raport la studiu de evaluare a impactului asupra …apmtm-old.anpm.ro/files/apm...
TRANSCRIPT
RAPORT LA
STUDIU DE EVALUARE A
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
TIMIŞOARA
SEPTEMBRIE 2013
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
1
TITLUL PROIECTULUI:
“GRUP SONDE, CONDUCTĂ AMONTE, PANOU
PREDARE ŞI RACORD SNT, PENTRU PUNERE ÎN
PRODUCŢIE SONDA A1 DINIAŞ ” ŞI SCHIMBARE
DESTINAŢIE TEREN NR. PARCELĂ 527/6/1-CF. 403178
ŞI A 1255/1-CF. 403547 ÎN TEREN CU CONSTRUCŢII
(EXPLOATĂRI MINIERE ŞI PETROLIERE/ALTE
TERENURI CU CONSTRUCŢII) CONFORM SOLUŢIEI
PROPUSE ŞI LEGISLAŢIEI ÎN VIGOARE
TITULAR PROIECT:
S.C. AMROMCO ENERGY S.R.L. PLOIESTI
Copierea partiala sau integrala a acestui material fara acordul titularului/elaboratorului este interzisa
ELABORATOR :
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
2
SC AMH MEDIU EXPERT SRL
Dr. biolog Adina HORABLAGA
Dr. biolog Nicolae Marinel HORABLAGA
Semnături/Ştampilă:
CUI RO28765461
J35/1569/2011
CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE
Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru
Protecţia Mediului, Poziţia 452
VALABILITATE: 23.02.2012-23.02.2017
MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR
CUPRINS
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
3
1. INFORMAŢII GENERALE 7 1.1. Titularul proiectului 7 1.2. Autorul raportului privind impactul asupra mediului 7 1.3. Denumire proiect 7 1.4. Descriere proiect 8 1.5. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii
energiei necesare asigurării producţiei20
1.6. Durata etapei de funcţionare 22 1.7. Informaţii despre materii prime, substanţele chimice sau preparatele chimice 22 1.8.Informaţii despre poluanţii fizici si biologici care afectează mediul generaţi de activitatea
propusă25
1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului 27 1.10. Localizare geografică şi administrativă a amplasamentuli 282. PROCESE TEHNOLOGICE 31 2.1. Descrierea procesului tehnologic 31 2.2. Activităţi de dezafectare 323. DEŞEURI 334.IMPACTUL POTENŢIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA
COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA 34
4.1. Apa 34 4.1.1. Condiţiile hidrologice ale amplasamentului 34 4.1.2. Alimentarea cu apă 36 4.1.3. Managementul apelor uzate 36 4.1.4. Prognozarea impactului 37 4.1.5. Măsuri de diminuarea a impactului 37 4.2. Aerul 37 4.2.1. Date generale 37 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi 39 4.2.3. Prognozarea impactului 42 4.2.4. Măsuri de diminuarea a impactului
43
4.3. Solul 43 4.3.1. Caracteristicile solului 43 4.3.2. Prognozarea impactului 48 4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului 49
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
4
4.4. Subsolul 50 4.4.1. Caracterizarea 50 4.4.2. Geologie 51 4.4.3. Seismicitatea zonei 52 4.4.4. Impact prognozat 53 4.4.5. Măsuri de diminuare a impactului 53 4.5. Biodiversitatea 54 4.5.1.Impact prognozat 59 4.5.2.Măsuri de reducere a impactului 59 4.6. Peisajul 70 4.7. Mediul social şi economic 71 4.8. Aşezări umane şi monumente istorice 72 4.9. Zgomotul 73 4.9.1. Surse de poluare sonoră 73 4.9.2. Prognozarea impactului 76 4.9.3.Măsuri de reducere a impactului 765. ANALIZA ALTERNATIVELOR 776. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI 787. SITUAŢII DE RISC 808. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR 819.METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI81
10.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 86
CONCLUZII 95BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 96
Curriculum Vitae Adina Horablaga
Curriculum Vitae Nicolae Marinel Horablaga
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
5
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. Titularul proiectului
Denumirea societătii: SC AMROMCO ENERGY SRL PLOIEŞTI
Sediu social: Bulevardul Republicii, nr. 152 K, et. 3, Municipiul Ploieşti, judeţul Prahova
Nr. de ordine in Registrul Comerţului: J29/858/2004
CUI RO 16354101
Tel. 0244-512.361, fax 0244 – 512.373
Director economic Mihaela ENACHE
1.2. Autorul Raportului privind Evaluarea Impactului asupra Mediului
S.C. AMH Mediu Expert, str. Orşova, nr. 26, bl.88, sc. B, ap. 1/A+20, Timişoara, judet
Timiş, înscrisă în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului, Poziţia
452.
Dr. biolog Adina Horablaga
Dr. biolog Nicolae Marinel Horablaga
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
6
1.3. Denumire proiect
“GRUP SONDE, CONDUCTĂ AMONTE, PANOU PREDARE ŞI RACORD SNT,
PENTRU PUNERE ÎN PRODUCŢIE SONDA A1 DINIAŞ” şi SCHIMBARE
DESTINAŢIE TEREN NR. PARCELA 527/6/1-C.F. 403178 ŞI A 1255/1-C.F. 403547 ÎN
TEREN CU CONSTRUCŢII (EXPLOATĂRI MINIERE ŞI PETROLIERE/ALTE
TERENURI CU CONSTRUCŢII) CONFORM SOLUŢIEI PROPUSE ŞI LEGISLAŢIEI
IN VIGOARE
1.4. Descriere proiect
Prezentul proiect constă în amplasarea unor instalaţii tehnologice de suprafaţă necesare
punerii în producţie şi legării în Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale (SNTGN), pentru
noua sondă forată cu aflux de gaze industriale-sonda A1 Diniaş. Proiectul se suprapune în
totalitate cu situl ROSPA0144 Uivar Diniaş (ocupă 0,09% din suprafaţa totală a sitului, din care
pentru ocuparea definitiva de 0,1972 ha, procentul de ocupare este 0,0019%).
Terenul va fi ocupat temporar pe o suprafaţă totală de 31.280 mp (conducta de transport
gaze) şi ocupat definitiv pe o suprafaţă de 1.972 mp (conform tabelului de mai jos) şi se află în
extravilanul com. Peciu Nou, judeţul Timiş. (nr. CF 403178, 403547).
Bilanţ teritorial al proiectuluiDestinaţia suprafetei Lungime
(m)Lăţime
(m)Suprafaţa
(mp)Ocupare temporară
Conducta de transport gaze 6.320 4 25.280O.S.1 pe traseul conductei de transport gaze 40 50 2.000O.S.2 pe traseul conductei de transport gaze 40 50 2.000O.S.3 pe traseul conductei de trnasport gaze 40 50 2.000Suprafata totala 31.280
Ocupare definitivăGrup de sonde 1.784Drum acces grup 116Panou masură-predare 603 Robineţi de sectionare 12
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
7
Suprafaţa totală 1.972TOTAL 33.252
Terenul este proprietate privată a persoanelor fizice (teren arabil şi livezi) şi proprietatea
com. Peciu Nou (drumuri de exploatare).
Accesul pe amplasament se va realiza dinspre drumurile judeţene DJ 593 şi DJ 591A sau
drumul comunal DC 398 (Peciu Nou-Diniaş) şi se continuă pe drumul de exploatare DE 527/3
(parcela nr. 527/6/1) în direcţia nord-nord-est cca. 700 m până la drumul de acces al Sondei 1
Diniaş.
Traseul conductei de transport de la Grupul 1 Diniaş este situat în extravilanul com. Peciu
Nou şi traversează terenuri agricole şi livezi, 3 canale de drenaj şi 4 drumuri de exploatare
agricolă cu porţiuni care se apropie de intravilanul propus al loc. Peciu Nou, drumul judeţean DJ
593 şi cale ferată Timişoara-Cruceni (la km 25).
Instalaţiile şi obiectivele proiectate:
• Instalaţia tehnologică de suprafaţă a sondei 1 Diniaş
Sonda A1 Diniaş existentă (forată în baza autorizaţiei de construire nr. 31/23.08.2012
eliberată de Primăria Peciu Nou şi a deciziei etapei de încadrare nr. 277/27.07.2012 emisă
de ARPM Timişoara) se va lega la grupul 1 Diniaş şi are instalaţia tehnologică alcătuită
din:
-cap de erupţie 21/2``x210 bar (existent);
-ventil colţar la capul de erupţie;
-conductă de aducţiune gaze de la sondă, Ø2.7/8``, L=45 m;
-instalaţie tehnologică la grup compusă din:
-ventil colţar; calorifer; dispozitiv TPL; separator vertical suprateran de impurităţi
DN 400x64 bar;
-panou de măsură gaz DN 50 mm, PN 64 bar, echipat cu portdiafragmă DN 50 PN
64 şi contor electronic cu calculator de debit.
Conducta de aducţiune a sondei va fi executată din ţeavă de extracţie cu capete
neîngroşate Ø73 (2.7/8``)x 5,51 mm, J 55, SR EN ISO 11960, L=45 m.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
8
Conducta se va poza subteran, sub adâncimea de îngheţ, la cota de 1,1 m de la suprafaţa
terenului la generatoarea superioară a conductei. Tot traseul conductei de aducţiune se găseşte în
interiorul grupului nou proiectat.
• Calorifer pentru încălzirea gazelor
Acesta va fi montat pe conducta de aducţiune a gazelor aferentă sondei A1 Diniaş pentru
a asigura încălzirea gazelor, pentru evitarea formării criohidraţilor. Caloriferul este prevăzut cu
un arzător, alimentat cu gaze din producţia proprie, care încălzeşte apa în care sunt amplasate
serpentinele prin care circulă gazele de la sondă.
• Separator suprateran de impurităţi lichide
După încălzire, gazele provenite de la sondă vor trece prin separatorul de lichide Dn400
Pn64 unde are loc procesul de separare a fracţiilor lichide din gaze. Fracţiile lichide vor fi
evacuate în haba de etalonare a impurităţilor (în vederea măsurării cantităţii acestora) şi ulterior
în haba metalică supraterană cu capacitate de 30 mc.
• Instalaţii de colectare a impurităţilor lichide
Pentru colectarea impurităţilor lichide separate din gazele naturale exploatate la sonda A1
Diniaş sunt prevăzute: o habă de etalonare a impurităţilor, necesară pentru măsurarea cantităţilor
de impurităţi lichide produse în urma separării şi o habă metalică supraterană cu capacitate de 30
mc.
• Staţia modulată a gazelor TEG
Procesul de uscare a gazelor şi regenerarea trietilenglicolului (TEG) este un sistem
complet pentru îndepărtarea vaporilor de apă din gaz. Acesta se realizează într-o staţie de uscare
tip skid, amplasată pe o fundaţie de beton.
Uscarea gazului se produce trecând în contracurent gazul cu trietilenglicolul, folosind un
absorber (contactor glicol).
Eventualele debuşări accidentale de gaze ale supapelor de siguranţă vor fi evacuate prin
intermediul conductei colectoare realizată din ţeavă de conductă.
Scurgerile de impurităţi lichide de la instalaţiile componente modulului de uscare gaze
vor fi evacuate prin intermediul conductei colectoare realizată din ţeavă de conductă 60,3 x 5 mm
la bazinul de colectare scurgeri.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
9
Staţia de uscare a gazelor constă din două unităţi tehnologice distincte:
-unitate de uscare a gazelor cu trietilenglicol (TEG);
-unitate de regenerare a TEG.
Principiul de funcţionare al staţiei de uscare gaze este cu soluţie de glicol şi reprezintă o
soluţie atractivă datorită siguranţei în funcţionare, simplităţii echipamentului şi a costului relativ
scăzut al chimicalelor şi utilităţilor.
Coşul de gaze: amplasat la o distanţă de siguranţă faţă de incintă, are rol de evacuare a
gazelor în următoarele cazuri:
-în cazul unei intervenţii la staţia de uscare gaze;
-în cazul eliminării gazelor naturale prin supapele de siguranţă amplasate pe instalaţiile
componente modulului staţiei de uscare gaze în urma unei creşteri bruşte a presiunii pentru
limitele acceptate.
Coşul de evacuare a gazelor se va monta pe fundaţii din beton. Legătura între staţia de
uscare gaze şi coşul de evacuare se va realiza printr-o conductă montată îngropat. Coşul de
evacuare va avea o înălţime de 10 m şi un diametru de 100 cm.
• Cabina pentru personal
Cabina pentru personal va fi confecţionată din panouri tristrat. Pentru încălzirea spaţiului
baraca va fi prevăzută cu un aparat de aer condiţionat. Va fi montat şi o toaletă ecologică, în
cadrul amplasamentului.
• Împrejmuire
Incinta viitorului grup va fi împrejmuită cu gard din sârmă, prevăzut cu porţi de acces
pietonal şi auto, iar la nivelul amplasamentului va fi montată instalaţia de iluminat exterior şi
legarea la pământ a utilajelor.
• Conductă de transport gaze din Grupul 1 Diniaş la panoul de măsurare-predare SNT
Pentru dimensionarea conductei colectoare s-a luat în calcul un debit de 35.000 Nmc/zi.
Pentru calcului de rezinstenţă şi diametrul conductei s-a considerat o presiune maximă de 40 bar
şi o presiune de regim de 15 bar.
Traseul conductei urmăreşte drumurile de exploatare agricolă din zonă.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
10
Conducta de transport gaze traversează 4 drumuri de exploatare agricolă, canale de
drenaj, drumul judeţean DJ593 şi calea ferată Timişoara-Cruceni la km 25.
Conducta se va poza subteran, sub adâncimea de îngheţ, la cota 1,1 m de la suprafaţa
terenului la generatoarea superioară a conductei. Culoarul de teren necesar pentru execuţia
conductei are lăţimea de 4 m.
• Panou măsură fiscal pentru predare în SNT
Panoul de măsură se va executa pe principiul de funcţionare cu element deprimogen SR
SN 5167/2. Panoul va fi echipat cu portdiafragmă cu schimbare rapidă a discului, cu elemente de
închidere amonte şi aval, cu calculator de debit alimentat cu energie solară şi cu robinet de
reţinere cu clapetă pentru a împiedica curgerea inversă a gazelor.
• Racord de cuplare în SNT
Se va proiecta şi executa în aceleaşi condiţii cu conducta de amonte. Cuplarea în conducta
de transport se va realiza sub presiune.
Coordonatele STEREO 1970 ale proiectului sunt urmatoarele:
X Y
467633.83 190875.64
467453.19 190981.95
467433.66 190958.66
467429.94 190960.45
467433.16 190964.29
467167.98 191118.47
467164.76 191114.70
467159.44 191117.72
467203.11 191168.88
466647.11 191490.16
466643.70 191492.32
466649.71 191499.56
466213.14 191862.05
466206.68 191866.61
466616.97 192338.61
465533.94 193197.77
466160.97 193900.05
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
11
465795.25 194098.11
465652.06 193920.78
465338.26 194104.99
465328.04 194111.03
465253.27 194159.33
465200.69 194188.63
465136.90 194230.99
465104.18 194248.50
465045.59 194283.97
464976.80 194325.64
464972.03 194329.78
464943.95 194351.34
464939.56 194354.00
464967.10 194386.61
464720.70 194573.28
464711.60 194559.71
464700.34 194565.99
464660.89 194508.58
464884.87 194379.97
464924.59 194358.40
464941.51 194348.15
464969.50 194326.68
464974.23 194322.52
465043.52 194280.55
465102.20 194245.02
465134.85 194227.55
465198.61 194185.21
465251.21 194155.90
465325.94 194107.63
465336.23 194101.54
465653.01 193915.59
465796.27 194093.00
466154.62 193898.94
465528.14 193197.27
466611.20 192338.08
466201.87 191867.72
466212.19 191860.93
466197.05 191843.11
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
12
466633.85 191480.45
466643.20 191491.72
466646.63 191489.58
466602.77 191436.76
467157.95 191115.96
467163.28 191112.97
467161.31 191110.66
467426.57 190956.43
467429.65 190960.10
467433.26 190958.18
467414.04 190935.26
467591.93 190830.57
Fig. nr.1. Vedere amplasament-zona de racord cu conducta SNT- (foto original)
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
13
Fig. nr. 2. Locul de subtraversare a căii ferate, în imediata apropiere a zonei de racord cu conducta SNT (foto original)
Fig. nr.3. Vedere drum exploatare-traseu conductă-pe lângă terenul arabil- (foto original)
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
14
Fig. nr.4. Vedere drum de exploatare-Traseu conductă pe lângă teren arabil- (foto original)
Fig. nr. 5. Vedere drum de exploatare-Traseu conductă pe lângă canal de desecare în dr. şi teren agricol în stg. (foto original)
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
15
Fig. nr. 6. Vedere amplasament-sonda A1 Diniaş- (foto original)
Fig. nr. 7.Vecinătate canal de desecare-lângă sonda A1 Diniaş (foto original)
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
16
Fig. nr. 8.Sonda A1 Diniaş (foto original)
Durata de funcţionare a proiectului va fi de 15 de ani.
Dupa terminarea perioadei de exploatare (aproximativ 15 ani), în cazul în care nu mai
există producţie de gaz, amplasamentul va fi dezafectat, iar terenul va fi adus la starea lui iniţiala
de teren arabil.
Necesitatea investitiei
Proiectul are ca si scop valorificarea resurselor de gaze naturale existente in zăcământul
Diniaş, gaze utilizate pentru consumul industrial şi casnic. Gazele naturale furnizate în România
prin infrastructura sectorului gazelor naturale, trebuie să întrunească anumite proprietăţi fizice şi
chimice conform SR 3317-2003. În vederea livrării în Sistemul Naţional de Transport Gaze
(SNTGN) este necesară punerea în producţie şi legarea noii sonde forate cu aflux de gaze
industriale-Sonda A1 Diniaş.
Obiectivul proiectului
Obiectivul proiectului constă în valorificarea resurselor de gaze naturale existente in
zăcământul Diniaş, gaze utilizate pentru consumul industrial şi casnic. În vederea livrării în
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
17
Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale (SNTGN) este necesară punerea în producţie şi
legarea noii sonde forate cu aflux de gaze industriale-sonda A1 Diniaş.
În acest scop a fost obţinut Certificatul de Urbanism nr. 33/07.05.2013, Acordul de Acces
la Sistemul Naţional de Transport al Gazelor Naturale nr. DD548/18.04.2013.
Terenul are o suprafaţă de 33.252 mp şi se află in extravilanul com. Peciu Nou, judetul
Timis, (nr. CF 403178, 403547).
Etapele proiectului:
Etapa 1 - Obţinerea de către titularul proiectului a tuturor avizelor necesare - trimestrul
III-IV 2013;
Etapa 2 - Executia lucrărilor – termen estimat trimestrul IV 2013 - trimestrul I 2014.
Durata realizării proiectului va fi de 50 zile. Eşalonarea perioadei de realizare a
proiectului se găseşte redata în tabelul de mai jos.
Durata de funcţionare a proiectului va fi de 15 de ani.
Eşalonarea perioadei de realizare a proiectului
Nr. crt.
Denumire etapă de realizare
Responsabil Perioada Sursa de finanţare
1 Lucrări construcţii civile: lucrări de amenajare a terenului, fundaţiilor,
şanţurilor pentru montarea conductelor,
amenajarea aleilor pietonale, împrejmuire
grup
Titularul proiectului
50 zile Surse proprii de finanţare
2 Lucrări de montaj conducte şi utilaje
tehnologice: lucrărări de montaj a conductelor
tehnologice subterane şi supraterane, montaj al
instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferente
Titularul proiectului
50 zile Surse proprii de finanţare
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
18
viitorului grup.
Unele lucrari se vor realiza concomitent, astfel realizarea proiectului va fi de 50 zile
Lucrările constructive - Proiectul constă în:
Lucrările de construcţie-montaj pentru realizarea proiectului sunt împărţite în două
categorii:
• Lucrări de construcţii civile reprezentate de lucrările de amenajare a terenului,
fundaţiilor, şanţurilor pentru montarea conductelor, amenajarea aleilor pietonale
dalate, delimitarea incintei cu gard;
• Lucrări de montaj conducte şi utilaje tehnologice reprezentate de lucrările de
montaj al conductelor tehnologice subterane şi supraterane, montaj al instalaţiilor
tehnologice de suprafaţă aferente viitorului grup.
Conform categoriilor de lucrări identificate, echipamentele ce se vor utiliza în etapa de
realizare a lucrărilor sunt:
• Utilaje specifice pentru lucrările de construcţii civile: buldozer, buldo-excavator,
autobasculante, vibrocompactor;
• Utilaje specifice pentru lucrările de montaj conducte şi echipamente tehnologice:
generator de curent, invertoare de sudură, automacara.
Pentru punerea în producţie a sondei A1 Diniaş sunt necesare executarea următoarelor
lucrări:
Facilităţi de suprafaţă compuse din:
o Instalaţie tehnologică de suprafaţă a sondei ce cuprinde conducta de
aducţiune a sondei A1 Diniaş împreună cu caloriferul, separatorul de
impurităţi, haba stocare impurităţi, haba etalonare impurităţi, staţie de
uscare gaze naturale cu trietilenglicol (TEG), montată în incinta grupului în
aval de separatorul rampei grupului şi poligonul de măsură al sondei;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
19
o Cabină operator tip container, instalaţii electrice de iluminat şi protecţie
împotriva descărcărilor atmosferice, platforme şi trotuare pentru acces auto
şi pietonal, WC ecologic, împrejmuire şi poartă de acces;
o Coş de evacuare a gazelor (utilizat în caz de întrerupere a funcţionării
staţiei de uscare a gazelor) cu conducta aferentă.
Conductă pentru transportul gazelor din grup până la punctul de predare în
SNTGN;
Panou de măsură fiscală a gazelor naturale pentru măsurarea şi predarea gazelor în
SNTGN;
Racord la SNTGN între panoul de măsură şi conducta de transport gaze aparţinând
Transgaz.
1.5. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul
producerii energiei necesare asigurării producţiei
Informaţii privind producţia
Producţia care se va realiza va fi de 35.000 Nmc/zi. Pentru calculul de rezinstenţă şi
diametrul conductei s-a considerat o presiune maximă de 40 bar şi o presiune de regim de 15 bar.
Fluxul tehnologic: gazele provenite din zăcământ de la sonda A1 Diniaş vor fi dirijate prin
intermediul conductei de aducţiune gaze Ø73 (2.7/8``) x 5,51 mm, J 55, SR EN ISO 11.960, L=45
m la grupul 1 Diniaş. La intrarea în calorifer presiunea gazelor este redusă prin utilizarea duzei
fixe.
După ieşirea din calorifer, gazele sunt trecute prin conducta în separatorul de lichide, unde
vor fi reţinute eventualele impurităţi lichide. După separarea impurităţilor lichide vor fi dirijate
către staţia de uscare gaze pentru a asigura respectarea cerinţelor de calitate a gazelor prevăzute
în standardul 3317.
După procesul de uscare, gazele sunt transportate prin conducta de transport gaze la
panoul de măsurare gaze fiscal, amplasat în incinta punctului de predare măsurare gaze din zona
loc. Peciu Nou şi predate către SNTGN TRANSGAZ SA.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
20
Fracţiile lichide acumulate în separatorul vertical vor fi măsurate în haba de etalonare
urmând ca ulterior să fie colectate temporar în haba de colectare a apelor de zăcământ.
Eliminarea acestora din cadrul amplasamentului se va realiza prin transport cu
autovidanja la o sondă autorizată pentru injecţia apelor de zăcământ.
Informaţii privind resursele utilizate
Resursa necesară implementării proiectului este gazul.
Resursa folosită în scopul asigurării producţiei
Denumire Cantitate Furnizor
Gaz 35.000 Nmc/zi Sistemul Naţional de Transport Gaze
(SNTGN)
Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă potabilă pentru personalul operator se va asigura în timpul
funcţionării obiectivului din bidoane de la unităţi specializate autorizate, cu o capacitate de 19 l
/bidon.
Apa utilizată în scop tehnologic (pentru încălzirea gazelor) se va asigura cu autocisterna
de către Primăria Com. Peciu Nou, în baza contractului încheiat între beneficiar şi aceasta.
În perioada de execuţie a lucrărilor tehnologice pentru realizarea obiectivului în cadrul
amplasamentului nu va fi utilizată apă.
Surse de poluanţi:
- Apele uzate menajere de la toaleta ecologică vor fi vidanjate de o societate autorizată, în
ambele etape (de realizare şi funcţionare).
- Apele de zăcământ posibil a rezulta în urma procesului de separare a fracţiilor lichide
din gaze. Acestea au un grad de mineralizare ridicat, conţinând în principal ioni de Ca2+, Mg2+,
Na2+, K+, Cl-, SO2+. În cazul în care rezultă în procesul tehnologic apele de zăcământ din
separatoarele verticale şi din cadrul staţiei de uscare, vor fi colectate într-o habă metalică
supraterană şi evacuate de pe amplasament, urmând ca acestea să fie transportate cu autospeciale
în vederea eliminării la o staţie de injecţie a apelor de zăcământ.
Procesul tehnologic de separare a fracţiilor lichide din gaze este proiectat a se realiza în
sistem închis. Pe amplasament nu este necesară prevederea de instalaţii de epurare a apelor uzate.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
21
Alimentarea cu energie electrică
În perioada de execuţie a lucrărilor, alimentarea cu energie electrică în zona de lucru
pentru pozarea conductei de transport gaze (pentru realizarea sudurii în arc electric) se va realiza
cu ajutorul generatoarelor mobile cu funcţionare pe motorină. Asigurarea energiei electrice în
zona de lucru pentru realizarea grupului se va face prin intermediul unui grup generator diesel
prevăzut cu un rezervor adiţional de motorină ce va asigura energia electrică în etapa de
funcţionare a proiectului.
1.6. Durata etapei de funcţionare
Proiectul va funcţiona pe o perioadă de aproximativ 15 ani.
Regimul de funcţionare: non-stop.
1.7. Informaţii despre materii prime, substanţele chimice sau preparatele chimice
Materiile prime care se vor utiliza la realizarea proiectului constau in:
• Trietilenglicol (TEG), filtre glicol necesare pentru funcţionarea staţiei de uscare;
• Ulei motor, filtre ulei, motorină necesare pentru generatorul electric;
• Materiale de construcţii.
Materiile prime şi substanţele chimice periculoase utilizate în cadrul proiectului, sunt
redate în tabelele de mai jos.
Materii prime utilizate la realizarea/funcţionarea proiectului
Nr. crt.
Tipul materiei prime Unitate de masura
Cantitate
1 Trietilenglicol (TEG) L 800/an pe perioada de funcţionare)
2 Filtre glicol Buc. 4
3 Ulei motor L 50
4 Filtre ulei Buc. 4
5 Filtre motorină Buc. 4
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
22
6 Motorină L 100/an (pe perioada de funcţionare
fiind de rezervă)
7 Beton Mc 15
8 Plăci prefabricate din beton Buc. 6
9 Balast Mc 30
Alimentarea cu combustibil lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează la
societăţi specializate autorizate.
Materialele utilizate la construcţie vor fi livrate direct de furnizor, nu vor fi preparate pe
amplasament.
Substanţe chimice periculoase: în activitate se utilizează în perioada de execuţie a
lucrărilor:
Motorină.
Alimentarea cu combustibil lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează la
societăţi specializate autorizate. Alimentarea cu combustibil (motorină) a generatoarelor de
curent se va face săptămânal, cu ajutorul unor canistre, pe locaţie existând doar stocul din
rezervoarele generatorului.
În cadrul proiectului se utilizează în perioada de funcţionare:
Motorină pentru generatorul electric;
Trietilenglicol (TEG).
După punerea în funcţiune a obiectivului, pe amplasamentul viitorului grup se va afla
rezervorul metalic de stocare TEG, inclus în instalaţia de uscare, precum şi un butoi metalic de
200 l capacitate, ce va asigura stocul necesar completării nivelului de TEG timp de un an.
Transvazarea TEG din recipientul de stocare în rezervorul staţiei se va face cu ajutorul unei
pompe manuale de butoi, de către personalul specializat şi dotat cu echipament de protecţie
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
23
specific unor astfel de situaţii. În cadrul obiectivului se va afla şi rezervorul suplimentar de
motorină aferent grupului generator, cu capacitate de 1 mc.
Alimentarea cu combustibil lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează la
societăţi specializate autorizate.
Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice
periculoase
Denumire substanţă chimică
periculoasă
Cantitate estimată
anual
Clasificarea şi etichetarea substanţelor chimice periculoase
Categorie periculoase/nepericuloase
(P/N)
Periculozitate ** Fraze de risc*
Perioada de execuţieMotorină 600 l P Nociv R40
Perioada de funcţionareMotorină 14.400 l P Nociv R40
Trietilenglicol (TEG)
800 l P Iritant, periculos
pentru mediu
R43, R50/53
*Conform HG nr. 1408/2008**Conform art. 2 din HG nr. 1408/2008
1.8. Informaţii despre poluanţii fizici/biologici care afectează mediul generaţi de activitatea
propusă
Surse staţionare dirijate: în perioada de execuţie nu au fost identificate, iar în perioada
de funcţionare acestea sunt reprezentate de:
Caloriferul pentru încălzirea gazelor, alimentat cu gaze din producţia proprie.
Evaluarea gazelor arse se va face prin câte un coş poziţionat vertical;
Instalaţia de refierbere din cadrul staţiei de uscare. Consumul de gaze estimat va fi
de 5Smc/h. Evacuarea gazelor arse se va face printr-un coş cu înălţimea de 3 m şi
diametrul de 150 mm;
Grup generator PRAMAC GSW 22 cu puterea de 14 kVA alimentat cu motorină.
Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele staţionare dirijate au fost
determinate cu ajutorul metodologiei CORINAIR 2009 (EPC Consultanţă de mediu, 2013),
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
24
utilizând factorii de emisie specifici tipului de echipament şi de combustibil utilizat (conform
tabelului de mai jos).
Surse staţionare dirijate
Sursa Poluant Debit masic g/h
Debit masic g/s
Concentraţia în emisie mg/mc
Limite conform Ord. Nr. 462/1993 mg/mc
Calorifer orizontal
tip II
NOx 40,320 0,011 187,535 350SO2 0,288 0,00008 1,1340 35CO 14,400 0,004 66,977 100
Particule 0,288 0,00008 1,340 5Refierbător
trietilenglicolNOx 25,2 0,0070 221,052 350SO2 0,18 0,00005 1,578 35CO 9 0,0025 78,947 100
Particule 0,18 0,00005 1,578 5Generator
electricNOx 34,344 0,00954 238,500 500SO2 87,768 0,02438 609,500CO 2,862 0,00080 19,875 -
Particule 0,1908 0,00005 1,325 50(EPC Consultanţă de mediu, 2013)
Surse staţionare nedirijate:
Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele staţionare nedirijate aferente
perioadei de execuţie s-au determinat cu metodologia CORINAIR 2009 în care au fost utilizaţi
factorii de emisie specifici tipului de activitate legată de manevrarea pământului şi suprafaţa pe
care aceste tipuri de lucrări se desfăşoară (EPC Consultanţă de mediu, 2013).
Surse staţionare dirijate
Denumirea sursei
Debite masice de particule pe spectru dimensionalTSP PM10 PM2,5 TSP PM10 PM2,5
g/s t/perioada de execuţieManevrarea maselor de pământ
0,031 0,015 0,0015 1,598 0,801 0,080
(EPC Consultanţă de mediu, 2013)
Surse mobile:
Pe perioada de execuţie: sursele mobile sunt reprezentate de utilajele folosite la
amenajarea terenului, vehiculele care asigură transportul materialelor de construcţie,
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
25
aprovizionarea cu materiale necesare execuţiei şi vehicule necesare evacuării deşeurilor de pe
amplasament.
Pentru calculul emisiilor orare de poluanţi atmosferici s-a luat în calcul ipoteza
prezenţei/funcţionării simultane pe amplasament a 3 autovehicule grele, alimentate cu motorină,
având fiecare un consum mediu de 30l/100 km.
Pe perioada de exploatare: sursele sunt reprezentate de autovehicule care asigură
eliminarea deşeurilor, vidanjarea fracţiilor lichide colectate în rezervorul din cadrul
amplasamentului precum şi vehicule necesare în perioadele de revizie.
Pentru calculul emisiilor orare de poluanţi atmosferici în etapa de exploatare s-a luat în
calcul ipoteza prezenţei simultane pe amplasament a 2 autovehicule grele şi 2 autoturisme
aparţinând personalului de exploatare.
Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele mobile s-au determinat cu
ajutorul metodologiei CORINAIR 2009 (Trafic rutier), utilizând factorii de emisie specifici
tipului de autovehicul, tipului de carburant şi vitezei de rulare, luând în considerare consumurile
de carburant şi numărul de km parcurşi. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos. Ordinul
nr. 462/1993 nu prevede limite pentru sursele mobile. Ordinul indică faptul că emisiile poluante
ale autovehiculelor rutiere se limitează, cu caracter preventiv, prin condiţiile tehnice prevăzute la
inspecţiile tehnice, ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării autovehiculelor rutiere
înmatriculate în ţară (EPC Consultanţă de mediu, 2013).
Surse mobile
Denumirea sursei
Poluanţi şi debite masice (g/h)NOx Pb CO CO2 N2O
Etapa de construcţie Total surse
mobile8,392 0,737 1,814 0,721 0,014
Etapa de funcţionareTotal surse
mobile7,273 0,639 1,572 0,625 0,012
(EPC Consultanţă de mediu, 2013)
1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului
În cadrul proiectului au fost analizate următoarele alternative :
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
26
Alternitava 0 – constă în nerealizarea actualei investitii.
Alternativa de amplasament este una favorabilă îndeosebi prin poziţia fizico-geografică
ce favorizează exploatarea depozitelor geologice cu hidrocarburi dar şi prin ocuparea terenurilor,
acestea fiind situate în extravilanul localităţilor şi utilizate în scop agricol. Alternativa de
amplasament a urmărit şi reţeaua de căi de comunicaţie, ceea ce facilitează accesul către zona de
lucru dar şi posibilitatea de racordare la conducta din Sistemul Naţionl de Transport Gaze
(SNTG). Analiza alternativelor în ceea ce priveşte traseul conductei şi amplasarea grupului a luat
în considerare varianta cea mai scurtă de traseu, cu un impact cât mai redus asupra mediului
(urmând traseul drumurilor de exploatare din zonă) pentru ocuparea temporară a unei suprafeţe
de teren agricol minimă. În ceea ce priveşte alegerea traseului, au existat constrângeri legate de
poziţionarea sondei şi traseul conductei de transport Transgaz.
Referitor la amplasamentul facilităţilor de suprafaţă (Grup), acesta a fost ales la o dustanţă
minimă de siguranţă faţă de sonda A1 Diniaş, având în vedere faptul că zona a fost déjà utilizată
pe perioada construirii sondei. Alternativa a fost aleasă pentru a nu ocupa suprafeţe suplimentare
din aria naturală protejată. Un al avantaj tehnologic şi economic a fost poziţionarea grupului 1
Diniaş la o distanţă cât mai redusă faţă de sonda 1 Diniaş (L=45 m).
Alternativa tehnologică au fost analizate două tehnologii privind alegerea tipului de staţie
de uscare, respectiv staţie de uscare gaze cu trietilenglicol (TEG) şi staţie uscare gaze cu
silicagel. Staţia de uscare gaze are rolul de a elimina o cantitate cât mai mare de vapori de apă din
gazele provenite de la sonde sau din instalaţiile de comprimare, iar alternativa tehnologică aleasă
folosind staţia de uscare cu trietilenglicol (TEG) este favorabilă, deoarece aceasta diferă de cea
cu silicagel prin procesul de uscare al gazelor şi anume prin absorbţie. Instalaţiile de uscare cu
silicagel folosesc procedeul de adsorbţie ca procedeu de separare al apei din gaze.
1.10. Localizare geografică şi administrativă a amplasamentului
Modul de încadrare în planurile de urbanism: obiectivul de investitii propus se află
amplasat, conform CU nr. 33/07.05.2013, în extravilanul localitătii Peciu Nou, judetul Timis, pe
un teren arabil, livezi şi drumuri de exploatare, CF nr. 403178, 403547.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
27
Comuna Peciu Nou este situată în câmpia de divagare Timiş-Bega, la 25 Km SV de
Timişoara.
Localităţile aparţinătoare comunei sunt Peciu Nou, Dimiaş şi Sînmărtinul Sîrbesc.
Proiectul este situat in extravilanul com. Peciu Nou la o distanţă de cca. 2 km şi respective
3 km de intravilanul loc. Diniaş şi Peciu Nou, judeţul Timiş, categoria de folosinţă a terenului
fiind: teren agricol, livezi şi drumuri de exploatare.
Figura 9 Încadrarea Comunei Peciu Nou în judetul Timis
Terenul va fi ocupat temporar pe o suprafaţă totală de 31.280 mp (conducta de transport
gaze) şi ocupat definitiv pe o suprafaţă de 1.972 mp şi se află în extravilanul com. Peciu Nou,
judeţul Timiş. (nr. CF 403178, 403547).
Accesul pe amplasament se va realiza dinspre drumurile judeţene DJ 593 şi DJ 591A sau
drumul comunal DC 398 (Peciu Nou-Diniaş) şi se continuă pe drumul de exploatare DE 527/3
(parcela nr. 527/6/1) în direcţia nord-nord-est cca. 700 m până la drumul de acces al Sondei 1
Diniaş.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
28
Figura nr. 10 Localizarea proiectului în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale
Traseul conductei de transport de la Grupul 1 Diniaş este situat în extravilanul com. Peciu
Nou şi traversează terenuri agricole şi livezi, 3 canale de drenaj şi 4 drumuri de exploatare
agricolă cu porţiuni care se apropie de intravilanul propus al loc. Peciu Nou, drumul judeţean DJ
593 şi cale ferată Timişoara-Cruceni (la km 25).
Realizarea investiţiei va ocupa o suprafaţă de 0,09% din suprafaţa totală a sitului ROSPA
0144 Uivar-Diniaş.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
29
Fig. nr. 11. Localizarea proiectului în raport cu aria protejata, situl Natura 2000
ROSPA 0144 Uivar-Diniaş
Vecinătăţile amplasamentului sunt reprezentate de-a lungul traseului de dumuri de acces,
drumuri de exploatare, cale ferată, canale de desecare.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Descrierea procesului tehnologic
Fluxul tehnologic: gazele provenite din zăcământ de la sonda A1 Diniaş vor fi dirijate prin
intermediul conductei de aducţiune gaze Ø73 (2.7/8``) x 5,51 mm, J 55, SR EN ISO 11.960, L=45
m la grupul 1 Diniaş. La intrarea în calorifer presiunea gazelor este redusă prin utilizarea duzei
fixe.
După ieşirea din calorifer, gazele sunt trecute prin conducta în separatorul de lichide, unde
vor fi reţinute eventualele impurităţi lichide. După separarea impurităţilor lichide vor fi dirijate
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
30
către staţia de uscare gaze pentru a asigura respectarea cerinţelor de calitate a gazelor prevăzute
în standardul 3317.
După procesul de uscare, gazele sunt transportate prin conducta de transport gaze la
panoul de măsurare gaze fiscal, amplasat în incinta punctului de predare măsurare gaze din zona
loc. Peciu Nou şi predate către SNTGN TRANSGAZ SA.
Fracţiile lichide acumulate în separatorul vertical vor fi măsurate în haba de etalonare
urmând ca ulterior să fie colectate temporar în haba de colectare a apelor de zăcământ.
Eliminarea acestora din cadrul amplasamentului se va realiza prin transport cu
autovidanja la o sondă autorizată pentru injecţia apelor de zăcământ.
2.2. Activităţi de dezafectare
Dupa terminarea perioadei de exploatare (aproximativ 15 ani), în cazul în care nu mai
există producţie de gaz, amplasamentul va fi dezafectat, iar terenul va fi adus la starea lui iniţiala
de teren arabil.
Dezafectarea şi aducerea terenului la starea iniţiala nu va afecta integritatea ariei naturale
protejate datorită faptului ca starea iniţiala a terenului a fost teren arabil.
Perioada de dezafectare a proiectului va fi de 50 zile si va conţine urmatoarele etape din
tabelul de mai jos.
Eşalonarea perioadei de dezafectare a proiectuluiNr. crt.
Denumire etapă de dezafectare
Responsabil Perioada Sursa de finanţare
1 Demontarea grup cu instalaţii tehnologice
aferente
Titularul proiectului
50 zile Surse proprii de finanţare
2 Demontare conducte, desfiinţare platformă, alei
pietonale
Titularul proiectului
50 zile Surse proprii de finanţare
Unele lucrari se vor realiza concomitent, astfel realizarea proiectului va fi de 50 zile
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
31
3. DEŞEURI
Deşeurile rezultate în perioada de execuţie se împart în următoarele categorii:
-deşeuri menajere: rezultate de la angajaţi;
-deseuri de materiale de construcţie: deşeuri metalice (feroase şi neferoase), electrozi de
sudură.
Deşeurile rezultate în perioada de funcţionare se împart în următoarele categorii:
-deşeuri menajere: rezultate de la angajaţi;
-trietilenglicol uzat: rezultat din activitate;
-filtre aer, filtre gaz, filtre de glicol, filtre ulei, ulei uzat: rezultat din activitate.
În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile de deşeuri generate.
Gestionarea deşeurilor pe perioada de execuţie şi funcţionare a proiectului
Nr. crt.
Deseuri Cod deseu conf. H.G.
nr.856/2002
Gestionare UM Cantit. totala
Perioada de execuţie1 Deseuri menajere 20 03 01 Europubele +
preluat de societăţi specializate autorizate
T 0,1 t/per. de execuţie
2 Deşeuri metalice 17 04 07 Container+ preluat de societăţi specializate autorizate
T 0,1 t/per. De execuţie
3 Electrozi de sudură
12 01 13 Container+ preluat de societăţi specializate autorizate
kg 5
Perioada de funcţionare1 Deseuri menajere 20 03 01 Europubele +
preluat de societăţi specializate autorizate
T 0,4 t/an
2 Filtre aer 15 02 03 Recipient+ preluat de societăţi specializate autorizate
Buc. 6/an
3 Filtre gaz 15 02 03 Recipient+ preluat de societăţi
Buc. 1/an
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
32
specializate autorizate
4 Filtre de glicol 15 02 02x Recipient+ preluat de societăţi specializate autorizate
Buc. 4/an
5 Filtre ulei 16 01 10x Recipient+ preluat de societăţi specializate autorizate
Buc. 4/an
6 Ulei uzat 13 02 06 Recipient+ preluat de societăţi specializate autorizate
l 50 l/an
7 Trietilenglicol uzat
16 01 14x Recipient+ preluat de societăţi specializate autorizate
L 600 l/an
Conform H.G. nr. 856/2002 titularul activităţii va ţine o evidenţă a deşeurilor.
4. IMPACTUL POTENŢIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA
COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. Apa
4.1.1. Condiţiile hidrologice ale amplasamentului
Cel mai apropiat curs de apă de suprafaţă faţă de amplasamentul analizat, este reprezentat
de râurile cadastrate Bega (cod cadastral V-1), situat la cca. 5 km N-NV şi Timiş (cod cadastral
V-2) situat la cca. 6 km S-SE.
Teritoriul comunei Peciu Nou face parte din bazinul hidrografic al râului Timiş şi a
colectorului secundar al Timişului, Bega Mică. Reţeaua hidrografică a comunei este compusă din
râul Timiş ce străbate localitatea Peciu-Nou la sud şi canalul Bega Mică ce curge la nord de satul
Diniaş. Canalul Bega străbate raza satului Diniaş, la nord, fiind un bun colector de suprafaţă.
Sistemul acvifer subteran cuprinde ape freatice de mică şi medie adâncime alimentat din
infiltraţiile apelor pluviale şi a celor două colectoare de suprafaţă, Timiş şi Bega.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
33
Râul Bega îşi are originea în Munţii Poiana Ruscă, având doi afluenţi de bază:Bega
Luncani ce străbate locuri pitoreşti din zona Tomeşti, Româneşti şi Bega Poieni ce curge printre
dealuri, apoi traversează localităţile Poieni, Crivina de Sus, Pietroasa. La confluenţa lor, în
amonte de Margina se formează râul Bega. De aici râul curge domol, traversând de la est la vest
Câmpia Bănăţeană, trecând prin oraşele Făget şi Timişoara, pe teritoriul României şi prin oraşul
sârbesc Zrenjanin. Bega se varsă lângă localitatea Titel (Serbia) în râul Tisa, care după
aproximativ 20 km. ajunge la Dunăre.
Bazinele hidrografice Timiş (5 673 kmp) şi Bega (2 362 kmp) , care împreună reprezintă
cca. 43% din suprafaţa spaţiului hidrografic Banat, au o situaţie specială din punct de vedere al
calculului parametrilor scurgerii maxime, datorită intervenţiei antropice care a modificat
distribuţia naturală a scurgerii în perioadele de ape mari şi viituri. Despre bazinele Timiş şi Bega
se poate vorbi ca despre un singur bazin Timiş-Bega întrucât sunt legate prin două derivaţii în
cadrul unei scheme de interconexiune (derivaţia Timiş-Bega de la Coştei la Balint şi derivaţia
Bega-Timiş de la Topolovăţ la Hitiaş).
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
34
Fig. Nr. 12. Localizarea proiectului în cadrul reţelei hidrografice din zonă
4.1.2. Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă potabilă pentru personalul operator se va asigura în timpul
funcţionării obiectivului din bidoane de la unităţi specializate autorizate, cu o capacitate de 19 l
/bidon.
Apa utilizată în scop tehnologic (pentru încălzirea gazelor) se va asigura cu autocisterna
de către Primăria Com. Peciu Nou, în baza contractului încheiat între beneficiar şi aceasta.
În perioada de execuţie a lucrărilor tehnologice pentru realizarea obiectivului în cadrul
amplasamentului nu va fi utilizată apă.
4.1.3. Managementul apelor uzate
- Apele uzate menajere de la toaleta ecologică vor fi vidanjate de o societate autorizată, în
ambele etape (de realizare şi funcţionare).
- Apele de zăcământ posibil a rezulta în urma procesului de separare a fracţiilor lichide
din gaze. Acestea au un grad de mineralizare ridicat, conţinând în principal ioni de Ca2+, Mg2+,
Na2+, K+, Cl-, SO2+. Apele de zăcământ rezultate din separatoarele verticale şi din cadrul staţiei de
uscare, vor fi colectate într-o habă metalică supraterană şi evacuate de pe amplasament, urmând
ca acestea să fie transportate cu autospeciale în vederea eliminării la o staţie de injecţie a apelor
de zăcământ.
Procesul tehnologic de separare a fracţiilor lichide din gaze este proiectat a se realiza în
sistem închis. Pe amplasament nu este necesară prevederea de instalaţii de epurare a apelor uzate.
4.1.4. Prognozarea impactului asupra apei
In perioada de construcţie şi cea de funcţionare nu este prognozat un impact asupra apei.
Pentru factorul de mediu ”apă„ nu există posibilitatea impactului transfrontier în cadrul
funcţionării obiectivului de investiție.
4.1.5. Măsuri de diminuarea a impactului
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
35
În condițiile în care se respectă tehnologia de lucru și toate condițiile impuse prin avizele
obţinute, impactul asupra apelor subterane este nesemnificativ. În aceste condiţii, la
funcţionarea normală a obiectivului se poate aprecia că impactul acestei activităţi asupra apelor
subterane este nesemnificativ.
4.2. Aerul
4.2.1. Date generale
Clima este temperat-continentală, specifică zonelor de câmpie din Câmpia Banatului,
având un caracter intermediar, fiind rezultanta întrepătrunderii mai multor tipuri climatice:
continental, meditaraneean şi temperat-oceanic. Astfel, iernile sunt relativ blânde, verile lungi şi
călduroase, iar primăverile şi toamnele sunt scurte şi cu treceri relativ repezi de la anotimpul
friguros la cel călduros şi invers.
Topoclimatul zonei se caracterizează prin următoarele date statistice:
♦ durata maximă de strălucire a soarelui: 2100 ore/an (din care 1500 ore/an în
timpul verii);
♦ temperatura medie anuală mai mare de 10ºC;
♦ durata intervalului cu temperaturi medii de peste 5ºC este de 250 zile/an;
♦ durata intervalului fără îngheț: 180 zile/an;
♦ primul îngheț în jur de 21 octombrie;
♦ umezeala aerului în jur de 80%;
♦ media anuală de precipitații: 516 mm;
♦ raport deficitar între precipitații și evapotranspirații, în anotimpul cald.
Regimul termic
Caracterizarea generala a regimului termic, din zona cercetata se datoreaza influentei
dominante a maselor de aer vestic, pe fondul carora se grefeaza influenta celorlalte tipuri
circulatorii.
Regimul temperaturilor și al precipitaţiilor sunt redate în tabelele de mai jos.
Precipitaţii (mm) la nivelul loc. Peciu Nou, jud. TimisAnul Luna
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
36
2012I II
III
IV V VI VII VIII IX X XI XII
98 73 4 93 100 17 17 4 36 71 37 69
Total/an 619 mm
Sursa: http://www.accuweather.com
Temperaturi (0C) la nivelul loc. Peciu Nou, jud. TimisAnul Luna2012 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Medie max. 5.16 -1.20 15.29 19.1 22.41 29.9 32.54 32.25 27.3 19.93 14.6 3.61
Medie min. -1.61 -8.06 1.58 7.33 11.25 16.1 18.83 16.87 13.63 8.09 5.43 -2Media/lună 1.77 -4.63 8.43 13.21 16.83 23 25.68 24.56 20.46 14.01 10.01 0.80
Media
anuală
12.84 0C
Sursa: http://www.accuweather.com
4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi
Surse de impurificare a aerului şi poluanţi:
-activităţi de sudură/tăiere a elementelor metalice (surse staţionare nedirijate). Poluanţi:
gaze de ardere corespunzătoare utilizării aparatelor de sudură/tăiere.
-activităţi turnare beton (surse staţionare nedirijate). Poluanţi: particule.
-grupuri electrogene pentru asigurarea alimentării cu energie electrică (2 generatoare din
care unul de rezervă)-sursă staţionară dirijată. Poluanţi: NOx, SOx, CO, particule.
-utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament (surse mobile), vor fi dotate cu
motoare Diesel, noxele eliberate în aer vor fi gazele de eşapament: oxizi de azot, oxizi de sulf,
monoxid de carbon, particule în suspensie, compuşi organici volatili. În perioada de realizare a
planului, sursele de poluanţi pentru aer sunt reprezentate de arderea combustibililor lichizi în
motoarele cu ardere internă ale utilajelor, în zona amplasamentului (masini si utilaje folosite la
realizarea proiectului). Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se
va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate.
-emisii reduse de praf de la decopertarea solului fertil pentru realizarea şanţului unde va fi
amplasată conducta. Solul decopertat va fi amplasat de-a lungul şanţului, în imediata apropiere a
acestuia, după care va fi folosit la acoperirea şanţului. Şanţul va avea lăţimea de aprox. 1 m,
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
37
adâncimea de 1,3 m şi lungimea de aprox. 6500 m. Cantitatea totală de sol fertil decopertat va fi
de aprox. 7.584 mc.
Pentru amenajarea platformei de amplasare a instalaţiilor aferente proiectului se va
îndepărta stratul vegetal pe o grosime medie de 15 cm. Solul va fi distribuit în imediata apropiere
şi uniformizat.
Pentru realizarea aleilor pietonale pentru acces în zona instalaţiilor tehnologice din cadrul
grupului se vor utiliza plăci prefabricate din beton, montate pe un pat de nisip cu o grosime de 5
cm. Aleile pietonale vor avea de asemenea o fundaţie de balast cu grosimea de 10 cm.
-surse staţionare dirijate reprezentate de caloriferul pentru încălzirea gazelor, de
refierbătorul trietilenglicolului din cadrul staţiei de uscare a gazelor şi de grupul generator ce va
asigura energia electrică în perioada de funcţionare a obiectivului. Poluanţi: NOx, SOx, CO,
particule.
-sursă staţionară dirijată: coşul de evacuare a gazelor în cazul unor intervenţii la staţia de
uscare a gazelor sau de evacuare a gazelor naturale eliminate prin supapele de siguranţă
amplasate pe instalaţiile tehnologice în urma unei creşteri bruşte a presiunii peste limitele
acceptate. Poluanţi: CH4. Aceste emisii în atmosferă se pot produce numai în situaţii
excepţionale (avarii) şi au rolul de a preveni producerea unor accidente.
Sursele specifice perioadei de construcţie vor fi în principal surse de suprafaţă, deschise,
libere, care vor dispărea odată cu finalizarea construcţiei.
Surse staţionare dirijate: în perioada de execuţie nu au fost identificate, iar în perioada
de funcţionare acestea sunt reprezentate de:
Caloriferul pentru încălzirea gazelor, alimentat cu gaze din producţia proprie.
Evaluarea gazelor arse se va face prin câte un coş poziţionat vertical;
Instalaţia de refierbere din cadrul staţiei de uscare. Consumul de gaze estimat va fi
de 5Smc/h. Evacuarea gazelor arse se va face printr-un coş cu înălţimea de 3 m şi
diametrul de 150 mm;
Grup generator PRAMAC GSW 22 cu puterea de 14 kVA alimentat cu motorină.
Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele staţionare dirijate au fost
determinate cu ajutorul metodologiei CORINAIR 2009 (EPC Consultanţă de mediu, 2013),
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
38
utilizând factorii de emisie specifici tipului de echipament şi de combustibil utilizat (conform
tabelului de mai jos).
Surse staţionare dirijate
Sursa Poluant Debit masic g/h
Debit masic g/s
Concentraţia în emisie mg/mc
Limite conform Ord. Nr. 462/1993 mg/mc
Calorifer orizontal
tip II
NOx 40,320 0,011 187,535 350SO2 0,288 0,00008 1,1340 35CO 14,400 0,004 66,977 100
Particule 0,288 0,00008 1,340 5Refierbător
trietilenglicolNOx 25,2 0,0070 221,052 350SO2 0,18 0,00005 1,578 35CO 9 0,0025 78,947 100
Particule 0,18 0,00005 1,578 5Generator
electricNOx 34,344 0,00954 238,500 500SO2 87,768 0,02438 609,500CO 2,862 0,00080 19,875 -
Particule 0,1908 0,00005 1,325 50(EPC Consultanţă de mediu, 2013)
Surse staţionare nedirijate:
Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele staţionare nedirijate aferente
perioadei de execuţie s-au determinat cu metodologia CORINAIR 2009 în care au fost utilizaţi
factorii de emisie specifici tipului de activitate legată de manevrarea pământului şi suprafaţa pe
care aceste tipuri de lucrări se desfăşoară (EPC Consultanţă de mediu, 2013).
Surse staţionare dirijate
Denumirea sursei
Debite masice de particule pe spectru dimensionalTSP PM10 PM2,5 TSP PM10 PM2,5
g/s t/perioada de execuţieManevrarea maselor de pământ
0,031 0,015 0,0015 1,598 0,801 0,080
(EPC Consultanţă de mediu, 2013)
Surse mobile:
Pe perioada de execuţie: sursele mobile sunt reprezentate de utilajele folosite la
amenajarea terenului, vehiculele care asigură transportul materialelor de construcţie,
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
39
aprovizionarea cu materiale necesare execuţiei şi vehicule necesare evacuării deşeurilor de pe
amplasament.
Pentru calculul emisiilor orare de poluanţi atmosferici s-a luat în calcul ipoteza
prezenţei/funcţionării simultane pe amplasament a 3 autovehicule grele, alimentate cu motorină,
având fiecare un consum mediu de 30l/100 km.
Pe perioada de exploatare: sursele sunt reprezentate de autovehicule care asigură
eliminarea deşeurilor, vidanjarea fracţiilor lichide colectate în rezervorul din cadrul
amplasamentului precum şi vehicule necesare în perioadele de revizie.
Pentru calculul emisiilor orare de poluanţi atmosferici în etapa de exploatare s-a luat în
calcul ipoteza prezenţei simultane pe amplasament a 2 autovehicule grele şi 2 autoturisme
aparţinând personalului de exploatare.
Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele mobile s-au determinat cu
ajutorul metodologiei CORINAIR 2009 (Trafic rutier), utilizând factorii de emisie specifici
tipului de autovehicul, tipului de carburant şi vitezei de rulare, luând în considerare consumurile
de carburant şi numărul de km parcurşi. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos. Ordinul
nr. 462/1993 nu prevede limite pentru sursele mobile. Ordinul indică faptul că emisiile poluante
ale autovehiculelor rutiere se limitează, cu caracter preventiv, prin condiţiile tehnice prevăzute la
inspecţiile tehnice, ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării autovehiculelor rutiere
înmatriculate în ţară (EPC Consultanţă de mediu, 2013).
Surse mobile
Denumirea sursei
Poluanţi şi debite masice (g/h)NOx Pb CO CO2 N2O
Etapa de construcţie Total surse
mobile8,392 0,737 1,814 0,721 0,014
Etapa de funcţionareTotal surse
mobile7,273 0,639 1,572 0,625 0,012
(EPC Consultanţă de mediu, 2013)
4.2.3. Prognozarea impactului asupra aerului
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
40
Impactul prognozat pe perioada de execuţie şi de funcţionare a proiectului este redat în
tabelul de mai jos.
Nr. crt. Impact prognozat
In perioada de construcţie
1 Imisii de noxe în atmosferă
2 Praf de la decopertarea solului fertil pentru realizarea şanţului, de la circulaţia autovehiculelor
In perioada de funcţionare
1 Imisii de noxe în atmosferă
Pentru factorul de mediu ”aer„ nu există posibilitatea impactului transfrontier în cadrul
funcţionării obiectivului de investiție.
4.2.4. Măsuri de diminuarea a impactului
Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer se impun măsurile prevăzute
în tabelul de mai jos.
Nr. crt. Măsuri de reducere a impactuluiIn perioada de construcţie
1 Utilizarea unor maşini, echipamente şi utilaje performante2 Verificări tehnice periodice ale autovehiculelor şi utilajelor folosite la realizarea
lucrărilor3 Reducerea vitezei de circulaţie pe drumuri a vehiculelor grele pentru transportul
materialelor4 Prevenirea ridicării prafului din zona de desfăşurare a lucrărilor de execuţie prin
acţiuni de stropire în perioadele de vreme uscată5 Asigurarea unui management corect al materialelor utilizate în perioada de construcţie6 Oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate, sau
în intervalele de timp în care se realizează încărcarea/descărcarea materialelor şi substanţelor.
In perioada de funcţionare1 Utilizarea unor maşini performante
Impactul asupra aerului este nesemnificativ dacă se respectă măsurile de reducere a
impactului.
4.3. Solul
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
41
4.3.1. Caracteristicile solului
Solurile sunt de tip halomorfe şi halo-hidromorfe. Aici sunt cuprinse îndeosebi soloneţuri
şi lăcovişti salinizate. Soloneţurile sunt legate în zona de interfluviu, în general, de
microdepresiuni, având o evoluţie legată de roca mamă formată din mâluri sodice şi de apa
freatică încărcată cu săruri. În această zonă predomină soloneţurile, dar se întâlnesc pe suprafeţe
mai restrânse şi soloneţurile solodizate, împreună cu soloneţurile-solonceac.
Însuşirile fizice a solului halomorf (OSPA Timişoara)
Orizonturi At A0 Btna y Btna y B/Cgsc-
ac
Ccasc-
acG2-3
Ccasc-
acG03
Ccasc-
acG04
Nisip grosier (2,0-0,2 mm)% 0,6 0,4 0,07 0,04 0,02 0,02 0,06 0,2
Nisip fin (0,2-0,02 mm)% 43,7 36,7 34,53
31,46
33,78 47,88 39,04 40,0
Praf (0,02-0,002 mm)% 26,1 24,2 24,2 26,8 25,4 23,6 28,9 30,0
Argilă 2 (sub 0,01 mm)% 28,7 38,7 41,2 41,7 40,8 28,5 32,0 29,8
Argilă fizică (sub 0,01 mm)%
36,3 51,5 55,0 55,3 53,8 39,8 47,0 45,4
Textură LL TT TT TT TT LL LL LL
Densitate specifică (D g/cm3) 2,60 2,63 2,65 2,68 2,70 - - -
Densitate aparentă (DA g/cm3)
1,30 1,53 1,60 1,58 1,51 - - -
Porozitate totală (PT %) 50,00
41,83
39,62
41,04
44,07 - - -
Porozitate de aeraţie (PA %) 21,53
8,03 5,41 6,44 9,37 - - -
Grad de tasare (GA %) -0,64 18,48
23,40
20,77
14,68 - - -
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
42
Coef. de higroscopicitate (CH %)
6,73 9,06 9,65 9,76 9,55 - - -
Coef. de ofilire (CO %) 10,10
13,60
14,47
14,64
14,33 - - -
Capacitate de câmp (CC%) 21,90
22,09
21,38
21,90
22,98 - - -
Capacitate totală (CT %) 38,46
27,34
24,76
25,97
29,19 - - -
Capacitate de apă utilă (CU %)
11,80
8,49 6,91 7,25 8,65 - - -
Capacitate de cedare maximă (CCD max. %)
16,56
5,25 3,38 4,07 6,21 - - -
Conductivitate hidraulică (K mm/oră)
2,30 0,40 0,22 0,23 0,70 - - -
pH (în H2O) 8,70 9,43 10,15
10,17
10,23 10,08 9,50 9,18
Carbonaţi (CaCO3 %) 12,66
15,36
17,90
19,08
28,20 30,20 31,58 15,53
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
43
Fig. Nr. 13. Harta Banatului (Atlasul Romaniei, 1976)
Solurile halomorfe au textură mijlocie (lutoasă) în orizonturile superioare şi grea (luto-
argiloasă) în profunzime şi reacţie slab alcalină spre suprafaţă şi excesiv alcalină în orizonturile
inferioare. Prezintă un conţinut ridicat de Na+, având complexul coloidal saturat cu aceeaşi
cationi nocivi plantelor, şi un potenţial de fertilitate scăzut. Suprafeţele de soluri halomorfe sunt
utilizate în prezent ca păşuni cu valoare furajeră scăzută, cu producţii mici şi de slabă calitate.
Terenurile sărăturate, cu flora lor specifică, localizate în proximitatea localităţii Diniaş,
sunt protejate ca rezervaţie pedologică, măsură iniţiată şi promovată în anii '60 ai secolului trecut
de regretatul Prof. C. V. Oprea.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
44
Prin gruparea unităţilor de teren (U.T.) din cartograma alăturată rezultă următoarele tipuri
dominante de soluri:
1. Aluviosoluri, 1 (gleice), 115,08 ha;
2. Entiantrosoluri, 2 (mixice), 11,45 ha;
3. Cernoziomuri, 3-13 (gc,gc-ka,gc-cb,gc-ka-cb,gc-ka-ac,gc-cb-sc), 3821,50 ha;
4. Faeoziomuri, 14-20 (ti,gc,gc-cb), 1738,75 ha;
5. Eutricambosoluri, 21-26 (ti,gc,mo-al,gc-al,mo-gc-al), 1885,03 ha;
6. Pelosoluri, 27,28 (gc,ar-gc), 1203,6 0ha;
7. Vertosoluri, 29 (gc), 663,69 ha;
8. Gleiosoluri, 30,31 (ka-al,ka-mo-al), 73,05 ha;
9. Soloneţuri, 32-28 (ka-sc-gc,so-ka-mo,so-ka-sc,so-mo-sc), 1103,09 ha.
Asociaţii (701-710) de : cernoziomuri cu faeoziomuri şi soloneţuri(cu exces temporar de
umiditate) ,1013,16 ha.
Terenul agricol al comunei în suprafaţă de 11629 ha, este constituit din următoarele
folosinţe: arabil 8917 ha (76,7%), păşuni 1685 ha (14,5%), fâneţe 841 ha (7,2%), livezi 167 ha
(1,4%) şi vii 19 ha (0,2%).
Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate) pentru categoria de folosinţă
"arabil", situaţia se prezintă astfel: clasa I 37 ha (0,32%), clasa a II-a 3931 ha (33,81%), clasa a
III-a 4773 ha (41,04%), clasa a IV-a 920ha (7,91%) şi clasa a V-a 1968ha (16,92%), conform
principalelor caracteristici ecopedologice şi capacitatea de producţie exprimată prin note de
bonitare.
Factorii limitativi care grefează asupra învelisului de sol sunt reprezentaţi în principal de
salinizare (limitări severe 2,1%), moderate 5,0%), reduse 11,6%), sodizare (extrem de severe
10,5%) aciditate (moderate 1,0%, reduse 15,7%), alcalinitate (moderate 9,7%, reduse 12,8%),
rezerva de humus (severe 1,4%, moderate 16,8%, reduse 43,8%), textura fină (moderate 5,7%,
reduse 42,0%), compactitate (severe 43,0%, moderate 50,0%), gradul de neuniformitate (reduse
45,1%), excesul de umiditate freatică (moderate 15,6%, reduse67,8%), inundabilitate prin
revărsare(foarte severe 1,0%), deficitul de umiditate (moderate 58,0%).
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
45
Asupra acestor elemente restrictive ce afectează potenţialul de producţie al învelişului de
sol, se impun, de la caz la caz, măsuri de corectare a reacţiei solului prin amendare periodică cu
gips (doza de amedament, tipul şi cantitatea de îngrăşământ urmând a fi stabilite pe baza cartării
agrochimice), eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de prevenire şi combaterea acestuia
(nivelarea terenului, rigole, şanţuri, canale, drenuri) ş.a.
O atenţie deosebită va trebui acordată măsurilor de ameliorare a stării fizice a solurilor
degradate natural şi artificial, prin afânare adâncă (subsolaj, scormonire, scarificare), cât şi prin
aplicarea sistemelor tehnologice agricole corespunzătoare, între care care, cu prioritate,
introducerea asolamentelor de lungă durată cu plante protectoare şi amelioratoare (leguminoase şi
graminee perene), alternarea lucrării profunde a solului (cu scormonitorul), fără întoarcerea
brazdei, pentru culturile anuale prăşitoare, cu o lucrare superficială (disc,combinator etc.) pentru
cerealele păioase, sau printr-o restructurare, după caz, a suprafeţelor agricole şi silvice.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
46
Fig. nr. 14. Cartograma loc. Peciu Nou
4.3.2. Prognozarea impactului asupra solului
Sursele de impurificare ale solului şi subsolului în perioada de execuţie:
-depozitarea necontrolată a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, şi a celor menajere;
-posibile scurgeri accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele/maşinile din dotare.
Sursele de impurificare ale solului şi subsolului în perioada de funcţionare:
-scurgeri apă de zăcământ;
-gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor;
-posibile scurgeri accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele/maşinile din dotare.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
47
Pentru execuţia şanţului de pozare a conductei de transport gaze se estimează că se va
excava o cantitate aprox. de 7.584 mc, care va fi folosit ulterior la astuparea şanţului după
pozarea conductei. Volumul estimat de sol după astuparea şanţului este de cca. 140 mc, acesta
reprezentând volumul ocupat de conductă în şanţul de pozare. Solul va fi redistribuit în imediata
apropiere şi uniformizat. Terenul vizat de execuţia şanţului are în prezent categoria de folosinţă
de teren agricol şi teren neproductiv: drumuri de exploatare. Valoarea sa din punct de vedere al
biodiversităţii şi a productivităţii biologice este nesemnificativă.
Terenul vizat pentru amenajarea celor 2 obiective ce vor ocupa permanent suprafaţa
solului (grupul 1 Diniaş şi punctul de predare-măsurare gaze) are în prezent categoria de folosinţă
arabil. Valoarea sa din punct de vedere al biodiversităţii şi a productivităţii biologice este
nesemnificativă.
Nr. crt. Impact prognozat
In perioada de construcţie
1 Posibile scurgeri accidentale de combustibil de la utilaje şi instalaţii
2 Poluarea solului cu deşeuri de construcţie
In perioada de funcţionare
1 Posibile fisuri ale instalaţiilor, echipamentelor
Pentru factorul de mediu ”sol„ nu există posibilitatea impactului transfrontier în cadrul
funcţionării obiectivului de investiție.
4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului
Măsurile de reducere a impactului asupra solului în perioada de construcţie şi funcţionare
sunt redate în tabelul de mai jos.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
48
Nr. crt. Măsuri de reducere a impactuluiIn perioada de construcţie
1 Folosirea unor utilaje şi maşini performante pentru evitarea unor scurgeri accidentale a carburanţilor în sol. În cazul în care va exista o astfel de situaţie, se vor lua măsuri de înlăturare a acestora din zona respectivă şi anunţarea de urgenţă a organelor competente
2 Evitarea amplasării directe pe sol a materialelor de construcţie sau a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor
3 Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate
4 În cazul unei contaminări a solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată/eliminată în funcţie de tipul de contaminare
5 Conductele de gaze vor fi prevăzute cu protecţie la exterior contra coroziunii, cu izolaţie pe bază de benzi autoadezive
6 Conductele de gaze vor fi supuse probelor de presiune pentru depistarea eventualelor defecte, acestea din urmă fiind remediate ulterior, după care probele vor fi repetate
In perioada de funcţionare1 Verificarea periodică a integrităţii instalaţiilor şi echipamentelor aferente grupului2 Verificarea periodică a integrităţii conductelor de la haba de etalonare şi de la
rezervorul de colectare a apelor de zăcământ separate din gaze3 Stabilirea unui program de revizii şi reparaţii pentru instalaţiile tehnologice şi
conductele de gaze, pentru a evita defectarea acestora şi a asigura funcţionarea lor la parametrii optimi
În condițiile respectării de către titular a tuturor măsurilor impuse, factorul de mediu
„sol” nu va fi afectat nici în faza de construcție și nici în cea de funcționare.
4.4. Subsolul
4.4.1. Caracterizare
Din punct de vedere fizico-geografic, amplasamentul se încadrează în subunitatea de
relief Câmpia Timişoarei din cadrul unităţii Câmpia Banato-Crişană, parte a Câmpiei de Vest a
României, în interfluviul Timiş-Bega, unitate formată exclusiv prin acţiunea cumultativă a râului
Timiş (Posea şi Badea, 1984). Relieful zonei amplasamentului este monoton, şesul aluvial de
ostroave al Timişului, şi parţial în şesul asanat al Begăi cu o înclinare de la est spre vest, fiind
fragmentat de prezenţa canalelelor de drenaj. În zona amplasamentului altitudinile sunt cuprinse
între 81,4 m în nord şi 83,4 m în sud-est.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
49
Fig. Nr. 15. Localizarea proiectului în cadrul unităţii de relief din zonă
4.4.2. Geologie
Conform hărţii geologice a României (Scara 1:200.000, foaia Timişoara– L-34-XXII,
1968), obiectivul studiat se încadrează depozitelor geologice ce i s-au atribuit Holocenului
superior (qh2). În această zonă depozitele se caracterizează prin aluviuni recente ale luncilor,
reprezentate prin pietrişuri, nisipuri şi argile nisipoase, precum şi prin depozite deluviale de pe
frunţile teraselor.
Studiile geologice au pus in evidenta multiple fragmentari a placii bazilice. placile cu
evolutii pe verticala puse in evidenta si de modificarile cursurilor de apa de suprafata , prezinta in
prezent fenomene de instabilitate , favorizand miscari seismice.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
50
Fig. Nr. 16. Localizarea proiectului în cadrul hărţii geologice a României
(Scara 1:200.000, foaia Timişoara – L-34-XXII, 1968)
4.4.3. Seismicitatea zonei
În urma cercetării, s-au delimitat mai multe regiuni seismice ce dau cutremurele din zona
de vest, cel mai important centru seismic fiind in zona Banloc. In comuna Peciu-Nou au fost
resimtite cutremure ce au avut epicentrul in zona Banloc, dar si cutremure ce au avut epicentrele
in alte zone seismice. Ultimul cutremur resimtit a fost in anul 1999. Nu au existat importante
pagube materiale.
Din punct de vedere seismic localitatea Peciu-Nou se încadrează in zona seismica. Din
acest punct de vedere a fost elaborat şi aprobat un “Plan de Analiză şi Acoperire a Riscurilor în
Domeniul Situaţiilor de Urgenţă, în com. Peciu-Nou, jud. Timiş”, în 28 septembrie 2008.
4.4.5. Impactul prognozat
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
51
La fel ca şi la factorul de mediu “sol” impactul prognozat este cel menţionat în tabelul de
mai jos.
Nr. crt. Impact prognozat
In perioada de construcţie
1 Posibile scurgeri accidentale de combustibil de la utilaje şi instalaţii
2 Poluarea solului cu deşeuri de construcţie
In perioada de funcţionare
1 Posibile fisuri ale instalaţiilor, echipamentelor
Pentru factorul de mediu ”subsol„ nu există posibilitatea impactului transfrontier în
cadrul funcţionării obiectivului de investiție.
4.4.6. Măsuri de diminuare a impactului
Atât factorul de mediu “sol” cât şi cel “subsol” au aceleaşi măsuri de reducere a
impactului, redate în tabelul de mai jos.
Nr. crt. Măsuri de reducere a impactuluiIn perioada de construcţie
1 Folosirea unor utilaje şi maşini performante pentru evitarea unor scurgeri accidentale a carburanţilor în sol. În cazul în care va exista o astfel de situaţie, se vor lua măsuri de înlăturare a acestora din zona respectivă şi anunţarea de urgenţă a organelor competente
2 Evitarea amplasării directe pe sol a materialelor de construcţie sau a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor
3 Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate
4 În cazul unei contaminări a solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată/eliminată în funcţie de tipul de contaminare
5 Conductele de gaze vor fi prevăzute cu protecţie la exterior contra coroziunii, cu izolaţie pe bază de benzi autoadezive
6 Conductele de gaze vor fi supuse probelor de presiune pentru depistarea eventualelor defecte, acestea din urmă fiind remediate ulterior, după care probele vor fi repetate
In perioada de funcţionare1 Verificarea periodică a integrităţii instalaţiilor şi echipamentelor aferente grupului2 Verificarea periodică a integrităţii conductelor de la haba de etalonare şi de la
rezervorul de colectare a apelor de zăcământ separate din gaze3 Stabilirea unui program de revizii şi reparaţii pentru instalaţiile tehnologice şi
conductele de gaze, pentru a evita defectarea acestora şi a asigura funcţionarea lor la parametrii optimi
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
52
4.5. Biodiversitatea
Realizarea investiţiei va ocupa o suprafaţă de 0,09% din suprafaţa totală a sitului ROSPA
0144 Uivar-Diniaş.
Terenul pe care se doreşte realizarea investiţiei este situat în extravilan fiind proprietate
privată a persoanelor fizice (teren arabil şi livezi) şi proprietatea comunei Peciu Nou (terenuri de
exploatare).
Fig. nr. 17. Localizarea proiectului în raport cu aria protejata, situl Natura 2000
ROSPA 0144 Uivar-Diniaş
Vecinătăţile amplasamentului sunt reprezentate de-a lungul traseului de dumuri de acces,
drumuri de exploatare, cale ferată, canale de desecare.
În zona implementării proiectului si în apropierea amplasamentului există agroecosisteme
reprezentate de terenuri arabile (culturi agricole), livezi şi drumuri de exploatare.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
53
Scopul principal al instituirii ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0144 Uivar-
Diniaş este de protecţie şi ocrotire a avifaunei, desemnată conform Directivei 79/409/CEE
privind conservarea păsărilor sălbatice.
Situl Natura 2000 ROSPA0144 Uivar-Diniaş, a fost înfiinţat conform H.G. 971/2011
pentru modificarea şi completarea Hotarârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor
de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România.
Conform H.G. nr. 971/2011, situaţia tipurilor de habitate din ROSPA 0144 Uivar-Diniaş
se prezintă astfel:
Cod % CLC Clase de habitateN07 5 411,412 Mlaştini, turbăriiN12 60 211-213 Culturi (teren arabil)N14 30 231 PăşuniN15 3 242,243 Alte terenuri arabileN21 2 221,222 Vii şi livezi
Conform formularului standard Natura 2000, situația speciilor așa cum rezultă din fişa
sitului ROSPA0144 Uivar-Diniaş, se prezintă astfel:
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Nr.
crt.Cod Specie Denumire ştiinţifică
1. A255 Anthus campestris
2. A089 Aquila pomarina
3. A031 Ciconia ciconia
4. A030 Ciconia nigra
5. A080 Circaetus gallicus
6. A083 Circus macrourus
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
54
7. A084 Circus pygargus
8. A231 Coracias garrulous
9. A026 Egretta garzetta
10. A097 Falco vespertinus
11. A127 Grus grus
12. A131 Himantopus himantopus
13. A338 Lanius collurio
14. A339 Lanius minor
15. A023 Nycticorax nycticorax
16. A151 Philomachus pugnax
17. A166 Tringa glareola
Specii de păsări cu migraţie regulate nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC
Nr.
crt.Cod Specie Denumire ştiinţifică
1. A348 Corvus frugilegus2. A210 Streptopelia turtur
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
55
Analiza speciilor şi habitatelor în zona de influenţă a proiectului
PĂSĂRI
Nr.
crt.
Cod
SpecieDenumire ştiinţifică
Prezenţă amplasament/vecinătate
Relaţia dintre teritoriul ariei protejate şi proiect
Identificare
% din
suprafaţa
sitului
% din
populaţia
sitului
1 A255 Anthus campestris P 0,09 0,09- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat
- proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp
2 A089 Aquila pomarina A 0,09 -- proiectul nu influenţează prezenţa sp.
- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat.3 A031 Ciconia ciconia P 0,09 0,09 - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat
- proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp4 A030 Ciconia nigra A 0,09 -
5 A080 Circaetus gallicus P 0,09 0,09- habitatul de cuibărit nu este afectat de proiect;
- nu se reduce biocenoza din regnul animal
6 A083 Circus macrourus A 0,09 -7 A084 Circus pygargus A 0,09 -8 A231 Coracias garrulus A 0,09 -
9 A026 Egretta garzetta A 0,09 -- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat
- proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp
10 A097 Falco vespertinus A 0,09 -- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat
- proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp
11 A127 Grus grus A 0,09 -- proiectul nu influenţează prezenţa sp.
- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat.
12 A131Himantopus
himantopusA 0,09 -
- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat
- proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp13 A338 Lanius collurio P 0,09 0,09 - Nu se fac defrişări în zona de implementare a
proiectului.
- caută hrană pe terenurile agricole
- Nu sunt afectate habitatele de cuibărit şi hrănire.
14 A339 Lanius minor A 0,09 -
15 A023 Nycticorax nycticorax A 0,09 - - Nu se fac defrişări în zona de implementare a
proiectului.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
56
- proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa
sp
- Nu sunt afectate habitatele de cuibărit şi hrănire.
16 A151 Philomachus pugnax A 0,09 -- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat
- proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp
17 A166 Tringa glareola A 0,09 -- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat
- proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp
18 A348 Corvus frugilegus P 0,09 0,09
- Nu se fac defrişări în zona de implementare a
proiectului.
- proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa
sp
- Nu sunt afectate habitatele de cuibărit şi hrănire.
19 A210 Streptopelia turtur A 0,09 -
- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat
Nu se fac defrişări în zona de implementare a
proiectulu.
- proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa
spSpecii protejate la nivel naţional şi comunitar care NU sunt menţionate în formularul standard al sitului, dar sunt prezente în sit1 A322 Ficedula hypoleuca P 0,09 0,09 - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat
- proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa
sp2 A276 Saxicola torquata P 0,09 0,09 - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat
Nu se fac defrişări în zona de implementare a
proiectului.
- proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa
sp
3 A364 Carduelis carduelis P 0,09 0,09
4 A351 Sturnus vulgaris P 0,09 0,09
5 A251 Hirundo rustica P 0,09 0,09
- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat
- proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa
spSpecii care nu sunt protejate la nivel naţional şi comunitar, dar sunt prezente pe teritoriul sitului
1 - Parus major P 0,09 0,09 - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat
Nu se fac defrişări în zona de implementare a
proiectului.
- proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa
sp
2 - Passer domesticus P 0,09 0,093 - Phasianus colchinus P 0,09 0,09
4 Pica pica P 0,09 0,09
A – sp. absentă
P – sp. prezentă
Impactul asupra speciilor de păsări din formularul standard ROSPA0144 Uivar-
Diniaş se poate exprima astfel:
Proiectul NU are efect asupra speciilor sau a populaţiilor deoarece terenul
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
57
afectat este teren agricol, culturi agricole, drumuri de exploatare;
Proiectul NU are efect asupra speciilor sau a populaţiilor de vertebrate deoarece
cadrul natural afectat va fi readus la forma iniţială după amplasarea conductei.
4.5.1.Impact prognozat
Nr. crt. Impact prognozat
In perioada de construcţie
1 Pentru speciile care se hrănesc la nivelul solului poate exista un posibil impact (redus) deoarece activităţile în faza de construcţie pot induce o migraţie temporară a acestor specii în zonele învecinate.
In perioada de funcţionare
1 Impact pozitiv prin restabilirea cadrului natural fapt ce restabileşte echilibrul ecologic la nivelul bazei piramidei trofice. Biomasa producătorilor va fi restabilită în faza de funcţionare
4.5.2.Măsuri de reducere a impactului
Chiar dacă impactul este redus asupra speciilor din cadrul sitului ROSPA0144 Uivar-
Diniaş, menţionăm mai jos măsurile generale de reducere a unui posibil impact (chiar şi
redus) pentru fiecare specie prezentă în formularul standard al sitului ROSPA 0144 Uivar-
Diniaş respectiv pentru fiecare specie identificată în zona interogată ştiinţific în cadrul
studiului de evaluare adecvată.
Perioada de construcţie şi funcţionare
Nr.crt.
SpeciaPrezentă/Absent
ă în zona de interogare
Măsuri de reducere a impactului
1
Anthus
campestris
P -În perioada de cuibărit (mai-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de
implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
58
interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie)..
2 Aquila
pomarina A
-În perioada de cuibărit (mai-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Cuibăreşte în copaci şi se întoarce la acelaşi cuib mai mulţi ani la rând. Cuibul este instalat la înălţimi cuprinse între 4 şi 29 m. Pe acest considerent instituim ca măsuri de reducere a impactului următoarele: - NU se fac defrişări de masă lemnoasă; - NU se distrug cuiburile deoarece acvila ţipătoare mică foloseşte repetat cuibul.-Degradarea habitatelor în zonele de cuibărit prin intensificarea agriculturii, otrăvirea şi vânătoarea ilegală sunt principalele pericole pentru această specie.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).-Nu sunt afectate zonele de cuibărit deoarece nu au fost identificate zone specifice de cuibărit în zona amplasamentului.
3
Ciconia
ciconia
P -În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie.-Electrocutarea păsărilor şi desecarea zonelor umede sunt principalele ameninţări ce afectează specia în zonele de cuibărit din Europa. -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
59
zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).
4 Ciconia nigra A
-În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie.-Cuibul este amplasat în treimea superioară a arborilor bătrâni. Cuibul e o construcţie mare (poate depăşi un metru în diametru şi chiar în înălţime), caracteristică berzelor, alcătuit din crengi fixate cu pământ. Pe acest considerent instituim ca măsuri de reducere a impactului următoarele: - NU se fac defrişări de vegetaţie/masă lemnoasă; - NU se distrug cuiburile. -Distrugerea cuiburilor prin defrişarea pădurilor, reducerea zonelor umede şi întinderea din ce în ce mai mare a liniilor electrice reprezintă principalele ameninţări ce afectează specia.
5
Circaetus
gallicus
P -În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie.-Vânătoarea ilegală, mai ales în timpul migraţiei, este principala cauză a mortalităţii înregistrate de această specie, alături de deranjul provocat de activităţile umane.-Îşi construieşte anual câte un cuib şi uneori alungă de la cuibul lor alte specii. Cuibăreşte în copaci şi mult mai rar pe stânci. Cuibul este construit din crengi și căptuşit cu iarbă. Iernează în Africa. Pe acest considerent se instituie următoarele măsuri de reducere a impactului: - NU se fac defrişări de masă lemnoasă; - NU se distrug cuiburile.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
60
interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).
6 Circus
macrourusA
-În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie.-Degradarea habitatelor prin transformarea păşunilor în terenuri agricole, intensificarea agriculturii şi folosirea pesticidelor, arderea terenurilor şi suprapăşunatul, alături de vânătoarea ilegală sunt principalele pericole care cauzează declinul speciei.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).
7
Circus
pygargus A
-În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie.-Degradarea habitatelor prin transformarea păşunilor în terenuri agricole, intensificarea agriculturii şi folosirea pesticidelor, arderea terenurilor şi suprapăşunatul, alături de vânătoarea ilegală sunt principalele pericole care cauzează declinul speciei.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
61
8Coracias
garrulus A
-Nu se defrişează vegetaţia înaltă deoarece un astfel de habitat poate constituii un mediu abiotic pentru cuibărit (înperioada de cuibărit -martie-iulie - sunt sistate activităţile de construcţie).-Degradarea habitatelor în zonele de cuibărit, prin reducerea păşunilor şi intensificarea agriculturii, sunt principalele pericole ce afectează specia. -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).
9
Egretta
garzetta A
-În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie.-Datorită faptului că cuibăreşte în sălcii, stuf şi lăstărişuri (soseşte la începutul lunii aprilie din cartierele de iernare; cuibul este amplasat pe sălcii şi uneori în stuf sau lăstărişuri dese din apropierea bălţilor) NU se fac defrişări de sălcii, stuf, respective lăstărişuri.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).-Degradarea habitatelor prin reducerea suprafeţelor zonelor umede, tăierea sălciilor iarna ca material pentru foc de către localnici şi deranjul coloniilor reprezintă principalele ameninţări ce afectează specia.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
62
10 Falco
vespertinusA
-În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Este o pasăre socială ce cuibăreşte în colonii. Pentru aceasta ocupă cuiburi vechi de răpitoare sau corvide, fiind în acest fel dependent de coloniile de ciori de semănătură (Corvus frugilegus).Pe acest considerăm se instituie ca măsuri de reducere a impactului: - NU se fac defrişări de masă lemnoasă; - NU se distrug cuiburile.-Absenţa locurilor de cuibărit ca urmare a reducerii efectivelor de ciori în unele zone, defrişarea pâlcurilor de copaci din zonele de cuibărit, intensificarea agriculturii prin folosirea pesticidelor sunt principalele pericole pentru specie.
11 Grus grus A
-Este o specie prezentă în centrul şi nordul continentului european. Cele mai mari efective cuibăritoare sunt prezente în Rusia, Suedia, Finlanda şi Polonia. Cele mai multe exemplare iernează în Spania, Franţa şi Portugalia.Cuibul, care poate fi folosit succesiv mai mulţi ani, este alcătuit dintr-o movilă de vegetaţie aşezată pe pământ în apropierea apei şi poate atinge diametrul de 1-1,6 m. Pe acest considerent subliniem faptul că proiectul NU are legătură cu mediul abiotic (habitat, nişă ecologică) al speciei.
12
Himantopus
himantopus
A -Este o specie monogamă, sociabilă, ce se deplasează de obicei în stoluri şi cuibăreşte în colonii mici, în care cuiburile sunt aşezate pe sol şi căptuşite superficial cu vegetaţie. Iernează în Africa. Pe acest considerent instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - Înperioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se defrişează/degradează habitatele specie.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
63
-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).
13 Lanius
collurio P
-Cuibul este amplasat la o înălţime de până la 2 m de la sol, în mărăcini sau copaci mici. Pe acest considerent instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).
14
Lanius minor A
15
Nycticorax
nycticorax
A -Soseşte la sfârşitul lunii martie sau început de aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat pe sălcii şi numai uneori pe trestii bătrâne.Pe acest considerent instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - Înperioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
64
zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).
16 Philomachus
pugnaxA
-Bătăuşul este caracteristic mlaştinilor, bălţilor şi păşunilor umede, în special din tundra arctică. Este o specie prezentă în nordul continentului european. Este o specie sensibilă la schimbările climatice şi depinde de nivelul apei şi de perioada de creştere a vegetaţiei în zonele de cuibărit, ceea ce sugerează că distribuţia sa este influenţată de încălzirea globală. Astfel, poate fi folosită ca specie indicator pentru urmărirea încălzirii globale. -Distrugerea habitatelor umede în zonele de cuibărit, dar mai ales cele situate pe traseul de migraţie, poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia.-Proiectul Nu are legătură directă şi indirectă cu habitatul speciei.
17
Tringa
glareola
A -Este o specie prezentă în nordul continentului european. În România este specie de pasaj, fiind prezentă primăvara în aprilie şi mai, iar toamna în august şi septembrie. Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
65
perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).
18Corvus
frugilegusP
-Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).
19
Streptopelia
turturA
-În perioada de cuibărit (mai-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).-Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
66
20 Ficedula
hypoleucaP
-Preferă pentru cuibărit copacii maturi şi scorburoşi. Pe acest considerent instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.
21 Saxicola
torquataP
Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.-Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).
22
Carduelis
carduelisP
Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.
23 Sturnus
vulgarisP
Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (aprilie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
67
24 Hirundo
rusticaP
-Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).
25Parus major P
-Nu se fac defrişări de masă lemnoasă-Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).
26Passer
domesticusP
27 Phasianus
colchinus
P -Se respectă cota de vânătoare.-Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală-Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construcţie se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
68
de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).
28Pica pica P
-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).
A-AbsentP-Prezent
4.6. Peisajul
Prin implementarea proiectului peisajul va fi modificat datorită următoarelor activităţi:
săparea şanţului pentru amplasarea conductei. Pentru această activitate peisajul va
fi modificat temporar prin excavarea solului şi depozitarea acestuia în imediata
apropiere a şanţului. După amplasarea conductei, solul excavat va fi folosit la
acoperirea şanţului. Restul de 140 mc de sol rezultat în urma excavării va fi
redistribuit îm imediata apropiere şi uniformizat.
Crearea aleilor pietonale pentru acces în zona instalaţiilor tehnologice din cadrul
grupului;
Amenajarea unei platforme de amplasare a instalaţiilor aferente proiectului.
Prognozarea impactului
Nr. crt. Impact prognozat
In perioada de construcţie
1 Modificarea temporară a peisajului prin depunerile temporare de sol în urma excavărilor realizate
2 Modificarea temporară a peisajului prin crearea unor alei pietonale de acces în zona instalaţiilor tehnologice
3 Modificarea temporară a peisajului prin amenajarea unei platforme de amplasare a instalaţiilor
Măsuri de reducere a impactului
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
69
Nr. crt. Măsuri de reducere a impactuluiIn perioada de construcţie
1 Eliberarea amplasamentului de solul vegetal, în cel mai scurt timp, după finalizarea construcţiilor. Redarea terenului la starea de dinainte de construcţie
2 Respectarea proiectului referitor la cantităţile de sol excavat, etapele de realizare a proiectului, condiţiilor impuse în avizele obţinute
4.7. Mediul social şi economic
Numărul populaţiei Comuna Peciu-Nou are in prezent o populaie de 5053 locuitori din
care 2425 bărbaţi (48 %) şi 2575 femei (52 % ), reprezentând un număr de 1606 familii, din care
926 familii în satul Peciu-Nou, 332 familii in satul Dinias şi 345 familii în satul Sinmartinu
Sirbesc.
Structura demografică: structura populaţiei pe grupe de vârstă:
-0-18 ani = 950
-18-60 ani = 3103
-peste 60 ani =1000
In functie de ocupaţie, populaţia comunei se prezintă astfel:
- Industrie - 930 locuitori
- Administraţie şi servicii - 1551 locuitori
- Preşcolari, elevi, studenţi - 1000 locuitori
- Pensionari - 825 locuitori
- Şomeri (cu indenizaţie fără indemnizatie) – 360 locuitori
- Asistaţi sociali – 27 locuitori
- Agricultură - 310 locuitori
- Plecaţi la muncă in străinătate - 50 locuitori
Există 28 de agenţi economici in domeniul apicol-agricol, 5 agenţi economici in industrie,
30 agenţi economici în comerţ, servicii 23 agenţi economici (debitare material lemnos,
confecţionare materiale, servicii pompe funebre, alimentare apa, alimentare gaz metan,
achiziţionare şi depozitare cereale).
Ramurile agriculturii practicate în zonă sunt cultivarea pamântului şi creşterea animalelor.
Prognozarea impactului
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
70
Nr. crt. Impact prognozat
In perioada de construcţie
1 Posibile perturbări ale activităţilor specifice în zona amplasamentului în perioada de execuţie.
Măsuri de reducere a impactului
Nr. crt. Măsuri de reducere a impactuluiIn perioada de construcţie
1 Consultarea proprietarilor de teren
4.8. Aşezări umane, monumente istorice
Amplasamentul este situat in extravilanul localitatii Peciu Nou, în sud-vestul jud. Timis,
la o distanţă de 2 km şi respectiv 3 km faţă de acestea, în raport cu sonda A1 Diniaş. Sursele de
poluanţi atmosferici ating valori sub limita maximă admisă conform legislaţiei în vigoare,
neavând impact asupra localităţilor învecinate. Din acest punct de vedere nu există un impact
asupra aşezărilor umane.
Din punct de vedere al monumentelor istorice, acestea se distribuie în 3 localităţi, astfel:
-în loc. Sânmihaiu Român, 3 elemente culturale la o distanţă de 7 km faţă de sonda A1
Diniaş;
-în loc. Parţa 1 element cultural la o distanţă de 8 km faţă de sonda A1 Diniaş;
-în loc. Sânmartinu Sârbesc, 3 elemente culturale la o distanţă de 7 km faţă de sonda A1
Diniaş.
Prin urmare nu va exista vreun impact asupra monumentelor istorice, acestea situându-se
la o distanţă considerabilă faţă de obiectivul proiectului.
4.9. Zgomotul
4.9.1. Surse de poluare sonoră
Surse şi poluanţi generaţi pe perioada de execuţie a proiectului sunt reprezentate de:
-funcţionarea utilajelor terasiere folosite pentru realizarea şanţului de pozare a conductei
de transport gaze (excavator);
-funcţionarea macaralei utilizată pentru montarea instalaţiilor din cadrul grupului şi a
conductei de transport gaze;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
71
-funcţionarea generatorului electric.
Sursele de zgomot vor avea caracter temporar, timp de maxim 10 ore/zi.
Pentru evaluarea impactului generat de proiectul propus a fost realizată o modelare a
surselor de zgomot cu ajutorul aplicaţiei software Sound Plan Essential 2.0. (EPC Consultanţă de
mediu, 2013). S-a considerat scenariul cel mai defavorabil, al funcţionării simultane a tuturor
surselor de zgomot în cele mai apropiate zone ale proiectului faţă de receptorii sensibili,
respectiv:
• în zona viitorului grup de sonde 1 Diniaş – funcţionarea simultană unui număr de 3 utilaje
reprezentate de: un excavator (81 dB), o macara (90 dB) şi un generator electric (85 dB);
• în zona de amenajare a viitorului punct de predare-măsurare gaze identificat în apropierea
localităţii Peciu Nou – funcţionarea simultană a unui număr de 3 utilaje reprezentate de: un
excavator (81 dB), o macara (90 dB) şi un utilaj de foraj dirijat orizontal (80 dB).
Datele de intrare au fost reprezentate de:
• informaţiile puse la dispoziţie de proiectant (număr de utilaje, distanţe, suprafeţe, timpi şi
durate de operare);
• modelul digital al terenului;
• estimări făcute cu ajutorul soft-ului Sound Plan Essential 2.0;
• informaţii din literatura de specialitate.
Nivelul de zgomot reglementat de STAS 10009-88, „Acustică urbană, limite admise ale nivelului
de zgomot” este de 65 dB(A) la limita amplasamentului. Conform Ordinului Ministerului
Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul
de viaţă al populaţiei, nivelul acustic echivalent continuu, măsurat la 3 m de peretele exterior al
locuinţei la 1,5 m înălţime de sol, trebuie să nu depăşească 50 dB(A) şi curba de zgomot 45. În
timpul nopţii (orele 22,00 - 6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10
dB(A) faţă de valorile din timpul zilei.
Rezultatele modelării (Figura nr. 18) au pus în evidenţă faptul că şi în condiţiile scenariului cel
mai defavorabil (funcţionarea simultană a principalelor surse de zgomot în cele mai apropiate
puncte ale proiectului faţă de receptorii sensibili), contribuţia proiectului la valoarea nivelului
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
72
echivalent de zgomot la nivelul receptorilor sensibili (localităţile învecinate) este de maxim 28
dB, în zona localităţii Peciu Nou, fiind respectate prevederile Ordinului 536/1997.
Figura nr. 18. Rezultatele modelării pentru scenariul din etapa de execuţie (EPC Consultanţă de mediu, 2013)
Surse şi poluanţi generaţi pe perioada de funcţionare a proiectului sunt reprezentate de:
generatorul electric (85 dB) ce va alimenta instalaţiile din cadrul grupului. Acesta va funcţiona
continuu, inclusiv în timpul nopţii, pentru asigurarea funcţionării instalaţiilor de iluminat.
Pentru evaluarea impactului generat în această etapă, s-a realizat o modelare de zgomot
similară celei din etapa de execuţie, luând în considerare funcţionarea generatorului pe timp de
noapte (Figura nr. 19).
Rezultatele modelării (EPC Consultaţă de mediu, 2013) au pus în evidenţă faptul că în
urma implementării proiectului, nivelul de zgomot emis de funcţionarea generatorului electric, la
nivelul receptorilor sensibili identificaţi este nesemnificativ (sub 5 dB), respectând valoarea
limită admisibilă pe timp de noapte de 40 dB(A), impusă de Ordinul 536/1997.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
73
Figura nr. 19. Rezultatele modelării pentru scenariul din etapa de funcţionare (EPC Consultanţă de mediu, 2013)
4.9.2.Prognozarea impactului
Nr. crt. Impact prognozat
In perioada de construcţie
1 Posibile perturbări fonice în zonă
In perioada de funcţionare
1 Posibile perturbări fonice în zonă
4.9.3. Măsuri de reducere a poluării sonore
Măsurile de limitare a zgomotului pentru activitatea din cadrul perimetrului sunt cele din
tabelul de mai jos.
Nr. crt. Măsuri de reducere a impactului
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
74
In perioada de construcţie1 Utilizarea unor echipamente, maşini performante2 Efectuarea verificărilor tehnice la timp a maşinilor, echipamentelor şi menţinerea într-
o stare tehnică corespunzătoare3 Întreţinerea drumurilor de acces4 Oprirea motoarelor vehiculelor şi utilajelor pe perioada în care nu sunt implicate în
activităţi5 În scopul reducerii nivelului de zgomot la limita careului sondei, manipularea
materialului tubular se va realiza cu atenţie pentru a fi evitate lovirile repetate ale prăjinilor constituente din garnitura de foraj.
In perioada de funcţionare1 Utilizarea unor echipamente, maşini performante2 Efectuarea verificărilor tehnice la timp a maşinilor, echipamentelor şi menţinerea într-
o stare tehnică corespunzătoare3 Întreţinerea drumurilor de acces4 Oprirea motoarelor vehiculelor şi utilajelor pe perioada în care nu sunt implicate în
activităţi
Obiectivul nu reprezintă o sursă de radiaţii.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
În cadrul proiectului au fost analizate 3 alternative.
Alternitava 0 – constă în nerealizarea actualei investitii.
Alternativa de amplasament este una favorabilă îndeosebi prin poziţia fizico-geografică
ce favorizează exploatarea depozitelor geologice cu hidrocarburi dar şi prin ocuparea terenurilor,
acestea fiind situate în extravilanul localităţilor şi utilizate în scop agricol. Alternativa de
amplasament a urmărit şi reţeaua de căi de comunicaţie, ceea ce facilitează accesul către zona de
lucru dar şi posibilitatea de racordare la conducta din Sistemul Naţionl de Transport Gaze
(SNTG). Analiza alternativelor în ceea ce priveşte traseul conductei şi amplasarea grupului a luat
în considerare varianta cea mai scurtă de traseu, cu un impact cât mai redus asupra mediului
(urmând traseul drumurilor de exploatare din zonă) pentru ocuparea temporară a unei suprafeţe
de teren agricol minimă. În ceea ce priveşte alegerea traseului, au existat constrângeri legate de
poziţionarea sondei şi traseul conductei de transport Transgaz.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
75
Referitor la amplasamentul facilităţilor de suprafaţă (Grup), acesta a fost ales la o dustanţă
minimă de siguranţă faţă de sonda A1 Diniaş, având în vedere faptul că zona a fost déjà utilizată
pe perioada construirii sondei. Alternativa a fost aleasă pentru a nu ocupa suprafeţe suplimentare
din aria naturală protejată. Un al avantaj tehnologic şi economic a fost poziţionarea grupului 1
Diniaş la o distanţă cât mai redusă faţă de sonda 1 Diniaş (L=45 m).
Alternativa tehnologică au fost analizate două tehnologii privind alegerea tipului de staţie
de uscare, respectiv staţie de uscare gaze cu trietilenglicol (TEG) şi staţie uscare gaze cu
silicagel. Staţia de uscare gaze are rolul de a elimina o cantitate cât mai mare de vapori de apă din
gazele provenite de la sonde sau din instalaţiile de comprimare, iar alternativa tehnologică aleasă
folosind staţia de uscare cu trietilenglicol (TEG) este favorabilă, deoarece aceasta diferă de cea
cu silicagel prin procesul de uscare al gazelor şi anume prin absorbţie. Instalaţiile de uscare cu
silicagel folosesc procedeul de adsorbţie ca procedeu de separare al apei din gaze.
6. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
În perioada de construcţie
Nr.
crt.
Denumire măsură Frecvenţa Responsabil măsură
1 Respectarea condiţiilor, cerinţelor impuse în avizele obţinute
Pe perioada de realizare a proiectului,
50 zile
Titular şi
Dirigintele de şantier
2 Respectarea intervalelor de odihnă (sezon cald aprilie-septembrie, interval orar 21-08, sezon rece octombrie-martie, interval orar 17-09 ) in vederea evitarii perturbării bioritmului specific speciilor din zona amplasamentului
Sezon cald aprilie-septembrie, (interval orar
21-08), Sezon rece
octombrie-martie, (interval orar 17-09)
Titular şi dirigintele de
şantier
3 Respectarea perioadelor de reproducere, cuibărit respectiv clocit a speciilor de păsări de interes naţional şi comunitar (aprilie-iunie)
Aprilie-iunie Titular şi dirigintele de şantier
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
76
4 Interzicerea oricărei forme de recoltare, capturare, ucidere a vreunei specii de floră sau faună din zonă
Pe perioada de realizare a proiectului,
50 zile
Titular şi dirigintele de şantier
5 Intezicerea pe toata durata de realizare a proiectului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul planului
Pe perioada de realizare a proiectului,
50 zile
Titular şi dirigintele de şantier
6 Nu se vor utiliza substanţe chimice, capcane respectiv dispozitive sonore pentru a îndepărta fauna terestră de zona proiectului
Pe perioada de realizare a proiectului,
50 zile
Titular şi dirigintele de şantier
7 Realizarea unei evidenţe a gestiunii deşeurilor în conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.
Pe perioada de realizare a proiectului,
50 zile
Titular
8 Realizarea unei evidenţe a unor incidente de mediu (dacă e cazul), a reclamaţiilor (dacă e cazul), precum şi a măsurilor întreprinse pentru soluţionarea acestora (dacă e cazul).
Pe perioada de realizare a proiectului,
50 zile
Titular
9 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate
Pe perioada de realizare a proiectului,
50 zile
Titular
În perioada de funcţionare
Nr. crt. Denumire măsură Frecvenţa Responsabil măsură
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
77
1 Respectarea condiţiilor impuse în actele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduri obţinute, precum şi a legislaţiei în vigoare
Pe perioada de functionare a proiectului
(15 ani)
Titular
2 Realizarea unei evidenţe a gestiunii deşeurilor în conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.
Permanent Titular
3 Verificări periodice ale stării tehnice a instalaţiilor şi a parametrilor de funcţionare şi asigurarea funcţionării în permanenţă a dotărilor cu rol de protecţie a mediului
Trimestrial Titular
4 Instruiri ale personalului privind procedurile de exploatare şi de prevenire a poluărilor accidentale şi verificarea periodică a respectării acestora
Cand e cazul Titular
5 Menţinerea evidenţei cantităţilor de ape de zăcământ rezultate în procesul de separare a gazelor şi transportate de sonde de injecţie autorizate
Permanent Titular
6 Măsurarea nivelului de zgomot în zona receptorilor sensibili situaţi în zona proiectului
Anual Titular
7 Realizarea unei evidenţe a unor incidente de mediu (dacă e cazul), a reclamaţiilor (dacă e cazul), precum şi a măsurilor întreprinse pentru soluţionarea acestora (dacă e cazul).
Permanent Titular
8 Nu se vor utiliza substante chimice, capcane respectiv dispozitive sonore pentru a îndepărta fauna terestră de zona proiectului
Pe perioada de functionare a proiectului
(15 ani)
Titular
9 Interzicerea oricărei forme de recoltare, capturare, ucidere a vreunei specii de floră sau faună din zonă
Pe perioada de functionare a proiectului
(15 ani)
Titular
10 Intezicerea pe toata durata de realizare a proiectului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul planului
Pe perioada de functionare a proiectului
(15 ani)
Titular
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
78
7. SITUAŢII DE RISC
In anul 2005 râul Timiş a provocat inundaţii de proporţii în localităţile aflate în aval,
Foieni, Cruceni, Ionel. Pagubele materiale au fost deosebit de mari, fiind necesar reconstruirea a
trei localităţi aproape în intregime.
Pe teritoriul comunei Peciu-Nou, lânga albia râului Timiş este ridicat digul de apărare
pentru prevenirea şi înlăturarea pericolului de inundaţii.
Îndiguirile existente pe râul Timiş, asigura o atenuare semnificativă a undelor de viitură,
crescând gradul de siguranţă împotriva inundaţiilor.
Canalul Bega străbate raza satului Diniaş, la nord, fiind un bun colector de suprafaţă.
Sistemul acvifer subteran cuprinde ape freatice de mică şi medie adâncime, alimentat din
înfiltraţiile apelor pluviale şi a celor două colectoare de suprafaţă, Timiş şi Bega. Forajele
realizate în zona pentru alimentări cu apă, asigură debite suficiente pentru diversele utilizări.
Principalele fenomene meteorologice periculoase care pot apărea sunt: furtuni, descărcări
electrice de intensitate mare, valuri de căldură excesivă, fenomene care s-au întâlnit până în
prezent şi care pot apărea în formă din ce în ce mai intensificată ca urmare a efectului de încălzire
globală.
Inundaţii: în general inundaţiile sunt fenomene previzibile datorită faptului că de la
declanşarea fenomenului până la propagarea în zonele inundabile din aval de baraje, sau a
declanşării acumulărilor de apă datorate căderilor masive de precipitaţii, există suficient timp
pentru avertizare şi alarmare.
Conform Legii nr. 575 / 22 octombrie 2001, teritoriul comunei Peciu-Nou nu este afectat
de inundaţii majore, ci numai de cantităţi mari de apă acumulate în urma precipitaţiilor
abundente.
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
Pe parcursul elaborării raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului nu
au fost întâmpinate dificultăți.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
79
9.METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI
Evaluarea globala a impactului asupra mediului (Metoda Rojanschi)
Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului: este o metoda analitica de tip
cantitativ pe baza indicelui de poluare globala ( IPG ), care rezulta din raportul intre starea ideala
(naturala) si starea reala (de poluare).
• Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o
diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde de
numarul factorilor de mediu analizati.
• Starea ideala ( Si ): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa
intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate.
• Starea reala ( Sr ): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce
reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se inscrie
in figura geometrica regulata a starii ideale.
• Indicele de poluare globala - IPG : rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta
starea ideala (Si) si starea reala ( Sr ).
Si
IPG = -----
Sr
• Scara de calitate:
IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umanaIPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibileIPG = 2...3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor
de viataIPG = 3...4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de
viataIPG = 4...6 - mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de
viataIPG > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
80
Determinarea indicelui de poluare globala
• Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei
prezentate.
• Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata:
Si = 62.5 cm2
• Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura
geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea
valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.
• Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de
valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a
efectului synergic
Determinarea indicelui de poluare globală s-a realizat pentru cele două situaţii distincte:
perioada de execuţie a proiectului şi cea de funcţionare a proiectului.
a.Pentru perioada de execuţie a proiectului :
• Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.
• Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata:
Si = 62.5 cm2
• Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura
geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea
valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.
• Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de
valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a
efectului sinergic
• Nb pentru SOL-SUBSOL: Nb=7
• Nb pentru APA: Nb=9
• Nb pentru AER: Nb=8
• Nb pentru BIODIVERSITATE: Nb=9
• Nb pentru MEDIUL SOCIAL: Nb=10
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
81
avand suprafata:
SI= 62.5 cm2
Sr =39.22cm2
Si 62.5cm2
IPG = ----- = ----------------- = 1.59
Sr 39.22 cm2
• Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1.59
Fig. nr.20. Reprezentarea grafic a indicelui de poluare globală în perioada de execuţie a proiectului. (După metoda V. Rojanschi)
b. Pentru perioada de funcţionare a proiectului :
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
82
• Indicele de poluare globală IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei
prezentate.
• Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata:
Si = 62.5 cm2
• Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura
geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea
valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.
• Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de
valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a
efectului sinergic
• Nb pentru SOL-SUBSOL: Nb=8
• Nb pentru APA: Nb=9
• Nb pentru AER: Nb=9
• Nb pentru BIODIVERSITATE: Nb=9
• Nb pentru MEDIUL SOCIAL: Nb=10
având suprafaţa:
SI= 62.5 cm2
Sr =41.23 cm2
Si 62.5 cm2
IPG = ----- = ----------------- = 1.51
Sr 41.23 cm2
• Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1.51
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
83
Fig. Nr. 21. Reprezentarea grafica a indicelui de poluare globala pe perioada de functionare.(Dupa metoda V. Rojanschi)
10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
Prezentul proiect constă în amplasarea unor instalaţii tehnologice de suprafaţă necesare
punerii în producţie şi legării în Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale (SNTGN), pentru
noua sondă forată cu aflux de gaze industriale-sonda A1 Diniaş. Proiectul se suprapune în
totalitate cu situl ROSPA0144 Uivar Diniaş (ocupă 0,09% din suprafaţa totală a sitului, din care
pentru ocuparea definitiva de 0,1972 ha, procentul de ocupare este 0,0019%).
Terenul va fi ocupat temporar pe o suprafaţă totală de 31.280 mp (conducta de transport
gaze) şi ocupat definitiv pe o suprafaţă de 1.972 mp şi se află în extravilanul com. Peciu Nou,
judeţul Timiş. (nr. CF 403178, 403547).
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
84
Terenul este proprietate privată a persoanelor fizice (teren arabil şi livezi) şi proprietatea
com. Peciu Nou (drumuri de exploatare).
Accesul pe amplasament se va realiza dinspre drumurile judeţene DJ 593 şi DJ 591A sau
drumul comunal DC 398 (Peciu Nou-Diniaş) şi se continuă pe drumul de exploatare DE 527/3
(parcela nr. 527/6/1) în direcţia nord-nord-est cca. 700 m până la drumul de acces al Sondei 1
Diniaş.
Traseul conductei de transport de la Grupul 1 Diniaş este situat în extravilanul com. Peciu
Nou şi traversează terenuri agricole şi livezi, 3 canale de drenaj şi 4 drumuri de exploatare
agricolă cu porţiuni care se apropie de intravilanul propus al loc. Peciu Nou, drumul judeţean DJ
593 şi cale ferată Timişoara-Cruceni (la km 25).
Producţia care se va realiza va fi de 35.000 Nmc/zi.
Metodologia utilizată în evaluarea impactului asupra mediului (Metoda Rojanschi-Evaluarea
globală a impactului asupra mediului) evidenţiază că mediul este supus efectelor activităţii umane în
limite admisibile.
Impactul prognozat pe perioada de execuţie şi de funcţionare a proiectului pe fiecare
factor de mediu este redat în tabelul de mai jos.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
85
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
Nr. crt. Impact prognozat
FACTORUL DE MEDIU AER
In perioada de construcţie
1 Imisii de noxe în atmosferă
2 Praf de la decopertarea solului fertil pentru realizarea şanţului, de la circulaţia autovehiculelor
In perioada de funcţionare
1 Imisii de noxe în atmosferă
FACTORUL DE MEDIU SOL/SUBSOL
In perioada de construcţie
1 Posibile scurgeri accidentale de combustibil de la utilaje şi instalaţii
2 Poluarea solului cu deşeuri de construcţie
In perioada de funcţionare
1 Posibile fisuri ale instalaţiilor, echipamentelor
FACTORUL BIODIVERSITATE
In perioada de construcţie
1 Pentru speciile care se hrănesc la nivelul solului poate exista un posibil impact (redus) deoarece activităţile în faza de construcţie pot induce o migraţie temporară a acestor specii în zonele învecinate.
In perioada de funcţionare
1 Impact pozitiv prin restabilirea cadrului natural fapt ce restabileşte echilibrul ecologic la nivelul bazei piramidei trofice. Biomasa producătorilor va fi restabilită în faza de funcţionare
PEISAJUL
In perioada de construcţie
1 Modificarea temporară a peisajului prin depunerile temporare de sol în urma excavărilor realizate
2 Modificarea temporară a peisajului prin crearea unor alei pietonale de acces în zona instalaţiilor tehnologice
3 Modificarea temporară a peisajului prin amenajarea unei platforme de amplasare a instalaţiilor
MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC
In perioada de construcţie
1 Posibile perturbări ale activităţilor specifice în zona amplasamentului în perioada de execuţie.
ZGOMOTUL
In perioada de construcţie
1 Posibile perturbări fonice în zonă
In perioada de funcţionare
1 Posibile perturbări fonice în zonă
86
Măsurile de reducere a impactului asupra fiecărui factor de mediu sunt redate în tabelul de
mai jos.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
87
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
Nr. crt. Măsuri de reducere a impactului
FACTORUL DE MEDIU AER
In perioada de construcţie
1 Utilizarea unor maşini, echipamente şi utilaje performante
2 Verificări tehnice periodice ale autovehiculelor şi utilajelor folosite la realizarea lucrărilor
3 Reducerea vitezei de circulaţie pe drumuri a vehiculelor grele pentru transportul materialelor
4 Prevenirea ridicării prafului din zona de desfăşurare a lucrărilor de execuţie prin acţiuni de stropire în perioadele de vreme uscată
5 Asigurarea unui management corect al materialelor utilizate în perioada de construcţie
6 Oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate, sau în intervalele de timp în care se realizează încărcarea/descărcarea materialelor şi substanţelor.
In perioada de funcţionare
1 Utilizarea unor maşini performante
FACTORUL DE MEDIU SOL/SUBSOL
In perioada de construcţie
1 Folosirea unor utilaje şi maşini performante pentru evitarea unor scurgeri accidentale a carburanţilor în sol. În cazul în care va exista o astfel de situaţie, se vor lua măsuri de înlăturare a acestora din zona respectivă şi anunţarea de urgenţă a organelor competente
2 Evitarea amplasării directe pe sol a materialelor de construcţie sau a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor
3 Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate
4 În cazul unei contaminări a solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată/eliminată în funcţie de tipul de contaminare
5 Conductele de gaze vor fi prevăzute cu protecţie la exterior contra coroziunii, cu izolaţie pe bază de benzi autoadezive
6 Conductele de gaze vor fi supuse probelor de presiune pentru depistarea eventualelor defecte, acestea din urmă fiind remediate ulterior, după care probele vor fi repetate
In perioada de funcţionare
1 Verificarea periodică a integrităţii instalaţiilor şi echipamentelor aferente grupului
2 Verificarea periodică a integrităţii conductelor de la haba de etalonare şi de la rezervorul de colectare a apelor de zăcământ separate din gaze
3 Stabilirea unui program de revizii şi reparaţii pentru instalaţiile tehnologice şi conductele de gaze, pentru a evita defectarea acestora şi a asigura funcţionarea lor la parametrii optimi
FACTORUL BIODIVERSITATE
In perioada de construcţie/funcţionare
Anthus campestris-În perioada de cuibărit (mai-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de iesire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).
Ciconia ciconia
88
Din punct de vedere al impactului asupra mediului acesta este foarte mult redus dacă se
aplică măsurile de reducere a impactului pe fiecare factor de mediu.
Din punct de vedere a calităţii vieţii, standardului de viaţă din zonă, condiţiilor sociale,
menţionăm că investiţia va fi realizată în extravilanul localităţii, nu va avea efect negativ asupra
populaţiei din zonă, din contră va putea contribui la crearea unor locuri de muncă pe perioada de
realizare a proiectului (dacă e cazul).
Proiectul atât în faza de realizare cât şi cea de funcţionare nu va avea impact asupra
mediului dacă vor fi respectate condiţiile din avizele obţinute şi măsurile de reducere a
impactului enumerate în raport; conform Metodei Rojanschi valoarea indicelui de poluare globală
indică că mediul în cadrul acestui proiect este supus efectelor activităţii umane în limite
admisibile.
Alte avizele obţinute până în prezent pentru acest proiect sunt: avizul ANIF nr.
570/03.07.2013, aviz CFR nr. 48-T-2013, aviz RCS-RDS nr. 20977/31.07.2013, avizul
Romtelecom nr. 80704/1076/01.07.2013, aviz Transelectrica nr. 5822/15.07.2013, acord prealabil
CJT nr. 1171/R/04.07.2013, aviz OSPA nr. 1132/08.07.2013, adresa Primariei nr.
6652/09.07.2013 privind intabulare drumuri, aviz Vodafone CTN_FO_236.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
89
CONCLUZII
Prezentul proiect constă în amplasarea unor instalaţii tehnologice de suprafaţă necesare
punerii în producţie şi legării în Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale (SNTGN), pentru
noua sondă forată cu aflux de gaze industriale-sonda A1 Diniaş. Proiectul se suprapune în
totalitate cu situl ROSPA0144 Uivar Diniaş (ocupă 0,09% din suprafaţa totală a sitului).
Obiectivul proiectului constă în valorificarea resurselor de gaze naturale existente in
zăcământul Diniaş, gaze utilizate pentru consumul industrial şi casnic. În vederea livrării în
Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale (SNTGN) este necesară punerea în producţie şi
legarea noii sonde forate cu aflux de gaze industriale-sonda A1 Diniaş.
Producţia care se va realiza va fi de 35.000 Nmc/zi.
Implemetarea proiectului atât în faza de construcţie cât şi în cea de functionare NU induce
un impact semnificativ asupra speciilor de păsări de interes comunitar pentru care a fost
desemnata aria protejata ROSPA0144 Uivar-Diniaş dacă se respectă măsurile de reducere a
impactului prevăzute în studiul de evaluare adecvată şi a raportului la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
90
Conform metodei Rojanschi rezulta că valoarea indicelui de poluare globala pentru
perioada de execuţie a proiectului este IPG = 1,59 iar pentru perioada de funcţionare a
proiectului valoarea indicelui de poluare globală este: IPG = 1,51 ; ceea ce însemnă că mediul
este supus efectelor activităţii umane în limite admisibile.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1.HG nr.445/2009 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private
asupra mediului
2.Hotărâre de Guvern nr. 1408 / 23.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare
a poluării solului şi subsolului;
3.Hotărâre de Guvern nr. 1403 / 26.11.2007 privind refacerea zonelor în care solul,
subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate;
4.Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului
asupra mediului pentru proiecte
5.Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/13.12.2007 (M.Of. nr.
98/07.02.2008) privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă
comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
6.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului
(M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare în M.Of. nr. 88/31.01.2006) aprobată prin Legea nr.
265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) modificată de Ordonanţa de urgenţă nr.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
91
114/17.10.2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) şi de Ordonanța de urgență nr. 164/19.11.2008
(M.Of. nr. 808/03.12.2008).
7.Ordin Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. 552/26.08.2003 (M.Of.
nr. 648/11.09.2003) privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor
naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice.
8.Ordonanţa de urgenţă nr. 57/20.06.2007 (M.Of. nr. 442/29.06.2007) privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (modificată
şi completată de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 154/12.11.2008 – M.Of. nr.
787/25.11.2008).
9.O.U.G. nr. 195/2005 privind Protecţia Mediului, aprobat cu modific ri şi complet riǎ ǎ ǎ
prin Legea nr. 265/2006, modificat şi completat prin OUG nr. 164/2008;ǎ ǎ
10.O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări prin Legea nr.49/2011;
11.Ordonanţă de urgenţă nr.68 - 28/06/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la
prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului;
12.Legea apelor nr. 107 /1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
13.Legea nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului,
adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 Publicat in Monitorul Oficial, ParteaI nr. 536 din 23
iulie 2002.
14.Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Conventiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a
habitatelor naturale din Europa , Berna, 19.07.1979 - M.Of.nr. 62/25.03.1993.
15.Legea nr. 5/06.03.2000 (M.Of. nr. 152/12.04.2000) privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate.
16.Legea nr. 265 / 29.06.2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr.195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului;
17.Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, în com.
Peciu Nou, jud. Timiş, 2008;
18.V.Rojanschi, F. Grigore, Florina Bran, Ildiko IOAN Cuantificarea dezvoltării durabile,
ed. Economică, 2006
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
92
19.ŢĂRĂU, D., LUCA, M., Material publicat în revista U.S.A.M.V.B. "Agricultura
Banatului", anul XX, nr.3 (126), septembrie 2011.
http://www.accuweather.com
X X X
DOCUMENTATII TEHNICE SI AVIZE CARE AU STAT LA BAZA ELABORARII
RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
1.Memoriu de prezentare EPC Consultanţă de mediu, 2013
2.Certificatul de Urbanism nr. 33/07.05.2013
3.Studiul de evaluare adecvată elaborator SC AMH MEDIU EXPERT SRL
4.ANIF nr. 570/03.07.2013
5.Aviz CFR nr. 48-T-2013
6.Aviz RCS-RDS nr. 20977/31.07.2013
7.Avizul Romtelecom nr. 80704/1076/01.07.2013
8.Aviz Transelectrica nr. 5822/15.07.2013
9.Acord prealabil CJT nr. 1171/R/04.07.2013
10.Aviz OSPA nr. 1132/08.07.2013
11.Adresa Primariei nr. 6652/09.07.2013 privind intabulare drumuri
12.Aviz Vodafone CTN_FO_236.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro
93