Dosar nr. 2353/121/2013

R O M Â N I ATRIBUNALUL GALAŢI

SECTIE PENALA

INCHEIERE

Şedinţa din camera de consiliu din: 10.03.2013

Completul compus din:

Presedinte: Zară RalucaGrefier: Roşu Irina - Gabriela

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror Fănica hahuie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie – DIICOT – Serviciul Teritorial Galaţi

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

La ordine fiind soluţionarea propunerii de arestare preventivă a inculpaţilor J.M.L., M.R., I.F.M., B.N., T.M.V.,T.V., N.C., R.N., G.A.I., C.S., B.A., T.D.V., D.L., P.D., G.M., I.M.C., C.C. şi G.I.M., formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie – DIICOT – Serviciul Teritorial Galaţi.

La apelul nominal au răspuns inculpatii J.M.L., asistat de apărători alesi, avocat David Adelin, avocat Constatinescu Doru, avocat Balaş Codruţ, in baza împuternicirilor avocatiale depuse la dosar, inculpatii M.R., D.L., C.S., I.F.M., asistaţi de avocat Breazu Cătălin, in baza imputernicirii avocatiale depuse la dosar, B.N., T.M.V., T.V., N.C., asistaţi de avocat Radu Elisabeta, in baza imputernicirii avocatiale depusă la dosar, R.N., G.A.I., B.A., asistati de avocat Chiriac Radu, in baza imputernicirii avocatiale aflată la dosar, T.D.V., asistat de avocat Monac Cosmin, in baza imputernicirii avocatiale aflate la dosar, G.M., asistat de avocat Săraru Cristian, in baza imputernicirii avocatiale aflate la dosar, I.M.C., asistat de avocat Hagiu Dumitru, in baza imputernicirii avocatiale aflate la dosar, G.I.M., asistat de avocat Prepelită Petria, in baza imputernicirii avocatiale aflate la dosar, C.C. şi P.D., asistati de apărător desemnat din oficiu, avocat Savenco Gabriela, in baza delegaţiei depuse la dosar.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Tribunalul aduce la cunoştinţa inculpaţilor obiectul referatului, faptele, încadrarea juridică a faptelor şi temeiul legal al arestării.

Tribunalul aduce la cunoştinţa inculpaţilor prevederile art. 70 al. 2 C.p.p. în sensul că au dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-li-se atenţia că ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva lor.

Avocat Breazu Cătălin, pentru inculpatii M.R., D.L., C.S., I.F.M. arată că doreste sa puna in discutie o excepţie prealabilă care se refera la durata retinerii prev. de art. 144 C.p.p. Cu privire la ordonantele de reţinere ale celor patru inculpati s-a formulat inca de la inceput obiectiuni cu privire la durata acestei reţineri. In fapt aceasta retinere a inceput in dimineata zilei de 8 martie, orele variind intre 07.30. şi 08.30. Incepand cu acea data li s-au ridicat telefoanele li s-a interzis sa ia legatura cu orice persoana inclusiv cu vreun apărător ales. la ora 14.00 a solicitat sa participe la perchezitia efectuata in calitatea de apărător al administratorului acestei firme, I.F.M. şi al inculpatei M.R., director de productie la aceasta unitate, ambele fiind prezente in incinta fabricii. Precizeaza ca era insotit de domnul avocat Adelin David si la acel moment li s-a interzis accesul in incinta au fost evacuati desi şi-au declinat calitatea, li s-a refuzat primirea imputernicirilor motiv pentru care au trimis prin fax cereri si sesizari la sediul DIICOT. Mai arată că in incinta fabricii toti inculpatii erau asezati cu fata la perete sau intinsi pe jos fara a avea posibilitatea sa ia legatura cu apărătorii. Intreband care este motivul pentru care nu li se permite accesul in incinta fabricii, i s-a răspuns ca „nu a fost prezent de la inceput”. In aceasta modalitate inculpatii au fost adusi la sediul DIICOT iar înainte de 09.03.2013 inculpatilor li s-au luat declaratii in absenta apărătorilor. Avand in vedere ca la ora 14.00 nu s-a permis accesul apărătorilor acestia s-au deplasat la Galaţi si au depus delegaţiile la sediul IPJ Galaţi (ora 16.30 dupa amiaza). Inculpatilor S.C. si D.L. li s-au luat declaratii fara a beneficia de prezenta apărătorului ales. In aceeasi modalitatea au fost aduse la sediul IPJ Galaţi I.F.M. si M.R., fara a putea lua legatura cu vreun avocat. Precizeaza ca apărătorii nu au fost chemati si nu au avut dreptul de a participa la nici un act de urmărire penala. Apărătorii au fost chemaţi abia in dimineaţa zilei de 09.03.2013 la sediul DIICOT moment la care s-au formulat obiecţiuni cu privire la modalitatea de reţinere si a nerespectării dreptului la apărare. Odata ce a învederat procurorului ca măsura retinerii a expirat in dimineaţa zilei de 09.03.2013 i s-a replicat ca inculpaţilor nu li s-a prezentat încă ordonanţa de reţinere. Apreciaza ca instanta trebuie sa constate retinerea in fapt a inculpatilor. Mandatul de aducere presupune ca inculpatii sa fie adusi la sediul DIICOT si de indata sa fie ascultati de procuror. Unii dintre inculpati au fost adusi la sediul DIICOT in data de 08.03.2013 la pranz si au fost ascultati in prezenta apărătorului ales la data de 09.03.2013. Intre timp li s-au mai luat declaratii olografe fara sa fie specificata calitatea in care dau aceste declaratii si fara a fi prezenti apărătorii alesi. Fata de toate aceste aspecte, prin raportare la art. 183 C.p.p. solicita a se dispune eliberarea de indata a inculpatilor, sa se constate ca mandatul de retinere este unul depăsit retinerea fiind abuziva prin raportare la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Constituţia Romaniei şi art. 144 rap. la art. 183 C.p.p.

Avocat David Adelin, pentru inculpatul J.M.L., arată că formulează aceeaşi cerere ca si domnul avocat Breazu Cătălin întrucât situaţia este similara. In privinţa inculpatului J.M.L. aceasta situaţie debutează si mai devreme, respectiv ora 07.00/08.03.2013 când organele de politie au venit la domiciliul acestuia cu scopul de a efectua o percheziţie domiciliază iar din acel moment acestuia i s-a refuzat părăsirea domiciliului si ulterior fiind dus la sediul DIICOT. Apărătorul ales a fost anunţat in jurul orei 12.00 cand deja activitatea de percheziţie se apropia de finalizare. Precizează ca agenţii de politie nu au permis accesul apărătorilor in domiciliul inculpatului întrucât aveau loc activităţi de urmărire penala. Odată ajunşi la Galaţi. In jurul orelor 17.00 li s-a comunicat apărătorilor ca vor fi anuntati atunci când inculpatii voi fi audiati. la data de 09.03.2013 in jurul orei 05.30-05.45 procurorul a anuntat ca apărătorul se poate prezenta la sediul parchetului. Aceasta perioada se apropia de 24 de ore in care inculpatul J.M.L. a fost tinut acolo împotriva voinţei lui. Mai arată că mandatul de aducere nu i-a fost arătat inculpatului si nu i s-a adus la cunoştinţă in ce calitate a fost chemat. Înainte de a se aduce la cunostinţă învinuirea nu se începuse urmărirea penala dar pe de alta parte se efectuau perchezitii. Apreciază ca termenul de 24 de ore de retinere este cu mult depăşit întrucat acest termen a început sa curgă din momentul in care agenţii de politie s-au prezentat la domiciliul inculpatului, au început sa efectueze percheziţia, inculpatului i s-au confiscat telefoanele si nu i s-a mai permis sa îşi contacteze avocaţii. Apreciază ca aceasta situaţie apare ca o veritabila reţinere a inculpatului. Precizează ca a luat legătura cu inculpatul la ora 07.30 in dimineaţa zilei de 09.03.2013. Depune la dosar cererile de asistenta juridica ce au fost trimise prin fax si email. Solicita se constata ca reţinerea operează din data de 08.03.2013 ora 07.00 si a se dispune punerea in libertate imediata a inculpatului J.M.L.

Avocat Balaş Codruţ, pentru inculpatul J.M.L. arată că art. 144 C. pr. pen. prevede doua principale repere si anume ca măsura retinerii poate dura cel mult 24 de ore, iar al doilea reper se refera la momentul cand incepe aceasta masura. Atunci cand măsura a fost precedata de masuri cu caracter administrativ constand in conducerea persoanei cercetate la un organ de cercetare penala activitate care in mod necesar implica privarea acestuia de libertate, momentul cand a inceput privarea de libertate chiar anterior emiterii ordonatei de retinere se deduce din cele 24 de ore.

Precizează ca la data de 08.03.2013 ora 12.47, de pe numărul de telefon mobil xxxxxxxxx ce apartine inculpatului J.M.L. a primit un sms cu următorul conţinut: „Salut Codruţ. Sunt la DIICOT Galaţi, cu mandat de aducere pentru un prejudiciu de 8 milioane euro. Te rog sa ajungi cat mai repede la mâine, i-al si pe Doru cu tine. Probabil o sa fiu audiat spre seara. Uita-te pe site si TV ca sa te edifici.” Urmare a acestui mesaj la ora 15.30 s-a prezentat la sediul DIICOT a purtat o discutie cu domnul procuror sef Ciafalon care le-a primit delegatiile avocatiale si a comunicat ca inculpatul nu se afla la sediul DIICOT precizandu-se ca ulterior vor fi instiintati si apărătorii. Pana la ora 19.30 apărătorii nu au fost instiintati astfel incat a trimis la numărul de fax indicat pe site cât si la adresa de posta electronica aparţinand Parchetului DIICOT o solicitare prin care se solicita sa se dea posibilitatea de a lua legatura cu inculpatul J.M.L. şi de a participa la efectuarea oricarui act de urmărire penala fără nicio exceptie. Apreciaza ca sub aspect temporal sunt marcate doua

evenimente, respectiv momentul in care inculpatul in data de 08.03.2013 la ora 12.47 spune ca este la sediul DIICOT Galaţi si urmează a fi audiat si momentul cand la ora 19.32 s-a solicitat de a lua legătura cu inculpatul care nu se putea deplasa liber si nici sa isi contacteze avocatul. Arată că la oricare dintre cele doua momente inculpatul se afla in stare de retinere ca efect al privarii sale de libertate in conditiile aducerii sale cu mandat. Apreciaza ca la acest moment s-au depăsit cele 24 de ore de retinere. faptul că in cursul dimnetii s-a emis ordonanta de retinere din 09.03.2013 unde figureaza ca ora de incepere a măsurii retinerii ora 11.00 AM nu este în masura să acopere procedura si sa justifice lipsirea de libertate a inculpatului incepand cu dimineata zilei de 08.03.2013 . Solicita, in aplicarea art. 144 C.p.p., sa se ia act ca ne aflam dincolo de orice durata legala a privarii de libertate, să se constate ca aceasta durata maxima a retinerii a expirat şi să se dispune punerea de indata a inculpatului in libertate pâna la momentul cand va fi solutionata propunerea de arestare preventiva.

Avocat Constatinescu Doru, pentru inculpatul J.M.L., arată că apărătorii au formulat cerere de participare la actele de urmarire penala ce se desfăşoara in cauza, acestea au fost depuse la ora 17.00 de apărătorii din Baroul Bucuresti si la ora 19.00 de către apărătorii din Baroul Vrancea. Solicita se inlatura declaratiile tuturor invinuitilor si a se constata nulitatea absoluta a dreclaratiilor martorilor cu incalcarea dreptului la apărare a inculpatului J.M.L. Arată că pe data de 12.12.2012 Inalta Curte si Justitie a restituit un dosar Directiei Nationale Anticoruptie Bucuresti pentru refacerea tuturor actelor de urmarire penala pentru nerespectarea dreptului la apărare.

Avocat Monac Cosmin, pentru inculpatul T.D.V. arată că inculpatul a fost retinut pe data de 08.03.2013 la ora 08.000 a fost adus la Galaţi, apărătorul a fiind contactat de sotia inculpatului. Lucratorii de politie din cadrul DIICOT au comunicat ca acesta trebuie sa se prezinte la ora 14.30 – 15.00 la sediul DIICOT. Mai arată că nu a putut lua legătura cu clientul sau decât a doua zi la ora 11.00. Apreciaza ca toti cei din sala au acces la libera circulatie a persoanelor. Apreciaza ca de la data efectuării perchezitiei si pana in prezent operează masura retinerii, măsura de care parchetul a abuzat. Solicită punea de indata in libertate a inculpatului.

Avocat Chiriac Radu, pentru inculpatii R.N., G.A.I., B.A. arată că acestia au fost in fapt retinuti tot in dimineata zilei de 08.03.2013 in jurul orelor 07.30 – 08.00. Mai arată că la audierea inculpatilor a participat in data de 09.03.2013 in jurul orelor 05.30 – 06.00. Apreciaza ca la acest moment cele 24 de ore maxime prevazute de lege pentru retinerea inculaptilor este depăsita cu mult.

Avocat Radu Elisabeta, pentru inculpatii B.N., T.M.V., T.V., N.C. arată că situatia este identica, exista posibilitatea de a pozitiona momentul cand incepe de fapt măsura retinerii fata de acestia. Inculpatii T.M.V. si T.V. sunt angajati ai societatii si au fost ridicati de acolo, iar N.C. in urma unei perchezitii pe care este inscriptionata data si ora. Apreciaza ca sunt indeplinite cele 24 de ore ale retinerii. Mai arată că printre cele 75 de persoane aduse la Galaţi se afla si sotia inculpatului N.C. Acestia au fost insotiti de fiica lor in varsta de 5 ani. Apreciaza ca aceasta actiune ampla, cu presiuni suplimentare asupra inculpatilor si-a pus amprenta asupra acestora. Solicita a

se avea in vedere ca retinerea nu vine odata cu condamnare ci este doar pentru a asigura o desfăşurare legala a urmăririi penale. In aceasta situaţie apreciaza ca legalitatea acestei masuri nu poate fi retinuta. Solicita instanţei a constata depăsite cele 24 de ore ale retinerii.

Avocat Săraru Cristian, pentru inculpatul G.M. arată că acesta a fost ridicat de la domiciliu in jurul orei 07.30 in dimineata zilei de 08.03.2013 iar aparitia in presa a cazului si a faptului ca 75 de persoane au fost ridicate si sunt la audieri la Galati este cunoscuta de toata lumea. La data de 08.03.2013 ora 10.22 s-a publicat pe internet stirea conforma careia inculpatul J.M.L. era audiat la DIICOT. Tot acesta stire arată că DIICOT facuse un comunicat de presa prin care anunta toata acesta activitate care se desfăşura respectiv 59 perchezitii, 75 de persoane audiate. Mai arată că inculpatul deja daduse o declaratie olografa fara avocat inainte de a se emite ordonanta de retinere. Inculpatul a fost retinut faptic din dimineata zilei de 08.03.2013, ridicându-i-se telefonul si neputand contacta apărătorul astfel incat nu mai are relavanta data la care procurorul a inteles sa emita actul scris. Solicită punerea in libertate a inculpatului G.M..

Avocat Hagiu Dumitru, pentru inculpatul I.M.C. arată că alin. 1 ind. 1 arată singura imprejurare in care termenul de 24 de ore se calculeaza de la data emiterii ordonantei. Respectiv cand invinuitul se pezinta singur la organul de cercetare penala, citat fiind, este audiat si apoi se decide a se retine. Per a contrario orice lipsire de libertate trebuie acoperita de un document prevazut de lege. Precizează membrii familiei sunau apărătorii intrucat nu aveau nicio informatie despre ceea ce se intampla. Apreciaza ca aceasta modalitate de efectua o ancheta nu este corecta întrucat alin. 1 ind. 1 obliga organul de urmarire penala sa acopere din punct de vedere legal orice lipsire de libertate in fapt. argumentul il prezinta dispozitia legala care il obliga pe procuror sa acopere lipsirea de libertate a inculpatului care a fost adus cu mandatul de aducere si a fost tinut in sediul DIICOT fara a putea vorbi cu apărătorul sau familia. Mai arată că inculpatului nu io s-a adus la cunostinta învinuirea atunci cand a dat declaratia olografa si nu avea calitatea de învinuit. In aceasta situatie inculpatul nu putea fi adus la sediul parchetului cu mandat de aducere fară a fi citat în prealabil daca nu era invinuit.

Avocat Breazu Cătălin, pentru inculpaţii M.R., D.L., C.S., I.F.M. depune la dosar dovada faptului că aceştia nu au avut acces la telefonul mobil iar acestea au fost restituite cu proces verbal in dimineaţa zilei de 09.03.2013.

Avocat Prepelită Petria, pentru inculpatul G.I.M. arată că intre orele 08.30 – 10.10 a avut loc perchezitia la domiciliu, a fost ridicat, dus la domiciliu si de la acel momentul a dus la IPJ Galaţi. Inculpatul a fost audiat la data de 09.3.2013 dupa orele 12.30 iar la ora 11.0 apărătorul a primit telefon pentru a se prezenta la sediul DIICOT. Apreciaza ca retinerea de 24 de ore este indeplinita si solicita punerea in libertate a inculpatilor.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiilor invocate de apărare si apreciaza ca durata retinerii inculpatilor nu a expirat. Retinerea inculpatilor s-a dispus de către organele de urmarire penala cu respectarea dispozitiilor legale. Inculpatii au fost condusi la sediul

organelor de urmarire penala in baza mandatelor de aducere iar la acel moment acestia nu calitatea de invinuiti sau inculpati dar in cauza era inceputa urmarirea penala in rem. La momentul efectuării perchezitiilor, perchezitii ce s-au desfăşurat intre orele 07.40.-19.20 cand parte din inculpati au dat explicatii cu privire la cele descoperite acestia nu aveau calitatea de invinuiti si nu era necesara prezenta unui avocat. Ulterior dupa conducerea la sediul organelor de urmarire penala, s-a dispus inceperea urmaririi penale, s-a procedat la audierea inculpatilor in prezenta apărătorilor alesi iar ulterior s-au emis ordonantele de retinere ale inculpatilor, aspecte ce rezulta si din actele aflate la dosar, respectiv vol. XII in care se afla mandatele de aducere si vol. XIII in care se afla declaraţiile olografe date de inculpati atât la momentul cand nu aveau nicio calitate in cauza ulterior dupa începerea urmaririi penale si in calitate de inculpati, precum si ordonantele de retinere.

Apreciaza ca retinerea inculpatilor s-a realizat cu respectarea dispozitiilor legale iar durata de 24 de ore nu a expirat. Solicita respingerea excepţiilor invocate de apărare.

Cu privire la cererea formulata de inculpatul J.M.L. privind constatarea nulităţii actelor efectuate cu încălcarea dreptului la apărare arată că la momentul la care s-au audiat parte din martorii din prezenta cauza era începuta urmărirea penala in rem, nu era începuta urmărirea penala fata de inculpat, acesta a fost audiat in prezenta unui avocat dupa ce s-a dispus inceperea urmarii penale fata de el.

Avocat Breazu Cătălin arată că urmarirea penala in rem este începuta de peste 1 an de zile. urmarirea penala in personam s-a inceput in data de 08.03.2013. Inculpatii au fost condusi si audiati la parchet in baza unor acte premergatoare in vederea inceperii urmaririi penale. Apreciaza ca in primul rand inculpatilor trebuia să li se aduca la cunostinţă învinuirea sau calitatea in care au prezentati in faza organului de cercetare penala. Declaratiile olografe nu poarta nicaieri mentiunea calitatii celui care da declaratia, ora la care a fost luata aceasta declaratie sau motivul pentru care nu era prezent si apărătorul ales.

Avocat Constatinescu Doru, pentru inculpatul J.M.L. arată, cu privire la începerea urmăririi penale in rem ca în actul prin care se incepe urmarirea penala se descrie activitatea infractionala a numitului J.M.L. Daca urmarirea penala nu era incepută acesta nu putea fi adus cu mandat de aducere fara a fi citat in prelabil.

Avocat Monac Cosmin, pentru inculpatul T.D.V. arată că in momentul in care inculpatii au fost adusi la sediu la ora 14.00-15.00 pana la data de 09.03.2013 ora 21.00 au fost in imposibilitatea de a pleca deci au fost retinuti in fapt. Chiar reprezentantul Ministerului public a precizat că in jurul orelor 10.00 – 12.00 au inceput sa vina persoane cu mandat de aducere la sediul DIICOT. In momentul in care inculpatii au rămas la sediul DIICOT acestia nu au mai avut libertate de mişcare şi nu au avut telefon.

Reprezentantul Ministerului Public arată că nu a facut nicio apreciere cu privire la vreo ora decât intervalul in care s-au desfasurat perchezitiile. Apreciaza ca înregistrarea se poate asculta si se poate dovedi faptul că nu s-a facut nicio apreciere cu privire la ora la care inculpatii au fost

condusi la sediul organelor de urmarire penala. S-a arătat doar că perchezitia desfăsurat la sediul societatii comerciale s-a desfăsurat intre orele 07.40 – 19.20. Arată că parte dintre inculpati au fost prezenti la momentul efectuării percheziţiei la sediul societăţii comerciale. In cauza s-au mai desfăşurat si perchezitii domiciliare. Precizeaza ca in vol XII exista mandatele de aducere iar in privinta fiecarui inculpat s-au intocmit procese verbale cu ocazia aducerii la cunoştinţă a invinuirii.

Avocat Balaş Codut, pentru inculpatul J.M.L. arată că sustinerea potrivit careia la data de 08.03.2013 nu avea dreptul să asiste pe inculpat intrucat nu se incepuse urmarirea penala in personam ci numai in rem nu are temei legal. Mai arată că inculpatul trebuia audiat de indata intrucât fusese adus cu mandat de aducere la data de 08.03.2013 ora 12.47.

Tribunalul suspenda şedinta de judecata pentru 15 minute pentru a delibera asupra excepţiei nelegalei retineri a inculpaţilor.

Dupa suspendarea şedintei de judecata;

Tribunalul, in urma verificarii ordonantelor prin care s-a pus in mişcare actiunea penala, procesele verbale din care rezulta ora in care inculpatii prezenti in sala au fost adusi la sediul politiei, apreciaza ca ne aflam in situatia prev. de art. 144 alin. 1 ind. 1, respectiv retinerea s-a dispus dupa inceperea urmăririi penale astfel incat nu se poate considera ca aceasta masura a expirat sau a încetat de drept. Situatia expusă de apărători se incadreaza in dispozitile art. 275 C.p.p. astfel încât la acest stadiu procesual nu pot fi considerate drept veritabile exceptii cele invocate de inculpaţi, prin apărători.

Tribunalul invedereaza faptul că s-a adus la cunostinţă inculpatilor că au dreptul că au dreptul de da declaratii in fata instanţei sau nu, să se prevaleze de dispozitiile legale care dau dreptul la tăcere, atrăgându-li-se atenţia acestora că ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva lor.

Inculpatii B.N., C.S., B.A., C.C.arată că doresc sa dea declaratii in prezenta cauza.

Inculpatii J.M.L., M.R., I.F.M., T.M.V..T.V., N.C., R.N., G.A.I., T.D.V., D.L., P.D., G.M., I.M.C. şi G.I.M. arată că nu doresc sa dea declaratii in prezenta cauza.

Se procedeaza la audierea separata a inculpatilor B.N., C.S., B.A., C.C. Depozitii consemnate in procese verbale separate care au fost ataşate la dosar.

Inculpatul B.N., in completarea declaratiei date arată că „alcoolul era preluat de diverşi clienti ai societăţii si anume Vel Pitar, Garone şi alti beneficiari care cumpărau legal de la Trust LF Trade SRL.”

Se dă citire declaratiilor date de inculpatii B.N., C.S., B.A. în sedinta publica.

Avocat Săraru Cristian, pentru inculpatul G.M. depune la dosar inscrisuri in circumstanţiere.

Participanţii procesuali arată că nu mai au cereri cu caracter prealabil de formulat.

Nemaifiind cereri prealabile formulat Tribunalul acorda cuvântul participantilor procesuali asupra propunerii de arestare preventivă.

Reprezentantul Ministerului Public arată că prin rezolutiile din data de 12.07.2011 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem in prezenta cauza iar prin rezolutiile din 08.03.2013 şi 09.03.2013 s-a dispus incepera urmaririi penale in personam fata de inculpatii J.M.L., M.R., I.F.M., B.N., T.M.V..T.V., N.C., R.N., G.A.I., C.S., B.A., T.D.V., D.L., P.D., G.M., I.M.C., C.C. şi G.I.M. pentru savarsirea infracţiunilor prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 2961 al.1 din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 2961 al.1 lit. m din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal şi respectiv infractiunea prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, în diferite forme de participatie.

Fata de inculpati prin ordonantele din 08.03.2013 şi 09.03.2013 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si s-a dispus retinerea pentru 24 de ore. In cauza cu nr. 250/D/P/2011 a DIICOT – Serviciul Teritorial Galaţi, prin rezolutia din 12.11.2012 s-a dispus punerea in mişcare a actiunii penale in rem sub aspectul comiterii infractiunii prev. de art. 7 al 1 din Legea nr. 39/2003 iar prin rezolutia din 11.12.2012 s-a dispus punerea in mişcare a actiunii penale in rem cu privire la infractiunea prev. de art. 9 al. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.

In fapt s-a retinut că inculpatul J.M.L. este actionar majoritar la Sc Trust LF Trade SRL Focşani si la SC Ramlact SA Focşani. prima societate comerciala are ca obiectiv principal productia de alcool precum si activitati de productie a unor produse din alcool, imbutelierea si valorificarea acestora. Cea de-a doua societate are ca obiect de activitate procesarea laptelui, obţinerea de produse lactate, ambalarea si valorificarea acestora.

Cele doua societati comerciale deţin spatii de producţie intr-un antrepozit situat pe raza Mun. Focşani, xxxxxxxxxxxxxxxx. In cadrul SC Vanlact SA Focşani functioneaza un punct de lucru al SC Trust LF Trade SRL Focşani ce are va obiect îmbutelierea produselor din alcool. Urmărind obţinerea unor importante sume de bani prin evitarea plătii taxelor si impozitelor datorate bugetului de stat inculpatul J.M.L. a gândit un mecanism infractional in care prin utilizarea in mod ilegal a capacitatilor de productie ale SC Trust LF Trade SRL in vederea obţinerii unor importante cantităţi de alcool pe care apoi să le păstreze in spatiile de depozitare ale SC Vranlact SA Focsani dupa care sa le valorifice. In acest scop inculpatul J.M.L. a atras in activitatile infractionale si alte persoane, o parte dintre acestia avand calitatea de salariati la societăţile la care detine calitatea de asociat sau actionar majoritar ajungand astfel ca la mijlocul lunii iulie 2011 să cristalizeze un grup infractional organizat in care fiecarui membru ii revin atributii clare si specifice toate circumscrise obtinerii de sume de bani din productia si comercializarea ilegala de alcool. In cadrul grupului inculpatul J.M.L. detine calitatea de lider si coordonator al membrilor grupului, asigurând si protectia grupului infractional prin intermediul diferitelor relatii pe care le are si le cultiva in rândul reprezentantilor autoritatii cu atributii de control fiscala si chiar in sfera politica.

Din grupul infractional face parte si inculpata M.R. care sub coordonarea directa a inculpatului J.M.L. a actionat pentru producerea si comercializarea ilegala de cantitati însemnate de alcool cu privire la care nu s-au achitat obligatiile fiscale, realizând in acest sens un sistem de distributie care sa ducă la evitarea depistării activitatilor infractionale de către institutiile statului cu atributii de control.

Din acelasi grup infractional face parte si inculpata I.F.M. administrator al SC Trust Trade SRL Focşani aceasta având rolul de a gira calitatea productiei de alcool, scoaterea acesteia in mod ilicit din incinta antrepozitului fiscal si inclusiv valorificarea la negru.

Cei trei membri controleaza un prim palier de executie format din salariati ai SC Trust SRL, respectiv inculpatii N.C., T.V., B.N., C.S., B.A., D.L. şi făptuitorul C. constituind un grup infractional organizat specializat pe productia si comercializarea ilegala de alcool prin eludarea taxelor si impozitelor prevazute de lege. Astfel, sub coordonarea palierului de conducere format din inculpaţii J.M.L., M.R. si I.F.M., prin utilizarea unor importante cantitati de cereale achiziţionate de la persoane fizice si juridice din Jud. Vrancea si Galaţi dar neevindenţiate ca intrate in fluxul de producţie al fabricii de alcool in perioda iulie 2011 – februarie 2013 membrii grupului, utilizand o metoda de producere a alcoolului prin evitarea contorizarii si evindentierii acestuia au obtinut cantităţi importante de alcool respectiv 798.015 l. Metoda ilegala prin care se evita evidentierea cantitatilor de alcool produse de societate era un sistem de ocolire a contorului fiscal montat pe instalatie, respectiv un dispozitiv de bypass prin care cantatile de alcool produse treceau direct in spatiile de depozitare. Aceasta activitate ilegala s-a desfăsurat in paralel cu activitatea de producere legala a alcoolului pentru a evita suspiciunile ce puteau apărea cu ocazia unor controale fiscale. De producerea efectiva a sistemului bypass erau responsabili inculpatii N.C., T.V. si B.N. sefi de tura, si respectivul seful depozitului principal de alcool, acestia primind indicatii cu privire la cantitatile de alcool ce trebuia produse ilegal in mod direct de la membrii din palierul de conducere.

Cantitatile de alcool produse ilegal sunt transferate de către B.N. la dispozitia membrilor din palierul de conducere din punctul de lucru al SC Trust Trade SRL fabrica de alcool situata in Focsani, xxxxxxxxxxxxxx la o magazie situata in Focsani xxxxxxxxxxxxxxce apartine de SC Vranlact SA Focşani ce desfăsoara o activitate de prelucrare a laptelui şi produse lactate locatie ce nu apartine perimetrului delimitat ca fiind antrepozit fiscal de productie a alcoolului.

Acest spatiu de depozitare era controlat de B.A. angajat al SC Trust Trade SRL Focsani care actioneaza la comenzile si dispozitiile membrilor palierului de conducere primind, depozitand si livrand cantitatile de alcool acesta avand si rolul de colecta o parte din sumele de bani obtinuti din valorificarea alcoolului la negru si tinand o evidenta a cantitatilor de alcool livrate si a sumelor incasate.

Valorificarea alcoolului la negru sa facea strict catre persoane agreate de catre membrii palierului de conducere. Transferul cantitatilor de alcool de la punctul de lucru al fabricii de alcool situat in Focsani xxxxxxxx către magazia condusa de inculpatul B.A. situata intr-un corp de cladire

ce apartine SC Vranlact SA care nu este antrepozit fiscal de depozitare a alcoolului este realizat de inculpatul C.S. care utilizeaza in acest scop o autoutilitara ce apartine a SC Rodistrib SRL Focsani societate la care inculpatul J.M.L. are calitatea de actionar majoritar.

În cele ce urmează s-au redat, cu titlu exemplificativ, două astfel de transporturi de alcool realizate de inculpatul C.S. de la fabrica de alcool la spaţiul de depozitare controlat de B.A.

- în data de 11.08.2012 ora 09.30.53., autoutilitara XXXX, condusă de C.S., a fost parcată la rampa magaziei lui B.A. din XXXX din Focşani.

Pentru a evita identificarea în trafic a transporturilor de alcool ce se realizează între fabrica de alcool şi punctele de depozitare, inculpatul J.M.L. a dispus folosirea unor mijloace de transport aparţinând societăţilor pe care le controlează în mod direct, respectiv SC Trust LF Trade SRL, SC Rodistrib SRL, SC Vranlact SA şi SC Vinexport SA.

Odată cu perfecţionarea modului de săvârşire al faptelor palierul de conducere a grupului infracţional a decis ca, pentru a evita suspiciunile organelor statului cu privire la depistarea în trafic a unor cantităţi de alcool, membrii din palierul de execuţie a grupului infracţional să transfere cea mai mare parte a alcoolului produs, în mod ilegal, într-o locaţie situată în afara municipiului Focşani, respectiv în localitatea Câmpineanca, într-un spaţiu utilizat ca punct de lucru de către o altă societate comercială.

Ulterior distribuţia alcoolului produs ilegal către clienţi se realizează din această locaţie, respectiv din localitatea Câmpineanca judeţul Vrancea, locaţie administrată de inculpaţii C.C. şi G.I.M. care au aderat ulterior la grupul infracţional..

Totodată membrii din palierul de conducerea a grupului infracţional s-au asigurat ca transferul cantităţilor să fie efectuat în condiţii de siguranţă sens în care au dispus ca toate cantităţile să fie transferate folosindu-se o autoutilitară, în leasing, ce avea ca utilizator de SC Trust Lf Trade SRL însă care avea inscripţionate pe toate laturile însemnele SC Vranlact SA, societate ce are ca obiect de activitate prelucrarea laptelui. Această autoutilitară a fost şi este deservită, în mod exclusiv de inculpatul D.L., care are o prezenţă activă în cadrul acestuia şi îndeplineşte rolul de a transporta cantităţile de alcool de la punctul de depozitare intermediar coordonat şi controlat de inculpatul B.A. spre spaţiul de depozitare coordonat şi controlat de inculpaţii C.C. şi G.I.M..

Această autoutilitară a fost însoţită pe perioada transporturilor de autoturisme conduse de către membrii grupului, care efectuau activităţi specifice antemergătorilor şi care aveau rolul de a identifica în trafic şi comunica conducătorului autoutilitarei poziţia echipajelor de control aparţinând organelor cu astfel de atribuţii, pentru a fi evitate.

În acest sens s-a prezentat cu titlu exemplificativ situaţia din data de 25.07.2012 când D.L. a încărcat în autoutilitara înmatriculată pe numele său, marca Ford cu numărul XXXXXXXX, ce purta inscripţia fabricii de lactate SC Vranlact SA Focşani, două cuburi goale de pe rampa magaziei

gestionate de B.A.. Ulterior B.A. şi D.L. au încărcat din magazie lichid în cele două cuburi a câte 1000 de litri aflate în autoutilitara XXXXXXXXX, cu ajutorul furtunului, ulterior autoutilitara părăsind locaţia de încărcare, (2 cuburi-2000 de litri de alcool), si au ajuns în punctul de lucru Câmpineanca, al SC EMICOM TRANS SRL.

Ca mod de organizare a activităţilor infracţionale, s-a stabilit faptul că din dispoziţia inculpatului J.M.L., sub coordonarea inculpatelor M.R. şi I.F.M., şefii de tură de la linia de producere a alcoolului, respectiv inculpaţii N.C. şi T.V. obţin importante cantităţi de alcool (de ordinul miilor de litri zilnic), evitând contorizarea prin folosirea unui by-pass.

Aceste cantităţi de alcool sunt direcţionate din dispoziţia inculpatei M.R. de către B.N., salariat al SC Trust LF Trade SRL în calitate de şef al depozitului principal de alcool, la magazia coordonată şi controlată de B.A. situată într-o incintă aparţinând SC Vranlact SA din XXXX.

Pentru transferul cantităţilor de alcool din fabrica de alcool spre spaţiul de depozitare controlat şi coordonat de inculpatul B.A. acţionează inculpatul C.S., ajutat de inculpatul D.L. coleg al său şi de B.N., care foloseau autoutilitare aparţinând SC Trust LF Trade SRL Focşani sau SC Rodistrib SRL respectiv XXXXX (ce a fost ulterior înmatriculată sub numărul XXXXXXXX) precum şi XXXXXXX (ce a fost ulterior înmatriculată sub numărul XXXXXXXXXX), cantităţile fiind descărcate din polistifurile în care sunt transportate, cu furtun de mare capacitate de cei doi şoferi respectiv incupaţii C.S. şi D.L. inclusiv de inculpatul B.A. în magazia coordonată şi controlată de acesta din urmă.

Inculpatul B.A., sub coordonarea membrilor din palierul de conducere a grupului infracţional distribuie cantităţile care îi sunt transferate în magazie către persoane fizice agreate de către aceştia, sub forma unor cantităţi mai însemnate ce sunt încărcate în polistifuri de 1.000 litri sau sub forma unor cantităţi mai mici de ordinul sutelor de litri ambalate şi manipulate în recipiente tip bidon de 20 de litri.

Cantităţile de alcool de la magazia lui B.A. au fost distribuite prin mai multe modalităţi în perioada iulie 2011 – septembrie 2012, grupul infracţional modificându-şi şi perfecţionându-şi modul de operare ca urmare a capturilor efectuate de către organele de control fiscal sau organele de urmărire penală în această perioadă şi anume:

- în perioada iulie – septembrie 2011, inculpatul B.A. valorifica alcoolul direct din magazia sa către inculpaţii T.V.D., P.D., G.M., B.N., A.A.T. precum şi către alte persoane, cantităţile fiind preluate cu mijloace de transport care intrau/ieşeau în/din punctul de lucru din XXXX, prin poarta de acces din str. XXXXXXXXXX;

În acest sens s-a prezentat cu titlu de exemplu situaţia din data de 02.11.2011, ora 12.34.45, când inculpatul B.A. a început să încarce cu furtun de capacitate mare alcool în autovehiculul Renault Espace de culoare albastră, cu nr. de înmatriculare XXX, pentru o perioadă

de aproximativ 5 minute, acesta fiind condus de inculpatul C.C., (un polistif cu capacitatea de 1000 de litri).

Un alt exemplu este cel din data de 04.11.2011, ora 16.04.21, când inculpatul B.A. a început să încarce cu furtun de capacitate mare alcool în autovehiculul Renault Espace de culoare albastră, cu numărul de înmatriculare XXXX, condus de inculpatul C.C. pentru o perioadă de aproximativ 6 minute, (un polistif cu capacitatea de 1000 de litri).

În perioada octombrie 2011 – aprilie 2012, urmare a capturării în unor cantităţi de alcool etilic de către organele vamale, preluate de la magazia controlată şi coordonată de inculpatul B.A., membrii grupului infracţional au început să acţioneze diferit.

Astfel, în acest scop, respectiv cel al împiedicării depistării provenienţei reale a cantităţilor de alcool, la data de 12.10.2011, în curtea punctului de lucru din XXXX în faţa magaziei controlată şi coordonată de inculpatul B.A., a sosit inculpatul T.V.D. cu autoturismul proprietatea sa XXXXX, urmat de inculpatul G.I.M. ce conducea autoutilitara XXXXXXXXX, ulterior T.V.D. părăsind ca antemergător locaţia urmat de autoutilitara ce fusese încărcată cu alcool de B.A..

Ca exemplu, pentru modul în care grupul infracţional a acţionat, este ceea ce s-a întâmplat în data de 09.11.2011 când, după ce a fost transferată o cantitate de alcool cu autoutilitara XXXX de la fabrică către magazia controlată şi controlată de inculpatul B.A., inculpata M.R. s-a deplasat la spaţiul de depozitare unde împreună cu inculpaţii T.V.D., B.A. şi D.L. au stabilit perfecţionarea modului de operare, respectiv utilizarea pentru transportul cantităţilor de alcool către beneficiari prin utilizarea autoutilitarei inscripţionată „Vranlact”, fapt care nu atrăgea atenţia prin faptul că nu era de aşteptat ca un mijloc de transport aparţinând unei fabrici de lapte să transporte alcool, precum şi prin utilizarea, în vederea asigurării transportului a unui antemergător care avea rolul de a semnala eventuala prezenţă a echipelor de control ale organelor specializate.

În urma discuţiilor purtate inculpatul D.L. a parcat autoutilitara Ford Transit cu numărul XXX, inscripţionată „Vranlact”, aflată în leasing şi având ca utilizator SC Trust LF Trade SRL, la rampa de încărcare a magaziei.

Ulterior, inculpaţii T.V.D. şi B.A. au transferat din magazie în autoutilitară două cuburi ramforsate (polistifuri) cu capacitatea 1.000 litri fiecare, încărcând în acestea cu furtunul de mare capacitate alcool etilic, autoutilitara condusă de inculpatul D.L. părăsind curtea prin str. Brăilei având ca antemergător autoturismul Peugeot 407 cu numărul de înmatriculare XXX condus de inculpatul T.V.D.. În acest sens exemplificăm cu imaginile – capturi de ecran – după înregistrările video realizate în mediul ambiental.

În perioada aprilie 2012 – septembrie 2012, modul de operare al membrilor grupului infracţional a fost modificat ca urmare a realizării unei capturi de alcool realizată de organele de urmărire penală, respectiv un transport realizat şi coordonat de inculpatul T.V.D..

Astfel, organele de control vamal au identificat în trafic pe inculpatul G.D.O. cu cantitatea de 1.000 litri de alcool etilic, acesta declarând cu această ocazie, în faţa organelor de poliţie faptul că alcoolul a fost încărcat din curtea SC Trust LF Trade SRL şi că acesta aparţine inculpatului T.V.D..

Urmare a acestei situaţii, inculpatul T.V.D. a renunţat să mai coordoneze transporturi de alcool şi să distribuie cantităţi către persoane fizice, activitatea infracţională a grupului modificându-se.

Astfel, cantităţile produse în fabrică erau trimise de inculpatul B.N. cu autoutilitara XXX (fosta XXXX, înmatriculată pe numele SC RODISTRIB SRL - o altă societate comercială la care asociat majoritar este inculpatul J.M.L.), către SC Vranlact SA Focşani din XXXX, unde în faţa în faţa punctului de depozitare controlat şi coordonat de inculpatul B.A. polistifurile cu alcool erau transferate cu un motostivuitor direct în autoutilitara XXXX, care din luna aprilie 2012 a fost înmatriculată pe numele inculpatului D.L. sub numărul XXXX, păstrându-şi inscripţiile ,,Vranlact”:

Inculpatul D.L. transporta polistifurile încărcate cu alcool la punctul de lucru al SC Emicom Trans SRL din Cîmpineanca, având asigurat rolul de antemergător de inculpaţii G.I.M. şi C.C., care se deplasau în acest scop cu autoturisme, având rolul de a semnala eventuala prezenţă a echipelor mobile ale organelor cu atribuţii de control fiscal. Activitatea s-a desfăşurat în această modalitate doar în cursul lunii aprilie 2012, pentru ca din luna mai să se revină la depozitarea în magazie.

În acest sens s-a exemplificat un transfer de alcool realizat în modalitatea descrisă mai sus, în data de 21.04.2012.

- astfel, ora 09.04.59, autoutilitara inscripţionată „Vranlact” înmatriculată sub numărul XXXX condusă de inculpatul D.L., a intrat în curtea SC Vranlact SA, şi a fost parcată lângă autoutilitara XXXX, condusă de inculpatul C.S., aparţinând SC Rodistrib SRL. Prin utilizarea unui motostivuitor s-a încărcat direct din autoutilitara XXXX în autoutilitara XXXX două polistifuri cu motostivuitorul, autoutilitara XXXX părăsind incinta SC Vranlact SA Focşani prin strada Brăilei, în autoutilitara XXXX fiind introduse polistifuri goale, cu acelaşi motostivuitor, în prezenţa inculpatului B.A. şi a altor persoane.

De asemenea cantităţi relativ mai mici de alcool din magazie au fost preluate de la spaţiul de depozitare controlat şi coordonat de inculpatul B.A. de către făptuitorul C. L., fost salariat al societăţii – în prezent decedat, care le distribuia către clienţi, folosind autoturismele sale cât şi direct cu autoturismele clienţilor, evitându-se accesul la magazie a persoanelor străine de grupul infracţional.

De altfel, făptuitorul C.L. a fost identificat în trafic cu cantitatea de 615 litri de alcool pe care o transporta cu autoturismul personal către un cumpărător, la acel moment discutând cu inculpata M.R. modalitatea de a evita organele de control şi de a motiva în faţa acestora deţinerea alcoolului, solicitând totodată şi ajutorul inculpatului J.M.L. pe motiv că transportul de alcool a fost dispus de acesta din urmă.

În acest sens s-a mai exemplificat situaţia din data de 10.07.2012 când la ora 13.41.20, făptuitorul C.L. a părăsit parcarea la volanul autoturismului său Opel, ulterior primind de la inculpatul B.A. din spaţiul de depozitare 31 bidoane a 20 de litri fiecare pe care le-a încărcat într-un autoturism, autovehiculul părăsind locaţia prin Calea Munteniei, ulterior fiind depistat în trafic de către lucrătorii vamali care au găsit asupra acestuia cantitatea de 620 de litri de alcool.

Imediat după depistarea la în ziua de 10.07.2012, la ora 14:03:00, făptuitorul C.L., a luat legătura cu un domn, cei doi având următorul dialog in legatura cu acest eveniment in sensul că a fost depistat de organele de politie.

Pe timpul efectuării cercetărilor şi a supravegherii activităţii infracţionale a grupului infracţional ce face obiectul prezentei cauze au fost capturate în trafic în mai multe rânduri astfel de cantităţi de alcool pentru care nu au existat documente privind producerea, transportul, deţinerea, evidenţierea ori accizarea acestuia, cantităţile variind între 5.000 şi 190 litri, la momentul depistării acestea fiind transportate cu autovehicule de diferite categorii în polistifuri ramforsate cu capacitatea de 1.000 litri, ori bidoane cu capacitatea de 20 de litri.

Astfel de cantităţi au fost găsite în posesia făptuitorilor A.A.T., C.N., G.D.O., R.N., D.D. şi C.L., persoane ce preluaseră alcoolul direct de la magazia inculpatului B.A. precum şi a făptuitorului M.I.persoană ce a preluat cantitatea de alcool din locaţia aflată în Câmpineanca judeţul Vrancea.

Organele de control vamal care, au prelevat probe din lichidul identificat cu ocazia tuturor acestor capturi, au constatat că acesta era alcool etilic cu o concentraţie de 95-96 grade.

Membrii grupului infracţional au organizat o distribuţie extinsă de alcool, valorificându-l către diferiţi făptuitori care, ulterior, îl folosesc la producerea de băuturi alcoolice şi vin cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, majoritatea acestor făptuitori având calitate de asociaţi, administratori sau salariaţi ai unor societăţi comerciale ce au ca principală activitate producerea şi comercializarea de astfel de băuturi.

Pentru a proteja interesele grupului infracţional şi scopul acestuia de a obţine sume de bani ce sunt folosite în interes personal ori la finanţarea activităţii infracţionale, inculpatul J.M.L. se foloseşte de potenţa sa financiară pentru a influenţa şefi sau funcţionari din cadrul organelor de control ale statului.

Astfel în cazul în care funcţionari din cadrul organelor de control ce supravegheau activitatea SC Trust LF Trade SRL nu acţionau conform dorinţei acestuia, la solicitarea sa sunt schimbaţi cu alţi funcţionari docili şi care trec cu vederea neregulile identificate.

De asemenea, prin intermediul inculpatei M.R., inculpatul J.M.L. a încercat să influenţeze funcţionari publici din cadrul administraţiei judeţului Vrancea şi lucrători de poliţie ce au atribuţii pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale în domeniul producerii şi comercializării alcoolului şi

derivatelor acestuia, cu scopul neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a unor activităţi în legătură cu serviciul, urmare a capturării în trafic de alcool şi întocmirii unor dosare penale rezultate din acestea.

Astfel, în data de 04.04.2012 după ce a fost găsită în trafic cantitatea de aproximativ 1.000 de litri de alcool etilic în autoutilitara condusă de făptuitorul G.D.O., acesta a declarat, cu ocazia depistării, că alcoolul provenea din curtea SC Trust LF Trade SRL şi că aparţinea unui membru al grupului infracţional, respectiv inculpatul T.V.D. şi că intenţiona să-l transporte la domiciliu acestuia din urmă în localitatea Odobeşti din judeţul Vrancea.

De altfel, inculpatul T.V.D. conducea autoturismul proprietatea sa, care circula în tandem cu autoutilitara condusă de făptuitorul G.D.O., la momentul depistării transportului asigurându-i traseul, în calitate de antemergător.

Urmare a acestui eveniment, inculpatul J.M.L. a dispus ca inculpata M.R. să contacteze lucrătorul de poliţie însărcinat cu instrumentarea cauzei precum şi pe subprefectul judeţului Vrancea, de la acel moment, pentru a limita efectele legale care rezultau de pe urma depistării cantităţii de alcool şi respectiv să-i solicite subprefectului să nu raporteze pe linie ierarhică realizarea capturii de alcool de către organele abilitate.

Inculpata M.R. a atras în activitatea infracţională şi persoane care au susţinut activitatea grupului infracţional privind transportul cantităţilor de alcool, una din acestea fiind făptuitorul O.A., persoană care a efectuat transporturi de alcool sub coordonarea inculpatului T.V.D. între magazia controlată de inculpatul B.A. şi locaţii deţinute de acesta.

De altfel, inculpatul J.M.L. coordona activitatea grupului infracţional prin intermediu făptuitoarei M.R., dispoziţiile sale fiind transpuse în fapt de către aceasta, iar sumele de bani obţinute de pe urma valorificării alcoolului ajungeau în mare majoritate în posesia făptuitorului, acesta dispunând ulterior în mod direct asupra lor.

Totodată activitatea infracţională a grupului era cunoscută şi de alţi salariaţi ai SC Trust LF Trade SRL, însă J.M.L., prin orice mod a încercat ascunderea acesteia de persoane străine de societate prin şantajarea salariaţilor cu concedierea sau chiar prin discuţii purtate sub ameninţarea armei.

Din sumele obţinute din valorificarea alcoolului produs şi comercializat ilegal o parte ajungeau în posesia celorlalţi membrii ai grupului, după un algoritm stabilit de liderul grupului infracţional, uneori membrilor palierului de execuţie permiţându-li-se, cu ocazia distribuţiei cantităţilor de alcool, majorarea preţului de valorificare a acestuia.

Activitatea infracţională a fost desfăşurată de membrii grupului infracţional în mod neîntrerupt din cursul lunii iulie 2011 până în cursul lunii martie 2013, când aceasta a fost

întreruptă de intervenţia organelor de aplicare a legii, valoarea totală a prejudiciului cauzat bugetului de stat fiind de peste 5.700.000 euro.

Astfel, la data de 08.03.2013, cu ocazia efectuării percheziţiilor şi a activităţilor de flagrant, s-au descoperit, printre altele, diferite cantităţi de alcool, după cum urmează:

- la sediul SC Vranlact SRL, în magazia controlată de inculpatul B.A. s-au găsit în diferite recipiente cantitatea totală de 12.140 litri alcool, deci aproape de cantitatea de 13.000 l pe care sustine ca le-ar fi avut in cele doua recipiente;

- la domiciliul inculpatului C.C. s-a descoperit cantitatea de 2.360 litri alcool;

- la ferma aparţinând inculpatului C.C. din com. Cîmpineaca, jud. Vrancea, cantitatea de 100 litri alcool;

- în autoutilitara marca Ford Transit cu nr. de înmatriculare XXXX, condusă de inculpatul D.L. s-au descoperit două recipiente a câte 1000 litri, însumând aşadar cantitatea totală de 2000 litri.

Cu ocazia efectuării percheziţiilor din data de 08.03.2013 şi urmare a realizării flagrantului privind depistarea în trafic a inculpatului D.L., ce se afla la volanul autoutilitarei marca Ford Transit cu nr. de înmatriculare XXXX, s-a procedat la prelevarea de probe din cantităţile de alcool precizate anterior, prelevare ce s-a efectuat de către organele vamale din cadrul Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi.

Tot cu ocazia efectuării percheziţiei efectuate la SC Trust LF Trade SRL s-au constatat următoarele:

- în linia tehnologică de fabricare a alcoolului, secţia de distilerie aflată în stare de funcţiune, au fost identificate un număr de trei contori de măsurare a cantităţilor de alcool produse, respectiv un contor utilizat pentru măsurarea cantităţilor de alcool brut, un contor pentru măsurarea cantităţilor de alcool tehnic şi un contor pentru măsurarea cantităţilor de alcool etilic, toţi cei trei contori având confecţionate instalaţii artizanale de ocolire a echipamentelor de măsurare, respectiv furtunuri din cauciuc cuplate la un capăt la ţevile de alcool ce intrau în instalaţiile de măsurare, ocolind aceste echipamente şi cuplate la celălalt capăt în ţevile ce fac legătura cu spaţiile de depozitare. În capătul dinspre spaţiile de depozitare furtunurile erau prevăzute cu robineţi cu bilă, toţi cei trei robineţi fiind găsiţi în poziţia deschis. Prin aceste echipamente confecţionate artizanal s-a constatat că erau trecute prin cădere cantităţi de alcool ce ocoleau efectiv echipamentele de contorizare, scurgându-se în bazinele de depozitare.

Despre funcţionarea ilegală prin ocolirea contorizării producţiei de alcool şi împrejurările în care s-a pus în funcţiune şi se notau într-o evidenţă dublă (înscrisuri găsite şi ridicate cu ocazia percheziţiei efectuate la societatea în cauză) cantităţile de alcool astfel obţinute, au dat declaraţii detaliate inculpata G.A.I.- în calitate de şef de tură, inculpata R.N.- având funcţia de şef tură linie

de producţie, inculpatul N.C.- şef tură distilare, inculpatul T.M.V.- inginer mecanic şef, inculpata T.V.- şef tură producţie, martora M. R.-operator distilor şi martorul M. I.-operator distilor.

Organele de specialitate din cadrul Distrigaz-Sud Reţele-GDF Suez au constatat faptul că aparatul de măsură care înregistrează consumul de gaz prezenta turbina blocată, existând suspiciunea sustragerii de gaz metan, deşi linia de fabricare a alcoolului era în funcţiune, instalaţia de încălzit fiind alimentată cu gaz metan (proces-verbal întocmit de Distrigaz-Sud Reţele-GDF Suez).

Totodată, s-a constatat şi faptul că alimentarea cu apă a instalaţiei de producere a alcoolului la branşamentul din reţeaua publică de alimentare cu apă, prezenta sigiliile aplicate la vana de by-pass şi la vana din amonte de contor, rupte, iar vana de by-pass era închisă, la data verificării, constatându-se că nu se consuma apă prin acel branşament.

Din probatoriul administrat în cauză, au mai rezultat următoarele aspecte:

- din declaraţia martorului Iorga Ionuţ a rezultat faptul că în cursul lunii noiembrie- începutul lunii decembrie 2012, întrucât era interesat să achiziţioneze alcool în scopul revânzării, împreună cu inculpatul I.M.C. a mers la SC Vranlact SRL, l-a cunoscut pe inculpatul D.L., acesta spunându-i că îi poate vinde alcool la preţul de 10 lei per litru. În aceste împrejurări, martorul a precizat că a cumpărat alcool de circa 5-6 ori, în jur de maxim 100 litri de fiecare dată;

- martorul C.N. a precizat că C.L., în prezent decedat şi care a lucrat la SC Trust LF Trade SRL Focşani, i-a împrumutat maşina în timp acestuia din urmă, cu care acesta căra câteodată alcool. Martorul susţine că a cărat, la solicitarea lui C.L., de circa 3-4 ori cantităţi de alcool cuprinse între 60 şi 200 de litri, despre care ştia că provin de la SC Trust LF SRL Focşani. Martorul C.N. a precizat că în ziua de 20.11.2011 a fost depistat transportând cantitatea de 500 litri alcool, motiv pentru care lucrătorii vamali Galaţi au făcut sesizare şi i s-a întocmit dosar penal. Ulterior, neavând bani, acciza în suma totală de 13.850 lei a fost achitată de C.L.. În cursul lunilor iunie-iunie 2012, martorul C.N. i-a împrumutat din nou autoturismul lui C.E., când a aflat de la acesta că şi el a fost prins de către Vamă.

- martorul R.N. a precizat că, prin intermediul inculpatului T.D.V., a cumpărat de aproximativ două ori de la SC Vranlact SRL, mai precis de la inculpatul B.A., cel care se ocupa cu administrarea magaziei aflate în incinta societăţii susmenţionate, câteva bidoane cu alcool etilic a câte 20 de litri fiecare.

- martorul M.I.a precizat că în cursul lunii august 2012 a cumpărat de la inculpatul G.I. de la depozitul deschis pe raza com. Cîmpineanca, jud. Vrancea, un bidon de 20 litri alcool, iar în luna septembrie 2012 a cumpărat din nou alcool, fiind depistat în ziua de 26.09.2012 de către organele de poliţie cu 11 bidoane de alcool a câte 20 litri fiecare, achiziţionându-l cu suma de 10 lei per litru.

- martorul G.D.O. a precizat că, în luna ianuarie 2012, la rugămintea inculpatului T.D.V. s-a deplasat cu autoutilitara sa cu nr. XXX în incinta SC Vranlact SRL, de la intersecţia str. Brăilei cu Calea Munteniei. Martorul a precizat că, la solicitarea lui T.V.D. a fost încărcat într-un polistif cantitatea de 1.000 litri alcool, fiind ajutaţi de o persoană din interior, pe care a recunoscut-o cu ocazia audierii dintr-o planşă fotografică, ca fiind inculpatul B.A.. După umplerea bazinului, au plecat către Odobeşti, T.V.D. asigurând traseul ca antemergător, fiind urmat de autoutilitara pe care o conducea martorul G.D.O., alcool pe care l-a descărcat la locuinţa lui T.V.D.. În luna aprilie 2012, martorul G.D.O., în aceleaşi împrejurări, a mai efectuat un transport de 100 de litri alcool cu autoutilitara sa, la solicitarea lui T.D.V., de la aceeaşi fabrică şi, după plecarea din fabrică, a fost oprit în trafic de către organele vamale.

Faptele comise sunt dovedite prin următoarele mijloace de probă:- procesele-verbale de percheziţie efectuate la domiciliile inculpaţilor şi la sediile

societăţilor comerciale implicate în activitatea infracţională;

- procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi, legal interceptate în baza autorizaţiilor emise de instanţa de judecată;

- procesele-verbale de redare a înregistrărilor video în mediu ambiental, efectuate în baza autorizaţiilor emise de instanţa de judecată sau a ordonanţelor provizorii emise de procuror şi confirmate în termenul legal de instanţa de judecată;

- declaraţiile inculpaţilor: B.N., T.M.V., T.V., N.C., R.N., G.A.I. şi B.A., ce au declarat în mod detaliat despre activitatea infracţională pe care au desfăşurat-o atât ei, cât şi ceilalţi membri ai grupului infracţional.

Având in vedere ca in ceea ce îi priveşte pe inculpaţi sunt întrunite dispoziţiile art. 136, art. 146 şi art. 148 f Cod procedura penală, in sensul că inculpaţii au săvârşit infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoarea mai mare de patru ani, existând probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publica, ţinând cont de gravitatea faptelor, de persistenţa inculpaţilor în comportamentul infracţional, de valoarea foloaselor obţinute de aceştia şi mai ales de valoarea totală a prejudiciului cauzat bugetului de stat de peste 5.700.000 euro,

Pentru aceste motive, in temeiul art. 136 al. lit. a si art. 1491 al. 4 si 11 Cod procedura penală propune arestarea preventivă pentru o durata de 29 de zile, de la data de 09.03.2013 şi până la data de 07.04.2013 inclusiv, a inculpaţilor:

- J.M.L., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003; art. 25 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- M.R., cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003; art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- I.F.M., cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003; art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- B.N., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003; art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- T.M.V., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003; art. 26 Cod penal raportat la art. 2961 al.1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal; art. 2961 al.1 lit. m din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal; art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- T.V., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003; art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- N.C., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- R.N., cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003; art. 26 Cod penal raportat la art. 2961 al.1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal; art. 2961 al.1 lit. m din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal; art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- G.A.I., cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003; art. 26 Cod penal raportat la art. 2961 al.1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal; art. 2961 al.1 lit. m din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal; art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- C.S., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 2961 al. 1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- B.A. cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 2961 al. 1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- T.D.V., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 2961 al. 1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal ;art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- D.L., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 2961 al.1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- P.D., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 2961 al.1 lit. c din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 2961 al.1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- G.M., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 2961 al.1 lit. c din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 2961 al.1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal,

- I.M.C., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003; art. 2961 al.1 lit. c din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal; art. 2961 al.1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal; art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- C.C., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003; art. 2961 al.1 lit. c din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal; art. 2961 al.1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal; art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

- G.I.M., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003; art. 2961 al.1 lit. c din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal; art. 2961 al.1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal; art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Avocat Monac Cosmin, pentru inculpatul T.D.V. arată că in conf. cu disp. art. 149 1 pct. 9 C.p.p. solicita ca i stanta de judecata,m prin incheiere motivata sa respingă propunerea arestării preventive iar in subsidiar in conf. cu art. 1491 oct. 12 cu referire la art. 146 al. 11 C.p.p. solicita s dispune inlocuirea măsurii arestării prevnetive cu masura obligarii de a nu părăsi tara.

Potrivit art. 1491 C.p.p. poate fi luata aceasta masura daca sunt indeplinite conditiile prev. de art. 143 si 148 C.p.p.

In ce priveste existenta materialului probator in cauza art. 68 C.p.p. prevede ca probele si indiciile trebuie sa fie temeinice si bine motivate. Art.66 C.p.p. prevede faptul că inculpatul beneficiaza de prezumtia nevinovatiei iar art. 65 C.p.p. prevede ca administrarea materialului probator revine parchetului. la dosarul cauzei din punctul de vedere al materialului probator pentru pericolul social concret nu este depus nimic in ceea ce priveste pe inculpatul T.D.V..

In ce priveste pericolul pentru ordinea publică prev. de art. 148 lit. f C.p.p. acesta nu trebuie confundat cu pericolul soc. prev. de art. 16 C.p., respectiv pericolul social al infractiunii.

Art. 148 lit. f C.p.p. prevede ca trebuie sa existe probe certe ca lăsarea in libertate a inculpatului poate duce la destabilizare a ordinii publice. Precizeaza ca măsura arestării preventive, conf. art. 136 C.p.p. trebuie luata atunci cand se considera ca este necesara pentru o buna desfasurare a procesului penal cand se considera ca inculpatul s-ar putea sustrage de la cercetare judecatoreasca sau executarea pedepsei.

In acest caz o astfel de supozitie nu se poate pune in discuţie avand in vedere calitatea inculpatului. Solicita a se avea in vedere că art. 148 lit. f C.p.p. cere mai multe conditii de indeplinit si anume să se aiba in vedere faptul că infractiunea retinuta in sarcina inculpatului (infractiunea prev. de art. 7 din Lg. 39/2003) nu corespunde realitatii intrucat acesta nu a initiat, aderat sau sprijinit un grup infracţional. Se poate observa ca activitatea inculpatului T.D.V. s-a retinut din februarie 2011 pana in februarie 2012. Legea 579/2003 la art. 296 al. 1 lit. b precizează ca deţinerea a peste 40 l de alcool etilic constituie infractiune. Inculpatul nu a fost surprins cu deţinerea alcoolului aşa cum s-a retinut in referatul parchetului. S-a mai retinut ca inculpatul era obligat sa precizeze in actele contabile provenienta alcoolului.

In ceea ce priveşte probele certe, concrete, pe care parchetul a inteles sa le retina pentru a evidentia pericolul social concret nu au fost aduse la cunostinta părtilor prin materialul probator. In concret este vorba despre prejudiciul cauzat de inculpatul T.D.V. si prejudiciul pe care l-ar putea aduce prin lăsarea lui in libertate. Apreciaza canu trebuie confundate probele pentru presupusa vinovatie a inculpatului cu probele pe care parchetul DIICOT trebuia sa le prezinte in fata instanţei in ceea ce priveste pericolul social concret. Apreciaza cala dosarul cauzei nu exista un asemenea material probator.

Practica CEDO arată că punerea in primejdie a colectivitati prin lăsarea in libertate a unui inculpat se deduce prin imprejurarile in care a fost savarsita fapta, prin natura faptei si implicarea inculpatului in savarsirea infractiunilor.

Precizeaza ca inculpatul este o persoana cunoscuta ca o persoana fara antecedente penale, este căsătorit, are o familie iar din declaratiile martorilor rezulta ca nu a fost recunoscut de nici unul dintre acestia.

Potrivit art. 21 din Constitutia Romaniei cat si a art. 5 C.p.p pe tot parcursul procesului penal libertatea persoanei este garantata. Apreciaza ca starea de libertate a inculpatului reprezinta situatia de normalitate intr-un proces penal. În situatia in care aceasta ar fi pusa sub semnul intrebarii trebuie luate luate in consideratie si celelalte posibilitati pentru ca inculpatul sa fie pus sub interdicite.

Jurisprudenta CEDO impune o obligare a instantelor de a recurge la modalitatile privative de libertate iar in cele mai drastice situatii la incarcerarea acestuia. Apreciaza ca lăsarea in libertate a inculpatului nu poate influenta actul de justitie. Din anul 2011 au trecut doi ani astfel incat inculpatul nu prezinta gradul de pericol social retinut in sarcina sa.

In rechizitoriu se vorbeste despre constituirea unui grup infractional si despre importante foloase materiale prin producerea de mari cantităti de alcool dar inculpatul nu a fost surprins cu aceste cantităţi de alcool. Se poate observa ca acesta are datorii de peste 50.000 lei noi nu putea avea asemenea profituri.

Faptul ca a actionat in mod repetat întrucat inculpatul nu a fost surprins in trafic decat de 2-3 ori. Acesta locuieste in Odobesti si a fost surprins mergând spre domiciliu. Se mai vorbeste despre sute de mii de litri de alcool dublu rafinat dar inculpatul nu putea acorda sprijin moral si sa reuseasca el singur sau impreuna cu grupul din care face parte distribuie 800.000 l alcool.

Solicita de asemenea a se preciza din ce palier face parte inculpatul T.D.V..

Pentru aceste considerente solicita respingerea propunerii parchetului si daca se va considera necesar să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau tara.

Avocat Breazu Cătălin, pentru inculpata M.R. arată că impreuna cu inculpata s-a prezentat la ora 09.35/09.03.2013 cand a fost adusa la cunostinta invinuirea. La 09.45 a dat declaratii in calitate de invinuit. Ulterior i-a fost pusa in mişcare actiunea penala si a fost prezentata ordonanta de retinere. Din toata aceasta succesiune de acte se observa lipsa actului cerut de art. 150 C.p.p. si anume ascultarea inculpatului fapt care atrage dupa sine respingerea prezentei propuneri ca fiind nula, intrucat nu sunt indeplinite condiţiile absolut necesare cerute de codul de procedura penala. Solicita a se constata ca aceasta nu a fost ascultata in calitate de inculpat, pe formular întocmit conform legii si sa se dispuna respingerea propunerii de arestare preventiva.

In ceea ce priveste fondul cererii solicita se avea in vedre dispozitiile art. 136 C.p.p. si anume prevederile referitoare la scopul si categoriile măsurilor preventive. Apreciaza ca orice propunere de arestare preventiva trebuie sa aiba ca fundament asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal sau împiedicarea sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penala. Apreciază ca propunerea de arestare nu a fost motivata ci doar s-a precizat ca acestia s-ar putea face vinovaţi de săvârşirea unei infracţiuni in concurs sau in forma continuata. Mai arată că parchetul DIICOT nu a precizat de ce inculpata trebuie sa fie arestata preventiv pentru buna desfăşurare a procesului penal. Spre finalul acestei propuneri sunt 8 rânduri in care se face trimitere la art. 136, 146 şi 148 lit. f din C.p.p. Solicita se observa ca urmărirea penala este începuta din 14.03.2012. Solicita se observa ca perioada infractionala analizata se întinde cu mai mult de jumatate de an înainte de 14.03.2012 astfel încât la acest moment parchetul avea o perioada îndelungata de supraveghere a grupului si a hotărât ca la 14.3.2012 sa înceapă urmărirea penala in rem. Arată că exista practica judiciara in care inculpatii au fost pusi in libertate tocmai pentru ca urmarirea penala a fost pusa in miscare in rem cu un an si jumatate inainte de propunerea arestării preventive iar urmarirea penala in personam se incepuse cu doua zile inainte de propunerea de arestare preventiva motivarea fiind ca temeiul prev. de 148 lit. f nu poate subzista in faţa instanţei de judecata avand in vedere ca persoanele implicate in grupul infracţional erau cunoscute când a început urmărirea penala in rem.

De asemenea s-au menţionat ca si probe in susţinerea propunerii de arestare preventiva pe lângă anumite declaraţii la care s-a făcut referire care sunt lovite de nulitate prin nerespectarea dreptului la apărare si a dreptului apărătorului ale de a asista la orice act de urmărire penala, procesul verbal de percheziţie domiciliara cu toate constatările făcute pentru nerespectarea dreptului la apărare. Mai arată că gestionarul in sarcina căruia au fost aduse acuze grave nu a fost lăsat sa asiste la percheziţia asupra bunurilor lăsate in gestiunea lui.

Mai arată că exista anumite procese verbale de supraveghere operativa in care se observa o autospeciala apartinand firmelor ce fac obiectul propunerii care incarca „lichide” fara a se specifica ce anume incarcau sau fara a se observa daca acolo exista un furtun. Apreciaza ca nu se poate face dovada cu acele planşe fotografice ca ne aflam intr-un caz de eludarea a dispozitiilor privind un antrepozit fiscal si cu atat mai mult in infractiuni de evaziune fiscala.

Apreciaza ca fotografiile pot face parte din activitatea legala a societăţilor întrucât nu se poate afirma cu certitudine ca acele activităţi au fost derulate in timpul activităţii ilegale. Arată ca 11 dintre inculpati sunt angajati la o firma si au ierarhie administrativa in cadrul unei societati. Faptul că M.R. era director sau J.M.L. erau asociati iar alti erau angajati nu înseamnă ca aveau o subordonarea infractionala. pentru a exista o asemenea subordonare trebuia sa se facă dovada cu privire la împărţirea beneficiilor obţinute in urma acestei activităţi.

Apreciaza ca nu s-a facut dovada in concret a unui act material savarsit de inculpata M.R. in sensul determinarii unora dintre inculpati cu intentie directa.

Fata de nulitatile invocate apreciaza ca propunerea de arestare preventiva urmeaza a fi respinsa si inculpata sa fie judecata in stare de libertate. ca o cerere subsidiara solicita se dispune aplicarea in cazul acesteia a unei măsuri preventive neprivative de libertate apreciind ca scopul procesului penal poate fi atins si printr-o asemenea măsura.

In ceea ce priveste pe inculpata I.F.M. apreciaza ca ne aflam in aceeasi situatie in ce priveste nerespectarea dispozitiilor art. 150 C.p.p. care se refera la ascultarea inculpatului. acesteia i-a fost adusa la cunostinta invinuirea, i s-a cerut o declaratie in calitatea de învinuita, s-a pus in miscare actiunea penala dupa care codul de procedura penala impune organului de urmarire penala sa ii aduca la cunostinta drepturile si obligatiile si sa solicite o declaraţie in calitate de inculpat. In acest caz dupa ce s-a pus in miscare actiunea penala nu exista la dosar formularul tipizat pentru declaratia de inculpat, urmand ordonanţa de reţinere.

Solicita a se dispune respingerea propunerii de arestare preventiva in ceea ce o priveste pe inculpata. Precizează ca nu exista nici un indiciu ca inculpata ar face parte dintr-un grup infracţional organizat exceptând calitatea pe care o avea de administrator. Inculpata nu avea implicare nici pe partea de productie nici pe partea de comercializare a produselor si avea rolul de a gira productia de cantitati de alcool. Societatea nu are doar o parte de productie sau îmbuteliere, societatea SC Trust LF Trade SRL are 171 angajati linii de credit, garantii imobiliare care trebuie administrate in mod corespunzător. Depune la dosar lista cu angajatii firmei. Rolul inculpatei era de a asigura fluxul de capital in societate prin administrarea creditelor si liniilor bancare, plata catre bugetul de stat a contributiilor cu retinere la sursa, a ajuta pe ceilalti prin sprijinul logistic al angajatilor la desfăşurarea activităţii. Solicita a se indica in concret probele pe care se sprijina infractinea retinuta in sarcina inculpatei ca ar face parte dintr-un grup infractional.

Situatia personala a inculpatei este una extrem de grea, depune două dosare medicale a fiilor sai care sufera de autism, au manifestari de retard mintal. Acestia sunt sub tratament, manifesta o afectiune exagerata fata de părinti, astfel incat trebuie urmarit interesul bunei desfăşurări al anchetei prin raportare la interesul personal. Apreciaza ca o masura neprivativa de libertate este suficienta in ceea ce o priveste pe inculpata.

Mai arată că in situatia in care fabrica va ramane inchisa si pe partea de îmbuteliere cei 171 de oameni isi vor pierde locurile de munca astfel incat doamna administrator ar fi in masura sa asigure pornirea liniei de îmbuteliere care functioneaza cu alcool cumpărat, cel din linia de productie fiind folosit pentru producerea de spirt sanitar.

Aceste societăţi au cotizat la bugetul de stat de la inceputul lunii ianuarie 2012 pana la data de 09.03.2013 suma de 61652438 lei care reprezinta o suma mult mai mare fata de prejudiciul invocat de parchet.

Arata ca inclusiv interesul general social este de a permite inculpatei I. sa reporneasca aceasta parte licita a activitatii. Solicita admiterea cererii asa cum a fost formulata.

Cu privire la inculpatii D.L. si C.S. arată că sunt soferi in cadrul societatii.

Inculpatul D.L. nu a dat declaratii fara fi asistat de apărător desi exista o delegatie depusa pentru acesta. Dupa ce a dat declaratia in calitate de învinuit a fost pusa in mişcare actiunea penala si pe acelasi sablon, fara a-i fi solicitata declaratia in calitate de inculpat, apoi i-a fost prezentată ordonanta de retinere. Invoca dispozitiile legale cu privire la ascultarea inculpatului inainte de sesizarea instantei cu propunerea de arestare preventiva solicita se face aplicarea acestor dispoziţii si a se respinge propunerea de arestare preventiva. In ceea ce priveste fondul acestei propuneri apreciaza ca varsta inculpatului, postul acestuia, cunostintele minime spre zero in ceea ce priveste documentele fiscale sau de insotire a mărfi il aduc pe acesta in pozitia de a invoca o eroare in ceea ce priveste activitatile retinute insarcina lui. Avand in vedere vârsta acestuia apreciaza ca inculpatul poate fi judecat in stare de libertate cu măsurile care se vor impune, solicitand aplicarea unei măsuri preventive neprivative de libertate.

In ceea ce il priveste pe inculpatul C.S. arată că nici acestuia nu i s-a luat o declaratie de inculpat. Solicită respingerea propunerii de arestare preventiva practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie fiind elocventa si îndrumatoare in aceste situatii.

Inculpatul are o varsta inaintata, avea un salariu de 620 lei in aceasta firma, a dat declaratii din primul moment in aceeasi modalitate descrisa fara a beneficia de un apărător. Acesta a declarat ca singurele transporturi facute s-au efectua intre sediile societatii. Inculpatul are 8 clase si nu intelege ce este acela un atrepozit fiscal sau documente insotitoare. In declaratia data la acest termen a precizat că in momentul in care transportau alcool erau insotiti de lucratori vamali care aplicau sigilii si întocmeau procese verbale. Inculpatul a mai facut referire la transportul de apa.

Invoca nulitatea procesul verbal de percheziţie intrucat acesta a fost semnat de inculpaţii din cauza atestând fapte pe care nu le-au constatat întrucât au fost ţinuţi afara cu fata la perete. Au semnat acest proces verbal care constata unele aspecte din intreaga fabrica, oameni care nu aveau acces decât in depozit sau care făceau transporturi in afara obiectivului.

Apreciază ca vârsta înaintata a inculpatului, activitatea redusa a acestuia, activitate ce a constatat in transferul intre sediile societăţii sunt de natura a permite cercetarea inculpatului in stare de libertate. Mai arată că mama si soţia inculpatului sunt grav bolnave. Solicita respingerea propunerii de arestare preventiva.

Avocat Balaş Codruţ, pentru inculpatul J.M.L., arată că in activitatea DIICOT apar o serie de elemente care se repeta indiferent de obiectul cauzei sau natura infractiunii. Parchetul DIICOT incepe urmarirea penala in rem desi cunoaste identitatea clara a persoanelor pe care le cerceteaza in cauza. Aceasta este o modalitate de a eluda prev. art. 6 al. 2 C.p.p. care stabileşte o serie de obligatii in sarcina organelor de urmarire penala. Obligatia organului de cercetare penala este de a aduce la cunostinta învinuitului de indata invinuirea, inainte de a-l audia cu privire la fapta si incadrarea juridica a fapte. Urmarirea penala in rem a fost inceputa in martie 2012, data dupa care s-au solicitat autorizatii de inregistrare a convorbirilor telefonice si inregistrari ambientale si s-a

indicat in concret numele persoanelor interceptate pentru a eluda dispozitii legale si incalca drepturile pe care persoana cercetata le are.

In legatura cu existenta unor deficiente majore in propunerea privind luarea măsurii arestării preventive arată că dincolo de nulitatea absoluta invocata (neascultarea inculpatului) aceasta este lacunara si prin alte aspecte, respectiv, trebuiau indicate infractiunile in raport de care sunt incidente prevederile art. 148 lit. f C.p.p..In ceea ce îl priveste pe inculpatul J.M.L. incadrarea juridica este compusa din patru infractiuni aflate in concurs real dar nu toate patru permit luarea unei masuri preventive întemeiata pe art. 148 lit. f. din perspectiva cuantumului pedepsei prevazut de lege.

Analizand prevederile art. 136, 143 şi 148 lit. f C.p.p. trebuie avuta in vedere incadrarea juridica a faptelor retinute. Din cele patru infractiuni retinute in sarcina inculpatului una singura este in forma autoratului iar celelalte trei in forma instigării si complicitatii.

Prima infractiune este cea de constituire a unui grup infractional organizat descrisa prin aceea ca in luna iulie 2012 a constituit impreuna cu M.R., I.F.M., N.C., T.V., T. V. , B.N., R. N., C.S. si ceilalti inculpati din cauza un grup infracţional organizat.

Data indicata si in propunere dar si in ordonanta de incepere a urmaririi penale este luna iulie 2011 moment care intamplator coincide cu data indicata in comunicatul dat de DIICOT la care s-au inceput activitati operative cu sprijinul SRI.

Inculpatul J.M.L. arată că exista cel putin 8 persoane pe care nu le cunoaste si nu le-a intalnit niciodata.

Alti inculpati arată că nu cunosc o parte din ceilalti inculpati astfel incat nu se poate explica cum s-a constituit un grup infractional organizat care sa isi propuna savarsirea a unui număr de infractiuni de asemenea anvergura.

Aceeasi propunere de arestare preventiva este lacunara sub aspectul incadrarii juridice in sensul că se arată că infractiunile au fost savarsire sub forma de participatie a instigarii. In acest sens se arată că J.M.L. a determinat si ajutat alti membri ai grupului ca acestia sa detina in afara unui antrepozit fiscal de produse accizabile. Activitatea de instigare presupune cel putin două persoane, respectiv instigatorul si instigatul. Instigatorul care savarşeste activitatea de determinare si persoana instigata cel care nu doreste sa savarseasca o infractiune dar care prin manopere de aceasta natura este determinat sa incalce legea. Nu s-a precizat in raport de ce persoana se retine activitatea de instigare atribuita lui J.M.L.. Situatia este identica si in privinta infractiunii prev de art. 296 ind. 1 al. 1 lit. l din Codul Fiscal. In acest caz se prevede ca a ajutat si determinat pe alti membri ai grupului, fara a se preciza care sunt acestia, sa amplaseze inaintea contoarelor instalatii neautorizate.

Cu privire la instalaţia de bypass presupusa a fi făcuta pe circuitul de producţie arată că in momentul efectuării perchezitiei la fabrica de alcool a venit si un expert in instalatii industriale care sa porneasca aceasta instalatie si sa dovedească ca într-adevăr a existato modalitate de ocolire, eludare a contorului fapt ce a permis ca in circuitul de productie sa se genereze si produse care sa scape controlului exercitat de autoritatile vamale. Organele de urmarire penala trebuia sa faca si demonstratia ca descrierea facuta dispozitivului era apta sa producă rezultatul normei de incriminare. In caz contrar aceasta este doar o descriere făra sa surprindă elementul de funcţionalitate si sa se observe ca furtunul despre care s-a făcut vorbire nu are decât rolul de a elimina aerul care s-ar putea acumula in contor. Pompa identificata de organele de urmărire penala ajuta tot la eliminarea aerului.

Apreciază ca parchetul DIICOT ar fi trebuia sa indice in concret motivele pentru care prezintă pericol social fiecare inculpat. Formularea este generala, fara nicio trimitere la o proba concreta. Apreciaza ca nu se poate presupune existenta unui pericol pentru ordinea publica in lipsa unor probe concrete.

Solicita respingerea propunerii de arestare preventiva si instituirea măsurilor prev. de art. 1451 C.p.p.

Avocat David Adelin, pentru inculpatul J.M.L. arată că acesta este prezentat de DIICOT ca in lider al unui grup infractional organizat care a luat nastere in anul 2011 si a desfasurat activitate infractionala pana in prezent.

Cu privire la infractiunea de constituire de grup infracţional organizat arată că toti membrii grupului ar fi trebuit sa il considere pe inculpatul J.M.L. ca un lider de la hotararile căruia nu se pot abate dar acest lucru nu este probat. Din declaratiile angajatilor rezultă că nu exista o perceptie a angajatilor in legatura cu inculpatul J.M.L. ca ar fi liderul unui grup infractional ci s-au facut doar unele trimiteri cu privire la un angajator riguros cu privire la activitatea desfăşurata in cadrul fabricii si nu ca un lider infractional.

Nu exista nici un fel de legătură concreta pe care parchetul sa o faca intre acesta si toti membrii grupului. Este relevanta convorbirea dintre doi angajati ai societatii prin care, in momentul unui control, unul dintre ei solicita să vorbească cu domnul J.M.L. si i se comunica ca domnul J.M.L. nu are nicio implicare.

In legatura cu celelalte infractiuni retinute arată că nu se face o descriere a infractiunii de instigare la evaziune fiscala, a perioadei pe care inculpatul se presupune ca a facut aceste presiuni. trebuie avute in vedere prevederile art. 25 cu privire la instigare care defineste doua părti – instigatorul si instigatul.

Martorul C. D. precizează ca ştie toate ordinele date de inculpatul J.M.L. si că acesta ştia tot ce se petrece. In cuprinsul acestei declaraţii s-a arătat că domnul J.M.L. nu vorbea cu nici un angajat ceea ce este contradicţie cu prima afirmaţie. Alte declaraţii spun ca nu a intrat in fabrica

unde se producea alcoolul ci doar in curte. Acesta nu stie despre acest sistem bypass si in argumentarea pozitiei sale, plecand de la aceasta suma de 800.000 l retinuta de DIICOT face niste precizari importate in sensul că este vorba de o perioada de lucru de 15 zile pe luna, cu un program fix in care nu se pot produce astfel de cantitati de alcool. Nu exista suportul tehnic pentru ca aceasta cantitate de alcool sa fie facuta in cadrul fabricii. In legatura cu prejudiciul arată că la fila 127 din vol. III se arată sume diferite .

Pe langa calitatea persoana a inculpatului trebuie avută in vedere si situatia societatii sale, care de la începutul anului si pana in prezent a efectuat plati eşalonare contributii si taxe de 93.525 lei acestea reprezinta contributii salariale, impozit pe profit, TVA, impozit pe venit agricol acciza alcool si taxa de viciu.

Mai arată că totalul contribuţii de la începutul anului din activitate respectiv taxa de viciu 9.805.000 lei, acciza pe alcool etilic peste 39.000.000 lei, impozit pe salariu peste 24.000 lei, impozit pe profit 142.000 lei TVA 10.973.000 lei, contributii salarile peste 1 milion lei. Aceste contributii sunt foarte mari raportat la prejudiciul retinut. Conform descrierii facute de DIICOT aceasta este o infractiune de prejudiciu scopul fiind recuperarea prejudiciului nu trimiterea in arest a inculpatilor. S-a propus deschiderea activitatiii societatii pentru a produce din nou. daca se va demonstra ca s-au săvârsit unele infracţiuni trebuie făcuta o expertiza care sa determine eventualul prejudiciu.

Practica arată că in cauze similare invinuitii sau inculpatii au fost lăsate in libertate pentru sprijinirea activitatii socitatilor in vedere recuperarii prejudiciului de către stat. Depune la dosar inscrisurile despre care s-a facut vorbire si solicita respingerea propunerii de arestare preventiva si daca instanta va considera ca se impune instituirea unei masuri ca sare sa ofere o siguranta pentru buna desfasurare a procesului penal sa dispuna una dintre măsurile prev. de art. 136 lit. b şi c C.p.p. respectiv obligarea de a u părăsi localitatea sau tara dupa caz.

Avocat Constantinescu Doru, pentru inculpatul J.M.L. arată că doar una dintre infractiunile retinute in sarcina inculpatului J.M.L. prezinta importanţă sub aspectul pedepsei si anume cea de evaziune fiscala.

Infractiunea de evaziune rezulta din comercializarea si neînregistrarea veniturilor obtinute pentru catitatea aratată in referatul parchetului de aproape 800.000 l prin intermediul unui dispozitiv bypass montat la instalatia de producere a alcoolului.

Instalatia de producere a alcoolului produce zilnic maxim 5700 l. In evidenta contabila a acestei firme din luna iulie 2011 pana in luna martie 2013, raportat la numărul de zile lucrate, in medie 15 zile pe luna, aspect comunicat inspectorilor vamali, se regaseste întreaga cantitate de alcool procesata. Fabrica nu poate procesa mai mult de 5700 l.

Pentru a produce 800.000 l de alcool ar fi fost nevoie de 2.880.000 kg de porumb. Aceste cantitati sunt foarte mari fiind doar presupuneri care sunt răsturnate prin plata impozitelor si accizelor pe întreaga cantitate procesata.

Precizeaza ca tinerea in stare de arest a inculpatilor nu ar duce doar la inchiderea fabricii Trust LF, inculpatul J. M.L. fiind asociat majoritar la Vranlact, Vin Export, dua companii puternice care au beneficiat de credite bancare in mod incrucisat, ci si la inchiderea celorlalte doua companii. Interesul statului este de a se produce in vederea recuperari prejudiciului. Solicita respingerea propunerii de arestare si daca se va considera ca pentru buna desfăşurare a procesului penal se impune luarea unei alte măsuri, să se dispuna aplicarea unei măsuri mai uşoare.

Avocat Chiriac Radu, pentru inculpatii R.N., G.A.I., B.A. arată că insistă în nulitatea propunerii de arestare preventiva in sensul că in momentul in care s-a emis ordonanta de punere in mişcare a actiunii penale nici acesti inculpati nu au fost audiat in calitate de inculpati.

Cu privire R.N., G.A.I. arată că despre acestea se face vorbire doar in partea introductiva a propunerii de arestare preventiva si la sfârsit, In cele aproape 100 de pagini nu sunt regasite nicăieri. Mai arată că singura infractiune care ar atrage luarea măsurii arestării preventive este aceea de complicitate la evaziune fiscala. Amandoua inculpatele erau angajate ca sef tura linie productie alcool si au aveau nici o atributie in producerea alcoolului. Raportat la declaratiile pe care acestea le-au dat s-a arătat doar ca stiau de existenta unor furtune puse inainte de contoare. Singurul indiciu ar fi ca s-ar face vinovate de savarsirea infractiunii prev. de art. 296 ind. 1 al. 1 lit. m din Legea 571/2003. La dosarul cauzei nu exista nici un indiciu care sa arate ca i-au acordat un sprijin moral inculpatei I.F.M. in calitatea acesteia de administrator unic al SC Trust LF Trade să omită evidenţierea in contabilitatea societatii a operatiunilor comerciale aferente cantităţilor de alcool necontorizate. Nu reiese ca acestea au influenţat-o in vreun fel şi nu au obtinut nici un venit ci doar munceau pentru un simplu salariu.

Din momentul in care s-a inceput urmarirea penala in rem cele doua inculpate au apărut in acest dosar din data de 08.03.2013 fără a se motiva in nici un fel de ce se solicita luarea măsurii arestarii preventive si care a fost activitatea acestora.

Referitor la inculpatul B.A. arată că s-a arătat că acesta controla si coordona vanzzarea de produse alcoolice. Inculpatul este un simplu muncitor la fabrica, ce pur si simplu avea atributii de a incarca sau descarca produse. Nivelul sau de pregatire intelectuala este foarte scazut, nu stie sa scrie si sa citeasca astfel in cat nu putea sa tina o gestiune de o asemenea amploare. Tot din aceleasi motive nu putea acorda un sprijin moral inculpatei I.F.M. intrucat exista indicii cu privire la infractiunea prev. de art. 296 ind. 1 al. 1 lit. l cu o pedeapsa intre 1 an şi 4 ani ce nu atrage măsura arestării preventive intrucat nu se incadreaza in dispozitiile art. 148 lit. f. Şi pentru acest inculpat solicita respingerea propunerii parchetului întrucât pentru infractiunea care ar

atrage luarea acestei masuri este evident ca nu putea controla si da dispozitii cu privire la cantitatile vandute.

Avocat Radu Elisabeta, pentru inculpatii B.N., T.M.V., T.V., N.C. arată că s-a apreciat ca inculpatii au savarsit o infractiune iar lăsarea lor in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica.

Cu privire la circumstanţele personale ale inculpatilor, respectiv inculpatul B.N. arată că urmeaza a se apreciază in functie de declaratia data, calitatea sa in cadrul grupului (gestionar) măsura in care avea posibilitatea reala sa realizeze un mecanism in care se presupune sa acesta este complice la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscala. Învederează faptul că veniturile inculpatului erau limitate la salariul pe care il primea Iar posibilitatea reala de a avea beneficii din săvârşirea infracţiunii se limitează la acest salariu. Coordonarea pe care ar fi avut-o in cadrul grupului se limitau la relatiile de munca si subordonare la locul de munca. Apreciind gradul de pericol concret pe care inculpatul l-ar putea avea odata lăsat in libertate solicita a se aprecia asupra propunerii.

In ceea ce il priveste pe inculpatul T. M. si sotia sa T.V. care sunt soti arată că acestia au o fiica care in localitatea de domiciliu, este eleva şi are 18 ani. Solicită a se analiza situatia celor doi inculpati avand in vedere aceste aspecte personale. Cu privire la inculpatul T. V. arată că la fila 67 din vol XII exista o declaratie de martor care este lamuritoare in ce priveste persoana acestuia. Inculpata T.V. este sef de tura si solicita a se avea in vedere declaratia data in faza actelor premergatoare cat si conduita avuta in cadrul urmaririi penale. Inculpatul N.C. este persoana care avenit in Galati insotit de sotie si fiica in varsta de 4-5 ani. Inculpatii T. au studii superioare iar inculpatul N.C. lucreaza in cadrul societati de la momentul la care a terminat facultatea.

Toţi inculpatii realizeaza venituri din munca cinstita, au venituri sigure, isi indeplinesc obligatiile pe care le au in familie si in societate, având o conduita care nu poate lăsa convingerea ca desi ar fi savarsit aceste infractiuni de care sunt acuzati ar prejudicia cu ceva bunul mers al societatii. Solicita a se analiza posibilitatea de a fi lăsati in libertate sub obligatia de a nu părăsi localitatea situatie in care se instituie obligatii care sa garanteze ca urmarirea penala se va desfăşura in bune conditii.

In cea ce o priveste pe inculpata T.V. este doar iulie 2011 – mai 2012 iar in ceea ce priveste infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat solicita a se avea in vedere ca presupusul grup infractional nu are decat o relatie de munca nu esteo relatie care sa exceada acestui cadru. inculpatul B.N. este magazioner sau gestionar. Vis a vis de pozita sa urmeaza a se analiza situatia inculpatului. Fata de aceste persoane referirea s-a facut descriptiv fara a se arata in ce consta participatia penala la infractiunea de evaziune fiscala sau de constituire de grup infractional si posibilitatea lor reala de a constientiza ca aceasta activitate poate avea repercursiuni asupra vietii lor.

Apreciaza ca obligatile restrictive de libertate pot asigura desfăşurarea urmaririi penale fără alte repercusiuni.

Avocat Savenco Gabriela pentru inculpatii C.C. şi P.D. arată că nu impărtăşeşte punctul de vedere al parchetului care considera necesara arestarea preventiva a acestora. Apreciaza ca inculpatii pot fi judecati in stare de libertate motivat in primul rand de faptul că in privinta arestarii preventive este prevazut de principiu caracterul subsidiar al acesteia in raport cu celelalte măsuri preventive. Simpla acuza a comiterii infractiunilor pentru care sunt cercetati nu justifica arestarea preventiva a acestora in conditiile in care la dosar nu exista probe certe ca ar incerca in mod direct sau indirect sa zadarniceasca aflarea adevarului si nici ca lasarea in libertate a acestora ar prezenta pericol pentru ordinea publica. Chiar daca la acest moment din actele de urmarire existente la dosarul cauzei se contureaza o anumita situatie de fapt trebuie sa se stabileasca cu exactitate daca exista motive temeinice in considerarea carora sa se ia masura arestarii preventive. Aceasta masura preventiva este o masura procesuala si nu o masura astfel incat nu trebuie sa anticipeze o pedeapsa care indirect ar face din prezumtia de nevinovatie un percept pur formal.

In aceasta imprejurare trebuie analizat daca masura arestarii preventive este cea care se impune apreciind ca suficienta si eficienta masura obligarii de a nu părăsi localitatea cu atâta mai mult cu cât au avut o atitudine sincera provin dintr-un mediu social adecvat. Solicita respingerea propunerii parchetului ca nefondata si a da o justa solutie in privinta inculpatilor.

Avocat Săraru Cistian, pentru inculpatul G.M. arată că fata de acesta nu s-a facutnicio remarca cu privirela participarea sa referitor la faptele de care acuzat. Desi s-a retinut infractiunea de grup infractional organizat nu toti inculpatii prezentati in fata instanţei figureaza in acest grup. din propunerea scrisa rezulta ca exista un palier de conducere format din trei inculpati şi exista un palier de execuţie format din alti inculpati care sunt salariati ai societăţii astfel in car 7-8 inculpati nu se regasesc in acest grup. pentrua constui un grup infractional organizat scopul acestuia trebuie sa fie infractiuni foarte grave. In aceasta situatie, in acceptiunea Legii 39/2003 infractiune foarte grava nu putea fi decat evaziunea fiscala dar o mare parte din inculpati nu au savarsit aceasta infractiune astfel incat nu puteau face parte din grupul infractional. Solutia adoptata a fost sa se considere ca acesti inculpati, prin care si inculpatul G. au fost catalogati ca fiind complici la infractiunea de evaziune fiscala presupus savarsita de inculpata I.F.M.. Aceasta este modalitatea in care s-a reusit a fi inclus in acest grup si G.M. si prezentat la arestare. Apreciaza ca fata de inculpat măsura arestării preventive nu se poate lua. Inculpatul nu cunoaşte decât pe B.A.. In aceste condiţii nu se poate explica cum in luna iulie 2011 inculpatul G.M. a constituit un grup infracţional organizat al cărui scop era evaziunea fiscala. Inculpatul este cumpărator al produselor din alcool. De trei patru ori a cumpărat cate 100 – 120 l de alcool de la inculpatul B.A. care a arătat că de fapt nu era alcool cu „rachiu” dublu rafinat. Avand in vedere ca din probe nu rezultă participatia inculpatului cu privire la savarsirea complicitatii la infractiunea de evaziune concluzia este ca acesta nu a savarsit o astfel de fapta penala si nu putea constitui un grup infractional care sa aiba drept scop evaziunea fiscala. Nu a cunoscut-o pe inculpata I.F.M. personal, nu a discutat

cu aceasta nici personal nici la telefon. In propunerea de arestare preventiva se face o singura referire la fila 44 acolo unde se arata ca inculpatul B.A. ar fi vandut mai multor persoane in perioada iulie 2011 –septembrie 2012 cantitati de alcool in recipiente de 20 l iar printre acele persoane se afla si inculpatul G.M.. Desi inculpatul B. a spus ca nu a vândut inculpatul G. a arătat că a fost de câteva ori si a cumpărat câte 100-120 l. Aceste fapte se incadreaza in dispozitiile art. 296 ind. 1 al. 1 lit c din Legea 571/2003 care nu sunt pedepsite cu pedepse mai mari de patru ani. Daca s-ar dispuna arestarea preventive a acestuia aceasta masura nu s-ar dispune decat in considerarea infractiunii de complicitate la infractiunea de evaziune presupus savarsita de inculpata I.F.M. si a infractiunii de grup infractional organizat. Se poate observa ca nici atunci cand i-a fost adusa la cunostinta invinuirea nu se vorbeste despre faptele concrete care i se imputa. Cu privire la infractiunea de complicitate s-a arătat că a acordat sprijin moral inculpatei I.F.M. desi acestia nu se cunosc. Sprijinul moral trebuia sa fie perceput ca atare si determinant pentru persoana respective pentru a savârsi o infractiune.

Cu privire la consumarea infractiunii de evaziune fiscala inainte de infractiunea de complicitate arată că acele cantitati de alcool sau apa distilata plecau din locul in care era antrepozit fiscal si ajungeau la magazia controlata si coordonata de inculpatul B.A.. In momentul in care o cantitate de produs accizabil paraseste antrepozitul fiscal si nu este inregistrat ca atare se savarseste infractiunea de evaziune fiscala. daca se părăseşlte antrepozitul fara a s plăti in prealabil acciza aferentă acelui bun se savârseste aceasta infractiune. In momentul in care acele cantitati de alcool ajungeau in gestiunea inculpatului B. deja evaziunea fiscala, prin neînregistrare era deja savarsită. Cand inculpatul G.M. a venit la magazia lui B. sa cumpere cantatile respective de alcool infractiunea de evaziune era savarsita astfel incat inculpatul nu putea fi complice.

In ceea ce priveste celelalte doua infractiuni arată că acestea nu sunt pedepsite cu pedepse mai mari de patru ani astfel incat inculpatul nu poate si arestat preventiv pentru savrsirea acestor infractiuni.

Mai arată că s-a rertinut savârsirea infractiunii 296 ind. 1 al. 1 lit. l aferentă anului 2011 cand aceasta fapta nu era incriminata. Litera „l” a fost modificata in sensul că detinerea a mai mult de 40 l alcool etilic constituie infractiune prin ordonanta de urgenta nr. 125/27.12.2011 publicata in M.Of. 938/30.12.2011 modificari intrate in vigoare la 01.01.2012. Anterior acestui moment litera „l” a art. 296 ind. 1 avea urmatorul continut: „detinerea de orice persoana a produselor accizabile fara marcaj corespunzător in limita a 10000 tigarete, 400 tigari foi, 1 kg tutun, băuturi spitoase peste 200 l, produse intermediare de alcool peste 30 l.” Detinerea unei cantitati de alcool etilic peste 40 de l nu era incriminată ca si infractiune.

Esential la acest moment este faptul că in ceea ce priveste constituirea grupului infractional organizat nu exista nicio proba in privinta inculpatului G. aşa cum se intampla si in privinta infracţiunii de complicitate la evaziune.

Inculpatul G. nu are antecedente penal, a avut o atitudine sincera, este casatorit are doi copii minori in intretinere, mama sa este bolnava, sotia sa nu lucreaza, este singurul intretinator al familiei, este agricultor. Din caracterizarile depuse rezulta ca acesta este in comitetul bisericii, este o persoana apreciata in comunitatea din care face parte. Prin prisma actelor in circumstantiere se face dovada ca persoana acestuia nu constituie un pericol pentru comunitatea din care face parte mai ales ca fapta retinuta dateaza din anul 2011. Solicita in principal sa se dispune respingerea propunerii de arestare preventiva şi a se retine nulitatea determinata de faptul că potrivit art. 149 ind. 1 c.p.p. inculpatul nu a fost ascultati n aceasta calitate. Daca se apreciaza ca ca este in bunul interes al desfăsurarii procesului penal solicita a se dispune măsura preventiva a oligarii de a nu părăsi ţara

Avocat Hagiu Dumitru, pentru inculpatul I.M.C. arată că in referatul de propunere pentr arestarea preventiva nu melei inculpatului nu este prevazut decat la inceput unde este preluata invinuirea din rezolutiile dispuse anterior si in dispozitiv. Se mai mentioneaza numele sau in declaratia martorului Iorga. Apreciaza ca ori este vorba de o eroare ori s-a uitat a se preciza fapta savârsita de inculpat. Inculpatul a dat o declaratie sincera in cadrul urmaririi penale in care a arătat că a achizitionat de câteva ori câte 100 l alcool de la depozitul aflat in afara antrepozitului fiscal. In sarcina inculpatului se retin patru infractiuni dar reprezentantul Ministerului Public a precizat in referat că inculpatul, in perioda mai – octombrie 2012 a achitionat diferite cantati de alcool in diferite randuri, aproximativ in jur de 100 l de fiiecare data dintr-o zona aflata din depozitul SC Vranlact SA Focsani dupa ce aceste cantitati de alcool fuseserea „scoase” din zona antrepozitului fiscal. Disp. art. 206 ind. 21 din legea 571/2003 modificata ulterior la al. 10 se prevede ca „este interrzisa detinerea unui produs accizabil in afara antrepozitului fiscal daca acciza pentru acel produs nu a fost perceputa.” De aici se trage concluzia ca nicio cantiate de alcool nu poate fi scoasa din cadrul antrepozitului fara a fi plătită in prealabil acciza. Daca alcolul a iesit din antrepozit fiscal fara a fi plătita acciza atunci s-a consumat o infractiune pentru ca s-a prosud urmarea. Cu privire la complicitatea morala arată că raportat la art. 26 C.p., aşa cum este el in vigoare, complicitatea morala este definita ca o tainuire sau favorizare de infractor pe baza de intelegere prealabila. Infractiunea de evaziune fiscala se refera la omisiunea inregistararii unor operatiuni comerciale in contabilitate. In calitate de autor nu poate fi savarsita decat de administratorul sau contabilul firmei. Pentru a acorda ajutor moral in raport de aceasta actiune sau inactiune ce formeaza elementul material al infractiunii de evaziune fiscala trebuie sa se savarseasca infractiunea de tăinuire sau favorizare a infractorului pe baza de intelegeri prealabile. Intre inculpatul Irimia si cel care este considerat autor al infractiunii de evaziune fiscala ar fi trebuit sa existe o intelegere prealabila. Solicita a se aprecia pericolul concret pentru ordinea publica pe care l-ar prezenta inculpatul I.M.C. in raport de periculozitatea sociala a faptei incriminata de legea 39/2003/, 241/2005 precum si celelalte prevazute de codul fiscal. Daca in mod evident nu rezulta indicii ca inculpatul ar fi putut fi complice moral la savarsirea infractiunii de evaziune fiscala nu se poate retine nici infractiunea de constituire de grup infractional organizat. Apreciaza ca sunt multe aspecte care trebuie lamurite in sensul că atâta timp cât nu s-a lămurit ce inseamna evaziunea fiscala in acest caz si cum a putut sa ajute I.M.C. cumpărând aproximativ 1000 l in zece randuri nu poate fi vorba de o constatare a

unui pericol concret pentru ordinea publica prin raportare exclusiva la periculozitatea sociala a faptelor. Daca inculpatul afirma ca a cumpărat 1000 l nu poate fi considerat complice pentru producerea a 800.000 l. Retinerea infractiunii prev. de legea 39/2003 nu schimba datele problemei privind raspunderea personala a inculpatului pentru fapta proprie sau definitia de la art. 19 C.p. intrucât toate aceste aspecte sunt aplicabile. Nu se poate transforma o evaziune fiscala de cateva zeci de mii de euro in una de 5.700.000 euro. Apreciaza ca nu se poate explica de ce inculpatul I.M.C. are calitatea de inculpat în conditiile in care acelasi lucru l-au facut un număr de 4 persoane identificate in vol 12 respectiv R.N., C. N., M. I., G.D.O. şi I. care au doar calitatea de martori. Acestia au cumpărat in acelasi fel de la inculpatul D. dar au doar calitatea de martori.

Cu privire la continutul constitutiv al infractiunilor arată că lit „c” retinuta de procuror in mod corect, respectiv achizitionarea de alcool etilic de la alti antrepozitori decât cei autorizati. Situatia prezentata de procuror in referat contrazice in mod flagrant incadrarea juridica retinuta in sarcina inculpatului, intuind ca acesta a savârsit ca si activitate infractionala ceea ce el a savârsit. In aceste conditii solicita a se observa ca fiecare act material de evaziune fiscala retinut ca si componenta a unei infractiuni continuate se consuma in momentul in care cantitatea de alcool este scoasa din zona fabricii, in celălalt depozit. Inculpatul nu mai poate fi complice la un act material care s-a consumat deja.

Mai arată că circumstanţele personale rezultă din acte dosarului, din datele retinute de procuror in declaratia tipizata, se afla la primul impact cu legea penala, este tanar, are 24 ani, a recunoscut in ce fel a gresit, se poate aprecia participarea lui la aceasta activitate infractionala drept un accident astfel incat nu sunt suficiente motive pentru ca instanta sa retina subzistenta temeiurilor prev. de art. 148 lit. f C.p.p.

Solicita a se face aplicarea art. 149 ind. 1 al. 12 prin raportare la art. 146 ind. 1 al. 11 si să se respinga propunerea de arestare preventiva luand fata de acesta măsura obligarii de a nu părăsi tara prev. de art. 145 ind. 1 C.p.p. raportat la atitudinea procesuala a inculpatului care a recunoscut savarsirea infractiunilor mentionate dar ele nu justifica prin periculozitatea sociala si cuantumul sanctiunii prevazute de legiuitor măsura arestării preventive.

Avocat Prepelită Petria, pentru inculpatul G.I.M. aratăcă acesta este in aceeasi situatie ca si ceilalti inculpati care au fost apărati de ceilalti apărători in sensul că nu au societate comerciala si se retine in sesizarea formulata ca ar fi aderat la constituire a unui grup infractional si se arata ca in aprilie 2012 impreuna cu C. ar fi facut un act de achizitionare al alcoolului. Pornind de la acest act se solicita inceperea urmaririi penale si arestarea preventiva pe o perioda de 29 de zile pentru 4 fapte.

Apreciaza ca nici initierea sau aderarea la grupul infractional nu a fost dovedita nici complicitatea la infractiunea de evaziune fiscala nu a fost sustinuta ci dar se face referire in sesizarea formulata de faptul că G. ar fi administrat o societate comerciala aflata pe raza comunei Campineanca din Jud. Vrancea. Asa cum se poate observa inculpatul nu are nicio societate

comerciala nu administreaza o astfel de activitate, este intr-adevar ruda cu C. si locuiste in orasul Odobesti. Faptul că se deplasa cu autovehiculul proprietatea dumnealui si in spate se afla o masina nu poate sa formeze convingerea ca ar fi avut activitatea infractionala de antemergator. Avand in vedere ca toata activitatea este inceputa din 2012 cel putin inceperea urmarii penale in rem, ca ne aflam deja in 10 martie 2013, actul material la care se face vorbire a fost retinut de reprezentantul parchetului in aprilie 2012 considera ca pericolul la care se face referire, respectiv cel prev. de art. 148 lit. f C.p.p. s-a diminuat raportat la faptul că a trecut mai bine de un an din momentul in care a fost depistată aceasta fapta la care se face referire.

In vol X sunt cateva inregistrari in care nu exista nici un fel de indiciu ca s-ar fi savarsit vreo fapta ci doar se mentioneaza ca se intalnea cu o persoana la barul „Majestic” in orasul Focsani. Un singur martor arată că a cumpărat de la G. un bidon de 20 l alcool (f. 96 din referat). Fata de toate aceste aspecte solicita respingerea solicitarii de arestare preventiva. Daca pentru buna desfasurare a procesului penal se impune instituirea uneia dintre măsurile prev. de art. 136 C.p. solicită aplicarea măsurii preventive a obligarii de a nu părăsi ţara, avândf in vedere domiciliul pe care are, respectiv Odobeşti, jud. Vrancea.

Reprezentantul Ministerului Public, cu privire la cererile de inlocuire a măsurii arestării preventive precum si exceptiile de nulitate absoluta invocate solicita respingerea acestora câtă vreme inculpatilor li s-a adus la cunostinta ca fata de acestia s-a pus in miscare actiunea penala acestia au invederat ca se prevaleaza de dispozitiile art. 70 ocazie cu care s-a incheiat proces verbal.

In ceea ce priveste inlocuirea măsurii arestării preventive formulata de inculpatul T.D.V., prin apărător arată că nu se poate formula o asemenea cerere câtă vreme instanta nu a dispus măsura arestării preventive in privinta inculpatului acesta fiind doar sub puterea mandatului de retinere astfel incat trebuia formula o cerere de luare a măsurii preventive de către instanţa.

Apreciaza ca in raport de activitatea infractionala desfasurata de inculpati, de faptele pentru care sunt cercetati, avand in vedere ca urmarirea penala nu este finalizata apreciaza ca oportuna este luarea masurii arestarii preventive.

Avocat Breazu Cătălin, pentru inculpatii M.R., D.L., C.S., I.F.M. precizeaza ca nu este real ca s-ar fi luat vreo singura declaratie pe formular de inculpat sau ca macar vreunul singur ar fi refuzat sa dea declaratii in calitate de inculpat. Practica arată că nici audierea in calitate de invinuit chiar mai inainte de a fi pusa in miscare actiunea penala nu exclude obligativitatea ca cel propus la arestare sa fie ascultat in calitate de inculpat. Apreciaza ca aceasta eroare trebuie sanctionata.

Avocat David Adelin, pentru inculpatul J.M.L. arată că nu exista nici un moment in care dupa ce s-a luat declaratia de invinuit sa-i fi fost pus in vedere sa dea o declaratie de inculpat dupa ce s-a adus la cunostinta punerea in miscare a actiunii penale astfel incat aceasta situatie trebuie sanctionata.

Inculpatul J.M.L., având cuvântul, arată că are trei arme de vanatoare si un pistol cu gaze iar in ultimii trei ani au fost depozitate intr-un seif la sediul societatii astfel incat nu-si putea ameninta angajatii. Mai artă că in sarbatorile religioase fabrica nu functioneaza ceea ce nu se incadreaza in imaginea ce i-a fost creata. Mai arată că societatile pe care le administreaza sponsorizeaza centrul „Micul print” in care se afla peste 100 de copii cu probleme majore de sănătate. Mai precizeaza ca intalnirile sunt foarte rare cu exceptia intalnirii cu numita M. I. cu care s-a intalnit odata pe saptamana timp de doua ore iar cu numita M.R. timp de doua ore odata la doua saptamani. Societatea plăteste 1,5 milioane euro lunar reprezentand accize, taxe la buget, iar aceasta cifra rezulta din activitatea si capacitatea de productie a fabricii de alcool. mai arată că nu se poate retine cifra de 800.000 l alcool produs in plus intrucat aceasta cantitate nu se poate produce fara sa vada nimeni acest lucru. Mai mult decat atat arata ca din fotografiile aratate la dosar nu se poate trage concluzia ca in acele recipiente era alcool. Desi au fost prinse persoane care au arătat că au cumpărat alcool de la numitul B. societatea nu a avut nici un control in acest sens. Toate controalele facute lunar certifica faptul că activitatea este in regula. Administratorul societatii nu are nicio vina cand primeste o situatie contorizata şi o inregistreaza. precizeaza fac parte din marii plătitori la bugetul de stat.

Cu privire la instalatia de bypass arata ca in fabrica nu a intrat din anul 2000 dar din informatiile pe care le are stie cum arata o astfel de instalatie. Daca era instalata o astfel de instalatie un functiune atunci cand s-a efectuat perchezitia, din antrepozit ar fi trebui sa reiasa o cantitate de alcool in plus. Aceasta situatie se explica prin faptul că acea instalatie artizanala este o instalatie care se foloseste la curaţarea coloanelor din fabrica. Mai arată că atunci când fabrica funcţionează toate robinetele trebuie sa fie deschise in caz contrar existand pericolul de explozie. Fotografiile si interceptările telefonice au fost scoase din context. Mai arată că, capacitatea maxima de producator, a fost verificata de vama si faptul că a functionat 15 zile pe luna se datoreaza faptului ca a scazut rata de productie. Mai arată că din cele arătate de procuror cantitatea totala de alcool prudusa este de 25.000 l astfel incat cantitatea de 800.000 l este nejustificata. Solicita a se dispune lăsarea in libertate a inculpatilor care reprezinta echipa sa de lucru din cadrul fabricii iar in ceea ce il priveste lăsa la aprecierea instantei măsura ce se va dispune.

Inculpata M.R., având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanţei măsura ce se va dispune.

Inculpata I.F.M. având cuvântul solicită a fi cercetata in stare de libertate pentru a avea posibilitatea de a-şi ingriji copiii.

Inculpatul B.N. având cuvântul solicită a fi judecat instare de libertate si este de acord cu concluziile apărătorului său. Mai arata ca mama sa este bolnava are doua fiice gemene şi o fiica mai mare care are nevoie de ajutorul sau.

Inculpatul T.M.V. având cuvântul arată că nu prezinta un pericol atat de mare inmcat sa nu poate fi judecati in stare de libertate.

Inculpata T.V., avand cuvantul solicita a fi cercetata in stare de libertate.

Inculpatul N.C., avand cuvantul arata ca a avut functia de sef de echipa si in sarcina sa nu exita indicii ca se afla in culpa cu privire la infractiunile retinute. Solicita a fi cercetat in stare de libertate.

Inculpata G.A.I. apreciaza ca nu este un pericol public, are o fetita bolnava si lasa la aprecierea instantei masura ce se va dispune.

Inculpatul C.S., avand cuvantul arată că sotia sa este bolnava si colicita a fi cercetat in stare de libertate.

Inculpatul B.A. avand cuvantul solicita a fi certat in stare de libertate intrucat are probleme de sanatate iar sotia sotia sa este de asemenea bolnava, aceasta are diabet.

Inculpatul D.L., având cuvântul solicita a fi cercetat in stare de libertate intrucat nu are antecedente penale, locuieste cu parintii care sunt in varsta si bolnavi.

Inculpatul P.D. având cuvântul solicita a fi cercetat in stare de libertate.

Inculpatul G.M. având cuvântul solicita a fi cercetat in stare de libertate, precizeaza ca este de acord cu apărătorul sau si nu s-a sustras cercetarii penale.

Inculpatul I.M.C. având cuvântul solicita a fi cercetat in stare de libertate.

Inculpatul C.C.având cuvântul arată că la perchezitie s-au gasit 120 l alcool iar in procesul verbal s-a consemnat 2300 l solicita a fi cercetat in stre de libertate intrucat are doi copii.

Inculpatul G.I.M., având cuvântul, solicita a fi cercetat in stare de libertate.

Inculpatul T.D.V., avand cuvantul arata ca nu a fost tras la raspundere atunci cand numitul G. a fost prins in trafic cu alcool si a arata ca a cumparat de la el. la perchezitie la domiciliul sau nu s-a gasit nimic nici macar nu s-a constatat ca exista posibilitatea de a se descarca o asemenea de cantitate de alcool in acel loc. mai arată că nu cunoaste mai mult decat cinci persoane din acest grup. solicita a fi cercetat in stare de libertate avand in vedere ca nu are antecedente penale.

TRIBUNALUL

Asupra propunerii de arestare preventivă, formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT- Serviciul Teritorial Galaţi:

Prin referatul nr. 218/D/P/2011 din 09.03.2013, s-a propus luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii J.M.L., M.R., I.F.M., D.L., C.S., B.N., T.M.V., B.A., T.V., N.C., R.N., G.A.I., P.D., G.M., I.M.C., C.C., G.I.M, T.D.V.

Analizând sumar probele deja existente în cauză se concluzionează că arestarea preventivă a inculpaţilor J.M.L., M.R., I.F.M., D.L., C.S., B.N., T.M.V., B.A. este justificată de existenţa, pe lângă cerinţele prevăzute de art. 136 C.proc.pen. şi art. 143 C.proc.pen., şi a cazului prevăzut de art. 148 lit. f C.proc.pen., cu valoare de garanţie suplimentară, menit să asigure ocrotirea persoanei împotriva arbitrariului. Acest ultim text de lege menţionat impune ca infracţiunea săvârşită să prezinte o anumită gravitate, materializată într-un anumit minimum de pedeapsă şi să existe un pericol concret pentru ordinea publică.

Din perspectiva îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 143 C.proc. pen., Tribunalul constată că, în privinţa inculpaţilor J.M.L., în calitate de asociat, respectiv acţionar majoritar la SC Trust LF Trade SRL Focşani şi la SC Vranlact SA Focşani, M.R., în calitate de director al SC Trust LF Trade SRL Focşani, I.F.M., în calitate de administrator unic la SC Trust LF Trade SRL Focşani şi de administrator la SC Vranlact SA Focşani, D.L., C.S., B.N., T.M.V. şi B.A., probele administrate până în prezent evidenţiază o contribuţie substanţială a acestor inculpaţi în eludarea dispoziţiilor fiscale, existând indicii temeinice care atestă presupunerea că, prin acţiunile conjugate ale acestora, s-au creat plusuri de alcool dublu rafinat, prin amplasarea unor instalaţii neautorizate în cadrul liniei tehnologice de producţie a SC Trust LF Trade SRL Focşani, ceea ce permitea sustragerea de la înregistrare a unor mari cantităţi din producţia realizată.

Din probele administrate în cauză, până la acest moment, rezultă suficiente indicii temeinice, în sensul art. 681 C.proc.pen., cu privire la săvârşirea, de către inculpaţii mai sus menţionaţi, a unor fapte prevăzute de legea penală.

Mijloacele de probă care conturează comiterea unor fapte penale de către inculpaţi şi care ar justifica luarea faţă de aceştia a măsurii arestării preventive, sunt următoarele:

- procesele-verbale de percheziţie efectuate la domiciliile inculpaţilor şi la sediile societăţilor comerciale implicate în activitatea infracţională, din care rezultă descoperirea a diferite cantităţi de alcool, după cum urmează:

- la sediul SC Vranlact SRL, în magazia controlată de inculpatul B.A. s-au găsit în diferite recipiente cantitatea totală de 12.140 litri alcool (proces-verbal vol. 11, filele 255-258);

- la domiciliul inculpatului C.C. cantitatea de 2.360 litri alcool (proces-verbal vol. 11, filele 346-350);

- în autoutilitara marca Ford Transit cu nr. de înmatriculare XXXX, condusă de inculpatul D.L. s-au descoperit două recipiente a câte 1000 litri, însumând cantitatea totală de 2000 litri

(proces-verbal vol. 11, filele 1-2, ordonanţă delegare vol. 12, fila 168), prelevarea de probe fiind efectuată de către organele vamale din cadrul Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi.

- procesul-verbal de percheziţie efectuată la SC Trust LF Trade SRL, din care rezultă că în linia tehnologică de fabricare a alcoolului, secţia de distilerie aflată în stare de funcţiune, au fost identificate un număr de trei contoare de măsurare a cantităţilor de alcool produse, respectiv un contor utilizat pentru măsurarea cantităţilor de alcool brut, un contor pentru măsurarea cantităţilor de alcool tehnic şi un contor pentru măsurarea cantităţilor de alcool etilic, toate având confecţionate instalaţii artizanale de ocolire a echipamentelor de măsurare, respectiv furtunuri din cauciuc cuplate la un capăt la ţevile de alcool ce intrau în instalaţiile de măsurare, ocolind aceste echipamente şi cuplate la celălalt capăt în ţevile ce fac legătura cu spaţiile de depozitare. În capătul dinspre spaţiile de depozitare furtunurile erau prevăzute cu robineţi cu bilă, toţi cei trei robineţi fiind găsiţi în poziţia deschis. Prin aceste echipamente confecţionate artizanal s-a constatat că erau trecute, prin cădere, cantităţi de alcool ce ocoleau efectiv echipamentele de contorizare, scurgându-se în bazinele de depozitare.

Despre funcţionarea ilegală prin ocolirea contorizării producţiei de alcool şi împrejurările în care s-a pus în funcţiune, au dat declaraţii detaliate inculpata G.A.I.-în calitate de şef de tură, inculpata R.N.-având funcţia de şef tură linie de producţie, inculpatul N.C.-şef tură distilare, inculpatul T.M.V.-inginer mecanic şef, inculpata T.V.-şef tură producţie, martora M. R.-operator distilor (declaraţie vol. 12, filele 87-91) şi martorul M. I.-operator distilor (proces-verbal de percheziţie şi de constatare a infracţiunii flagrante, vol 11, filele 5-25; planşa foto filele 28-39; declaraţie martor vol 12, filele 83-86).

- organele de specialitate din cadrul Distrigaz-Sud Reţele-GDF Suez au arătat faptul că aparatul de măsură care înregistrează consumul de gaz prezenta turbina blocată, existând suspiciunea sustragerii de gaz metan, deşi linia de fabricare a alcoolului era în funcţiune, instalaţia de încălzit fiind alimentată cu gaz metan (proces-verbal întocmit de Distrigaz-Sud Reţele-GDF Suez, vol.11, filele 67-68).

Totodată, s-a constatat şi faptul că alimentarea cu apă a instalaţiei de producere a alcoolului la branşamentul din reţeaua publică de alimentare cu apă, prezenta sigiliile aplicate la vana de by-pass şi la vana din amonte de contor, rupte, iar vana de by-pass era închisă, la data verificării, constatându-se că nu se consuma apă prin acel branşament (adresă vol. 11, fila 74).

- procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi, legal interceptate în baza autorizaţiilor emise de instanţa de judecată;

- procesele-verbale de redare a înregistrărilor video în mediu ambiental, efectuate în baza autorizaţiilor emise de instanţa de judecată sau a ordonanţelor provizorii emise de procuror şi confirmate în termenul legal de instanţa de judecată;

- declaraţiile inculpaţilor B.N., T.M.V., T.V., N.C., R.N., G.A.I. şi B.A., ce au declarat în mod detaliat despre activitatea infracţională pe care au desfăşurat-o atât ei, cât şi ceilalţi membri ai grupului infracţional.

Astfel cum au fost mai sus prezentate, probele adunate până la acest moment de către organele de urmărire penală pun în evidenţă existenţa unor indicii temeinice de comitere a unor fapte prevăzute de legea penală, astfel cum se prevede expres în art. 143 C.proc.pen., constând în ascunderea, necontorizarea, neevidenţierea în contabilitate, depozitarea şi livrarea unor mari cantităţi de alcool, în scopul eludării dispoziţiilor fiscale.

Din perspectiva îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 148 C.proc. pen.(„inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică”), se constată următoarele:

Astfel cum s-a arătat anterior, probele administrate până în prezent conturează o contribuţie substanţială a acestor inculpaţi, existând indicii temeinice care atestă presupunerea că, prin acţiunile conjugate ale acestora, s-au creat plusuri de alcool dublu rafinat, prin amplasarea unor instalaţii neautorizate în cadrul liniei tehnologice de producţie, alcoolul fiind livrat ulterior. În acest mod, se presupune că s-au sustras de la înregistrare mari cantităţi din producţia realizată, prin ascunderea sursei taxabile, fiind eludate dispoziţiile fiscale, ceea ce face posibilă încadrarea în drept a acestor fapte în infracţiuni de evaziune, pentru care legea prevede pedepse de peste 4 ani închisoare.

Urmează a se stabili ulterior, după finalizarea cercetărilor, corecta încadrare a faptelor comise de inculpaţii menţionaţi mai sus, în sarcina cărora se conturează săvârşirea unor acte materiale (adaptare şi întreţinere instalaţie improvizată, depozitare, transport, distribuire), cunoscut fiind faptul că participaţia penală în cazul infracţiunii prevăzute de art. 9 al. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 (infracţiune săvârşită prin inacţiune) este posibilă doar sub forma instigării şi complicităţii intelectuale.

De asemenea, urmează a se aprecia şi raportul dintre legea generală, respectiv Legea nr. 241/2005, şi legea specială, respectiv Legea 571/2003, aceasta din urmă incriminând modalităţi concrete de sustragere de la plata taxelor şi impozitelor, prin ambele legi fiind protejată aceeaşi valoare socială.

Tribunalul apreciază ca fiind întrunite elementele prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f C.proc.pen. şi din perspectiva pericolului concret pentru ordinea publică. Acesta presupune o anumită rezonanţă a faptei, o stare de insecuritate socială, o reacţie colectivă ce ar produce perturbaţii la nivelul disciplinei publice, al respectului faţă de lege, stimulând temerea că împotriva unor fapte periculoase organele judiciare nu reacţionează eficient. Pericolul pentru ordinea publică se deduce din împrejurările în care se presupune că au fost săvârşite faptele, amploarea şi gravitatea acestora, particularităţile cauzei din perspectiva importanţei valorilor sociale lezate,

numărul persoanelor implicate, modul elaborat în care se presupune că inculpaţii au acţionat, metodele şi mijloacele de organizare, conotaţiile sociale ale faptelor.

Din prisma îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 136 C.proc. pen., Tribunalul constată următoarele:

În prezenta speţă, dispunerea arestării preventive a inculpaţilor menţionaţi mai sus este necesară pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, pentru preîntâmpinarea sau înlăturarea situaţiilor de pericol ce tind să împiedice aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, având în vedere că, în cauză, urmează a se efectuata mai multe activităţi specifice fazei de urmărire penală.

Faţă de complexitatea concretă a dosarului, de particularităţile efectuării urmăririi penale în acest gen de cauze, de dificultăţile incontestabile ale anchetei, se apreciază că dispunerea arestării preventive constituie un act necesar desfăşurării procesului penal şi subordonat scopului acestuia, restrângerea exerciţiului drepturilor inculpaţilor fiind proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu aduce atingere substanţei dreptului protejat.

În speţă, luarea unei alte măsuri preventive, neprivative de libertate, nu apare ca fiind suficientă, atâta vreme cât ne aflăm în faţa unor infracţiuni cu un grad ridicat de pericol social, care aduce o atingere importantă unor valori sociale fundamentale.

Faţă de aceste considerente, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1491 alin. 10 şi 11 şi de art. 150 alin. 1 C.proc.pen., observând totodată şi dispoziţiile art. 136 alin. 8, art. 143, art. 149 alin. 1 şi art. 148 alin. 1 lit. f C.proc.pen., pentru a se asigura buna desfăşurare în continuare a urmăririi penale, instanţa apreciază că se impune luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor J.M.L. , M.R., I.F.M., D.L., C.S., B.N., T.M.V., B.A. , pe o perioadă de 29 zile.

Apărarea inculpaţilor în privinţa neaudierii lor, după punerea în mişcare a acţiunii penale, este contrazisă de actele dosarului de urmărire penală, respectiv din procesele verbale aflate în volumul XIII al dosarului de urmărire penală. Din conţinutul acestora rezultă că inculpaţilor li s-au respectat drepturile şi garanţiile procesuale, fiind informaţi asupra învinuirii şi având posibilitatea de a da declaraţii atât în calitate de învinuiţi, cât şi în calitate de inculpaţi.

Apărarea privind cuantumul exagerat al prejudiciului indicat în propunerea de arestare preventivă urmează a fi analizată ulterior, după efectuarea de către specialişti a expertizelor fiscale necesare justei soluţionări a cauzei şi lămuririi cauzei sub toate aspectele.

*

Este incontestabil că vinovăţia sau nevinovăţia inculpaţilor, precum şi corecta încadrare juridică a faptelor presupus a fi comise, urmează a se stabili ulterior, după efectuarea cercetării judecătoreşti, în cazul în care se va dispune trimiterea în judecată a acestora, la acest moment verificându-se doar sumar probele sau a indiciile temeinice în sensul definit de art. 63 din Codul de procedură penală şi art. 681 din Codul de procedură penală.

Însă, întrucât starea de detenţie reprezintă o restrângere importantă a dreptului la libertatea persoanei, pentru protejarea individului împotriva arbitrariului, condiţiile arestării preventive au fost riguros stabilite prin lege. În aceste condiţii, în cadrul procedurii instituite de art. 1491 C.pr.pen., instanţa de judecată are obligaţia de a verifica îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de ordin substanţial şi de ordin procedural, condiţii ce reprezintă veritabile garanţii ale inviolabilităţii persoanei.

Din prisma îndeplinirii condiţiei prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, se verifică nu doar „dacă sunt indicii temeinice, ci şi probe că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”. Constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei.

Din prisma îndeplinirii condiţiei prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, instanţa este îndreptăţită să verifice dacă „inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani”.

Prin urmare, nu este suficient a se stabili existenţa unor indicii atestând comiterea unei fapte prevăzute de legea penală (ca şi în cazul reţinerii), ci în cazul arestării instanţa este, nu doar îndreptăţită, ci şi obligată să analizeze posibilitatea încadrării acesteia într-o anumită infracţiune gravă, pentru care legea prevede o pedeapsă de peste 4 ani închisoare.

Aceasta este şi raţiunea pentru care s-a prevăzut expres, în art. 48 C.pr.pen., incompatibilitatea judecătorului care a soluţionat propunerea de arestare preventivă în a judeca fondul cauzei.

Totuşi, faptul că judecătorul constată existenţa unor probe sau a unor indicii temeinice la momentul soluţionării propunerii de arestare, nu este de natură a considera că aceasta s-a pronunţat în fond, în sensul că a rezolvat chestiunea existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei.

Abia ulterior are loc judecata penală ce are ca obiect fapta şi persoana la care se referă actul de sesizare a instanţei, fapta fiind conturată de toate probele administrate în cauză, nu numai de cele existente la momentul soluţionării propunerii de arestare.

Din această perspectivă, Tribunalului îi este permis, contrar opiniei că aceste aspecte ţin de soluţionarea cauzei în fond, să facă aprecieri inclusiv asupra încadrării în drept dată de către organele de urmărire penală, fără a se putea considera că s-a pronunţat implicit asupra existenţei faptei şi vinovăţiei inculpatului.

În caz contrar, s-ar ajunge la situaţia ca instanţa să nu mai prezinte garanţiile de independenţă, imparţialitate, legalitate, accesibilitate şi nici puterea de a hotărî, rolul acesteia limitându-se doar la o analiză limitată a actelor prezentate de organul de urmărire penală.

*

În privinţa inculpaţilor T.V., N.C., R.N., G.A.I., Tribunalul constată că aceştia sunt angajaţi ai SC Trust LF Trade SRL, în funcţia de şefi tură, cu atribuţii vizând supravegherea liniei tehnologice de producţie.

În ceea ce îi priveşte, se constată că aceştia nu au avut nicio contribuţie în crearea sau montarea echipamentelor artizanale, în depozitarea sau transportul alcoolului necontorizat.

Chiar dacă notau indicii contoarelor, realizându-şi astfel atribuţiile de serviciu, conform fişei postului şi dispoziţiilor superiorilor lor (este absolut firesc ca şeful de tură, în virtutea calităţii deţinute, să cunoască totalul producţiei realizate pe parcursul programului său de muncă) şi în pofida faptului că observaseră instalaţia improvizată, Tribunalul apreciază că, în situaţia dată, sunt discutabile vinovăţia şi încadrarea juridică dată faptelor reţinute în sarcina acestora, cu referire în special la infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală.

Tribunalul reaminteşte că participaţia penală, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 9 al. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 (infracţiune săvârşită prin inacţiune) este posibilă doar sub forma instigării şi complicităţii intelectuale, iar, la o analiză sumară a probelor, nu rezultă caracterul efectiv al contribuţiei lor, prin prisma faptului că puterea lor de decizie şi acţiune - în eludarea prevederilor fiscale şi în influenţarea superiorilor - era dacă nu inexistentă, cel puţin limitată, din poziţia de subordonare ierarhică în care se aflau.

Pe de altă parte, Tribunalul are în vedere împrejurarea că, de regulă, între părţile contractului de muncă - angajator şi salariat - există o discrepanţă vădită din punct de vedere al potenţialului economic şi financiar în favoarea celui dintâi, de natură să-i permită a-şi impune punctul de vedere pe parcursul derulării contractului. Chiar dacă salariaţii au, teoretic, inclusiv opţiunea de a demisiona, în fapt o astfel de decizie este dificilă, dată fiind situaţia economică actuală, caracterizată printr-un număr redus al locurilor de muncă, dar şi o anumită dependenţă materială a salariatului de venitul salarial.

Mai mult, conform art. 223 din Legea 571/2003, „pentru fiecare antrepozit fiscal de producţie de alcool etilic şi de distilate sunt desemnaţi reprezentanţi permanenţi ai autorităţii fiscale

competente, denumiţi în continuare supraveghetori fiscali. Prezenţa supraveghetorilor fiscali va fi asigurată pe tot parcursul desfăşurării procesului de producţie, respectiv pe cele trei schimburi şi în zilele de sărbători legale”.

Conform art. 226 din Legea 571/2003, „pe întregul flux tehnologic de la ieşirea alcoolului brut, rafinat şi tehnic din coloanele de distilare, respectiv de rafinare, şi până la contoare, inclusiv la acestea, se vor aplica sigilii. În toate situaţiile, sigiliile vor fi aplicate şi pe toate elementele de asamblare-racordare ale aparatelor de măsură şi control, pe orice orificii şi robineţi existenţi pe întregul flux tehnologic continuu sau discontinuu. Operaţiunile de sigilare şi desigilare se vor efectua de către supraveghetorul fiscal desemnat, astfel încât să nu se deterioreze aparatele şi piesele componente”

În pofida faptului că reprezentanţii permanenţi ai autorităţii fiscale aveau obligaţia de a supraveghea procesul de producţie, fiind la dosar indicii că aceştia aveau, la rândul lor, cunoştinţă de existenţa instalaţiei improvizate, fără a lua vreo măsură în sensul stopării acestei activităţi ilicite, apare credibilă varianta expusă de inculpaţi, potrivit căreia li s-a părut inutil orice demers pe care l-ar fi întreprins, de denunţare a acţiunilor ilicite.

Faţă de această conjunctură în care s-au aflat inculpaţii, se ridică întrebarea legitimă dacă lăsarea în libertate a acestora prezintă un real pericol pentru ordinea publică şi dacă arestarea preventivă constituie un act necesar desfăşurării procesului penal şi subordonat scopului acestuia. Răspunsul nu poate fi decât negativ, raportat inclusiv la circumstanţele personale ale acestora, lipsa antecedentelor penale, atitudinea lor sinceră, neexistând nici pericolul sustragerii acestora de la desfăşurarea urmăririi penale.

În privinţa inculpaţilor P.D., G.M., I.M.C., C.C., G.I.M., T.D.V., s-a reţinut că aceştia au achiziţionat diverse cantităţi de alcool, procurorul punând în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea de către aceştia a infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal (singura care ar îndeplini cerinţa prevăzută de art. f al art.148 C.pr.pen., din perspectiva cuantumului de pedeapsă).

Conform dispoziţiilor art. 9 lit. b din Legea 241/2005, constituie infracţiunea de evaziune fiscală şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, săvârşită în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Tribunalul reţine că subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 9 al. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 este circumstanţiat, neputând fi decât administratorul sau persoana fizică sau juridică ce

are obligaţia legală sau contractuală de a organiza şi conduce contabilitatea, scopul urmărit fiind ca societatea să se sustragă de la plata taxelor datorate.

Participaţia penală în cazul acestei infracţiuni, săvârşite prin inacţiune, este posibilă doar sub forma instigării şi complicităţii intelectuale, iar coautoratul nu este posibil, obligaţia evidenţierii în documentele legale neputând fi impusă unui organ colectiv.

Instanţa are în vedere faptul că inculpaţii menţionaţi mai sus nu sunt angajaţii societăţilor în discuţie, societăţi ce se presupune că au beneficiat de eludarea dispoziţiilor legale.

Totodată, se ia în considerare şi împrejurarea că în cazul infracţiunii prevăzute de art. 9 al. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, participaţia penală are un conţinut mai restrâns. Nu în ultimul rând, se impune a se urmări şi stabilirea caracterului efectiv al unei eventuale „complicităţi”(sfaturi, indicaţii, consolidarea hotărârii autorului de a săvârşi fapta), precum şi stabilirea momentului în care s-a acordat o anumită formă de ajutor, respectiv la un moment anterior, concomitent sau ulterior comiterii presupusei infracţiuni de evaziune.

De asemenea, se ţine cont şi de raportul dintre legea generală, respectiv Legea nr. 241/2005, şi legea specială, respectiv Legea 571/2003, aceasta din urmă incriminând modalităţi concrete de sustragere de la plata taxelor şi impozitelor, prin ambele legi fiind protejată aceeaşi valoare socială.

Faţă de toate aceste aspecte se ridică întrebarea în ce măsură actele ce se circumscriu elementului material al laturii obiective a infracţiunilor prevăzute de Codul fiscal (achiziţionare de alcool etilic, deţinere în afara antrepozitului fiscal sau comercializare a produselor accizabile supuse marcării), se circumscriu, totodată, şi elementului material al infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală. Aceste aspecte urmează a fi lămurite ulterior, după finalizarea cercetărilor, la acest moment fiind greu de întrevăzut soluţia finală.

Tribunalul constată că, pentru infracţiunile prevăzute de Codul fiscal nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen. din perspectiva cuantumului pedepsei, legea nesancţionând aceste fapte cu pedeapsa închisorii peste 4 ani.

Pe de altă parte, Tribunalul apreciază că lăsarea în libertate a inculpaţilor nu este de natură a se răsfrânge negativ asupra desfăşurării procesului penal şi nu ar împiedica aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, nedemonstrându-se convingător nici existenţa unui pericol concret pentru ordinea publică, nici caracterul necesar al arestării acestora.

Totuşi, ţinând cont că inculpaţii T.V., N.C., R.N., G.A.I., P.D., G.M., I.M.C., C.C., G.I. M., T.D.V., sunt cercetaţi pentru săvârşirea unor fapte grave, că urmărirea penală este în fază incipientă, având în vedere şi dispoziţiile art. 149/1 al. 12 Cod procedură penală raportat la art. 146 al. 11/1 Cod procedură penală şi art.136 Cod procedură penală, referitoare la scopul şi categoriile

măsurii preventive, precum şi cu cele ale art.145 din acelaşi cod, referitoare la măsura preventivă constând în obligarea de a nu părăsi localitatea, Tribunalul apreciază că se impune luarea acestei măsuri preventive faţă de inculpaţi, aceştia fiind astfel oricând la dispoziţia organelor de urmărire penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Admite în parte propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Galaţi.

În temeiul art. 1491 alin. 10 şi 11 Cod de procedură penală şi a art. 150 alin. 1 Cod de procedură penală, în referire la art. 143 Cod de procedură penală şi la art. 148 alin. 1 lit. f Cod de procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpaţilor J.M.L., M.R., I.F.M., D.L., C.S., B.N., T.M.V. şi B.A. pe o perioadă de 29 de zile, cu începere de la data 10.03.2013, până la data de 07.04.2013, inclusiv.

Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpaţilor J.M.L., M.R., I.F.M., D.L., C.S., B.N., T.M.V. şi B.A.

În temeiul art. 145 Cod de procedură penală, ia faţă de inculpaţii T.V., N.C., R.N., G.A.I., P.D., G.M., I.M.C., C.C., G.I., T.D.V., măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, pentru o perioadă de 30 de zile, cu începere de la data 10.03.2013, până la data de 08.04.2013, inclusiv.

Desemnează ca şi organe de supraveghere a inculpaţilor T.V., N.C., R.N., G.A.I., P.D., G.M., I.M.C., C.C., G.I.M., T.D.V., posturile de poliţie în circumscripţiile cărora inculpaţii îşi au domiciliile, care vor stabili programe de supraveghere pentru fiecare dintre inculpaţi.

Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpaţii T.V., N.C., R.N., G.A.I., P.D., G.M., I.M.C., C.C., G.I.M., T.D.V., trebuie să respecte următoarele obligaţii:

- să se prezinte la organele de urmărire penală sau la instanţă ori de câte ori sunt chemaţi;- să se prezinte la organele de poliţie desemnate cu supravegherea, conform programelor

de supraveghere ce vor fi întocmite, ori de câte ori sunt chemaţi;- să nu îşi schimbe domiciliile fără încuviinţarea instanţei;- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;

- să nu ia legătura unul cu altul şi nici cu ceilalţi inculpaţi, respectiv cu învinuiţii şi martorii din prezenta cauză.

În temeiul art. 145 alin. 22 Cod de procedură penală, atrage atenţia inculpaţilor T.V., N.C., R.N., G.A.I., P.D., G.M., I.M.C., C.C., G.I.M, T.D.V., că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor stabilite, se va lua faţă de ei măsura arestării preventive.

Măsura dispusă va fi comunicată de îndată instituţiilor prevăzute la art. 145 alin. 21 Cod de procedură penală, precum şi Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor.

În temeiul art. 189 Cod de procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei (av. Savenco Gabriela), va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei, către Baroul Galaţi.

Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare.

Cercetată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10.03 2013.

Presedinte, Grefier,

Zară Raluca Roşu Irina Gabriela