c1 mcpmu calitate masini unelte.doc

8/16/2019 C1 MCPMU Calitate masini unelte.doc

1/13

CONCEPTUL DE CALITATE A MAŞINILOR-UNELTE

1.1 Definitia calităţii

Noţiunea de calitate exprimă totalitatea însuşirilor şi laturilor esenţiale care, împreună,

determină gradul de utilitate al unui produs. Prin ansamblul caracteristicilor tehnice, funcţionale,psiho-senzoriale şi al parametrilor economici, produsul satisface într-un anumit grad nevoilepentru care a fost creat, dar totodată trebuie să respecte unele restricţii impuse de intereselegenerale ale societăţii, cu privire la protecţia omului şi a mediului, de satisfacere a unei eficienţeeconomice etc. !".

Calitatea, sub diferitele forme, a reprezentat şi reprezintă totdeauna o preocupare a omenirii.#ilosoful antic $ocrate afirma că %ceea ce este bun este folositor, iar ceea ce este rău estepăgubitor%, aceasta apreciere fiind apropiată de aceea de %aptitudine de folosire% dată deeconomistul &oseph '. &uran în anii ()* +". interpretare asemănătoare dată calităţii aaparţinut lui enichi aguchi /", în anul !012. 3n definiţie se poate remarca asocierea care seface între calitate şi aspectele şi implicaţiile economice.

4in punct de vedere organizatoric, la începutul secolului 55, odată cu apariţia fabricaţiei deproduse în serie, s-a impus conceptul lui #rederic6 7. a8lor de disociere a lucrului în fragmentemici, pentru a se putea permite o specializare rapidă a forţei de muncă. 3n această situaţie,controlul calităţii a fost plasat în partea finală a fluxului de fabricaţie al produsului, av9nd uncaracter predominant de constatare.

4upă anii (:*, a existat o perioadă cu schimbări profunde în domeniul conceptului decalitate. 7alter $he;hart a introdus în anii !0:/-!0:2 metodele de investigare folosind statisticamatematică pentru controlul proceselor tehnologice. $e cerea o urmărire adecvată a procesuluipentru a se evita apariţia noncalităţii. ceasta a presupus o mutaţie a conceptelor,organizării şi metodelor de lucru, care acum sunt de neconceput fără statistica matematică.?fectul acestor mutaţii este asemănat celor cinci zerouri @cercuriA olimpiceB zero defecte, zero

întreruperi, zero am9nări, zero stocuri, zero h9rtii !!". >şa cum s-a conturat conceptul de calitate la sf9rşitul secolului 55, acesta poate fi

considerat meritul americanilor 7alter $he;art, &oseph 'oses &uran, 7. ?d;ards 4eming şi al Caponezului enichi aguchi.

4efiniţia dată de &. '. &uran calităţii, ca fiind %aptitudine de folosire%, a stat deci la bazadefiniţiei stabilite prin standardul D$ 1:*/ din !01). Eonform acestuia "Calitatea reprezintătotalitatea proprietăţilor şi caracteristicilor unui produs sau serviciu, care îi conferă acestuiaaptitudinea de a satisface anumite cerinţe exprimate şi implicite" . Ealitatea unui produs sauserviciu este determinată de toate etapele de realizare ale acestuia şi anumeB conceptie,execuţie, livrare, exploatare. Noţiunea devine deci una dinamică @evolueaza în timpA, relativă@funcţie de nevoile beneficiarului sau ca punct de vedereA şi complexă @este influenţată de maimulte activităţi interdependenteA.

1.2 Comonentele calităţii !n!i "o#!$ 3ncerc9nd cuprinderea multitudinii de aspecte implicate, &. '. &uran )" a evidenţiat patru

componente principale ale calităţiiB calitatea concepţiei, calitatea de conformanţă,disponibilitatea şi calitatea service-ului @fig. !.!A.


2/13

#ig.!.! Eomponentele calităţii, după &. '. &uran


3/13

3n figura !.: se prezintă schema de desfăşurare a unui proces de calificare. $uccesiunea deanalize care se efectuează este specifică fiecărui tip de produs şi are drept scop dovedirea căprodusul răspunde cerinţelor de utilizare. Procesul are două bucle de reacţieB una ce cuprinderaportul final al încercărilor şi a doua, posibilă numai dacă sunt necesare acţiuni de corectare şide repetare a probelor încercării.

3n practică, evaluarea nivelului calităţii produselor tehnice se realizează îndeosebi utiliz9ndmetode experimentale, expertize tehnice, statistica matematică, anchete conduse de sociologi.

Metoda experimentală de determinare a nivelului de calitate a unui produs tehnic implicăevaluarea caracteristicilor tehnice pe baza unor încercări, măsurări, determinări directe sauindirecte.

Metoda de evaluare prin expertiză se utilizează pentru completarea metodei experimentale,pentru determinarea acelor caracteristici de calitate care nu pot fi măsurate.

#ig. !.2 biectivele unui sistem global de asigurare a calităţii


4/13

#ig. !.: ?tapele procesului de realizare a calificării

'etoda de evaluare folosind statistica matematică se foloseşte în cazul unor producţii deserie mare. >ceasta constă în determinarea pe baza teoriei probabilităţilor a dimensiunii lotului

de piese şi a unor parametri funcţionali ce sunt supuşi controlului. ?valuarea caracteristicilor decalitate rezultă în urma prelucrărilor statistice a datelor obţinute.'etoda sondaCului social presupune determinarea c9t mai fidelă a rezultatelor privind

calitatea, obţinută prin chestionarea diverşilor beneficiari ai produsului. Dntereseaza, îndeosebi,caracteristicile esenţiale ale produsului.

1.% Ca"acte"i$ticile #e calitate ale ma&inilo"-!nelte

maşină-unealtă, produs de complexitate deosebită, este de calitate dacă poate asiguradin punct de vedere tehnic precizia de prelucrare impusă categoriei din care face parte. Eaurmare, calitatea tehnică a unei maşini-unelte se apreciază prin precizia dimensională,

microgeometria suprafetelor prelucrate şi corectitudinea poziţiei relative a suprafeţelor generate, în anumite condiţii de productivitate.4ar, pentru a reda imaginea globală a noţiunii de calitate a maşinii-unelte, calitătile tehnice

ale acesteia trebuie completate cu aDte categorii de caracteristici şi anumeB caracteristicile dedisponibilitateG caracteristicile estetico-ergonomiceG caracteristicile comerciale ale maşiniiGcaracteristicile de ordin social general.

1.%.1 Ca"acte"i$ticile te'nice

Precizia de prelucrare a pieselor pe maşini-unelte are o evoluţie dinamică foarteaccentuată. $pre exemplu, precizia dimensională de ordinul micronilor a fost posibil de atins


5/13

după apariţia maşinilor-unelte cu comandă numerică. bţinerea unei dimensiuni de !* -= mm numai constituie astăzi o problemă, prin apariţia maşinilor ultraprecise, a prelucrărilor cu fascicollaser sub microscop, sau a prelucrarilor neconventionale electrochimice @fig. !.=A.

#ig. !.= 4inamica preciziei de prelucrare realizate pe maşini-unelte

Euantificarea preciziei se face prin erori admisibile faţă de o valoare considerată teoreticăsau ideală. Precizia, în general, se poate defini în două moduri distincteB aA proprietatea unui

produs de a avea mărimile caracteristice cuprinse într-un interval ct mai mic în !urul valorii doriteG bA eroarea maximă admisiilă, în plus sau în minus, la efectuarea unei măsurători sau larealizarea unui produs. Eele două definiţii remarcă două aspecte ale evaluării calităţii unui

produsB la realizare şi la masurare @verificareA, dar nu şi în exploatare.Precizia unui produs este cerută de roDuD funcţional care impune limitele admisibile în caretrebuie să se incadreze calitatea produsului. >celaşi produs considerat precis pentru un anumescop, poate fi imprecis pentru altul, sau mult prea precis pentru o a treia aplicaţie @neeconomicA.

#recizia de prelucrare a piesei reprezintă un indicator de calitate ce relevă gradul decorespondenţă a condiţiilor tehnice reale de generare a suprafeţelor piesei prelucrate cu valorileteoretice ale aceloraşi condiţii @dimensionale, de formă, de calitate a suprafeţei, de poziţierelativă a suprafeţelor componenteA prescrise pe desenul de execuţie al piesei :".


6/13

#ig. !.) Eomponentele erorii totale a piesei prelucrate

3n cazul general, precizia de prelucrare @# pA este o funcţie compusă

# $ #%p&p' ,(,p) ,(,pn *+ p) $ p%x &,x ' ,,x n * @!.!G !./A

de variabile independente p) denumite abateri, care la r9ndul lor depind de erorile de prelucrare x &, x ' ,(,x n. Eele mai reprezentative erori sistematice @au legi de variaţie cunoscuteA careinfluenţează precizia de prelucrare se pot estima sub forma unei sume de erori parţiale, definindun aşa numit %bilanţ% al erorii totale p, a piesei prelucrateB

p $ sc . sf . a . M/ . th . pc . M . Md @!.2A

semnificatia notaţiilor fiind prezentată în figura !.).Ponderea fiecărei erori în precizia de prelucrare nu poate fi determinată cu exactitate, cu

toate că acestea apar ca urmare a unor cauze obiective, fiind provocate de mecanisme alemaşinii-unelte, de condiţiile specifice proceselor de generare a suprafeţelor sau cele auxiliareacestora.


7/13

4intre toate componentele erorii piesei prelucrate, erorile geometrice şi cinematice alemaşinii-unelte nu pot fi modificate oric9t şi oric9nd @numai c9nd se prevede recondiţionareaA, înschimb celelalte pot fi influenţate @compensateA total sau parţial.

Ealitatea cu care se realizează poziţia relativă a elementului generator faţă de traiectoriilegeneratoare teoretice, în orice moment al procesului de generare asuprafeţei, depinde de mai mulţi factori legaţi de elementele sistemului tehnologic maşina-unealtă, sculă, dispozitiv, piesă @'


8/13

+. PRECI(IA CINEMATIC* măsoară constanţa mărimilor vitezelor cu care se genereazătraiectoriile şi constanţa legăturilor acestor viteze @pentru lanţurile generatoare complexeA.Precizia cinematică depinde de constanţa rapoartelor de transfer ale mecanismelor lanţuluicinematic. ?roarea cinematică a unui mecanism sau lanţ cinematic măsoara diferenţa întreviteza reală şi cea teoreticăB

4v 5 $ v 5 6 v 7 sau 4i 5 $ i 5 6 i 7 $ 48 e5 9 8 i7 @!.:a,bAHelatia @!.:,bA evaluează mai comod eroarea cinematică, prin abaterea raportului de transfer

4i 5 , ca fiind raportul între abaterea mărimii de ieşire reale şi mărimea de intrare teoretică 2".Haportul real de transfer i 5 al unui lanţ cinematic format din : angrenaCe este dat de relatiaB

în care i 7 reprezintă raportul teoretic de transfer al lanţului cinematicG m) Ivaloarea raportuluidintre excentricitatea e) şi raza de bază 5 ) ale roţii conducătoare din angrenaCul de rang ) G n) -similar cu m) , dar pentru roata condusăG i 7) -raportul teoretic de transfer ai angrenaCului de rang) @prin convenţie i 7; $ ; AG ceasta se exprimă valoric prin raportul dintre mărimea efortului @forţa = i sau momentul M i Aşi deformaţia @Diniară 1 i sau unghiulară 3i A corespunzătoare acestuia !/", !.="B

) i $ = i 9 1 i NFJm" I rigiditate liniarăG ) 3i $ M i 9 3i NKmFrad" I rigiditate unghiulară @!.)A

Earacteristica de rigiditate statică a maşinilor-unelte nu este liniară, datorită complexităţiiconstructive a elementelor componente @fig. !.1A. Higiditatea statică instantanee este dată de

relaţia @!.+A, iar conceptul se foloseşte în lucrările de specialitate :", !2", !="Bd1 L=* - 1(

#ig. !.1 4efinirea rigidităţii statice 3n cercetările experimentale, pentru simplificarea calculelor, se operează cu rigiditatemedie )> B

aceasta simplificare fiind acceptată pe un domeniu de sarcină ;?=?= ;

'ărimea inversă rigidităţii statice este denumită capacitate de cedare !=" şi este definitaprin relaţiileB


9/13

Ea şi rigiditatea, cedarea statică poate fi liniară @!.0,aA sau unghiulară @!.0,bA.Eedarea elastică şi respectiv rigiditatea unui element de structură al maşinii-unelte depinde

deB material, configuraţia geometrică, poziţia punctelor de aplicare a sarcinilor, direcţiile,sensurile şi mărimile acestor solicitări.

#actorii principali care influenţează rigiditatea statică, ţin9nd cont de complexitateasistemului tehnologic 'ceste deformaţii produc erori mari îndeosebi în cazul prelucrărilor de finisare.@eformaţiile etastice proprii , ale sistemului tehnologic, sunt preponderente la sarcini mari şistudiul acestor deformaţii constituie un obiectiv esenţial în aprecierea comportării statice astructurii maşinii-unelte.

Higiditatea totală a maşinii-unelte se schimbă în timpul exploatării. 3n prima perioadă deuzură de rodaC, rigiditatea poate să crească datorită îmbunătăţirii contactului dintre piese,urm9nd ca ulterior ea să scadă în timpul exploatării.

Eompunerea elementelor de structură portante funcţie de mobilitatea acestora, poate

influenţa rigiditatea statică a ansamblului maşinii şi implicit precizia de prelucrare. >sfel, pentrumaşini-unelte universale de alezat, de alezat şi frezat, diferenţa de rigiditate în cazul deplasărilor

în direcţie verticală şi orizontală @care conduce la necircularitatea alezaCului prelucratA, este maimică în cazul săniilor cu deplasare longitudinală şi masa care se deplasează transversal @fig.!.0,aA, dec9t în cazul deplasărilor inverse @fig. !.0,bA 0", !=". Dnfluenţa Cocurilor în ghidaCeasupra erorilor de prelucrare este mai mică în cazul din figura !.0,c, iar ansamblurile cu piesaimobilă @fig. !.0,d A se utilizează în situaţia prelucrării unor piese foarte grele.

#ig. !.0 ?xemplu de compunere a elementelor de structură portante

3n evaluarea poziţiei deformate a unei structuri, se are în vedere aspectul static, geometric şifizic.

D. PRECI(IA DINAMIC* a unei maşini-unelte reprezintă calitatea acesteia ca sub acţiuneasolicitărilor variabile de orice natură, aceasta să-şi păstreze stabilitatea la vibraţii. Preciziadinamică reprezintă unul din indicatorii cei mai importanţi în aprecierea calităţii maşinii-unelte,deoarece evaluarea ei se face în condiţii foarte apropiate de cele de exploatare.

$istemul dinamic al maşinii-unelte este un sistem închis, care apare în interacţiunea dintresistemul elastic, format din maşina-unealtă - dispozitiv - piesă - sculă @$??A şi procesele delucru @de aşchiere, de frecare, procese în motoarele de acţionareA @fig. !*,aA. 3ntreruperea uneiadin legături duce la transtormarea sistemulul într-unul deschis @fig. !*,bA, iar întreruperea a douălegături permite separarea elementelor şi determinarea dependenţelor dintre mărimile sale deintrare şi ieşire @fig. !*,c,dA. Earacteristica elementului sau sistemului, scrisă sub formatransformatei sale @de exemplu MaplaceA, se numeşte funcţie de transfer %p* a elementului sausistemului.


10/13

Pentru un element funcţia de transfer va fiB

%p * $x e 9 x i $ 5%p* 9 B%pA @ ! . !*A

unde 5%p* şi B%p* sunt polinoame transformate ale mărimilor de ieşire, respectiv de intrare. 3n studiul sistemelor dinamice, cea mai importantă problema o constituie determinarea

condiţiilor de stabilitate !*".

#ig. !.!* $istemul dinamic al maşinii-unelte

$unt cunoscute criterii de stabilitate algebrice @Houth, ur;itz etc.A şi frecvenţiale @N8Ouist,'ihailov etc.A.

Pentru elementele de structură ale maşinii-unelte luate separat, evaluarea comportării lasolicitări variabile în timp se poate face prin metoda elementelor finite.

>stfel, aplic9nd principiile variaţionale, se obţine ecuaţia ce caracterizeaza un element finitsub formaB

m" @t AQ R c " D@t AQ R ) " u@t AQ S r @t AQ @!.!!A

unde m", c" şi 6" reprezintă matricele de masă, amortizare şi respectiv de rigiditate aelementului finitG u@tAQ, u@tAQ, u@tAQ,! sunt vectori ce descriu deplasările, vitezele şi respectivacceleraţiile nodale ale elementului finit, toate fiind variabile în timp. 'atricea r@tAQ reprezintăvectorul solicitare, variabil în timp. Pentru asigurarea fidelităţii studiului este necesară şi analizape modele fizice, acestea oferind date de intrare pentru analiza pe modelele teoretice.

E. RI)IDITATEA TERMIC*, prin analogie cu rigiditatea statică, reprezintă rezistenţa opusăde un element de structură al maşinii-unelte la o deformaţie T xU, provcată de potenţialul termic

4E .) E $ 4E F TxU oC 9 Fm"G ) Erel $ # dis 9 1 x1max @!.!/a,bA

Higiditatea termică relativă @!.!/,bA este definită ca raport între puterea disipată şideformaţia termică maximă la o turaţie constantă a arborelui principal 1Q.

Ma echilibru termic, un element de structură al maşinii-unelte absoarbe o cantitate de căldurăegală cu aceea transferată prin suprafaţa sa. Valorile temporale ale temperarurii E raportate latemperatura de stabilizare E s, pentru încălzire, respectiv la temperatura mediului ambiant E a, larăcire, sunt date de relaţiile @!.!2a,bA, unde E ; este temperatura la începutul procesului de

încalzire, în oC G G $ &9H I - factor de încălzire, în s-&G H D, - constanta de timp, în s.

E 9 E s $ & 6 %& - E ; 9 E s * e-Gt + E 9 E a $ & . % E ; 9 E a - &* e-Gt @!.!2a,bA


11/13

3n figura !.!! a,b se prezintă caracteristicile fazelor de încălzire şi respectiv răcire pentrusisteme tennice ideale, care au aceeaşi constanta H t pentru cele două faze.

#ig. !.!! Earacteristicile de încălzire şi răcire pentru sistemele termice ideale

valuarea preciziei tehnolo0ice a unei maşini-unelte se realizează prin norme de recepţiecare au în vedere măsurarea directă a unor caracteristici conform unor norme sau standarde@D$, 4DN, $, $>$, &D$, W$D etc.A sau evaluarea indirectă a preciziei prin teste de

prelucrare @piese de probăA.Eondiţiile de recepţie pe tipuri de maşini, elaborate de D$ @$tandards andboo6A sunt

preluate de toate statele industrializate, într-o formă aproape nemodificată. &aponia totuşi aefectuat completări considerabile, care prevăd verificări de rigiditate @&D$ W )/*!-!01+, &D$ W)/*/, )/*2 -!01) etc.A, măsurari ale temperaturii şi puterii de funcţionare fără sarcină.

estele N>$ @N>$ - 0!2 Wahngesteurte #rXsmaschinenA prevăd măsurători directelaborioase pentru evaluarea preciziei maşinilor-unelte, acestea fiind solicitate de o forţăconstantă cu o valoare de =*Y din forţa admisibilă.

'DH> @Performance est for 'achine -ools, 'achine -ools Hesearch -!01+A a avansatpropuneri cu privire la verificarea comportării termice a maşinilor-unelte, precum şi a rigidităţiistatice şi a preciziei obţinute la prelucrarea unei piese cu ad9ncime de aşchiere în trepte.

Pe baza experienţei acumulate de cercetători ca . $chlesinger, &.lust8, .pitz, '. 7ec6,o tratare detaliată a influenţelor sarcinilor ce solicită maşina-unealtă şi tehnicii cu care seefectuează măsurările se prezintă în raportul '# @echnolog8 of 'achine-ools vol. =,'achine-ools >ccurac8, Ma;rence Mivermore Maborator8,


12/13

4intre factorii ergonomici prin care se apreciază calitatea unei maşini-unelte se potenumeraB forma constructivă şi amplasarea elementelor de structură ale maşiniiG accesibilitateaşi forma elementelor de comandă şi controlG existenţa sistemelor de alimentare automată cuscule şi eventual pieseG existenţa unui sistem de iluminare corespunzător pentru zona de lucruGprezenţa sistemelor de evacuare a aşchiilorG existenţa unui nivel de zgomot admis de cătrestandardele în vigoare.

1.%.% Ca"acte"i$ticile #e #i$oniilitateEalitatea maşinilor-unelte din punct de vedere al caracteristicilor de disponibilitate este

apreciată prin fiailitatea şi prin mentenailitatea acestora.=iailitatea sau siguranţa în funcţionare defineşte capacitatea dispozitivelor, maşinilor,

instalaţiilor tehnice, de a funcţiona fără defecţiuni în decursul unui interval de timp în anumitecondiţii date. Healizarea unei fiabilităţi corespunzătoare pe toată durata de utilizare a maşinii-unelte este o problemă de interes maCor pentru proiectantul şi constructorul maşinii.

'aşina-unealtă considerată ca sistem are în componenţă elemente mecanice, electrice,electronice, optice, hidraulice, pneumatice. 3n general, fiecare element poate fi caracterizat deun parametru determinant care serveşte drept indice al calităţii acestuia.

4acă se consideră mărimea de ieşire a unui element sau sistem scrisă sub forma unui

parametru generalizat J , atunci expresia analitică a acestuia esteB

J S 3ai @t AG ! @t A", @!.!:A

în care a i sunt parametri de construcţie şi tehnologici, ! - factori externi.Mentenailitatea evaluează probabilitatea ca un produs să fie repus în funcţiune după un

interval de timp predeterminat, la parametrii funcţionali. Deşirea din funcţiune a unei maşini-unelte se datorează apariţiei defectelor accidentale sau scăderii preciziei.

1.%./ Ca"acte"i$tici economice

Ealitatea maşinii-unelte reflectat prin prisma caracteristicilor economice este determinată de

productivitatea maşinii, preţul acesteia, cheltuieli de mentenanţă, cheltuieli de utilizare, gradul devalorificare a resurselor etc.

1.%.0 Ca"acte"i$tici #e o"#in $ocial ene"al

4in punctul de vedere al caracteristicilor cu implicaţii de ordin social, calitatea maşinii-unelteeste evaluată ţin9nd cont de efectele proceselor tehnologice asupra mediului ambiant @poluareamicroclimatului, zgomotul, vibraţiile transmise mediului etc.A.

'aşina-unealtă trebuie să fie prevăzută cu sisteme de protecţie a operatorului uman şi amediului în care lucrează, aceste lucruri constituind probleme chiar de interes naţional. Ma niveleuropean există rganizaţia ?uropeană pentru Eontrolul Ealităţii la care Hom9nia este parte

încep9nd cu anul !0)) !!".Preocupările de îmbunătăţire continuă a performanţelor realizate de maşinile-unelterom9neşti, sau aflate în funcţiune în Hom9nia, necesită studierea cu responsabilitate a fiecăruifactor de influenţă asupra calităţii acestor tipuri de maşini de lucru de mare complexitate.

+I+LIO)RAIE

!. Waron, . ş.a. Calitate şi fiailitate Manual practic Vol I şi II , ?ditura ehnică. Wucureşti, !011./. War6er, .W. Bualit2 en0ineerin0 2 desi0nK 7a0uchi philosoph2 . [ualit8 Progres. dec. !01).2. Wotez, ?., 'oraru, V., 'inciu, E., Dspas, E. Maşini-unelte - vol ' Lr0anolo0ia şi precizia maşinilor-unelte, ?dituraehnică, Wucureşti, !0+1.:. Dspas, E., Predincea, N., 4ogariu, E. Metode de cercetare a maşinilor-unelte, Dnstitutul Politehnic Wucureşti, !00/.


13/13

=. Dspas, E. ş.a. r0onomia maşinilor-unelte, ?ditura ehnică, Wucureşti. !01:.). &uran, &. '. uport pentru cursul intensiv asupra calităţii , Wucureşti, !0+/.+. &uran, &. '., rina, #. '.Cr. Calitatea produselor , ?ditura ehnică. Wucureşti, !0+/.1. Zersten, >. Neometrisches Verhalten von er)zeu0maschinen unter statischer und termischer Oast . eza dedoctorat, #a6ultat fur 'aschinen;essen der Hheinisch-7estfalischen echnischen ochschule >achen, !012.0. Zozlovs6ii, N.>., \ai6in, '.P. Pest)osti i viroustoicivosti tia!el ih frezernih stan)ov , 'os6va,!01).!*. Zudinov, V. >. @inamica maşinilor-unelte, Wucureşti,!0+*.!!. 'oţoiu, H. In0ineria calităţii , ?ditura Ehiminform 4ata $. >., Wucureşti, !00:.!/. prean, >., Predincea, N. 5i0iditatea statică a maşinilor-unelte, .E.'.'. nr.), ?ditura ehnică, Wucureşti, !010.

!2. Predincea, N. tudiul deformaţiilor termice şi elastice ale maşinilor-unelte şi al influenţei acestora asupra parametrilor de performanţă. eză de doctorat, Dnstitutul Politehnic Wucureşti, !00!.!:. Predincea, N., 'inciu, E., Eonstantin, ., \apciu, '. #recizia 0eometrică a maşinilor-unelt e, .E.'.'. nr. !!,Wucureşti, !00=.!=. 7ec6, '. er)zeu0maschinen, Gand ' tudium und praxis, V4D I Verlag mb, 4usseldorf, !00*.!). \apciu, '. Cercetări teoretice şi experimentale privind reformaţiile elastice ale elementelor portante alemaşinilor-unelte în vederea optimizării structurii lor . eză de doctorat, $ /1!*-1*, $>$ /1+/F!-1), $>$ !**02F/-1=, $>$ !*1*0-++, $>$ !=*02F2-1)

c1 mcpmu calitate masini unelte.doc

Documents