c3 ppad.ppt

Upload: loredanaidicianu

Post on 05-Mar-2016

46 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • Adolescenta Identitate de sine Emotiile la adolescenti

  • Activitate individualaObiectiv: Identificarea aspectelor critice specifice varstei adolescentei;

    Sarcini de lucru: Refaceti mental (cronologic, factual) perioada adolescentei;Identificati conflictele interne si externe pe care le-ati experimentat in acea perioada;Identificati cauzele acestor conflicte

  • Aspecte critice in adolescenta(Shapiro si Hertzig, 1988)Dependenta vs.independenta in raport cu familia nucleara;Licente comportamentale vs. Control comportamental;Loialitate fata de familie vs.grupul de similaritate;Functionarea normala a nevoii de impartasire a gandurilor si sentimentelor cu cei de aceeasi varsta vs nevoia de izolare;

  • Aspecte critice in adolescenta

    Idealizarea vs devalorizarea parintilor si a celor de aceeasi varsta;Formarea identitatii, a caracterului si asumarea de roluri;Consolidarea raporturilor sexuale si cautarea partenerului sau a partenerilor;Definirea, apararea si consolidarea modului propriu de gandire

  • Egocentrismul adolescentinElkind (1978):O forma a egocentrismului din copilarie;Se exprima prin tendinta copilului de a exagera importanta, unicitatea si severitatea experientelor/problemelor socio-emotionale.Momentul maxim al acestei forme de manifestare 13 ani (Elkind&Bowen, 1979) dupa care urmeaza o perioada de declin a acestei forme de comportament;Componentele egocentrismului:Perceptie deformata despre sine (exagerarea calitatilor/abilitatilor proprii);Perceptie deformata in legatura cu atitudinea celorlalti despre sine

  • Perspective teoretice asupra dezvoltarii personalitatii adolescentului G Stanley Hall;S Freud;Anna Freud;E Erikson

  • G Stanley HallAdolescenta =furtuna si stresTransformarile fizice cauzeaza schimbarile psihologice

  • S Freud Adolescenta-stadiul genital

  • Anna FreudLibidoul ameninta echilibrul din etapa anterioaraMecanismele de aparare a eului cu rol important in aceasta etapa: intelectualizarea si ascetismul

  • Dezvoltarea identitatii de sine Aspecte generale si specifice

  • Ce este identitatea?

    interaciunea psihicului sau eului/sinelui cu socialuleste dezvoltat n timpul adolescenei proces important care va influena toate interaciunile sociale ulterioare

  • Identitate de sine reprezinta:

    Ceea ce ofer continuitate fiintei psihice; Liantul permanent al coninuturilor psihice supuse schimbrii; Pol stabil al psihismului;Ceea ce este mereu identic cu sine nsui.

  • Definitii:Sinele=sistem organizat si dinamic de atitudini, credinte, opinii pe care fiecare persoana le considera ca fiind adevarate si importante despre sine;Sinele cuprinde un set de reguli personale ce ghideaza actiunile noastre sociale si personale si ne asigura continuitatea in timp;Sinele este fundamentul cognitiv si motivational al identitatii noastre;Sinele- internalizarea imaginii celorlalti despre noi

  • Terminologie Ego n latin, Self, I, Me - n englez, Je, Moi, Soi - n francez, Eu, Mine,Sine - n romn.

  • Construirea sinelui se faceIn relatie cu corpul propriu si fiziologia acestuia (schema/imaginea corporala);In relatie cu obiectele lumii externe;In comunicarea cu partenerii sociali(Trevarthen, 2001)

  • Construirea sinelui= adaptare=Integrarea autoreglarii corporale;Atasamentul fata de persoanele care ingrijesc si reconforteaza copilul;Acompanierea oferita de parteneri cu experinta avand scopuri clare fata de copilul pe care-l acompaniaza. (Trevarthen, 2001)

  • Adams & Marshall (196)Identitatea se dezvolta in urma proceselor individuale si sociale;Procesele de diferentiere si integarea stau la baza relatiei dintre individ si context;Identitatea modeleaza si este modelata de mediul inconjurator

  • Etape ale construirii sinelui0-4 luni- perioada pre-sinelui- la sfarsitul perioadei zambetul are valoare sociala, copilul recunoscand chipurile familiare;4-8 luni- incepe procesul de recunoastere proprie in oglinda;8-12 luni se construieste sinele ca obiect permanent, copilul isi recunoaste numele, intelege semnificatia lui NU;15 luni recunoastre in oglinda;18-24 luni- incepe procesul constientizarii de sine;2-3 ani Nu-ul copilului ca modalitate de diferentiere prin limitare, prin diferentiere de ceilalti (A Muntean, 2006);3-5 ani- se formeaza perspectiva fizica asupra sinelui (schema corporala), autocontrolul, autoservirea, initiativa, conceptul de sine, conceptul de gen si relatiile cu ceilalti copii;6-11 ani- dezvoltarea abilitatilor de adaptare interpersonala/sociala

  • Teorii

    Teoria psihanalitica (sinele se construieste in jurul relatiei obiectuale cu mama;Teoria atasamentului (sinele se dezvolta in cadrul relatiei de atasament ce se construieste cu mama, figura de atasament);Teoria psihosociala a lui E Erikson

  • Influente negative asupra conceptului de sine

    Dependenta;Judecatile;Comparatiile;Asteptarile;Sindromul copilului nevoias;Autoimportanta. (Marry Looms, 1991)

  • Stadiile dezvoltarii psihosociale E. Erikson

    1) 0-18 luni-conflict incredere-neincredere (corolar axiologic speranta);2) 18 luni-3 ani conflict autonomie-nesiguranta, rusine (corolar axiologic vointa);3) 3-5 ani- conflict- initiativa-vinovatie (corolar axiologic-finalitate in actiuni);4) 6-11 ani-conflict harnicie-inferioritate (corolar axiologic competenta);

  • E. Erikson

    5)12-17/20 ani- conflict identitate- confuzie (corolar axiologic- formarea identitatii);6) 20-30/35 ani-conflict intimitate izolare (corolar axiologic-mutualitate afectiv);7)35-50/60 ani-conflict creativitate-stagnare (corolar axiologic-responsabilitate);8) btraneea- conflict integritatea eului-dezndejde (corolar axiologic-ntelepciune)

  • Teoria dezvoltrii psihosociale a lui Erikson adolescena ca sintez a identitii.

  • Identitatea unei persoane se manifest att pe plan contient ct i pe plan incontientRdcinile identitii sunt n copilrie - identificri ale copilului cu persoanele semnificative din viaa sa copilul trebuie s rezolve cu succes probleme precum ncrederea, autonomia, iniiativa, rezistena la efort i identificareaabordare psihosocial fa de nelegerea identitii

  • Contributia lui E EriksonIdentitatea ego-ului;Criza de identitate;Procesul de formare a identitatii;Moratoriul psihosocial

  • Identitatea ego-ului=perceptia constienta a unicitatii individului=recunoasterea din partea celor care conteaza pentru noi; efortul inconstient de a obtine continuitatea experientei=a sti catre ce ne indreptam;o identitate optima perceputa ca un sentiment psihosocial de bine= sentimentul de confort in propria piele(J Kroger, 2009, apud Adams&Berzonsky, p.241)

  • Criza de identitatePunct critic in viata unui individ , punct in care dezvoltarea nu poate avea loc decat, adoptand un nou curs directional;La adolescenta aceasta criza se traduce prin conflictul dintre identitate vs neclaritatea rolului

  • Difuzia identitatii este traita la nivelul a patru componente:Intimitatii (lipsa de incredere in ceilalti deoarece altfel ar putea sa-si piarda sentimentul identitatii;Difuzia timpului (neincredere ca timpul poate sa aduca schimbari, dar si neincredere ca se vor produce schimbari in starea actuala ) ;Difuzia efortului personal;Identitate negativa= atitudine ostila fata de rolul considerat dezirabil de ceilalti(Erikson, 1968)

  • Procesul de formare a identitatiiAbilitatea ego-ului de a sintetiza si integra identificari importante mai timpurii intr-o forma noua, pur personala;prin recunoasterea de catre comunitatea a importantei persoanei tanarului;prin recunoasterea acestui sentiment de catre adolescent.

  • Moratoriul psihosocialProces de dezvoltare in care tinerii experimenteaza liber diferite roluri de adult pana il gasesc pe cel care li se potriveste (Erikson, 1968).

  • Teoria statusurilor identitare - James Marcia

    Identitatea = structur de valori, credine i direcii vocaionale care disting o persoan de alta

    Identitatea matur este capabil s aib angajamente puternice, contiente i alese n deplin cunotin de cauz .Marcia identific 4 statusuri 1. identitatea difuz 2. forcluderea 3. moratorium-ul sau criza de identitate 4. identitatea realizat

  • Statusurile identitareDifuza fara preocupari in ceea ce priveste asumarea rolurilor si valorilor de adult.In moratoriu (criza identitara)-proces de cautare a rolurilor si valorilor de adult, cu care adolescentii se identifica; Fortata tradusa prin conformism fata de valorile parentale; Dobandita, realizata

  • Adolescentii cu Identitate difuzaNiveluri scazute de autonomie, stima de sine si simt al identitatii;Probleme de adaptare si predispusi la timiditate;Niveluri ridicate de nevroza;Stil cognitiv caracterizat de taraganare si de evitare a problemelor

  • Adolescentii cu Identitate in moratoriuSunt in proces de cautare a identitatii ceea ce provoaca multa anxietate;Folosesc negarea, proiectia si identificarea pentru a limita manifestarile anxioase;Sunt sceptici in legatura cu ceea ce stiu sau cu ceea ce vor putea sa achizitioneze in plan cognitiv;Au un stil analitic/filosofic de a aborda problemele;Stabilesc relatii apropiate de prietenie caracterizate de respectul fata de integritatea celorlalti;Relatii ambivalente cu familia

  • Adolescentii cu Identitate fortata/ bazata pe compromis Niveluri ridicate de conformism, autoritate si schimbari ale aspiratiilor asociate cu anxietate si atitudini defensive;Putin deschisi spre experiente noiLocusul controlului in exterior;Putin capabili de a integra idei noi si de a gandi analitic;

  • Adolescentii cu Identitate dobandita:Niveluri ridicate de motivare, respect de sine si ale locusului de control intern;Grad scazut de nevroza;Scazuta utilizare a mecanismelor de aparare;Multa constiinciozitate si extravertire;Niveluri scazute de timiditate;Capacitate de a functiona adecvat in conditii de stres; Judecata morala superioara, sociabilitate, atasament fata de familiile lor ;Nivele de dezvoltare a ego-ului inalte;Apropiere fata de cei apartinand celorlalte statusuri

  • Activitate de grupObiectiv: Construirea a patru repertorii comportamentale concrete pornind de la cele patru modele identitare;

    Sarcini de lucru: Pornind de la schita teoretica a fiecarui tip de identitate, va rog sa realizati patru scenarii care sa suprinda profilul comportamental al fiecarui tip comportamental

  • Structura Sinelui

    Sinele actual/real este rezultatul experienelor noastre in cadrul socio-cultural n care trim. Sinele viitor const n felul n care persoana i percepe potenialul de dezvoltare i se proiecteaz n viitor. Sinele ideal este ceea ce ne dorim s fim dar suntem contieni c nu avem resurse reale s devenim

  • Componentele sinelui actualSinele fizic (imaginea corporal, identitatea de gen etc.)

    Sinele cognitiv (identitatea intelectual)

    Sinele emoional (modul n care i percepe emoiile, capacitatea de reglare emoional)

    Sinele social (modul n care persoan crede c o vd ceilali)

    Sinele spiritual (percepia cu privire la valorile sale)

  • Cunoastere de sineproces de autoreflexie care se dezvolt o dat cu vrsta i cu experienele prin care trecem, este un proces continuu care nu se ncheie o data cu sfritul perioadei tinereii; este un proces cognitiv, afectiv, motivaional care suport influene puternice din partea mediului.

  • Imaginea de sine totalitatea percepiilor privind abilitile, atitudinile i comportamentele personale; o reprezentare mental sau o structur organizat de cunotine declarative despre sine care ghideaz comportamentul social. imaginea de sine se reflect n rspunsul la ntrebarea cine sunt eu?!

  • Imaginea de sineSe exprima prin trei elemente:informatii despre sine;autoprezentarea;stima de sine

  • Stima de sine= dimensiunea evaluativ i afectiv a imaginii de sine. -se refer la modul n care ne evalum pe noi nine, ct de buni ne considerm comparativ cu propriile expectane sau cu ale altora.

  • Termeni inruditi pentru stima de sine: A avea incredere in sine;A fi multumit de tine;A fi sigur de sine;Iubire de sine;Amor-propriu;Cunoastere de sine;Afirmare de sine;Acceptare de sine;A crede in sine; A fi mandru de sine; A avea o inalta valoare de sine.

  • Componentele stimei de sine iubirea de sine ce presupune respectul de sine indiferent de ceea ce i se ntmpl, adic a-i asculta nevoile, aspiraiile proprii. ncrederea n sine = a te considera capabil s acionezi n mod adecvat n situaii importante;concepia despre sine=a crede n capacitile tale i a te proiecta n viitor.

  • Stima de sine pozitiva asumarea responsabilitilor;comportament independent;mndri de realizrile lor;realizarea fr probleme a sarcinilor noi;posibilitate de exprimare att a emoiilor negative ct i a celor pozitive;ofer sprijin i ajutor celorlali.

  • Stim de sine negativanemulumii de felul lor de a fi;evitarea realizarii sau implicarii n activiti noi;sentimente ca sunt neiubii i lipsiti de valoare;blamarea celorlai pentru eecurile lor;uor influenabili;nu pot tolera un nivel mediu de frustrare;pretind c nu le pas de sentimentele lor;par rebeli sau dimpotriv prea cuminti

  • Activitate de grupObiectiv: Identificarea tiparelor comportamentale ale adolescentilor cu stima de sine negativa si cu stima de sine pozitiva

    Sarcini de lucru: Pornind de la modelele teoretice ale stimei de sine pozitive/negative, va rog sa imaginati doua situatii concrete din clasa din care sa rezulte faptul ca adolescentii- actorii celor doua situatii, manifesta stima de sine pozitiva/negativa.

  • Experienele din copilrie care dezvolt o imagine de sine negativ la copil:

    Este des criticat;Este ignorat, ridiculizat;I se vorbete pe un ton ridicat;Este comparat frecvent cu ceilali;Ceilali se ateapt s fie perfect;Este des pedepsit

  • Formarea stimei de sineeste conditionata de Calitatea relatiilor afective cu parintii;Raportare/comparare inconstienta si permanenta la persoane semnificative pentru individ;Perceperea reusitelor si esecurilor proprii;Interiorizarea modului de gandire si comportare a celor semnificativi (stilurile educative ale parintilor);Distanta dintre realizari si reusite

  • Pentru o stima de sine pozitiva, formatorii trebuie sa: S exprime expectane rezonabile n raport cu vrsta copilului;S planifice din timp activitile elevilor;S formuleze clar ce ateapt de la elevii lor ;S se focalizeze asupra aspectelor pozitive ale elevilor;S ofere recompense ;S ofere posibiliti i opiuni elevilor ori de cte ori este nevoie, n aa fel nct acetia s-i poat afirma i dezvolta calitile;S accepte sentimentele negative ale copiilor;S fie suportivi n ceea ce privete identificarea, exprimarea i controlul emoiilor negative trite de copii.

  • Activitate individualaObiectiv: Formarea stimei de sine pozitive/negative la adolescenti;

    Sarcini de lucru: Va rog sa imaginati 5 mesaje care ar putea sa contribuie la formarea stimei de sine pozitive/negative

  • Dezvoltarea emoional a adolescentului

  • Perspective

    1. adolescenta este un portal catre viata de adult, iar modificarile ce o caracterizeaza sunt o adaptare la transformarea din copil in adult;2.adolescenta are caracteristici unice ce nu persista in viata de adult

  • In raport cu emotiile:1. caractersiticile corpului adult sunt pentru prima data legate de atractia sexuala, cognitie si aspect fizic;2. evenimentele cognitive si fiziologice influenteaza in mod unic perceptia adolescentilor despre dezvoltarea lor

  • Viata emotionala

  • EMOTII PRINCIPALE(interes, bucurie, dezgust, tristee, furie, team)EMOTII COMPLEXE

  • Dezvoltarea CONSTIINTEI DE SINE (al doilea an de viata)

  • Dezvoltarea emotiilor pana la adolescenta -emotiile principale apar in primul an de viata;emotiile complexe apar in legatura cu dezvoltarea constiintei de sine ;-3-4 ani copii inteleg ca nu se accepta sa te manifesti dupa cum simti;-6 ani copii inteleg ca exista diferente intre emotiile simtite si cele manifestate;-in preadolescenta sunt prezente capacitatile de a controla manifestarile emotionale (Saarni, 1984)

  • Influente asupra vietii emotionale a adolescentuluiDezvoltarea cognitiva (cunoasterea lumii prin evenimente imaginate si deduse, recunoasterea relatiilor-cauza efect, schimbari la nivelul memoriei, si procesarii informatiei) ;Schimbarile hormonale;Evenimentele existentiale;Transformarea cerinelor i ateptrilor sociale provocat de debutul adolescenei; Orientarea catre colegii de generatie;Schimbarea structurilor identitatii-cand experientele emotionale se schimba, identitatea se schimba

  • Ce sa nu-I spui unui adolescent si de ce ! Activitate individualaCititi afirmatiile/interogatiile de mai jos si mentionati ce efecte produc asupra adolescentilor:Si? Ce-ai facut azi? De ce nu-i spui sa te lase in pace? Cu ce era imbracata?De ce esti asa de sensibil? / De ce te superi;De ce ai facut asta?! / Ce-a fost in capu tau?!De ce nu i-ai refuzat??

  • Dezvoltarea cognitivla adolescenta

    dobndirea cognitiv a operaiunilor formale i o adaptare emoional fa de acest mod nou de a percepe lumeaadolescenii neleg ce nseamn s tii cevaadolescenii incep s neleag oamenii ca personalitirecunoaterea propriilor emoii, complexe, multiple i plurideterminate, precum i pe cele ale altora;i pot analiza propria personalitate i pe cea a celorlali

  • tinerii pot s aib, simultan, reprezentri cognitive ale propriilor idei, precum i ale ideilor altora. tinerii inteleg relativitatea cunoasterii;-isi analizeaza eforturile de descifrare a informatiilor ambigue

  • Evenimentele hormonale

    schimbri biologice semnificativeinstabilitatea emoiilor la nceputul adolescenei poate fi legat de fluctuaia nivelurilor hormonale ce caracterizeaz aceast perioadschimrile hormonale pot influena experiena subiectiv sau privat a emoiilor, deoarece fluctuaiile hormonale dau natere predispoziiilor emoionale.schimbrile evidente n ceea ce privete aspectul fizic au capacitatea de a influena imaginea despre propriul corp.

  • Experienele de via

    experiene inedite care servesc pentru prima dat ca declanatoare emoionaleevenimentele sunt normative i previzibile (tranziia colar), n timp ce altele sunt ntmpltoare (destrmarea familiei, mutarea ntr-o nou comunitate, nceperea unor relaii sentimentale). factori importani de stres

  • Diferene de gen Fetele sunt mai predispuse dect baieii s prezinte factori asociai cu depresia;prezint stri mai accentuate de ruine, vin, tristee, timiditate, i ostilitate ndreptat spre sine, mai ales n contexte interpersonale;traiesc mai intens sentimentele de rusine provocate de schimbrile fizice decat baietiiBaietii au sentimente negative cu privire la activiti i realizri, dect legate de viaa interpersoanal.

  • Viata emotionala cotidiana a adolescentilorLarson-1990, Lampman- Tetraitis- 1989 metoda esantionarii experientelor-Rezultate: experienta emotionala a adolescentilor difera ca intensitate, frecventa si persistenta de cea a persoanelor mai in varsta sau mai tinere;- adolescentii au limite mai extinse in ceea ce priveste extremele emotionale si cele intre care oscileaza dispozitiile;Adolescentii au dispozitii negative mai frecvente decat adultii;La 13 ani se intensifica simptomele depresive la fete;ele sunt insotite de diminuarea stimei de sine, perceperea negativa a competentelor scolare si sociale, a aspectului fizic, a sprijinului acordat de parinti si congeneri;La baieti predispozitia de asi nega sentimentele cu desavarsire. Rusinea un sentiment prezent, mai ale la fete, generat de aspectul fizic, dorintele sexuale, acceptarea cele din jur

  • Deprinderile/abilitatile dezvoltate in adolescenta Emotiile mixte;Disimularea emotionala;Empatia=rezultatul actiunii coordonate a proceselor emotionale si cognitive (Hoffman, 1984)

  • Competente emotionale la adolescentaA-si regla emotiile intense;A-si nuanta/modula emotiile care oscileaza rapid; A se linisti singuri;A constientiza si a se ocupa de propriile emotii fara a fi coplesiti de ele;A intelege urmarile manifestarilor autentice ale emotiilor in comparatie cu cele ale disimularii lor asupra sinelui si asupra celorlalti;

  • Competente emotionale la adolescentaA gestiona experientele empatice si de compasiune;A folosi deprinderile cognitive pentru a aduna informatii despre natura si sursele emotiilor.

  • Competente emotionale la adolescentaA folosi gandirea simbolica pentru a re(in)cadra un eveniment mai putin placut in unul mai placut;A separa experienta emotionala de identitate si de a recunoaste ca sinele poate ramane intact si continuu in ciuda fluctuatiilor emotionale;A distinge sentimentele de fapte pentru a evita rationarea bazata pe emotii;A negocia si a mentine relatiile interpersonale in prezenta emotiilor puternice;

  • Dezvoltarea identitatii sexualePerspectiva psihanaliticadiferentierea sexuala se realizeaza prin descoperirea diferentelor anatomice;4 ani varsta diferentierii de gen prin trairea sentimentului castrarii

  • Teoria psihanalitica

    S Freud Stadiile dezvoltarii:Oral (0-2ani);Anal (2-3ani);Falic (3-5ani);Perioada de latenta (5/6-adolescenta);Genital

  • Dezvoltarea identitatii sexualePerspectiva cognitivista (L Kohlberg)-achizitia rolului sexual se bazeaza pe dezvoltarea capacitatii mentale a copilului cu privire la imuabilitatea sexului individului, indiferent de circumstante, aparente. -La 4 ani se definitiveaza identitatea sexuala

  • Dezvoltarea identitatii sexualeModelul comportamental- (Mischel-1966, 1970)-diferentierea sexuala se realizeaza printr-un proces de invatare complexa;-factorii care contribuie la instalarea si mentinerea unui comportament sexual: puterea de atractie a modelului, caracteristicile procesului de selectie si de integrare a noilor comportamente

  • Dezvoltarea identitatii sexualeModelul interactiv (J.Money)-rolul activ al subiectului in procesul de structurare a identitatii lui sexuale;-etape de structurare: -intrauterina-prin impregnare hormonala;-in copilaria mica-prin fixarea stimularilor de care beneficiaza copilul in timpul activitatilor ludice si a relatiilor cu parintii.

  • Dezvoltarea identitatii sexualeModelul construirii identitatii sexuale in procesul de comunicare cu ceilalti (Roge si Ionescu, 1996)

    -identitatea sexuala apare in contextul schimburilor de mesaje in procesul de comunicare sociala

  • Diferentele de gen Sunt vizibile mai pregnant la nivelul : Deprinderilor verbale;Abilitatilor spatio- temporale;Agresivitatii