c8 supervizare as.pdf

of 5 /5
CURS 8 Su perviza rea apreciativi 8.1. Ce este supervizarea apreciativa Evaluarea bazald pe problerna incuraieazd explicatii de tip individualist asupra problemelor cu care se confrurntd clientr"rl, pe cdrrd evaluarea apreciativi recorrsiderd situatia clientului prin explicatir de ordin social gi de mediu ,.Atunci cdnd conditiile sociale, cum ar fi sdrdcia, par sa lirniteze abilitatile persoanelor de a-gi organiza viala. atentia este indreptatd deseori exclusiv spre eforturile de a schinrba comportamentul celor afectati. " (Weick et al., 1989 351) Deprivdrile de ordin econorric san altele care limtieazd oportunitdtile persoanelor pot fi depagite atunci cand asistentul soctal propune o interventie apreciativd. prin identificarea 9i evaluarea modului cum au fost rezolvate problemele in trecut gi a resurselor disponibile pentru a depagi situatia prezentS. Trecutul este vizut nu numai ca o suma de nereugite. problente Et tragedit ci ca o gama variatd de solutii identificate pentru dep6grrea acestora in momentele respective. Perspectiva interventiei apreciative, bazala pe punctele tari ale clientului, refuza sd identifice clientri cir lipsLrrile. egecurile sau sitr-ratiile patologice Orice sitiratie este reginditi din perspectiva aspectelor pozitive qr a potentialulr-rr pe care clierrtul il are. Perspectiva punctelor tari obligi asistentii sociali sd irrteleagi ca indivlzii aflati intr-o situatie de cnzd supravreturesc sau clriar se dezvolta Ei lac fata deseori, folosind resursele proprii pe care le identificd in perioade de criza lfdra a fi obligatorie o interventie specializata - n.n.]. Trebuie sd gtim ce au facut. cLrm au ficut. ce au invitat din experienta dificila gi ce resurse au fost utilizate pentru a trece peste necazurile lor. Oamenri intotdeauna actioneaza pentru rezolvarea propriei srtuatii. chiar dacd deseori doar decid sd fre resernnati in acea situatie Ca practrcieni in donreniul social, trebuie sir abordAm srtuatia, sd o elucrdanr, si gisinr gi sa construirn solutii, pornind de la acesie posibilitati (Saleebey. 1992 171-172) Din punctul de vedere al interventiei apreciative, indrvizii. fanrrliiie gi comunititile pentru care lucreazd profesionigtir sunt experti ?n problenrele cu care se confrunt5 pentru ca traiesc situatia gl o inteleg cel mai brne. ceea ce reprezirrta o inrportantd resursa pentru rezolvarea problemelor. Perspectiva aprecrativd transforrla profesionrstul dintr-un actor principal intr-o resursd pusi la dispozitia clientilor. acegtia din urma fiind principatii protagonigti. Practicienii sunt instruiti pentru a vedea clientii ca fiinte umane inteligente, utilizdnd punctele tari gi resursele acestora pentru a depagi situatiile dificile gi pentru a le rnari gansele de a-gi imlrunatati propria situatie , astfel. o parte a interventiei urmiiregte t3

Upload: crisslove201042483

Post on 07-Dec-2015

313 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: C8 Supervizare AS.pdf

CURS 8

Su perviza rea apreciativi

8.1. Ce este supervizarea apreciativa

Evaluarea bazald pe problerna incuraieazd explicatii de tip individualist asupra

problemelor cu care se confrurntd clientr"rl, pe cdrrd evaluarea apreciativi recorrsiderd

situatia clientului prin explicatir de ordin social gi de mediu ,.Atunci cdnd conditiile sociale,

cum ar fi sdrdcia, par sa lirniteze abilitatile persoanelor de a-gi organiza viala. atentia este

indreptatd deseori exclusiv spre eforturile de a schinrba comportamentul celor afectati. "

(Weick et al., 1989 351) Deprivdrile de ordin econorric san altele care limtieazd

oportunitdtile persoanelor pot fi depagite atunci cand asistentul soctal propune o

interventie apreciativd. prin identificarea 9i evaluarea modului cum au fost rezolvate

problemele in trecut gi a resurselor disponibile pentru a depagi situatia prezentS.

Trecutul este vizut nu numai ca o suma de nereugite. problente Et tragedit ci ca o

gama variatd de solutii identificate pentru dep6grrea acestora in momentele respective.

Perspectiva interventiei apreciative, bazala pe punctele tari ale clientului, refuza sd

identifice clientri cir lipsLrrile. egecurile sau sitr-ratiile patologice Orice sitiratie este reginditi

din perspectiva aspectelor pozitive qr a potentialulr-rr pe care clierrtul il are.

Perspectiva punctelor tari obligi asistentii sociali sd irrteleagi ca indivlzii aflati intr-o

situatie de cnzd supravreturesc sau clriar se dezvolta Ei lac fata deseori, folosind

resursele proprii pe care le identificd in perioade de criza lfdra a fi obligatorie o interventie

specializata - n.n.]. Trebuie sd gtim ce au facut. cLrm au ficut. ce au invitat din

experienta dificila gi ce resurse au fost utilizate pentru a trece peste necazurile lor.

Oamenri intotdeauna actioneaza pentru rezolvarea propriei srtuatii. chiar dacd deseori doar

decid sd fre resernnati in acea situatie Ca practrcieni in donreniul social, trebuie sir

abordAm srtuatia, sd o elucrdanr, si gisinr gi sa construirn solutii, pornind de la acesie

posibilitati (Saleebey. 1992 171-172)

Din punctul de vedere al interventiei apreciative, indrvizii. fanrrliiie gi comunititile

pentru care lucreazd profesionigtir sunt experti ?n problenrele cu care se confrunt5 pentru

ca traiesc situatia gl o inteleg cel mai brne. ceea ce reprezirrta o inrportantd resursa pentru

rezolvarea problemelor. Perspectiva aprecrativd transforrla profesionrstul dintr-un actor

principal intr-o resursd pusi la dispozitia clientilor. acegtia din urma fiind principatii

protagonigti. Practicienii sunt instruiti pentru a vedea clientii ca fiinte umane inteligente,

utilizdnd punctele tari gi resursele acestora pentru a depagi situatiile dificile gi pentru a le

rnari gansele de a-gi imlrunatati propria situatie , astfel. o parte a interventiei urmiiregte

t3

Page 2: C8 Supervizare AS.pdf

transferul de competente dirrspre specialist spre client sau ceilalti actori aflati in

proxirnitatea clientuh-ri (de exemplu. farrtilia)

,.A incepe cu ceea ce este clientul" (Saleebey. 1994 . 353) e un imperativ ce' muta

accentul interventiei de pe problenrele clientului pe ceea ce face el 9i ceea ce este capabil

sa faca in situatia in care se afla Atunci cand clientul apeleaza la asistentui social, el ii

prezirrtd acestuia de la inceput .,perspectiva vulnerabilS" gi agteaptd ca asistentul social sd

enrpatizeze cu el cu nepldcerile gi suferintele lui. si inteleaga sa irrtparlSgeasca situatia

sa. ,,ldentificarea punctelor tarr nu este relevant pentru client in timpul primelor intalniri gi o

centrare prematuri pe punctele tari poate fi interpretatd de client ca o lipsi de ?ntelegere

sai-r chiar ca un refuz drn partea asistentr-rlui social [de a-i oferi sprijin]." (McQuaide gi

Ehrenreich, 1997,209) Ur-rii autori pun accent pe dirilarea clientilor in autoidentrficarea

punctelor tari ; modul de interventie apreciativa nranagemerrtul de caz aprectativ nu ignora

problemele cu care se confrunta clientul. Perspectiva punctelor tari ne invati insd cd nu

trebuie si neglijSm mecanisnrele pe care le folosegte clientul pentru rezolvarea

problemelor gi dificultdtilor sale.

Diferentele dintre interventia bazala pe problerne gi interverrtia apreciativd

(construitd pe punctele tari gi pe interpretarea apreciativa a situatiilor) se regasesc ai in

rrrodul diferit ?n care sunt vdzute supervizarea clasica gi supervizarea apreciativS. in

supervizarea apreciativa, accentul se pune pe evaluarea situa(iilor favorabile, care

genereazd noi oporturnitati de ir-rvdtare Aturrci cand. in cadrul intalnirtlor de supervizare,

asistentul social prezinta probleme sau puncte slabe ale sale. supervizorul poate incuraja

viziunea apreciativd. plecAnd de la ideea cd aceste problemele pot fi ignorate, tocmai

pentru a exersa gi a irrvata. ?rnpreunA cu asistentul social. cum ar putea fi fdcuta analiza

situatiei plecAnd de la identificarea succeselor Williams sugereaza ca supervizorul trebuie

si aiba in vedere,,starea supervizatului" (1995 . 24). Bineinteles ca acesta poate descrie

starea sa in termeni de probleme sau limitari. Rolul supervizorului este de a transfera

interesirl, atentia asistentr:lr,rr social asLlpra punctelor tari gi de a reevalua starea clientului

din aceste perspective Acest transfer oferd posibilitatea reflectrer asupra dezvoltirii

personale a asistentului social.

Chiar dacd uneori actir"rnile intreprinse nLr au succes. acestea reprezintd

evenirnente care pot fr resurse pentru provocarile ulterioare invatarea drn succese este

considerata ,,o conditie necesari perrtru generarea urrrei interventri inovative prin care

poate fi facilitate schimbarea situatiei clientilor" (Rosenfetd. 1997 361-378). Rosenfeld le

recomandi asistentilor sociali 9r supervizorilor. pentru a invata din succes, trei tehnici :

1) sa adopte o atitudine reflexiva

3o

Page 3: C8 Supervizare AS.pdf

2) sa le acorde o atentie sporita clientilor care au dezvoltat o atttudtne flexibila ;

3) sd intre intr-un veritabrl parteneriat cu clientit pentru a invata ceea ce gtiu ei.

Supervizarea apreciativd utilizeazd idei postnroderntste, focallzandu-se mai mult pe

punctele tari dec6t pe lipsuri gi limitdri pe potential tnai degrabd decdt pe constrdngeri, pe

posibilitdtile viitoare in defavoarea problemelor trecute, utilizand perspective multiple, prin

abandonarea adev6rurilor universale

Supervizarea apreciativa ii a.1uti pe asistentii sociali si depdgeasci situatiile de

crrza 9i, pnn evaluarea implrcatiilor pe terrren lr-rng ca parte a strategiei dezvoltirii

personalului, aceasta poate construi noi competente pentru provociri viitoare ale

organizatiei. Uneori echipa de management a organizatiei nu acceptd supervizarea

apreciativd, deoarece aceasta presupune un grad ridicat de autononrie a practicienilor 9i a

supervizorilor, considerate drept un factor de Incr-rrajare a independentei angalatilor 9i a

scaderii loialititii lor fata de organizatie. Acest lt-tcru poate fi adevarat, dar printr-o

supervizare apreciativi se realizeaza. in paralel, o interventie apreciativa, care conduce la

imbunititirea serviciilor pentru clienti gi la atingerea unui nivel ridicat de succes al

organizatiei prin mobilizarea punctelor tari ale clientilor gi ale practicienilor

8.2. Etapele procesului de supervizare apreciativa

Pentru a clarifrca etapele supervizdrii apreciative. anr folosit modelele elaborate de

Rrch. Van Kessel gr Haan, pe care le-am adaptat conform principrilor viziunii apreciative.

Din analiza acestor modele orientate spre analiza problernelor gi identificarea celor mai

bune solutii, anr drrectionat supervizarea spre descoperirea, intelegerea 9i antplificarea

situatiilor pozitive Provocarea experimeniarii unui asen'lenea model a venit ca expresie a

dorintei de a identifica noi strategii de intervetrtie in asistenta socialS. Modelul

experimentat are patru etape:

a) Etapa cunoagter-lr este etapa descoperirir celor nrat nrari succese ale supervizatului in

relatia sa cu clientr-rl. in situatii srmilare intilrrite in experienta sa de asistent social.

lnteresant este c5, in aceastd etapi, supervizorul se focalizeazd pe interpretSrile pe care

le dA asistentul social situatiei clientului. mediuliri sdu de vrati, experientei proprii pozitive

in relatie cu clientul, modului curn explici succesele sale gi ale clientului. intrebdrile

supervizdrii ar putea fi de tipt-tl:

Ce anttme apreciezi cel ntai ntult la clienttil sdu 2 Ce aStreciezi cel mai rnult la farnilia sa ?

Ce succese a avut clientul tdu de cand lucrezi cu el ? Cum explici acesfe succese a/e

3t

Page 4: C8 Supervizare AS.pdf

clientttlni tau ? Cine a mai participat la realizarea acesfiri sr/cces ? Ce apreciezi cel mat

r.;,ttlt la tine ca manager de caz al situatiei c{ientului ? Ce succese ai avut irt legdturd cu

situatia clientului tau ? CAnclfe-ai sinrfit cel ntai bine in relatia cu clientttl tau ? Care esfe

cel ntai imporlant lucru cu care ai contribuit la schimbarea sitttatiei clierttttlui tau ? Care

esfe ce/ rnai important !ucrLt cLt care a contribuit organizatia la schimbarea situatiei

clientttltri ? Care dintre procedurite cle lucru ti-au fost cele rnai utile ? Ce calitati ale tale ai

folosrt pentru a schintba situatia clientttltti ?

b) Etapa viziuniieste etapa in care supervizorul gi asistentul soctal construiesc o viziune

conruni privind potentialr,rl sr-rpervizatului gi al clientuluri sau, prin formularea unor

,.propozrtii provocatrve". afirnrate la tirrpul prezeni. ca gi cutn aceasta viziune ar exista deja.

Sensurile acestor propozitii provocative sunt ,,negociate" intre supervizor 9i supervizat prin

dialog. Propunem mai jos forme in care se organizeaza propozitiile provocative irr ttmpul

supervizdrii. unele dintre ele intalnite in cadrul experimentului de implementare a

sr-rpervizdrii apreciative: cirentul igi cr-rnoagte brne situatia, resursele depdgeqte situatia in

care se afld; clientul apreciaza sprilinul pe care-l prrmegte din partea organizatiei;

supervizatul actioneaza in colaborare cu clientul pentrur schimbarea situatiei , supervizatul

este receptiv la toate succesele pe care le are clientul gi apreciazd aceste succese;

supervizatul ii apreciaza clierrtului siu succesele. supervizorul este deschis, drsponibil 9i

interesat de nrunca supervizatulLri . supervizorul recunoagte eforlurile. succesele 9i calititile

sr-rpervizatului . clientul este persoana cea mai interesati de sctrimbare a propriei situatii

etc.

c) Etapa programarti este etapa stabilirii planurrlor specifice necesare pentru ca viziunea

sa devina realitate. intrebarile supervizarii pot fi de tipul. Ce putem face pentru a ajuta

clientul s5-gi cunoascd resursele in situatia sa 9i sa o depigeascd ? Ce intreprindem petrtru

ca acest client sd aprecleze sprrlinul pe care-l primegte drn partea orgarrizatiei ? Ce practici

prornovam pentru ca asistentul social si lucreze in colaborare cu clientul siu ? Ce trebuie

fdcut pentru ca supervizorul si recunoascd eforturile, succesele gi calitdfile supervizatului?

Ce poate face asistentui social pentru ca acest client sd gtie cd este apreciat de el?

d) Etapa actiuniieste etapa de aplrcare a planr.rlui construit de supervizaUasistent social

gr supervrzor. O sChita a planr-rlui se poate prezenta sltb forma .

1) asistentul social are intAlniri bilunare cu clientt-rl sau gi il incurajeazi sa-9i

descopere resursele gi succesele.

2) asistentul social este flexibil atunci cand lucreazd cu clientul sdt-t :

3) asistentul social valortzeaza experienta clrentului sdu 9i ii comuntcd acest lucru

cand identifica un succes :

Page 5: C8 Supervizare AS.pdf

4) asistentul social sprijina clientul sa-gi inteleaga srturatta gi sa aprecleze atuncl

cand are un succes.

5) asistentr-rl sociai aluta clientul sa-qi construtasca in rrediirl sdu o viziune legatd de

ceea ce-gi doregte 9i ?l sprrjirri sa-si intoctleasca planul de actiune etc

33