documentc1

08.11.2014

1

ANALIZA ECONOMICA

AE / TCM / 2014-2015

Semestrul 1

Profesor: Cristian Doicin

Birou: CD013 / CO2

Audiente: zilnic

E-mail: [email protected]

Tel: (021) 402 - 9457 / … - 9975

Mob: 0745 99 80 99

Descrierea cursului

Detalierea si analiza componentelormonetare si non-monetare necesare in procesul de luare a deciziilor

Evidentierea principiilor economiceaplicate in cadrul ciclului de viata a produselor

Analiza economica a unor variante de proces / sistem tehnologic

08.11.2014

2

Bibliografie:• Doicin Cristian, Analiza economica in

inginerie, 2009, (ISBN 978-973-648-842-9)

• Doicin Cristian, Analiza proiectelor de investitii in inginerie, 2009, (ISBN 978-973-648-853-5)

• Materiale suplimentare, distribuite dupacaz

Cunostinte anterioare• Economie, Statistica, Matematica

Descrierea cursului

Notare – evaluare tip Verificare

Punctaj semestru 80p• Laborator 30p

• Verif. Intermed. 35p

• Curs 15p

Verificare finala 20p

TOTAL 100p (nota10 !)

08.11.2014

3

Cuprins

Introducere si Prezentare generala

Analiza economica in inginerie

Estimarea si managementul costurilor

Analiza unor variante de proces / sistem

Analiza economica in cond. incertitudine

Platforma de eLearning

08.11.2014

4

REGULI GENERALE

Nu exista intrebari prostesti;

Criticam ideile, nu oamenii;

Acordam atentie unii altora:

• Pot sa atrag atentia ca s-a intrat in pauza;

• Daca trebuie sa parasesc sala, o fac in liniste;

• Nu vorbesc in timp ce si altii vorbesc;

• Sunt intelegator cu ceilalti … si mai ales cu proful …

CAPITOLUL 1

NOŢIUNI FUNDAMENTALE

$$ $$

$$$$

08.11.2014

5

CE ESTE INGINERIA ?

[Ingineria] este arta de a produce bine, cu un dolar, ceea ce oricine altcineva ar produce cu doi.

A.M. Wellington, 1887

[Ingineria] este o profesie în care

cunoştinţele de matematică şi ştiinţe

naturale dobândite prin studiu,

experienţă şi practică sunt aplicate

obiectiv pentru utilizarea, în mod

economic, a materialelor şi forţelor

naturii în beneficiul oamenilor

CE ESTE ECONOMIA ?

[Economia] studiaza modalităţilein care resurse limitate pot fiutilizate pentru a satisfacenevoi umane nelimitate.

08.11.2014

6

CE ESTE ECONOMIA ?

Studiul modalităţilor în careoamenii şi societatea aleg să utilizeze resursele furnizate de natură şi de generaţiile anterioare.

INGINERIE & ECONOMIE

INGINERIE: utilizarea economică acunoştintelor ştiinţifice inbeneficiul oamenilor.

ECONOMIE: interacţiunea dintreoameni şi bani.

08.11.2014

7

MOD ECONOMIC DE GANDIRE

PRINCIPII:

- Alegerea se face de catre persoane individuale;

- Orice alegere presupune costuri;

- Persoanele individuale aleg raţional (economic);

- Comportamentul uman poate fi anticipat;

- De pe urma schimbului castiga ambele parti;

CONCLUZII:

- Cooperare socială;

- Acţiuni din interes, nu din egoism;

- Interese diferite, dar coordonate de legi comune:- Mai mulţi bani;

- Adaptare continuă, reciprocă, la modificareaavantajelor nete pe care interacţiuneaintereselor o produce;

MOD ECONOMIC DE GANDIRE

08.11.2014

8

Factori de productie

• Natura / pamantul

• Munca

• Capitalul

NATURA

Apa, aerul, mineralele, plantele şi animalele, pământul însuşi, când sunt utilizate în procesul de producţie.

08.11.2014

9

Eforturile, îndemânarea şi cunoştinţele oamenilor care sunt aplicate în cadrul procesului de producţie.

MUNCA

Dollar Bills

Capital real (Capital fizic)• Unelte, clădiri, utilaje tehnologice – bunuri produse

pentru a fi utilizate în scopul producerii altor bunuri;

Capital financiar• Bunuri şi bani care sunt utilizate în procesul de

producţie;

Capital uman• Educaţie şi instruire aplicate muncii în procesul de

producţie

CAPITALUL

08.11.2014

10

• Tehnologiile

• Informatia

NEOfactori

TEHNOLOGIILE

Procese de combinare şi transformare a factorilor de producţie în produse finite, prin aplicarea unor reguli riguros definite.

08.11.2014

11

INFORMAŢIA

Semnal rezultat din reprezentarea realităţii prin cunoaştere.

Dollar Bills

Bunuri

Libere• Disponibile in cantitati nelimitate;

Economice• Insuficiente in raport cu nevoile;

08.11.2014

12

Bun – Utilitate – Valoare

Bunurile si serviciile sunt produsedeoarece au o anumita utilitate.

Utilitate = capacitatea unui bun de a satisface o nevoie (a individului sau societăţii).

Aprecierea utilităţii are un caractereminamente individual şi subiectiv.

Legea utilităţii marginale: Heinrich Gossen, 1854.

Legea utilităţii marginale descrescandeAtunci cand cantitatea consumata dintr-un

produs creste, utilitatea marginala a produsului (adica satisfactia suplimentara, adaugata de ultima unitate) tinde sa se diminueze.

Consumand continuu un anumit bun, se atinge, la un moment dat, un prag de saturatie, dupa care, daca consumulcontinua sa creasca, exista riscul saapara zona de insatisfactie.


08.11.2014

13

Utilitatea

= cea mai comună măsură pentruvaloare, exprimată adesea sub forma unui pret care trebuie plătit pentru a obtine un anumit bun sau serviciu.


ANALIZA ECONOMICĂ

Denumiri diverse:

- economie în inginerie

- justificare economică

- inginerie economică

- analiza economică

08.11.2014

14

ISTORIC

Perspectiva conform căreia:

elementele de factură economică intrăîn atribuţiile inginerului şi evidenţiereatehnicilor pentru facilitarea acesteiabordări

diferenţiază practica inginerieimoderne de cea din trecut.

ISTORIC

Pionier: Arthur M. Wellington, inginer constructiicivile;

ultima parte a sec. al XIX-lea;

indică rolul analizei economice in proiectele inginereşti;

domeniu de interes: construcţii căi ferate;

Urmat de alte contribuţii care accentuează importanţa tehnicilor de analiza care includ elemente de matematici financiare.

08.11.2014

15

CATEGORII DE ANALIZA

1. Dupa moment:

- previzională;

- post-factum;

2. Dupa nivel:

- microeconomică;

- macroeconomică;

3. Dupa criterii:

- analiza tehnico-economică;

- analiza economico-financiară;

- analiza financiară;

PROPUNERE ŞI ALTERNATIVĂ

1. Propunere:

proiect singular

Categorii de propuneri:

- independente;

- dependente;

- reciproc exclusive;

- esenţiale;

2. Alternativă:

combinaţie de propuneri

08.11.2014

16

PRINCIPIILE ANALIZEI

ECONOMICE ÎN INGINERIE

1. Dezvoltarea alternativelor;

2. Concentrarea asupra diferenţelor;

3. Utilizarea unui punct de vedere consecvent;

4. Utilizarea unei unităţi comune de măsură;

5. Considerarea tuturor criteriilor relevante;

6. Explicitarea incertitudinii;

7. Revizuirea deciziilor;

DEZVOLTAREA

ALTERNATIVELOR

Selectarea (decizia) finală se face comparând alternativele. Acestea trebuie identificate, definite şi dezvoltate în vederea analizei ulterioare.

08.11.2014

17

CONCENTRARE ASUPRA

DIFERENŢELOR

Numai diferenţele dintre ieşirile viitoare estimate ale diferitelor alternative sunt relevante în comparaţii şi trebuie considerate în luarea deciziei.

UTILIZAREA UNUI PUNCT DE

VEDERE CONSECVENT

Ieşirile estimate (economice sau de altă natură) ale diferitelor alternative trebuie evaluate folosind un acelaşi punct de vedere de-a lungul etapelor de analiză.

08.11.2014

18

UTILIZAREA UNEI UNITĂŢI

COMUNE DE MĂSURĂ

Prin utilizarea aceleiaşi unităţi de măsură în enumerarea ieşirilor diferitelor alternative, compararea acestora se va face cu mai multăuşurinţă.

CONSIDERAREA TUTUROR

CRITERIILOR RELEVANTE

Selectarea unei anumite alternative necesităutilizarea unui criteriu sau a unui set de criterii.

Procesul decizional trebuie să considere toate rezultatele cuantificate în unităţi monetare, dar şi pe cele exprimate în alte unităţi de măsură sau explicitate într-o anumită manieră .

08.11.2014

19

EXPLICITAREA INCERTITUDINII

Incertitudinea apare inerent în estimarea rezultatelor viitoare ale alternativelor şi trebuie recunoscută în cadrul analizei şi comparării acestora.

REVIZUIREA DECIZIILOR

Îmbunătăţirea deciziilor este parte aunui proces adaptiv; pentru a fi aplicabile în practică, rezultatele iniţial estimate ale alternativei selectate trebuie comparate cu rezultatele reale.

08.11.2014

20

ANALIZA ECONOMICĂ ŞI

PROIECTAREA ÎN INGINERIE

Analiză Economică în Inginerie

1. Recunoaşterea, definirea şi evaluareaproblemei

2. Dezvoltarea alternativelor fezabile

3. Determinarea valorilor fluxurilor monetareasociate fiecărei alternative

4. Selectarea criteriilor de decizie

5. Analiza şi compararea alternativelor

6. Selectarea alternativei optime

7. Implementarea, monitorizarea şi evaluarea rezultatelor

1. Definirea problemei

+ iniţiere

+ formulare

+ perspectivă sistemică

+ stabilire limite

+ finalizare

+ reformulare

08.11.2014

21

2. Dezvoltarea alternativelor

+ stabilirea mulţimii iniţiale

Tehnic posibil şi economic acceptabil

+ determinarea alternativelor fezabile

2.1 Alternative superioare

+ lipsă timp

+ păreri preconcepute

+ lipsă bani

2.2 Alternative investiţionale

+ idei noi

- Brainstorming

- NGT


+ Brainstorming:- Fără critică;

- Libertate gândire;

- Cantitate;

- Improvizări;

1. Pregătire;

2. Brainstorming;

3. Evaluare

08.11.2014

22


+ Brainstorming:

- unicitate;

- obiective;

- soluţii pentru viitor;

- abordare sistemică;

- limitare informaţii;

- implicare oameni;

- imbunătăţire continuă.


+ NGT:

- idei generate individual;

- feed-back individual şi înregistrare idei;

- clarificare idei;

- prezentare soluţii;

- votare soluţii;

- discutare rezultat vot.

08.11.2014

23

3. Determinarea valorilor

pentru cash-flow

Cash-flow:

Un flux de trezorerie (cash-flow) apare, intr-o descriere simplificată, atunci când banii sunt transferaţi de la un individ la altul sau de la o firmă la alta.

Cash-flow:

= efectul economic al unei alternative exprimatprin intermediul sumelor cheltuite şi încasate.

4. Selectarea criteriilor de decizie

Criteriu de decizie:

= o regulă care descrie modalităţile de selectare a proiectelor de investiţii astfel încât să se atingă anumite obiective particulare.

1. Diferenţa dintre alternative;

2. Rata minim acceptabilă a rentabilităţii;

3. “Do-Nothing”.

08.11.2014

24

4.1 Diferenţa dintre alternative

Fie două alternative, A1 şi A2, exclusive reciproc.

Alternativa optimă va fi selectată utilizândregulile:

1. Dacă diferenţa A2 – A1 este preferată dinpunct de vedere economic, atunci va fiselectată alternativa A2.

2. Dacă diferenţa A1 – A2 este preferată dinpunct de vedere economic, atunci va fiselectată alternativa A1.

4.1 Diferenţa dintre alternative

AplicaţieSe consideră valorile de cash-flow prezentate în

tabel. Alternativele A1 şi A2 pot fi comparate prin

examinarea diferenţei dintre valorile de cash-flow

asociate fiecăreia dintre acestea.

Sfârşit an

nr.

AlternativeCash-Flow

A1 A2

0 -30 -80 -50

1 – 9 10 20 10

10 5 10 5

08.11.2014

25

4.2 Rata minim acceptabilă a

rentabilităţii

= pragul incepand de la care o firmăaccepta sa investeasca atunci când aremai multe oportunităţi;

Cost de oportunitate

> sau < ?

Legatura rata rentab - costul capitalului

4.3 “Do-Nothing”

Eu nu fac nimic

însă

CONCURENŢA FACE !

08.11.2014

26

5. Analiza şi compararea

alternativelor

- Detaliere caracteristici;

- Restricţii;

- Limite bugetare;

- Estimare;

- Incertitudine.

6. Selectarea alternativei optime

7. Implementare, monitorizare şi

evaluarea rezultatelor

08.11.2014

27

APLICAŢIA 1.1

Domnul Ionescu tocmai a avut un accident cu autoturismul personal.Maşina a fost avariată.

Domnul Ionescu are urgent nevoie de autoturism, deoarece distanţaconsiderabilă nu-i permite să se deplaseze la serviciu pe jos sau cubicicleta, iar cu autobuzul trebuie să schimbe patru trasee.

Patronul unei firme de intermedieri auto îi oferă 2.000 u.m pentruautoturism, în starea în care aceasta se află acum. Dacă Dl. Ionescurepară maşina, clientul este dispus să ofere 4.500 u.m.

Societatea de asigurări consideră că reparaţiile costă 2.000 u.m.Asigurarea fusese făcută pentru a acoperi 50% din avarii, pentru a plătio rată mai mică. In vederea acoperirii cheltuielilor cu reparaţiile,domnul Ionescu poate primi 1.000 u.m. de la societatea de asigurări.

În momentul accidentului indicatorul kilometrajului arăta100.000 km.

Domnul Ionescu are în bancă un cont în valoare de 7.000 u.m.

O maşină nouă costă 10.000 u.m.

Să se definească problema domnului Ionescu şi să se rezolve în 7 etape.

APLICAŢIA 1.1

Etapa 1 Definirea problemei

Domnul Ionescu are nevoie de un mijloc detransport.

Evaluarea viitoare elimină mersul pe jos, cu bicicleta sau cuautobuzul considerate a nu fi alternative fezabile.

Problema se reduce la

a înlocui sau a păstra

autoturismul avariat.

08.11.2014

28

Etapa a 2- a Dezvoltarea alternativelor1. Vânzarea autoturismului avariat cu 2.000 u.m. şi cumpărarea unuia nou

2.000 (vânzare) + 1.000(asigurare) + 7.000(bancă) = 10.000 u.m.

Suma plătită este de 7.000 u.m., iar maşina va avea la bord zero km.

2. Repararea autoturismului avariat 1.000 (asigurare) + 1.000 (banca) = 2.000 u.m.Suma plătită este de 1.000 u.m., iar maşina va avea 100.000 km la bord;

3. Repararea autoturismului avariat cu 2.000 u.m. 1.000 (asigurare) + 1.000 (banca) = 2.000 u.m.vânzarea autoturismului reparat cu 4.500 u.m. şi cumpărarea unui autoturism nou 4.500 (vanzare) + 5.500 (banca) = 10.000 u.m.

Suma plătită este de 6.500 u.m., iar maşina va avea zero km la bord.

4. Repararea autoturismului la un service particular cu 1.100 u.m. 1.000( asigurare) + 100 (bancă). Repararea va dura mai mult cu o lună. Pentru luna suplimentară se poate închiria o maşină cu 400 u.m. (bancă). Suma plătită este de 500 u.m., iar maşina va avea 100.000 km.

5. Idem 4, dar cu vânzarea autoturismului după reparaţie, cu 4.500 u.m. şi utilizarea banilor, plus încă 5.500 u.m. din cont, pentru cumpărarea unui autoturism nou.

Suma plătită este de 6.000 u.m., iar maşina va avea zero km la bord.

APLICAŢIA 1.1

Etapa a 3- a Estimare cash-flow1. Alternativa 1 lasă gol contul bancar. Apare un cash-flow de

–8.000 u.m. pentru o maşină nouă în valoare de 10.000 u.m.

2. Alternativa a 2-a permite ca maşina veche să fie reparată.Utilizează o cale mai costisitoare (+ 500 u.m.), dar mai sigură pentru

realizarea reparaţiilor. Valoarea pentru cash-flow este de –2.000u.m., iar valoarea maşinii reparate este de 4.500 u.m.

3. Alternativa a 3-a aduce, în plus faţă de Alt. 1, un câştig de 500u.m., prin repararea autoturismului. Valoarea pentru cash-flow este

de –7.500 u.m. şi maşina valoarează 10.000 u.m.

4. Alternativa a 4-a utilizează aceeaşi idee ca Alt. a 2-a, însă estemai puţin costisitoare. Există un risc mai mare ca reparaţia să nu fie

de bună calitate. Apare un cash-flow de –1.500 u.m. pentru o

maşină de 4.500 u.m.

5. Alternativa 5 seamănă cu Alt. a 4-a, însă presupune cumpărarea

unui autoturism nou. Valoarea pentru cash-flow este de –7.000u.m., iar maşina valorează 10.000 u.m.

APLICAŢIA 1.1

08.11.2014

29

Etapa a 4- a Selectarea criteriilorEste important să se utilizeze un acelaşi punct devedere (principiul P3) şi o unitate de măsură comună(principiul P4).

Se va efectua analiza din punctul devedere al domnului Ionescu.Valoarea autoturismului acestuia este valoarea sa depiaţă, adică

10.000 u.m. pentru maşina nouă şi

4.500 u.m. pentru cea reparată.

Deciziile vor fi reduse la nivel cantitativ, care poate fiulterior revăzut în corespondenţă cu factori calitativi (kmparcurşi, calitate reparaţie etc.)

APLICAŢIA 1.1

Etapa a 5- a Analiza şi compararea alternativelor1. Alternativa 1 este eliminată deoarece Alt. a 3 a are acelaşi rezultat obţinut

cu costuri mai mici, în condiţii egale de risc. (valoare maşină = 10.000 u.m.,economii = 0 u.m., efort investiţional = 10.000 u.m.).

2. Alternativa a 2 a lasă 6.000 u.m. în cont. Ea are acelaşi rezultat ca Alt. a 4-a, dar costuri mai mari cu 500 u.m. În consecinţă, Alt. a 2-a va fi, deasemenea, eliminată (valoare maşină = 4.500 u.m., economii = 6.000 u.m.,efort investiţional = 10.500 u.m.).

3. Alternativa 3 va fi eliminată deoarece Alt. a 5-a presupune reparareamaşinii, dar cu un cost mai mic (500 u.m. diferenţă), iar rezultatul esteidentic. (valoare maşină = 10.000 u.m., economii = 500 u.m., efortinvestiţional = 10.500 u.m.).

4. Alternativa 4 va fi reţinută. Ea presupune economii de 500 u.m. prinutilizarea unui atelier de reparaţii cu preţuri mai mici, riscul unei reparaţii decalitate slabă fiind de mic.

5. Alternativa 5 presupune repararea maşinii la cel mai mic cost şi eliminăriscul reparaţiei prin vânzarea maşinii reparate (valoare maşină = 10.000u.m., economii = 1.000 u.m., efort investiţional = 11.000 u.m.);

APLICAŢIA 1.1

08.11.2014

30

Etapa a 6- a Selectarea alternativei optimeÎnainte de parcurgerea acestei etape trebuie explicitate toate elementele cuvaloare incertă (principiul P6).

Cele mai relevante pentru analiză sunt:

+ dacă maşina reparată este păstrată, există riscul unor defectări ulterioarefrecvente (observaţie bazată pe experienţă);

+ dacă este utilizat atelierul de reparaţii particular, de asemenea,probabilitatea de a apărea defecţiuni ulterioare este mare (observaţie bazatăpe experienţă);

+ cumpărarea unei maşini noi va consuma aproape toate economiile;

+ analizând costul suplimentar, maşina nouă poate apărea a fi prea scumpă+ maşina nouă poate fi, de asemenea, implicată într-un accident şi poateavea parte de reparaţii de calitate mai slabă (datorită sumelor rămasedisponibile pentru asigurare) decât cea curentă.

Pe baza informaţiilor expuse în cadrul etapelor anterioare, va fi selectatăAlternativa 5.

APLICAŢIA 1.1

Etapa a 7- a Implementarea alternativeioptime

Etapa este parcursă cu respectarea principiului P7.

Noua maşină s-a dovedit a fi, după analize la 20.000 km. şi la 50.000km parcurşi, o adevărată afacere.

N-au fost necesare reparaţii, iar consumul de combustibil a fost extremde scăzut.

APLICAŢIA 1.1

08.11.2014

31

1.6 FACTORI ECONOMICI ŞI NON-

ECONOMICI ÎN DECIZIA MANAGERIALĂ

1.6.1 Criterii multiple în procesul de decizie1. Criterii economice (cuantificabile monetar)

2. Criterii non-economice (greu cuantificabile monetar)

Factori intangibili:

• siguranţa în exploatare;

• ocrotirea mediului;

• atitudinea comunităţii locale;

• relaţiile între angajaţi şi echipa managerială;

• riscurile;

• flexibilitatea sistemului;

• impactul asupra structurii de personal;

• cerinţele de instruire a personalului;

• influenţa asupra celorlalte părţi ale organizaţiei;

• preferinţele clienţilor.



APLICAŢIA 1.2Se presupune că echipa de conducere a unei firme se confruntă cudouă alternative ca urmare a creşterii cererii pentru produsul lor: (1)organizarea unui al doilea schimb de lucru pe utilajele existentesau (2) instalarea de noi utilaje moderne care să facă faţă uneiproducţii la nivelul cererii.

Se impune o comparaţie a costurilor asociate acestor alternativepentru o anumită durată pentru care se face analiza, unul dintreobiectivele nivelului decizional fiind acela de a satisface cererea lacosturi anuale de producţie cât mai mici.

(1) Costuri: 100.000 USD, angajarea a 10 persoane;

(2) Costuri: 80.000 USD, concedierea a 6 persoane.

Moralul angajatilor < -- > 20.000 USD

08.11.2014

32



OBSERVAŢII:1. Nefiind posibilă sintetizarea scopurilor într-un singur obiectiv, oamenii

au în vedere obiective multiple.

2. De multe ori aceste obiective sunt în conflict unele cu altele, ceea ceconduce la o problemă de sub-optimizare.

3. În cel mai bun caz, se poate face o optimizare în momentul luăriideciziei. Acest lucru va avea drept consecinţă o stare de sub-optimizare la momente de timp intermediare.

4. De cele mai multe ori, problemele de decizie sunt atât de complexeîncât nu are sens căutarea alternativei optime. De aceea, oamenii îşivor fixa obiectivele în conformitate cu nişte rezultate considerateacceptabile.

5. Date fiind dificultăţile cu care se confruntă, oamenii vor încerca să iao decizie raţională atunci când va trebui să ia o hotărîre.



1.6.2 Diagrama de evaluare a deciziilorDiferenţele dintre diferitele alternative reprezintă elementeimportante în selectarea celei mai profitabile dintre acestea.Diferenţele se determină prin compararea simultană pe baza maimultor criterii diferite.

Pentru a ţine seama de criterii multiple, la evaluare se utilizează odiagramă de evaluare a deciziilor.

Diagrama de evaluare a deciziilor constituie

o modalitate de reprezentare simultană a mai multorfactori (criterii) cu influenţă asupra uneia sau mai multoralternative.

08.11.2014

33

1.6.2 Diagrama de evaluare a deciziilor

Alternativele (A, B, C,…)

Profitul (Costul) echivalent

Pe axa orizontală se reprezintă valoarea

actualizată, anuală sau viitoare

echivalentă a costului sau profitului.

Criterii

Valori prag

Valori estimate



1.6.3 Obiective strategicePentru a progresa trebuie stabilite obiective pe termen

lung (obiective strategice)(1) scurtarea timpului dintre proiectarea unui produs sauserviciu şi momentul lansării pe piaţă;

(2) îmbunătăţirea calităţii produselor sau serviciilor;

(3) reducerea cantităţii de materiale din inventar.

Fiecare obiectiv principal poate avea mai multe obiectivesecundare asociate.

(automatizarea unei secţii dintr-o întreprindere poate aveaca efect scurtarea timpului dintre începerea proiectării şilivrarea spre client, cu îmbunătăţirea simultană a calităţiiprodusului şi micşorarea complexităţii inventaruluiasociat.)

08.11.2014

34



1.6.4 Prezentarea alternativeiModul de prezentare poate influenţa decizia;

Trebuie vorbită “aceeaşi limbă”;

Prezentare succintă;

Restricţii bugetare;

Criterii intangibile;

Sumar de sarcini;

1.7 EXEMPLE ALE ECONOMIEI PREZENTE

Două reguli:

Dacă există venituri sau alte beneficii de natură economică

care variază de la o alternativă la alta, se va alege acea

alternativă care maximizează profitul total în condiţiile

producerii unui număr dat de piese fără defecte;

Dacă nu există venituri sau alte beneficii de natură econo-

mică sau acestea sunt constante pentru toate alternativele,

va fi selectată alternativa care minimizează costul total în

condiţiile producerii unui număr dat de piese fără defecte.

R2:

R1:

08.11.2014

35

1.7.1 Alegerea materialului piesei pe baza costului total

În multe cazuri, selectarea unui material nu se poateface strict pe baza costului materialului. Frecvent,selectarea unui anumit material poate afecta costurilede proiectare, prelucrare şi livrare.

1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere diferite

Operarea utilajelor tehnologice poate fi efectuată la viteze de aşchiere diferite, rezultând rate diferite ale productivităţii. Aceasta conduce, în mod normal, la frecvenţe diferite ale defectărilor utilajelor.


1.7.3 A cumpăra sau a fabrica

O companie poate alege să fabrice un produs, în loc să-l cumpere de la un furnizor, la un preţ mai mic decât costul de producţie, in cazul in care:

1. Costurile directe, indirecte sau de regie apar indiferent dacă produsul este fabricat de firmă sau cumpărat şi

2. Costul marginal (incremental) al fabricării produsului pe termen scurt este mai mic decât preţul furnizorului

Costurile relevante în analiza pe termen scurt a acestor decizii sunt costurile marginale(incrementale) şi costurile de oportunitate ale resurselor.


08.11.2014

36


Costurile de oportunitate pot deveni importante atunci când fabricarea unui produs determină renunţarea la alte oportunităţi de a fabrica (de exemplu, din cauza insuficientei capacităţi de producţie);

Pe termen lung, investiţiile de capital în secţii productive suplimentare sunt adesea alternative eficiente la soluţia cumpărării.



Pentru un reper există o cerere anuală de 100.000 buc.Reperul este prelucrat pe un strung revolver, utilizând casemifabricat bare de oţel rotund care costă 0,30 u.m./Kg. Cavarianta, se poate utiliza semifabricat sub forma de bare dealamă, la preţul de 1,40 u.m./kg. Masa unei piese de oţel estede 0,0353 kg, iar a uneia din alamă de 0,0384 kg. Ca rezultat,costul materialului pe piesă este de 0,0106 u.m./buc pentruoţel şi de 0,0538 u.m./buc pentru alamă. Într-o oră, se produc57,1 (57?) piese din oţel sau 102,9 (103?) piese din alamă.Operatorul este plătit cu 15,00 u.m./oră, iar costurile de regieasociate producerii reperului sunt estimate la 10,00 u.m./oră.

Piesele se vând cu acelaşi preţ.

Ce material trebuie folosit (ambele corespund cerinţelorfuncţionale) ?


08.11.2014

37


Costurile totale asociate celor două alternative sunt după cum urmează:

Oţel Alamă

Materiale [u.m./buc.] 0,30 x 0,0353 = 0,0106 1,40 x 0,0384 = 0,0538

Manopera [u.m./buc] 15,00 / 57 = 0,2627 15,00 / 103 = 0,1458

Regie* [u.m./buc] 10,00 / 57 = 0,1751 10,00 / 103 = 0,0972

Cost total [u.m./buc] 0,4484 0,2968

Economii rezultate prin utilizarea alamei = 0,4484 – 0,2968 = 0,1516 u.m./buc.

* Costurile de regie s-au considerat asociate unei ore de lucru (asimilate costurilor variabile)

Într-un an se produc 100.000 buc., deci veniturile din vânzări sunt constantepentru cele două alternative şi va rezulta ca optimă (vezi R2) a doua alternativă(repere din alamă).

În consecinţă, într-un an se vor obţine economii de 15.160 u.m. comparativ cusituaţia în care s-ar fi folosit oţelul.


1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere diferitePentru a vinde mai bine cheresteaua, un producător din Sibiu s-a gânditsă o prelucreze suplimentar (finisare suplimentara a suprafeţelor) folosindun utilaj tehnologic din dotare. Cheresteaua astfel prelucrată se poatevinde cu 10 u.m./m3 în plus, faţă de situaţia iniţială (neprelucrată). La oviteză de aşchiere de 100 m/min., rata productivităţii este de 10 m3/oră, iarcuţitele (lamele aşchietoare) trebuie ascuţite la fiecare 2 ore. La o vitezăde aşchiere de 150 m/min, rata productivităţii este de 15 m3/oră, iarcuţitele trebuie ascuţite după intervale a cate 1,5 ore. La fiecareschimbare a cuţitelor utilajul trebuie oprit timp de 15 min. Cuţitele, noi şineascuţite, costă 50 u.m./set şi pot fi ascuţite de 10 ori înainte de a ficasate. Costul unei ascuţiri este de 10 u.m./set. Prelucrarea esteefectuată de către un acelaşi operator, indiferent de viteza selectată.

Cu ce viteză de aschiere trebuie prelucrată cheresteaua?


08.11.2014

38


Timpul de operare plus timpul (de staţionare) pentru înlocuirea sculelorconstituie un ciclu de prelucrare care determină o anumită valoare aieşirii.

Timpul necesar pentru a completa un ciclu de prelucrare influenţeazănumărul de cicluri care pot fi efectuate într-o perioadă dată de timp (deexemplu, o zi) şi numai o parte a acestui ciclu este productivă.



Se lucreaza intr-un singur schimb/zi.

La o viteză de 100 m/min:

Durată ciclu: 2 ore + 0,25 ore = 2,25 ore

Cicluri pe zi: 8 / 2,25 = 3,555 cicluri / zi

Venit suplimentar: 3,555 x 2 x 10 x 10 = 711,00 u.m./zi

Cost reascuţire; 3,555 x 10 = 35,55 u.m.

Cost cuţite: 3,555 x 50/10 = 17,78 u.m./zi

Cost total: 53,33 u.m./zi

Venit net suplimentar zilnic: 657,67 u.m./zi


Durată ciclu: 1,5 ore + 0,25 ore = 1,75 ore

Cicluri pe zi: 8 / 1,75 = 4,57 cicluri / zi

Venit suplimentar: 4,57 x 1,5 x 15 x 10 = 1028,25 u.m./zi

Cost reascuţire; 4,57 x 10 = 45,7 u.m./zi

Cost cuţite: 4,57 x 50/10 = 22,85 u.m./zi

Cost total: 68,55 u.m./zi

Venit net suplimentar zilnic: 959,70 u.m./zi


08.11.2014

39


În concordanţă cu regula R1, este mai avantajos să selucreze cu o viteză de aşchiere de 150 m/min, cu toatecă lamele aşchietoare trebuie ascuţite mai des.

Această analiză presupune că toată producţiasuplimentară de cherestea poate fi vândută.


1.7.2 Prelucrare cu viteze de aşchiere diferiteAplicaţia anterioară presupune că toată cheresteaua va fivândută. Dacă cererea pentru acest produs este limitată, oalegere corectă a vitezei de aşchiere se va baza pe aplicarearegulii R2, prin minimizarea costului total pe unitatea de ieşire.

Se doreşte determinarea vitezei de aşchiere optime în cazul încare cererea totală de cherestea este de 60 m3/zi .


08.11.2014

40


Pentru o cerere fixă de 60 m3/zi, vanzarile sunt de 60 x 10 = 600 u.m. indiferent devaloarea aleasă a vitezei de aşchiere. În continuare se va determina costul minimpe metru cub de cherestea prelucrată.


Durata unui ciclu de lucru: 2,25 ore

Producţia pe ciclu: 2 x 10 = 20 m3

Nr. de cicluri: 60 / 20 = 3 cicluri

Cost total: 3 x 10 + 3 x 50 / 10 = 45 u.m.

Cost unitar: 0,75 u.m./m3


Durata unui ciclu de lucru: 1,75 ore

Producţia pe ciclu: 1,5 x 15 = 22,5 m3

Nr. de cicluri: 60 / 22,5 = 2,67 cicluri

Cost total: 2,67 x 10 + 2,67 x 50 / 10 = 40,05 u.m.

Cost unitar: 0,6675 u.m./m3

Concluzie: prelucrarea cu o viteză de aşchiere de 150 m/min va conduce la minimizareacosturilor şi, în consecinţă, va fi adoptată.



O uzină este compusă din trei secţii: A, B şi C. Secţia A ocupă 100 m2 dinsuprafaţa totală. Produsul X, unul din produsele fabricate în secţia A, se executăîntr-un volum de 576 buc/zi. Costurile asociate fabricării acestui produs suntdupă cum urmează:

Salarii: 1 operator x 4 ore/zi x 22,5 u.m./oră 90,00 u.m.

1 maistru 30,00 u.m.

Materiale: 86,40 u.m.

Regie: (0,82 u.m./m2 din suprafaţă) 82,00 u.m.

Cost total pe zi: 288,40 u.m.

Managerul uzinei a aflat că o altă firmă vinde acelaşi produs X cu 0,35 u.m./buc.Aceasta presupune că, faţă de situaţia curentă, întreprinderea ar înregistraeconomii de 288,4 - 0,35 x 576 = 288,4 – 201,6 = 86,80 u.m./zi dacă arcumpăra produsul, in loc de a-l produce intern.

În aceste condiţii, şeful secţiei a avansat ideea închiderii liniei pe care era fabricatprodusul X şi cumpărarea acestuia din exterior.

Este sau nu este justificată economic o asemenea decizie ?


08.11.2014

41


Analizând atent situaţia, managerul a efectuat următoarelor calcule:

Salarii: Deoarece maistrul supraveghează fabricarea tuturor produselor din secţia A(nu numai pe a produsului X), singura economie făcută la salarii este de 90,00u.m./zi;

Materiale: Economiile cu materialele vor fi de maxim 86,40 u.m./zi. Valoarea poate fimai mică dacă materialul unora dintre reperele componente este obţinut dindeşeuri de la alte repere;

Regie: Cum în secţie se vor fabrica în continuare alte produse, nu se va înregistra oreducere a suprafeţei utilizate. S-a calculat că ar exista totuşi o reducere deaproximativ 3 u.m./zi din cheltuielile de regie care au putut fi asociate cucertitudine cu fabricarea produsului X.

Dacă produsul X se fabrică pe comenzi cu apariţie discontinuă, uzina va faceeconomii de 90 + 86,40 + 3,00 = 179,40 u.m./zi. Valoarea este mai mică decâtcea rezultată ca economie din calculele contabile (288,40 u.m.) şi nu va depăşivaloarea de 201,60 u.m./zi care ar trebui plătită firmei din exterior pentru acumpăra produsul X.

De aceea, cu ajutorul celei de-a doua reguli, R2, managerul a luat decizia de a nu oprifabricarea produsului X.


APLICAŢII PROPUSE:

1_1. Se consideră situaţia lui Adrian, student aflat la sfârşitul primuluisemestru al anului IV la facultate. Nu are prea multe proiecte şi aintrat în criză financiară datorită numeroaselor petreceri la care aparticipat. Există o ofertă variată de job-uri în domeniu şi Adrian segândeşte să îngheţe anul, să se angajeze pentru un an sau doi (afost selectat în urma mai multor interviuri pentru a lucra la o firmăimportantă) cu un salariu atractiv, după care să-şi continuestudiile. Pe de altă parte, îi este teamă că, odată angajat, nu vamai avea puterea de a reveni la facultate pentru a finaliza studiile(iar contractul prevede că în cel mult 4 ani este obligat sa absolveo instituţie de învăţământ superior).

a) Dezvoltaţi cel puţin două formulări ale problemei lui Adrian;

b) Identificaţi soluţiile fezabile pentru fiecare formulare a problemei.


08.11.2014

42

APLICAŢII PROPUSE:

1_2. În timp ce studiaţi pentru examenul la „Analiză economică” împreună cuun prieten, constataţi că nu mai aveţi mâncare. La autoservire a închis şinu vă permiteţi să mâncaţi la restaurantul de lângă blocul în care locuiţi cuchirie. Ideea salvatoare este de a comanda o pizza. Aţi descoperit în„Pagini Aurii” două firme care livrează în zonă, în următoarele condiţii:„Pizza Hut” oferă pizza de dimensiuni 30 cm diametru, 2,5 cm înălţime(incluzând ingredientele) pentru 50.000 ROL plus 5% comision şi 10.000ROL taxă de livrare. „Pizza Italiana” oferă pizza de 30 cm. diametru şi 3cm. grosime la 70.000 ROL plus 5% comision.

a) Care este problema în această situaţie ? Dezvoltaţi-o într-o manierăexplicită;

b) Aplicaţi cele şapte principii problemei definite la punctul a);

c) Considerând ca unitate de măsură ROL, care este varianta economică de acumpăra pizza, pe baza minimizării costului pe unitatea de volum ?

d) Ce alte criterii ar putea fi utilizate pentru a selecta firma de la care să văaprovizionaţi ?


APLICAŢII PROPUSE:

1_3. Un prieten cu o situaţie materială bună tocmai a cumpărat o vilăîn valoare de 100.000 EUR. în apropiere de Piaţa Romană. El aplătit 10.000 EUR din banii proprii, restul de 90.000 EUR fiindobţinuţi printr-un imprumut ipotecar pe durata a 25 de ani. Platalunară către bancă este de 1050 EUR. Noul proprietar estimează,de asemenea, că cheltuielile cu renovarea vor fi de aproximativ15.000 EUR. Vila are patru apartamente de două camere, fiecareputând fi închiriat cu 500 EUR/lună.

a) Are prietenul dumneavoastră o problemă ? Dacă da, care esteaceasta ?

b) Care sunt alternativele (definiţi cel puţin trei);

c) Estimaţi consecinţele economice şi alte cerinţe non-economiceasociate alternativelor de la punctul b).


documentc1

Documents