caracterizareasistemului economic mondial -...
TRANSCRIPT
CaracterizareaCaracterizarea sistemuluisistemului economic economic mondialmondial
EconomiaEconomia
mondialãmondialã
reprezintãreprezintã
un un sistemsistem
complex, interdependent,complex, interdependent,de de agentiagenti
aiai
vietiivietii
economiceeconomice
--
economiieconomii
nationalenationale, , uniuniuniunieconomiceeconomice
zonalezonale, , regionaleregionale
sisi
transcontinentaletranscontinentale, , companiicompanii
private private sisipublicepublice, , rezidenterezidente
îînn
diferitediferite
tãritãri
ale ale lumiilumii, , îîntrentre
care se care se dezvoltãdezvoltãample ample relatiirelatii
economiceeconomice, , tehnologicetehnologice, , comercialecomerciale, , financiarefinanciare, , monetaremonetareetc. etc. pepe
bazabaza
diviziuniidiviziunii
mondialemondiale
a a munciimuncii, , îîmpreunãmpreunã
cu cu normelenormelejuridicojuridico--legislative legislative sisi
cu cu institutiileinstitutiile
care care reglementeazãreglementeazã
sisi
monitorizeazãmonitorizeazãfunctionareafunctionarea
structurilorstructurilor
componentecomponente
sisi
a a sistemuluisistemului
economiceconomicmondialmondial
îînn
ansamblulansamblul
sãusãu..
CaracteristicileCaracteristicile
sistemuluisistemului economic economic mondialmondial
Celulele de baza sunt inca economiile nationaleCelulele de baza sunt inca economiile nationale
Economia mondiala este un sistem de interdependenteEconomia mondiala este un sistem de interdependente
Economiei mondiale ii este propice concurenta intre Economiei mondiale ii este propice concurenta intre agenti economici. Concurenta duce la progres economicagenti economici. Concurenta duce la progres economic
Economia mondiala este eterogena. Exista diferente de Economia mondiala este eterogena. Exista diferente de dezvoltare intre sistemele economicedezvoltare intre sistemele economice
TransnationalitateaTransnationalitatea
esteeste
pepe
calecale
de a de a devenideveni
vectorulvectorul major al major al integrãriiintegrãrii
economieieconomiei
mondialemondiale
IntrareaIntrarea
îînn
etapaetapa
productieiproductiei
de de masãmasã
executateexecutate
la la comandacomanda
clientuluiclientului
TãrileTãrile
avansateavansate
trectrec
din din sferasfera
geopoliticãgeopoliticã
îînn
era era geoeconomicãgeoeconomicã. . AceastaAceasta
presupunepresupune: : gradulgradul
de de dezvoltaredezvoltare
sisi
nivelulnivelul
de de traitrai
depinddepind
de de gradulgradul
de de stãpânirestãpânire
a a noilornoilor tehnologiitehnologii
((cunostintecunostinte) ) sisi
nu nu maimai
depinddepind
de de abundentaabundenta
resurselorresurselor
de de materiimaterii
prime prime sisi
energieenergie; ;
Era Era capitalistãcapitalistã
a a intratintrat
îînn
alt alt stadiustadiu
al al evolutieievolutiei
sale, sale, bazatbazat pepe
prelucrareaprelucrarea
sisi
transmitereatransmiterea
datelordatelor. . ÎÎnn
triadatriada
JaponiaJaponia
--
SUA SUA --
UE UE procesulprocesul
de de treceretrecere
la la economiaeconomia informationalãinformationalã
se se aflãaflã
îîntrntr--un un stadiustadiu
avansatavansat; ;
ComponentaComponenta
ecologicãecologicã
a a dezvoltãriidezvoltãrii
capãtãcapãtã
o o importantãimportantã din din cece
îînn
cece
maimai
mare. mare. EconomiaEconomia
ecologicãecologicã
presupunepresupune
echilibruechilibru
îîntrentre
crestereacresterea
populaþieipopulaþiei
sisi
resurseleresursele disponibiledisponibile, , protejândprotejând
conditiileconditiile
de de mediumediu; ;
EvolutiaEvolutia sisi progresulprogresul::
AgriculturiiAgriculturii IndustrieiIndustrieiTrasportuluiTrasportului ComertuluiComertului
sisi
turismuluiturismului
AgriculturaAgriculturaAgriculturaAgricultura
esteeste
stiintastiinta, , artaarta
sausau
practicapractica care se care se ocupaocupa
cu cu procesulprocesul
produceriiproducerii
de de hranahrana vegetalavegetala
sisi
animalaanimala, , fibrefibre, ,
respectivrespectiv
diverse diverse materialemateriale
utile utile prinprin
cultivareacultivarea
sistematicasistematica
a a anumitoranumitor
planteplante
sisi
crestereacresterea
animaleloranimalelor..
PastoritulPastoritul NomadNomad
PastoritulPastoritul
nomad nomad reprezintareprezinta
un un stadiustadiu
maimai
evoluatevoluat
al al vanatoriivanatorii
sisi
uneleunele
formeforme
de de pastoritpastorit
suntsunt
chiarchiar
foartefoarte
asemanatoareasemanatoare
cu cu aceasta.Celeaceasta.Cele
maimai
multemulte
triburitriburi
nomadenomade
reusescreusesc
insainsa
chiarchiar
sasa
domesticeascadomesticeasca
animaleleanimalele
printreprintre
care care vitevite, , caprecapre
sisi
oi,alaturioi,alaturi
de de camilecamile, in Africa de N , in Africa de N sisi
SS--E E Asiei,lameAsiei,lame
in in MuntiiMuntii
AnziAnzi
in America de in America de S S sisi
iaciiaci
in in MuntiiMuntii
sisi
PodisurilePodisurile
inalteinalte
din din centrulcentrul
AsieiAsiei..
PastoriiPastorii
nomazinomazi
isiisi
aducaduc
de de obiceiobicei
animaleleanimalele
la la pasunatpasunat
pepe
terenurileterenurile
impropriiimproprii
cultivariicultivarii
plantelor.Eiplantelor.Ei
au au insainsa
nevoienevoie
de de hranahrana
sisi
de de altealte
bunuribunuri
produseproduse
de de agricultoriiagricultorii
stabili,pestabili,pe
care le care le obtinobtin
prinprin
TROC.DreptTROC.Drept
urmareurmare, in mod , in mod normal,comertulnormal,comertul
joacajoaca
un un rolrol
important important in in modulmodul
de de viataviata
NOMAD.NOMAD.
CultivareaCultivarea extensivaextensiva
DupaDupa
cece
oameniioamenii
au au descoperitdescoperit
ca ca anumiteanumite
speciispecii
de de planteplante
pot pot fifi
cultivate in cultivate in numarnumar
mare,eimare,ei
au au cautatcautat
terenuriterenuri
pepe
care care sasa
le le cultive.Candcultive.Cand
au au observatobservat
ca ca solulsolul
uneiunei
regiuniregiuni
impaduriteimpadurite
esteeste
fertilfertil
au au hotarathotarat
sasa
defrisezedefriseze
zonazona
prinprin
ardereardere
sausau
prinprin
taieretaiere
sisi
sasa
cultivecultive
diverse diverse planteplante, , dardar
dupadupa
22--3 3 aniani
solulsolul
nu a nu a maimai
fostfost
productivproductiv
sisi
zonazona
a a fostfost
abandonataabandonata
sisi
cu cu timpultimpul
pepe
acelacel
terenteren
abandonatabandonat
au au inceputinceput
sasa
creascacreasca
copacicopaci
sisi
fertilitateafertilitatea
soluluisolului
a a fostfost
refacutarefacuta
in mare in mare parte.Deseori,acesteparte.Deseori,aceste
zone au zone au pututputut
fifi
refolositerefolosite..
In In zilelezilele
noastrenoastre, cam 200 de , cam 200 de milioanemilioane
de de oamenioameni
traiesctraiesc
din din agriculturaagricultura
extensiva.Acestiaextensiva.Acestia
au au accesacces
la la aproximativaproximativ
3 3 miliardemiliarde
de de hectare de hectare de terenteren, , desidesi
doardoar
o o cincimecincime
din din aceastaaceasta
suprafatasuprafata
esteeste
utilizatautilizata
simultansimultan..
AgriculturaAgricultura
extensivaextensiva, , combinatacombinata
cu cu vanatoareavanatoarea
sisi
culesulculesul
, , necesitanecesita
suprafetesuprafete
marimari
de de padurepadure
pentrupentru
a a sustinesustine
o o populatiepopulatie
mica.Dacamica.Daca
populatiapopulatia
crestecreste, ca , ca atunciatunci
candcand
se se alaturaalatura
taranitarani
lipsitilipsiti
de de pamantpamant, , padureapadurea
esteeste
amenintataamenintata
sisi
esteeste
posibilposibil
ca ca loturileloturile
agricoleagricole
sasa
nu nu maimai
aibaaiba
suficientsuficient
timptimp
pentrupentru
aa--sisi
revenireveni..
AceastaAceasta
forma de forma de agriculturaagricultura
esteeste
uneoriuneori
practicatapracticata
alaturialaturi
de de agriculturaagricultura
stabila.Destabila.De
exempluexemplu, , agricultoriiagricultorii
din Sdin S--E E AsieiAsiei
cultivacultiva
deseorideseori
pepe
terenuriterenuri
joasejoase
orezorez
umedumed
sausau
de de campiecampie..
CulturaCultura de de orezorez
AgriculturaAgricultura stabilastabila
AgriculturaAgricultura
stabilastabila, , necesitanecesita
un grad un grad maimai
mare de mare de tehnologietehnologie
agricolaagricola
decatdecat
ceacea
extensiva.Agricultoriiextensiva.Agricultorii
trebuietrebuie
sasa--sisi
pastrezepastreze
terenurileterenurile
curate , curate , farafara
buruieniburuieni
sisi sasa
le le mentinamentina
fertilitateafertilitatea
prinprin
adaugareaadaugarea
de de balegarbalegar
sausau
prinprin
practicareapracticarea
culturilorculturilor
alternative, alternative, adicaadica
alternareaalternarea culturilorculturilor
de de pepe
un camp un camp pepe
altulaltul, in , in fiecarefiecare
an.Acestan.Acest
gengen
de de agriculturaagricultura
esteeste
practicatpracticat
in in multemulte
partiparti
ale ale lumiilumii, , incluzandincluzand
platourileplatourile
din America din America CentralaCentrala
sisi
de S, o de S, o bunabuna
parte din Africa parte din Africa tropicalatropicala, India , India sisi
regiunileregiunile
caldecalde
sisi umedeumede
din E din E sisi
SS--E E AsieiAsiei..
Cea mai importanta dintre uneltele agricole , plugul a Cea mai importanta dintre uneltele agricole , plugul a facut posibila aparitia agriculturii stabilefacut posibila aparitia agriculturii stabile
UtilajeUtilaje agricoleagricole
IndustriaIndustria
Oamenii au tendinta sa asocieze termenul de Oamenii au tendinta sa asocieze termenul de industrie cu fabrici si bunurile care se produc in ele. industrie cu fabrici si bunurile care se produc in ele. Industria inseamna mult mai multIndustria inseamna mult mai mult--
fermierul care cultiva fermierul care cultiva
plante si creste animale este si el o parte importanta a plante si creste animale este si el o parte importanta a lumii industriale. Industria inseamna utilizarea muncii lumii industriale. Industria inseamna utilizarea muncii umane cu scopul de a produce bunuri si servicii. De umane cu scopul de a produce bunuri si servicii. De obicei se face referire la activitatile specifice pentru a obicei se face referire la activitatile specifice pentru a putea desemna diferitele industrii, ca de exemplu putea desemna diferitele industrii, ca de exemplu industria de automobile, industria miniera, industria industria de automobile, industria miniera, industria ziarelor. Acest fapt subliniaza ca in industrie munca si ziarelor. Acest fapt subliniaza ca in industrie munca si muncitorii au tendinta de a se specializamuncitorii au tendinta de a se specializa
Oamenii implicati in producerea materiilor Oamenii implicati in producerea materiilor
prime, pe care le utilizeaza altii, face parte din prime, pe care le utilizeaza altii, face parte din industria primara. Producatorii principali sunt industria primara. Producatorii principali sunt fermierii, minierii care extrag carbunele, fermierii, minierii care extrag carbunele, muncitorii care exploateaza carierele de piatra, muncitorii care exploateaza carierele de piatra, sau muncitorii forestieri.sau muncitorii forestieri.
Muncitorii care transforma materiile prime in Muncitorii care transforma materiile prime in
bunuri fac parte din industria secundara. Ei bunuri fac parte din industria secundara. Ei proceseaza materiile prime si produc bunuri. proceseaza materiile prime si produc bunuri.
Inainte de revolutia industriala inceputa in 1700 Inainte de revolutia industriala inceputa in 1700 organizarea industriei era foarte simpla. Dar dupa ce organizarea industriei era foarte simpla. Dar dupa ce productia sproductia s--a mutat in fabrici si masinile au crescut a mutat in fabrici si masinile au crescut productia, viata sproductia, viata s--a complicat. Procesul de productie a a complicat. Procesul de productie a devenit o problema de tehnologie aplicarea in practica a devenit o problema de tehnologie aplicarea in practica a proceselor tehnologice asupra materiilor prime pentru a proceselor tehnologice asupra materiilor prime pentru a realiza produse finite. In zilele noastre intreprinderile au realiza produse finite. In zilele noastre intreprinderile au tendinta sa se limiteze la procesele specializate, sau sa tendinta sa se limiteze la procesele specializate, sau sa produca o gama limitata de produse. Ca urmare, o produca o gama limitata de produse. Ca urmare, o industrie de amploare, cum ar fi cea de constructii de industrie de amploare, cum ar fi cea de constructii de automobile, trebuie sa recurga la munca a sute de mici automobile, trebuie sa recurga la munca a sute de mici intreprinderi diferite pentru a produce un automobil. intreprinderi diferite pentru a produce un automobil. Orice industrie are cinci necesitati de baza, sau factori de Orice industrie are cinci necesitati de baza, sau factori de productie: terenul, materialele, forta de munca, capitalul, productie: terenul, materialele, forta de munca, capitalul, cunostiinte de management.cunostiinte de management.
Industrie se poate clasifica in: industria grea, Industrie se poate clasifica in: industria grea,
cum ar fi cea metalurgica, rafinarea petrolului si cum ar fi cea metalurgica, rafinarea petrolului si mineritul carbunelui si industria usoara care nu mineritul carbunelui si industria usoara care nu necesita prelucrarea materiilor prime, ca de necesita prelucrarea materiilor prime, ca de exemplu producerea produselor electronice; exemplu producerea produselor electronice; industria serviciilor care pune la dispozitia industria serviciilor care pune la dispozitia populatiei diverse servicii cum ar fi cele bancare, populatiei diverse servicii cum ar fi cele bancare, de asigurari, transport, turism, cele de reparatii de asigurari, transport, turism, cele de reparatii sau cele de agrement.sau cele de agrement.
ExtragereaExtragerea petroluluipetrolului
Extractia si rafinarea titeiului in cea deExtractia si rafinarea titeiului in cea de--a doua a doua jumatate a secolului 20jumatate a secolului 20--lea a ajuns sa domine lea a ajuns sa domine lumea industriala. Petrolul a inlocuit in multe lumea industriala. Petrolul a inlocuit in multe cazuri carbunele ca si combustibil principal dar si cazuri carbunele ca si combustibil principal dar si ca materie prima de baza pentru scopuri ca materie prima de baza pentru scopuri industriale. Multe dintre cele mai mari campuri industriale. Multe dintre cele mai mari campuri petroliere sunt situate in Europa si America cu petroliere sunt situate in Europa si America cu alte cuvinte in tarile traditional industriale. Multe alte cuvinte in tarile traditional industriale. Multe altele se gasesc si in Orientul Mijlociu, America altele se gasesc si in Orientul Mijlociu, America Latina, Asia sau Africa.Latina, Asia sau Africa.
Industria grea a luat amploare in tarile in care exista si Industria grea a luat amploare in tarile in care exista si tehnologia cat si materiile prime necesare. De exemplu, in Mareatehnologia cat si materiile prime necesare. De exemplu, in Marea
Britanie, a luat amploare industria metalurgica si otelariile daBritanie, a luat amploare industria metalurgica si otelariile datorita torita zacamintelor metalifere si a cocsului necesar prelucrarii zacamintelor metalifere si a cocsului necesar prelucrarii zacamantului in fonte si oteluri. Din aceasi cauza, Franta, Germzacamantului in fonte si oteluri. Din aceasi cauza, Franta, Germania ania si SUA au devenit mari producatoare de fier si otel. Intrepridersi SUA au devenit mari producatoare de fier si otel. Intrepriderile ile matalurgice, producatoare de fier si otel, erau la inceput plasamatalurgice, producatoare de fier si otel, erau la inceput plasate te langa minele de carbuni sau drumurile de acces catre acestea iarlanga minele de carbuni sau drumurile de acces catre acestea iar
mai tarziu in apropierea cailor ferate care duceau spre minele dmai tarziu in apropierea cailor ferate care duceau spre minele de e carbuni.carbuni.
Pana in 1900 Marea Britanie, Franta, Germania si SUA Pana in 1900 Marea Britanie, Franta, Germania si SUA produceau 83% din totalul productiei de otel. In 1940, Uniunea produceau 83% din totalul productiei de otel. In 1940, Uniunea Sovietica producea 13%, iar Marea Britanie, Franta, Germania si Sovietica producea 13%, iar Marea Britanie, Franta, Germania si SUA doar 63%. In 1990, Uniunea Sovietica ajunsese sa produca SUA doar 63%. In 1990, Uniunea Sovietica ajunsese sa produca 20%, fiind secondata de Japonia cu 1420%, fiind secondata de Japonia cu 14
%.%.
ProducereaProducerea oteluluiotelului
Substantele chimice joaca un rol important in Substantele chimice joaca un rol important in aproape toate procesele industriale. De exemplu, soda aproape toate procesele industriale. De exemplu, soda de rufe este utilizata pentru a produce sticla, hartie si de rufe este utilizata pentru a produce sticla, hartie si sapun. Soda caustica este folosita pentru a produce sapun. Soda caustica este folosita pentru a produce hartie si sapun insa si la producerea aluminiului, hartie si sapun insa si la producerea aluminiului, rafinarea titeiului si realizarea unei largi game de rafinarea titeiului si realizarea unei largi game de produse chimice. Una dintre cele mai importante produse chimice. Una dintre cele mai importante substante chimice utilizate in industrie, este acidul substante chimice utilizate in industrie, este acidul sulfuric. Importanta acestei substante a fost subliniata sulfuric. Importanta acestei substante a fost subliniata de omul de stat Benjamin Disraeli( 1804de omul de stat Benjamin Disraeli( 1804--1881) care a 1881) care a declarat ca acidul sulfuric reprezinta barometrul unei declarat ca acidul sulfuric reprezinta barometrul unei natiuni industrializate. natiuni industrializate. AcidulAcidul
sulfuric sulfuric esteeste
foartefoarte
important in important in producereaproducerea
bateriilorbateriilor
autovehiculelorautovehiculelor, a , a vopselelorvopselelor, , medicamentelormedicamentelor, , explozivilorexplozivilor, , fertilizatorilorfertilizatorilor. .
Aceasta industrie a luat nastere in Europa. Procedeul Aceasta industrie a luat nastere in Europa. Procedeul utilizat astazi in intreaga lume pentru producerea sodei utilizat astazi in intreaga lume pentru producerea sodei caustice a fost pusa la punct de doi belgieni, Alexander caustice a fost pusa la punct de doi belgieni, Alexander si Alfred Solvay. Cele doua metode principale de si Alfred Solvay. Cele doua metode principale de producerea acidului sulfuric au fost puse la punct in producerea acidului sulfuric au fost puse la punct in Marea Britanie, Germania si Uniunea Sovietica.Marea Britanie, Germania si Uniunea Sovietica.
TransporturileTransporturile
MultaMulta
vremevreme
omulomul
a a folositfolosit
pentrupentru
deplasaredeplasare
sisi
pentrupentru
transportultransportul
greutatilorgreutatilor
animaleleanimalele
pepe care le care le domesticise.Tainddomesticise.Taind
copaciicopacii
pentrupentru
constructi,auconstructi,au
observatobservat
ca ca trunchiuriletrunchiurile
puteauputeau
fifi transportatetransportate
maimai
usorusor
prinprin
rostogolire.Probabilrostogolire.Probabil
asaasa
lele--au au venitvenit
ideeaideea
construiriiconstruirii
rotii,nascocirerotii,nascocire care a care a deschisdeschis
drumuldrumul
deplasariideplasarii
terestre,caciterestre,caci
de de
la la roataroata
la la primeleprimele
automobile nautomobile n--a a fostfost
decatdecat
un un pas. pas. CeleCele
maimai
vechivechi
informatiiinformatii
despredespre
roataroata
le le avemavem
din din documentedocumente
descoperitedescoperite
in in EgiptEgipt
sisi
in China. in China.
PrimelePrimele
rotiroti
imaginateimaginate
sisi
construiteconstruite
de de omom
erauerau
nisteniste
discuridiscuri
de de lemnlemn, fixate , fixate pepe
o o osie.Eleosie.Ele
erauerau
plasateplasate
la la carutelecarutele
trasetrase
de de boi,caiboi,cai
sausau
chiarchiar
de de oameni.Tabliteleoameni.Tablitele
de de lutlut
descoperitedescoperite
in in IrakIrak
nene
vorbescvorbesc
despredespre
existentaexistenta
carelorcarelor
incainca
din din anulanul
3500 3500 I.HR.LaI.HR.La
inceputinceput
acesteaacestea
erauerau
scobitescobite
in in trunchiuritrunchiuri
de de copaccopac; ; maimai
tirziutirziu
aratauaratau
ca ca nisteniste
roaberoabe
cu cu douadoua
roti,cosurileroti,cosurile
fiindfiind
asezateasezate
direct direct pepe
osii.Oosii.O
data cu data cu dezvoltareadezvoltarea
drumurilordrumurilor, , pentrupentru
a a marimari
confortulconfortul
calatorilorcalatorilor
se se construiescconstruiesc
trasuritrasuri, , diligentediligente
,,calesticalesti
((trasuritrasuri
eleganteelegante
cu cu capotacapota). ).
PrimulPrimul
vehiculvehicul
cu cu
motor a motor a fostfost
construitconstruit in in anulanul
1769, in 1769, in
Franta.SeFranta.Se
deplasadeplasa prinprin
fortaforta
aburuluiaburului
sisi
a a
fostfost
denumitdenumit
""DiavolulDiavolul pufaitorpufaitor". ". DupaDupa
1800 1800
""ZeulZeul
automobilautomobil" se " se impuneimpune
repederepede
in in
lumealumea..
Romania sRomania s--a a numaratnumarat
printreprintre
primeleprimele
10 10 taritari
din din lumelume posesoareposesoare
de automobile. In de automobile. In anulanul
1898, in 1898, in BucurestiBucuresti
circulacircula
un Oldsmobile un Oldsmobile sisi
maimai
multemulte
automobile cu automobile cu aburabur. . In 1904 In 1904 erauerau
inscriseinscrise
in in circulatiecirculatie
maimai
multmult
de 60 de de 60 de
asemeneaasemenea
""carutecarute
farafara
caicai". ". GeniulGeniul
romanescromanesc
sisi--a pus a pus amprentaamprenta
sisi
pepe
istoriaistoria
automobiluluiautomobilului. In 1923 in student . In 1923 in student pepe
numenume
AurelAurel
PersuPersu construiesteconstruieste
primulprimul
automobilautomobil
cu forma cu forma aerodinamicaaerodinamica
din din
lume.Pelume.Pe
locullocul
undeunde
esteeste
astaziastazi
UzinaUzina
AroAro
functionafunctiona
,,incainca din 1954 ,o din 1954 ,o fabricafabrica
cece
realizarealiza
partilepartile
componentecomponente
pentrupentru
un un automobilautomobil. In august 1968 a . In august 1968 a fostfost
construitconstruit, la , la Pitesti,primulPitesti,primul
automobilautomobil
romanescromanesc: Dacia. : Dacia.
Au Au trecuttrecut
de de atunciatunci
37 37 aniani
timptimp
in care sin care s--au au creatcreat
pestepeste
2 2 milioanemilioane
de de automobile,cuautomobile,cu
diverse diverse formeforme
sisi
imbunatatiriimbunatatiri. . SpreSpre
a se a se puteaputea
transportatransporta
maimai
multi multi pasageripasageri, era , era nevoienevoie
de de vehiculevehicule
maimai
mari.Asamari.Asa
au au fostfost
construiteconstruite
primeleprimele
autobuzeautobuze. . EleEle
au au circulatcirculat
in in LondraLondra
sisi
aveauaveau
o capacitate o capacitate necesaranecesara
pentrupentru... 10 ... 10 calatoricalatori. . AstaziAstazi, in , in LondraLondra
circulacircula
autobuzeautobuze
supraetajatesupraetajate, , iariar
Romania are Romania are o o fabricafabrica
de de autobuzeautobuze
in in BucurestiBucuresti. .
Primul tramvai a fost construit in 1775, era tras Primul tramvai a fost construit in 1775, era tras de doi cai, dar nu era folosit in oras. Sde doi cai, dar nu era folosit in oras. S--a mutat a mutat aici dupa ce unui francez iaici dupa ce unui francez i--a venit ideea de a a venit ideea de a incastra sinele de tramvai in pavaj.incastra sinele de tramvai in pavaj.
PrimulPrimul
orasoras
din din taratara
noastranoastra
in care sin care s--a a pututputut
circulacircula
cu un cu un asemeneaasemenea
mijlocmijloc
de transport in de transport in comuncomun
a a fostfost
Timisoara , in 1869. Timisoara , in 1869. Trei ani mai Trei ani mai
tarziu, tramvaiul cu cai devine si atractia tarziu, tramvaiul cu cai devine si atractia Bucurestiului. Nu pentru multa vreme, deoarece Bucurestiului. Nu pentru multa vreme, deoarece in 1894 apar primele tramvaie electrice. in 1894 apar primele tramvaie electrice.
CaileCaile
ferateferate
au au existatexistat
cu cu multmult
inainteainaintea
locomotivelorlocomotivelor
cu cu aburabur, , PePe
eleele
se se transportautransportau, cu , cu ajutorulajutorul
cailorcailor, , pietrepietre
sisi
carbunicarbuni. . O data cu O data cu
aparitia locomotivelor si a trenurilor saparitia locomotivelor si a trenurilor s--a observat a observat ca transportul pe calea ferata era ieftin si rapid. ca transportul pe calea ferata era ieftin si rapid. Ca urmare,liniile ferate sCa urmare,liniile ferate s--au extins foarte mult.au extins foarte mult.
AAstazi, distante uriase sunt strabatute in tot stazi, distante uriase sunt strabatute in tot
mai putin timp cu trenuri moderne,rapide si mai putin timp cu trenuri moderne,rapide si sigure.Este vorba de Intercity. sigure.Este vorba de Intercity.
O data cu dezvoltarea rapida a mijloacelor de O data cu dezvoltarea rapida a mijloacelor de
transport,strazile marilor orase au devenit tot transport,strazile marilor orase au devenit tot mai aglomerate si mai greu de strabatut. mai aglomerate si mai greu de strabatut. Era Era nevoie de un altfel de mijloc de deplasare iar nevoie de un altfel de mijloc de deplasare iar solutia a fost... metroul!solutia a fost... metroul!
AvionulAvionul
esteeste
o mare o mare realizarerealizare
stiintificastiintifica
a a secoluluisecolului
XX. Este XX. Este mijoculmijocul
de transport care de transport care
parcurgeparcurge
distantedistante
marimari
intrintr--un un timptimp
relativrelativ
scurtscurt..
ComertulComertul sisi turismulturismul
PrinPrin
progresulprogresul
tehnictehnic
îînn
comercomerţţ
se se
îînnţţelegeelege
procesulprocesul
de de perfecperfecţţionareionare
a a tehniciitehnicii
şşii
tehnologiilortehnologiilor
comercialecomerciale
şşii
a a
sistemuluisistemului
de de organizareorganizare
a a activităactivităţţiiii
cu cu scopulscopul
crecreşşteriiterii
productivităproductivităţţiiii
munciimuncii. .
AcestaAcesta
devinedevine
astfelastfel
mijloculmijlocul
principal de principal de adaptareadaptare
a a activităactivităţţiiii
comercialecomerciale
la la
cerincerinţţeleele
distribudistribuţţieiiei
eficienteeficiente
a a producproducţţieiiei..
PerfecPerfecţţionareaionarea
oricăreioricărei
tehnologiitehnologii
comercialecomerciale
constăconstă
îînn
raraţţionalizareaionalizarea
lanlanţţuluiului
de de proceseprocese
tehnicotehnico--economiceeconomice
care o care o definescdefinesc
şşii
îînn
promovareapromovarea
progresuluiprogresului
tehnictehnic
sub sub aspectulaspectul
condicondiţţiiloriilor
materialemateriale
de de îînfăptuirenfăptuire
a a acestoraacestora. De . De exempluexemplu, , perfecperfecţţionareaionarea
stocăriistocării
mărfurilormărfurilor
îînn
depozitedepozite
presupunepresupune
folosireafolosirea
de de utilajeutilaje
specificespecifice
modalitămodalităţţilorilor
de de stocarestocare
raraţţionalăională
a a mărfurilormărfurilor
îînn
vracvrac, , îînn
îîncărcăturincărcături
unitareunitare
şşii
îînn
îîncărcăturincărcături
diverse, diverse, paletizareapaletizarea
largălargă
a a mărfurilormărfurilor, , respectivrespectiv
circulacirculaţţiaia
mărfurilormărfurilor
pepe
paletepalete
de la de la furnizorifurnizori
la la depozitedepozite
sausau
formareaformarea
paletelorpaletelor
îînn
momentulmomentul
receprecepţţionăriiionării
mărfurilormărfurilor
la la depozitedepozite; ; amenajareaamenajarea
mărfurilormărfurilor
îînn
stivestive, , pepe
stelajestelaje
sausau
rastelerastele, , dupădupă
procedeeprocedee
care care săsă
permităpermită
identificareaidentificarea
structuriistructurii
sortimentalesortimentale
şşii
,,decideci, , alegereaalegerea
cu cu uuşşurinurinţţăă
a a lorlor
de de cătrecătre
cumpărătoricumpărători; ; utilizareautilizarea
sistemuluisistemului
de de evidenevidenţţăă
dupădupă
principiileprincipiile
şşii
mijloacelemijloacele
informaticiiinformaticii
şşii
altelealtele. . CondiCondiţţiaia
modernizăriimodernizării
acesteiacestei
tehnologiitehnologii
o o constituieconstituie
livrarealivrarea
mărfurilormărfurilor
de de cătrecătre
furnizorifurnizori
îînn
ambalajeambalaje
de de mărimimărimi
care care săsă
permităpermită
paletizareapaletizarea
şşii
asigurareaasigurarea
mijloacelormijloacelor
mecanizatemecanizate
pentrupentru
vehiculareavehicularea
îînn
acestacest
sistemsistem
a a mărfurilormărfurilor
îînn
depozitedepozite..
ProgresulProgresul
tehnictehnic
îînn
comercomerţţ
se se evalueazăevaluează
printrprintr--oo
multitudinemultitudine
de de indicatoriindicatori
datoritădatorită
specificuluispecificului
larglarg
de de proceseprocese
economiceeconomice
la care el la care el se se referăreferă
şşii
formelorformelor
variatevariate
de de manifestaremanifestare
a a luilui. . PrinPrin
aceaceşştiti
indicatoriindicatori
se se măsoarămăsoară
nivelulnivelul
calitativcalitativ
al al bazeibazei
tehnicotehnico--materialemateriale
a a comercomerţţuluiului
şşii
se pot face se pot face comparacomparaţţiiii
cu cu nivelulnivelul
atinsatins
îînn
ţţărileările
dezvoltatedezvoltate
din din punctpunct
de de vederevedere
economic: economic: IndicatoriiIndicatorii
tehnicitehnici
sisi
IndicatoriiIndicatorii
economicieconomici..
Ca Ca fenomenfenomen
social social ––
economic, economic, turismulturismul
îîncepencepe
săsă
fie fie consolidatconsolidat
îînn
EuropaEuropa
îîncăncă
din 1880, din 1880, îînn
1905 1905 conturânduconturându--
se prima se prima definidefiniţţieie
cece
aratăarată
ca ca turismulturismul, , îînn
sensulsensul
modern modern al al cuvântuluicuvântului, , esteeste
un un fenomenfenomen
al al timpurilortimpurilor
noastrenoastre
bazatbazat
pepe
crecreşştereaterea
necesitănecesităţţiiii
de de refacererefacere
a a sănătăsănătăţţiiii
şşii schimbareschimbare
a a mediuluimediului
îînconjurătornconjurător, , pepe
nanaşştereaterea
şşii
dezvoltareadezvoltarea
sentimentuluisentimentului
de de receptivitatereceptivitate
pentrupentru frumusefrumuseţţileile
naturiinaturii..
In In evolutiaevolutia
economieieconomiei
mondialemondiale
de la de la acestacest
inceputinceput
de de mileniumileniu, , turismuluiturismului
ocupaocupa
un loc important, un loc important, atatatat
in in
comertulcomertul
international,catinternational,cat
sisi
in in economiaeconomia
nationalanationala
a a majoritatiimajoritatii
statelorstatelor
lumiilumii. .
TurismulTurismul
a a inregistratinregistrat
in in ultimeleultimele
deceniidecenii
ritmuriritmuri
anualeanuale de de cresterecrestere
foartefoarte
ridicateridicate
la la sosirisosiri
sisi
incasariincasari
turisticeturistice
DatoritaDatorita
moduluimodului
eficienteficient
de de valorificarevalorificare
a a resurselorresurselor
sisi
efectelorefectelor
benefice benefice pepe
plan economic, social plan economic, social sisi
cultural, cultural, guvernelorguvernelor
multormultor
taritari
daudau
turismuluiturismului
atentiaatentia
cuvenitacuvenita
atunciatunci
candcand
stabilescstabilesc
programeleprogramele
de de dezvoltaredezvoltare
macroeconomic.macroeconomic.Conform Conform studiilorstudiilor
realizaterealizate
de de OrganizatiaOrganizatia
MondialaMondiala
a a TurismuluiTurismului
efecteleefectele
turismuluiturismului
se se grupeazagrupeaza
in 3 in 3 categoriicategorii::
efecteefecte
asupraasupra
strategieistrategiei
globaleglobale
a a dezvoltariidezvoltarii
uneiunei
taritari
sausau
efecteefecte
globaleglobale
efecteefecte
partialepartiale
asupraasupra
economieieconomiei
nationalenationale, respective , respective asupraasupra
agentiloragentilor, , sectoarelorsectoarelor, , variabilelorsivariabilelorsi
macrodimensiunilormacrodimensiunilor
fundamentalefundamentale
ale ale economieieconomiei
efecteefecte
externeexterne, in , in domeniuldomeniul
socialsocial--cultural,fiziccultural,fizic
sisi
celcel
al al resurselorresurselor
umaneumane, cu , cu rezultaterezultate
economiceeconomice
indirecteindirecte..
DezvoltareaDezvoltarea
tehnologieitehnologiei
șși a i a infrastructuriiinfrastructurii
de transport ( de transport ( avioaneavioane
cu cu reacreacțțieie, , liniilinii
de de zborzbor
lowlow--cost cost șși i aeroporturiaeroporturi
multmult
maimai
uușșoror
accesibileaccesibile) au ) au făcutfăcut
ca ca multemulte
tipuritipuri
de de turismturism
săsă
devinădevină
multmult
maimai
accesibileaccesibile..
TurismulTurismul in Romaniain Romania
TurismulTurismul
îînn
RomâniaRomânia
se se bazeazăbazează
pepe
un potential un potential turisticturistic
important. important. ÎÎncepândncepând
cu cu varietateavarietatea
formelorformelor
de de
relief ( relief ( izvoareizvoare
de de apaapa
mineralăminerală
sisi
termalătermală, , lacurilacuri
folositefolosite pentrupentru
agrementagrement, , natanatațțieie
sisi
pescuitpescuit
sportivsportiv, un , un valorosvaloros
fond fond cinegeticcinegetic
concentratconcentrat
îînn
păduripăduri
bogatebogate
de de foioasefoioase
șși i conifereconifere, , peisajepeisaje
diverse de la diverse de la celcel
al al crestelorcrestelor
montanemontane
cece
depădepășșescesc
2.000 m la 2.000 m la celecele
de de câmpiecâmpie
îîntinsăntinsă
șși i mănoasămănoasă, , litorallitoral
cu cu plajeplaje
îîmbietoarembietoare
șși i valurivaluri
răcoroaserăcoroase
șși i
zone zone protejateprotejate
ca ca celecele
din Delta din Delta DunăriiDunării) ) șși i continuândcontinuând cu cu istoriaistoria
interesantăinteresantă
a a poporuluipoporului
românromân
cece
se se reflectăreflectă
in in
numeroasenumeroase
mărturiimărturii
materialemateriale
șși i spiritualespirituale
( ( muzeemuzee, , monumentemonumente, , bisericibiserici, , mânăstirimânăstiri, , cetăcetățții
anticeantice
sisi
medievalemedievale, , portulportul
popular, popular, țțesăturiesături, , ceramicăceramică, etc.) , etc.) elementeleelementele
patrimonialepatrimoniale
româneromâneșștiti
atragatrag
atenatențțiaia
a a
numeronumeroșșii
vizitatorivizitatori
din din toatetoate
colcolțțurileurile
lumiilumii..
PesteraPestera
UrsilorUrsilor
LaculLacul
RosuRosu
SfinxulSfinxul
BabeleBabele
ObiectiveObiective turisticeturistice in in lumelume
GrupaGrupa
11EleviElevi::
Moldovan Moldovan CosminaCosmina
NovaceanNovacean
AlinaAlina
JelerJeler
RaduRadu
GurgheanGurghean
RaduRaduClasaClasa
a XIa XI--a Ba B
20122012ProfesorProfesor: : OpreaOprea
MihaelaMihaela