crt.

CodSpecie

Denumireştiinţifică

Identificare

1 A402 Accipiterbrevipes A - habitatul de cuibărit nu

este afectat de plan

2 A229 Alcedo atthis A - planul nu are efectasupra sp.

3 A255 Anthuscampestris A - planul nu influenţează

prezenţa sp.

4 A089 Aquilapomarina A

- planul nu influenţeazăprezenţa sp.- prezenţă incertă- arealul de cuibărit şi

35

hrănire nu este afectat

5 A024 Ardeolaralloides A - arealul de cuibărit şi

hrănire nu este afectat

6 A060 Aythyanyroca A - planul nu are efect

asupra sp.

7 A403 Buteo rufinus A

- planul nu influenţeazăprezenţa sp.- arealul de cuibărit şihrănire nu este afectat

8 A224 Caprimulguseuropaeus A - planul nu influenţează

prezenţa sp.

9 A196 Chlidoniashybridus A - planul nu are efect

asupra sp.

10 A031 Ciconiaciconia A

11 A030 Ciconia nigra A

- planul nu are efectasupra sp.- biomasa sursei dehrană se diversifica

12 A080 Circaetusgallicus A

planul nu afecteazăarealul de cuibărit şihrănire nu este afectat

13 A081 Circusaeruginosus A

- caută hrană peterenurile agricole saupajişti

14 A082 Circuscyaneus A

15 A084 Circuspygargus A


16 A231 Coraciasgarrulus A planul nu afectează

arealul de cuibărit şi

17 A122 Crex crex Aplanul nu afecteazăarealul de cuibărit şihrănire

18 A238 Dendrocoposmedius A

19 A236 Dryocopusmartius A

- Nu se fac defrişări înzona de implementare aplanului- planul nu afecteazăarealul de cuibărit şihrănire nu este afectat

20 A027 Egretta alba A

21 A026 Egrettagarzetta A


22 A097 Falcovespertinus A

- nu au fost identificatehabitate de cuibărit înzona de implementare aplanului- Nu se fac defrişări înzona de implementare aplanului

23 A092 Hieraaetuspennatus A


24 A338 Laniuscollurio A

25 A339 Lanius minor A

- Nu se fac defrişări înzona de implementare aplanului deoarece nu au

36

26 A246 Lullulaarborea A

27 A023 Nycticoraxnycticorax A

fost identificatavegetatie lemnoasafiind teren arabil- Nu sunt afectatehabitatele de cuibărit şihrănire

28 A072 Pernisapivorus A

- Nu sunt afectatehabitatele de cuibărit şihrănire

29 A193 Sternahirundo A


A – sp. absentăP – sp. prezentă

Impactul planului asupra speciilor de păsări din formularul standard ROSPA0128Lunca Timişului se poate exprima astfel:

Planul NU are efect asupra speciilor sau a populaţiilor.

2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interescomunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestoracu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

În situl ROSPA0128 Lunca Timişului următoarele specii de păsări se află înanexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

A402 Accipiter brevipes Severtzov. Uliul cu picioare scurte. Habitat –cuibăreşte în arborete sau pâlcuri de foioase bătrâne, poate folosi şi habitate custâncării sau grohotişuri cu arbori bătrâni. Se hrăneşte cu şopârle, păsări de talie mică,insecte mari şi mamifere mici. Migrează în stoluri (10-30, uneori mai mulţi indivizi.Soseşte în România la sfârşitul lunii aprilie începutul lui mai.

A229 Alcedo atthis L. Pescăruş albastru, Pasărea de gheaţă. Habitat -Cuibăreşte pe malurile înalte ale râurilor, atât în ţinuturile joase, cât şi pe văile râurilorde munte. Când apele bălţilor îngheţă, îl întâlnim în lungul pâraielor de munte.

A255 Anthus campestris L. Fâsa de câmp. Habitat – mai ales câmpiiledeschise joase, cu teren arid, eventual nisipos, dar mereu în apropierea pâlcurilor dearbuşti sau tufişuri. Nu ocoleşte nici terenurile cultivate, în special cele cupăioase. Migratoare care soseşte la noi în mijlocul lui aprilie şi pleacă la finele luiseptembrie. Cuibăreşte la noi în ţară, mai ales în Dobrogea.

A089 Aquila pomarina L. Acvila ţipătoare mică. Habitat – cuibăreşte în păduridepresionare, păduri de luncă, păduri din zone de deal şi de munte, uneori în ţinuturimlăştinoase. Îşi construieşte un cuib de dimensiuni mari din crengi în copaci bătrâni(von Dobay 1934, Gentz 1965, 1967, Haraszthy et al. 1996, Hoffmann 1938, Meyburg1970, 1973, 1994, Wendland 1932 1951, 1958). Se hrăneşte în zone de păşune,terenuri cultivate şi pajişti umede; vânează în zone de câmp deschis sau zone cultivate(Meyburg et al. 2004). O varietate de tipuri de habitate de câmp deschis sunt foarteimportante pentru specie. Specia este considerată a fi “în declin”, fiind estimată la

http://en.wikipedia.org/wiki/Nikolai_Alekseevich_Severtzov

37

20.000 de perechi la nivel global. România este una dintre cele mai importante zone decuibărit.

A024 Ardeola ralloides Stârcul galben. Habitat – câmpiile mlăștinoase, delte,bălți, lagune costiere, vecinătatea cursurilor de ape, zone umede permanente sautemporare, cu marginile acoperite de vegetație abundentă dar nu foarte înaltă, zone custufărișuri presărate cu tufe și arbori (sălcii, plopi etc). Specie ameninţată pe scarăglobală, prezentă în România ca oaspete de vară, din aprilie până în noiembrie, înspecial în Delta Dunarii.

A060 Aythya nyroca Güldenstädt. Raţa roşie. Habitat: iazuri și lacuri eutrofice,cu vegetație acvatică abundentă (inclusiv stuf) și întinderi largi de apă. Preferă bazineleacvatice naturale, dar cuibărește și în proximitatea iazurilor sau a lacurilor parțialcolmatate pe care s-a dezvoltat vegetația. În ultimii ani au populat din ce în ce mai multiazurile piscicole abandonate din Delta Dunării, care acum sunt invadate de vegetațialacustră plutitoare. Oaspeți de vară (lunile III – X). Rareori iernează în România, fiindsensibile la temperaturile scăzute. Cuibărește relativ târziu (lunile V – VII). Unde suntprezente și sălcii bătrâne, cuiburile sunt localizate în scorburi. Specie ameninţată pescară globală. Extrem de rară în România. România deţine cea mai mare populaţieclocitoare din Europa, cca. 8000 de perechi.

A403 Buteo rufinus L. Sorecar mare, Şorecar feroce, Sorecar acvilin, Uliumare. Habitat – răspândit atât în zonele împădurite cât şi în câmpiile întinse undefoloseşte orice punct mai înalt ca loc de observaţie. Apare la noi doar în timpulpasajului.

A224 Caprimulgus europaeus L. Caprimulgul. Habitat – traieşte în grădini, lipitpe crengi, în păduri, zboară în crepuscul în căutarea hranei, insecte pe care le culegedin zbor. Migratoare, soseşte în cursul lunii aprilie - începutul lui mai.

A196 Chlidonias hybridus Pallas. Chiriţa cu obraz alb. Habitat – migratoare,preferă apele de mică adăncime, iazuri şi bălti, apa curată dulce sau semi-sărată, cu oadâncime de 1-2 m şi vegetaţie acvatică densă, plutitoare, unde obişnuieşte să vânezelibelule din zbor, sau să prindă amfibieni, peşti, insecte, larve şi moluste). În afaraperioadei de cuibărit poate fi întâlnit de-alungul coastelor, râurilor, în golfuri, lacuri mari.Cuibăreşte în colonii în mlaştini şi lacuri de şes.

A031 Ciconia ciconia L. Barza albă. Habitat – cuibăreşte aproape înexclusivitate în zone antropizate - pe şură, case, coşuri, claie, pomi, ruine sau pe stânci.În ultimele 4 decenii au inceput să-şi construiască cuibul pe stâlpi de joasă tensiune.Supravieţuirea pe termen lung a speciei depinde de menţinerea în stare cât mainaturală a locurilor de hrănit preferate de berze – fâneţe, păşune, zone umede înapropierea locurilor de cuibărit. Este răspandită în toată ţara, dar populaţii maiinsemnate are în partea de vest a ţării (jud. Satu-mare, Timiş, etc.) respectiv în sud-estul Transilvaniei (jud. Sibiu, Braşov, Harghita).

A030 Ciconia nigra L. Barza neagră. Habitat – trăiește în pădurile de foioase șirășinoase lângă marginea apelor și în regiunile mlăștinoase, cu păduri în apropiere.Cuibărește rar la noi și pleacă în sezonul rece. Este mult mai rară ca barza albă și esterăspândită în pădurile de amestec din Carpați (rășinoase și foioase), uneori și înținuturile mai joase, împădurite, cu întinderi de ape în vecinătate (în apropierea DelteiDunării etc.). Este un oaspete de vară; sosește mai târziu și pleacă mai târziu ca barza

http://ro.wikipedia.org/wiki/Barz%C4%83_alb%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii

http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii

38

albă. Pe lângă populațiile mici ce cuibăresc în România, se întâlnește în specialtoamna, ca specie de pasaj, când migrează în Africa, la sud de Sahara.

A080 Circaetus gallicus J.F. Gmelin. Şerparul european. Şopârlar, Brehanacă,Vulturul şerpar, Uliu broscar. Habitat – regiuni montane şi depresionare, zone aride,pietroase, sărace în vegetaţie. Nu-i plac zonele cu agitaţie. Specia este particularăpădurilor de diferite esente în alternantă cu terenurile deschise şi însorite, cultivate saunecultivate, cu pajişti şi tufărişuri. Trăieste în special ”în ecosistemele care secaracterizează printr-o largă heterogenitate din punct de vedere structural şi al utilizăriiterenurilor în care reptilele sunt abundente” (Munteanu, 2009).

A081 Circus aeruginosus L. Erete de stuf, Uliu-de-trestie, Uliu-de-stuf, Gaie-de-trestie, Uliu-de-baltă, Şorecar-de-baltă, Herete-de-baltă, Corui, Hultan, Vierete,Şovă. Habitat – trăieşte în preajma bălţilor, iarna migrează. Specie rezidentă, eretele-de-stuf este răspândit mai cu seamă în regiunile de câmpie cu preferintă pentrustufărisuri în perioada de reproducere la adăpostul cărora îsi construieste cuibul.Preferă ţinuturile întinse, stepice, câmpia înierbată, pajistile naturale necultivate, luncileînierbate, terenurile mlăstinoase în apropierea băltilor sau lacurilor, iar ca habitatsecundar, terenurile agricole.

A082 Circus cyaneus L. Uliu vânăt, Gaie vânătă, Herete de câmp, Uli vânăt,Herete vânăt, Erete vânăt. Habitat – pajişti naturale, ţinuturi de câmpie necultivate cucaracter stepic, dar şi, chiar dacă mai rar, lunci înierbate, terenuri mlăştinoase înapropierea băltilor, cursurilor de ape. Ca habitat secundar, având scop de sursă trofică,pot fi luate în consideraţie culturile agricole. Iarna, în timpul migratiei, eretele poate fiobservat de regulă în zbor, dar şi poposind pe sol. Cuibăreşte în nordul Europei, fiindoaspete de iarnă în Romania. Iernează în zone deschise, preferând habitate bogate înrozătoare, ca terenuri agricole şi pajişti. Distribuţia speciei nu este uniformă, preferândanumite zone tradiţionale de iernat, în număr redus, însă, poate să apară în orice zonăa ţării cu excepţia zonelor muntoase inalte.

A084 Circus pygargus L. Erete sur, Erete cenusiu, Sorecar cenusiu, Gaie delunca. Habitat – vâneaza pe câmpii şi terenuri agricole în orele timpurii de dimineaţa şispre seară. Pasăre clocitoare obişnuită, cibareşte în mlaştini, pajişti, culturi agricole,plantaţii tinere de conifere. Apare la noi la sfârşitul lui martie până în octombrie.Migreaza în Africa, India şi China de Sud.

A231 Coracias garrulus L. Dumbraveanca, Gaiţa vânătă, Corb albastru, Cioarapucioasă, Corobatica, Drumbravioara, Gaiţisara. Habitat – preferă pădurile bâtrâne şirare, cu arbori scorburoşi, din zonele de câmpie şi luncă, dar poate fi întâlnită şi înlivezi. Populează şi malurile lutoase şi zonele cu acumulări de teren. Dumbraveancaeste o pasăre migratoare. Apare la noi la sfârşitul lui aprilie şi pleacă toamna în zonelemai calde din sudul Asiei şi din Africa.

A122 Crex crex L. Cristei rosu, Cristei, Cârstel, Crestet, Crâstaniu, Cârstei.Habitat – fâneţele umede, marginile lacurilor acoperite cu rogoz, de asemenea şi viilecu locuri tufoase şi ierboase.

A238 Dendrocopos medius L. Ciocănitoarea de stejar, Ciocănitoarea pestriţămijlocie. Habitat – păduri, parcuri sau păşuni împădurite, cu exemplare bâtrâne destajar sau gorun. Este o specie extrem de specializată, cuibăreşte doar în habitatele cuarbori bătrâni însă, uneori, şi pe terenuri agricole cu zone de vegetaţie naturală(tufărişuri, arbori izolaţi).

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%E2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Africa

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sahara

39

A236 Dryocopus martius L. Ciocănitoarea neagră. Habitat – pădurile defoioase cât şi pădurile de răşinoase unde copacii cresc la o distanţă mai mare unul faţăde altul, însa e bine oriunde are spaţiu suficient şi nu o tulbură nimeni. Printrepreferatele sale sunt însă pădurile de fag şi cele de brad, deşi cuibul sau poate fiadesea găsit în pădurile în care cresc plopi bătrâni şi mai mulţi pini.

A027 Egretta alba L. Egreta mare. Habitat – trăieşte în preajma bălţilor, lagunecostiere, mlaştini, în perioada cuibăritului apare şi pe lângă apele curgătoare).Cuibăreşte destul de rar în colonii in stufărişurile întinse şi intacte, mlaştinile, deltele şilagunele din sud-estul Europei. Deseori şi pe sisteme de eleştee mari. Cuibăreşte înnumăr mare în Delta Dunării. Din cauza lipsei stufărişurilor mari şi nederanjate, nu preacuibăreşte în alte regiuni ai ţării. În afara perioadei de înmulţire poate fi întalnit pelacurile mari cu apă puţin adâncă, pe malurile râurilor sau pe terenurile agricoleînvecinate marilor corpuri de apă.

A026 Egretta garzetta L. Egreta mică. Habitat – prezentă în delte, estuare,mlaștini, peisaje lacustre, la noi cuibărește mai ales în Delta Dunării, dar și în zoneumede mai mari din interiorul țării, pe Prut, prin Oltenia, Banat, Transilvania șamd.

A097 Falco vespertinus L. Vânturel de seară, Şoimuleţ de seară, Vinderel deseară, Vinderel cu picioarele roşii, Herete de seară, Herete, Vindereu, Vânturel. Habitat– pajişti naturale, ţinuturi de câmpie necultivate cu caracter stepic dar şi, chiar dacă mairar, lunci înierbate, terenuri mlăştinoase în apropierea bălţilor, cursurilor de ape. Cahabitat secundar, având scop de sursă trofică, pot fi luate în consideraţie culturileagricole. În timpul migraţiei formează asocieri de mai multe exemplare care pot fiobservate de regulă în amurg în zbor, dar şi poposind pe sârmele de telegraf, plopii maiînalţi; alteori apar aglomerări importante şi în arboretele cu aspect de brâuri, la marginede culturi agricole recoltate sau în curs de recoltare.

A092 Hieraaetus pennatus Gmelin. Acvila pitică. Habitat – păduri de foioase,cu luminişuri şi poieni, de obicei în regiuni montane mai joase, dar şi la câmpie.

A338 Lanius collurio L. Sfrâncioc roşietic, Sfrâncioc rosu, Berbecel roşietic,Şofran, Codălbiţă, Capra dracului. Habitat – ecotonurile şi tufele răzleţe din luncă,luminişuri şi păşuni.

A339 Lanius minor L. Sfrâncioc mic, Berbecel mic, Francioc mic, Lupul-vrăbiilor-mic, Sfrâncioc, Sfrâncioc-cu-frunte-neagră. Habitat – cuibăreşte în regiunideschise cu copaci izolaţi şi tufişuri. Pajişti naturale, ţinuturi de câmpie necultivate cucaracter stepic dar şi lunci înierbate, livezi, cu dosebire vegetaţia în brâu la nivel detalveg. De cele mai multe ori se întâlneşte pe terenuri agricole şi păşuni, undecuibăreşte în grupuri mici de copaci. Se distribuie uniform în ţară datorită faptului, călocul favorit de cuibărit sunt plopii de pe marginea drumurilor.

A246 Lullula arborea L. Ciocârlia de pădure. Habitat – păduri, păşuni şi colinemontane. Este întâlnită şi în ţara noastră, mai ales în lunile februarie – octombrie.

A023 Nycticorax nycticorax L. Stârc de noapte. Habitat – regiunile cu mlaştinişi bălţi de apă dulce sau sărată. De multe ori este prezent şi în apropierea apelor încetcurgătoare (rauri, canale). Cuibăreşte în colonii mici, pe copaci (salcie, arin), uneori cualţi stârci. Se hrăneşte cu peşti mici, insecte, broscuţe. Este prezent în apropiereabălţilor, râurilor mai mari, de multe ori şi în vecinătatea unor zone umede artificiale (ex.eleştee). Cuibăreşte în număr semnificativ de-a lungul Dunării şi în Delta Dunării.

40

A072 Pernis apivorus L. Viesparul. Habitat – specie migratoare ce iernează pecontinentul african. Cuibăreşte în pădurile izolate şi în luminişuri situate în zona Europeitemperate şi în partera de vest a Asiei. Ajunge adesea până în nordul Scandinaviei.Femela depune 1-3 ouă din aprilie până în iunie (Hume, 2002; Cenuşă, 2009).

A193 Sterna hirundo Chira de baltă. Habitat – habitate acvatice naturale şisemi-naturale din regiuni costale şi lacuri continentale până la cele semi-aride şitropicate. Cuibăresc mai ales în zonele de ses, litoral în perechi izolate sau în coloniimici.

Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a DirectiveiConsiliului 2009/147/EC

A348 Corvus frugilegus L. Cioara de semănătură. Habitat – păsări active ziua,putând fi văzute pe ogoare de la răsăritul soarelui până în amurg. Cuibul îl au în arboriși trăiesc în colonii mari, zburând în stoluri, pe ogoare. Ele pot fi sedentare saumigratoare în funcție de temperaturile scăzute din regiunea unde trăiesc.

Nu au fost identificate în perimetrul luat în studiu niciuna dintre acestespecii. De altfel, perimetrul nu cuprinde habitate specifice cuibăritului acestorspecii.

Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitarStatutul de conservare atribuit speciilor prezente în situl ROSPA0128 Lunca

Timisului aşa cum apar în formularul standard Natura 2000 este de categoria C.Speciile de păsări din formularul standard ROSPA0128 Lunca Timişului Directiva

Păsări 79/409EECNr.crt.

CodSpecie

Denumire ştiinţifică conservare global

1 A402 Accipiter brevipes C C

2 A229 Alcedo atthis C C

3 A255 Anthus campestris C C

4 A089 Aquila pomarina - -

5 A024 Ardeola ralloides - -

6 A060 Aythya nyroca C C

7 A403 Buteo rufinus C C

8 A224 Caprimulgus europaeus - -

9 A196 Chlidonias hybridus C C

10 A031 Ciconia ciconia B B

11 A030 Ciconia nigra B B

12 A080 Circaetus gallicus C C

13 A081 Circus aeruginosus C C

14 A082 Circus cyaneus C C

15 A084 Circus pygargus - -

http://ro.wikipedia.org/wiki/Amurg

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83s%C4%83ri_migratoare

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83s%C4%83ri_migratoare

41

16 A231 Coracias garrulus B B

17 A122 Crex crex - -

18 A238 Dendrocopos medius B B

19 A236 Dryocopus martius - -

20 A027 Egretta alba C C

21 A026 Egretta garzetta C C

22 A097 Falco vespertinus C C

23 A092 Hieraaetus pennatus B B

24 A338 Lanius collurio - -

25 A339 Lanius minor - -

26 A246 Lullula arborea - -

27 A023 Nycticorax nycticorax B B

28 A072 Pernis apivorus - -

29 A193 Sterna hirundo - -

Interpretare abrevieri Formular Standard:Conservare-gradul de conservare a structurii şi funcţiilor tipului respectiv de habitatnatural şi posibilităţile de regenerare ale lui. A: conservare excelentă, B: conservarebună, C: conservare medie sau redusă.Evaluare globală-evaluarea globală a importanţei sitului pentru conservarea habitatului-A: valoare excelentă, B: valoare bună, C: valoare semnificativă.

2.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectateEvaluarea unui plan care ar putea afecta integritatea unui sit Natura 2000 se face

în principal prin determinarea efectelor potenţiale ale activităţilor respective asupraspeciilor şi tipurilor de habitat pentru care a fost desemnat situl.

Descrierea tipurilor de habitate şi a speciilor de faună s-a realizat prin consultareabibliografiei de specialitate, referitor la caracterul geografic, ecologic, fitosociologic alfitocenozei, precum şi a celei cu referire la ecologia şi etologia speciilor identificate.

Suprafaţa din aria naturală protejată modificată prin implementarea planului estede 89 112 mp, ceea ce reprezintă 0,066% din suprafaţa totală a ariei, care este de13.404 ha.

Amplasamentul propus prin plan nu este folosit ca loc de cuibărit de păsările dinsit, fiind câmp deschis exploatat prin activitati agricole.

Nu au fost identificate în perimetrul luat în studiu niciuna dintre acestespecii. De altfel, perimetrul nu cuprinde habitate specifice cuibăritului acestorspecii.

2.4.1.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sauhabitatele de interes comunitar afectate

Pentru identificarea speciilor de păsări din zona de interes a fost utilizatămetoda traseelor. Au fost notate: specia, nr. de indivizi, eventuale cuiburi.

În cadrul perimetrului delimitat s-a abordat pentru interogarea avifaunei traseelor(Ferry şi Forchot, 1958), îmbunătăţită de către Conf. dr. biol. Dan STĂNESCU. Păsările

42

au fost reperate/identificate cu ochiul liber, respectiv cu binoclul (8x50) şi s-a notatimediat specia si numărul de indivizi aparţinători, observaţi în acel moment. Totodatăpăsările au fost reperate/identificate şi după amprenta vocală/sonoră (tril), iar acolounde au existat incertidudini s-a apelat la determinatorul ilustrat – Păsările din Româniaşi Europa (1999).

Metoda de determinare a vegetatiei existentă pe amplasamentul analizatMetode de evaluare:

- opinia expertului,- observaţiile in teren,- fotografiile,- inventarieri naţionale,- colectarea în sit a probelor pentru determinare şi date din Lista Roşie şi/sau

Cartea Roşie pentru speciile de interes conservativ,- pentru habitatele incluse în Natura 2000 s-a consemnat prezenţa/absenţa

habitatelor de interes conservativ şi a habitatelor prioritare. Pentru aceasta s-afolosit lucrarea Habitatele din Romania (2005, 2006) şi Manualul de interpretarea habitatelor (2008)

Studiile efectuate asupra florei s-au centrat pe stabilirea posibilului impactgenerat de amplasarea exploatării în zona studiată, cu accent asupra siturilor Natura2000 şi pe identificarea de măsuri care să asigure menţinerea stării favorabile deconservare a eventualelor habitate şi specii de plante.

Studiul de teren corelat cu literatură de specialitate (Doniţă et al. 2005; Gafta &John Owen Mountford, 2008) a avut ca scop:

1. Identificarea ariilor protejate existente şi a altor zone care îndeplinesc criteriilepentru reţeaua Natura 2000.

2. Inventarierea tipurilor de habitate la nivel teritorial, conform obiectivelorprogramului Natura 2000: suprafaţa a fost inventariată din punctul de vedere botanic(prin recunoaşterea fitocenozelor care o caracterizează - prin luarea în considerare aspeciilor edificatoare şi indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şi prinrecunoaşterea caracteristicilor staţiunii - localizare geografică, altitudine, relief, rocă şisol).

3. Inventarierea speciilor de floră a căror conservare necesită desemnarea ariilorspeciale de conservare conform cu Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

S-au făcut liste de specii. S-a analizat componenţa floristică, gradul de acoperirecu vegetaţie a zonei şi gradul de perturbate a comunităţilor vegetale ca urmare aimpactului antropic. Listele realizate au fost analizate din punctul de vedere sozologic,pentru a stabili dacă în teritoriul cercetat există sau nu plante şi/sau habitate ocrotite.

Nomenclatura plantelor după Ciocârlan (2009).

Determinările efectuate au evidentiat ca pe suprafata influentată de planulpropus NU există specii de plante si habitate de interes comunitar, astfel încât nuse pune problema unui impact semnificativ asupra vegetatiei.

43

2.5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritateaariei naturale protejate de interes comunitar

Până în prezent la nivelul sitului nu a fost descris setul de relaţii structurale şifuncţionale care participă la menţinerea integrităţii sitului.

Structura sitului este afectat de activităţile antropice, aşa cum apar descrise înFormularul standard Natura 2000.

2.6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interescomunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

În momentul de faţă nu există elaborat şi aprobat Planul de management pentrusitul de importanţă comunitară ROSPA0128. Situl Natura 2000 ROSPA0128 LuncaTimişului a fost atribuit în custodie Universităţii de Ştiinte Agricole şi MedicinăVeterinară a Banatului Timişoara în parteneriat cu Agenţia pentru Protecţia MediuluiTimiş.

Pâna în prezent a fost elaborat doar Regulamentul de funcţionare.Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara în

calitate de (coordonator/beneficiar) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş în calitatede partener derulează un proiect „Elaborarea planului de management integrat pentruROSCI0109 Lunca Timişului şi ROSPA0095 Pădurea Macedonia” SMIS-CSNR 36396 -proiect finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 (POS Mediu).

Asigurarea stării de conservare favorabile a siturilor Natura 2000 se va face prinrespectarea condiţiilor impuse de custode, precum şi a tuturor condiţiilor impuse prinactele de reglementare emise de autorităţile competente potrivit legii.

2.7. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate deinteres comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

În tabelul de mai jos sunt prezentate datele referitoare la importanţa populaţiilor,gradului de conservare, de izolare şi evaluare globală conform criteriilor Manualului decompletare a formularului standard Natura 2000, aprobat prin OM 207/2006 înconcordanţă cu formularul standard Natura 2000.

Starea actuală de conservare Starea viitoare de conservare

Cod Denumire specie

În a

mpl

asam

entu

l

plan

ului

Sit p

op.

cons

erva

re

izol

are

glob

al

% p

osib

il a

fect

are

indu

s de

impl

emen

tare

apl

anul

ui

Sit p

op.

cons

erva

re

izol

are

glob

al

A402 Accipiter brevipes D C C B C - C C B C

A229 Alcedo atthis D C C C C - C C C C

A255 Anthus campestris C C C C C - C C C C

A089 Aquila pomarina D D - - - - D - - -

A024 Ardeola ralloides D D - - - - D - - -

44

A060 Aythya nyroca D C C C C - C C C C

A403 Buteo rufinus D C C C C - C C C C

A224 Caprimulgus europaeus C D - - - - D - - -

A196 Chlidonias hybridus D C C C C - C C C C

A031 Ciconia ciconia D C C C C - C C C C

A030 Ciconia nigra C C B C B - C B C B

A080 Circaetus gallicus C C C C C - C C C C

A081 Circus aeruginosus D C C C C - C C C C

A082 Circus cyaneus D C C C C - C C C C

A084 Circus pygargus D D - - - - D - - -

A231 Coracias garrulus D C B C B - C B C B

A122 Crex crex D D - - - - D - - -

A238 Dendrocopos medius D C B C B - C B C B

A236 Dryocopus martius D D - - - - D - - -

A027 Egretta alba D C C C C - C C C C

A026 Egretta garzetta D C C C C - C C C C

A097 Falco vespertinus C C C C C - C C C C

A092 Hieraaetus pennatus D C B C B - C B C B

A338 Lanius collurio D D - - - - D - - -

A339 Lanius minor D D - - - - D - - -

A246 Lullula arborea D D - - - - D - - -

A023 Nycticorax nycticorax D C B C B - C B C B

A072 Pernis apivorus D D - - - - D - - -

A193 Sterna hirundo D D - - - D - - -

Sit Pop.- populaţia-raportul dimensiunii şi densităţii relative a populaţiei sitului raportată la cea la nivelnaţional A: 100%≥p>15%; B: 15%≥p>2%; C: 2%≥p>0%; D: populaţie nesemnificativă, specie observatărar.Conserv.-grad de conservare a caracteristicilor habitatului relevante pentru specie şi posibilităţi deregenerare-A: conservare excelentă, B: conservare bună, C: conservare medie sau redusăIzolare-gradul de izolare al speciei prezente în sit faţă de aria de răspândire naturală a speciei- A:populaţie aproape izolată, B: populaţie neizolată, dar la limita ariei de răspândire, C: populaţie neizolatăcu o arie de răspândire exinsă.Global-evaluare globală a importanţei sitului pentru conservarea speciei- A: valoare excelentă, B: valoarebună,C: valoare semnificativă.Starea de conservare- A: excelentă, B: bună, C: slabă, D: absentă în areal

Implementarea planului nu determină amputarea terenului din circuitul natural.Terenul propus este teren agricol.

În zona de implementare a planului nu sunt şi nu au fost identificate specii care săfie dependente de suprafaţa propusă pentru implementarea planului.

În zona de implementare a planului nu sunt şi nu au fost identificate habitate deinteres comunitar.

Starea de conservare a avifaunei Sitului ROSPA0128 Lunca Timişului nu esteafectată de implementarea planului.

45

2.8. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate deinteres comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturaleprotejate de interes comunitar

Planul propus ocupa o suprafata de 0,066% din suprafata sitului ROSPA0128Lunca Timişului (cu o suprafaţă 13.404 ha) şi care cuprinde terenuri arabile (31%), alteterenuri arabile (18%), păduri de foioase (40%), pasuni (11%).

Fig. Limita Ariei de Importanţă Avifaunistică Lunca Timişului (contur roşu)(http://iba.sor.ro/Maps/lunca_timisului_harta_satelitara.htm)

2.9. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar.

Zona deţine un potenţial turistic deosebit mai ales prin valorificarea râului Timis şia tradiţiilor locale.

III. Identificarea şi evaluarea impactului

3.1.Tipuri de poluare care poate fi generată de plan

3.1.1.Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersiapoluanţilor în mediu

a. Protecţia calităţii apelor: In momentul de fata in zona nu exista retea de alimentare cu apa, deoareceterenul este in extravilanul localitatii. Pentru implementarea planului nu e nevoie de apa.

http://iba.sor.ro/Maps/lunca_timisului_harta_satelitara.htm

46

Asigurarea apei potabile pentru angajatii care se ocupa de realizarea parculuifotovoltaic, se va face prin grija beneficiarului si va consta in apa imbuteliata, de launitati specializate autorizate. Pe amplasament se va amplasa o toaleta ecologica careva fi vidanjata periodic.

b. Protecţia aerului:Surse de impurificare a aerului:-surse mobile: utilajele si masinile din zona de realizare a parcului fotovoltaic.Emisii de poluanţi:-surse mobile: utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament, vor fi


c. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:Pe perioada de realizare a parcului fotovoltaic, lucrarile se vor incadra ca si nivel

de zgomot in prevederile legale si anume STAS 10009/88. Utilajele prevazute sunt cuun grad ridicat de fiabilitate si usor de exploatat. Zgomotul se va intensifica în zonădatorită funcţionării utilajelor; acesta, va varia, în funcţie de tipul şi intensitateaoperaţiilor realizate. În acest sens, desfasurarea activitatilor de santier se va realiza inlimitele parametrilor normali de lucru, asigurându-se astfel păstrarea echilibruluiecologic din zonă.


d. Protecţia împotriva radiaţiilor:Nu e cazul. Activitatea nu va avea niciun impact asupra nivelului de radiaţii din

zonă.e. Protecţia solului şi a subsolului:Sursele de impurificare ale solului pot fi:-depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere si metalice;-posibile poluării accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele din dotare.Petru evitarea poluării solului se vor lua următoarele măsuri:-încheierea unui contract de preluare a deşeurilor menajere si metalice cu unitati




f. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:Tipul de habitat din zonă este reprezentat de teren arabil.

47

Pe perioada de realizare cat si pe perioada de functionare a planului se vorrespecta:

-conditiile impuse in avizele obtinute;-se vor interzice orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere a vreunei

specii de flora si fauna;-se va inlatura orice impact negativ asupra solului, apei, aerului prin depunerea

necontrolata a deseurilor de orice fel, posibile scurgeri de combustibili, ulei, etc.g.PeisajulPrin implementarea proiectului peisajul va fi modificat datorită următoarelor

activităţi:v Delimitarea si dotarea zonelor functionale.v Montarea panourilor solare pe structuri metalice. Nu se va decoperta sol in

acest sens.h. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:Amplasamentul este situat in extravilanul localitatii Sacosu Turcesc, jud. Timis.

Din acest punct de vedere nu există un impact asupra aşezărilor umane.i. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament:Deşeurile rezultate din activitate se împart în trei categorii:-deşeuri menajere: rezultate de la angajaţi;-deseuri din lemn pe care vin panourile (Europaleti);În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile de deşeuri generate pe parcursul

activităţii de realizare a planului. Planul va fi realizat e luni.Cantitatile de deseuri prezentate vor fi totale pe toata durata de realizare a

planului.

Gestionarea deşeurilorNr.crt.

Deseuri Coddeseuconf. H.G.nr.856/2002

Gestionare UM Cantittotala

1 Deseurimenajere

20 03 01 Europubele + preluatde societăţispecializate autorizate

mc 2

2 Deseuri dinlemn pe carevin panourile(Europaleti)

20 01 38 Container+predatifurnizorului saupreluate de societăţispecializate autorizate

Buc. 1000

Conform H.G. nr. 856/2002 titularul activităţii va ţine o evidenţă a deşeurilor.j. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoaseÎn activitate se utilizează doar combustibil lichid. Alimentarea cu combustibil

lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează la societăţi specializate autorizate.Nu vor fi utilizate alte substanţe sau preparate chimice periculoase.

48

3.1.2.Analiza gradului de poluare asupra componentelor de mediu apă, aer,sol.

a.Poluarea apei:In momentul de fata in zona nu exista retea de alimentare cu apa, deoarece

terenul este in extravilanul localitatii. Pentru implementarea planului nu e nevoie de apa.Asigurarea apei potabile pentru angajatii care se ocupa de realizarea parcului

fotovoltaic, se va face prin grija beneficiarului si va consta in apa imbuteliata, de launitati specializate autorizate. Pe amplasament se va amplasa o toaleta ecologica careva fi vidanjata periodic.

b.Poluarea aerului:Surse de impurificare a aerului:-surse mobile: utilajele si masinile din zona de realizare a parcului fotovoltaic.Emisii de poluanţi:-surse mobile: utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament, vor fi


c.Poluarea solului:Sursele de impurificare ale solului pot fi:-depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere si metalice;-posibile poluării accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele din dotare.Petru evitarea poluării solului se vor lua următoarele măsuri:-încheierea unui contract de preluare a deşeurilor menajere si metalice cu unitati




Se poate concluziona ca din punct de vedere al factorului de mediu aer, apă şisol activitatea de pe amplasamentul studiat nu reprezintă o sursa semnificativă depoluare dacă se respectă condiţiile menţionate anterior.

3.2.Tipuri de impact asupra factorilor de mediu care pot să afecteze negativaria protejată

3.2.1.Impact direct şi indirect asupra mediuluiIn faza de realizare a planului, impactul direct si indirect asupra solului, aerului

poate exista doar in cazul in care:-nu sunt utilizate utilaje si masini performante;-daca vor exista scurgeri accidentale de combustibil sau uleiuri pe sol;-daca deseurile nu vor fi gestionate corespunzator.

49

Impactul direct asupra apei nu exista datorita faptului ca in zona nu exista cursuride apa. Canalele de desecare se gasesc in vecinatatea amplasamentului (conformcapitolului Vecinatati).

Impactul direct si indirect asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar nu afost identificat in zona planului propus.

Cadrul natural va fi modificat, drept urmare in acest caz, va exista un impactdirect, prin amplasarea panourilor. Mentionam ca dupa dezafectarea planului acestcadru natural va reveni la starea initiala de teren arabil.

Prin implementarea planului, nu se distrug specii si habitate de interes national sicomunitar, nu au loc exploatari de resurse naturale.

Nu se vor realiza defrisari pe amplasament pe perioada de realizare a planului.Pe amplasament nu au fost identificate specii de flora si fauna de interes

comunitar.Pe perioada functionarii planului, impactul direct si indirect asupra avifaunei va

putea fi prezent in cazul in care nu se respecta urmatoarele conditii:-distanta dintre randurile de panouri sa fie de minim 6,2m, fapt ce permite

rapitoarelor de zi sa pradeze la nivelul solului fara a exista posibile accidente in timpulactiunii de procurare a hranei;

-stalpii utilizati la imprejmuirea amplasamentului vor fi prevazuti cu spatii deodihna/spatii de analiza de forma literei “T” pentru speciile rapitoare de zi;

-nu se vor face gropi de imprumut in zona de implementare a planului;-nu se vor amplasa capcane pentru animale (nevertebrate si vertebrate) in zona

de implementare a planului;-nu se utilizeaza substante chimice menite sa combata animalele (nevertebrate

si vertebrate);-nu se vor amplasa dispozitive cu inregistrari audio menite sa alunge speciile de

pasari din zona de implementare a planului;-tehnologia de implementare a planului actual si se vor aborda unele masuri

tehnologice pentru reducerea asemanarii suprafetei panourilor cu luciul (lipirea de benzialbe, utilizarea de panouri fara reflexii) .

Impactul direct si indirect asupra celorlati factori de mediu: apa, aer, sol, peperioada de functionare a planului, mentionez ca acesta va fi nesemnificativ.

Pe amplasament nu au fost identificate specii de interes comunitar.

3.2.2.Impact pe termen lung asupra mediului poate fi prezent asupra avifauneidaca nu se respecta conditiile enumerate mai sus, pe perioada de functionare a planuluisi anume:

-distanta dintre randurile de panouri sa fie de minim 6,2 m, fapt ce permiterapitoarelor de zi sa pradeze la nivelul solului fara a exista posibile accidente in timpulactiunii de procurare a hranei;



de implementare a planului;

50

-nu se utilizeaza substante chimice menite sa combata animalele (nevertebratesi vertebrate);

-nu se vor amplasa dispozitive cu inregistrari audio menite sa alunge speciile depasari din zona de implementare a planului;

-tehnologia de implementare a planului actual si se vor aborda unele masuritehnologice pentru reducerea asemanarii suprafetei panourilor cu luciul (lipirea de benzialbe, utilizarea de panouri fara reflexii).

3.2.3.Impact pe termen scurt asupra mediuluiPerioada de construire:-poluarea fonica indusa de utilajele care sunt folosite pentru realizarea parcului

fotovoltaic. Prin aplicarea normelor legale privind zgomotul admis conformSTAS10009/1998 „Acustica in constructii. Acustica urbana”-Limitele admisibile alenivelului de zgomot; desfasurarea activitatilor de santier se va realiza in limiteleparametrilor normali de lucru, asigurându-se astfel păstrarea echilibrului ecologic dinzonă.


Pe perioada de implementare a planului nu exista impact pe termen scurt.

3.2.4.Impact rezidual. Datorita lucrarilor de desecare, pasunatului intensiv inzona de implementare a planului, a indus lipsa de habitate si specii de interes comunitarsi prin urmare induce un impact rezidual redus.

3.2.5.Impactul cumulativ.In cadrul sitului ROSPA0128 Lunca Timişului, exista un proiect similar in faza de

autorizare la Dragsina si un alt proiect similar in vecinatate. Aceste proiecte impreunacu prezentul proiect nu obtin un efect cumulativ semnificativ asupra sitului mai susmentionat.Din punct de vedere al impactului cumulativ se poate concluziona că impactul indus defragmentarea temporară a habitatelor şi posibila perturbare a faunei prin activităţiledesfăşurate în sit, este nesemnificativ.

Descrierea rezumativă a impactului:- impactul asupra populaţiei – nu exista impact, zona amplasamentului este inextravilan;- impactul asupra sănătăţii umane - fără impact asupra sănătăţii umane;- impactul asupra florei – nu exista impact deoarece terenul destinat planuluideoarece nu prezinta un tablou vegetal important din punct de vedere floristic;pe amplasament nu au fost identificate specii si habitate de interes comunitar;- impactul asupra faunei: este nesemnificativ;- impactul asupra solului – nesemnificativ, nu existã şi nu au fost identificatesurse de poluanţi pentru sol şi subsol;- impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei – fărăr impact; nu

51

există surse de poluare a apelor;- impactul asupra calităţii aerului, climei – nesemnificativ, doar in perioada deexecutie a planului;- impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor – redus la nivelul zonei deimplementare a planului;- impactul asupra peisajului şi mediului vizual – impact direct redus;- impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintreaceste elemente – fără impact, deoarece în zonă nu există şi nu au fostidentificate obiective ale patrimoniului istoric şi cultural;-extinderea impactului (zona geografică, numărulpopulaţiei/habitatelor/speciilor afectate) – nu se preconizează o extindere aimpactului asupra zonei geografice, populaţiei din zonă şi din localităţileînvecinate, asupra habitatelor sau anumitor specii, impactul general fiind unulnesemnificativ.- magnitudinea şi complexitatea impactului - impact general nesemnificativ;- probabilitatea impactului –redusă;- durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului – impact redus numai înperioada de constructie;- natura transfrontieră a impactului – nu este cazul.

3.3.Presiuni antropice în zona ariei protejate: se manifesta in zonaamplasamentului prin pasunat intensiv si utilizarea ingrasamintelor chimice.

Implemetarea planului atât în faza de construcţie cât şi în cea defunctionare NU induce un impact semnificativ asupra speciilor de interescomunitar pentru care a fost desemnata aria protejata ROSPA0128 LuncaTimişului.

Impactul în faza de construcţie:-poluarea fonica indusa de utilajele care sunt folosite pentru realizarea parcului

fotovoltaic. Desfasurarea activitatilor de santier se va realiza in limitele parametrilornormali de lucru, conform normelor legale in vigoare, asigurându-se astfel păstrareaechilibrului ecologic din zonă.

Impactul în faza de functionare: poate fi prezent asupra avifaunei daca nu serespecta conditiile enumerate mai sus, pe perioada de functionare a planului si anume:

-distanta dintre randurile de panouri sa fie de minim 6,2 m, fapt ce permiterapitoarelor de zi sa pradeze la nivelul solului fara a exista posibile accidente in timpulactiunii de procurare a hranei;



de implementare a planului;-nu se utilizeaza substante chimice menite sa combata animalele (nevertebrate

si vertebrate);

52

-nu se vor amplasa dispozitive cu inregistrari audio menite sa alunge speciile depasari din zona de implementare a planului;

-tehnologia de implementare a planului actual si se vor aborda unele masuritehnologice pentru reducerea asemanarii suprafetei panourilor cu luciul (lipirea de benzialbe, utilizarea de panouri fara reflexii).

3.4.Evaluarea impactului potenţial asupra speciilor şi habitatelor din arianaturală protejată de interes comunitar

3.4.1.Impactul asupra vegetaţiei şi fauneiImpactul asupra vegetatiei este redus pentru ca in zona amplasamentului nu

exista specii si habitate de interes comunitar. Nu exista impact deoarece terenuldestinat planului nu prezinta un tablou vegetal important din punct de vedere floristic sifaunistic.

3.4.2.Impact asupra speciilor şi habitatelor ariei naturale protejate datorităschimbarii destinaţiei terenului

Acest tip de impact se datorează:-pierderii habitatului – în zona de implementare a planului nu există habitate de

interes comunitar sau habitate tipice ale speciilor de interes comunitar;- fragmentării habitatului – deoarece in zona planului nu sunt habitate prioritare,

nu se pune problema fragmentarii;- modificării habitatului - deoarece in zona planului nu sunt habitate prioritare, nu

se pune problema fragmentarii;- perturbării speciilor – planul actual nu contribuie la perturbarea speciilor din

zona şi nu influenţeză statutul de conservare al speciilor din sit.- dislocării speciilor- implementarea planului actual nu duce la o dislocare a

speciilor de interes comunitar.

3.4.3.Gradul de afectare a integrităţii ariei naturale protejate de interescomunitar

a. reducerea habitatelor si a speciilor de interes comunitar - nu este cazuldeoarece nu au fost identificate în zona de implementare a planului habitate si specii deinteres comunitar;

b. nu este cazul fragmentării habitatelor;c. impactul negativ asupra factorilor de menţinere a stării favorabile - nu este

cazul;d. modificările dinamicii relaţiilor structurale sau funcţionale ale ariei naturale de

interes comunitar - nu este cazul deoarece această parte a sitului şi arealul propus esteformat doar din terenuri arabile (pasune), acestea fiind ecosisteme a căror relaţiistructurale şi funcţionale sunt minimalizate prin pasunat. Prin realizarea planului nu seschimba vegetatia existenta.

3.5.Măsuri de reducere a impactului asupra mediului se regaseste in tabelulde mai jos, pe ambele perioade ale planului: de executie si functionare a planului.

53

Nr.Crt.

Masuri de reducere a impactuluiasupra mediului

Etapa de realizare a planului

Masuri de reducere a impactuluiasupra mediului

Etapa de funcţionare a planului1 Gardul ce va delimita suprafata

parcului fotovoltaic va fi inaltat cucirca 30 cm fata de teren pentru apermite tranzitarea perimetruluiparcului de catre fauna terestra,pentru a evita fragmentareahabitatelor specifice fauneiterestre.

Monitorizarea efectivelor de pasariidentificate in zona deimplementare a planului (aprilie-iunie, septembrie-noiembrie) invederea stabilirii dinamiciipopulationale

2 Nu se vor utiliza substantechimice, capcane respectivdispozitive sonore pentru acombate fauna terestra si temporarnectonica din perimetrul studiat

Nu se vor utiliza substantechimice, capcane respectivdispozitive sonore pentru acombate fauna terestra sitemporar nectonica din perimetrulstudiat

3 Imprejmuirea sa nu fie conectata lao sursa de curent electricdeoarece pot exista mortalitati inrandul faunei terestre

Identificarea, respectiv remediereaefectelor care induc reducereaefectivelor de fauna terestra incazul in care panourile fotovoltaiceinduc/cauzeaza mortalitati inrandul populatiilor din zona deimplementare a planului

4 Cablurile care vor realizaconexiunea intre panouri sicentrala fotovoltaica nu vor fiamplasate in aer ele urmand a fiingropate, evitandu-se astfelelectrocutarea accidentala apasarilor respectiv a fauneiterestre.

Mentinerea spatiilor verzi de pearealul planului intr-o starefavorabila pentru a sporiproductivitatea naturala (bazapiramidei trofice) situatie care vafavoriza aparitia unor lanturi troficebine consolidate. Vegetatie va ficosita sau pasunata.

5 Respectarea intervalelor de odihna(sezon cald aprilie-septembrie,interval orar 20-08, sezon receoctombrie-martie, interval orar 17-09 ) in vederea evitarii mortalitatiispeciilor de vertebrate de taliemica

Interzicerea amplasarii pe razaplanului a unor dispozitive careprin sunetul lor sa perturbebioritmul faunei terestre

6 Respectarea perioadelor dereproducere specifice vertebratelorde talie mica in vederea evitariimortalitatii speciilor de vertebratede talie mica (martie-iunie)

Respectarea condiţiilor impuse înactele de reglementare, sau aaltor avize/acorduri obţinute,precum şi a legislaţiei în vigoare

54

7 Respectarea condiţiilor impuse înactele de reglementare, sau a altoravize/acorduri obţinute, precum şia legislaţiei în vigoare

Interzicerea oricărei forme derecoltare, capturare, ucidere avreunei specii de floră sau faunădin zonă

8 Respectarea normelor/programuluide lucru

Informarea institutiilor de mediu(Agentia de Protectie a Mediului,Garda Nationala de Mediu) cuprivire la orice incident cu impactnegativ asupra ariei naturaleprotejate

9 Înlăturarea oricărui impact negativasupra solului, apei, aerului (ex.scurgeri de combustibil, ulei,depunerea necontrolată adeşeurilor de orice fel, etc)

Intezicerea pe toata durata dedesfasurare a activitatii adistrugerii sau colectarii cuiburilorsi oualor, capturarea sauomorarea puilor si pasarilor adulte,perturbarea pasarilor din arealulperimetrului

10 Interzicerea oricărei forme derecoltare, capturare, ucidere avreunei specii de floră sau faunădin zonă

Utilizarea doar a drumurilor deacces desemnate pentru circulatiaautovehiculelor pe perimetrul arieinaturale protejate

11 Organizarea corespunzătoare şicronologică a activităţilor deşantier:-realizarea imprejmuirii;-montarea structurilor metalice;-montarea cablurilor;-montarea panourilor;-montarea invertoarelor;-realizarea drum acces pietonal siauto;-montarea sistemului desupraveghere;-realizare instalatie de racordare;

-

12 Monitorizarea stării tehnice autilajelor şi maşinilor utilizate

-

13 Instruirea personalului careexecuta lucrarile prevazute inproiect, referitoare la importantaamplasamentul desemnat ca sitNatura 2000, asigurandu-seobiectivele de conservare al sitului

Instruirea personalului caresupervizeaza functionareaproiectului, referitoare laimportanta amplasamentuldesemnat ca sit Natura 2000,asigurandu-se obiectivele deconservare al sitului

14 Informarea institutiilor de mediu(Agentia de Protectie a Mediului,

Informarea institutiilor de mediu(Agentia de Protectie a Mediului,

55

Garda Nationala de Mediu) cuprivire la orice incident cu impactnegativ asupra ariei naturaleprotejate

Garda Nationala de Mediu) cuprivire la orice incident cu impactnegativ asupra ariei naturaleprotejate

15 Intezicerea pe toata durata derealizare a proiectului a distrugeriisau colectarii cuiburilor si oualor,capturarea sau omorarea puilor sipasarilor adulte, perturbareapasarilor din arealul planului

Intezicerea pe toata durata defunctionare a proiectului adistrugerii sau colectarii cuiburilorsi oualor, capturarea sauomorarea puilor si pasarilor adulte

15 Utilizarea doar a drumurilor deacces desemnate pentru circulatiaautovehiculelor pe perimetrul arieinaturale protejate

Utilizarea doar a drumurilor deacces desemnate pentru circulatiaautovehiculelor pe perimetrul arieinaturale protejate

3.6.Monitorizarea impactuluiMonitorizarea impactului în perioada de realizare a planului: se regăseşte în

tabelul de mai jos.Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a impactului,

în perioada de realizare a planului

Nr.crt.

Denumire măsură Responsabil Perioada Sursa definanţare

1 Gardul ce va delimitasuprafata parculuifotovoltaic va fiinaltat cu circa 30 cmfata de teren pentrua permite tranzitareaperimetrului parculuide catre faunaterestra, pentru aevita fragmentareahabitatelor specificefaunei terestre.

Titularul planului sidirigintele de

santier

Pe perioada derealizare aplanului,

6 luni

Surse propriide finanţare

2 Nu se vor utilizasubstante chimice,capcane respectivdispozitive sonorepentru a combatefauna terestra dinperimetrul studiat sirealizareaimprejmuirii la o


santier


6 luni


56

inaltime care san uafecteze pasarilor dezbor la joasa inaltime

3 Imprejmuirea sa nufie conectata la osursa decurent electricdeoarece pot existamortalitati in randulfaunei terestrerespectiv fauneitemporar nectonice(in perioada demigratie)


santier


6 luni


4 Cablurile care vorrealiza conexiuneaintre panouri sicentrala fotovoltaicanu vor fi amplasatein aer ele urmand a fiingropate, evitandu-se astfelelectrocutareaaccidentala apasarilor respectiv afaunei terestre.


santier


6 luniAprilie-septembrieinterval orar 20-08Octombrie-martieinterval orar 17-09


5 Respectareaperioadelor dereproducerespecificevertebratelor de taliemica in vedereaevitarii mortalitatiispeciilor devertebrate de taliemica (martie-iunie)


santier


6 luni


6 Respectareacondiţiilor impuse înactele dereglementare, sau aaltor avize/acorduriobţinute, precum şi alegislaţiei în vigoare


santier


6 luni


7 Respectareanormelor/programuluide lucru


santier



57

6 luni8 Înlăturarea oricărui

impact negativasupra solului, apei,aerului (ex. scurgeride combustibil, ulei,depunereanecontrolată adeşeurilor de oricefel, etc)


santier


6 luni


9 Interzicerea oricăreiforme de recoltare,capturare, ucidere avreunei specii defloră sau faună dinzonă


santier


6 luni


10 Organizareacorespunzătoare şicronologică aactivităţilor deşantier:-realizareaimprejmuirii;-montarea structurilormetalice;-montarea cablurilor;-montareapanourilor;-montareainvertoarelor;-realizarea drumacces pietonal siauto;-montarea sistemuluide supraveghere;-realizare instalatiede racordare;

Titularul planului Conformverificărilor tehnicespecifice utilajelorşi maşinilorutilizate


11 Monitorizarea stăriitehnice a utilajelor şimaşinilor utilizate


santier


6 luni


12 Instruireapersonalului careexecuta lucrarileprevazute in proiect,referitoare la


santier


6 luni


58

importantaamplasamentuldesemnat ca sitNatura 2000,asigurandu-seobiectivele deconservare al sitului

13 Informareainstitutiilor de mediu(Agentia de Protectiea Mediului, GardaNationala de Mediu)cu privire la oriceincident cu impactnegativ asupra arieinaturale protejate


santier


6 luni


14 Intezicerea pe toatadurata de realizare aproiectului adistrugerii saucolectarii cuiburilor sioualor, capturareasau omorarea puilorsi pasarilor adulte,perturbarea pasarilordin arealul planului


santier


6 luni


Monitorizarea impactului în perioada de functionare a planului: se regăseşte întabelul de mai jos.

Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a impactului,în perioada de functionare a planului

Nr.crt.

Denumiremăsură


1 Monitorizareaefectivelor depasari identificatein zona deimplementare aplanului (aprilie-iunie,septembrie-noiembrie) invederea stabiliriidinamiciipopulationale

Titularul planuluişi personalul despecialitatecontractat înacest sens

aprilie-iunie,septembrie-noiembrie,

In primii 2 ani

Surse propriide finantare

59

2 Identificarearespectivremediereaefectelor careinduc reducereaefectivelor depasari in cazul incare panourilefotovoltaiceinduc/cauzeazamortalitati inrandulpopulatiilor depasari din zonade implementarea planului

Titularul planuluişi personalul despecialitatecontractat înacest sens

Pe perioada defunctionare a

planului (25 ani)


3 Mentinereavegetatiei de pearealul planuluiintr-o starefavorabila pentrua sporiproductivitateanaturala (bazapiramidei trofice)situatie care vafavoriza aparitiaunor lanturitrofice bineconsolidate

Titularul planului Pe perioada defunctionare a

planului (25 ani)


4 Interzicereaamplasarii peraza planului aunor dispozitivecare prin sunetullor sa perturbebioritmul fauneiterestre


planului (25 ani)


5 Respectareacondiţiilor impuseîn actele dereglementare,sau a altoravize/acorduriobţinute, precumşi a legislaţiei în


planului (25 ani)


60

vigoare6 Interzicerea

oricărei forme derecoltare,capturare,ucidere a vreuneispecii de florăsau faună dinzonă


planului (25 ani)


7 Informareainstitutiilor demediu (Agentiade Protectie aMediului, GardaNationala deMediu) cu privirela orice incidentcu impact negativasupra arieinaturale protejate


planului (25 ani)


8 Intezicerea petoata durata dedesfasurare aactivitatii adistrugerii saucolectariicuiburilor sioualor,capturarea sauomorarea puilorsi pasariloradulte,perturbareapasarilor dinarealulperimetrului


planului (25 ani)


61

CONCLUZII

In faza de realizare a planului, impactul direct si indirect asupra solului, aeruluipoate exista doar in cazul in care:

-nu sunt utilizate utilaje si masini performante;-daca vor exista scurgeri accidentale de combustibil sau uleiuri pe sol;-daca deseurile nu vor fi gestionate corespunzator.Impactul direct asupra apei nu exista datorita faptului ca in zona nu exista cursuri

de apa.Speciile si habiatatele de interes comunitar nu sunt afectate de realizarea

planului, deoarece nu exista pe amplasament.Cadrul natural va fi modificat, drept urmare in acest caz, va exista un impact

direct, prin amplasarea panourilor. Mentionam ca dupa dezafectarea planului acestcadru natural va reveni la starea initiala de teren arabil (pasune).

Prin implementarea planului, nu se distrug specii si habitate de interes national sicomunitar, nu au loc exploatari de resurse naturale.

Nu se vor realiza defrisari pe amplasament pe perioada de realizare a planului.Pe amplasament nu au fost identificate specii de flora si fauna de interes

comunitar.

Pe perioada functionarii planului,Impactul direct si indirect asupra celorlati factori de mediu: apa, aer, sol, pe

perioada de functionare a planului, mentionez ca acesta va fi nesemnificativ.Pe amplasament nu au fost identificate specii de interes comunitar.Presiuni antropice în zona ariei protejate: se manifesta in zona amplasamentului

prin pasunatul intensiv.Prin implementarea planului, nu se distrug specii si habitate de interes national si

comunitar, nu au loc exploatari de resurse naturale.Nu se vor realiza defrisari pe amplasament pe perioada de realizare a planului.Impactul asupra populaţiei – nu exista impact, zona amplasamentului este in

extravilan.Impactul asupra sănătăţii umane - fără impact asupra sănătăţii umane.Impactul asupra florei – nu exista impact deoarece terenul destinat planului nu

prezinta un tablou vegetal important din punct de vedere floristic. In zona de studiu nuau fost identificate specii de flora de interes comunitar, fiind prezente doar specii faravaloare ecologica.

Impactul asupra faunei: este nesemnificativ .Impactul asupra solului - nu existã şi nu au fost identificate surse de poluanţi

pentru sol şi subsol.Impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei – fărăr impact; nu există

surse de poluare a apelor.Impactul asupra calităţii aerului, climei – afectat nesemnificativ doar in perioada

de executie a planului.Impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor – redus la nivelul zonei de implementare

a planului, absent in faza de functionare a planului.Impactul asupra peisajului şi mediului vizual – impact direct redus; se va reveni la

62

cadrul natural anterior dupa implementarea planului (25 ani).Impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre

aceste elemente – fără impact, deoarece în zonă nu există şi nu au fost identificateobiective ale patrimoniului istoric şi cultural.

Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilorafectate) – nu se preconizează o extindere a impactului asupra zonei geografice,populaţiei din zonă şi din localităţile învecinate, asupra habitatelor sau anumitor specii,impactul general fiind unul nesemnificativ.

Magnitudinea şi complexitatea impactului - impact general nesemnificativ.Probabilitatea impactului –redusă.Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului – impact redus numai în perioada

de constructie.Natura transfrontieră a impactului – nu este cazul.Modificările dinamicii relaţiilor structurale sau funcţionale ale ariei naturale de

interes comunitar - nu este cazul deoarece această parte a sitului şi arealul propus esteformat doar din terenuri arabile acestea fiind agroecosisteme a căror relaţii structurale şifuncţionale sunt minimalizate şi controlate de om.

Implemetarea planului atât în faza de construcţie cât şi în cea defunctionare NU induce un impact semnificativ asupra speciilor de interescomunitar pentru care a fost desemnata aria protejata ROSPA0128 LuncaTimişului.

Intocmit,Meilescu Cornel

63

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. CIOCARLAN V. 2009. Flora ilustrată a României - Pteridophyta et Spermatophyta./Ediţia a III-a/. Bucureşti: Edit. Ceres, 1141 pp. ISBN 978-973-40-0817-9.

2. DIHORU G. & NEGREAN G. 2009. Cartea Roşie a plantelor vasculare din România.Edit. Academiei Române, Bucureşti. 630 pp.

3. DONIŢĂ N,. POPESCU A., PAUCĂ-COMĂNESCU M., MIHĂILESCU S., BIRIŞ I.A. 2005.Habitatele din România. Editura Tehnică Silvică, Bucureşti

4. DONIŢĂ N., POPESCU A., PAUCĂ-CONSTANTINESCU MIHAELA, MIHĂILESCU SIMONA &BIRIŞ I.A. (2006). Habitatele din România. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 95 pp.

5. GAFTA D. & MOUNTFORD J.O. (coord.). 2008. Manual de interpretare a habitatelorNatura 2000 din România. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, România.

6. SANDA V., ŐLLERER K. & BURESCU P. 2008. Fitocenozele din România.Sintaxonomie, structură dinamică şi evoluţii. Bucureşti: Ars. Docedi: 517 pp.

7. SĂVULESCU Tr. (ed.). 1952-1976. Flora României ● Flora Romaniae. Bucureşti:Edit. Academiei Române. Vol. 1-13.

8. ***Sustainable Development: From Brundtland to Rio 2012 Background Paper[Prepared by John Drexhage and Deborah Murphy, International Institute forSustainable Development (IISD)] prepared for consideration by the High LevelPanel on Global Sustainability) at its first meeting, 19 September 2010

9. ***Legea nr. 13 din 11 martie 1993, pentru aderarea României la Convenţiaprivind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptatăla Berna la 19 septembrie 1979. M. Of. nr. 62/1993.

10. ***Legea nr. 58 din 2 august 1994, pentru ratificarea Convenţiei privinddiversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. M. Of. nr.199/1994.

11. ***Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030. Bucureşti 2008. 151 pp.

12. COMBROUX Isabelle, SCHWOERER Christian – Evaluarea statutului deconservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România.

13. DIRECTIVA – 79/409/EEC(modificată şi completată) privind conservareaspeciilor de păsări sălbatice.

14. DIRECTIVA – 92/43/EEC(modificată şi completată) privind conservareahabitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică.

15. HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 1284/24.10.2007 (M.Of. nr. 739/31.10.2007)privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă areţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

16. HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 1581/08.12.2005 (M.Of. nr. 24/11.01.2006)Hotărârea de Guvern nr. 1143/18.09.2007 (M.Of. nr. 691/11.10.2007) Hotărâreade Guvern nr. 2151/30.11.2004 (M.Of. nr. 38/12.01.2005) privind instituirearegimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

17. HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 1586/08.11.2006 (M.Of. nr. 937/20.11.2006)privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede deimportanţă internaţională.

64

18. LEGEA nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene apeisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 Publicat in Monitorul Oficial,ParteaI nr. 536 din 23 iulie 2002.

19. LEGEA nr. 13/1993 pentru ratificarea Conventiei privind conservarea vieţiisălbatice şi a habitatelor naturale din Europa , Berna, 19.07.1979 - M.Of.nr.62/25.03.1993.

20. LEGEA nr. 5/06.03.2000 (M.Of. nr. 152/12.04.2000) privind aprobarea Planuluide amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate.

21. LIXANDRU B. – 2006 - Metodologie ecologică; Ed Eurobit, Timişoara.22. LIXANDRU B., PETROMAN I. - 1995 - Elemente de ecologie factorială; Ed.

Mirton, Timişoara.23. MARUŞCA T., 2006, Îndrumar metodologic de gospodărire ecologică a pajiştilor

în ariile protejate, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti24. ORDINUL MINISTRULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE nr.

1964/13.12.2007 (M.Of. nr. 98/07.02.2008) privind instituirea regimului de arienaturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă areţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

25. ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI nr. 195/22.12.2005 privindprotecţia mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare în M.Of. nr.88/31.01.2006) aprobată prin Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr.586/06.07.2006) modificată de Ordonanţa de urgenţă nr. 114/17.10.2007 (M.Of.nr. 713/22.10.2007) şi de Ordonanța de urgență nr. 164/19.11.2008 (M.Of. nr.808/03.12.2008).

26. ORDIN nr. 19/2010 ordin al ministrului mediului şi pădurilor pentru aprobareaGhidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale aleplanurilor sau proiectelor asupra ariilor nasturale protejate de interes comunitar.

27. ORDONANŢA DE URGENŢĂ, nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilorprotejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

28. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 57/20.06.2007 (M.Of. nr. 442/29.06.2007)privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floreişi faunei sălbatice (modificată şi completată de Ordonanţa de Urgenţă aGuvernului nr. 154/12.11.2008 – M.Of. nr. 787/25.11.2008) si Legea 49/2011.

29. SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ, 2004, Ariile de importanţăavifaunistică din România, Editura Alma Mater Cluj-Napoca

30. SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ, 1994, Păsările din România şiEuropa, determinator ilustrat, Octopus Publishing Group..

DOCUMENTATII TEHNICE SI AVIZE CARE AU STAT LA BAZA ELABORARIISTUDIULUI DE EVALUARE ADECVATA

1.Memoriu PUZ2.Certificatul de Urbanism

65

Curriculum vitae

Informaţii personale

Nume / Prenume IOANA CIORTAN

Adresa str. Gheorghe Ţiţeica, nr. 5, Craiova, jud. Dolj, România

Telefon Fix.: (+ 40) 0251413820 Mobil: (+ 40) 0722375805

E-mail [email protected] românăData naşterii 26 septembrie 1968

Sex feminin

Locul de muncă vizat / Domeniulocupaţional

Biolog

Experienţa profesională

Perioada 1. activitate desfăşurată în sectorul sanitar:- 28 august 1987 - încadrată la Spitalul Comunal Pleniţa. Carnet de muncă seria Bh.Nr.0055624 - 1987 – 1988 - activitate desfăşurată la Spitalul Clinic Judeţean Craiova, SecţiaObstetrică- Ginecologie în vederea promovării examenului de specializare- 1988 – 1989 - încadrată la Spitalul Comunal Pleniţa

- 1989 - mai 2001 încadrată la Spitalul Clinic Judeţean Craiova

Funcţia sau postul ocupat 1. Asistentă medicală obstetrică-ginecologie

Numele şi adresa angajatorului 1.- Spitalul Comunal Pleniţa- Spitalul Clinic Judeţean Craiova

Tipul activităţii sau sectorul de activitate - asistenţă medicală în sistemul sanitar

mailto:ciortanioana:@yahoo.com

66

Perioada 2. activitate desfăşurată la Grădina Botanică a Univ. din Craiova- X. 2001 - 1. XII. 2002 - Referent (M) III - şef sector Sistematica Plantelor- 1. XII. 2002 - 1. X. 2006 - Referent (S) II - şef sector Sistematica Plantelor- 1. X. 2006 până în prezent Biolog - şef sector Sistematica Plantelor

Funcţia sau postul ocupat 2. Biolog - şef sector Sistematica Plantelor

Numele şi adresa angajatorului 2. Universitate din Craiova, str. A. I. Cuza, nr.13, Craiova, Romania, Cod Postal:200585

- Grădina Botanică „ Al. Buia” a Universităţii din Craiova

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Învăţământ-CercetareGrădina Botanică „Alexandru Buia”, str. Constantin Lecca, nr. 32, Craiova, Cod

Poştal: 200217

67

Principalele activităţi şi responsabilităţi 2. - coordonarea activităţii din sectorul Sistematica Plantelor al Grădinii Botanice „Al.Buia”:

- identificarea, determinarea şi întocmirea fişelor pentru fiecare taxon dinsector;

- îmbogăţirea colecţiilor de plante existente prin:o comenzi de seminţe prin intermediul cataloagelor de seminţe

oferite de alte instituţii similare din ţară şi străinătate;o obţinerea de plante din seminţe colectate din flora spontană

(uneori şi flora cultivată);o introducerea în sector a numeroase specii de plante din flora

spontană;o înmulţirea plantelor existente în sector ca şi a altor plante din

sectoarele Grădinii;- colectarea şi determinarea seminţelor oferite la schimb cu alte instituţii

similare;- cercetări privind înmulţirea plantelor;- urmărirea ontogeniei plantelor obţinute şi întocmirea de fişe de observaţie

pentru fiecare specie.- 2001 - 2008 responsabil cu întreţinerea HERBARULUI Grădinii Botanice; în acestsens am contribuit la menţinerea şi îmbogăţirea herbarului, asociate cu studiitaxonomice.- asigurarea protecţiei şi conservării active a diversităţii vegetale, prin îmbinareaactivităţilor de conservare in situ cu cele ex situ) (deplasări în teren, în diverse zoneale Olteniei, în vederea identificării speciilor aflate în diverse stadii de periclitare şiconservarea lor ex situ, ca şi colectarea de seminţe).- promovarea educaţiei pentru mediu (educaţie ecologică pentru adulţi şi copii).- consultanţă în domeniul terapiei vegetale.- participarea la elaborarea INDEX SEMINUM Universitatis Craiovensis HortusBotanicus ,,Alexandru Buia” Craiova nr. 44-53 (2002-2011)- documentarea permanentă asupra domeniului de activitate (întocmirea de referate,fişe, tehnoredactarea cărţii „Introducere în botanica filogenetică” – Popescu, 2009)

Educaţie şi formare

68

Perioada 1.- 1983-1987 – elevă - Liceul Sanitar Craiova - Diploma de bacalaureat, profil

SANITAR,sesiunea iunie 1987, Seria E, Nr. 195789-nr. 455/03 iulie 1987- 1987 - 1988 - studii pentru obţinerea Certificatului de calificare în meseria soră

medicală,profil obstetrică-ginecologie. Certificat Seria E, Nr. 129544-nr. 783/03.VI. 1987,Proces verbal nr. 13.962/02. IX. 1988- 1992 - studii pentru obţinerea titlului de asistent medical. Diploma nr. 439/21. VI.

1994- 1993 - Atelier curs - Planificare familială. Certificat Seria A, Nr. 7454/08. X. 1993- 1998 - obţinerea Autorizaţiei de liberă practică, nr. 1139/30. VI. 1998

Perioada 2.- 1998 - 2002 - studentă- 2002 - 2003 - studii aprofundate în domeniul Bazele biologice ale protecţiei plantelor

Calificarea / diploma obţinută 2. Biolog - Diploma de Licenţă Seria U, Nr. 0038146 - nr. 2021/4. IX. 2003.

Discipline principale studiate /competenţe profesionale dobândite

botanică, micologie, fitocenologie, anatomie, genetică

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare

- Universitatea din Craiova, Facultatea de Horticultură, Secţia Biologie - Ştiinte Agricole

Perioada - 1. XI. 2003 – XI. 2010, doctorand în domeniul BIOLOGIE. Titlul tezei:DIVERSITATEA TAXONOMICĂ,CENOLOGICĂ ŞI ECOLOGICĂ AMACROMICETELOR DIN MUNŢII CĂPĂŢÂNII

Calificarea / diploma obţinută Doctor în Biologie – Diploma Seria H, Nr. 0003249 - nr. 449/11. VII. 2011

Discipline principale studiate /competenţe profesionale dobândite

micologie

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare

- Universitatea Bucureşti, Facultatea de Biologie

Aptitudini şi competenţe personale

Limba maternă română

69

Limbi străine engleza, francezaÎnţelegere Vorbire

Ascultare Citire Participare la conversaţie

Competenţe şi abilităţi sociale - spirit de echipă manifestat cu ocazia desfăşurării diverselor activităţi specifice locului de muncă:- educaţie ecologică pentru adulţi şi copii;- consultanţă în domeniul terapiei vegetale;- furnizarea de date de specialitate şi de referinţă publicului larg;- furnizarea de material vegetal pentru: simpozioane, întruniri, etc.;- implicare în rezolvarea problemelor cu care se confruntă colectivul din care

fac parte- colaborare cu cadre didactice ale Catedrei de Botanică la elaborarea de

materiale ştiinţifice de specialitate- participarea ca membru la trei contracte de cercetare (v. CONTRACTE).- -specializarea pe încă un grup de organisme - fungi – care au un rol

determinat în biologia şi ecologia plantelorCompetenţe şi aptitudini organizatorice - coordonarea activităţii muncitorilor din sector. Din anul 2009 instruirea unui tehnician

care mi-a fost repartizat la sector.- definirea responsabilităţilor şi obligaţiunilor pe care le are fiecare angajat alsectorului unei grădini botanice privind conservarea şi menegementul resurselorvegetale.- înfiinţarea unei biblioteci personale prin achiziţionare (cumpărare) de cărţi,enciclopedii, reviste, broşuri etc.

Competenţe şi aptitudini tehnice - technoredactare computerizată- utilizarea echipamentelor specifice de teren, laborator (GPS, reportofon, camere foto, microscopfotonic, lupă etc.)

Competenţe şi cunoştinţe de utilizare acalculatorului

stăpânire a programelor de PC din pachetul Microsoft Office (Word, ArcView GIS 3.1, Power Point,Excel etc.) şi a programelor de prelucrare grafică

Alte competenţe şi aptitudini

Permis de conducere Categoria B, nr. D00130453J

70

Anexe

Participarea ca membru la următoarele contracte de cercetare:1. Contract de cercetare 16C/10.04.2006 „Cercetări privind plantele decorative cutalie redusă, sortiment, elemente de tehnologie de cultură şi identificarea despecii noi în flora spontană”. Tema 1, Cod CNCSIS 175. Director proiect - AntonDoina; 17 membri: Conf. dr. Gavrilescu Elena, Lect. dr. Nicu Carmen, Lect. dr.Costache Iulian, Lect. dr. Costea Dorin, Lect. dr. Mărăcineanu Cristian, Asist drd.Răduţoiu Daniel, Asist drd. Manda Manuela, Ing. Stoedin Livia, Ing. Cruceru Sonia,Ing. Osiceanu Silvia, Ing. Magdalina Mihaela, Biolog Boruz Violeta, Biolog CiortanIoana, Masteranzi: Gava Ionela, Cheie Mirela, Anuţa Simion Carmen, Stud. MiliciRadu. Durata 3 ani. 2006-2009.2. "Studiul complex al florei antropofile din oraşele: Craiova, Băileşti, Calafat,Tg. Cărbunesti, Tg. Jiu”- GRANTURI CONTRACTATE CU C.N.C.S.I.S. – M.E.C. Nr.23C, Tip A, Tema 33, COD. CNCSIS 7. Autorii: Director – Prof. G. Popescu; Membrii:Lect. Iulian Costache; Asist. drd. Daniel Răduţoiu; Asist. drd. George CătălinSimeanu; Ing. Ion Stan; Biolog Ioana Ciortan & Tehn. Dragoş Dumitriu. Anii deexecutie: 2000 – 2003.3. Cod Proiect: 3240; Nr. Contract : 32150. Titlu proiectului: ,,Evaluarea efectelorpoluarii si a schimbarilor climatice asupra biodiversitatii si starii socio -economice a populatiei in bazinul mijlociu al Jiului”. Acronimul proiectului:POLMEDJIU; Arie tematica: 3 - MediuDirectorul de proiect: prof. dr. Corneanu Gabriel4. Proiect : „Managementul durabil al sitului Natura 2000 Igniş”

Declar pe propria răspundere că datele prezentate sunt conforme cu realitatea.

Data: Semnătura,8 martie 2013 Ioana CIORTAN

71

CURRICULUM VITAE

1. Nume: MEILESCU

2. Prenume: CORNEL

3. Data de nastere: 22.07.1963

4. Nationalitatea: ROMANA

5. Stare civila: casatorit

6. Nivelul Educational:

Institutia(de la Data – la Data) Diploma obtinuta si nivelul de scolarizare:

Universitatea „Babes-Bolyai” – Facultatea de

Biologie, Geologie,Geografie

(1982-1987)

Licenţă - Inginer Geolog

Universitatea Tehnică Cluj– Universitatea Minnesota

(2000-2001)

Post-universitar – Diploma Eco-Management – Managementul Administratival Mediului

Japan InternationalCooperation Agency

Sapporo(2000)

Post-universitar – Diploma Administraţie de Mediu

Ministerul Muncii, Familieişi Egalităţii de şanseMinisterul Educaţiei,

Cercetării şi Tineretului(2010)

Certificat de absolvire – Manager de proiect

7. Limbi straine: se indica nivelul de competenta pe scara de la 1 la 5 (1 - excelent; 5 - incepator)

Limba Citit Vorbit ScrisEngleza 3 3 3

Franceza 3 2 2

8. Membrii ai unor corpuri profesionale: 2011 – Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţiamediului

9. Alte aptitudini: (de ex. P.C., etc.): Utilizare programe Word, Excel, Power Point; permis auto cat. B

10. Pozitia profesionala in acest moment: Manager

72

11. Vechimea in cadrul operatorului economic: 1 an si 2 luni

12. Experienta profesionala

De la Data– pana la

DataLocatia Operatorul

economic Pozitia Descrierea

2011-prezent

DrobetaTurnu Severin

SCAquaseverin

SRLManager Studii de mediu si gospodarirea apelor

2008-2011 DrobetaTurnu Severin

Consiliul JudeţeanMehedinţi

Inspectorcontractual /

ManagerUIP

Coordonarea activitatii de protectie siconservare a Geoparcului PlatoulMehedinti

Manager UIP – Managementul integrat aldeseurilor in judetul Mehedinţi, proiect deasistenta tehnica promovat de MinisterulMediului si Padurilor in parteneriat cuCJMh

2007-2008 Alexandria,Romania

JV TeleormanEcosoil-Geiger

Manager calitate/Reprezentant

adjunct

Coordonarea activitatilor privind executia sicalitatea executiei lucrarilor in cadrulproiectului

Managementul integrat al deseurilor injudetul Teleorman

2006-2007 Drobeta TurnuSeverin

ConsiliulJudeţeanMehedinţi

CoordonatorGeoparc

Coordonarea activitatii de protectie siconservare a Geoparcului Platoul Mehedinţi


STRABAGROMANIA

SRL

Responsabilasigurareacalităţii / şef

laborator

Coordonarea activitatilor privind calitateaexecutiei lucrarilor in cadrul proiectuluiReabilitarea Drumului National DN 6,Distanta = 34 km

2003 Bucuresti

MinisterulAgriculturii,Pădurilor şiProtecţieiMediului

Consilier

Coordonarea ConventiilorInternationale: Ramsar si Carpati,Responsabil pentru realizareaCoridorului Verde al Dunarii InferioareOrganizarea retelei de arii protejate inRomania

2001-2003 Bucureşti Mivan KierRomania SRL Consilier

Membru al echipei de coordonare aproiectului Alimentarea cu apa inmediul rural, judetele Mehedinti, Dolj,Valcea


Agenţia pentruProtecţiaMediului

MehedintiDirector

Coordonarea activitatilor de protectie amediului in judetul Mehedinti.Promovarea sistemului privindcalitatea mediului in judetul Mehedinti

73


Scoala nr 6 siliceul

“Decebal”Profesor Activitate didactica – materia Geografie

1996 West Chester ,PA USA

BostanResearch Inc. Inginer Cercetari in domeniul avioanelor Micro UAV


MuzeulRegiunii

Portile de Fier

Coordonatorsecţia Ştiinţele

NaturiiStudii de geologie

1987-1990 Husnicioara,jud Mehedinti

IntreprindereaMiniera

MehedinţiInginer geolog Coordonarea activitatilor geologice- miniere

Declar pe propria răspundere, sub sancţiunea prevederilor referitoare la falsul în declaraţii din Codul penal, ca dateleinscrise in prezentul CV sunt corecte şi corespund realităţii

,,elaborare puz În vederea construirii unui parc ...apmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents