an ii sem ii 2010-2011 ceccar

26
EXPERTIZA CONTABILA VII AN II, SEM II 1. Care sunt trasaturile care particularizeaza expertiza contabila judiciara? Raspuns: Principalele trasaturi caracteristice care particularizeaza expertiza contabila judiciara sunt: a) este un mijloc de proba in justitie care intervine numai atunci cand organele judiciare o considera necesara pentru elucidarea cauzelor in curs de ancheta sau de judecata b) este activitatea prin care organele de judecata primesc informatii de natura economico financiara cu scopul de a stabili adevarul necesar solutionarii temeinice si legale a cauzelor privind faptele cercetate si anchetate sau judecate c) se limiteaza la cercetarea problemelor cu caracter economic si financiar indicate de organele judiciare d) are competenta de examinare a documentelor si evidentelor tehnico operative si contabile necesare pentru lamurirea obiectivelor stabilite de organele judiciare e) confirma sau infirma constatarile controlului cu privire la pagube, abateri, deficiente, lipsuri f) intervine ca proba administrata de organele de urmarire penala si de judecata, in vederea convingerii asupra realitatii si asupra conditiilor aparitiei pagubei, deficientei, abaterii g) este o activitate ocazionala care are loc doar cand se dispune de catre organele judiciare 2. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune efectuarea unei noi expertize? Raspuns: Conform art. 118 al (2) si (3) din Codul de procedura penala,(Cpp) expertul contabil este numit de catre organul de urmarire penala sau de catre instanta de judecata, fiecare dintre parti avand dreptul sa ceara ca un expert recomandat de ea sa participe la efectuarea expertizei contabile. Tendinţa de a fi asimilat expertul cu judecătorul - primul având rolul de arbitru de specialitate, nu poate fi corectă, atâta timp cât judecătorul are obligaţia să

Upload: neagoe-robert

Post on 27-Jun-2015

572 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

Page 1: an II SEM II 2010-2011 ceccar

EXPERTIZA CONTABILA VIIAN II, SEM II

1. Care sunt trasaturile care particularizeaza expertiza contabila judiciara? Raspuns: Principalele trasaturi caracteristice care particularizeaza expertiza contabila judiciara sunt: a) este un mijloc de proba in justitie care intervine numai atunci cand organele judiciare o considera necesara pentru elucidarea cauzelor in curs de ancheta sau de judecatab) este activitatea prin care organele de judecata primesc informatii de natura economico financiara cu scopul de a stabili adevarul necesar solutionarii temeinice si legale a cauzelor privind faptele cercetate si anchetate sau judecatec) se limiteaza la cercetarea problemelor cu caracter economic si financiar indicate de organele judiciared) are competenta de examinare a documentelor si evidentelor tehnico operative si contabile necesare pentru lamurirea obiectivelor stabilite de organele judiciaree) confirma sau infirma constatarile controlului cu privire la pagube, abateri, deficiente, lipsurif) intervine ca proba administrata de organele de urmarire penala si de judecata, in vederea convingerii asupra realitatii si asupra conditiilor aparitiei pagubei, deficientei, abateriig) este o activitate ocazionala care are loc doar cand se dispune de catre organele judiciare

2. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune efectuarea unei noi expertize?

Raspuns:Conform art. 118 al (2) si (3) din Codul de procedura penala,(Cpp) expertul contabil este numit de catre organul de urmarire penala sau de catre instanta de judecata, fiecare dintre parti avand dreptul sa ceara ca un expert recomandat de ea sa participe la efectuarea expertizei contabile. Tendinţa de a fi asimilat expertul cu judecătorul - primul având rolul de arbitru de specialitate, nu poate fi corectă, atâta timp cât judecătorul are obligaţia să soluţioneze din punct de vedere juridic întreaga cauză, expertul contabil se limitează să cerceteze, potrivit mandatului primit, aspecte economice ale cauzei şi să întocmească un raport bazat pe cunoştinţele sale de specialitate – care devine o probă supusă aprecierii judecătorului. Aşa se explică faptul instituirii dreptului pe care îl au organele judiciare de a dispune o nouă expertiză (denumită impropriu în limbaj curent„contraexpertiză”. Întrucât expertiza constituie o probă între altele aprecierea probelor se face potrivit convingerii intime formată în urma examinării tuturor dovezilor existente, instanţa poate respinge concluziile acesteia motivându-şi hotărârea sau poate dispune efectuarea unei noi expertize. În cazul în care s-a dispus o nouă expertiză care ajunge la concluzii diferite faţă de prima, utilizând criterii diferite şi alt mod de investigaţie, instanţa se poate opri la aceea pe care o consideră mai fundamentată sub aspect ştiinţific.

Page 2: an II SEM II 2010-2011 ceccar

3. Din ce se compune materialul documentar pe care îl poate studia expertul contabil numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară într-o cauză civilă?

Raspuns: Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din:- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor implicate in proces- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate.- Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are dreptul sa ia cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de cercetare si urmarire penala (politie, parchet) sau a instantei de judecata- Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul contabil trebuie sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative si contabile expertizate, mentionand in raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele examinate.In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot da explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata.Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de la partile care il au in pastrare.

4.Dacă două sau mai multe expertize existente la dosarul cauzei au concluzii diferite, care va fi expertiza, considerată de organul care a dispus efectuarea acestora, cu valoarea probantă preferenţială? Raspuns:a) ultima expertiză contabilă judiciară; b) se face media aritmetică între concluziile expertizelor; c) acceptarea uneia şi înlăturarea celeilalte/celorlalte expertize trebuie să fie motivată şi să se bazeze pe raţionamente profesionale şi probe ştiinţifice precise.

5. Care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă într-o cauză civilă, cerere de apel, în situaţia în care după ce a fost înştiinţat despre numirea cu privire la efectuarea unei expertize contabile judiciare şi a consultat dosarul cauzei, a constatat că a mai efectuat o expertiză contabilă judiciară în aceeaşi cauză la o instanţă inferioară? Raspuns:a) expertul este obligat să declare preşedintelui instanţei că se abţine de la efectuarea lucrării cu arătarea cazului de incompatibilitate; b) expertul este obligat să-i declare preşedintelui instanţei că a mai efectuat o lucrare în aceeaşi cauză la o instanţă inferioară, dar acesta nu este un caz de incompatibilitate, prin urmare nu va afecta continuarea expertizei; c) expertul contabil nu are nici o obligaţie, expertiza contabilă judiciară îşi urmează cursul normal.

Page 3: an II SEM II 2010-2011 ceccar

FISCALITATE

AN II. VARIANTA III

1. Care este locul achizitiei intracomunitare de bunuri?

(1) Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.(2) In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, prevazuta la art. 126 alin. (3) lit. a), daca cumparatorul ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA valabil, emis de autoritatile unui stat membru, altul decat cel in care are loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1), locul respectivei achizitii intracomunitare se considera in statul membru care a emis codul de inregistrare in scopuri de TVA.(3) Daca o achizitie intracomunitara a fost supusa la plata taxei in alt stat membru, conform alin. (1), si in Romania, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce in mod corespunzator in Romania.(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica daca cumparatorul face dovada ca achizitia intracomunitara a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in statul membru in care are loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1).AC15-2 (5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica in cazul operatiunilor triunghiulare, atunci cand cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania in conformitate cu art. 153 face dovada ca a efectuat o achizitie intracomunitara neimpozabila pe teritoriul altui stat membru, in conditii similare celor prevazute la art. 126 alin. (8) lit. b), in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru. Obligatiile persoanelor implicate in operatiuni triunghiulare sunt prevazute in norme. AC15-2AC15-2 (5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica, iar achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata conform alin. (1), in cadrul unei operatiuni triunghiulare in alt stat membru decat Romania, de catre cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA în Romania, in conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii:a) cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania in conformitate cu art. 153 face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul care este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru respectiv a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente;b) obligatiile privind declararea acestor operaţiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania in conformitate cu art. 153. AC15-2(5) Achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata conform alin. (1), in cadrul unei operatiuni triunghiulare in alt stat membru decat Romania, de catre cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii:a) cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care

Page 4: an II SEM II 2010-2011 ceccar

este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente;b) obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153.

2. Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fo scutita de tva cu drept de deducere?

O livrare intracomunitara de bunuri reprezinta o livrare de bunuri care sunt transportate dintr-un stat membru UE catre alt stat membru de catre furnizor, cumparator sau de alta persoana, în numele unuia dintre acestia (transportator). Livrarile prevazute la pct. V nu vor fi considerate livrari intracomunitare si nu se supun regulilor declarative specifice acestor livrari.Transferul (livrarea intracomunitara asimilata) reprezinta transportul, de catre o persoana impozabila, de bunuri apartinand activitatii sale economice din Romania într-un alt Stat Membru, pentru a fi utilizate în scopul desfasurarii activitatii sale economice în acel Stat Membru. Acest transfer este asimilat în Romania unei livrari intracomunitare efectuata cu plata. Transferul este tratat ca si o livrare intracomunitara, fiind o operatiune asimilata si avand aceleasi reguli ca si livrarile intracomunitare obisnuite, desi nu are loc un transfer de drept de proprietate.

O livrare intracomunitara de bunuri din Romania catre un alt stat membru UE este scutita de TVA, daca sunt îndeplinite urmatoarele conditii:- bunurile sunt transportate din Romania catre un alt stat membru UE;- furnizorul este persoana impozabila, înregistrata normal în scopuri de TVA în Romania(exceptie în cazul mijloacelor de transport noi);- cumparatorul este înregistrat în scopuri de TVA în alt stat membru UE (detine un cod valid de TVA precedat de codul ISO care indica Statul Membru) si comunica acest cod de TVA furnizorului pentru a-l înscrie în factura (exceptie în cazul mijloacelor de transport noi si al produselor accizabile). În cazul transferului, persoana care îsi transporta bunurile în alt Stat Membru va trebui sa fie înregistrata în scopuri de TVA în alt Stat Membru pentru a aplica scutirea de TVA.

3. Care sunt conditiile ce trebuiesc indeplinite de catre un contribuabil pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% in cazul livrarii locuintelor ca parte a politicii sociale?

La articolul 140, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1) cu urmatorul cuprins:„(2^1) Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construita locuinta include si amprenta la sol a locuintei. În sensul prezentului titlu, prin locuinta livrata ca parte a politicii sociale se intelege:a) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept camine de batrani si de pensionari;b) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii si centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap;c) livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depaseste suma

Page 5: an II SEM II 2010-2011 ceccar

de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, achizitionate de orice persoana necasatorita sau familie. Suprafata utila a locuintei este cea definita prin Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Anexele gospodaresti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cota redusa se aplica numai in cazul locuintelor care in momentul vanzarii pot fi locuite ca atare si daca terenul pe care este construita locuinta nu depaseste suprafata de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuintei, in cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de doua locuinte, cota indiviza a terenului aferent fiecarei locuinte nu poate depasi suprafata de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferenta fiecarei locuinte. Orice persoana necasatorita sau familie poate achizitiona o singura locuinta cu cota redusa de 5%, respectiv:1. in cazul persoanelor necasatorite, sa nu fi detinut si sa nu detina nicio locuinta in proprietate pe care au achizitionat-o cu cota de 5%;2. in cazul familiilor, sotul sau sotia sa nu fi detinut si sa nu detina, fiecare sau impreuna, nicio locuinta in proprietate pe care a/au achizitionat-o cu cota de 5%;d) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, catre primarii in vederea atribuirii de catre acestea cu chirie subventionata unor persoane sau familii a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei.”

4. Care sunt operatiunile scutite de TVA?

În articolul 141 din Codul Fiscal, se precizează operaţiunile economice desfăşurate pe teritoriul naţional care sunt scutite de plata taxei pe valoarea adăugată. Acestea sunt:

a) spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea; b) prestările de servicii efectuate de către stomatologi şi tehnicieni dentari; c) prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical; d) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în

acest scop; e) livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană; f) activitatea de învăţământ, formarea profesională a adulţilor, precum şi prestările de

servicii şi livrările de bunuri strâns legate de aceste activităţi, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi autorizate;

g) livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele şi cantinele organizate pe lângă instituţiile publice şi entităţile autorizate prevăzute la lit. f), în folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în activităţile scutite conform lit. f);

h) meditaţiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învăţământului şcolar, preuniversitar şi universitar;

i) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia socială;

j) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor;

k) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de către organizaţii fără scop patrimonial care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum şi obiective de

Page 6: an II SEM II 2010-2011 ceccar

reprezentare a intereselor membrilor lor, în condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă;

l) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice, efectuate de organizaţii fără scop patrimonial;

m) prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial;

n) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) şi i)-m), cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurenţiale;

o) activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decât activităţile de natură comercială;

p) serviciile publice poştale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora; q) prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror

operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţilor acestora, în cazul în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părţi de cheltuieli comune, în limitele şi în condiţiile stabilite prin norme şi în condiţiile în care această scutire nu este de natură a produce distorsiuni concurenţiale;

r) furnizarea de personal de către instituţiile religioase sau filozofice în scopul activităţilor prevăzute la lit. a), f), i) şi j).

Referitor la serviciile de natură financiar-bancară, următoarele sunt scutite de la plata TVA:

acordarea şi negocierea de credite, precum şi administrarea creditelor de către persoana care le acordă;

negocierea garanţiilor de credit ori a altor garanţii sau orice operaţiuni cu astfel de garanţii, precum şi administrarea garanţiilor de credit de către persoana care acordă creditul;

tranzacţii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plăţi, viramente, creanţe, cecuri şi alte instrumente negociabile, exceptând recuperarea creanţelor;

tranzacţii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele şi monedele utilizate ca mijloc legal de plată, cu excepţia obiectelor de colecţie, şi anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate în mod normal ca mijloc legal de plată sau monede de interes numismatic;

tranzacţii, inclusiv negocierea, dar exceptând administrarea sau păstrarea în siguranţă, cu acţiuni, părţi sociale în societăţi comerciale sau asociaţii, obligaţiuni garantate şi alte instrumente financiare, cu excepţia documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor;

administrarea de fonduri speciale de investiţii.

De asemenea şi următoarele operaţiuni sunt scutite:

operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi prestările de servicii în legătură cu operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediază astfel de operaţiuni;

pariuri, loterii şi alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate, conform legii, să desfăşoare astfel de activităţi;

Page 7: an II SEM II 2010-2011 ceccar

livrarea la valoarea nominală de timbre poştale utilizabile pentru serviciile poştale, de timbre fiscale şi alte timbre similare;

arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile, cu următoarele excepţii:   1. operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;   2. închirierea de spaţii sau locaţii pentru parcarea autovehiculelor;   3. închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate definitiv în bunuri imobile;   4. închirierea seifurilor;

livrarea de construcţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum şi a oricăror altor terenuri. Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcţii noi, de părţi de construcţii noi sau de terenuri construibile.    1. teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcţii, conform legislaţiei în vigoare;   2. construcţie înseamnă orice structură fixată în sau pe pământ;   3. livrarea unei construcţii noi sau a unei părţi din aceasta înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la data de 31 decembrie a anului următor anului primei ocupări ori utilizări a construcţiei sau a unei părţi a acesteia, după caz, în urma transformării;   4. o construcţie nouă cuprinde şi orice construcţie transformată astfel încât structura, natura ori destinaţia sa au fost modificate sau, în absenţa acestor modificări, dacă costul transformărilor, exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea de piaţă a construcţiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformării.

5. Prezentati exigibilitatea accizelor in cazul produselor supuse accizelor nearmonizate

Momentul exigibilitatii accizei intervine:a) pentru produsele provenite din teritoriul comunitar, la momentul receptionarii acestora;b) pentru produsele importate, la data inregistrarii declaratiei vamale de import

Momentul exigibilitatii accizei intervine:a) pentru produsele din productia interna, la data efectuarii livrarii, la data acordarii produselor ca dividende sau ca plata in natura, la data la care au fost consumate pentru reclama si publicitate si, respectiv, la data instrainarii ori utilizarii in oricare alt scop decat comercializarea;b) pentru produsele provenite din teritoriul comunitar, la momentul receptionarii acestora;c) pentru produsele importate, la data inregistrarii declaratiei vamale de import.(2) Pentru produsele prevazute la art. 207 lit. i), momentul exigibilitatii accizei intervine cu ocazia primei inmatriculari in Romania.(3) In cazul persoanelor fizice care achizitioneaza produse de natura celor prevazute la art. 207 lit. h), exigibilitatea ia nastere la momentul inregistrarii la autoritatile competente, potrivit legii.

(4) În cazul produselor provenite din operatiuni de import efectuate de un importator care detine autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate eliberata de alt stat membru, acesta are obligatia de a depune la autoritatea vamala declaratia de import pentru TVA si accize. Exigibilitatea accizei intervine la data inregistrarii declaratiei de import pentru TVA si accize.

Page 8: an II SEM II 2010-2011 ceccar

6. Societatea comerciala A din Franta (inregistrata in scop de TVA ca persoana impozabila normala) trimite pentru testarea societatii B din Romania (inregistrata in scop de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din Franta la depozitul lui B din Romania, urmand ca daca B este multumit sa le retina, iar in caz contrar sa le returneze. Analizati speta din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operatiunilor, locul lor, precum si obligatiile ce revin platitorilor de TVA daca bunurile de returneaza.

Raspuns:Pentru societatea B din Romania este o achizitie intracomunitara de bunuri (AIC), deoarece livrarea bunurilor incepe din Franta si se incheie in Romania in cazul comunicarii societatii A din Franta a unui cod valid de Tva, iar transferul proprietatii bunurilor se considera ca a avut loc la data acceptarii bunurilor de catre societatea B, Tva inscrisa pe factura va fi 0 eur, iar Tva inregistrata in contabilitate lui B (4426=4427).In cazul in care valoarea achizitiei intracomunitare a bunurilor este sub plafonul de 10.000 euro societatea B din Romania nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de tva, astfel societatea A din Franta va colecta tva, iar societatea B din Romania va inscrie pe factura mentiunea “neimpozabila in Romania”

Art. 134^1 - (1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute in prezentul capitol.(2) Pentru livrarile de bunuri in baza unui contract de consignatie sau in cazul operatiunilor similare, cum ar fi stocurile la dispozitia clientului, livrarile de bunuri in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, astfel cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt livrate la data la care consignatarul sau, dupa caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor.Norme metodologice:(2) Pentru bunurile transmise in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, se considera ca transferul proprietatii bunurilor a avut loc la data acceptarii bunurilor de catre beneficiar. Bunurile transmise in vederea verificarii conformitatii sunt bunurile oferite de furnizor clientilor, acestia avand dreptul fie sa le achizitioneze fie, sa le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate in vederea testarii este un contract provizoriu prin care vanzarea efectiva a bunurilor este conditionata de obtinerea de rezultate satisfacatoare in urma testarii de catre clientul potential, testare ce are scopul de a stabili ca bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv.

7.Sa se determine acciza pentru o cantitate de 20 000 sticle de alcool etilic a 0.5 litri fiecare ce are o concentratie alcoolica de 93%. Acciza unitara si cursul de schimb sunt cele prevazute de codul fiscal.

Raspuns: conform normelor in vigoare acciza pentru alcool etilic se calculeaza dupa formula:

A = C/100 x K x R x Q

unde:

   A = cuantumul accizei

Page 9: an II SEM II 2010-2011 ceccar

   C = concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum

   K = acciza specifică, în funcţie de capacitatea de producţie anuală, prevăzută la nr. crt. 5 din Anexa nr. 1 la titlul VII - Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare

   R = cursul de schimb leu/euro

   Q = cantitatea în hectolitri

A= 93/100*750,00*4.2373*100hl=295551.675

Page 10: an II SEM II 2010-2011 ceccar

AUDIT FINANCIAR

AN II VAR. VII

1. Daca ati constatat incertitudini care insa nu afecteaza in mod semnificativ situatiile financiare , opinia va fi:

a) Fara rezerveb) Fara rezerve, dar cu un paragraf de observatiic) Procedati la extinderea controlului

2. Cand verificati cheltuielile cu intretinerea si reparatiile la imobilizarile corporale va asigurati:

a) De corecta contabilizare la conturile de imobilizari sau la conturile de cheltuieli ale perioadei

b) De corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe baza de documente justificative

c) Ca cheltuielile sunt reale si se justifica cu documente legale

3. Ce rol are raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei banci:a) Instrument de comunicare, instrument de identificare a

responsabilitatilor si instrument de confirmare a increderii in situatiile financiare prezentate;

b) Instrument de garantare a fidelitatii situatiilor financiare in fata publicului;

c) Instrument de raportare prevazut prin contractual de prestari de servicii

4. Tehnica sondajului in audit

Sondajul este definit ca o tehnică ce constă în selecţionarea unui anumit număr sau părţi dintr-o mulţime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obţinere a elementelor probante şi extrapolarea rezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime. Tehnica sondajului este reglementată de Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 530.

Sondajele pe care le realizează auditorul în cursul misiunii sale sunt de două naturi diferite: în unele cazuri, în general cu ocazia verificării funcţionării controlului intern, auditorul caută să demonstreze că elementele care constituie masa, mulţimea, prezintă o caracteristică comună (de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpărărilor); sondajele efectuate în astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuţiilor;

Page 11: an II SEM II 2010-2011 ceccar

în alte cazuri, în general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caută să verifice valoarea dată unei mulţimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.Auditorul poate folosi în general două tipuri de sondaje: sondajul statistic şi sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experienţa sa profesională; acesta din urmă, însă, nu permite o extrapolare riguroasă a rezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime. Alegerea între cele două tipuri de sondaje depinde de pregătirea profesională a auditorului şi de gradul de credibilitate pe care acesta doreşte să îl dea concluziilor sale.

Oricare ar fi însă tipul de sondaj, este important să fie respectate câteva reguli riguroase privind decizia asupra eşantionului şi parcurgerea unor etape obligatorii:A. alegerea naturii multimii, a masei – trebuie sa fie compatibila cu obiectivul urmarit;B. elementele cheie – elementele care fie datorita naturii lor, fie datorita valorii lor, prezinta riscuri si ca atare auditorul poate decide verificarea integral a acestora;C. alegerea tehnicilor – ce este influentata de natura controlului efectuat si recurgerea sau nerecurgerea la tehnici statistice;D. determinarea taliei esantionului – se face in functie de anumiti factori care difera dupa cum este vorba de sondaje asupra atributiilor sau asupra valorilor;E. selectionarea esantionului – care trebuie sa fie reprezentativ;F. studiul esantionului – toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate;G. evaluarea rezultatelor – inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului, fiecare anomalie este examinata pentru a se aprecia daca este reprezentativa, accidentala sau exceptionala;H. concluziile sondajului – concluzia finala este suma concluziilor trase asupra elementelor cheie, asupra anomaliilor exceptionale asupra restului masei.

5. Ce este şi ce conţine scrisoarea de misiune (de angajament)?

Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul şi clientul trebuie să convină termenii şi condiţiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnaţi într-o “Scrisoare de misiune de audit”.

Indiferent de forma pe care o îmbracă relaţia contractuală, din documentul respectiv nu trebuie să lipsească termenii şi condiţiile următoare:

- obiectivul auditului situaţiilor financiare;

- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregătirea şi prezentarea situaţiilor financiare;

- întinderea lucrărilor de audit, făcând referire la legislaţia aplicabilă, la reglementările sau recomandarea organismelor profesionale al căror membru este auditorul;- forma oricărui raport sau alte comunicări în legatură cu rezultatele misiunii de audit;riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor şi a altor limite inerente oricărui sistem contabil şi de control intern;

Page 12: an II SEM II 2010-2011 ceccar

- necesitatea de a avea acces fără restricţii la orice document contabil, piese justificative sau alte informaţii solicitate.

Auditorul poate să decidă să nu trimită o nouă “scrisoare de misiune” pentru fiecare din exerciţiile viitoare.

6. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?

Prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste care auditorul consideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, cât si imaginea fidelă a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.

Pentru determinarea pragului de semnificaţie pot fi utilizate diferite elemente de referinţă: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri

7. Evaluarea controlului intern: continut, etape

313 - Evaluarea controlului intern pleacă de la aspecte precum:    - existenţa de ghiduri şi manuale de proceduri;    - garantarea evoluţiei sistemului de control intern;   - asigurarea posibilităţii accesului la sistem pentru controlul extern;   - asigurarea posibilităţii confruntării descrierii teoretice cu realitatea

314 - (1) În cadrul unui mediu informatizat, controlul intern pleacă de la aspecte precum:    - existenţa unei strategii informatice formalizate, elaborate cu implicarea conducerii operaţionale;    - implicarea conducerii şi sensibilizarea sa faţă de riscurile crescute sau generate de informatică;    - alocarea de resurse care demonstrează capacitatea sistemului informatic de a-şi atinge obiectivele;    - recrutarea de personal cu un nivel de competenţă adaptat tehnologiilor utilizate şi existenţa unui plan de formare continuă care trebuie să permită o actualizare a cunoştinţelor.    (2) Elementele de risc specifice, introduse de utilizarea informaticii, se referă la evaluarea unor aspecte precum:    - nivelul de dependenţă a entităţii de sistemul său informatic, cu influenţă asupra continuităţii exploatării, atunci când dependenţa este prea mare;    - nivelul de confidenţialitate a informaţiilor vehiculate de sistem;    - obligaţia de respectare a dispoziţiilor în vigoare referitoare la fiscalitate, protecţia persoanelor, proprietatea intelectuală sau reglementări specifice anumitor sectoare de activitate.

Page 13: an II SEM II 2010-2011 ceccar

CONTABILITATE

ANUL II VARIANTA I

1.Se primeste de la bugetul statului suma de 1300 lei, ca subventie pentru acoperirea pierderilor rezultate din diferentele de pret pentru transportul comun.

Primirea subventiei

5121=4458 1300 lei

Recunoasterea subventiei ca venit pentru acoperirea pierderilor

4458=741 1300 lei

2.Se inregistreaza suma de 1200 lei, ce urmeaza sa fie incasata de la buget ca subventie

Inregistrarea subventiei ce urmeaza a fi primita

445 = 741 1200 lei

Incasarea subventiei:

512=445

3.Se inregistreaza suma de 650 lei, drept creante reactivate, din vanzarea marfurilor, care vor fi incasate ulterior

Vanzarea marfurilor:

411= 754 650 lei

Descarcarea de gestiune

607= 371

Incasarea ulterioara a valorii marfii

512=411

4.Debitele reactivate sunt in suma de 300 lei

consideram ca avem de aface cu client in litigiu de aceea avem urmatoarele irnegistrari:

Trecerea clientilor in contul de client in litigiu:

4111=4118

Reducerea ajustarilor pentru depreciere prin debitarea creantelor reactivate

491=754

5.Cu ocazia inventarierii depozitului de produse finite se constata lipsa a 200 bucati pulovere a 5lei/buc, TVA 19%, care se imputa gestionarului.

Inregistrarea in contabilitate a minusurilor gasite in inventor:

Page 14: an II SEM II 2010-2011 ceccar

607=371 1000 (200*50)

Imputarea gestionarului:

461=7588 1000

6.In cursul lunii decembrie N, societatea a incasat redevente in valoare de 10 000 um aferente trimestrului 1 din exercitiul N+1. Presupunem ca din punct de vedere fiscal redeventele sun timpozabile in anul incasarii acestora. Sa se calculeze eventuala diferenta temporara la 31.12.N in conformitate cu IAS 12 “IMPOZITUL PE PROFIT”.

Incasarea redeventelor decembrie N

512=706 10 000 um

Inregistrarea diferentei temporare deductibile de 1600 lei in N (diferenta dintre valoarea contabila de 10 000 um si baza fiscal nula reprezinta o diferenta temporara deductibila in valoare de 10 000 um, prin urmare intreprinderea va recunoaste o creanta privind impozitul amanat in valoare de 16%*10 000, cu conditia sa existe probabilitatea ca intreprinderea sa obtina suficient profit impozabil in n+1 pentru a putea beneficia de o reducere la plata impozitelor)

4412=791 1600 lei

8.La inceputul ex N, s-a dat in functiune un utilaj in valoare de 20 000 um. In anul N, amortizarea contabila a fost de 2000 um, iar amortizarea fiscala de 2800 um. Cota de impozit pe profit in vigoare in anul N: 16%. Pana la inchiderea ex N nu au aparut reglementari privind modificarea cotei de impozit pentru exercitiul viitor. Sa se calculeze impozitul amanat la inchiderea exercitiului N in conformitate cu IAS 12 “Impozitul amanat”.

Darea in folosinta a utilajului la inceputul ex N (consideram ca utilajul a fost achizitionat in prealabil de la terti)

2131=404 20 000

Valoarea neta contabila a activului= Valoarea contabila a activului- Amortizarea contabila= 20 000 um- 2000 um= 18 000 um

Baza de impozitare a activului= Valoarea contabila a activului – Amortizarea fiscal= 20 000 um -2800 um= 17 200 um

Impozitul pe profit= 16%*17200= 2752 um

Cheltuielile cu impozitul pe profit recunoscute in contabilitate sunt de 18 000 um*16/100= 2880 um:

6911= 4411 2880 um

Recunoasterea datoriei cu impozitul amanat:

6912= 4412 128 um

9.Se cunoasc urmatoarele informatii privind societatea X, la 31.12.N:

Page 15: an II SEM II 2010-2011 ceccar

INFORMATII VALORI CONTABILEImobilizari corporale (1)Credite client (2)Dobanzi de incasat (3)

750 000150 00015 000

amenzi de platit (4)Dobanzi de platit (3)

16 5007 500

(1) Baza de impozitare pentru imobilizarile corporale este de 705 000 um.(2) Creante client au valoare bruta de 162 000 um si exista o ajustare de depreciere a

creantelor de 12 000 um. Ajustarea nu este deductibila fiscal.(3) Presupunem ca dobanzile sunt recunoscute fiscal in exercitiul in care acestea

genereaza fluxuri de trezorerie.(4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal(5) Cota de impozit 30%(6) La inceputul ex N, exista un pasiv de impozit amanat de 3000 um. Sa se calculeze si

sa se contabilizeze impozitul amanat in conformitate cu IAS 12 “impozitul pe profit, fara a compensa creantele si datoriile de impozit.”

informatii Valori contabile Baza fiscala DiferenteImobilizari corporaleCredite clientDobanzi de incasatTotal active

750 000150 00015 000915 000

705 000162 0000867 000

DTi=45 000DT= -12 000DT=15 000

Amenzi de platitDobanzi de platit

16 5007500

00

DT= 16500DT= 7500

Inregistrarea pentru DTI de 45 000 de unde rezulta o datorie privind impozitul pe profit de 30%*45 000= 13 500 um6912 = 4412 13 500 um

Cheltuieli cu impozitul pe profit impozit pe profit amanat

Intregistrarea DTD de 12 000 um de unde rezulta o creanta privind impozitul pe profit de 30%*12000= 3600 um4412 = 791 3600 um

Inregistrarea constituirii datoriei privind impozitul amanat:6912 = 4412 4500 um

Inregistrarea DTD de 16500 ce genereaza creante de 30%*16500 um la impozitul pe profit amanat:4412 = 791 4950

Inregistrarea DTD de 7500 ce genereaza creante de 30%*7500 um la impozitul pe profit amanat:4412 = 791 2250

4412Si= 3 000135004500

360049502250Sfd= 10 200 datorie cu impozitul amanat

Page 16: an II SEM II 2010-2011 ceccar

10. Societatea X a dat in functiune , incepand cu 1 ianuarie N, un utilaj cu o valoare de 360 000 um. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizeaza linear pe 3 ani. Amortizarea fiscala aferenta utilajului va fi de 80 000 um in N, 120 000 um in N+1, respective 160 000 um in N+2. Cota de impozit pe profit: 30%. Sa se calculeze si sa se contabilizeze impozitul amanat in coformitate cu IAS 12 “Impozitul pe profit” la sfarsitul fiecaruia dintre cele trei exercitii.

(a) La 31.dec.N situatia utilajului este:

Baza contabila: (360.000 um- 360 000 um/3=360 000 um- 120 000 um=) 240 000 um-Baza fiscala: (360 000 um-80 000 um=) 280 000 umValoarea neta contabila a A este mai mica decat baza de impozitare a utilajului rezultand o diferenta temporara deductibila de 40 000 um*30%= 12 000

Inregistrarea constituirii creantei privind impozitul amanat:4412 = 791 12 000 umImpozit pe profit Venituri din impozitul pe profit amanatAmanat

(b) La 31.dec.N+1

Baza contabila (240 000 um-120 000 um)=120 000 um

-Baza fiscala (280 000 um- 120 000 um)= 160 000 um

Valoarea neta contabila a A este mai mica decat baza de impozitare a utilajului rezultand o diferenta temporara deductibila de 40 000 um*30%= 12 000

Inregistrarea constituirii creantei privind impozitul amanat:4412 = 791 12 000 umImpozit pe profit Venituri din impozitul pe profit amanatAmanat

(c)La 31.dec.N+2

Baza contabila (120 000-120 000)=0-Baza fiscala (160 000-160 000)=0Creanta cu impozitul amanat4412 =791 36 000 um

11. Societatea detine echipamente achizitionate la inchiderea exercitiului N-2 cu 60 000 um. Echipamentele se amortizeaza linear, incepand cu 1 ianuarie N-1, pe o durata de 6 ani. La 31 decembrie N, conducerea intreprinderii decide reevaluarea echipamentelor. Valoarea justa a acestora este estimate la 30 000 um. La 31 decembrie N+1, tinand cont de schimbarile intervenite pe piata echipamentele sunt, din nou, reevaluate. Valoarea justa este estimate la 50 000 um. Sa se contabilizeze diferentele constatate la 31.12.N si la 31.12.N+1 stiind ca societatea foloseste ca procedeu de reevaluare anularea amortizarii cumulate si reevaluarea valorii nete.

Page 17: an II SEM II 2010-2011 ceccar

La 31.dec.N-1

Amz liniara= 60000/6 ani= 10 000 um

Inregistrarea amortizarii liniare

6811= 2813 10 000 um

VNC = 50 000

La 31.12.N

VNC= 50 000 um

Valoarea justa reevaluata = 30 000 um

VJ< VNC de unde rezulta o reevaluare negativa de 20 000 um.

(a) Anularea amortizarii cumulate2813= 2133 10 000

(b) Corectarea valorii nete contabile% = 2133 20 000 um105 10 000 um681 10 000 um

Inregistrarea cheltuielii cu amortizarea cumulate

30 000/5 = 6 000 um

6811= 2813 6000 um

La 31.12.N+1:

VNC inainte de reevaluare = 30 000 um- 6000= 24 000

VJ dupa reevaluare = 50 000 um

VJ<VNC de unde rezulta o reevaluare pozitiva de 26 000 um.

(a) Anularea amortizarii cumulate2813=2133 6 000

(b) Corectarea valorii nete contabile2133 = % 26 000 um 105 20 000 um 6811 6 000

Inregistrarea cheltuielii cu amortizarea cumulate

6811 = 2813 50 000/4 ani= 12 500 um

Transferul rezervei din reevaluare la rezultat reportat pentru soldul de 10 000 um

105 = 1175 10 000 um