raport privind impactul asupra mediului - apmtm …apmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

Printat pe hârtie reciclată

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA

MEDIULUI

Realizarea unei centrale solare

- Oraş Sânnicolau Mare, Judeţul Timiş -

SC SOLAR ENERGY CRISTAL SRL

Copie nr. 1

Str. Nicolae Titulescu, nr. 16, Sector 1, Bucureşti

Punct de lucru: Str. Ana Davila, nr. 37, Etaj 2, Sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 021.33.55.195 Mobil: 0745.08.44.44 [email protected]

www.epcmediu.ro

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Realizarea unei Centrale solare

- Oraş Sânnicolau Mare, Judeţul Timiş -

Colectiv de elaborare (CE):

Geograf Adela BONCIU (AB)

Biolog Laurenţiu BURLACU

Ing. Valentin DRAGOMIR

Geograf Dragoş MĂNTOIU

Ing. Răzvan DUMITRU

Ing. Alexandra DOBA (AD)

Dr. Ecolog Marius Costin NISTORESCU (MN)

Descrierea documentului şi revizii

Rev Nr.

Detalii Data Elaborat Verificat

Aprobat Tehnic Calitate

00 Draft intern 17 August 2012 CE AD AD -

01 Raport EIA 23 August 2012 AB AD AD MN

Referinţă Document: Raport EIA_Centrala solara Sannicolau Mare_Solar Energy Cristal_Rev01.docx

Lista de difuzare

Rev Destinatar Nr. copie Format Confidenţialitate

01

ARPM Timişoara 1 Printat/Electronic

Public Solar Energy Cristal 2 Printat/Electronic

EPC Consultanţă de mediu 1 Electronic

Verificat: Aprobat:

_____

Ing. Alexandra DOBA Dr. Ecolog Marius Costin NISTORESCU Director General

Centrală solară Sânnicolau Mare_Solar Energy Cristal

Raport privind impactul asupra mediului_rev01

Pagina 3

COPYRIGHT

Exclusiv pentru EIA

„Centrală solară Sânnicolau Mare”

SOLAR ENERGY CRISTAL



Pagina 4

CUPRINS

1 INFORMAŢII GENERALE .................................................................................................. 12

1.1 INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 12

1.2 DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI A ETAPELOR ACESTUIA ........................................................................ 13

1.3 DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE ........................................................................................................ 23

1.4 INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE FOLOSITE ÎN SCOPUL

PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURĂRII PRODUCŢIEI ...................................................................... 23

1.5 INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE CHIMICE .................. 24

1.6 INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI ......................................................................... 25

1.7 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE .................................................................... 27

1.8 INFORMAŢII DESPRE DOCUMENTELE/ REGLEMENTĂRILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA /

AMENAJAREA TERITORIALĂ ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI ................................................ 27

1.9 MODALITĂŢILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTUCTURA EXISTENTĂ ......................... 28

2 PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................................................ 29

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE .............................................................................................. 29

2.2 ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE ..................................................................................................... 30

3 DEŞEURI ............................................................................................................................... 32

4 IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA .................... 36

4.1 METODOLOGIA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI................................................... 36

4.2 APA ................................................................................................................................................................ 40

4.3 AERUL ........................................................................................................................................................... 54

4.4 SOLUL ............................................................................................................................................................ 68

4.5 GEOLOGIA SUBSOLULUI ............................................................................................................................ 74

4.6 BIODIVERSITATEA ...................................................................................................................................... 77

4.7 ZGOMOT ..................................................................................................................................................... 103

4.8 PEISAJUL ..................................................................................................................................................... 107

4.9 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ............................................................................................................... 117

4.10 CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ...................................................... 128

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR ......................................................................................... 131

5.1 ALTERNATIVE ALE LOCAŢIEI VIITOAREI CENTRALE SOLARE SÂNNICOLAU MARE .................... 131

5.2 ALTERNATIVE ALE TEHNOLOGIEI FOLOSITE ÎN CADRUL VIITOAREI CENTRALE SOLARE

SÂNNICOLAU MARE ........................................................................................................................................... 135



Pagina 5

6 MONITORIZAREA ............................................................................................................. 139

7 SITUAŢII DE RISC ............................................................................................................. 140

7.1 METODOLOGIA DE EVALUARE .............................................................................................................. 140

7.2 IDENTIFICAREA ŞI CUANTIFICAREA RISCURILOR ............................................................................... 140

8 DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR ................................................................................... 143

9 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ......................................................................... 144

10 BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................. 147

INDEX TABELE

Tabel nr. 1-1 Caracteristicile constructive ale invertoarelor folosite pentru Centrala solară

Sânnicolau Mare ......................................................................................................................................... 19

Tabel nr. 1-2 Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice .................................. 24

Tabel nr. 1-3 Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

utilizate pe amplasamentul Centralei electrice solare Sânnicolau Mare .............................................. 25

Tabel nr. 1-4 Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate........................... 26

Tabel nr. 3-1 Managementul deşeurilor în etapele de construcţie şi funcţionare ale Centralei

electrice solare Sânnicolau Mare .............................................................................................................. 35

Tabel nr. 4-1 Matricea de apreciere a magnitudinii modificărilor propuse de proiect ..................... 37

Tabel nr. 4-2 Matricea de apreciere a sensibilităţii zonei de studiu..................................................... 38

Tabel nr. 4-3 Matricea de apreciere a semnificaţiei impactului ........................................................... 39

Tabel nr. 4-4 Valorile fondului natural şi valorile prag pentru corpurile de apă subterană

ROMU20 şi ROBA18, conform Administraţiilor Bazinale Mureş şi Banat ..................................... 42

Tabel nr. 4-5 Bilanţul consumului de apă în cadrul etapei de construcţie a Centralei Solare

Sânnicolau Mare ......................................................................................................................................... 47

Tabel nr. 4-6 Bilanţul consumului de apă în cadrul etapei de operare a Centralei Solare Sânnicolau

Mare ............................................................................................................................................................. 48

Tabel nr. 4-7 Bilanţul apelor uzate în etapele de construcţie şi de operare a Centralei electrice

solare Sânnicolau Mare .............................................................................................................................. 51

Tabel nr. 4-8 Debitele masice de poluanţi atmosferici generaţi din surse staţionare nedirijate ...... 60

Tabel nr. 4-9 Debitele masice de poluanţi atmosferici generaţi în perioada de execuţie a lucrărilor

din alte surse mobile .................................................................................................................................. 61

Tabel nr. 4-10 Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere ................................................ 67



Pagina 6

Tabel nr. 4-11 Cantităţi de sol excavate pe durata lucrărilor de construcţie ..................................... 72

Tabel nr. 4-12 Lista speciilor identificate în zona proiectului, cu referire la indicativul releveului în

care acestea au fost identificate ................................................................................................................ 79

Tabel nr. 4-13 Preferinţele ecologice ale florei din locaţiile investigate ............................................. 83

Tabel nr. 4-14 Speciile şi efectivele de păsări observate in zona amplasamentului, cu referire la

statutul de protecţie al acestora ................................................................................................................ 88

Tabel nr. 4-15 Utilizarea terenului pe amplasamentul ales ................................................................. 110

Tabel nr. 4-16 Impactul realizării centralei solare asupra condiţiilor de viaţă ale locuitorilor

oraşului Sânnicolau Mare ........................................................................................................................ 126

Tabel nr. 4-17 Prezentarea elementelor de patrimoniu de pe raza localităţii Sânnicolau Mare .... 130

Tabel nr. 5-1 Analiza alternativelor pentru realizarea centralei solare Sânnicolau Mare ............... 134

Tabel nr. 5-2 Descrierea principalelor caracteristice ale tipurilor de panouri solare propuse în

cadrul alternativelor A5 şi A6 ................................................................................................................. 137

Tabel nr. 6-1 Structura programului de monitorizare a biodiversităţii ............................................. 139

Tabel nr. 7-1 Matricea de cuantificare a riscului .................................................................................. 140

Tabel nr. 7-2 Identificarea riscurilor potenţiale ce pot afecta funcţionarea centralei solare

Sânnicolau Mare ....................................................................................................................................... 140

Tabel nr. 9-1 Sumarul formelor de impact identificate ...................................................................... 146

INDEX FIGURI

Figura nr. 1-1 Localizarea Centralei solare Sânnicolau Mare ............................................................... 14

Figura nr. 1-2 Amplasamentul Centralei solare Sânnicolau Mare şi vecinătăţile acestuia ............... 15

Figura nr. 1-3 Imagine a amplasamentului propus pentru realizarea Centralei solare ..................... 16

Figura nr. 1-4 Exemplu de structură de susţinere, folosită în cadrul proiectului de construire a

Centralei electrice solare Sânnicolau Mare ............................................................................................. 18

Figura nr. 1-5 Exemplu de invertor din tehnologia folosită pentru construirea Centralei electrice

solare Sânnicolau Mare .............................................................................................................................. 19

Figura nr. 1-6 Localizarea organizării de şantier în cadrul proiectului solar Sânnicolau Mare ....... 22

Figura nr. 2-1 Schema electrică de principiu a Centralei electrice solare Sânnicolau Mare ............. 30

Figura nr. 4-1 Reprezentarea grafică a distribuţiei spaţiale la nivel local, în perimetrul centralei

solare Sânnicolau Mare şi la nivel zonal, în cadrul regiunii de vest a ţării, pentru corpurile de apă

subterană ROMU20 şi ROBA18 ............................................................................................................. 41



Pagina 7

Figura nr. 4-2 Locaţia forajelor efectuate în înteriorul amplasamentului viitoarei Centrale solare

Sânnicolau Mare ......................................................................................................................................... 44

Figura nr. 4-3 Reţeaua apelor de suprafaţă din zona amplasamentului Centralei solare Sânnicolau

Mare (scară locală) ...................................................................................................................................... 45


Mare (scară regională) ................................................................................................................................ 46

Figura nr. 4-5 Temperaturi medii lunare multianuale înregistrate la staţia meteorologică

Sânnicolau Mare ......................................................................................................................................... 54

Figura nr. 4-6 Cantităţile medii lunare multianuale de precipitaţii înregistrate la staţia meteo

Sânnicolau Mare ......................................................................................................................................... 55

Figura nr. 4-7 Localizarea principalei surse de impurificare a aerului ambiental în zona

amplasamentului Sânnicolau Mare, respectiv fermă cu profil de creştere a animalelor, şi fotografie

realizată din interiorul amplasamentului ................................................................................................. 57

Figura nr. 4-8 Reprezentarea grafică a modelării dispersiei poluantului PM10 în atmosferă -

Concentraţia maximă orară (ng/mc) ....................................................................................................... 64

Figura nr. 4-9 Reprezentarea grafică a modelării dispersiei poluantului NOx în atmosferă -

Concentraţia maximă a mediei anuale (µg/mc) ..................................................................................... 65

Figura nr. 4-10 Reprezentarea grafică a modelării dispersiei poluantului SO2 în atmosferă -

Concentraţia maximă orară (µg/mc) ....................................................................................................... 66

Figura nr. 4-11 Tipuri de sol existente în zona centralei solare Sânnicolau Mare ............................ 70

Figura nr. 4-12 Harta geologică a zonei amplasamentului viitoare centrale solare Sânnicolau Mare

...................................................................................................................................................................... 75

Figura nr. 4-13 Locaţia punctelor de observaţie în zona amplasamentului Sânnicolau Mare ......... 77

Figura nr. 4-14 Ponderea straturilor de vegetaţie identificate la nivelul zonei proiectului .............. 79

Figura nr. 4-15 Exemplu de acoperire slabă cu vegetaţie la nivelul ariei de interes a proiectului .. 81

Figura nr. 4-16 Exemplu de acoperire ridicată cu dejecţii animale a suprafeţelor de pajişte de la

nivelul ariei proiectului .............................................................................................................................. 82

Figura nr. 4-17 Ponderea speciilor spontane, ruderale şi adventive în cadrul structurilor vegetale

investigate la nivelul proiectului ............................................................................................................... 83

Figura nr. 4-18 Vegetaţie ruderală dominată de Cirsium lanceolatum .................................................... 84

Figura nr. 4-19 Vegetaţie ruderală cu Ballota nigra şi Cynodon dactylon .................................................. 85

Figura nr. 4-20 Limonium gmelinii în interiorul amplasamentului Sânnicolau Mare ........................... 86

Figura nr. 4-21 Speciile de păsări identificate în zona amplasamentului ............................................ 87

Figura nr. 4-22 Cuib de Ciconia ciconia la intrare în Oraşul Sânnicolau Mare ..................................... 88



Pagina 8

Figura nr. 4-23 Exemplar de Buteo buteo survolând amplasamentul .................................................... 88

4-24 Pregătirea aparatelor pentru înregistrare ........................................................................................ 90

Figura nr. 4-25 Sonograma Pipistrellus nathusii aflat în tranzit în apropierea amplasamentului ....... 90

Figura nr. 4-26 Sonograma Plecotus auritus .............................................................................................. 91

Figura nr. 4-27 Sunete incipiente capturării unei insecte de către specia Nyctalus noctula ................ 91

Figura nr. 4-28 Distribuţia speciilor de lilieci identificate în zona de studiu comparată cu modelul

digital al suprafeţelor - terenului (stânga), distanţa faţă de păduri (dreapta sus) şi a modului de

utilizare a terenurilor de pe ortofotoplanul 1:5000, anul 2005, vizibil fără digitizare – partea

centrală unde este poziţionat amplasamentul: pajişte, parţile laterale: teren agricol. ........................ 92

Figura nr. 4-29 Distanţa dintre amplasamentul centralei solare Sânnicolau Mare şi cele mai

apropiate situri Natura 2000 ..................................................................................................................... 94

Figura nr. 4-30 Exemplu de menţinere a vegetaţiei naturale într-un parc solar (sursa foto: Parcul

solar Kolitzheim, Belectric Germania) .................................................................................................... 95

Figura nr. 4-31 Dispunerea arbuştilor în exteriorul gardului de sârmă (sursa foto: Parcul solar

Kolitzheim, Belectric Germania) ............................................................................................................. 96

Figura nr. 4-32 Exemple de menţinere a habitatelor pentru animale (sursa foto: Parcul solar Markt

Bibart, Belectric Germania) ...................................................................................................................... 97

Figura nr. 4-33 Posibilităţi de deplasare pentru mamifere în zona parcurilor solare propuse (săgeţi

verzi) .......................................................................................................................................................... 100

Figura nr. 4-34 Localizarea celor 7 puncte fixe alese pentru măsurătorile de zgomot şi valorile

medii ale nivelului de zgomot măsurat pentru fiecare dintre acestea ............................................... 103

Figura nr. 4-35 Reprezentare grafică a impactului activităţilor desfăşurate pe amplasament în

perioada de execuţie asupra nivelului echivalent de zgomot din zona analizată ............................. 105

Figura nr. 4-36 Reprezentarea tipurilor de habitat specifice în zona proiectului Sânnicolau Mare

.................................................................................................................................................................... 107

Figura nr. 4-37 Imagini realizate în zona proiectului Sânnicolau Mare ............................................ 108

Figura nr. 4-38 Imagini realizate în zona amplasamentului Sânnicolau Mare ................................. 109

Figura nr. 4-39 Linia de vizualizare în plan şi în profil, vizarea unui bloc de 4 etaje din Oraşul

Sânnicolau Mare poate fi realizată, însă în partea superioară a acestuia ........................................... 112

Figura nr. 4-40 Elementele din analiza GIS a impactului vizual al centralei solare Sânnicolau Mare

asupra vecinătăţilor .................................................................................................................................. 113

Figura nr. 4-41 Analiza de vizibilitate pentru centrala solară Sânnicolau Mare .............................. 114

Figura nr. 4-42 Analiza de vizibilitate pentru centrala solară Sânnicolau Mare şi cele două centrale

solare învecinate ....................................................................................................................................... 115



Pagina 9

Figura nr. 4-43 Dinamica populaţiei în oraşul Sânnicolau Mare, în intervalul 1990 - 2011 .......... 118

Figura nr. 4-44 Structura pe sexe a populaţiei în oraşul Sânnicolau Mare ....................................... 118

Figura nr. 4-45 Dinamica populaţiei pe grupe de vârstă în oraşul Sânnicolau Mare ...................... 119

Figura nr. 4-46 Dinamica grupelor tinere de vârstă în oraşul Sânnicolau Mare, în perioada 1990 –

2010 ............................................................................................................................................................ 120

Figura nr. 4-47 Evoluţia numărului de locuinţe în oraşul Sânnicolau Mare în perioada 1990 – 2010

.................................................................................................................................................................... 121

Figura nr. 4-48 Reţeaua de drumuri rutiere şi căi ferate în oraşul Sânnicolau Mare ...................... 122

Figura nr. 4-49 Procentul de salariaţi din totalul populaţiei active în oraşul Sânnicolau Mare în

perioada 1991 – 2010............................................................................................................................... 123

Figura nr. 4-50 Distribuţia salariaţilor din localitatea Sânnicolau Mare pe domenii de activitate la

nivelul anului 2010 ................................................................................................................................... 124

Figura nr. 4-51 Numărul total de şomeri din oraşul Sânnicolau Mare în perioada Ian 2010 – Mai

2012 ............................................................................................................................................................ 125

Figura nr. 4-52 Identificarea obiectivelor din Lista Monumentelor Istorice de pe teritoriul oraşului

Sânnicolau Mare ....................................................................................................................................... 129

Figura nr. 5-1 Localizarea zonei în care se va realiza centrala solară Sânnicolau Mare în cadrul

hărţii sumei anuale a radiaţiei solare globale pe teritoriul României ................................................. 132


hărţii sumei mediilor zilnice lunare/an a radiaţiei solare globale pe teritoriul României ............... 132

Figura nr. 5-3 Alternative potenţiale ale locaţiei proiectului Sânnicolau Mare (A1 şi A2) ............ 133

Figura nr. 5-4 Comparaţii privind amprenta de carbon a diferitor tehnologii de producere a

energiei electrice (sursa: compilată de firma de producere a panourilor fotovoltaice First Solar din

diferite surse) ............................................................................................................................................ 136

Figura nr. 5-5 Planul de situaţie al centralei solare Sânnicolau Mare în cazul alternativelor A3 şi

A4 ............................................................................................................................................................... 137

Figura nr. 7-1 Reprezentarea grafică a zonelor afectate istoric de inundaţii în zona de vest a ţării

.................................................................................................................................................................... 143



Pagina 10

ANEXE

Anexa A – PLANURI ŞI HĂRŢI

1. Plan de încadrare în zonă Centrală solară Sânnicolau Mare;

2. Plan de situaţie Centrală solară Sânnicolau Mare.

Anexa B – DOCUMENTE

Certificat de înregistrare Solar Energy Cristal SRL şi Hotărâre AGA privind schimbarea

denumirii din Solar Energy Beta Invest Societate în Comandită în Solar Energy Cristal SRL;

Certificat de Urbanism nr. 166/05.10.2010 emis de Primăria oraşului Sânnicolau Mare;

Contract de concesiune nr. 21417/16.09.2010 încheiat cu Consiliul Local al oraşului

Sânnicolau Mare pentru terenul în suprafaţă de 20 ha, nr. cadastral 402689;

Extras de carte funciară;

Hotărârea Consiliului Local al oraşului Sânnicolau Mare nr. 47/11.05.2012 pentru aprobarea

Planului Urbanistic Zonal;

Decizia de încadrare nr. 74/11.05.2011 pentru PUZ „Realizarea unei Centrale solare,

Sânnicolau Mare, nr. top. 402689, jud. Timiş‖, emisă de ARPM Timişoara;

Decizia finală nr. 4300/10.06.2011 pentru PUZ „Realizarea unei Centrale solare, Sânnicolau

Mare, nr. top. 402689, jud. Timiş‖, emisă de ARPM Timişoara;

Aviz nr. 309/27.07.2012 emis de OCPI în vederea aprobării scoaterii definitive din circuitul

agricol a terenurilor situate în intravilanul oraşului Sânnicolau Mare, UAT Sânnicolau Mare,

imobil cu identificator unic: 402689;

Adresă O.S.P.A nr. 349/2011.



Pagina 11

ABREVIERI ŞI ACRONIME

CIGS Cupru Indiu Galiu Seleniu

CUT Coeficient de utilizare a terenului

DC Drum comunal

DJ Drum judeţean

DN Drum naţional

INS Institutul Naţional de Statistică

LES Linie electrică subterană

MDT Model Digital al Terenului

MDS Model Digital al Suprafeţei (terestre)

OUG 57/2007

Ordonanta de urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice, aprobată prin Legea nr. 49/2011

POT Procent de ocupare a terenului

PUZ Plan Urbanistic Zonal

RoHS Restriction of Hazardous Substances (Restricţionarea Substanţelor

Periculoase)

SEN Sistem Energetic Naţional

SCI Sit de importanţă comunitară

SF Solar Frontier

SPA Arie de protecţie specială avifaunistică



Pagina 12

1 INFORMAŢII GENERALE

1.1 INTRODUCERE

Prezenta lucrare reprezintă Raportul privind impactul asupra mediului pentru proiectul

„Realizarea unei centrale solare‖ propus a fi amplasat pe teritoriul administrativ al oraşului

Sânnicolau Mare, Judeţul Timiş, aparţinând SC SOLAR ENERGY CRISTAL SRL Bucureşti.

Solicitarea de emitere a Acordului de Mediu a fost înregistrată la ARPM Timişoara cu nr. 4534RP

din 25.05.2012. Elaborarea Studiului de evaluare a impactului asupra mediului s-a realizat în baza

Deciziei etapei de încadrare nr. 257/12.07.2012 şi a Îndrumarului nr. 12/25.07.2012.

Raportul privind impactul asupra mediului este elaborat conform cerinţelor Ordinului nr.

863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de

evaluare a impactului asupra mediului, HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor

proiecte publice şi private asupra mediului şi Ordinului nr. 135/2010 privind aprobarea

Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.

Structura Raportului privind impactul asupra mediului respectă recomandările din Anexa nr. 2,

Partea a II-a a Ordinului MAPM nr. 863/2002.

La elaborarea prezentului Raport s-au avut în vedere următoarele elemente:

Documentaţia tehnică pusă la dispoziţie de beneficiar;

Documente emise de instituţii abilitate (avize şi acorduri);

Date şi informaţii culese în timpul vizitelor în teren;

Literatura de specialitate, studii, anuare, monografii;

Legislaţia în domeniu.

Titularul proiectului: SOLAR ENERGY CRISTAL SRL

Adresă: Str. Prof. Dr. Ion Athanasiu, nr. 33, camera 10,

sector 5, cod poştal 050686, Bucureşti, România

Telefon: 0318.60.21.22; Fax: 0318.60.21.00

Reprezentant: Dieter Ernst Fritz Hepp

Persoană de contact: Jana Albina Gyurian, tel:

0741116420, e-mail: [email protected].

Elaboratorul studiului de

evaluare a impactului asupra

mediului

EPC Consultanţă de Mediu SRL

Certificat de înregistrare în Registrul Naţional al

elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului (RM,

RIM, BM, RA, EA) - poziţia nr. 209



Pagina 13

Adresa sediu social: Şos. Nicolae Titulescu, nr. 16, ap.

25, Sector 1, Bucureşti

Adresa punct de lucru: Str. Ana Davila, nr. 37, et. 2,

Sector 5, Bucureşti

Tel. /fax: 021-335.51.95

E-mail: [email protected] , Web: www.epcmediu.ro

Persoane de contact: dr. ecolog Marius Nistorescu -

Director general, tel. 0745.08.44.44, e-mail

[email protected] şi ing. Alexandra

Doba - Director executiv, tel. 0751.12.99.99, e-mail

[email protected]

1.2 DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI A ETAPELOR ACESTUIA

1.2.1 LOCALIZAREA PROIECTULUI

Proiectul analizat constă în realizarea unei centrale solare pe teritoriul administrativ al oraşului

Sânnicolau Mare, judeţul Timiş. Centrala solară cu panouri fotovoltaice este propusă a fi

amplasată în partea de sud-est a oraşului Sânnicolau Mare, în intravilanul extins al acestuia.

Localizarea proiectului este prezentată în Figura nr. 1-1, precum şi în Planul de încadrare inclus în

Anexa A – Planuri şi hărţi.

Sânnicolau Mare este cel mai vestic oraş al ţării, fiind situat la o distanţă de aproximativ 64 km

nord-vest faţă de Municipiul Timişoara şi aproximativ 18 km sud faţă de punctul vamal Cenad.

Teritoriul administrativ al oraşului Sânnicolau Mare are următoarele vecinătăţi:

N – graniţa cu Ungaria;

V – comunele Cenad şi Dudeştii Vechi;

E – comuna Saravale;

S – comunele Teremia Mare şi Tomantic.

Infrastructura rutieră principală aferentă teritoriului administrativ al oraşului Sânnicolau Mare este

compusă din drumuri naţionale, judeţene şi comunale, după cum urmează:

DN 6 (drum asfaltat), care leagă localitatea Cenad şi municipiul Timişoara (situat la cca. 1 km

vest faţă de amplasamentul analizat);

DN 59 C (drum asfaltat), situat la cca. 3,7 km vest de amplasament, care leagă Sânnicolau

Mare de Jimbolia;

mailto:[email protected]

http://www.epcmediu.ro/





Pagina 14

DJ6821 (drum asfaltat), situat la nord de amplasament, în vecinătatea acestuia (~270m), ce

asigură legătura cu municipiul Arad;

DC 29 (drum parţial asfaltat), situat la cca 1,6 km nord de amplasament, care leagă oraşul de

localitatea Igriş.

De asemenea pe teritoriul administrativ al oraşului există o serie de drumuri de exploatare, ce

asigură accesul către terenurile agricole.

Figura nr. 1-1 Localizarea Centralei solare Sânnicolau Mare

1 Conform documentaţiei obţinută din partea Beneficiarului, drumul judeţean, este menţionat şi sub denumirea

DJ2255



Pagina 15

Amplasamentul analizat se învecinează cu terenuri agricole, pe laturile de nord, est şi vest acestea

având folosinţa de păşune, iar la sud de terenuri arabile. Pe laturile de nord, sud şi parţial vest

terenul este mărginit de canale de desecare. De asemenea la sud de amplasament, în imediata

vecinătate, se află o linie de cale ferată. În partea vestică a amplasamentului se găseşte o fermă

zootehnică. De asemenea în vecinătatea amplasamentului analizat sunt propuse alte două proiecte

de centrale solare, unul în partea nordică a amplasamentului, în imediata sa vecinătate, iar cel de-al

doilea în partea estică, fiind separate de o parcelă de păşune.

La nord faţă de amplasamentul analizat, la o distanţă de cca. 500 m, pe partea dreaptă a DJ682

(direcţie către Sânnicolau Mare), se află staţia de transformare 20/110 kV Sânnicolau Mare

aparţinând Enel Distribuţie Banat.

Figura nr. 1-2 Amplasamentul Centralei solare Sânnicolau Mare şi vecinătăţile acestuia

Facem precizarea că niciuna din componentele proiectului (panouri solare, cabluri electrice,

invertoare, staţie de colectare) nu va intersecta şi nici nu va fi amplasată în imediata vecinătate a

unei arii naturale protejate (a se vedea şi secţiunea 4.6). Cea mai apropiată arie naturală protejată

faţă de amplasamentul proiectului este reprezentată de situl Natura 2000 ROSCI0345 Pajiştea

Cenad, localizată la aproximativ 1,8 km nord faţă de amplasamentul analizat. Cea mai apropiată

arie de protecţie specială avifaunistică faţă de amplasamentul analizat este situată la o distanţă de

cca. 7 km pe direcţie nordică, fiind reprezentată de ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior.



Pagina 16

1.2.2 DESCRIEREA SITUAŢIEI EXISTENTE

Amplasamentul ales pentru realizarea Centralei electrice solare este situat în partea de sud-est a

oraşului Sânnicolau Mare.

Cele 20 de hectare aferente amplasamentului fac parte din domeniul privat al oraşului, fiind

concesionate de către beneficiarul proiectului, SC Solar Energy Cristal SRL, pe o perioadă de 27

ani.

Pentru reglementarea condiţiilor specifice de amplasare şi a naturii obiectivelor de investiţie a fost

elaborat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), ce a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al

oraşului Sânnicolau Mare nr. 47/11.05.2012 (anexată prezentei documentaţii, în Anexa B –

Documente). Prin aprobarea PUZ-ului, terenul propus pentru realizarea proiectului a fost trecut

din extravilan în intravilanul extins al oraşului.

Folosinţa anterioară (înainte de aprobarea PUZ) a terenului pe care este propusă realizarea

centralei solare a fost aceea de păşune, pentru realizarea proiectului terenul fiind parţial scos din

circuitul agricol. Terenul este liber de construcţii.

În prezent amplasamentul este afectat prin suprapăşunare. În această locaţie sunt cantonate atât

oi cât şi vaci, provenind de la fermele localizate în apropiere. Acoperirea în vegetaţie, dominată în

general de specii ierboase, variază de la 15%, în zonele supraexploatate până la 90 – 100% în

locaţii situate la distanţe mai mari de zonele de rezidenţă a turmelor sau de zonele intens

tranzitate. Detalii suplimentare sunt prezentate în secţiunea 4.6.

Figura nr. 1-3 Imagine a amplasamentului propus pentru realizarea Centralei solare



Pagina 17

(vedere de pe amplasament către vest: în partea dreaptă a imaginii – ferma zootehnică situată la vest de amplasament, în vecinătatea acestuia; în plan îndepărtat – zona industrial a oraşului

Sânnicolau Mare)

1.2.3 PRINCIPALELE COMPONENTE ALE PROIECTULUI

Proiectul analizat constă în realizarea unei centrale electrice solare alcătuită din 56880 panouri

solare de tip Solar Frontier 140, grupate în 948 de structuri, cu o putere electrică instalată de

7963,2 kWp la nivel de panouri în curent continuu. De asemenea, centrala va dispune de un

număr de 8 invertoare, care vor transforma energia electrică produsă din curent continuu în

curent alternativ, la o tensiune electrică de 3x360 V. Pentru conectarea la reţeaua de 20 kV sunt

prevăzute 4 module de transformare, fiecare dintre acestea fiind alcătuite dintr-un transformator

de 1600 kVA şi două invertoare de 2x360 V – 20 kV.

Principalele componente ale centralei electrice solare Sânnicolau Mare sunt reprezentate de:

1. Panouri solare;

2. Structură de susţinere pentru panouri;

3. Invertoare;

4. Staţie de colectare a energiei electrice generată;

5. Reţea electrică interioară, ce asigură legătura dintre panouri şi invertoare, respectiv

invertoare şi staţia de colectare;

6. Stâlp paratrâsnet;

7. Împrejmuire.

1. Panouri solare. Pe amplasamentul Centralei electrice solare Sânnicolau Mare, vor fi montate

56880 panouri solare fotovoltaice de tip Solar Frontier 140, grupate în 948 de structuri.

Caracteristicile tehnice şi fizice ale panourilor solare sunt următoarele:

Putere nominală: 140 W;

Lungime: 1,3 metri;

Lăţime: 1 metru;

Suprafaţă: 1,3 m²;

Unghiul de inclinare al modulelor solare: 20°.

Modulele solare folosite în cadrul acestui proiect fac parte din tehnologia CIS, a cărei

principală caracteristică este stratul subţire al acestuia, cu caracter semiconductor. CIS este

sinonim şi cu acronimul CIGS, repezentând elementele componente ale modulelor, respectiv

cupru (Cu), indiu (In), galiu (Ga) şi Seleniu (Se). Aceste module alese pentru centrala solară

Sânnicolau Mare sunt certificate RoHS (nu conţin cadmiu şi plumb). Directiva 2002/95/CE



Pagina 18

RoHS (Restriction on Hazarduous Substances) presupune restricţionarea substanţelor

periculoase (ex. plumb, crom hexavalent, cadmiu, etc.) folosite la echipamentele electrice şi

electronice.

Modulele cu panouri solare sunt prevăzute cu protecţie la scurtcircuit, prin siguranţe fuzibile

cu disconector.

Panourile produc energie electrică în curent continuu.

2. Structură de susţinere pentru panourile solare. Pentru susţinerea panourilor solare se va

realiza o structură de susţinere, din stâlpi metalici, îngropaţi într-o fundaţie din beton.

Adâncimea minimă la care trebuie îngropaţi stâlpii nu trebuie să fie mai mică de 80 cm.

Astfel, pentru proiectul Sânnicolau Mare, se vor executa săpături pentru gropile de fundaţii cu

ajutorul unei foreze mecanice până la 1 metru adâncime. Fundaţiile vor fi realizate din beton

clasa C25/30(B400) armat cu fibre metalice.

În ceea ce priveşte proiectarea acestei structuri, a fost avută în vedere minimizarea impactului

asupra factorilor de mediu, din punct de vedere al lucrărilor executate şi materialelor utilizate.

Astfel, fundarea construcţiei pe piloni reduce suprafaţa ocupată la sol, urmând ca cea mai

mare parte a terenului pe care va fi realizată centrala să fie, după montarea panourilor solare,

înierbată. Între piloni se vor monta grinzi din lemn, pe care, ulterior, se vor aşeza profile din

aluminiu, cu rolul de fixare şi susţinere a modulelor solare.

Figura nr. 1-4 Exemplu de structură de susţinere, folosită în cadrul proiectului de construire a

Centralei electrice solare Sânnicolau Mare

3. Invertoare. Conform tehnologiei centralelor solare, în scopul evacuării energiei electrice

produse în reţeaua de distribuţie, acestea sunt dotate cu invertoare, care au capacitatea de a

adapta parametri de producere la cei de transport. Astfel, Centrala electrică solară Sânnicolau

Mare va avea un număr de 8 invertoare, cu ajutorul cărora se va realiza transformarea energiei

electrice produse din curent continuu în curent alternativ, la o tensiune electrică de 3x360 V.



Pagina 19

Figura nr. 1-5 Exemplu de invertor din tehnologia folosită pentru construirea Centralei electrice

solare Sânnicolau Mare

În tabelul următor sunt prezentate principalele caracteristici constructive ale invertoarelor ce

vor fi instalate în cadrul Centralei electrice solare Sânnicolau Mare.

Tabel nr. 1-1 Caracteristicile constructive ale invertoarelor folosite pentru Centrala solară

Sânnicolau Mare

INTRARE (DC)

Putere electrică instalată în DC 880 kVA

Tensiune electrică de lucru 500 - 820 V

IEŞIRE (AC)

Putere electrică nominală 800 kVA

Tensiune electrică nominală 360 V

GRAD DE EFICIENŢĂ

Eficienţă maximă 98,6%

Randament (Euro-eta) 98,4%

DATE GENERALE

Greutate Aprox. 1800 kg

Interval de temperatură în care poate opera -20°C - +50°C

Aceste invertoare sunt echipate cu întreruptoare automate, cu comandă locală şi de distanţă,

cu posibilitatea reglării parametrilor de declanşare, atât a curentului de suprasarcină, cât şi a

curentului de scurtcircuit.

Pentru conectarea la reţeaua de 20 kV au fost prevăzute 4 module de transformare, fiecare

dintre acestea fiind alcătuite dintr-un transformator de 1600 kVA şi două invertoare de 2x360

V – 20 kV.



Pagina 20

O caracteristică importantă a centralei solare este reprezentată de faptul că atât conducerea,

cât şi comanda funcţionării acesteia vor fi realizate în sistem complet automat, prin transmisia

datelor la distanţă către un centru de monitorizare şi operare. Astfel funcţionarea centralei

solare nu va necesita prezenţa unui personal de exploatare.

4. Staţie de colectare a energiei electrice generată. Staţia de colectare, amplasată în partea de

nord a amplasamentului, are rolul de a colecta energia electrică generată de panourile solare şi

transformată de cele 8 invertoare din curent alternativ în curent continuu şi de a o transfera,

prin intermediul unei linii electrice subterane (LES) cu o lungime de aproximativ 700 m, spre

staţia de transformare 110/20 kV Sânnicolau Mare aparţinând Enel Banat, situată la nord faţă

de amplasament, în imediata vecinătate a DJ682 (Figura nr. 2). Staţia de colectare va fi

alcătuită din 3 încăperi (două camere de comandă şi una de rezervă), cu un acoperiş de tip

terasă cu învelitoare din membrană hidroizolantă.

5. Reţea electrică interioară. Reţeaua electrică interioară va asigura preluarea energiei electrice

produse de panourile solare şi transportul acesteia către cele patru standuri de invertoare.

Cablurile electrice vor fi montate pe structura de susţinere a panourilor solare. Energia

electrică transformată în cadrul invertoarelor va fi transportată către staţia de colectare prin

intermediului unor reţele electrice subterane.

6. Stâlp paratrăsnet. Pentru acest proiect, paratrăsnetul va fi montat pe un stâlp metalic de 4

m, prelungit cu catarg oţel galvanizat de 6 metri şi cu o piesă de adaptare cu diametrul de 1 şi

½.

7. Împrejmuire. Din suprafaţa totală a terenului concesionat pentru realizarea Centralei solare

Sânnicolau Mare (20 ha), aceasta va fi realizată pe o suprafaţă de 15,95 ha ce va fi împrejmuită

cu un gard cu înălţimea de 2 m, din plasă metalică susţinută de stâlpi metalici, încastraţi în

fundaţii din metal înfiletate în terenul natural. Amplasamentul va fi dotat cu camere de

supraveghere şi sistem de alarmă.

1.2.4 PRINCIPALELE ETAPE ALE PROIECTULUI

Principalele etape ale proiectului sunt reprezentate de:

Etapa de construcţie;

Etapa de operare;

Etape de dezafectare.

Principalele lucrări ce se vor desfăşura în etapa de construcţie a Centralei electrice solare sunt

reprezentate de:

Lucrări pentru amenajarea organizării de şantier;

Lucrări de amenajare a drumului de acces către amplasament, respectiv lucrări de

îmbunătăţire a drumului de exploatare De402425 existent şi lucrări de realizare a unui tronson



Pagina 21

de drum în lungime de cca. 20 m, ce va asigura legătura dintre drumul de exploatare

De402425 şi drumul judeţean DJ682. Realizarea accesului către amplasamentul Centralei

solare va face obiectul unei proiect distinct şi a unor proceduri de reglementare separate. În

interiorul amplasamentului centralei solare nu va fi necesară construirea de drumuri, având în

vedere că, la finalul etapei de execuţie, aceasta va fi complet automatizată, nefiind necesară

existenţa unui personal permanent de exploatare, sau utilizarea zilnică a unor utilaje. Vor

exista doar drumuri temporare, necesare în etapa de execuţie;

Lucrări de realizare a fundaţiilor pentru structurile de susţinere a panourilor solare – excavaţii

şi fundaţii propriu-zise. Săpăturile pentru gropile de fundaţii se vor executa cu ajutorul unei

foreze mecanice până la 1 metru adâncime;

Lucrări de amenajare a structurilor de susţinere pentru panourile solare. Pe aceste structuri, se

vor asambla panourile, cu ajutorul unui tractor cu macara;

Lucrări de montare a panourilor solare;

Lucrări de realizare a fundaţiilor pentru invertoare şi montarea acestora;

Lucrări de realizare a staţiei de colectare;

Lucrări de realizare a reţelei electrice interioare;

Lucrări de realizare a conexiunii la Sistemul Energetic Naţional. Centrala electrică solară

Sânnicolau Mare se va racorda la SEN prin intermediul staţiei de transformare 20/110 kV

aparţinând Enel Distribuţie Banat, situată la cca. 500 m nord faţă de amplasament. Reţeaua

electrică subterană 20 kV de la staţia de colectare de pe amplasament până la punctul de

conexiune din cadrul staţiei de transformare Enel va urma drumul de exploatare De402425 şi

va fi realizată odată cu acesta, urmând a face obiectul unui proiect distinct. De asemenea

punctul de conexiune 20 kV amplasat în exteriorul staţiei de transformare Enel şi lucrările din

cadrul acesteia vor face obiectul unui proiect separat;

Lucrări de refacere a amplasamentului.

Locaţia aleasă pentru organizarea de şantier este situată în partea de nord a amplasamentului,

făcând parte din cele 20 ha de teren concesionate de către beneficiarul proiectului. În cadrul

organizării de şantier, ce va ocupa cca. 6000 mp, vor fi amenajate spaţii de birouri şi spaţii sociale

pentru personalul implicat în realizarea lucrărilor, prin amplasarea unor construcţii de tip

container, precum şi spaţii de depozitare a materialelor şi echipamentelor de lucru, sub forma

unor corturi de tip magazie.

Alimentarea cu energie electrică se va realiza prin intermediul unui generator electric, cu

funcţionare pe motorină (consum 10 l/h).

În cadrul organizării de şantier vor fi amplasate 3 rezervoare supraterane cu o capacitate de 400

litri fiecare pentru stocarea motorinei, necesară funcţionării utilajelor implicate în realizare

lucrărilor şi alimentării generatorului electric.



Pagina 22

Organizarea de şantier va fi împrejmuită, securizată şi semnalizată corespunzător. A fost aleasă

această locaţie deoarece reprezintă o suprafaţă de teren pe care nu se vor monta panourile solare

aferente viitoarei centrale electrice solare urmând ca, după dezafectarea acestei organizări de

şantier, să rămână încadrată în categoria păşune.

Figura nr. 1-6 Localizarea organizării de şantier în cadrul proiectului solar Sânnicolau Mare

În etapa de operare, pe lângă funcţionarea propriu-zisă a centralei solare, se vor desfăşura

activităţi periodice de mentenanţă şi reparaţii ale componentelor acesteia, atunci când este cazul.

Durata etapei de exploatare a centralei electrice solare este estimată la 25 de ani.

După această perioadă există, două posibilităţi:

Retehnologizarea centralei electrice solare şi continuarea activităţii de producţie a energiei

electrice pentru o perioadă de timp similară – această etapă ar consta în principal în

dezasamblarea panourilor existente şi înlocuirea acestora cu altele de tehnologie mai nouă;

Dezafactarea centralei solare.

În etapa de dezafectare a centralei electrice solare, se vor desfăşura, în principal, următoarele

activităţi:

lucrări pentru amenajarea organizării de şantier;



Pagina 23

dezasamblarea panourilor solare şi returnarea acestora către producător în baza contractului

încheiat cu PV Cycle2;

demolarea fundaţiilor urmată de umplerea acestora cu sol (prin aport din afara

amplasamentului) şi sol fertil (existent pe amplasament) pentru a permite refacerea

suprafeţelor de păşune;

dezgroparea cablurilor electrice subterane şi predarea acestora unei societăţi autorizate, în

vederea reciclării;

dezafectarea invertoarelor şi a staţiei de colectare - dezasamblarea echipamentelor şi

instalaţiilor şi îndepărtarea acestora de pe amplasament;

lucrări de refacere a amplasamentului în zonele afectate (aport de sol acolo unde este necesar

şi însămânţarea cu specii ierboase).

1.3 DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE

Durata etapei de construcţie a proiectului este estimată la aproximativ 6 luni, începerea lucrărilor

fiind programată pentru primul trimestru al anului 2013, urmând să se finalize la sfârşitul celui de-

al doilea trimestru al aceluiaşi an.

Durata etapei de exploatare a centralei solare Sânnicolau Mare este estimată la 25 de ani.

După această perioadă, există două posibilităţi:

Retehnologizarea centralei solare şi continuarea activităţii de producţie a energiei electrice

pentru o perioadă de timp similară;

Dezafactarea centralei solare, constând în dezasamblarea panourilor şi îndepărtarea acestora

de pe amplasament, demolarea fundaţiilor până la o adâncime care să permită reluarea

activităţilor agricole şi aport de sol în zona demolată, dezgroparea cablurilor electrice

subterane, dezafectarea invertoarelor şi a staţiei de colectare, în scopul redării terenului în

circuitul agricol.

1.4 INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE

FOLOSITE ÎN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURĂRII

PRODUCŢIEI

În cadrul Centralei electrice solare Sânnicolau Mare va fi produsă energie electrică ce va fi

livrată în Sistemul Energetic Naţional. Producţia anuală estimată de energie electrică pentru cele

56880 panouri solare este de cca. 9.954 MWh.

2 PV CYCLE este o organizaţie non-profit ce are drept activitate colectarea şi reciclarea panourilor fotovoltaice la

sfârşitul ciclului de viaţă al acestora. Aceasta îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul Europei.



Pagina 24

În condiţii normale de funcţionare, centrala electrică solară nu consumă apă, energie termică sau

combustibili. Un consum minim de energie electrică va asigura însă funcţionarea echipamentelor

electrice în perioada nopţii. Energia electrică produsă în timpul zilei va acoperi necesarul propriu,

reprezentând aproximativ 1% din energia produsă.

În procesul de producere a energiei electrice în cadrul centralei solare nu se utilizează materii

prime în afara energiei solare. În perioada de funcţionare a centralei solare va fi utilizată apă

deionizată, la anumite intervale de timp (1 -2 ani), necesară în activităţile de mentenanţă a

panourilor solare (activităţi de curăţare).

Informaţii privind producţia estimată a se realiza în cadrul Centralei electrice solare şi resursele

folosite în scopul producerii energiei electrice sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel nr. 1-2 Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţie Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumire Cantitate anuală Denumire Cantitate anuală Furnizor

Energie electrică ≈ 9.954 MWh Energie electrică 99,54 MWh Producţie proprie

1.5 INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE SAU

PREPARATELE CHIMICE

În etapa de execuţie a Centralei electrice solare Sânnicolau Mare se vor utiliza materiale de

construcţie ce vor fi necesare în realizarea lucrărilor prevăzute în proiect: beton, balast şi nisip.

Pe amplasament nu vor exista instalaţii de preparare a materialelor de construcţie. Materialul

necesar în lucrările de execuţie va fi adus preparat de la o betonieră situată în apropierea

amplasamentului.

De asemenea în perioada de construcţie se vor utiliza carburanţi şi uleiuri necesare funcţionării

vehiculelor şi utilajelor implicate în realizarea lucrărilor. Carburantul folosit în acest scop este

motorina, iar depozitarea acestuia se va face în cadrul organizării de şantier, în 3 rezervoare

supraterane cu o capacitate de 400 litri fiecare.

În perioada de operare, pentru mentenanţa panourilor solare va fi necesară, la un anumit

interval de timp (1 – 2 ani), o cantitate de apă deionizată (0,5 l/mp) pentru curăţarea acestora.

Echipamentele electrice de pe amplasament nu vor avea în componenţă uleiuri.



Pagina 25

Tabel nr. 1-3 Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

utilizate pe amplasamentul Centralei electrice solare Sânnicolau Mare

Denumirea materiei prime, a substanţei sau

preparatului chimic

Cantitate estimată

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice*

Categorie Periculoase/

Nepericuloase (P/N) Periculozitate** Fraze de risc*

Perioada de execuţie

Beton (fundaţii) ≈ 500 mc N - -

Balast ≈ 5 mc N - -

Nisip ≈ 52 mc N - -

Motorină ≈ 28800 l P Xn, N R40, R65, R66,

R51/53

Perioada de operare

Apă deionizată ≈ 4,225 m2 N - -

* Conform Hotărârii de Guvern nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase.

** Conform Art. 2 din HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor

chimice periculoase.

1.6 INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI

Poluarea fizică asociată proiectului este determinată de zgomotul şi vibraţiile generate de

activităţile de construcţie, respectiv dezafectare, precum şi de funcţionarea componentelor

electrice (invertoare) în faza de operare. Informaţii privind zgomotul sunt prezentate în capitolul

4 al raportului – secţiunea 4.7, iar tabelul centralizator al informaţiilor privind poluarea fizică este

prezentat în cele ce urmează.

Analiza proiectului propus nu a dus la identificarea unor surse de poluare biologică aferente

etapelor proiectului.



Pagina 26

Tabel nr. 1-4 Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tipul poluării Sursa de

poluare

Nr. surse

de poluare

Poluare maximă

permisă

(limita maximă

admisă pentru

om şi mediu)

Poluare

de fond

Poluare calculată produsă de activitate şi

măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de

eliminare/

reducere a poluării Pe zona

obiectivului

Pe zone de

protecţie/

restricţii

aferente

Pe zone rezidenţiale, de recreere

sau alte zone protejate cu luarea în

considerare a poluării de fond

Fără măsuri

de eliminare/

reducere a

poluării

Cu implemntarea

măsurilor de

eliminare/

reducere a poluării

Perioada de execuţie

Fonică Lucrări de

construcţie 8

65 dB(A) – la

limita incintei

50 dB(A) la

limita aşezării

umane

43

dB(A) 45-85 dB(A) <30 dB(A) <30 dB(A)) - -

Perioada de operare

Fonică Funcţionarea

invertoarelor 8

65 dB(A) – la

limita incintei

50 dB(A) la

limita aşezării

umane

43

dB(A) 14 dB(A) nedecelabil nedecelabil - -

Perioada de dezafectare

Fonică Lucrări de

dezafectare 8

65 dB(A) – la

limita incintei

50 dB(A) la

limita aşezării

umane

43

dB(A) 45-85 dB(A) <30 dB(A) <30 dB(A)) - -



Pagina 27

1.7 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE

Titularul proiectului analizat are o îndelungată experienţă pe piaţa energiei regenerabile, venind cu

o perspectivă nouă asupra modului în care centralele electrice fotovoltaice sunt atât proiectate, cât

şi fabricate, instalate şi întreţinute. Titularul proiectului nu a luat în considerare alte alternative

pentru producerea de energie, alternativele considerate fiind legate de cea mai bună modalitate de

a realiza centrala electrică solară.

Un proiect solar poate avea diverse alternative legate de configuraţia proiectului (modalităţi de

amplasare în teritoriu) şi soluţiile tehnologice (în principal tipul panourilor solare).

În urma investigării biodiversităţii în etapa ante-construcţie, proiectantul a integrat în designul

parcului toate recomandările privind minimizarea impactului asupra mediului şi în mod special

asupra biodiversităţii.

Detalii suplimentare privind alternativele studiate ale proiectului sunt prezentate în capitolul 5 al

Raportului.

1.8 INFORMAŢII DESPRE DOCUMENTELE/ REGLEMENTĂRILE

EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA / AMENAJAREA TERITORIALĂ ÎN

ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI

Pentru realizarea proiectului analizat a fost obţinut Certificatul de urbanism nr. 166/05.10.2010

eliberat de Primăria oraşului Sânnicolau Mare.

Pentru reglementarea condiţiilor specifice de amplasare şi a naturii obiectivelor de investiţie a fost

elaborat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), ce a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al

oraşului Sânnicolau Mare nr. 47/11.05.2012 (anexată prezentei documentaţii, în Anexa B –

Documente). Pentru acest PUZ, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara a decis

că nu este necesară evaluare de mediu, planul fiind supus procedurii de adoptare fără Aviz de

mediu.

Cele 20 de hectare aferente amplasamentului fac parte din domeniul privat al oraşului, fiind

concesionate de către beneficiarul proiectului pe o perioadă de 27 ani (conform Contractului de

concesiune nr. 21417/16.09.2010, a Actului adiţional nr. 21616/22.09.2011 şi a HCL nr.

47/11.05.2012).

Folosinţa anterioară a terenului pe care este propusă realizarea centralei solare a fost aceea de

păşune, pentru realizarea proiectului terenul fiind scos parţial din circuitul agricol. Suprafaţa ce va

fi scoasă definitiv din circuitul agricol, conform Avizului OCPI nr. 309/27.07.2012, este de 5892

mp. Restul suprafeţei amplasamentului va avea în continuare folosinţa de păşune. Terenul este

liber de construcţii. Prin aprobarea PUZ-ului, terenul propus pentru realizarea proiectului a fost

trecut din extravilan în intravilanul extins al oraşului.

Conform PUZ aprobat, indicii maximi admisibili sunt: POTmax=70% şi CUTmax=0,7.



Pagina 28

Construcţia centralei solare nu presupune instituirea unor zone de restricţie de construire în

proximitatea amplasamentului.

1.9 MODALITĂŢILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTUCTURA

EXISTENTĂ

Acces/ infrastructură rutieră. Accesul în zona proiectului se va realiza din drumul judeţean

DJ682 ce leagă localităţile Cenad şi Sânnicolau Mare, pe drumul de exploatare De402425 situat în

partea nordică a amplasamentului proiectului. Acest lucru este posibil prin construirea unei

porţiuni de carosabil de aproximativ 20 metri, care va face legătura între drumul judeţean şi cel de

exploatare. Drumul de exploatare agricolă pe care se va face accesul către amplasament există în

planul cadastral al oraşului, beneficiarul urmând a-l îmbunătăţi. Pentru realizarea accesului pe

amplasament va fi necesară traversarea a două canale de desecare, situate la nord faţă de

amplasament (unul în apropierea drumului judeţean, iar cel de-al doilea la limita

amplasamentului), în acest sens urmând a fi realizate două podeţe. Realizarea accesului către

amplasamentul Centralei solare va face obiectul unei proiect distinct şi a unor proceduri de

reglementare separate.

În interiorul amplasamentului centralei solare nu va fi necesară construirea de drumuri.

Racordare la SEN. În conformitate cu Ordinul ANRE nr. 129-08, Centrala electrică solară este

încadrată în Clasa C (cu o putere încadrată între 2,5 -7,5 MVA), racordarea urmând a se realiza la

reţeaua electrică de distribuţie 20 kV. Aceasta se va realiza pe barele de 20 kV ale staţiei de

transformare 110/20 kV Sânnicolau Mare, aparţinând Enel Distribuţie Banat, situată la cca. 500

m nord faţă de amplasament, prin intermediul unui punct de conexiune 20 kV în anvelopă de

beton racordat printr-o linie electrică subterană de 20 kV la o celulă proiectată pe bara de 20 kVa

staţiei de transformare. Punctul de conexiune de 20 kV va fi amplasat în exteriorul staţiei de

transformare, lipit de gardul acestuia, fiind accesat din domeniul public.

Reţeaua electrică subterană 20 kV de la staţia de colectare de pe amplasament până la punctul de

conexiune din cadrul staţiei de transformare Enel, în lungime de cca. 700 m, va urma drumul de

exploatare De402425 şi va fi realizată odată cu acesta, urmând a face obiectul unui proiect

distinct. De asemenea punctul de conexiune 20 kV amplasat în exteriorul staţiei de transformare

Enel şi lucrările din cadrul acesteia vor face obiectul unui proiect separat.

Alimentare cu apă/ Canalizare. Proiectul analizat nu se va racorda la reţele de alimentare cu

apă şi reţele de canalizare existente, fiind folosite alte alternative de alimentare cu apă şi evacuare

a apelor uzate, aşa cum sunt prezentate în capitolul 4.2.

Pe viitor, în funcţie de dezvoltările prevăzute în zonă, este posibilă extinderea reţelelor orăşeneşti

de alimentare cu apă şi canalizare, obiectivul analizat urmând a se branşa/racorda la acestea.



Pagina 29

2 PROCESE TEHNOLOGICE

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE

Proiectul analizat prevede instalarea şi exploatarea unui număr de 56880 panouri fotovoltaice de

tip SF 140, grupate în 948 de structuri, cu o putere electrică instalată de 7963,2 kWp la nivel de

panouri în curent continuu.

Conversia radiaţiei solare în energie electrică cu ajutorul panourilor fotovoltaice se realizeză

printr-un proces tehnologic care nu generează produse secundare în stare solidă, lichidă sau

gazoasă. Astfel, nu există poluanţi rezultaţi din această activitate. Echipamentele utilizate pe

amplasament nu conţin cantităţi relevante de substanţe cu potenţial poluator asupra factorilor de

mediu, nefiind generat pericolul apariţiei unor poluări accidentale în condiţii anormale de

funcţionare.

Principiul de funcţionare al sistemului fotovoltaic este următorul:

Un modul/panou fotovoltaic are în componenţă un sistem de celule solare, conectate între

ele, pentru a furniza o putere electrică, în cazul tehnologiei folosite pentru Centrala electrică

solară Sânnicolau Mare de 140 W;

Celulele solare convertesc lumina soarelui direct în energie electrică. Acestea sunt fabricate

din materiale semiconductoare, respectiv: cupru (Cu), indiu (In), galiu (Ga) şi Seleniu (Se);

Când lumina este absorbită de aceste materiale, energia solară este transformată într-un flux

de electroni, care produce electricitate. Acest proces de conversie a luminii în energie

electrică se numeşte efect fotovoltaic.

Energia electrică generată de ansamblul de panouri solare este evacuată în reţeaua de distribuţie

prin intermediul a 8 invertoare, care au rolul de adaptare a parametrilor de producere la cei de

transport, respectiv de transformare a energiei electrice produsă din curent continuu în curent

alternativ, la o tensiune electrică de 3x360 V. Pentru conectarea la reţeaua de 20 kV, s-au prevăzut

transformatoare de 360V/20kV. Staţia de transformare 110/20 kV, în care va fi evacuată această

energie electrică, este situată la aproximativ 500 metri, la nord de amplasament.

Conducerea şi comanda funcţionării centralei solare va fi realizată în sistem complet automatizat,

prin transmisia datelor la distanţă către un centru de monitorizare şi operare. Funcţionarea

centralei solare nu va necesita, astfel, prezenţa unui personal de exploatare.



Pagina 30

Figura nr. 2-1 Schema electrică de principiu a Centralei electrice solare Sânnicolau Mare

Pe întreaga durată de viaţă a centralei solare, vor avea loc activităţi de mentenanţă, atât pentru

panourile fotovoltaice, cât şi pentru componentele electrice ale centralei. Panourile fotovoltaice

au nevoie de o revizie anuală şi de lucrări de întreţinere periodice anuale sau multianuale.

Materialele necesare pentru întreţinerea componentelor centralei solare vor fi aduse pe

amplasament în funcţie de necesităţi, evitându-se astfel stocarea acestora în zona parcului solar.

Principalele lucrări de mentenanţă din cadrul centralei electrice solare, realizate cu frecvenţă

anuală, sunt reprezentate de;

Controlul firelor şi circuitelor;

Curăţarea panourilor solare, folosind apă deionizată.

Activităţile de reparaţii vor include reparaţii pe amplasament ale unor componente şi echipamente

ce nu necesită intervenţii deosebite.

Pe parcursul duratei de viaţă a centralei electrice solare, poate apărea necesitatea înlocuirii

anumitor echipamente sau componente ale acestora.

2.2 ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE

Amplasamentul propus pentru realizarea Centralei solare este liber de construcţii, nefiind

necesare lucrări de dezafectare pentru construcţia acesteia.

La sfârşitul perioadei de viaţă a centralei, etapa de dezafectare va consta, în principal, în

următoarele activităţi:



Pagina 31

lucrări pentru amenajarea organizării de şantier;

dezasamblarea panourilor fotovoltaice şi îndepărtarea acestora de pe amplasament;

demolarea fundaţiilor pentru a se permite reluarea activităţilor agricole şi aport de sol în zona

demolată;

dezgroparea cablurilor electrice subterane şi îndepărtarea acestora de pe amplasament;

dezasamblarea echipamentelor şi instalaţiilor electrice (invertoare, staţie de colectare) şi

îndepărtarea acestora de pe amplasament;

lucrări de refacere a amplasamentului în zonele afectate (aport de sol acolo unde este necesar

şi însămânţare specii ierboase).

Pentru etapa de dezafectare va fi nevoie de elaborarea unui proiect tehnic de specialitate, în

funcţie de reglementările în vigoare la acel moment. În prezent, procedurile legale impun

necesitatea obţinerii unei Autorizaţii de desfiinţare pentru acest tip de lucrări, cu parcurgerea

corespunzătoare a procedurii de obţinere a Acordului de mediu.



Pagina 32

3 DEŞEURI

În etapa de execuţie a proiectului, vor rezulta următoarele categorii de deşeuri:

Deşeuri de ambalaje: hârtie/carton (15 01 01), materiale plastice (15 01 02);

Deşeuri de materiale de construcţie: deşeuri metalice (feroase şi neferoase) (cod 17 04 07),

pământ excavat (cod 17 05 04), resturi de beton (cod 17 01 01), resturi de cabluri electrice

(cod 17 04 11), deşeuri de lemn (17 02 01), materiale plastice (cod 17 02 03);

Deşeuri menajere rezultate din activitatea socială a personalului implicat în realizarea lucrărilor

(cod 20 03 01).

Deşeurile vor fi colectate separat pe amplasament, în recipienţi corespunzători. Se va evita, pe cât

posibil, depozitarea temporară a deşeurilor direct pe sol. Deşeurile reciclabile vor fi colectate

separat şi predate pentru valorificare.

Facem menţiunea că pentru materialele de construcţie, precum cele metalice, cabluri electrice,

lemn, beton, beneficiarul proiectului încearcă minimizarea cantităţii de deşeuri de construcţie

generate, prin achiziţionarea unor cantităţi cât mai exacte, necesare în activităţile de construcţie a

componentelor centralei solare. Cantităţile de deşeuri de materiale construcţie, ce se preconizează

a fi reduse, vor fi predate pentru valorificare sau eliminare către agenţi economici autorizaţi.

Antreprenorii lucrărilor vor fi responsabili pentru deşeurile rezultate din activitatea de pe şantier.

Pentru preluarea deşeurilor, se vor încheia contracte cu agenţi economici autorizaţi pentru

preluarea tuturor tipurilor de deşeuri generate pe amplasament.

Următoarele reguli generale trebuie aplicate pe şantier în timpul desfăşurării lucrărilor de

construcţie:

Beneficiarul, antreprenorul general şi toţi subcontractorii vor desemna câte o persoană

responsabilă pentru gestionarea deşeurilor;

La începerea lucrărilor, va fi realizat un Plan de gestionare a deşeurilor pe şantier, în care vor

fi incluse regulile ce trebuie respectate pe şantier privind gestionarea deşeurilor, tipurile de

deşeuri generate, modalitatea de gestionare a acestora, descrierea zonelor de stocare

temporară a deşeurilor pe şantier etc;

Se va respecta ierarhia gestionării deşeurilor: prevenirea apariţiei deşeurilor, reutilizarea,

reciclarea deşeurilor, alte operaţiuni de valorificare, şi în ultimul rând eliminarea deşeurilor

(prin depozitare);

Toate containerele pentru deşeuri vor fi clar marcate şi menţinute în stare corespunzătoare;

Liste privind materialele acceptate/neacceptate pe şantier vor fi afişate în locuri vizibile;

Regulile principale privind gestionarea deşeurilor vor trebuie afişate în zonele de lucru şi în

zonele de stocare temporară a deşeurilor;



Pagina 33

Toate substanţele periculoase utilizate pe şantier vor trebui să fie însoţite de Fişele tehnice de

securitate;

Diferitele tipuri de deşeuri generate nu vor fi amestecate (în special deşeuri periculoase, dacă

va fi cazul, cu deşeuri nepericuloase). Se vor realiza inspecţii periodice în zonele de stocare

temporară a deşeurilor pentru verificarea respectării acestor reguli;

Toate tipurile de deşeuri vor fi transportate din şantier şi vor fi valorificate/eliminate pe bază

de contract de către agenţi economici autorizaţi, aceştia trebuind să facă dovada autorizaţiilor

pe care le deţin (copii ale acestor documente vor fi păstrate pe şantier);

Vehiculele de transport al deşeurilor vor trebui să fie închise sau acoperite;

Evidenţa gestiunii deşeurilor va trebui menţinută de toţi conatractorii care vor desfăşura

activităţi pe şantier, pentru fiecare tip de deşeu generat din activitatea lor, conform

prevederilor HG 856/2002.

În etapa de operare a centralei solare, se vor genera în principal deşeuri menajere generate de

personalul implicat în lucrările de mentenanţă. Echipamentele electrice de pe amplasament nu vor

avea în componenţă uleiuri, astfel încât în perioada de operare nu vor fi generate uleiuri uzate.

În etapa de dezafectare vor rezulta categorii de deşeuri similare cu cele din etapa de construcţie.

Suplimentar vor fi generate cantităţi importante de deşeuri reprezentate de părţile componente ale

modulelor solare şi de echipamente electrice şi electronice. De asemenea, cantităţile de resturi de

beton (cod 17 01 01), deşeuri metalice (cod 17 04 07), deşeuri de lemn (17 02 01) şi resturi de

cabluri electrice (cod 17 04 11) vor fi semnificativ mai mari decât cele din perioada de construcţie,

acestea rezultând în principal din dezafectarea fundaţiilor stâlpilor de susţinere a panourilor solare

şi din extragerea cablurilor electrice subterane.

În toate etapele proiectului, prin modul de gestionare a deşeurilor, se va avea în vedere

posibilitatea recuperării şi valorificării a cât mai multor materiale şi limitarea cantităţilor de deşeuri

eliminate prin depozitare.

De asemenea, în toate etapele se va păstra evidenţa gestiunii deşeurilor, conform prevederilor HG

nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,

inclusiv deşeurile periculoase.

În cadrul fiecărei etape a proiectului, există posibilitatea de a se defecta componentele de bază ale

centralei solare, respectiv panourile solare fotovoltaice. Astfel, principalele activităţi care pot

provoca defectarea /spargerea panourilor solare, sunt următoarele:

Încărcare/descărcare a panourilor solare;

Transportul panourilor solare de la furnizor pe amplasamentul proiectului;

Montarea panourilor solare pe structurile de susţinere în etapa de construcţie;

Defectarea panourilor în etapa de funcţionare;



Pagina 34

Demontarea panourilor solare de pe structurile de susţinere în etapa de dezafectare.

Pentru preluarea panourilor fotovoltaice defecte, furnizorul a încheiat un contract cu o

organizaţie competentă în domeniu, respectiv PV Cycle.

PV Cycle este o organizaţie non-profit, fondată în anul 2007, ce are drept activitate colectarea şi

reciclarea panourilor fotovoltaice, indiferent de tehnologia pe baza căreia au fost realizate.

Aceasta îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul Europei având, în prezent, un număr de 279

de companii producătoare de panouri solare, pe lista membrilor acesteia.

PV Cycle foloseşte metodologii în conformitate cu Cele mai Bune Tehnici Disponibile (BAT),

care permit ca sistemul de preluare şi reciclare să fie eficient şi mai puţin costisitor. Astfel, această

companie, împreună cu partenerii săi de reciclare pot recupera procente ridicate de sticlă, metale

feroase şi neferoase utilizate în panourile solare.

Pentru modulele de tip CIS, precum cele utilizate în cadrul proiectului Sânnicolau Mare,

materialele folosite pentru fabricarea acestora pot fi recuperate şi reutilizate în proporţie de 95%.

Un centralizator estimativ al cantităţilor de deşeuri generate în etapele de construcţie şi operare

ale centralei solare, este prezentat în Tabelul 3-1.



Pagina 35

Tabel nr. 3-1 Managementul deşeurilor în etapele de construcţie şi funcţionare ale Centralei electrice solare Sânnicolau Mare

Denumire deşeu* Cantitate

prevazută a fi generată

Starea fizică (Solid-S, Lichid-L, Semisolid-SS)

Cod deşeu*

Cod privind principala proprietate

periculoasă**

Managementul deşeurilor – cantitate prevăzută a fi generată

valorificată eliminată rămasă în

stoc

Etapa de construcţie (unitate de măsură/perioada de construcţie)

Ambalaje de hârtie şi carton 0,5 t S 15 01 01 - 0,5 t - -

Ambalaje de materiale plastice 1 t S 15 01 02 - 1 t - -

Resturi de beton ≈ 1 mc S 17 01 01 - - ≈ 1 mc -

Deşeuri de materiale plastice din construcţii

≈ 1 mc S 17 02 03 - ≈ 1 mc - -

Deşeuri de lemn din construcţii ≈ 0,5 mc S 17 02 01 - ≈ 0,5 mc - -

Cabluri electrice ≈ 0,5 mc S 17 04 11 - ≈ 0,5 mc - -

Deşeuri menajere 1,5 t S 20 03 01 - - 1,5 t -

Etapa de operare

Deşeuri menajere < 0,1 t/an S 20 03 01 - - < 0,1 t/an -

* În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, prevăzută în Anexa nr. 2 din HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv

deşeurile periculoase

** Legea nr. 211/2012 privind regimul deşeurilor

*** La data apariţiei legislaţiei care reglementează clasificarea statistică



Pagina 36

4 IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE

REDUCERE A ACESTORA

4.1 METODOLOGIA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Metodologia de evaluare a impactului asupra mediului utilizată în cadrul raportului consideră

impactul pe baza următoarelor criterii:

Sensibilitatea zonei de studiu;

Magnitudinea modificărilor produse prin implementarea proiectului;

Semnificaţia impactului pe baza factorilor de mai sus.



Pagina 37

Tabel nr. 4-1 Matricea de apreciere a magnitudinii modificărilor propuse de proiect

Magnitudinea modificării Modificări calitative Extinderea spaţială Durata modificărilor

Negativă - Mare Depăşirea limitelor maxim admise

Sau

Scăderea calităţii cu peste 50% faţă de condiţiile

iniţiale

Afectarea a >50% din suprafaţa

componentei de interes

Modificări negative ireversibile

Negativă - Moderată Depăşirea pragurilor de alertă

Sau

Scăderea calităţii cu până la 50% faţă de

condiţiile iniţiale

Afectarea a 10-50% din suprafaţa

componentei de interes

Modificări negative pe durata mai

multor ani (~ 20 ani)

Negativă - Mică Sub praguri de alertă

Sau

Scăderea calităţii cu până la 10% faţă de


Afectarea a mai puţin de 10% din

suprafaţa componentei de interes

Modificări negative pe durata unui

an.

Nicio modificare decelabilă Lipsa modificărilor calitative Lipsa modificărilor cantitative Modificări survenite pe durata

unui număr redus de zile (< 1

lună)

Pozitivă – Mică Îmbunătăţirea calităţii cu până la 10% faţă de


Extinderea / îmbunătăţirea componentei

naturale de interes cu până la 10% faţă de


Modificări pozitive pe durata unui

an.

Pozitivă – Moderată Îmbunătăţirea calităţii cu până la 50% faţă de



naturale de interes cu până la 50% faţă de


Modificări pozitive pe durata mai

multor ani (~ 20 ani)

Pozitivă - Mare Îmbunătăţirea calităţii cu peste 50% faţă de



naturale de interes cu peste 50% faţă de


Modificări pozitive pe termen lung

(> 20 ani).

Componentă de interes = Naturale (habitat, ecosistem, corp de apă, etc) sau antropice (localitate, judeţ) – funcţie de scara proiectului



Pagina 38

Tabel nr. 4-2 Matricea de apreciere a sensibilităţii zonei de studiu

Scala de apreciere a sensibilităţii zonei Exemple

Foarte mare Rezervaţii ştiinţifice

Zone de protecţie integrală din arii naturale protejate

Habitate prioritare

Mare În interiorul ariei naturale protejate sau imediata sa vecinătate (< 300 m)

Zone critice pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar sau naţional în afara ariilor naturale

protejate (speciile sunt abundente / sunt nou consemnate / culoare principale de migraţie)

Corpuri naturale de apă de suprafaţă

Zone de protecţie sanitară ale alimentărilor cu apă

Moderată Ecosisteme semi-naturale ce nu fac obiectul conservării

Aşezări rurale de mici dimensiuni

Mică Zone rezidenţiale din aglomerări urbane

Drumuri asfaltate, căi ferate

Foarte mică / Nesensibilă Zone industriale



Pagina 39

Tabel nr. 4-3 Matricea de apreciere a semnificaţiei impactului

Semnificaţia impactului

Magnitudinea modificării

Negativă Nicio

modificare

Pozitivă

Mare Moderată Mică Mică Moderată Mare

Sen

sib

ilit

ate

a

zo

nei

Foarte mare -3 -3 -2 0 +2 +3 +3

Mare -3 -2 -2 0 +2 +2 +3

Moderată -2 -2 -1 0 +1 +2 +2

Mică -2 -1 -1 0 +1 +1 +2

Foarte mică

/Nesensibilă -1 -1 0 0 0 +1 +1

Unde

Cod culoare Semnificiaţia impactului Măsuri necesare

Impact negativ semnificativ Necesită măsuri de compensare a efectelor

Impact negativ moderat Necesită măsuri de evitare şi reducere a impactului

Impact negativ redus Nu sunt necesare măsuri de evitare / reducere

Lipsă impact -

Impact pozitiv redus Orice măsură ce poate conduce la extinderea /

multiplicarea efectelor Impact pozitiv moderat

Impact pozitiv semnificativ



Pagina 40

4.2 APA

4.2.1 DATE GENERALE

4.2.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Amplasamentul viitoarei Centrale solare este situat în partea de vest a României, din punct de

vedere geomorfologic făcând parte din Câmpia Timişului, subunitate a Câmpiei de Vest. Această

subunitate prezintă un aspect neted, aluvionar, în trecut cu tendinţe de mlăştinire, cu apa freatică

situată la o adâncime foarte mică, în unele zone, foarte aproape de suprafaţă. Din această cauză,

în această zonă au fost efectuate o serie de lucrări de canalizare, îndiguiri şi drenări. Gradul de

înclinare este foarte slab, determinând astfel formarea a numeroase meandre în lungul cursurilor

râurilor din zonă. În zona de interes, altitudinea absolută este de aproximativ 81 metri, având

diferenţe de nivel de aproximativ 0,50 – 1 m. Datorită pantei foarte mici, în condiţii de ploi

abundente, pot apărea fenomene de băltire. De aceea, în zona amplasamentului există canale cu

scopul de drenare a apelor subterane, în momentul în care nivelul acestora creşte. Conform

datelor prezentate în subcapitolul 4.3 „Aerul‖, cea mai vulnerabilă perioadă, în ceea ce priveşte

acest aspect, este luna iunie, în care se înregistrează cele mai însemnate cantităţi de precipitaţii.

Din punct de vedere geologic, aceasta regiune este situată la vest de aliniamentul Munţilor

Apuseni şi Poiana Ruscăi din orogenul Carpaţilor Occidentali, unde se desfăşoară pe structură de

platformă rigidă, cu fundament carpatic. Perimetrul analizat, aparţine culoarului Mureşului care,

într-o primă fază a creat, prin eroziune, o largă zonă depresionară, peste care s-a depus marele

con aluvional al Mureşului, ce atinge grosimi de 100 – 140 m.

Cel mai important curs de apă din apropierea perimetrului aferent amplasamentului centralei

electrice solare este râul Mureş, situat la aproximativ 7,3 kilometri nord, nord-vest, în timp ce

cursul de apă situat la cea mai mică distanţă de amplasamentul analizat, respectiv la aproximativ

437 metri nord, este reprezentat de Canalul Aranca.

4.2.1.1.1 Informaţii de bază despre apa subterană

Conform Planului de Management al Bazinului Mureş, apele subterane din zona amplasamentului

centralei solare fac parte din conul aluvionar al râului Mureş, în care s-au identificat două corpuri

de ape subterane:

Un corp de apă subterană cu caracter freatic – ROMU20;

Un corp de apă subterană de adâncime – ROBA18.

Corpul de apă subterană cu caracter freatic s-a dezvoltat la partea superioară a conului aluvionar,

în depozite de vârstă Pleistocen superiorholocenă, iar corpul de apă subterană cu caracter de

adâncime s-a dezvoltat în în depozite poroase fluvio-lacustre de varsta Panonian superior -

Cuaternar inferior.



Pagina 41

Figura nr. 4-1 Reprezentarea grafică a distribuţiei spaţiale la nivel local, în perimetrul centralei

solare Sânnicolau Mare şi la nivel zonal, în cadrul regiunii de vest a ţării, pentru corpurile de apă

subterană ROMU20 şi ROBA18

Corpul de apă subterană ROMU20 Conul aluvial Mureş s-a format în conul aluvional al râului

Mureş, fiind caracterizat de ape freatice cantonate în depozite de vârstă Pleistocen superior-

holocenă.

Acest corp de apă se dezvoltă şi în spaţiul hidrografic Banat, însă, ca urmare a faptului că are o

dezvoltare predominantă în cadrul spaţiului hidrografic Mureş, a fost atribuit acestei administraţii

bazinale.

Din punct de vedere litologic, acviferul este constituit din pietrişuri, nisipuri, local bolovănişuri,

cu intercalaţii argiloase, având o granulometrie ce scade dinspre NV spre SE. Acviferul este

continuu, plasat la adâncimi mici (2-5 m), având grosimea totală de cca. 120-150 m, din care însă

numai primii 30 m sunt consideraţi a forma corpul freatic. Direcţia de curgere este, în general,

SE-NV.

Parametrii hidrogeologici principali pentru acest corp sunt: K = 5-70 m/zi, T =150-2000 m2/zi.

Stratul acoperitor al acestui corp de apă are o constituţie prăfos-nisipoasă-argiloasă, discontinuu,

cu grosimi, în general, de maxim 2-4 m.

Corpul de apă subterană ROBA18 Banat este un corp de adâncime, cu caracter transfrontalier,

cantonat în depozite poroase fluvio-lacustre de varsta Panonian superior - Cuaternar inferior.



Pagina 42

Alimentarea acestui complex acvifer se face direct, prin infiltrarea precipitaţiilor atmosferice în

ariile de aflorare din zona piemontană din E şi, de asemenea, prin drenarea apelor freatice sau

superficiale în zonele de contact direct.

Parametrii hidrogeologici principali ai acestui corp de apă sunt, pe plan regional, urmatorii: K =

5-25 m/zi (cu valorile cele mai frecvente 5-15 m/zi), T = 100-500 m2/zi (in general, valori de

100-300 m2/zi) si qsp = 1-6 l/s/m.

Direcţia de curgere este E-V, având o pantă hidraulică descrescătoare în aceeaşi direcţie, de la

0,0015 la 0,0003. O altă caracteristică a ROBA18 este reprezentată de faptul că apele sunt

ascensionale, cu excepţia unei fâşii înguste, situate în lungul graniţei cu Serbia, unde devin

arteziene.

Corpurile de apă subterană se clasifică în două clase: bună şi slabă. Această clasificare se

pretează, atât pentru starea cantitativă, cât şi pentru cea chimică. Pentru evaluarea stării chimice a

apelor subterane, concentraţiile determinate în punctele de monitoring stabilite conform

Directivei Cadru Apă, se compară cu valorile de prag. Astfel, aceste valori de prag sunt

considerate drept obiectivele vizate pentru o stare bună a corpului de apă subterană. De exemplu,

pentru nitraţi (50mg/l) şi pesticide (0,1μg/l individual si 0,5 μg/l total), sunt valori de prag

stabilite in standardele europene, urmând ca, fiecare ţară membră să îşi stabilească valorile de prag

pentru celelalte substanţe poluante, având la baza valorile fondului natural. In cadrul Proiectului

MATRA PPA06/RM/7/5” Stabilirea masurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor

de deşeuri, in vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru Apă şi Directiva Apelor

Subterane”, a fost elaborată metodologia determinării fondului natural şi a valorilor de prag, pentru

125 de corpuri de apa din cele 142, aceste valori de prag ale corpurilor de apa din Romania fiind

aprobate prin Ordinul 137/2009.

Valorile fondului natural pentru corpurile de apă subterană ROMU20 şi ROBA18 identificate în

urma analizei realizate de către Administraţia Bazinală Mureş şi Administraţia Bazinală Banat,

sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel nr. 4-4 Valorile fondului natural şi valorile prag pentru corpurile de apă subterană

ROMU20 şi ROBA18, conform Administraţiilor Bazinale Mureş şi Banat

ROMU 20 ROBA 18

Substanţă poluantă

Unit. Fondul Natural

Valorile prag Fondul Natural

Valorile prag

Cl (mg/l) 173 250 51,66 250

NO3 (mg/l) 8,16 50 2,93 50

SO4 (mg/l) 165,2 250 69,47 250

NH4 (mg/l) 1,79 2,2 5,33 5,4

K (mg/l) 13,46

6,54

Fe (mg/l) 1,66

3,03

Mn (mg/l) 0,85

0,411



Pagina 43

ROMU 20 ROBA 18

Substanţă poluantă

Unit. Fondul Natural

Valorile prag Fondul Natural

Valorile prag

Zn (mg/l) 0,0496

0,0548

Ni (mg/l) 0,0321

0,0128

NO2 (mg/l) 0,18 0,5 0,137 0,5

PO4 (mg/l) 0,635 0,8 0,774 0,8

HCO3 (mg/l) 845,52

Na (mg/l) 290,9

130,89

Ca (mg/l) 107,52

64,1

Mg (mg/l) 58,7

26,63

Cu (mg/l) 0,0092

0,0252

Pb (mg/l)

0,0042 0,01

În urma evaluării stării chimie a corpului de apă subterană ROBA18 Banat, acesta se încadrează în

categoria stare chimică bună3. În urma monitorizării efectuate pe mai multe foraje din

perimetrul acestui corp de apă, au fost identificate depăşiri locale ale valorilor pragurilor pentru

amoniu, fosfaţi, sulfaţi şi cloruri în 4 dintre acestea, însă niciunul nu se regăseşte în zona centralei

solare Sânnicolau Mare.

În ceea ce priveşte starea chimică a corpului de apă subterană ROMU20 Conul Aluvial Mureş, în

urma evaluărilor efectuate în perioada 2000 – 2010, aceasta este slabă în aproape fiecare dintre

anii analizaţi. Excepţie face anul 2003 când, în urma rezultatelor monitorizării, acest corp de apă a

fost încadrat în categoria stare chimică bună4.

Cu scopul stabilirii condiţiilor de fundare ale viitoarei central solare, a fost executat un număr de

10 foraje, la adâncimea de 6 metri, în interiorul limitelor amplasamentului (Figura 4-2). În cazul a

6 dintre cele 10 foraje, a fost interceptat şi corpul de apă subterană cu caracter freatic ROMU20.

În forajul 2, apa subterană a fost interceptată la adâncimea de 4 metri, în forajul 3 la 4,2 metri, iar

în forajul 4 la cea de 4,5 metri. De asemenea, apa subterană a mai fost interceptată şi în săpăturile

realizate în cadrul forajelor 7, 8 şi 9, unde nivelul apei subterane a fost indentificat la 5 metri, în

cazul forajelor 7 şi 8 şi la 4 metri în cadrul forajului numărul 9. Conform acestor informaţii, în

jumătatea sudică a amplasamentului, nivelul mediu al pânzei freatice este de 4,5 metri, în timp ce,

în partea de nord, nivelul acesteia depăşeşte adâncimea de 6 metri.

3 Evaluare realizată în cadrul Planului de Management Bazinal Banat 2009, de către Administraţia Bazinală Banat

4 Evaluare realizată de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor



Pagina 44

Figura nr. 4-2 Locaţia forajelor efectuate în înteriorul amplasamentului viitoarei Centrale solare

Sânnicolau Mare

4.2.1.1.2 Informaţii de bază despre corpurile de apă de suprafaţă

Zona proiectului analizat nu este traversată de cursuri naturale de apă de suprafaţă.

În partea de nord a amplasamentului, la aproximativ 600 de metri distanţă, se află Canalul Aranca,

un afluent al râului Tisa. Acesta izvorăşte din Lunca Mureştului, în apropiere de localitatea Feleac

şi se desfăşoară pe fostele albii ale râului Mureş.

Acest curs de apă a fost canalizat începând cu anul 1888, în urma inundaţiilor din acel an. În

perioada 1887-1895, s-a construit sistemul hidrotehnic Aranca, sistem ce a funcţionat până în

anul 1919, când bazinul Aranca a fost dezmembrat, odată cu schimbarea frontierei statului.

La sfârşitul anului 1986 au fost terminate lucrările hidrotehnice complexe executate pe cursul

acestui râu, începând cu anul 1954.



Pagina 45


Mare (scară locală)

Cel mai important curs de apă aferent regiunii de vest a ţării este reprezentat de râul Mureş.

Acesta este situat în partea de nord şi nord-est faţă de amplasamentul viitoarei centrale solare,

distanţa minimă dintre acestea fiind de aproximativ 7,3 km (Figura 4-4).



Pagina 46


Mare (scară regională)

4.2.2 ALIMENTAREA CU APĂ

4.2.2.1 Etapa de execuţie a proiectului

În etapa de execuţie a proiectului va fi necesară alimentarea cu apă a organizării de şantier pentru

asigurarea consumului de apă în scop menajer, precum şi întreţinerea şi iginizarea spaţiilor

aferente acesteia. În cadrul organizării de şantier vor fi amenajate spaţii de birouri şi spaţii sociale

pentru personalul implicat în realizarea lucrărilor, prin amplasarea unor construcţii de tip

container. Acestea vor fi dotate cu containere pentru stocarea apei ce va fi utilizată în scop

menajer, alimentarea acestora urmând a se realiza prin intermediul unor cisterne ce vor prelua apa

din surse autorizate.

Determinarea debitelor de apă s-a făcut în conformitate cu STAS 1343/1-2006 – Alimentări cu

apă, Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi urbane şi rurale.

Pentru calculul necesarului de apă în perioada de construcţie a Centralei solare Sânnicolau Mare a

fost luat în considerare un număr mediu de 30 de persoane/zi, ce îşi desfăşoară activitatea 8

ore/zi, 5 zile/săptămână, 20 de zile/lună, timp de 6 luni. Nu au fost determinate cantităţile de apă

necesare pentru igienizarea spaţiilor interioare, deoarece la acest moment nu se cunoaşte



Pagina 47

suprafaţa utilă a spaţiilor din cadrul organizării de şantier. Cantităţile de apă utilizate în acest scop

vor fi însă reduse.

Metodologia de calcul pentru determinarea necesarului de apă a constat în utilizarea normativului

mai sus amintite. Astfel, necesarul de apă (Qn) se determină cu formula: Qn zi med = qsp Ni (m3/zi),

în care: Qn zi med - debitul zilnic mediu al necesarului de apă; qsp - debitul specific pentru fiecare

folosinţă (20 l/zi.om); Ni - numărul de folosinţe pe categorii.

Tabel nr. 4-5 Bilanţul consumului de apă în cadrul etapei de construcţie a Centralei Solare

Sânnicolau Mare

Astfel, necesarul de apă pentru consum menajer este de 1,1 m3/zi, respectiv 22 m3/lună. Având

în vedere faptul că perioada de execuţie pentru acest proiect este estimată la aproximativ 6 luni,

consumul de apă menajer, în toată această perioadă, va fi de aproximativ 132 m3.

Pentru alimentarea cu apă potabilă se va utiliza apă îmbuteliată, livrată în bidoane de plastic de

către agenţi economici specializaţi. Având în vedere faptul că o persoană are nevoie de cel puţin 2

litri de apă/zi, la un număr estimativ de 30 de angajaţi, necesarul de apă potabilă, în timpul

perioadei de execuţie a proiectului solar, ar fi de aproximativ 60 litri/zi, respectiv 1 200 litri/lună.

Pentru întreaga perioadă a acestei etape, consumul de apă estimat este de aproximativ 7,2 m3.

În faza de construcţie a acestei centrale solare, nu se vor executa activităţi tehnologice ce necesită

consum de apă. Prin urmare, singura sursă de consum a apei va fi reprezentată de activităţile

menajere, desfăşurate de către personalul angajat în lucrările de construcţie.

4.2.2.2 Etapa de operare a centralei solare

În etapa de operare pe amplasament este prevăzută instalarea unui container echipat

corespunzător unui grup sanitar (inclusiv duş). Cel mai probabil alimentarea cu apă se va realiza

prin intermediul unei cisterne, Beneficiarul având în vedere şi posibilitatea branşării la reţeaua de

alimentare cu apă a oraşului Sânnicolau Mare, în funcţie de evoluţiile zonei.

Necesar de apă folosită în scop menajer Cerinţa de apă folosită în scop menajer

Debit Valoare [m3] Debit Valoare[m3]

Qn zi med men 1,100 Qn zi med men 1,234

Qn zi max men 1,320 Qn zi max men 1,481

Qn orar max men 0,462 Qn orar max men 0,518

Qn mediu lunar 22,00 Qn mediu lunar 24,684

Debitul mediu (l/s) 0,038 Debitul mediu l/s 0,043



Pagina 48

Apa va fi utilizată în scop menajer, în vederea satisfacerii nevoilor igienico-sanitare ale

personalului implicat ocazional în activităţile de mentenanţă a centralei. Pe amplasament nu va fi

prezent personal permanent, centrala fiind complet automatizată. Prepararea apei calde, se va face

cu un boiler electric de 10 l, aflat în cadrul containerului.

Având în vedere că activitatea de operare a acestei centrale solare nu necesită personal zilnic de

exploatare, a fost estimată prezenţa unui angajat ce va desfăşura o dată/lună (1 zi/lună), activităţi

de mentenanţă şi verificare a componentelor centralei.

Pentru această etapă, a fost estimat un necesar de apă pentru nevoi igienico-sanitare de 0,24

m3/an, respectiv 0,020 m3/lună şi o cerinţă de apă de 0,022 m3/lună (Tabel 4-6).

Tabel nr. 4-6 Bilanţul consumului de apă în cadrul etapei de operare a Centralei Solare

Sânnicolau Mare

Şi în această etapă, pentru alimentarea cu apă potabilă se va folosi apă îmbuteliată, livrată în

bidoane de plastic de către agenţi economici specializaţi. Pentru această categorie de apă, este

estimată o cantitate anuală de 24 litri.

Activităţile de mentenanţă a panourilor solare nu vor necesita consum de apă din surse locale,

fiind folosită, conform cerinţelor impuse de compania furnizoare, doar apă deionizată. Curăţarea

panourilor solare se va face anual, necesarul de apă deionizată fiind de 0,5 l/m². Pentru suprafaţa

de 8450 m² a panourilor solare, din cadrul Centralei solare Sânnicolau Mare, va fi necesară o

cantitate de 4225 l (4,225 m3) apă deionizată, ce va fi asigurată pe amplasament de către o firmă

de specialitate.

4.2.2.3 Etapa de dezafectare a centralei solare

Alimentarea cu apă în această etapă, precum şi consumurile vor fi similare etapei de execuţie.

Necesar de apă folosită în scop menajer Cerinţa de apă folosită în scop menajer

Debit Valoare [m3] Debit Valoare [m3]

Qn zi med men 0,020 Qn zi med men 0,022

Qn zi max men 0,024 Qn zi max men 0,027

Qn orar max men 0,008 Qn orar max men 0,009

Qn mediu lunar 0,020 Qn mediu lunar 0,027

Debitul mediu (l/s) 0,001 Debitul mediu l/s 0,001



Pagina 49

4.2.3 MANAGEMENTUL APELOR UZATE

4.2.3.1 Descrierea surselor de generare a apelor uzate

În perioada de execuţie a lucrărilor, singura sursă de producere a apelor uzate va fi reprezentată

de activităţile igienico-sanitare ale personalului implicat în realizarea lucrărilor. Astfel, pe

amplasament vor rezulta ape uzate menajere.

Apele pluviale nu vor fi colectate în perioada de execuţie a lucrărilor, urmând a se infiltra liber în

sol.

În perioada de funcţionare a Centralei solare Sânnicolau Mare, apele uzate generate sunt

reprezentate de:

Ape uzate menajere rezultate din activităţile igienico-sanitare ale personalului de întreţinere

a centralei solare;

Apă deionizată, colectată în recipienţi speciali, în timpul activităţilor de curăţare a panourilor

solare.

În timpul funcţionării panourilor solare, nu se consumă apă şi nu se generează ape uzate.

Apele pluviale nu vor fi colectate în perioada de operare a lucrărilor, urmând a se infiltra liber în

sol.

În perioada de dezafectare a centralei solare, singura sursă de producere a apelor uzate va fi

reprezentată de activităţile igienico-sanitare ale personalului implicat în realizarea lucrărilor. Astfel,

pe amplasament vor rezulta doar ape uzate menajere.

Facilităţile pentru asigurarea cerinţelor igienico-sanitare vor fi asigurate cel mai probabil prin

menţinerea unui container al organizării de şantier. Apele uzate menajere vor fi colectate într-o

fosă septică, de unde vor fi eliminate prin vidanjare.

4.2.3.2 Cantităţi şi caracteristici fizico – chimice ale apelor uzate evacuate

Pentru calculul restituţiei apelor uzate s-au utilizat prevederile SR 1846-1/2006 „Determinarea

debitelor de ape uzate de canalizare‖, respectiv formula: Qu = Qc, unde Qc reprezintă debitele de

apă de alimentare caracteristice cerinţei de apă.

Astfel, metodologia de calcul pentru determinarea debitelor de apă uzată a constat în utilizarea

normativului 1846-1/2006. Astfel, cantitatea de apă uzată (Qu) se determină cu formula Qu zi med=

Qu (m3/zi), în care: Qu - debitul specific al restituţiei de apă; Qu zi med- debitul zilnic mediu de apă

uzată.

În tabelul nr. 4-7, este prezentat bilanţul apelor uzate la nivelul amplasamentului, atât în etapa de

execuţie, cât şi în perioada de funcţionare. Pentru etapa de dezafectare, se estimează că se vor

genera cantităţi similare celor din etapa de execuţie a lucrărilor.



Pagina 50

Caracteristicile fizico-chimice ale apelor uzate evacuate de pe amplasament vor fi cele specifice

apelor uzate menajere, generate de activităţile curente ale personalului.

Cantitatea de apă deionizată colectată va fi redusă (maxim 50% din cantitatea de apă utilizată) şi

va fi eliminată prin intermediul unui operator autorizat. Apa astfel rezultată va fi încărcată cu

materii în suspensie, fără însă a avea un conţinut ridicat de materie organică sau substanţe uşoare.



Pagina 51

Tabel nr. 4-7 Bilanţul apelor uzate în etapele de construcţie şi de operare a Centralei electrice solare Sânnicolau Mare

Debit (m³) Debit (m³) Debit (m³) Debit (m³) Debit (m³)

Etapa de construcţie Qu zi med men 1,234 Qu zi max men 1,481 Qu orar max men 0,518

Qu mediu

lunar 24,684 Qu zi med men 0,043

Etapa de operare Qu zi med men 0,022 Qu zi max men 0,027 Qu orar max men 0,009

Qu mediu

lunar 0,027 Qu zi med men 0,001



Pagina 52

4.2.3.3 Sistemul de colectare a apelor uzate şi condiţiile tehnice pentru evacuarea

acestora

În etapa de execuţie a lucrărilor de construcţie a Centralei solare Sânnicolau Mare, apele

uzate menajere rezultate în cadrul organizării de şantier vor fi colectate într-un bazin vidanjabil.

În etapa de funcţionare a Centralei solare Sânnicolau Mare, vor rezulta ape uzate menajere în

interiorul grupului sanitar amenajat în cadrul unui container special. Apele uzate menajere vor fi

colectate, de asemenea, într-un bazin vidanjabil. Datorită faptului că, terenul pe care se va

amenaja această centrală solară va intra în domeniul intravilan al oraşului Sânnicolau Mare, există

posibilitatea ca centrala solară să fie racordată la reţeaua de canalizare a apei uzate, printr-un

contract încheiat cu compania ce furnizează aceste servicii, renunţându-se astfel la bazinul

vidanjabil.

4.2.3.4 Indicatori ai apelor uzate – concentraţii de poluanţi

Limitele maxime admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să caracterizeze apele evacuate

de pe amplasament prin vidanjare în perioada de execuţie a lucrărilor, precum şi în perioada de

operare sunt cele prevăzute de normativul NTPA-002/2002 privind condiţiile de evacuare a

apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în statiile de epurare (HG 188/2002

pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate,

modificată de HG nr. 352/2005). Aceste limite reprezintă concentraţii momentane.

4.2.4 PROGNOZAREA IMPACTULUI

Lucrările de realizare a centralei solare nu se constituie în surse cu impact potenţial asupra

calităţii apelor subterane şi de suprafaţă. Tipul apelor uzate generate şi modul propus pentru

gospodărirea lor este conform cu cerinţele legislaţiei de protecţia mediului.

Eventualele poluări pot fi favorizate de acţiunea fenomenelor meteorologice. Ca urmare a acţiunii

fenomenelor meteorologice sezoniere (ploi, vânturi puternice), materialele rezultate în urma

lucrărilor de construcţii (săpături, nivelări, umpluturi etc), pot influenţa calitatea apelor de

suprafaţă, prin materiile în suspensie ce sunt dislocate şi transportate în acestea. Cea mai

apropiată apă de suprafaţă este canalul Aranca, situat la cca. 630 m faţă de amplasament. Calitatea

apelor sale nu va fi afectată de realizarea lucrărilor propuse.

Lucrările de realizare a fundaţiilor pilonilor de susţinere a modulelor solare, precum şi a celor

aferente invertoarelor şi a staţiei de colectare nu vor influenţa calitatea apelor subterane din zonă

şi nu vor produce modificări cantitative ale acestora.

Există însă posibilitatea ca, în această etapă, calitatea apelor subterane să fie afectată de pierderi

accidentale de carburanţi sau uleiuri pe sol, provenite de la mijloacele de transport şi utilajele



Pagina 53

necesare desfăşurarii lucrărilor, respectiv de la alimentarea cu carburant a celor trei rezervoare de

stocare din cadrul organizării de şantier.

Trebuie menţionat însă că impactul potenţial asupra resurselor de apă datorat lucrărilor de

construcţie a obiectivului poate apărea accidental, gestionarea corespunzătoare a materialelor şi

produselor utilizate în perioada de execuţie reducând în mod semnificativ probabilitatea apariţiei.

Pe baza metodologiei de evaluare a impactului prezentată în secţiunea 4.1, se poate aprecia că

impactul etapei de execuţie asupra apelor de suprafaţă şi subterane este practic nul (magnitudinea

modificării: nicio modificare decelabilă, sensibilitatea zonei: mică).

În ceea ce priveşte etapa de funcţionare a centralei solare, soluţiile tehnice propuse pentru

sistemul de colectare al apelor uzate reprezintă opţiuni tehnice favorabile din punct de vedere al

protecţiei calităţii apelor. Cantităţile de ape uzate rezultate în etapa de operare vor fi foarte mici.


impactul etapei de operare asupra apelor de suprafaţă şi subterane este practic nul (magnitudinea

modificării: nicio modificare semnificativă, sensibilitatea zonei: mică).

4.2.5 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

În etapa de execuţie a lucrărilor de construcţie (precum şi în etapa de dezafectare), principalul

aspect ce trebuie analizat se referă la tehnologia de execuţie a lucrărilor şi la măsurile adoptate în

perimetrul în care acestea se vor desfăşura.

În scopul reducerii riscurilor de poluare a apelor subterane şi de suprafaţă, în perioada de

execuţie a lucrărilor se vor lua următoarele măsuri:

Deşeurile solide nu se vor arunca în cursurile de apă de suprafaţă, fie naturale sau antropice.

Se va realiza colectarea selectivă a acestora şi evacuarea de pe amplasament în vederea

valorificării/eliminării prin firme autorizate;

Se va asigura o bună stare tehnică a vehiculelor şi utilajelor care vor efectua lucrări şi

verificarea perioadică a acestora;

Operaţiile de întreţinere şi alimentare cu combustibil a vehiculelor şi utilajelor se vor efectua

în locaţii cu dotări adecvate;

Pe şantier se vor prevede dotări pentru intervenţie în caz de poluări accidentale (ex: materiale

absorbante adecvate);

Generatorul electric, dotat cu rezervor de motorină, se va amplasa pe suprafeţe protejate;

Cele trei rezervoare pentru stocarea motorinei din cadrul organizării de şantier vor fi

prevăzute cu cuvă de retenţie pentru evitarea afectării solului şi a vegetaţiei în cazul producerii

unui accident;



Pagina 54

Se va elabora un Plan de prevenire a poluărilor accidentale şi se va instrui personalul implicat

în lucrări pentru respectarea prevederilor acestuia.

În etapa de funcţionare a obiectivului nu sunt necesare măsuri de reducere a impactului asupra

apelor subterane şi de suprafaţă, altele decât gestionarea conformă a apelor uzate menajere şi a

celor rezultate din întreţinerea (spălarea) panourilor solare.

4.3 AERUL

4.3.1 DATE GENERALE

4.3.1.1 Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament / zonă

Din punct de vedere climatic zona amplasamentului analizat este caracterizată de condiţiile

climatului temperat continental, predominând masele de aer vestice, la care se adaugă masele de

aer cald venite din zona Mării Mediterane şi a celor de aer rece polar, din nord.

Circulaţia vestică persistă atât în perioada rece, cât şi în perioada caldă a anului, caracterizându-se

prin ierni blânde, cu precipitaţii lichide şi veri răcoroase. Circulaţia polară este determinată de

ciclonii din nordul Oceanului Atlantic şi se caracterizează prin scăderi de temperatură,

nebulozitate accentuată şi precipitaţii sub formă de averse, iarna ninsorile fiind însoţite de

intensificări ale vântului. Circulaţia venită din zona Mării Mediterane determină ierni blânde şi

cantităţi însemnate de precipitaţii şi vreme instabilă cu averse şi descărcări electrice în timpul verii.

Temperatura medie anuală este de aproximativ 10,7°C, în timp ce mediile sezoniere se încadrează,

pentru anotimpul cald în jurul valorii de 21°C, iar pentru cel rece de 1,4°C. Pentru anotimpurile

de tranziţie, valorile medii ale temperaturii aerului sunt de 11,8°C toamna şi 11°C primăvara.

Figura nr. 4-5 Temperaturi medii lunare multianuale înregistrate la staţia meteorologică

Sânnicolau Mare



Pagina 55

Temperatura maximă absolută pentru staţia meteo Sânnicolau Mare a fost înregistrată la data de

6 iulie 1956, având valoarea de 40,5°C, iar temperatura minimă absolută s-a înregistrat la 13

februarie 1935, fiind de -30°C, astfel amplitudinea termică absolută fiind de 70,5°C.

Cantitatea medie multianuală de precipitaţii specifică staţiei meteorologice Sânnicolau Mare este

de aproximativ 527,5 mm. Cantitatea cea mai mare de precipitaţii din cursul unui an este aferentă

lunii iunie, media lunară multianuală fiind de aproximativ 70 mm. Luna februarie este

caracterizată prin cele mai mici valori ale cantităţii medii de precipitaţii din cursul unui an, având

29,1 mm.

În ceea ce priveşte distribuţia sezonieră a precipitaţiilor, cele mai însemnate cantităţi cad în

anotimpul de vară (171,2 mm), în timp ce sezonul rece prezintă cele mai reduse cantităţi de

precipitaţii, respectiv 89,8 mm. În lunile de primavară şi toamnă, conform mediei lunare

multianuale, se înregistrează valori de 134,5 mm, respectiv 132,8 mm.

Figura nr. 4-6 Cantităţile medii lunare multianuale de precipitaţii înregistrate la staţia meteo

Sânnicolau Mare

În zona amplasamentului Centralei solare Sânnicolau Mare, numărul mediu al zilelor în care solul

este acoperit de un strat de zăpadă este mai scăzut comparativ cu media naţională, nedepăşind 30

zile, numărul cel mai mare fiind specific lunii ianuarie.

În teritoriul Sânnicolau Mare, vânturile dominante sunt cele din vest şi nord-vest, care aduc

precipitaţii sub formă de averse şi cele din sud-est, care au caracter de vânturi uscate. În luna iunie

domină vânturile venite din zona de nord-vest, cu o pondere de 25%, în timp ce în luna

septembrie predominante (21,5%) sunt vânturile de sud-est. Frecvenţa cea mai mică a vântului

este cea din NE şi SV. În general, viteza medie anuală a vântului oscilează între 1,2 – 3,1 m/s. În

această regiune, perioada de calm atmosferic se încadrează în jurul a 20,3%.



Pagina 56

4.3.1.2 Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în zonă,

surse de poluare dirijate şi nedirijate

În zona amplasamentului viitoarei centrale solare Sânnicolau Mare există o serie de surse locale de

impurificare a aerului ambiental. Principalele activităţi care se constituie în surse de poluare a

aerului în zonă sunt cele aferente lucrărilor agricole, de creştere a animalelor şi activităţilor

antropice din oraşul Sânnicolau Mare.

Astfel, principalele surse de impurificare a aerului ambiental existente în zona proiectului sunt

reprezentate de:

Activităţile agricole din zonă – surse staţionare nedirijate generatoare de particule;

Creşterea animalelor – surse staţionare nedirijate. Poluanţi caracteristici: metan şi amoniac;

Depozitarea necontrolată a deşeurilor animaliere – sursă staţionară nedirijată. Poluanţi

caracteristici: metan, amoniac, dioxid de carbon, compuşi organici volatili nemetanici;

Eroziunea eoliană de pe suprafeţele lipsite sau slab acoperite de vegetaţie – sursă staţionară

nedirijată. Poluanţi caracteristici: particule;

Traficul auto pe drumurile naţionale, judeţene şi comunale – surse de emisie mobile. Poluanţi

caracteristici: oxizi de azot, oxizi de sulf, oxizi de carbon, particule cu conţinut de metale

grele, compuşi organici volatili;

Traficul auto pe drumurile de exploatare de pământ – surse de suprafaţă nedirijate. Poluanţi

caracteristici: particule. O caracteristică a traficului pe drumurile de exploatare de pământ este

că acesta generează importante cantităţi de praf în aerul atmosferic, prin antrenarea acestuia

de roţile vehiculelor.



Pagina 57

Figura nr. 4-7 Localizarea principalei surse de impurificare a aerului ambiental în zona

amplasamentului Sânnicolau Mare, respectiv fermă cu profil de creştere a animalelor, şi

fotografie realizată din interiorul amplasamentului

Conform Ordinului nr. 1266/2008 pentru aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 5

în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002

privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii

aerului în România, oraşul Sânnicolau Mare se încadrează în următoarele liste:

Pentru pulberi în suspensie (PM10) - Zone unde nivelurile concentraţiei sunt mai mici decât

valoarea-limită, dar se situează între aceasta şi pragul superior de evaluare;

Pentru dioxid de azot (NO2), dioxidul de sulf (SO2), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO),

benzen (C6H6) - Zone unde nivelurile concentraţiei sunt mai mici decât valoarea-limită, dar nu

depăşesc pragul inferior de evaluare.

Aceste liste, cuprinzând încadrarea localităţilor, au rezultat din evaluarea calităţii aerului prin

modelare matematică, realizată pe baza inventarelor de emisii locale, informaţiilor furnizate

pentru anul 2006 şi a datelor meteorologice. Astfel, pe baza acestor date, nivelurile concentraţiilor

în aerul ambiental în oraşul Sânnicolau Mare, sunt:

PM10: valori medii pe 24 h între 35 şi < 50 µg/m3, valori medii anuale între 28 şi <40 µg/m3;



Pagina 58

NOx: valori maxime orare între 100 şi 140 µg/m3, valori medii anuale între 26 şi 32 µg/m3;

SOx: valori maximevalori medii anuale zilnice < 50 µg/m3;

Pb: valori medii anuale < 0,25 µg/m3;

CO: valori medii pe 8 ore < 5 mg/m3;

C6H6: valori medii anuale < 2 µg/m3.

Nivelurile concentraţiilor pentru toţi poluanţii consideraţi, se situează sub valorile-limită,

concentraţii mai ridicate înregistrându-se doar pentru pulberi în suspensie (PM10). Acest fapt se

datorează, în principal, lucrărilor agricole şi traficului rutier.

4.3.2 SURSE ŞI POLUANŢI GENERAŢI

Amplasarea şi funcţionarea viitorului proiect solar Sânnicolau Mare nu va provoca un impact

negativ asupra calităţii aerului din zonă. Această afirmaţie se bazează pe următorul set de

considerente:

Activităţile efective de producere a energiei din surse solare nu se constituie în surse de

poluanţi atmosferici;

Volumul activităţilor de construcţie este mic comparativ cu capacităţi energetice similare, dar

care folosesc surse convenţionale;

Toate sursele de poluanţi atmosferici aferente perioadei de construcţie pot fi relativ uşor

controlate prin implementarea unor măsuri simple şi eficiente.

4.3.2.1 Etapa de execuţie a proiectului

4.3.2.1.1 Surse şi poluanţi caracteristici etapei de execuţie

În perioada de execuţie a lucrărilor necesare realizării proiectului, principalele surse de

impurificare a aerului vor fi reprezentate de:

Activităţile de manevrare a maselor de pământ (săpături, umpluturi, nivelări, încărcare –

descărcare, transport) – surse staţionare nedirijate. Poluanţi: particule;

Eroziunea eoliană de pe suprafeţele de teren perturbate sau lipsite de vegetaţie – surse

staţionare nedirijate. Poluanţi: particule;

Activităţi de turnare beton la fundaţiile invertoarelor, staţiei de colectare şi a pilonilor

de susţinere a structurii panourilor solare – surse staţionare nedirijate. Poluantul principal:

particule;



Pagina 59

Funcţionarea utilajelor necesare realizării obiectivului (generator electric, foreze

mecanice, două excavatoare şi un tractor) – alte surse mobile. Poluanţi: NOx, SOx, CO,

COV, particule;

Sursele de emisie mobile (vehicule şi utilaje ce participă la amenajarea terenului şi la

transportul materialelor şi echipamentelor, precum şi la aprovizionarea cu substanţe şi

materiale pe durata executării lucrărilor pentru punerea în funcţiune a centralei electrice).

Poluanţi: NOx, SOx, CO, compuşi organici volatili, particule cu conţinut de metale grele.

Sursele specifice perioadei de construcţie vor fi în, principal, surse de suprafaţă deschise.

Funcţionarea acestora va fi intermitentă, în funcţie de programul de lucru (maximum 10 ore/zi, 5

zile/săptămână) şi de graficul de desfăşurare a lucrărilor.

Durata lucrărilor de construire a centralei electrice solare Sânnicolau Mare este de aproximativ 6

luni. După finalizarea lucrărilor de construcţie, sursele menţionate mai sus vor dispărea. Lucrările

aferente proiectului vor fi realizate cu utilaje moderne şi corespunzătoare din punct de vedere

tehnic.

4.3.2.1.2 Emisii de poluanţi atmosferici în etapa de execuţie a proiectului

Emisii din surse staţionare nedirijate

Sursele staţionare nedirijate de impurificare a atmosferei în perioada de execuţie a lucrărilor

propuse pentru realizarea obiectivului sunt reprezentate de activităţile de manevrare a maselor de

pământ (săpături, umpluturi, nivelări) pentru realizarea componentelor centralei solare (structură

de susţinere, invertoare, staţie de colectare, şanţ pentru pozarea cablurilor electrice subterane

(LES) de legătură între invertoare şi staţia de colectare), precum şi de manevrare a unor materiale

de construcţie şi de activităţile de turnare beton (realizarea fundaţiilor structurii de susţinere a

panourilor solare, invertoarelor şi staţiei de colectare).

Cea mai mare parte a acestor operaţii se vor constitui în surse de emisie a prafului în atmosferă.

O sursă suplimentară de praf este reprezentată de eroziunea vântului, fenomen care însoţeşte, în

mod inerent, lucrările de construcţie. Fenomenul apare datorită existenţei, pentru un anumit

interval de timp, a suprafeţelor de teren neacoperite expuse acţiunii vântului. Fenomenul de

eroziune eoliană poate fi însă controlat prin măsuri adecvate de reducere spaţio-temporală a

suprafeţelor de teren neacoperite cu vegetaţie. În cazul proiectului analizat, suprafeţele de teren

lipsite de vegetaţie, expuse eroziunii vântului, vor fi reduse.

Praful generat de manevrarea materialelor şi de eroziunea vântului este, în principal, de origine

naturală (particule de sol, praf mineral).

Se menţionează faptul că surselor caracteristice activităţilor din etapa de execuţie a lucrărilor, nu li

se pot asocia concentraţii în emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelaşi motiv,



Pagina 60

acestea nu pot fi evaluate în raport cu prevederile Ordinului nr. 462/1993 şi nici cu alte

normative referitoare la emisii.

Se specifică faptul că emisiile de particule din timpul lucrărilor de manevrare a pământului sunt

direct proporţionale cu conţinutul de particule mici (d < 75 μm), invers proporţionale cu

umiditatea solului/pământului şi, după caz, cu viteza de deplasare şi cu greutatea utilajelor.

Pentru calculul emisiilor generate din surse staţionare nedirijate s-a luat în considerare întreaga

suprafaţă pe care se vor executa lucrări ce implică manevrarea maselor de pământ (cca. 867 mp).

Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă aferente surselor staţionare nedirijate aferente

perioadei de execuţie s-au determinat cu ajutorul metodologiei CORINAIR (EMEP/EEA air

pollutant emission inventory guidebook — 2009).

Tabel nr. 4-8 Debitele masice de poluanţi atmosferici generaţi din surse staţionare nedirijate

Denumirea sursei Poluant Factor de emisie

(kg/m2/an) Debit masic

t/an t/lună g/s

Manevrarea maselor

de pământ

TSP 0,162 0,14 0,0117 0,0045

PM10 0,0812 0,07 0,0058 0,0022

PM2,5 0,00812 0,007 0,00058 0,00022

Emisii din alte surse mobile

Pentru calcularea emisiilor provenite din surse mobile şi alte surse mobile (surse mobile nerutiere

- utilaje), au fost luate în considerare ca fiind exploatate simultan în diverse activităţi ale fazei de

construcţie următoarele utilaje: un grup generator, două excavatoare şi un tractor.

Pentru alimentarea cu energie electrică a organizării de şantier este prevăzut un generator,

antrenat de un motor Diesel alimentat cu combustibil lichid (motorină). Generatorul va asigura

energia electrică necesară alimentării organizării de şantier. Consumul de motorină la funcţionarea

la capacitate maximă este de aproximativ 10 l/h, generatorul fiind estimat a funcţiona cca. 10

ore/zi, 5 zile/săptămână. Evacuarea gazelor arse se va realiza prin intermediul unui eşapament.

Excavatoarele implicate în lucrările de construcţie sunt antrenate de motoare Diesel în patru

timpi, cu funcţionare pe combustibil tip motorină, acestea având un consum mediu estimat de 8

l/h, valabil pentru fiecare excavator în parte. În ceea ce priveşte tractorul utilizat pentru

transportul în interiorul amplasamentului a materialelor necesare construcţiei obiectivului, acesta

este dotat cu un motor în patru timpi cu funcţionare pe motorină, având un consum mediu de

carburant estimat de 12 l/h.

Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de aceste surse s-au determinat cu ajutorul

metodologiei „EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook 2009‖ (CORINAIR),

utilizând factorii de emisie specifici categoriei de activităţi şi de combustibil utilizat (motorină).

Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos.



Pagina 61

Tabel nr. 4-9 Debitele masice de poluanţi atmosferici generaţi în perioada de execuţie a lucrărilor

din alte surse mobile

Denumirea sursei Poluant Debit masic

g/h g/s

Generator electrogen

Diesel

NOx 275,453 0,07651

SO2 84,000 0,02333

CO 90,065 0,02502

COVnm 28,434 0,00790

Particule 17,522 0,00487

Excavator

NOx 262,336 0,0729

SO2 40,000 0,0111

CO 85,776 0,0238

COVnm 27,080 0,0075

Particule 16,688 0,0046

Tractor

NOx 330,5434 0,0918

SO2 50,4000 0,0140

CO 108,0778 0,0300

COVnm 34,1208 0,0095

Particule 21,0269 0,0058

Ordinul 462/1993 pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi Normelor

metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare

nu prevede limite pentru aceste tipuri de surse.

4.3.2.2 Etapa de operare a proiectului

4.3.2.2.1 Surse şi emisii de poluanţi atmosferici în etapa de execuţie a proiectului

Funcţionarea centralei electrice solare Sânnicolau Mare nu va genera emisii atmosferice.

Emisiile în aer vor fi generate ocazional din surse mobile, acestea fiind direct dependente de

activităţile de mentenanţă aferente centralei şi de vehiculele şi utilajele utilizate pentru îndeplinirea

acestor activităţi. Emisiile de poluanţi atmosferici din faza de operare vor fi foarte reduse.

4.3.2.2.2 Contribuţia proiectului la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Energia electrică ce va fi produsă în cadrul centralei electrice solare va contribui la atingerea

obiectivelor şi ţintelor naţionale asumate privind:

Promovarea şi dezvoltarea surselor regenerabile de energie;



Pagina 62

Creşterea ponderii energiei electrice produse din surse regenerabile în totalul consumului brut

de energie electrică;

Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător;

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai importante probleme la nivel mondial,

eforturile de creştere a utilizării surselor regenerabile de energie fiind de interes şi importanţă atât

la nivel naţional cât şi internaţional. Utilizarea surselor de energie regenerabilă este adusă în prim

plan ca răspuns la schimbările climatice, dar şi pentru schimbările în modul în care putem asigura

securitatea energetică pentru viitor.

Conform evaluărilor IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change), „politicile privind

schimbările climatice legate de eficienţa energetică şi energii regenerabile sunt adesea benefice din

punct de vedere economic, îmbunătăţesc securitatea energetică şi contribuie la reducerea emisiilor

de poluanţi. Contribuind atât la reducerea pierderii habitatelor naturale, cât şi a defrişărilor,

acestea pot avea beneficii semnificative asupra conservării biodiversităţii, solului şi apei, şi pot fi

implementate într-un mod durabil din punct de vedere social şi economic‖.

Producţia de energie electrică cu ajutorul panourilor solare nu implică utilizarea proceselor de

combustie, astfel neproducând emisii atmosferice de gaze cu efect de seră sau emisii de gaze ce

produc ploi acide.

Conform studiilor realizate până în prezent, energia electrică generată de panourile solare,

reprezintă una dintre cele mai mici amprente de carbon, în cea mai mare pondere, emisiile

producându-se în procesul de fabricaţie şi pe durata lucrărilor de construcţie. Concentraţii scăzute

de emisii sunt generate în perioada de funcţionare, în timpul operaţiunilor periodice de

mentenanţă.

Se poate considera că centrala solară va contribui, prin producerea de energie electrică, la

prevenirea unor cantităţi de emisii de CO2, SO2, NOx şi pulberi, ce ar fi fost generate ca urmare a

utilizării unor surse neregenerabile de energie.

Pentru Centrala solară Sânnicolau Mare se estimează o producţie anuală de 9954 MWh, suficientă

pentru asigurarea consumului mediu anual de energie electrică a cel puţin 2300 gospodării.

4.3.2.3 Etapa de dezafectare a proiectului

Pentru faza de dezafectare a proiectului solar Sânnicolau Mare, emisiile generate în aer vor fi

similare cu cele generate la faza de execuţie a centralei. Procedurile aplicate în eventualitatea

dezafectării complete a proiectului la finalul perioadei de exploatare pot fi convenţional

considerate similare cu procedurile aplicate la faza de construcţie.



Pagina 63

4.3.3 PROGNOZAREA POLUĂRII AERULUI

Prognozarea poluării aerului ambiental s-a realizat cu ajutorul aplicaţiilor software OML-Multi

5.03.

OML-Multi este un model de dispersie a poluanţilor la scară locală dezvoltat de Institutul

Naţional de Cercetare a Mediului – NERI (Danemarca). OML-Multi este un model multisursă de

tip gaussian, conceput în vederea includerii în teoria sa a principalelor fenomene fizice ce

guvernează dispersia în atmosferă a poluanţilor ce provin de la surse industriale sau alte tipuri de

surse. Modelul poate include surse punctuale, dar şi surse de suprafaţă.

Datele de intrare ale modelului sunt următoarele:

date meteorologice orare: generate într-un format specific în urma rulării preprocesorului

meteo. Datele meteo au un format anual cu înregistrări din oră în oră şi măsurători ale

vântului la o rezoluţie de un grad;

date legate de surse: parametrii fizici ai surselor (surse punctuale - coşuri) sau dimensiuni

geometrice (lungime - lăţime – înălţime) în cazul surselor de suprafaţă;

date de emisie: debite masice, viteze şi temperaturi de evacuare;

timpi de variaţie: factori care descriu variaţia în timp a emisiilor pentru fiecare tip de surse

introduse în model - punctuale sau de suprafaţă;

date legate de reţeaua de receptori: definirea coordonatelor receptorilor într-un sistem de

coordonate sferic sau rectangular.

Datele de ieşire sunt reprezentate de câmpurile de concentraţii în nodurile reţelei de receptori

definită. OML-Multi generează în toate nodurile reţelei de receptori concentraţii medii orare,

precum şi medii lunare, anuale, percentile şi alte valori statistice importante în evaluarea calităţii

aerului.

Pentru etapa de operare emisiile de poluanţi în atmosferă sunt nesemnificative şi nu au fost luate

în considerare. Pe baza metodologiei de evaluare a impactului prezentată în secţiunea 4.1,

considerând potenţiala contribuţie a proiectului la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, se

poate aprecia că impactul etapei de operare asupra calităţii aerului este pozitiv semnificativ

(magnitudinea modificării: pozitivă – mare (la nivel naţional), sensibilitatea zonei: mare).

Pentru perioada de dezafectare, se pot considera aceleaşi rezultate ca şi pentru etapa de execuţie a

lucrărilor.

1. Modelarea dispersiei poluanţilor atmosferici pentru surse staţionare nedirijate

Au fost realizate modelări ale dispersiei poluantului PM10 în atmosferă, folosind modelul de

dispersie a poluanţilor în atmosferă OML Multi, pentru concentraţiile maxime orare şi pentru

concentraţiile medii lunare. S-a ales un punct, în partea centrală a amplasamentului viitoarei



Pagina 64

centrale solare şi modelarea s-a realizat pe un grid de 3 km/3 km, punctul ales reprezentând

centrul gridului.

Rezultatele modelării indică o valoare a concentraţiei maxime orare a pulberilor în suspensie

PM10 de 0,27 µg/mc. În zona locuită a oraşului Sânnicolau Mare, concentraţia pulberilor în

suspensie va fi practic nedecelabilă.

Valorile obţinute în urma modelării dispersiei poluantului PM10 în atmosferă au fost spaţializate

şi reprezentate grafic (Figura 4-8).

Figura nr. 4-8 Reprezentarea grafică a modelării dispersiei poluantului PM10 în atmosferă -

Concentraţia maximă orară (ng/mc)

2. Modelarea dispersiei poluanţilor atmosferici pentru alte surse mobile

Modelarea pentru dispersia poluanţilor atmosferici în cazul acestui tip de sursă s-a realizat pentru

indicatorii SO2 şi NOx. Modelarea s-a realizat pe un grid de 1 km/ 1 km cu centrul în mijlocul

amplasamentului.

Rezultatele modelării indică o valoare a concentraţiilor maxime orare a dioxidului de sulf (SO2) de

157,993 µg/mc şi o valoare a concentraţiilor maxime orare a dioxidului de azot (NOx) de 26,208

µg/mc. Reprezentările grafice sunt prezentate în figurile 4-9 şi 4-10.



Pagina 65

Figura nr. 4-9 Reprezentarea grafică a modelării dispersiei poluantului NOx în atmosferă -

Concentraţia maximă a mediei anuale (µg/mc)



Pagina 66

Figura nr. 4-10 Reprezentarea grafică a modelării dispersiei poluantului SO2 în atmosferă -

Concentraţia maximă orară (µg/mc)

Valorile concentraţiilor maxime sunt prezentate în tabelul 4-10.

Raportarea valorilor concentraţiilor maxime obţinute s-a făcut la valorile limită prevăzute de

Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Se poate constata astfel că pentru toţi poluanţii atmosferici emişi în mediu, concentraţiile maxime

se situează sub valorile limită prevăzute în lege.


impactul etapei de execuţie asupra aerului este negativ redus (magnitudinea modificării: negativă-

mică, sensibilitatea zonei: mică).



Pagina 67

Tabel nr. 4-10 Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere

Sursa Poluant Perioada de

mediere Cmax

[μg/m3] Prag de alertă

[μg/m3]

Valoare limita= prag de

intervenţie [μg/m3]

Nivel critic pentru protecţia vegetaţiei

[μg/m3] Observaţii

Etape de execuţie – surse staţionare

nedirijate – manevrarea maselor de

pământ

Pulberi

(PM10) 1 h 0,27 35 50 - < limite

Etape de execuţie – alte surse

mobile – funcţionarea generatorului

SO2 1 h 157,993 - 350 - < limite

NOx An

calendaristic 26,208 - 40 30 < limite



Pagina 68


Date fiind caracteristicile surselor de poluanţi atmosferici aferente proiectului propus, nu sunt

necesare instalaţii pentru reţinerea poluanţilor atmosferici.

Pentru etapa de execuţie a proiectului este însă necesară considerarea unui set de măsuri, menite să

asigure reducerea emisiilor de poluanţi, în special a particulelor de praf:

Obligarea constructorului să utilizeze vehicule şi echipamente noi, corespunzătoare din punct de

vedere tehnic şi cu un nivel redus al emisiilor;

Umectarea drumurilor de acces şi a tuturor suprafeţelor pe care eroziunea eoliană este activă

şi/sau care pot genera emisii mari de praf în urma manevrării utilajelor şi a autovehiculelor;

Asigurarea unui management corect al materialelor utilizate în perioada de construcţie;

Oprirea motoarelor vehiculelor în intervalele de timp în care se realizează descărcarea

/încărcarea materialelor;

Oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate;

În cazul vehiculelor deschise de transport al materiilor prime şi materialelor necesare execuţiei

lucrărilor, precum şi al deşeurilor rezultate, se vor utiliza prelate pentru limitarea emisiilor de

particule în atmosferă;

Curăţarea roţilor vehiculelor de transport la ieşirea pe drumurile publice.

Măsurile propuse pentru etapa de execuţie se vor aplica şi în etapa de dezafectare.

În etapa de operare a centralei electrice solare nu sunt necesare măsuri pentru reducerea impactului

asupra aerului.

4.4 SOLUL

4.4.1 DATE GENERALE

Regiunea de vest a ţării este caracterizată, din punct de vedere pedologic, prin prezenţa unui număr

variat de soluri din categoria celor de luncă, de terasă şi de câmpie. Solurile din cadrul acestor grupe

sunt formate exclusiv pe aluviuni şi au evoluat sub influenţa directă a apei freatice. Aceste soluri s-au

format sub acţiunea dominantă a procesului pedogenetic de bioacumulare. Acestea au evoluat diferit,

în funcţie de roca parentală asupra căreia a acţionat (loess, aluviuni), de pânza freatică sau activitatea

antropică. Toate solurile actuale se găsesc intr-un stadiu de evoluţie secundară şi conţin un procent

ridicat de săruri usor solubile.



Pagina 69

Astfel, clasele de soluri specifice secţiunii considerate pentru regiunea de vest a ţării (secţiunea B,

Figura 4-11), sunt, conform SRTS (Sistemul român de taxonomie a solurilor) 2003:

Cernisoluri;

Salsodisoluri;

Hidrisoluri;

Protisoluri şi antrisoluri

Pelisoluri.

De asemenea, conform claselor de sol amintite anterior, în regiunea studiată sunt prezente mai multe

tipuri de sol. Astfel, tipurile de sol specifice clasei cernisolurilor, prezente în această regiune, sunt

cernoziomurile şi faeoziomurile. Din clasa salsodisolurilor, tipul predominant de sol este reprezentat

de soloneţ, iar din clasa hidrisolurilor este prezent solul de tip gleisol. În lungul cursurilor de apă,

există şi aluvisoluri, tipuri de soluri aparţinând clasei protisoluri şi antrisoluri, in timp ce, din clasa

pelisolurilor, sunt prezente soluri de tip vertisol.

În zona amplasamentului viitoarei centrale solare se întâlnesc soluri din clasele cernisoluri,

salsodisoluri şi pelisoluri.

Din clasa cernisolurilor, la nord, nord-vest şi nord-est de amplasament, tipurile caracteristice de sol

sunt cernoziomurile, soluri cu o textură lutoasă, respectiv lutoargiloasă. Acest tip de sol s-a format

pe materiale parentale care conţin carbonat de calciu, reprezentate de loess şi depozite loessoide şi,

în unele cazuri, depozite nisipoase, aluviuni vechi, argile şi luturi. Cernoziomurile au proprietăţi

fizice, hidrofizice, chimice, termice şi de aeraţie foarte bune, fiind indicate pentru toate folosinţele şi

culturile agricole.

La sud-vest de amplasament apar şi soluri de tip vertisol, având o textură argiloasă, fiind constituit

din argile gonflante. Prin umezire, conţinutul de argilă (>30%), determină o mărire foarte mare de

volum. Ca urmare a faptului că umiditatea optimă, necesară efectuării lucrărilor solului se menţine

într-un interval limitat, numărul zilelor în care solul poate fi prelucrat este relativ redus. De

asemenea, fertilitatea naturală în cazul acestui tip de sol este redusă, ca urmare a proprietăţilor fizice

defavorabile, aprovizionarea slabă cu elemente de nutriţi şi activitatea microbiologică deficitară. Din

acest motiv, pe aceste tipuri de soluri nu sunt recomandate activităţi agricole de cultură a plantelor.

Perimetrul aferent amplasamentului viitoarei centrale solare prezintă, în totalitate, soluri de tip

soloneţ, a cărui material parental este constituit din depozite aluviale cu diferite texturi, sau din

marne salifere de vârste geologice diferite. Acest tip de sol prezintă proprietăţi fizice, chimice şi

biologice deficitare, motiv pentru care fertilitatea naturală este foarte mică. Astfel, în condiţii naturale

sunt ocupate de pajişti de foarte slabă calitate, nefiind recomandate culturilor agricole nici în



Pagina 70

condiţiile aplicării unor lucrări de ameliorare radicală, precum: lucrări hidrotehnice, lucrări de

îmbunătăţiri funciare, lucrări agrofizice, măsuri agrochimice, sau biologice.

Figura nr. 4-11 Tipuri de sol existente în zona centralei solare Sânnicolau Mare

4.4.2 SURSE DE POLUARE A SOLURILOR

În etapa de execuţie a proiectului, sursele de afectare a solului pot fi împărţite în surse directe şi

surse indirecte.

Sursele directe se referă la transformările fizice ce vor avea loc pe amplasament (lucrări de excavare,

lucrări de construcţie). În aceste cazuri, impactul asupra solului este preconizat a fi ireversibil.

A’A

B

A

B



Pagina 71

Impact reversibil este considerat în cazul lucrărilor temporare, ce vor afecta solul în perioada

lucărilor de construcţie: lucrări pentru realizarea şanţurilor pentru pozarea cablurilor electrice

subterane şi lucrări pentru amenajarea organizării de şantier. În cazul cablurilor subterane, se vor

executa lucrări de săpătură până la adâncimea de aproximativ 1 m. Cablurile vor fi pozate pe un strat

de nisip, solul extras fiind apoi reutilizat pentru umplerea şanţurilor şi aducerea terenului la starea

iniţială. Pentru amenajarea organizării de şantier nu va fi necesară decopertarea stratului de sol fertil.

Suprafeţele afectate în mod ireversibil au fost considerate suprafeţele afectate de construcţii

permanente (durată de viaţă minim 25 de ani), respectiv fundaţiile invertoarelor, ale staţiei de

colectare, ale stâlpului paratrăsnet, precum şi ale pilonilor de susţinere a modulelor solare.

Sursele indirecte de poluare a solului şi subsolului în etapa de realizare a lucrărilor de construcţie sunt

reprezentate de:

Scurgeri accidentale de combustibili şi uleiuri;

Traficul vehiculelor şi utilajelor implicate în realizarea lucrărilor. Odată cu impurificarea aerului,

există posibilitatea ca o anumită cantitate din aceşti poluanţi să ajungă pe sol, putând conduce la

modificarea caracteristicilor acestuia;

Gospodărirea incorectă a deşeurilor.

Facem însă precizarea că aceste surse sunt surse potenţiale de plouare a solului şi subsolului, apariţia

unor poluări putând fi doar de natură accidentală şi presupunând nerespectarea măsurilor prevăzute

în proiect sau manifestarea unor riscuri.

În etape de funcţionare a centralei solare au fost identificate, de asemenea, doar surse potenţiale de

poluare a solului şi subsolului. Acestea pot fi reprezentate de depozitarea necorespunzătoare a

deşeurilor, generate în perioada operaţiilor de mentenanţă.

Respectarea procedurilor operaţionale şi a măsurilor de gestionare corespunzătoare în perioada de

operare vor reduce la minim riscul producerii unor poluări accidentale.

În etapa de dezafectare, sursele de afectare a solului sunt similare celor din etapa de execuţie.

4.4.3 PROGNOZAREA IMPACTULUI

Execuţia proiectului implică perturbarea temporară sau pe termen lung a solurilor de pe

amplasamentul analizat. Proiectul va implica atât ocuparea temporară a unor suprafeţe de sol pentru

realizarea organizării de şantier şi execuţia reţelei de cabluri electrice subterane, cât şi ocuparea pe

termen lung (minim 25 de ani) a unor suprafeţe de sol, ce vor fi scoase din circuitul agricol, pentru

realizarea fundaţiilor echipamentelor componente ale centralei solare.



Pagina 72

Suprafaţa totală a perimetrului concesionat pentru realizarea centralei solare este de 20 ha, din care

14,75 ha va reprezenta suprafaţa pe care se vor amplasa componentele centralei solare.

Suprafeţele afectate temporar de lucrările de construcţii sunt suprafeţele aferente realizării reţelei

electrice subterane interioare şi organizării de şantier. Lucrările de săpătură se vor realiza până la

adâncimi de aproximativ 1 m, iar după pozarea cablurilor cea mai mare parte a solului va fi reutilizată

pentru umplerea şanţurilor şi reabilitarea terenului la suprafaţă. Pentru amenajarea organizării de

şantier nu va fi necesară decopertarea stratului de sol fertil.

Cele mai importante cantităţi de sol excavat vor rezulta în urma lucrărilor de realizare a fundaţiilor

pilonilor de susţinere a structurilor panourilor solare (cca. 4000 bucăţi). De asemenea se vor excava

cantităţi reduse de sol în cazul realizării fundaţiilor invertoarelor, staţiei de colectare şi stâlpului

pararăsnet. Grosimea medie a stratului de sol fertil este de 0,4 m. În tabelul următor sunt prezentate

suprafeţele afectate de lucrări şi volumele de sol ce vor fi excavate pentru realizarea lucrărilor, cu

evidenţierea separată a volumelor de sol fertil.

Pentru excedentul de pământ exacavat ce nu va mai putea fi reutilizat pe amplasament, se va încerca

identificarea unor şantiere ce necesită acest tip de material, iar dacă acest lucru nu va fi posibil

pământul poate fi transportat la depozite de deşeuri ce utilizează acest material ca strat de acoperire.

Tabel nr. 4-11 Cantităţi de sol excavate pe durata lucrărilor de construcţie

Componentă Suprafaţa

(m2)

Volum total de sol excavat (0 -

100 cm adâncime)

(m3)

Volum de sol nefertil (40 –

100 cm adâncime)

excavat (m3)

Volumul de sol fertil decoperat

(0 - 40 cm adâncime) (m3)

Volumul de sol fertil reutilizat

(0 - 20 cm adâncime)

(m3)

Fundaţii piloni de susţinere a

panourilor solare 785,4 785 471 314 157

Componentă Suprafaţa

(m2)

Volum total de sol excavat

(m3)

Volum de sol nefertil excavat

(m3)

Volumul de sol fertil decoperat

(m3)

Volumul de sol fertil reutilizat

(m3)

Fundaţii invertoare

58 35,85 17,925 17,925 7,17

Fundaţii staţie de colectare

23,5 4,7 0 4,7 -

Stâlp paratrăsnet 1 1,2 0,8 0,4 -

Total 867,9 826,75 489,725 337,025 164,17

Suprafaţa afectată de construcţii permanente reprezintă 0,58% din suprafaţa pe care se vor amplasa

componentele centralei solare.

Impactul asupra stratului de sol fertil. Aşa cum a fost prezentat anterior, proiectul presupune

decopertarea solului fertil de pe o parte a suprafeţelor aferente acestuia, pe o adâncime de cca. 40



Pagina 73

cm. Facem totuşi menţiunea că, sub aspect biologic, conform informaţiilor redate în capitolul 4.4.1,

capacitatea productivă a solului este redusă în acest areal.

Impactul asupra celui de al doilea orizont de sol. Lucrările propuse vor afecta structural solul aflat în

cel de-al doilea orizont prin realizarea fundaţiilor pilonilor din structurile de susţinere a panourilor

solare, a invertoarelor şi a stâlpului paratrăsnet. De asemenea, local, în perimetrele afectate vor avea

loc modificări ale regimului infiltraţiilor apelor din precipitaţii.

Impactul datorat unor poluări accidentale. Aşa cum a fost prezentat anterior, prezenţa unor produse

periculoase pe şantier conduce la considerarea unor riscuri privind apariţia unor poluări accidentale.

Natura produselor periculoase (carburanţi, uleiuri) face ca în urma unor eventuale scurgeri /

împrăştieri de produse la suprafaţa solului să se poată interveni rapid pentru colectarea solului

contaminat (cu gestionarea adecvată a acestuia) şi îndepărtarea riscurilor privind extinderea poluării.

Aplicarea corectă a măsurilor de intervenţie în caz de poluări accidentale va asigura în astfel de

situaţii un impact redus la nivelul solului cu posibilitatea limitării şi minimizării efectelor acestuia.

În etapa de operare, proiectul nu va avea impact negativ asupra solului. În perioada de operare

suprafeţele de sol vor fi protejate prin menţinerea vegetaţiei naturale pe amplasament şi stoparea

păşunatului intensiv.

În etapa de dezafectare se vor desfăşura activităţi similare celor din etapa de execuţie, însă de mai

mică amploare. Activităţile de dezafectare vor viza:

demolarea fundaţiilor şi aport de sol în zona demolată, care să permită reutilizarea solului în

cadrul activităţilor agricole (păşune);

dezgroparea cablurilor electrice subterane şi predarea acestora unei societăţi autorizate, în

vederea reciclării, şi aport de sol pentru refacerea terenului;

lucrări de refacere a amplasamentului în zonele afectate.

Principala diferenţă, comparativ cu etapa de execuţie, constă în faptul că, în etapa de dezafectare va

fi necesar aport de sol de pe alte amplasamente, inclusiv sol fertil, pentru a reda terenul în circuitul

agricol, cel puţin la calitatea lui anterioară.

Considerând suprafeţele afectate, volumele de sol utilizate, faptul că nu există surse de poluare a

solului în niciuna din etapele proiectului ci doare surse potenţiale de poluare, impactul asupra solului

în toate etapele proiectului este negativ redus (magnitudinea modificării: negativă-mică, sensibilitatea

zonei: mică).


Din măsurile prevăzute pentru protecţia solului şi subsolului în etapa de execuţie şi dezafectare se

pot enumera:



Pagina 74

Limitarea utilizării autovehiculelor la un volum strict necesar derulării activităţilor de construcţie;

Menţinerea utilajelor şi echipamentelor utilizate la realizarea lucrărilor în stare tehnică

corespunzătoare şi realizarea reviziilor, operaţiunilor de întreţinere şi reparaţiilor în afara

amplasamentului, în locuri special amenajate, prevăzute cu dotări corespunzătoare;

Amenajarea spaţiilor speciale pentru colectarea şi stocarea temporară separată a categoriilor de

deşeuri generate;

Eliminarea controlată a deşeurilor generate pe amplasament prin intermediul unor firme

autorizate;

Asigurarea de materiale absorbante pe amplasament pentru a se putea interveni rapid în caz de

poluări accidentale (scurgeri accidentale de carburanţi, uleiuri).

De asemenea măsurile de reducere propuse pentru protecţia apelor de suprafaţă şi subterane vor

contribui şi la reducerea impactului asupra solului.

Pentru perioada de operare a centralei electrice solare Sânnicolau Mare nu sunt necesare dotări

pentru protecţia solului şi subsolului.

4.5 GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.5.1 DATE GENERALE

4.5.1.1 Caracterizarea subsolului pe amplasament

Din punct de vedere geologic, regiunea în care se încadrează amplasamentul analizat este situată în

partea de vest a aliniamentului Munţilor Apuseni şi Munţilor Poiana Ruscăi din orogenul Carpaţilor

Occidentali, unde se desfăşoară o structură de platformă rigidă cu fundament carpatic. Aceasta intră

în contact tectonic cu fundamentul Depresiunii Panonice în lungul unei falii crustale, situată la vest

de graniţa României. Până în Miocenul inferior, această regiune a funcţionat asemeni unei arii

continentale. Între Miocen inferior şi sfârşitul Ponţianului, arealul a intrat în submersie, după care a

existat o evoluţie, în condiţii subaeriene, fiind supusă factorilor modelatori externi, din care, reţeaua

hidrografică venită din Carpaţi a avut cel mai important rol. La nivelul Cuaternarului apar cele mai

importante forme de acumulare, fiind cunoscute, la suprafaţă, depozitele din perioada Pleistocenului

superior, care formează un sistem de conuri de dejecţii, terase şi câmpii aluviale ale reţelei

hidrografice principale.

Amplasamentul aferent centralei solare aparţine culoarului Mureşului care, a creat, prin eroziune, o

zonă largă depresionară, în care s-a depus marele con aluvionar al Mureşului, ce atinge grosimi de

100 - 140 m.



Pagina 75

Ultima etapă de evoluţie a teritoriului se derulează la nivelul Holocenului superior, când, în condiţii

fluvio-lacustre, s-au depus depozite diferite fine, de natură nisipos-argiloasă-prăfoasă: argile gălbui,

uneori cenuşii prăfoase sau nisipoase, nisipuri argiloase-prăfoase şi prafuri argiloase. Acestea pot

atinge grosimi de 8 – 12 metri, după care sunt interceptate aluviuni precum nisipurile şi pietrişurile,

care conţin apă subterană (Figura 4-12).

Figura nr. 4-12 Harta geologică a zonei amplasamentului viitoare centrale solare Sânnicolau Mare

În cadrul Studiului geotehnic realizat pe amplasamentul analizat, pentru stabilirea condiţiilor de

fundare, s-a efectuat o cartare geologică de suprafaţă, ale cărei date au fost ulterior corelate cu cele

obţinute prin executarea a 10 foraje în limitele amplasamentului, la adâncimea de 6 metri (a se vedea

Figura nr. 4-2 – secţiunea 4.2).

Astfel, repartiţia litologică, conform rezultatelor obţinute în urma analizării celor 10 foraje, este una

uniformă şi este reprezentată după cum urmează:

Fiecare din cele 10 foraje a interceptat în suprafaţă, un strat de sol cu grosimea de 0,40 m;

Sub stratul de sol este prezent un strat de argilă cenuşie închisă, plastic vârtoasă, până la adâncimi

de 0,80 m, în cazul forajelor 1, 2, 9 şi 10, de 0,90 m în cazul forajelor 3,6,7 şi 8 şi de 1 m pentru

forajele 4 şi 5;



Pagina 76

Sub stratul de argilă cenuşie închisă s-a intrat în stratul de argilă cafenie, plastic vârtoasă, până la

adâncimea de 3 m (F2), 3,2 m (F3, F7 şi F9), 3,5 (F4, F8), 3,7 m (F5), 3,8 m (F1, F10) şi 4 m

(F6).

4.5.1.2 Structura tectonică, activitate seismologică

Din punct de vedere seismic, zona studiată este situată gradul 7, zona de calcul C (conform

Normativului P100-2006 – România, Zonare seismică), cu coeficientul seismic Ks=0,16 g şi o

valoare a perioadei de colţ Tc(sec)=0,7 s ‖.

4.5.2 IMPACTUL PROGNOZAT

Sursele potenţiale de afectare a subsolului sunt similare cu cele prezentate în secţiunea Sol, în toate

etapele proiectului.

Activităţile care se vor desfăşura pe amplasamentul analizat în perioadele de implementare a

proiectului (construcţie, operare, dezafectare) nu vor avea impact semnificativ asupra componentelor

subterane – geologice şi nici nu vor produce schimbări în mediul geologic.

Adâncimea de fundare pentru centrala electrică solară este de maxim 1 metru. Astfel, modificările

produse prin realizarea lucrărilor vor avea un impact minim asupra mediului geologic.

Impactul asupra apelor subterane este practic nul în toate etapele proiectului.

În perioada funcţionării, nu vor exista surse de poluare a apelor subterane. Pentru minimizarea

riscului producerii unor accidente au fost considerate măsurile necesare pentru gestionarea conformă

a apelor uzate menajere (vezi capitolul apă).

În zona amplasamentului nu există elemente geologice valoroase ce necesită protejare.

Impactul asupra mediului geologic în toate etapele proiectului este negativ redus (magnitudinea

modificării: negativă-mică, sensibilitatea zonei: mică).


Nu sunt necesare măsuri speciale de protecţie a geologiei amplasamentului. Măsurile de protecţia a

subsolului sunt similare celor pentru protecţia solului.

Facem şi aici însă precizarea necesară privind gestiunea adecvată a materialelor şi substanţelor

utilizate în perioada de construcţie. Se va evita depozitarea direct pe sol a produselor ce pot fi

antrenate în sol de precipitaţii şi mai ales a celor de natura lichidă.



Pagina 77

4.6 BIODIVERSITATEA

4.6.1 INTRODUCERE

Amplasamentul analizat este localizat în Bioregiunea Panonică. Conform Florea (2005), zona

analizată corespunde Ecoregiunii Câmpiei joase, nedrenate a Tisei, tipul de ecosistem dominant fiind

acela de pajişte.

În scopul evaluării stării iniţiale a biodiversităţii, anterior construirii proiectului, au fost evaluate

următoarele componente:

flora şi vegetaţia;

tipurile de habitate;

herpetofauna (reptile şi amfibieni);

avifauna (specii de păsări);

mamifere (specii terestre).

În acest sens, suprafaţa destinată construcţiei centralei solare Sânnicolau Mare a fost amănunţit

cercetată în cadrul unei deplasări în teren, efectuată în periada 01 – 02 Aug 2012, notând pentru

fiecare observaţie realizată locaţia GPS a acesteia.

Figura nr. 4-13 Locaţia punctelor de observaţie în zona amplasamentului Sânnicolau Mare



Pagina 78

Pentru elementele floristice, au fost realizate liste de specii de tip releveu/transect, în cadrul cărora a

fost indicată locaţia realizării inventarului de specii, gradul de acoperire (abundenţă/ dominanţă,

notată conform scalei Braun Blanquet modificată) aferent fiecărei specii, note şi observaţii privind

natura, conformaţia sau starea de conservare a respectivei locaţii, altitudinea, etc.

Astfel, au fost investigate 8 locaţii în cadrul zonei de interes, selectate în funcţie de heterogenitatea

specifică apreciată vizual. Pe baza acestor locaţii au fost realizate teste de similaritate/disimilaritate

(cluster analysis), pentru a putea aprecia grupele structurale vegetale de care asociaţiile identificate

aparţin. Totodată, analizele ulterioare privind gradul de asociere între speciile dominante, edificatoare

şi însoţitoare identificate la nivelul fiecărui transect au indicat structurile fitocenologice prezente la

nivelul ariei proiectului, pe baza cărora a fost posibilă (conform Gafta & Mountford, Manual de

interpretare a habitatelor Natura 2000 din România) identificarea habitatelor Natura 2000 (acolo

unde a fost posibilă stabilirea unei corespondenţe), precum şi echivalarea acestora cu tipurile de

habitate din sistemul naţional de clasificare (Doniţă et al, Habitatele din România).

Elementele faunistice au fost identificate vizual, prin observare directă şi comparare cu datele

aferente în literatura de specialitate (ghiduri şi determinatoare de teren aferente fiecărui grup

investigat).

4.6.2 DESCRIEREA SITUAŢIEI EXISTENTE (CONDIŢII INIŢIALE)

4.6.2.1 Flora şi vegetaţia

În principal, vegetaţia din zona proiectului formează un ecosistem praticol, reprezentat de o păşune

naturală, afectată într-o foarte mare măsură de suprapăşunat. În această locaţie sunt cantonate atât oi

cât şi vaci, provenind de la două ferme localizate în apropiere. Acoperirea în vegetaţie, dominată în

general de specii ierboase, variază de la 15%, în zonele supraexploatate până la 90 – 100% în locaţii

localizate la distanţe mai mari de zonele de rezidenţă a turmelor sau de zonele intens tranzitate. Un

aspect interesant este reprezentat de aportul de nutrienţi ridicat aferent zonei cercetate, provenind de

la dejecţiile animale.

Lista speciilor identificate indică 46 taxoni (Tabel 4-12), dintre care 43 specii aparţin stratului erbaceu

şi reprezintă 93% din totalul speciilor identificate, iar alte 3 specii (7%) sunt reprezentate de arbuşti

de talie mică, cu port erect (Prunus spinosa), pendent (Rosa canina) sau reprent (Rubus caesius) (Figura 4-

14).



Pagina 79

Figura nr. 4-14 Ponderea straturilor de vegetaţie identificate la nivelul zonei proiectului

Tabel nr. 4-12 Lista speciilor identificate în zona proiectului, cu referire la indicativul releveului în

care acestea au fost identificate

Numele speciei Numărul releveului în care a fost

identificată specia

Achillea millefolium R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8

Allium flavum R6

Artemisia austriaca R7

Atriplex patula R5

Ballota nigra R1

Bothriochloa ischaemum R3 R7

Bromus arvensis R1 R3 R5 R6 R7

Carthamus lanatus R3 R5 R7 R8

Centaurea nigra R1 R4 R6 R7 R8

Cichorium intybus R1 R2 R3 R5

Cirsium arvense R1 R3 R5

Consolida regalis R3 R5

Convolvulus arvensis R1 R2 R7

Cynodon dactylon R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8

Daucus carota R1 R3 R4

Dipsacus laciniatus R3

Echium vulgare R3

Elymus hispidus R6 R7 R8

Strat

erbaceu

43

93%Arbusti

3

7%



Pagina 80

Numele speciei Numărul releveului în care a fost

identificată specia

Eryngium campestre R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8

Euphorbia cyparissias R1 R3 R4 R5 R6 R7

Festuca pseudovina R4 R5 R6 R7

Festuca valesiaca R3

Galium verum R8

Hordeum murinum R1 R4 R5 R7

Juncus gerardii R2 R3

Limonium gmelinii R5 R6 R7 R8

Lolium perenne R1 R2 R5

Lotus corniculatus R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8

Ononis arvensis R1 R2 R3 R4 R5 R6

Phragmites australis R2

Plantago lanceolata R3 R4 R5

Plantago major R2

Poa bulbosa R7

Polygonum aviculare R1 R5

Portulaca oleracea R2

Potentilla argentea R4

Prunus spinosa R8

Rosa canina R8

Rubus caesius R8

Salvia pratensis R1 R3 R8

Salvia species R1

Schoenoplectus lacustris R2

Typha angustifolia R2 R3

Vicia cracca R3

Xanthium spinosum R1

Xanthium strumarium R1 R2



Pagina 81

Figura nr. 4-15 Exemplu de acoperire slabă cu vegetaţie la nivelul ariei de interes a proiectului



Pagina 82

Figura nr. 4-16 Exemplu de acoperire ridicată cu dejecţii animale a suprafeţelor de pajişte de la

nivelul ariei proiectului

Din punct de vedere al stării de conservare a respectivului ecosistem praticol prezent în zona

proiectului, se remarcă ponderea semnificativă a speciilor ruderale, care reprezintă 47 % din totalul

speciilor identificate (22 taxoni din 46). Un caz aparte este reprezentat de specia Xanthium strumarium,

care are caracter ruderal, dar este şi de origine adventivă. Speciile spontane native sunt prezente în

număr de 24 taxoni, reprezentând 51% din totalul speciilor identificate (Figura 4-17). Menţionăm

faptul că niciuna dintre speciile de plante superioare identificate nu face obiectul măsurilor de

protecţie şi/sau conservare, conform legislaţiei în vigoare la nivel european sau naţional, şi nici nu

formează habitate de interes comunitar.



Pagina 83

Figura nr. 4-17 Ponderea speciilor spontane, ruderale şi adventive în cadrul structurilor vegetale

investigate la nivelul proiectului

Tabel nr. 4-13 Preferinţele ecologice ale florei din locaţiile investigate

Numărul

releveului Lumină Temperatură Umiditate

Reacţia

solului Nutrienţi

1 7,86 5,92 4,08 6,88 4,85

2 7,83 6,30 5,18 7,20 5,00

3 7,78 6,36 3,73 7,67 4,06

4 7,82 6,43 3,80 6,67 3,70

5 7,53 6,45 3,92 7,50 4,57

6 7,78 6,33 3,78 6,83 3,56

7 7,83 6,56 3,67 6,78 3,64

8 7,56 5,71 3,88 6,86 4,25

Pe baza listelor de specii identificate pentru fiecare locaţie investigată a fost calculată media

indicatorilor Ellenberg pentru parametrii Lumină, Temperatură, Umiditate, Reacţia solului şi

preferinţa pentru Nutrienţi. Acestea indică faptul că flora locală preferă în principal expunere bună

către puternică la lumină, temperaturi moderate către ridicate, umiditate variabilă (crescută pentru

releveul 2, dar scăzută pentru celelalte locaţii studiate), soluri neutre, şi fertilitate scăzută către

moderată. Aceste aspecte indică afinitatea speciilor pentru un climat mai degrabă xeric şi expus unor

perioade de secetă.

Principalele asociaţii identificabile la nivelul zonei investigate sunt reprezentate de combinaţii

interspecifice de taxoni care aparţin domeniului stepic panonic, cu uşoare preferinţe de halofilie şi

xericitate:

Specii

adventive

1

2%

Specii

ruderale

22

47%

Specii

spontane

24

51%



Pagina 84

Limonio gmelini-Artemisietum monogynae;

Trifolio fragiferi-Cynodontetum;

Achilleo-Festucetum pseudovinae.

Figura nr. 4-18 Vegetaţie ruderală dominată de Cirsium lanceolatum

Între aceste specii sunt prezenţi taxoni favorizaţi de stadiul ridicat de degradare al zonei, în principal

de vegetaţie ruderală formată de specii oportuniste ca Cirsium lanceolatum, Lolium perenne, Carthamus

lanatus, Ballota nigra, Convolvulus arvensis, Hordeum murinum, etc.



Pagina 85

Figura nr. 4-19 Vegetaţie ruderală cu Ballota nigra şi Cynodon dactylon

4.6.2.2 Habitate

Asociaţiile vegetale identificate indică apartenenţa teoretică a habitatelor din zona proiectului la

categoria 1530* Mlaştini şi stepe sărăturate panonice, prin elementele halofile sau slab halofile

prezente în fitocenoze (de exemplu, Limonium gmelinii).

Acest habitat prioritar de interes comunitar este reprezentat în principal de „stepe, depresiuni, lacuri

superficiale şi mlaştini sărăturate panonice şi pontosarmatice, influenţate în mare măsură de un

climat panonic cu temperaturi extreme şi ariditate estivală, de origine în parte naturală, dar

determinată şi de influenţa distinctă a păşunatului bovinelor, în care aportul de săruri datorat

evaporării intense a apei freatice în timpul verii‖ (conform Gafta & Mountford, Manual de

interpretare a habitatelor Natura 2000 din România).

La nivelul zonei de interes, habitatul ocupă cea mai mare parte a suprafeţei proiectului, însă trebuie

subliniat faptul că, deşi la origine, zona intestigată a aparţinut, cel mai probabil acestei categorii de

habitate, aspect sugerat de prezenţa unor specii indicatoare (Limonium gmelinii, Festuca pseudovina, etc),

în prezent, zona este puternic afectată de suprapăşunat, urmarea fiind instalarea în facesuri compacte

a vegetaţiei ruderale şi degradarea stării iniţale a habitatului, care în prezent nu mai corespunde



Pagina 86

criteriilor fizice (fluctuaţia puternică a regimului hidric), chimice (prezenţa unui constant aport masiv

de nutrienţi, prin acumularea dejecţiilor animale în urma păşunatului, dar şi a depozitării gunoiului de

grajd pe această păşune) şi de structură specifică (numărul ridicat de specii halofile şi slab halofile,

diversitatea ridicată a taxonilor aparţinând acestei categorii) necesare încadrării sale în categoria 1530*

Mlaştini şi stepe sărăturate panonice.

Figura nr. 4-20 Limonium gmelinii în interiorul amplasamentului Sânnicolau Mare

În zonele marginale ale proiectului, cu predilecţie în apropierea căii ferate, apar formaţiuni

fanerofitice dominate aproape exclusiv de Prunus spinosa, în care sunt prezente sporadic şi Rosa canina

şi Rubus caesius. La nivelul vegetaţiei ierboase nu se remarcă diferenţe majore faţă de restul

amplasamentului.

În loc de concluzie, considerăm că în prezent, suprafaţa identificată la nvelul ariei proiectului este

reprezentată de o formă extrem de degradată a habitatului 1530* Mlaştini şi stepe sărăturate panonice

(echivalent în sistemul naţional de clasificare a habitatelor – Doniţă et al, Habitatele din România –

cu tipurile R1510 - Comunităţi vest-pontice cu Limonium gmelini şi Artemisia santonicum, R1514 -

Comunităţi vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous, R1525 - Pajişti

ponto-sarmatice de Juncus gerardii). În acest sens, considerăm că implementarea proiectului în această



Pagina 87

locaţie nu ridică probleme referitor la protecţia speciilor de plante sau a habitatelor identificate în

zonă.

4.6.2.3 Herpetofauna

Pe parcursul realizării transectelor vizuale destinate identificării speciilor şi efectivelor de reptile şi

amfibieni prezente la nivelul suprafeţei proiectului a fost identificat un singur individ de Lacerta

viridis, care nu a putul fi capturat sau fotografiat. Specia a fost semnalată în nord-vestul

amplasamentului, în apropierea releveului 1.

Lacerta viridis este o specie de interes comunitar care necesită o protecţie strictă (Anexa 4a a OUG

57/2007 aprobată prin Legea 49/2011).

Ulterior, desi au fost realizate atât transecte diurne, destinate identificării speciilor de reptile şi de

amfibieni activi în timpul zilei, cât şi după apusul soarelui, destinate identificării amfibienilor cu

activitate nocturnă (speciile genurilor Bufo, Pelobates, etc), nu au mai fost identificate şi alte elemente

herpetofaunistice.

4.6.2.4 Avifauna

În scopul investigării componentei avifaunistice a biodiversităţii, au fost realizate transecte vizuale

având ca scop identificarea speciilor (atât prin observare directă, cât şi cu ajutorul lunetei

ornitologice sau binoclului) şi evaluarea numărului de indivizi. Au fost identificate 9 specii de păsări,

cu efective variabile (figura nr. 4-21, tabelul nr. 4-14).

Figura nr. 4-21 Speciile de păsări identificate în zona amplasamentului



Pagina 88

Figura nr. 4-22 Cuib de Ciconia ciconia la intrare în Oraşul Sânnicolau Mare

Figura nr. 4-23 Exemplar de Buteo buteo survolând amplasamentul

Tabel nr. 4-14 Speciile şi efectivele de păsări observate in zona amplasamentului, cu referire la

statutul de protecţie al acestora

Specia Efectivul

Statutul de protecţie (Directiva

Păsări)

Statutul de protecţie

(OUG57/2007) Fenologie

Hirundo rustica 31 - - Oaspete de vară

Alauda arvensis 29 Anexa 2 Anexa 5c Migrator parţial

Falco tinnunculus 3 - Anexa 4 b Migrator parţial

Ciconia ciconia 1 Anexa 1 Anexa 3 Cuibăritoare

Motacilla flava 1 - - Migrator parţial

Buteo buteo 1 Anexa 1 Anexa 3 Specie cuibăritoare şi de pasaj



Pagina 89

Specia Efectivul

Statutul de protecţie (Directiva

Păsări)

Statutul de protecţie

(OUG57/2007) Fenologie

Corvus frugilegus 10 Anexa 2 Anexa 5c Specie cuibăritoare

Lanius collurio 1 Anexa 1 Anexa 3 Sedentar

Ardea cinerea 1 - - Oaspete de vară

În urma consultării cu reprezentanţii Primăriei am avut acces şi la o informare realizată de ONG-ul

Milvus privind existenţa şi activititatea în zona prioectului a unor exemplare de Falco cherrug.

Informarea era menită a atrage atenţia asupra riscurilor la care ar fi expusă specia prin construcţia

unui parc eolian în această locaţie.

Toate speciile menţionate anterior pot utiliza amplasamentul propus pentru construcţia parcului

solar ca teritoriu de hrănire. Teoretic, în cazul a două specii (Alauda arvensis şi Lanius collurio) existând

şi posibilitatea cuibăririi. În cadrul vizitei în teren nu au fost însă identificată prezenţa unor cuiburi

pe amplasament şi în imediata sa vecinătate datorită absenţei structurilor vegetale care ar putea

susţine instalarea acestora. Cel mai apopiat cuib identificat este de barză albă (Ciconia ciconia) la intrare

în Oraşul Sânnicolau Mare (cca 800 m de amplasament).

Din punct de vedere al componentei avifaunistice existente la nivelul ariei de interes, nu există

restricţii privind implementarea proiectului.

4.6.2.5 Lilieci

Pentru a identifica speciile de lilieci care se regăsesc în amplasamentul parcului solar Sânnicolau Mare

şi în imediata vecinătate a acestuia, au fost înregistrate ultrasunete cu ajutorul unui detector de tip

Petterson D240X şi a unui reportofon de tip Zoom H2 (Figura 4-24), utilizând metoda transectului

cu ajutorul unui vehicul care a parcurs reţeaua de drumuri adiacentă proiectului solar, în data de

01.08.2012, de la ora 19:09 până la ora 23:33. Înregistrările au fost analizate utilizând un program

specializat (Bat Sound 4) şi chei de identificare a speciilor din Europa (Russ J., 2012, Tupinier Y.,

1996).



Pagina 90

4-24 Pregătirea aparatelor pentru înregistrare

În intervalul precizat au fost realizate 12 înregistrări, dintre care 10 au conţinut ultrasunete emise de

lilieci, restul fiind declanşate de alte surse (e.g. ortoptere). Speciile identificate în apropiere de limtele

proiectului sunt: Pipistrellus nathusii, Nyctalus noctula şi Plecotus auritus.

Specia Pipistrellus nathusii de obicei începe a vâna imediat după lasarea serii, având frecvenţa maximă a

contactelor la un interval de 20 de minute după apus. În cazul zonei de studiu şi a perioadei alese

apusul a avut loc la ora 20:47. O înregistrare realizată cu o oră şi jumătate înainte de acest moment

sugerează faptul că individul se afla în tranzit, iar acest lucru este confirmat şi de sonogramă,

deoarece individiul emitea sunete cu o lăţime de bandă relaitv scăzută (39-45kHz, fără modulaţie

semnificativă, Figura 4-25).

Figura nr. 4-25 Sonograma Pipistrellus nathusii aflat în tranzit în apropierea amplasamentului

Specia Plecotus auritus obişnuieşte să aibă o activitate foarte ridicată după jumătate de oră de la apusul

soarelui, însă un individ a fost înregistrat cu aproximativ o oră înainte de acest moment, indicând

acelaşi lucru ca şi pentru specia de mai sus, acesta fiind cel mai probabil aflat în tranzit între adăpost

şi zona de hrănire (Figura nr. 4-26).



Pagina 91

Figura nr. 4-26 Sonograma Plecotus auritus

Specia Nyctalus noctula a fost detectată în zona de studiu cu o oră înainte de apusul soarelui.

Interpretând sonograma se poate afirma faptul că una dintre înregistrări era un sunet de hrănire,

deoarece individul emitea un număr de pulsuri din ce în ce mai ridicat pe secundă, frecvenţa acestora

creştea uşor, iar forma acestuia se transforma din constant în cvasi-constant (Figura nr. 4-27).

Figura nr. 4-27 Sunete incipiente capturării unei insecte de către specia Nyctalus noctula

Distribuţia speciilor identificate poate fi observată în hărţile din Figura nr. 4-28, unde aceasta este

comparată cu modelul digital al suprafeţelor şi al terenului pentru a evidenţia albiile râurilor (în cazul

de faţă canalul Aranca) şi construcţiile antropice, care reprezintă un adăpost ideal pentru toate cele

trei specii identificate în sit, dat fiind faptul că acestea sunt arboricole, iar cea mai apropiată pădure se

află la 6,9 km nord de cel mai nordic punct de semnalare a liliecilor din sit. Zonele umede unde pot

exista ape stătătoare sunt zone des frecventate de lilieci, deoarece acolo se pot dezvolta ponte de

insecte, pe care aceştia le consumă. În apropierea zonei de studiu există mai multe bălţi, dintre care

cea mai mare de aproximativ 6000 m², situată la aproximativ 500 m vest faţă de limita

amplasamentului. Această baltă, cursul canalului Aranca, canalele de desecare (reprezentate pe harta



Pagina 92

din stânga drept linii frânte albastre fără denumire), clădirile dar şi iluminatul stradal sau în interiorul

fermelor sau a staţiei de transformare (Figura nr. 4-28), reprezintă obiective care pot atrage liliecii,

pentru faptul că aceştia îşi pot găsi adăpost în clădiri şi pot vâna în zonele umede sau iluminate, unde

se concentrează o cantitate mare de insecte (Dietz C. et. al, 2007).

Figura nr. 4-28 Distribuţia speciilor de lilieci identificate în zona de studiu comparată cu modelul

digital al suprafeţelor - terenului (stânga), distanţa faţă de păduri (dreapta sus) şi a modului de

utilizare a terenurilor de pe ortofotoplanul 1:5000, anul 2005, vizibil fără digitizare – partea centrală

unde este poziţionat amplasamentul: pajişte, parţile laterale: teren agricol.

Speciile identificate sunt protejate atât la nivel European prin Directiva Habitate (Specii de plante şi

animale care necesită o protecţie strictă – anexa IV), cât şi la nivel naţional prin O.U.G. 57/2007

(Specii de interes comunitar – anexa Iva). La nivelul IUCN, speciile identificate prezintă statutul

‖Least Concern‖, care indică faptul că populațiile acestora sunt stabile.



Pagina 93

4.6.2.6 Alte mamifere

În urma realizării transectelor vizuale destinate investigării acestei componente a studiului de

inventariere al biodiversităţii au fost identificate aproximativ 8 intrări de adăposturi subterane ale

speciei Spermophilus citellus.

Densitatea scăzută a galeriilor, pe de o parte, corelată cu starea acestora (fără urme de activitate

recentă, cu intrările parţial înierbate şi partea iniţială a galeriei parţial prăbuşită) sugerează faptul că,

chiar dacă probabil acestea au fost populate la un moment dat, în prezent galeriile sunt părăsite. Pe

perioada realizării observaţiilor nu a fost semnalat niciun individ activ aparţinând acestei specii.

În cursul realizării transectelor nocturne, a mai fost observat un individ de Lepus europaeus, în zona

nordică a amplasamentului.

4.6.3 RELAŢIA CENTRALEI ELECTRICE SOLARE SÂNNICOLAU MARE CU SITURILE NATURA

2000

Cea mai apropiată arie naturală protejată faţă de amplasamentul proiectului este reprezentată de situl

Natura 2000 ROSCI0345 Pajiştea Cenad, localizată la nord faţă de amplasamentul analizat (cca. 1,8

km faţă de cel mai nordic punct al amplasamentului). Cea mai apropiată arie de protecţie specială

avifaunistică faţă de amplasamentul analizat este situată la o distanţă de cca. 7 km, în partea de nord,

fiind reprezentată de ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior (Figura 4-29). Sub această distanţă nu se

găseşte nicio altă arie naturală protejată. Alte situri Natura 2000 aflate la distanţe mai mari sunt SCI

Lunca Mureşului Inferior, situat la aproximativ 7 km distanţă spre nord de amplasament (valabil şi

pentru Parcul Natural Lunca Mureşului), SCI Mlaştina Satchinez, situat la cca. 29,5 km sud – est, SCI

Comoloşu Mare, situat la 19 km sud, şi SPA-urile Teremia Mare – Tomnatec la aproximativ 7,5 km

sud, respectiv SPA Mlaştina Satchinez situat la 31,5 km sud-est.

ROSCI0345 Pajiştea Cenad se întinde pe o suprafaţă de 6,03 ha, ce se încadrează în categoria

pajiştilor sărăturate, cu porţiuni de loess, fiind alcătuit din următoarele clase de habitate: Păşuni

(45%); Terenuri arabile (47%); Vii şi livezi (2%); Mlaştini, stufărişuri (6%).

Această zonă a fost desemnată sit Natura 200 pentru protecţia a două specii de mamifere, enumerate

în Anexa II a Directivei 92/43/CEE, respectiv Spermophilus citellus şi Mustella eversmannii. De

asemenea, situl este important şi pentru asociaţii vegetale de plante stepice şi mlaştini sărate.

ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 17,42 ha, fiind alcătuit din

următoarele clase de habitate:

Păduri de foioase (44%);

Terenuri arabile (32%);

Păşuni (10%);



Pagina 94

Râuri şi lacuri (8%);

Mlaştini şi stufărişuri (4%);

Vii şi livezi (2%).

Situl este format din cursul propriu – zis al râului Mureş, cu lunca aferentă, conţinând pădurea şi

terenul agricol. Au fost menţionate, în interiorul acestui SPA, aproximativ 55 specii de peşti, 200

specii de păsări, zona având cea mai mare populaţie de Riparia riparia şi Merops apiaster de pe înreg

cursul Mureşului. Sitului i se conferă o importanţă la nivel mondial, prin prezenţa în areal a câtorva

specii ameninţate pe plan mondial, respectiv Falco cherrug danubialis, Merops apiaster şi Crex crex şi a

unor populaţii importante de specii ameninţate la nivelul UE, precum Halieetus albicilla, Milvus migrans,

Sylvia nisoria.

Figura nr. 4-29 Distanţa dintre amplasamentul centralei solare Sânnicolau Mare şi cele mai apropiate

situri Natura 2000

Nu au fost identificate forme de impact potenţial aferente construcţiei şi funcţionării proiectului

analizat asupra siturilor Natura 2000.



Pagina 95

4.6.4 IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITĂŢII

4.6.4.1 Impactul asupra florei şi vegetaţiei

Realizarea proiectului presupune menţinerea şi conservarea vegetaţiei natural ierboase din

amplasament precum şi a habitatelor animalelor tradiţional asociate acestei vegetaţii. Menţinerea

vegetaţiei ierboase este deopotrivă utilă proiectului pentru conservarea solului şi evitarea stagnării

apelor de precipitaţii, dar este şi o măsură de conservare a biodiversităţii în condiţiile în care

activităţile reduse de mentenanţă nu justifică necesitatea existenţei unor poteci pietruite sau asfaltate

în interiorul parcului solar.

Figura nr. 4-30 Exemplu de menţinere a vegetaţiei naturale într-un parc solar (sursa foto: Parcul

solar Kolitzheim, Belectric Germania)

În cazul în care centrala solară ar fi fost instalată pe teren agricol, ar fi fost necesară însămânţarea

speciilor de plante. În cazul centralei solare Sânnicolau Mare această operaţiune nu este necesară dat

fiind faptul că vegetaţia naturală ierboasă este deja prezentă în amplasament.

Managementul vegetaţiei în interiorul centralei solare implică evitarea instalării şi dezvoltării

arbuştilor care în timp ar putea ajunge la înălţimi la care să umbrească porţiuni ale panourilor solare.

Comparând cu momentul actual, propunerea unui control al speciilor arbustive nu reprezintă un

impact dat fiind că acest control se realizează şi în prezent prin păşunatul intensiv. De altfel pe

amplasamentul propriu-zis al centralei solare nu a fost identificată prezenţa arbuştilor. Aceste specii

sunt prezente în vecinătatea canalelor de desecare şi a căii ferate. Deopotrivă cu controlul prezenţei

arbuştilor pe amplasamentul centralei solare, proiectul propune şi crearea unui aliniament de arbuşti

perimetral acestuia (vezi figura 4-31). Arbuştii vor fi plantaţi în exteriorul gardului de plasă, la limita

amplasamentului, urmând a asigura deopotrivă o reducere a impactului vizual a parcului precum şi o

creştere a capacităţii de suport pentru animale (în principal păsări ce ar putea utiliza arbuştii pentru

instalarea de cuiburi). Din punct de vedere strict al impactului proiectului asupra speciilor arbustive



Pagina 96

apreciem că acesta va fi unul pozitiv prin înfiinţarea unei suprafeţe de minim 1700 m2 de dezvoltare

a speciilor native.

Suprafaţa de pajişte afectată propriu-zis de construcţie (fundaţiile pilonilor de susţinere a panourilor

solare, construcţii permanente, organizare de şantier) este de aprox. 0,68 ha. Din aceasta, cca. 98%

este afectată temporar (săpătura în care este turnată fundaţia structurii de susţinere a panourilor

solare peste care se aşterne solul fertil şi organizarea de şantier), aceasta fiind refăcută la finalizarea

lucrărilor de construcţie. Suprafaţa de pajişte pierdută definitiv (sau pe termen lung) este de cca 135

m2 (cca 2% din total afectat şi numai 0,06% din suprafaţa totală a proiectului).

Construcţia centralei va atrage cu sine o înlăturare a formelor actuale de impact asupra florei

reprezentate în principal de păşunat şi depozitarea dejecţiilor animaliere. Îngrădirea amplasamentului

va permite dezvoltarea vegetaţiei cu posibilitatea chiar a refacerii habitatului prioritar.

Activitatea umană derulată pe toată perioada operării centralei solare implică o prezenţă redusă pe

amplasament cu intervenţii ocazionale asupra panourilor. Această prezenţă umană redusă nu va fi în

măsură să afecteze speciile vegetale (prin acţiune mecanică) şi cu atât mai puţin să modifice structura

asociaţiei vegetale (prezenţă excesivă a speciilor ruderale).

Umbrirea produsă de panourile solare poate afecta o mică suprafaţă de teren aflată sub panouri,

prin reducerea cantităţii de lumină primită de plante. Cercetări făcute însă de diferiţia autori (a se

vedea o sinteză realizată de Arsenault, 2010) indică însă că efectul de umbrire este redus, iar alte

avantaje precum menţinerea umidităţii în sol sau limitarea acesului ierbivorelor fac ca efectele

panourilor solare să fie preponderent benefice asupra vegetaţiei.

Figura nr. 4-31 Dispunerea arbuştilor în exteriorul gardului de sârmă (sursa foto: Parcul solar

Kolitzheim, Belectric Germania)



Pagina 97

4.6.4.2 Impactul asupra nevertebratelor

Insectele reprezintă principala componentă a biodiversităţii care ar putea fi afectată de instalarea unei

centrale solare. Această afirmaţie poate fi însă validă pentru situaţiile în care aceasta este amplasată în

imediata vecinătate unei zone umede şi când panourile acesteia nu respectă cerinţa minimă de

existenţă a unor repere albe pe marginile panourilor solare (pentru a nu permite insectelor să

confunde centrala solară cu o suprafaţă acvatică şi să-şi depună ouăle deasupra acestora). În cazul

centralei solare Sânnicolau Mare, acest risc a fost redus la minim atât prin amplasare (la distanţe mai

mari de 500 m de suprafeţe de apă) cât şi prin design-ul panourilor solare.

Figura nr. 4-32 Exemple de menţinere a habitatelor pentru animale (sursa foto: Parcul solar Markt

Bibart, Belectric Germania)

4.6.4.3 Impactul asupra amfibienilor şi reptilelor

Construcţia centralei solare va avea un efect benefic asupra speciilor de amfibieni şi reptile. Această

afirmaţie este susţinută de următoarele trei argumente principale:

Lucrările de construcţii vor avea un nivel mic de perturbare, cu o componentă mecanizată redusă

şi cu prezenţă limitată pe amplasament;

Existenţa panourilor solare precum şi a spaţiului îngrădit va reprezenta un loc de refugiu pentru

amfibieni şi reptile (atât datorită zonelor de umbrire cât şi posibilităţii de a se ascunde de

prădători);

Pentru maximizarea şanselor de instalare a amfibienilor şi reptilelor în amplasamentul centralei

solare vor fi create habitate adecvate acestora prin aport de piatră (vezi figura 4-32).



Pagina 98

4.6.4.4 Impactul asupra păsărilor

Construcţia centralei solare Sânnicolau Mare nu va duce la afectarea unor habitate de cuibărit ale

păsărilor. Structurile centralei solare (ale panourilor) sunt adecvate instalării cuiburilor de păsări (în

principal paseriforme). Mai mult decât atât, instalarea de arbuşti perimetral amplasamentului va duce

deopotrivă la creşterea şanselor de instalare a cuiburilor de păsări. Secundar, prin protejarea

vegetaţiei naturale, valoarea suprafeţei centralei solare ca zonă de hrănire pentru păsări va creşte, prin

creşterea populaţiilor de insecte, amfibieni şi reptile.

Riscurile de coliziune şi de electrocutare ale păsărilor cu structurile centralei solare sunt foarte reduse

datorită integrării acestor aspecte în design-ul proiectului. Pentru exemplificare, amintim măsura de

instalare a arbuştilor perimetral suprafeţei ocupate cu panouri, ceea ce va elimina posibilitatea

coliziunii păsărilor cu gardul centralei solare. De asemenea, centrala solară nu va conţine structuri în

mişcare (ex: panouri care să se rotească după soare) şi care să crească riscul producerii de victime în

rândul păsărilor. Un risc mic de coliziune există în cazul stâlpului paratrăznet şi a ancorelor acestuia,

pentru acesta fiind necesare montarea unor mici dispozitive pentru creşterea vizibilităţii.

Un impact asupra păsărilor poate apare în etapa de dezafectare a centralei solare, în situaţia în care la

sfârşitul duratei de viaţă a proiectului nu se ia decizia menţinerii acestuia. Lucrările de dezafectare pot

duce la afectarea cuiburilor instalate în structurile centralei. La acest moment este important să

subliniem importanţa cunoaşterii locaţiilor cuiburilor instalate şi apartenenţa specifică, precum şi să

subliniem că dezafectarea centralei nu se va putea face în perioada de cuibărit a acestor specii. Măsuri

detaliate vor trebui identificate la momentul dezafectării, pe baza cunoaşterii aspectelor mai sus

relevate.

4.6.4.5 Impactul asupra mamiferelor

Aşa cum am amintit în secţiunea anterioară, amplasamentul analizat nu reprezintă o zonă intens

utilizată de mamifere. Interes pentru analiză prezintă posibila prezenţă a popândăului (Spermophilus

citellus), specie strict protejată, al cărui teritoriu se suprapune cu zona propusă pentru construcţia

centralei solare, în acest perimetru fiind identificate un număr relativ redus de galerii ce par

neocupate în prezent. Alte specii protejate de mamifere prezente în zonă sunt liliecii, până în prezent

fiind confirmată prezenţa a cel puţin trei specii.

Prezenţa umană pe perioada construcţiei ar putea reprezenta un factor de stres asupra populaţiei

locale de popândău, însă lipsa autovehiculelor grele şi a încărcării excesive cu mijloace mecanizate

este o garanţie că lucrările de construcţii nu vor produce modificări ireversibile. Adâncimea de

pătrundere a stâlpilor fundaţiilor panourilor fotovoltaice (1,2 m cu fundaţie de beton până la 1m) nu

este, cel puţin teoretic, în măsură să afecteze galeriile subterane ale popândăilor, această specie

realizând în mod obişnuit galerii la dâncimi mult mai mari (>2 m).



Pagina 99

Absenţa speciei în prezent din amplasament nu condiţionează momentul la care pot fi realizate

lucrările de construcţie. Există premizele ca pe durata funcţionării centralei solare specia să revină pe

amplasament, dată fiind îmbunătăţirea condiţiilor de habitat şi a structurilor ce pot oferi adăpost faţă

de prădători.

Construcţia şi operarea centralei solare are un impact minim asupra liliecilor. Putem aminti aici

sursele de iluminat aferente perioadei de construcţie care pot reprezenta un atractant pentru speciile

de lilieci în cautare de insecte. Acesta însă poate fi considerat un factor favorizant din moment ce

atragerea pe amplasament nu este urmată de expunerea la un risc de coliziune sau electrocutare. Pe

perioada operării, nu vor exista surse permanente de lumină astfel că nu există motive pentru a

considera eventuale modificări în activitatea liliecilor. Există însă posibilitatea ca dezvoltarea

vegetaţiei ierboase şi arborescente în zona centralei solare să conducă la creşterea biomasei de insecte

şi deci implicit şi la creşterea resursei trofice pentru lilieci, un aspect ce poate fi considerat ca impact

pozitiv pentru aceste mamifere.

Pentru mamifere mai mari precum vulpea, amplasamentul constituie totodată şi un factor de impact

negativ prin crearea unei bariere pe teritoriul prezumtiv de hrănire a acesteia, dar şi un factor de

impact pozitiv prin creşterea resursei trofice potenţiale (vezi secţiunile anterioare).

Operarea centralei solare nu prezintă riscuri privind accidentarea sau electrocutarea oricărei specii de

mamifere. Suntem de părere că specii precum popândăul sau alte mamifere mici vor utiliza teritoriul

centralei solare ca habitat de reproducere şi hrănire.

4.6.5 IMPACTUL CUMULATIV ASUPRA BIODIVERSITĂŢII

Deşi nu avem acces la informaţii detaliate privind celelalte proiecte solare propuse în vecinătatea

proiectului analizat aici, putem aprecia că, în condiţiile menţinerii vegetaţiei existente şi a aplicării

unei soluţii tehnologice relativ similare celei propuse aici, efectele cumulate vor fi preponderent

benefice asupra tuturor componentelor de interes.

Aspectul ce necesită analiză este acela privind posibilitatea apariţiei unui efect de barieră în calea

deplasării mamiferelor de talie mai mare (iepure, vulpe, etc) la nivelul păşunii pe care vor fi amplasate

aceste proiecte.



Pagina 100

Figura nr. 4-33 Posibilităţi de deplasare pentru mamifere în zona parcurilor solare propuse (săgeţi

verzi)

Aşa cum este indicat şi în figura anterioară, construcţia proiectelor poate limita deplasarea

mamiferelor (datorită existenţei gardurilor), dar nu o poate bloca. Menţinerea canalelor de desecare,

precum şi menţinerea a două suprafeţe de teren neafectate de construcţii (în nordul şi vestul

amplasamentului proiectului analizat aici) va permite circulaţia mamiferelor în zona păşunii.

4.6.6 MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

4.6.6.1 Măsuri pentru conservarea vegetaţiei

Deşi, în prezent, zona proiectului este reprezentată, din punct de vedere al categoriilor de habitate

Natura 2000, de un stadiu extrem de degradat al habitatului 1530* Mlaştini şi stepe sărăturate

panonice, şi din acest motiv, dezvoltarea proiectului nu afectează specii vegetale sau habitate de

interes comunitar prin derularea fazei de construcţie, totuşi, este recomandabil ca în cadrul

procesului de reabilitare ecologică să se ţină cont de două considerente majore:

Microclimatul prezent la nivelul zonei de interes, ilustrat cel mai elocvent prin valorile sugerate

de analiza parametrilor Ellenberg, subliniază preferinţa florei locale pentru o bună expoziţie la



Pagina 101

lumina solară şi pentru fluctuaţii extreme ale regimului hidric şi termic. Aceste condiţii au

determinat instalarea unei flore specifice, care în prezent se mai poate remarca doar la nivelul

elementelor spontane native.

Există o probabilitate extrem de mare ca speciile existente la nivelul zonei de interes, prezente şi

prin intermediul fondului de seminţe remanente la nivelul solului, sau prin alte forme de

rezistenţă (bulbi, stoloni, rizomi, etc) să încerce să repopuleze din nou zona proiectului, o dată ce

condiţiile adverse (reprezentate în momentul de faţă de presiunea indusă prin suprapăşunat şi

creşterea aportului de nutrienţi ca urmare a depozitării dejecţiilor animale) care nu permit

dezvoltarea acestora sunt înlăturate.

În acest sens, se poate considera că modificarea utilizării terenului, prin oprirea păşunatului pentru

suprafaţa destinată dezvoltării viitoarei centrale solare ar putea reprezenta un factor favorizant

pentru revenirea vegetaţiei valoroase de la nivelul tipului de habitat 1530* Mlaştini şi stepe sărăturate

panonice, deşi este posibil ca dezvoltarea acestui tip de vegetaţie să necesite o perioadă mai mare de

timp, pentru a se realiza pe cale naturală, fără intervenţie umană. O dată instalată vegetaţia tipică

acestui habitat, fluctuaţiile sezoniere ale regimului hidric, pe de o parte, dar şi acumularea de săruri,

pe de altă parte, ar diminua considerabil tendinţa de instalare a vegetaţiei arbustiforme, care

reprezintă stadiul următor pajiştilor în succesiunea ecologică şi care la nivelul zonei de interes este

reprezentată de specii mezofile – xeromezofile.

În cadrul activităţilor de reabilitare nu se recomandă intervenţia, reprezentată de aportul de sol fertil

şi refacerea covorului vegetal, întrucât acestea ar dăuna structurii naturale potenţiale, reprezentată de

habitatul 1530* Mlaştini şi stepe sărăturate panonice prin modificarea chimismului solului. Dacă se

va opta, în funcţie de necesităţi (ex: locaţia organizaţiei de şantier) pentru reînsămânţare, se vor evita

speciile cu caracter ruderal sau oportunist (Cynodon dactylon, Lolium perenne, Hordeum murinum),

prezente frecvent în comerţul destinat unor astfel de activităţi, şi se va opta pentru specii locale,

spontane, ca:

Elymus hispidus

Elymus elongatus

Poa bulbosa

Artemisia austriaca

Artemisia santonicum

Bothriochloa ischaemum

Festuca pseudovina

Achillea millefolium



Pagina 102

Limonium gmelinii

Aceste specii sunt, în mare parte, deja prezente în cadrul structurilor vegetale identificate la nivelul

proiectului, însă cu acoperire slabă, datorită prezenţei speciilor ruderale.

4.6.6.2 Măsuri pentru protecţia speciilor de animale

Considerăm că măsurile propuse deja prin proiect (reducerea la minimum a intervenţiei asupra

terenului natural, nivelul foarte scăzut al prezenţei umane pe perioada operării centralei solare,

precum şi crearea de habitate pentru amfibieni şi reptile) sunt suficiente pentru asigurarea unui

impact pozitiv asupra speciilor de animale.

Recomandăm replicarea măsurii de creare a habitatelor pentru amfibieni şi reptile într-un număr cât

mai mare de locaţii în interiorul amplasamentului (cel putin 3 locaţii pe fiecare rând de panouri).

Reamintim de asemenea necesitatea instalării unor elemente de creştere a vizibilităţii ancorelor

stâlpului paratrăsnet în vederea reducerii riscului de coliziune pentru păsări.

Subliniem importanţa evaluării şi propunerii unor măsuri adecvate, în etapa de analiză a dezafectării

centralei solare, privind implicaţiile pe care dezafectarea acesteia le poate avea asupra speciilor de

animale ce îşi stabilesc teritorii de odihnă/cuibărire în interiorul amplasamentului. În oricare din

cazurile în care dezafectarea poate afecta o specie de interes conservativ vor trebui luate măsuri de

evitare şi reducere a impactului asupra acestora prin evitarea intervenţiilor în perioadele sensibile

(cuibărit, hibernare) şi a relocării (acolo unde este posibil).



Pagina 103

4.7 ZGOMOT

În conformitate cu legislaţia naţională (Ordinul 536/1997 Norme de igienă şi recomandări privind

mediul de viaţă al populaţiei), amplasarea obiectivelor economice care produc surse de zgomot şi

vibraţii şi dimensionarea zonelor de protecţie sanitară vor fi realizate încât în teritoriile protejate

nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat la 3 m de peretele exterior al locuinţei la 1,5 m

înălţime de sol, să nu depăşească 50 dB(A) şi curba de zgomot 45. În timpul nopţii (intervalul orar

22:00-06:00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din

timpul zilei.

4.7.1 EVALUAREA NIVELULUI ACTUAL DE ZGOMOT ÎN ZONA PROIECTULUI

Pentru a fi evidenţiat nivelul ambiental de zgomot din timpul zilei în zona proiectului, cu ocazia

vizitei în teren au fost efectuate măsurători de zgomot cu ajutorul unui sonometru Testo 815 în 7

puncte situate la limita amplasamentului centralei solare Sânnicolau Mare (Figura nr. 4-34). Valorile

măsurate ale nivelului de zgomot pe timpul zilei au înregistrat o medie de cca. 43 dB(A).

Figura nr. 4-34 Localizarea celor 7 puncte fixe alese pentru măsurătorile de zgomot şi valorile medii

ale nivelului de zgomot măsurat pentru fiecare dintre acestea



Pagina 104

4.7.2 ZGOMOT ÎN ETAPA DE CONSTRUCŢIE

În perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie a centralei solare Sânnicolau Mare, sursele de

zgomot vor avea un caracter temporar. Acesta se manifestă local şi pe timp limitat. Poluarea fizică

asociată proiectului în această etapă este determinată de zgomotul şi vibraţiile generate de activităţile

de execuţie (motoare de acţionare utilaje, manipulare materiale, execuţia forajelor pentru fundarea

stâlpilor de susţinere a panourilor fotovoltaice).

Sursele de zgomot au caracter temporar, fiind prezente pe amplasament aproximativ 6 luni, având o

durată de operare de 10 ore/zi, 5 zile pe săptămână. Facem precizarea că utilajele ce se vor constitui

în surse de zgomot pe întreaga perioadă de execuţie, vor funcţiona doar în timpul zilei.

Dat fiind volumul de lucrări propuse, apreciem că pe amplasament nu vor exista surse care să

genereze mai mult de 100 dB(A).

Pentru evaluarea impactului generat de proiectul propus, a fost realizată o modelare a surselor de

zgomot cu ajutorul aplicaţiei software Sound Plan Essential 2.0. S-a considerat scenariul cel mai

defavorabil al funcţionării simultane a tuturor surselor de zgomot din interiorul amplasamentului,

respectiv:

un generator – 90 dB;

două foreze mecanice antrenate de motoare termice – 2 x 70 dB;

două excavatoare – 2 x 100 dB;

un autovehicul pentru transportul betonului (autobetonieră) în funcţiune aflat la marginea

amplasamentului, în zona de acces – 90 dB;

un utilaj folosit în interiorul amplasamentului pentru transportul betonului de la betonieră la

locul de execuţie a fundaţiei aferente fiecărui stâlp de susţinere a panourilor fotovoltaice – 90 dB;

un tractor prevăzut cu o macara, utilizat în transportul şi manipularea materialelor – 80 dB.

Datele de intrare au fost reprezentate de:

informaţiile puse la dispoziţie de proiectant (număr de utilaje, distanţe, suprafeţe, timpi şi durate

de operare);

modelul digital al terenului;

receptorii sensibili (case locuite) cei mai apropiaţi de obiectivul analizat identificaţi în urma

vizitelor pe amplasament şi cu ajutorul imaginilor satelitare;

estimări făcute cu ajutorul Sound Plan Essential 2.0;

informaţii din literatura de specialitate.



Pagina 105

Nivelul de zgomot reglementat de STAS 10009-88, „Acustică urbană, limite admise ale nivelului de

zgomot‖ este de 65 dB(A) la limita amplasamentului. Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr.

536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al

populaţiei, nivelul acustic echivalent continuu, măsurat la 3 m de peretele exterior al locuinţei la 1,5

m înălţime de sol, trebuie să nu depăşească 50 dB(A) şi curba de zgomot 45. În timpul nopţii (orele

22.00 – 6.00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din

timpul zilei.

Rezultatele modelării (Figura nr 4-35) au pus în evidenţă faptul că, şi în condiţiile scenariului cel mai

defavorabil (funcţionarea simultană a principalelor surse de zgomot), contribuţia proiectului la

valoarea nivelului echivalent de zgomot la nivelul receptorilor sensibili (localităţile învecinate) nu este

semnificativă, fiind respectate prevederile Ordinului 536/1997.

Figura nr. 4-35 Reprezentare grafică a impactului activităţilor desfăşurate pe amplasament în

perioada de execuţie asupra nivelului echivalent de zgomot din zona analizată



Pagina 106

4.7.3 ZGOMOT ÎN ETAPA DE OPERARE

În perioada de funcţionare a obiectivului, nu au fost identificare surse importante de zgomot şi

vibraţii. Singurele echipamente de pe amplasament ce vor reprezenta surse de zgomot sunt

invertoarele utilizate în cadrul acestui proiect, ce au o emisie de zgomot de 60dB (A), care reprezintă

nivelul de presiune acustică la 10 metri depărtare5. Aceste surse de zgomot sunt practic nedecelabile

la nivelul zonelor învecinate.


Pentru limitarea efectelor zgomotului generat în perioada de execuţie a lucrărilor sunt propuse

următoarele măsuri tehnice şi operaţionale:

Utilizarea de echipamente şi utilaje performante, cu un nivel redus de zgomot;

Adaptarea graficului zilnic de desfăşurare a lucrărilor la necesităţile de protejare a receptorilor

sensibili din vecinătate;

Oprirea motoarelor vehiculelor în intervalele de timp în care se realizează descărcarea

/încărcarea materialelor;

Oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate.

În perioada de funcţionare a centralei solare nu sunt necesare măsuri de reducere a zgomotului. Cu

toate acestea trebuie menţionat că şi realizarea aliniamentului de arbuşti în jurul amplasamentului

centralei solare va contribui la reducerea nivelului de zgomot generat de echipamentele acesteia.

5 Conform manualului de instrucţiuni de instalare a invertoarelor SUNNY CENTRAL 500CP/630CP/720CP/800CP.



Pagina 107

4.8 PEISAJUL

4.8.1 EVALULAREA SITUAŢIEI EXISTENTE A PEISAJULUI ÎN ZONA PROIECTULUI

Conform Lanmap2 (European Landscape Classification), zona analizată corespunde categoriei

Europene majore de peisaj reprezentată de câmpii dominate de sedimente cu terenuri arabile.

Peisajul zonei este dominat de terenuri agricole, respectiv pajişti sărăturate, care au o pondere de

reprezentare de 100% din totalul suprafeţei proiectului. În arealul amplasamentului, roca parentală

este reprezentată de materiale moi argiloase, în timp ce la nord de amplasament domină aluviunile

fluviatile, iar la sud de acesta roca parentală de tip argilă moale.

Figura nr. 4-36 Reprezentarea tipurilor de habitat specifice în zona proiectului Sânnicolau Mare

Cea mai apropiată localitate faţă de amplasamentul proiectului este oraşul Sânnicolau Mare, situat în

partea de nord-vest a perimetrului destinat viitoarei centrale solare.

La nord de amplasament, respectiv la o distanţă de cca 1,8 km (faţă de cel mai nordic punct al

mplasamentului) se află situl Natura 2000 ROSCI0345 Pajiştea Cenad. Între această arie protejată şi

amplasamentul proiectului se află drumul judeţean DJ682, precum şi canalul Aranca şi mai multe

canale de desecare, momentan nefuncţionale. De asemenea, staţia de transformare la care se va face



Pagina 108

racordul centralei electrice solare, la reţeaua naţională de electricitate, este situată la aproximativ 470

metri nord de amplasament. Alte elemente construite se găsesc în partea de vest a amplasamentului,

unde îşi desfăşoară activitatea o fermă privată, cu profil zootehnic (Figura 4-37, 4-38).

Figura nr. 4-37 Imagini realizate în zona proiectului Sânnicolau Mare

Astfel, secţiunea A reprezintă aspectul peisajului în partea nord-vestică a amplasamentului, în direcţia

intravilanului oraşului Sânnicolau Mare. Este reprezentat în imaginea de mai sus, prin secţiunea B, o

imagine realizată din interiorul amplasamentului, spre limita sudică a acestuia. Aspectul peisajului la

nord de amplasament (imagine realizată la limita nordică a perimetrului), este reprezentat prin

secţiunea C, precum şi D, imaginea fiind realizată către staţia de transformare situată la cca. 470 m

nord de amplasament, unde se va realiza, de altfel, racordarea centralei solare la reţeaua naţională de

energie electrică. Imaginea din secţiunea E a fost realizată din zona limitei sudice a perimetrului

A B

C D

E



Pagina 109

proiectului Sânnicolau Mare, reprezentând astfel, o imagine panoramică a aspectului peisajului actual

al suprafeţei pe care se va realiza centrala solară.

Figura nr. 4-38 Imagini realizate în zona amplasamentului Sânnicolau Mare

În figura 4-38 sunt prezentate imagini suprinse din interiorul şi imediata vecinătate a

amplasamentului viitoarei centrale solare Sânnicolau Mare. În secţiunile A şi B se poate observa o

parte a limitei vestice a acestui amplasament, în imediata apropiere a perimetrului aferent fermei cu

profil de creştere a animalelor. Astfel, se poate aprecia faptul că, în condiţiile actuale, limita de vest a

arealului este afectată din punct de vedere vizual de depozitarea neconformă a dejecţiilor animaliere.

Secţiunile C şi D prezintă partea de nord-vest a amplasamentului, respectiv zona destinată amenajării

organizării de şantier. În prezent, pe această suprafaţă este amenajată o stână.

4.8.2 IMPACTUL PROGNOZAT

Construcţia centralei electrice solare nu propune o modificare semnificativă a modului de utilizare a

terenului în zona proiectului (vezi tabelul 4-15). Modificările propuse de proiect ce ar putea

transforma peisajul actual sunt legate în principal de înălţimea structurilor propuse. Aprecierea

A B

C D



Pagina 110

modificărilor asupra peisajului se poate face prin evaluarea impactului vizual al construcţiilor

propuse.

4.8.2.1 Modificări în utilizarea terenului

La scara întregii suprafeţe a proiectului, niciuna din modificările propuse nu este semnificativă.

Tabel nr. 4-15 Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Utilizarea terenului

Suprafaţa (ha)

Înainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului

Păşune 20,00 19,4108

Construcţii (suprafaţa

ocupată la sol) 0 0,5892*

Total 20,00 20,00

* Suprafaţa scoasă din circuitul agricol conform Aviz OCPI.

4.8.2.2 Evaluarea impactului vizual

Pentru a realiza analiza impactului vizual pentru centrala solară Sânnicolau Mare asupra vecinătăţilor

acesteia, a fost realizată o modelare a vizibilităţii în programul ESRI ArcGIS Desktop 10 cu extensia

Spatial Analyst, instrumentul Viewshed. Elementele de intrare pentru model au constat în date

altimetrice, sub forma unui MDT (Model Digital al Terenului), scara 1:25.000, şi elemente antropice

sau naturale de pe suprafaţa acestuia. Pentru această analiză, au fost digitizate toate casele pe o limită

de aproximativ 10 km faţă de centrala solară, cu extensii până la valoarea de 15 km în localităţi,

acestea reprezentând principalele elemente de interes ale modelării. Pentru a obţine un model cât mai

precis, au fost digiziate şi pădurile compacte din limita descrisă anterior, acestea având rolul de a

diminua impactul vizual.

După ce elementele de pe suprafaţa MDT-ului au fost digitizate şi pentru fiecare element a fost

atribuită înălţimea corespunzătoare faţă de sol, în tabelul de atribute, acestea au fost transformate în

format raster şi adăugate la înălţimile MDT-ului, obţinându-se un MDS (Model Digital al Suprafeţei)

- Figura 4-40).

Pentru a rula analiza pe suprafaţa centralei solare, au fost generate, în mod aleator, o serie de 10.000

de puncte, cu o distanţă minimă de 0,3 metri pe suprafeţele panourilor solare, invertoarelor şi a

gardului care împrejmuieşte amplasamentul. Pentru fiecare clasă de puncte, au fost atribuite

înălţimile corespunzătoare (ex. panourile solare: 2,7 m). Pentru centralele solare învecinate, a fost

generată încă o serie de 10.000 de puncte, respectând aceleaşi înălţimi.



Pagina 111

Limitările acestei metode constau, în primul rând, în precizia suporturilor cartografice, acestea fiind

realizate la o scara 1:25.000. Dacă scara se va mări, precizia identificării elementelor vizibile va creşte

semnificativ. Această scară poate fi considerată acceptabilă pentru analiza de faţă, deoarece prezintă

un nivel de detaliu suficient de ridicat pentru a observa zonele care sunt vizibile din interiorul

centralei solare, inclusiv suprafeţele locuite. O altă limitare, constă în gradul lent de procesare al

informaţiei cu metoda viewshed, deoarece aceasta compară toate punctele cu toţi pixelii, într-un

sistem de 32 de biţi (un singur nucleu al procesorului), având un timp de lucru destul de limitat (efect

bottleneck, îngustare a fluxului de informaţie într-un anumit punct din circuitul acestuia). Un număr

mai mare de puncte pe suprafaţa analizată poate creşte nivelul de detaliu, dar creşte vertiginos şi

timpul în care va fi procesat, uneori chiar la nivelul săptămânilor sau al lunilor (Carver, S., Markieta,

M., 2012). Analiza de faţă a rulat simultan pe două sisteme cu o configuraţie relevantă: Intel Core i7

2600K, 32 GB RAM * 1600 MHz, Hard SSD, scriere 550 Mb/secundă, timp de 22 de ore pentru

centrala solară Sânnicolau Mare şi 44 de ore adăugând centralele solare învecinate.

Pentru a obţine o precizie mai ridicată, analiza a luat în considerare şi curbura pământului.

Analiza impactului vizual

Analiza a comparat vizibilitatea din fiecare punct generat de pe suprafaţa centralei electrice solare, cu

toate celulele MDS-ului, obţinându-se o suprafaţă a cărei intensitate de vizibilitate poate fi clasificată.

Metoda a folosit, practic, linia de vizualizare (line of sight, figura 4-39). Fiecare celulă a rasterului

rezultat a primit o valoare egală cu numărul de puncte care pot fi vizibile din centralele solare

analizate. Spre exemplu, dacă un pixel prezintă valoarea de 800, acest lucru înseamnă faptul că se pot

vedea 800 de puncte de pe teritoriul centralei solare din acel punct. Ştiind faptul că între fiecare

punct este o distanţă minimă de 0,3 m, se poate aprecia cât de mult din centrala solară se poate

observa.



Pagina 112

Figura nr. 4-39 Linia de vizualizare în plan şi în profil, vizarea unui bloc de 4 etaje din Oraşul

Sânnicolau Mare poate fi realizată, însă în partea superioară a acestuia



Pagina 113

Figura nr. 4-40 Elementele din analiza GIS a impactului vizual al centralei solare Sânnicolau Mare asupra vecinătăţilor



Pagina 114

Figura nr. 4-41 Analiza de vizibilitate pentru centrala solară Sânnicolau Mare



Pagina 115

Figura nr. 4-42 Analiza de vizibilitate pentru centrala solară Sânnicolau Mare şi cele două centrale solare învecinate



Pagina 116

Proiectul solar Sânnicolau Mare poate fi vizualizat de pe teritoriul oraşului Sânnicolau Mare în

partea estică a acestuia, în zona rezidenţială de case P, P+1, în partea sud-estică, zonă agro-

industrială şi în câteva dintre construcţiile mai înalte din centrul oraşului. Partea estică a oraşului

va putea observa o suprafaţă mai mare din centrala solară decât partea sud-estică sau centrală.

Proiectul va mai fi vizibil şi din localităţile: Tomnatic, partea nordică şi estică, Saravale, partea

vestică, Sînpetru Mare, partea sud-vestică, şi Oraşul Nădlac, un număr mic de clădiri peste 4 etaje.

Localităţile din Ungaria nu au vizibilitate directă către zona proiectului, datorită existenţei unei

păduri relativ compacte. Aceasta poate fi observată în figurile 4-41 şi 4-42 sub forma unor fâşii de

culoare roşie, locuri unde proiectul este vizibil, care mărginesc graniţa.

În cazul analizei impactului vizual cumulativ, care include şi alte două centrale solare vecine,

rezultatele sunt relativ similare. Aria de vizualizare creşte cu puţin în partea sudică a

amplasamentelor, însă ceea ce diferă foarte mult este intensitatea, cu maximul de 8000 de

vizualizări per pixel. Clasele de vizualizare ale celor două hărţi sunt similare ca şi valori şi game de

culori, astfel, acestea pot fi comparate relativ uşor.

Impactul vizual al centralei electrice solare în localităţile învecinate a fost cuantificat folosind o

analiză a suprafeţelor. În prima variantă unde a fost luată în calcul doar centrala electrică solară

Sânnicolau Mare aparţinând Solar Energy Cristal SRL, din totalul suprafeţei localităţilor de

5329,98 ha, acesta poate fi vizualizat din porţiuni ce însumează un procent de 4,9%, dintre care

nu toate reprezintă locuinţe. Pentru varianta a doua, unde analiza a luat în considerare şi alte două

proiecte pentru centrale solare din imediata vecinătate, procentul creşte până la 5,4%.

Având în vedere valorile scăzute ale suprafeţelor vizibile din localităţi, a faptului că analiza nu a

luat în considerare arbori izolaţi sau aliniamentul arbustiv propus de către beneficiar şi faptul că

orice parte din clădire poate fi vizată (inclusiv porţiuni fără geamuri, e.g. acoperişurile caselor la

înălţimi de 4 metri), considerăm impactul vizual individual cât şi cumulat, a fi nesemnificativ

pentru zona studiată.


Principala măsură de diminuare a impactului vizual al proiectului analizat, integrată în proiect, este

reprezentată de realizarea aliniamentului arbustiv perimetral suprafeţei aferentă centralei solare.

Această măsură reduce semnificativ impactul vizual al panourilor solare.



Pagina 117

4.9 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

4.9.1 DATE GENERALE

Oraşul Sânnicolau Mare a fost atestat documentar, pentru prima dată, în anul 1247, în

‖Diplomele privilegiate regale‖. În perioada otomană, localitatea se numea Sf. Nicolau Velki,

denumire după numele sârbilor din Sighet. Începând cu 1752, se populează partea de vest a

localităţii cu colonisti germani şvabi, populaţie ce a format Comuna Germană. Astfel, actualul

oraş Sânnicolau Mare a fost, în acea perioadă, compus din două comune, respectiv comuna

sârbească şi comuna germană.

Primele statistici reale, privind numărul de locuitori, apar după anul 1770, când contele Clary din

Timişoara începe consemnarea statisticilor în conscripţia despre Dinstrictul Cenad, din care făcea

parte şi această localitate. Astfel, la nivelul anului 1776, localitatea avea aproximativ 2200 – 2600

locuitori, în timp ce, la sfârşitul secolului al XVIII, populaţia părţilor sârbeşti şi germane a

localităţii, însuma aproximativ 7000 locuitori.

În perioada 1787 – 1893, Sânnicolau Mare a avut parte de o dezvoltare accentuată, ca urmare a

faptului că a primit dreptul de târg de ţară. În acea perioadă, Sânnicolau Mare era cunoscut şi sub

denumirea de Sânnicolau Sârbesc. De asemenea, tot în acea perioadă, a avut loc şi o dezvoltare a

manufacturilor, ce a impus dezvoltarea comerţului, făcând ca localitatea să fie considerată egală cu

localităţile importante ale regiunii, Szeged, Arad şi Timişoara.

Începând cu data de 29.07.1919, odată cu instalarea noului prefect român de la Timişoara, tot

Banatul, inclusiv Sânnicolau Mare, trece sub regim românesc. Din anul 1942, localitatea

Sânnicolau Mare a fost ridicată la rangul de oraş.

Sânncolau Mare este cel mai vestic oraş al judeţului Timiş şi al României, aflându-se la intersecţia

paralelei de 46°04’04‖ latitudine nordică şi a meridianului de 23°37’05‖ longitudine estică.

4.9.1.1 Mediul social

Oraşul Sânnicolau Mare avea, la nivelul anului 2011 (conform INSSE), o populaţie de 11.540 de

locuitori, cu aproximativ 2600 indivizi mai puţin, comparativ cu anul 1991, când oraşul a

înregistrat cel mai mare număr de locuitori din ultimii 20 de ani. Tendinţa generală a populaţiei,

după anul 1990 este de scădere, cu fluctuaţii în perioada 2001 – 2002, când numărul de locuitori

a oscilat între 13100 şi 13300 (Figura 4-43).



Pagina 118

Figura nr. 4-43 Dinamica populaţiei în oraşul Sânnicolau Mare, în intervalul 1990 - 2011

În ceea ce privește structura pe sexe, populaţia orașului Sânnicolau Mare se diferenţiază printr-un

număr mai ridicat al părţii feminine, pe toată perioada analizată (1990 – 2010), număr ce

depăşeşte populaţia masculină, în medie cu aproximativ 550 persoane. Evoluţia ambelor grupe de

populaţie este similară, înregistrând punctul maxim la nivelul anului 1991 şi scăzând, treptat, până

în anul 1999 (Figura 4-44). Între anii 1999 şi 2002, atât populaţia feminină, cât şi cea masculină au

avut o uşoară tendinţă de creştere, urmând ca, între anii 2003 şi 2010 numărul de indivizi să

varieze foarte puţin în cazul ambelor grupe.

Figura nr. 4-44 Structura pe sexe a populaţiei în oraşul Sânnicolau Mare

12200

12400

12600

12800

13000

13200

13400

13600

13800

14000

14200

1990

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Nr. locuitori

Lo

cu

ito

ri

An

5400

5600

5800

6000

6200

6400

6600

6800

7000

7200

7400

Populația feminină Populația masculină

An

Lo

cuit

ori



Pagina 119

Dinamica populaţiei pe grupe de vârstă arată o tendinţă de scădere a populaţiei minore, cu vârsta

cuprinsă între 0 şi 14 ani (Figura 4-45). De asemenea, o scădere a numărului de locuitori

aparţinând grupei de vârstă cuprinsă între 15 şi 34 de ani se observă începând cu anul 2002.

Populaţia adultă (35 – 59 ani) din oraşul Sânnicolau Mare este singura care înregistrează o creştere

semnificativă începând cu anul 2002. Populaţia vârstnică ( peste 60 ani), în fiecare an din perioada

analizată, nu a depăşit cu mult numărul de 2000 de persoane.

Figura nr. 4-45 Dinamica populaţiei pe grupe de vârstă în oraşul Sânnicolau Mare

În ceea ce priveşte dinamica grupelor tinere de vârstă în cardrul populaţiei oraşului Sânnicolau

Mare, se observă diferenţe semnificative pentru fiecare grupă determinată ( 0 – 4, 5 – 9, 10 – 14,

15 – 19, 20 – 24 ani), în toată perioada analizată (1990 – 2010). În cazul grupei 0 – 4 ani, tendinţa

generală este de scădere, de la aproximativ 1200 copii în anul 1990, ajungându-se, la nivelul anului

2010 la aproximativ 850 (Figura 4-46). La nivelul anului 2010, niciuna din grupele de vârstă

situate între 0 şi 19 ani, nu a înregistrat un număr mai mare de 850 indivizi. Prin comparaţie,

populaţia oraşului Sânnicolau Mare cu vârsta cuprinsă între 20 – 24 ani a înregistrat, începând cu

anul 2004 o creştere, tendinţa menţinându-se până în anul 2010, când această categorie de

populaţie avea un număr de 1 253, atingând valoarea maximă din toată perioada analizată.

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

0 - 14 ani 15 - 34 ani 35 - 59 ani > 60 ani

Lo

cuit

ori

An



Pagina 120

Figura nr. 4-46 Dinamica grupelor tinere de vârstă în oraşul Sânnicolau Mare, în perioada 1990 –

2010

Oportunităţi de studiu există în comună atât pentru preşcolari, cât şi pentru învăţământul

gimnazial şi liceal. Astfel, infrastructura educaţională este alcătuită, în oraşul Sânnicolau Mare din

5 gradiniţe, două şcoli generale şi un liceu. Cele două şcoli generale au, în prezent, aproximativ

1700 de elevi, în timp ce liceul are 360 de elevi. După terminarea şcolii generale, marea majoritate

a elevilor urmează stagiul liceal într-unul din cele două municipii apropiate, Arad şi Timişoara, în

timp ce, pentru învăţământul universitar, Centrul Universitar din Timişoara reprezintă prima

opţiune a acestora.

4.9.1.2 Condiţii de locuire

În prezent, există un număr de 4801 locuinţe în oraşul Sânnicolau Mare, dintre care 54 sunt în

regim de proprietate publică, restul fiind în proprietatea privată a rezidenţilor. În perioada 1991 –

2010 se observă o tendinţă generală de creştere a numărului de locuinţe, însă cu variaţii foarte

mici de la un an la celălalt, mai accentuată fiind începând cu anul 2001. De asemenea, pe toată

perioada analizată, numărul locuinţelor aflate în proprietate publică scad considerabil, ajungând

de la 695 în anul 1993, la 54 în 2010 (Figura 4-47).

600

700

800

900

1000

1100

1200

1300

14000- 4 ani 5- 9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani

An

Lo

cu

ito

ri



Pagina 121

Figura nr. 4-47 Evoluţia numărului de locuinţe în oraşul Sânnicolau Mare în perioada 1990 – 2010

4.9.1.3 Infrastructura oraşului Sânnicolau Mare

Infrastructura rutieră principală aferentă teritoriului administrativ al oraşului Sânnicolau Mare este

compusă din drumuri naţionale, judeţene şi comunale, după cum urmează:

DN 6 (drum asfaltat), care leagă localitatea Cenad şi municipiul Timişoara (situat la cca. 1 km

vest faţă de amplasamentul analizat);

DN 59 C (drum asfaltat), situat la cca. 3,7 km vest de amplasament, care leagă Sânnicolau

Mare de Jimbolia;

DJ682 (drum asfaltat), situat la nord de amplasament, în vecinătatea acestuia (~270m), ce

asigură legătura cu municipiul Arad;

DC 29 (drum parţial asfaltat), situat la cca 1,6 km nord de amplasament, care leagă oraşul de

localitatea Igriş.

De asemenea pe teritoriul administrativ al oraşului există o serie de drumuri de exploatare, ce

asigură accesul către terenurile agricole.

În ceea ce priveşte infrastructura feroviară, Sânnicolau Mare beneficiază de două gări (Gara Mare,

la sud şi Gara Mică, la nord) şi de căile ferate, care fac legătura, pe plan local, între:

Cenad – Sânnicolau Mare;

Dudeştii Vechi – Sânnicolau Mare – Saravale;

4100

4200

4300

4400

4500

4600

4700

4800

4900

Numar locuinte

An

Lo

cu

inte



Pagina 122

Lovrin – Tomnatec – Sânnicolau Mare.

Figura nr. 4-48 Reţeaua de drumuri rutiere şi căi ferate în oraşul Sânnicolau Mare

Reţeaua de alimentare cu apă

În prezent, alimentarea cu apă a oraşului se face prin intermediul a 9 foraje subterane, cu o

capacitate totală de 290 m³/oră. Activitatea de aducţiune şi distribuţie a apei potabile, este

alcătuită din coloanele de aducţiune, cu o lungime de 34 km, un bazin de acumulare cu o

capacitate de 250 m³ şi unul cu o capacitate de 2000 m³, precum şi reţele de distribuţie în lungime

de 34 km.

Cantitatea medie lunară de apă potabilă, la nivelul oraşului Sânnicolau Mare, este de 49900 m³, iar

cantitatea medie zilnică de apă livrată este de aproximativ 2100 m³, dintre care 1605 m³ sunt

repartizaţi populaţiei şi 405 m³ unităţilor industriale. Numărul de locuitori racordaţi la reţeaua de

apă potabilă este, în prezent, de 10480.

Reţeaua de canalizare

Localitatea Sânnicolau Mare are sistem de canalizare începând cu anul 1970. Acesta este alcătuit

din 5 staţii de pompare intermediară şi o staţie de epurare, iar lungimea totală a reţelei de

canalizare este de 22 km, iar cea a străzilor canalizate nu depăşeşte 13 km.

Peste 60% din locuinţe folosesc fosele absorbante, care sunt golite cu vidanjele serviciului public,

fiind necesare astfel investiţii pentru mărirea reţelei de canalizare.

Reţeaua de alimentare cu energie termică

Alimentarea cu energie termică a oraşului a fost realizată după anul 1972, la ora actuală activitatea

de producere şi distribuire a energiei termice cuprizând 5 centrale termice, cu o lungime totală a



Pagina 123

reţelei de distribuţie de 3257 m, ce deserveşte un număr de 102 asociaţii de locatari, proprietari şi

9 agenţi economici.

Reţeaua de alimentare cu energie electrică

Oraşul Sânnicolau Mare este alimentat cu energie electrică din Sistemul Energetic Naţional,

furnizorul de energie electrică fiind compania Enel Distribuţie Banat Timiş SA. Toate

gospodăriile existente pe raza localităţii sunt racordate la sistemul de furnizare şi distribuţie a

energiei electrice.

4.9.1.4 Mediul economic

Din totalul populaţiei oraşului, la nivelul anului 2010 aproximativ 69% din populaţia activă ocupa

un loc de muncă, pe baza unui contract de muncă. În perioada 1991 – 2010, ponderea salariaţilor

s-a situat, la nivelul oraşului Sânnicolau Mare, între 60 şi 69%, minimul înregistrându-se în anul

1992, când au fost închise marile unităţi industriale de stat.

Figura nr. 4-49 Procentul de salariaţi din totalul populaţiei active în oraşul Sânnicolau Mare în

perioada 1991 – 2010

În prezent, în acest oraş îşi desfăşoară activitatea mai multe firme private, cu profile diferite, cele

mai mari având capital străin. Populaţia activă salariată lucrează, în cea mai mare parte, în

domeniul privat, în unităţi aparţinând industriei prelucrătoare (Figura 4-50), în timp ce ponderea

cea mai mică se desfăşoară în cadrul industriei extractive (2%), sănătate şi asistenţă socială (5%) şi

învăţământ (7%).

50

75

100

Procent salariați

%

An



Pagina 124

Figura nr. 4-50 Distribuţia salariaţilor din localitatea Sânnicolau Mare pe domenii de activitate la

nivelul anului 2010

În ceea ce priveşte numărul de şomeri, conform INSSE, în perioada ianuarie 2010 – mai 2012,

tendinţa generală a fost de scădere. Cel mai mare procent de şomeri au fost înregistraţi în lunile

aprilie, august şi octombrie 2010, când s-a depăşit numărul de 350 persoane. Începând cu luna

iunie 2011 însă, numărul persoanelor care beneficiază de ajutor de şomaj a scăzut, înregistrându-

se un minim de sub 100 de persoane în intervalul iunie 2011 – octombrie 2011. La nivelul lunii

mai 2012, numărul de şomeri era de aproximativ 100 de locuitori ai oraşului Sânnicolau Mare, din

totalul populaţiei active.

10% 2%

65%

1%

9%

7% 5%

1%

Agricultură, silvicultură, vânătoare Industria extractivă

Industria prelucrătoare Energie electrică , termică ,

Administraţie publică Învăţământ

Sănătate asistenţă socială Alte activitati de servicii colective



Pagina 125

Figura nr. 4-51 Numărul total de şomeri din oraşul Sânnicolau Mare în perioada Ian 2010 – Mai

2012

4.9.2 IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SOCIAL ŞI ECONOMIC

4.9.2.1 Impactul asupra mediului social

Implementarea proiectului nu implică activităţi de relocare a locuitorilor şi nici un aport extern de

muncitori (permanent sau pe termen lung) care ar putea duce la modificarea parametrilor

structurali ai populaţiei locale.

4.9.2.2 Impactul asupra condiţiilor de viaţă

Construcţia centralei solare nu va avea impact asupra condiţiilor de locuire a rezidenţilor oraşului

Sânnicolau Mare şi a altor localităţi învecinate. Singura formă de impact decelabilă la scară redusă

este vizibilitatea proiectului.

O sinteză a evaluărilor din secţiunile anterioare cu privire la impactul realizării proiectului asupra

condiţiilor de viaţă ale locuitorilor este prezentată în tabelul următor.

0

50

100

150

200

250

300

350

400

I

an-2

010

F

eb-2

010

M

ar-2

010

A

pr-

2010

M

ai-2

010

Iu

n-2

010

Iu

l-2010

A

ug-

2010

Sep

-12

Oct

-12

No

v-1

2

Dec

-12

Ian

2011

Feb

-12

Mar

-12

Ap

r-12

Mai

2011

Iun

2011

Iul2

011

Aug-1

2

Sep

-12

Oct

-12

No

v-1

2

Dec

-12

Ian

2012

Feb

-12

Mar

-12

Ap

r-12

Mai

-2012

Număr de şomeri

Luna

Nr.

so

meri



Pagina 126

Tabel nr. 4-16 Impactul realizării centralei solare asupra condiţiilor de viaţă ale locuitorilor

oraşului Sânnicolau Mare

Impact Modificări sesizabile? Se respectă limitele prevăzute

de legislaţie?

Creşterea nivelului

de zgomot

Proiectul nu crează disconfort asupra

localităţilor învecinate.

Da, limita de 50 dB(A) pe

timpul zilei este respectată.

Impact vizual

Deşi modificările nu sunt semnificative,

nu este exclus ca la nivelul percepţiei

individuale construcţia centralei să fie

interpretată ca o modificare moderată a

peisajului local.

Nu există prevederi în

legislaţia naţională.

Poluarea aerului

ambiental la nivelul

zonelor locuite

Nu vor apărea modificări semnificative

în zonele locuite.

Tipul de activitate desfăşurat

în interiorul centralei electrice

solare nu conduce la

schimbarea calităţii aerului

Modificări cantitative

şi calitative ale

resurselor de apă

Nu vor apărea modificări cantitative şi

calitative ale resurselor de apă.

Măsurile constructive alese

asigură încadrarea în limitele

prevăzute de legislaţie.

4.9.2.3 Impactul asupra infrastructurilor locale

Prin proiect nu se propune afectarea unor lucrări de infrastructură care să necesite refacerea/

reabilitarea ulterioară.

Pentru accesul pe amplasamentul centralei solare se va realiza îmbunătăţirea stării drumului de

exploatare DE 402425 şi construirea unei porţiuni de carosabil de cca. 20 m, ce va uni DJ 682 şi

acest drum de exploatare (obiectul unui proiect distinct).

4.9.2.4 Impactul asupra mediului economic

Realizarea centrale solare pe teritoriul oraşului Sânnicolau Mare aduce un plus financiar

Consiliului Local, prin achitarea taxei de concesiune pentru terenul pe care se va construi.

Proiectul oferă oportunităţi limitate de angajare a forţei de muncă pe perioada construcţiei şi în

perioada operării centralei, în activităţile de întreţinere a vegetaţiei din interiorul amplasamentului.

Funcţionarea centralei nu va conduce la încetarea sau restrângerea altei activităţi economice

existente în zona analizată. Trebuie menţionat însă că îngrădirea amplasamentului centralei solare

va limita accesul turmelor de animale la păscut, însă suprafaţa menţinută pentru păşunat este



Pagina 127

suficientă pentru menţinerea acestei activităţi (păşunatul va fi permis pe cca un sfert din terenul

concesionat de proiect).


Nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru diminuarea impactului asupra mediului socio-

economic, altele decât cele enunţate în secţiunile anterioare ale raportului. Reamintim însă aici

câteva din măsurile propuse:

În perioada de execuţie:

Protecţia şi semnalizarea zonelor de lucru, cu marcaje clare privind limita de siguranţă în

perimetrul lucrărilor;

Interzicerea accesului în zonele de lucru pentru persoanele neautorizate;

Utilizarea de vehicule, echipamente şi utilaje noi, conforme din punct de vedere tehnic cu

cele mai bune tehnologii existente.

În perioada de funcţionare:

Realizarea unui aliniament de vegetaţie cu înălţimea de până la 2 metri la limita

amplasamentului centralei electrice solare.



Pagina 128

4.10 CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

4.10.1 IMPACTUL POTENŢIAL AL PROIECTULUI ASUPRA CONDIŢIILOR ETNICE ŞI

CULTURALE

Zona analizată nu este caracterizată de prezenţa unor grupuri etnice. În cadrul proiectului analizat

nu au fost identificate elemente care să poată conduce la afectarea condiţiilor etnice sau culturale

din zonă.

4.10.2 IMPACTUL POTENŢIAL AL PROIECTULUI ASUPRA OBIECTIVELOR DE PATRIMONIU

CULTURAL, ARHEOLOGIC SAU ASUPRA MONUMENTELOR ISTORICE

În zona oraşului Sânnicolau Mare au fost descoperite până în prezent o serie de vestigii

arheologice. Acestea dovedesc faptul că, încă din epoca neolitică, omul a fost prezent în vatra

localităţii, prima atestare documentară a acestuia având loc în anul 1247.

Conform Ordinului nr. 2.361/2010 pentru modificarea Anexei nr. 1 la Ordinul ministrului

culturii şi cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei

monumentelor istorice dispărute, pe teritoriul oraşului Sânnicolau Mare, există trei astfel de obiective,

respectiv Aşezarea din epoca romană La Fabrica de Cărămizi, Aşezarea medievală Şelişte şi

Aşezarea din epoca bronzului Viile (Figura 4-52, Tabelul 4-17).

Conform datelor Institutului de Memorie Culturală - Repertoriul Arheologic Naţional, pe

teritoriul oraşului Sânnicolau Mare sunt menţionate un număr de 15 situri arheologice, datând din

Epoca romană, Epoca bronzului, Epoca medievală, Neolitic, Epoca migraţiilor. De asemenea, în

cazul unei serii de obiective, nu a fost identificată epoca de apartenenţă (Tabelul 4-17) .

De asemenea, conform Institutului Naţional de Patrimoniu, pe raza oraşului Sânnicolau Mare,

mai există o serie de elemente de patrimoniu protejate, prezentate în Tabelul 4-17.

Localizarea aproximativă a tuturor siturilor, este cuprinsă, în prezent, în sistemul eGISpat -

Programul Naţional de Implementare a unui Sistem Informaţional Geografic (GIS) pentru

Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional Imobil (Arheologie şi Monumente Istorice), dezvoltat

de Institutul Naţional al Patrimoniului (http://www.egispat.inmi.ro/).

http://www.egispat.inmi.ro/



Pagina 129

Figura nr. 4-52 Identificarea obiectivelor din Lista Monumentelor Istorice de pe teritoriul oraşului

Sânnicolau Mare

Pe baza informaţiilor disponibile, se poate aprecia faptul că niciuna dintre fazele proiectului

analizat (construcţie, operare, dezafectare) nu va afecta obiective de patrimoniu cultural,

arheologic sau monumente istorice cunoscute. Cel mai apropiat obiectiv istoric faţă de

amplasamentul viitoarei centrale solare este Aşezarea medievală Selişte, situată la aproximativ 360

metri în partea de nord. De asemenea, se face precizarea că în certificatul de urbanism al acestui

proiect, eliberat de primăria oraşului Sânnicolau Mare, nu a fost solicitată obţinerea unui aviz din

partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Timiş.

În eventualitatea în care, pe parcursul lucrărilor se vor descoperi complexe arheologice ce necesită

conservare „in situ‖, poate apărea necesitatea adaptării proiectului la situaţia descoperită.



Pagina 130

Tabel nr. 4-17 Prezentarea elementelor de patrimoniu de pe raza localităţii Sânnicolau Mare

Nr. Descrierea elementului de patrimoniu Cod de identificare

I Lista monumentelor istorice

1 „Viile‖- Aşezare din mileniul II a. Chr., datând din Epoca Bronzului TM-I-s-B-06083

2 „La Fabrica de cărămizi‖ - Aşezare romană, din sec. II - III TM-I-s-B-06084

3 „Selişte‖ – Aşezare din epoca medievală timpurie din sec. XII - XIII TM-I-s-B-06085

II Repertoriu arheologic naţional (CIMEC)

6 Aşezarea neolitică de la Sânnciolau Mare. 155537.03

7 Aşezarea din epoca migraţiilor de la Sânnicolau Mare - Jara. 155537.15

8 8 Movilele de epocă necunoscută de la Sânnicolau Mare 155537.07 – 155537.14

9 Situl arheologic de la Sânnicolau Mare - Cărămidăria Veche. 155537.06

10 Aşezarea din epoca bronzului de la Sânnicolau Mare - Cărămidărie 155537.05

III Elemente de patrimoniu (egispat)

11 Şcoala de Agricultură, secolul XIX TM-II-m-B-06284

12 Conacul Nako, anul 1864 TM-II-m-A-06287

13 Biserica ortodoxă sârbească „Adormirea Maicii Domnului‖, 1783 -

1787

TM-II-m-A-06286

14 Bustul lui Mihai Eminescu, sec XX TM-III-m-B-06324

15 Statuia "Sf. Ioan Nepomuk", 1757 TM-III-m-A-06323

16 Casa, 1820 TM-II-m-B-06285



Pagina 131

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR

În momentul în care se doreşte construirea unui obiectiv de tipul celui analizat, trebuie luaţi în

considerare o serie de parametri importanţi, atât în ceea ce priveşte locaţia aleasă pentru

amplasare, cât şi tehnologia folosită, astfel încât randamentul centralei solare să fie cât mai

satisfăcător.

5.1 ALTERNATIVE ALE LOCAŢIEI VIITOAREI CENTRALE SOLARE

SÂNNICOLAU MARE

În momentul în care s-a realizat analiza locaţiei centralei solare Sânnicolau Mare, a fost necesară o

vizualizare a condiţiilor naturale ale locaţiei la o scară mai largă. Scopul acestei analize a fost

reprezentat de întelegerea motivelor care au dus la luarea acestei decizii.

Astfel, în ceea ce priveşte condiţiile fizice de relief, se poate observa că zona oraşului Sânnicolau

Mare se încadrează într-o unitate de câmpie care, la o scară mare se caracterizează printr-o

declivitate scăzută a terenului, având, în general, pante line. Astfel, nu sunt necesare lucrări majore

de nivelare a suprafeţei pe care urmează a fi amplasate panourile solare, lucrări ce ar ridica

valoarea costurilor de construire a centralei. De asemenea, localizarea proiectului în judeţul Timiş

pare a fi o alternativă mai bună decât judeţele învecinate (Arad, Hunedoara şi Caraş Severin), ca

urmare a faptului că acesta are un relief predominant de câmpie, nefragmentat, în perimetrul

căruia se află mai multe zone cu terenuri destinate agriculturii şi mai puţine arii protejate.

Cel mai important aspect ce trebuie luat în considerare în momentul alegerii locaţiei pentru

construirea unei centrale solare este cel climatic. Având în vedere faptul că, pentru producerea

energiei electrice, panourile fotovoltaice folosesc energia solară, cel dintâi parametru meteorologic

cercetat este radiaţia solară. Cu cât valorile radiaţiei solare sunt mai ridicate, cu atât randamentul

centralei va fi mai mare. Astfel, panourile fotovoltaice pot absorbi o cantitate mai de energie

solară, pe care o transformă ulterior în energie electrică. În ceea ce priveşte acest parametru,

arealul oraşului Sânnicolau Mare se caracterizează printr-un potenţial solar ridicat, având suma

radiaţiei globală anuală situată între 1450 kWh/m² şi 1500 kWh/m² (Figura 5-1) şi o valoare a

sumei mediilor zilnice lunare/an, conform ANM, de 3,77 – 3,82 kWh/m² (Figura 5-2).



Pagina 132


hărţii sumei anuale a radiaţiei solare globale pe teritoriul României


hărţii sumei mediilor zilnice lunare/an a radiaţiei solare globale pe teritoriul României



Pagina 133

La scară locală, selecţia locaţiei pentru amplasarea centralei solare a constat într-un proces de

examinare a mai multor locaţii în perimentrul aferent unităţii administrativ teritoriale Sânnicolau

Mare, ţinându-se cont de următoarele criterii:

1. Accesul la reţeaua rutieră;

2. Proximitatea faţă de staţia de transformare;

3. Distanţa faţă de zonele locuite din intravilanul localităţii;

4. Gradul de declivitate al terenului;

5. Disponibilitatea terenului.

Pentru scopul analizei de faţă am încercat să identificăm dacă zona selectată poate oferi o

alternativă celei prezentate în cuprinsul acestui raport. După cum se poate observa în

reprezentarea grafică (Figura 5-3), conform criteriilor de selecţie amintite anterior, cea mai

indicată locaţie pentru proiectul propus este cea selectată de către beneficiar, respectiv alternativa

A1, oricare altă alternativă (vezi spre exemplificare alternativa 2 mai jos) prezintă unul sau mai

multe dezavantaje.

Figura nr. 5-3 Alternative potenţiale ale locaţiei proiectului Sânnicolau Mare (A1 şi A2)



Pagina 134

Pentru o mai bună înţelegere a motivelor care au condus la selectarea alternativei A1 pentru

realizarea centralei solare, în Tabelul 5-1 sunt prezentate principalele avantaje şi dezavantaje ale

fiecăreia dintre cele două alternative analizate.

Tabel nr. 5-1 Analiza alternativelor pentru realizarea centralei solare Sânnicolau Mare

Alternative analizate

Avantaje ale alternativelor propuse Dezvantaje ale alternativelor propuse

Alternativa A1 Terenul din perimetrul locaţiei A1

are o declivitate scăzută;

În interiorul amplasamentului nu

există niciun curs de apă (natural

sau amenajat). Există canale de

drenare a apei doar în lungul

liniilor limitelor nordice, sudice şi

sud – vestice (Figura 5-3);

Este situată la cca. 290 m sud est

de intravilanul oraşului Sânnicolau

Mare şi la cca. 800 m faţă de cea

mai apropiată gospodărie din oraş;

În dreptul acestui perimetru,

intravilanul oraşului este

reprezentat, în cea mai mare parte

de prezenţa unor unităţi

industriale mari, zona de locuit

fiind mărginită de aceste

amplasamente cu funcţii

economice;

Terenul este în proprietatea

Consiliului Local al oraşului

Sânnicolau Mare şi are, în prezent,

folosinţa de păşune.

În partea de nord a amplasamentului

există, în prezent, o stână, ce va

trebui retrasă spre vest pentru a face

loc organizării de şantier.

Alternativa A2 Terenul este situat la aproximativ

50 m nord distanţă faţă de DJ682;

Este situată la aproximativ 100 m

nord faţă de staţia de transformare.

Terenul este parcelat, fiind în

proprietatea privată a mai multor

locuitori ai oraşului Sânnicolau Mare,

fiind în prezent folosit drept teren

agricol. Astfel, costurile de

achiziţionare a terenului vor fi mai

ridicate şi există riscul ca o parte

dintre proprietari să nu fie de acord



Pagina 135

Alternative analizate

Avantaje ale alternativelor propuse Dezvantaje ale alternativelor propuse

cu înstrăinarea terenului;

Este situat la doar 20 m est de

intravilan (o platformă industrială);

Poate avea, din punct de vedere al

vizibilităţii, un impact mai mare

asupra zonelor estice /sud-estice ale

cartierelor rezidenţiale din

Sânnicolau Mare, prin faptul că va fi

localizat la aproximativ 600 m est de

acestea, între cele două obiective de

interes existând doar terenuri

ocupate de culturi agricole;

Terenul din perimetrul A2 este

fragmentat de un braţ al canalului

Aranca (în partea de nord) şi de 3

canale de drenare a apei (în părţile de

sud-vest, centru şi sud – est). Astfel,

se reduce suprafaţa pe care se pot

amplasa panourile fotovoltaice

(Figura 5-3).

5.2 ALTERNATIVE ALE TEHNOLOGIEI FOLOSITE ÎN CADRUL

VIITOAREI CENTRALE SOLARE SÂNNICOLAU MARE

1. Alternativă ipotetică: Centrală ce foloseşte drept combustibili cărbune sau petrol, în

locul unei centrale solare cu panouri fotovoltaice de tip CIS

Aşa cum a fost precizat şi anterior, aceasta este doar o alternativă ipotetică, având în vedere faptul

că dezvoltatorul proiectului Sânnicolau Mare reprezintă o companie orientată spre proiecte solare.

Ţinând cont de acest considerent, o centrală ce produce energie electrică pe baza consumului de

cărbune sau petrol, este foarte puţin proabil să fie luată în considerare. De asemenea, trebuie

menţionat faptul că tehnologia solară, bazată pe panourile fotovoltaice deţine una dintre cele mai

mici amprente de carbon din tehnologiile de producţie a energiei electrice. Astfel, centralele solare

cu panouri fotovoltaice pe bază de polisiliciu (CIS PV) au o amprentă de carbon de doar 25

grame CO2ech/kWh, în timp ce, în cazul centralelor ce funcţionează pe baza consumului de

cărbune, este de 900 grame CO2ech/kWh şi de petrol de 850 grame CO2ech/kWh.



Pagina 136

Figura nr. 5-4 Comparaţii privind amprenta de carbon a diferitor tehnologii de producere a

energiei electrice (sursa: compilată de firma de producere a panourilor fotovoltaice First Solar din

diferite surse)

2. Alternative privind modul de ocupare a terenului

În ceea ce priveşte modul de ocupare a terenului, au fost analizate de asemena două alternative.

Alternativa A3 presupune instalarea panourilor fotovoltaice pe toată suprafaţa disponibilă a

centralei, exceptând zona aliniamentului de vegetaţie ce va îngrădi perimetrul centralei. Astfel,

suprafaţa pe care se vor amplasa panourile solare este de 17,23 ha, dintr-un total de 18,83 ha

teren împrejmuit şi 20 ha concesionat. În aceste condiţii, pentru realizarea organizării de şantier,

va fi necesară achiziţionarea unei suprafeţe de teren aflată în exteriorul perimetrului concesionat.

Amenajarea organizării de şantier în afara celor 20 ha concesionate de către beneficiarul

proiectului impune cheltuieli suplimentare, prin:

Concesionarea unei alte suprafeţe de teren;

Activităţi de refacere a suprafeţei afectate în urma lucrărilor efectuate în cadrul organizării

de şantier, în timpul etapei de construcţie.

În ceea ce priveşte alternativa A4, aceasta are în vedere montarea panourilor solare pe o suprafaţă

de 14,75 ha. Această alternativă presupune îngrădirea unei suprafeţe mai restrânse, de aproximativ

15,95 ha. Vor exista astfel două zone în afara limitei îngrădite, cu suprafeţe libere ce vor avea, în

etapa de operare, folosinţa de păşune. De asemenea, în cazul acestei alternative, în comparaţie cu

alternativa A3, în timpul etapei de construcţie, organizarea de şantier poate fi amplasată în

perimetrul celor 20 ha, fiind aleasă o suprafaţă de aproximativ 0,6 ha în partea de nord / nord-

vest.

De asemenea, în cazul acestei alternative, vor scădea costurile investiţionale şi impactul asupra

solului pe amplasament.



Pagina 137

Figura nr. 5-5 Planul de situaţie al centralei solare Sânnicolau Mare în cazul alternativelor A3 şi

A4

3. Alternative tehnologice ale panourilor fotovoltaice

La fel de importantă ca şi alegerea locaţiei şi a suprafeţei ocupate de panourile solare, este şi

selectarea tehnologiei panourilor solare. Alternativele analizate presupun utilizarea a două tipuri

de panouri fotovoltaice: de tip FS 275 CdTe, cu o putere nominală de 75W (alternativa A5), şi

panourilor de tip SF 140 CIS, cu o putere nominală de 140 W (alternativa A6).

Tabel nr. 5-2 Descrierea principalelor caracteristice ale tipurilor de panouri solare propuse în

cadrul alternativelor A5 şi A6

Alternativa A5 Alternativa A6

Tip panou FS275 SF140

Putere

nominală

modul

75W 140W

Eficienţă

(%) 10,42 % 11,4 %

Tehnologia

celulei CdTe CIS

Prezenţa

metalelor Conţin cadmiu Nu conţin cadmiu sau plumb



Pagina 138

Alternativa A5 Alternativa A6

Tip panou FS275 SF140

grele

Se poate preciza că, la nivel mondial, în anul 2006, a apărut Directiva 2002/95/CE RoHS

(Restriction on Hazarduous Substances), care presupune restricţionarea substanţelor periculoase

(ex. plumb, crom hexavalent, cadmiu, etc.) folosite la echipamentele electrice şi electronice.

Astfel, dintre tehnologiile folosite pentru realizarea panourilor fotovoltaice, inclusiv cele amintite

în tabelul de mai sus, panourile cu celulă de tip CIS sunt singurele care deţin certificare RoHS.

La o analiza comparativă, atât a suprafeţei ocupate de panouri solare, cât şi a tehnologiei folosite

în cadrul fiecăreia dintre aceste alternative, varianta considerată cea mai eficientă, atât din punct

de vedere financiar, cât şi al gradului de impact asupra factorilor de mediu, este cea de ocupare a

14,75 ha cu panouri solare de tip SF 140 CIS.



Pagina 139

6 MONITORIZAREA

Aspectele de mediu ce necesită monitorizare sunt următoarele:

1. Cantităţile de deşeuri produse şi modul lor de gestionare în perioada construcţiei

centralei solare. Monitorizarea deşeurilor generate în etapa de construcţie este necesară pentru

cunoaşterea cantităţilor şi a modului de conformare cu cerinţele legislative aplicabile.

Monitorizarea se va realiza prin menţinerea evidenţelor în conformitate cu HG856/2002;

2. Modificările asupra componentelor biodiversităţii, în special asupra acelora cu statut de

conservare. Monitorizarea biodiversităţii este necesară în condiţiile prezenţei unor specii strict

protejate în perimetrul centralei solare. Componentele de interes sunt: nevertebratele,

amfibienii şi reptilele, păsările şi mamiferele.

Tabel nr. 6-1 Structura programului de monitorizare a biodiversităţii

Componenta Parametrul de investigat Frecvenţa monitorizării

1. Nevertebrate 1.1 Posibilitatea depunerii oualelor pe panourile solare de către insecte aparţinând ordinelor Plecoptera, Efemeroptera, Trichoptea sau Odonata.

Identică pentru toate componentele: O evaluare pe baza observaţiilor în teren (minim 3 zile de observaţii, de preferat în perioada de vară), derulate în perioada de operare:

o După 1 an; o După 3 ani; o După 8 ani; o În anul precedent sau

curent al luării deciziei privind oricare lucrări de retehnologizare sau dezafectare a centralei solare.

2. Amfibieni şi reptile

2.1 Număr de specii şi abundenţa acestora.

2.2 Gradul de utilizare al teritoriului centralei (inclusiv al habitatelor create).

2.3 Posibile victime ale activităţii desfăşurate în cadrul centralei solare.

3. Păsări 3.1 Numărul de specii şi abundenţa acelora care utilizează teritoriul centralei solare pentru cuibărire sau hrănire

3.2 Posibile victime ca urmare a interacţiunii cu structurile centralei solare (coliziune, electrocutare, distrugere cuiburi)

4. Mamifere 4.1 Densitatea indivizilor de Spermophilus citellus (popândău)

4.2 Posibile victime cauzate de activităţile desfăşurate în centrala solară.

5. Habitate 5.1 Refacerea structurală şi funcţională a habitatelor native în zona proiectului.

Datele rezultate în urma monitorizării vor fi sintetizate în cadrul unor rapoarte (elaborate

conform frecvenţei propuse pentru monitorizare) ce vor fi transmise autorităţii locale de mediu.



Pagina 140

7 SITUAŢII DE RISC

7.1 METODOLOGIA DE EVALUARE

Riscul este definit ca fiind probabilitatea de expunere a omului, a bunurilor create de acesta,

precum şi a componentelor mediului înconjurător la acţiunea unui anumit hazard de o anumită

mărime. Riscul reprezintă nivelul probabil de pierderi şi pagube produse de un anumit fenomen

natural sau grup de fenomene, într-un anumit loc şi într-o anumită perioadă.

Într-o analiză de risc, două aspecte sunt foarte importante:

Consecinţa: caracteristicile impactului (interacţiunea ce apare între o activitate şi un receptor

- pierderi financiare, impact asupra sănătăţii, impact asupra mediului etc.);

Probabilitatea: probabilitatea ca un eveniment să apară (poate fi exprimată ca frecvenţă de

apariţie a evenimentului (unităţi de timp)-1).

Riscul poate fi exprimat ca produs între consecinţă şi probabilitate: R = P x C.

Deoarece există diferite nivele ale consecinţelor şi probabilităţilor, s-a considerat necesară

utilizarea unui sistem simplu, bazat pe o scală comună, pentru a aloca consecinţe specifice şi

nivele de probabilitate diferitelor hazarde identificate (vezi tabelul 7-1).

Tabel nr. 7-1 Matricea de cuantificare a riscului

Consecinţe

Nesemnificative Minore Serioase Severe Majore

Pro

bab

ilit

ate

a

de

ap

ari

ţie

a

un

ui

eve

nim

en

t

Neglijabil

Improbabil

Izolat

Rar

Ocazional

Frecvent

Foarte frecvent (sigur)

7.2 IDENTIFICAREA ŞI CUANTIFICAREA RISCURILOR

Riscurile analizate pentru centrala solară Sânnicolau Mare sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 7-2 Identificarea riscurilor potenţiale ce pot afecta funcţionarea centralei solare

Sânnicolau Mare

Risc potenţial Natura riscului Justificarea selectării

Cutremur Risc natural Documentată în literatură

Trăsnet Risc natural Documentată în literatură

Incendiu Risc tehnologic Documentată în literatură

Inundaţii Risc natural Documentată în literatură



Pagina 141

7.2.1 RISCUL SEISMIC

Conform Standardului Românesc „Zonare Seismică. Macrozonarea Teritoriului României‖ (SR

11100-1:1993), zona analizată este parte a macrozonei cu intensitatea seismică de 7 grade pe scara

Merkali.

Din punct de vedere sesimic, în conformitate cu prevederile Normativului P100-1/2006 –

România, Zonare seismică, perimetrul centralei solare Sânnicolau Mare este situată în zona de

calcul C, având coeficientul seismic Ks=0,16 g şi o valoare a periodei de colţ a spectrului de

răspuns Tc(sec)=0,7 sec. Perioada de control (colţ) Tc (exprimată în secunde) a spectrului de

răspuns reprezintă graniţa dintre zona (palierul) de valori maxime în spectrul de acceleraţii

absolute şi zona (palierul) de valori maxime în spectrul de viteze relative.

Conform Normativului, hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a

acceleraţiei orizontale a terenului, ag, determinată pentru intervalul mediu de recurenţă de referinţă

(IMR) de 100 de ani, corespunzător stării limită ultime. Această valoare este numită ―acceleraţia

terenului pentru proiectare‖. Pentru zona oraşului Sânnicolau Mare, valoarea de vârf a accelaraţiei

terenului este 0,10 g, încadrându-se în categoria riscului moderat de cutremur.

7.2.2 RISCUL DATORAT TRĂSNETULUI

Efectele directe şi indirecte ale trăsnetului pot produce daune componentelor centralei solare.

Panourile solare sunt prevăzute cu protecţie la scurtcircuit, ca urmare a supratensiunilor apărute

în urma descărcărilor electrice. Acestea prezintă siguranţe fuzibile cu disconector. În ceea ce

priveşte invertoarele, se poate preciza că acestea sunt echipate cu întreruptoare automate cu

comandă locală şi la distanţă, existând posibilitatea reglării parametrilor de declanşare, atât a

curentului de suprasarcină, cât şi a curentului de scurtcircuit. Pe amplasament este prevăzută de

asemenea realizarea unui stâlp antitrăsnet. Astfel, riscurile datorate producerii trăsnetului pot fi

apreciate ca fiind scăzute.

7.2.3 RISCUL DE INCENDIU

Incendiile reprezintă unul din principalele riscuri la care sunt expuse componentele electrice.

Apariţia acestora este dată pe de o parte de probabilitatea manifestării unui fenomen natural

(precum fulgerele) sau de apariţie a unei defecţiuni tehnice (supraîncălzirea componentelor sau

greşeli electrice).

Panourile solare din cadrul centralei solare Sânnicolau Mare au o tehnologie nouă, având

încorporate cele mai înalte standarde de calitate şi siguranţă, însă riscul de incendiu va fi prezent

în orice instalaţie unde regăsim la un loc componente electrice şi electronice.



Pagina 142

De asemenea, tinându-se cont de faptul că cea mai mare parte a suprafeţei solului va fi acoperită

de vegetaţie, în timpul anotimpului de vară, în situaţia în care va apărea fenomenul de secetă,

vegetaţia fiind uscată din cauza lipsei precipitaţii, există riscul declansării unui incendiu.

Probabilitatea de apariţie a unui incendiu în cadrul centralei solare Sânnicolau Mare, ca urmare a

unui trăsnet sau a unei defecţiuni tehnice este redusă. Această afirmaţie se bazează, în principal,

pe existenţa unui sistem para-trăsnet adecvat pe amplasamentul viitoarei centrale.

În cazul apariţiei unui incendiu, pagubele cele mai ridicate preconizate a se produce sunt la nivelul

panourilor solare, ca urmare a distanţei foarte mici dintre acestea, şi a structurii de susţinere din

lemn, care poate favoriza extinderea focului într-un ritm mai rapid.

7.2.4 RISCUL LA INUNDAŢII

Aşa cum a fost precizat în subcapitolul 4.2.1.1, „Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului‖,

zona în care va fi amplasată centrala solară prezintă un aspect neted, aluvionar, în trecut cu

tendinţe de mlăştinire, cu apă freatică situată la o adâncime mică, în unele zone, foarte aproape de

suprafaţă.

Cele mai semnificative inundaţii înregistrate în zona de interes au avut loc în anii 1931 – 1932 şi

1972. Din această cauză, începând cu 1931 şi până în 1986, au fost efectuate, cu întreruperi mari

de timp, o serie de lucrări hidrotehnice pe cursul râului Aranca, situat la aproximativ 430 metri

nord de amplasament, astfel încât să se reducă riscul de inundaţii. Ca urmare a acestor operaţiuni,

în anul 2005, când în partea de partea de vest a ţării, din cauza ploilor abundente şi a creşterii

nivelulului apelor râurilor, au fost înregistrate inundaţii severe, zona din proximitatea proiectului

nu a mai fost afectată de acest fenomen (Figura 7-1).

În ciuda faptului că arealul din proximitatea oraşului Sânnicolau Mare a fost afectat de inundaţii

până în anul 1972, terenul destinat viitoarei centrale solare nu a fost supus acestui fenomen.

În prezent, riscul ca acest perimetru să fie supus acestui fenomen este cu atât mai mic, cu cât

lucrările hidrotehnice sunt funcţionale, în imediata apropiere a amplasamentului existând canale

cu scop de drenare a apelor.



Pagina 143

Figura nr. 7-1 Reprezentarea grafică a zonelor afectate istoric de inundaţii în zona de vest a ţării

8 DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Nu au fost întâmpinate dificultăţi majore în cursul realizării Studiului de evaluare a impactului

asupra mediului.

Beneficiarul lucrărilor a acordat întreg sprijinul pe perioada derulării evaluării, furnizând toate

datele şi informaţiile solicitate şi a considerat revizuirea unor aspecte tratate în cadrul proiectului

ca urmare a recomandărilor făcute de echipa de evaluare.



Pagina 144

9 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Proiectul analizat propune construcţia unei centrale solare cu panouri fotovoltaice, formată dintr-

un număr de 56880 panouri fotovoltaice, grupate în 948 structuri, pe o suprafaţă de

aproximativ 15 ha, din cele 20 ha de teren concesionate de la Primăria oraşului Sânnicolau Mare.

Motivele pentru care această centrală se doreşte a fi construită în această zonă, sunt următoarele:

Potenţial solar ridicat, printr-o sumă a radiaţiei globală anuală situată între 1450kWh/m² şi

1500 kWh/m² şi o producţie anuală a energiei generate de radiaţia globală de 1088 – 1125

kWh/kWvârf6;

Actuala folosinţă a terenului pe care se va dezvolta proiectul solar este de păşune, afectată de

suprapăşunat. Construcţia centralei solare va duce la menţinerea vegetaţiei şi la îmbunătăţirea

condiţiilor de dezvoltare a acesteia, restricţionând păşunatul;

Comunitatea locală beneficiază de un câştig financiar, prin concesionarea terenului pentru

dezvoltarea unei activităţi nepoluante.

Construcţia şi funcţionarea centralei solare analizate nu va genera un impact negativ asupra

mediului înconjurător, fiind, de altfel, una dintre cele mai indicate modalităţi de generare a

energiei electrice, în scopul diminuării poluării mediului. Efectele negative sunt aproape nule, ca

urmare a faptului că proiectantul a ţinut cont de toate cerinţele necesare protejării componentelor

de mediu şi a categoriei socio-economice locale, pentru toate etapele proiectului. De asemenea, în

interiorul centralei solare, suprafaţa ocupată la sol este foarte redusă, prin montarea panourilor

solare pe structuri susţinute de piloni de susţinere, cu diametrul de 12 cm, îngropaţi până la

adâncimea de 1 metru, a căror fundaţie este acoperită cu 20 cm de sol. Astfel, din totalul de 20 ha

de teren concesionat, doar 2,946% va fi scos definitiv din circuitul agricol, urmând ca, pe o

suprafaţă de aproximativ 97 % să se dezvolte o vegetaţie de pajişte cu specii specifice arealului.

Păşunea oraşului găzduieşte mai multe specii de animale care sunt protejate, atât în România cât şi

în celelalte ţări europene (popândăul, guşterul, diferite păsări). Construcţia centralei solare poate

afecta, într-o mică măsură, aceste animale în perioada lucrărilor de construcţii. În perioada

funcţionării însă centrala solară va oferi un spaţiu propice pentru dezvoltarea tuturor acestor

specii de animale.

Prin îngrădirea centralei solare vor apărea efecte pozitive şi pentru floră şi vegetaţie, prin

înlăturarea de pe amplasament a păşunatului intensiv.

Construcţia centralei solare presupune activităţi care generează praf şi produc zgomot. Cantitatea

de praf şi nivelul de zgomot vor fi reduse, iar distanţa faţă de locuinţe este suficient de mare

pentru ca lucrările de construcţie să nu deranjeze locuitorii din zonă.

6 Electricitatea generată de un sistem de 1k kWvârf, cu o rată a performanţei de 0,75 kWh/kWvârf



Pagina 145

În timpul funcţionării, panourile solare nu reprezintă o sursă de zgomot. Singurele componente

din cadrul acestui proiect, ce vor produce zgomot, însă la un nivel foarte scăzut, sunt cele patru

standuri de invertoare. În scopul diminuării acestuia se au în vedere o serie de măsuri, printre

care, cea mai importantă fiind reprezentată de plantarea unui aliniament de vegetaţie arbustivă, cu

înălţime de aproximativ 2 metri, ce va înconjura perimetrul îngrădit al centralei solare.

Pentru realizarea acestui proiect, a fost propusă o tehnologie de ultimă generaţie, atât în cazul

panourilor solare, cât şi a celorlalte componente, încercându-se minimizarea efectului asupra

componentelor de mediu. Panourile solare nu prezintă riscuri pentru contaminarea aerului,

apelor, solului, şi astfel nu prezintă risc pentru îmbolnăvirea locuitorilor.

Prin regimul de înălţime, precum şi datorită realizării unui gard de arbuşti centrala solară nu va

altera peisajul din zonă.

Pentru orice formă de disconfort generată de construcţia centralei au fost propuse măsuri de

evitare şi reducere a efectelor deranjante. De asemenea a fost propus un program de verificare

(monitorizare) a evoluţiei prezenţei plantelor şi animalelor pe amplasament îndeosebi pentru

speciile protejate.



Pagina 146

Tabel nr. 9-1 Sumarul formelor de impact identificate

Componenta Subcomponenta Modificarea propusă de proiect Magnitudinea

modificării

Sensibilitatea zonei de

implementare

Estimarea impactului

Aer

Calitatea aerului în timpul construcţiei centralei electrice solare

Emisii atmosferice (în pricipal PM10) generate de lucrările de construcţii

Negativă mică Mică Negativ redus

Calitatea aerului în timpul funcţionării centralei

Substituirea surselor convenţionale de producere a energiei (reducerea emisiilor de CO2)

Pozitivă mare* Mare* Impact pozitiv

semnificativ

Apă Corpuri de apă de suprafaţă Nicio modificare - - Nul

Corpuri de apă subterană Nicio modificare - - Nul

Sol Modificări structurale Ocupare definitivă cu construcţii Negativă mică Mică Negativ redus

Geologie Modificări structurale Realizare fundaţii Negativă mică Mică Negativ redus

Biodiversitate

Habitate Decopertări şi săpături cu caracter temporar Negativă mică Moderată Negativ redus

Reptile şi amfibieni Decopertări şi săpături cu caracter temporar Negativă mică Mică Negativ redus

Păsări Perturbarea activităţii păsărilor pe perioada

construcţiei Negativă mică Mică Negativ redus

Lilieci Nicio modificare Nul

Alte mamifere Decopertări şi săpături cu caracter temporar Negativă mică Moderată Negativ redus

Peisaj Impact vizual Instalarea panourilor solare – construcţii cu regim

total de înălţime de maxim 2,7 metri Negativă mică Mică Negativ redus

Socio-economic

Social Nicio modificare - - Nul

Calitatea vieţii Creşterea nivelului de zgomot în etapa de operare a

centralei Negativă mică Mică Negativ redus

Economic Venituri suplimentare din funcţionarea centralei

solare, prin achitarea ratei de concesiune a terenului Pozitivă

moderată Mică Pozitiv redus

Cultural – etnic

Etnic Nu au fost identificaţi factori care să modifice

structura etnică locală - - Nul

Cultural Proiectul nu propune afectarea monumentelor

culturale, a siturilor arheologice sau a tradiţiilor şi obiceiurilor locale

- - Nul



Pagina 147

10 BIBLIOGRAFIE

1. Arsenault, 2010, Proposed Solar Panel Vegetation Impacts, Stafford Landfill Solar Installation: Structure

and Shading Impacts;

2. Biello, D, 2008, Dark Side of Solar Cells Brightens, A life cycle analysis proves that solar cells are cleaner

than conventional fossil fuel power generation, Scientific American;

3. Carver, S., Markieta, M., 2012, No High Ground: Visualising Scotland’s Renewable Energy Landscape

using Rapid Viewshed Assessment Tools, Proceedings of the GIS Research UK 20th Annual

Conference;

4. De Wild-Scholten, M., Schottler, M., 2009, Solar as an environmental product: Thin-film modules –

production processes and their environmental assessment, Thin Film Industry Forum, Berlin

(presentation);

5. Doiniţă, N. et. All., 2005, Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti;

6. Fthenakis, V.M., Chulkim, H., Alsema, A., 2008, Emissions from Photovoltaic Life Cycles,

Environmental Science & Technology, 42, 2168–2174;

7. Gafta, D., Mountford, O., 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România,

Cluj Napoca;

8. Haţeg, I., 2007, Sânnicolau Mare - Repere istorice, Editura Banatului, Timişoara;

9. Monografia oraşului Sânnicolau Mare, ISBN 978-973-0-05147-6;

10. RSPB, 2011, Solar power – Briefing;

11. Teodorescu – Soare, E., 2006, Pedologie – Material de studiu ID, Universitatea de Ştiinţe Agricole

şi Medicină Veterinară ―Ion Ionescu de la Brad‖, Iaşi;

12. *** Clima României, 2008, Editura Academiei Române, Bucureşti;

13. *** Directive 2002/95/EC of the European Parliament and of the Council of 27 January 2003 on the

restriction of the use of certain hazardous substances in electrical and electronic equipment;

14. *** First Solar FS Series 2 PV Module Product Data Sheet;

15. *** Memoriu de prezentare, Scoatere teren din circuluiul agricol, intocmire plan urbanistic zonal,

D.T.A.C. – Realizarea unei centrale solare;

16. *** Planul integrat de dezvoltare urbană a oraşului Sânnicolau Mare;

17. *** Plan Urbanistic Zonal, Amplasare central solară – parc fotovoltaic în oraş Sânnicolau Mare, CF

402689, jud. Timiş, 2011;

18. *** Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureş, 2009, Administraţia Naţională „Apele

Române‖, Direcţia Apelor Mureş, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor;



Pagina 148

19. *** Planul de Management al Bazinului Hidrografic Banat, 2009, Administraţia Naţională „Apele

Române‖, Direcţia Apelor Banat, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor;

20. *** Proiect privind racordare la SEN centrală electrică solară 7.04 MW Sânnicolau Mare, jud. Timiş,

2011;

21. *** Raport anual privind Starea Factorilor de Mediu în judeţul Timiş, 2010, Agenţia de Protecţie a

Mediului Timişoara;

22. *** Solar Frontier, Product Data Sheet SF140-L, SF145-L, SF150-L, SF155-L;

23. *** Studiu geotehnic pentru central solară în oraşul Sânnicolau Mare, jud. Timiş, 2010;

24. *** Sunny Central 500CP/630CP/720CP/760CP/800CP – broşură prezentare;

25. *** Sunny Central 500CP/630CP/720CP/760CP/800CP – Instrucţiuni de instalare.

Surse online:

http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emission-inventory-guidebook-2009;

http://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2006gl/index.html;

http://www.insse.ro;

http://www.cimec.ro/;

http://www.egispat.inmi.ro/;

http://www.pvcycle.org/.

http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emission-inventory-guidebook-2009

http://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2006gl/index.html

http://www.insse.ro/

http://www.cimec.ro/

http://www.egispat.inmi.ro/

http://www.pvcycle.org/

raport privind impactul asupra mediului - apmtm …apmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents