c3 supervizare as.pdf

Download C3 Supervizare AS.pdf

Post on 07-Jan-2016

282 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • CURS 3

    Principiile supervizdrii

    Pornind de la principiile supervlzarllrea\za o clarificare a acestora. necesardsupervizare. considerat fundanrental in(Colocaru $t, 2005 113-118)

    enuntate de O'Donoghue (1998: 2-B). putempentru intelegerea importantei procesuh-ri deoferirea unor servicit sociale profesioniste

    a) Toti asistentii sociali au nevoie cle supervizare. Acest principiit subliniaza nevoiade supervizare a asistentilor socrali. indiferent de vechime, de experlenta personald in

    cadrgl serviciilor sociale sau de nivelul de pregatire Nevoia cie sttpervizare este accentuata

    de contextr-rl in care iEr desfagoara activitatea aststentul social, de dirramica permanenti a

    cermpului in care actioneaza gr de raspunsurile necesare pcntrtt rezolvarea problemelor

    clrentilor Contexturl clirrarnic al practicri asisterrtei sociale face ca asistentul soctal:

    - sa fle revo( sa se perfectoneze profestonal.- si partrgpe la progranre de irrstn rire specrfice actrvrtali pe care o desfagoard in cacirul serviciilor oferite de

    organizatie,- sa aibi nevoie de feedback qr de sprijin pentru indeplrrrirea obrectivelor 9i a sarcinilorprevazute in fiEa Posttrlui

    Supervizarea admrnistratrva, chiar daca nu este identrfical5 de asrstenti socrali drept o frevoE, se

    constituie intr-o practica generata de nevoia cie administrare gi gestionare eficientS a

    resr-rrselor. de adyocacy. perriru a accede la resursele necesare oferirii unor servicii de

    calrtate.

    b) Supervizarea este o activitate incuralata p^l rectrnoscttta de catre organizatie.Supervizarea profesionala a asistentrlor sociali trebuie sd fie recunoscutd de organizatie,

    fie sub forma superuizarii it'tterne (prirr inclr,rderea uner pozitii specializate in organlgramaagentiei). fie sub forma supervizarii externe (prin apelarea la utr sLrpervizor din afaraorganizatrei) Org.anizatiile interesate de irnbundtatirea calitatii servictilor specializate pecare le ofera vor recunoagte irr rnod inclubitabil nevoia de sr-tpervizare 9r rok"rl acesteia in

    calitatea serviciitor oferite Angalatil aLt rrevoie de supervizare, iar aceasta esterecorrandabil sd f ie oferit6 cle o persoana specializata alta decit managerulorgarrizatiei Cele dogi pozitii (de supervizor 9r cle rlanager) au atrrbutir specifice. cttltivaretatii profesronale diferite iar raportarea angaiatilor la ele este. de asemenea. diferita

    /o

  • c) Sr-rperv izarea irrseanrrra intSslftirea responsab iilfitii Tehrrica ,'aruncarti pisicii incurtea supervrzorurui,, r"rtirizatd c1e supervizati. urmaregte irrpdrtirea responsabilitatii 9i

    elrnrinarea stresului atunci cand acegtia se confrurrti ct-t o situatie dificila' Decizia de a

    actrona este irnpdrtigrti cLr supervizorul. iar rezr.rltatele obtrrrute sunt dependente de

    calitatea procesulr-ri de supervizare" supervizorul este. din aceasta perspectiva' evaluat

    gi in functie de rezultatele pe care le inregistreaza echrpa supervizati de el'

    d) Superu izarea rdstoarr-rd piranrrcia ierarttiei organizationale. Datorita functiilor pecare le are supervizarea, aceasta ajunge sa ,.r5stoarne" piratnrda organizationala Dacd'

    in r-nod obignuit, leprezentdni strttctura organizationala Ca pe o prrarnidi cu varful in

    sus, managerul ocupand pozitia cea nrai ?nalta. sLlpervlzarea rastoarnS aceast6

    perspectrvi, supervizorr-ti fiind vazi-tt Ca o persoand-restrrsa pentru toti angajatii

    supervizatr ,,Rssturrnarea pirarniclei" presLlpune schirrbarea stilulur de comunicare' a

    controlulur. sprilrrrulur 9i evaluarii angajatilor. creEterea increderii supervizati{or inpersoana supervizorului datoriti acestei relatii profesronaie puternice se manifest prin

    faptLrl ca ei il abordeaza ori de cate ori sinrt aceasta ttevoie. sr-rpervizorul fiindconsiderai o persoand speciali zata care oferd servrcli angaiatilor- chiar daci are o pozitie

    incdrcati de autoritate, supervizorul cr-rltiva relatrile profesronale 9r incr-rraleazb supervizatit sd

    comunice, si apeleze la sprijin, rje cate ori consideri cd este necesar Astfel' piramidaorganizationala se bazeaza pe relatiile pe care le dezvolta sLlpervlzorltl cu persoanele pe

    care le supervrzeazA. prirr rasturnarea pirarrrider. sr.tpervizarea introduce un echilibru in

    cadrul orgarrizatiei gi atenueazd relatiile ierarhrce Supervtzatutl are incredere sa i seaclreseze supervizorului firi sa se teami de sanctiuni in cazul in care rezultatele actrunilorsale nu sunt la nivelul agteptdrilor, ei il abordeaza pe supervrzor tocnrai cu scopul de a

    obtine sprilin pentru a-Ei irnbunatSti perforrnantele. dar 9i pentrr-r a 'impiirtr" cu acesta

    succesul sau insuccesul irr rezoivarea diverseior cazu(l

    e) Supervizarea se bazeaza pe negociere gl ofera soltttii pentrtt rezolvareaca,flictelctr. conflictele din sanul organizatiei apar de cele tnai multe ori atr-rnci cand existi

    interpretari diferite ale aceleiaqr siturattr Ei cand agteptarile petsoatrelor implicate sunt diferite,

    chrar contradictorii. Supervizarea urnraregte gi atenurarea conflictelor prin rregocieri individuale

    gi de grLip ale rnterpretarilor chferite date anunritor srtuatri Negocierea lntervine la nivelul tuturor

    laturrlor caracteristice supervizdrii, fiind r-rn elerrient esential al acestut proces

    f) Superuizarea este pem mnentd. Chiar daca unii aststenti socialr constdera cisLrpervrzarea este necesara rrur.rrai atunci cand e ceruta de supervizat practica a denronstrat

    lt

  • ca. jn ripsa supervrzdrii permane.te se produce o dirrrnuare a carrtatii serviciilor oferite'supervtzarea rlLl este doar Lln proces de cotrstliere qr terapie

    a asrstentuluri social la care

    acesta poate apela numai atunci cand are nevoie, cr gi o practrca recunoscuta cre organ"izatie

    pentru imbunatdtuea serviciilor 9i dezvoltarea celor tnai bune metode de interventie'

    Lir,itarea ra anumite interventii care s-au dovedit efrcierrte la un r,oment dat' neevaluarea

    rnrprementdrii gi a irnpactlrrur acestora. i,existe,ta urer practicr profesionare de sr-rpervizare a

    asistentiror sociarr conduc Ia recrr-rcerea Eanseror de dezvortare a servrciilor oferite' indiferent

    ra care dintre functiile supervrzdrri ne referinr ra functra ad*-linistrativii. cea de formare sau cea

    de sprijin 9i suport. nevoia asistentilor sociali de a fi supervizati este permanentd, ca gi nevoia

    organizatierde a evalua calitatea serviciiior pe cal-e le oferd berreficiarilor'

    g) Supervizarea protll oveetzd critica ref/exiva' conpetenta' intptttentrcirea $rrcsporrsab ititatea o alta fr-rnctie a sr:pervizarii este cea de evaluare Ei

    de dezvoltare a

    cornpetenteiqi.rnrp{icit.aresponsabilitatii.PrinprocesuldesLrpervizaresedezvoltacriticarefrexivd, orrentati spre prop.a experientS a sr-rpervizaturui. raportata ra

    unele cadre

    obiective de evaluare profesionala. Asistentul sociai nu este un simph-r execuiant al unor

    dispozitii primite de ra manager saLr sLrpervizor. cr parlicipa activ ra identificarea celor mai

    brrrre solutiipentru rezorvarea r:nor probrerre are crienturur. practrca sr-rpervrzdrii a demonstrat cii

    sorutirre cere mai bune ra proi:rernere crientiior surnt identrficate rie asistentul social, dar

    acesta are nevoie de un reper pentru a o alege pe cea mai potrivita, tinand cont de

    situatia crientr_rrui, dar si de poritica organizatiei supervizorur are rolul de a-l ajuta pe

    asistentul social sd decida irr prrvinta viitoarei interverrtir qi de a se asigura ca actiunile

    acesruia sunt co*forme cu mrsrLiaea orga.izatier i*rprrter.icirea asistentulr-ri sociat

    urmSregte transferul de responsabilitate catre acesta 9i mentinerea rolult-ti sdu activ in

    interventia social6.

    h) sr,rpervrzarea esle Ulla rlit*re cele mai trrtl-tottante 'st ntai ptiernice relatiiprofestona/e. in prim'l rAnd, supervizarea este o relatie profesionala stabiliti intre un

    asistent social practician Ei r-rn altul cu o experientS n'rai bogatS' pregatit in acest sens'

    Aceasti reratie este puternrca gr importanta tocrnai datoriti orientirii er spre lucrul in

    echrpa. luarea unor decizii jn ceea ce privegte practica asistentr-rlui social' nevoia deformare gi perfectionare. Bazata pe incredere. relatta dintre supervizor 9i

    supervizat se

    clezvolta gi capata consrstenta pe nrasr-rra ce arr-rbir aLr ceva cle c6Etigat cle pe ltrnta ei'

    Discutiire dirr cadrul gedrntei de supervizare sunt deschise gi rrr:streazS practicaasrstentului social. rllodul in care acesta i9i interpreteaza practica nevoile sale 9i

    rnodalititile de a le satisface

    IL

  • i) Supervlzorulsprrjirr;i asislerr/ri sociall sa le ofere c!ientilor servicii cle calitate' Unpunct rmportant in clarificarea influenter pe Care o are sLlpervtzatea in oferirea servrciilor

    de calitate este reprezerrtat tocrllai de nrodr-rl in care este vdzt'tt un asenrenea serviciu

    Astfel calrtatea unui serviciu social e clatd cie modul in care este realizati interventia in

    lucrul pe caz. Un serviciu de calitate este cel care se orrerrteaza in prrmul rAnd, spre

    client, spre nevoile sale 9i spre satisfacerea acestora, prin crearea conditiilor de

    reducere a dependentei persoaner fatd de servicrul social prinrit Poate de aceea'

    supervizorul joaci un rol inrportarrt in r-nonito r,zatea irrterventiei realizate de asistentulsocial, el partrcip6 la stabilirea ohriectivelor, evalueazi activitatea supervtzatului 9ianaltzeazb rezultatele acesteia, rnonitorizeazi efectele interventiei Ei sprijina asistentulsocial in toate denrersurile sale. Din aceasta perspectiva. supervtzorul poate fi unadevdrat,.avocat al clientr-rlui". punarrdu-se ntereLr irr locLrl ir,ri atunci cand se realizeaz\

    procesul de suPervizare.

    1) Slpervi zorul sprijina asrsfenfil sociali sd nrettlit ra stanclarde profesionale ridicate

    Standardele de calitate in servrciile sociaie reprezinti un reper pentru interventia socialS

    destinatd modificdrii srtuatrei clientilor in cadrul procesulr-ri de supervizare, supervizorul

    se asigura ca asistentr-rl social actioneaza cotrfornr standardelor stabiltte pentru

    activitatea sa specificd, iar in cazul in care nu exista standarde oficrale. supervizorul are

    rolr-rl de a le stabili, acestea devenind cerinte oblrgatorii pentru activrtatea asisterttr"tlui

    socral Raportarea permanenti la standarde Ti ofer;i asistentuluri social supervizatgarantia unei practici sociale corecte, eficiente gi corelate cu expectantele profesionale'

    k) S,pervlzarea esfe una clintre cele mai intpoftante activitati in cadrul seruiciilor socia/e,atat pentrg organizatie cat gi pentru heneficiarit servrciilor Chrar daci supervizarea nu

    reprezinta oferirea Linor servicir clirecte citre benefrciarii prograrnelor de asistentisociala. ea este iderrtificatd ca o activitate de sprilinire a celor care ofera aceste servicii

    drrecte. Contactul zilnic al asistentrlor sociali cu problemele clrentilor lor prezintd riscuri

    in ceea ce privegte integritatea personala De aceea, functia terapeutici a supervizarii

    creeaza o relatie puternrca intre supervtzor qi sltpervizat. dincolo de aspecteleadmirristratrve ale activitatii

    l) Srrperviz'area igi ysropttne sa se aslgure cit;rsislerrtit srtciatr ct//losc rolurile giresponsabilitatite Fiecare asistent social apgajat pe Lln anumit program trebuie s5indeplineasc6 anumite sarcrni gi sa-gr asume responsabilititi legate de acestea. Este

    interesant faptul ca supervrzarea opereazi, irr prirlul rancl, cu corrceptui de responsabtlitate,

    care l-a inlocuit pe cel de obtigatLe Toate sarcinile asistentulLri social sunt incluse Tn figa

    postului, rar sr-rpervizorul discr-rta periodic ai analtzeaza impreuna cu el aceste

    ,l

  • responsabrritati gi sarcinr organizatiire frexibite. obligate s6 iucreze pe baza finantarilor

    obtinute in urma propunerilor de proiecte. revrzulesc periodic aceste fiqe de post 9i le

    adapteazd conform exigentelor fiecSruri program in parte' Nu existi o fiES standard a

    asrstentr-rlui socral, rar asistenti sociali care lucreaza pe aceeagi pozitie pot avea

    responsabilrteti gr sarcini diferrte Discurtirle superrrizorulut ctl asistentr'rl soctal supervizat

    nu urmiresc doar testarea acestuia ciin urma in ceea ce priveqte cunoaqterea fiEelor de

    post,cigianalizaacestorfiEegiamoduluiincareasistentiisocialileinterpreleazdprevederile

    m) superv tzarea rrnriareqte sprtltrttrea asisferllilor socia/t pettrtr attttglerea obiectivelor de

    perfarmanfa. obiectivere de performanta stabitite pentru fiecare asisient sociar in parte

    reprezint6 o operationalizare a inclicatorilor de irnplenrentare 9i a celor de impact; cu

    altecuvinte,obiectiveledeperforrnantinedauottnagineatitamodulr-ricumlucreazaasrste,tur sociar in cadrul serviciiror sociare. cat gi a irnpactuiui

    inrerventiiror sale asupra

    beneficrariror. asupra inragrnii orga,izatiei. a parleneriaturui cu cerelalte institutii' Sprijtnirea

    asistentilor sociali perrtru atingerea obiectivelor de perfornranta presupune. stabilirea unor

    obrectrve care pot fi atinse cle asistentur sociar in functie de resursele disponibile'monitorizarea permanenta a gradurui de atingere a acesto' obiective, alutor

    pentru

    ?ndeprinrrea sarciniror, evaruarea gi nrotrvarea asrstenturui sociar sr-rpervizat. stabilirea unor

    seturi de activititi necesare atingerii obiectiveror gi fixarea unor terrrene-lirrrrta pentrtt

    evaluarrre intermediare Aceste elernente contribure, totodatd, Er la construirea unei

    metodorogii de evarr_rare a personarurr-ri supervrzat, Lrtirizatd cie supervizor ca rnecanism

    de cregtere a performantelor acestuia

    rr) supervizarea asistd la iclenti{tcarea gl tnartagefilentttl sfresultrl asisfentii/ui social'

    gerrcrat cle rolurile pe care le are cle incleplirtit. supervizorul are rolill de a verifica

    perrnanent,,incarcatura"aststentr-rluisocial,urnrarerstestabiiireaunuinumSroptimdecazu, active, astfel incit calitatea serviciilor si nlt fie afectatd' clasificS impreund cusupervizatul tipurile de cazuri. rlodalitatile diferite de interventie.

    prioritatile qi urgentete

    lacaretrebute,sarSspundSasistentr'rlsocialsegtiecaunadintremetodeledereducerea stresurur este organrzarea activitdtir prir-r interr,ecriri{ prarrificdrii. chiar dacd

    supervizarea administrativa este cel rlai pirtirr agreatS de asistentul social supervrzat.

    aceastaesteesentialdinreducereastresurlui.innrasurainCalecontribuielaorganizarea activitatri sale Fr-rnctia terapeuticd gr de sprilrn a supervizarii urmareEte

    tocrnai scaderea stresului inerent rrur-rcir de asisterri social prin rntalniri speciale intre

    ltt

  • supervtzor gi supervrzat. Fr:nctia aceasta poate fi indeplinita 9i in caclrr'rl supervizarilor de

    grup

    o) sttpervizoru/ se asigurd c5 asrstenfu/ social a/e rest/rse/e ttecesare pentrtta-El desfd gura activitatea gl adrrilnlstreaza eficient acesfe res{.,rse. Functra administrativd

    a sr-rpervizdrri urmdregte modurr irr care sunt admrnistrate resursele - altfel spus' modul

    cum sunt alocate folosite acestea de care sr:pervizati PSna 9i planificarea orarului

    deplasdrilor pe teren reprezinta Llneoll o sursa de stres 9i frurstrare, dac6 nu exista o

    politica clari in aceasti privinta. Planificarea activititii asistentului socral estedependentd de conditiile impuse de resursele existente, de conditiile clientului, de

    strategia organizatiei De aceea. sr-tpervizorul are rolul de a se aslgura ca toate resursele

    sunt planificate, iar asistentul social are acces la ele

    p) supervizarea se bazeaza pe nrefodele cle educate a atlttltilor'. Din punctul devedere al functiei educative, supervizorul poate fi considerat un indrumator(coach) saLl Lln tutore El irientificd nevoile c{e fortl]are ale supervizatilor,planificS gr organrzeazd urrele progranre de instruire specifice programelor in

    care acegtia desfagoara activitatea gi face recomandiri in ceea ce privegte

    urmarea Unor programe de pregitire continud a personalultli intrucdtsupervizorul este Lln indrumator, rnetocjele folosite pentru transnritereainformatirlor cirtre sr-rpervizati se adapteaza nevoilor qi abrlitatilor de formare ale

    adultilor.

    /T