proiect de exploatare a minereurilor auro …apmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

SC

SA

CEPROMIN

S.C. CEPROMIN S.A.

DEVA Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon : 00 40 254 214892 ; Fax : 00 40 254 214663 ; E-mail : [email protected]; www.cepromin.ro

PROIECT DE EXPLOATARE A MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE

DIN PERIMETRUL CERTEJ

PROGRAMUL DE MONITORIZARE A FACTORILOR DE MEDIU ÎN PERIOADA DE

ACTIVITATE ŞI POSTÎNCHIDERE

Contract: 4491/2009

Simbol: CP-DG -11

Beneficiar: S.C. DEVA GOLD S.A.

DIRECTOR GENERAL ing. Auner Florica _______________

Şef proiect ing. Auner Florica _______________

Şef proiect specialitate ing. Dud Olimpia _______________

Această documentaţie nu se poate utiliza fără acordul scris al S.C. CEPROMIN S.A. Deva, indiferent de scop.

Exemplar nr. ____

- 2010 -

SC

SA

CEPROMIN

Programul de monitorizare a factorilor de mediu

în perioada de activitate şi postînchidere Simbol: CP- DG-11

2

CUPRINS

FOAIA DE SEMNĂTURI 1

CUPRINS 2

PROGRAMUL DE MONITORIZARE A FACTORILOR DE MEDIU ÎN PERIOADA DE ACTIVITATE ŞI POSTÎNCHIDERE

3

Monitorizarea aerului şi a condiţiilor meteorologice 4

Monitorizarea factorului de mediu apă 6

Monitorizarea scurgerilor acide din rocile sterile şi steril preparare 20

Monitorizarea solului 22

Monitorizarea stabilităţii iazurilor de decantare şi a haldelor de steril de mină 24

Monitorizarea zgomotului şi vibraţiilor 28

Standarde, normative şi prescripţii tehnice utilizate la executarea lucrărilor de monitorizare a mediului

29

CHELTUIELILE ANUALE CU MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN PERIOADA DE EXPLOATARE

41

CHELTUIELILE ANUALE CU MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN PERIOADA DE POSTÎNCHIDERE

47

FOAIA FINALĂ

SC

SA

CEPROMIN



3

PROGRAMUL DE MONITORIZARE A FACTORILOR DE MEDIU

IN PERIOADA DE ACTIVITATE SI POSTINCHIDERE

Monitorizarea mediului din perimetrul minier are drept scop controlul evoluţiei emisiilor de

poluanţi pe amplasament si identificarea posibilelor creşteri ale nivelului acestora, pentru a nu atinge

nivelurile critice de impact si stabilirea eventualelor lucrările de remediere necesare pentru atenuarea

impactului.

Monitorizarea factorilor de mediu în perimetrul minier Certej se va realiza atât în perioada de

exploatare cat si după încetarea activităţii, vizează urmărirea:

- evoluţiei calitatii aerului si a conditiilor meteorologice;

- evoluţiei calitaţii apelor evacuate din perimetrul minier si a emisarilor in care se deverseaza;

- evaluarea scurgerilor acide din roci

- evoluţia calitaţii solului si a vegetatiei;

- nivelul zgomotului si vibraţiilor in timpul executiei lucrarilor de închidere si ecologizare

- stabilitatea si starea suprafeţei terenurilor din perimetrul depozitelor de sterile (iazuri de

decantare, halde de steril de mină) .

Baza de date constituită pe parcursul funcţionării obiectivului minier, prin analize periodice si cele

determinate cu ocazia întocmirii bilanţurilor de mediu va indica factorii de mediu, parametrii aferenţi si

punctele de prelevare, ce trebuiesc urmăriţi în perioada execuţiei lucrărilor de închidere si post-închidere.

In raport de evoluţia calităţii factorilor de mediu si coroborat cu starea vremii (conditiile meteorologice),

se va stabilit dacă frecvenţa de masurare a calitaţii factorilor de mediu este necesar a fi modificată.

S-a considerat ca stabilitatea depozitelor de sterile - a haldelor de steril de mina si a iazurilor de

decantarea, este un parametru esenţial care necesită monitorizare continuă, pe termen indelungat (minim

30 ani). Din acest motiv se impune o prezenţa zilnica a personalului de supraveghere astfel incat sa se

poată constata orice eveniment care apare pe depozitul de steril, atât ca urmare a lucrarilor care s-au

executat, cât si a condiţiilor meteorologice care pot afecta starea de siguranţa a acestor depozite de sterile.

Monitorizarea factorilor de mediu se realizeaza in urmatoarele perimetre:

- iazul FLOTAŢIE

- iazul CIL;

- incinta industriala – Uzina de preparare

- halda Nord;

- halda Sud;

SC

SA

CEPROMIN



4

- Cariera Certej, depozit explozivi Certej.

În continuare se prezinta metodologia de monitorizare pentru fiecare factor de mediu în parte, în

perimetrele miniere mai sus prezentate.

1. MONITORIZAREA AERULUI SI A CONDITIILOR METEOROLOGICE

1.1. Monitorizarea calitatii AERULUI

Principalele surse de poluare a aerului mai ales în perioada de exploatare sunt :

� pulberile în suspensie (aerosoli) – PM 10;

� gazele (CO, SO2 NO2,) HCN si COV – emise de pe suprafetele incintelor, de la

utilajele tehnologice si mijloacele de transport in perimetrele, mai sus enumerate.

� Calitatea aerului se va urmări prin recoltări periodice de probe de pulberi in suspensie

(aerosoli) si gaze (CO, SO2 , NO2 - din perimetrele incintelor industriale, a iazurilor de decantare si a

haldelor de steril, HCN - perimetrul instalatiei CIL si a iazului CIL si COV - in perimetrul Carierei (parc

auto) si Uzinei de Preparare (zona cuptoarelor si laborator), urmata de analizarea in laboratoare de

specialitate. În tabelul de mai jos – tabel nr.1, sunt prezentati parametrii monitorizati, frecventa, locul si modul

de prelevare, standardul de evaluare a parametrului analizat.

Tabel nr. 1

Nr crt

Denumirea lucrarii de

monitorizare

Frecventa de masurare

Locul de prelevare Modul de determinare

Modul de evaluare

Prelevare si efectuare analize fizico-chimice pentru :

1. Pulberi in suspensie (aerosoli)

- conf STAS 10813 -76 - cu aparat automat

de prelevare

2. Gaze : COV, CO, SO2

NO2, HCN

▪ perioada de

exploatare

- lunar ▪ dupa incetarea

activitatii +

perioada de inchidere,

ecologizare si

post incidere

- lunar, trimestrial, - semestr. Functie de evolutia

calitatii

▪ incinte industriale: - Cota + 593m; - Cota +563m; - Cota + 548; - Cota + 538; - depozit explozivi Certej. ▪ perimetrul iazurilor: - iazul FLOTAŢIE; - iazul CIL; . ▪ perimetrul haldelor de

steril de mina: - halda Nord; - halda Sud;

Conform: SR ISO 8186/ 97 SR ISO 6767/ 2000

Ord.MAPM

592/2002

STAS 12574 -87

� Standardele de prelevare, aparatura recomandata pentru prelevarea imisiilor atmosferice de

pulberi si de noxe gazoase, modul si frecventa de prelevare, standardele de evaluare a calitatii

SC

SA

CEPROMIN



5

indicatorilor analizati precum si modul de inregistrare a rezultatelor si de raportare a datelor sunt

prezentate în continuare.

Prelevare probe de imisii atmosferice se face in conformitate cu prevederile urmatoarelor

standarde: - SR 10813-76 – Pulberi in suspensie

- SR EN 12341: 2002 Recoltare PM 10

- SR ISO 8187/97 - determinare CO

- SR ISO 6767:2000 - determinare SO2

Aparatura pentru prelevarea gazelor - functie de metoda de analiza se poate folosi orice tip de

aparat sau instalatie, formate din: sistem de aspiratie (electropompa), sistem de masura a debitelor si a

volumului de aer aspirat (contor gaze), sistem de retinere a poluantilor gazosi (barbotor). Instalatia permit

recoltarea a 3 - 5 poluanti poluanti gazosi cu totalizarea volumului de aer aspirat.. Sistemul de retinere a

poluantilor gazosi are in compunere vase de absorbtie (barbotoare cu frita), cu capacitatea utila de 100

cm3, in care se gasesc solutiile de absorbtie specifice gazelor analizate

Frecventa si proceduri de prelevare a probelor

Se vor preleva probe de particule în suspensie periodic - lunar, pe filtre (Acetat/Nitrat de celuloza

sau de cuart).

Prelevarea probelor se va face timp de 24 de ore (de la miezul noptii la miezul noptii), pentru a

furniza date statistice relevante pentru comparare atât cu standardul pentru media anuala a calitatii aerului

cât si cu cel referitor la perioada de 24 de ore.

b) Standarde calitatii aerului, se face conform standardelor in vigoare, astfel :

▪ interpretare rezulte:

- STAS 12574-87 – Calitate Aer din zone protejate;

- Ord. 592/2002- Normativ pentru stabilirea valorilor limita a valorilor de prag si a

criteriilor si metodelor de evaluare a SO2, NO2, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5 ),etc.

c) Evidenta rezultatelor analizelor chimice

Rezultatele obţinute în urma analizelor şi observaţiile efectuate în timpul prelevării probelor de

pulberi in suspensie precum - starea vremii, data prelevării, etc., vor fi consemnate într-un registru,

costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii AERULUI din perimetrul

monitorizat.

Validarea si raportarea datelor

Validarea datelor

Datele de monitorizare a calitatii aerului (inclusiv datele meteo) vor fi verificate si validate în

conformitate cu sandardele de ”Validarea datelor referitoare la calitatea aerului” pentru a se asigura ca

SC

SA

CEPROMIN



6

datele colectate sunt complete, reprezentative, corecte, precise si comparabile. Criteriile de validitate vor

fi stabilite pentru fiecare parametru.

Raportare trimestriala/ anuala

Toate datele vor fi procesate si validate trimestrial. Se va elabora un raport de monitorizare

trimestrial si un raport anual care va cuprinde toate datele (inclusiv cele meteorologice): parametrii

determinati, locatie, data si ora.

1.2. Monitorizare CONDITIILOR METEOROLOGICE

a)Parametrii monitorizaţi – zilnic:

- cantitate precipitatii

- directia dominanta vânt

- viteza vântului pe directia dominanta

- temperatura sol (min-max)

- temperatura aer (min-max)

- umiditate, evaporaţia

b) Aparatura pentru determinarea condiţiilor meteorologice - Staţie Meteo

c) Evidenta rezultatelor Rezultatele obţinute în urma observaţiilor (starea vremii, data prelevării,

etc) vor fi consemnate într-un registru, costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării conditiilor

meteorologice din perimetrul monitorizat. Toate datele (Meteo)vor fi procesate si validate lunar. Datele

vor fi puse în tabele dupa ora zilei si pentru fiecare zi a lunii. Se va elabora un raport sintetic cu toti

parametri determinati.

2. MONITORIZAREA FACTORULUI DE MEDIU APA

Din procesele de extracţie si preparare a minereului aurifer din zăcământul Certej, vor rezulta

următoarele categorii de ape uzate care se vor evacua in emisarii naturali din perimetrul Certej:

- ape acide din cariera CERTEJ;

- ape acide provenite din percolarea haldelor de roci sterile

- ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotatie (sterile flotatie);

- ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilor de la cianuraţie (CIL);

- ape uzate menajere de la birouri şi grupul social.

Categoriile de ape din perimetrul minier Certej a căror calitate se va monitoriza, sunt:

��ape uzate :

SC

SA

CEPROMIN



7

• ape evacuate din iazurile de decantare ( ape de exfiltraţii, ape de la Staţiile de

epurare- Staţie de epurare ape limpezite FLOTAŢIE, Staţie de epurare ape limpezite

iazul CIL (DETOX 2), Staţie de epurare ape acide(halde, carieră)

• ape menajere – evacuate din Staţie de epurare ape menajere

�� ape subterane din:

• forajele de control hidrochimic - amplasate in perimetrul celor doua iazuri de

decantare (Valea Măcrişului FLOTAŢIE şi CIL);

• izvoare şi fântâni - în zonele din apropierea amplasamentului minier (a iazurilor de

decantare şi a instalaţiilor care pot constitui posibile surse de poluare a apei subterane).

�� ape de suprafaţa din emisari naturali :

- pârâurile: Grozii, Băiaga, Măcriş, Coranda;

Sistemul de monitoring a calităţii apelor cuprinde următoarele acţiuni:

a) Prelevarea probelor de ape

b) Măsurarea debitelor

c) Determinarea indicatorilor fizico-chimici din apele prelevate

d) Sedimentele depuse in albia emisarului:

- de apele de la iazurile de decantare (Valea Măcrăşului);

- de scurgeri de material de pe halde (Nord şi Sud).

vor fi estimate cantitativ si din punct de vedere al conţinutului de poluanţi.

o Calitatea apelor se va monitoriza prin prelevarea periodică de probe (lunar/trimestrial–

funcţie de categoria apei) si prin analizarea lor in teren si intr-un laborator de specialitate in

vederea determinării compoziţiei chimice.

o Debitele apelor uzate evacuate (apa din carieră şi de pe haldele de steril, apa din iazuri) si a

emisarilor se vor monitoriza – lunar /trimestrial (funcţie de categoria apei), prin metode si cu

dispozitive adecvate, specifice punctului monitorizat.

o Cantitatea de sedimente se va estima prin măsurători batimetrice periodice

(semestrial/anual), efectuate pe cursul emisarilor receptori ai apei uzate deversate- aval de

punctele de deversare a acestor ape.

o Conţinuturile de poluanţi din sedimente se vor determina prin analize chimice efectuate in

laboratoare de specialitate, pe probele de sedimente prelevate (semestrial)

SC

SA

CEPROMIN



8

Monitorizarea deversărilor de ape din staţiile de epurare sau din colectori vizează:

► urmărirea permanenta, a debitelor şi a calităţii apelor uzate evacuate atât înainte cât si după

epurare, precum şi a calităţii emisarilor care receptează apele uzate, prin recoltarea de probe de ape si

analizarea lor in laborator in vederea determinării compoziţiei chimice.

Urmărirea permanenta pe perioada de activitate (11 ani), pe perioada lucrărilor de închidere si

timp de 3 ani după terminarea lucrărilor de reconstrucţie ecologica (perioada postinchidere), se va efectua

prin prelevare apelor din următoarele puncte:

• Apa pâraielor din perimetrul Haldelor (p. Grozii, Baiaga, Macris, Coranda, etc)

• Apa de pe steril flotaţie (alimentarea Iaz flotaţie)

• Apa de pe steril cianuraţie (alimentarea Iaz CIL)

• Apa limpezita evacuata din Iaz flotatie (alimentare Statie epurare)

• Apa epurata – evacuare Staţie epurare iaz flotatie -

• Apa emisar – p. Corănzii

• Apa limpezita evacuata din Iaz CIL (alimentare Staţie epurare Detox 2)

• Apa epurata – evacuare Statie epurare Detox 2

• Apa emisar - p. Corănzii - aval Staţie epurare Detox 2

Pentru fiecare categorie de apă uzată s-a prevăzut staţie de epurare, după cum urmează:

Staţie epurare ape acide din Cariera Certej şi haldele de steril Nord şi Sud

a) Tehnologia de epurare a apelor acide

Apa din infiltraţii şi scurgerile atât din carieră cât şi din haldele de roca sterila (apele meteorice

care percolează si/sau spală taluzele haldelor si carierei) vor fi acide si vor conţine metale grele. Această

apă va fi tratată într-o instalaţie de tratare a apei acide pentru a produce apa epurata limpezita care poate fi

folosita ca apă brută sau poate fi evacuata în mediu.

Epurarea apelor acide ce vor rezulta din Cariera Certej se va realiza prin tehnologia clasica

« activa » de neutralizare a acidităţii si precipitarea metalelor grele cu var.

Tehnologia tradiţionala de tratare cu var, se bazează pe tehnologia de creştere a pH -ului si de a

crea condiţiile de precipitare si redox. Este foarte important sa se obţină controlul pH- ului, deoarece pH-

ul afectează solubilitatea / precipitarea metalelor si cinetica de oxidare.

Tehnologia de tratare cu var consta din următoarele faze tehnologice principalele de epurare a

apelor acide:

♦ precipitarea metalelor si neutralizarea aciditatii cu var;

♦ sedimentarea precipitatelor formate, prin decantare si limpezirea apei tratate;

SC

SA

CEPROMIN



9

♦ evacuarea namolului îngroşat (precipitatele decantate) la îngroşătorul sterilului de

flotaţie (va fi pompat la iazul de decantare flotaţie.

Reactiile de baza ale procesului de tratare cu var a apelor acide, pentru neutralizarea aciditătii si

precipitarea metalelor grele (Fe3+, Mn2+, Zn2+, Cu2+, Ni2+, Cd2+, etc) sub forma de hidroxizi metalici

insolubili, sunt :

Fe2(SO4)3 + 3Ca(OH)2 + → 2 Fe(OH)3 + 3CaSO4

MnSO4 +Ca(OH)2 → Mn(OH)2 + CaSO4

ZnSO4 + Ca(OH)2 → Zn(OH)2 + CaSO4

CuSO4 + Ca(OH)2 → Cu(OH)2 + CaSO4

H2SO4 + Ca(OH)2 → CaSO4 + 2 H2O

b) Factori ce influenţează epurarea apelor acide

După cum am arătat, controlul pH-ului este foarte important pentru precipitarea metalelor si

domeniul de pH de existenta al precipitatelor. Astfel: Fe2+ (fier feros) precipita la pH ≥ 8,5 (in prezenta

O2, Fe2+ se oxideaza la Fe3+) ; Fe3+ (fier feric) precipita la pH ≥ 3,5 ; Mn2+ precipita la pH = 9–9,5 ; Al3+

precipita la pH > 5 (se solubilizeaza la pH = 9) ; Zn2+ precipita la pH > 6,4 .

Domeniul optim de pH este între 8,5 – 9.

Fluxul tehnologic de tratare ape acide

In cadrul procesului tehnologic de neutralizare a acidităţii şi de precipitare a metalelor grele cu var din

cadrul Staţiei de epurare ape acide vor fi efectuate următoarele operaţii principale :

pomparea apelor din carieră si halde in ciurul-cutie de alimentare a tancului-agitator de neutralizare,

unde este dozat si varul;

dirijarea apelor si a precipitatului la un tanc clarificator, pentru sedimentarea precipitatului de

hidroxizi format şi limpezirea apei;

dirijarea apei epurate limpezita (evacuata din tancul clarificator suprascurgere), prin pompare, la

uzina de preparare, sau in cazul neutilizării apei epurate in fluxul uzinei, ea este dirijata gravitaţională în

emisar - pârâul Corănzii (în conditii de avarie cand apele epurate nu pot fi recirculate in fluxul tehnologic);

pomparea nămolului rezultat la ingrosatorul sterilului de flotaţie si apoi la iazul de decantare TMF.

Instalaţia este proiectată să trateze debitele de apa din tabelul de mai jos:

Nominal m3/h Maximum m3/h

Apă din carieră 100 208

Apă din hălzi 64 110

Total alimentare instalaţie 164 318

SC

SA

CEPROMIN



10

Staţia de epurare ape limpezite iaz sterile CIL - DETOX 2

Staţia de epurare Detox 2 a fost proiectată să reducă nivelul cianurii la un conţinut de maxim

0,1mg/l (valoare maximă admisă de normativul NTPA-001/2005) pe baza testelor efectuate in

Laboratoarele SKG Lakefild, care au condus la concentraţii ale cianurilor totale sub 0,1 mg/l mai exact la

0,096 mg CNT/l.

Procedeul de neutralizare a cianurilor cu peroxid de hidrogen (apă oxigenată) se bazează pe reacţia

de oxidarea a cianurii (libere si/sau complexate) conform reacţiei (1):

CN- + H2O2 → OCN- + H2O (1)

Procedeul cu peroxid de hidrogen îndepărtează din solutie complecşii stabili de cianură de fier,

fericianurile sunt reduse la săruri insolubile de fericianură şi precipitate din soluţie in prezenta cuprului,

conform reacţiei (2):

[Fe(CN)6]4- + 2Cu2+

→ Cu2Fe(CN)6 (2)

Îndepărtarea tiocianatului are lor continuând să se adauge apa oxigenata, după oxidarea completă

a formelor libere şi complexate ale cianurii, conform reactiei (3):

SCN- + 4H2O2 + 2OH- → OCN- + SO42- + 5H2O (3)

Cianatul rezultat din oxidarea cianurilor si tiocianurilor (silfocianurilor) in final hidrolizează

conform reactiei (4):

OCN - + 3 H2O → NH4+ + HCO3

- + HO -

Factori ce influenţează epurarea cianurii prin procedeul cu peroxid de hidrogen

Conform reacţilor de oxidare a cianurii (1) si sulfocianurii (3) consumul stoichiometric de peroxid

de H2 este de: 1,307 g H2O2 /g CN-, respectiv de 2,34 g H2O2/ g SCN- , consumul real este dependent de

tipul de ciano-complexi existenţi în soluţia tratată, de gradul de neutralizare dorit precum si de gradul de

îndepartare a tiocianaţilor rezultaţi în procesul de neutralizare.

Apa recircuitata de la iazul CIL va avea concentratii maxime de 4 mg CN- /l si 43 mg SCN-/l, ceea

ce corespunde teoretic unui consum de 5,228 mg H2O2 /4 mg CN- si 100,62 mg H2O2/mg SCN-, adica cca

106 mg H2O2/ l apa tratata .

Consumul de peroxid de hidrogen, stabilit prin experimentari realizate in Laboratoarele SKG

Lakefield Research a fost de 120 mg H2O2/ l apa tratata.

Apa de intrare în Statia de epurare Detox 2 este necesar să fie diluată cu apă brută sau cu apă

tratată de la iazul de decantare flotaţie în raport de 1:1, testările efectuate la SKG Lakefield in aceasta

varianta au indicat un consum de peroxid de 70 mg H2O2/ l apa tratata.

Reacţia este dependentă de pH : domeniul optim de pH este 7 – 9.

SC

SA

CEPROMIN



11

Deoarece la oxidare se formeaza acid sulfuric, trebuie adăugat var pentru a mentine pH-ul optim

de reacţie. In cazul apelor recirculate de la iazul CIL, pH-ul este de 8,5 - 9, s-a considerat că nu mai este

necesar adaosul de var, alcalinitatea reactiei fiind asigurată. Trebuie insa strict controlat pH-ul, cu o

monitorizare frecventă, pentru a asigura oxidarea adecvată a cianurii şi precipitarea metalelor, si adaosul

de var dacă este necesar (daca pH-ul scade la 7) .

Reacţia este catalizata de cupru (la o concentraţie aproximativă de 20 mg/l)

Dacă concentraţia de cupru prezentă în mod natural în tulburelile de steril este prea scăzută, atunci

cuprul suplimentar poate fi asigurat prin adăugarea de soluţie de sulfat de cupru în agitatorul de

neutralizare.

Apa recircuitată de la iazul de decantare CIL la uzină la bazinul de apă recircuitată, va fi dirijată la o

instalaţie de neutralizare a cianurilor numită Staţie epurare DETOX 2. Această instalaţie se bazează pe

detoxifierea cianurii cu peroxid de hidrogen, folosind catalizator cupru (dozat sub forma de sulfat de

cupru).

Statia de epurare Detox 2 a fost proiectată să reducă nivelul cianurii la un continut de maxim

0,1mg/l (valoare maximă admisă de normativul NTPA-001/2005) pe baza testelor efectuate in

Laboratoarele SKG Lakefild, care au condus la concentratii ale cianurilor totale sub 0,1 mg/l mai exact la

0,096 mg CNT/l.

Statia de epurare Detox 2 este compusă din:

� instalaţie de neutralizare care îndepărtează cianura din apa tratată prin oxidare cu peroxid de

hidrogen folosind cupru drept catalizator, apa detoxifiata fiind apoi deversată in emisar;

� instalaţie de preparare a floculantului, dozat sub forma de soluţie .

� Instalaţia de neutralizare Detox 2 este amplasată lângă instalaţia de neutralizare INCO a

Statiei de epurare DETOX1.

Staţia de epurare Detox 2 este proiectată pentru un debit maxim de 126 m3/h care se compune din

debitul de 63 m3/h apă recirculată de la iazul de decantare steril CIL şi 63 m3/h apă brută (industrială).

Debitul de apă recircuitată de la iazul CIL pentru Detox 2 este luat din conducta de apă

recircuitată de la acest iaz, în regim controlat, înainte de bazinul de apă recircuitată care este amplasat în

instalaţia de neutralizare INCO. Apă brută este adaugată în alimentarea instalaţiei de neutralizare Detox 2

la un debit controlat, la un raport pre-stabilit faţă de debitul alimentării cu apă recircuitată de la iazul CIL,

in general se va respecta un raport de 1:1 apa recircuitată : apa brută.

Staţia de epurare Detox 2 are în componenţă ca principale utilaje un Tanc (vas) de neutralizare

(cu agitator) în care se realizează adaosul de peroxid de hidrogen şi sulfat de cupru şi un Clarificator –

Decantor, cu diametrul de 12 m pentru limpezirea apei tratate si îndepărtarea nămolului de precipitat cu

SC

SA

CEPROMIN



12

adăugare de floculant. Decantorul a fost inclus deoarece această unitate încorporează recircuitarea internă

a nămolului care îmbunătăţeşte viteza de sedimentare a nămolului. Debitul combinat este folosit pentru

controlul debitului de peroxid de hidrogen, sulfat de cupru şi floculant. Apa de alimentare trece prin

tancul de neutralizare prevazut cu agitatorul, capacitatea tancului de neutralizare de 126 m3asigura cu un

timp de retenţie de 60 minute, în care are loc epurarea cianurii prin adaos de peroxid de hidrogen şi de

sulfat de cupru. pH-ul din agitator nu este măsurat sau controlat deoarece apa de alimentare are deja un

pH necesar (8,5 -9) şi nu va fi necesar adausul de var.

Suprascurgerea din vasul de neutralizare curge în decantorul prevăzut cu mecanism cu pod

raclor.

In decantor este adăugat floculant sub formă de soluţie 0,05%, pentru marirea vitezei de

sedimentare a precipitatului (nămol) rezultat la neutralizatrea apei tratate. Apa limpezită este evacuată

prin suprascurgerea decantorului şi curge în mediu (emisar), pe conducta de evacuare este probată

continuu cu un aparat de luat probe, montat intr-o cutie de scurgere a efluentului.

Îngroşatul de la decantor va fi recircuitat, cu ajutorul pompele centrifuge, la tancul de tratare

(neutralizare) pentru a asigura o sarcină de circulaţie a solidelor şi a ajuta flocularea. Nămolul îngroşat, la

o consistenta corespunzatoare, va fi evacuat la îngroşătorul de steril CIL în şarje, prin deschiderea unei

vane de pe conducta de îngroşat a decantorului. Prin pomparea în şarje cu pompa centrifugă de la jompul

Detox 2, nămolul va ajunge în final la iazul de decantare CIL.

Peroxidul de hidrogen la 50% H2O2 este livrat instalaţiei în container de 1 m3, aparţinând

furnizorilor de reactivi şi este dozat la tancul de neutralizare cu pompele dozatoare peristaltice.

Sulfatul de cupru este transportat de la o instalaţie de dizolvare a sulfatului de cupru din dotarea

uzinei de flotatie, folosind containere de 1m3, din care este dozat în tancul de neutralizare cu pompe

dozatoare .

Floculantul este pregătit într-o instalaţie specială de pregătire a floculantului, amplasată intr-o

cladire lângă decantorul instalaţiei de neutralizare.

Instalaţia de neutralizare este prevazută cu duş de siguranţa.

Deoarece această instalaţie produce un efluent în mediu, toate pompele au câte o unitate de

rezervă.

� Instalaţie de preparare a floculantului Detox 2

Instalaţia de preparare a floculantului - pachet/sistem automat, este compusă dintr-un buncăr cu

pâlnie în care sunt descărcaţi saci cu floculant de 25 kg, prin intermediul unui alimentator cu melc

floculantul este dirijat si dozat automat la un tanc de dizolvare (cu agitator), unde are loc amestecare cu

apă brută – furnizată cu o pompă, pentru a rezulta o soluţie de concentraţie 0,5%.

SC

SA

CEPROMIN



13

Soluţia de floculant 0,5% este dirijată cu pompe de transfer floculant la un tancul de stocare unde

poate fi stocată un timp de 24 ore. Din tancul de stocare, soluţia de floculant este dozată cu pompa de

alimentare cu floculant la decantorul Instalatiei de neutralizare Detox 2, cu diluarea în flux continuu cu

apă din suprascurgerea decantorului, pentru a da o concentraţie a soluţiei dozate de 0,05% floculant.

Controale

o Debit de intrare controlat la punctul de reglare

o Dozarea de sulfat de cupru, peroxid de hidrogen şi floculant controlată de debitul de intrare

o Alarmă comună de avarie pentru decantor (clarificator)

o Nivelul din rezervorul de floculant controlat

Staţia de epurare ape limpezite evacuate din iazul sterile de flotaţie

Apele uzate evacuate din procesele tehnologice de preparare a minereului aurifer prezintă

conţinuturi mari de metale grele (Fe, Zn, Mn) si sulfaţi, ceea ce nu permite descărcarea lor directa in

emisarii naturali din zona.

a) Tehnologia de epurarea apelor cu conţinut de metale grele si sulfaţi

Procesul de tratare cu var a apelor cu conţinut de sulfaţi de metale grele constă in precipitarea

metalelor grele (Fe, Zn, Mn) sub forma de hidroxizi metalici insolubili, conform reacţiilor:

Fe2(SO4)3 + 3Ca(OH)2 + → 2 Fe(OH)3 + 3CaSO4

ZnSO4 + Ca(OH)2 → Zn(OH)2 + CaSO4

MnSO4 +Ca(OH)2 → Mn(OH)2 + CaSO4

b) Factori ce influenţează epurarea cu conţinut de metale grele

Epurarea metalelor grele cu var este dependentă de pH-ul de precipitare a fiecărui ion de metal si

de stabilitatea precipitatului rezultat, motiv pentru care controlul pH-ului este foarte important pe

parcursul procesului de epurare cu var a apelor cu conţinut de metale grele. Funcţie de metalele conţinute

în apa supusă epurării, pH-ul la care trebuie realizată tratarea variază astfel:

- Fe2+ (fier feros) precipita la pH ≥ 8,5 (in prezenta O2 , Fe2+ se oxidează la Fe3+);

- Fe3+ (fier feric) precipita la pH ≥ 3,5 ;

- Zn2+ precipita la pH > 6,4;

- Mn2+ precipita la pH = 9 – 9,5.

Domeniul optim de pH care permite precipitarea comună (într-o singura treaptă de tratare) a

metalelor conţinute in apa evacuată din iazul de sterile flotaţie este cuprins între 8,5 – 9.

SC

SA

CEPROMIN



14

Instalaţia de tratare a apei de la iazul flotaţie realizează precipitarea metalelor grele prin adaus de

var – conform tehnologiei clasice ”active„ de epurare.

Apa este pompată de la iazul flotaţiei la bazinul de apă recircuitată din amplasamentul uzinei după

cum este necesar să se menţină nivelul în bazin. Apa în surplus este direcţionată la instalaţia de tratare a

apelor de la iazul de decantare a sterilelor de flotaţie.

Instalaţia de tratare a apei prin neutralizarea clasică cu var foloseşte ca principale utilaje un

agitator pentru tratarea apei cu var şi un decantor (clarificator) pentru îndepărtarea nămolului precipitat si

limpezirea apei tratate.

Decantorul (clarificatorul) a fost inclus deoarece aceasta încorporează si recircularea internă a

nămolului, ceea ce măreşte viteza de decantare a nămolului şi minimalizează consumul de var. Mărirea

vitezei de decantare a nămolului se realizează şi prin adaos de floculant.

Instalaţia de tratare a apei este proiectată să trateze până la 121 m3/h apă. Instalaţia este proiectată

să funcţioneze continuu cu debit redus după cum este necesar .

Descrierea fluxului tehnologic

►Principalele faze tehnologice ale fluxului de epurare sunt:

♦ precipitarea metalelor cu var (lapte de var);

♦ sedimentarea precipitatelor formate, prin decantare şi limpezirea apei tratate;

♦ evacuarea nămolului îngroşat.

► Descrierea fluxului tehnologic

Apa alimentată de la iazul de flotaţie, trece peste un ciur staţionar pentru îndepărtarea vegetaţiei şi

apoi curge într-un tanc de tratare cu capacitate utilă de 85m3 - prevăzut cu sistem de agitare care asigură

un timp de retenţie de 30 minute, necesar precipitării metalelor grele cu var.

În tancul de tratare a apei, pH-ul este menţinut între 8,5 - 9 prin adaos de lapte de var, care este

dozat dintr-un tanc de stocare a laptelui de var (prevăzut cu sistem de agitare, cu ajutorul unei pompe

centrifuge care dirijează soluţia de lapte de var printr-o conductă circulară, la tancul de tratare a apei.

Apa tratată cu var curge din tancul de tratare, în decantorul unde are loc depunerea (sedimentarea)

precipitatului format la tratarea apei şi limpezirea apei tratate. În vederea creşterii vitezei de sedimentare a

precipitatului, în decantor este adăugat floculant, sub formă de soluţie concentraţie 0,05%.

Decantorul este echipat cu un mecanism cu raclete – pentru colectarea precipitatului îngroşat

depus pe fundul decantorului şi dirijarea lui spre conul de evacuare.

Suprascurgerea decantorului – apa tratată limpezită, este evacuată fie direct în emisar – pârâul

Coranzii, fie dirijată în rezervorul suprascurgerii decantorului instalaţiei de epurare a apelor acide - ARD

SC

SA

CEPROMIN



15

(apă din carieră + ape de la Haldele de roci sterile), de unde aceasta poate fi pompată la rezervorul de apă

brută.

Îngroşatul de la decantor va fi recircuitat cu o pompă de îngroşat la tancul de tratare a apei, pentru

a asigura o sarcină de recircuitare a solidelor pentru a ajuta flocularea. Nămolul îngroşat, previzionat a fi

47m3/zi va fi evacuat cu pompa de îngroşat la îngroşătorul sterilului de flotaţie în şarje, prin deschiderea

unei vane de pe conducta de îngroşat a decantorului, de unde va fi pompat împreună cu sterilul de flotaţie

la iazul de decantare.

Zona tancului de tratare a apei şi a decantorului şi zona tancului de stocare a varului vor avea

pardoselile de beton în pantă, pentru a permite colectarea eventualelor scurgeri în jompuri şi evacuarea lor

cu pompe centrifuge verticale corespunzătoare fiecarei zone, pompe la jompuri. Cele două pompe din

jompuri dirijează scurgerile colectate, spre tancul de tratare a apei respectiv cel de stocare a varului.

Varul necesar tratării apei este furnizat de la instalaţia de preparare a varului hidratat, prin

pomparea zilnică de şarje de tulbureală de var, într-un rezervor (tanc) de stocare a varului amplasat lângă

decantor. Din acest rezervor de stocare varul este furnizat, prin pompare – cu pompele centrifuge atât la

instalaţia de tratare a apei de la iazul de decantare flotaţie cât şi la instalaţia de epurare ape acide ARD

printr-o conductă inelară locală.

Floculantul este preparat într-o instalaţie specială de pregătire a floculantului, care furnizează

necesarul şi pentru instalaţia de epurare ape acide. Floculantul livrat în saci de 25 kg la instalaţia de

amestec, este dozat automat printr-o pâlnie de alimentare, la un tanc de amestecare cu apă brută pentru a

rezulta o soluţie 0,5%. Soluţia este stocată într-un tanc de stocare şi este dozată cu o pompă de alimentare

la conductele de alimentare cu floculant a decantorului, cu diluarea în flux continuu cu apă brută, pentru

a da o concentraţie a soluţiei dozate de 0,05% floculant.

b) Echipamente, utilaje, instalaţii

- Tanc de tratare a apei - Vutil = 85 m3 ; Ø 4,8 m prevăzut cu:

- agitator mecanic Ø 1700 mm ;

- Ciur şi cutie de alimentare a tancului de tratare;

- Decantor radial Ø12 m, echipat cu mecanism raclor montat pe pod:

- raclete, turbină, braţe de raclete, conductă de alimentare, pasarelă;

- Pompa evacuare namol îngroşat- Q =15 m3/h;

- Tanc de stocare lapte de var - Vutil = 51 m3, Ø 4,4 m prevazut cu :

- agitator mecanic Ø 1400 mm;

- Pompe pentru lapte de var- Q =10m3/h;

SC

SA

CEPROMIN



16

- Pompa la jompul din zona decantorului - Q =36 m3/h;

- Pompa la jompul din zona tancului de stocare var- Q =50 m3/h;

Controale

� Debitul de intrare este măsurat

� Dozarea floculantului este controlată de debitul de intrare

� Dozarea varului controlată de pH

� Alarmă comună de avarie pentru clarificator

� Nivelele din tancurile de var şi floculant monitorizate

După sistarea activităţii obiectivului minier, cele trei staţii de epurare (staţia de epurare ape acide

carieră+haldă, staţie de epurare ape limpezite evacuate din iazul FLOTAŢIE, staţia de epurare ape

limpezite evacuate din iazul CIL-DETOX2) vor rămâne în funcţiune pe toată perioada monitorizării

postînchidere până când rezultatele analizelor vor confirma încadrarea indicatorilor în normele în

vigoare

2.a) Prelevarea probelor de ape se face în conformitate cu prevederile urmatoarelor standarde:

- SR ISO 5667-10 / 1994 – Ghid pentru prelevarea apelor uzate;

- SR ISO 5667-11 / 2000 – Ghid general pentru prelevarea apelor subterane;

- SR ISO 5667-6 / 1997 – Ghid pentru prelevarea probelor din rauri si cursuri de apa.

2.b) Măsurarea debitelor

Măsurătorile de debit pot fi efectuate prin diferite metode în funcţie de categoria de apa

monitorizata si de punctul in care se executa determinarea.

Măsurătorile debitelor se realizează astfel:

- în mod continuu, cu ajutorul unui înregistrator al nivelului apei şi utilizând şi o curbă a

debitelor, la punctele de evacuare/colectare pentru principalele surse de apă uzata

(conducta/canalul de colectare a scurgerilor de ape uzate) ;

- in mod regulat în aval de deversarea apelor în emisar, cu citiri periodice ale debitelor;

- cu ajutorul măsurătorilor instantanee ale deversărilor, pentru toate celelalte puncte din reţeaua

de monitorizare a calităţii apei de suprafaţă, de fiecare dată când se colectează o probă de apă.

Dispozitive de masurare:

- instalaţii temporare (canale deschise mobile), morişcă hidrometrică;

SC

SA

CEPROMIN



17

- dispozitive fixe [mire (tije)gradate, debitmetre cu prag, cutie Noche - montate permanent pe

canalele sau albiile naturale ale apelor de suprafaţă curgătoare];

- prag deversor în formă de „V” pentru cursurile de apa mici.

2.c) Determinarea indicatorilor fizico-chimici din apele prelevate

Calitatea apelor se va determina prin analiza chimica a probelor prelevate:

� zilnic/lunar/trimestrial - din apele uzate evacuate, funcţie de categoria apei monitorizate

[ape din iazurile de decantare, apa de la Statiile de epurare];

� trimestrial – din emisari si din apele subterane (apa din forajele de control hidrochimic,

apa din fântâni).

Indicatorii fizico-chimici ai apelor prelevate se vor deterimina prin:

- analiza in teren - pH, oxigen dizolvat, conductivitate, temperatura;

- intr-un laborator de specialitate acreditat - pH, suspensii, reziduu fix, CCO-Cr,

sulfati, cianuri, cloruri, sulfuri, azotati, metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Fe, Mn), Ca2+, Mg2+,

alcalinitate

c.1. Standardele de analiza a indicatorilor fizico-chimici a apelor prelevate, utilizate de

laboratorul de specialitate trebuie sa fie in vigoare. Se recomanda efectuarea analizelor

chimice conform standardelor din tabelul nr.3

Tabel nr. 2.

Nrcrt

Denumirea lucrarii de monitorizare



Modul de evaluare

1 2 3 4 5

A. CALITATEA APEI - Prelevare probe de ape si analiza chimica : pH, suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, sulfati, metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Fe, Mn), Ca2+, Mg2+, cianuri, sulfuri, cloruri, azotati, alcalinitate, pentru:

1. Apa din cariera Certej şi de pe haldele Nord şi Sud

▪ perioada de

exploatare - zilnic

▪ Cariera Certej,

haldele Nord şi Sud (bazine colectoare ape de şiroire)

Prelevarea conf.

SR ISO 5667-10 / 1994

HG nr.

SC

SA

CEPROMIN



18

Nrcrt




Modul de evaluare

1 2 3 4 5

Ape de la iazurile de decantare:

- iaz decantare FLOTAŢIE; - iaz decantare CIL;

▪ Iaz decantare

FLOTAŢIE

▪ Iaz decantare CIL - Apa – barje plutitoare; - Apa de exfiltraţii; - Apa de pe canalele de

gardă

▪ Apa alimentare Staţie epurare ape – iaz FLOTAŢIE (sterile flotaţie), Staţie de epurare iaz CIL (DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde + carieră), ▪ Apa evacuare Staţie

epurare ape – iaz FLOTAŢIE (sterile flotaţie), Staţie de epurare iaz CIL (DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde + carieră), Staţie de epurare apă menajeră în emisari

▪ perioada de

exploatare - zilnic ▪ dupa incetarea

activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post inchidere - lunar

iaz CIL si DETOX2

- trimestr.din celelate puncte

Staţie epurare ape – iaz FLOTAŢIE (sterile flotaţie), Staţie de epurare iaz CIL (DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde + carieră), Staţie de epurare apă menajeră

- la intrare - la evacuare

Analize chimice de laborator conform standardelor existente pentru ape uzate

352/2005 de aprobare

a NTPA – 001 /2005

2. Ape din emisari

▪ emisarii care

subtraverseaza iazurile; ▪ emisarii receptori a apei din carieră, de la halde şi a apelor de la iazurile de decantare ▪ emisar de la baza haldelor

▪ perioada de exploatare - zilnic p. Corănzii - lunar

▪ dupa incetarea activitatii, si perioada de inchidere, ecologizare si post incidere trimestrial

▪ pârâul Valea

Măcrişului

▪ pârâul Grozii ▪ pârâul Băiaga

▪ pârâul Coranda - la 20 – 50 m amonte si - la 50- 100 m aval de deversarea apei uzate (apa din carieră/apa de la iaz şi de la evacuările staţiilor de epurare)

Prelevarea conf. SR ISO 5667-6 / 1997 Analize chimice de laborator conform standardelor ape suprafata

Ord.MMGA 161/2006 - calitate ape suprafata Tabel nr. 6

3. Apa din pânza freatică (apa subterana) ▪ Apa din foraje control

hidrochimic

▪Apa din fântâni

- trimestrial

▪ Foraje de control de la: - Iaz decantare FLOTAŢIE - Iaz decantare CIL

▪ Fântâni – intravilanul comuna Certej

Prelevarea conf. SR ISO 5667-11 / 2000 Analize chimice de laborator conform standardelor apa potabila

Legea 458/2002 - privind calitatea apei

potabile

B. Masuratori DEBITE pentru:

Apa din carieră, haldele Nord şi Sud

▪ perioada de

exploatare - lunar

▪ Bazine colectare ape

partea sudică şi bazin

colectare ape partea

nordică

Metode diferite specifice punctului

SC

SA

CEPROMIN



19

Nrcrt




Modul de evaluare

1 2 3 4 5

Apele evacuate din iazurile de decantare : - iaz FLOTAŢIE - iaz CIL

▪ dupa incetarea

activitatii perioada deinchidere, ecologizare si post incidere

- trimestrial

▪ La sistemul evacuare:

barje plutitoare, la

intrările în staţiile de

epurare, la evacuările din staţiile de epurare din:

- iaz de decantare FLOTAŢIE

- iaz de decantare CIL

Emisari:

▪ emisarii care subtraverseaza iazurile de decantare; ▪ emisarii receptori ai apelor

uzate evacuate din staţiile de epurare de la iazurile de decantare)

▪ emisar de la baza haldei

- trimestrial

▪pârâul Valea Măcrişului

▪ pârâul Grozii

▪ pârâul Băiaga

▪ pârâul Coranda - aval de punctul de

deversare a apei din staţiile de epurare a carierei, haldei şi din iazurile de decantare

monitorizat. - Se pot utiliza diverse dispozitive manuale sau fixe (morişcă hidrometrică, debitmetre cu prag/ cutie Noche, mire/ tije gradate, etc)

- Măsurare a vitezei şi a secţiunii de curgere

C. Determinari pe SEDIMENTE depuse in emisari de apele de mina/carieră si de apele

evacuate de la iazurile de decantare, sau de scurgeri de material de pe haldele de steril

Ord.MMG

A 161/2006- Tabel nr. 8-B

▪ Prelevare probe sedimente depuse in emisari si analiza chimica (metale grele, sulfati, carbonati, oxizi Fe, Ca, etc)

▪ Măsurători de estimare a

depunerilor de sedimente in emisari receptori ai apei evacuate din staţiile de epurare

- semestrial

▪ pârâul Corănzii - aval deversare apa

de la staţia de epurare ape limpezite iaz flotaţie

- aval deversare apă de la staţia de epurare ape limpezite iaz cianuraţie

▪ pâraiele Grozii,

Băiaga, Măcriş, Coranda - aval deversare ape

epurate

Prelevare conform SR ISO 5667-12:2001

Analize chimice in laborator de specialitate (metale grele , carbonati,etc) conform standardelor

Masuratori batimetrice pe cursul emisarului

-

Tabel nr.3

Indicator fizico- chimic

APA UZATA si APA DE SUPRAFATA

APA POTABILA

pH SR ISO 10523-1997 SR ISO 10523-1997 Conductivitatii electrice SR EN 27888:1997 SR EN 27888:1997 Oxigen dizolvat SR EN 25814:1999 SR EN 25814:1999 Suspensii STAS 6953-81 STAS 6953-81 Reziduu fix STAS 9187 - 84 STAS 3638-76 CCO-Cr SR ISO 6060-96 SR ISO 6060-96 Sulfati STAS 8601-70 STAS 8601-70 Cloruri SR ISO 9297 : 2001 SR ISO 9297 : 2001 Cianuri SR ISO 6703/1-98 SR ISO 6703/1-98 Cupru SR ISO 8288-2001 SR ISO 8288-2001

Plumb STAS 8637-79 SR ISO 8288-2001

SC

SA

CEPROMIN



20

Zinc STAS 8314-87 SR ISO 8288-2001 Fier STAS 13315-96 STAS 13315-96 Mangan SR 8662 / 1-96 SR ISO 6333 : 1996 Cadmiu SR ISO 8288-2001 SR ISO 5961/2002 sau SR ISO 8288-2001 Arsen SR EN 26595:2002 ISO 6595/97 sau SR EN 26595-2002 Azotati SR ISO 7890 –1 : 1998 SR ISO 7890 –1 : 1998 sau SR ISO 7890-1 : 2000

Calciu STAS 3662-90 sau SR ISO 7980 : 2002 Magneziu STAS 6674-77 sau SR ISO 7980 : 2002

♦În situaţiile în care pentru anumiţi poluanţi se utilizează alte metode decât metodele standard de

analiză-mai sus prezentate, metodele analitice utilizate trebuie sa fie agreate la nivel naţional.

c.2. Interpretarea rezultatelor analizelor chimice

▪ apele uzate, vor fi comparate cu valorile admise de normativul NTPA – 001/ 2005 – Valori

limita de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate in receptori naturali .

▪ apele receptorilor naturali vor fi comparate cu indicatorii de calitate stipulaţi in Ord.161/2006

„Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a

corpurilor de apa” - Tabel nr. 6-C. – Elemente si standarde de calitate chimice si fizico- chimice in apa.

▪ apele subterane se vor compara cu limitele admise de normativul Legea 458/2002 - privind

calitatea apei potabile.

c.3. Evidenta rezultatelor analizelor chimice

Rezultatele obţinute în urma analizelor şi observaţiile efectuate în timpul prelevării probelor de

ape (starea vremii, data prelevării, etc) vor fi consemnate într-un registru - costituindu-se astfel baza de

date necesară evaluării evoluţiei calităţii apei din perimetrul monitorizat. Toate datele vor fi prelucrate si

periodic (trimestrial, semestrial si anual) se vor întocmi rapoarte, care se vor transmite beneficiarului

(administratorului) perimetrului si Autorităţilor de mediu competente (SGA -uri, Direcţiile Apelor,

Agenţii de Mediu).

2.d) Sedimentele depuse de apa evacuată din staţiile de epurare

▪ Cantitatea de sedimente se va estima prin măsurători batimetrice periodice (semestriale), pe

cursul emisarilor – aval de puntele de deversare a apelor uzate (ape epurate evacuate din staţiile de

epurare) respectiv aval de haldele de steril Nord şi Sud (posibile deversări de ape de şiroire).

▪ Continutul de poluanti din sedimente (metale grele, carbonati, oxizi de Fe, Ca, sulfati, etc) se

vor determina prin analize chimice efectuate de laboratoare de specialitate

d.1. Standardele utilizate la prelevarea si determinarea poluantilor din sedimente:

SC

SA

CEPROMIN



21

- SR ISO 5667-12:2001 – Prelevare sedimente;

- Standarde specifice analizei indicatorilor fizico-chimici: metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Fe, Mn),

carbonati, sulfati, oxizi Fe, de Ca.

d.2.Interpretarea rezultatelor determinarilor (cantitate si calitate sedimente)

▪ Rezultatele masuratorilor depunerilor de sedimente se vor corela cu debitul si continutul de

suspensii din apelor uzate deversate (sau cu eventuale scurgeri de materiale din depozitul de steril) in

emisarul receptor precum si cu debitul, secţiunea si continutul de suspensii din apa emisarului amonte si

aval de punctul monitorizat;

▪ Rezultatele obţinute la analiza fizico-chimica a solurilor vor fi comparate cu Ord. MMGA

161/2006 Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă îin vederea stabilirii stării

ecologice a corpurilor de apa” - Tabel nr. 8-B – Elemente si standarde de calitate chimica pentru

sedimente – fracţia <63µm.

d.3. Evidenta rezultatelor analizelor chimice si masuratorilor depunerilor de sedimente

Rezultatele obţinute în urma măsurătorilor batimetrice a depunerilor de sedimente si a analizelor

fizico-chimice a poluanţilor din aceste sedimentele şi celelalte datele referitoare la debitele si conţinutul

de materii in suspensie din apele deversate precum si a debitului, secţiunii si conţinutul de suspensii din

apa emisarului vor fi consemnate într-un registru, constituindu-se astfel baza de date necesară evaluării

evoluţiei calităţii APELOR din perimetrul monitorizat.

3. MONITORIZAREA SCURGERILOR ACIDE DIN ROCI STERILE ŞI STERIL PREPARARE

Cuantificarea potenţialului rocilor (sterilului de preparare) de a genera scurgeri acide - „Acid Rock

Drainage” se va realiza prin:

prelevarea de probe sterile:

- din haldele de steril Nord şi Sud;

- din iazul de decantare FLOTAŢIE.

• analiza compozitiei fizico - chimice a probelor medii de sterile;

• teste de levigare a probelor de sterile, măcinate la fineţe de max. 4 mm;

• teste statice de predictie a generarii apelor acide.

►Prelevarea probelor şi determinarile mai sus mentionate pentru evaluarea potenţialului de

generare a scurgerilor acide, se vor realiza pe probele medii de materiale prelevate din sterilul depozitat

in iazurile de decantare respectiv in haldele de steril.

SC

SA

CEPROMIN



22

►Pregatirea probelor pentru teste

Probele medii de sterile , constituite pentru fiecare perimetru investigat, se vor macina la o fineţe

de maxim 4 mm, se vor omogeniza, dupa care prin sfertuire se va constitui câte o proba/ perimetru, care

va fi utilizata la analizele chimice si realizarea testelor de levigare respectiv a testelor statice de predicţie

a acidităţii.

Lucrarile de evaluare a potenţialului de generare a apelor acide, parametrii si indicatori fizico-

chimici determinati la testele de levigare si testele statice de predicţie a acidităţii sunt prezentaţi in tabelul

de mai jos (Tabel nr. 4)

3.1. Standardele utilizate la Evaluarea Scurgerilor Acide sunt:

� STAS 7184 /1 – 84 – Prelevarea probelor de sterile;

� Standarde specifice indicatorilor fizico-chimici analizati: pH, Sulf, carbonaţi, sulfaţi, SiO2,

oxizi de Fe, CaO, MgO, Al2O3, metale grele (Cu, Pb, Zn Cd, Ni, Cr, Mn, Fe );

� SR EN 12457-2 – Test de verificare a conformitatii pentru levigarea deseurilor granulare;

� Testele statice de predicţie a potenţialului de generare a acidităţii ( Test ABA, Test de Raport

de sulf sau Raport NP : AP)

Tabel nr. 4

Nr

crt


Locul de prelevare/ determinare

Modul de determinare

Modul de evaluare

EVALUARE SCURGERI ACIDE

1. Prelevare probe sterile din:

▪ iazurile de decantare;

▪ haldele de steril Nord şi Sud

- inclusiv transport la laborator si pregatire proba medie pt. analize chimice

▪Iazuri decantare FLOTAŢIE ▪ haldele de steril Nord şi Sud

STAS 7184 /1 – 84

2 Analiza chimica probe

medii de sterile din iazuri si

halde (pH, Sulf, carbonati, sulfati, SiO2, oxizi de Fe, CaO, MgO, Al2O3, metale grele)

Laborator acreditat pentru analize chimice

- Analize chimice in laborator de specialitate conform standarde indicatorii analizati

3. a) Teste levigare - probe

medii de sterile

b) Teste statice - de predictie a potentialului generarii apelor

acide


a) SR EN 12457-2

b) test ABA (sau test AP/NP sau test raport

de Sulf)

SC

SA

CEPROMIN



23

4. Analize chimice – eluate (levigate) rezultate la testele de levigare (cloruri, sulfati, metale grele si met. toxice - Cu, Pb, Zn Cd, Ni, Cr, Mo, Hg si As )


- Analize chimice in laborator de specialitate conf. standardelor pt. indicatorii analizati

Ord.MMGA

95/2005

Tabel nr. 3.1

3.2. Interpretarea rezultatelor determinărilor

Evaluarea potenţialului sterilului de a genera scurgeri acide se bazeaza pe:

- identificarea minerale potential generatoare de acid (sulfati, sulfuri) si a mineralelor

tampon (carbonati, aluminosilicati) continute de sterilele depozitate in halde – in baza

analizei chimice a probelor de sterile;

- calitatea drenajului rezultat prin testele statice de predictie - comparând potenţialul maxim

de producere de acid a probei testate (AP sau APP) cu potenţialul de neutralizare maximă

(NP);

- stabilirea gradului de solubilizare a metalelor grele si altor compusi toxici, pe baza testelor

de levigare a sterilului;

Calitatea drenajului – se evalueaza prin una s-a mai multe variante, functie de testul static

efectuat (Test ABA = Evidenta Acid – Baza sau Raport NP : AP sau Testul de Raport de Sulf- Potential

de Producere Alcalina).

3.4. Evidenta rezultatelor - Rezultatele obţinute în urma testelor si analizelor chimice vor fi

consemnate într-un raport care se vor transmite Administratorului perimetrului costituindu-se astfel baza

de date necesară evaluării potentialului aparitiei drenajului acid al rocilor depozitate in haldele de steril.

4. MONITORIZAREA SOLULUI

Pentru aprecierea si estimarea nivelului de poluare a solului datorita activitatilor de prelucrarea a

minereurilor, care au fost desfasurate in perimetrul monitorizat s-a instituit un sistem de urmarire a

calitatii SOLULUI, care cuprinde:

a) Prelevarea probelor de sol

b) Determinarea indicatorilor fizico-chimici

Parametrii pentru factorul de mediu sol, frecventa, punctele de monitorizare si standardele de

evaluare a acestora, sunt prezentaţi în tabelul de mai jos (Tabelul nr. 5).

SC

SA

CEPROMIN



24

4.1. Prelevarea si analizarea probelor de sol

a) Prelevarea probelor de sol se face in conformitate cu prevederile Standardul de recoltare a

solurilor 7184 /1 – 84 si a Ordinului 756 / 1997.

Calitatea solului se va determina prin prelevari – lunare de probe, care vor fi analizate fizico-

chimic pentu determinarea caracteristicilor pedologice si a continutului de metale grele si a cianurilor -

pentru solurile din perimetrul iazurilor de decantare si a incintei industriale (zona instalatiilor de

cianurare).

Analizele probelor de soluri se vor realiza in laborator de specialitate (recomandat in laboratoare

pedologice).

b) Determinarea indicatorilor fizico-chimici se face conform standardelor in vigoare, astfel:

- pH – SR 7184 / 13 – 2001; SR ISO 10390/1999

- humus - STAS 7184 / 21 – 82;

- metale grele ( Cu, Pb, Mn, Zn, Fe, As ) – SR ISO 11047 – 1999;

- CN-t – SR ISO 6703/1 -98; CN-

libere- SR ISO 11262/1998

��Precizări privind modul de efectuare a analizelor chimice

♦Analizele chimice se vor executa in laboratoare de specialitate (pedologice) - de pe lângă OSPA

(Oficiile de Studii Pedologice si Agrochimice), sau in laboratoare acreditate (pentru analize de soluri)

agreate de autorităţile de reglementare din domeniul mediului (Agenţiile de Protecţia Mediului).

♦Echipamente pentru realizarea analizelor chimice – sunt specifice oricărui Laborator de analize

şi au fost menţionate la punctele anterioare.

4.2. Interpretarea rezultatelor analizelor chimice

▪ Rezultatele obţinute la analiza solurilor vor fi comparate cu valorile de referinţă pentru

elemente chimice din sol, specificate in Tabelul nr. 1. al Anexei Ordinului 756/1997 – privind evaluarea

poluării mediului.

4.3. Evidenta rezultatelor analizelor chimice

SC

SA

CEPROMIN



25

Rezultatele obţinute în urma analizelor fizico-chimice a solurilor prelevate vor fi consemnate într-

un registru, costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii solului din perimetrul

monitorizat.

Tabel nr. 5.

Nr crt


Frecventa de masurare Locul de prelevare


Modul de evaluare

Prelevare si analize fizico-chimice de : pH, Humus, metale grele si toxice ( Cu, Pb, Zn, Fe,Cd, Mn, As), Cianuri

1

Soluri din incintele industriale

▪ incinte industriale: - cota +593, +563,

+548, +538 - depozit explozivi

Certej.

o proba medie din fiecare zona a incintei

o 1 proba martor din zona limitrofa

2 Soluri din perimetrul iazurilor de decantare

▪ perimetrul iazurilor: - iazul FLOTAŢIE

- iazul CIL

o 3 probe de pe iaz

o 1 proba din teren natural din zona limitrofa

3. Soluri din perimetrul haldelor de steril Nord şi Sud

▪ perioada de

exploatare

- lunar ▪ dupa incetarea

activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post incidere

- trimestrial ▪ perimetrul haldelor

de steril: - halda Nord;

- halda Sud;

o 2 probe de pe halda

o 1 proba martor din zona limitrofa

- Prelevare

STAS 7184 /1 – 84

- Analize chimice in laborator de specialitate, conform standardelor in vigoare

Ordinul MAPPM nr.756/97

SC

SA

CEPROMIN



26

5. MONITORIZAREA STABILITATII IAZURILOR DE DECANTARE SI A

HALDLOR DE STERIL DE MINA

Stabilitatea iazurilor de decantare (FLOTAŢIE şi CIL) şi a haldelor de steril (Nord şi Sud)

aparţinând perimetrului minier Certej, constituie factorul esenţial în monitorizarea acestor depozite de

steril, deoarece diversele fenomene ce pot apărea în corpul haldelor de steril sau a iazurilor de decantare

(tasări, alunecări, sufozii, crăpături, etc), ori în canalele de gardă sau galeriile care evacuează apele din

zona iazurilor/ haldelor, pot conduce la pierderea stabilităţii, deasemenea condiţiile meteorologice pot

afecta starea de siguranţă acestor depozite de sterile.

Pentru monitorizarea stabilităţii haldelor de steril si a iazurilor de decantare precum si a regimului

hidrochimic în perimetrul iazurilor este necesară constituirea si implementarea unui sistem de urmărire în

timp, a tasărilor si deplasărilor suprafeţei haldelor si iazurilor precum si a barajelor iazurilor de decantare,

respectiv a unui sistem de urmărire a calităţii apelor subterane in zona iazurilor de decantare.

Urmărirea stabilităţii haldelor de steril si iazurilor de decantare si a regimului hidrochimic al apei

subterane se realizează cu diverse dispozitive si echipamente, cum ar fi: reperii topometrici (borne),

tuburile piezometrice si forajele de control hidrochimic.

Sistemul de urmărire a stabilităţii haldelor de steril constă in realizarea:

- unei reţele de borne topometrice - pentru urmărire topografică a tasărilor si deplasărilor

suprafeţei haldei, bornele vor fi amplasate pe taluzele si platforma haldei de steril si în terenul natural

(versanţi limitrofi).

Sistemul de urmărire a stabilităţii iazurilor de decantare constă in realizarea:

- unei reţele de borne topometrice - pentru urmărire topografică a tasărilor si deplasărilor

suprafeţei platformei iazului şi a barajelor;

- unei reţele de tuburi piezometrice - pentru urmărirea nivelului hidrostatic in corpul

iazului de decantare.

Sistemul de urmărire a regimului hidrochimic în zona de influenţă a iazurilor de decantare consta

în executarea a 3 foraje de control. Conform H.G. nr. 349/2005 - Anexa nr.4 – Proceduri de control si

urmărire a depozitelor de deşeuri , forajele de control hidrochimic se vor amplasa unul în amonte şi două

aval de zona iazurilor de decantare.

Borne topografice

Bornele topografice vor fi folosite pentru monitorizarea stabilităţii iazurilor de decantare şi

haldelor de steril.

SC

SA

CEPROMIN



27

Pentru fiecare obiectiv monitorizat (iaz de decantare, haldă de steril) se vor planta borne în terenul

natural – borne martor, amplasate pe versanţi şi borne amplasate pe depozitul de steril, pe mai multe

aliniamente, si anume:

Forma bornei topografice este reglementată de STAS 3446/1-89.

La Cariera Certej se vor planta 6 borne, din care 2 în terenul natural.

La fiecare halda de steril se vor planta 4 – 6 borne, din care 2 în terenul natural.

La iazul de decantarea FLOTAŢIE se vor planta 10 borne topografice (reperi topometrici) din

care:

- 8 borne pe taluzul barajului principal si 2 borne in terenul natural;

La iazul de decantarea CIL se vor planta 6 borne (reperi topometrici) pe 4 (patru) aliniamente din

care:

- 4 borne pe taluzul barajului principal si 2 borne in terenul natural ;

Sonde (Tuburi) piezometrice

Pe iazul de decantarea FLOTAŢIE se vor amplasa 12 tuburi piezometrice din care:

- 8 tuburi piezometrice pe taluzul barajului;

- 4 tuburi piezometrice pe coronamentul barajului principal .

La iazul de decantarea CIL se vor planta 8 tuburi piezometrice din care:

- 6 tuburi piezometrice pe taluzul barajului principal;

- 2 tuburi piezometrice pe coronamentul barajului principal.

Puţuri pentru cercetarea hidrochimică (Foraje de control)

Puţurile servesc pentru recoltarea de probe de apă subterană care vor fi analizate din punct de

vedere chimic. Ele vor fi forate în apropierea iazurilor de decantare, până la interceptarea pânzei freatice.

Forajele cu diametrul de 6″ vor fi căptuşite cu tuburi de PVC.

Adâncimea forajelor de control la iazurile de decantare FLOTAŢIE şi CIL şi va fi de 16 - 20 m

(forajul se va executa până la pânza freatică).

URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A IAZURILOR DE DECANTARE

În conformitate cu legislaţia în vigoare privind siguranţa barajelor, activitatea de urmărire a

comportării în timp a iazurilor de decantare se organizează în trei etape:

− etapa 1, cuprinzând inspecţiile vizuale, măsurătorile la piezometre şi borne topografice

şi interpretarea primară a rezultatelor, realizată de personal propriu

SC

SA

CEPROMIN



28

− etapa 2, cuprinzând sinteza periodică a observaţiilor, măsurătorilor şi inspecţiilor

tehnice anuale şi interpretarea acestora din punct de vedere al siguranţei iazului de

decantare, realizată de către specialişti din cadrul beneficiarului S.C. DEVAGOLD

S.A.

− etapa 3, cuprinzând analiza şi avizarea rapoartelor de sinteză anuală, realizate de

Comisia Centrală de Avizare a Documentaţiilor de Evaluare a Stării de Siguranţă în

Exploatarea Barajelor

“Cartea Construcţiei” iazului de decantare FLOTAŢIE şi CIL se ţine la S. C. DEVAGOLD S.A

de care aparţine iazul şi trebuie să conţină:

− proiectele iniţiale, cu modificările şi adaptarile din perioada de construcţie

− proiectele ulterioare pentru completări ale lucrărilor

− un plan de ansamblu permanent pus la punct, pe care trebuie să se găsească toate

lucrările executate şi desfiinţate, cu indicarea precisă a proiectului (schiţei, dispoziţiei)

pe baza căruia s-a făcut lucrarea

− planul topografic, cuprinzând coordonate precise, cu poziţia şi cota reală, determinată

după execuţie, pentru toate lucrările invizibile (acoperite în timp de depozitul de steril,

galerii etc.)

− studiile periodice de stabilitate şi de evaluare a stării de siguranţă

− studiile şi proiectele tehnice de închidere a iazului de decantare

− rapoartele anuale privind urmărirea comportării în timp Ridicările topografice succesive, împreună cu graficele aduse la zi ale modificărilor (deplasările în

timp ale bornelor de control etc.) se ţin împreună cu “cartea construcţiei”. Durata lor de păstrare nu se

limitează.

5.1.Principalele lucrări de monitorizare a stabilităţii iazurilor de decantare si a haldelor de steril , constau in:

• urmărirea vizuala a aspectului iazurilor şi haldelor (crăpături, denivelări, prăbuşiri care pot

să apară pe taluze sau platforma iazurilor şi haldelor);

• masuratori topografice la reperii (bornele topometrice) montati, pe baraje si in terenul

natural de la cele două iazuri de decantare FLOTAŢIE şi CIL;

• masuratori ale nivelului hidrostatic din tuburile piezometrice de pe iazurile de decantare

Valea Măcrişului – FLOTAŢIE şi CIL;

SC

SA

CEPROMIN



29

• masuratori topografice la reperii (bornele topometrice) montati pe haldele de steril Nord şi

Sud.

Pe langa aceste lucrari, personalul care efectueaza lucrarile de intretinere a perimetrului minier

va efectua si o serie de observatii si lucrari, cum ar fi:

o urmărirea evolutiei vegetatiei pe suprafetele însământate si împădurite in scopul

completării lipsurilor si/sau refacerii;

o observatii meteorologice – se vor consemna datele inregistrate la Statia meteo;

o intretinerea/curăţirea a canalelor de garda de la iazurile de decantare si a canalului de

colectare/evacuare a apelor de infiltraţii .

5.2. Interpretarea şi evidenta rezultatelor determinarilor

▪ Rezultatele inspectiilor vizuale si rezultatele masuratorilor (topometrice si de nivel hidrostatic) –

se vor consemna in Registru de evidenţă a stării tehnice si stabilităţii Iazului de decantare (pentru

fiecare iaz de decantare , costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării si evoluţiei stabilitatii

depozitelor de sterile din perimetrul monitorizat;

▪ Rezultatele si concluziile Studiului de evaluare a Stării de siguranţă a Iazului de decantare

(pentru fiecare iaz de decantare – FLOTAŢIE şi CIL) , respectiv a Studiului de evaluare a stabilităţii

haldelor de steril Nord şi Sud- vor fi consemnate intr-un Raport asupra stării tehnice a iazului monitorizat

respectiv a haldei de steril.

Studiile de Evaluare a stării de siguranţă a iazului respectiv de Evaluare a stabilităţii haldei de

steril de mină se efectuează periodic, o dată la 5 ani.

� Lucrările din cadrul programului de monitorizare a stabilităţii iazurilor de decantare si haldelor

de steril, frecvenţa lucrărilor, modul de efectuare a determinărilor si aparatura recomandată pentru

realizarea acestora, modul de raportare a datelor precum si responsabilităţile pentru realizarea lucrărilor

de monitorizare sunt prezentate în continuare, în tabelul nr. 6.

SC

SA

CEPROMIN



30

Tabel nr. 6

Nr crt


Frecventa de masurare Locul de determinare


Modul de evaluare

Persoana responsabila

1 Inspectie periodica la iazurile de decantare, pentru vizualizare:

▪ crapaturi

▪ denivelari, prabusiri,

umflaturi

- pe taluze;

- pe platforme.

sǎptǎmânal

- Iaz decantare Valea

Măcrişului FLOTAŢIE-

sterile de flotaţie - Iaz decantare Valea

Măcrişului-CIL-sterile de Canuraţie

vizuala - vizual comparativ

-administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului;

- personalul de urmarire numit de administrator DEVA GOLD

2 Masuratori topometrice la bornele topometrice de la:

▪ iazurile de decantare

▪ haldele de steril

▪Reperi topometrici de pe versantul si coronamentul barajului iazurilor:

-Iazul FLOTAŢIE; - -Iazul CIL; .

▪Reperi topometrici din terenul natural si de pe taluzele si platforma haldelor: - Halda Nord;

- Halda Sud;

Statie topografica cu GPS

Abateri de max. 10 cm in primii ani

- inginer topograf

-administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului

3 Masuratori nivel hidrostatic din

tuburile piezometrice

de la iazurile decantare

▪ perioada de

exploatare

- trimestrial ▪ dupa

incetarea activitatii + perioada de inchidere, ecologizare

si post incidere

- semestrial

Tuburi piezometrice de la Iazurile decantare -FLOTAŢIE; - CIL;

Dispozitiv manual (rigla gradata sau coarda lestata)

Nivelul apei fata de suprafata terenului si adancimea tubului

- personalul de urmarire numit de administrator DEVA GOLD

4 ▪ Evaluarea starii de siguranta a

iazurilor de

decantare

▪ Evaluarea stabilitatii haldelor

de steril Nord şi Sud

o data la

5 ani

▪ Iazurile decantare -CIL; - FLOTAŢIE

▪ Halda Nord

▪ Halda Sud

-inspectie

tehnica

- raport

asupra

starii

tehnice

Studiu de :

Evaluare a

stării de siguranţă a

iazului;

Studiu de :

Evaluarea

stăbilităţii haldei.

- inginer expert

6. MONITORIZAREA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

Principalele surse de poluarea fonica in timpul executării lucrărilor de închidere si ecologizare

(care necesită diverse lucrări de terasamente - săpături, excavări, compactări, etc, executare de foraje

pentru plantarea tuburilor piezometrice si a puţurilor de control hidrochimic, concasare de diverse

materiale, turnare betoane, si diverse alte lucrari) sunt zgomotul şi vibratiile produse de diverse utilaje si

echipamente.

SC

SA

CEPROMIN



31

Măsurătorile nivelului de zgomot si vibraţii se vor efectua numai in perioada de construcţie,

operare şi închidere, odată cu încheierea acestor lucrări, nivelul zgomotului si vibraţiilor nu va mai ridica

nici un fel de probleme, nu mai necesita monitorizare.

Perimetrele in care se efectuează măsurătorile, frecvenţa, aparatura cu care se execută

măsurătorile, standardele de determinare si evaluare, responsabilităţile, sunt prezentate centralizat in

tabelul nr. 7.

Tabel nr. 7

Nr crt

Denumirea lucrarii de

monitorizare

Frecventa de masurare Locul de determinare


Modul de evaluare

Persoana responsabila

1. Masurarea nivelului de zgomot

▪perioada exploatare,

- lunar de inchidere si de ecologizare trimestrial

- Sonometrul SR ISO 1996-2 : 2008

STAS 10009/88

- administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului

2. Masurarea nivelului

vibraţiilor

Doar in cazul utilizarii de explozivi

▪ incinte industriale: - cotele +593,

+563, +548, +538, +618, +575

- depozitul de exploziv ▪ perimetrul iazurilor: - FLOTAŢIE - CIL ▪ perimetrul haldelor de steril:- Nord

- Sud Vibrometrul/

seismograful

- specialisti in domeniu

SC

SA

CEPROMIN



32

7. STANDARDE, NORMATIVE SI PRESCRIPTII TEHNICE UTILIZATE LA EXECUTAREA

LUCRARILOR DE MONITORIZARE A MEDIULUI

La executarea lucrărilor de monitorizare a mediului pe langa standardele si normativele precizate

la lucrarile de monitorizare de mai sus – pentru fiecare factor de medu, se vor mai respecta si următoarele

standarde , normative şi prescripţii tehnice:

- OUG nr. 195 / 22.12.2005 privind protectia mediului aprobata cu modificari si completari de

Legea nr. 265 / 29.06.2006 ;

- Legea nr. 107 / 25.09.1996 privind Legea apelor , modificata si completata prin Legea nr.

310 / 28.06.2004 ;

- Legea Protectiei Muncii nr. 319 /2006;

- Ord. Nr.339/16.08.1996 – privind eprobarea Normelor specifice de securitate a muncii

pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice;

- Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor inclusiv supravegherea

curentă a stării tehnice a acestora - indicativ P 130-88;

- Ordinul M.A.P.P.M. nr. 184 / 21.09.1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a

bilanturilor de mediu ;

- Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462 / 01.07.1993 privind aprobarea Conditiilor tehnice pentru

protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti

atmosferici produsi de surse stationare;

- HG nr. 352 / 21.04.2005 privind modificarea si completarea HG nr. 188/ 2002 pentru

aprobarea unor norme privind conditriile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate ;

- Legea nr. 655 / 20.11.2001 pentru aprobarea cu modificari si completari a OUG nr. 243 /

2000 privind protectia atmosferei ;

- HG nr. 351/ 21.04.2005 pentru aprobarea programului de eliminare treptata a evacuarilor ,

emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase ;

- HG nr. 541 / 17.05.2003 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale

anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere ;

- STAS 10331 / 92 - Puritatea aerului. Principii si reguli generale de supraveghere a calitatii

aerului;

- OUG nr. 61 / 6.09.2006 pentru modificarea si completarea OUG nr. 78 / 200 privind regimul

deseurilor ;

SC

SA

CEPROMIN



33

- H.G. nr.1076 / 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru

planuri si programe ;

- Legea nr. 466/ 2001 pentru aprobarea OUG 244 / 2000 privind siguranta barajelor ;

- Ordinul MMGA nr. 757 / 26.11.2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind

depozitarea deseurilor ;

- H.G. nr. 856 /16.08.2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase ;

- H.G.nr. 349 / 21. 04. 2005 privind depozitarea deşeurilor ;

- OUG nr.152 / 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu

modificări prin Legea nr.84 / 2006 .

În tabelul de mai jos este prezentat Programul de monitorizare a factorilor de mediu pe diversele

perioade ale proiectului Certej si masurile de remediere ce trebuiesc luate funcţie de rezultatele

monitorizării.

SC

SA

CEPROMIN


în perioada de activitate şi postînchidere

Simbol: CP – DG - 11

34

SC

SA

CEPROMIN




35

SC

SA

CEPROMIN




36

SC

SA

CEPROMIN




37

SC

SA

CEPROMIN




38

SC

SA

CEPROMIN




39

SC

SA

CEPROMIN




40

SC

SA

CEPROMIN




41

SC

SA

CEPROMIN




42

SC

SA

CEPROMIN




43

SC

SA

CEPROMIN




44

SC

SA

CEPROMIN




45

SC

SA

CEPROMIN




46

SC

SA

CEPROMIN




47

SC

SA

CEPROMIN




48

SC

SA

CEPROMIN




49

SC

SA

CEPROMIN




50

SC

SA

CEPROMIN




51

SC

SA

CEPROMIN




52

SC

SA

CEPROMIN




53

SC

SA

CEPROMIN




54

SC

SA

CEPROMIN




55

SC

SA

CEPROMIN




56

SC

SA

CEPROMIN




57

SC

SA

CEPROMIN




58

SC

SA

CEPROMIN




59

SC

SA

CEPROMIN




60

Cheltuielile anuale cu monitorizarea factorilor de mediu în perioada de activitate si

postinchidere

Cheltuielile anuale cu monitorizarea calităţii factorilor de mediu pe perioada de exploatare si

preparare a minereului aurifer de Certej – perioada de activitate, si cele din perioada postinchidere

sunt prezentate centralizat în devizele alăturate.

SC

SA

CEPROMIN




61

MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU

PE PERIOADA DE EXPLOATARE

DEVA GOLD – CERTEJ Nr. crt.

Denumirea categoriilor de lucrari aferente obiectului Valoarea pe categorii de lucrări

(fara TVA) 0 1 2 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

Recoltari probe de sol, analize laborator, interpretare rezultate - 124probe/an - 28 probe/an conţinut cianură

Recoltare probe aer – analize teren, laborator, interpretare

rezultate

- 168 probe/ an - 48 probe/an

Recoltari probe de apa, analize de laborator, interpretare rezultate

- 204 probe/an - 156 probe/an cianuri

Montare borne topometrice si tuburi piezometrice

- 32 borne

- 20 tuburi piezometrice Masuratori topometrice la borne topo

- 40 determinari./an

Măsurători nivel hidrostatic la tuburile piezometrice

- 240 determinări /an

Măsurători nivel zgomot


88.712,0 lei/ an

27.816,0 lei/an

164.556,0 lei/an

1.287,6 lei

3.840,0 lei/an

1.440,0 lei/an

7.200,0 lei/an

TOTAL Monitorizare în perioada de exploatare: 294.851,6 lei/an

Intocmit

Ing. Dud Olimpia

SC

SA

CEPROMIN




62

MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU

PE PERIOADA POST INCHIDERE

DEVA GOLD – CERTEJ

Nr. crt.

Denumirea categoriilor de lucrari aferente obiectului Valoarea pe categorii de lucrari

(fara TVA) 0 1 2 1.

2.

3.

4.

5.

6.

Recoltari probe de sol, analize laborator, interpretare rezultate - 26 probe/an - 8 probe/an conţinut cianură

Recoltare probe aer – analize teren, laborator, interpretare

rezultate

- 28 probe/ an Recoltari probe de apa, analize de laborator, interpretare rezultate

- 72 probe/an - 36 probe/an cianuri

Măsurători topometrice la borne topo de la halde, cariera

- 6 determinari./an

Masuratori topometrice la iazurile de decanmtare

- 8 determinari./an

Măsurători nivel hidrostatic la tuburile piezometrice de la

cele 2 iazuri de decantare


18.784,0 lei/an

3.836,0 lei/an

56.592,0lei/an

576,0 lei/an

768,00 lei/an

480,0 lei/an

TOTAL Monitorizare postinchidere: 81.036,0 lei

Intocmit

Ing. Dud Olimpia

SC

SA

CEPROMIN




MONITORIZARE PE PERIOADA DE EXPLOATARE DEVA GOLD – CERTEJ

Denumire lucrari: Monitorizarea factorului de mediu SOL EVALUARI LUCRARI

DENUMIREA LUCRARII U/M CANT. PRET UNITAR

(lei)

TOTAL (lei/an)

TEMEI LEGAL

Prelevare si analize fizico-chimice -trimestrial

Se vor preleva probe din perimetrele:

- Cariera Certej = 4 pr.+ 1 pr.martor = 5 pr. - Halda Certej Nord = 2 pr.+ 1 pr.martor = 3 pr. - Halda Certej Sud = 1 pr.+ 1 pr.martor = 2 pr. - Incinta Uzina prep. = 4 pr.+ 1 pr.martor = 5 pr. - Iazurile de decantare = (4 pr.+1 pr.martor)/iaz x 2 = 10 pr. - Statiile de epurare = (2 pr.+1 pr.martor)/incinta x 2 = 6 pr. a)Total probe = 31 probe/trim x 4 trim = 124 probe /an

b)Total probe continut cianuri = 7 pr./trim x 4 trim. = 28 pr.

- Recoltare probe (5 – 20 cm) - Analize fizico- chimice: a) pH, Humus, Cu, Pb, Zn, Fe,Cd, Mn, Cr, Ni,Co; b) cianuri - in perimetrul Uzinei -CIL si a Statiei epurare de la iazul (CIL) sterile cianuratie

probe/an

probe/an

124

28

696,0

86,0

86.304,0

2.408,0

Conform analiza pret S.C. Cepromin S.A. in baza Ord. 1444/2003 al M.A.P.P.M.

Anexa sectiunea III – tarife pentru analize de

laborator si date de mediu.

Total /an : ==== 88.712 lei/ an Măsurătorile se vor efectua timp de 11 ani

SC

SA

CEPROMIN





Denumire lucrari: Monitorizarea factorului de mediu AER EVALUARI LUCRARI


(lei)

TOTAL (lei/an)

TEMEI LEGAL

Se recolteaza si analizeaza lunar probe de noxe gazoase : a) pulberi, SO2, NO2, CO ; b) COV – in perimetrul Carierei (parc auto) si Uzinei de Preparare (zona cuptoarelor si laborator) Prelevare : - Cariera Certej = 2 puncte = 2 determinari - Halda Certej Nord = 2 det. - Halda Certej Sud = 2 det. - Incinta Uzina prep. = 3 det.. - Iazurile de decantare = 3 det /iaz x 2 = 6 det. Total determinari: a) 14 det. /luna x 12 luni = 168 determ. /an b) 4 det. . /luna x 12 luni = 48 determ. /an Recoltare + analiza pulberi, SO2, NO2, CO .= 137,0 lei/det Recoltare + analiza COV= 100,0 lei/det

Det./an

Det./an

168

48

137,0

100,0

23.016,0

4.800,0

Conform analiza pret S.C. Cepromin S.A. in baza

Ord. 1444/2003 al M.A.P.M. Anexa

sectiunea III – tarife pentru analize de laborator si date

de mediu

Total /an ==== 27.816,0 lei /an Masuratorile se vor efectua timp de 11 ani:

SC

SA

CEPROMIN





Denumire lucrari: Monitorizarea factorului de mediu APA EVALUARI LUCRARI


(lei)

TOTAL

(lei/an)

TEMEI LEGAL

Prelevare si analizare probe de ape : lunar si saptamanal

- Apa din Cariera Certej – 1 proba - Apa din Cariera Certej - epurata - 1 proba - Apa parau amonte si aval Halda Certej Nord – 2 probe - Apa parau amonte si aval Halda Certej Sud – 2 probe - Apa de pe steril flotatie (alimentarea Iaz sterile de flotaţie) – 1 proba - Apa de pe steril cianuratie (alimentarea Iaz CIL) – 1 proba - Apa limpezita evacuata din Iaz TMF (alimentare Statie epurare) – 1 proba - Apa epurata – evacuare Statie epurare de la Iaz sterile de flotaţie – 1 proba - Apa emisar – amonte si aval Statie epurare Iaz sterile de flotaţie – 2 probe - Apa limpezita evacuata din Iaz CIL (alimentare Statie epurare Detox 2) – 1 pr. - Apa epurata – evacuare Statie epurare Detox 2 – 1 proba - Apa emisar - aval Statie epurare Detox 2 – 1 proba

Total probe : a) 17 probe/ lunar x 12 luni = 204 probe/an b) 3 probe/ sapt. x 52 sapt. = 156 probe/an

a) Analize lunare de : pH, suspensii, reziduu fix, sulfati, CCO-Cr, metale grele, calciu, magneziu, cloruri , azotati. b) Analize saptamanale de : Cianuri – evacuare Iaz Cil si Statie Detox 2 ; emisar

pr./an

pr./an

204

156

747,0

78,0

152.388,0

12.168,0

Conform analiza pret

S.C. Cepromin S.A.

in baza Ord.

1444/2003 al

M.A.P.M. Anexa

sectiunea III – tarife

pentru analize de

laborator si date de

mediu si a Hot.

Nr.2/23.04.2003

a Comitetului

Director

al Directiei Apelor Mures.

Total = 164.556,0 lei/an

Masuratorile se vor efectua timp de 11 ani:

SC

SA

CEPROMIN




MONITORIZARE PE PERIOADA DE EXPLOATARE


Denumire lucrari:. Monitorizarea dinamicii suprafetelor prin masuratori topometrice la bornele topo de pe halde si iazurile de decantare si a nivelului hidrostatic din corpul iazurilor prin masuratori la tuburile piezometrice

EVALUARE LUCRARI Nr. crt.


(lei)

TOTAL

(lei/an)

TEMEI LEGAL

1.

2.

3.

4.

Montare borne topometrice - Cariera Certej = 6 borne pe taluze + 2 martor = 8 borne - Halde steril explotare = 4 borne/halda x 2 halde = 8 borne - Iaz decantare Sterile de flotaţie = 8 borne/taluze + 2 martor = 10 borne - Iaz decanmtare CIL = 4 borne/taluze + 2 martor = 6 borne Total borne = 32 Montaj Tuburi piezometrice - 12 pe iaz Sterile de flotaţie, - 8 pe iaz CIL Total tuburi piezometrice = 20 Măsurători topometrice la borne topo – trimestrial - Cariera Certej = 2 determinari/ trim - Halde Certej Nord + Sud = 4 det./trim - Iaz decantare Sterile de flotaţie = 2 det trim - Iaz decantare CIL = 2 det /trim Total masuratori = 10 det./ trim x 4 trim.= 40 determinari/ an Măsurători nivel hidrostatic (la tuburile piezometrice) - lunar 20 det/ luna x 12 luni =120 determinari/an

buc.

buc.

det.

det.

32

20

40/an

240/an

26,8

21,5

96,0

6,0

857,6

430,0

3.840,0

1.440,0

Conform analiza pret

S.C. Cepromin S.A.

a) Montare borne si tuburi piezometrice = 1.287,6 lei b) Masuratorile topometrice la borne = 3.840,0 lei/an

c) Masuratori nivel hidrostatic la tuburi = 1.440,0 lei/an Măsurătorile se vor efectua timp de 11 ani

SC

SA

CEPROMIN




MONITORIZARE PE PERIOADA DE EXPLOATARE


Denumire lucrari: Monitorizarea nivel de ZGOMOT EVALUARI LUCRARI

DENUMIREA LUCRARII

U/M CANT. PRET UNITAR

(lei)

TOTAL

(lei/an)

TEMEI LEGAL

Masurarea nivelului de zgomot in incintele: lunar - Cariera Certej = 2 puncte = 2 determinari - Incinta Uzina prep.(in zona sfaramare, concasare, zona morilor = 3 det.. - Iazurile de decantare (langa Statiile de pompare) = 1 det /iaz x 2 = 2 det. - Incinta Statiilor de epurare = 3 determinari Total determinari = 10 det/ luna x 12 luni = 120 determinari/an

Det/an 120

60,0 7.200,0

Conform analiza preţ S. C. Cepromin

S.A. în baza Ord. 1444/2003 al

M.A.P.M. Anexa secţiunea III – tarife

pentru analize de laborator şi date de

mediu Total = 7.200,0 lei/an

Masuratorile se vor efectua timp de 11 ani

SC

SA

CEPROMIN




MONITORIZARE POST INCHIDERE


Denumire lucrari: Monitorizarea factorului de mediu SOL EVALUARE LUCRARI


(lei)

TOTAL (lei/an)

TEMEI LEGAL

Prelevare si analize fizico-chimice - semestrial

Se vor preleva probe din perimetrele:

- Cariera Certej = 2 proba - Halda Certej Nord = 1 proba - Halda Certej Sud = 1 proba - Incinta Uzina prep. = 2 probe - Iazurile de decantare =2 probe /iaz x 2 = 4 probe - Incinta Statiile de epurare = 3 probe a)Total probe = 13 probe/semestru x 2 sem. = 26 probe /an

b)Total probe cu cianuri = 4 pr./sem. x 2 sem. = 8 probe /an

- Recoltare probe (5 – 30 cm) - Analize fizico- chimice: a) pH, Humus, Cu, Pb, Zn, Fe,Cd, Mn, Cr, Ni,Co; b) cianuri - in perimetrul Uzinei, a iazului CIL(2 pct) si a Statiei epurare de la iazul CIL

probe/an

probe/an

26

8

696,0

86,0

18.096,0

688,0

Conform analiza pret S.C. Cepromin

S.A. in baza Ord. 1444/2003 al M.A.P.P.M. Anexa

sectiunea III – tarife pentru analize de laborator si date

de mediu.

Total = 18.784,0 lei/an Măsurătorile se vor efectua timp de 3 ani:

SC

SA

CEPROMIN






Denumire lucrari: Monitorizarea factorului de mediu AER EVALUARE LUCRARI

DENUMIREA LUCRARII


(lei)

TOTAL

(lei/an)

TEMEI LEGAL

Se recolteaza si analizeaza semestrial probe de noxe gazoase : pulberi Prelevare : - Cariera Certej = 2 puncte = 2 determinari - Halda Certej Nord = 2 det. - Halda Certej Sud = 2 det. - Incinta fostei Uzine de preparare = 1 det.. - Iazurile de decantare+ Statii epurare = (4 + 3 ) = 7 det. Total determinari: 14 det. /semestru x 2 sem. = 28 determ. /an Recoltare + analiza pulberi= 40,0 lei/det

Det./an

28

137,0

3.836,0 Conform analiza pret S.C. Cepromin S.A.

in baza Ord. 1444/2003 al M.A.P.M. Anexa

sectiunea III – tarife pentru analize de

laborator si date de mediu

Total = 3.836,0 lei/an Măsurătorile se vor efectua timp de 3 ani

SC

SA

CEPROMIN






Denumire lucrari: Monitorizarea factorului de mediu APA EVALUARE LUCRARI

DENUMIREA LUCRARII


(lei)

TOTAL

(lei/an)

TEMEI LEGAL

Prelevare si analizare probe de ape :

a) trimestrial :

• Apa parau amonte si aval Halda Certej Nord – 2 probe • Apa parau amonte si aval Halda Certej Sud – 2 probe • Apa limpezita evacuata din Iaz sterile de flotaţie (alimentare Statie epurare) – 1pr. • Apa epurata – evacuare Statie epurare de la Iaz sterile de flotaţie – 1 proba • Apa emisar – amonte si aval Statie epurare Iaz sterile de flotaţie – 2 probe • Apa limpezita evacuata din Iaz CIL – 1 proba • Apa epurata – evacuare Statie epurare Detox 2 – 1 proba • Apa emisar –amonte si aval Statie epurare Detox 2 – 2 proba

Analize trimestriale : a.suspensii, pH, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn, sulfati, reziduu fix, calciu, pentru probele de mai sus b) lunar. Analize de: b.1. cianuri - evacuare Iaz Cil si Statie Detox 2 – 2 probe ; - emisar aval Statie Detox 2 – 1 proba. b.2. suspensii, pH, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn, sulfati, reziduu fix, calciu pentru : - Apa din Cariera Certej – inainte si dupa epurare – 2 probe TOTAL ANALIZE a) 12 probe/ trimestru x 4 trim = 48 probe/an b.1) 3 probe/ luna x 12 luni = 36 probe /an b.2) 2 probe/luna x 12 luni = 24 probe/an

pr./an

pr./an

pr./an

48

36

24

747,0

78,0

747,0

35.856,0

2.808,0

17.928,0

Conform analiza pret S.C.

Cepromin S.A. in baza

Ord. 1444/2003 al

M.A.P.M. Anexa

sectiunea III – tarife pentru

analize de laborator si date

de mediu si a Hot.

Nr.2/23.04.2003

aComitetului Director

al Directiei Apelor Mures.

Total = 56.592,0 lei/an Măsurătorile se vor efectua timp de 3 ani

SC

SA

CEPROMIN




MONITORIZARE POST INCHIDERE DEVA GOLD – CERTEJ

Denumire lucrari:. Monitorizarea dinamicii suprafetelor prin masuratori topometrice la bornele topo de pe halde si iazurile de decantare si a nivelului hidrostatic din corpul iazurilor prin masuratori la Tuburile piezometrice

EVALUARE LUCRARI Nr. crt.

DENUMIREA LUCRARII


(lei)

TOTAL

(lei/an)

TEMEI LEGAL

1.

2.

Măsurători topometrice la borne topo – semestrial - Cariera Certej = 1 determinari/ semestru - Halde Certej Nord + Sud = 2 det./sem - Iaz decantare Sterile de flotaţie = 2 det /sem - Iaz decantare CIL = 2 det /sem. Total masuratori:

a. Cariera + Halde = 3 det/sem x 2 sem.= 6 detreminari/an b. Iazuri = 4 det./ sem x 2 sem = 8 determinari/an

Măsurători nivel hidrostatic (la tuburile piezometrice) - trimestrial 20 det/ trim x 4 trim =80 determinari/an

det./an det/an

det./an

6 8

80

96,0 96,0

6,0

576,0 768,0 480,0

Conform analiza de preţ

S.C. CEPROMIN S.A

Total : a) Măsurători topometrice la halde, cariera si iazuri = 1344,0 lei/an

b) Măsurători nivel hidrostatic = 480,0 lei/a

SC

SA

CEPROMIN




proiect de exploatare a minereurilor auro …apmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents