studiu de (9$/8$5($'(&9$7 - apmtm-old.anpm.roapmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro

1

STUDIU DE

EVALUAREăADECVAT

TIMIŞOARA

APRILIE 2013


2

TITLUL PROIECTULUI:

“PUZ-Elaborare PUZ si scoatere teren

din circuitul agricol, extravilan loc.

Dragsina, jud. Timis”

TITULAR PROIECT:

S.C. GREEEN ENERGY TORMAC S.R.L.

Copierea partiala sau integrala a acestui material fara acordul elaboratorului este interzisa


3

ELABORATOR :

SC AMH MEDIU EXPERT SRL

Dr. biolog Adina HORABLAGA

Semn tura/Ştampil :

CUI RO28765461

J35/1569/2011

CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE

RegistrulăNaţionalăalăElaboratorilor de Studii pentru

ProtecţiaăMediului,ăPoziţiaă452

VALABILITATE: 23.02.2012-23.02.2017

MINISTERULăMEDIULUIăŞIăP DURILOR


4

CUPRINS

I.ăInformaţiiăprivindăplanulăăsupusăaprob rii..................................................................... 8

1.Denumireaăplanului…………………………………………………….………................. 8

1.1.Titularulăplanului………………………………………………….………………… 8

1.2.Dateădeăidentificareăaleătitularuluiădeăplan…………………………..……………… 8

1.3.Descriereaăplanului………………………………………………….……………… 8

1.4.Obiectivulăplanului……………………………………………………….................. 10

1.5.Informa iiăprivindăproduc iaăcareăseăvaărealiza........................................................... 11

1.6.Informa iiă despreă materiileă prime,ă substan eleă sauă preparateleă chimiceăăăă

utilizate…………………………………………………………………….. ……….

11

2.Localizareaăgeografic ăşiăadministrativ ,ăcuăprecizareaăcoordonatelorăSTEREO………... 12

3.Modific rileăfiziceăceădecurgădinăplană…………………………….................................... 15

4.Resurseleănaturaleănecesareăimplement riiăplanului:ăpreluareădeăap ,ăresurseă

regenerabile,ăresurseăneregenerabile,ăetc……………………………………………………

17

5.Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului......................................................

17

6.Emisiiăşiădeşeuriăgenerateădeăplanăînăap ,ăaer,ăpeăsuprafa aăundeăsuntădepozitateădeşeurileă

şiămodalitateaădeăeliminareăaăacestora.....................................................................................

17

6.1.Protec iaăapei............................................................................................................. 17

6.2.Protec iaăaerului........................................................................................................ 17

6.3.Protec iaăsoluluiăsiăsubsolului................................................................................... 18

6.4.Protec iaăîmpotrivaăzgomotuluiăşiăvibra iilor............................................................ 18

6.5.Protec iaăîmpotrivaăradia iilor................................................................................... 19

6.6.Protec iaăecosistemelorăterestreăşiăacvatice............................................................... 19

6.7.Peisajul...................................................................................................................... 19

6.8.Protec iaăaşez rilorăumane........................................................................................ 20

6.9.Deşeuri...................................................................................................................... 20

6.10.Gospod rireaăsubstan elorăchimiceăşiăpericuloase.................................................. 20


5

7.Cerin eălegateădeăutilizareaăterenuluiănecesareăpentruăexecu iaăplanului: categoria de

folosin ăaăterenului,ăsuprafe eădeăterenăceăvorăfiăocupateătemporar/permanentădeăc treă

plană(ex.ădrumuriădeăacces,ătehnologice,ăamprizaădrumului,ăşan uriăşiăpere iădeăsprijin,ă

efecte de drenaj, etc.)....................................................................................................

21

8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea, reamplasarea

de conducte, linii de înalt ătensiune,ăetc.,ămijloaceădeăconstruc ieănecesare),ărespectivă

modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea

ariei naturale de intere comunitar............................................................................................

21

9.Durataăconstruc iei,ăfunc ion rii,ădezafect riiăplanuluiăşiăeşalonareaăperioadeiădeă

implementare a planului..........................................................................................................

22

10.Activit iăcareăvorăfiăgenerateăcaărezultatăalăimplement riiăplanului.................................. 23

11.Descrierea proceselor tehnologice ale planului.................................................................. 23

12.Caracteristicile planului existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativăcuăplanuriăcareăsuntăînăprocedur ădeăevaluareăşiăcareăpoateăafectaăariaănatural ă

de interes comunitar................................................................................................................

25

13.Alteăinforma iiăsolicitateădeăc treăAutoritateaăCompetent ăpentruăProtec iaăăăăăăăă

Mediului..................................................................................................................................

25

II.ăInformaţiiăprivindăariileănaturalăprotejateădeăinteresăcomunitarăafectateădeă

implementarea planului.......................................................................................................

26

2.1. Date privind ariile naturalăprotejateădeăinteresăcomunitar,ăsuprafa a,ătipuriădeă

ecosisteme,ătipuriădeăhabitateăşiăspeciileăcareăpotăfiăafectateăprinăimplementareaă

planului.....................................................................................................................

26

2.1.1.ăSuprafa ....................................................................................................... 26

2.1.2. Tipuri de ecosisteme..................................................................................... 28

2.1.3.ăTipuriădeăhabitateăşiăspecii............................................................................ 29

2.1.4. Descrierea biotopului.................................................................................... 31

2.1.5.ăAlteădateăprivindăariaănatural ăprotejat ădeăinteresăcomunitar......................

34


6

2.2.ă Dateă despreă prezen a,ă localizarea,ă popula iaă şiă ecologiaă speciiloră şi/sauă

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafa aăşiăînăimediataăvecin tateăaăplanului,ă

men ionateăînăformularulăstandardăalăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresăcomunitar................

35

2.3.ăDescriereaăfunc iilorăecologiceăaleăspeciilorăşiăhabitatelorădeăinteresăcomunitară

afectate (suprafa a,ă loca ia,ă speciileă caracteristice)ă şiă aă rela ieiăacestoraăcuăariileănaturaleă

protejateădeăinteresăcomunitarăînvecinateăşiădistribu iaăacestora…………………………….

39

2.4.ăDateăprivindăstructuraăşiădinamicaăpopula iilorădeăspeciiăafectate........................... 84

2.4.1.Metodeleăutilizateăpentruăculegereaăinforma iilorăprivindăspeciileăşi/sauă

habitatele de interes comunitar afectate..........................................................

85

2.5.ăRela iileăstructuraleăşiăfunc ionaleăcareăcreeaz ăşiămen inăintegritateaăarieiăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

naturale protejate de interes comunitar...........................................................

112

2.6.Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo

undeăauăfostăstabiliteăprinăplanuriădeămanagement…….……….…...................

112

2.7.ăDescriereaăst riiăactualeădeăconservareăaăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

comunitar, inclusivăevolu ii/schimb riăcareăseăpotăproduceăînăviitor..............

113

2.8.ăAlteăinforma iiărelevanteăprivindăconservareaăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresă

comunitar,ăinclusivăposibileăschimb riăînăevolu iaănatural ăaăarieiăăăăăăăăăăăăă

naturale protejate de interes comunitar..................................................... .....

115

2.9.ăAlteăaspecteărelevanteăpentruăariaănatural ăprotejat ădeăinteresăComunitar...... 116

III. Identificareaăşiăevaluarea impactului...........................................................................

3.1.Tipuriădeăpoluareăcareăpoateăfiăgenerat ădeăplan.................................................... 116

3.1.1.Surseădeăpoluan iăşiăinstala iiăpentruăre inerea,ăevacuareaăşiădispersiaă

poluan ilorăînămediu..................................................................................

116

3.1.2.Analizaăgraduluiădeăpoluareăasupraăcomponentelorădeămediuăap ,ăăă

aer, sol.......................................................................................................

120

3.2.Tipuriădeăimpactăasupraăfactorilorădeămediuăcareăpotăs ăafectezeănegativăariaă

protejat .......................................................................................................

121


7

3.2.1.Impactădirectăşiăindirectăasupraămediului................................................ 121

3.2.2.Impact pe termen lung asupra mediului.................................................. 122

3.2.3.Impact pe termen scurt asupra mediului................................................. 123

3.2.4.Impact rezidual....................................................................................... 123

3.2.5.Impactul cumulativ.................................................................... ........... 123

3.3.Presiuni antropice în zona ariei protejate............................................................. 124

3.4.Evaluareaăimpactuluiăpoten ialăasupraăspeciilorăşiăhabitatelorădinăariaăăăăă

natural ăprotejat ădeăinteresăcomunitar...............................................................

125

3.4.1.Impactulăasupraăvegeta ieiăşiăfaunei...................................................... 125

3.4.2.Impactăasupraăspeciilorăşiăhabitatelorăarieiănaturaleăprotejateădatorit ă

destina ieiăterenului................................................................................

126

3.4.3.Gradulădeăafectareăaăintegrit iiăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresă

comunitar............................................................................................

126

3.5.M suriădeăreducereăaăimpactuluiăasupraămediului............................................. 132

3.6.Monitorizarea impactului de mediu................................................................... 135

CONCLUZII......................................................................................................................... 140

BIBLIOGRAFIEăSELECTIV .......................................................................................... 143

Curriculum Vitae Europass Adina HORABLAGA


8

I.ăInformaţiiăprivindăplanulăăsupusăaprob rii

1.Denumirea planului:

“ PUZ-Elaborare PUZ si scoatere teren din circuitul agricol, extravilan loc. Dragsina,

jud. Timis”

1.1.Titularul planului:

SC GREEN ENERGY TORMAC SRL

1.2.Date de identificare ale titularului de plan:

CUI 28648330

Nr.ădeăordineăinăRegistrulăComer ului:ăăJ35/1464/2011

Sediu social: Mosnita Noua, nr. 1001, jud. Timis

Tel. 0730270422, fax 0256490567

Administrator Giampetruzzi Massimo

1.3.Descrierea planului

Prezentul plan urbanistic zonal propune scoaterea terenului din circuitul agricol si

realizarea unui parc energetic fotovoltaic de o capacitate de 4 MW, in extravilanul localitatii

Dragsina, jud. Timis, fiind amplasat partial pe teritoriul ariei de protectie avifaunistica

ROSPA0128 Lunca Timisului (0,01% suprapunere cu situl).

Terenulă areă oă suprafa ă deă 73.300 mp şiă seă afl ă ină extravilanulă loc.ă Dragsina, com.

Cheveresu Mare, judetul Timis, (nr. CF 400464, 401079, 401080, 400985, 400397).

Suprafata ocupata de zona destinata panourilor va fi de 47850.70 mp (65,28% din

suprafata totala), suprafata de spatii verzi va fi de 21990 mp (30% din suprafata totala),

infrastructura realizata se va intinde pe o suprafata de 3459.30 mp (4,72% din suprafata totala).

Terenulăesteăproprietateăprivat .

Accesul se face din drumurile DE302 si DE292/4. La distanta de 0,05 km de

amplasament (parcela A300/1/3) exista linia de joasa tensiune LEA20kV d.c. 110/20 kV Surgani

Green Forest 1 x 16 MVA si 1 x 10 MVA. Parcul fotovoltaic se afla in dreptul stalpilor nr. 168 si

nr. 169 iar LEA 20 kV Surgani sunt echipate cu conductori OlAl sectiune 50/8 mmp.


9

Parcul fotovoltaic are la baza o matrice repetitiva de panouri cu cristale de siliciu care

prin efectul lor fotovoltaic genereaza curent electric. Racordarea se va realiza prin intermediul

unui punct de conexiune de 20 kv, conform NTE ENEL.

Sistemul fotovoltaic este compus din:

-panouri fotovoltaice;

-structuri de sustinere;

-invertor ce transforma curentul continuu in curent alternativ;

-transformator;

-contor electric pentru masurarea cantitatii de energie produsa si livrata in retea.

Perioada de realizare a lucrarilor va fi de 3 luni.

Parcul fotovoltaic va fi format din 12454 panouri (putere 240W/panou, tensiune 30,61

V/panou, curent 8,39 A/panou, randament 14,67%), 26 invertoare (tensiune 900 V/invertor,

putere maxima 115 kW/invertor, frecventa 50 Hz, factor de putere 1) si 479 panouri/invertor.

Vor fi 100 randuri de cate 40 panouri si 160 randuri de cate 80 panouri. Distanta intre

sirurile de panouri 8m/4m. In siruri, panourile sunt lipite unul de altul.

Sistemul fotovoltaic este compus din:

Panouri fotovoltaice: un modul fotovoltaic este format dintr-un sistem de celule

solare conectate intre ele astfel incat sa furnizeze o putere electrica (pe modul) in

medie cuprinsa intre 50 si 300 W. Pentru a fi create puterea electrica trebuie

conectate mai multe module: mai multe module in serie formeaza o banda iar mai

multe benzi formeaza un camp fotovoltaic. Mai multe panouri interconectate pot

furniza suficienta energie pentru uz casnic. Pentru utilajele electrice de mare

putere sau pentru aplicatii industriale sau de utilitate publica sunt necesare sute de

panouri ce vor fi interconectate pentru a forma un singur mare sistem.

Structuri de sustinere: panourile solare sunt plate si pot fi montate la un unghi de

expunere sud-fix au pot fi montate pe un dispozitiv de urmarire a soarelui care sa

le permita sa capteze lumina soarelui in decursul unei zile.


10

Invertor: ce transforma curentul continuu DC in curent alternativ AC. Invertoarele

sunt componente electronice ale sistemului fotovoltaic care transforma curentul

continuu obtinut cu ajutorul modulelor fotovoltaice in curent alternativ, curent

care este folosit de majoritatea componentelor electrice folosite in viata de zi cu

zi. Invertoarele monitorizeaza si controleaza intreaga instalatie fotovoltaica,

asigura functionarea la capacitate maxima si colecteaza date specifice operarii. In

cazul conectarii la retea a sistemelor fotovoltaice, invertoarele asigura decontarea

in mod automat de la aceasta atunci cand este necesar.

Transformator: transformatorul permite transformarea unei tensiuni in alta

tensiune, transformare necesara pentru transportul (transferul) si distributia cu

pierderi minime de energie electrica in curent alternativ.

Contor electric pentru a masura cantitatea produsa si livrata in retea. Grupul de

masura este prevazut cu contor eletronic de energie electrica (activ+reactiv) cu

curba de sarcina, modem inclus, dublu sens, alimentare de rezerva, interfata de

comunicare si intergabil in sistemul de telegestiune.

Panourile fotovoltaice vor fi protejate cu paratrasnete, conform normelor in vigoare.

Imprejmuirea parcului se va face cu stalpi metalici si plasa cu benzi avand distanta intre

benzi de 20-30 cm.

Exista sistem de supraveghere a parcului fotovoltaic.

Durata de functionare a parcului fotovoltaic este de 25 ani.

1.4.Obiectivul planului

Obiectivulăplanuluiăconst ăînărealizareaăunuiăparc energetic fotovoltaic de o capacitate de

4 MW pentru producerea curentului electric cu ajutorul energiei solare,ăînăextravilanulălocalit iiă

Dragsina,ă jud.ă Timiş, in partea de S-E a acesteia, com. Cheveresu Mare, pe teren proprietate

privat .

Înă acestă scopă aă fostă ob inută Certificatulă deă Urbanismă nr.ă 19/11.07.2012, Avizul Enel

Distributie Banat nr. 27630171/16.08.2012, Avizul ANIF nr. 1018/30.07.2012.


11

Terenulă areă oă suprafa ă deă 73.300ă mpă şiă seă afl ă ină extravilanulă loc.ă Dragsina, com.


1.5.Informaţii privind producţia care se va realiza



Parcul energetic fotovoltaic va avea o capacitate de 4 MW.




Terenul este proprietate privat .










Durata medie de productie/an: 1300 h/an.

Energie produsa/an: aprox. 17 GWh/an.

1.6.Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

Materiile prime care se vor utiliza la construirea parcului fotovoltaic constau in: panouri,

invertoare, transformatoare, cabluri de diferite tensiuni, gard, structuri metalice pe care se vor

monta panourile, pietris necesar pentru a realiza patul pe care se vor amplasa transformatoarele,

sol decopertat de la amplasarea transformatoarelor, samanta de gazon. Cantitatile redate pe

fiecare materie prima sunt totale, pe toata durata de realizare a parcului fotovoltaic.


12

Materii prime utilizate la construirea parcului fotovoltaic Nr. crt.

Tipul materiei prime Unitate de masura

Cantitate totala

1 Panouri fotovoltaice Buc. 12454 2 Invertor Buc. 26 3 Structura metalica t 350 4 Gard ml 2300 5 Cabluri LES 20 kV ml 400 6 Cabluri LES 1 kV ml 5500 7 Transformator Buc. 2 8 Sistem de supraveghere Buc. 1 9 Pietris x mc 3/post trafo 10 Samanta pentru gazon (spatiu verde)xxx kg 874

Pietrisul x este achizionat pe baza de contract de la unitati specializate autorizate, utilizat la amplasarea transformatoarelor. Samantaxxx pentru gazon este achizionata de la unitati specializate autorizate.

Alimentareaă cuă combustibilă lichid,ă repararea/între inereaă utilajeloră seă efectueaz ă laă

societ iăspecializateăautorizate.

Înăactivitateănuăvorăfiăutilizateăalteăsubstan eăsauăpreparateăchimiceăpericuloase.

2.Localizareaăgeografic ăşiăadministrativ ,ăcuăprecizareaăcoordonatelorăSTEREOă70

Terenulăseăafl ăînăextravilanulălocalit iiăDragsina,ăjud.ăTimiş,ăin partea de S-E a acesteia,

com. Cheveresu Mare, fiindăproprietateăprivat .

Terenulă areă oă suprafa ă deă 73.300 mp şiă seă afl ă ină extravilanul loc. Dragsina, com.


Suprafata ocupata de parcul fotovoltaic este redata in tabelul de mai jos.

Zone functionale Situatia existenta Situatia propusa S(mp) % din T S(mp) % din T

Suprafata panouri 0.00 0.00 47850.70 65.28 Suprafata destinata drumurilor

0.00 0.00 3459.30 4.72

Suprafata spatii verzi 0.00 0.00 21990.00 30 Suprafata totala de teren 73300.00 100 73300.00 100

Din punct de vedere administrativ, proiectul este amplasat în jud. Timis, extravilanul

localit ii Dragsina, in partea de S-E a acesteia, com. CheveresuăMare,ăfiindăproprietateăprivat ă

(nr. CF 400464, 401079, 401080, 400985, 400397).


13

Vecinatiati ale Parcelei A300/1/1/3:

La N-parcela agricola proprietate privata A300/1/1/2;

La S-parcela agricola proprietate privata A300/1/1/4/1;

La E-canalul de desecare HCN 301;

La V-drumul de exploatare din care se face accesul DE292/4.

Vecinatati ale Parcelelor: A300/1/4/1, A300/1/4/2, A300/1/4/3, A300/1/4/5:

La N-drumul de exploatare din care se face accesul DE302;

La S-parcela HB298 si canalul de desecare CD256/2;

La E-parcela agricola proprietate privata A300/1/4/6;

La V-parcele agricole proprietate privata A300/1/1/11-A300/1//1/19.

Coordonatele STEREO 1970 ale planului sunt urmatoarele:

A 300/1/1/3 Nr. pct. X [m] Y[m]

1 471774,93 223632,83 2 471619,94 223935,20 3 471568,11 223907,26 4 471723,11 223604,89

Aă300/1/4/1…5

Nr. pct. X [m] Y[m] 1 471338,69 223797,22 2 471311,75 223855,66 3 471282,28 223919,59 4 471273,53 223938,56 5 470945,47 223780,68 6 470976,02 223718,90 7 470999,08 223672,26 8 471021,85 223626,21 9 471253,96 223737,91 10 471233,48 223785,07 11 471212,75 223832,83 12 471195,04 223873,62 13 471130,99 223850,49 14 471129,45 223854,18


14

15 471197,22 223878,65 16 471225,27 223814,04 17 471249,05 223759,26 18 471260,45 223755,04

Fig. nr.1. Vedere amplasament (foto original)


15

Fig. nr.2. Vedere amplasament – teren arabil (foto original)





3.Modific rileăfiziceăceădecurgădinăplan

Peăparcursulărealiz riiăproiectuluiăseăvorăînregistraăurm toareleămodific riăfizice :

Delimitarea si dotarea zonelor functionale.

Montarea panourilor solare pe structuri metalice. Nu se va decoperta sol in acest

sens.

Decopertarea solului pentru amplasarea celor doua transformatoare pe paturi de

pietris (se decoperteaza pe o suprafata de 15 mp sol decopertat/post transformare,


16

adancime 1 m). Cantitatea de sol decopertat va fi de aproximativ 15 mc/post

transformare, si va fi redistribuita pe amplasament, fara depozitare temporara.

Situaţia existentă :

Amplasamentul studiat se afla in judetul Timis, extravilanul localitatii Dragsina, in partea

de S-Eă aă acesteia,ă com.ă Cheveresuă Mare,ă fiindă proprietateă privat ă (nr. CF 400464, 401079,

401080, 400985, 400397), pe o suprafata totala de 73.300 mp. Terenul este propus pentru

scoaterea din circuitul agricol. La distanta de 0,05 km de amplasament (parcela A300/1/3) exista

linia de joasa tensiune LEA20kV d.c. 110/20 kV Surgani Green Forest 1 x 16 MVA si 1 x 10

MVA. Prin PUZ-ul de fata, terenului i se va schimba destinatia, in zona cu caracter preponderent

de productie a energiei din surse regenerabile.

Situaţia propusă :

Proiectulă const ă înă realizareaăunuiăparcă energetică fotovoltaică cuăoă capacitateădeă4ăMW,ă

prin :

-schimbarea folosintei terenului agricol in teren pentru constructii;

-introducerea terenului in intravilan, ca trup izolat;

-asigurarea infrastructurii necesare parcului fotovoltaic;

-amplasarea panourilor forvoltaice.











17




4.Resurseleă naturaleă necesareă implement riiă planului:ă preluareă deă ap ,ă resurseă

regenerabile, resurse neregenerabile, etc.

Energia solara

Parcul energetic fotovoltaic va avea capacitatea de 4 MW.

Durata medie de productie/an: 1300 h/an.

Energie produsa/an: aprox. 17 GWh/an.

Montarea panourilor solare pe structuri metalice. Nu se va decoperta sol in acest sens.

Decopertarea solului pentru amplasarea celor doua transformatoare pe paturi de pietris (se

decoperteaza pe o suprafata de 15 mp sol decopertat/post transformare, adancime 1 m).

Cantitatea de sol decopertat va fi de aproximativ 15 mc/post transformare, si va fi redistribuita pe

amplasament, fara depozitare temporara.

5.Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

-

6.Emisiiă şiădeşeuriăgenerateădeăplană înăap ,ăaer,ăpeăsuprafaţaăundeăsuntădepozitateă

deşeurileăşiămodalitateaădeăeliminareăaăacestora

6.1.Protecţia apei

In momentul de fata in zona nu exista retea de alimentare cu apa, deoarece terenul

este in extravilanul satului. Pentru implementarea planului nu e nevoie de apa.

Asigurarea apei potabile pentru angajatii care se ocupa de realizarea parcului fotovoltaic,

se va face prin grija beneficiarului si va consta in apa imbuteliata, de la unitati specializate

autorizate.

6.2.Protecţia aerului

Surse de impurificare a aerului:

-surse mobile: utilajele si masinile din zona de realizare a parcului fotovoltaic.


18

Emisii de poluanţi:

-surse mobile: utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament, vor fi dotate cu

motoare Diesel,ănoxeleăeliberateăînăaerăvorăfiăgazeleădeăeşapament:ăoxiziădeăazot,ăoxiziădeăsulf,ă

monoxidădeăcarbon,ăparticuleăînăsuspensie,ăcompuşiăorganiciăvolatili.ă Înăperioadaădeărealizareăaă

planului,ă surseleă deă poluan iă pentruă aeră suntă reprezentateă deă arderea combustibililor lichizi în

motoareleăcuăardereăintern ăaleăutilajelor,ăînăzonaăamplasamentului. Alimentarea cu combustibil

aăutilajelor,ăîntre inerea/reparareaăacestoraăseăvaăfaceădoarăprinăintermediulăunit ilorăspecializateă

autorizate.

6.3.Protecţia solului si subsolului

Sursele de impurificare ale solului pot fi:

-depozitareaănecontrolat ăaădeşeurilorămenajere si metalice;

-posibileăpolu riiăaccidentaleăcuăcombustibiliălichiziădeălaăutilajeleădinădotare.

Petruăevitareaăpolu riiăsoluluiăseăvorăluaăurm toareleăm suri:

-încheiereaă unuiă contractă deă preluareă aă deşeuriloră menajereă siă metaliceă cuă unitati

specializate autorizate. Personalulă vaă fiă instruită pentruă respectareaă modalit iloră deă gestionareă

corespunz toareăaădeşeurilor.

-folosireaăunorăutilajeă şiămaşini performante pentru evitarea unor scurgeri accidentale a

carburan ilorăînăsol.ăÎnăcazulăînăcareăvaăexistaăoăastfelădeăsitua ie,ăseăvorăluaăm suriădeăînl turareăaă

acestoraădinăzonaărespectiv ăşiăanun areaădeăurgen ăaăorganelorăcompetente.ăăă

Alimentarea cuă combustibilă aă utilajelor,ă între inerea/reparareaă acestoraă seă vaă faceă doară

prinăintermediulăunit ilorăspecializateăautorizate.

6.4.Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Pe perioada de realizare a parcului fotovoltaic, lucrarile se vor incadra ca si nivel de

zgomot in prevederile legale si anume STAS 100009/88. Utilajele prevazute sunt cu un grad

ridicatădeăfiabilitateăsiăusorădeăexploatat.ăZgomotulăseăvaăintensificaăînăzon ădatorit ăfunc ion riiă

utilajelor;ă acesta,ăvaăvaria,ă înă func ieădeă tipulă şiă intensitateaăopera iiloră realizate.ă Înăacestă sens,ă

desfasurarea activitatilor de santier se va realiza in limitele parametrilor normali de lucru,


19

respectandă perioadeleă deă cuib rire,ă migra ieă pentruă speciileă deă p s ri,ă asigurându-se astfel

p strareaăechilibruluiăecologicădinăzon .ă

Pe perioada de functionare a planului, nivelul de zgomot va fi cu mult redus fata de

perioada de realizare a planului, sursele de zgomot fiind reprezentate de folosirea unor

echipamente tehnice exterioare, parcarile si manevrele vehiculelor, respectand bineinteles

prevederile legale in vigoare.

6.5.Protecţia împotriva radiaţiilor

Nuăeăcazul.ăActivitateaănuăvaăaveaăniciunăimpactăasupraăniveluluiădeăradia iiădinăzon .

6.6.Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Tipul de habitatădinăzon ăesteăreprezentatădeăterenăarabil.

Pe perioada de realizare cat si pe perioada de functionare a planului se vor respecta:

-conditiile impuse in avizele obtinute;

-se vor interzice orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere a vreunei specii

de flora si fauna;

-se va inlatura orice impact negativ asupra solului, apei, aerului prin depunerea

necontrolata a deseurilor de orice fel, posibile scurgeri de combustibili, ulei, etc;

-se va respecta perioada de cuibarit, hranire, migrare, reproducere a pasarilor

6.7.Peisajul

Prin implementarea proiectului peisajul va fi modificatădatorit ăurm toarelorăactivit i:


Montarea panourilor solare pe structuri metalice. Nu se va decoperta sol in acest

sens.

Decopertarea solului pentru amplasarea celor doua transformatoare pe paturi de

pietris (se decoperteaza pe o suprafata de 15 mp sol decopertat/post transformare,

adancime 1 m). Cantitatea de sol decopertat va fi de aproximativ 15 mc/post

transformare, si va fi redistribuita pe amplasament, fara depozitare temporara.


20

6.8.Protecţia aşezărilor umane

Amplasamentul este situat in extravilanul localitatii Dragsina, jud. Timis. Din acest punct

deăvedereănuăexist ăunăimpactăasupraăaşez rilorăumane.

6.9.Deşeuri

Deşeurileărezultateădinăactivitate se împart în trei categorii:

-deşeuriămenajere:ărezultateădeălaăangaja i;

-deseuri din lemn pe care vin panourile (Europaleti);

-solul fertil de la decopertare pentru amplasarea celor doua transformatoare.

Înătabelulădeămaiăjosăsuntăprezentateăcantit ileădeădeşeuriăgenerateăpeăparcursulăactivit ii

de realizare a planului. Planul va fi realizat e luni.

Cantitatile de deseuri prezentate vor fi totale pe toata durata de realizare a planului.

Gestionareaădeşeurilor Nr. crt.

Deseuri Cod deseu conf. H.G.

nr.856/2002

Gestionare UM Cantit totala

1 Deseuri menajere 20 03 01 Europubele + preluat de societ iăspecializateăautorizate

mc 3

2 Solul fertil de la decopertare pentru pentru amplasarea celor doua transformatoare

17 05 04 Redistribuit pe amplasament fara depozitare temporara

mc 30

3 Deseuri din lemn pe care vin panourile (Europaleti)

20 01 38 Container+ preluat de societ iăspecializateăautorizate

Buc. 700

ConformăH.G.ănr.ă856/2002ătitularulăactivit iiăvaă ineăoăeviden ăaădeşeurilor.

6.10.Gospodărirea substanţelor chimice şi periculoase

În activitateă seă utilizeaz ă doară combustibilă lichid.ă Alimentareaă cuă combustibilă lichid,ă

repararea/între inereaăutilajelorăseăefectueaz ălaăsociet iăspecializateăautorizate.

Nuăvorăfiăutilizateăalteăsubstan eăsauăpreparateăchimiceăpericuloase.


21

7.Cerinţeălegateădeăutilizareaăterenuluiănecesareăpentruăexecuţiaăplanului : categoria

deăfolosinţ ăaăterenului,ăsuprafeţeădeăterenăceăvorăfiăocupateătemporar/permanentădeăc treă

plană (ex.ă drumuriă deă acces,ă tehnologice,ă amprizaă drumului,ă şanţuriă şiă pereţiă deă sprijin,ă

efecte de drenaj, etc.)

Înă prezentă amplasamentulă respectivă seă g seşteă înă extravilanulă localit iiă Dragsina,ă jud.ă

Timis,ă peă ună terenă proprietateă privat .ă Accesulă seă faceă dină drumurileăDE302ă siă DE292/4.ă Laă

distanta de 0,05 km de amplasament (parcela A300/1/3) exista linia de joasa tensiune LEA20kV

d.c. 110/20 kV Surgani Green Forest 1 x 16 MVA si 1 x 10 MVA

Terenulăesteăarabilăînăpropor ieădeă100%.ă











Suprafata pe care se va realiza planul va fi de 73.300 mp distribuita astfel:

-suprafata ocupata de zona destinata panourilor va fi de 47850.70 mp (65,28% din

suprafata totala);

-suprafata de spatii verzi va fi de 21990 mp (30% din suprafata totala);

-infrastructura realizata se va intinde pe o suprafata de 3459.30 mp (4,72% din suprafata

totala).

8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea,

reamplasareaădeăconducte,ă liniiădeă înalt ă tensiune,ăetc.,ămijloaceădeăconstrucţieănecesare),ă


22

respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta

integritatea ariei naturale de interes comunitar

Dupa terminarea perioadei de exploatare a Parcului fotovoltaic, terenul va fi adus la

starea lui initiala de teren arabil prin efectuarea urmatoarelor operatii:

-demontarea parcului fotovoltaic;

-scarificare;

-fertilizare cu ingrasaminte naturale;

-doua araturi adanci pe directii perpendiculare;

-pregatirea patului germinativ;

-insamantarea.

Dezafectarea si aducerea terenului la starea initiala nu va afecta integritatea ariei naturale

protejate datorita faptului ca starea initiala a terenului a fost teren arabil.

9.Durataă construcţiei,ă funcţion rii,ă dezafect riiă proiectuluiă şiă eşalonareaă perioadeiă

de implementare a planului etc.

Durataărealiz riiăplanului va fi de 3 luni. Esalonarea perioadei de realizare a planului se

gaseste redata in tabelul de mai jos.

Durata de functionare a Parcului fotovoltaic va fi de 25 de ani.

Eşalonareaăperioadeiădeărealizareăaăplanului Nr. crt.

Denumireăetap ădeărealizare Responsabil Perioada Sursa de finanţare

1 Realizarea imprejmuirii Titularul proiectului

10 zile Surse proprii de finan are

2 Montarea structurilor metalice Titularul proiectului


3 Montarea cablurilor Titularul proiectului


4 Montarea panourilor Titularul proiectului


5 Montarea invertoarelor Titularul proiectului


6 Montarea conectorilor, tablou electric

Titularul proiectului


7 Realizare drum acces pietonal si auto



8 Montare sistem de supraveghere Titularul 2 zile Surse proprii de


23

proiectului finan are 9 Racord Titularul

proiectului 15 zile Surse proprii de

finan are 10 Inierbarea spatiilor dintre

randurile de panouri fotovotaice cu specii ierboase specifice

conditiilor climatice din zona



Unele lucrari se vor realiza concomitent, astfel realizarea proiectului va fi de 3 luni

Perioada de dezafectare a proiectului va fi de 37 zile si va contine urmatoarele etapele din

tabelul de mai jos.

Eşalonareaăperioadeiădeădezafectareăaăplanului Nr. crt.

Denumireăetap ădeădezafectare

Responsabil Perioada Sursa de finanţare

1 Demontarea parcului fotovoltaic



2 Scarificare Titularul proiectului

1 zi Surse proprii de finan are

3 Fertilizare cu ingrasaminte naturale



4 Doua araturi adanci pe directii perpendiculare



5 Pregatirea patului germinativ Titularul proiectului


6 Insamantarea Titularul proiectului


Total 37 zile -

10.Activit ţiăcareăvorăfiăgenerateăcaărezultat alăimplement riiăplanului

Activit ileăgenerateăcaărezultatăalăimplement riiăplanuluiăconstauăîn:

activit iădeăorganizareădeăşantier;

realizarea infrastructurii rutiere 3459.30 mp (4,72% din suprafata totala).

delimitarea si dotarea zonelor functionale;

realizarea spatiului verde la nivelul parcului fotovoltaic.

11.Descrierea proceselor tehnologice ale planului

Procesulădeărealizareăalăparculuiăfotovoltaicăvaăconstaăînăefectuareaăurm toarelorălucr ri:

-realizarea imprejmuirii;


24

-montarea structurilor metalice;

-montarea cablurilor;

-montarea panourilor;

-montarea invertoarelor;

-montarea conectorilor, tablou electric;

-realizarea drum acces pietonal si auto;

-montarea sistemului de supraveghere;

-racord;

-inierbarea spatiilor dintre randurile de panouri fotovotaice cu specii

ierboase specifice conditiilor climatice din zona. Procedeul se va realiza

prin hidroinsamantare, cu samanta de la unitati specializate autorizate.







25

Fig. nr. 3. Imagine parc fotovoltaic

(sursa: arhiva titularului de plan)

Panourile fotovoltaice vor fi protejate cu paratrasnete, conform normelor in vigoare.

Imprejmuirea parcului se va face cu stalpi metalici si plasa cu benzi avand distanta intre

benzi de 20-30 cm.

Exista sistem de supraveghere a parcului fotovoltaic.

Durata de functionare a parcului fotovoltaic este de 25 ani.

12.Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu planul careăesteăînăprocedur ădeăevaluareăşiăcareăpoateăafectaăariaănatural ădeă

interes comunitar

Proiecte viitoare aprobate nu se cunosc in vecinatatea amplasamentului.

Dină punctă deă vedereă ală impactuluiă cumulativă potă concluzionaă c ă impactul indus de

fragmentareaătemporar ăaăhabitatelorăşi posibila perturbare aăfauneiăprinăactivit ileădesf şurateă

în sit, este nesemnificativ.











13.Alteăinformaţiiăsolicitateădeăc treăACPM

Nu e cazul.


26

II. Informaţiiă privindă ariileă naturale protejate de interes comunitar afectate de

implementarea plan

2.1.ăDateăprivindăariileănaturalăprotejateădeăinteresăcomunitar,ăsuprafaţa,ătipuriădeă

ecosisteme,ătipuriădeăhabitateăşiăspeciileăcareăpotăfiăafectateăprinăimplementareaăplanului

2.1.1. Suprafaţ

Ariaăprotejat ăROSPA0128 Lunca Timişului esteădistribuit ăpeă razaă localit ilor Buziaşă

(9%),Chevereşuă Mareă (51%),ă Girocă (12%),ă Moşni aă Nou ă (7%),ă P dureniă (30%), Racovi a

(20%),ăRecaşă(2%),ăSacoşuăTurcescă(21%), Topolov uăMareă(Ţ1%),ăŞagă(7%).

Fig.ă2.1.Încadrareaăînă ar ,ăregiune,ăjude ă

Ariaădeăprotec ieăspecial ăavifaunistic ăROSPA0128ăLuncaăTimişuluiăconformădescrieriiă

din formularul standard din H.G.ă nr.ă 971/2011ă pentruă modificareaă şiă completareaă H.G.ă nr.ă

1284/2007ă privindă declarareaă ariiloră deă protec ieă special ă avifaunistic ă caă parteă integrant ă aă

re eleiă ecologiceă europeneă Naturaă 2000ă înă România,ă areă oă suprafa ă deă 13.404 ha, având


27

urm toareleă coordonate:ă latitudineă Nă 45ºă 41'ă 2'',ă longitudineă Eă 21ºă 23'ă 39''ă (ocup ă 51%ă dină

suprafa aăcomuneiăChevereşuăMare,ăincluzândăvatraălocalit iiăChevereşuăMareăşiăteritoriulădeălaă

nordulălocalit ii,ăpân ălaămalurileărâuluiăTimiş).

Terenul pe care se implementeaza planul areă oă suprafa ă deă 73.300 mp şiă seă afl ă ină

extravilanul loc. Dragsina, com. Cheveresu Mare, judetul Timis, (nr. CF 400464, 401079,

401080, 400985, 400397).





Fig. 2.2. LimitaăArieiădeăImportan ăAvifaunisticaăLuncaăTimişuluiă(conturăroşu)ă

(http://iba.sor.ro/Maps/lunca_timisului_harta_satelitara.htm)


28











2.1.2. Tipuri de ecosisteme

Ecosistemele din cadrul ariei naturale protejate ROSPA0128 LuncaăTimişuluiăprezint ăoă

alternan ădat ădeăecosistemeleădeăp dureădeălunc ă(situateăde-aălungulărâuluiăTimiş)ăprecumăşiă

deăpajiştileădeăstep .

În zona implementării planului si în aproprierea amplasamentului există

agroecosisteme reprezentate de terenuri arabile.

Caracteristici: situlă seă încadreaz ă înă regiuneaă biogeografic ă panonic ,ă fiindă situată înă

CâmpiaăTimişului.ăLaăvestăesteăm rginitădeălocalitateaăŞag,ălaănordăurm reşteăluncaăinundabil ăaă

RâuluiăTimiş,ălaănord-estăincludeăP dureaăHitiaş,ălaăestălocalitatea Sârbova, iar la sud localitatea

SacoşuăTurcesc.ăCuprindeăterenuriăagricole,ăp duriădeălunc ,ăp şuniăşiăzoneăumede.ăClimatulăesteă

temperată continentală moderat,ă caracteristică par iiă deă sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele

influen eăsubmediteraneeneă(variantaăadriatic ).ăMaseleădeăaerădominante,ăînătimpulăprim veriiăşiă

verii,ăsuntăceleătemperate,ădeăprovenien ăoceanic ,ăcareăaducăprecipita iiăsemnificative.ăÎnămodă

frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploiăşiăz peziă

însemnate,ămaiă rarăvaluriădeă frig.ăRegimulăprecipita iilorăareă însaăunăcaracterăneregulat,ă cuăaniă

multămaiăumeziădecâtămediaăşiăaniăcuăprecipita iiăfoarteăpu ine.ăSeăresimteăinfluen aăciclonilorăşiă

maselor de aer cald dinspre Marea Adriatic ăşiăMareaăMediteran ,ăcareăiarnaăgenereaz ădezghe ă

complet,ăiarăvaraăimpunăperioadeădeăc ldur ăînn buşitoare.ă(FormularulăStandardă2011)


29

Calitateăşiăimportanţ ă:ăsitulăcuprindeăp duriădeălunc ,ăz voaie,ăterenuriăagricole,ăp şuniă

şiă zoneă umede,ă fiindă importantă pentruă popula iileă cuib ritoareă deăCoracias garrulus şiă pentruă

efectivele de Aythya nyroca ,ăcareăaparăînăperioadeleădeămigra ie.ăParteădinăacestăsităesteădeclarată

AIA. De la declararea acestuia, s-aădovedită importan aăp duriiă dină aval,ă deă laăŞag,ă respectiv a

terenurilor arabile adiacente mai ales pentru Falco vespertinus şiăCoracias garrulus. (Formularul

Standard 2011)

Vulnerabilitate:ă conformă Formularuluiă Standardă vulnerabilitateaă esteă relativă sc zut ,ă eaă

fiindădat ădoarădeăactivit ileăagricoleăprinăutilizareaăpesticidelorăşiăîngr ş mintelorăchimice.

Terenurileă suntă atâtă înă proprietateaă statuluiă câtă şiă înă proprietateă privat . P durileă

(proprietateă public ă deă stată administrateă deă RNPăRomsilvaă prină D.S.ă Timişoara),ă luncaă râuluiă

Timşă (domeniuă deă stată administrat de Apele Române), iar terenurile aferente sunt domeniu

privat.

2.1.3.ăTipuriădeăhabitateăşiăspecii

Tipurile de habitate în ROSPA0128ă Luncaă Timişului, conform H.G. nr. 971/2011,

situa iaăseăprezint ăastfel:

Cod Clase de

habitate

Procent de ocupare

%

N12 culturi (teren arabil) 31%;

N14 p şuniăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 11%;

N15 alte terenuri arabile 18%;

N16 p duriădeăfoioaseăăăăăă 40%

ÎnăfişaăsituluiăROSPA0128ăLuncaăTimişului,ăconformăformularuluiăstandardăNaturaă2000,ă

suntăcuprinseăurm toareleăspecii faunistice:

Specii de p s ri enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Nr.

crt. Cod Specie Denumireăştiinţific

1 A402 Accipiter brevipes


30

2 A229 Alcedo atthis

3 A255 Anthus campestris

4 A089 Aquila pomarina

5 A024 Ardeola ralloides

6 A060 Aythya nyroca

7 A403 Buteo rufinus

8 A224 Caprimulgus europaeus

9 A196 Chlidonias hybridus

10 A031 Ciconia ciconia

11 A030 Ciconia nigra

12 A080 Circaetus gallicus

13 A081 Circus aeruginosus

14 A082 Circus cyaneus

15 A084 Circus pygargus

16 A231 Coracias garrulous

17 A122 Crex crex

18 A238 Dendrocopos medius

19 A236 Dryocopus martius

20 A027 Egretta alba

21 A026 Egretta garzetta

22 A097 Falco vespertinus

23 A092 Hieraaetus pennatus

24 A338 Lanius collurio

25 A339 Lanius minor

26 A246 Lullula arborea

27 A023 Nycticorax nycticorax

28 A072 Pernis apivorus

29 A193 Sterna hirundo

Speciiă deă p s riă cuă migra ieă regulateă nemen ionateă înă anexaă Iă aă Directiveiă Consiliuluiă

2009/147/EC


31

Nr.

crt. Cod Specie Denumireăştiinţific

1 A348 Corvus frugilegus

2.1.4. Descrierea biotopului

Relieful.

Relieful in zona se caracterizeaza prin altitudine relativ scazuta, de campie joasa cu mici

denivelari si o densitate mare a retelei hidrografice, datorita abundentei de albii parasite, care

favorizeaza excesul de umiditate al terenului.

ReliefulăBanatuluiăseăcaracterizeaz ăprintr-o mare complexitate a formelor morfologice,

cuăstructuriăgeologiceăspecifice,ălegateădeăgenezaăînătimpăşiăspa iuăaăp r iiădeăvestăaă rii.ăAspectulă

generalăesteădeăamfiteatruăcuăoăcâmpieălargădeschis ăspreăvest,ăflancat ădeădealuriăşiămun iăînăest.

LuncaăTimişuluiăesteă situat ă înăCâmpiaăTimişului,ă câmpieă joas ,ă situat ăpeăcursurileă inferioareă

aleăprincipalelorărâuriăb n ene,ădeălaăBegaăVecheăînănord,ăşiăMoravi aăînăsud,ăincluzându-le pe

acestea. Crovurile sunt maiăpu inăîntâlnite,ăîntâlnindu-se numai pe interfluviul Bega – Timişăşiăînă

stângaăTimişului,ă laă Jebel.ă Pantaă foarteămic ă favorizeaz ă inundareaă şiămen inereaă apeloră careă

persist ă perioadeă îndelungate,ă fenomenă înlesnită şiă deă nivelulă ridicată ală apeloră freatice. Toate

caracteristicileăhidrogeochimiceăaleăCâmpieiăTimişuluiăauădeterminatăefectuareaăunorălucr riădeă

canaliz ri,ădesec riăşiă îndiguiriă înc ădinăsecolulăXVIII,ăcareăseăcontinu ăşiă înăprezent.ăCuă toateă

acesteaăsuntăînc ăprezenteăurmeleăvechilorărâuriăcuămeandre,ăbra eăşiăcursuriăp r site,ăcuăb l iăşiă

lacuri, cele mai multe permanente, dovezi ale fenomenelor de divagare a principalelor cursuri de

ap ăTimişăşiăBega.ă Altitudinea scade de la nord-est spre sud-vest de la 90-95ămălaă80ămăşiăchiară

subăaceast ăvaloare, altitudinea medie a ariei naturale protejate fiind de 94 m.

Clima. Pozi iaăgeografic ăaăBanatuluiălaăinterferen aămaselorădeăaerăcuăcaracterămaritimă

dinăvestăcuăceleăcuăcaracterăcontinentalădinăestăşiănordă– est,ălaăcareăseăadaug ăşiăinfluen aăunor

maseădeăaerăcaldădinăBazinulăMediteranean,ădetermin ăexisten aăînăaceast ăregiuneăaăunuiăclimată

temperată cuă gradă deă continentalismă moderată şiă cuă influen eă submediteraneeneă variateă caă

intensitateă deă laă oă zon ă laă alta.ă Climaă regiunii,ă caracterizat ă deă dateleă Sta ieiă Meteorologiceă


32

Timişoaraă înregistreaz ă temperaturiă mediiă multianualeă deă 10,60 C în perioada 1872 – 1999,

înregistrându-se maxima de 410Că înă dataă deă 16.08.1952ă şiăminimaă deă -35,30C în 29.01.1963.

Num rulămediuă ală zileloră cuă înghe ă esteă deă ca.ă 42ă – 44,ă iară num rulă zileloră tropicaleă (t.ămax.ă

≥300C)ăoscileaz ăînămedieăîntreă26ăşiă40.ăUmiditateaăatmosferic ăînregistreaz ăoămedieăanual ădeă

72%,ăcuăvaloriămaiăridicateăînălunaăianuarieăşiămaiăsc zuteăînălunaăiulie. Precipita iileăatmosfericeă

anuale medii sunt cuprinse între 625 – 631ămm,ăiarănum rulămediuăanualădeăzileăcuăprecipita iiă

este cuprins între 128 – 141.ăNebulozitateaăesteăînăgeneralăsc zut ,ăînălunileădeăvar ăşiăcevaămaiă

ridicat ătoamnaăşiăiarna.ăMediaăplurianual ăaănebulozit iiălocaleăesteă5,2. Num rulămediuăanuală

al zilelor cu vânt este cuprins între 258 – 266. Viteza medie a vântului este de 2 – 4m/s, iar

frecven aămedieăesteădeă10%.ăAustrulăsufl ătotătimpulăanuluiăcuăpreponderen ăvara,ădinspreăSă–

Vă şiă V,ă aduceă usc ciuneă şiă datorit ă vitezeiă sporiteă (deă pesteă 100ă km/h)ă uneoriă determin ă

prelungirea sezoanelor secetoase (vara) sau a celor geroase (iarna).

Geologia.

Câmpiaă deă Vestă areă oă constitu ieă petrografic ă simpl .ă Pesteă blocurileă cristalineă dină

fundament s-auă aşternută forma iuniă sedimentare apar inândă tortonianuluiă (nisipuri,ă argile,ă

calcare,ă gresii),ă sarma ianuluiă (marne,ă nisipuri,ămarneă nisipoase),ă panonianuluiă (marne,ă argile,ă

nisipuri,ă pietrişuri),ă iară depoziteleă deă vârst ă cuaternar ă (pietrişuri,ă nisipuri,ă argile,ă argil ă roşie,ă

loessuri) acoper ăîntreagaăcâmpie.

Hidrologia.

Apa freatica are regimul influentat de volumul precipitatiilor din zona. Astfel la data

cercetarii nivelului hidrostatic al apei freatice s-a stabilizat in foraj la adancimea de 1m peste

care se apreciaza cresteri frecvente de pana la 0.50m in intervale mai indelungate cu precipitatii.

Dinăpunctădeăvedereăhidrografic,ăariaănatural ăprotejat ăLuncaăTimişuluiăesteădominat ădeă

râulă Timiş.ă Bazinulă hidrografică Timişă esteă celă maiă extinsă dină Banat.ă Râulă Timiş, afluent de

ordinulă Iă alăDun rii,ă izvor şteă deă peă versantulă estică alăMun ilorăSemenic,ă deă subă vârfulă Piatraă

Gozneiă (1145ăm),ă deă laă altitudineaă deă 1280ăm,ă şiă peă oă lungimeă deă 244ă kmă (peă teritoriulă riiă

noastre)ă colecteaz ă apeleă aă 150ădeă râuri,ă cuă oă lungimeă aă re eleiă hidrograficeă deă 2434ăkmă şiă oă

densitate de 0,33km/km2.ăSuprafa aăbazinuluiăesteădeă7310ăkm2.ăÎnăsectorulăs uămontan,ăTimişulă


33

primeşteădoiăafluen iămici:ăBrebuăşiăSemenic,ăiarădup ă25ăkmădeălaăizvoareăp trundeăînăculoarulă

Timişă - Cernaă undeă primeşteă afluen iă înă modă simetrică dinspreăMun iiă Semeniculuiă şiă dinspreă

arcuă (afluen iiă deă dreaptaă suntă maiă dezvolta i):ă Teregova,ă Râulă Receă (Hidegul),ă Feneşul,ă

Sadovi a,ăGoletul,ăBolvaşni a.ăLaăCaransebeşăconflueaz ăcuăSebeşul,ădup ăcareăTimişulăprimeşteă

pe cel mai mareăafluentă ală s u,ăBistra.ăDup ăconfluen aăBistreiă cuă râulăTimiş,ă începeăconulădeă

dejec ieăalăTimişuluiădezvoltatăsubăform ădeăevantaiăaproapeăpân ălaăgrani aăcuăSerbia.ăÎnăarealulă

acestuiă conă seă observ ă oă abatereă treptat ă aă Timişuluiă înă dreapta,ă înă bun parte din cauza

afluen ilorăs iădezvolta iămaiăalesădinăstânga.ăTendin aădeăabatereăspreădreaptaăaăTimişuluiăesteă

tradat ădeăbra ulăsauăp r sit,ăTimişulăMort,ăcareăpeăvremuriăeraăcursulăprincipalăalărâului.ăTraseulă

urm ritădeărâulăTimiş,ăprezint ăunăcoeficientădeăsinuozitateădeă2,50ăşiăoăpant ămedieădeă5‰,ăoă

geologieă silicioas ă cuă ună substrată ală albieiă formată dină bolov niş,ă pietriş,ă nisipă şiă mâl. Apele

freaticeăseăg sescălaăadâncimeaădeă2-4 m în Câmpia Banatului. Viiturile, frecvente în sezonul de

prim var ,ăgenerateădeăploiăşiăînămaiămic ăm sur ădeătopireaăz pezilor,ăcreeaz ădestuleădificult iă

înă cîmpieă maiă ales,ă prină suprasolicitareaă vechiloră sistemeă deă canalizareă şiă dirijareaă apeloră înă

exces.

Pedologia.

Stratificatie:

Sol vegetal argilos negru avand o grosime intre 0.40-0.50 m;

Argila cafenie cenusie, plastic consistenta cu extindere pana la 1.00 m adancime;

Argila prafoasa cafenie galbuie, plastic vartoasa cu consistenta pana la 1.60 mm;

Argila prafoasa cafenie galbuie cu orizonturi ruginii, plastic vartoasa, mai compacta cu

concretii fine si mijlocii de calcar, cu extindere la peste 5.00 m adancime.

Înă aceast ă zon ,ă datorit ă substrateloră litologice,ă vegeta iei,ă condi iiloră climaticeă şiă

hidrologice,ăpotăfiăidentificateănumeroaseătipuriăgeneticeădeăsol,ăînădiverseăstadiiăevolutiveăşiăcuăoă

ampl ă variabilitateă trofic .ă P durileă dină luncaă râuluiă Timişă sunt caracterizate de soluri din

urm toareleăclase:ămolisoluri,ăsoluriăhidromorfeăşiăsoluriăneevoluate.ăTipurileăşiăsubtipurileădeăsolă

întâlnite aici sunt:


34

cernoziom tipic,ă formată înă câmpieă peă luturiă m rnoase;ă acidă pân ă laă moderată acid,ă

foarte humifer, cu troficitateăridicat ă(con inutămareăînăhumus,ăbazeăşiăazotătotal),ăcuă

ună regimă deă umiditateă normală şiă cuă oă capacitateă mareă deă aprovizionareă cuă ap ă

cedabil ;

sol aluvial tipic, formată înă lunc ă peă aluviuniă heterogeneă dină punctă deă vedereă

granulometric; acid, moderat humifer, troficitate mijlocie, regim de umiditate normal

şiăcapacitateămareădeăre inereăaăapei;

sol aluvial molic-vertic,ă formată înă lunc ă peă aluviuniă fine;ă acidă pân ă laă slabă acidă

moderatăhumifer,ătroficitateăfoarteăridicat ăşiăvolumăedaficămijlociu;

sol aluvial gleizat, formată înă lunc ăcuănivelulăapeiăfreaticeălaăadâncimeaădeă100-125

m;ăacidăpân ălaăneutru,ăslabăpân ălaăfoarteăhumifer,ăluto-nisiposăpân ălaăargilos;

sol aluvial molic gleizat, formată înă lunc ăpeă aluviuniămaiă fine;ă acidăpân ă laăneutru,ă

moderatăpân ălaăfoarteăhumifer,ăluto-pr fosăpân ălaăluto-argilos sau chiar argilos.

2.1.5.ăAlteădateăprivindăariaănatural ăprotejat de interes comunitar

SitulăNaturaă2000ăROSPA0128ăLuncaăTimişului,ăaăfostăînfiin atăconformăH.G.ă971/2011ă

pentruămodificareaăşi completarea Hotarârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor

deăprotec ieăspecial ăavifaunistic ăcaăparteăintegrant ăaăre eleiăecologiceăeuropeneăNaturaă2000ăînă

România.

Scopul principal al instituirii arieiă deă protec ieă special ă avifaunistic ăROSPA0128ăLunca

Timişului esteă deă protec ieă şiă ocrotireă aă avifaunei,ă desemnat ă conformăDirectiveiă 79/409/CEEă

privindăconservareaăp s rilorăs lbatice.

Situl areă caă obiectiveă deă conservareă ună num ră deă 29ă speciiă deă p s riă caracteristiceă atâtă

zonelor umede, câtăsiăp durilorădeăfoioase,ădarăşiăzonelorăstepice.

Amplasamentul destinat obiectivului se suprapune peste situl de importanţă specială

avifaunistică ROSPA0128 Lunca Timişului in proportie de 0.01%.


35

2.2.ă Dateă despreă prezenţa,ă localizarea,ă populaţiaă şiă ecologiaă speciiloră şi/sauă

habitatelorădeăinteresăcomunitarăprezenteăpeăsuprafaţaăşiăînăimediataăvecin tateăaăplanului,

menţionateăînăformularulăstandardăalăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresăcomunitar

Speciileădeăp s ri din formularul standard ROSPA0128 LuncaăTimişului

Nr.

crt.

Cod

Specie Denumireăştiinţific

rezi

dent

cuib

rit

iern

at

pasa

j

Sit

pop.

cons

erva

re

izol

are

glob

al

1 A402 Accipiter brevipes - 0-1 p - - C C B C

2 A229 Alcedo atthis - 6-8p 15-20i - C C C C

3 A255 Anthus campestris - 1-2p - - C C C C

4 A089 Aquila pomarina - 10-20p - 15-20i D - - -

5 A024 Ardeola ralloides - 0-2p - - D - - -

6 A060 Aythya nyroca - 1-3 p - 50-100i C C C C

7 A403 Buteo rufinus - 1-2p - - C C C C

8 A224 Caprimulgus europaeus - 1-2p - - D - - -

9 A196 Chlidonias hybridus - - - 100-200i C C C C

10 A031 Ciconia ciconia - 15-20p - 50-100p C B C B

11 A030 Ciconia nigra - 2-4p - 100-200i C B C B

12 A080 Circaetus gallicus - 0-1p - - C C C C

13 A081 Circus aeruginosus - 1-2 - 30-60i C C C C

14 A082 Circus cyaneus - - 3-5i 10-15i C C C C

15 A084 Circus pygargus - - - 3-10i D - - -

16 A231 Coracias garrulus - 20-22p - - C B C B

17 A122 Crex crex - 3-8p - - D - - -

18 A238 Dendrocopos medius 20-35p - - - C B C B

19 A236 Dryocopus martius - 4-6p - - D - - -

20 A027 Egretta alba - - - 60-90i C C C C

21 A026 Egretta garzetta - 15-30p - - C C C C

22 A097 Falco vespertinus - 5-10p - - C C C C

23 A092 Hieraaetus pennatus - 1-2p - - C B C B

24 A338 Lanius collurio - 20-30p - - D - - -

25 A339 Lanius minor - 30-45p - - D - - -

26 A246 Lullula arborea - 3-5p - - D - - -

27 A023 Nycticorax nycticorax - 30-50p - - C B C B

28 A072 Pernis apivorus - 0-2p - - D - - -


36

29 A193 Sterna hirundo - p? - 10-20i D - - -

Interpretare abrevieri Formular Standard:

Rezidenţă: P: permanent-se gasesc în sit pe tot parcursul anului, R: reproductiv- folosescă situlă pentruă creştereaă puilor,ă C:

concentraţie –folosescăsitulăcaăpunctădeătrecere,ăspa iuădeăcuib rire,ăpopasăînăcursulămigra ieiăsauăpentruăăn pârlireăînafaraăariilor de

împrerechere excluzând iernatul, W: iernat –situlăesteăfolosităpeătimpulăiernii,ăunit iădeăm sur ăaăpopula iei:ăăp-perechi, i-indivizi,

Sit Pop.- populaţia-raportulădimensiuniiăşiădensit iiărelativeăaăpopula ieiăsituluiăraportat ălaăceaălaănivelăna ionalăA:ă100%≥p>15%;ă

B:ă15%≥p>2%;ăC:ă2%≥p>0%;ăD:ăpopula ieănesemnificativ ,ăspecieăobservat ărar.ă

Conserv.-gradă deă conservareă aă caracteristiciloră habitatuluiă relevanteă pentruă specieă şiă posibilit iă deă regenerare-A: conservare

excelent ,ăB:ăconservareăbun ,ăC:ăconservareămedieăsauăredus

Izolare-gradulădeă izolareă ală specieiă prezenteă înă sită fa ă deă ariaădeă r spândireănatural ă aă speciei- A:ăpopula ieă aproapeă izolat ,ăB:ă

popula ieăneizolat ,ădarălaălimitaăarieiădeăr spândire,ăC:ăpopula ieăneizolat ăcuăoăarieădeăr spândireăexins .ăă

Global-evaluareă global ă aă importan eiă situluiă pentruă conservareaă speciei- A:ă valoareă excelent ,ă B:ă valoareă bun ,ă C:ă ă valoareă

semnificativ .

Speciileă deă p s ri cuă migraţiuneă neregulat ă nemenţionateă înă anexaă Iă aă Directiveiă

Consiliului 2009/147/EC

Nr.

crt.

Cod

Specie Denumireăştiinţific

rezi

dent

cuib

rit

iern

at

pasa

j

Sit

pop.

cons

erva

re

izol

are

glob

al

1 A348 Corvus frugilegus - 220-300 p - - C C C C

Analizaăspeciilorăşiăhabitatelorăînăzonaădeăinfluenţ ăaăproiectului

P S RIă

Nr.

crt.

Cod

Specie

Denumire

ştiinţific

Prezenţ ăamplasament/vecin tate

Relaţiaădintreăteritoriul ariei protejate

şiăplan Identificare

% din

suprafaţaă

sitului

% din

populaţiaă

sitului

1 A402 Accipiter brevipes A 0,01 -

- habitatulădeăcuib ritănuăesteăafectatădeă

plan

- nu se reduce biocenoza din regnul


37

animal

2 A229 Alcedo atthis P 0,01 0,01 - planul nu are efect asupra sp. deoarece

creşteăsuprafa aăhabitatuluiăs uăcuă0,01%

3 A255 Anthus campestris P 0,01 0,01 - impactul planul este dat de schimbarea

terenului

4 A089 Aquila pomarina A 0,01 -

- planul nuăinfluen eaz ăprezen aăsp.

- prezen ăincert

- arealulă deă cuib rită şiă hr nireă nuă esteă

afectat

5 A024 Ardeola ralloides A 0,01 - - arealulă deă cuib rită şiă hr nireă nuă esteă

afectat

6 A060 Aythya nyroca A 0,01 - - planul nu are efect asupra sp. deoarece

creşteăsuprafa aăhabitatuluiăs uăcu 0,01%

7 A403 Buteo rufinus P 0,01 0,01


- arealulă deă cuib rită şiă hr nireă nuă esteă

afectat

8 A224 Caprimulgus

europaeus A 0,01 -


- impact nesemnificativ ca urmare a

faptuluiă c ă înă vecin tateaă planului este

dispusăhabitatulădeăcuib rit

9 A196 Chlidonias hybridus A 0,01 - - planul nu are efect asupra sp. deoarece


10 A031 Ciconia ciconia A 0,01 - - planul nu are efect asupra sp. deoarece


şiăseădiversific ăhrana

- biomasaăsurseiădeăhran ăcreşteăodat ăcuă

implementarea planului

11 A030 Ciconia nigra A 0,01 -

12 A080 Circaetus gallicus A 0,01 - planulănuăafecteaz ăarealulădeăcuib rităşiă

hr nireănu este afectat

13 A081 Circus aeruginosus A 0,01 - - caut ă hran ă peă terenurileă agricoleă sauă

pajişti

14 A082 Circus cyaneus A 0,01 - planulănuăafecteaz ăarealulădeăcuib rităşiă

hr nireănuăesteăafectat 15 A084 Circus pygargus A 0,01 -

16 A231 Coracias garrulus A 0,01 - planulănuăafecteaz ăarealulădeăcuib rităşiă

hr nireănuăesteăafectat

17 A122 Crex crex A 0,01 - planulănuăafecteaz ăarealulădeăcuib rităşiă



38

18 A238 Dendrocopos medius A 0,01 - - Nuă seă facă defriş riă înă zonaă deă

implementare a planului

- planulă nuă afecteaz ă arealulă deă cuib rită

şiăhr nireănuăesteăafectat

19 A236 Dryocopus martius A 0,01 -

20 A027 Egretta alba A 0,01 - - planul nu are efect asupra sp. deoarece





21 A026 Egretta garzetta A 0,01 -

22 A097 Falco vespertinus A 0,01 -

- nu au fost identificate habitate de

cuib rită înă zonaă deă implementareă aă

planului

- Nuă seă facă defriş ri în zona de


23 A092 Hieraaetus pennatus A 0,01 - planulănuăafecteaz ăarealulădeăcuib rităşiă


24 A338 Lanius collurio P 0,01 0,01 - Nuă seă facă defriş riă înă zonaă deă


- Nu sunt afectate habitateleă deă cuib rită

şiăhr nire

25 A339 Lanius minor A 0,01 -

26 A246 Lullula arborea A 0,01 -

27 A023 Nycticorax

nycticorax A 0,01 -

28 A072 Pernis apivorus A 0,01 - - Nuă suntă afectateă habitateleă deă cuib rită

şiăhr nire

29 A193 Sterna hirundo A 0,01 -

- planul nu are efect asupra sp. deoarece





A – sp.ăabsent

P – sp.ăprezent

Impactul planului asupra speciilor de p s riă dină formularul standard ROSPA0128 Lunca

Timişului se poate exprima astfel:

PlanulăNUăareăefectăasupraăspeciilorăsauăaăpopula iilor;


39

2.3.ă Descriereaă funcţiiloră ecologiceă aleă speciiloră şiă habitateloră deă interesă comunitară

afectateă (suprafaţa,ă locaţia,ă speciileă caracteristice)ă şiă aă relaţieiă acestoraă cuăariileănaturale

protejateădeăinteresăcomunitarăînvecinateăşiădistribuţiaăacestora

Evaluareaă popula ional ă s-aă f cută peă bazaă referin eloră oferiteă deă IUCNă şiă Waterbirdă

PopulationăEstimatesăpublica ieăaăWaterlands International.

Nr.

crt.

Denumire

stiintific

Denumireăpopular Cod

specie

Descriere specie Statutul speciei

1. Alcedo atthis Pesc ruşăverde,ăpesc raş,ă

pesc relăvân t,ăpesc ri ,ă

pesc relăazuriuă(Lin ia,ă

1954), pescar verde,

pesc ruşăverzuliu,ă

pesc ruşăvân t,ăIvană

pescarul,ăIvanăpesc ruşă

(B cescu,ă1961),ăpesc raşă

albastru (Munteanu, 1992;

Bruun versus

Munteanu,1999)

A299 Alcedo athhis este unul dintre

ceiăpatruăreprezentan iăafricaniă

ai genurilor cunoscute în fauna

riiănoastreă(Merops,ăCoracias,

Upupa,ăAlcedo).ăPas reădeătalieă

mic ,ănuădep şeşteăcaălungimeă

18 cm (de la vârful ciocului la

vârful cozii); ciocul este

conformatămoduluiădeăhr nireă

ihtiofag.ăCeleădou ăculoriă

dominanteădinăpenajulăp s riiă

sunt îmbinarea cromatic

armonic ăcomplementar dintre

portocaliuăşiăalbastru.ăOrange-

ulăp r iiăventraleăesteăasigurată

deăprezen aăpigmen iloră

carotenoizi în timp ce partea

dorsal ,ăirizant ,ăcuăfluctua iiă

întreăalbastruăşiăalbastru-verde

esteărezultantaăconlucr riiă

celulelor melanice cu cele

hialine din structura penei care

înăaceast ăîmbinareăreflect ădină

spectrul luminos doar lungimea

Directivaăp s ri,ă

anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Legeaăvân toriiă

anexa 2 (vânarea

interzis ).


40

deăund ăpentruăculoareaă

albastr ă(450ănmăă- 475 nm).

Guşa:ăalb ;ătotăalbăînărepetare,ă

penajul distal al tectricelor

auriculare.; picioarele sunt

roşii.

Specie sedentar ă(darăşiăoaspeteă

deăiarn ăatunciăcândăcondi iileă

climatice particulare aspectului

hiemalăadaug ăpopula ieiă

autohtoneăindiviziiăcoborâ iădină

latitudini mai nordice),

cuib reşteălaănoiăde-a lungul

intervalului martie- începutul

luiăaprilieăpân ăc treăsfârşitul

lui iunie, începutul lui iulie.

Durataăincuba ieiăou lorăesteădeă

19-21 de zile. Cuibul este

plasatălaăcap tulăuneiăgaleriiădeă

pân ălaă2ămălungimeăs pat ăînă

malul vertical al râurilor,

fluviilor, unde femela depune

în medie 7 (6-10)ăou ;ăcuiburiă

au fost g siteăşiămalurileă

abrupteăaleăunorălacuriădarăşiăînă

alunec rileădeăterenădină

preajma apelor. Grija pentru

incubareaăou lorăapoiă

progenitur ăesteăînăegal ă

m sur ăasigurat ădeăfemel ăşiă

de mascul.

Activitate:ăspecieădiurn .ăÎnă

c utareădeăhran ăesteă

permanent prezent de-a lungul


41

cursuluiărâurilor,ăfluviilorăşiă

lacurilor;ăurm reşteăpeştiiă„laă

punctăfix”ădeăpeăîn l imeaăuneiă

crengi pe care îi prinde prin

plonjareăşiăchiarăscurt ă

urm rireăsubăap .ăPrada o

reprezint ăspeciileădeătalieă

mic .

Regim alimentar: ihtiofag.

Ecologie,ăhabitat:ăPesc raşulă

albastruăesteăoăspecieăpalustr ,ă

acvatic ,ăstrictălegat ădeă

existen aăsistemelorăloticeăşiă

lentice;ăprezentădeopotriv ăînă

Delt ,ăcumăşiăde-a lungul

rmurilorăfluviiloră(Dun re),ă

râurilor interioare, iazurilor,

lacurilor,ăpesc riilor.ăIernile

foarte grele pot duce la declinul

demografic al speciei.

Repartizareăgeografic :ă

repartizareaăgeografic ă

concord ăzoneiănemoraleăaă

Europei cu extinderea arealului

europeanăpân ăpeăcoastaă

nordic ăaăAfriciiăşiănord-

vestului Asiei Mici. La noi este

r spândităde-a lungul râurilor în

întreagaă ar .

2. Anthus

campestris

Fâs -de-câmp,ăfâs ă

campestr ă

(Dombrowski,1946)ăşiă

B cescuă(1961),ăfâs -de-

câmp (Munteanu, 1992;

A255 Dimorfismul sexual este abia

sesizabilăpân ălaăabsent.ă

Penajulăp s rilor:ăbrunăpalid.ă

Sprânceanaăesteăbineăconturat .ă

Parteaădorsal ,ătectricele,ătoate,ă


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei


42

Bruun versus

Munteanu,1999)

demarcate mai întunecat la

polulăbazalăcumăşiăpeneleădeăpeă

creştet.ăDintreăfâseăesteăspecia

ceaămaiămare,ăinconfundabil ă

prinăcânteculăei.ăDetermin rileă

f cuteădeănoiăseăbazeaz ămaiăcuă

seam ăpeăînregistr rileăsonoreă

prelucrate ulterior spectral ca în

imaginea de mai jos.

Cânteculăesteăinconfundabilăşiă

faciliteaz ădeterminareaăp s riiă

şiăf r ăaăfi necesar contactul

optic cu ea.

Cuibulăesteăplasatăpeăp mântăşiă

formatădinăvegeta iaăaflat ăînă

imediataăpreajm .ăPerioadaădeă

cuib rităesteăcuprins ăîntreă

mijloculăluiămaiăşiăînceputulăluiă

iulie,ăînăfunc ieădeăpereche.ă

Durataăincuba iei:ădou ă

s pt mâni.ăOu leăînănum rădeă

4-6ăformeaz ăunicaăpont ădină

an.ăExist ăîns ăşiăponteădeă

înlocuireăaşaăcumăesteăposibil ă

şiăoăaădouaăpont ă(rar)ă(Cramp,ă

1988., Makatsch, 1976).

Fondulăcromaticăalăou loră

variaz ădeălaăbrunădeschisălaă

brun închis, petele (maculele)

de pe ou ăfluctuândăîntreăoă

dispersieăr zle it ăpân ălaă

densitateaăaceloraşiădus ă

aproape de unificare (imaginea

deămaiăjos).ăFormaăou lor:ă

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Legeaăvân toriiă

anexa 2 (vânarea

interzis ).


43

oval-rotunjit ,ăoval-alungit ă

alteoriăovoid ădarăşiăovoconic .

Activitate:ăspecieădiurn ,ă

migratoare.

Regim alimentar: insectivor.

Ecologie, habitat. La noi este o

prezen ăaăsilvostepeiăpreferândă

întinsurileăarideăcuăvegeta ieă

joas ădarăşiăluncile,ă

luminişurileăsporite,ăp şunile,ă

ar turileănisipoase,ăzoneleă

inundabile sau terenurile

umede.

Repartizareăgeografic .ăDină

Europa pân ăînăUraliăapoiă

parteaăvestic ăaăSiberieiăiarăînă

sud-estăAsiaăMic .ăSpeciaăîşiă

maiăextindeăarealulăşiăasupraă

uneiăbuneăp r iăaăAfriciiădeă

Nordăcuăcomas riăimportanteăînă

parte sa nord-vestic .ăLaănoiăînă

ar ădateleăidentific riloră

cuib ririiăspecieiăprovin mai cu

seam ădinăDobrogea,ăMoldova,ă

CâmpiaăRomân ăşiăvestăsud-

vestulă rii.

3 Buteo rufinus

rufinus

Şorecarămare,ăşorecară

feroce,ăşorecarăacvilin,ă

uliuămareă(Lin ia,ă1954),ă

şorecarăferoce,ăşorecară

mareă(B cescu,ă1961),ă

şorecarămareă(Bruună

versus Munteanu,1999),

şorecarămareă(Munteanu,ă

A404 Este cel mai mare dintre

şorecariăajungândăuneori,ădup ă

Lin iaă(1954),ădeăm rimeaă

acvilei- ip toare-mici (Aquila

pomarina). Penajul general:

cafeniu. Capul este mai deschis

la culoare, la fel bordul de atac

alăaripilor.ăVentralăşiăproximală


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008


44

2009). este de asemenea mai deschis

laăculoareănuan aăîntunecându-

se pe parcursul trecerii spre

parteaăposterioar .ăExist ătotuşiă

varia iiădeăculoareădeălaăcremălaă

brun distingându-seătotodat ă

dou ăfazeăcromaticeăunaă

deschis ,ăcealalt ăintermediar ă

spreăîntunecat.ăAdul iiăfazeiă

deschiseăprezint ăcoadaăcrem-

alb ă(aproape)ăf r ădungiă

transversale de recunoscut

totuşi,ăuneoriăşiăslab,ăînăcontre-

jour.ăAceeaşi,ăbanda iaădeci,ă

este prezent ăînănum rădeă10ă

(11)ăstriuriăşiăpoateăfiăf r ădubiiă

constatat ălaăfazaăintermediar .ă

Odat ăcuăînaintareaădeălaăfazaă

de juvenil la cea de adult

poten areaăliniaturiiăseăpierde.ă

Vârful remigelor este brun

întunecatăspreănegruăcaăşiă

bordul posterior al aripii (la

adult)ăoriălimitaăextrem ăaă

rectricelor – penelor codale. În

zborăşiăînăfunc ieădeăinciden aă

luminiiădevineăevident ăatâtă

dorsalăcâtăşiăventralănuan aămaiă

deschis ăuneoriăcuăiriza iiăspreă

alb a treimii externe a aripii.

Petele întunecate de la

încheietura aripii (cubitus-

radiusăşiămetacarpiene)ă

respectiv subalare, particulare

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeăla

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II;

Legea 407/2006

si 197/2007;

Legeaăvân toriiă

anexa 2 (vânarea

interzis );

Birds in the

European Union

– a Status

Assessment

2004, 2007;

The State of

Europe’să

Common Birds,

2007.


45

şorecaruluiăcomunăsuntăslabă

conturate ori solvite în restul

maculelor. Înăstadiulătân răesteă

uşorăconfundabilăcuătân rulădeă

şorecarăcomună(Buteoăbuteo)ă

fazaădeschis .ă

Se cunoscădou ăraseăaleă

speciei: Buteo rufinus cirtensis

aproapeăidenticăasem n toareă

cuăspeciaănoastr ădarămultămaiă

roşcat ă(dinăAfricaădeăNVăpân ă

înăSinai)ăşiăButeoărufinusă

rufinusă(dinăfostaăYugoslavieăşiă

Siriaăpân ălaămargineaăestic ăaă

arealuluiădeăr spândire).

Reproducere.ăSpecieădiurn ,ă

rapace,ăprezint ăunăjocănup ială

probabil apropiat de cel al

speciei nominate Buteo buteo.

Formareaăperechilor,ă”zborulă

nup ial”ăsuntăpu inăcunoscute.ă

Intervalulăprobabilădeăs vârşireă

aăacestoraăesteăcelăprevernalăşiă

vernal depunereaăou loră

petrecându-se în Grecia

începând cu a doua treime a

luniiăMartieăşiăterminându-se la

jum tateaăluiăAprilie;ăacelaşiă

este intervalul pentru perechile

dinăAlgeria,ăAsiaăCentral ,ăMaiă

– IunieăpentruăAltaiăşiăMartieă

pentru Africa de NV respectiv

Turkestan (Makatsch, 1974).

Pontaăconst ădină2ă– 5ăou ă(deă


46

regul ă3)ăf r ăluciu,ăstropiteă

maiăcuăseam ălaăpolulăbazalăcuă

peteăşiăgrafiz riăînăform ădeă

puncte ori virgule dar care se

potăîntindeăchiarăpeăsuprafa aă

întregii coaje. Exist ăoă

fluctua ieănumeric ăaăou loră

depuseăînăfunc ieădeăzonaă

geografic .ăCuibulădinăanulă

precedent nu este, decât rar

repopulatăchiarădac ăteritoriulă

deăcuib rităr mâneărigurosă

p stratăpesteăani.

Activitate:ăspecieădiurn .ă

Execut ăzboruriăplanateă

acoperindăcaăsuprafa ă

kilometriăîntregiădeăsuprafe eă

deschise; în cazul nostru Lunca

MureşuluiădeălaăBataălaăPojogaă

apoiăînăv ileămaiălargiădinăN-

NE sitului (Toc de ex.);

conformăliteraturiiăpândeşteădeă

regul ăhranaădeăpeăîn l imiăcareă

pot fi atât dâmburi mai înalte,

stânci, arbori ori stâlpi de

telegraf,ădeăînalt ătensiune,ăetc.;ă

noi l-am observat doar în zbor

şiăoăsingur ădat ăpoposindăpeă

bârna unui gard la marginea

Mureşului.

Regim alimentar: carnivor.

Hranaădeăbaz ăoăasigur ă

micromamiferele (Microtus)

unele sciuride (Citellus,


47

Spermophilopsis) ori

cricetidaele (Cricetus). Pe

lâng ăacesteaădinătainulă

şorecaruluiămareămaiăfacăparteă

v tuiiădeăiepuriă(Lepus),ă

cârti eleă(Talpa),ăuneoriă

şopârleleă(genurileăLacertaăşiă

Eremias)ăchiarăşerpiiădeăcas ă

(Natrix) sau viperele (Vipera),

îns ărar.ăOcazionalăsuntăpr dateă

chiarăbroaşteleădeăp mântă

(BufoăbufoăşiăBufoăviridis).ă

Dintreăp s riăseăcunoaşteăataculă

asupra ciocârliilor (Alauda),

ciufului-de-câmp (Asio

flammeus),ăfazanilor,ăg iniloră

şiăpotârnicilor,ătotuşiăarareori.ă

Exist ăşiădoveziădeănecrofagie

(Glutz, U.N. et all., 1971).

L custeleă(Locusta)ăsuntăvânateă

prinădeplasareăterestr .

Ecologie, habitat. Zborul se

desf şoar ăcuăaripileălargă

deschiseăşiăuşorăridicate,ă

particularitateăaăplan rii.ă

Exploateaz ăcuren iiă

atmosfericiăascenden i.ăÎnă

coborârileărapideăîşiăfrângeă

aripileădeălaăcotăpân ălaăpesteă

450ă.ăZborurileăpotăfiăîns ăcaă

fenologieăvariabileăînăfunc ieă

deăinciden aăşiădominan aăunuiaă

dintre factorii abiotici sau

coroborareaăsinergic ăaă


48

acestoraă(Mestec neanu,ăA.,ă

Mestec neanu,ăF.,ă2010).ăLa

noiăînă ar ăesteăoaspeteădeăvar ă

în perioada martie-octombrie.;

r mâneărarăpesteăiarn .ăÎnă

locurileădeăbaştin ăseămanifest ă

sedentarăcuătendin eădeăeratismă

înafara perioadei de

reproducere. Este specie

particular ăzonelorălargiădeă

câmpie sau de coline, step ăoriă

întinsuriăarideăcuăvegeta ieădeă

step ăm rginiteădeăpâlcuriădeă

arbori sau abrupturi stâncoase

nuădeparteădeăoăap ăcurg toareă

sauăstagnant .ăOăfaun ăbogat ă

deăroz toareăînăhabiatăesteă

definitorieăpentruăprezen aă

şorecaruluiămare.ăPropriuăcaă

prezen ăîn sit luncii întufite

reg sit ăînăhabitatulă91E0*ă-

p duriăaluvialeăcuăAlnusă

glutinosaăşiăFraxinusăexcelsioră

(Alno-Padion, Alnion incanae,

Salicionăalbae),ă(Doni ăetă

all.,2005).

Repartizareăgeografic .ăSudulă

PalearcticiiădinăMarocăpân ăînă

Mongolia; în Africa pe Valea

Niluluiăpân ălaăAssuană– 240

N,ăiarăînăNVăpân ăînăSaharaă

mauritan ;ăpentruăEuropaăînă

SE, apoi Turcia iar în E peste

nordul Rusiei.


49

ÎnăBulgariaăşiăUngariaăspeciaă

esteăăbineăreprezentat ănumerică

ca urmare a expansiunii

demografice din ultima

jum tateădeăsecol.ăNum rulă

totalăalăpopula ieiăeuropeneăesteă

estimat la 2.700 – 6.000 de

perechi (Munteanu, 2009).

Raritateaăsemnal rilorădină araă

noastr ăînăNăTransilvanieiă

(Klemm,ăKohl,ă1988),ăBanatăşiă

sud-estulă riiă(Lin ia,ă1954)ăînă

secolul precedent, credemăc ă

este rezultatul metodei de

confirmareăaăsemnal riloră

sigur-doveditoare doar pe

seamaăexemplarelorăîmpuşcateă

sau recoltate în scop muzeal. O

maiăatent ăşiătemeinic ă

observa ieăaăspecieiăarăfiădusă

probabilălaăoăalt ăimagineăaă

şorecaruluiămareăînă araănoastr ă

atâtaăvremeăcâtă rileăvecineă

c roraăsuntemăgeografică

interpuşiăprezint ăînătimpăalt ă

ipostaz .ăDovad ăpentruănoiă

este,ăast zi,ăconfirmareaă

permanen eiăşiăcuib rituluiă

speciei în Dobrogea

(Munteanu, 2009) urmare a

abord riiădiferiteădeăînregistrare

aărealit iiădinăteren.

4 Caprimulgus

europaeus

Caprimulg comun,

rândunea-de-noapte-

A224 Oaspeteădeăvar ăîntreălunileă

aprilieăşiăoctombrie,ă


anexa I a


50

nordic ,ăp p lud ănordic ,ă

mulg torulăcapreloră

(Lin ia,1954),ălipitoare,ă

mulge-caprele, caprimulg,

ciob naş,ălichitoare,ălipici,ă

mulgu ,ăăşişneab,ăspaim ,ă

spaima-nop ii,ăv c raş,ă

strig ă(B cescu,1961),ă

caprimulg (Munteanu,

1992; Bruun versus

Munteanu,1999)

caprimulgul este o specie

silvestr ăcuăregimădeăvia ă

nictimeral-nocturn. Culoarea

general ăaăpenajuluiăbrun-

cenuşieăsubliniaz ălaănivelădeă

pan ădelimit riăalb-umbrite

spreăg lbui,ăîndeosebiăpeă

mijloculăcapuluiăşiăînăzonaă

axilar ;ăaiciăpotăfiărecunoscuteă

şiăuneleănuan eăspreăcastaniu.ă

Înăgeneralăpenajulăseăaseam n ă

foarteăbineăcuăscoar aăarboriloră

realizând astfel prin criptizare

un excelent mod de camuflare

pentruăspecie.ăDiferen aădintreă

masculăşiăfemel ăseăremarc ălaă

nivelul primelor remige

primareăundeămascululăprezint ă

peteăalbeădungiformeăaşaăcumă

la extremitatea rectricelor, a

codalelorăaşadar,ăeviden iaz ă

asemeneaădou ămaculeăalbeădeă

fiecare parteăaăcozii.ăP s rileă

tinereăsuntămaiădeschisăşiămaiă

roşcatăcolorate.ăCioculăesteă

scurt dar cavitatea

bucofaringian ămare,ăurmareăaă

adapt riiălaămodulădeăhr nireă

insectivor.ăPr d torănocturnăareă

în acest scop dezvoltate în jurul

ciocului, a comisurilor cavit iiă

bucale,ăunănum rămareădeă

vibrise (pene transformate) care

joac ărolădeăperiăsensitivi.

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Legeaăvân toriiă

anexa 2 (vânarea

interzis ).


51

Reproducerea. Cuibul este

plasatăpeăp mânt,ăf r ăurm ădeă

ajustare. Pe locul ales, femela

depuneădou ăou ,ăcaăform ă

elipticeăpân ălaăeliptic-alungite,

f r ăluciu; pe fondul alb, alb-

verzui,ăalteoriăslabăroziuăseăafl ă

pres rateăpeteălargiăcenuşiiă

peste care se suprapun, cu

aspect mozaicat, macule brune

deătoateănuan ele.ăPonteleăpotăfiă

depuseăîncepândăcuăsfârşitulăluiă

Maiăpân ălaămijloculăluiăIulie.ă

Embriogeneza dureaz ă17-18

zile.

Activitate: specie nictimeral-

nocturn ,ămigratoare.

Regim alimentar: insectivor.

Ecologie, habitat. Caprimulgul

esteăoăpas reăforestier ăf r ăaă

agrea conform biologiei sale

profunzimeaăp duriiăciămaiă

degrab ălimiteleăeiăspreăecoton.ă

Prefer ăp durileădeăconifereădară

vie uieşteăşiăînăceleădeăfoioase,ă

cuăăaplecareăîns ădeăamestec.ă

Predilecteăsuntăşiăluminişurile,ă

t ieturileăpentruăliniileădeă

curent electric (sau nu), liniile

somiereălargi,ăp şunileă

împ durite,ătoateăîns ă

neacoperite de un strat ierbos

înalt.

Repartizareăgeografic .ăDină


52

Europaăpân ălaălaculăBaikalăşiă

urmând linia de sud-vestăpân ă

în Afganistan. Pe continentul

African în nord-vest iar în

nordul Europei în cea mai mare

parte în Anglia, Irlanda iar spre

est în Danemarca, Suedia,

par ialăNorvegia,ăEstonia,ă

Letonia.

ÎnăRomânia,ăseăpareăc ăară

ocupaăoăbun ăparteădină

teritoriu;ăcumănuăexist ăîns ăună

studiu axat numai pe problema

demografieiăşiăchiarăaăprezen eiă

speciei la noi datele oferite de

literatura de specialitate sunt

rezultatulăobserva iiloră

întâmpl toare;ădeăaiciăşiăslabaă

gradareăaăinforma iiloră

concentrate în puncte ale

existen eiăspeciei,ăpeăhart .

5 Ciconia nigra Cocostârc negru,

cocostârc-de-p dure,ă

barz ăneagr ,ăbarz ă

cernit ,ăbarz ă ig neasc ă

(Lin ia,ă1954),ăcocost rcă

negru,ăbarz ăneagr ,ă

barz -de-p dure,ăbarz ă

popeasc ă(B cescu,ă

1961),ăbarz ăneagr ă

(Bruun versus

Munteanu,1999),ăbarz ă

neagr ă(Munteanu,ă2009).

A030 Ca morfologie este perfect

asem n toareăcuăbarzaăalb ă

diferen aăfiindădeăcromatic ăaă

penajului.ăPas reaăadult ăesteă

neagr ă(negru-brunatic ),ăcuăună

luciu metalic verde-ar miuă

propriu capului, gâtului,

aripilor, spatelui, înclusiv

penelor codale. Pieptul,

abdomenulăşiăgambeleăsuntă

albe. Tot albe sunt subalarele

mariăpân ălaăjum tateaă

zeugopodului (humerus),


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor


53

dispunereăuşorădeărecunoscutălaă

pas reaăînăzboră(imagineaădeă

mai jos).

Reproducere.ăOaspeteădeăvar ă

dinăAprilieăpân ăînăOctombrie,ă

se reproduce în intervalul Mai-

Iulie. Cuibul este amplasat între

10ăşiă20ămăîn l imeădeăregul ă

pe arborii mari din interiorul

p duriloră(stejar,ăfag,ă

mesteac n,ăarin,ăpin)ăşiăesteă

refolosit an de an; în timp

masivitateaăconstruc ieiă

sporeşteăprinăad ugirileădeă

reparareăşiăîmprosp tareăaă

vetrei,ăobiceiărepetatăodat ăcuă

sosirea în teritoriu.

Perechile sunt stabile,

comportamentulăpremerg toră

depunerii pontei fiind apropiat

deăcelăalăberzeiăalbe.ăNum rulă

deăou ădepuseăesteăînămedieădeă

4 (min. 3, max. 5)(Makatsch,

1974),ădeăform ăoval ,ăoval-

rotunjit ,ămaiărarăeliptice,ăalbeă

şiăfinăgranulate.ăOu leăsuntă

depuseăînăr stimpulăaă48ădeăore.ă

Incuba iaăîncepeăoădat ăcuă

depunerea primului sau celui

de al doilea ou. Perioada de

clocitădureaz ăîntreă30ăşiă38ădeă

zile,ăpân ălaă46ăînălimiteleă

nordice ale arealului.

Participarea la clocit a

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II;

Legea 407/2006

si 197/2007;

Birds in the

European Union

– a status

assessment 2004,

2007.


54

partenerilorăesteăegal ,ă

intervalul nocturn revenind

precump nitorăfemelei.ăPuiiă

suntăhr ni iădeăambiiăp rin iă

prin regurgitarea hranei în cuib.

Pân ălaăaădeveniăzbur toriăauă

nevoieădeăîngrijireaăadul iloră

întreă63ăşiă71ădeăzile.ă


Execut ăzboruriăplanateăînă

alternan ăcuăceleăactiveă

survolând kilometri întregi de

suprafe eădeschiseăaidomaă

p s rilorădeătalieămare,ă

rapacelor diurne; în cazul

nostruămaiăcuăseam ăînăSEă

sitului,ălaăSădeăPojogaăşiă

S lcivaăpesteăhorstulădominată

deăcarpenăşiăfag str b tutădeă

v ile:ă iganilor,ăPojoga,ă

BurguleaăsauăValeaăluiăȘerban.

Esteăoăpas reătem toareăşiă

extremădeărezervat ăfa ădeăom.ă

Regim alimentar: carnivor:

diferite animale acvatice,

inclusivăpeşti,ăprinseădinăapeleă

curg toareăsauăstagnanteăaflateă

în habitatăşiăpreajmaăacestuia.

Ecologie,ăhabitat.ăBarzaăneagr ă

esteăprinăexcelen ăoăspecieă

solitar ,ăparticular ă

ecosistemelorăforestiere.ăEvit ă

pentru amplasarea cuibului

margineaădeăp dureădarăcareă


55

esteădeăg sită(greu)ă- atunci

când este cazul - în adâncimea

ei;ăcondi iaăcaăloculăs ăfieăalesă

esteăprezen aăaăcelăpu inăunuiă

firădeăap ăînăpreajm .ăP dureaă

trebuieăs ăfieăîntins ,ăcopaciiă

înal i.

Repartizareăgeografic .ăSpecieă

transpalearctic ăcuăareală

discontinuuăcuprinsăîntreă300ăşiă

600ălatitudineănordic ,ăîntre

AtlanticăşiăPacific.ăPas reă

migratoareăierneaz ăînăAfricaăşiă

în sudul Asiei (Munteanu,

2009).

Este de întâlnit din peninsula

Balcanic ăşiănordulăEuropeiă

pân ălaăAmur,ădinăAsiaăMic ă

pân ăînăMun iiăAltai,ăapoiă

Mongolia,ăcuăoădisjunc ieăîntreă

NăşiăSăsubăform ădeăculoarăceă

treceăpesteăMareaădeăAzovăşiă

MareaăCaspic .ăIzolată

cuib reşteăşiăînăAfricaădeăEstăşiă

Sud.

ÎnăEuropaăspeciaăseăafl ăînă

c dereănumeric ăfiindădisp rut ă

dinăSuediaăşiăSpania.ăLaănoiăseă

cunosc date certe ale

cuib rituluiăspecieiăînc ădină

secolul 19 mai frecvente din

secolul 20 pentru întreaga

Transilvanie având ca suport

baza de date strânse de Salmen


56

şiăprelucrateădeăKlemmăşiăKohlă

(1988)ă;ăaceleaşiăsuntăsumateăşiă

prezentate pe harta de

r spândireăaăberzeiănegreăcaă

pas reăclocitoareăînăRomâniaă

de Munteanuăşiăcolab.(1994).ă

Efectivul de perechi

cuib ritoareăesteăîns ăgreuădeă

stabilit,ăapreciatăcuăaproxima ieă

deăpân ălaă100-150. (Munteanu

şiăcolab.,ă1994;ăMunteanu,ă

2009).

6 Circaetus

gallicus

Şerpar,ăvulturăşerpară

(Lin ia,1954),ăşopârlar,ă

brehanac ,ăuliuăbroscar,ă

(B cescu,1961),ăşerpară

(Bruun versus

Munteanu,1999).

A080 Parteaăsuperioar ăaăcorpuluiă

esteăbrun ,ăparteăventral ă

deschis ălaăculoareă(alb )ăcuă

dungi longitudinale. Pe flancuri

şiăpeătibii,ăpeneleăsuntăp tateăcuă

brun.ăCoadaăbandat ă(3ă

ştraifuri).ăTreimeaăanterioar ăaă

corpuluiă(cap,ăpiept,ăpân ălaă

nivelul abdomenului) brune.

Aripileăsuntălungiăcuăcap tulă

distal al remigelor negru (ori

brun întunecat spre negru).

Reproducerea.ăOaspeteădeăvar ă

(III-X)ăşiăspecieădeăpasaj,ăaăfostă

dup ăLin iaă(1954),ălaăînceputulă

secoluluiătrecut,ăpas reă

clocitoareăînătoat ă ara.ăSeă

reproduce în perioada aprilie-

iulie, construindu-şiăîn fiecare

anăaltăcuibăplasatădeăregul ăînă

arboriiăînal iădinăliziereăsauă

rarişti.ăOăparticularitateăaă


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă


57

specieiăesteăaceeaăc ădepuneăună

singurăouăceeaăceăînăcondi iileă

actuale poate reverbera negativ

înărataănatalit iiărealizate;ăneă

pronun măastfelădeoarece o a

douaăpont ădeăînlocuireăesteă

pu inăprobabil .ăOulăesteăoval,ă

alb,ămat,ăindirectăp tatăprină

contact cu resturile organice

r maseă(chiarădac ănumaiă

temporar) în cuib. Maturitatea

sexual ăoăatingeălaă3-4 ani.

Activitate:ădiurn .ăZiua,ă

sta ioneaz ăpeăarboriăînal iăcareă

îiăasigur ăprinăposibilitateaă

controlului unui câmp larg

vizualăcoeficientulădeăsiguran ă

necesar.

Regimul alimentar: carnivor.

Seăhr neşteăcuăamfibieniăşiă

reptile, ophidieni, de unde i se

trageăşiănumele.

Bonn, anexa II

Legeaăvân toriiă

anexa 2 (vânarea

interzis ).

7 Circus

aeruginosus

Uliu-de-trestie, uliu-de-

stuf, gaie-de-trestie, uliu-

de-balt ,ăşorecar-de-balt ,ă

herete-de-balt ă

(Lin ia,1954),ăcorui,ă

hultan,ăvierete,ăşov ă

(B cescu,1961),ăerete-de-

stuf (Munteanu, 1992;

Bruun versus

Munteanu,1999)

A081 Caăurmareăaăexisten eiă

dimorfismului sexual, masculul

are penajul galben-ruginiuăşiă

brun,ăcapulăgalben,ăpeăarip ăcuă

oăzon ăcenuşie,ăsubăarip ăşiălaă

baz ăremigeleănuan ateăalb,ă

aceleaşiăproximalădeciăcuă

vârfurile, negre în timp ce

femelaăesteăîmbr cat ămaiă

uniformăbrun,ăpeăcreştet,ă

cerbice,ăpieptăşiăpeăumeriă

nuan at ăgalben-ruginiu. Ceara,


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea


58

col urileăguriiăşiăpicioareleăsuntă

la ambele sexe galbene.

Reproducerea.ăObişnuit,ăcuibulă

este plasat pe sol având ca

suport stuful din imediata

apropiere frânt (indoit, culcat),

centrul prezentând o

scufund tur ăpu inăadânc ă(5-7

cm.). Diametrul vetrei ajunge

în schimb la cca. 1 m. Cuibul

refolosităînăaniiăurm toriăsufer ă

un adaos de material format din

crengi,ămuşchi,ădiferiteăierburi,

înăaşaămodăcaămargineaăsaăs ă

dep şeasc ăoglindaăapeiăcuă

aproximativ 40-80 cm. Ponta

esteăformat ădină4-5ă(6)ăou ă

ovale ori rotund-ovale, albe cu

iriza iiăalbastreăsauăverzi,ăf r ă

luciu evident. Intervalul

perioadei de reproducere este

cuprins între ultima treime a lui

Aprilieăpân ăspreămijloculăluiă

Mai;ăîntreăprimulăouăşiă

depunerea celui de al doilea

sunt necesare 2-3ăzileăşiăiar şiă

atâtea intervale pentru fiecare

ouăînăparte.ăIncuba iaădureaz ă

32 (36,38) de zile. Clocitul este

aiguratădoarădeăfemel .ăPuii

suntăsta ionariăînăcuibămaiămultă

deăoălun ăşiădevinăzbur toriă

dup ăaă56-a zi.

Activitate:ăspecieădiurn ,ă

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Legeaăvân toriiă

anexa 2 (vânarea

interzis ).


59

carnivor ,ăsurvoleaz ăîntinsuriă

largiăînăc utareădeăhran ;ă

terenurile explorate în acest

sensăsuntăînml ştinirile,ăzoneleă

umede în general, suprafe eleă

deăap ,ăterenurileăagricole,ă

luncileăşiăpeăcâtăposibilăchiară

p şunile.

Regim alimentar: carnivor,

regim alimentar format din

micromamifere,ăinsecteăşiă

p s riămici.

Ecologie, habitat. Specie

rezident ,ăeretele-de-stuf este

r spânditămaiăcuăseam ăînă

regiunile de câmpie cu

preferin ăpentruăstuf rişuriăînă

perioada de reproducere la

ad postulăc roraăîşiă

construieşteăcuibul.ă

Prefer ă inuturileăîntinse,ă

stepice,ăcâmpiaăînierbat ,ă

pajiştileănaturaleănecultivate,ă

luncile înierbate, terenurile

ml ştinoaseăînăapropierea

b l ilorăsauălacuriloră(acesteaă

dinăurm ăputândăoferiănuănumaiă

oăsurs ătrofic ăvariat ădarăşiă

”furnizarea”ăunorălocuriă

potriviteăpentruăcuib rit)ăiarăcaă

habitat secundar, terenurile

agricole.

8 Crex crex Cristeiăroşu,ăcristei,ă

cârstel,ăcreste ,ăcrastaniu,ă

A122 Partea dorsal ăesteăbrun-

m slinieăroşcat ăcuăpeteă

Directiva p s ri,ă

anexa I a


60

cârsteiă(Lin ia,1954),ă

cristel-de-iarb ,ăcristeiaşă

pestri ,ăcristeiaşămic,ă

cristeiu-de-câmp, cresteu,

crist lă(B cescu,1961),ă

cârstel-de-câmp (Bruun

versus Munteanu,1999)

întunecate; remigele sunt brun

suriiăcuăsteagulăexternăroşcatăiară

margineaăaripiiăalbicioas .ă

Coadaăesteămaiăroşcat ădecâtă

spatele.ăB rbia,ăgâtulăşiăguşaă

suntăcenuşiu-alburiu-roşcate,ă

peneleăflancurilorăşiătectriceleă

subcodaleăroşu-ruginii bandate

transversal. Dimorfismul

sexual se manifest printr-o

cromatic ămaiăpronun at ălaă

masculăşiălipsaăcenuşiuluiăpeă

gât-guş ălaăfemel .ăPas reă

migratoare.

Reproducerea.ăPas reă

migratoareăsoseşteăînăteritoriuă

înăaădouaăjum tateăaălui aprilie

caăîncepândăcuăsfârşitulăluiămaiă

s ăfieădejaădeăg sităprimeleă

cuibare (complete). Locurile

favorabileăamplas riiălorăsuntă

terenurileăuscateăcuăvegeta ieă

înalt .ăOu leăsuntăovaleăsauă

scurt-ovale de culoarea

m slinelorăverzi,ăalteoriăalb-

alb struiăoriădeănuan aăuntuluiă

rânced;ăsuntăintensăp tateăînă

brun, brun-roşcatămaiăcuăseam ă

la nivelul polului bazal.

Num rulăou lorădepuseădeă

femel ăvariaz ăîntreă7-9 (8-12)

iarănum rulăpontelorăpeăanăseă

rezum ălaăunaăsingur ;ăpotă

existaăîns ăşiăponteădeăînlocuire

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Legeaăvân toriiă

anexa 2 (vânarea

interzis ).


61

dac ăînăperioadaăcosituluiă

cuibarulăini ialăaăfostădistrus.ă

Perioadaădeăincuba ieăoscileaz ă

în jurul a 19 zile.

Activitate:ădeăregul ădiurn ;ă

activitateaăsaăceaămaiăintens ă

esteăînăzoriădarăpoateăfiăauzităşiă

noapteaăemi ândăsuneteleă

caracteristiceăasem n toare

sunetului emis de trecerea unui

obiectădurăpesteădin iiăunuiă

pieptene.ăZboar ălaăîn l imeă

joas ,ăseădeplasez ăînă

majoritatea cazurilor pe sol

r mânândăascunsăvederiiădină

cauzaăvegeta ieiăînalteăcareăîiă

serveşteădreptăcamuflaj.ăCaă

urmare majoritatea

determin rilorăprezen eiăp s riiă

într-un habitat se fac pe calea

recept riiăacustice.

Regimul alimentar: este format

preponderent din nevertebrate

(insecte: Tetrix, Acrididae,

Tettigoniidae, Gryllotalpa,

Gryllidae, coleptere,

heteroptere, furnici,

himenoptere,ălibelule,ămuşte,ă

fluturi, apoi miriapode, râme;

moluşte:ăLaciniaria,ăLimnaea,ă

Galba, etc., ocazional

vertebrateădeătalieămic ă

(broaşteătinere,ăpuiiăînc ămiciăaiă

unorăp s riă/rar/)ăşiăsemin eriiă


62

de toate felurile, tulpini de

graminee,ăcojiădeăou ,ăetc.ă

Ecologie, habitat. Specie

migratoare – oaspeteădeăvar ;ă

primele exemplare sosesc la

noi în Aprilie reîntoarcerea

spre latitudinile sudice

începând cu luna August.

Locurile favorite cârstelulului-

de-câmpăsuntăfâne eleăumedeă

neamendate chimic, marginile

lacurilor acoperite de rogoz,

locurile ierboase sau cele

copleşiteădeăburuieni,ăzoneleă

inundabile din lunca râurilor;

prefer ăzoneleăumedeăcuă

asocia iiădeătipăMolinietumă

caeruleaeăKuhnă1937,ăvegeta iaă

cu Carex, Juncus, Cirsium,

Phleumăădarăşiăculturileă

agricoleădeăcerealeăp ioase,ă

trifoiăoriălucern ..ăSubăacestă

aspectăLuncaăMureşuluiăară

îndepliniămajoritateaăcondi iiloră

privind aspectul ofertei de

recuzite pentru Crex crex.

Dup ărecoltareăcristeiiăseăretragă

înăporumbişti,ăpârloage,ăierburiă

cu tufe.

9 Lanius collurio Sfrânciocăroşietic,ă

sfrânciocăroşu,ăBerbecelă

roşietic,ăŞofran,ăCod lbi ă

(Dombrowski,1946.,

capraădraculuiă(B cescu,ă

A299 Mascululăadultăareăcapulăşiă

târti aăcenuşiiăiarăpesteăochiă

prezint ăoădung ăneagr .ă

Spateleăesteăbrunăroşcat,ă

flancurileăcorpuluiăşiăpieptulă


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei


63

1961),ăsfrânciocăroşiatică

(Munteanu, 1992; Bruun

versus Munteanu,1999).

rozii, abdomen alb (spre

culoareaăuntului).ăLaăfemel ăcaă

şiălaăjuveniliăpenajulăesteă

dominantăbrunăcuăintercal ri de

nuan ămaiădeschis ădeăundeăşiă

aspectulăpestri ăăalăacestuia.ăă

Maculele de pe piept au aspect

semilunar.

Reproducerea. Cuibul este

construitămaiăcuăseam ăînătufeleă

de Prunus spinosa, Prunus

mahalebăoriăRosaăcaninaădarăşiă

în salcâmi (Robinia), soc

(Sambucus), zmeur (Rubus),

alun (Alnus), apoi, dar mai rar,

acolo unde s-au

practicat”t ieturi”ăforestiereădeă

stejar,ăconifere,ăfagăşiăundeă

cur rileăauăr masă

nefinalizate, printre crengi;

construc iaăăesteăamplasat ăcuă

prec dereălaăăin l imeaămedieă

de 1.20 m.ăOu leăsuntăovaleă

spre ovoid-ovale uneori

ascu iteălaăpolulăapical,ămate,ă

cuăpeteăcenuşiiăpeăfondăverzui,ă

g lbuiăsauăroziu.ăLanius

collurio este printre

passeriforme specia cu cea mai

mareăvariabilitateădeăform ăşiă

cromatic ăaăou lor.ăNum rulădeă

ou ăînăpont :ă5-6.ăCuiuriăcuăou ă

potăfiăg siteădeălaămijloculăluiă

maiăpân ălaămijloculăluiăiulie;ă

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Legeaăvân toriiă

anexa 2 (vânarea

interzis ).


64

durataăincuba iei:ă14-16 zile.

Activitate:ăspecieădiurn .ăÎnă

c utareădeăhran ăsfrâncioculă

este prezent în zonele cu

deschidereămaiălarg ăundeă

vâneaz ădeălaăinsecteălaă

vertebrateă(şopârle).ă

Regim alimentar: insectivor

(carnivor).

Ecologie, habitat. Este specia

ecotonurilorăşiăaătufelorăr zle eă

dinălunc ,ăluminişuriăşiăp şuni.ă

Repartizareăgeografic .ăEuropa,ă

Crimeea,ăCaucazăpân ăînăIran.ă

Laănoiăînă ar ăpretutindeniădar

cu un puternic regres al

perechilor clocitoare pentru

ultimele 2-3 decenii.

10 Pernis apivorus Vespar,ăv spar,ăviespar,ă

şorecarulăviespiloră

(Lin ia,1954),ăvespár,ă

prigorui, prigoruia

(B cescu,1961), viespar,

C tuneanuăetăall.(1972),ă

Bruun versus Munteanu

(1999).

A072 Penajul spatelui este uniform

brun, ventral alb-g lbui,ăbandată

şiăp tatăbrun.ăCoadaăareăoă

band ăterminal ăbrun ăşiătreiă

benzi bazale transversale; între

benzi mai sunt prezente altele

5-6,ăîngusteăşiădeănuan ămaiă

deschis .ăIrisulăesteăgalben.ă

Mascululăadultăareăcapulăşiă

obrajiiăcenuşii.ăObservatădeălaă

distan ,ăesteăremarcabil ă

trecereaădeălaăcenuşiulăcapuluiă

prin brunul spatelui la

întunecarea remigelor spre

negru (brun obscur).

Reproducerea.ăOaspeteădeăvar ă


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă


65

pe intervalul aprilie-septembrie

şiăspecieădeăpasaj.ăCuib reşteăînă

p durileăîntinseădarăşiăînă

arboretele fragmentate. Depune

2-3ăou ,ăalteoriăunulăsingur.ă

Ou leăsuntăovaleămaiărară

eliptice de culoare alb-g lbuieă

şiăp tateăbrun;ămaculele sunt

prost conturate, având mai

degrab ăaspectulădeăpat ă

ştears .Perioadaădeăincuba ieă

dureaz ăîntreă30ăşiă35ădeăzile.ă

Cuibul este amenajat în arbori

înal iă(stejar,ăfag,ămesteac n,ă

pin)ălaăoădistan ădeă10-22 m de

sol.


Regimul alimentar: insectivor-

carnivor;ăhranaăconst ădină

insecte mai mari, viespi, albine,

bondariădarăpr deaz ăşiă

mamiferele mici, reptilelel sau

p s rile.ă

Ecologie,ăhabitat.ăprefer ă

zoneleăîmp duriteăundeăexist ă

şiăoăalternan ăcuăpajiştileădarăşiă

la loc deăt ietur ,ărarişteăoriă

poian ,ăgolămontan.ăCauzaă

principal ăaăprezen eiăsaleăîntr-

unălocădatăesteăofertaătrofic .

Repartizareăgeografic .ă

Viesparul este o specie vest-

palearctic ăcareăcuprindeăceaă

maiămareăparteăaăEuropeiăşiăseă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II

Legeaăvân toriiă

anexa 2 (vânarea

interzis ).


66

întinde pe mai departe spre

r s rităpân ăînăAsiaăCentral .ă

Limitaănordic ăesteădat ădeă

izoterma de 150 C pentru luna

iulie, punctul cel mai sudic

formând-ul Peloponesos.

Cuib reşteăînătoateă rileă

Europei,ăpopula iileăceleămaiă

frecvente aflându-se în Rusia,

Belarus, Polonia, Germaniaăşiă

Fran a.

11 Lullula

arborea

ciocârlieădeăp dure A246 Prezint ăoătalieădeă15ăcm,ăesteă

singuraăspecieăcareăseăaşeaz ăpeă

arbori. Coloritul este cafeniu-

galbui cu pete întunecate,

ventral este albicios. Pe cap are

unămo ămic.ăSeăîntâlneşteăînă

zonaădeăstep ăşiăsilvostep .ă

Cuibulăşi-lăinstaleaz ăpeăsolulă

înierbat, într-oăadâncitur .ă

Ou leă(4-5),ăp mântiiăcuăpeteă

brune,ăsuntăclociteădeăfemel ă

14 zile începând din luna

aprilie.ăCloceşteădeădou ăoriăpeă

sezon. Masculul cânta deseori

în apropierea cuibului. Toamna

se retrag în sudul continentului,

peăvaleaăNiluluiăinferiorăşiăsud-

vestul Asiei.

Habitat:ăPrefer ăzoneădeschiseă

cuăarbuştiăşiăcopaciăr sfira i,ă

liziere,ăcrânguriăşiădumbr vi,ă

apare regulat în zone cu

microrelief caracteristic


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II.


67

respectiv cu microclimat cald.

Esteăprezent ăînăspecialăînăzoneă

colinareăşiădepresiuniădarăşiăînă

zone muntoase de altitudine

mic ăşiămijlocie.ăLargă

r spândit ăînăRomânia,ăîns ă

abunden aălocal ădifer ă

semnificativ între diferitele

zoneăaleă rii.

Ecologie: Perioada de

reproducereăîncepeăodat ăceă

p s rileărevinăînă ar ăînălunaă

aprilie.ăMascululăcânt ăînăzbor,ă

în timp ce descrie un zbor

ondulatămaiăpronun atădecâtă

ciocârlia de câmp. De

asemenea,ăcânt şiăstândăpeă

stâlpi sau în vârful copacilor.

Femela depune 3-5ăou ăînă

cuiburiăconfec ionateăînă

adâncituriăs pateăînăp mânt,ădeă

regul ăînăvegeta iaădeălaălizier ă

sau la baza arborilor. Se

hr nescăpeăsol,ăcuădiverseă

speciiădeăinsecteăşiăcuăsemin e.ă

Distribu ie:ăEsteăoăspecieă

predominantăeuropean ,ăcuăoă

distribu ieăpân ăînăIranăşiăînă

sudul Turkmenistanului în Asia

şiănord-vestul Africii. Prefer ă

climatulătemperatăşiă

mediteranean,ăcuib rindălaă

liziereăşiăînăzoneleăîmp durite.ă

Specieămigratoare,ăpopula iileă


68

nordiceăşiăcentralăEuropeneă

migreaz ăşiăcartiereleălorădeă

iernare in se suprapun cu

arealulăpopula iilorădinăsudulă

Europei, care sunt sedentare.

Popula iaădinăRomânia:ăînă

prezentăefectivulăcuib ritoră

na ionalăesteăapreciat ălaă65000ă

- 87000 de perechi (7 % din

popula iaăUE).

12 Aquila

pomarina

Acvila tipatoare mica A246 Are dimensiunea de aprox. 56-

68ăcmă(întreăcorbăşiăg in ),ăcuă

colorităcafeniu,ăciocăcenuşiuă

albastru,ăpicioareăgalbeneăşiă

gheare negre.

Habitat:ăCuib reşteămaiăalesăînă

p duriădeăfoioaseăînconjurateă

de zone umede sau terenuri

agricole cultivate în mod

tradi ional.ăÎnănordulăşiăestulă

arealuluiăprefer ăzoneăumedeă

maiăîntinseăşiăp durileădeă

câmpie,ăînăEuropaăCentral ăşiă

deăEstăîns ăoăîntâlnimăşiălaă

altitudiniădeăpân ălaă1800ăm.

Ecologie: Specie migratoare, o

întâlnimăînălocurileădeăcuib rită

întreăaprilieăşiăoctombrie.ă

Ierneaz ăînăAfrica,ălaăsudădeă

Sahara,ăînăEtiopiaăşiăregiuneaă

Transvaal. În perioada de

migra ieăuneoriăseăadun ăînă

grupuriădeăpân ălaă20ăindivizi

înăloca iiăbogateăînăhran .ă


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II.


69

Perechile deseori sosesc

împreun ălaăloculădeăcuib rit,ă

undeăseăcomport ăfoarteă

teritorial.ăÎşiăconstruiescăcuibulă

în copaci, la circa 14-15 m de

sol. Cuibul este construit din

crengi,ăşiăcamuflatăcuăfrunzeă

verzi. Îşiărefolosesc cuibul în

de la un an la altul, deseori

având 2 cuiburi în teritoriu.

Femelaădepuneă2ăou ,ăincuba iaă

dureaz ăpân ălaă41ăzile.ăăPuiiă

suntăhr ni iătimpădeă58ăzile,ă

apoiăînc ăoălun ădup ăp r sireaă

cuibului. De obicei doar 1 pui

supravie uieşte.ăă

Acvila ip toareămic ăseă

hr neşteămaiăalesăcuămamifere,ă

darăprindeăamfibieni,ăreptileăşiă

insecte,ădarăşiăp s riămiciăşiădeă

talieămijlocie.ăCaut ăhranaă

zburândăşiăplanând,ădeseoriăst ă

laăpând ăsauăcoboar ălaăsol,ă

undeăseăplimb ăşiăpândeşteă

prada.

Distribu ie:ăAceast ăspecieăareă

oădistribu ieădestulădeărestrâns ă

înăCentrulăşiăEstulăEuropei.ă

Dup ăultimeleăstudiiăreieseăc ă

Româniaăg zduieşteăoă

popula ieăimportant ăpeăplană

global. Cele mai bune habitate

suntăînăcentrulăşiăEstulă

Transilvaniei.


70

Popula iaădinăRomânia:ăîn

prezentăefectivulăcuib ritoră

na ionalăesteăapreciatălaă2500ă-

2800ăă(26ă%ădinăpopula iaăUE).

13 Dendrocopos

medius

Cioc nitoareaădeăstejar A238 Are 21 cm lungime. Apare în

majoritateaăp durilorăcuăfrunzişă

c z tor,ăşiăpeăv ileărâurilor.ăAreă

acelaşiăcolorităcaăşiăprecedenta,ă

darăcuăroşuăşiăpeăcreştet.ăÎnălunaă

mai-iunie femela depune 5-6

ou ălucioaseăalbe,ăcareăsuntă

clociteădeăambiiăso iă14-15 zile.

Esteăoăpas reăsedentar .

Reproducere:ădeăregul ăexist ăoă

singur ăpont ăpeăan;ăLaă

procesulăciopliriiăparticip ă

ambiiăparteneri.ăOu leădeă

culoareăalb ăînănum rădeă5-6,

mai rar 7-8 sunt depuse pe

rumeguşulărezultatădinăd ltuire,ă

aflat pe fundul scorburii.

Incuba iaădureaz ă14ăzile,ă

clocitul revenind atât femelei

cumăşiămasculului.

Activitatea:ădiurn ;ăspecieă

solitar ăşiăsedentar ăcareăseă

poateăîns ăasociaăînătimpulă

iernii stolurilor polispecifice

(pi igoi,ăgai e)ăeratice,ăaflateăînă

c utareădeăhran .ăSpecieă

comun ăînăEuropaăcentral ăşiă

deăest,ăcuăexcep iaăItaliei,ă

începând dinăPirineiăpân ăînă


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II.


71

Urali, iar în sud, circumscris

M riiăNegre,ăînăBulgaria,ă

Turciaăpân ălaăMareaăCaspic ă

spre Iran. Totalul perechilor

clocitoareăînă araănoastr ăesteă

apreciat la 3.000-10.000 de

perechiă(Weberăşiăcolab.,ă

1994).

14 Dryocopus

martius

Cioc nitoareaăneagr A236 Esteăceaămaiămareăcioc nitoareă

de la noi, de talia unei ciori.

Are coloritul complet negru,

avândădoarăoăpataăro ieăpeă

creştet.ăTr ieşteăînăzonaă

p durilorădeăconifereăşiădeă

amestec, mai rar se întâlneşteălaă

şes.ăCuibulăşi-lăsap ăînă

trunchiul, la 3-20 m de sol, cu

intrareăoval .ăPontaăesteădepus ă

în aprilie-mai,ăalc tuit ădină3-5

ou ăalbeălucioase,ăcareăsuntă

clocite de ambele sexe, timp de

13-14 zile. Este o specie

sedentar ,ăzborulăeiăspreă

deosebire de celelalte

cioc nitoriănuăareăîntreruperi.


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexa

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II.

15 Lanius minor Sfrânciocul cu fruntea

neagr

A339 Are o talie de 20 cm, penajul

esteăcenuşiuăcuănegruăşiărozăpeă


72

parteaăinferioar .ăCuibulăesteă

construitălâng ătrunchiul

copacului,ălaăîn l ime,ădină

pelin.ăOu leăverzui-alb strui,ă

cu pete brune-violacee, fiind în

num rădeă5-6ăşiăsuntădepuseăînă

mai-iunie.ăIerneaz ăînăsudulă

Africii.

16 Accipiter

brevipes

Uliul cu picioare scurte A402 Areal restrâns aproape exclusiv

european.ăPopula iaăesteă

estimat ălaă3.600-5.800 perechi

(dinăcareă90%ăseăafl ăînăRusia,ă

UcrainaăşiăGrecia).ă

Asem nareaăcuăuliulăp s rară

poate genera confuzii

identificare, implicit de

estimareănumeric ă(Botnariucă

şiăTatoleăVictoria,ă2005).


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven ia de la

Bonn, anexa II.

17 Ardeola

ralloides

Stârc galben A024 Lungime de aproximativ 44 -

47 cm. Aripa 206 - 234 mm;


anexa I a


73

coada 78 - 285 mm; tarsul 59 -

63 mm; ciocul 60 - 80 mm.

Penajulăesteăînăgeneralăg lbuiă

spreăroşiatic,ăspateleăgalbenă-

cafeniu cu dungi longitudinale

negre - cafenii, abdomenul

alburiu. În timpul clocitului,

gâtulăînăparteaăinferioar ,ăcuă

câteva pene albe cu marginea

galben ă- cafenie, iar pe spate

câteva pene prelungite, cafenii.

ÎnăEuropaăesteăr spândităînă

rileădeăpeăcoasteleă

Mediteranei. În România

oaspeteădeăvar ,ădinăaprilieă

pân ăînănoiembrie,ădestulădeă

frecventăînădelt ăşiăînăb l ileă

maiămariădinăinteriorulă rii.

Corpulăşiăcapulăocruăpalăcareă

contrasteaz ăcuăaripileăşiăcoadaă

deăunăalbăcaăz pada.ăÎnăterenă

cândăst ăpeălocăpareămaronie,

darăcândăseăridic ăînăzboră

devineăaproapeăcompletăalb .ă

Seădeosebeşteădeăstârculădeă

ciread ăşiăprinăculoareaă

ciocului (în perioada de

cuib rităverdeă– g lbuiăcuă

albastruăşiăcuăvârfulăneghru,ăînă

restulăanuluiăverzui).ăÎşiăpetreceă

ziua deseori în copaci sau

tufişuri.ăÎşiăcaut ăhranaămaiă

ales în amurg. În afara

cuib rituluiăesteăpredominantă

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II.


74

solitar.ăZborălent,ăcl tinat.ă

R spândităînăSEăEuropeiăînă

regiuniăml ştinoase,ădelteă

laguneăşiăb l iăundeăcuib reşteă

înătufişuriăsauăînăcopaci,ădeă

obiceiăcuăal iăstârci, în colonii.

Pe continental european

cuib reşteăaproximativă10.000ă

de perecí, iar în România

3.000-3.500 perechi.

18 Aythya nyroca Ra aăroşie A060 Cuib reşteăînăSudulăşiăCentrulă

Europeiăpeălacuriăşiăstuf rişuri.

Esteăpu inămaiămic ădecâtăra aă

mo at ,ăiarădungaăalb ădeăpeă

arip ăesteămaiăîngust ăşiămaiă

evident ă(înăzbor).ăMascululă

este maro-roşuăînchisăintens,ăcuă

ochiăalbiăşiăsubcodaleleăalbe.ă

Por iuneaăalb ădeăpeăabdomenă

esteămaiărestrâns ăşiăcompletă

înconjurat ăde o culoare

închis .ăFemelaăesteădeăculoareă

marou-cenuşiuăînchisăcuăochiă

negriăşiăsubcodaleăalbe:ă

Creştetulăcapuluiăesteăînalt,ă

cioculălung,ăcareăal turiădeă

dungaădeschis ă(alb )ădeăpeă

arip ăsuntăsemneădistinctiveă

pentru o identificare

comparativ ăcuăra a mo at .

Totalulăpopula ieiăeuropeneă

este de 15.000-23.000 perechi.


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfaunei

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II.


75

19 Chlidonias

hybridus

chirchi ăcuăobrasăalb A196 Cuib reşteăînămlaştinileădină

Sudul Europei. Penajul de la

distan ăpareăalbicios,ăiarălaăoă

lumin ăputernic ăculoareaă

închis ădeăpeăparteaăinferioar ăaă

corpuluiăpoateăfiăconfundat ăcuă

efectul unei umbre.


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II.

20 Ciconia ciconia barzaăalb A031 Aripa la mascul 600 - 629 mm,

laăfemel ă560ă- 580 mm; coada

240 - 260 mm; tarsul 170 - 190

mm; ciocul 180 - 195 mm.

Tot penajul alb murdar.

Remigeleăşiătectriceleăceleămaiă

lungi ale aripilor sunt negre.

Cioculăesteăroşuăstr lucitor,ălaă

tineri este negricios. Ochii sunt

cafenii.ăTarsulăesteăroşuă-

sânge.


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,


76

R spândităînăEuropaăşiăînă

inuturileăpalearcticeăaleăAsiei.ă

ÎnăRomânia,ăoaspeteădeăvar ,ă

dinămartieăpân ăînăoctombrie,ă

înătoat ă araăprinăregiunileădeă

step ,ăsilvostep ,ăşiăpeălâng ă

apeleălinăcurg toare.ă

Femela depune 4 - 5ăou ,ăalbeă-

sp l cit.

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeăla

Bonn, anexa II.

21 Circus cyaneus ereteăvân t A082 Cuib reşteăînăregiuniădeschise,ă

ml ştinoase,ăplanta iiătinereădeă

conifere.ăSeăaseam n ăcuă

ereteleăsurăşiăalb.

Strig tulăascu it:ă“che-che-

che”,ărepetatădes;ăună“pi-e”ă

plâng tor,ăînăparad ă“pri-pri-

pri…”


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă


77

Bonn, anexa II.

22 Circus

pygargus

erete sur A084 Cuib reşteăînămlaştini,ăpajişti,ă

culturaăagricole,ăplanta iiătinereă

de conifere. Aripile sunt lungi

ascu ite(remigeleăprimareă2-4

formeaz ăvârfulăaripii);ăcândăoă

siluiaz ăseăaseam n ăCUă

vânturelulăroşu.ăMarea

majoritateăapopula ilorăseăafl înă

Rusiaăundeăcuib rescă1.000-

2.000 de perechi

Strig tulădeăalarm :ă“chi-chi-

chi”ăscurt,ărepetatărapidăădeă10-

15 ori.


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II.

23 Coracias

garrulus

dumbr veanc A231 Esteăr spândit ăînăSudulăşiă

Estul Europei, în regiuni

deschise cu copaci mari

scorburoşi.ăCuib reşteăînă

scorburi, uneori pe

d r p n turi.ăSeăobserv ă

frecvent stând pe sârme

telegrafice, pe crengi sau

cioturi de copaci. Culoare:


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul


78

albastru paL pe corpăşiăaripi,ă

astfelălaăluminaăputernic ăaă

soarelui pare albastru marin.

Zborulăesteăasem n torăcuăcelă

alăst ncu ei,ădarămaiărapid,ăcuă

b t iămaiăviguroaseădeăaripi.

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II.

24 Egretta alba

sau

Casmerodius

albus

egreta mare A027 Aripa 410 - 470 (rar 580) mm;

coada 175 - 200 mm; tarso -

metatarsul 165 - 212 mm;

ciocul 110 - 116 mm.

Penajulăesteăalbăcurat.ăLaăceaf ă

şiălaăgâtăpeneleăsuntăpu ină

alungite. Ochii sunt galbeni.

Ciocul este galben întunecat,

variabilădup ăsezon.ăTarsul este

cenuşiuăîntunecat.ă

Tinerii nu au egrete (pene mai

alungite).

R spândit ămaiămultăînă

inuturileămediteraneeneăaleă

globului. În Europa mai mult în

sud - est. În România, în trecut

aăfostădestulădeăcomun ăînă

regiuneaăDun riiăşiăpeă

rmurileăM riiăNegre.ăAst ziă

apareărar,ăcaăoaspeteădeăvar ,ă


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din


79

dinăaprilieăpân ăînănoiembrie,ă

în colonii mici, mai ales în

delt .

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II.

25 Egretta

garzetta

egretaămic A026 Cuib reşteăînăzoneleă

ml ştinoase,ădelteăşiăb l iăcuă

pâlcuri de copaci. În restul

anuluiăpoateăfiăv zut ăpeămaluriă

deărâuriăşiălacuri.ăCompletăalb .ă

Degetele sunt galbene, care

contrasteaz ăcuăpicioareleă

negre. Cocul este complet

negru. Efectivul european este

situatăîntreă30.000ăşiă40.0000ă

de perechi, iar în România

efectivul actual se apropie de

3.000 perechi, dintre care

aproximativă2.400ăînădelt ăşiă

ccaă600ăînăinteriorulă rii.


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II.

26 Falco

vespertinus

vânturelădeăsear A097 Specieădestulădeăcomun ăînăSEă

Europeiăînăstepeăşiăterenuri

deschise, cultívate, cu pâlcuri

deăcopaci.ăCuib reşteăcolonial,ă

deăobiceiăînăcuiburiădeăcioar ă

deăsem n tur .ăSeăaseam n ăcuă

vânturelulăroşuăînă


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,


80

comportament, dar are aripile

propor ionalămaiălungiăşiăcoadaă

maiăscurt ă,ăfiindăastfelă

asem n torăcuăşoimul

rândunelelor,ăareăîns ăcoadaă

maiăscurt .ăAdeseaăst ăpeăfireleă

de electrice.

Înăeuropaăexist ăaproximativă

3.000-3.500 de perechi, iar la

noiăînă ar ă600-1.200 de

perechi clocitoare.

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II.

27 Hieraaetus

pennatus

acvilaămic A092 Esteăceaămaiămic ăacvil ă

european ăşiăesteăîntâlnit ăînă

p duriăcuăfrunzeăc z toare,ăcuă

luminişuriăşiăpoieni,ădeăobiceiă

în regiuni montane mai joase,

darăşiălaăcâmpie.ăPrezint ădou ă

fazeădeăculoareă,ăunaăobişnuit ă

deschis ăşiăunaămaiărar ă

închis .

ÎnăEuropa,ăceleămaiădenseăşiă

stabileăpopula iiăseăafl ăînă

Spania (cca 3.000 perechi),

Portugalia (100-300ăperechi)ăşiă

Fran aă(205-500 perechi). În

România,ăpopula iaăesteă

estimat ălaă30-80 perechi.


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă


81

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II.

28 Nycticorax

nycticorax

stârc de noapte A023 Aripa la mascul 281 - 305 mm,

laăfemel ă274ă- 290 mm; coada

103 - 116 mm; tarsul 70 - 78

mm; ciocul 65 - 76 mm.

Creştetul,ăceafa,ăparteaă

anterioar ăaăspateluiăşiăum rulă

sunt negre - verzui, restul

spateluiăşiălaturileăgâtului sunt

cenuşiiă- întunecat. Partea

posterioar ăaăabdomenuluiăesteă

galben ă- roşiatic .ăEgreteleă

(penele lungi) de pe cap sunt

albe, rar negre pe o parte din

lungimeaălor.ăP r ileănudeăaleă

capului sunt verzui. tarsul este

galben - verde.

Tinerii sunt cafenii pe spate, cu

petelongitudinale galbene -

roşiiăşiăalbeă- g lbui.ăGâtulăesteă

p tatăcafeniuăpeăfondăgalben,ă

iarăabdomenulăesteăp tată

cafeniu pe fond albicios.

R spândităînăp r ileăsudiceăşiă

centrale ale Europei (45.000-

55.000 perechi)

În România, oaspeteădeăvar ,ă

dinămartieăpân ăînăoctombrie,ă

cuib rindăînăluncileădinălungulă

Dun riiăşiăînădelt ă(4.000-5.000


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiăfauneiă

s lbaticeă(anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaădeălaă

Bonn, anexa II.


82

perechi),ăînăcoloniiăcuă ig nuşi,ă

cormorani pitici, egrete mici.

Femela depune 4 - 5ăou ,ăverziă

sp l cit.

29 Sterna hirundo Chira de balta A 093 Cuib reşteă înă perechiă izolateă

sau în colonii mici pe

mlaştinileă dină regiunileă deă

coast ă şiă peă rmurileă lacuriloră

continentale.ă Zboar ă cuă b t iă

deă aripiă iu i,ă dară aparentă maiă

rigide.ăPlonjez ăfrecventăînăap ă

pentruă aă prindeă peşti.ă Calotaă

capuluiă laă adul iiă esteă neagr ,ă

cioculă roşu-portocaliu cu vârf

negru; penaj dorsal gri deschis,

ventral alb; rémige primare

întunecate, remigele secundare

formeaz ădedesubtăoăpat ăclar ă

alb .


anexa I a

Directivei

Consiliului

Europei

79/409/CEE;

OUG 57-2007,

OUG 154-2008

privind regimul

ariilor naturale

protejate,

conservarea

habitatelor

naturale a florei

şiă fauneiă

s lbaticeă (anexaă

3);

Conven iaădeălaă

Berna - Legea nr

13 din

11.03.1993;

Conven iaă deă laă

Bonn, anexa II.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş

[email protected], www.amhmediuexpert.ro

83

Statutulădeăconservareăaăspeciilorăşiăhabitatelorădeăinteresăcomunitar

Statutul de conservare atribuit speciilor prezente în situl ROSPA0128 Lunca

TimisuluiăaşaăcumăaparăînăformularulăstandardăNaturaă2000ăesteădeăcategoriaăC.

Speciileădeăp s ri dinăformularulăstandardăROSPA0128ăLuncaăTimişuluiă

DirectivaăP s riă79/409EEC

Nr.

crt. Cod Specie Denumireăştiinţific conservare global

1 A402 Accipiter brevipes C C

2 A229 Alcedo atthis C C

3 A255 Anthus campestris C C

4 A089 Aquila pomarina - -

5 A024 Ardeola ralloides - -

6 A060 Aythya nyroca C C

7 A403 Buteo rufinus C C

8 A224 Caprimulgus europaeus - -

9 A196 Chlidonias hybridus C C

10 A031 Ciconia ciconia B B

11 A030 Ciconia nigra B B

12 A080 Circaetus gallicus C C

13 A081 Circus aeruginosus C C

14 A082 Circus cyaneus C C

15 A084 Circus pygargus - -

16 A231 Coracias garrulus B B

17 A122 Crex crex - -

18 A238 Dendrocopos medius B B

19 A236 Dryocopus martius - -

20 A027 Egretta alba C C

21 A026 Egretta garzetta C C

22 A097 Falco vespertinus C C

23 A092 Hieraaetus pennatus B B

24 A338 Lanius collurio - -

25 A339 Lanius minor - -

26 A246 Lullula arborea - -

27 A023 Nycticorax nycticorax B B

28 A072 Pernis apivorus - -



84

29 A193 Sterna hirundo - -

Interpretare abrevieri Formular Standard:

Conservare-gradul de conservare a structurii şiă func iiloră tipuluiă respectivă deă habitată naturală şiă posibilit ileă deă

regenerareăaleălui.ăA:ăconservareăexcelent ,ăB:ăconservareăbun ,ăC:ăconservareămedieăsauăredus .ăă

Evaluare globală-evaluareaăglobal ăaă importan eiă situluiăpentruăconservareaăhabitatului-A:ăvaloareăexcelent ,ăB:ă

valoareăbun ,ăC:ăvaloareăsemnificativ .

2.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

Evaluarea unui plan care ar putea afecta integritatea unui sit Natura 2000 se face

în principal prin determinarea efecteloră poten ialeă aleă activit iloră respectiveă asupraă

speciilorăşiătipurilorădeăhabitatăpentruăcareăaăfostădesemnatăsitul.

Descriereaă tipuriloră deă habitateă şiă aă speciiloră deă faun ă s-a realizat prin

consultarea bibliografiei de specialitate, referitor la caracterul geografic, ecologic,

fitosociologică ală fitocenozei,ă precumă şiă aă celeiă cuă referireă laă ecologiaă şiă etologiaă

speciilor identificate.

Suprafa aădinăariaănatural ăprotejat ămodificat ăprinăimplementareaăplanului este

deă1,968ăha,ăceeaăceăreprezint ă0,01%ădinăsuprafa aătotal ăaăariei,ăăcareăesteădeă13.404

ha.

Amplasamentul propus prin proiect nuăesteăfolosităcaălocădeăcuib ritădeăp s rileă

din sit, fiind câmp deschis exploatat prin activitati agricole. Pierderea pentru unele

speciiă deă p s riă înă principal cele de zoneă deshiseă sauă deă m r cinişuri (Anthus

campestris, Lullula arborea , Lanius minor, Lanius collurio, Crex crex, Coracias

garrulus)ă şiă maiă pu ină celeă r pitoare (Accipiter brevis, Aquila pomarina, Buteo

rufinus, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Circus pygargus,

Falco vespertinus, Hieraaëtus pennatus, Pernis apivorus)ă esteă dat ă deă pierdereaă

suprafe eiăcaălocădeăhr nireăşiăesteăinexistent ăpentruăspeciileădeăap ,ălunc (Alcedo

atthis, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Chlidonias hybrida, Egretta alba, Egretta

garzetta, Nycticorax nycticorax, Sterna hirundo) p dure (Caprimulgus europaeus,

Ciconia nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius) sau cele antropizate

(Ciconia ciconia, Corvus frugilegus).



85

2.4.1.Metodele utilizate pentruă culegereaă informaţiiloră privindă speciileă

şi/sauăhabitateleădeăinteresăcomunitarăafectate

Pentruă identificareaă speciiloră deă p s ri dină zonaă deă interesă aă fostă utilizat ă

metoda traseelor. Au fost notate: specia, nr. de indivizi, eventuale cuiburi.

În cadrul perimetrului delimitat s-a abordat pentru interogarea avifaunei

traseeloră (Ferryă şiă Forchot,ă 1958),ă îmbun t it ă deă c treă Conf.ă dr.ă biol.ă Dană

ST NESCU.ă P s rileă auă fostă reperate/identificateă cuă ochiulă liber,ă respectivă cuă

binoclulă (8x50)ă şiă s-a notat imediată speciaă siă num rulă deă indiviziă apar in tori,ă

observa iă înă acelă moment.ă Totodat ă p s rileă auă fostă reperate/identificateă şiă dup ă

amprenta vocal /sonor ă (tril),ă iară acoloă undeă auă existată incertidudiniă s-a apelat la

determinatorul ilustrat – P s rileădinăRomâniaăşiăEuropaă(1999).

Fig.ă2.3.Imagineădeăansambluăaăzoneiădeăinterogareăştiin ific ă

(marcajulăroşuăreprezint ădelimitareaăSituluiăNaturaă2000ăROSPA0128ăLuncaă

Timişului;ămarcajulăgalbenăreprezint ăzonaădeăinterogareăştiin ific ăaăavifaunei)

Zona deă interogareă ştiin ific ă aă avifauneiă areă oă form ă geometric ă deă p trată

(aproximativ 1.000.000 m2 adica 100 ha).

Datorit ă faptuluiă c ă zonaă interogat ă nuă prezint ă vegeta ieă lemnoas ă (arbuştiă şiă

arbori),ăexceptieămartineaădrumului,ăaăoferităunăspa iuăvizualăde lucru/spa iuădeăanaliz ă

multămaiămareăfa ădeăspa iulădeălucruăfizicăabordat.ă



86

Pentruăoă imagineămaiă clar ă spa iulă interogată aă fostămonitorizată atâtă înă sezonulă

cald (mai-iunie) 2012,ăcâtăşiăînăsezonulăreceă(octombrie-noiembrie) 2012.

Speciileă deă p s riă identificateă înă zonaă deă interogareă ştiin ific ă (zon ă careă

integreaz ă subzonaă deă implementareă aă planului,ă respectivă subzonaă dispus ă înă

vecin tateaăsubzoneiădeăimplementareăaăplanului)ăauăfostăceleădinătabelulădeămaiăjos. Nr.

crt. Specia Specificare

1 Anthus

campestris

Denumireăpopular fâs ădeăcâmp

Foto

Foto: Joël Bruezière

Total indivizi

repera i/identifica i 2

GPS

45°41'19.34"N

21°26'57.01"E

45°41'0.54"N

21°27'9.48"E

Profil specie

Dimorfismulăsexualăesteăabiaăsesizabilăpân ă laăabsent.ăPenajul p s rilor:ăbrunăpalid.ă Sprânceanaă esteă bineă conturat .ă Parteaă dorsal ,ă tectricele,ă toate,ădemarcateămaiăîntunecatălaăpolulăbazalăcumăşiăpeneleădeăpeăcreştet.ăDintreăfâseăesteăspeciaăceaămaiămare,ăinconfundabil ăprinăcânteculăei.ăDetermin rileăf cuteăde noiă seă bazeaz ă maiă cuă seam ă peă înregistr rileă sonoreă prelucrateă ulteriorăspectral ca în imaginea de mai jos.

Cânteculă esteă inconfundabilă şiă faciliteaz ă determinareaă p s riiă şiă f r ă aă fiănecesar contactul optic cu ea.

Cuibulăesteăplasatăpeăp mântăşiăformatădin vegeta iaăaflat ăînăimediataăpreajm .ăPerioadaădeăcuib rităesteăcuprins ăîntreămijloculăluiămaiăşiăînceputulăluiăiulie,ăînăfunc ieădeăpereche.ăDurataăincuba iei:ădou ăs pt mâni.ăOu leăînănum rădeă4-6

formeaz ă unicaă pont ă dină an.ă Exist ă îns ă şiă ponteă deă înlocuire aşaă cumă esteăposibil ă şiă oă aă douaă pont ă (rar)ă (Cramp,ă 1988.,ă Makatsch,ă 1976).ă Fondulăcromaticăalăou lorăvariaz ădeălaăbrunădeschisălaăbrunăînchis,ăpeteleă(maculele)ădeăpeăou ăfluctuândăîntreăoădispersieăr zle it ăpân ălaădensitateaăaceloraşiădus ăaproape deăunificareă(imagineaădeămaiăjos).ăFormaăou lor:ăoval-rotunjit ,ăoval-alungit ăalteoriăovoid ădarăşiăovoconic . Activitate:ăspecieădiurn ,ămigratoare. Regim alimentar: insectivor.



87

Ecologie,ă habitat.ă Laă noiă esteă oă prezen ă aă silvostepeiă preferândă întinsurile

arideăcuăvegeta ieă joas ădară şiă luncile,ă luminişurileăsporite,ăp şunile,ăar turileănisipoase, zonele inundabile sau terenurile umede.

Repartizareăgeografic .ăDinăEuropaăpân ăînăUraliăapoiăparteaăvestic ăaăSiberieiăiar în sud-estăAsiaăMic .ăSpeciaăîşiămaiăextindeăarealulăşiăasupraăuneiăbuneăp r iăaăAfriciiă deăNordă cuă comas riă importanteă înăparteă saă nord-vestic .ă Laă noiă înăar ădateleăidentific rilorăcuib ririiăspecieiăprovinămaiăcuăseam ădinăDobrogea,ăMoldova,ăCâmpiaăRomân ăşiăvestăsud-vestulă rii.

Statutul speciei

Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE; OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3); Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;

Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).

2 Buteo rufinus

rufinus

Denumireăpopular şorecarămare,ăşorecarăferoce,ăşorecarăacvilin,ăuliuămare

Foto

Foto original

Total indivizi


GPS 45°41'6.28"N

21°26'50.04"E

Profil specie

Esteă celă maiă mareă dintreă şorecariă ajungândă uneori,ă dup ă Lin iaă (1954),ă deăm rimeaă acvilei- ip toare-mici (Aquila pomarina). Penajul general: cafeniu.

Capul este mai deschis la culoare, la fel bordul de atac al aripilor. Ventrală şiăproximală esteă deă asemeneaă maiă deschisă laă culoareă nuan aă întunecându-se pe

parcursulătreceriiăspreăparteaăposterioar .ăExist ătotuşiăvaria iiădeăculoareădeălaăcrem la brun distingându-seătotodat ădou ăfazeăcromaticeăunaădeschis ,ăcealalt ăintermediar ă spreă întunecat.ă Adul iiă fazeiă deschiseă prezint ă coadaă crem-alb ă(aproape)ăf r ădungiătransversaleădeărecunoscutătotuşi,ăuneoriăşiăslab,ăînăcontre-

jour.ăAceeaşi,ăbanda iaădeci,ăesteăprezent ăînănum rădeă10ă(11)ăstriuriăşiăpoateăfiăf r ă dubiiă constatat ă laă fazaă intermediar .ă Odat ă cuă înaintareaă deă laă fazaă deăjuvenilălaăceaădeăadultăpoten areaăliniaturiiăseăpierde.ăVârfulăremigelorăesteăbrunăîntunecatăspreănegruăcaăşiăbordulăposteriorăalăaripiiă(laăadult)ăoriălimitaăextrem ăa rectricelor – penelor codale.ăÎnăzborăşiăînăfunc ieădeăinciden aăluminiiădevineăevident ăatâtădorsalăcâtăşiăventralănuan aămaiădeschis ăuneoriăcuăiriza iiăspreăalbăa treimii externe a aripii.

Petele întunecate de la încheietura aripii (cubitus-radiusă şiă metacarpiene)ă



88

respectiv subalare,ăparticulareăşorecaruluiăcomunăsuntăslabăconturateăoriăsolviteăînărestulămaculelor.ăÎnăstadiulătân răesteăuşorăconfundabilăcuătân rulădeăşorecarăcomună(Buteoăbuteo)ăfazaădeschis .ă Seă cunoscă dou ă raseă aleă speciei:ă Buteoă rufinusă cirtensisă aproapeă identic

asem n toareăcuăspeciaănoastr ădarămultămaiăroşcat ă(dinăAfricaădeăNVăpân ăînăSinai)ăşiăButeoărufinusărufinusă(dinăfostaăYugoslavieăşiăSiriaăpân ălaămargineaăestic ăaăarealuluiădeăr spândire). Reproducere.ăSpecieădiurn ,ă rapace,ă prezint ăună jocănup ialăprobabil apropiat

deăcelăalăspecieiănominateăButeoăbuteo.ăFormareaăperechilor,ă”zborulănup ial”ăsuntă pu ină cunoscute.ă Intervalulă probabilă deă s vârşireă aă acestoraă esteă celăprevernală şiă vernală depunereaă ou loră petrecându-se în Grecia începând cu a

doua treime aă luniiăMartieă şiă terminându-seă laă jum tateaă luiă Aprilie;ă acelaşiăesteăintervalulăpentruăperechileădinăAlgeria,ăAsiaăCentral ,ăMaiă– Iunie pentru

Altaiă şiă Martieă pentruă Africaă deă NVă respectivă Turkestană (Makatsch,ă 1974).ăPontaăconst ădină2ă– 5ăou ă (deă regul ă3)ă f r ă luciu,ă stropiteămaiă cuăseam ă laăpolulăbazalăcuăpeteăşiăgrafiz riă înăform ădeăpuncteăoriăvirguleădarăcareăseăpotăîntindeăchiarăpeăsuprafa aă întregiiăcoaje.ăExist ăoăfluctua ieănumeric ăaăou lorădepuseăînăfunc ieădeăzonaăgeografic .ăCuibulădinăanul precedent nu este, decât

rarărepopulatăchiarădac ăteritoriulădeăcuib rităr mâneărigurosăp stratăpesteăani. Activitate:ă specieă diurn .ă Execut ă zboruriă planateă acoperindă caă suprafa ăkilometriăîntregiădeăsuprafe eădeschise;ăînăcazulănostruăLuncaăMureşuluiăde la

BataălaăPojogaăapoiăînăv ileămaiălargiădinăN-NE sitului (Toc de ex.); conform

literaturiiăpândeşteădeăregul ăhranaădeăpeăîn l imiăcareăpotăfiăatâtădâmburiămaiăînalte,ă stânci,ă arboriă oriă stâlpiă deă telegraf,ă deă înalt ă tensiune,ă etc.;ă noiă l-am

observat doarăînăzborăşiăoăsingur ădat ăpoposindăpeăbârnaăunuiăgardălaămargineaăMureşului. Regimă alimentar:ă carnivor.ă Hranaă deă baz ă oă asigur ă micromamifereleă(Microtus) unele sciuride (Citellus, Spermophilopsis) ori cricetidaele

(Cricetus).ăăPeălâng ăacesteaădinătainulăşorecaruluiămareămaiăfacăparteăv tuiiădeăiepuriă(Lepus),ăcârti eleă(Talpa),ăuneoriăşopârleleă(genurileăLacertaăşiăEremias)ăchiară şerpiiă deă cas ă (Natrix)ă sauă vipereleă (Vipera),ă îns ă rar.ă Ocazională suntăpr dateăchiarăbroaşteleădeăp mântă(BufoăbufoăşiăBufoăviridis).ăDintreăp s riăseăcunoaşteă ataculă asupraă ciocârliiloră (Alauda),ă ciufului-de-câmp (Asio

flammeus),ă fazanilor,ă g iniloră şiă potârnicilor,ă totuşiă arareori.ă Exist ă şiă doveziădeănecrofagieă(Glutz,ăU.N.ăetăall.,ă1971).ăL custeleă(Locusta)ăsuntăvânateăprin

deplasareăterestr . Ecologie,ăhabitat.ăZborulăseădesf şoar ăcuăaripileălargădeschiseăşiăuşorăridicate,ăparticularitateă aă plan rii.ă Exploateaz ă curen iiă atmosfericiă ascenden i.ă Înăcoborârileărapideăîşiăfrângeăaripileădeălaăcotăpân ălaăpesteă450ă.ăZborurile pot fi

îns ă caă fenologieă variabileă înă func ieă deă inciden aă şiă dominan aă unuiaă dintreăfactoriiă abioticiă sauă coroborareaă sinergic ă aă acestoraă (Mestec neanu,ă A.,ăMestec neanu,ăF.,ă2010).ăLaănoiăînă ar ăesteăoaspeteădeăvar ăînăperioadaămartie-

octombrie.; r mâneărarăpesteăiarn .ăÎnălocurileădeăbaştin ăseămanifest ăsedentarăcuătendin eădeăeratismăînafaraăperioadeiădeăreproducere.ăEsteăspecieăparticular ăzonelorălargiădeăcâmpieăsauădeăcoline,ăstep ăoriăîntinsuriăarideăcuăvegeta ieădeăstep ăm rginiteădeăpâlcuri deăarboriăsauăabrupturiăstâncoaseănuădeparteădeăoăap ăcurg toareăsauăstagnant .ăOăfaun ăbogat ădeăroz toareăînăhabiatăesteădefinitorieăpentruă prezen aă şorecaruluiă mare.ă Propriuă caă prezen ă înă sită lunciiă întufiteă



89

reg sit ă înă habitatulă 91E0*ă - p duriă aluvialeă cuă Alnusă glutinosaă şiă Fraxinusăexcelsior (Alno-Padion,ăAlnionăincanae,ăSalicionăalbae),ă(Doni ăetăall.,2005). Repartizareă geografic .ă Sudulă Palearcticiiă dină Marocă pân ă înă Mongolia;ă înăAfricaă peăValeaăNiluluiă pân ă laăAssuană – 240ăN,ă iară înăNVă pân ă înă Sahara

mauritan ;ăpentruăEuropaăînăSE,ăapoiăTurciaăiarăînăEăpesteănordulăRusiei.ă Înă Bulgariaă şiă Ungariaă speciaă esteă ă bineă reprezentat ă numerică caă urmareă aăexpansiuniiă demograficeă dină ultimaă jum tateă deă secol.ă Num rulă totală alăpopula ieiăeuropeneăesteăestimat la 2.700 – 6.000 de perechi (Munteanu, 2009).

Raritateaă semnal riloră dină araă noastr ă înă Nă Transilvanieiă (Klemm,ă Kohl,ă1988),ăBanată şiă sud-estulă riiă (Lin ia,ă 1954)ă înă secolulă precedent,ă credemă c ăesteărezultatulămetodeiădeăconfirmareăaăsemnal rilorăsigur-doveditoare doar pe

seamaă exemplareloră împuşcateă sauă recoltateă înă scopămuzeal.ăOămaiă atent ă şiătemeinic ăobserva ieăaăspecieiăarăfiădusăprobabilălaăoăalt ăimagineăaăşorecaruluiămareă înă araă noastr ă atâtaă vremeă câtă rileă vecineă c roraă suntemă geograficăinterpuşiă prezint ă înă timpă alt ă ipostaz .ă Dovad ă pentruă noiă este,ă ast zi,ăconfirmareaăpermanen eiăşiăcuib rituluiăspecieiăînăDobrogeaă(Munteanu,ă2009)ăurmareăaăabord riiădiferiteădeăînregistrareăaărealit iiădinăteren.

Statutul speciei

Directivaăp s ri,ăanexa I a Directivei Consiliului Europei 79/409/CEE;

OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,


Conven ia de la Bonn, anexa II;

Legea 407/2006 si 197/2007;

Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ); Birds in the European Union – a Status Assessment 2004, 2007;

TheăStateăofăEurope’săCommonăBirds,ă2007.

3 Carduelis

carduelis

Denumireăpopular sticletele

Foto

Foto original

Total indivizi


GPS

45°41'24.67"N

21°27'5.91"E

45°41'9.42"N

21°26'49.09"E



90

45°40'56.78"N

21°27'12.56"E

45°41'21.08"N

21°26'51.88"E

Profil specie

Sticleteleăesteăr spânditădinăEuropaăOccidental ăpân ăîn regiunile centrale din

Siberia,ăAfricaădeăNord,ăAsiaăCentral ,ăAsiaădeăSud-Vest. În Australia, Noua

Zeeland ăsiăuneleăinsuleădinăOceaniaăaăfostădus ădeăom.ăPenajulăviuăcoloratăînăregiunea ciocului este rosu, iar ceafa, coada si aripile sunt colorate negru cu

galben,ă peă cândă restulă corpuluiă esteă cafeniu.ă Aceast ă caracteristic ă ajut ăp s reaălaămarcareaărevirului,ăsi la asigurarea succesului în reproductie.

Înă general,ă caă laă toateă speciileă miciă deă p s ri,ă puiiă ajungă laă câtevaă luniă laămaturitateă sexual .ă Sticletele cloceste în general în regiunile joase, dar si pe

v ileămontane.ăCuibulă esteămic,ă cuăunănum rădeă4 - 5ăou ă alb struiăpunctateăroscat.ă Elă esteă asezată înă arboriă deă în ltimeă mijlocie,ă celă maiă frecventă peăsalcâmi.ăSticleteleăesteăsedentar,ăierneaz ăîn tar ,ălaăcareăseăadaug ăpopulatiileădeăsticletiănordiciădintreăcareăuneleăierneaz ăînăAfricaădeăNordăsiăAsiaădeăSud-

Vest.

Hrana sticletilor sunt seminte de pe tufisuri, scaieti sau de pe pajisti. Este o

pas reănepretentioas ,ă fiindă înă trecută simbolulăprim verii,ă ală fecundit tii si al

r bd rii.

Statutul speciei


conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice (anexa 3);

Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;

Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII; Legea 407/2006 si 197/2007;


The State of Europe’săCommonăBirds,ă2007.

4 Corvus

frugilegus

Denumireăpopular cioar ădeăsem n tur

Foto

Foto original

Total indivizi




91

GPS

45°41'15.62"N

21°27'29.43"E

45°41'0.76"N

21°27'1.49"E

45°41'1.58"N

21°26'37.63"E

Profil specie

Cioaraădeăsem n tur ă (45ăcm)ănu-siă schimb ă înă timpulăanuluiăcoloritulănegruăcu nuante roscate al penajului, iar ca aspect nu se pot confunda cu alte specii.

Are un cioc putin încovoiat, ascutit siăputernic.ăEsteăoăzbur toareăbun ,ăputândăfi usor recunoscut ădup ăcronc nit,ăcareăîsiăschimb ătonulădup ăsituatiile când

pas reaăesteăagresiv ăsauăîsiăsalut ăperechea.ăSuntăp s riăactiveăziua,ăputândăfiăv zuteăpeăogoareădeălaăr s ritulăsoareluiăpân ăînăamurg.ăCuibulăîlăauăînăarboriăsi

tr iescă înăcoloniiămari,ăzburând în stoluri, pe ogoare. Ele pot fi sedentare sau

p s riămigratoareăînăfunctieădeătemperaturileăsc zuteădinăregiuneaăundeătr iesc.ăCiorile sunt monogame, cuibul fiind asezat pe copaci, sub poduri, tufisuri.

Pontaămaxim ăconst ă dină9ăou ăcenusii verzui, clocite 16–19ăzileădeă femel ,ăcareă eă hr nit ă înă acestă timpă deămascul.ă Puiiă stauă înă cuibă pân ă laă vârstaă deă 1ălun ,ătimpăînăcareăsuntăhr nitiădeăambiiăp rinti. La vârsta de 1 an tineretul este

apt pentru reproductie.

Cioaraă deă sem n tur ă esteă oă pas reă careă tr ieste în grupuri relativ mari, în

regiunile de ses,ădeădealăcuăp duri,ă câmpuriă si pe ogoare, putând fi destul de

greu diferentiat ă deă „cioaraă neagr ”ă (Corvusă corone).ă Eaă esteă r spândit ă dinăvest- Irlanda, Marea Britanie, Frant si Spania de Nord- pân ă înă stepele din

Altai.ăNuă tr ieste în Elvetia sau unele regiuni din Austria si Italia. Limita de

r spândireăspreănordulăEuropeiăesteăDanemarca,ăSuediaădeăSud,ăsi regiunea de

sud-estăaăM riiăNegreăsiăM riiăCaspice.ă Înă lunileădeă iarn ăseă retrageă înă sudulăBalcanilor- Grecia siă Turcia.ă Aă fostă introdus ă cuă succesă deă omă înă NouaăZeeland ăundeăînăprezentăesteăenergicădecimat . Ca siă celelalteă p s riă dină aceast ă familie,ă ciorileă consum ă hran ă deă natur ăvegetal ă siă animal ,ă deă laă viermi,ă melci,ă insecte,ă larve,ă mamifereă mici, de

exempluăroz toare,ăsauăocazionalăp s releăsauăou leăacestora,ăcadavre,ă fructe,ădiferite seminte vegetale ca siăceleădeăpeăsem n tur ăpeăcareăleăscotăcuăcioculădinăp mânt.

Statutul speciei Speciiă deă p s riă cuă migra ieă regulateă nemen ionateă înă anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC.

OUG 57/2007 – Anexa 5C

5 Cuculus Denumireăpopular cucul



92

canorus

Foto

Foto original

Total indivizi


GPS 45°41'5.12"N

21°26'43.35"E

Profil specie

Caracteristicileă acestoră p s ri sunt culoarea cenusie si cântecul lor prin care

mascululă marcheaz ă teritoriulă siă careă seă poateă asem naă cuă denumireaă dat ăp s rii.ăAreăm rimeaăunuiăporumbelăsupluă(30–35ăcm).ăPas reaănuăcloceste, ci

femelaă depuneă ou leă înă cuiburiă str ineă careă suntă deă regul ă aleă unoră p s riăcânt toareămaiămici.ăLaămascul,ăcapulă siăparteaă superioar ăaăcorpuluiă suntădeăculoare cenusie,ăiarăparteaăinferioar ăaăcorpuluiăareăoănuant ăcenusieăalb struie.ăCoadaăesteălung ăpestrit ăsi penele foarte grele.

Cuculăesteăoăpas reămigratoare,ăierneaz ăînăAfricaătropical ăsi în sudul Asiei.

Habitatulă cuculuiă esteă foarteă larg.ă Elă poateă fiă g sită înă p durileă deă foioase,ăcrângurileă deă peă malulă apeloră curg toare,ă coastaă m riloră sauă laă margineaăoraselor.ăMaiă tr ieste si în regiunile cu smârcuri sauădeăstep ,ăundeă tr iescă si

p s rileă careă îiă crescă puii.ă Cuculă aă fostă întâlnită deă exempluă înă Elvetia la o

în ltime de 2.400 de m, iar în India la altitudinea de 5.250 m deasupra nivelului

marii.ă Pas reaă esteă r spândit ă maiă alesă înă emisferaă nordic ,ă dară ierneaz ă înăregiunileădeăsavan ădinăsudulăAfricii. Cuculă seă hr neste în special cu insecte, fiind printre putineleă p s riă careăconsum ă siă larveleă p roaseă deă insecte,ă p ianjeniă sauă melci.ă Înă perioadaăîmperecherii,ămascululăr mâneăcircaăoăs pt mân ăîmpreun ăcu femela.

Statutul speciei -

6 Parus major Denumireăpopular pi igoiămare



93

Foto

Foto original

Total indivizi


GPS

45°41'2.95"N

21°26'50.87"E

45°40'58.98"N

21°27'2.66"E

45°40'54.95"N

21°27'14.50"E

45°41'26.47"N

21°27'3.17"E

45°41'17.55"N

21°27'8.95"E

45°41'7.37"N

21°27'6.91"E

Profil specie

Specieă nevulnerabil ă şiă nuă esteă protejat .ă Esteă unulă dintreă ceiămaiă cunoscu iăpi igoi,ă prezentă atâtă înă p durileă joaseă câtă şiă înă celeă deă munteă pân ă înă zonaăconiferelor. Are crestetul negru, spatele verde-cenuşiu,ă aripileă şiă coadaăalb strui,ă iară parteaă inferioar ă eă galben-verzuieă cuă oă dungaă neagr ălongitudinala.ă Frecventă seă întâlneşteă înă parcuri,ă gr dini,ă livezi.ă Cuib reşteă înăscorburi,ă cr p turi,ă eviă metaliceă deă garduri.ă Celeă 10-12ă ou ă albe,ă p tateă cuăruginiu sunt depuse în luna martie-aprilie,ă femelaă leă cloceşteă 14ă zile.ă Iarnaăramână înă aceleaşiă regiuni,ă fiindă oă pas reă sedentar .ă Suport ă habitateăantropizate.

Statutul speciei -

7 Saxicola

rubetra Denumireăpopular

M r cinar-mic-dalmatin,ă m r cinar,ă m r cinar-de-lunc ă (Dombrowski,1946),ăurzicar,ă pietroşel,ă m r cinar,ă iitoare,ă capraă dracului,ă (B cescu,1961),ăm r cinară (C tuneanuă etă all.(1972),ăm r cinarămareă (BruunăversusăMunteanuă(1999)



94

Foto

Foto original

Total indivizi


GPS

45°41'11.61"N

21°27'5.26"E

45°41'9.02"N

21°26'48.54"E

Profil specie

M r cinarulămareăesteăaproximativădeătaliaăuneiăvr bii,ămaiădegrab ăcevaămaiămic,ăareăguşaăalb ,ăpieptulăuşorăg lbui,ăspateleăbrun-negriciosăcuădou ăpuncte

albeă peămijloculă aripiiă şiă peă coad .ă Capulă esteă aproximativă negruă (obrajiiă şiălorumulă deă nuan ă foarteă închis )ă cuă oă band ă deschis ă (supercilium,ăsprâncean )ădeasupraăochiului,ă capăcareădinăprofilă aminteşteăcumvaăpeăcelădeărândunic .ăCioculăesteănegru, ochiiăînchişiălaăculoare,ăpicioareleănegre. Oaspeteădeăvar ,ăapareălaănoiăcuăaproxima ieăînăaprilieăşiăpleac ăcuăacelaşiăgradădeă relativitateă înă septembrie.ă Înă aniiă ariziă cuă toamnaă prelungit ă amă observatăexemplareă şiă înă octombrie.ă Cuibulă şi-lă construieşte peă p mânt,ă esteă simplu,ăc ptuşitămaiăalesăpeălaturiăcuăcevaăiarb ăuscat ăînăcareăfemelaădepuneă5-6ăou .ăAcesteaă suntă ovaleă uşoră alungite,ă lucioase,ă peă fondă albastru-verzui acoperite,

maiă cuă seam ă laăpolulăbazal,ă cuămaculeă roşcate.ăCuiburileă suntădeăg sită între

lunileămaiă(ultimulăp trar)ăşiăprimulăp trarădinălunaăiulie.ăIncuba iaădureaz ă12-

13 zile.

M r cinarulămareăesteăpas reaăobişnuit ăaăp şunilor,ăpajiştilorăcuătufişuriărare,ăculturilorăagricoleăîndeosebiălaămargineaădrumurilorăcareăleăstr bat;ăsta ioneaz ăpeăierburileămaiăînalte,ăpeăusc turiăsauăramurileăceleămaiădeăsusăaleătârşarelor.ăPoateă fiă aşijdereaă observată peă pariiă sus in toriă aiă c pi eloră şiă nuă arareoriă peăsârmeleădeătelegraf.ăLuncaădinădefileulăMureşuluiănuăesteăhabitatulătipicăpentruăaceast ăspecieăşiătotuşiăesteăîntâlnit ăaiciăregulatădarănuăfrecvent. R spândireaă specieiă peă continentulă europeană seă situeaz ă întreă latitudinileă deă420ăşiă650ăînăNăcuăextensieăestic ăpân ăînăvestulăSiberieiăiarăinăSEăînăAsiaăMic ăapoi în nord-vestul Africii.



95

În Româniaăesteăoăprezen ăcomun ăapreciat ăcândvaălaăzeciădeămiiădeăperechiăclocitoare,ăcifreăuneoriăcuăcircumspec ieădeăluatăînăseam ăatâtaăvremeăcâtăsuntărezultatulă unoră extrapol riă arbitrare.ă Cercet riă privindă demografiaă specieiăoricum nu au fost realizate vreodat .ăSeăpareăc ăînăultimiiăaniăhartaăr spândiriiăna ionaleăaăspecieiăaăsuferităşiăeaăuneleămodific ri.

Statutul speciei

Directivaă p s ri,ă anexaă IIă aă Directiveiă Consiliuluiă Europeiă 79/409/CEE,ă şiăanexaă4ăaăOrdinuluiădeăurgen ă235/24.11.2000



Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII

8 Phasianus

colchinus

Denumire popular fazanul

Foto

Foto original

Total indivizi


GPS

45°41'6.07"N

21°27'9.80"E

45°41'3.19"N

21°26'51.84"E

45°41'15.23"N

21°27'23.65"E

45°41'22.51"N

21°27'0.11"E

Profil specie

Fazanulă esteă oă specieă omnivor ă (DINESCUă şi colab., 2004). Hrana lui este

extremădeădiversificat ,ămergândădeălaăinsecte,ălarve,ăou ădeăfurnici,ăp ianjeni,ăşopârle,ămelciăşiămergândăpân ălaăboabeădeăoriceăfel,ăfructe,ăsemin e,ăsuculenteăetc.ă(www.vân torul.ro;ăBUDăşiăcolab.,ă2003). Dup ă opiniaă luiă DINESCUă şiă colab.ă (2004)ă înă hranaă fazanuluiă suntă strictănecesare grâul, orzul, floarea-soarelui,ăporumbul,ărapi a,ăcânepaăetc.ăÎnăgeneralăcerealeleă formeaz ă hranaă luiă deă baz ,ă laă careă seă maiă adaug ă sfecla,ă varza,ăghinda,ă jirul,ă fructe,ă m cieşe,ă porumbeă ş.a.ă Înă afar ă deă acestea,ă fazanulă



96

consum ăcuămareăpl cereă insecte,ă larveăşiăchiarăcarne,ăatunciăcândă iă seă iveşteăprilejul.

Maturitateaă sexual ă esteă atins ă deă fazaniă laă vârstaă deă aproximativă 10ă luniă(COTTAăşiăcolab.,ă2001). Împerecherea fazanilor începe de obicei în luna martie, dar momentul se poate

decalaăînăfunc ieădeăevolu iaăvremii.ăÎnăanumiteăperioadeăaleăanului,ăcocoşulădeăfazanătr ieşteăîntr-oăbun ăvecin tate,ădarălaăapropiereaăprim veriiăcocoşiiădevinăbrusc susceptibili.

Cocoşulădeăfazanăscoateăună ip t strident. Glasul lui poate fi auzit seara când se

urc ă înă arboreă pentruă dormit,ă diminea aă înă zoriă cândă coboar ,ă cândă seă simteăamenin ată deă vreună pericolă (vulpeă sauă altă r pitor),ă dară îndeosebiă înă perioadaăîmperecherii (în aprilie-mai)ă(COTTAăşiăcolab.,ă2001). În momentul în care are

inten iaădeă aă seă lansaă înă zbor,ă cocoşulă scoateăoă serieădeă „co-ro, co-ro”ă foarteăputerniceă(DURANTELăşiăcolab.,ă1993). Femelaădeăfazanăscoateăună„tic it”ăslab.ăSeăurc ăînăcopacăf r ăaădaăglasăvreunuiăsunetă(COTTAăşiăcolab.,ă2001).

Urmaăfazanuluiă(fig.ă36)ăesteădat ădeăceleă3ădegeteăorientateăanterior.ăPrezen aăacesteiaăesteăutil ăpentruăconstatareaăexisten eiă fazanuluiă într-un anumit teren

deăvân toareăsauălaăhr nitori,ăprecumăşiăpentruăevaluareaăefectivului. Urma fazanului este dat ădeăceleă3ădegeteăorientateăanterior.ăPrezen aăacesteiaăesteă util ă pentruă constatareaă existen eiă fazanuluiă într-un anumit teren de

vân toareăsauălaăhr nitori,ăprecumăşiăpentruăevaluareaăefectivului. Statutul speciei -

9 Pica pica

Denumireăpopular co ofana

Foto

Foto original



97

Foto original

Foto original

Total indivizi


GPS

45°41'7.83"N

21°27'18.16"E

45°40'59.83"N

21°27'11.26"E

45°41'20.02"N

21°26'57.02"E

45°40'56.46"N

21°26'53.02"E

Profil specie

Specie nevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat ă- are 48 de cm. Coloritul este negru cu

albă peă umeriă şiă piept,ă iară coadaă eă neagr ă cuă reflexeă verzui.ă Cuib reşteă înăregiunileăjoaseăşiăceleădeădealăşiăpeăv ileărâurilor.ăFaceăunăcuibăsfericădinăspini,ăcuă intr riă lateraleă tapisată înă interioră cuă lut.ă Ou leă suntă 5-7 depuse în luna

aprilie,ădeăculoareăverzuiăcuăpeteăbrune.ăFemelaăleăcloceşteăsingur ă17-18 zile.

Esteăspecieăsedentar .



98

Statutul speciei -

10 Charadrius

dubius

Denumireăpopular

Prund raş-de-râu,ă prund raş-gulerat-mic,ă prund raş-de-râu-cu-cioc-negru,

fluturaşămic,ăfluturaş-de-râu, ploier-de-râuă(Lin ia,ă1955),ăprundar,ăprundar-de-

şes,ăprund raş,ăcric,ăpietrar,ă tililic,ăv c relă (B cescu,1961),ăprund raş-gulerat-

mic,ăC tuneanuăetăall.(1972),ăBruunăversusăMunteanuă(1999).

Foto

Foto original

Total indivizi


GPS 45°41'1.08"N

21°26'46.71"E

Profil specie

Charadriusă dubius,ă pas reă deă prundişă deă talieă mic ,ă esteă confundabilă cuăprund raşulămareă(Charadriusăhiaticula)ădeăcareăseădeosebeşteăîns ăprin:ăinelulăcircumorbitală puternică conturată şiă deă culoareă galben -str lucitoareă laă masculă(nuan ă ştearsa ă laă femel ),ă delimitareaă alb ă îngust ă dintreă frunteaă negr ă şiăcreştetulăcafeniu,ăcioculănegruă– galbenăportocaliuăcuăvârfulănegruă laăcealalt ăspecie - şiăpalidulăpicioarelorămultămaiănuan atălaăhiaticula.ăDeasupraăcioculuiăesteă prezent ă oă macul ă alb ,ă gâtulă albă seă continu ă caă inelă circumscrisă zoneiăcervicaleă înă contrastă cuă restulă guleruluiă negr.ă Spateleă esteă brun,ă pieptulă şiăabdomenul albe.

Oaspeteădeăvar ,ăprund raşul-gulerat-micăesteă specieăclocitoareă laănoiă înă ar ,ăpontaăcomplet ăfiindădeăaflatăîncepândăcuăaădouaăjum tateăaăluniiămaiăpân ăînăiunie.ăCuibulăesteăaşezatăpeăsolă– peăprundişulămarginalăsauăinsularăalărâuriloră- cuă aspectă deă simpl ă adâncitur ă rezultat ă dină presareaă pieptuluiă înă nisipă şiăînvârtireaăp s riiăînăjurulăaxeiăpropriuluiăcorp.ăAiciăsuntădepuseă3-4ăou ,ăp tateăpeă fondă cenuşiu-nisipiuă cuă stropituriă maiă multă sauă maiă pu ină m runteă şiăîntunecateălaăculoare.ăIncuba iaădureaz ă24-26 deăzile,ădup ăcareăpuiiăecloza i,ăcaăpuiănidifugi,ăpotăp r siăvatraăaviza iăpropriilorăfor eădeăsupravie uire.ăFamiliaăr mâneăunit ăpân ălaăcapacitateaădeăzborăaăprogeniturii.ăPrundulăpotamicăaăfostădintotdeaunaăhabitatulăpropriuăacesteiăspeciiăcareăaăşiă cuib rită laănoiă înfloritorăpân ălaăaăseăfiăînceputăexploatareaăexacerbat ăaăpietrişurilorărâurilor. Charadriusă dubiusă esteă pas reaă maluriloră nisipoaseă aleă apeloră continentaleăînc rcateădeăpietrişăoriăn moloaseăcuătinaăîns ăsemiuscat ăaşaăcumămaiăesteădeă



99

aflată înăcircumscriereaă lacurilorăcuă rmuriă lineă şiă întinse;ăalteoriă îlăvedemăpeăîntinsurileă s r turiloră cuă Salicorniaă dară rar.ă Totă rar ă esteă apari iaă saă înă pasaj.ăPoateă fiă interpretată caă specieă stenotop ă şiă caă urmareă vulnerabil ă atunciă cândăhabitatul ei (habitate de ape dulci de tipul 3260, 3280,3290 – DCE 92/43) este

afectat.

R spândireăspecieiăacoper ăîntreagaăEurop ăcuăexcep iaănorduluiăcontinentului.ăÎn est cuprinde majoritatea Asiei iar în sud nordul continentului african.

Laănoiăînă ar ăaăcuib reşteăde-aălungulărâurilorămaiăimportanteădarăcuăunănum rămaiărestrânsădeăperechi,ăurmareăaăexploat riiăprundişuluiăpentruăconstruc ii.

Statutul speciei

Directivaă p s ri,ă anexaă IIă aă Directiveiă Consiliuluiă Europeiă 79/409/CEE,ă şiăanexaă4ăaăOrdinuluiădeăurgen ă235/24.11.2000



Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII

11 Alcedo atthis

Denumireăpopular Pesc ruşă verde,ă pesc raş,ă pesc relă vân t,ă pesc ri ,ă pesc relă azuriuă (Lin ia,ă1954),ă pescară verde,ă pesc ruşă verzuliu,ă pesc ruşă vân t,ă Ivană pescarul,ă Ivanăpesc ruşă (B cescu,ă 1961),ă pesc raşă albastruă (Munteanu,ă 1992;ă Bruună versusăMunteanu,1999).

Foto

Foto: Lucian Pârvulescu

Foto: H. Massny (în Makatsch, 1976)

Total indivizi




100

GPS

45°40'59.31"N

21°26'55.02"E

45°40'52.87"N

21°27'15.67"E

45°41'4.62"N

21°26'38.21"E

Profil specie

Alcedo athhis este unul dintreă ceiă patruă reprezentan iă africaniă aiă genurilorăcunoscuteăînăfaunaă riiănoastreă(Merops,ăCoracias,ăUpupa,ăAlcedo).ăPas reădeătalieă mic ,ă nuă dep şeşteă caă lungimeă 18ă cmă (deă laă vârfulă cioculuiă laă vârfulăcozii);ă cioculă esteă conformată moduluiă deă hr nireă ihtiofag.ă Celeă dou ă culoriădominanteă dină penajulă p s riiă suntă îmbinareaă cromatică armonic ăcomplementar ă dintreă portocaliuă şiă albastru.ă Orange-ulă p r iiă ventraleă esteăasiguratădeăprezen aăpigmen ilorăcarotenoiziăînătimpăceăparteaădorsal ,ăirizant ,ăcu fluctua iiăîntreăalbastruăşiăalbastru-verdeăesteărezultantaăconlucr riiăcelulelorămelaniceă cuă celeăhialineădină structuraăpeneiă careă înă aceast ă îmbinareă reflect ădinăspectrulăluminosădoarălungimeaădeăund ăpentruăculoareaăalbastr ă(450ănmăă- 475ănm).ăGuşa:ăalb ; tot alb în repetare, penajul distal al tectricelor auriculare.;

picioareleăsuntăroşii. Specieă sedentar ă (dară şiă oaspeteă deă iarn ă atunciă cândă condi iileă climaticeăparticulareăaspectuluiăhiemalăadaug ăpopula ieiăautohtoneăindiviziiăcoborâ iădinălatitudini maiă nordice),ă cuib reşteă laă noiă de-a lungul intervalului martie-

începutulă luiă aprilieă pân ă c treă sfârşitulă luiă iunie,ă începutulă luiă iulie.ă Durataăincuba ieiăou lorăesteădeă19-21ădeăzile.ăCuibulăesteăplasatălaăcap tulăuneiăgaleriiădeă pân ă laă 2ă mă lungimeă s pat ă înă malulă verticală ală râurilor,ă fluviilor,ă undeăfemela depune în medie 7 (6-10)ăou ;ăcuiburiăauăfostăg siteăşiămalurileăabrupteăaleăunoră lacuriădară şiă înăalunec rileădeă terenădinăpreajmaăapelor.ăGrijaăpentruăincubareaăou lorăapoiăprogenitur ăesteă înăegal ăm sur ăasigurat ădeăfemel ăşiăde mascul.

Pesc raşulă albastruă esteă oă specieă palustr ,ă acvatic ,ă strictă legat ă deă existen aăsistemeloră loticeă şiă lentice;ă prezentă deopotriv ă înă Delt ,ă cumă şiă de-a lungul

rmurilorăfluviiloră(Dun re),ărâurilorăinterioare,ăiazurilor,ălacurilor,ăpesc riilor.ăIernile foarte grele pot duce la declinul demografic al speciei.

Repartizareaă geografic ă concord ă zoneiă nemoraleă aă Europeiă cuă extindereaăarealuluiăeuropeanăpân ăpeăcoastaănordic ăaăAfriciiăşiănord-vestului Asiei Mici.

La noiăesteăr spândităde-aălungulărâurilorăînăîntreagaă ar .

Statutul speciei

Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE,ă OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale a floreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3); Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;

Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ) 12 Turdus merula Denumireăpopular mierla



101

Foto

Foto original

Total indivizi


GPS 45°41'26.81"N

21°26'52.17"E

45°41'14.62"N

21°27'28.90"E

45°40'49.43"N

21°27'15.24"E

45°41'16.06"N

21°27'7.81"E

Profil specie

specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat ă- areă27ăcm.ăSpecieăcomun ăîntâlnit ăînăp durileă joaseă şiă deă deal,ă înă z voaieleă apelor,ă gr diniă şiă parcuriă publice.ăMascululă esteă negru,ă iară femelaă cafeniuă închis.ă Cuib reşteă înă tufişuriă şiăboschete,ă cuibulă esteă construită dină lută şiă ierburi.ă Pontaă esteă depus ă înă lunaăaprilie,ăcostituit ădină4-5ăou ăalbastru-verzui stropite cu brun, clocite de femel ă14-15ă zile.ă Peă var ă apară 2-3ă randuriă deă pui.ă Esteă oă pas reă sedentar ,ă darăefectivele se reînoiesc cu exemplare din regiunile muntoase mai nordice.

Suport ăhabitateăantropizate. Statutul speciei -

13 Upupa epops Denumireăpopular pup za



102

Foto

[http://tolweb.org/Upupa_epops/92747]

Total indivizi


GPS 45°41'9.74"N

21°26'49.00"E

Profil specie

Specieălargăr spândit ăînăEuropa,ăAsiaăsi Africa de nord, dar si în sudul Saharei

si Madagascar. Cu exceptia celor din Suduluiă Africii,ă pupezeleă migreaz ă laătropice în timpul iernii.

Habitatul lor este reprezentat de spatiileăcultivateădeschise,ăcuăiarb ăscurt .ăÎsi

petrec mult timp pe sol, vânând insecte si viermi.

Pup zaă areă oă lungimeă deă 25–29cm,ă cuă oă anvergur ă aă aripiloră deă 44–48cm.

Aceast ă pas reă esteă neconfundabil ,ă maiă alesă dină cauzaă zboruluiă haotic,ăasem n torăunuiă flutureăgigactic.ăCreastaă esteă erectil ,ă dară înăprincipiuă tinut ăînchis . Sunetul produs de ele este trisilabic "pu-pu-pu", fapt ce a dat nastere numelui

comun si celui stiintific.

Cuibulăesteăoăgaur ăîntr-un copac sau într-unăperete.ăAcestaătindeăs ăcontin ăoăcantitate mare de fecale si miroase foarte urât, ca protectie împotriva

pr d torilor.ă Pupezele care au pui sunt capabile la aruncarea de fecale pe

intruti.

Statutul speciei


conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3); Conven iaădeălaăBerna - Legea nr 13 din 11.03.1993;

Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII; Legea 407/2006 si 197/2007;


TheăStateăofăEurope’săCommonăBirds,ă2007.

14 Lanius collurio Denumireăpopular

Sfrânciocă roşietic,ă sfrânciocă roşu,ă Berbecelă roşietic,ă Şofran,ă Cod lbi ă(Dombrowski,1946.,ă capraă draculuiă (B cescu,ă 1961),ă sfrânciocă roşiatică(Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999).



103

Foto

Foto original

Total indivizi


GPS

45°41'8.80"N

21°26'41.16"E

45°41'27.62"N

21°26'52.08"E

Profil specie

Mascululă adultă areă capulă şiă târti aă cenuşiiă iară pesteă ochiă prezint ă oă dung ăneagr .ăSpateleăesteăbrună roşcat,ă flancurileăcorpuluiă şiăpieptulă rozii,ă abdomen

albă (spreă culoareaăuntului).ăLaă femel ă caă şiă laă juveniliă penajulă esteădominantăbrună cuă intercal riă deă nuan ă maiă deschis ă deă undeă şiă aspectulă pestri ă ă alăacestuia. Maculele de pe piept au aspect semilunar.

Cuibulă esteă construită maiă cuă seam ă înă tufeleă de Prunus spinosa, Prunus

mahalebăoriăRosaăcaninaădarăşiăînăsalcâmiăă(Robinia),ăsocă(Sambucus),ăzmeură(Rubus), alun (Alnus), apoi, dar mai rar, acolo unde s-auă practicat”t ieturi”ăforestiereă deă stejar,ă conifere,ă fagă şiă undeă cur rileă auă r masă nefinalizate,ăprintreăcrengi;ăconstruc iaăăesteăamplasat ăcuăprec dereălaăăin l imeaămedieădeă1.20ăm.ăOu leăsuntăovaleăspreăovoid-ovaleăuneoriăascu iteălaăpolulăapical,ămate,ăcuă peteă cenuşiiă peă fondă verzui,ă g lbuiă sauă roziu.ă Laniusă collurioă esteă printreăpasseriforme speciaă cuă ceaă maiă mareă variabilitateă deă form ă şiă cromatic ă aăou lor.ăNum rulădeăou ăînăpont :ă5-6.ăCuiuriăcuăou ăpotăfiăg siteădeălaămijloculăluiămaiăpân ălaămijloculăluiăiulie;ădurataăincuba iei:ă14-16 zile.

Esteăspeciaăecotonurilorăşiăaătufelorăăr zle eădin lunc ,ăluminişuriăşiăp şuni.

Statutul speciei

Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE,ă OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexa 3);

Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;

Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis )



104

Înăzonaădeăinterogareăştiin ific ăauămaiăfostăidentificateăurm toareleădou ăspeciiă

de mamifere:

Nr.

crt. Specia Specificare

1 Sus scrofa

Denumire popular Mistre ul

Foto

Foto original

Foto original



105

Foto original (imaginea nu face parte din cadrul natural ROSPA0128 Lunca

Timişului) Total indivizi


GPS 45°41'5.19"N

21°27'8.51"E

Profil specie

Ariaăsaădeăr spândireăcuprindeăîntreagaăEurop ,ănordulăAfriciiăinclusivăMuntii

Atlas, mare parte din Asia, întinzându-seă laă sudă pân ă înă Indoneziaă (hartaăal turat ăesteă imprecis ,ă incluzândăcaăarieădeă r spândireă si zonele ocupate de

specii înrudite, cum ar fi pecarul). În Româniaăpopuleaz ăp durile,ăîncepândăcuăDelta siă Luncaă Dun rii,ă pân ă înă desisurile Carpatilor. Este colorat negru -

cafeniu.ă Scoateă suneteă foarteă asem n toareă celoră aleă porciloră domestici.ăColind ăînăturm ăp durileăsi culturile agricole de la marginea acestora. Produce

stric ciuniă înăspecială înă lanurileădeăporumbăsiăcartofi.ăScroafaăfat ă4-6 purcei.

Este vânat pentru trofeu si pentru carne. Poate ataca omul, de aceea întâlnirea

cuăacesteăanimaleătrebuieăevitat .ăMistretulăesteăstr mosul porcului domestic.

2 Capreolus

capreolus

Denumireăpopular şorecarămare,ăşorecarăferoce,ăşorecarăacvilin,ăuliuămare

Foto

Foto original

Total indivizi


GPS 45°41'9.26"N

21°27'6.33"E



106

Profil specie

În ltimeaă laă greab nă esteă întreă 65–75 cm iar lungimeaă corporal ă poateă variaăîntre 95 si 135 cm.

La unele specii, dimorfismul sexual este foarte pronuntat: Masculul, Capreolus

capreolus L, numit caprior, are dimensiuni mai mari decât femela siă posed ăcoarne,ă cânt rindă întreă 20ă si 30 kg. A nu se confunda cu cerbul (Cervus

Elaphus L.), un animal înrudit, de dimensiuni mult mai mari, care are greutatea

cuprins ă întreă 180ă siă 300ă kg.ă Longevitateaă esteă apreciat ă laă 12-15 ani.

C prioaraă esteă vânat ă pentruă blanaă saă deă culoareă rosieă brun ă sauă rosie-

c ramizie,ădevenit ăcenusieăpeătimpădeăiarn .

Metodaădeădeterminareăaăvegetatieiăexistent ăpeăamplasamentulăanalizat

Cercet rileăfloristiceăauă fostă realizateăpeă teren,ăundeăs-auă identificată to iă taxoniiă

careă vegeteaz .ă Dup ă determinareaă speciiloră înă laboratoră aă fost întocmit conspectul

floristic.ăFiecareăspecieădinăconspectulăfloristicăaăfostăcaracterizat ădinăpunctădeăvedereă

microsta ională şiă completat ă cuă dateă privindă categoriaă deă bioforme,ă elementeă

fitogeograficeă şiă indiciă ecologiciă corespunz tori,ă potrivită lucr rii lui Sanda V. et al.

(1983).

Vegeta iaăaăfostăstudiat ăpeăterenăînăspiritulămetotologicăalăşcoliiăfitosociologiceă

central europene Braun-Blanquet J. (1951). Releveele efectuate pe teren au fost clasate

peă asocia iiă vegetale.ă Aă fostă întocmită conspectulă unit iloră cenotaxonomice.ă Fiecareă

asocia ieă aă fostă analizat ă dină perspectiv ă chorologic ,ă aă condi iiloră ecologice,ă aă

compozi ieiăfloristice,ăaăfizionomieiăşiăstructurii,ăaădinamicii.ăCercet rileădeăvegeta ieă

efectuate au fost completate cu date din literatura de specialitate.

Metoda de cercetare a florei: cercetarileăasupraăfloreiăauăcuprinsăoăfaz ădeăterenă

şiă ă oă faz ă deă laborator.ă Înă fazaă deă terenă auă fostă notateă speciileă întâlnite.ă Înă fazaă deă

laborator s-aăelaboratăconspectulăşiăanalizaăacestoraăsubădiferite aspecte. Determinarea

speciilor s-a realizat cu ajutorul Florei României ( volumele I –XII).

La fiecare specie s-auă men ionată indiciă caracteristiciă referitoriă laă elementeleă

fitogeografice,ăbioformeăşiăcerin eleăecologiceăfa ădeăumiditate,ătemperatur ăşiăreac ieă

a solului. Analiza florei s-aărealizatădinăperspectivaăindicilorămen iona iămaiăsus.

În lucrare s-auăfolosităurm toareleăcategoriiădeăprescurt ri:

Bioformele:

M- microfanerofit

N- nanofanerofit



107

Ch- chamefit

H- hemicriptofit

G- geofit

Th- terofit annual

HH- helohidatofit

Elementele fitogeografice:

Circ- circumpolar

Bor- boreal

Eua- eurasiatic

Eur- European

Euc- European central

Atl- atlantic

Cont- continental

Med- mediteranean

Pan- panonic

Pont- pontic

Balc- balcanic

Dac- Balc- daco- balcanic

Cauc- caucazian

Anat- anatolic

Cosm- cosmopolit

Adv- adventiv

Pentru indicii autoecologici s-a utilizat scara lui H. Elleberg (1974) pentru flora

dinăEuropaăCentral ,ăadaptat ăpentruăcondi iileă riiănoastreădeăI.ăPopăetăall.,ă1978;ăAtt.ă

Kovacs, 1979.

Indicii de umiditate (R)

1-xerofit

2 xeromezofit

3- mezofit

4- mezohidrofit

5- hidrofit



108

6- ultrahidrofit

0- amfitolerant

Indiciiădeătemperatur ă(T)

1- hechistoterme

2- microterme

3- mezoterme

4- moderat termofile

5- termofile

0- amfitolerante

Indiciiădeăreacţie a solului (R)

1- foarte acidofile

2- acidofile

3- acido- neutrofile

4- slab acido- neutrofile

5- neotro bazifile

6-amfitolerante

Metode de cercetare a vegetaţiei: s-aă desf şurată dup ă metodologiaă şcoliiă

fitocenologice central-europene,ăaplicat ăpentruăprimaădat ă înăRomâniaădeăAl.ăBorzaă

(1934).ăÎnăconcep iaăacesteiăşcoliăunitateaăcenotaxonomic ădeăbaz ăaăcovoruluiăvegetală

esteăasocia ia.

Releveul fitocenologic reprezint ă ună ansambluă deă dateă bruteă referitoareă laă

biotopulă ă (dataă efectu riiă ridic rii,ă numeleă localit ii,ă num rulă deă ridic ri,ă m rimeaă

suprafe elorădeăprob ,ăexpozi ia,ăînclina iaăpantei)ăşiăvegeta iaă(stratificareaăvegeta iei,ă

în l imeaăvegeta iei,ăacoperireaăvegeta iei,ămodulădeăexploatareă)ădintr-oăsuprafa ădeă

prob .ă Fişeleă con ină oă list ă aă speciiloră existenteă peă suprafa aă deă prob ,ă înso iteă deă

aprecieri cantitative pentru fiecare specie.

Abundenţa-dominanţa (ADm) esteă ună indiceă complexă prină careă seă noteaz ,ă

potrivităuneiăsc riădeăapreciere,ăabunden aăuneiăspecii,ăadic ădesimeaăsauănum rulădeă

indiviziăşiădominan aăacestuia,ăceăreprezint ăgradulădeăacoperireăaăsuprafe eiădeăc treă

indivizii speciei respective. Scaraă deă apreciereă utilizat ă (ă J.ă Braun- Blanquet, 1951)

prezint ă5+1ătrepteădeăăapreciere:



109

+ - indivizi rari cu valoare de acoperire foarteămic

1- indiviziănumeroşiădarăcuăsuprafa ădeăacoperireămic

2- indiviziăfoarteănumeroşi,ăacoperindăceăpu ină1/ă20ădinăsuprafa aăreleveului

3- indiviziă careă acoper ă deă laă 1/4ă laă ½ă dină suprafa aă deă prob ,ă indiferentă deă

num rulălor

4- indiviziă careă acoper ă deă laă 1/2ă laă 3/4ă dină suprafa aă releveului,ă indiferentă deă

num rulălor

5- indiviziăcareăocup ămaiămultădeă3/4ădinăsuprafa aădeăprob ,ănum rulălorăesteă

indiferent.

Frecvenţa locală Esteă ună indiceă utilizată deă şcoalaă româneasc ă deă geobotanic ă

(Al.ă Borza,ă N.ă Boşcaiu),ă careă d informa iiă despreă omogenitateaă covoruluiă vegetal.ă

Pentruă apreciereaă luiă seă consider ă releveulă împ r ită înă unit iă maiă reduse,ă 100ă deă

p trateămaiămiciăşiăseăacord ănoteădup ăoăscar ăcuă6ătrepte:

+ indivizi rari, sub 10% din releveu

1- indiviziăprezen iăînăpropor ieădeă5- 20%

2- indiviziăprezen iăînăpropor ieădeă21-40%



5- indiviziă prezen iă înă propr ieă deă 81-100%ădină suprafe eleă înă careă aă

fostăîmp r ităreleveul.

Etapa prelucrării datelor

Conformă şcoliiă româneştiă deă fitosociologie,ă fişeleă deă vegeta ieă seă prelucreaz ă

prin metoda tabelelor fitocenologice.

Tabelul sintetic reprezint ă prelucrareaă comparativ ă şiă prezentareaă sintetic ă aă

dateloră ob inuteă dină cercet rileă efectuateă peă teren.ă Reunireaă maiă multoră fişeă

asem n toareă(dinăpunctădeăvedereăalăvegeta ieiăşiăalăbiotopului)ăîntr-un tabel sintetic

ofer ă oă imagineă deă ansambluă asupraă fitocenozeloră studiate,ă permiteă conturareaă

profiluluiăunuiătipădeăfitocenoz ădintr-oăregiuneăstudiat ăşi,ăimplicit, compararea cu alte

asocia iiăvegetale.



110

In zona de studiu nu au fost identificate specii de flora de interes

comunitar, fiind prezente doar specii fara valoare ecologica caracteristice

vegetatiei pioniere.

Speciile care au fost identificate erau distribuite pe una din parcelele de teren

arabil necultivat, marginea canalelor de desecare si a drumurilor de exploatare.

Acestea se regasesc in tabelul de mai jos.

U T R Bioforma Elementul Nr. releveului 1 2 3 4 5

În lţimeaăvegetaţiei

stratul I: 20-25 cm stratul II: 5-10 cm

Acoperirea % Suprafaţaăreleveuluiăă(m²) 20 20 20 20 20

2.5 3 2 H(G) Eua Calamagrostis arundinacea 5 4 4 5 5

3 0 0 H Eua Achillea millefolium 2 2 - + +

1.5 4 4 H Eua (cont) Festuca valesiaca _ 2 1 + +

4 0 0 H Circ Agrostis stolonifera 2 2 1 1 - 0 0 0 G Eua Agropyron repens - 2 3 2 + 2 4 4 H Eua Cardaria draba + + - - -

3.5 0 0 H Eua Triflolium repens - - 1 + + 2.5 4 4.5 H Eua Lolium perenne 2 1 - - + 2.5 0 0 Th-H Adv Erigeron canadensis + + + + - 3 3 0 H Circ (bor) Prunella vulgaris - - + + -

4.5 4 4 TH-H Eua (cont) Dipsacus gmelinii + - - + + 2 3 2 H-G Cosm Rumex acetosela + + - - - 1 5 4 H Pont Eryngium campestre + + + - - 3 4 0 M Adv Amorpha fruticosa - + - - -

2.5 3.5 4.5 H-TH Eua Cichorium intybus + + - + - 0 0 0 H Eua Plantago lanceolata + + + - - 2 4 0 M Eua Prunus cerasifera + - - - -

2.5 0 0 Th-TH Adv Erigeron canadensis - - + + - 2.5 3 0 TH-H Eua Daucus carota - + - + + 2 3.5 0 Th Eua Setaria viridis - + + - -

2.5 3 0 TH Th-H Viola tricolor + - + - - 3 4 0 Th Cosm Centaurea cyanus + - + + 1

3 2.5 0 H Eur (Med) Primula veris - + - - - 0 3 0 G Eur (Med) Carex hirta + - - - -

2.5 4 3 Th Adv Xanthium spinosum + + - - -

Determinarea speciilor de flora a fost realizata in perioada martie 2013.



111

Fig. nr. 2.4. Calamagrostis arundinacea (foto original)

Foto nr. 2.5.Vegetatie caracteristica instalata pe terenuri agricole (foto original)



112

Fig. nr. 2.6. Cultura de rapita pe amplasamentul studiat

2.5.ăRelaţiileăstructuraleăşiăfuncţionaleăcareăcreeaz ăşiămenţinăintegritateaă

ariei naturale protejate de interes comunitar

Pân ăînăprezentălaănivelulăsituluiănuăaăfostădescrisăsetulădeărela iiăstructuraleăşiă

func ionaleăcare particip ălaămen inereaăintegrit ii sitului.

Structura sitului este afectat ă deă activit ileă antropiceădescrise în Formularul

standard de desemnare.

2.6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Înămomentulădeăfa ănuăexist ăelaboratăşiăaprobatăPlanulădeămanagementăpentruă

situlădeă importan ăcomunitar ăROSPA0128.ăSitulăNaturaă2000ăROSPA0128 Lunca

Timişuluiă aă fostă atribuită înă custodieă Universit iiă deă Ştiinteă Agricoleă şiă Medicin ă

Veterinar ăaăBanatuluiăTimişoaraăînăparteneriatăcuăAgen iaăpentruăProtec iaăMediuluiă

Timiş.ă

PânaăînăprezentăaăfostăelaboratădoarăRegulamentulădeăfunc ionare.

UniversitateaădeăŞtiinteăAgricoleăşiăMedicin ăVeterinar ăaăBanatuluiăTimişoaraă

înăcalitateădeă(coordonator/beneficiar)ăşiăAgen iaăpentruăProtec iaăMediuluiăTimişă înă



113

calitateădeăpartenerăderuleaz ăun proiect „Elaborareaăplanuluiădeămanagementăintegrată

pentruă ROSCI0109ă Luncaă Timişuluiă şiă ROSPA0095ă P dureaă Macedonia”ă SMIS-

CSNR 36396 - proiectă finan ată prină Programulă Opera ională SectorialăMediuă 2007-

2013 (POS Mediu).

Asigurareaă st riiă deă conservareă favorabileă aă siturilorăNaturaă 2000ă seă vaă faceă

prinărespectareaăcondi iilorăimpuseădeăcustode,ăprecumăşiăaătuturorăcondi iilorăimpuseă

prinăacteleădeăreglementareăemiseădeăautorit ileăcompetenteăpotrivit legii.

2.7.ă Descriereaă st riiă actualeă deă conservareă aă arieiă naturaleă protejateă deă

interesăcomunitar,ăinclusivăevoluţii/schimb riăcareăseăpotăproduceăînăviitor

În tabelul de mai jos sunt prezentate dateleăreferitoareălaăimportan aăpopula iilor,ă

gradului deăconservare,ădeăizolareăşiăevaluareăglobal ăconformăcriteriilorăManualuluiă

de completare a formularului standard Natura 2000, aprobat prin OM 207/2006 în

concordan ăcuăformularulăstandardăNaturaă2000.

Cod Denumire specie

Stareaăactual ădeăconservare Starea viitoare de conservare

În a

mpl

asam

entu

l

plan

ului

Sit

pop.

cons

erva

re

izol

are

glob

al

% p

osib

il a

fect

are

indu

s de

im

plem

enta

rea

plan

ului

Sit

pop.

cons

erva

re

izol

are

glob

al

A402 Accipiter brevipes D C C B C 0,01 C C B C

A229 Alcedo atthis D C C C C 0,01 C C C C

A255 Anthus campestris C C C C C 0,01 C C C C

A089 Aquila pomarina D D - - - 0,01 D - - -

A024 Ardeola ralloides D D - - - - D - - -

A060 Aythya nyroca D C C C C - C C C C

A403 Buteo rufinus D C C C C 0,01 C C C C

A224 Caprimulgus europaeus C D - - - 0,01 D - - -

A196 Chlidonias hybridus D C C C C - C C C C

A031 Ciconia ciconia D C B C B 0,01 C B C B

A030 Ciconia nigra C C B C B 0,01 C B C B

A080 Circaetus gallicus C C C C C 0,01 C C C C

A081 Circus aeruginosus D C C C C 0,01 C C C C



114

A082 Circus cyaneus D C C C C 0,01 C C C C

A084 Circus pygargus D D - - - 0,01 D - - -

A231 Coracias garrulus D C B C B 0,01 C B C B

A122 Crex crex D D - - - - D - - -

A238 Dendrocopos medius D C B C B - C B C B

A236 Dryocopus martius D D - - - - D - - -

A027 Egretta alba D C C C C - C C C C

A026 Egretta garzetta D C C C C - C C C C

A097 Falco vespertinus C C C C C - C C C C

A092 Hieraaetus pennatus D C B C B - C B C B

A338 Lanius collurio D D - - - 0,01 D - - -

A339 Lanius minor D D - - - - D - - -

A246 Lullula arborea D D - - - 0,01 D - - -

A023 Nycticorax nycticorax D C B C B - C B C B

A072 Pernis apivorus D D - - - 0,01 D - - -

A193 Sterna hirundo D D - - - D - - -

Sit Pop.- populaţia-raportulă dimensiuniiă şiă densit iiă relativeă aă popula ieiă situluiă raportat ă laă ceaă laă nivelă na ională A:ă

100%≥p>15%;ăB:ă15%≥p>2%;ăC:ă2%≥p>0%;ăD:ăpopula ieănesemnificativ ,ăspecieăobservat ărar.ă

Conserv.-gradă deă conservareă aă caracteristiciloră habitatuluiă relevanteă pentruă specieă şiă posibilit iă deă regenerare-A: conservare

excelent ,ăB:ăconservareăbun ,ăC:ăconservareămedieăsauăredus

Izolare-gradulădeăizolareăalăspecieiăprezenteăînăsităfa ăădeăăariaăădeăăr spândireănatural ăaăspeciei- A:ăpopula ieăaproapeăizolat ,ăB:ă

popula ieăneizolat ,ădarălaălimitaăarieiădeăr spândire,ăC:ăpopula ieăneizolat ăcuăoăarieădeăr spândireăexins .ăă

Global-evaluareă global ă aă importan eiă situluiă pentruă conservareaă speciei- A:ă valoareă excelent ,ă B:ă valoareă bun ,C:ă valoareă

semnificativ .ăă

Starea de conservare- A:ăexcelent ,ăB:ăbun ,ăC:ăslab ,ăD:ăabsent ăînăareal

Implementarea planului nu determin ăamputarea terenului din circuitul natural.

Terenul propus este teren agricol.

Înăzonaădeăimplementareăaăplanuluiănuăsuntăşiănuăauăfostăidentificateăspeciiăcareă

s ăfieădependenteădeăsuprafa aăpropus ăpentruăimplementareaăplanului.

În zona de implementare a planuluiănuăsuntăşiănuăauăfostăidentificateăhabitate de

interes comunitar.

Starea de conservare a avifaunei Sitului ROSPA0128 Lunca Timişului nu este

afectat de implementarea planului.



115

2.8.ăAlteă informaţiiă relevanteăprivindăconservareaăarieiănaturaleăprotejate

deă interesă comunitar,ă inclusivă posibileă schimb riă înă evoluţiaă natural ă aă arieiă

naturale protejate de interes comunitar

Planul propus ocupa o suprafata de 0,01% din suprafata sitului ROSPA0128

LuncaăTimişuluiă (cuăoă suprafa ă13.404ăha) şiă careăcuprindeă terenuri arabile (31%),

alteăterenuriăarabileă(18%),ăp duriădeăfoioaseă(40%),ăpasuniă(11%).

Fig. 2.7.Limita Ariei de Importan ăAvifaunisticaăLuncaăTimişului (contur roşu)




116

Fig. 2.8.LimitaăArieiădeăImportan ăAvifaunistic ăLuncaăTimişuluiă(conturăroşu)


2.9.ăAlteăaspecteărelevanteăpentruăariaănatural ăprotejat ădeăinteresăcomunitar.

Zonaăde ineăunăpoten ialăturisticădeosebitămaiăalesăprinăvalorificareaărâuluiăTimişă

şiăaătradi iilorălocale.

III. Identificarea şi evaluarea impactului

3.1.Tipuriădeăpoluareăcareăpoateăfiăgenerat ădeăplan

3.1.1.Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi

dispersia poluanţilorăînămediu

a.ăProtecţiaăcalit ţiiăapelor:

In momentul de fata in zona nu exista retea de alimentare cu apa, deoarece

terenul este in extravilanul satului. Pentru implementarea planului nu e nevoie de apa.

Asigurarea apei potabile pentru angajatii care se ocupa de realizarea parcului

fotovoltaic, se va face prin grija beneficiarului si va consta in apa imbuteliata, de la

unitati specializate autorizate.

b.ăProtecţiaăaerului:




http://iba.sor.ro/Maps/lunca_timisului_harta_satelitara.htm



117

-surse mobile: utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament, vor fi

dotateăcuămotoareăDiesel,ănoxeleăeliberateăînăaerăvorăfiăgazeleădeăeşapament:ăoxiziădeă

azot,ă oxiziă deă sulf,ă monoxidă deă carbon,ă particuleă înă suspensie,ă compuşiă organiciă

volatili. În perioada de realizare a planului, surseleă deă poluan iă pentruă aeră suntă

reprezentateă deă ardereaă combustibililoră lichiziă înă motoareleă cuă ardereă intern ă aleă

utilajelor, în zona amplasamentului. Alimentarea cu combustibil a utilajelor,

între inerea/reparareaăacestoraăseăvaăfaceădoarăprinăintermediulăunit ilorăspecializateă

autorizate.

c.ăProtecţiaăîmpotrivaăzgomotuluiăşiăvibraţiilor:

Pe perioada de realizare a parcului fotovoltaic, lucrarile se vor incadra ca si

nivel de zgomot in prevederile legale si anume STAS 100009/88. Utilajele prevazute

sunt cu un grad ridicat de fiabilitate si usor de exploatat. Zgomotul se va intensifica în

zon ădatorit ăfunc ion riiăutilajelor;ăacesta,ăvaăvaria,ăînăfunc ieădeătipulăşiăintensitateaă

opera iilorărealizate.ăÎnăacestăsens,ădesfasurareaăactivitatilorădeăsantier se va realiza in

limiteleă parametriloră normaliă deă lucru,ă respectandă perioadeleă deă cuib rire,ă migra ieă

pentruăspeciileădeăp s ri,ăasigurându-seăastfelăp strareaăechilibruluiăecologicădinăzon .ă

Pe perioada de functionare a planului, nivelul de zgomot va fi cu mult redus

fata de perioada de realizare a planului, sursele de zgomot fiind reprezentate de

folosirea unor echipamente tehnice exterioare, parcarile si manevrele vehiculelor,

respectand bineinteles prevederile legale in vigoare.

d.ăProtecţiaăîmpotrivaăradiaţiilor:

Nuăeăcazul.ăActivitateaănuăvaăaveaăniciună impactăasupraăniveluluiădeă radia iiă

dinăzon .

e.ăProtecţiaăsoluluiăşiăaăsubsolului:


-depozitareaănecontrolat ăaădeşeurilorămenajere si metalice;



-încheiereaă unuiă contractă deă preluareă aă deşeuriloră menajereă siă metaliceă cuă

unitati specializate autorizate. Personalulăvaăfiăinstruităpentruărespectareaămodalit iloră

deăgestionareăcorespunz toareăaădeşeurilor.



118

-folosireaă unoră utilajeă şiă maşiniă performanteă pentruă evitareaă unoră scurgeriă

accidentaleăaăcarburan ilorăînăsol.ăÎnăcazulăînăcareăvaăexistaăoăastfelădeăsitua ie, se vor

luaă m suriă deă înl turareă aă acestoraă dină zonaă respectiv ă şiă anun areaă deă urgen ă aă

organelor competente.

Alimentareaă cuă combustibilă aă utilajelor,ă între inerea/reparareaă acestoraă seă vaă

faceădoarăprinăintermediulăunit ilorăspecializateăautorizate.

f.ăProtecţiaăecosistemelorăterestreăşiăacvatice:

Tipulădeăhabitatădinăzon ăesteăreprezentatădeăterenăarabil.

Pe perioada de realizare cat si pe perioada de functionare a planului se vor

respecta:

-conditiile impuse in avizele obtinute;

-se vor interzice orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere a

vreunei specii de flora si fauna;

-se va inlatura orice impact negativ asupra solului, apei, aerului prin depunerea

necontrolata a deseurilor de orice fel, posibile scurgeri de combustibili, ulei, etc;

-se va respecta perioada de cuibarit, hranire, migrare, reproducere a pasarilor

g.Peisajul

Prină implementareaă proiectuluiă peisajulă vaă fiămodificată datorit ă urm toareloră

activit i:


Montarea panourilor solare pe structuri metalice. Nu se va decoperta

sol in acest sens.

Decopertarea solului pentru amplasarea celor doua transformatoare pe

paturi de pietris (se decoperteaza pe o suprafata de 15 mp sol

decopertat/post transformare, adancime 1 m). Cantitatea de sol

decopertat va fi de aproximativ 15 mc/post transformare, si va fi

redistribuita pe amplasament, fara depozitare temporara.

h.ăProtecţiaăaşez rilorăumaneăşiăaăaltorăobiectiveădeăinteresăpublic:

Amplasamentul este situat in extravilanul localitatii Dragsina, jud. Timis. Din

acestăpunctădeăvedereănuăexist ăunăimpactăasupraăaşez rilorăumane.



119

i.ăGospod rireaădeşeurilorăgenerateăpeăamplasament:

Deşeurileărezultateădinăactivitate se împart în trei categorii:

-deşeuriămenajere:ărezultateădeălaăangaja i;

-deseuri din lemn pe care vin panourile (Europaleti);

-solul fertil de la decopertare pentru amplasarea celor doua transformatoare.

Înă tabelulă deă maiă josă suntă prezentateă cantit ileă deă deşeuriă generateă peă

parcursulăactivit iiădeărealizareăaăplanului.ăPlanul va fi realizat e luni.

Cantitatile de deseuri prezentate vor fi totale pe toata durata de realizare a

planului.

Gestionareaădeşeurilor Nr. crt.

Deseuri Cod deseu conf. H.G.

nr.856/2002

Gestionare UM Cantit totala

1 Deseuri menajere 20 03 01 Europubele + preluat de societ iăspecializateăautorizate

mc 3

2 Solul fertil de la decopertare pentru pentru amplasarea celor doua transformatoare

17 05 04 Redistribuit pe amplasament fara depozitare temporara

mc 30

3 Deseuri din lemn pe care vin panourile (Europaleti)

20 01 38 Container+ preluat de societ iăspecializateăautorizate

Buc. 700

ConformăH.G.ănr.ă856/2002ătitularulăactivit iiăvaă ineăoăeviden ăaădeşeurilor.

j.ăGospod rireaăsubstanţelorăşiăpreparatelorăchimiceăpericuloase

În activitate se utilizeaz ădoarăcombustibilălichid.ăAlimentareaăcuăcombustibilă

lichid,ă repararea/între inereaă utilajeloră seă efectueaz ă laă societ iă specializateă

autorizate.

Nuăvorăfiăutilizateăalteăsubstan eăsauăpreparateăchimiceăpericuloase.



120

3.1.2.Analiza gradului de poluareă asupraă componenteloră deă mediuă ap ,ă

aer, sol.

a.Poluarea apei:

In momentul de fata in zona nu exista retea de alimentare cu apa, deoarece

terenul este in extravilanul satului. Pentru implementarea planului nu e nevoie de apa.

Asigurarea apei potabile pentru angajatii care se ocupa de realizarea parcului

fotovoltaic, se va face prin grija beneficiarului si va consta in apa imbuteliata, de la

unitati specializate autorizate.

b.Poluarea aerului:




-surse mobile: utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament, vor fi

dotateăcuămotoareăDiesel,ănoxeleăeliberateăînăaerăvorăfiăgazeleădeăeşapament:ăoxiziădeă

azot, oxizi deă sulf,ă monoxidă deă carbon,ă particuleă înă suspensie,ă compuşiă organiciă

volatili. În perioada de realizare a planului,ă surseleă deă poluan iă pentruă aeră suntă

reprezentateă deă ardereaă combustibililoră lichiziă înă motoareleă cuă ardereă intern ă aleă

utilajelor, în zona amplasamentului. Alimentarea cu combustibil a utilajelor,

între inerea/reparareaăacestoraăseăvaăfaceădoarăprinăintermediulăunit ilorăspecializateă

autorizate.

c.Poluarea solului:


-depozitareaănecontrolat ăaădeşeurilor menajere si metalice;



-încheiereaă unuiă contractă deă preluareă aă deşeuriloră menajereă siă metaliceă cuă

unitati specializate autorizate. Personalulăvaăfiăinstruităpentruărespectareaămodalit iloră

deăgestionareăcorespunz toareăaădeşeurilor.

-folosireaă unoră utilajeă şiă maşiniă performanteă pentruă evitareaă unoră scurgeriă

accidentaleăaăcarburan ilorăînăsol.ăÎnăcazulăînăcareăvaăexistaăoăastfelădeăsitua ie,ăseăvoră



121

luaă m suriă deă înl turareă aă acestoraă dină zonaă respectiv ă şiă anun areaă deă urgen ă aă

organelor competente.

Alimentareaă cuă combustibilă aă utilajelor,ă între inerea/reparareaă acestoraă seă vaă

face doar prin intermediul unit ilorăspecializateăautorizate.

Seăpoateăconcluzionaăcaădinăpunctădeăvedereăalăfactoruluiădeămediuăaer,ăap ăşiă

solă activitateaă deă peă amplasamentulă studiată nuă reprezint ă oă sursaă semnificativ ă deă

poluareădac ăseărespect ăcondi iileămen ionateăanterior.

3.2.Tipuriă deă impactă asupraă factoriloră deă mediuă careă potă s ă afectezeă

negativăariaăprotejat

3.2.1.Impact direct şi indirect asupra mediului

In faza de realizare a planului, impactul direct si indirect asupra solului,

aerului poate exista doar in cazul in care:

-nu sunt utilizate utilaje si masini performante;

-daca vor exista scurgeri accidentale de combustibil sau uleiuri pe sol;

-daca deseurile nu vor fi gestionate corespunzator.

Impactul direct asupra apei nu exista datorita faptului ca in zona nu exista

cursuri de apa.

Impactul direct si indirect asupra avifaunei poate exista in conditiile in care nu

se respecta perioada de hranire, reproducere, cuibarit, clocit si migrare a pasarilor.

Cadrul natural va fi modificat, drept urmare in acest caz, va exista un impact

direct, prin amplasarea panourilor. Mentionez ca dupa dezafectarea planului acest

cadru natural va reveni la starea initiala de teren arabil.

Prin implementarea planului, nu se distrug habitate de interes national si

comunitar, nu au loc exploatari de resurse naturale.

Nu se vor realiza defrisari pe amplasament pe perioada de realizare a planului.

Pe amplasament nu au fost identificate specii de flora de interes comunitar.

Pe perioada functionarii planului, impactul direct si indirect asupra

avifaunei va putea fi prezent in cazul in care nu se respecta urmatoarele conditii:



122

-distanta dintre randurile de panouri sa fie de 8 m, fapt ce permite rapitoarelor

de zi sa pradeze la nivelul solului fara a exista posibile accidente in timpul actiunii de

procurare a hranei;

-stalpii utilizati la imprejmuirea amplasamentului vor fi prevazuti cu spatii de

odihna/spatiiădeăanalizaădeăformaălitereiă“T”ăpentruăspeciileărapitoareădeăzi;

-nu se vor face gropi de imprumut in zona de implementare a planului;

-nu se vor amplasa capcane pentru animale (nevertebrate si vertebrate) in zona

de implementare a planului;

-nu se utilizeaza substante chimice menite sa combata animalele (nevertebrate

si vertebrate);

-nu se vor amplasa dispozitive cu inregistrari audio menite sa alunge speciile

de pasari din zona de implementare a planului;

-tehnologia de implementare a planului actual si se vor aborda unele masuri

tehnologice pentru reducerea asemanarii suprafetei panourilor cu luciul (lipirea de

benzi albe, utilizarea de panouri fara reflexii) .

Impactul direct si indirect asupra celorlati factori de mediu: apa, aer, sol, pe

perioada de functionare a planului, mentionez ca acesta va fi nesemnificativ.

Pe amplasament nu au fost identificate specii de interes comunitar.

3.2.2.Impact pe termen lung asupra mediului poate fi prezent asupra

avifaunei daca nu se respecta conditiile enumerate mai sus, pe perioada de functionare

a planului si anume:



procurare a hranei;


odihna/spatiiădeăanalizaădeăformaălitereiă“T”ăpentruăspeciileărapitoare de zi;





si vertebrate);



123





benzi albe, utilizarea de panouri fara reflexii).

3.2.3.Impact pe termen scurt asupra mediului

Perioada de construire:

-poluarea fonica indusa de utilajele care sunt folosite pentru realizarea parcului

fotovoltaic. Prin aplicarea normelor legale privind zgomotul admis conform

STAS10009/1998ă„Acusticaă inăconstructii.ăAcusticaăurbana”-Limitele admisibile ale

nivelului de zgomot; precum si respectarea perioadelor de reproducere, cuibarit,

clocit, hranire si migrare, acesta va fi nesemnificativ.

Pe perioada de implementare a planului nu exista impact pe termen scurt.

3.2.4.Impact rezidual. Ofertaăsc zut ădeăhabitateădinăzonaădeăimplementareăaă

planului aăindusăoăpopulareămic ăcuăspeciiădeăinteresăcomunitarăsi prin urmare induce

un impact rezidual redus.

3.2.5.Impactul cumulativ proiectul este situat in extravilanul localitatii

Dragsina, jud. Timis. Nu se cunosc pana acum alte proiecte aprobate in zona. Deci nu

poate fi vorba de un impact cumulativ cu alte proiecte.

Descriereaărezumativ ăaăimpactului:ă

impactul asupra popula iei – nu exista impact, zona amplasamentului

este in extravilan;

impactulăasupraăs n t ii umane - f r ăimpactăasupraăs n t iiăumane;

impactul asupra florei – nu exista impact deoarece terenul destinat

planului este arabil, ca atare nu prezinta un tablou vegetal important

din punct de vedere floristic; pe amplasament nu au fost identificate

specii de interes comunitar;

impactul asupra faunei: este nesemnificativ deoarece se tine cont de

habitatul speciei din toate punctele de vedere (hranire, reproducere,

cuibarit, etc);



124

impactul asupra solului - nu existã şiă nuă auă fostă identificate surse de

poluan i pentru sol şiăsubsol;

impactulăasupraăcalit ii şi regimului cantitativ al apei – f r r impact;

nuăexist ăsurseădeăpoluareăaăapelor;ă

impactulă asupraă calit ii aerului, climei – afectat doar in perioada de

executie a planului;

impactul asupra zgomotelor şi vibra iilor – redus la nivelul zonei de

implementare a planului;

impactul asupra peisajului şi mediului vizual – impact direct redus;

impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi asupra

interac iunilor dintre aceste elemente – f r ă impact, deoarece înă zon ă

nuăexist ăşiănuăauăfostăidentificateăobiective ale patrimoniului istoric şi

cultural;

extindereaă impactuluiă (zonaă geografic ,ă num rulă

popula iei/habitatelor/speciiloră afectate)ă – nuă seă preconizeaz ă oă

extindereăaă impactuluiăasupraăzoneiăgeografice,ăpopula ieiădinăzon ăşiă

dină localit ileă învecinate,ă asupraă habitateloră sauă anumitor specii,

impactul general fiind unul nesemnificativ.

magnitudineaă şiă complexitateaă impactuluiă - impact general

nesemnificativ;

probabilitatea impactului –redus ;

durata,ăfrecven aăşiăreversibilitateaăimpactuluiă– impact redus numai în

perioada de constructie;

naturaătransfrontier ăaăimpactului – nu este cazul.

3.3.Presiuni antropice în zona ariei protejate: se manifesta in zona

amplasamentului prin activitatile agricole, terenul fiind unul arabil.

Implemetarea planului atât în faza de construcţie cât şi în cea de

functionare nu induce un impact semnificativ asupra speciilor de interes

comunitar pentru care a fost desemnata aria protejata SPA Lunca Timişului.

Impactul în faza de construcţie:



125

-eliminarea ecosistemului agricol in favoarea parcului fotovoltaic va reduce

efectul antropic datorat activitatilor agricole, care au in prezent un impact negativ

semnificativ asupra ariei naturale protejate;






Impactul în faza de functionare: poate fi prezent asupra avifaunei daca nu se

respecta conditiile enumerate mai sus, pe perioada de functionare a planului si anume:



procurare a hranei;


odihna/spatiiădeăanalizaădeăformaălitereiă“T”ăpentruăspeciile rapitoare de zi;





si vertebrate);






3.4.Evaluareaăimpactuluiăpotenţialăasupraăspeciilorăşiăhabitatelorădinăariaă

natural ăprotejat ădeăinteresăcomunitar

3.4.1.Impactul asupra vegetaţieiăşiăfaunei

Impactul asupra vegetatiei este redus pentru ca in zona amplasamentului nu

exsita specii de interes comunitar. Datorita activitatilor agricole din zona se constata

prezenta unor specii de pasari comune care folosesc amplasamentul pentru migrare,



126

hranire. Nu exista impact deoarece terenul destinat planului este arabil, ca atare nu

prezinta un tablou vegetal important din punct de vedere floristic.

3.4.2.Impact asupra speciilor şi habitatelor ariei naturale protejate

datorit destinaţiei terenului

Acestătipădeăimpactăseădatoreaz :

-pierderii habitatului – înăzonaădeăimplementareăaăplanuluiănuăexist ăhabitateă

deă interesă comunitară sauă habitateă tipiceă aleă speciiloră deă interesă comunitar;ă datorit ă

modului actual de exploatare al terenurilor agricole;

- fragmentării habitatului – esteă temporar ă si nu definitiva deoarece dupa

implementarea planului (25 ani) se va reveni la habitatul actual si anume teren arabil;

- modificării habitatului - esteă temporar ă si nu definitiva deoarece dupa


- perturbării speciilor – planul actual nu contribuie la perturbarea speciilor din

zonaăşiănuăinfluen ez ăstatutulădeăconservareăalăspeciilorădinăsit.

- dislocării speciilor- implementarea planului actual nu duce la o dislocare a

speciilor de interes comunitar.

3.4.3.Gradulădeă afectareă aă integrit ţiiă arieiă naturaleăprotejateădeă interesă

comunitar

a. reducerea habitatelor deă interesă comunitară şiă aă speciiloră şiă habitateloră

acestora - nu este cazul deoarece nu au fost identificate în zona de implementare a

planuluiăhabitateăprioritareăşiădeăinteresăcomunitar;ă

b. fragmentării habitatului – esteă temporar ă si nu definitiva deoarece dupa


c. impactul negativ asupra factorilor de menţinere a stării favorabile-nu este

cazul;

d. modificările dinamicii relaţiilor structurale sau funcţionale ale ariei

naturale de interes comunitar - nu este cazul deoarece aceast ăparteăaăsituluiăşiăarealulă

propusăesteăformatădoarădinăterenuriăarabileăacesteaăfiindăagroecosistemeăaăc rorărela iiă

structuraleăşiăfunc ionaleăsuntăminimalizateăşiăcontrolateădeăom.ă



127

Impactul planului asupra speciilor protejate în situl de importanţă comunitară

Specia

Efectiv la

nivelul

sitului

inclusiv

efective de

pasaj

Prezenţaăînăamplasament/vecin tate

Impactul planului asupra speciei Identificare

% din

suprafaţaăhabitatului

folosit

pentru

hran ăsauăodihn

% din

populaţiaăsitului

afectat ă

Accipiter

brevipes 0-1p 0 max. 0,01 0

Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.

Planul nu are impact semnificativ negativ asupra

specie/habitate.

Alcedo atthis 6-8 p 4 i max. 0,01 max. 0,01



specie/habitate.

Anthus

campestris 1-2 p 2 i max. 0,01 max. 0,01



specie/habitate.

Aquila

pomarina 10-20 p 0 0,01 0



specie/habitate.

Ardeola

ralloides 0-2 p 0 max. 0,01 0



specie/habitate.

Aythya

nyroca 50-100 i 0 max. 0,01 0



specie/habitate.



128

Buteo

rufinus 1-2 p 1 i max. 0,01 max. 0,01



specie/habitate.

Caprimulgus

europaeus 1-2 p 0 max. 0,01 0



specie/habitate.

Chlidonias

hybridus 100-200i 0 max. 0,01 0



specie/habitate.

Ciconia

ciconia 50-100 i 0 max. 0,01 0



specie/habitate.

Ciconia

nigra 100-200i 0 max. 0,01 0



specie/habitate.

Circaetus

gallicus 0-1 p 0 max. 0,01 0



specie/habitate.

Circus

aeruginosus 30-60 i 0 max. 0,01 0



specie/habitate.



129

Circus

cyaneus 10-15 i 0 max. 0,01 0



specie/habitate.

Circus

pygargus 3-10 i 0 max. 0,01 0



specie/habitate.

Coracias

garrulus 20-22p 0 max. 0,01 0



specie/habitate.

Crex crex 3-8 p 0 max. 0,01 0



specie/habitate.

Dendrocopo

s medius 20-35 p 0 max. 0,01 0

Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă de conservareă actual ă aăspeciei/habitate.


specie/habitate.

Dryocopus

martius 4-6 p 0 max. 0,01 0

Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstarea global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.


specie/habitate.

Egretta alba 60-90 i 0 max. 0,01 0



specie/habitate.



130

Egretta

garzetta 15-30 p 0 max. 0,01 0



specie/habitate.

Falco

vespertinus 5-10 p 0 max. 0,01 0

Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ine stareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.


specie/habitate.

Hieraaetus

pennatus 1-2p 0 max. 0,01 0



specie/habitate.

Lanius

collurio 20-30p 2 i max. 0,01 max. 0,01



specie/habitate.

Lanius

minor 30-45p 0 max. 0,01 0



specie/habitate.

Lullula

arborea 3-5 p 0 max. 0,01 0



specie/habitate.

Nycticorax

nycticorax 30-50 p 0 max. 0,01 0



specie/habitate.



131

Pernis

apivorus 0-2 p 0 max. 0,01 0



specie/habitate.

Sterna

hirundo 10-20 i 0 max. 0,01 0



specie/habitate.

Corvus

frugilegus 220-300 p 9 i max. 0,01 max. 0,01



specie/habitate.

Speciileădeăp s riăidentificateăînăzonaădeăimplementareăaăplanului şiăînăvecin tateaăzoneiădeăimplementareăauăfostă(zonaădeăinterogareăştiinţific )

Carduelis

carduelis - 29 i max. 0,01 max. 0,01



specie/habitate.

Parus major - 26 i max. 0,01 max. 0,01



specie/habitate.

Cuculus

canorus - 1 i max. 0,01 max. 0,01



specie/habitate.

Saxicola

rubetra - 3 i max. 0,01 max. 0,01



specie/habitate.



132

Charadrius

dubius - 2 i max. 0,01 max. 0,01



specie/habitate.

Pica pica - 9 i max. 0,01 max. 0,01



specie/habitate.

Phasianus

colchinus - 7 i max. 0,01 max. 0,01



specie/habitate.

Upupa epops - 1 i max. 0,01 max. 0,01



specie/habitate.

Turdus

merula - 6 max. 0,01 max. 0,01



specie/habitate.

Leg turileăplanuluiăcuăariaăprotejat :ă

- planul propus este situat înă ROSPA0128ă Luncaă Timişuluiă ocupand o

suprafata de 0,01% din sit;

- planul nuă areă impactă asupraă speciiloră şiă habitatelor din ROSPA0128

Luncaă Timişuluiă dacaă seă respectaă masurileă mentionateă laă capitolulă masuriă deă

reducere a impactului asupra mediului.

3.5.M suri de reducere a impactului asupra mediului

Masurile de reducere a impactului asupra mediului se regasesc in tabelele de

mai jos pe ambele perioade ale planului: de executie si functionare a planului.



133

Masurile de reducere a impactului asupra mediului pe perioada de executie si functionare a planului

Nr. Crt.

Masuri de reducere a impactului asupra mediului

Etapa de realizare a planului

Masuri de reducere a impactului asupra mediului

Etapaădeăfuncţionareăaăplanului 1 Gardul ce va delimita suprafata parcului

fotovoltaic va fi inaltata cu circa 30 cm fata de teren pentru a permite tranzitarea perimetrului parcului de catre fauna terestra, pentru a evita fragmentarea habitatelor specifice faunei terestre.

Monitorizarea efectivelor de pasari identificate in zona de implementare a

planului (aprilie-iunie, septembrie-noiembrie) in vederea stabilirii dinamicii

populationale

2 Inaltimea gardului ce va delimita suprafata parcului sa fie de cel mult 2,5 m pentru a nu crea un obstacol mare in culoarul de zbor a unor specii de pasari care zboara la joasa inaltime

Identificarea respectiv remedierea efectelor care induc reducerea efectivelor

de pasari in cazul in care panourile fotovoltaice induc/cauzeaza mortalitati in randul populatiilor de pasari din zona de

implementare a planului 3 Cablurile care vor realiza conexiunea

intre panouri si centrala fotovoltaica nu vor fi amplasate in aer ele urmand a fi ingropate, evitandu-se astfel electrocutarea accidentala a pasarilor respectiv a faunei terestre.

Mentinerea spatiilor verzi de pe arealul planului intr-o stare favorabila pentru a spori productivitatea naturala (baza piramidei trofice) situatie care va favoriza aparitia unor lanturi trofice bine consolidate

4 Respectarea intervalelor de odihna (sezon cald aprilie-septembrie, interval orar 21-08, sezon rece octombrie-martie, interval orar 17-09 ) in vederea evitarii mortalitatii speciilor de vertebrate de talie mica

Interzicerea amplasarii pe raza planului a unor dispozitive care prin sunetul lor sa

perturbe bioritmul faunei terestre

5 Respectarea perioadelor de reproducere specifice vertebratelor de talie mica in vederea evitarii mortalitatii speciilor de vertebrate de talie mica (aprilie-iunie)

Respectareaăcondi iilorăimpuseăînăacteleăde reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduri ob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare

6 Respectareaăcondi iilorăimpuseăînăacteleăde reglementare, avizul custodelui sau a altorăavize/acorduriăob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare

Interzicereaă oric reiă formeă deă recoltare,ăcapturare, ucidere a vreunei specii de flor ăsauăfaun ădinăzon

7 Respectarea normelor/programului de lucru

Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate

8 Înl turareaăoric ruiăimpactănegativăasupraăsolului, apei, aerului (ex. scurgeri de combustibil,ă ulei,ă depunereaă necontrolat ăaădeşeurilorădeăoriceăfel,ăetc)ă

Intezicerea pe toata durata de desfasurare a activitatii a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul perimetrului

9 Interzicereaă oric reiă formeă deă recoltare,ă Utilizarea doar a drumurilor de acces



134

capturare,ăucidereăaăvreuneiăspeciiădeăflor ăsauăfaun ădinăzon

desemnate pentru circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate

10 Organizareaăcorespunz toareăşiăcronologic ăaăactivit ilorădeăşantier:ă -realizarea imprejmuirii; -montarea structurilor metalice; -montarea cablurilor; -montarea panourilor; -montarea invertoarelor; -montarea conectorilor, tablou electric; -realizarea drum acces pietonal si auto; -montarea sistemului de supraveghere; -racord; -inierbarea spatiilor dintre randurile de panouri fotovotaice cu specii ierboase specifice conditiilor climatice din zona.

-

11 Monitorizareaăst riiătehniceăaăutilajelorăşiămaşinilorăutilizate

-

12 Instruirea personalului care executa lucrarile prevazute in proiect, referitoare la importanta amplasamentul desemnat ca sit Natura 2000, asigurandu-se obiectivele de conservare al sitului

-

13 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate

-

14 Intezicerea pe toata durata de realizare a proiectului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul planului

-

15 Utilizarea doar a drumurilor de acces desemnate pentru circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate

-



135

3.6.Monitorizarea impactului

Monitorizarea impactului în perioada de realizare a planului: se reg seşteăînă

tabelul de mai jos.

Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a impactului,

în perioada de realizare a planului Nr. crt.

Denumireăm sur Responsabil Perioada Sursa de finanţare

1 Gardul ce va delimita suprafata parcului fotovoltaic va fi inaltata cu circa 30 cm fata de teren pentru a permite tranzitarea perimetrului parcului de catre fauna terestra, pentru a evita fragmentarea habitatelor specifice faunei terestre.

Titularul planului si dirigintele de santier

Pe perioada de realizare a planului,

3 luni

Surse proprii de finan are

2 Inaltimea gardului ce va delimita suprafata parcului sa fie de cel mult 2,5 m pentru a nu crea un obstacol mare in culoarul de zbor a unor specii de pasari care zboara la joasa inaltime



3 luni


3 Cablurile care vor realiza conexiunea intre panouri si centrala fotovoltaica nu vor fi amplasate in aer ele urmand a fi ingropate, evitandu-se astfel electrocutarea accidentala a pasarilor respectiv a faunei terestre.



3 luni


4 Respectarea intervalelor de odihna (sezon cald aprilie-septembrie, interval orar 21-08, sezon rece octombrie-martie, interval orar 17-09 ) in vederea evitarii


Aprilie-septembrie interval orar 21-08 Octombrie-martie interval orar 17-09




136

mortalitatii speciilor de vertebrate de talie mica

5 Respectarea perioadelor de reproducere specifice vertebratelor de talie mica in vederea evitarii mortalitatii speciilor de vertebrate de talie mica (aprilie-iunie)


Aprilie-iunie Surse proprii de finan are

6 Respectareaăcondi iilorăimpuse în actele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduriăob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăîn vigoare



3 luni


7 Respectarea normelor/programului de lucru



3 luni


8 Înl turareaă oric ruiăimpact negativ asupra solului, apei, aerului (ex. scurgeri de combustibil, ulei, depunereaă necontrolat ăaă deşeurilor de orice fel, etc)



3 luni


9 Interzicereaă oric reiăforme de recoltare, capturare, ucidere a vreuneiă speciiă deă flor ăsauăfaun ădinăzon



3 luni


10 Organizarea corespunz toareăşiăcronologic ăaăactivit ilorădeăşantier:ă -realizarea imprejmuirii; -montarea structurilor metalice; -montarea cablurilor; -montarea panourilor; -montarea invertoarelor; -montarea conectorilor, tablou electric; -realizarea drum acces



3 luni




137

pietonal si auto; -montarea sistemului de supraveghere; -racord; -inierbarea spatiilor dintre randurile de panouri fotovotaice cu specii ierboase specifice conditiilor climatice din zona.

11 Monitorizareaăst riiătehniceăaăutilajelorăşiămaşinilorăutilizate

Titularul planului Conformăverific rilorătehnice specifice utilajelorăşiămaşinilorăutilizate


12 Instruirea personalului care executa lucrarile prevazute in plan, referitoare la importanta amplasamentul desemnat ca sit Natura 2000, asigurandu-se obiectivele de conservare al sitului



3 luni


13 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu), ISU, cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate



3 luni


14 Intezicerea pe toata durata de realizare a planului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul planului



3 luni





3 luni




138

Monitorizarea impactului în perioada de functionare a planului: se reg seşteă

în tabelul de mai jos.

Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a impactului,

în perioada de functionare a planului Nr. crt.

Denumireăm sur Responsabil Perioada Sursa de finanţare

1 Monitorizarea efectivelor de pasari identificate in zona de implementare a planului (aprilie-iunie, septembrie-noiembrie) in vederea stabilirii dinamicii populationale

Titularul planuluiăşiăpersonalul de specialitate contractat în acest sens

Aprilie-iunie, Septembrie-noiembrie

In primii 2 ani

Surse proprii de finantare

2 Identificarea respectiv remedierea efectelor care induc reducerea efectivelor de pasari in cazul in care panourile fotovoltaice induc/cauzeaza mortalitati in randul populatiilor de pasari din zona de implementare a planului

Titularul planuluiăşiăpersonalul de specialitate contractat în acest sens

Atunci cand e cazul .


3 Mentinerea spatiilor verzi de pe arealul planului intr-o stare favorabila pentru a spori productivitatea naturala (baza piramidei trofice) situatie care va favoriza aparitia unor lanturi trofice bine consolidate

Titularul planului Pe perioada de functionare a

planului (25 ani)


4 Interzicerea amplasarii pe raza planului a unor dispozitive care prin sunetul lor sa perturbe bioritmul faunei terestre


planului (25 ani)


5 Respectarea Titularul planului Pe perioada de Surse proprii de



139

condi iilorăimpuseăînăactele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduri ob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare

functionare a planului (25 ani)

finantare

6 Interzicereaă oric reiăforme de recoltare, capturare, ucidere a vreunei specii de flor ă sauă faun ă dinăzon


planului (25 ani)


7 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu), ISU, cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate


planului (25 ani)


8 Intezicerea pe toata durata de desfasurare a activitatii a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul perimetrului


planului (25 ani)




planului (25 ani)




140

CONCLUZII

Planul atat pe perioada de realizare cat si in cea de functionare nu are un

impact semnificativ asupra speciilor de interes comunitar pentru care a fost

desemnata aria protejata ROSPA0128 Lunca Timişului .

Impact pe termen lung asupra mediului poate fi prezent asupra avifaunei daca

nu se respecta conditiile enumerate mai jos, pe perioada de functionare a planului si

anume:



procurare a hranei;


odihna/spatiiădeăanalizaădeăformaălitereiă“T”ăpentruăspeciileărapitoareădeăzi;





si vertebrate);






Presiuni antropice în zona ariei protejate: se manifesta in zona

amplasamentului prin activitatile agricole, terenul fiind unul arabil.

Impactul în faza de construcţie:

-eliminarea ecosistemului agricol in favoarea parcului fotovoltaic va reduce

efectul antropic datorat activitatilor agricole, care au in prezent un impact negativ

semnificativ asupra ariei naturale protejate;



141






Impactul în faza de functionare: poate fi prezent asupra avifaunei daca nu se

respecta conditiile enumerate mai sus, pe pagina anterioara, pe perioada de

functionare a planului.

Cadrul natural va fi modificat, drept urmare in acest caz, va exista un impact

direct, prin amplasarea panourilor. Mentionez ca dupa dezafectarea planului acest

cadru natural va reveni la starea initiala de teren arabil.

Prin implementarea planului, nu se distrug habitate de interes national si

comunitar, nu au loc exploatari de resurse naturale.

Nu se vor realiza defrisari pe amplasament pe perioada de realizare a planului.

Impactul asupra popula iei – nu exista impact, zona amplasamentului este in

extravilan.

Impactulăasupraăs n t ii umane - f r ăimpactăasupraăs n t iiăumane.

Impactul asupra florei – nu exista impact deoarece terenul destinat planului

este arabil, ca atare nu prezinta un tablou vegetal important din punct de vedere

floristic. In zona de studiu nu au fost identificate specii de flora de interes comunitar,

fiind prezente doar specii fara valoare ecologica caracteristice vegetatiei pioniere.

Impactul asupra faunei: este nesemnificativ deoarece se tine cont de habitatul

speciei din toate punctele de vedere (hranire, reproducere, cuibarit, etc).

Impactul asupra solului - nu existã şiănuăauăfostăidentificate surse de poluan i

pentru sol şiăsubsol.

Impactulăasupraăcalit ii şi regimului cantitativ al apei – f r răimpact;ănuăexist ă

surse de poluare a apelor.

Impactulăasupraăcalit ii aerului, climei – afectat doar in perioada de executie a

planului.

Impactul asupra zgomotelor şi vibra iilor – redus la nivelul zonei de

implementare a planului, absent in faza de functionare a planului.



142

Impactul asupra peisajului şi mediului vizual – impact direct redus; se va

reveni la cadrul natural anterior dupa implementarea planului (25 ani).

Impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interac iunilor dintre

aceste elemente – f r ă impact, deoarece înă zon ă nuă exist ă şiă nuă auă fostă identificateă

obiective ale patrimoniului istoric şiăcultural.

Extinderea impactuluiă (zonaă geografic ,ă num rulă

popula iei/habitatelor/speciilorăafectate)ă– nuăseăpreconizeaz ăoăextindereăaăimpactuluiă

asupraă zoneiă geografice,ă popula ieiă dină zon ă şiă dină localit ileă învecinate,ă asupraă

habitatelor sau anumitor specii, impactul general fiind unul nesemnificativ.

Magnitudineaăşiăcomplexitateaăimpactuluiă- impact general nesemnificativ.

Probabilitatea impactului –redus .

Durata,ă frecven aă şiă reversibilitateaă impactuluiă – impact redus numai în

perioada de constructie.

Naturaătransfrontier ăaăimpactului – nu este cazul.

Modific rileădinamiciiărela iilorăstructuraleăsauăfunc ionaleăaleăarieiănaturaleădeă

interes comunitar - nuăesteăcazulădeoareceăaceast ăparteăaăsituluiăşiăarealulăpropusăesteă

format doar din terenuri arabile acestea fiind agroecosistemeăaăc rorărela iiăstructuraleă

şiăfunc ionaleăsuntăminimalizateăşiăcontrolateădeăom.ă

Planulă nuă areă impactă asupraă speciiloră şiă habitateloră dină ROSPA0128

LuncaăTimişului,ădaca se respecta masurile mentionate la capitolul masuri de

reducere a impactului asupra mediului.



143

BIBLIOGRAFIEăSELECTIV

1. ARSENE G., BANADUCT D., BANATEAN-DUNEA I., BITEA N., DUMA

I., FRATILA E., GROZEA I., ILIE V., MORET J., PARVULESCU L.,

STANESCU D. – 2007 - Caiet de habitate si specii; Ed. Balcanic, Timisoara.

2. BUIA A.,ăPRODANăI.,ă1961,ăFloraămic ăilustrat ăaăRPR.,ăEdituraăAgrosilvic ă

Bucureşti.

3. CAHIERSăD’HABITATSăNATURA 2000, Connaisance et gestion des habitat

setădesăespecesăd’interetăcommunautaire.

4. C TUNEANUăI.I.ă- 1952 - P s riăfolositoareăăînăagricultur ,ăp s riăsedentare,

eraticeăşiămigratorii;ăEd.ădeăStatăpentruăLiteratur ăŞtiin ific ,ăBucureşti.ă

5. CIOCHIA V, NEGRUZI A. - 1984 - Dinamicaă şiă migra iaă popula iiloră deă

p s riăşiămamifere;ăEdăŞtiin ific ăşiăEnciclopedic ,ăBucureşti.

6. CIOAC ,ă D.ă M suriă deă conservareă pentruă speciileă deă p s riă deă interesă

comunitar din România, dependente de zonele umede, octombrie 2006

7. CLARC W., SCHMITT N., PORTER R.,1998, A field guide to the raptors of

Europe, the Middle Est, and North Africa, Oxford University Press.

8. COMBROUX Isabelle, SCHWOERER Christian – Evaluarea statutului de

conservareăalăhabitatelorăşiăspeciilorădeăinteresăcomunitarădinăRomânia.

9. DANCIUă M.,ă GUREANă D.,ă INDREIC ă A.,ă 2007,ă Planteă vasculareă

periclitate,ăvulnerabileăşiărareădinăp durileăRomâniei.

10. DIMITRIE R. - 1983 - Micăatlasăornitologic;ăEd.ăAlbatros,ăBucureşti.

11. DIRECTIVA – 79/409/EEC(modificat ă şiă completat )ă ă privindă conservareaă

speciilorădeăp s riăs lbatice.

12. DIRECTIVA – 92/43/EEC(modificat ă şiă completat )ă privindă conservareaă

habitatelorănaturaleăşiăaăspeciilorădeăflor ăşiăfaun ăs lbatic .

13. DONI ăN.,ăPOPESCUăA.,ăMIH ILESCUăS.,ă2005,ăHabitateleădinăRomaniaă

EdituraăTehnic ,ăSilvic ăBucureşti.

14. FERRY C., FROCHOT B. -1958- Un methode pour denombrer Ies oiseaux

nicheurs; Terre e Vie 12., Paris.



144

15. GABRIELă L.,ă ST NCIOIUă T.,ă TUDORAN M. – Habitate forestiere de

interes comunitar – Amenin riăpoten iale;ăEd.ăUniv.ă“Transilvania”,ăBraşov.

16. HAMLYN G. – (1999) – P s rileă dină Româniaă şiă Europaă – Determinator

ilustrat – Versiuneaăromâneasc :ăMunteanuăD.;ăOctpusăPublishingăGroupăLtd.

17. HEINROTH O., HEINROTH M. -1911 - Die Vogel Mitteleuropas

voi.1,11,III, Berlin.

18. HOT RÂREAă DEă GUVERN nr. 1284/24.10.2007 (M.Of. nr.

739/31.10.2007)ă privindă declarareaă ariiloră deă protec ieă special ă avifaunistic ă

caăparteăintegrant ăaăre eleiăecologiceăeuropeneăNatura 2000 în România.

19. HOT RÂREAăDEăGUVERN nr. 1581/08.12.2005 (M.Of. nr. 24/11.01.2006)

Hot râreaă deă Guvernă nr.ă 1143/18.09.2007ă (M.Of.ă nr.ă 691/11.10.2007)ă

Hot râreaă deăGuvernănr.ă 2151/30.11.2004ă (M.Of.ă nr.ă 38/12.01.2005)ă privindă

instituirea regimului de arieănatural ăprotejat ăpentruănoiăzone..ă

20. HOT RÂREAă DEă GUVERN nr. 1586/08.11.2006 (M.Of. nr.

937/20.11.2006) privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria

zonelorăumedeădeăimportan ăinterna ional .

21. KOHL ST. - 1967 - Studiu ornitocenologic în apropierea Reghinului. Studiiăşiă

Materiale II. Muz.Jud. Tg. Mureş.

22. KONIG H – 1972 - Mitteilungen der Interessengemeinschaft Avifauna

Deutschlands der Biologischen gesellschaft Deutschlands. No 5. Berlin.

23. LEGEA nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Conven ieiă europeneă aă

peisajului,ă adoptat ă laă Floren aă laă 20ă octombrieă 2000ă Publicată inăMonitorulă

Oficial, ParteaI nr. 536 din 23 iulie 2002.

24. LEGEA nr.ă 13/1993ă pentruă ratificareaă Conventieiă privindă conservareaă vie iiă

s lbaticeă şiă aăhabitatelorănaturaleădin Europa , Berna, 19.07.1979 - M.Of.nr.

62/25.03.1993.

25. LEGEA nr. 5/06.03.2000 (M.Of. nr. 152/12.04.2000) privind aprobarea

Planuluiă deă amenajareă aă teritoriuluiă na ională – Sec iuneaă aă III-a – zone

protejate.

26. LIXANDRU B. – 2006 - Metodologieăecologic ;ăEdăEurobit,ăTimişoara.



145

27. LIXANDRU B., PETROMAN I. - 1995 - Elementeădeăecologieăfactorial ;ăEd.ă

Mirton,ăTimişoara.

28. MARUŞCAă T.,ă 2006,ă Îndrumară metodologică deă gospod rireă ecologic ă aă

pajiştilorăînăariileăprotejate,ăAcademiaădeăŞtiin eăAgricoleăşiăSilviceăBucureşti

29. MINISTERUL MEDIULUI-INCDD, 2006, Scientific Annals of the Danube

Delta Institut, Tulcea.

30. MOHAN GH., ARDELEAN A. – 1993 - Ecologie si protectia mediului,

Manual preparator, Ed. Scaiul Bucuresti.

31. OLTEANăM.,ă NEGREANă G.,ă POPESCUă A.,ă 1994,ă Listaă roşieă aă plantelor

superioare din România.

32. ORDINUL MINISTRULUI MEDIULUIăŞIăDEZVOLT RII DURABILE nr.

1964/13.12.2007 (M.Of. nr. 98/07.02.2008) privind instituirea regimului de

arieănatural ăprotejat ăaăsiturilorădeăimportan ăcomunitar ,ăcaăparteăintegrant ă

aăre eleiăecologice europene Natura 2000 în România.

33. ORDONAN Aă DEă URGEN A GUVERNULUI nr. 195/22.12.2005

privindăprotec iaămediuluiă(M.Of.ănr.ă1196/30.12.2005,ărectificareăînăM.Of.ănr.ă

88/31.01.2006)ă aprobat ă prină Legeaă nr.ă 265/29.06.2006ă (M.Of.ă nr.ă

586/06.07.2006) modificat ă deă Ordonan aă deă urgen ă nr.ă 114/17.10.2007ă

(M.Of.ă nr.ă 713/22.10.2007)ă şiă deă Ordonanțaă deă urgenț ă nr.ă 164/19.11.2008ă

(M.Of. nr. 808/03.12.2008).

34. ORDIN nr.ă19/2010ăordinăalăministruluiămediuluiăşiăp durilorăpentruăaprobareaă

Ghidului metodologic privindă evaluareaă adecvat ă aă efecteloră poten ialeă aleă

planurilor sau proiectelor asupra ariilor nasturale protejate de interes

comunitar.

35. ORDIN MINISTRULUI AGRICULTURII,ă P DURILOR,ă APELORă ŞIă

MEDIULUI nr. 552/26.08.2003 (M.Of. nr. 648/11.09.2003) privind aprobarea

zon riiă interioareăaăparcurilorăna ionaleă şiă aăparcurilorănaturale,ădinăpunctădeă

vedereăalănecesit iiădeăconservareăaădiversit iiăbiologice.

36. ORDONAN AăDEă URGEN , nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul

ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice.



146

37. ORDONAN AăDEăURGEN nr. 57/20.06.2007 (M.Of. nr. 442/29.06.2007)

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

floreiăşiăfauneiăs lbaticeă(modificată şi completată de Ordonanţa de Urgenţă a

Guvernului nr. 154/12.11.2008 – M.Of. nr. 787/25.11.2008) .

38. PASPALEVA M., TALPEANU M. – 1975 - Etude quantitative et qualitative

desă peuplementsă d oiseauxă nicheursă dansă ună foretă deă chenes.ă Travaux du

Museum d'Hist. Naturelle Gr. Antipa. Buc.volXVI.

39. PÂRVUăC.,ă2000,ăUniversulăplantelor,ăEdituraăEnciclopedic ăBucureşti

40. POPăO.,ăIONESCUăD.,ăFURNIC ăR.,ă2006,ăP s riădinăParculăNa ionalăPiatraă

Craiului,ăEdituraăUniversit iiăTransilvaniaăBraşov.

41. SARKANY KISS, Starea ecologica a Râului Mures, Targu Mures, 1994

42. SCHUBERT R. – 1991 - Lehrbuch der Okologie. Gustav Fischer Verlag Jena..

43. SIMON D. – 1976 - Contribu iiălaăcunoaştereaădinamiciiăpopula iilorădeăp s riă

insectivoreă şiă rolulă acestoraă înă sistemulă deă combatereă aă d un toriloră p durii.ă

Braşov,ăTez ădeădoctorat.

44. SOCIETATEAă ORNITOLOGIC ă ROMÂN ,ă 2004,ă Ariileă deă importan ă

avifaunistic ădinăRomânia,ăEdituraăAlmaăMaterăCluj-Napoca

45. SOCIETATEAăORNITOLOGIC ăROMÂN ,ă1994,ăP s rileădinăRomâniaăşiă

Europa, determinator ilustrat, Octopus Publishing Group..

46. ST NESCUă V.,ă ŞOFLETEAă N.,POPESCUă O.,ă 1997,ă Floraă forestier ă

lemnoas ăaăRomâniei,ăEdituraăCeres.

47. St nescuă D.ă – 1971 - Omitofauna parcului Sub-Arini din Sibiu. Analiza

calitativ ăşiăcantitativ ăaăpopulapilrădeăp s ri.ăStudiiăşiăComunic riădeăŞtiin eă

Naturale. Nr. 16 Muzeul Brukenthal Sibiu.

48. TATOLE Victoria – 2010 - Managementulă şiă monitoringulă speciiloră deă

animaleăNaturaă2000ădinăRomânia;ăEd.ăExcelsiorăPrint,ăBucureşti.

49. TATOLE Victoria, IFTIMIE Al., STAN Melaniya, IORGU Elena, IORGU I.,

O ELă V.ă – 2009 – Speciile de animale Natura 2000; Ed. Imperium Print,

Bucureşti.

50. http://monitoring.sor.ro

51. www.amphibiaweb.org

http://monitoring.sor.ro/

http://www.amphibiaweb.org/



147

52. http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Triturus_vulgaris_dis.png

DOCUMENTATII TEHNICE SI AVIZE CARE AU STAT LA BAZA

ELABORARII STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATA

1.Memoriu de prezentare SC Arhi 3 D SRL

2.Certificatul de Urbanism nr. 19/11.07.2012

3.Avizul Enel Distributie Banat nr. 27630171/16.08.2012

4.Avizul nr. 1018/30.07.2012

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Triturus_vulgaris_dis.png

studiu de (9$/8$5($'(&9$7 - apmtm-old.anpm.roapmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents