proiect supervizare practica_ss
DESCRIPTION
Practica tehnologica si de organizareProiect cofinantat din Fondul Social EuropeanTRANSCRIPT
1
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere Domeniul major de intervenţie 1.3: Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare Titlul proiectului: Specializarea personalului didactic universitar pentru funcţia de supervizor de practică tehnologică şi de cercetare Cod Contract: 57/1.3/S/17884 Beneficiar: Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi
Partener:Facultatea de Construcţii şi Instalaţii
Proiect
de supervizare a practicii tehnologice pentru studenţi ai
Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii an de studii III, domeniul
Inginerie Civilă, specializarea Construcţii Civile Industriale şi
Agricole
Autor,
Şef lucr.dr.ing. Ioana Sorina Nica (căs. Enţuc)
Septembrie 2012
2
C U P R I N S
1. Aspecte generale
2. Proiectarea stagiului de practică
3. Organizarea stagiului de practică
4. Desfăşurarea practicii
5. Evaluarea stagiului de practică
6. Elemente de particularitate
3
1. ASPECTE GENERALE PRIVIND SUPERVIZAREA PRACTICII ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR TEHNIC
În contextul provocărilor actuale datorate evoluţiei sociale sunt evidenţiate domenii
prioritare cu privire la problematica învăţământului superior, la cea a integrării pe piaţa muncii
a tinerilor absolvenţi de studii superioare. Datorită restricţiilor şi exigenţelor din ce în ce mai
mari provenite din mediul real de muncă, este necesară şi justificată desfăşurarea unui proces
complex de instruire practică de specialitate. Având în vedere competiţia şi concurenţa de pe
piaţa muncii, viitorii absolvenţi de studii superioare trebuie să fie pregătiţi să se adapteze şi să
supravieţuiască acestor acţiuni şi direcţii imprevizibile ale mediului socio-economic real.
Societăţile economice sau angajatorii iau în considerare din ce în ce mai mult atât competenţele
profesionale cât şi cele psiho-sociale (comunicare, muncă în echipă, spirit de lider etc.)
În aceste condiţii, practica de specialitate desfăşurată în învăţământul superior trebuie să
fie concepută ca un proces cu dublu feedback efectuat între Facultatea de Construcţii şi
Instalaţii din Iaşi şi companiile de construcţii care asigură locul de desfăşurare a practicii,
proces care poate fi corectat în funcţie de anumiţi factori determinanţi (creativitate, iniţiativă,
colaborare, capacitate de integrare a tehnologiilor şi disciplinelor, flexibilitate în muncă,
adaptare, viteză şi diversitate în învăţare).
Consider că existenţa unei interacţiuni între mediul economic (unităţi din domeniul
ingineriei civile) şi mediul academic (facultatea) conduce la dezvoltarea acestei relaţii de feed-
back, astfel încât aşteptările celor implicaţi să poată fi echilibrate şi eficiente.
Asigurarea succesului şi atingerea obiectivelor stagiului de practică se poate realiza
numai printr-o organizare şi pregătire din timp a practicii de specialitate precum şi prin
implicarea tuturor elementelor procesului de instruire-educaţie (cadru didactic supervizor –
tutore – studenţi practicanţi). [Maria Ileana CARCEA, Magdalena IORGA]
4
2. PROIECTAREA PRACTICII DE SPECIALITATE
Activitatea 2.1. Studiul programei analitice a disciplinei/stagiului de practică
UNIVERSITATEA TEHNICĂ "GHEORGHE ASACHI" DIN IAŞI
Facultatea de Construcţii şi Instalaţii
Domeniul: Inginerie Civilă Specializarea: Construcţii Civile, Industriale şi
Agricole Forma de învăţământ: cursuri de zi Anul de studii III Anul universitar
P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
a disciplinei:
PRACTICĂ TEHNOLOGICĂ ŞI DE ORGANIZARE
Titularul disciplinei: Sef lucr.dr.ing.Ioana Sorina Entuc
Tipul disciplinei: DI, DIS codul disciplinei: CC315
Structura disciplinei:
Semestru
l
Numărul de ore pe
săptămână
Forma de
evaluare
finală
Numărul de ore pe semestru
C S L P C S L P Total
6 30 C 120 120
Obiectivele cursului: Cerinţele actuale privind performantele elementelor de construcţii si a construcţiilor în
ansamblu reliefează necesitatea introducerii, la execuţia construcţiilor a unor procese
tehnologice noi şi a unor procedee moderne de organizare şi conducere, care să înlăture
neajunsurile lucrărilor executate în mod tradiţional. Disciplina Practică tehnologică şi de
organizare are ca obiective instruirea studenţilor în domeniul tehnologiei lucrărilor de
construcţii şi iniţierea studenţilor în activitatea curentă a conducătorului unui punct de
lucru la execuţia unui obiectiv de construcţii.
Concordanţa între obiectivele disciplinei şi obiectivele planului de învăţământ: Disciplina asigură specialistului in Inginerie Civilă cu diplomă de licenţă cunoştinţe avansate
de utilizare a unor procedee tehnologice moderne de execuţie şi cunoştinţe privind proiectarea
tehnologică şi întocmirea documentaţiilor referitoare la organizarea de şantier, asigurarea şi
controlul calităţii, organizarea execuţiei proceselor de construcţie. Adoptarea de către
specialistul cu diplomă de licenţă în Inginerie Civilă, în cadrul unor fluxuri tehnologice, a
procedeelor tehnologice performante de realizare a lucrărilor de infrastructură şi suprastructură
pentru construcţii cu structura de rezistenţă din beton, metal, zidărie, lemn sau mixtă, conduce
la atingerea exigenţelor de comportare a construcţiilor în concordanţă cu nivelurilor de
performanţă normate.
Rezultatele învăţării exprimate în competenţe cognitive, tehnice sau profesionale
a.Cunoştinţele cognitive
5
Să cunoască principalele reglementări ale normativelor româneşti şi europene în
vigoare privind lucrările de terasamente, de beton monolit şi prefabricat, de metal,
de zidărie, de lemn sau de materiale compozite;
b.Competenţe tehnice sau profesionale
Să alcătuiască schiţa cu elementele de bază privind fişa tehnologică de realizare a
unei lucrări;
Să analizeze şi să interpreteze proiectul tehnologic de realizare a unei lucrări.
Să analizeze şi să interpreteze procedurile tehnice aferente categoriilor de procese
Să cunoască documentaţia tehnică referitoare la organizarea şantierelor
Să cunoască fluxul documentaţiilor referitoare la asigurarea şi controlul calităţii în
execuţia lucrărilor de construcţii
Să cunoască şi să descrie ansamblurile, subansamblurile şi elementele de
construcţie în vederea dimensionării parametrilor tehnico-economici
Să conducă nemijlocit lucrările de execuţie a construcţiilor.
Să identifice şi să selecteze soluţiile optime privind procedeele tehnologice
performante de realizare a lucrărilor.
Proceduri folosite la predarea disciplinei:
Înainte de deplasarea pe şantier se prezintă studenţilor conţinutul fişelor tehnologice pe
categorii de lucrări. La şantier se analizează zilnic cu studenţii evoluţia lucrărilor şi modul de
organizare şi conducere.
Sistemul de evaluare:
Probele:
Verificări pe parcurs
a) categoria de sarcini
Verificările vor fi individualizate iar prezentarea subiectelor se va face oral în faţa
colegilor şi va fi supusă evaluării colegiale şi evaluării cadrului didactic, concretizată prin
notă. Ponderea în nota finală: %
b) ponderea în procente a fiecărei probe în nota finală.
Lucrări de specialitate
Studenții vor redacta un caiet de practică, cu minimum trei fişe tehnologice de execuţie a
unor lucrări în şantier
Ponderea 40% din calificativul final.
Evaluarea finală: Colocviu Ponderea în nota finală: 50 %
Studenţii sunt informaţi, la primul curs, asupra cerinţelor disciplinei, a modului şi
programului de evaluare.
Conţinutul disciplinei:
Lucrări:
1 Instruirea studenţilor privind conţinutul şi obiectivele practicii tehnologice. 3
2 Studiul conţinutului fişelor tehnologice de execuţie (activitate didactică). 7
3 Descrierea obiectelor de construcţie
Analiza unor obiecte de construcţii aflate in curs de execuţie
Identificarea alcătuirii obiectelor de construcţii
Identificarea elementelor de construcţii
10
6
Identificarea materialelor de construcţii
4 Activitate de documentare pe şantier, de analiză şi prelucrare a informaţiilor
culese privind obiectul de construcţii şi tehnologia de execuţie (analiza fişelor
tehnologice).
30
5 Planul general de organizare a şantierului
Organizarea de şantier (identificare obiecte şi activităţi specifice organizării de
şantier)
Construcţii de organizare de şantier (obiecte de organizare de şantier, utilităţi)
Depozite de şantier
10
6 Participarea studenţilor la organizarea şi conducerea efectivă a unor procese
de lucru pe şantier.
12
7 Date tehnico-economice din proiectul tehnic
Liste cu cantităţi de lucrări
Memorii tehnice
Caiete de sarcini
Dispoziţii de şantier
Devize analitice
10
8 Factori implicaţi în execuţia lucrărilor de construcţie
Identificarea şi descrierea factorilor implicaţi în realizarea lucrăilor (şef punct de
lucru, responsabil CQ, responsabil ethnic cu execuţia, inspector de şantier, etc.)
Descrierea atribuţiilor şefului de punct de lucru
10
9 Calitatea execuţiei lucrărilor
Manualul calităţii (proceduri operaţionale, proceduri de lucru sau proceduri
tehnice de execuţie, proceduri de control a calităţii, proceduri de inspecţie, etc.)
Programul de control a calităţii la execuţia lucrărilor
Precizarea condiţiilor de calitate conform normativului C56-85
Prezentarea documentelor şi a formularelor pentru înregistrarea calităţii
(documente-furnizori, documente-execuţie, documente-atestare şi control)
Dosarul calităţii
10
10 Potecţia şi securitatea muncii
Identificarea normelor de protecţie şi securitatea muncii
Echipamente specifice
Planul de siguranţa şi securitatea muncii pe şantier
6
11 Redactarea caietului de practică 12
Total 120 ore
Activitatea 2.2. Evaluarea nevoilor de practică ale studenţilor subgrupei de practică –
Conform listei ocupatiilor accesibile pentru absolventii Facultatii de Constructii si Instalatii se
regasesc urmatoarele ocupatii:
2142 - Ingineri constructori; (214201) Inginer constructii civile, industriale si agricole - analizeaza si avizeaza proiectele de constructie a cladirilor cu dfierite destinatii etc.
- Stabilesc materialele si normele de calitate specifice;
- Organizeaza si conduc santierele de constructii, intretinere si reparatii ale constructiilor
existente;
7
- Supravegheaza respectarea normelor tehnice, a tehnologiilor specifice la standardele de
constructii.
Efectuarea unui stagiu de practică într-o societate (firmă) cu profil construcţii
(proiectare sau execuţie) dar şi parcurgerea şi susţinerea unei teme de absolvire favorizează
alegerea unei cariere în domeniul pentru care s-a pregătit, iar programele de master şi de
doctorat oferă perspective de continuare a studiilor şi de obţinere a unor calificări înalte pentru
domeniul Inginerie Civilă.
Realizarea stagiului de practică într-un mod profesional într-o organizaţie economică,
conduce la dobândirea unei experienţe autentice de practică, la parcurgerea unui exerciţiu de
activitate profesională responsabilă într-un mediu lucrativ real, care să facă conexiunea între
teorie şi practică şi care să permită evaluarea potenţialului de performanţă şi integrarea cu
succes în carieră.
Efectuarea stagiului de practică reprezintă o parte importantă în conturarea unei cariere.
Astfel prin parcurgerea stagiului de practică, viitorul specialist își dezvoltă capacitatea de
iniţiativă, autonomie, responsabilitate, creativitate, comunicare şi integrare într-o organizaţie
profesională. De asemenea, stagiul de practică urmăreşte dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor
cognitive, formarea şi perfecţionarea competenţelor de specialitate, maturizarea gândirii critice
şi rafinarea capacităţii de a aprecia şi de a asuma valori autentice de către viitorii absolvenţi.
Efectuarea stagiului de practică de către studenţi într-o societate economică cu o
producţie în domeniul de specializare al studenţilor, are la bază parcurgerea şi încheierea unui
protocol de colaborare, dar şi organizarea şi planificarea lucrărilor şi a operaţiilor care urmează
să fie executate de către societatea partener de practică, lucrări la care pot lua parte şi studenţii
practicanţi.
Pentru dispunerea lucrărilor, este necesară o evaluare iniţială a potenţialului grupei de
studenţi. După această evaluare se va şti clar, pe baza cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite,
ce operaţii pot fi încredinţate studenţilor spre execuţie şi care operaţii vor fi învăţate şi efectuate
în perioada de practică. Obiectivele se vor enunţa sub forma unei liste de capacităţi noi de care
vor dispune studenţii la finalul stagiului de practică. Unele dintre capacităţi pot fi exclusiv sau
predominant cognitive şi demonstrabile altele prin abilităţi psihomotorii de efectuare a unor
operaţii sau de mânuire a unor instrumente.
În sistemul activităţilor tehnico-productive există o serie de funcţii cu atribuţii clare de
la un sistem ierarhic la altul. Astfel, activităţile desfăşurate de grupa de studenţi au în principal
menirea de a îndeplini funcţiile de producţie şi de învăţare. Tutorii produc în scopuri
demonstrative operaţii, mişcări, acţiuni pe care studenţii trebuie să le urmărească şi sa şi le
însuşească. În acelaşi timp, tutorii organizează, supraveghează şi evaluează activitatea stagiului
de practică al studenţilor. Supervizorul de practică are rolul de a organiza activitatea de practică
a studenţilor.
8
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi
Facultatea de Constructii si Instalatii
Specializarea .Constructii Civile Industriale si Agricole.
LISTA STUDENŢILOR PRACTICANŢI
Nr.
crt
Nume şi prenume Grupa Procedeul de
repartizare*
Organizată
de**
Ocupaţia
vizată
1 Mihai Nicu 3301 consiliere facultate
2 Olteanu Dorel - Andrei 3301 consiliere facultate
3 Piţu Andreea - Ionela 3301 consiliere facultate
4 Tilici Andreea 3301 consiliere facultate
* Interviu / Consiliere
** Student / Facultate
Activitatea 2.3. Alcătuirea Fişei activităţilor practice pe tipuri de practică – tehnologică
LISTA ACTIVITĂŢILOR PRACTICE ALE STUDENTULUI PENTRU OCUPAŢIA DE
student practicant
ACTIVITATEA desfăşurată de student Puncte realizate Grad de
realizare* Obs
tutore Activit cumul
Să participe la instruirea privind conţinutul,
obiectivele şi cerinţele practicii tehnologice.
3 3
Participa la instructajul de PM şi PSI efectuat de
către partenerul de practică la sediul instituţiei dar
si la punctul de lucru, pe şantier; Prezentarea la
şantier pe toata durata stagiului de practică
conform repartiţiei si programului de lucru agreat
de către partenerul de practică; Respectarea
regulamentului intern
3 3
Studiul conţinutului fişelor tehnologice de
execuţie (activitate didactică).
3 3
Descrierea obiectelor de construcţie
Analiza unor obiecte de construcţii aflate in curs de
execuţie; Identificarea alcătuirii obiectelor de
construcţii; Identificarea elementelor şi a
materialelor de construcţii.
8 8
Activitate de documentare pe şantier, de analiză
şi prelucrare a informaţiilor culese privind
obiectul de construcţii şi tehnologia de execuţie (analiza fişelor tehnologice).
15 15
Planul general de organizare a şantierului
Organizarea de şantier (identificare obiecte şi
activităţi specifice organizării de şantier);
Construcţii de organizare de şantier (obiecte de
10 10
9
organizare de şantier, utilităţi); Depozite de şantier
Participarea studenţilor la organizarea şi
conducerea efectivă a unor procese de lucru pe
şantier.
10 10
Să identifice datele tehnico-economice din
proiectul tehnic: liste cu cantităţi de lucrări;
memorii tehnice; caiete de sarcini; dispoziţii de
şantier; devize analitice.
10 10
Sa identifice şi să descrie factorii implicaţi în
realizarea lucrăilor (şef punct de lucru,
responsabil CQ, responsabil tehnic cu execuţia,
inspector de şantier, etc.). Să descrie atribuţiile
şefului de punct de lucru.
10 10
Calitatea execuţiei lucrărilor
Manualul calităţii (proceduri operaţionale,
proceduri de lucru sau proceduri tehnice de
execuţie, proceduri de control a calităţii, proceduri
de inspecţie, etc.); Programul de control a calităţii
la execuţia lucrărilor; Precizarea condiţiilor de
calitate conform normativului C56-85; Prezentarea
documentelor şi a formularelor pentru înregistrarea
calităţii (documente - furnizori, documente -
execuţie, documente - atestare şi control). Dosarul
calităţii
10 10
Potecţia şi securitatea muncii: Identificarea
normelor de protecţie şi securitatea muncii;
Echipamente specifice; Planul de siguranţa şi
securitatea muncii pe şantier
6 6
Redactarea caietului de practică 12 12
Total puncte practică
100
Califica
tiv final
tutore
* Integral; Parţial; De loc;
10
3. ORGANIZAREA PRACTICII
Activitatea 3.1. Elaborarea bugetului cu precizarea surselor de finanţare (documente suport)
Efectuarea stagiului de practica tehnologică şi de organizare în Iaşi, presupune faptul că
studenţii practicanţi îşi vor asigura din resurse proprii transportul, cazarea şi masa necesară pe
toată durata desfăşurării practicii. Partenerul de practică asigură, spaţiul necesar documentării
studenților, echipamente de protecţie pentru a permite accesul studenților practicanți în șantier,
proiectul tehnic al lucrării respective pe care studenţii îl pot studia, etc.
Activitatea 3.2. Selectarea partenerilor de practică pentru grupa de practică
stagiul 2011 – 2012
Lista partenerilor de practică Date S.C. CRIS-CRISCO S.R.L. S.C. IASICON S.A.
Localitate Iaşi Iaşi
Adresa Bulevardul Carol I, nr. 48, Complex
Supercopou, IASI,
str. Sf. Lazar 50, Iasi.
Director /
Preşedinte
ing. Cioancă Cristian ing. Titel Sinescu – preşedinte Consiliu de
Administraţie
Web/email http://www.cris-crisco.ro/ http://iasicon.ro/
Profil /
domeniu
Inginerie civilă: lucrări de construcţii
civile inclusive lucrări de artă
Constructii de obiective civile, industriale,
edilitare, agricole;
baza de productie proprie cu spatii de
depozitare inchise si deschise cu acces la
calea calea ferata,
statie de betoane si mortare, linie de
prefabricate din beton si beton armat,
atelier confectii metalice şi lemn,
atelier confectie aluminiu si pvc,
parc propriu de mijloace de transport
Obiective
realizate
Sediul Rajac Iasi (subantreprenor)
Sediu S.C. Terramold Invest S.R.L.
Imobil D+P+4E, pentru spaţii
comerciale şi birouri
Blocuri de locuinţe ANL
Locuinţe unifamiliale
Imobil birouri Sf. Lazăr
Sediul Inspectoratului Teritorial de Construcţii
Ploieşti
Biserica Armeana Iaşi
Blocuri de locuinţe ANL – Iaşi
Centrul de afaceri Vaslui
Complexul Dreamvillage Iaşi
Consolidare – Restaurare Muzeul Unirii Iasi
Obiective
in curs de
desfăşurare
Cămin studenţesc – hotel tineret:
lucrări finisaje la pereţi, planşee şi
terasă
Locuinţă semicolectivă, S+P+2E:
lucrări de compartimentare, execuţie
pereţi despărţitori,
Locuinţă individuală Casa “L.G.”:
execuţia structurii de rezistenţă:
turnări de elemente de beton armat,
stâlpi, centuri, planşee şi scări;
execuţia pereţilor din zidărie de
cărămidă
Construire spaţii comerciale birouri şi locuinţe
cu D+P+11E - execuţie lucrări de finisaje
Extindere şcoala, Liceul „Vasile Alecsandri”
Iaşi: execuţia şarpantei din lemn şi finisaje
Reabilitare structurală biserica “Sf. Sava” Iaşi:
lucrări de reparaţii la pereţi şi acoperiş
Reabilitare structurală Palatul Culturii Iaşi:
finisaje exterioare şi interioare, reabilitare
structurală a pereţilor din zidării
Modernizarea centrului de agrement Ciric
11
3. PROGRAMUL DESFĂŞURĂRII PRACTICII
Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii şi Instalaţii
Specializarea Construcţii Civile, Industriale şi Agricole
Nr.stud. ....
Partener de practică 1 .S.C. IASICON S.A. Iaşi...
Adresa completă .Str. Sfântul Lazăr nr. 50
Web: www.iasicon.ro
Persoana de contact .ing. Mihai Razvan Andreescu..
Nr.
Crt.
Student Grupa
1 Mihai Nicu 3301
2 Olteanu Dorel - Andrei 3301
3 Piţu Andreea - Ionela 3301
4 Tilici Andreea 3301
12
Obiectivul 1: Punct de lucru RK SF. Sava
Perioada de desfasurare:18.06 -22.06. 2012 Nr.Crt. Student Tutore Ocupaţie/ Post Obs.
1 Mihai Nicu ing. Muha Adrian inginer
2 Olteanu Dorel - Andrei ing. Muha Adrian inginer
3 Piţu Andreea - Ionela Daneliuc Aurel inginer
4 Tilici Andreea Daneliuc Aurel inginer
Obiectivul 2: Punct de lucru Blocuri Iasicon
Perioada de desfasurare:25.06 -06.07. 2012 Nr. Crt. Student Tutore Ocupaţie/ Post Obs
1 Mihai Nicu ing. Vorobăţ Dan inginer
2 Olteanu Dorel - Andrei ing. Vorobăţ Dan inginer
3 Piţu Andreea - Ionela Fosa Constantin inginer
4 Tilici Andreea Fosa Constantin inginer
Obiectivul 3: Punct de lucru Baza de Agrement Ciric
Perioada de desfasurare:09.07 -13.07. 2012 Nr.Crt Student Tutore Ocupaţie/ Post Obs
1 Mihai Nicu ing. Fosa Liviu inginer
2 Olteanu Dorel - Andrei ing. Fosa Liviu inginer
3 Piţu Andreea - Ionela ing Vieru Constantin inginer
4 Tilici Andreea ing Vieru Constantin inginer
Activitatea O3. Programarea activităţilor de pregătire a studenţilor şi tutorilor pentru
activitatea de practică
Activitatea Perioada si
locul
desfăsurării
Materiale necesare Participanţi
Informarea
studenţilor
facultate Anunţuri pe Avizier; Afişe;
mesaj Internet
-Studenţii
-Coordonatori de practică
Dezbaterea
de grup
facultate Prezentarea modului de
desfăşurare a practicii
-Studenţii
-Tutori
-Coordonatori de practică
-Reprezentanţi ai partenerilor
Evaluarea
nevoilor de
practică
facultate -Fişa studentului practicant
-Chestionar de evaluare
iniţială
- Portofoliu de consiliere
Studenţii
Instruirea
tutorilor
Workshop
(2 -6 ore)
facultate -Ghid de instruire Tutori
13
Activitatea 3.4. Elaborarea instrumentelor de informare, consiliere, monitorizare şi ale
auxiliarelor curriculare
Studenţii vor fi informaţi de desfăşurarea practicii tehnologice prin anunţuri la avizierul
facultăţii şi prin internet. Pe pagina Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii au fost postate
informaţii despre desfăşurarea stagiului de practică tehnologică, perioada de desfăşurarea a
practicii şi programa analitică. La avizierul facultăţii au fost postate grupele de studenţi şi
coordonatorii de practică.
Pagina Facultatii de Constructii şi Instalaţii: www.ce.tuiasi.ro
14
15
Coordonatorii de practica preiau studenţii, şi în urma discuţiilor sunt stabilite nevoile de
practică ale studenţilor.
Se vor completa chestionare iniţiale de către studenți pentru a evalua orientarea acestora pentru
mediul real de practică.
Studenţii sunt informaţi cu privire la partenerii de practică şi punctele de lucru posibile la care
pot avea acces şi care să satisfacă nevoile studenţilor şi obiectivele programei.
Puncte de lucru din cadrul S.C. Iasicon S.A. Iasi:
1. RK SF. Sava -
str. Costache
Negri
2. Blocurile Iasicon
3. Centrul de
agrement Ciric
16
4. DESFĂŞURAREA PRACTICII
Auxiliare curriculare: AC1 Caietul de practică al studentului
Caiet de practică tehnologică şi de
organizare
Îndrumător practică Student
Sef lucr. dr.ing. Enţuc Ioana-Sorina
iunie-iulie 2012
17
18
19
20
21
MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI P.S.I
În ceea ce priveste domeniul constructiilor, proiectarea si executarea de orice fel de cladiri,
definitive sau provizorii si a instalatiilor aferente a acestora (tehnologie, electrice, încalzire, ventilatie,
etc)se vor respecta normativele, standardele, normale, prescriptiile tehnice în vigoare privind prevenirea
si ameliorarea accidentelor.
In timpul executiei lucrarilor beneficiarul si constructorul vor lua toate masurile de protectie a
muncii necesare preintampinarii oricaror acidente de munca. Se vor respecta urmatoarele:
- *Norme republicane de protectie a muncii *, aprobate de Ministerul Muncii si Sanatatii cu
ordinul 34/1975 si 110/1977.
- *Norme specifice de protectie a muncii* - vol. II, elaborat de CPM Bucuresti in 1975, cap. XVI,
C.3, cap. XXI, C.8.
- Prezentele masuri de protectie a muncii nu sunt limitative, executantul si beneficiarul urmand a
lua masuri suplimentare ori de cate ori sunt necesare.
. Se vor respecta de asemenea:
- *Norme generale de protectia muncii impotriva incendiilor* - decret 290/16.08.1977
- *Norme tehnice de proiectare si realziare a constructiilor, privind protectia la actiunea focului* -
P118/1983.
În cazul instalatiilor electrice, se interzice:
- Folosirea, în stare defecta, a instalatiilor si echipajelor electrice;
- Încarcarea instalatiilor electrice (cabluri conductori, transformatoare) peste sarcina admisa;
- Folosirea instalatiilor electrice neprotejate în raportde mediu (etanse, la praf, antiex) ori cu defectiuni
care afecteaza protectia (etansietatea) acestora ;
- Executarea, întretinerea si repararea instalatiilor electrice de catre personal necalificat si neautorizat;
- Introducerea conductelor electrice fara stecher în priza;
- Neîntreruperea instalatiei electice de iluminat din spatiile de depozitare dupa terminarea activitatii în
acestea.
În constructii, la cladiri, personale care lucreaza pe ssantier trebuie sa fie dotate cu echipament
pentru protectie împotriva eventualelor accidente posibile, iminente în constructii. Dintre echipamentele
cele mai importente sunt:
- Salopetele specifice muncitorilor în constructii;
- Încaltamintea sa fie iyolatoare din punc de vedere electric;
- Casca de protectie (obligatorie pe santier);
- Manusi de protectie.
În cazul de incendiu în constructii, potrivit organizarii prevenirii si stingerii incendiilor specifice
locului de munca, se iau, de regula, masuri pentru:
- Alarmarea imediata a personalului si anuntarea incendiului;
- Întreruperea imediata a almentarii consumatorilor din constructie cu
energie electrica, gaze, lichidele combustibile, cu exceptia alimentarilor sistemelor de protectie
împotriva sistemelor de protectie împotriva incendiilor;
A. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE COFRARE PENTRU ELEMENTELE DIN
BETON ARMAT
Principalele componente ale cofrajelor sunt:
cofrajul propriu-zis, alcatuit din: placa cofranta, elemente de rigidizare a placii cofrante
(in unele cazuri) – panouri de cofraj;
22
structura de sustinere sau sprijinire a cofrajului propriu-zis;
elemente auxiliare.
1. COFRAJUL PROPRIU-ZIS
Placa cofranta este elementul cofrajului ce vine in contact direct cu betonul pus in lucrare.
Placa cofranta confera forma si dimensiunea elementului, precum si calitatea suprafetelor
elementului din beton. Placa cofranta este solicitata in functie de pozitia in care se afla la
actiunile proprii proceselor de realizare a elementelor din beton monolit: presiunea betonului,
armaturi, oameni, eforturi dinamice la betonare etc. pentru limitarea deformatiilor in exploatare,
placa cofranta poate fi rigidizata cu nervuri.
Nervurile au rolul de a rigidiza placa cofranta si de a prelua de la aceasta toate eforturile la
care este supusa. Impreuna cu placa cofranta, nervurile formeaza cofrajul propriu-zis.
Nervurile sunt dispuse de regula pe o singura directie, dar pot fi dispuse si pe ambele
directii. Nervurile placii cofrante sunt realizate de regula din lemn (dulapi) sau metal (laminate
usoare sau elemente din tabla indoita). Nervurile sunt fixate de placa cofranta, de obicei
nedemontabil, dar la unele tipuri se impune posibilitatea de a fi inlocuite periodic.
Panourile de cofraj pot fi alcatuite fie numai din lemn, fie numai din metal, fie in sistem mixt.
Panourile sunt realizate cu dimensiuni modulate.
Din punect de vedere dimensional si al suprafetei de cofrare, exista panouri modulate cu
dimensiuni mici si panouri mari de suprafata (preasamblate). Cele mai utilizate sunt panourile
modulate, ce pot alcatui suprafete cofrate mari prin alaturarea, sprijinirea si rigidizarea lor dupa
anumite reguli. Panourile mari de suprafata sunt realizate pentru cofrarea elementelor de
suprafata cu dimensiuni identice, de aceea se adreseaza de regula constructiilor civite tipizate si
constructiilor industriale specifice.
Panouri de cofraj:
a. dulgheresti;
b. din placaj;
c. cu placi cofrante din placaj si rigidizari metalice
1 – placa cofranta;
2 – nervuri de rigidizare;
3 – traversa;
4 – distantier;
5 – borduri de rigidizare
23
Panouri mari:
a. din panouri modulate de lemn;
b. panou din scanduri nedemontabile pe fururi;
c. panouri din placaj nedemontabil pe fururi
1 – panou modulat din lemn;
2 – placa cofranta din scandura;
3 – montant metalic;
4 – furura;
5 – moaza metalica;
6 – menghina;
7 – placa cofranta din placaj
2. ELEMENTE DE SUSTINERE SAU SPRIJINIRE
COFRAJULUI PROPRIU-ZIS
Pentru limitarea deformatiilor cofrajului si pentru transmiterea actiunilor la care este supus,
cofrajul propriu-zis se reazema pe un ansamblu de elemente. Aceste elemente sunt alcatuite si
denumite in functie de pozitia in care sunt exploatate in procesul de realizare a elementului din
beton.
Pentru elemente de beton orizontale:
grinzile de sustinere –sunt asezate de obicei dupa o directie. Ele se confectioneaza fie din
lemn, fie din metal (de inventar). Cela de tip vechi au lungime fixa, iar cele moderne au
lungime variabila, pentru a se putea folosi la deschideri si incarcari diferite.
esafodajul –reprezinta un ansamblu de elemente care preia de la grinzile de rezemare toate
solicitarile si le transmite nivelului anterior sau terenului constructiei. Esafodajul asigura
stabilitatea intregului ansamblu de cofraj. Pentru elemente curbe, esafodajul se numeste cintru.
Partile principale ale esafodajului sunt:
popii – elemente verticale pentru rezemarea grinzilor. Pot avea dimensiune fixa sau pot fi
extensibili. Pot avea capacitate de incarcare diferite si uneori alcatuire spatiala. Se
confectioneaza din bile de lemn (sistem vechi) sau din otel;
longrinele – sunt bare orizontale de regula din teava de otel sau din bile de lemn (sistem
vechi). Au rolul de aliniere si contravantuire a popilor de pe acelasi sir. In functie de pozitia lor
exista longrine superioare sau inferioare; contravantuirile – sunt elemente de rigidizare
montate dupa 2 directii, ortogonal, si asigura stabilitatea ansamblului de cofraj. Sunt
confectionate fie din bile sau dulapi de lemn (sistem vechi) fie din tevi de otel sau tije din otel
cu sisteme de tensionare.
24
Pentru elemente de beton verticale:
o Pentru cofrarea peretilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele:
moaza; montantul; tirantii; spraiturile;
o Pentru cofrarea stalpilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele:
calotii si chingile
Sprijinirea panourilor de cofraj la pereti:
a. pe moaze si montanti; b. pe moaze
1 – panou metalic modulat;
2 – moaza tubulara;
2’ – moaza din profil laminat;
3 – montanti;
4 – tirant;
5 – placuta de distributie;
6 – zavor;
7 – bolt cu gaura de imbinare;
8 – panou de lemn;
9 – placuta de rezemare a moazelor;
10 – pana de imbinare.
Sprijiniri pentru cofraje la colturi, rezalite si bulbi:
a. la colturi interioare;
b. la colturi exterioare;
c . la bulbi si rezalit
1 – panouri din placaj;
2 – moaze tubulare;
3 – eclise de colt;
4 – suruburi;
5 – chinga;
6 – dulap de completare;
7 – surub de articulatie.
Caloti si chingi:
a. calot cu cursor;
b. caloti cu tirant;
c. chinga din platbanda;
d. calot triunghiular;
e. chinga tubulara
1 – calot; 2 – cursor; 3 – pana; 4 –
panou modulat; 5 – calot metalic; 6 –
tirant; 7 – placuta de rezemare; 8 – zavor;
9 – chinga din platbanda; 10 – calot
triunghiular; 11 – bolt cu pana; 12 –
pana; 13 – chinga tubulara
25
3. ELEMENTE AUXILIARE ALE COFRAJULUI PROPRIU-ZIS
Aceste elemenete contribuie la fixarea cofrajului propriu-zis cu elementele de sprijinire
si rigidizare ale acestuia, la protejarea lor si la usurarea proceselor in timpul formarii
elementelor de beton.
dulapii sau scandurile de aliniere;distantierii, clemele si clestii, placute de repartitie
zavoare si piulite, baghete de colt si sipci, eclise, bride si coliere, tensori, menghine,
platforme de lucru.
PROIECTUL DE ORGANIZARE A SANTIERULUI
Selectarea şi achiziţionarea amplasamentului viitorului obiectiv
Selectarea şi achiziţionarea teritoriului şantierului constituie o etapă importantă în
realizarea proiectului, în situaţia în care clientul nu este proprietarul amplasamentului. Aceste
activităţi trebuie realizate cât mai devreme posibil, în mod ideal în paralel cu întocmirea
studiului de fezabilitate. Ele sunt în sarcina iniţiatorului proiectului (client, persoană juridică
achizitoare) care le poate realiza prin intermediul managerului său de proiect sau al unui
consultant specializat.
Proiectul de organizare a şantierului
Organizarea unui şantier pentru realizarea unui nou proiect (obiectiv) solicită, de
fiecare dată, rezolvarea unor probleme care se referă la asigurarea condiţiilor pentru
desfăşurarea activităţii de bază. Astfel, este necesară realizarea unor spaţii (social-culturale şi
administrative, pentru asigurarea condiţiilor de viaţă, de depozitare a materialelor etc.), a unor
reţele pentru utilităţi (apă, căldură, energie, aer comprimat) şi a instalaţiilor aferente producerii
acestora, a căilor de comunicaţie (drumuri, căi ferate, reţele telefonice etc.), precum şi a unor
ateliere (dulgherie, fierărie, mecanic etc.), poligoane de prefabricate, staţii de betoane, de
mortare, balastiere şi cariere etc.
Proiectul de organizare a şantierului reprezintă documentaţia tehnico-economică,
elaborată de către proiectant, sub forma unei scheme generale de organizare şi detaliată de către
antreprenorul general. Ea este formată dintr-o serie de piese scrise şi desenate, ce cuprind
soluţiile organizatorice, care asigură condiţiile necesare pentru realizarea lucrărilor şi a
obiectelor de construcţii. În acest scop se alocă, în devizul general, fondurile necesare.
Proiectul de organizare de şantier se realizează în două faze:
- faza I - care se concretizează într-o "schemă generală de organizare" elaborată, de către
proiectant, pe baza soluţiilor prevăzute în nota de comandă;
- faza a II-a - elaborată de către antreprenorul general pe baza "schemei generale de
organizare" şi a proiectului de execuţie, care detaliază soluţiile prevăzute în faza I.
Proiectul de organizare - faza a II-a se concretizează într-o serie de piese desenate,
grafice, diagrame, piese scrise şi tabele privind următoarele aspecte de bază ale organizării
şantierului, indiferent de valoarea investiţiei.
26
La elaborarea proiectelor de organizare trebuie să se ţină seama de baza materială a
constructorului, iar obiectele de organizare de şantier cu caracter definitiv să fie realizate numai
în cazuri temeinic justificate din punct de vedere economic şi social.
Pentru organizarea de şantier sunt necesare următoarele informaţii şi date: situaţia
geologică, climatică şi hidrologică, respectiv structurile geologice, nivelul apelor freatice şi
subterane, debitele disponibile ale cursurilor de apă, numărul zilelor cu regim de îngheţ; situaţia
resurselor materiale din zonă (balast, nisip, piatră de carieră); situaţia căilor de comunicaţii
(liniile ferate existente, posibilităţile de racordare provizorie, rampe de descărcare, starea
drumurilor de acces); reţelele şi utilităţile existente în zonă; posibilităţile de recrutare a forţei de
muncă din zonă etc.
Fondul de organizare de şantier
Documentaţia tehnico-economică pentru lucrările de organizare de şantier se aprobă de
către organul de conducere al organizaţiei de construcţii-montaj, nu şi de către beneficiarul de
investiţii. Valoarea fondurilor de organizare de şantier cuvenită constructorului, pentru întreaga
lucrare admisă la finanţare, se negociază între constructor şi beneficiar.
Din fondul de organizare de şantier se pot executa:
- construcţii social-culturale şi administrative, locuinţe, dormitoare, vagoane sau bacuri-
dormitor, cantine şi depozite de alimente, cluburi; birouri, băi, spălătorii, puncte sanitare şi
farmaceutice, chioşcuri de pâine, magazine etc.;
- unităţi auxiliare productive; ateliere de dulgherie, fierărie, lăcătuşerie, mecanice, ateliere şi
poligoane de prefabricate, instalaţii pentru sortarea agregatelor, staţii centrale de betoane şi
mortare etc.;
- construcţii pentru servirea producţiei: şoproane, magazii, depozite de carburanţi, depozite de
var, estacade, debarcadere, castele sau bazine de apă, rampe de descărcare şi depozitare, remize
pentru locomotive şi utilaje;
- construcţii şi instalaţii de folosinţă generală, drumuri, linii provizorii de garaj, căi de rulare
pentru macarale, reţele electrice, reţele de apă şi canalizare, centrale termice şi electrice
provizorii, staţii de compresoare;
- instalaţii şi lucrări de organizare necesare pentru executarea lucrărilor pe timp friguros şi la
lumină artificială.
Conform acestor caracteristici, se deosebesc următoarele categorii de obiecte de
organizare de şantier:
- definitive - obiecte care se utilizează în întreaga durată normată pe acelaşi amplasament;
- provizorii - care pot fi: demontabile, mobile sau fixe; cele demontabile şi cele mobile se
deplasează pe un alt şantier la terminarea funcţiei îndeplinite pe şantierul respectiv, iar cele fixe
se părăsesc sau se demolează.
Deschiderea şi amenajarea şantierului
27
După încheierea contractului de antrepriză şi admiterea la finanţare a lucrărilor de
construcţii-montaj contractate, antreprenorul general trece la deschiderea şi amenajarea
şantierului, pentru care emite "ordinul de începere a lucrărilor".
Înainte de deschiderea şantierului, antreprenorul general convoacă beneficiarul şi
proiectantul, care se deplasează la locul lucrării, pentru ca beneficiarul să predea, pe bază de
proces-verbal, antreprenorului general amplasamentul lucrării, precum şi teritoriul de
organizare, libere de orice obiecte sau reţele care ar împiedica executarea lucrărilor în condiţii
normale. De asemenea, proiectantul predă reperele principale de amplasament şi cotele
nivelmetrice materializate pe teren. Cu această ocazie, proiectantul general prezintă proiectul
de execuţie, dând toate lămuririle necesare.
După executarea principalelor lucrări de organizare, constructorul trasează terenul, în
vederea începerii lucrărilor de bază, consemnându-se într-un proces verbal începerea efectivă a
lucrărilor la fiecare obiect în parte şi precizându-se motivele întârzierii, atunci când este cazul.
În vederea decontării lucrărilor, se întocmeşte o evidenţă clară a stadiilor fizice ale lucrărilor.
Organizarea şi dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului
În cadrul spaţiilor de servire a personalului şantierului se includ următoarele grupe de
construcţii: construcţii de cazare şi construcţii anexe acestora (dormitoare, cantine, băi,
spălătorii etc.); construcţii social-culturale (cluburi, săli de spectacole, săli şi terenuri de sport,
săli de clasă, creşe, cămine şi grădiniţe pentru copiii personalului şantierului, puncte sanitare,
dispensare etc.); construcţii administrative (birouri, cabine de pază şi control, magazii şi remize
pentru instalaţii de pază contra incendiilor); spaţii comerciale şi de prestări servicii (magazine
alimentare, debite de tutun, chioşcuri de ziare, ateliere de croitorie, cizmărie, frizerie, oficiu
poştal, oficiu telefonic etc.).
În ceea ce priveşte dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului, trebuie
să se ţină seama de următoarele elemente de calcul: personalul total al şantierului (inclusiv
membrii de familie, pentru anumite categorii de spaţii) din perioada de vârf; personalul care nu
beneficiază de anumite spaţii, fiind din localitate sau împrejurimi; indicii de suprafaţă sau de
volum, stabiliţi pentru fiecare categorie de construcţie (dormitoare, băi, spălătorii, săli de mese,
dispensare, birouri, cantine.)
S = (NPt - NPl) x i, în care:
S = reprezintă spaţiile de servire a personalului unităţii, exprimate în mp sau în mc;
NPt = personalul total al şantierului, inclusiv membrii de familie;
NPl = personalul care nu beneficiază de anumite spaţii (localnici);
i = indicele de suprafaţă sau de volum, pentru fiecare categorie de construcţie.
Calculele se fac pentru fiecare categorie de spaţiu de servire a personalului.
Cheltuielile pentru realizarea construcţiilor provizorii reprezintă cheltuieli neproductive, iar
valorile recuperabile la lichidarea şantierului nu sunt prea mari. De aceea, trebuie luate toate
28
măsurile posibile pentru limitarea acestor cheltuieli şi creşterea gradului de refolosire a
materialelor rezultate.
Organizarea şi dimensionarea căilor de comunicaţie
Asigurarea unor căi de acces corespunzătoare ca lăţime, lungime şi sistem rutier are o
mare importanţă, deoarece la şantiere şi în interiorul acestora se transportă cantităţi uriaşe de
materiale şi elemente de construcţii, unele cu masă foarte mare.
În funcţie de mărimea şi amplasarea şantierului, căile de comunicaţie ale acestuia sunt
formate, după caz, din: drumuri (interioare şi exterioare), căi ferate (normale sau înguste),
amenajări pentru transportul fluvial (unde este cazul), la care se adaugă instalaţiile telefonice.
Asigurarea şantierului, de la deschiderea lui şi înainte de începerea lucrărilor de bază,
cu căile de comunicaţie necesare este o condiţie esenţială pentru buna desfăşurare a lucrărilor,
atât pentru aprovizionarea cu materiale şi utilaje, cât şi pentru transmiterea mesajelor.
Drumurile provizorii interioare ale şantierului şi ale bazelor de producţie au lăţimi
diferite, în funcţie de sistemul de circulaţie, într-un singur sens sau în două sensuri (3,5 m,
respectiv 6 m). Drumurile cu trafic intens şi greu se execută din dale trapezoidale,
dreptunghiulare sau hexagonale, prefabricate din beton armat, iar cele cu trafic mijlociu - din
balast cilindrat sau pământ stabilizat (tratat cu liant şi compresat).
Posturile telefonice şi reţeaua telefonică sunt dimensionate în funcţie de numărul
personalului conducere, administrativ şi funcţionăresc.
Organizarea şi dimensionarea reţelelor de alimentare cu apă, energie electrică,
căldură şi aer comprimat
Şantierele moderne, cu mecanizare complexă, sunt mari consumatoare de apă şi energie,
iar lucrările pentru realizarea instalaţiilor necesare şi a reţelelor de distribuţie ocupă un volum
important din totalul construcţiilor provizorii de organizare.
Creşterea gradului de mecanizare, în condiţiile industrializării construcţiilor, presupune
creşterea consumului de utilităţi şi, în special, de energie electrică, însă mecanizarea nu se
extinde numai la lucrările de bază, ci şi în bazele de producţie. Pe şantiere se desfăşoară, în
proporţii mari, lucrări de montaj, macaralele şi aparatele de sudură fiind principalii consumatori
de energie electrică. În condiţiile creşterii gradului de prefabricare a lucrărilor de finisaj, se vor
reduce şi consumurile de aer comprimat, apă şi căldură necesare pe şantier, deoarece vor fi
eliminate sau diminuate mult lucrările de tencuieli, zugrăveli, şape, placări cu faianţă etc. Cu
toate acestea, şantierul trebuie să fie alimentat cu apă, energie electrică, termică şi aer
comprimat, în cantităţile necesare, la termenele planificate şi la parametrii ceruţi de
documentaţia de proiectare, pentru a permite desfăşurarea normală a lucrărilor şi înscrierea
acestora în duratele planificate de execuţie.
29
Obiectiv 1. Biserica Sfantul Sava
Proiectul propune reabilitarea Bisericii Sfantul Sava pentru a evita ca aceasta constructie,
ce reprezinta un monument turistic, sa devina o ruina.
Principalele lucrări prevăzute pentru realizarea obiectivului de investiţii constau în:
construcţii şi amenajări, inclusiv pictură bisericească (restaurare şi repictare -1.650 mp);
conservare şi restaurare mobilier, iconostas şi carte veche;
consolidarea fundaţiei sfântului lăcaş;
consolidarea zidurilor care alcătuiesc corpul bisericii cu elemente verticale din beton
armat;
consolidarea turlelor bisericii cu elemente care au avantajul că nu afectează elementele
structurale existente;
refacerea instalaţiilor electrice;
restaurarea şi conservarea elementelor de arhitectură ale bisericii, turnului- clopotniţă şi
zidului de incintă;
amenajarea a două încăperi în turnul-clopotniţă ce vor găzdui punctul muzeal al bisericii;
amenajarea vestigiilor arheologice, amenajare punct muzeal;
consolidare şi conservare zid incintă;
reamenajarea căii de acces, amenajarea unei suprafeţe de parcare în incinta ansamblului
monument istoric;
lucrări de restaurare şi conservare;
Durata proiectului este de 29 de luni de la data începerii lucrărilor. Vor fi realizate intervenţii
de urgenţă pentru execuţia de lucrări care să stopeze evoluţia spre colaps a monumentului.
Proiectul, prin obiectivele sale, este parte a unui plan mai complex de investiţii ce are ca scop
final reabilitarea ansamblului monument istoric 'Sfântul Sava' Iaşi în vederea integrării
monumentului în circuitul turistic local şi regional.
30
Plan de situatie
Armare grinzi (etrieri dubli)
31
Strat suport pardoseala Consolidare fundatie: retele de grinzi cu
contraforti
Injectarea peretilor cu ciment
32
Obiectiv 2. Baza de agreement Ciric
Proiectul propune reabilitarea unei suprafete de aproximativ 22 de hectare cu finalizare
pana in august 2012, in valoare de 74 milioane de lei din care 50% finantarea din partea
primariei Iasi.
Acest proiect este finantat prin fonduri europene prin Planul Operational Regional axa 5
Turism si presupune:
- modernizare cai acces auto
- modernizare alei pietonale
- amenajare de parcari
- amenajare piste pentru biciclisti
- piscine pentru adulti si copii,
- zone de picnic
- locuri de joaca
Pe langa amenjarea parcului se vor creea facilitati precum: terenuri de paintball, terenuri
de golf, debarcadere, pontoane, telescaun.
Proiectul de investii Baza de agrement Ciric va fi sustinut in alte etape de inca un
proiect pentru ecologizarea a trei lacuri, iar in faza a 3-a atragerea de investitori privati pentru a
construi restaurante si hoteluri.
Masuri luate pentru realizarea bazei de agrement:
Decolmatarea Lacului Ciric II;
Defrisarea padurii in locurile destinate amplasarii diferitelor constructii (terenuri de
fotbal, minigolf, telescaun, alee pietonala etc);
Consolidarea terenului pentru amenajarea parcarilor;
Imbunatatirea terenului din zona prin aplicarea si compactarea unor perne de pamant;
33
Amplasamentul zonei de agrement Ciric
Plan de situatie
34
Obiective vizitate in santier:
1.Foisoare din lemn:
Acestea sunt alcatuite din lemn cu sectiune rotunda. Bustenii sunt imbinati prin chertare,
tratati ignifug si fungicid. Foisoarele de lemn sunt pozitionate pe o placa slab armata de
grosime 15 cm turnata monolit.
Foisoare tratate cu bait Foisor netratat
2.Piscina, camin de apa, grup sanitar, vestiar:
a) Piscina si caminul de apa: acest proiect cuprinde 2 piscine una dintre ele avand
dimensiunea in adancime mai mare (pentru adulti), iar cealalta fiind extinsa pe o suprafata mai
mare, de adancime redusa (pentru copii) cu o capacitate de 150 de persoane. Piscinile sunt
prevazute cu rigole, pentru evacuarea apei in exces, ce conduc spre un camin de apa cu rolul de
a filtra si a redirectiona apa spre piscine. Hidroizolatia s-a realizat prin aplicarea unui strat de
bitum pe tot perimetrul piscinelor. Protectia hidroizolatiei la piscine s-a realizat pe tot
perimetrul, dispunand la exteriorul acestora un strat alcatuit din caramida cu goluri.
Piscina pentru copii (hidroizolatie, protectie hidroizolatie, rigole)
35
Piscina adulti (adancime variabila)
36
Camin de apa
b) Grup sanitar si vestiar: sunt amplasate in apropierea piscinelor.
Planul de fundare al acestor amplasamente s-a realizat pe o retea de grinzi continue pentru a
evita tasarea diferentiala.
37
Stadiul fizic al lucrarilor
Actualizat la data de 30.05.2012 Drum halaj mal drept - 85%
Drum halaj mal stâng - 100%
Traversare reţele în zona digului - 95%
SPAU - 95%
Anexe piscina 1 - 80%
Piscina 1 - 70%
Piscina 2 - 95%
Anexe piscina 2 - 100%
Plajă piscina 2 - 100%
Alee piscina 2 - 100%
Pontoane şi debarcadere - 80%
Locuri de joacă 1,2,3,4 - 90%
Zonă căţărare şi paintball - 30%
Parcări 1,2,3 - 45%
Iluminat mal drept - 80%
Iluminat mal stâng - 70%
Iluminat loc de joacă 3 - 90%
Platformă foişoare zona piscina 1 - 100%
Platformă foişoare mal drept - 100%
Pistă biciclişti mal stâng - 100%
Pistă biciclişti mal drept - 90%
Garaj bărci, debarcader 3 - 90%
Împrejmuire piscina 2 - 100%
Amenajare zonă 4 picnic - 100%
Amenajare zonă picnic mal drept - 50%
Garaj bărci debarcader 1 - 50%
Staţie sosire telescaun - 20%
Infrastructură stâlpi telescaun - 20%
38
Obiectiv 3. Blocurile Iasicon (parcare subterana)
Proiectul propune construirea a doua blocuri cu unsprezece etaje, aproximativ 80 de
apartamente si o parcare subterana. Structura acestor doua blocuri este una pe cadre, cu
umplutura din BCA. În cadrul acestei lucrări am asistat la următoarele procese tehnologice :
-execuţie piloţi foraţi din beton armat;
-cofrare, turnare beton în diafragme de beton armat, decofrare;
-turnare beton în radier de beton armat;
Structura de rezistenţă e formată din pereţi activi din beton armat, planşeu din beton armat
turnate monolit. Soluţia de fundare e de tip reţea de grinzi continue cu descărcări pe reazeme
elastice. De asemenea, pentru a se evita transmiterea unor suprasarcini suplimentare blocurilor
învecinate, s-au dispus perimetral piloţi foraţi din beton armat.
Piloţii
Execuţia piloţilor s-a desfăşurat în următoarele etape:
-forarea găurii;
-introducerea carcasei de armătură şi suspendarea ei la nivelul suprafeţei terenului astfel
ca să nu reazeme pe fundul săpăturii;
-formarea corpului pilotului prin betonare, cu ajutorul pompei de beton.
Proces tehnologic – turnare beton în diafragme
În ce priveşte partea de cofrare, s-au folosit cofraje ale firmei Peri, cu panotarea specifică
pe două laturi, cu ajutorul unor panouri de cofraje metalice, iar celelalte două panouri de
cofrare din lemn. Rigidizarea profilului pe înălţime, se realizează cu ajutorul unor profile
metalice şi tiranţi filetaţi.
Înainte de turnarea betonului, cofrajele au fost unse cu soluţie Decofrol, pentru a evita
aderarea betonului de cofraj.
Armăturile au fost realizate sub forma unei reţele de bare cu diametrul Φ18 dispuse
ortogonal.
Transportul betonului pe şantier s-a făcut cu ajutorul autobetonierelor de 6 mc.
Punerea betonului în operă s-a realizat cu pompa de beton Putzmeister.
Turnarea s-a făcut în straturi de cca. 80 cm.
Coborâre carcasă armătură
39
Cofraje Peri
Armături diafragme Rost tehnologic
Montare cofraj
Placa parcare subterana (turnarea betonului)
Cofrajele au fost realizate din scânduri de lemn iar armăturile – de tip plasă sudată.
Punerea în operă a betonului s-a realizat tot cu ajutorul pompei de beton Putzmeister cu braţul
de 42m, dar din cauza distanţei mari dintre pompă şi placă a fost necesară prelungirea
furtunului pompei cu un tub din PVC, iar betonul a fost ulterior manipulat manual de către
muncitori.
40
AC2. Ghidul de instruire al tutorelui
Tutorii trebui să fie informaţi asupra nivelului pregătirii teoretice a studenţilor, a
valorilor acumulate pe parcursul anilor de studii, la capacitatea acestora de a utiliza în practică
informaţiile furnizate in timpul cursurilor. De asemenea, tutorilor li se va aduce la cunoştinţă
faptul că, în urma efectuării stagiului de practică, vor contribui la evaluarea studenţilor
practicanţi aflaţi sub îndrumarea lor.
Tutorii vor avea rolul de a prezenta organizaţia în care lucrează, obiectivele acesteia,
valorile şi regulile interne ale societăţii economice, domeniul de activitate, integrarea şi
raportarea activităţii organizaţiei în mediul economic.
În timpul desfăşurării stagiului de practică tutorii vor superviza practica studenţilor la
locul de muncă pe perioada petrecută în cadrul organizaţiei/instituţiei. Pe parcursul perioadelor
de practica, tutorii vor urmări obţinerea de feedback din partea studenților, pentru a putea
monitoriza activitățile desfășurate, pentru a conveni asupra oricăror schimbări necesare pentru
o mai buna desfăşurare a activităţilor. Relaţia dintre tutore şi practicanţi trebuie să fie o relaţie
bazată pe încredere şi susţinere. În perioada realizării stagiului de practică, tutorele trebuie să
fie capabil să ofere suport, îndrumare şi asistenţă. Tutorii vor avea obligaţia de a comunica
personalului didactic implicat, in timp util, orice abateri sau nereguli sesizate, idei de inovare a
activităților si modalitatea de concreta de aplicare a acestora.
Pe durata desfăşurării stagiului de practică trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
- Calitatea experienței profesionale.
Practicanţii trebuie să participe activ la operaţii/ activităţi reale corespunzătoare
domeniului lor de pregătire;
- Extinderea responsabilităților.
Practicanţii vor primi sarcini cu caracter limitat.
- Evaluarea continuă a practicanţilor.
Studenților vor primi evaluări pozitive atunci când lucrurile sunt bine făcute, pe
parcursul efectuării practicii. Aprecierile la sfârşitul unui stagiu nu trebuie sa fie o
surpriza pentru student, acesta trebuie sa îşi cunoască calitatea activităţii desfăşurate în
mod consecvent.
- Oferirea graduală a informaţiilor.
Studenții ar trebui sa deprindă toate informaţiile necesare pana la sfârşitul stagiului
despre organizație sau postul vizat, se va opta pentru sesiuni scurte de formare, însoţite
de aplicaţii practice, care vor facilita asimilarea mai uşoara si durabila a informaţiilor.
- Solicitarea de feedback din partea studentului,
consultarea lui asupra concordantei intre așteptările sale fata de perioada de practica,
dorințelor sale de învățare si modului in care reușește sa atingă obiectivele propuse de
tutore, lipsa cunoștințelor din mediul școlar formal in raport cu cele necesare realizării
in condiții optime a sarcinilor atribuite.
Obiectivele activităţii de tutorat:
- Aprofundarea cunoştiinţelor de specialitate şi aplicarea lor în contexte variate, în cadrul
mediului real economic
- Cultivarea competenţelor individuale şi de grup
- Cunoaşterea şi aplicarea noilor direcţii de dezvoltare ale stagiilor de practică, (ex. materiale
şi tehnologii noi) corelate cu piaţa şi standardele europene.
41
Principalele atribuţii ale tutorilor de practică
Pe parcursul stagiilor de practică
Să asigure îndrumarea şi supravegherea studenţilor aflaţi în stagiile de practică;
Să pregătească spaţiul de practică pentru studenţii practicanţi în funcţie de obiectivele
stagiului de practică şi a normelor PSI;
Să se asigure că spaţiul de practică este dotat cu echipamente şi instalaţii funcţionale
corespunzătoare obiectivelor urmărite prin efectuarea practicii.
Să instruiască practicanţii cu privire la normele de securitate şi sănătate a muncii la locul de
practică în funcţie de specificul activităţii practicanţilor în vederea evitării accidentelor,
conform reglementărilor în vigoare.
Să consulte caietele de practică ale studenţilor;
Să elaboreze normele de practică în conformitate cu nivelul de pregătire al practicanţilor.
Să informeze studenţii practicanţi referitor la tipurile de activităţi care urmează să fie
desfăşurate în funcţie de obiectivele stagiului de practică.
Să folosească metode de comunicare adecvate
Să completeze pontajul studenţilor practicanţi (la sfârşitul stagiului de practică);
Să transmită mesaje supervizorilor din facultate despre activitatea practicanţilor;
Să evalueze în permanenţă practicantul, pe baza unor fişe de observaţie/evaluare.
Să contacteze cadrul didactic supervizor în cazul unor eventuale abateri, incidente sau
nerespectării obligaţiilor de către studenţii practicanţi;
Să transmită informaţii cadrului didactic supervizor cu privire la progresele practicanţilor
având în vedere scopul stagiului de practică
La finalul stagiilor de practică
Să genereze, tipărească şi semneze variantele finale ale documentelor de practică;
Să participe la evaluarea nivelului de dobândire a competenţelor profesionale de către
practicant;
Să contribuie la aprecierea comportamentului şi modalităţii de integrare a practicantului în
mediul organizaţional (respectarea programului, a regulilor de ordine interioară a
intreprinderii/societăţii, disciplină, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, punctualitate).
Să transmită mesaje supervizorilor din facultate despre derularea stagiilor de practică.
42
5. INSTRUMENTE DE EVALUARE
Chestionar de evaluare a stagiului de practică tehnologică de către student.
La ce companie ați efectuat stagiul de practică?
Foarte
bun(ă)
Bun
(ă)
Multu
mitor
(toare)
Medio
cru (ă)
Nemul
ţumitor
(toare)
Cum evaluati mediul real de muncă din
companie din punct de vedere al ordinei şi
disciplinei
Evaluaţi relaţia cu tutorele/responsabilul din
cadrul companiei
Caracterizaţi relaţia cu îndrumatorul de
practică (cadrul didactic responsabil)
În ce măsură activităţile şi lucrările desfăşurate
pe şantier completează cunoştinţele teoretice
dobândite in timpul anilor de studii?
Cum caracterizaţi activitatea depusă în timpul
desfăşurării stagiului de practică
Ce aspecte ar trebui imbunătăţite în
desfaşurarea practicii tehnologice şi de
organizare?
43
44
45
46
47
Chestionar de evaluare a stagiului de practică tehnologică de către tutori
Formular de evaluare
Foarte
bun(ă)
Bun
(ă)
Multu
mitor
(toare)
Medio
cru (ă)
Nemul
ţumitor
(toare)
Cum apreciaţi pregătirea teoretică a studenţilor
practicanţi
Evaluaţi interesul arătat de către studenţii
practicanţi faţă de mediul real de muncă
(lucrări şi tehnologii de execuţie, organizare de
şantier)
În ce măsură activităţile şi lucrările desfăşurate
pe şantier completează cunoştinţele teoretice
dobândite de studenţi in timpul anilor de
studii?
Apreciaţi abilităţile de comunicare şi de muncă
în echipă ale studenţilor practicanţi
Caracterizaţi relaţia cu îndrumatorul de
practică (cadrul didactic responsabil)
Evaluaţi gradul în care studneţii practicanţi au
reuşit să respecte programul şi regulamentul
intern din cadrul şantierului
Cum caracterizaţi activitatea depusă în timpul
desfăşurării stagiului de practică
Menţionaţi ce lucruri v-au nemulţumit
desfaşurarea practicii tehnologice şi de
organizare?
48
6. ELEMENTE DE PARTICULARITATE
Stagiul de practică reprezintă activitatea desfăşurată de studenţi în acord cu planul de
învăţământ şi care are drept scop dezvoltarea aptitudinilor de muncă pentru studenţii practicanţi
precum şi verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul
programului de pregătire profesională [tema MI.3.1].
În organizarea şi pe parcursul desfăşurării practicii tehnologice am urmărit ca să fie
realizate următoarele obiective generale care se regăsesc şi în planul de învăţământ:
corelarea sistemului de valori profesionale însuşite din mediu academic cu dinamica
pieţei muncii din mediul real economic;
formarea gândirii creative şi critice în domeniul ingineriei civile
îmbogăţirea cunoştinţelor studenţilor in domeniul tehnologiei şi organizării lucrărilor şi
in general, in domeniul alcătuirii si execuţiei construcţiilor civile, industriale şi agricole.
inițierea studenților in activitatea curenta a conducătorului unui punct de lucru, la
realizarea unui obiectiv de construcţie, activitate ce caracterizează perioada imediat
următoare absolvirii facultăţii.
însuşirea de către studenți a metodei de exprimare in scris si grafic prin scheme si fise
tehnologice atât a concepției de ansamblu cat si a detaliilor ce condiționează realizarea
in practica a diferitelor procedee tehnologice, in condiții corespunzătoare de calitate, de
securitate a muncii si de eficienta economica.
Metodele de instruire folosite au fost expunerea, conversaţia, documentarea,
demonstraţia, explicaţia, şi se pot evidenţia astfel:
- Înainte de începerea stagiului de practică am selectat partenerii de practică şi am urmărit ca
în cadrul unităţii respective să se desfăşoare lucrări de construcţii în condiţii optime de
siguranţă şi securitate şi care să respecte standardele de proiectare şi execuţie şi tehnologii
de construcţii, echipamente de protective (tema MI.1);
- Am ales ca studenții să efectueze stagiul de practică la S.C. IASICON S.A. deoarece este o
societate comercială de capacitate mare, cunoscută atât la nivelul oraşului cât şi în ţară, cu
activitate în domeniul Ingineriei Civile, cu mulţi salariaţi, cu departamente specifice
inclusiv cel de resurse umane.
- Astfel, studenţii au fost informaţi cu privire la programa practicii tehnologice, obiectivele
acesteia, perioada de desfăşurare, caietul de practică şi modul de evaluare a activităţii
practice;
- Studenţii au fost informaţi mai bine asupra locului de desfăşurarea a practicii, a condiţiilor
de practică, a ţinutei necesare şi a comportării pe şantier;
- Am prezentat studenţilor, în format electronic, punctele de lucru şi inginerii şefi de punct de
lucru sau maiştri cu care vor veni în contact, localizarea acestora pe harta oraşului, căi de
acces, mijloace de transport, obiectivele şi categoriile de lucrări pe fiecare punct de lucru;
49
- Am format grupe mici de studenţi, respectiv 4 studenţi, pentru a uşura supravegherea
acestora la punctele de lucru pe parcursul desfăşurării practicii (acest lucru l-am observat
atunci cand am participat la vizita de documentare în Anglia, );
- Studenţilor li s-a efectuat instructajul general de protecţia a muncii la sediul societăţii de
către d-l inginer Andreescu şi d-l inginer Răzvan Pantea din cadrul Serviciului Intern de
Prevenire şi Protecţie. Li s-a explicat în ce constă protecţia şi securitatea muncii în
domeniul construcţiilor inginereşti, echipamente de protecţie, regulile ce trebuie respectate,
situaţii de urgenţă. [Legea 319/2006, HG. 971/2006, HG 1048/2006, Legea 307/2006,
OMAI 712/2005];
- La punctul de lucru, studenții:
o Au avut acces la echipamente de protecție și au fost instruiti la fața locului și luat la
cunoștință de norme de protecție a muncii
o au avut acces la documentația tehnică a proiectelor în lucru, la detaliile tehnice
pentru execuția lucrărilor de construcții;
o au analizat programarea lucrărilor existentă pe șantier (ordinea acestora, încadrarea
în timp, eventual depășirea termenelor, analiza cauzelor și efectelor depășirii
termenelor) (stagiul extern, MII)
o au realizat antemăsurătoarea pentru anumite lucrări și au comparat acest studiu cu
cel existente în proiect; au efectuat în normele de deviz ale operațiilor necesare și au
întocmit drumul critic (programarea lucrărilor) ținând cont de resursele folosite
(mâna de lucru, echipamente și utilaje, cantități de materiale);
o pe baza documentației tehnice au analizat cantități de lucrări și variații ale acestora
în faza de execuție față de proiectul inițial datorită dispozițiilor de șantier;
o au venit în contact cu organizarea și conducerea de șantier, au văzut cum arată
biroul șefului de punct de lucru, șantierul, angajații de pe șantier, persoane
necalificate, persoane calificate – fierari, tâmplari, etc., maiștri, ingineri, softul
folosit pentru evaluarea cantităților de lucrări și celorlalte resurse utilizate;
o li s-a explicat de către tutore (inginerul de pe șantier) etapele de punere în operă a
betonului (cofrare, montare armătură, turnare betoane, vibrare, etc.)
o au urmărit realizarea unor lucrări de structuri din lemn și a unor piscine îngropate și
semiîngropate din beton armat la “Baza de agrement Ciric”, a unor lucrări de
betoane la “Blocurile Iasicon din T. Vladimirescu” (montare cofraj, montare carcase
de armătură, turnare beton, etc.), a unor lucrări de consolidare la “Biserica Sf. Sava”
(executare goluri în zidăria existentă, realizare grinzi din beton armat)
50
Consider că existenţa unei interacţiuni între mediul economic (unităţi din domeniul
ingineriei civile) şi mediul academic (facultatea) conduce la dezvoltarea unei relaţii de feed-
back, astfel încât aşteptările celor implicaţi să poată fi echilibrate şi eficiente. Corelarea
sistemului de valori profesionale însuşite din mediul academic cu valorile profesionale necesare
în mediul real economic conduce la stabilirea unor nevoi (ex. nevoia de a învăța) și deprinderi
care trebuie educate (responsabilitate, comunicare). Este imporatant ca studenții practicanți ca
studenții prcaticanți să exerseze competențele practice, să pună întrebări, să-și dezvolte
creativitatea în aplicarea unor soluții, să-și asume responsabilitatea de a lua decizii, să înțeleagă
contextul organizațional, să fie capabili să se adapteze la mediul economic real.
51
Bibliografie
1. Maria Ileana CARCEA, Magdalena IORGA, Practica universitară în orizont psiho-
pedagogic
2. Tatiana DOROFTE, Standardele ocupationale ale functiilor de cadru didactic supervizor
de practica si tutore de practica
3. Tema MI.1
4. Tema MI.3.1, Obiectivele instruirii practice. Definirea structurilor operatorii specifice
instruirii practice
5. Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă
6. HG. 971/2006 Cerinţe minime de semnalizare
7. HG 1048/2006 privind utilizarea echipamentului de protective individuală la locul de
muncă
8. Legea 307/2006 Apărarea împotriva incendiilor
9. OMAI 712/2005 Instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă
10. ***Clasificarea Ocupaţiilor din România, 2009, www.rubinian.com/cautare.php
11. Tema MI.5 Portofoliu de practica. Entuc Ioana
12. Tema MII. Practica stagiu extern. Entuc Ioana