caiet de seminarii gestiunea financiara a intreprinderii 2011-2012.pdf

Upload: maria-dolbneac

Post on 06-Jul-2018

243 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    1/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    1

    Universitatea „Petru Maior” din Tg-Mure Facultatea de  t iin  # e Economice, Juridice $i Admini strativeCatedra de Finan # e Contabilitate

    C A I E T

    D E

    S E M I N A R I I

    la disciplina:

    G E S T I U N E A

    F I N A N C I A R   A

    Î N T R E P R I N D E R I I

    Pentru special iz &rile:

    Contabilitate $i I nformatic & de Gestiune, an I I

    Finan  # e B &nci, an I I

    Lector univ. dr. Sp &t &cean I oan Ovidiu

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    2/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    2

    C U P R I N S :Partea I : Gestiunea fi nanciar & pe termen lung……………………………………………….3

    Capitolul I: Fundamentarea deciziilor în cadrul politicilor investi#ionale ale întreprinderii…………………………………………………………………………………...3

    1.1.Fundamentarea deciziei de investire în mediu cert (sigur)………………………….31.1.1. Criterii simple de op#iune………………………………………………………3 1.1.2. Criterii bazate pe tehnica actualiz$rii…………………………………………8

    1.2.Fundamentarea deciziei de investire în mediu incert (probabilistic)……………...12

    Capitolul II: Fundamentarea deciziilor în cadrul politicilor de finan#are ale întreprinderii………………………………………………………………………………….16

    2.1. Principalele modalit$#i i instrumente de finan#are la dispozi#ia entit$#ilorcorporatiste……………………………………………………………………………………16

    2.2. Determinarea investi#iei de finan#at i a necesarului total de resurse pentruactivitatea investi#ional$……………………………………………………………………..16

    2.3. Echilibrarea tabloului de finan#are-creditare a investi#iilor pe seama resurselorproprii de finan#are………………………………………………………………………….19

    Capitolul III: Politica de dividend………………………………………………………….22

    Capitolul IV: Problematica amortismentului activelor imobilizate……………………...244.1.Elementele sistemului de amortizare………………………………………………24

    4.2. Tipologia sistemelor de amortizare……………………………………………….254.2.1. Sisteme clasice de amortizare………………………………………………254.2.2. Sistemul românesc de amortizare…………………………….……………35

    Partea II : Gestiunea fi nanciar & pe termen scurt…………………………………………..39

    Capitolul V: Analiza st$rii de echilibrul financiar la nivelul întreprinderii…………….39

    Capitolul VI: Elemente de gestiune a valorilor de exploatare (stocurilor)………………456.1. Defini#ie i tipologie……………………………………………………………………..456.2. Dimensionarea stocului curent optim i a necesarului de capital pentru finan#area

    acestuia ………………………………………………………………………………………………466.3.Dimensionarea stocului maxim……………………………………….………………...486.4. Dimensionarea necesarului de fond de rulment pentru finan#area produc#iei în curs

    de fabrica#ie………………………………………………………………………………………….506.5. Dimensionarea necesarului de fond de rulment pentru finan#area stocurilor de produse

    finite…………………………………………………………………………………………………..536.6. Metoda globala de dimensionare a nivelului mediu al stocurilor…………………. ..54

    Capitolul VII: Elemente de gestiunea a trezoreriei. Elaborarea bugetului de trezorerieal întreprinderii………………………………………………………………………………59

    Capitolul VIII: Studiu privind pragul de rentabilitate al întreprinderilor………………61

    BilbliografieAnexa 1

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    3/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    3

    Partea I : GESTIUNEA FINANCIAR ' PE TERMEN LUNG

    Capitolul I: Fundamentarea deciziilor în cadrul politicilor investi#ionale ale întreprinderii

    Sub aspect conceptual, investi # ia reprezint   o alocare permanent   de capitaluri pentruachizi # ia de active în scopul de a realiza beneficii economice viitoare, suplimentare celorexistente.

    În procesul de elaborare i selectare a unui anumit proiect de investi#ii, conducerea uneientit$#i evalueaz$ fezabilitatea i oportunitatea acestuia, în baza unor analize fundamentate peanumite criterii decizionale, precum:

    •  Maximizarea beneficiilor economice Prin beneficii economice asociate activelorunei entit$#i, eviden#iem capacitatea acelor elemente de active de a contribui lagenerarea de elemente de numerar sau echivalente ale numerarului.

    •  Diminuarea substan#ial$ a costurilor de produc#ie exprim$ un factor calitativ deapreciere a gradului de eficien#$ economic$ în desf $urarea activit$#ilor cu caracter

     productiv. •  Ameliorarea ratelor de rentabilitate  este o expresie direct$  a performan#elor

    financiare ale unei entit$#i.  Exemple: rata de rentabilitate a activelor, rata derentabilitate financiar $, rata de rentabilitate comercial$, etc.

    •  Îmbun$t$#irea calit$#ii factorilor de mediu. Uneori, entit$#ile trebuie s$ fac$ fa#$ unor angajamente de natur $ financiar $ pentru realizarea unor proiecte de investi#iimenite s$  reduc$  substan#ial gradul de poluare a factorilor de mediu sau pentrurestaurarea i reamenajarea unor amplasamente, dup$ exploatarea acestora.

    1.1. Fundamentarea deciziei de investire în mediu cert (sigur)

    Decizia de investire într-un mediu sigur presupune fluxuri monetare precis determinate, o pia#$ perfect$ a capitalurilor i lipsa riscurilor.

    Literatura de specialitate re#ine urm$toarele criterii de fundamentare a deciziilor deinvesti#ii într-un mediu cert:

    1.1.1.) Cri teri i simple de op  # iune:   acestea nu se bazeaz$ pe modele de actualizare a fluxurilorde încas$ri i pl$#i viitoare, reprezentative în aceast$ categorie fiind:

    A) Criteriul costului  : poate fi abordat în dou$  ipoteze de lucru, aplicându-se în cazul proiectelor de investi#ii :

    •  de înlocuire a unor capacit # i de produc # ie existente. Un astfel de proiectvizeaz$  înlocuirea unui utilaj aflat în exploatare cu un utilaj nou, caracterizat

     prin parametri superiori sub aspect tehnico-economic, f $r $ a se realiza o creterea capacit$#ii de produc#ie (factor calitativ). Aceast$ investi#ie poate fi apreciat$ drept oportun$  în condi#iile în care entitatea va realiza economii de costuri de

     produc#ie.

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    4/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    4

     Rela # ii de calcul :

    ü   Ec = Co – C', unde:Co - costuri totale ocazionate de utilajul aflat în func#iune (exploatare);

    C' - costuri totale ocazionate de noul utilaj care se dorete a fi achizi#ionat(investi#ie de înlocuire);Ec - economia de costuri de produc#ie, evident dac$ Co>C' 

    ü   C = Cex + Cam, unde:Cex - cheltuieli de exploatare, altele decât cele privind amortizarea activelorimobilizate;Cam – cheltuieli privind amortizarea.

    ü   Rr ex = Ec  (  (V' – Vo) x 100, unde:Rr ex = rata de randament în exploatare, asociat$ noului utilaj achizi#ionat;

    V = valoarea utilajului nou (V') i a celui aflat în exploatare (Vo).

    Not$:  Pentru utilajul nou se va lua în considerare costul de achizi#ie iar pentru cel aflat înexploatare se va lua în considerare valoarea contabil$ (r $mas$ de amortizat).

    Concluzie:  Decizia de investire va fi validat$  iar proiectul de investi#ii va fi acceptat dac$ exist$  o economie de costuri iar rata de randament în exploatare este superioar $  ratei derandament minimale acceptate de c$tre conducerea entit$#ii.

     Aplica # ie: O societate comercial$ dispune de un utilaj care ocazioneaz$ costuri de exploatareanuale, altele decât cele privind amortizarea, în valoare total$  de 190.000 lei. În scopulamelior $rii proceselor de fabrica#ie, conducerea societ$#ii analizeaz$  oportunitateaachizi#ion$rii unui alt utilaj, caracterizat prin parametri tehnico-func#ionali superiori. Pentruimplementarea acestui proiect de modernizare, societatea este nevoit$  s$  suporte costuri deachizi#ie a noului utilaj în valoare de 2.500.000 lei, respectiv costuri anuale de exploatare învaloare de 70.000 lei, pe întreaga durat$ de via#$ util$ a utilajului în cauz$ (5 ani).

    Vechiul utilaj (aflat în prezent în exploatare) poate fi valorificat la valoarea sa net$ contabil$ de 2.000.000 lei, îns$ mai poate fi exploatat în condi#ii normale, pe o perioad$ de 5ani, în regim de amortizare linear $.

    Cerin#$:

    Studia#i i argumenta#i oportunitatea implement$rii acestui proiect de investi#ii, în condi#iileîn care societatea îi propune s$  ating$ un randament minim în exploatare de 3%, în urmavalid$rii proiectului.

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    5/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    5

     Rezolvare:

    Concluzie: Conducerea entit$#ii poate valida proiectul de investi#ii întrucât utilajul care face

    obiectul acestui proiect, ocazioneaz$ economii de costuri în valoare de 20.000 lei iar rata derandament în exploatare (4%) este superioar $ nivelului minim acceptat.

    •  care genereaz o cre $tere a volumului de produc # ie ( factor cantitativ):

    Aplicarea criteriului costului în aceast$  ipotez$  de lucru, presupune acceptarea iimplementarea unui proiect de investi#ii, în condi#iile în care acesta genereaz$ o diminuare acostului unitar de produc#ie. Se impune o analiz$  riguroas$  a costului unitar de produc#ie învederea diminu$rii acestuia în urma accept$rii noului proiect de investi#ie

     Rela # ie de calcul :

    Cu = C am + Ach exp + Rs x I , unde:Q' 

    Cu – cost unitar de produc#ieC am – cheltuieli cu amortizareaAch exp – alte cheltuieli de exploatareRs – rata subactivit$#ii asociat$ proiectului de investi#iiI – valoarea proiectului de investi#iiQ' – volumul de produc#ie care se dorete a fi realizatRs x I – costurile subactivit$#ii.

     Aplica # ie: În atingerea obiectivului de majorare a volumului de produc#ie, o societate are învederea achizi#ia unui nou utilaj, care permite realizarea a 1.850 produse/an, în condi#iile unuicost al sub-activit$#ii în exploatare de 7% aplicat$ la valoarea proiectului de investi#ii. Valoareautilajului este de 10.000 lei, costurile anuale de exploatare se ridic$ la 1.200 lei iar durata devia#$ util$ este de 5 ani. În condi#iile în care vechiul utilaj are o valoare rezidual$ nul$ iar costulunitar de produc#ie pentru produsele realizate de acesta este de 2,5 lei/produs, s$ se precizezenecesitatea asum$rii acestui proiect. 

    Nr. Crt. Specificaie indicatorUtilaj în

    exploatare Utilaj nou1 Valoare de achiziie (lei) N/A 2.500.000,002 Valoare contabil! (lei) 2.000.000,00 N/A3 Durata de via! util! (ani) 5 54 Cheltuieli privind amortizarea anual! (lei) 400.000,00 500.000,00

    5Cheltuieli de exploatare anuale, altele decât privind amortizarea(lei) 190.000,00 70.000,00

    6 Costuri totale de exploatare (lei) rd. (4+5) 590.000,00 570.000,00

    7 Economia de costuri (lei) N/A 20.000,00

    8 Rata de randament în exploatare (%) N/A 4,00

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    6/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    6

     Rezolvare:Nr. Crt. Specificaie indicator Utilaj nou

    1 Valoare de achiziie (lei) 10.000,002 Durata de via! util! (ani) 53 Cheltuieli privind amortizarea anual! (lei) 2.000,00

    4 Cheltuieli de exploatare anuale, altele decât privind amortizarea (lei) 1.200,005 Rata minimal! de randament în exploatare (%) 7,006 Volumul estimat al produciei (produse) 1.8507 Cost unitar de producie (lei/produs) 2,11

    Concluzie: Conducerea entit$#ii poate accepta proiectul de investi#ii, întrucât o astfel dedecizie are drept consecin#$ reducerea costului unitar de produc#ie de la 2,5 lei/produs la 2,11lei/produs.

    B) Criteriul ratei minimale de rentabilitate:  justific$  validarea unui proiect de investi#ii pentru care rata medie de rentabilitate a fluxurilor de numerar degajate din exploatare sesitueaz$ peste un nivel minim acceptat în condi#ii de eficien#$ economic$.

     Rata medie de rentabilitate a fluxurilor de numerar se va determina ca raport între nivelulmediu al fluxurilor de numerar degajate  $i valoarea proiectului de investi # ii.

     Aplica # ie:  O societate comercial$  analizeaz$  posibilitatea implement$rii unui proiect deinvesti#ii al c$rui valoare total$ este de 300.000 lei iar profiturile estimate a fi realizate înaintede deducerea dobânzilor i a impozitelor (EBIT) se prezint$  pe un orizont de 4 ani, astfel:

    leiDenumireindicator

    Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4

    EBIT 26.000 28.000 27.000 25.000Cheltuieli

     privinddobânzile

    18.000 16.000 14.000 14.000

    Cerin#$:În condi#iile în care regimul de amortizare este linear iar cota de impozitare este de 16%, s$ seargumenteze validarea/respingerea proiectului, având în vedere o rat$ minimal$ de rentabilitatede 20 %.

     Rezolvare:Nr.

    crt. Specificaie indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4

    1EBIT (engl. earnings before interest, taxes, depreciation andamortization) (lei)  26.000 28.000 27.000 25.000

    2 Cheltuieli privind dobânzile (lei)  18.000 16.000 14.000 14.000

    3

    Profit impozabil (operaional) rd. 1-2 (lei), identic cu profitul brut(contabil) 8.000 12.000 13.000 11.000

    4 Impozit pe profit rd.3 x 16% (lei) 1.280 1.920 2.080 1.7605 Profit net (lei)  6.720 10.080 10.920 9.2406  Amortizarea activelor imobilizate (lei)  75.000 75.000 75.000 75.000

    7(In - Cash flows) Fluxuri de numerar degajate din exploatarerd. 5 + 6 (lei) 81.720 85.080 85.920 84.240

    8 Cash flow mediu (lei)  84.2409 Valoarea proiectului de investiii (lei) 300.000

    10 Rata de rentabilitate a proiectului de investiii rd. 8/9 (%)  28,08

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    7/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    7

    Concluzie: Deoarece rata de rentabilitate asociat$ proiectului de investi#ii este superioar $  rateiminimale de rentabilitate acceptat$  de conducere (20%), se poate aprecia drept fezabil acest

     proiect.

    C) Criteriul duratei de recuperare a investi#iei

    Prin durata de recuperare a investi#iei definim perioada de timp în care se recupereaz$ (amortizeaz$) integral valoarea unui proiect de investi#ii, prin fluxurile de numerar generate dinexploatarea respectivului proiect.

    Exclusiv prin prisma acestui criteriu de decizie, va fi selectat proiectul care are durata derecuperare a investi#iei mai mic$, întrucât permite o recuperare mai accelerat$ i în condi#ii derisc moderat (redus). 

    Pentru un proiect de investi#ii care degaj$  fluxuri de numerar relativ constante pe duratanormal$ de exploatare, durata de recuperare a investi#iei se determin$ astfel:

     Rela # ie de calcul :

    D rec = I  ( CFWa (ani), unde:

    I - valoarea proiectului de investi#ii care se recupereaz$;CFWa - fluxuri de numerar generate anual prin exploatare.

     Aplica # ie: Dou$ proiecte de investi#ii A i B, necesit$ cheltuieli în valoare total$ de 100.000 leifiecare i genereaz$ pe o perioad$ de 4 ani urm$toarele fluxuri de numerar:

    leiDenumire indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4Cash-flow proiect A 40.000 40.000 40.000 40.000Cash-flow proiect B 20.000 30.000 40.000 20.000

    Cerin#$:S$ se aprecieze care dintre proiecte se recomand$ a fi validat, exclusiv prin prisma criteriuluiduratei de recuperare a investi#iei.

     Rezolvare:

    Se poate constata c$  în cazul proiectului de investi#ii A, fluxurile de numerar degajate sunt

    constante. Prin urmare, indicatorul durata de recuperare a investi#iei se determin$ astfel:

    D rec A = 100.000 / 40.000 = 2,5 ani  (pentru recuperarea integral$  a valorii proiectului deinvesti#ii sunt necesari 2,5 ani).

    Pentru un proiect de investi#ii care genereaz$  fluxuri de numerar variabile (proiectul B),durata de recuperare va fi egal$ cu num$rul de ani necesari pentru recuperarea proiectului deinvesti#ii dup$ cum urmeaz$:

    Ø   num$rul de ani (întregi) în care nu s-a reuit recuperarea integral$ (Na), iØ   o frac#iune a perioadei de un an, pe parcursul c$reia s-a recuperat integral proiectul de

    investi#ii. Aceast$  frac#iune se determin$  ca i raport între investi#ia nerecuperat$  la

    sfâr itul anului precedent (I n-1) i fluxurile de numerar generate în anul în care sefinalizeaz$ recuperarea proiectului (CFW n).

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    8/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    8

     Rela # ie de calcul :

    D rec B = Na + I n-1 = 3 + ( 10.000 / 20.000 ) = 3,5 aniCFW n

    (pentru recuperarea integral$ a valorii proiectului de investi#ii sunt necesari 3,5 ani).

    Pentru a facilita determinarea acestui indicator, utiliz$m urm$torul tabel:

    An CFW anual CFW cumulat I nerecuperat$ 1 20.000 20.000 80.0002 30.000 50.000 50.0003 40.000 90.000 10.0004 20.000 110.000 N/A

    Concluzie: Exclusiv prin prisma criteriului duratei de recuperare a investi#iei, conducereaentit$#ii va selecta proiectul A, întrucât valoarea acestui indicator este mai mic$.

    1.1.2.) Criteri i bazate pe tehn ica actual iz &r i i :

    Actualizarea reprezint$  opera#iunea matematico-financiar $  prin care se determin$  valoareacurent$ (prezent$) a unor încas$ri sau pl$#i viitoare de numerar (actualizare prin discontare),respectiv a unor încas$ri sau pl$#i de numerar efectuate în trecut (actualizare prin compunere).

     Rela # ii de calcul :

    •  actualizarea prin compunere: Fie suma S0 depus$  în urm$  cu „n” ani sub forma unuicertificat de depozit bancar, în vederea fructific$rii cu o rat$ a dobânzii „d%”. În prezent sumadevine Sn i se determin$ astfel:

    Sn = S0 x (1+d)n ,

    unde (1+d)n se numete factor de compunere i arat$ cât valoreaz$ peste „n” ani o sum$ egal$ cu o unitate monetar $, depus$ spre fructificare cu rata „d%”.

    •  actualizarea prin discontare: Fie suma Sn care va fi încasat$/pl$tit$  peste „n” ani i

    fructificat$  în aceast$ perioad$ cu o rat$ a dobânzii „d%”. În prezent, suma S0 se determin$ astfel: 

    S0 = Sn (  (1+d) n , 

    unde 1 ( (1+d) n se numete factor de valoare prezent  unitar  i reflect$ cât valoreaz$ în prezento sum$ echivalent$ cu o unitate monetar $, care va fi încasat$/pl$tit$ peste „n” ani, i care estefructificat$ în acest interval de timp cu rata dobânzii „d%”.

     Not : În cazul unui ir de încas$ri sau pl$#i de valoare egal$  se va folosi  factorul de valoare prezent  a unei anuit # i unitare care reflect$ cât valoreaz$ în prezent un ir de încas$ri sau pl$#i

    echivalente cu o unitate monetar $, pe o perioad$ de „n” ani, fructificate în acest interval de timpcu rata dobânzii „d%”.

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    9/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    9

    n

    ) 1 ( (1+d) i - factor de valoare prezent$ a unei anuit$#i unitarei=1 

    A) criteriul valorii actualizate nete (VAN)

    Valoarea actualizat  net  (VAN) a unui proiect de investi#ii exprim$ valoarea prezent$ (actual$)a fluxurilor viitoare de numerar estimate a fi încasate în urma exploat$rii proiectului de investi#ii,mai pu#in valoarea ini#ial$ a proiectului de investi#ii.

    VAN a unei investi#ii este egal$  cu diferen#a dintre cash-flow-urile actualizate  $i cheltuielile pentru investi # ii, exprimând creterea de valoare pe care mizeaz$ conducerea unei entit$#i dac$ adopt$ un anumit proiect de investi#ii.În concluzie, criteriul VAN este un criteriu de maxim întrucât exprim$ sporul de valoare pe caresper $ conducerea entit$#ii c$ îl va ob#ine prin acceptarea proiectului investi#ional.

     Rela # ie de calcul :n

    VAN= [) CFWai  ( (1+d) i + VR x (1 ( (1+d) n)] - Io, unde:

     

    i=i

    CFWai - fluxuri anuale de numerar generate din exploatarea proiectului de investi#ii în anul „i”;n - durata normal$ de exploatare a proiectului (durata de via#$ util$);VR- valoarea rezidual$ a proiectului de investi#ii, adic$ valoarea estimat$ a fi recuperat$ la

    sfâr itul duratei de exploatare a proiectului;d % - rata de actualizare;Io- valoarea ini#ial$ a proiectului de investi#ii;

    Pe o ax$ cronologic$, determinarea VAN a unui proiect de investi#ii poate fi explicitat$ astfel:

    Not$: Conducerea entit$#ii va selecta doar proiectele de investi#ii pentru care VAN are valoare pozitiv$, deoarece acestea pot asigura recuperarea investi#iei i generarea unor profituri.

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    10/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    10

    B) criteriul indicelui de rentabilitate (IR)

    Indicele de rentabilitate se determin$  raportând valoarea actualizat$  a fluxurilor viitoare denumerar estimate a fi generate din exploatare la valoarea ini#ial$ a proiectului de investi#ii.

     Rela # ie de calcul :n

    IR = )  [CFWai  ( (1+d) i ]  + VR * (1 ( (1+d) n) x 100 (vezi semnifica#iile de la criteriul VAN).

    i=i Io 

    Not$: Conducerea entit$#ii va selecta doar proiectele de investi#ii pentru care IR are valoaresupraunitar $, deoarece acestea pot asigura recuperarea investi#iei i generarea unor profituri (similar

    ca în cazul VAN pozitiv).

    C) criteriul ratei interne de rentabilitate (RIR)

    Rata intern$  de rentabilitate (RIR) a unui proiect de investi#ii exprim$  acel nivel al ratei deactualizare pentru care valoarea actualizat$  neta (VAN) este zero, adic$  valoarea actualizat$  afluxurilor viitoare de numerar generate prin exploatarea proiectului de investi#ii este egal$ cu costulini#ial al acelui proiect.

    În consecin#$, RIR exprim$  nivelul ratei de actualizare care asigur $  recuperarea integral$  acostului unui proiect de investi#ii f $r $ a se realiza beneficii economice.

    RIR indic$ un anumit nivel de referin#$ în evaluarea performan#elor unui proiect de investi#iiîntrucât în m$sura în care nivelul s$u este superior unui anumit nivel al ratei de rentabilitate solicitat$ de investitori (ex. ROA engl. Return on assets sau ROE engl. Return on equity), conducerea entit$#iiva decide s$ finan#eze respectivul proiect.

    Etape necesare pentr u determinarea RIR:

    •   Determinarea intervalului în interiorul cruia se reg  se $te RIR.Pornind de la valoarea factorului de actualizare a unei anuit$#i unitare (pe baza tabelelor deactualizare) se vor determina marginile unui interval în interiorul c$ruia se reg$sete RIR, dup$ cum

    urmeaz$:ü   O valoare mai mare a factorului de actualizare, determinat în imediata vecin$tate ic$ruia îi corespunde un anumit nivel al ratei de actualizare (R min), respectiv o valoare

     pozitiv$ a valorii actualizate nete (VAN+);ü   O valoare mai mic$  a factorului de actualizare, determinat în imediata vecin$tate i

    c$ruia îi corespunde un anumit nivel al ratei de actualizare (R max), respectiv o valoarenegativ$ a valorii actualizate nete (VAN-);

    ( )R min  R max R a (%) VAN+ VAN-

    RIR

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    11/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    11

    •   Determinarea RIR prin utilizarea procedeului de interpolare

    RIR = R min (%) + ( R max (%) - R min (%) ) x . VAN+ . VAN + + VAN- 

     Aplica # ie: Pentru realizarea unor lucr $ri de infrastructur $ în valoare total$ de 150.000 lei s-auelaborat dou$ variante de proiect, cu urm$toarele caracteristici tehnico-economice :

    •   profituri anuale generate în exploatare:- varianta A: profit anual constant (12.500 lei )- varianta B: rata rentabilit$#ii în exploatare, aplicat$  la valoarea ini#ial$  a proiectului,urmeaz$ un trend descendent: 15% (an 1), 10% (an 2), 8% (an 3), 5% (an 4).

    •  rata de actualizare luat$ în calcul: 10%•   prin darea în func#iune a acestor lucr $ri de investi#ii, se estimeaz$ o durata de via#$ util$ de 4

    ani, pe parcursul c$reia amortismentele se determina in regim liniar.

    Cerin#e:1.  Prin prisma criteriului valorii actualizate nete, s$  se decid$  asupra variantei de

     proiect mai avantajoase.2.  Prin prisma criteriului indicelui de rentabilitate, s$  se decid$  asupra variantei de proiect mai avantajoase.

    3.  Pentru proiectul A, s$ se determine rata intern$ de rentabilitate, tiind c$ intervalulcare o m$rginete este: (12-13%).

     Rezolvare:

    1.  Pentru proiect A:

    CFWa = Pn + Am = 12.500 + 150.000 = 50.000 lei.

    4

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    12/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    12

    4

    VAN A = 50.000 x ) 1   ( (1+0,1) i * - 150.000 =  50.000 x 3,170 – 150.000 = 8.500 lei. 

    i=i

    * factor de valoare prezent$ a unei anuit$#i unitare preluat din tabele de actualizare (3,170)

    Pentru proiect B: leiNr.crt. Specificaie indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4

    1 Profit anual 22.500 15.000 12.000 7.500

    2 Amortisment 37.500 37.500 37.500 37.500

    3 Cash Flow anual 60.000 52.500 49.500 45.000

    4Factor de valoare prezent! unitar(preluat din tabele de actualizare) 0,909 0,826 0,751 0,683

    5 Cash Flow actualizat 54.540 43.365 37.175 30.735

    6 Suma actualizat! a fluxurilor de numerar 165.8157 Valoarea iniial! a proiectului de investiii 150.0008 Valoarea actualizat! net!  15.815

    VAN B = 15.815 lei

    Concluzie: Prin prisma criteriului VAN, conducerea entit$#ii va selecta proiectul B care are oVAN mai mare.

    2.  Pentru proiect A:4

    IR A = (50.000 x ) 1   ( (1+0,1) i ) /150.000) x 100 =  (50.000 x 3,170/ 150.000) x 100

    i=i  = 105,67%. 

    Pentru proiect B:

    IR B = 165.815 x 100 = 110,54%.150.000

    Concluzie: Prin prisma criteriului IR, conducerea entit$#ii va selecta proiectul B care areindicele de rentabilitate superior în compara#ie cu proiectul A.

    3. Determinarea RIR pentru proiectul A 

    Ø   R min  = 12%, ceea ce înseamn$ c$ 4

    VAN + = 50.000 x ) 1   ( (1+0,12) i - 150.000 =  50.000 x 3,037 – 150.000 = 1.850 lei. 

    i=i

    Ø   R max  = 13%, ceea ce înseamn$ c$ 4

    VAN - = 50.000 x ) 1   ( (1+0,13) i - 150.000 =  50.000 x 2,974 – 150.000 = -1.300 lei. 

    i=i

    În aceste condi#ii,

    RIR = 12% + (13% - 12%) x 1.850 . = 12% + 0,587% = 12,59% .1.850 + 1.300

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    13/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    13

    Concluzie: Pentru proiectul A, rata de randament care asigur $ recuperarea integral$ a valorii proiectului de investi#ii, f $r $  a permite realizarea de profituri este 12,59%. Proiectul va fiacceptat în m$sura în care aceast$ rat$ de randament este superioar $ celei solicitate de ac#ionari(proprietarii de capital).

    1.2.Fundamentarea deciziei de investire în mediu incert (probabilistic)

    În activitatea practic$, evaluarea performan#elor financiare asociate proiectelor de investi#iinecesit$  o analiz$  riguroas$  a riscurilor financiare i opera#ionale care greveaz$  asupraafacerilor derulate de companii.

    Evaluarea fluxurilor viitoare de numerar care se estimeaz$ a fi realizate prin exploatarea proiectului de investi#ii presupune printre altele:

    ü   o evaluare riguroas$ a fluxurilor de numerar generate în diferite scenarii probabilistice

    (ipoteze de lucru c$rora le sunt ataate probabilit$#i diferite de apari#ie), construite înfunc#ie de evolu#ia anumitor factori rela#iona#i cu conjunctura macroeconomic$ (evolu#ia ratei infla#iei, a cursului de schimb valutar, a PIB-ului, a deficitului de contcurent i a riscului de #ar $);

    ü   o estimare rezonabil$  a unor coeficien#i de probabilitate privind realizarea fluxurilorviitoare de numerar, precum i reprezentarea grafic$  a distribu#iei probabilistice aacestor fluxuri de numerar.

    Sub aspect matematic, cuantificarea riscurilor se realizeaz$ prin intermediul indicatoruluistatistic abatere medie p$tratic$, cunoscut$  sub denumirea de devia#ie standard, avândurm$toarea:

     Rela # ie de calcul :

    n

    *X= ) ( Xi – X )2  x  pi , unde:

    i = 1

    *X – abaterea medie p$tratic$ a variabilei X (fluxuri de numerar generate);Xi  – valoarea variabilei cash flow în diferite scenarii probabilistice;

    X – valoarea medie a variabilei cash flow:

    n X = ) Xi x  pi

    i = 1

    n – num$rul de scenarii probabilistice identificate; pi - coeficient de probabilitate ataat scenariului „i”, având urm$toarea proprietate: 

    n )  pi = 1i = 1 

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    14/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    14

    În situa#ia în care indicatorul statistic abatere medie p$tratic$  nu poate furnizainforma#ii necesare pentru selec#ia unui anumit proiect de investi#ii, se poate utiliza coeficientulde varia#ie:

     Rela # ie de calcul :

    VX = *X/ X 

    Not$ : Pentru minimizarea riscului asociat unui proiect de investi#ii se urm$rete ca valoareaacestor indicatori s$ fie cât mai mic$.

     Aplica # ie: Componenta managerial$ a unei întreprinderi studiaz$ oportunitatea implement$riiunui proiect de investi#ii caracterizat prin urm$torii parametri:

    Mii leiValoarea cash-flow-urilor anuale

    estimateVarianta A Varianta B

    Scenarii posibileCoeficien#i deprobabilitate

    asocia#i fiec$ruiscenariu

    200 0 Pia#$ în declin 0,25500 500 Pia#$ stabil$  0,50600 1.000 Pia#$ în expansiune 0,25

    Cerin#$:

    S$  se argumenteze op#iunea de investi#ii, în baza cuantific$rii riscului asociat fiec$rui proiect, cu ajutorul:

    a)  graficului de distribu#ie probabilistic$ a cash-flow-urilor asociate fiec$rui proiect; b)  ecartului tip (devia#iei standard) i a coeficientului de varia#ie.

     Rezolvare:a)

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    15/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    15

     Explica # ii:

    Dintre cele dou$  proiecte, mai riscant este considerat proiectul B, deoarece intervalul devaria#ie a variabilei cash flow este mai extins în compara#ie cu cel aferent proiectului A.

    Aceasta înseamn$  c$  indicatorul statistic valoare medie (speran#a matematic$) are anse maimari s$  fie atins$  în cazul proiectului A, unde valorile variabilei cash flow sunt mult mai„strâns grupate” în jurul valorii medii, spre deosebire de proiectul B unde aceste valori cunoscun grad mai pronun#at de „împr $tiere”. Aceste afirma#ii sunt sus#inute i în urma determin$riiindicatorului devia#ia standard (abaterea medie p$tratic$) a variabilei cash flow (vezi pct. b)

     b)mii lei

    Proiect A Proiect B

    Nr.crt. Specificaie indicator Pia! îndeclin Pia! stabil! 

    Pia! în

    expan-siune Pia! îndeclin Pia! stabil! 

    Pia ! în

    expan-siune1 Cash Flow 200 500 600 0 500 100

    2Coeficieni de probabilitate ata$aiscenariilor 0,25 0,50 0,25 0,25 0,50 0,2

    3 Valoare medie a variabilei cash flow 450 500

    4Riscul proiectului de investiii (abateremedie p!tratic!) 150 354

    5Riscul proiectului de investiii (coeficientulde variaie) 0,33 0,71

    Concluzii:

    ü   Fluxurile de numerar asociate fiec$rei ipoteze de lucru pentru proiectul A se abat înmedie fa#$ de speran#a matematic$  cu 150 mii lei;ü   Coeficientul de varia#ie pentru proiectul A este 0,33;ü   Fluxurile de numerar asociate fiec$rei ipoteze de lucru pentru proiectul B se abat în

    medie fa#$ de speran#a matematic$  cu 354 mii lei;ü   Coeficientul de varia#ie pentru proiectul B este 0,71;

    În aceste condi#ii proiectul B este considerat mai riscant în compara#ie cu proiectul A.

    Not$:  În cazul în care indicatorul abatere medie p$tratic$ înregistreaz$ valori identice pentrucele dou$ proiecte de investi#ii, aprecierea gradului de risc se va face în raport cu coeficientulde varia#ie, în sensul c$ un proiect este considerat mai riscant în compara#ie cu cel$lalt în cazul

    în care acest coeficient înregistreaz$ o valoare mai ridicat$.

     Aplica # ie propus:

    Componenta managerial$ a unei întreprinderi studiaz$ oportunitatea implement$rii unui proiectde investi#ii caracterizat prin urm$torii parametri:

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    16/72

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    17/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    17

    2.2. Determinarea investi#iei de finan#at i a necesarului total de resurse pentruactivitatea investi#ional$ 

    Odat$  fundamentat$  decizia de investire i implicit odat$  cu identificarea surselor definan#are asociate, conducerea unei entit$#i, prin departamentele sale financiar-contabile,

    creioneaz$ un tablou de finan#are-creditare având dou$ coordonate majore:

    I. Investi#ia de finan#are total$ (Ift) – reprezint$ indicatorul prin care este cuantificat efortulinvesti#ional total în baza urm$toarei rela # ii de calcul :

    Ift = Vi + Im – M – Ec, unde :

    ü   Vi – valoarea proiectului de investi#ii în baza documenta#iei tehnico-economice;

    ü   Im – imobiliz$ri de resurseÎn cazul elementelor de active patrimoniale, imobiliz$rile de resurse constau în

     plasamente de capital efectuate cu scopul de a finan#a activele curente de natura stocurilor i acrean#elor. Astfel, se poate identifica o imobilizare de resurse atunci când exist$  o evolu#iecresc$toare a soldurilor contabile pentru aceste elemente.

    În cazul elementelor de pasive patrimoniale se constat$ o imobilizare de resurse atuncicând soldurile contabile ale conturilor înregistreaz$ o sc$dere, ceea ce echivaleaz$ cu ieiri denumerar pentru a finan#a în special achitarea unor angajamente financiare (datorii).

    ü   M – mobiliz$ri de resurseMobiliz$rile de resurse se refer $  la efectele financiare degajate din activitatea de

    exploatare sau investi#ii. În cazul elementelor de active patrimoniale se constat$ o mobilizarede resurse atunci când soldurile conturilor înregistreaz$  o diminuare. Pentru elementele de

     pasive patrimoniale  se înregistreaz$ o mobilizare de resurse atunci când soldurile conturilorspecifice reflect$ o cretere, i, implicit o consolidare a surselor de finan#are.

    ü   Ec – economia de costuri programat$ pentru lucr $ri de investi#ii executate înregie proprie, dac$ exist$ astfel de lucr $ri i se poate aprecia existen#a acestoreconomii.

    II. Necesarul total de resurse pentru finan#area efortului investi#ional (Ntr) – se determin$  pornind de la investi#ia de finan#are total$  (Ift), prin includerea angajamentelor financiare privind rambursarea împrumuturilor contractate (credite pentru activitatea de investi#ii) i

    implicit a dobânzilor aferente. Rela # ie de calcul :

     Ntr = Ift + Rc + D, unde:

    Rc – Rate aferente creditelor pentru investi#ii;D- costul finan#$rii prin îndatorare (dobânzi).

     Aplica # ie: Cu privire la programul investi#ional anual al unei companii, se cunosc urm$toareleinforma#ii:•  valoarea total$  a investi#iei de realizat, conform documenta#iei tehnico-economice (devizul

    de cheltuieli): 2.500 mii lei, cu urm$toarea defalcare trimestrial$:

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    18/72

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    19/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    19

    Tabel nr. 2: Calculul dobânzilor aferente ratelor la credite pentru activitatea de investi#ii

    Data

    Soldiniial

     /neram-bursat(mii lei)

    Valoarerat! 

    rambur-sat! 

    (mii lei)

    Valoaresold

    neram-bursat(mii lei)

    Ratadobân-

    zii(%)

    Perioadade

    utilizarerat! (zile)

    Perioadade

    utilizaresold(zile)

    Dobândaaferenta

    ratei(mii lei)

    Dobândaaferent! 

    sold(mii lei)

    Dobândatrimestrial! 

    (mii lei)

    31.mar 1.875,00 900,00 975,00 8 60 90 12,00 19,50 31,530.iun 975,00 400,00 575,00 8 60 90 5,33 11,50 16,8

    30.sep 575,00 400,00 175,00 8 60 90 5,33 3,50 8,8

    31.dec 175,00 175,00 0,00 8 60 NA 2,33 NA 2,3

    TOTAL 59,5 

     Exemplificare calcul  dobând$ trimestrul I:

    D1  = Valoare rat$  rambursat$  x Rata dobânzii/100 x Perioada de utilizare/360 + Soldnerambursat x Rata dobânzii/100 x Perioada de utilizare/360

    = 900,00 x 8/100 x 60/360 + 975,00 x 8/100 x 90/360 = 31,50 mii lei

    Tabel 3. Determinarea investi#iei totale de finan#at i a necesarului total de resurse mii lei Nr.crt. Specificaie indicator Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Anual

    1 Valoarea proiectului de investiii 1.250,00 500,00 500,00 250,00 2.500,02 Imobiliz!ri de resurse 50,00 80,00 15,00 65,00 210,03 Mobiliz!ri de resurse 20,00 10,00 50,00 20,00 100,04 Economii programate 47,00 33,00 35,00 59,00 174,0

    5 Investiia de finanat total!  1.233,00 537,00 430,00 236,00 2.436,06 Credite pentru investiii 900,00 400,00 400,00 175,00 1.875,07 Dobânda aferenta creditelor 31,50 16,83 8,83 2,33 59,5

    8 Necesar total de resurse 2.164,50 953,83 838,83 413,33 4.370,5 

    2.3. Echilibrarea tabloului de finan#are-creditare a investi#iilor pe seama resurselorproprii de finan#are

    Echilibrarea tabloului de finan#are-creditare presupune în esen#$ stabilirea excedentelorsau deficitelor din activitatea de finan#are, prin confruntarea necesarului total de resurse curesurse proprii de finan#are în vederea identific$rii unor solu#ii optime de finan#are adeficitelor, dup$ cum urmeaz$:

    ü    prin utilizarea excedentelor de finan#are reportate din trimestrele anterioare;ü    prin contractarea unor credite de trezorerie care s$ acopere decalajul de resurse

    de finan#are la nivelul trimestrelor;ü   identificarea altor oportunit$#i de finan#are a deficitelor care nu pot fi acoperite

     pe seama creditelor de trezorerie (pe termen scurt).

    Prin fundamentarea tabloului de finan#are-creditare a proiectelor de investi#ii se vaîncerca o echilibrare între indicatorii necesar total de resurse (Ntr) i resursele proprii definan#are ale companiei (Rp), cu luarea în considerare a urm$toarelor situa#ii:

    •  Volumul de resurse proprii de finan#are la nivelul unui an i defalcat pe trimestreacoper $ integral necesarul total de resurse de finan#are pentru activitatea investi#ional$,ceea ce înseamn$ c$ nu este necesar apelul la contractarea unor resurse împrumutate.

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    20/72

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    21/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    21

    2.  Echilibrarea tabloului de finan#are-creditare a investi#iilormii lei 

     Explica # ii:

    ü   La pozi#ia nr. 4, excedentul reportat se determin$  însumând excedentele de finan#aredin trimestrele anterioare (2 i 3);

    ü   Creditul pe termen scurt a fost contractat la finele trimestrului I cu scopul de a finan#adeficitul de trezorerie, acesta urmând a fi rambursat integral la finele anuluicalendaristic. Prin urmare, dobânda aferent$ se determin$ astfel:

    D = Valoarea creditului x Rata dobânzii/100 x Perioada de utilizare/360 = 769,40 x 7/100 x 270/360 = 40, 39 mii lei

    Not$: Se va lua în considerare situa#ia în care excedentele degajate la nivelul trimestrelor II iIII s$  fie fructificate pe termen scurt sub forma unor certificate de depozit bancar, dup$ cumurmeaz$:

    -  excedentul din trimestrul II va fi fructificat cu o rat$ a dobânzii de 7,5% (180 zile);-  excedentul din trimestrul III va fi fructificat cu o rat$ a dobânzii de 6,5% (90 zile).

    Se va studia oportunitatea ramburs$rii anticipate a creditului de trezorerie contractat la fineletrimestrului I (excedentele realizate contribuie la rambursarea creditului pe m$sura apari#ieiacestora).

     Aplica # ie 2: S$ se echilibreze tabloul de finan#are-creditare a investi#iilor, în baza urm$toarelorinforma#ii:

    Mii leiSpecificaieindicator Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV AnualNecesar total deresurse 156.612,50 100.625,00 136.750,00 86.512,50 480.500,00Total Resurseproprii 111.612,50 110.625,00 121.750,00 98.512,50 442.500,00

    Nr.Crt. Specificaie indicator Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Anual

    1 Necesar total de resurse 2.164,50 953,83 838,83 413,33 4.370,50

    2 Total Resurse proprii 1.395,10 998,88 998,88 1.077,65 4.470,513 EXCEDENT/DEFICIT -769,40 45,05 160,05 664,32 100,014 EXCEDENT REPORTAT NA NA NA 205,10 NA 

    5CREDIT PE TERMENSCURT 769,40 NA NA NA 769,40

    6RAMBURSARE CREDIT pct.5 NA NA NA 769,40 769,40

    7PLATA DOBANZI CREDITpct. 5 NA NA NA 40,39 40,39

    8 EXCEDENT/DEFICIT NET 0,00 0,00 0,00 59,63 59,63

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    22/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    22

     Rezolvare:

    Mii lei

     Explica # ii:

    ü   La pozi#ia nr. 4, excedentul reportat în valoare de 10.000,00 mii lei provine dintrimestrul precedent i este utilizat pentru a finan#a par #ial deficitul în valoare de15.000,00 mii lei în trimestrul III;

    ü   Pentru a finan#a par #ial deficitul în valoare de 45.000 mii lei din trimestrul I i integraldeficitul în valoare de 5.000 mii lei din trimestrul III, se va contracta în cursul anului uncredit de trezorerie care va fi rambursat integral la sfâr itul anului,  pe seamaexcedentului de finan # are în valoare de la 12.000 mii lei. Tranele de credit detrezorerie i dobânzile aferente se calculeaz$ astfel:

    Pentru creditul contractat la finele trimestrului III în valoare de 5.000 mii lei, dobânda aferent$ este:C3 = 5.000,00 mii leiD3 = Valoarea creditului x Rata dobânzii/100 x Perioada de utilizare/360 = 87,50 mii lei. 

     Not : Rata anual  a dobânzii este de 7%

    Pentru creditul contractat la finele trimestrului I, plafonul maxim de creditare se determin$ prindeducerea creditului contractat în trimestrul III, inclusiv dobânda aferent$, astfel:

    Plafon de creditare = 12.000,00 – 5.000,00 – 87,50 = 6.912,50 mii lei.

    În aceste condi#ii, valoarea creditului contractat la finele trimestrului I se determin$ astfel:

    C1 + C1 x rata dobânzii/100 x Perioada de utilizare/360 = 6.912,50 mii lei. 

    C1 = 6.567,70 mii lei iar dobânda aferent$ este de :D1 = 344,80 mii lei

    ü   Se poate constata c$ deficitul net din trimestrul I solicit$ alte surse de finan#are decâtcele împrumutate pe termen scurt (credite de trezorerie). Propuneri de finan#are în acestsens, pot viza instrumente de îndatorare bancar $ pe termen mediu i lung, emisiuni denoi ac#iuni sau de obliga#iuni, atragere de fonduri structurale, etc.

    r.rt. Specificaie indicator Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Anual

    1 Necesar total de resurse 156.612,50 100.625,00 136.750,00 86.512,50 480.500,002 Total Resurse proprii 111.612,50 110.625,00 121.750,00 98.512,50 442.500,003 EXCEDENT/DEFICIT -45.000,00 10.000,00 -15.000,00 12.000,00 -38.000,004 EXCEDENT REPORTAT NA 0,00 10.000,00 0,00 NA5 CREDIT PE TERMEN SCURT 6.567,70 NA 5.000,00 NA 11.567,70

    6RAMABURSARE CREDITpct. 5 NA NA NA 11.567,70 11.567,70

    7PLATA DOBANZI CREDITpct.5 NA NA NA 432,30 432,30

    8 EXCEDENT/DEFICIT NET -38.432,30 0,00 0,00 0,00 -38.432,30

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    23/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    23

    Capitolul III: Politica de dividend

    Interesul ac#ionarilor de a contribui la finan#area proprie de baz$  a unei companii se p$streaz$  în m$sura în care capitalul avansat de acetia este remunerat, fie prin aprecierea

    cursului ac#iunilor de#inute (în cazul în care aceste ac#iuni sunt tranzac#ionate pe o pia#$  decapital reglementat$), fie prin distribuirea de ac#iuni cu titlu gratuit, prin capitalizarea unor profituri acumulate, fie prin distribuirea de dividende. Politica de distribuire a dividendelor din profiturile nete ale companiei este conturat$ în baza hot$rârilor AGA luate în acest sens.

     Aplica # ie: Pentru a analiza performan#ele financiare ale SC Alfa SA, dispune#i de urm$toareleinforma#ii preluate din situa#iile financiare anuale (bilan# i cont de profit i pierdere) aprobatede Adunarea General$ Ordinar $ a Ac#ionarilor i notele explicative privind calculul impozitului

     pe profit:ü   cifra de afaceri net$: 75.300 mii leiü   varia#ia stocurilor (sold debitor cont 711): 2.450 mii lei

    ü    produc#ia de imobiliz$ri: 12.700 mii leiü   total cheltuieli de exploatare: 79.200 mii leiü   total venituri financiare: 7.345 mii leiü   total cheltuieli financiare: 8.160 mii leiü   total venituri extraordinare: 1.190 mii leiü   cheltuieli nedeductibile fiscal: 456 mii leiü   venituri neimpozabile: 198 mii leiü   total active: 34.600 mii leiü   total datorii: 25.000 mii leiü   capitaluri proprii: 9.600 mii lei

    În urma AGOA, s-a hot$rât repartizarea profitului din exerci#iul curent, astfel: capitalizarea a70%, în vederea autofinan#$rii, diferen#a fiind distribuit$ ac#ionarilor sub form$ de dividende.Societatea a emis un num$r de 800 de ac#iuni nominative, cu o valoare nominal$ de 500 lei.Pre#ul de pia#$ al ac#iunii este de 2,50 lei/ac#iune.

    Cerin#$:S$  se determine rezultatul pe ac#iune precum, raportul pre#-câtig, dividendul pe ac#iune ivaloarea contabil$ a unei ac#iuni.

     Rezolvare:

    Nr. Crt. Specificaie indicator Valoare (mii lei)1 Cifra de afaceri net!  75.300,002 Variaia stocurilor -2.450,003 Venituri producia capitalizat!  12.700,004 TOTAL venituri exploatare 85.550,00

    5 TOTAL cheltuieli exploatare 79.200,00

    6 REZULTAT EXPLOATARE 6.350,00

    7 TOTAL venituri financiare 7.345,00

    8 TOTAL cheltuieli financiare 8.160,00

    9 REZULTAT FINANCIAR -815,00

    10 REZULTAT CURENT 5.535,00

    11TOTAL venituri extraordinare (desp!gubiriprimite de la o societate de asigurare) 1.190,00

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    24/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    24

    12 REZULTAT EXTRAORDINAR 1.190,00

    13 TOTAL VENITURI, din care 94.085,00neimpozabile (dividende primite) 198

    14 TOTAL CHELTUIELI, din care 87.360,00nedeductibile (amenzi primite) 456

    15 PROFIT BRUT 6.725,0016 PROFIT IMPOZABIL 6.983,00

    17 IMPOZIT PROFIT 1.117,28

    18 PROFIT NET 5.607,72

    19 CAPITALIZARE REZERVE 3.925,40

    20 DISTRIBUIRE DIVIDENDE 1.682,32

    21 NR. AC'IUNI EMISE 80022 EPS 7,0123 PRE' DE PIA'(  2,5024 PER 0,3625 DIVA 1,7726 TOTAL ACTIVE 34.60027 TOTAL DATORII 25.00028 TOTAL ACTIV NET (CAPITALURI PROPRII) 9.60029 VALOARE CONTABIL' AC)IUNE 1230 MARKET VALUE/BOOK VALUE (MV/BV) 0,21

    Observa # ii:ü   Câtigul pe ac#iune (EPS) se determin$ ca raport între profiturile nete ale companiei i

    num$rul de ac#iuni emise de c$tre aceasta. Este un indicator care evalueaz$ performan#afinanciar $ a companiilor i prezint$  relevan#$  informa#ional$  în condi#iile în care estedeterminat pentru companii cotate care opereaz$  în aceleai sectoare economice deactivitate.

    ü   Dividendul pe ac#iune (DIVA) se determin$ ca raport între dividendele nete declaratei distribuite de o companie i num$rul de ac#iuni emise de c$tre aceasta. Este unindicator de evaluare a gradului de remunerare a plasamentelor f $cute de ac#ionari,al$turi de indicatorul „rata de distribuire a dividendelor” calculat$  ca raport întredividendele declarate i profiturile nete ale companiei. Investitorii sunt în mod deosebitinteresa#i de m$rimea net$  a dividendului pe ac#iune, în scopul determin$rii ratei derandament asociat$ unei ac#iuni.

    ü   Raportul pre#-câtig (PER) exprim$ cât de „scump$” sau „ieftin$” este o ac#iune prinraportare la performan#ele intrinseci ale companiei. Prin urmare, acest indicator sedetermin$  ca raport între pre#ul de pia#$  i câtigul pe ac#iune. Prezint$  relevan#$ informa#ional$ doar în cazul utiliz$rii pentru companii din ramuri identice de activitate

    economic$.ü   Valoarea contabil$ a unei ac#iuni exprim$ performan#a intrinsec$ a unei companii, prinraportarea capitalurilor proprii (averii ac#ionarilor) la num$rul de ac#iuni emise decompanie. Prin capitaluri proprii în#elegem în aceast$  accep#iune, activul net alcompaniei, determinat ca diferen#$ între activele totale i datoriile totale.

    ü   Raportul valoare de pia#$/valoare contabil$  (MV/BV) evalueaz$  dac$  o ac#iune este„supra-evaluat$” sau „sub-evaluat$” la un anumit nivel al pre#ului de pia#$  (percep#iainvestitorilor asupra imaginii de pia#$  a companiei) în raport cu performan#elefinanciare intrinseci ale companiei. Astfel, indicatorul se determin$ raportând pre#ul de

     pia#$  al ac#iunii la valoarea contabil$  (matematic$) a acesteia, considerându-se c$  oac#iune este „supra-evaluat$” atunci când raportul este supraunitar, respectiv „sub-

    evaluat$” în situa#ia invers$ (raport subunitar).

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    25/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    25

    Capitolul IV: Problematica amortismentului activelor imobilizate

    Potrivit  IAS 16 Imobilizri corporale, amortizarea unui activ imobilizat reprezint$ 

     procesul de alocare sistematic$ a valorii contabile a unui activ imobilizat pe întreaga durat$ devia#$ util$ acestuia. Durata de via#$ util$ (durata normal$ de func#ionare) reflect$ intervalul detimp în care se ateapt$ ca activul s$ genereze pentru entitate beneficii economice.

    Strâns legat de procesul de amortizare sunt definite conceptele de uzur $ i depreciere aactivelor imobilizate. Deprecierea reprezint$  un fenomen de pierdere a valorii la care suntexpuse activele imobilizate amortizabile, ca urmare a uzurii acestora:

    Ø   uzur $  fizic$  +  c$reia i se asociaz$  deprecierea ireversibil$  (pentru care activul seamortizeaz$);

    Ø   uzur $ moral$+ c$reia i se asociaz$ fie o depreciere ireversibil$, fie una reversibil$, decele mai multe ori datorat$ conjuncturii de pia#$. Deprecierea reversibil$ (pentru care serecunoate o ajustare de depreciere) se leag$ de concepte precum valoare de utilitate,

     pre# de vânzare net i valoare recuperabil$.

    4.1.Elementele sistemului de amortizare•   Amortizarea reprezint$ procesul de recuperare treptat$ i sistematic$ a valorii unui activ

    imobilizat pe m$sur $ ce acesta îi transfer $ valoarea c$tre bunurile ob#inute, lucr $rileexecutate sau serviciile prestate. 

    •   Amortismentul   reprezint$  sumele degajate din procesul de amortizare a activelorimobilizate, acestea contribuind la formarea unui fond de amortizare pe seama c$ruia sefinan#eaz$ înlocuirile de active imobilizate (casare). Amortismentul poate fi abordat îndubl$ ipostaz$:ü   ca resurs$ financiar $ care contribuie la constituirea fondului de amortizareü   ca un element de cost prin reflectarea acestuia pe seama cheltuielilor de

    exploatare.•  Valoarea de amortizare reprezint$ valoarea care face obiectul procesului de amortizare

    i îmbrac$  forma valorii de intrare (pentru sistemul liniar) sau a valorii r $mase derecuperat (sistemul degresiv). Pentru a determina valoarea amortizabil$, orice valoarerezidual$  estimat$  a se recupera la finele duratei de via#$  a activului imobilizatamortizabil se va sc$dea din valoarea de intrare (valoarea recunoscut$ ini#ial ca i: costde achizi#ie, cost de produc#ie, valoarea de aport, valoarea just$, etc.) 

    •  Valoarea recuperat  reprezint$ partea din valoarea de amortizare a activului imobilizat,care a fost efectiv amortizat$ i implicit recuperat$ la finele unui exerci#iu financiar. 

    •  Valoarea r mas de recuperat reprezint$ partea din valoarea activului care urmeaz$ afi recuperat$ în viitor pe calea amortiz$rii. În sistemul degresiv de amortizare, valoarear $mas$  de amortizat la finele unei perioade constituie valoarea de amortizat pentruexerci#iul financiar urm$tor.

    •  Valoarea rezidual  reprezint$ valoarea pe care entitatea vizeaz$ c$ o va recupera laexpirarea duratei de via#$ util$ a activului în urma înstr $in$rii acestuia.

    •  Valoarea reevaluat  reprezint$ valoarea de amortizare atribuit$ unui activ în urma uneiopera#iuni de reevaluare efectuat$ de c$tre un evaluator extern independent.

    •   Norma de amortizare este cota procentual$  anual$  de recuperare a valorii unui activimobilizat. Aceast$  norm$  de amortizare poate s$  fie fix$  (constant$), de exemplu

     pentru sistemul propor #ional (liniar) de amortizare sau poate s$  fie variabil$, pentrusistemul progresiv sau regresiv de amortizare.

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    26/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    26

    4.2. Tipologia sistemelor de amortizare

    4.2.1. Sisteme clasice de amortizare

    A. Sistemul propor#ional (liniar) de amortizare: se caracterizeaz$  prin determinarea iutilizarea aceleiai norme de amortizare pe întreaga durat$ normal$ de func#ionare a activuluiastfel încât amortismentele sunt constante i afecteaz$  în mod uniform cheltuielile deexploatare ale companiei.

     Norma de amortizare se determin$ dup$ rela#ia:

    unde:

    Am - amortismentul anual;Vi – valoarea de intrare (valoarea de recunoatere ini#ial$);Dnf – durata normal$ de func#ionare.

    Not$: În cazul în care conducerea entit$#ii estimeaz$ o valoare rezidual$, aceasta se va deducedin valoarea de intrare în scopul determin$rii valorii amortizabile i a normei de amortizare,astfel:

    unde,

    Vam = Vi - Vrez 

    B. Sistemul accelerat de amortizare se caracterizeaz$ prin faptul c$ în prima parte a durateide via#$  util$  a activului, amortismentele sunt supraevaluate fa#$  de nivelul normal de

    consumare a beneficiilor economice iar în a doua parte, amortismentele sunt subevaluate,reflectând corespunz$tor pierderea de valoare cauzat$  de factorul timp. Acest sistem deamortizare are dou$ variante de aplicare:

    B.1. Sistemul accelerat cu  valoare de amortizare descresc$toare i norm$ de amortizareconstant$. Se aplic$ pentru situa#ia în care se poate estima o valoare rezidual$:

    n – durata de via#$ util$;Vrez - valoare rezidual$ estimat$;

    Vi  - valoare de intrare.

    Valoarea de amortizare ulterioar $ primului an de func#ionare corespunde valorii r $masedin anul precedent

    100⋅=i

    a V 

     Am N 

     Dnf V 

     Dnf 

    i

    i

    100100 =⋅=

    100⋅

    =am

    rezi

    a V 

     Dnf V V 

     N 

    1001 ⋅   

      

     −= n

    i

    reza V 

    V  N 

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    27/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    27

    B.2. Sistemul accelerat cu  valoare de amortizare constant$  i norm$  de amortizaredescresc$toare (sistem regresiv)

    unde:k- anul de exploatare pentru care determin$m norma de amortizare;n – durata normal$ de func#ionare;

    ∑κ = n x (n+1) k=1 2 

     Aplica # ie: Valoarea de intrare a unui activ imobilizat este de 80.000 lei, durata deamortizare este de 10 ani iar valoarea rezidual$  estimat$  de c$tre exper #i este de 10% dinvaloarea de intrare.

    Cerin #:  S$  se determine amortismentul anual în varianta sistemului propor #ional iaccelerat.

     Rezolvare:a) pentru sistemul propor#ional

    Tabel 1. Determinarea indicatorilor specificiNr. crt. Specificaie indicator Valoare

    1 Valoare de intrare (lei) 80.000,00

    2 Durata de via! util! (ani) 103 Valoare reziduala (lei) 8.000,00

    (10% x pct.1)

    4 Valoare amortizabil! (lei) 72.000,00(pct. 1- pct. 3)

    5 Norma de amortizare anual! (%) 10(100/pct.2)

    6 Amortisment anual 7.200,00

    (pct.4 x pct. 5)

    Tabel 2. Elaborarea tabloului de amortizareAnul Vam LEI Nam % Ama Vrec Vram

    1 72.000,00 10 7.200,00 7.200,00 64.800,00

    2 72.000,00 10 7.200,00 14.400,00 57.600,00

    3 72.000,00 10 7.200,00 21.600,00 50.400,00

    4 72.000,00 10 7.200,00 28.800,00 43.200,00

    5 72.000,00 10 7.200,00 36.000,00 36.000,00

    6 72.000,00 10 7.200,00 43.200,00 28.800,00

    7 72.000,00 10 7.200,00 50.400,00 21.600,00

    8 72.000,00 10 7.200,00 57.600,00 14.400,00

    9 72.000,00 10 7.200,00 64.800,00 7.200,00

    10 72.000,00 10 7.200,00 72.000,00 0,00

    (  )  100

    1

    1

     

    ⋅−− 

    = ∑κ  =

     k  n  n

    k  

    k  

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    28/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    28

    unde:Vam – valoarea de amortizare;

     Nam – norma anual$ de amortizare;Ama - amortisment anual;

    Vrec- valoare recuperat$;Vram – valoare r $mas$ de amortizat.

    b)  pentru sistemul accelerat

    b.1.) cu valoare de amortizare descresc$toare i norm$ de amortizare constant$. 

     Na = 20,57%

    Elaborarea tabloului de amortizare

    Anul Vam LEI Nam % Ama Vrec Vram1 80.000,00 20,57 16.456,00 16.456,00 63.544,00

    2 63.544,00 20,57 13.071,00 29.527,00 50.473,00

    3 50.473,00 20,57 10.382,30 39.909,30 40.090,70

    4 40.090,70 20,57 8.246,66 48.155,95 31.844,05

    5 31.844,05 20,57 6.550,32 54.706,27 25.293,73

    6 25.293,73 20,57 5.202,92 59.909,19 20.090,81

    7 20.090,81 20,57 4.132,68 64.041,87 15.958,138 15.958,13 20,57 3.282,59 67.324,46 12.675,54

    9 12.675,54 20,57 2.607,36 69.931,82 10.068,18

    10 10.068,18 20,57 2.068,18 72.000,00 8.000,00

    unde:Vam – valoarea de amortizare;

     Nam – norma anual$ de amortizare;Ama - amortisment anual;Vrec- valoare recuperat$;Vram – valoare r $mas$ de amortizat.

    De verificat pentru V am = 72.000 lei !

    Not$:  Se poate observa c$  în ultimul an de amortizare, valoarea r $mas$  de amortizat seidentific$ cu valoarea rezidual$ estimat$ ini#ial. Aceasta va fi recuperat$ prin cedarea activuluiimobilizat respectiv.

    b.2.) cu valoare de amortizare constant$ i norm$ de amortizare descresc$toare.

     Exemplu pentru determinarea normei de amortizare în anul 7 de exploatare:

    1001 ⋅    

        

      

      − =  10 a

    8.000 

    80.000

    (  ) 

    1001

    1

     ⋅−−=∑κ  

    =

     7  10  10

    k  

    7  

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    29/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    29

     N7 = 7,27%

    Anul Vam LEI Nam % Ama Vrec Vram1 72.000,00 18,18 13.089,60 13.089,60 58.910,40

    2 72.000,00 16,36 11.779,20 24.868,80 47.131,203 72.000,00 14,54 10.468,80 35.337,60 36.662,40

    4 72.000,00 12,72 9.158,40 44.496,00 27.504,00

    5 72.000,00 10,90 7.848,00 52.344,00 19.656,00

    6 72.000,00 9,09 6.544,80 58.888,80 13.111,20

    7 72.000,00 7,27 5.234,40 64.123,20 7.876,80

    8 72.000,00 5,45 3.924,00 68.047,20 3.952,80

    9 72.000,00 3,63 2.613,60 70.660,80 1.339,20

    10 72.000,00 1,81 1.339,20 72.000,00 0,00

    unde:

    Vam – valoarea de amortizare; Nam – norma anual$ de amortizare;Ama - amortisment anual;Vrec- valoare recuperat$;Vram – valoare r $mas$ de amortizat 

    C. Sistemul regresiv de amortizare

    Se caracterizeaz$  prin faptul c$  normele de amortizare sunt diferen#iate în timp(descresc$toare) în func#ie de randamentul  $i gradul de uzur   ale activelor imobilizate,amortismentul grevând asupra cheltuielilor de exploatare cu sume din ce în ce mai reduse.

    Ra#iunea utiliz$rii acestui sistem de amortizare se reg$sete în sc$derea capacit$#ii de produc#iea mijloacelor fixe pe m$sura învechirii i deprecierii acestora.

    Se recomand$ aceast$ metod$ categoriilor de active imobilizate intens supuse procesuluide uzur $ moral$. Normele de amortizare anual$ vor fi diferen#iate în trei categorii astfel:

    a) pentru existentul de active imobilizate

     b) pentru intr $ri de active imobilizate în cursul anului

    c) pentru ieiri de active imobilizate în cursul anului

    (  ) 100

    ⋅ − −= 

    ∑ =

    k  

    k  k  

    k  n 

    100

    1

    ⋅= 

    ∑=

    n

    k  k  

    n

    1001

    1

    ⋅= 

    ∑ =n

    k  

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    30/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    30

    D. Sistemul progresiv de amortizare

    Se caracterizeaz$ prin faptul c$ normele de amortizare anual$ cresc de la un an la altul

    majorând valoarea amortismentului corespunz$tor acceler $rii gradului de uzur $  pe m$suraînvechirii i deprecierii activelor imobilizate. Se recomand$ claselor de active fixe cu o durat$ de func#ionare îndelungat$.

     Normele de amortizare sunt diferen#iate astfel:

    a) pentru existentul de active imobilizate

     b) pentru intr $ri de active imobilizate în cursul anului

    c) pentru ieiri de active imobilizate în cursul anului

     Aplica # ie: Conform registrului mijloacelor fixe actualizat la data de 01.01.2007 la SC ComStrong SA, se cunosc urm$toarele informa#ii cu privire la activele imobilizate aflate în

     patrimoniul societ$#ii:-mii lei-

    Intr$ri IeiriCod Duratanormal$ de

    func#ionare(ani)

    Valoarea deintrare

    aferent$ existentului

    Data Valoarea

    deintrare

    Data Valoarea

    de intrare

    Xx1 50 60.000 - - 10.09 20.000Xx2 25 50.000 22.03 40.000 12.12 26.000Xx3 20 800.000 25.04 300.000 20.08 150.000Xx4 10 600.000 16.06 240.000 15.10 60.000

    Cerin # e:a)  Presupunând ca pentru prima categorie de active imobilizate ne afl$m în anul 45 de

    exploatare, pentru categoria a doua în anul 20, respectiv pentru categoria a treia în anul 7iar pentru categoria a patra ne afl$m în ultimul an de exploatare, s$  se determine

    amortismentul anual total, în regim regresiv/progresiv i s$  se efectueze programareaacestuia pe trimestre.

    100

    ⋅=

    ∑= 

    k  

    k  k  

    k  

    1001 

    1

    ⋅= 

    ∑= 

    n

    k  

    k  k  

    100

    1

    ⋅= 

    ∑ =

    n

    k  

    k  k 

    n

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    31/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    31

     Rezolvare: 

    Sistemul regresiv de amortizare

    1. Determinarea amortismentului anual în regim regresiv

    CodDNFani

    DCani Specificaii VI (mii lei) lf lnf

    VI medie(mii lei)

    VE medie(mii lei)

    N am%

    Ama(mii lei

    Xx1 50 44 Existent 60.000,00 NA NA NA NA 0,471 282,6

      Intr !ri NA NA NA NA NA 3,922 0,0  Ie$iri 20.000,00 NA 3 NA 5.000,00 0,078 3,9  subtotal 1 278,7Xx2 25 19 Existent 50.000,00 NA NA NA NA 1,846 923,0

      Intr !ri 40.000,00 9 NA 30.000,00 NA 7,692 2.307,6  Ie$iri 26.000,00 NA 0 NA 0 0,308 0,0  subtotal 2 3.230,6Xx3 20 6 Existent 800.000,00 NA NA NA NA 6,667 53.336,0

      Intr !ri 300.000,00 8 NA 200.000,00 NA 9,524 19.048,0  Ie$iri 150.000,00 NA 4 NA 50.000,00 0,476 238,0  subtotal 3 72.146,0Xx4 10 9 Existent 600.000,00 NA NA NA NA 1,818 10.908,0

      Intr !ri 240.000,00 6 NA 120.000,00 NA 18,182 21.818,4  Ie$iri 60.000,00 NA 2 NA 10.000,00 1,818 181,8  subtotal 4 32.544,6

      Explica # ii

    ü   DNF – durata normal$ de func#ionare a activului;ü   DC- durata consumat$  a activului i reprezint$  num$rul de ani întregi de func#ionare

     pân$ în prezent;ü   VI- valoare de intrare (de recunoatere ini#ial$) a activului;ü   lf- num$rul lunilor de func#ionare a activelor intrate în cursul anului curent de

    exploatare;ü   lnf- num$rul lunilor de nefunc#ionare a activelor ieite în cursul anului curent de

    exploatareü   VI medie- valoarea medie a intr $rilor de active imobilizate în cursul anului. Se

    determin$ dup$ rela#ia:

    VI = VI x lf/12

    ü   VE medie- valoarea medie a ieirilor de active imobilizate în cursul anului. Sedetermin$ dup$ rela#ia:

    VE = VI x lnf/12

     Nam- norma anual$  de amortizare. Se determin$  diferen#iat pentru existentul de activeimobilizate, intr $ri i ieiri de active imobilizate.

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    32/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    32

    Spre exemplu:

    ü   Pentru activele imobilizate din clasa Xx1, norma de amortizare în cazul existentului deactive imobilizate:

     N45 = 0,471%

    ü   Pentru activele imobilizate din clasa Xx2, norma de amortizare în cazul intr $rilor deactive imobilizate:

     N20 = 7,692%

     Norma de amortizare se va aplica asupra valorii medii a intr $rilor de active imobilizate,care se determin$ astfel:

    VI = 40.000 x 9/12 = 30.000 mii lei.

    ü   Pentru activele imobilizate din clasa Xx3, norma de amortizare în cazul ieirilor deactive imobilizate:

     N7 = 0,476%

     Norma de amortizare se va aplica asupra valorii medii a ieirilor de active imobilizate, care sedetermin$ astfel:

    VE = 150.000 x 4/12 = 50.000 mii lei.

    (  )  100

    1

    1

     ⋅

    −−=

    ∑κ  =

     45 50 50 

    k  

    45 

    100

    1

     ⋅

     =

    ∑κ  =

     25 25 

    k  

    20 

    100

    1

     ⋅

     =

    ∑κ  

    =

     1 20 

    k  

    7  

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    33/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    33

    2. Programarea amortismentului anual pe trimestre (continuare tabel 1)

    Ama(mii lei) trimestrul I trimestrul II trimestrul III trimestrul IV

    282,60 70,65 70,65 70,65 70,650,00 0,00 0,00 0,00 0,00

    3,90 0,00 0,00 0,00 3,90

    278,70 70,65 70,65 70,65 66,75923,00 230,75 230,75 230,75 230,75

    2.307,60 0,00 769,20 769,20 769,20

    0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

    3.230,60 230,75 999,95 999,95 999,9553.336,00 13.334,00 13.334,00 13.334,00 13.334,00

    19.048,00 0,00 4.762,00 7.143,00 7.143,00

    238,00 0,00 0,00 59,50 178,50

    72.146,00 13.334,00 18.096,00 20.417,50 20.298,5010.908,00 2.727,00 2.727,00 2.727,00 2.727,00

    21.818,40 0,00 0,00 10.909,20 10.909,20

    181,80 0,00 0,00 0,00 181,80

    32.544,60 2.727,00 2.727,00 13.636,20 13.454,40

    Observa # ii:ü   Amortismentul anual al activelor imobilizate este proiectat pe durata anului

    calendaristic în func#ie de num$rul lunilor de func#ionare (pentru intr $ri), respectiv denefunc#ionare (pentru ieiri). În cazul existentului de active imobilizate, amortismentul

    anual este repartizat pe o baz$ uniform$.ü   Amortismentul aferent ieirilor de active imobilizate se va deduce în vederea

    determin$rii amortismentului anual total aferent activelor imobilizate, dup$ rela#ia:

    AmaT = Am, + AmI - AmE = 278,70 + 3.230,60 + 72.146,00 + 32.544,60 = 108.199,90 miilei, unde:

    AmaT – amortisment anual total;Am,  – amortisment aferent existentului de active imobilizate;AmI – amortisment aferent intr $rilor de active imobilizate;AmE – amortisment aferent ieirilor de active imobilizate.

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    34/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    34

    Sistemul progresiv de amortizare

    1. Determinarea amortismentului anual în regim progresiv

    CodDNFani

    DCani Specificaii VI (mii lei) lf lnf

    VI medie(mii lei)

    VE medie(mii lei)

    N am%

    Ama(mii lei)

    Xx1 50 44 Existent 60.000,00 NA NA NA NA 3,529 2.117,40

    Intr !ri NA NA NA NA NA 0,078 0,00Ie$iri 20.000,00 NA 3 NA 5.000,00 3,922 196,10

    subtotal 1 1.921,30Xx2 25 19 Existent 50.000,00 NA NA NA NA 6,154 3.077,00

    Intr !ri 40.000,00 9 NA 30.000,00 NA 0,308 92,40Ie$iri 26.000,00 NA 0 NA 0 7,692 0,00

    subtotal 2 3.169,40Xx3 20 6 Existent 800.000,00 NA NA NA NA 3,333 26.664,00

    Intr !ri 300.000,00 8 NA 200.000,00 NA 0,476 952,00Ie$iri 150.000,00 NA 4 NA 50.000,00 9,524 4.762,00

    subtotal 3 22.854,00Xx4 10 9 Existent 600.000,00 NA NA NA NA 18,182 109.092,00

    Intr !ri 240.000,00 6 NA 120.000,00 NA 1,818 2.181,60Ie$iri 60.000,00 NA 2 NA 10.000,00 18,182 1.818,20

    subtotal 4 109.455,40

    Not$:  Singura deosebire care intervine la determinarea amortismentului anual în regim progresiv (comparativ cu regimul regresiv) o constituie calculul normelor anuale deamortizare.

    Spre exemplu:

    ü   Pentru activele imobilizate din clasa Xx1, norma de amortizare în cazul existentului deactive imobilizate:

     N45 = 3,529%

    ü   Pentru activele imobilizate din clasa Xx2, norma de amortizare în cazul intr $rilor deactive imobilizate:

     N20 = 0,308%

    100

    1

     ⋅

     =

    ∑κ  =

     45 50 

    k  

    45 

    100

    1

     ⋅

     =

    ∑κ  =

     1 25 

    k  

    20 

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    35/72

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    36/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    36

     Rezolvare: 

    Prin valoare r $mas$  de recuperat (Vr ) în#elegem valoarea neamortizat$  a unui activimobilizat care este cedat înainte de expirarea duratei normale de func#ionare. Rela#ia decalcul este:

    Vr  = VI x ( 1 – DC/DNF) = 150.000 x (1- 6/20) = 105.000 mii lei.

    Pe baza acestui indicator se poate calcula rata anual$ de recuperat a valorii neamortizate(R a ), prin urm$toarea rela#ie de calcul:

    R a = (Vr - Sv) x lr /lt = (105.000 – 5.000) x 4/18 = 22.222,22 mii lei, unde:

    Sv  – sume din valorificarea unor materiale rezultate din dezmembrarea activelorimobilizate cedate;lr  – num$r de luni r $mase în cursul anului curent, pentru recuperarea valorii r $maseneamortizate. Se identific$ cu num$rul de luni de nefunc#ionare.lt – num$rul total de luni necesare pentru recuperarea valorii neamortizate.

    În aceste condi#ii, fondul total de amortizare (FamT) se determin$ astfel:

    FamT = AmaT + R a = 108.199,90 + 22.222,22 = 130.422,12 mii lei (în sistem regresiv),respectivFamT = AmaT + R a = 137.400,10 + 22.222,22 = 159.622,32 mii lei (în sistem progresiv).

    4.2.2. Sistemul românesc de amortizare

    Potrivit legisla#iei incidente (Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitaluluiimobilizat în active corporale i necorporale, cu modific$rile i complet$rile ulterioare)urm$toarele sisteme de amortizare sunt permise pentru entit$#ile corporatiste autohtone:

    1) sistemul liniar : se identific$ cu sistemul propor #ional de amortizare (vezi sistemele clasicede amortizare);

    2)  sistemul accelerat: se caracterizeaz. prin includerea, în primul an, pe seama cheltuielilorde exploatare a unui amortisment aferent unei norme de amortizare de pân.  la 50% dinvaloarea de amortizare a activului imobilizat, urmând ca valoarea r .mas. la finele anului s. fierecuperat. în anii urm.tori prin metoda liniar . de amortizare.

     Aplica # ie: Un activ imobilizat are o valoare de intrare de 60.000 mii lei i o durat$ normal$ defunc#ionare (conform cataloagelor) de 5 ani.Cerin#$: S$ se elaboreze tabloul de amortizare în regim linear i accelerat.

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    37/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    37

     Rezolvare:

    Tabel 1: Plan de amortizare în regim linear  

    Anul Vam (mii lei) Nam (%) Ama (mii lei) Vrec (mii lei) Vram (mii lei)1 60.000,00 20 12.000,00 12.000,00 48.000,00

    2 60.000,00 20 12.000,00 24.000,00 36.000,003 60.000,00 20 12.000,00 36.000,00 24.000,00

    4 60.000,00 20 12.000,00 48.000,00 12.000,00

    5 60.000,00 20 12.000,00 60.000,00 0,00

    Tabel 2: Plan de amortizare în regim accelerat  

    Anul Vam (mii lei) Nam (%) Ama (mii lei) Vrec (mii lei) Vram (mii lei)1 60.000,00 50 30.000,00 30.000,00 30.000,00

    2 30.000,00 25 7.500,00 37.500,00 22.500,00

    3 30.000,00 25 7.500,00 45.000,00 15.000,00

    4 30.000,00 25 7.500,00 52.500,00 7.500,00

    5 30.000,00 25 7.500,00 60.000,00 0,00

    3)  sistemul degresiv: cunoate dou. variante de aplicare:

    3.1. Varianta AD1 (f ' r '   influen # a uzurii morale):  se aplic$  pentru mijloacele fixe intrate înfunc#iune înainte de 31 decembrie 1993. În aceast.  variant., determinarea amortismentuluianual se efectueaz. astfel:

    ü   amortismentul pentru primul an de func#ionare se determin.  prin aplicarea asupravalorii de intrare a normei de amortizare degresiv'   corespunz.toare, ob#inut.  prinmultiplicarea normei de amortizare liniar . cu unul dintre urm.torii coeficien#i:

    - 1,50 pentru active imobilizate cu durata normal. de func#ionare (DNF) între 2-5 ani;- 2,00 pentru active imobilizate cu durata normal. de func#ionare (DNF) între 5 – 10 ani;- 2,50 pentru active imobilizate cu durata normal. de func#ionare peste 10 ani.ü    pentru anii urm.tori de exploatare amortizarea anual.  se determin.  prin aplicarea

    aceleai cote degresive de amortizare asupra valorii r ' mase de amortizat   pân'  în anulîn care amortismentul astfel determinat este egal sau mai mic decât amortismentulob # inut ca raport între valoarea r ' mas'  de recuperat la finele anului  $i num' rul anilorde func # ionare r ' ma $i.  Din acel an se va aplica regimul liniar de amortizare pân.  laexpirarea duratei normale de func#ionare, amortismentul anual fiind determinat caraport între valoarea r .mas. de recuperat i num.rul anilor r .mai de exploatare.

     Aplica # ie: Referitor la un activ imobilizat se cunosc urm$toarele informa#ii: valoare de intrare100.000 mii lei i durata normal$ de func#ionare 5 ani.Cerin#$: S$ se elaboreze tabloul de amortizare în varianta AD1.

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    38/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    38

     Rezolvare:

    Anul Vam (mii lei)Nam(%)

    Ama(mii lei)

    Vrec(mii lei)

    Vram(mii lei)

    Vram/Nr ani(mii lei) 

    1 100.000,00 30,00 30.000,00 30.000,00 70.000,00 17.500,00

    2 70.000,00 30,00 21.000,00 51.000,00 49.000,00 16.333,33

    3 49.000,00 30,00 14.700,00 65.700,00 34.300,00 17.150,003 49.000,00 33,33 16.331,70 67.331,70 32.668,30 na

    4 49.000,00 33,33 16.331,70 83.663,40 16.336,60 na

    5 49.000,00 33,33 16.336,60 100.000,00 0,00 na

     Explica # ii:ü   În primii doi ani de amortizare s-a utilizat regimul degresiv deoarece valoarea

    amortismentului astfel determinat este mai mare decât cel determinat în regim linear(ultima coloan$). Norma degresiv$  de amortizare se determin$  multiplicând cu 1,50norma liniar $ de amortizare (20%).

    ü   În urm$torii trei ani de amortizare s-a utilizat regimul linear deoarece începând cu anul

    3 amortismentul determinat în regim degresiv este mai mic în compara#ie cu celdeterminat în regim linear.

    3.2. Varianta AD2 (se ia în considerare influen # a uzurii morale): 

    -  aceast.  variant.  a sistemului degresiv de amortizare se aplic.  pentru mijloacele fixeintrate dup.  31 decembrie 1993 i permite amortizarea valorii de intrare a activelorimobilizate într-o perioad.  de timp mai mic.  decât durata normal.  de func#ionare,diferen#a (exprimat. în ani) reprezentând tocmai influen#a uzurii morale.

    -   pentru activele imobilizate cu durata normal. de func#ionare mai mic.  sau egal. cu 5ani nu se aplic. aceast. variant., ci varianta precedent. (AD1).

    -  varianta AD2 a sistemului degresiv de amortizare are la baz. urm.torii indicatori:

    ü   DUR = 100 / Nd = 100/ 12,50% = 8 ani

    DUR (ani) = durata normal.  de func#ionare (utilizare) a activului imobilizat recalculat.  înfunc#ie de norma anual.  degresiv.  de amortizare (Nd). Aceasta din urm$  se determin$ multiplicând norma linear $ cu coeficien#ii corespunz$tori.

    ü   DUI = DNF – DUR = 20- 8 = 12 ani 

    DUI (ani) = durata normal. de func#ionare (utilizare) a activului imobilizat pe perioada c.reia

    are loc amortizarea integral. a acestuia.

    ü   DUD = DUI – DUR = 12- 8 = 4 ani

    DUD (ani) = durata normal. de func#ionare (utilizare) a activului imobilizat pe perioada în carese aplic. regimul degresiv de amortizare.

    ü   DUL = DUI – DUD = 12-4 = 8 ani

    DUL (ani) = durata normal. de func#ionare (utilizare) a activului imobilizat pe perioada în carese aplic. regimul linear de amortizare.

    ü   DUM = DNF– DUI = 20- 12 = 8 ani

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    39/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    39

    DUM (ani) = durata normal.  de func#ionare (utilizare) corespunz.toare uzurii morale. Înaceast$ perioad$, activul imobilizat nu este amortizat.

     Aplica # ia: Referitor la un activ imobilizat se cunosc urm$toarele informa#ii: valoare de intrare

    15.000 mii lei, durata normal$ de func#ionare 20 ani.

    Cerin#$: S$ se elaboreze tabloul de amortizare în varianta AD2.

    Anul Vam (lei)Nam(%)

    Ama(lei)

    Vrec(lei)

    Vram(lei)

    1 15.000.000,00 12,50 1.875.000,00 1.875.000,00 13.125.000,00

    2 13.125.000,00 12,50 1.640.625,00 3.515.625,00 11.484.375,00

    3 11.484.375,00 12,50 1.435.546,88 4.951.171,88 10.048.828,13

    4 10.048.828,13 12,50 1.256.103,52 6.207.275,39 8.792.724,61

    5 8.792.724,61 12,50 1.099.090,58 7.306.365,97 7.693.634,03

    6 8.792.724,61 12,50 1.099.090,58 8.405.456,54 6.594.543,46

    7 8.792.724,61 12,50 1.099.090,58 9.504.547,12 5.495.452,88

    8 8.792.724,61 12,50 1.099.090,58 10.603.637,70 4.396.362,30

    9 8.792.724,61 12,50 1.099.090,58 11.702.728,27 3.297.271,73

    10 8.792.724,61 12,50 1.099.090,58 12.801.818,85 2.198.181,15

    11 8.792.724,61 12,50 1.099.090,58 13.900.909,43 1.099.090,58

    12 8.792.724,61 12,50 1.099.090,58 15.000.000,00 0,00

    13 na na na na na

    14 na na na na na

    15 na na na na na

    16 na na na na na

    17 na na na na na

    18 na na na na na

    19 na na na na na

    20 na na na na na

     Explica # ii:

    ü   Activul imobilizat a fost amortizat integral pe o perioad$  de 12 ani (DUI), utilizându-seregimul degresiv în primii patru ani (DUD) i cel linear în urm$torii opt ani (DUL). În ultimii 8ani din durata normal$  de func#ionare activul nu mai este amortizat (se manifest$  influen#auzurii morale).

    ü    Norma de amortizare degresiv$ utilizat$ în primii patru ani s-a ob#inut multiplicând cu 2,50norma de amortizare liniar $ (5%). Norma de amortizare liniar $ de 12,50% utilizat$ în urm$toriiopt ani de amortizare coincide întâmpl$tor cu norma degresiv$.  Aten # ie: cele dou  norme deamortizare nu trebuie s fie neaprat identice!

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    40/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    40

    Partea II : GESTIUNEA FINANCIAR ' PE TERMEN SCURT

    Capitolul V: Analiza st$rii de echilibrul financiar la nivelul întreprinderii

    „Regula de aur” în materie de finan#are a activelor unei companii presupune casursele permanente de finan#are (capitaluri proprii i datorii non-curente) s$  fie utilizate înscopul finan#$rii aloc$rilor permanente de capital (active imobilizate). Pe de alt$ parte, surseletemporare de finan#are (pasivele din exploatare) sunt rezervate pentru finan#area aloc$rilorciclice de capital (active curente de natura stocurilor i crean#elor comerciale).

    În acest context poate fi definit conceptul de fond de rulment (engl. „workingcapital”) care este strâns legat de no#iunea de lichiditate a activelor i de exigibilitate a

     pasivelor, indicând astfel modalitatea de utilizare a capitalurilor procurate pentru finan#areaactivelor circulante.

    În acest context, fondul de rulment este apreciat ca reprezentând partea din capitalurile proprii sau permanente folosite pentru finan#area activelor circulante. Cu alte cuvinte, fondul

    de rulment exprim$  surplusul (excedentul) de resurse proprii sau permanente ale companiei(care au exigibilitate îndep$rtat$ i confer $ siguran#$ în materie de finan#are), degajat de ciclulde finan#are a investi#iilor i care poate fi utilizat pentru finan#area valorilor de exploatare(stocurilor) sau a valorilor realizabile pe termen scurt (crean#elor comerciale).

    Tipologia fondului de rulment poate fi analizat$ cu ajutorul figurii urm$toare:

    ACTIVE PASIVE

     Fig. 1 Structura elementelor bilan # iere $i rela # ia cu fondul de rulment

    1.   Fondul de rulment propriu (FRPp) : exprim$ excedentul resurselor proprii de finan#are(capitalurile proprii ale companiei) asupra activelor imobilizate i se determin$ în form$ 

     brut$ sau net$, dup$ cum urmeaz$:

    FRPp net = CPR – Ai (nete) = (AC + CAV)– (DT + VAV),FRPp brut = CPR – Ai (brute) = (AC + CAV)– (DT + VAV) - Am

    } FRPm→ FRP 

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    41/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    41

    unde:

    ü   CPR – capitalurile proprii ale companiei;ü   Ai – active imobilizate exprimate în form$ brut$ sau net$;ü   AC- activele circulante ale companiei;

    ü   CAV/VAV- cheltuieli/venituri în avans;ü   DT- datorii totale ale companiei;ü   Am- amortismentul activelor imobilizate.

    2.   Fondul de rulment permanent (FRPm)  exprim$ excedentul resurselor permanente definan#are (capitalurile permanente ale companiei) asupra activelor imobilizate i sedetermin$ în form$ brut$ sau net$, dup$ cum urmeaz$:

    FRPm net = CPP – Ai (nete) = (AC + CAV)– (DTS + VAV), FRPm brut = CPP – Ai (brute) = (AC + CAV)– (DTS + VAV) - Amunde:

    ü   CPP – capitalurile permanente ale companiei. Se determin$  însumând capitalurile proprii (CPR) i datoriile pe termen mediu i lung (DTML).

    3.   Fondul de rulment total (FRT)  exprim$  excedentul resurselor totale de finan#are(capitalurile totale ale companiei) asupra activelor imobilizate i se determin$ în form$ 

     brut$ sau net$, dup$ cum urmeaz$:

    FRT = CT – Ai (nete) = AC + CAV, FRT = CT – Ai (brute) = AC + CAV- Amunde:

    ü   CT – capitaluri totale ale companiei. Se determin$  însumând capitalurile permanenteale companiei cu datoriile curente, cu provizioane pentru riscuri i cheltuieli i venituriîn avans.

    4.   Fondul de rulment str in (FRS) se determin$  ca diferen#$  între fondul de rulment permanent i fondul de rulment propriu, astfel:

    FRS = FRPm – FRPp

    Indicatorul cu cel mai ridicat grad de relevan#$ informa#ional$ îl constituie fondul derulment permanent, acesta reg$sindu-se i în situa#iile financiare anuale ale unei companii(bilan#) sub denumirea de active curente nete, respectiv datorii curente nete.

    AC > DTS ⇒   Active circulante nete.AC < DTS ⇒   Datorii curente nete.

    Activele circulante nete exprim$ gradul în care activele circulante pot acoperi datoriile

    din exploatare. În acest context poate fi definit necesarul de fond de rulment, acest indicatorexprimând în ce m$sur $  pasivele din exploatare (datoriile pe termen scurt) finan#eaz$  ciclul

  • 8/18/2019 Caiet de seminarii Gestiunea Financiara a Intreprinderii 2011-2012.pdf

    42/72

    Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiar  a Întreprinderii

    42

    opera#ional (aprovizionare – produc#ie – desfacere), respectiv achizi#iile de stocuri i plasamentele în crean#e comerciale.

    Astfel, necesarul de fond de rulment exprim$  nevoile curente de finan#are asociateciclului de exploatare, care exced posibilit$#ile de finan#are pe seama pasivelor din exploatare(datoriilor curente).

     Rela # ie de calcul:

    NFR = (Stocuri + Crean#e + CAV) – (DTS + VAV)

    Not$: Se poate apre