buletinul abrm nr.2(2)/2005

BULETINULABRM

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILORDIN REPUBLICA MOLDOVA

BULETINULABRM

Publicaţie periodică

Nr. 22005

CHIŞINĂU2005

2 ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Coordonatori:

Ludmila COSTIN – preşedintele ABRM

Valentina CHITOROAGĂ – redactor responsabil

Membrii colegiului redacţional:

Tamara BAGHICI

Ludmila CORGENCI

Elena COROTENCO

Lidia KULIKOVSKI

Iulia TĂTĂRESCU

Design, machetare computerizată:

Octavian TVERDOHLEB

Număr apărut cu sprijinul financiar al Camerii Naţionale a Cărţii

ISSN

© Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova

3Buletinul ABRM Nr. 2

CUPRINS

EDITORIAL

Valentina ChitoroagăABRM – BIBLIOTECA – BIBLIOTECARUL(ORI ÎN LOC DE EDITORIAL) .......................................................................... 5

DOCUMENTE DE REGLEMENTARE A ABRM

REGULAMENTPRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREACONCURSULUI PENTRU CELE MAI REUŞITE LUCRĂRI ÎNDOMENIUL BIBLIOLOGIEI ŞI ŞTIINŢEI INFORMĂRII ..................................... 6

FORMULAR DE PARTICIPARE ....................................................................... 8

TEORIE ŞI PRACTICĂ BIBLIOTECONOMICĂ

RAPORTUL FRBRINTRODUCERE [TEXT REDUS] ..................................................................... 9

Viviane RedingROLUL BIBLIOTECILOR ÎN SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ ..................10

INSTRUIRE PROFESIONALĂ CONTINUĂ

Ludmila CorghenciINSTRUIREA CONTINUĂ ABIBLIOTECARILOR — PRIORITATE PENTRU ASOCIAŢIABIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA........................................14

DIN VIAŢA FILIALELOR ABRM

Valentina FrunzăFILIALA ORHEI A ASOCIAŢIEI BIBLIOTECARILORDIN REPUBLICA MOLDOVA ..........................................................................20

ÎNTRUNIRI PROFESIONALE

Roman RuriciSAMITUL MONDIAL AL SOCIETATII INFORMATIONALE, TUNIS 2005 ........21

Natalia PopescuSEMINARUL NAŢIONAL — 2005 ....................................................................22


Dora CaducCURSURI DE RECICLARE LA CONSTANŢA...............................................23

Eugenia BejanCONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ „CRIMEEA 2005” ....................................24

Ludmila CostinElena Harconiţa

A XVI-A CONFERINŢĂ NAŢIONALĂ AASOCIAŢIEI BIBLIOTECARILORDIN ÎNVĂŢĂMÂNT – ROMÂNIA .......................................................................26

Elena CorotencoIMPORTANŢA SPAŢIULUI INFORMAŢIONAL UNICPENTRU STABILIREA RELAŢIILORŞTIINŢIFICE ŞI CULTURALE ..........................................................................29

ASOCIAŢII BIBLIOTECARE PE MAPAMOND

Mariana HarjevschiFILIALA STUDENŢEASCĂ A ASOCIAŢIEIBIBLIOTECARILOR AMERICANI ....................................................................30

ÎNTRUNI PROFESIONALE ÎN ANUL 2006 .....................................................31

INFORMAŢII UTILE

BIBLIOTECONOMIE, INFORMARE, DOCUMENTAREDOCUMENTE NORMATIVE ÎN VIGOARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA(SITUAŢIE LA 01.11.05) ...................................................................................33

STANDARDE INTERSTATALE (SITUAŢIE LA 01.06.05) ..............................34


În palmaresul anului 2005 se înscriu mai multe activităţi de amploare: simpozionul naţional “Anulbibliologic 2004”, organizat de ABRM şi Biblioteca Naţională; Symposia Professorum la DIB ULIM;consemnarea jubileelor Bibliotecii Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Bibliotecii Universităţiide Stat de Medicină şi Farmacie “N. Testemiţanu”, 45 de ani ai învăţământului biblioteconomic dinMoldova; atribuirea statutului de Centru Naţional ISSN Camerei Naţionale a Cărţii; Forul Bibliotecarilordin Bibliotecile Publice, I-a ediţie şi alte evenimente.

În condiţiile schimbărilor politice, economice şi socioculturale din Moldova, centrele biblioteconomiceau adoptat noi forme de activitate, lărgindu-şi funcţiile, drept răspuns cerinţelor informaţionale aleutilizatorilor. Fiind într-o permanentă perfecţionare a direcţiilor de activitate tradiţionale, bibliotecile auimplementat activ tehnologiile informaţionale, propunând căi moderne şi de perspectivă în asigurareasocietăţii cu cunoştinţe. În noua situaţie economică, bibliotecile, avînd funcţia de centre de informareşi documentare, îşi asumă şi funcţii de susţinere psihologică şi sprijin intelectual al beneficiarilor săi.

Toate acestea, cît şi alte aspecte ale dezvoltării bibliologiei în Moldova, au fost reflectate înpaginile publicaţiilor şi presei periodice de specialitate între care s-a înscris armonios (cel puţin lapărerea noastră) şi prima publicaţie a ABRM .

Numărul 1 al „Buletinului ABRM”, fiind editat la puţin timp de la alegerea noii conduceri a ABRM,a fost conceput ca un instrument util bibliotecarilor, interesaţi de cadrul de reglementare al ABRM,structura organizatorică a acesteia. Cel de-al doilea număr al Buletinului reflectă anumite implicaţiiprofesionale ale Biroului şi Consiliului ABRM, informând comunitatea bibliotecară şi asupra experienţelorfilialelor din teritoriu, asociaţiilor similare din alte ţări

Mesajul Biroului ABRM pentru anul 2006 l-am îmbrăcat în cuvintele ce aparţin lui Nicolae Iorga:„Să ştii unde eşti, să descoperi ce trebuie acolo, să încerci tot ce poţi încerca în vederea acelei nevoi,sunt cele trei rădăcini ale înţelepciunii”.

ABRM – BIBLIOTECA – BIBLIOTECARUL (ORI ÎN LOC DE EDITORIAL)

Viaţa biblioteconomică in anul ce se scurge afost destul de bogată în evenimente de anvergurăîn domeniu în fruntea cărora a stat Măria Sa -Bibliotecarul, Bibliograful-Documentarist.

EDITORIAL

Valentina Chitoroagă,redactor şef al Buletinului ABRM,director Camera Naţională a Cărţii


DOCUMENTE DE REGLEMENTARE A ABRM

PROIECT

REGULAMENTPRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREAConcursului pentru cele mai reuşite lucrări în

domeniul bibliologiei şi ştiinţei informării

Cadrul general

Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova organizează anual, în colaborare cu Mini-sterulCulturii şi Turismului, Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, Biblioteca Naţională a RepubliciiMoldova, Concursul pentru cele mai reuşite lucrări, scopul cărui este de a încuraja şi susţineprofesionalismul şi originalitatea în editarea documentelor din domeniul bibliologiei, ştiinţei informăriişi altor domenii în care se produc membrii ABRM (Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova).

Responsabilităţi ale organizatorilor Concursului:& Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova promovează informaţia privind organizarea

Concursului, oferă sprijinul consultativ şi informaţional necesar; asigură organizarea şedinţelorComisiei de evaluare, precum şi acordarea diplomelor pentru lucrările premiate.

& Biblioteca Naţională a Republicii Moldova monitorizează activitatea Comisiei de evaluarea Concursului; recepţionează documentele înaintate pentru Concurs (respectînd rigorile stabilitede Regulament); organizează expoziţia lucrărilor prezentate la Consurs.

& Ministerul Culturii şi Turismului şi Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului contribuiela promovarea informaţiei privind condiţiile şi desfăşurarea Concursului; se implică în relaţiilecu organele administraţiei publice, cu fondatorii în vederea acoperirii materiale şi financiare adiplomelor şi premiilor Concursului respectiv cîte 5 000 lei.

& Comisia de evaluare (CE) organizează recepţionarea lucrărilor conform reglementărilorstabilite; asigură clasamentul corect al lucrărilor.

Scopul

þ Optimizarea activităţii de investigare, a creativităţii în domeniul bibliologiei, ştiinţei informării şiîn alte domenii de cercetare a membrilor Asociaţiei Bibliotecarilor.

þ Promovarea de noi valori şi experienţe pozitive în domeniu.þ Valorificarea şi stimularea potenţialului ştiinţific al bibliotecarilor din republică.þ Consolidarea statutului bibliotecarilor şi a bibliotecilor în societate.

Criterii de admisibilitate

1. La concurs sînt admise lucrări ce ţin de bibliologia generală: organizarea activităţii de bibliotecă,relaţii cu publicul, organizarea cataloagelor (tradiţionale/electronice), dezvoltarea şi gestionareacolecţiilor, organizarea activităţii de informare, serviciilor de referinţe; lucrări ce ţin de sociologiacărţii şi a lecturii, asistenţa de specialitate, activitatea de studii şi cercetări în domeniul bibliologiei;dicţionare lexicografice, pe materii, de personalităţi, bio şi bibliografii speciale, bibliografii lo-cale, bibliofilie, lucrări în domeniul automatizării şi informatizării, materiale promoţionale, publicaţiiperiodice, ştiinţa informării şi alte domenii de cercetare, indiferent de limba şi suportul defixare a informaţiei (format tradiţional, electronic, multimedia, AV, grafice etc.).

2. Se propun lucrări care nu au participat la ediţiile anterioare ale Concursului.z Sînt invitaţi să participe:

ý autori individuali ý colectiv de autori

z Participanţii trebuie să fie membri ai Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova.


Condiţiile de acordare a premiilor

Concursul pentru cele mai reuşite lucrări în domeniul bibliologiei (biblioteconomie, bibliografie,biobibliografie, bibliofilie ş.a.), ştiinţa informării şi alte domenii în care se produc membrii AsociaţieiBibliotecarilor, va fi organizat pe următoarele secţiuni:

! Bibliologie! Ştiinţa informării! Enciclopedii, dicţionare, lexicoane, ghiduri! Publicaţii periodice (Ediţii noi sau ediţii speciale care n-au participat la Concurs)! Automatizare şi informatizare! Materiale promoţionale! Lucrări în alte domenii

Premii acordate:ü Premiul I, II, III la fiecare secţiune.ü Premiul Mare pentru deosebită ţinută ştiinţiifică şi valoare culturalăü Premiul Special pentru:

û originalitate û design û debut

Data limită de aplicare

&Lucrările vor fi prezentate la sediul Bibliotecii Naţionale (Chişinău, str.31 August , 78A, Bloc 2)pînă la 31 ianuarie secretariatului Comisiei de evaluare cu menţiunea Concursul pentru celemai reuşite lucrări în domeniul bibliologiei şi ştiinţa informării.

Procedura de inscriere

& Înscrierea la Concurs se face prin completarea de către concurenţi a Formularului de participare.Vezi anexa.

&Lucrările pentru Concurs vor fi prezentate în 2 exemplare, care vor fi integrate în Biblioteca despecialitate ( Şcoala de Biblioteconomie din Republica Moldova ) şi Biblioteca Naţională.

Sistemul de evaluare

&Comisia de evaluare este desemnată de Biroul ABRM&Evaluarea lucrărilor se va realiza prin metoda puantificării (de la 1 la 10) conform criteriilor:

1. Corespundere rigorilor de specialitate: metodologia alcătuirii, respectarea standardelor învigoare, izvoarele de selectare, structurarea materialelor, aparatul bibliografic

COEFICIENT 5

2. Reflectarea temei: corespunderea titlului lucrării conţinutului acesteia, actualitatea temei,valoarea informaţională, culturală şi cognitivă a lucrării; originalitate, creativitate

COEFICIENT 4

3. Stilistica lucrăriiCOEFICIENT 3

4. Forma de prezentare a lucrării (concepţie grafică, calitatea editării, integrarea armonioasă adesignului)

COEFICIENT 2


Totalizarea rezultatelor se va efectua conform formulei:

NOTE PUNCTAJ TOTAL LOCUL

4*10 140 Premiul Mare4*8-9 112-126 Locul I4*7-8 98- 111 Locul II4*6-7 84-97 Locul III4*5-6 70-83 Premiu debut

Anunţarea finaliştilor si a participanţilor

ö Rezultatele Concursului se aprobă de către Biroul ABRM, Ministerul Culturii şi Turismului,Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, Biblioteca Naţională pînă la 1 martie a anului încurs.

ö Anunţarea numelor laureaţilor, decernarea premiilor va avea loc în cadrul Simpozionului NaţionalANUL BIBLIOLOGIC.

ö Informaţii despre materialele premiate vor fi mediatizate pe paginile revistelor şi ziarelor despecialitate (Magazin Bibliologic, Gazeta bibliotecarului, Buletinul ABRM etc.), în presanaţională.

Anexă

FORMULAR DE PARTICIPARE

Autor (colectiv, individual)__________________________________________________________

Titlu lucrării _____________________________________________________________________

Denumirea instituţiei_______________________________________________________________

Adresa instituţiei_________________________________________________________________

Serviciu, telefon, e-mail____________________________________________________________

Adresa de la domiciliu, telefon, e-mail________________________________________________

Postul _________________________________________________________________________

Studii / Grad ştiinţific_____________________________________________________________

Specialitatea____________________________________________________________________

Suport (tradiţional / electronic) _____________________________________________________

Secţiunea______________________________________________________________________


TEORIE ŞI PRACTICĂ BIBLIOTECONOMICĂ

Ultimul timp în lexicul profesional este frecvent utilizat acronimul FRBR. La unele întruniriprofesionale au fost prezentate şi comunicări la acest subiect (la Bălţi – dna Lina Mihaluţă şi laSeminarul Naţional - dna Ala Panici). Dat fiind faptul, că aceste comunicări se referă mai mult laconţinutul, structura FRBR, colegiul de redacţie a ţinut să publice un extras din introducerea laRaportul FRBR, unde sunt expuşi factorii ce au dus la elaborarea Cerinţelor funcţionale pentruînregistrările bibliografice.

Raportul FRBR.Introducere [text redus]

(FRBR - Functional Requirements for BibliographucRecords = Cerinţe funcţionale pentru înregistrărilebibliografice, aprobate de către Comitetul Permanent alSecţiunii de Catalogare a IFLA, septembrie 1997)

Acum aproape 40 de ani, IFLA - FederaţiaInternaţională a Asociaţi ilor şi Instituţii lor Bibliotecare ainiţiat o reexaminare fundamentală — la nivel internaţional— a teoriei şi practicii catalogării . Primul rezultat impor-tant al acestui efort a fost elaborarea unui set de principiide catalogare, aprobat la conferinţa internaţională ce aavut loc la Paris în 1961, şi care a ajuns ulterior să fiecunoscut sub numele de „Principi ile de la Paris”.

Un al doilea demers-cheie a fost ini ţiat la ReuniuneaInternaţională a Experţi lor în Catalogare ce s-a desfăşuratla Copenhaga în 1969, prin adoptarea unei rezoluţii privindstabil irea unor standarde internaţionale pentru forma şiconţinutul descrieri lor bibl iografice. Primul dintrestandardele dezvoltate ca urmare a acestei rezoluţii afost „Descrierea Bibliografică Internaţională Standardpentru Publicaţi i le Monografice”, ISBD(M), publicat în1971. În anii ce au urmat acestor demersuri ini ţiale,Principi i le de la Paris şi ISBD-uri le au servit ca funda-ment bibliografic pentru o serie de coduri de catalogarerevizuite, naţionale şi internaţionale.

În acelaşi timp însă, contextul în care principi ile şistandardele de catalogare operează s-a schimbat dra-matic. Factori i-cheie care au contribuit la aceastăschimbare au fost:

a ) introducerea şi dezvoltarea continuă a sistemelorinformatice pentru crearea şi procesareainformaţii lor bibl iografice şi

b ) creşterea bazelor de date de mari dimensiuni —atât cele de anvergură naţională, cât şi cele deanvergură internaţională — care conţin înregistrărifurnizate şi util izate de către mii de biblioteci ceparticipă la programe de catalogare partajată.

Extinderea catalogări i partajate a fost favorizată nudoar de oportunităţile oferite de noile tehnologii, ci şi denecesitatea crescândă de a reduce costuri le catalogări i,prin minimizarea duplicări i efortului de catalogare. De

asemenea, presiunile economice au îndemnat bibliotecilesă încerce să simplifice procesul de catalogare şi săfacă tot mai mult o catalogare „minimală”, pentru a ţinepasul cu continua creştere a producţiei editoriale. Pe dealtă parte, s-a constatat o nevoie crescândă de adaptarea codurilor şi a practicilor de catalogare pentru a face faţăschimbărilor survenite în urma apari ţiei de noi forme depublicaţii electronice şi a apariţiei accesului la resurseleinformaţionale prin intermediul reţelelor.

Acest context în schimbare a format fundalulSeminarului asupra Înregistrărilor Bibliografice din 1990,de la Stockholm, ţinut sub egida Programului de ControlBibliografic Universal şi MARC Internaţional (UBCIM) alIFLA şi a Diviziei de Control Bibliografic IFLA. Deşiparticipanţi i la seminar au recunoscut realităţi leeconomice cărora bibl iotecile trebuie să le facă faţă şinecesitatea de a reduce costuri le catalogări i , ei ausubliniat şi importanţa satisfaceri i nevoilor util izatori lorşi cea a rezolvării mai eficiente a spectrului larg de nevoiasociate diferitelor tipuri de materiale şi variatelor contexteîn care se util izează înregistrări le bibliografice.

S-a recunoscut că presiunea continuă de a practica„catalogarea minimală” necesită o atentă reexaminare arelaţi i lor dintre elementele de date individuale dinînregistrări le şi nevoile uti lizatorului. S-a mai recunoscutcă, în acest context, programele de catalogare partajată— atât la nivel naţional, cât şi la cel internaţional cer,pentru a fi viabile, adoptarea unui standard pentru nivelul„elementar” sau „de bază” al înregistrării .

La Seminarul de la Stockholm s-au adoptat nouărezoluţii , iar una dintre ele a condus direct la prezentulstudiu. Acea rezoluţie cerea comanditarea unui studiucare să definească cerinţele funcţionale ale înregistrărilorbibl iografice.

Obiectivul studiului era să producă un cadru concep-tual care să ofere atât o înţelegere l impede, precisexprimată şi larg acceptată a ceea ce este acel cevadespre care înregistrarea bibliografică oferă informaţii ,cât şi ce ne aşteptăm să realizeze înregistrareabibliografică, pentru a răspunde nevoilor uti lizatori lor.


Termenii de referinţă au trasat şi o altă sarcină grupuluide lucru: să recomande un nivel de funcţionalitate debază, precum şi cerinţe informaţionale de bază pentruînregistrări le produse de către agenţi i le bibl iograficenaţionale. Scopul formulări i recomandări lor pentru oînregistrare bibliografică naţională de nivel minimal erasă răspundă cerinţei — identificată la Seminarul de laStockholm — de a avea un standard pentru un nivel debază ce ar permite agenţii lor bibliografice naţionale să-şireducă costurile de catalogare, prin producerea, la nevoie,de înregistrări mai-puţin-decât-complete, dar care, înacelaşi timp, să dea asigurări că toate înregistrări leproduse de către agenţii le bibl iografice naţionale satisfaccerinţele esenţiale ale util izatorilor.

În februarie 1997, grupul de lucru s-a reunit pentru adiscuta comentariile rezultate în urma examinării şi pentrua decide cum să revizuiască raportul. Ca urmare a acesteireuniuni, consultanţii au încorporat modificările finale înraport. D-na Olivia Madison — preşedinta grupului delucru — a prezentat raportul final Comitetului Permanental Secţiei de Catalogare a IFLA la a 63-a ConferinţaGenerală a IFLA din 1997, de la Copenhaga, Danemarca.Comitetul Permanent a aprobat raportul final al grupuluide lucru la şedinţa sa din 5 septembrie 1997.

Textul integral al Raportului FRBR în traducere românăîl puteţi consulta la adresa:www.cimec.ro/Metodologie/Catalogare.htm#raportFRBR

ROLUL BIBLIOTECILOR ÎN SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

Viviane RedingMembru responsabil al Comisiei Europenepentru Societatea Informaţională şi Media

Importanţa bibliotecilor în societatea noastrăMizele sunt foarte mari din punct de vedere social,

cultural şi economic. Bibliotecile joacă un rol fundamen-tal în societatea noastră. Ele reprezintă administratorii ,colectori i şi organizatori i moşteniri i noastre; ele suntorganizatori i cunoştinţelor din cărţile pe care le mînuesc– adăugînd-le valoare prin catalogarea, clasificarea şidescrierea acestora; şi, ca instituţi i publice, ele asigurăegalitatea accesului la informaţie pentru toţi cetăţenii.Bibl iotecile prezervează/conservează cunoştinţele dintrecut şi din prezent pentru a le transmite în viitor.

Bibliotecile şi arhivele europene conţin o mulţime demateriale ce conţin bogăţia istoriei Europei de pestesecole. Aceste materiale sunt in diferite formate – cărţi ,ziare, filme, fotografi i şi hărţi . Expunîndu-le online, noi lefacem mai uşor de accesat pentru cetăţeni.

Colecţi i le bibl iotecilor în diferite ţări reprezintăidentitatea culturala a tari i . Limba este inima tuturoracestor identităţi. Ca rezident al Luxembourgului, aşispune: “d’Sprooch ass d’Haerz vun der kulturellerIdentitéit vun éngem Land” sau, “le language est au coeurde l ’ identité culturelle d’un pays” sau “die Sprache istdas Herz der kulturellen Identität eines Landes”... Într-adevăr, colecţi ile Bibliotecii Naţionale din Luxemburg,care astăzi ne găzduieşte, este un exemplu cum mai multelimbi creează istoria unei singure ţări.

Internetul este o oportunitate incredibilă pentrucirculaţia moştenirii noastre, este un avantaj de a o facecunoscută la nivel mondial.

Din punct de vedere economic, industri ile culturale şimoştenirea culturală reprezintă sectoare majore deactivitate. De exemplu, conform statistici lor LIBECON,bibliotecile europene au angajat în cîmpul muncii circa337.000 bibliotecari în 2005 şi au avut peste 138.000.000de util izatori înregistraţi. Aceasta reprezintă circa o treimedin populaţia Uniunii Europene1. Acest fap t ne aratăimpactul social pe care-l au bibliotecile.

i2010 – generalRecent, am lansat o iniţiativă care intenţionează sa

forti fice contribuţia tehnologiei informaţionale sicomunicaţionale la principiile declaraţiei de la Lisabonacu privire la dezvoltarea economică şi crearea de noilocuri de muncă.

Această iniţiativă, cu care sunteţi deja la curent, estei2010. Ea prevede un cadru de preocupări importanteprivind Societatea Informaţiei şi Media în următori i 5 ani.

i2010 – 3 pilonii2010 se va construi pe trei piloni:primo: un spaţiu informaţional comun, crearea unui

cadru de reglementare modern, pentru convergentaeconomiei digitale; stimularea disponibil itati i conţinutuluidigital;

secundo: investiţii în cercetări şi inovatii tehnologiice;tertio: accentul pe o societate informaţională

europeană cît mai inclusivă.

Acesti trei piloni propun trei iniţiative cheie: grija pentruoameni într-o societate în devenire, tehnologii inteligente,bibl ioteci digitale – subiectele care ne adună astăziîmpreună.1 Internat ional library statistics: trends and Commentary based onthe Libecon data , by D.Fuegi and M. Jennings, Ju ne 2004. http://www .libe con.org/p df/In terna tion alLib raryStatistic.pdf

http://www.cimec.ro/Metodologie/Catalogare.htm#raportFRBR

http://www.libecon.org/pdf/InternationalLibraryStatistic.pdf


Bibliotecile digitale europeneTrebuie să recunoaştem că există mai multe opinii

asupra conceptului de bibliotecă digitală. Este o bibl iotecăelectronică? O colecţie digitală? Un depozitar de soft-ware si modele ştiinţifice? O colecţie de publicaţii sauînsăşi lumea întreagă plasată pe web?

Ce este o bibl ioteca digitala europeana? Nu sugerezsa se creeze o singura biblioteca digitală. Eu o considero reţea de mai multe biblioteci digitale în diferite instituţiidin întreaga Europă.

Aceste biblioteci vor oferi cetăţeanului accesul onlinela cărţi, la informaţia istorică locală, la filme şi obiecte demuzeu – şi vor furniza servici i pe care cetăţeanul să leuti lizeze. Noi creăm un templu virtual unde pilonii suntbibl iotecile si Europa spri jină structuri care sa le menţinîmpreună. Cu alte cuvinte valoarea adăugată constă înpromovarea şi împărtăşirea conceptului cît şi realizarealui. Aceasta presupune cooperarea pentru a preîntîmpinaplagiatul, cooperarea în dezvoltarea soluţi i lor comuneefective, necostisitoare. În acelaşi timp, eu voi încurajamembrii statelor să dezvolte, să forti fice şi să sporeascăpilonii săi propri i.

Implementarea acestor bibl ioteci digitale la niveleuropean implică munca în trei direcţi i importante:õ digitizarea – întotdeauna este important ca să

transpunem online ceea ce a fost scris pe paginăîn trecut, pentru o accesare mai răspîndită; în viitorbibl iotecile noastre digitale vor oferi diferiteservici i în diverse formate: audio, video, imaginigrafice dinamice tridimensionale pe pagini web.

õ accesibil itatea resurselor în reţeaua internet –uti lizatorii aşteaptă să l i se livreze cărţi şi articoledirect prin reţele. Este paradoxal pentru ei săviziteze fizic bibl ioteca pentru consultareapublicaţi ilor electronice.

õ păstrarea şi arhivarea resurselor digitale –materialul digital necesită mentenanta permanenta;el riscă să fie pierdut din cauza schimbări lorpermanente rapide a hardware şi software saudin cauza CD-urilor util izate.

Preocupări specificeProgresul acestor trei directii – accesibili tate online,

digitizare si prezervare digitala - solicita un numar descimbari. Natura acestor schimbari este economica,legala, organizationala si tehnica:ó Economice şi financiare: digitizarea este un

proces industrial intensiv şi costisitor. Mai întîitrebuie să consultăm o mul ţime de volume demateriale pentru a alege ce să digitizăm. In Europaau fost împrumutate peste 2,5 bilioane de cărţi in2001 de către o larga reţea de biblioteci.

Cu atît mai mult nu putem şti precis costul procesuluide digitizare, nu putem presupune nici rezultateleaşteptate. Soluţiile trebuie să fie analizate de către editorişi sectorul privat printr-o colaborare permanentă.

ó Chestiuni legale implică drepturile de autor (copy-right), precum o demonstrează proiectul bibl io-tecar prezentat de Google. A digitiza înseamnă aface o copie. Aceasta însă poate fi o problemădatorită drepturi lor de autor existente astăzi.Există o excepţie pentru bibl iotecile publice şiarhive, însă această excepţie trebuie implementatăpe căi diferite în statele membre ale UE2. Aceastapoate şi afecta capacitatea bibl iotecilor de aîntreţine resursele electronice disponibile.

ó Disponibilitatea online. Să ai o copie digitală saudigitizată nu înseamnă numaidecît că o poţi oferipublicului. Conform legislaţiei curente a UE şiacorduri lor internaţionale, materialul digitizatpoate fi făcut accesibil online dacă acesta este îndomeniul public sau cu acordul deţinătoruluidrepturi lor de autor. Dacă autorul a murit, lucrărilesale devin domeniu public peste 70 de ani de lamoarte.

OrganizaţionalScala provocărilor economice pentru digitizare cere

cooperare la nivel European pentru optimizarea resur-selor disponibile.

Sunt necesare noi căi de lucru pentru realizareadigitizarii . Eforturi pentru o digitizare efectivă la niveleuropean nu trebuie să vină numai din partea sectoruluipublic. De exemplu, compania Telecom Italia finanţeazădigitizarea bibliotecii din Milano. În Spania Telefonica asprij init Bibl ioteca Naţională şi Biblioteca din Cataloniaîn digitizarea cataloagelor şi documentelor.

Se impune necesitatea parteneriatelor dintre sectoa-rele public şi privat pentru digitizarea şi exploatarearesurselor bibliotecare. Desigur, trebuie de stabilit şi relaţiicu editorilor şi deţinători i drepturilor de autor pentru aexpune online materiale licenţiate.

În continuare, investiţi ile în digitizare trebuie să fiecompletate de schimbări organizaţionale din cadrulinstituţii lor de profil. E necesar de a obţine noi abilităţi latehnologii le noi, împreună cu expertiza extensivă careexistă deja în unele instituţi i . Pentru biblioteci aceastaînseamnă antrenarea şi reprofilarea personalului la noilevalori şi servicii .

TehnicInstrumente pentru digitizare. Trebuie să îmbunătăţim

uneltele pentru digitizarea şi indexarea textelor, în spe-cial pentru acele ce sunt scrise in alte limbi decît engleza,cît şi pentru materialele vechi cu altfel de alfabete sicaractere.

Progresul instrumentelor tehnologice poate contribuila reducerea costuri lor şi la sporirea eficienţei digitizări i.Pentru a realiza acest fapt, noi trebuie să combinămcunoştinţele de speciali tate din statele UE cu cele ale2 Directive 2001/29/EC on the harmonization of certain aspects of copyright and relatedrights in the Information society. European Parliament and Council directive of 22 May2001, OJ L 167, 22.6.2001, p.10.


altor instituţii , precum întreprinderile industriale, bibliote-ci le, arhivele, universităţi le şi centrele de cercetare.Cooperarea interdisciplinară ne poate ajuta să avansămtehnologiile pentru digitizare în Europa.

Uti lizatorul îşi doreşte să găsească materiale pre-cise şi complete şi cît mai rapid, fără să navigheze prinşirul paginilor cu rezultate apărute pe monitor. Aceastanecesită o indexare mult mai sofisticată şi mai automatăa resurselor care vor fi în bibliotecile digitale in vii tor –audio, video, construcţii 3D (tridimensionale), la fel ca şitextul.

În termeni scurţi trebuie să dezvoltăm sisteme carepot integra instrumente de căutare avansate la sistemeleexistente din bibl ioteci.

Ce s-a făcut?În toate statele membre ale UE există iniţiative de a

expune moştenirea culturală online, insă intensitatea şieforturi le variază de la o ţară la alta. Internetul oferă unspaţiu vast pentru diferite servici i , colecţii şi resurse.

Danemarka are o Bibliotecă Digitală pentru CercetăriElectronice; Marea Britanie dezvoltă un cadru pentru oreţea de bibl ioteci de cercetare. Franţa şi -a asumat re-cent o iniţiativă stabil ind o comisie responsabilă pentrustrategii le realizări i Bibl iotecii Digitale Europene.

Aceste iniţiative au ca parteneri principali bibl iotecilenaţionale, dar acceptă şi oricare altă instituţie care estecointeresată şi care doreşte să se afi lieze.

Iniţiativa recentă a Franţei a stabilit un nou impuls, săunească diferiţi agenţi din toate sectoarele societăţii vis-a-vis de problemă. Comisia urmăreşte desfăşurarearelaţi ile stabili te din 1990, în cazul bibliotecilor naţionale,prin prisma Planului de Acţiuni din 2001. Pe viitor, aceastăcooperare trebuie să fie extinsă la diferite nivele – întrestatele membre, între organizaţii le culturale, precum suntbibl iotecile, dar şi între sectoarele public şi privat.

Bibliotecile trebuie să conlucreze la nivel europeanpentru ca sistemele lor să devină mult mai interoperabilepentru ca uti lizatorii sa poată căuta in cataloage colective,in mai multe cataloage deodată.

Cel mai recent şi mai „vorbitor” exemplu este TEL(Biblioteca Europeană), un program aplicat în practică la17 martie 2005. Programul TEL prevede accesulutilizatorilor la resursele deja digitizate ale bibliotecii, cîtşi accesul la materialele digitizate ale altor 11 bibl ioteciafil iate la proiect.

Cu ce poate să contribuie Comisia?Comisia va întreprinde un şi r de acţiuni în domenii le

politic, strategic şi tehnic. Noi trebuie să accelerăm lucrulîn cadrul bibliotecilor digitale europene. Drept iniţiativăfanion va servi un comunicat scurt cu privire la biblioteciledigitale. În acest comunicat sunt expuse trei direcţii deacţiune – digitizarea, accesul şi păstrarea – şi problemelece le degaja. Comunicatul este pentru Parlamentul Euro-pean şi Consil iul Europei, urmînd să fie discutat la 14

noiembrie în Consil iul pentru Cultură. Astfel problemanoastră va fi discutată la nivel politic.

Strategic. Vor urma numaidecît consultaţii cu toţiparticipanţii la proiect asupra Comunicatului în ce priveştedrepturile de autor ş. a. Vă invit să contribui ţi colectiv şiindividual la aceasta şi să vă încurajaţi colegii din ţări leDvs. să procedeze la fel.

Rezultatele vor fi uti lizate ca baza pentru elaborareaRecomandărilor cu privire la digitizare si prezervare. Inacelaşi timp am stabili t un grup de un nivel foarte înalt sămă consulte si consilieze in problemele bibliotecii digitale.

Programele noastre de cercetare lucrează deja asupraproblemelor tehnologice. De curînd am contribuit la unproiect privitor la cercetări şi implementarea tehnologiilorinformaţionale cu 36 milioane de euro. Prima direcţie estede a dezvolta tehnologiile de cercetare, a doua se referăla păstrarea conţinutului digital, şi este pentru prima datăcînd avem resurse financiare anume pentru aceastăactivitate.

O cale de progres este prin intermediul Centrelor deCompetenţă care vor stabili know-how-ul (tehnologii lenoi) în bibl ioteci, în cercetări şi în sectorul privat. Acestecentre pot deveni piatră de temelie pentru digitizarea şipăstrarea moştenirii culturale europene, o bază pentruimplementarea tehnologiilor, proceselor şi abil ităţilor.

eConţinutplus. În cele din urmă, avem la dispoziţie 60milioane de euro pentru accesul la conţinutul cultural digi-tal din momentul dat pînă în 2008 prin intermediulprogramului eConţinutplus. Obiectivele sale sunt de afacilita descoperirea resurselor culturale şi de a le menţinepentru o reutil izare permanentă de către un număr cît maimare de uti lizatori. Programul nu finanţează digitizareaca atare, dar sprij ină reţelele de colecţii naţionale caresunt deja digitizate.

ConcluzieBibliotecile se confruntă cu o mulţime de probleme în

perioada de tranzi ţie la era digitală. Pentru a evitaproblemele care ar putea să apară pe viitor, ele trebuie săse adapteze, să atragă uti l izatori noi, tineri, dar şi sădezvolte noi modele. Dacă sunteţi gata să faceţi asemeneaschimbări , atunci bibliotecile digitale europene reprezintăo oportunitate reală pentru Dvs. Cooperarea este inimaacestui proces.

Alinierea diferitor componente ale cadrului digital lanivel european necesită o viziune clară şi un angajamentde durată. Noi nu putem s-o facem îndrumaţi de tehnologiilepe care le avem la moment, dar trebuie să avem ambiţiaca pînă în 2010 soluţii le şi tehnologii le să fie de ultimăoră.

Avem puteri considerabile în Europa, deci să leexploatăm. Avem surse unice foarte valoroase. Nu aparţindoar unor instituţii privilegiate, dar au fost colectate timpde secole în arhivele locale şi regionale, bibl ioteci şimuzee, în toate limbile.


Bibliotecile au un rol unic în diseminarea cunoştinţelordin colecţi ile lor. Societatea informaţiei ofera posibil ităţinelimitate. Pentru a măsura oportunitatea este nevoie de

„Biblioteca Digitală Europeana”, un concept lansatde iniţiativa i2010 a Comisiei Europene pentru SocietateaInformaţiei şi Media. Este prima iniţiativă după Strategiade la Lisabona, care urmărea ca Europa să ajungă în2010 cea mai dinamică şi competitivă economie bazatăpe cunoaştere.

La etapa actuală, recunoscând că în, Europa,societatea informaţională a trecut de la “faza de pilot” lacea de “extindere largă” (datorită progreselor tehnologiei)CE a lansat i2010, care este o strategie conprehensivăde modernizare şi îmbunătăţi re a tuturor instrumentelorpolitice menite să încurajeze şi susţină dezvoltareaeconomiei digitale.

Pentru realizarea strategiei i2010, CE a punctat treipriorităţi :

1. Crearea spaţiului unic, deschis, competitiveinformaţional European. Pentru a spri j ini“convergenţa tehnologică” printr-o “convergenţăpolitică” Comisia propune modernizareamanagementului politici lor europene (2005);modernizarea reguli lor privind audiovizualul(2005); actualizarea cadrului de reglementarepentru comunicare electronică (2006); elaborareastrategii de securitate informaţională (2006); oabordare cuprinzătoare a drepturi lor privindprodusele digitale (2006/2007).

2. Creşterea investi ţi i lor în cercetarea privind.Constatându-se că, pentru cercetare, în UE seinvestesc 80 de Euro pe locuitor faţă de 350 înJaponia şi 400 în SUA se propun paşi spre sporireainvesti ţiilor în domeniu până la 1800 mil. de Euroannual pentru TIC şi 800 mil. de Euro pentruinovări i .

3. Promovarea unei societăţi informaţionale inclu-sive. Acestă prioritate urmăreşte diminuareaprăpastiei dintre “cei ce au şi cei ce nu au”. Comisiapropune un Plan de Acţiune “e-guvernare” şiservici i orientate către cetăţean (2006); treiini ţiative privind “calitatea vieţi i” (1) tehnologiipentru o societate îmbătrânită, (2) mij loaceinteligente, mai sigure şi mai puţin nocive, şi (3)biblioteci digitale care au scopul de a asigura accespentru toţi la cultura multi l inguală a Europei(2007), (4) acţiuni de a cuprinde geographic şisocial “diferenţele digitale” care vol culmina cuIni ţiativa Europeană “e-Incluziune”( in 2008).

Traducere din l. englezăLidia Kulikovski

a acţiona în acelaşi timp de sinestătător şi în colaborarecu al ţi i. Sunt întotdeuna gata să vă ajut în valorificareaacestei oportunităţi .

Comisia a cerut statelor membe să-şi defineascăPriorităţi le Informaţionale Naţionale, să elaborezeProgramme-Reforme Naţionale ca contribuţie la realizareaini ţiativei i2010.

Ca răspuns la acest îndemn fiecare ţară-membră adesemnat comisii, comitete responsabile pentru fiecaredin ari ile prioritare, au discutat, au identificat priorităţilelocale şi au înaintat propuneri, răspunsuri, comentari i.

Tema “Biblioteca Digitală Europeană” a fost pe agendaîntrunirii Bibliotecilor Naţionale de la Luxenburg în toamnaanului 2005 în cadrul căreia Vivian Reding a ţinut discursulsău “Rolul bibl iotecilor în Societatea Informaţiei” pe carel-am tradus şi îl prezentăm opiniei Dvs.

Notă: Doamna Vivian Reding, promotoarea iniţiativeii2010, a fost jurnalistă la Luxenburger West (1978-1999),şi membru al Comisiei Europene (CE), responsabilă cueducaţia, cultura, tineretul, media şi sportul (1999-2004).In prezent, este membru al CE, responsabilă cu societateainformaţională şi media. Crezul dumneaei este că:“Tehnologii le informaţionale şi comunicaţionale reprezintătemelia unei economii moderne, o sursă a inovării şi unsector economic a cărui importanţă e în creştere”.

L.K.


INSTRUIRE PROFESIONALĂ CONTINUĂ

INSTRUIREA CONTINUĂ A BIBLIOTECARILOR – PRIORITATE PENTRUASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Ludmila Corghenci,director adjunct DIB ULIM,director ŞBMEste evident, că fiind puşi în faţa unor provocări majore,

cum ar fi: creşterea exigenţelor util izatorilor, modificări înprogramele de studiu şi curriculum, schimbări de atitudineşi altele, trebuie să schimbăm multe în activitatea noastră,să ne schimbăm noi înşine. În acest sens o bibliotecămodernă are nevoie, în primul rând, de personal cucapacităţi de adaptare, de creaţie şi de reflecţie. De ce?Schimbarea, spre care tindem cu toţi i şi o dorim, orealizăm în funcţie de cât şi cum posedăm cunoştinţele şideprinderile moderne, obţinute prin instruirea continuă.Aici menţionez importanţa şi actualitatea „triplei alianţe”:instruire continuă – cunoştinţe şi deprinderi noi –schimbarea mentalităţii şi activităţii profesionale.

Ini ţiatorul şi promotorul ideii, crezului instruiri i con-tinue a bibliotecarilor în Republica Moldova este AsociaţiaBibliotecarilor, lansând acest concept acum 4-5 ani. În ceconstă acesta? Competitivitatea instituţiei informaţionaleeste în proporţie directă cu iniţiativa personalului, motiva-rea acestuia, modernizarea permanentă a cunoştinţelor(învăţarea permanentă, pe parcursul întregii vieţi), cuaplicarea deprinderi lor noi în practică, satisfacţiaprofesională. Instruirea continuă plasează pe prim planinteresul şi dorinţa profesională a individului-bibliotecarde a se schimba şi de a-şi schimba activitatea, acesteafi ind amplificate de spri j inul şi susţinerea instituţieibibl iotecare. Biblioteca devine o instituţie care învaţă,atât vizavi de resursele umane, pe care le deţine, cât şivizavi de cl ienţii săi .

Urmare a promovări i insistente a acestui conceptputem conchide asupra unei „mişcări” pro instruireacontinuă a bibl iotecarilor din Republica Moldova. Estevorba despre constituirea chiar a unui sistem de instruirecontinuă, acesta incluzând:v instruirea la locul de muncă (în prezent în Repub-

l ica Moldova există biblioteci, ce au elaborat şiimplementează politici, concepte de instruire apersonalului: Biblioteca municipală “B.P.Hasdeu”,Biblioteca Universităţi i de Stat “Alecu Russo”,Băl ţi , DIB ULIM etc.);

v stagii de documentare şi informare;v participări la diverse reuniuni profesionale din ţară

şi străinătate;v implicaţi i în proiecte şi programe de specialitate,

comunicarea profesională etc.;v forme organizate de instruire continuă ( Şcoala

de Biblioteconomie din Moldova, cursuri deperfecţionare a bibl iotecari lor şcolari în cadrulInstitutului de Ştiinţe ale Educaţiei).

Şcoala de Biblioteconomie din Moldova ( ŞBM) a fostinaugurată la 29 iunie 2001, la constituirea acesteiacontribuind Asociaţia Bibliotecarilor, Biblioteca Naţionalăşi Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională aUniversităţi i de Stat din Moldova. Suportul financiar,acordat de către Fundaţia Soros-Moldova şi OSI,Budapesta, a asigurat buna funcţionare a ŞBM ( procurareechipament pentru clasa didactică, constituirea Biblioteciide specialitate, organizarea acţiunilor de instruire etc.).

ŞBM are o triplă misiune :§ elaborarea, mediatizarea şi implementarea con-

ceptului şi crezului instruiri i continue în confor-mitate cu schimbări le şi cerinţele societăţi iinformaţionale;

§ antrenarea categori ilor de personal al instituţi ilorinformaţionale în acţiuni de instruire continuă înscopul modernizării cunoştinţelor şi deprinderilorprofesionale;

§ adaptarea mentalităţii profesionale la noile situaţiisocio-informaţionale şi economice.

Din misiunea ŞBM reies activităţile ei prioritare:ü studiul şi analiza necesităţilor de instruire continuă;ü coordonarea şi cooperarea eforturi lor , intensi-

ficarea colaborări i bibl iotecilor, ministerelor,centrelor educaţionale, administraţiei publice lo-cale pentru organizarea procesului de instruirecontinuă a personalului instituţiilor informaţionale;

ü elaborarea şi monitorizarea curriculum-uluiinstruiri i continue;

ü antrenarea bibl iotecari lor şi altor categorii de per-sonal în seminare, workshop-uri, cursuri deinstruire.

La ultimul capitol prezentăm câteva detalii . Este vorbadespre un sistem de acţiuni de instruire, acesta incluzând:1) basic training ( cursuri generale), acestea fiind carac-

terizate prin: orientare prioritară pentru bibl iotecari icomunali (din sate) şi şcolari; programele analiticeacoperă noutăţi le şi schimbările activităţi i informa-ţional-bibl iotecare; sunt ţinute timp de 5 zi le; înorganizarea acestora sunt implicaţi o echipă deformatori – specialişti în domeniu;


2) seminare şi cursuri asupra problemelor ( subiectelor)actuale de activitate profesională. Aceste activităţi auurmătoarele caracteristici: sunt organizate în cadrula 4 module de bază: „Management şi marketingbiblioteconomic”, „Diversificarea serviciilor informaţio-nal-bibliotecare”, „Tehnologii informaţionale moderne”,„Catalogarea şi clasificarea documentelor; suntdestinate angajaţi lor instituţi i lor informaţionale dindiverse reţele; durata seminarelor de la 1 la 3 zi le;programele analitice ale fiecărui modul corespundprincipiului continuităţi i instruiri i ; pot fi ( şi sunt)organizate la solicitarea şi cu contribuţia ( materială,financiară) a bibliotecilor mari ( de exemplu, iniţiativaBibliotecii municipale „B.P.Haşdeu(;

3) seminare, organizate în teritoriu ( la iniţiativa şi cuimplicarea bibl iotecilor orăşeneşti , raionale,universitare ; direcţii lor cultură);

4) mese rotunde, conferinţe, ateliere, acestea urmărindscopul de a promova strategii le şi programele deinstruire continuă, experienţele altor ţări în domeniu,precum şi de a implementa politici argumentateşti inţi fic privind uti lizarea raţională a personaluluiinstituţi ilor informaţional-bibl iotecare;

5) ciclu seminare „Formarea formatorilor”;6) conferinţe – video (cu sprijinul informaţional şi tehnic

al Centrului de Resurse Informaţionale al AmbasadeiSUA);

7) Şcoala de Vară (generic „Biblioteca publică în sprijinulcomunităţi i”: training-uri, for-ul bibl iotecari lor etc.).Între anii 2001-2005 ŞBM a organizat circa 120 acţiuni

de instruire, antrenând mai mult de 3200 cursanţi dindiferite biblioteci (pentru detalii a se vedea: www.sbm.dnt.md).

Continuând şi rul activităţilor prioritare ale ŞBM, maipot fi evidenţiate:w crearea, asigurarea suportului informaţional-didactic

pentru procesul de instruire continuă în bibl ioteco-nomie, informare şi documentare ( ghiduri, materialepromoţionale, manuale, Buletin ŞBM ( în formattradi ţional şi electronic), mape documentare aleacţiunilor de instruire etc.);

w facili tarea accesului la informaţia de speciali tate (princonstituirea şi funcţionarea Centrului de Informare şiDocumentare, a Bibliotecii de speciali tate, accesInternet, acces la baze de date uti le în domeniu,accesarea din spaţi i le funcţionale ale ŞBM acatalogului electronic al Bibliotecii Naţionale etc.). Înprezent ŞBM dispune de resurse documentare şiinformaţionale reprezentative, unicat în RepublicaMoldova, acestea fi ind editate în Marea Britanie,Franţa, România, Rusia, în format tradi ţional şi elec-tronic.Cine asigură funcţionarea efectivă a ŞBM? În cadrul

ŞBM funcţionează un Consil iu Ştiinţific şi un Consil iu deAdministraţie, acestea soluţionând probleme de ordin stra-tegic şi curent de activitate a ŞBM. Dar buna funcţionarea ŞBM este determinată , în primul rând, de echipa de

formatori, aceştia depunând eforturi considerabile pentrurealizarea misiunii şi sarcinilor ŞBM. Echipa de formatoriai ŞBM include:v licenţiaţi ai cursurilor „Formarea formatori lor” (organi-

zate de către Fundaţia Soros-Moldova şi ŞBM);v specialişti cu experienţă şi abil i tăţi de predare şi

comunicare din diferite instituţi i informaţionale (Biblio-teca ASEM, Biblioteca Naţională, Bibl ioteca munici-pală „B.P.Haşdeu”, Bblioteca Naţională pentru Copii,Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM,Camera Naţională a Cărţii etc.);

v cadre didactice ale Catedrei Biblioteconomie şiAsistenţă Informaţională, USM;

v instructori mobili ai Centrelor Educaţionale (IATP etc.);v formatori din străinătate.

Constituirea şi funcţionarea ŞBM a influenţat (directori indirect) următoarele aspecte ale activităţii informa-ţional-bibl iotecare: antrenarea personalului instituţi ilorinformaţionale în acţiuni de instruire continuă; coordonareaşi cooperarea eforturi lor factori lor interesaţi pentruorganizarea acestui proces; uti l izarea raţională apotenţialului intelectual al formatori lor naţionali; prinintermediul ŞBM a fost amplificat rolul şi locul factoruluiuman – resurselor umane ale instituţi ilor informaţionale,aceştia devenind treptat mai flexibi li , mai insistenţi , maireceptivi la schimbările mediului intern şi extern; însuşireafacili tăţilor oferite de tehnologii le moderne.

În scopul statorniciri i , asigurări i durabil i tăţi i ŞBMconsiderăm importante:! intensificarea implicaţi i lor factori lor interesaţi (

ministere, organe ale administraţiei publice locale,bibl ioteci mari) în asigurarea suportului material-financiar ŞBM;

! validarea diplomei ŞBM;! optimizarea suportului instructiv-educaţional (elabo-

rarea de manuale, traducerea documentelor repre-zentative, alte materiale didactice);

! diversificarea subiectelor acţiunilor de instruire;! implementarea instruirii la distanţă;! constituirea antenelor ŞBM în teritoriu;! atragerea şi motivarea formatori lor ŞBM.

Funcţionarea efectivă a ŞBM este în interesul, dar şidepinde de întreaga comunitate bibl iotecară. Instruireaeste o preocupare şi o datorie nu numai pentru un man-ager de bibliotecă, dar a fiecărui bibliotecar cu respect desine şi faţă de profesia pe care o practică.

Ì Notă:În anul 2005 expiră termenul de finanţare a proiectului

„Şcoala de Biblioteconomie din Moldova” de către FundaţiaSoros Moldova. În scopul asigurări i durabil i tăţi iproiectului, menţinerii ŞBM, Biroul ABRM în colaborarecu Consiliul Biblioteconomic Naţional, Consiliul Directoral Bibliotecilor Universitare şi de Colegiu, au prezentatMinisterului Culturii şi Turismului din Republica Moldovaproiectul publicat mai jos.

http://www.sbm.dnt.md


Denumirea proiectului:CENTRU DE INSTRUIRE CONTINUĂ A BIBLIOTECARILOR „ŞCOALA DE BIBLIOTECONOMIE DIN MOLDOVA”

Fondatori: Ministerul Culturii şi Turismului din Republica Moldova,Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Co-fondatori: Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova,Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională, USM

Termen de implementare: începând cu anul 2006

1. Descrierea situaţiei curenteŞcoala de Biblioteconomie din Moldova (ŞBM) a fost constituită în anul 2001, sub egida Asociaţiei Bibliotecarilor,

prin colaborarea Bibliotecii Naţionale şi a Catedrei Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională USM. Între anii 2001-2005 a beneficiat de granturi în cadrul Programului Informaţional al Fundaţiei Soros Moldova, fapt ce a asiguratorganizarea acţiunilor de instruire pentru bibliotecari i din diverse biblioteci (publice, universitare, şcolare, naţionale,speciale etc.), elaborarea şi difuzarea materialelor didactice, constituirea unei bibl ioteci reprezentative în domeniu,întreţinerea clasei didactice cu echipament tehnic necesar procesului de instruire, conectarea la Internet etc.

Misiunea ŞBM:z elaborarea, mediatizarea şi implementarea conceptului şi crezului instruiri i continue a bibl iotecari lor din

Moldova, în conformitate cu schimbările şi cerinţele societăţi i informaţionale;z antrenarea bibl iotecarilor şi altor categorii ai instituţii lor informaţionale în acţiuni de instruire;z adaptarea mentalităţi i profesionale la noile situaţi i socio-informaţionale şi economice.

Activităţi prioritare ale ŞBM:ü coordonarea şi cooperarea eforturi lor, intensificarea colaborări i bibl iotecilor, ministerelor, organelor

administraţiei publice locale pentru desfăşurarea procesului de instruire continuă a personalului instituţi ilorinformaţionale;

ü dezvoltarea curriculum-ului instruiri i continue;ü antrenarea bibl iotecarilor în acţiuni de instruire, implementând forme şi metode interactive;ü actualizarea şi diversificarea subiectelor acţiunilor de instruire, antrenând noi categori i de cursanţi;ü studierea şi analiza permanentă a necesităţi lor de instruire a angajaţi lor instituţi ilor informaţionale;ü crearea şi asigurarea accesului pentru suportul informaţional-didactic al procesului de instruire continuă

(manuale, ghiduri, mape documentare etc.);ü facili tarea accesului la informaţia profesională (Bibl ioteca de speciali tate, pagina WEB etc.);ü studierea eficacităţi i , impactului ŞBM pentru activitatea informaţional-bibliotecară din Republica Moldova (

ondaje, discuţi i, analize etc.).

Realizările principale ale ŞBM:þ constituirea Bibliotecii de speciali tate (40 locuri / citi tori), Centrului de Informare şi Documentare în

Biblioteconomie, efectuarea achiziţii lor de documente tradiţionale şi netradi ţionale ( mai mult de 300 titluri);þ organizarea clasei didactice, asigurată cu echipament necesar procesului didactic (10 computere, conectate

în reţea internă şi Internet);þ facil itarea accesului la informaţia profesională ( prin Biblioteca de speciali tate; acces la baze de date locale

şi externe utile; acces Internet, acces direct la Catalogul electronic al Bibl iotecii Naţionale; pagina WEB ŞBM- www.sbm.dnt.md.);

þ activitatea prioritară a ŞBM ţine de antrenarea angajaţilor instituţiilor informaţionale în activităţi de instruire. Înacest sens prezentăm următorii indicatori:

Anul Număr acţiuni instruire Număr cursanţi 2001 13 311 2002 35 726 2003 44 849 2004 34 825 2005 (I sem.) 14 427 Total 140 3138

http://www.sbm.dnt.md.);


Acţiuni de instruire au fost organizate în spaţii le ŞBM, precum şi în teritoriu, fi ind util izat potenţialul tehnic,tehnologic şi intelectual al bibliotecilor, care au beneficiat de granturi în scopul dezvoltări i resurselor, diversificări iservici i lor.

Acţiunile de instruire ŞBM pot fi categorisite după cum urmează:v basic training (seminare generale), destinate prioritar bibl iotecarilor şcolari şi comunali;v seminare modulare asupra subiectelor actuale ale activităţii profesionale, acestea fiind organizate în cadrul a

4 module de bază: tehnici şi tehnologii informaţionale noi pentru biblioteci, diversificarea serviciilor informaţional-bibl iotecare pentru comunitate, management şi marketing bibl ioteconomic, catalogarea şi clasificareadocumentelor;

v ciclul seminare Formarea formatorilor (3 seminare);v Şcoala de Vară (generic „Biblioteca publică în sprijinul comunităţii”; antrenaţi 64 bibliotecari);v For-ul bibliotecarilor (I ediţie, în colaborare cu Biblioteca orăşenească „Dimitrie Cantemir”, Ungheni şi Biblioteca

Publică Molovata Nouă, antrenaţi circa 50 de bibl iotecari);v Video-conferinţe (organizate 3; colaborare cu Centrul de Resurse Informaţionale al Ambasadei SUA);v mese rotunde, ateliere, conferinţe, acestea urmărind scopul de a promova strategiile şi programele ŞBM,

experienţele altor ţări în domeniu şi de a implementa politici argumentate ştiinţi fic de uti lizare raţională apersonalului instituţii lor informaţionale;

v constituirea echipei-nucleu de formatori naţionali (15 persoane, formate în centre de instruire din Polonia,Franţa, SUA, Rusia, România etc.);

v constituirea şi întreţinerea paginii WEB ŞBM, potenţialul informaţional şi promoţional al acesteia fi ind pus înserviciul comunităţii profesionale — www.sbm.dnt.md;

v cooperări şi colaborări cu alte organizaţii (ambasade acreditate la Chişinău, Centrul Educaţional Prodidactica,Centrul de Resurse Informaţionale IATP, Centrul de referinţe ONU, PNUD, Asociaţia RENAM, Alianţa Francezădin Moldova etc.);

În prezent se impune necesitatea asigurării durabil ităţi i ŞBM prin menţinerea şi extinderea activităţilor ŞBM caunitate de structură în cadrul Ministerului Culturii şi Turismului / Bibliotecii Naţionale. Această propunere reiese dincontextul Legii cu privire la Biblioteci (art. 14, punctul 2), ministerului fiind-ui atribuite funcţii de coordonare şicooperare pentru Sistemul Naţional de Biblioteci.

Este important ca ŞBM să deţină în continuare statutul de centru de Instruire continuă pentru bibl iotecarii din toatărepublica, indiferent de subordonarea administrativă a acestora (astfel fiind asigurată unitatea profesională în activitateainformaţional – bibliotecară).

2. Scop şi obiective ale proiectuluiScop: Proiectul urmăreşte sprij inirea funcţionării ŞBM, contribuind la optimizarea sistemului de instruire continuă

a personalului instituţii lor bibl iotecare.Obiective:? organizarea anuală a cel puţin 20 acţiuni de instruire în concordanţă cu strategii le societăţi i informaţionale

(traininguri, workshop-uri, ateliere etc. orientate pentru bibl iotecari i din diverse reţele);? implementarea formelor interactive de instruire ;? facili tarea accesului bibl iotecari lor din Republica Moldova la informaţia profesională;? asigurarea suportului educaţional-informaţional pentru procesul de instruire continuă;

3. Suport organizaţional şi modalităţi de funcţionare a ŞBMMod de funcţionare a ŞBMŞBM va funcţiona pe lângă Departamentul Studii şi Cercetări în Biblioteconomie al Bibliotecii Naţionale, astfel

fi ind soluţionată problema personalului ŞBM.Activitatea ŞBM va fi dirijată de către un director, acesta aflându-se în subordinea directă a Directorului general

al Bibl iotecii Naţionale (în prezent această unitate este lipsă în statele BNRM). Directorul ŞBM este membru alConsil iului Bibl ioteconomic Naţional.

Directorul ŞBM va fi spri jinit în activitatea sa de către Consil iul de Coordonare, acesta din urmă incluzândreprezentanţi ai ministerelor de resort, comisiei specializate a Consil iului ABRM, ai centrelor bibl ioteconomice.

ŞBM, precum şi Consil iul de Coordonare al acesteia, vor funcţiona în baza regulamentelor, aprobate de cătreMinisterul Culturi i şi Turismului.

Ministerul Culturii şi Turismului va elabora şi promova setul de documente necesare în scopul obţineri i licenţei(conform legislaţiei în vigoare) ŞBM, astfel atribuind certificatului ŞBM statut de document juridic.

http://www.sbm.dnt.md;


Acţiuni de instruire în cadrul ŞBMAcţiunile de instruire vor fi organizate în baza unor programe trimestriale, aceste fi ind elaborate în funcţie de

analiza şi studiul necesităţi lor (responsabil itatea Departamentului Cercetare şi Dezvoltare în Biblioteconomie alBNRM). În fiecare lună vor fi organizate 1-2 acţiuni instruire, grupurile fi ind constituite din 15-20 persoane (criteri iprofesionale, funcţi i etc.). Durata acţiunilor de instruire – 2-3 zile; pentru seminarele cu subiecte generale – până la5 zi le.

Acţiunile de instruire vor fi bazate pe forme interactive, utilizarea tehnicilor şi tehnologiilor informaţionale. Sistemulacestora va include: seminare, ateliere, mese rotunde, formarea formatori lor, şcoli de vară etc.

Grupuri-ţintă de beneficiari ai acţiunilor de instruire ŞBM.Acţiunile de instruire ale ŞBM sunt accesibile bibl iotecari lor din întreaga republică, din toate reţelele şi

departamentele.Ministerul Culturii şi Turismului va stabili condiţiile de acces la acţiunile de instruire pentru bibliotecarii din alte

reţele conform prevederi lor legislaţiei în vigoare.

Formatorii ŞBMÎn calitate de formatori vor fi implicaţi specialişti-bibl ioteconomi cu abil ităţi de predare şi comunicare, cadre

didactice ai Catedrei Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională USM, absolvenţi ai cursurilor Formarea Formatorilor(ŞBM), instructori mobili ai centrelor de instruire etc.

Suport educaţional şi informaţionalÎn sprij inul procesului de instruire continuă ŞBM va asigura: expoziţii, selecţii de materiale asupra subiectelor de

instruire ( în baza Bibliotecii de speciali tate); elaborarea şi difuzarea listelor adrese-utile Internet asupra temelor şiproblemelor discutate la seminare; set materiale didactice pentru fiecare acţiune de instruire (texte lecţii , scheme,mostre etc.), aceste seturi constituind nucleul colecţiei „Mape documentare” a Bibliotecii de specialitate etc.

Fiecare acţiune de instruire va fi asigurată cu un portofoliu educaţional (programa analitică, text cursuri oriprezentări POWER POINT, bibl iografi i , teme pentru acasă, informaţii uti le, acesta fi ind pus la dispoziţia fiecăruicursant.

Utilizarea site-ului BNRM ca suport educaţionalPagina WEB a Bibliotecii Naţionale va fi completată cu un compartiment nou — Şcoala de Biblioteconomie

(responsabil itatea BNRM). Suportul tehnic în acest sens va fi asiguratz de către serviciul corespunzător al BNRM, iarconţinutul – de către directorul ŞBM.

Pagina WEB va fi uti lizată în scopul: promovării imaginii şi acţiunilor de instruire ale ŞBM; amplasării planurilorcalendaristice şi a programelor; plasarea materialelor didactice ale cursurilor pe site; întreţinerea For-ului electronicca mij loc eficient de comunicare; informaţii utile Internet etc.

Resurse documentare şi informaţionale ŞBM intenţionează în continuare să achiziţioneze documente de profil, astfel fiind ţinută cea mai reprezentativă

Bibliotecă în biblioteconomie, informare şi documentare şi facili tând accesul bibl iotecarilor la informaţia de specialitate.Prioritar vor fi achiziţionate : documente IFLA şi ale altor organizaţi i internaţionale profesionale (în format tradiţional,dar mai ales electronic); materiale ale centrelor similare din străinătate; publicaţi i de referinţe, ale Asociaţi ilorprofesionale; seriale. Resursele documentare ale ŞBM sunt solicitate de către cursanţi i seminarelor, specialiştii dindiverse bibl ioteci, studenţi i Catedrei „Biblioteconomie şi asistenţă informaţională” de la USM etc.

Colaborări cu alte instituţiiÎn scopul cooperări i eforturi lor, dar şi pentru obţinerea unui sprij in material şi financiar, ŞBM va colabora centre

educaţionale (utilizarea potenţialului instructorilor-mobili), biblioteci mari (cofinanţarea ori finanţarea deplină a acţiunilorde instruire solicitate), ambasada SUA, Alianţa Franceză din Moldova, Centrul de Resurse Informaţionale IATP(acoperirea cheltuiel i lor pentru implicarea formatori lor străini în procesul de instruire; asigurarea vizitelor dedocumentare ale formatorilor naţionali în străinătate; donaţii şi achiziţi i de documente în domeniu etc.), alte organizaţiinon-guvernamentale.

Publicitatea şi promovarea ŞBM. Feed-backComunitatea bibliotecară va fi informată asupra activităţilor ŞBM prin: informaţi i orale, planuri calendaristice,

scrisori-circulare, avize şi amplasarea informaţiei în publicaţi ile de speciali tate „Gazeta bibliotecarului”, „Magazinbibliologic”, comunicări la reuniuni profesionale. Vor fi elaborate şi difuzate (în format tradi ţional şi electronic)materiale promoţionale, precum şi „Raportul ŞBM-200...”, acestea fi ind multiplicate în cadrul ŞBM.

Eforturi deosebite vor fi concentrate pentru util izarea potenţialului publicitar al paginii WEB ŞBM.


4. Metodologia realizării proiectulu

Pentru asigurarea funcţionări i ŞBM vor fi întreprinşi următori i paşi :Ñ definitivarea aspectului legal privind funcţionarea ŞBM (statutul acesteia; fundamenatrea relaţii lor la acest

capitol între ministerele de resort; elaborarea cadrului de reglementare al ŞBM; probleme de personal)(responsabil: Ministerul Culturi i şi Turismului);

Ñ analiza necesităţilor şi problemelor instruirii bibliotecari lor din republică (responsabil: Departament Dezvoltareşi Cercetare în Biblioteconomie, BNRM);

Ñ constituirea echipei de formatori ai ŞBM, a Consil iului de Coordonare; determinarea responsabil ilor pentrumodule (responsabili : Ministerul Culturi i şi Turismului, comisia specializată ABRM);

Ñ elaborarea curriculum-ului instruiri i continue (module, subiect, teme, elaborarea şi aprobarea programeloranalitice etc.) (responsabil: Consil iul de Coordonare ŞBM; Ministerul Culturii şi Turismului);

Ñ elaborarea strategii lor anuale ale ŞBM şi ini ţierea implementări i planuri lor calendaristice (Consil iul deCoordonare ŞBM).

5. Evaluarea proiectului

În cadrul ŞBM evaluarea se va realiza sub următoarele aspecte:ö evaluarea programelor acţiunilor de instruire (abordarea subiectelor, temelor în concordanţă cu necesităţi le şi

cu schimbările din domeniu; structurarea şi expunerea clară a temelor; continuitatea predări i; util izareatehnologiilor moderne; aspectul formativ etc.);

ö evaluarea cursanţi lor (aprecierea nivelului de receptivitate şi însuşi re a materialului; impactul acţiunii asupraintenţi ilor de aplicare a cunoştinţelor noi la locul de muncă etc.);

ö evaluarea organizări i şi mersului acţiunilor de instruire (îndeplinirea programului; diversitatea formelor deinstruire; vizite la biblioteci; managementul acţiuni; util izarea raţională a timpului etc.).

Evaluarea se va efectua prin: chestionare, discuţi i, expertize, teste, interviuri etc.

6. Impactul proiectului

Antrenarea unui număr considerabil de bibliotecari din diferite tipuri de bibl ioteci şi alte instituţi i informaţionale înacţiunile ŞBM va avea un efect esenţial asupra sistemului informaţional - biblioteconomic: promovarea şi implementareaprincipi ilor şi metodelor instruiri i continue ( acceptarea de către bibl iotecari a învăţării pe parcursul întregii vieţi);modernizarea cunoştinţelor şi deprinderilor profesionale ale audienţilor va avea drept urmare schimbări în mentalitateaprofesională şi la locul de lucru . În consecinţă instituţiile informaţionale vor deveni mai flexibile, mai pregăti te şi maireceptive la schimbări le mediului intern şi extern.

Alte avantaje ale funcţionări i ŞBM: implementarea unor programe orientate strategic de instruire continuă;coordonarea şi cooperarea eforturilor factorilor interesaţi de optimizarea procesului; uti lizarea raţională a potenţialuluiformatorilor naţionali; însuşi rea facil ităţilor oferite de implicaţii le tehnologiilor moderne.


DIN VIAŢA FILIALELOR ABRM

FILIALA ORHEI A ASOCIAŢIEI BIBLIOTECARILORDIN REPUBLICA MOLDOVA

Valentina Frunză,secretarul Filialei Orhei a ABRM

Filiala Orhei a ABRM are ca membri 98 de bibliotecaridin bibliotecile publice ale raionului. În ultimii ani Fil ialas-a manifestat ca un organism viabil al Asociaţiei. Analizaactivităţi i acestui organism ne convinge, că în pofidagreutăţi lor cu care se confruntă bibl iotecari i, comunitateabibliotecară locală are o pondere tot mai mare înrezolvarea diverselor probleme legate de activitatea sa.

Cu contribuţia ABRM am reuşi t să punem în valoarepotenţialul bibl iotecilor, să îmbunătăţim imagineabibliotecii publice în comunitate, să argumentăm în faţaadministraţiei publice locale locul şi rolul bibl iotecii înprocesul de edificare a Societăţi i Informaţionale în Re-publica Moldova.

E destul de greu să vorbeşti astăzi despre prestigiulbibl iotecii publice, atunci când ea nu dispune de finanţenecesare pentru achizi ţia de carte şi abonarea lapublicaţii le periodice, când 7 biblioteci din raion nu suntabonate la nici un ti tlu de periodice.

În ultimii ani, cu contribuţia Asociaţiei s-au redeschisbibliotecile din satele Butuceni, Tîrzieni, Lopatna. În anul2006 se vor redeschide, sperăm, bibl iotecile şi în sateleCişmea şi Tabăra, care în anii 1993-1995 au fost comasatecu bibliotecile şcolare. Pe o jumătate de normă activează11 bibl iotecari în localităţi cu 300-600 locuitori.

Unul din principalele obiective, care si-au propus sprerealizare bibliotecile publice din reţea, este diversificareaservici i lor alături de creşterea operativităţi i şi calităţi iacordării acestora. Pentru realizarea acestor obiective,bibl iotecile din Orhei au elaborat diverse proiectesusţinute de către Fundaţia Soros din Moldova şiAdministraţia publică locală. Majoritatea proiectelor ţinde dezvoltarea colecţi ilor şi 23 din ele au fost aprobatespre realizare.

Informatizarea bibliotecilor din raion este la momentulactual insuficientă pentru necesităţile comunităţii. Din cele60 de biblioteci publice a raionului, doar 9 (inclusiv 4 dinmediul rural) au fost automatizate.

Eforturi mari a depus filiala noastră pentru rezolvareaproblemelor legate de reparaţii le edifici ilor bibl iotecilor,pregătirea pentru perioada rece, cu toate acestea 21 debiblioteci din mediul rural nu au pînă acum sisteme deîncălzire sau măcar sobe. Evident, această situaţieacţionează negativ asupra sănătăţii personalului.

Luînd în consideraţie fluctuaţia cadrelor din ultimiiani, problema pregătiri i şi perfecţionări i personaluluidevine o problemă de importanţă a filialei ABRM. Astfel,bibl iotecari i noştri participă frecvent la cursuri le şiseminarele de instruire profesională organizate în cadrulŞBM; organizăm cursuri de instruire şi la BibliotecaPublică “A. Donici”; şapte bibl iotecari fac studii fărăfrecvenţă la USM, secţia Biblioteconomie, AsistenţăInformaţională şi Arhivistică.


În procesul democratizări i societăţi i , bibl iotecilepublice s-au încadrat prin activităţi specifice domeniului:Zilele “A. Donici”; Zi lele “Mihai Eminescu”; Ziuabibliotecilor comunale; Sărbătoarea comunităţii ; HramulBiserici i , Festivalul cărţi i pentru copii; Topul citi tori lor,cu participarea celor mai devotaţi adepţi ai cuvîntului scrisşi a bibliotecii.

Prima carte citi tă, prima bibl iotecă vizitată, chipulprimei bibliotecare ce ne-a binecuvântat lectura – rămânpentru totdeauna în memoria noastră. Anual, în colaborarecu comitetul sindical se organizează Topul bibliotecarilor,unde sunt premiaţi cei mai buni profesionişti , ce auimplicaţi i şi contribuţi i deosebite în activitatea debibliotecă.

În bibl iotecile publice din raion activează bibliotecaride vocaţie, creatori, devotaţi cu trup şi suflet profesiei.Pe parcursul ultimilor 2 ani, învingătorii Topului biblioteca-rilor au efectuat vizite de documentare în oraşele Soroca,Rezina; au admirat Mănăstiri le Saharna, Căpriana şiHîncu; au vizitat locuri pitoreşti şi de importanţă istoricăde pe teritoriul raionului Orhei.

Biroul executiv al Filialei Orhei, împreună cu admini-straţia Bibliotecii Publice “A. Donici” acordă atenţie şifoşti lor colegi, care se află la odihna binemeritată. Ceamai nefastă problemă, care lezează drepturi le omului,este remunerarea neadecvată a muncii bibl iotecarului.Cu salariul de 303 lei, bibliotecarul este impus de cătreprimări i le locale să îndeplinească şi funcţi i neadecvatestatutului de bibl iotecar: de sobar, de dereticare aîncăperilor, de socotitor de animale, pomi etc. Poate ar fivorba despre nişte mandate, atribuite bibliotecii de cătrecomunitate, dar acestea nu pot fi susţinute în detrimentulmisiunii şi funcţi ilor de bază ale bibl iotecii publice.

Desigur, problemele economice cu care se confruntăstatul, inclusiv şi administraţii le publice locale, nu permitrezolvarea tuturor problemelor cu care se confruntăbibliotecile publice, or, numai în colaborare cu organelede resort, cu sindicatele, prin unirea tuturor bibliotecarilordin raion vom putea soluţiona problemele majore, care nestau în faţă.

Rămânem în speranţa, că va veni o zi, când atitudineafaţă de bibl iotecă se va schimba iar bibliotecari i vor fireinstituiţi într-o scară reală a valorilor societăţii .

Cine ştie…

ÎNTRUNIRI PROFESIONALE

SAMITUL MONDIAL AL SOCIETATIIINFORMATIONALE, TUNIS 2005

Roman Rurici,Centrul de Resurse Informaţionale alAmbasadei SUA În Republica Moldova

Revoluţia digitală, care a izbucnit in rezultatuldezvoltări i rapide a Tehnologii lor Informationale simetodelor noi de comunicare, a schimbat radical felul incare oamenii gândesc şi lucrează. Au apărut noi metodede instruire si de diseminare a informaţiei. S-aurestructurat modelele conform cărora lumea îşidesfăşoară activitatea economică, comercială şi politică.Noile tehnologii informaţionale au contribuit benefic lal ivrarea mai rapidă a ajutorului umanitar, răspândirearapidă a informaţiei despre starea ecologică. Si cel maiimportant este faptul ca o comunicare mai bună întrepopoare poate duce la soluţionarea confl ictelor şimenţinerea păcii globale.

În timp ce lumea digitală îşi lărgeşte graniţele, o mareparte din lume rămâne totuşi în afara acestui teritoriu.Fenomenul dat a cauzat creşterea diferenţei dintre nivelulde dezvoltare a ţări lor bogate si a celor sărace. Pentruviitoarea dezvoltare a tarilor sărace acestea la rândulsau trebuie incluse in “comunitatea digitala mondială”.

În cadrul conferinţei sale din 1998, UniuneaInternaţională de Telecomunicaţi i (UIT), la cerereaGuvernului din Tunisia, a decis să organizeze un SamitMondial al Societăţi i Informaţionale, acesta urmând săfie inclus în programul de activitate a Naţiunilor Unite. În2001 Consil iul UIT a decis ca lucrări le Samitului să sedesfăşoare în două etape, prima în perioada 10-12decembrie la Geneva şi cea de a doua - de la 16 la 18noiembrie 2005 la Tunis. Scopul principal al Samituluiera elaborarea Proiectului Declaraţiei Principi i lor şiProiectul Planului de Acţiuni pentru DezvoltareaSocietăţii Informaţionale.

Cele mai aprinse discuţi i s-au dus însă referitor laîntrebarea: cine va superviza activitatea Internetului încontinuare ? Va face acest lucru ICANN (Internet Corpo-ration for Assigned Names and Numbers), o corporaţienon-profit ce operează in baza unui contrat cu GuvernulSUA, sau o organizaţie internaţională, cum ar fi NaţiunileUnite ? Uniunea Europeană şi-a exprimat dorinţa ca ONUsă se implice si ea în acest proces. În cadrul interviuluiacordat revistei Foreign Policy, Laurence Lessing, pro-fessor la Universitatea Stanford şi columnist la revista“Wired”, spune că problema nu este atât de natură tehnică,cât politică. Adevărul este că europenii se împotrivesccontrolului americanilor ca rezultat al politicii externe SUAdin ultimii cinci ani. Din punct de vedere legal, nu există


nici o problemă.1 Din fericire a fost găsită o decizie decompromis, ICANN2 va continua să-şi îndeplineascăfuncţi ile de autorizare si alocare a adreselor Internet, şiva face tot posibilul să stabilească o cooperare cu toateguvernele mondiale nu doar cu acel american. În acord s-a mai stipulat, că guvernele nu se vor implica înmanagementul aspectului etnic al funcţionări i ICANN,atâta timp cât acestea nu au un impact asupra problemelorinternaţionale de politici publice. Guvernul SUA, precumsi majoritatea comunităţii business, a avut obiecţii asuprapropuneri lor ce vizau supervizarea internaţională aICANN-ului, fapt care, după părerea acestora, ar duce lapolitizarea deciziilor tehnice, ar stopa inovarea şi ar creacondiţii favorabile pentru a controla şi restricţiona accesulla anumite tipuri de informaţie.3

Odată ce a fost soluţionată problema supervizări iInternetului, participanţi i la Sumit s-au putut concentra

asupra căutări i soluţii lor pentru problema principală, ceţine de integrarea ţări lor sărace în cadrul lumii digitale.Ca rezultat s-a elaborat aşa numitul “Angajament de laTunis” care se referă la dezvoltarea continuă a SocietăţiiInformaţionale. Textul în întregime poate fi găsit lawww.itu.int/docs/tunis/off/7.html

În cadrul Samitului a fost discutată organizarea unulFor pentru Guvernarea Internetului, planificat pentru adoua jumătate a anului 2006, fiind ţinut la Atena. În cadrulForului se vor discuta probleme ce ţin de spam şisecuritate in spaţiul virtual.

Samitul încă o dată a reiterat importanţa dezvoltări inoilor tehnologii informaţionale şi impactul acestora asupradezvoltării economice. Însă, până la urmă, fiecare ţară vadecide ce loc vrea să ocupe în acea nouă dimensiune,numită Lumea Digitală.

1 Seven Questions: Battling for Control of the Internet, Foreign Policy, http://www.foreignpolicy.com/story/cms.php?story_id=3306&print=12 ICANN este responsabil pentru alocarea spaţiului pentru adresele IP (Internet Protocol), Sistemul numit Domain Name System (DNS) ajută utilizatorilor să navigheze prin Internet.Fiecare computer, conectat la reţeaua Internet, are o adresă unică care se numeşte Adresa IP (Internet Protocol Adress). Adresele IP reprezintă a secvenţă de cifre pe care este dificil dereţinut, şi deci DNS oferă posibilitatea de a utiliza o secvenţă de litere in schimbul numerelor. Spre exemplu, pentru a nu culege adresa “192.0.34.65” puteţi tapa “www.icann.org”. ICANNeste responsabil şi pentru managementul elementelor tehnice a DNS.3 U.S. retains control of the Internet – for now, Financial Times, www.ft.com . Noiembrie 17, 2005

SEMINARUL NAŢIONAL – 2005

Natalia Popescu,Biblioteca Naţională a RM

Frumoasa tradiţie a organizări i Seminarului Naţionala continuat şi în anul acesta în ultima zi de toamnă, la 30noiembrie. Tema seminarului, organizat tradiţional de cătreBiblioteca Naţională a Republicii Moldova (BNRM) a ţinutde: „Biblioteca şi comunitatea: Priorităţi de activitatepentru anul 2006”.

Sala de conferinţe a BNRM a găzduit oaspeţi din maimulte instituţii de informare din republică, veniţi pentru aprezenta o retrospectivă a activităţi lor din anul 2005 şipriorităţile de activitate pentru anul 2006.

Seminarul a demarat cu cuvântul de salut alministrului Culturi i şi Turismului, domnul Artur Cosma.

Comunicări le prezentate la seminar au cuprins di-verse sfere a activităţi i bibl ioteconomice: catalogare,informatizare, standardizare, cerinţe şi noi abordări încadrul statistici i de bibl iotecă, activitatea bibl iotecilorpentru copii etc. Interes deosebit prin actualitatea sa aprovocat tema „Arta de a obţine bani pentru bibl ioteci.Primi paşi în activitatea de fundrising” prezentată deMariana Harjevschi, Bibl ioteca Publică de Drept,absolventă a Programului (vezi articolul ei).

În ziua deschideri i seminarului a fost inauguratăexpozi ţia „Rebreanu sau Ciuleandra destinului”,organizată (în holul BNRM) cu ocazia împlinirii a 120 anide la naşterea prozatorului şi dramaturgului Liviu

Rebreanu. Vizavi de acest eveniment şi -au împărtăşi tsentimentele personalităţi din lumea literară: Leo Butnaru,Nicolae Esinencu, Iurie Colesnic etc. Evenimentul a maiavut un subiect – ridicarea premii lor pentru cele maipopulare cărţi alese de cititori în cadrul „Top-ului cărţilor2004”. Expozi ţia „Biblioteca şi comunitatea” a prezentatcele mai noi cărţi şi documente legislative, apărute îndomeniul bibl ioteconomie.

Conferinţa s-a încheiat pe o notă promi ţătoare îndiscursuri le colaboratori lor Centrului de ResurseInformaţionale al Ambasadei SUA în Republica Moldova,prezenţi la acest seminar, care au subliniat deschidereaspre colaborare în susţinerea proiectelor bibl iotecilor şioferire de informaţi i bibl iotecarilor.

NB: pentru vizualizarea tuturor comunicărilor prezen-tate la Seminarul Naţional, în formă completă, accesaţipagina web a Bibliotecii Naţionale:

www.bnrm.md/club

Institutul Cultural Român a organizat la Constanta, înperioada 29 mai - 4 iunie 2005, a doua ediţie a Cursurilorde reciclare pentru bibliotecarii din comunităţile de românidin ţări le vecine cu România. La întrunirea din acest an,organizată în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „IoanN. Roman” din Constanţa, au participat 13 bibl iotecariRepublica Moldova şi 7 din Serbia, Muntenegru, Ucraina,si Ungaria. Printre cei 13 persoane din Moldova a fost şidna Dora Caduc, director adjunct la Biblioteca Ştiinţi ficăa Universităţi i de Stat “Alecu Russo” din Bălţi, relatareade mai jos aparţinându-i..

http://www.itu.int/docs/tunis/off/7.html

http://www.foreignpolicy.com/story/cms.php?story_id=3306&print=1

http://www.icann.org

http://www.ft.com

http://www.bnrm.md/club


CURSURI DE RECICLARE LA CONSTANŢA

Dora Caduc,director adjunct Biblioteca Ştiinţificăa Universităţii de Stat “ Alecu Russo”din Bălţi

Institutul Cultural Român (ICR) a fost înfi inţat în anul2003 prin reorganizarea Fundaţiei Culturale Române şi aedituri i FCR şi se află sub patronajul PreşedinteluiRomâniei. Misiunea ICR ţine de promovarea culturi i şicivil izaţiei naţionale în ţară şi în afara ei. Sub egida ICRse editează mai multe publicaţi i periodice: LettreInternationale, Contrafort, Plural, Euresis, Destin Româ-nesc, Glasul Bucovinei, Cultura, Curierul Românesc,Transylvanian Review.

Inaugurarea cursuri lor a avut loc la 30 mai 2005, înincinta aulei de conferinţe a Bibliotecii Judeţene “Ioan N.Roman”, Constanţa. Participanţii la cursuri au fost salutaţide dl Ion Budescu, expert la Departamentul Românii dinafara graniţelor, care a menţionat că prelegerile din cadrulprogramului de pregătire vor fi susţinute de specialişti înbiblioteconomie din Bucureşti şi Constanţa.

Participanţi lor le-au fost oferite donaţi i de cărţi şipublicaţii din fondurile Institutului Cultural Român, precumşi seturi de cărţi, reviste din fondurile Bibliotecii Judeţene„Ioan N. Roman. Programul celor cinci zile de instruire s-a dovedit a fi bogat şi divers, riguros sistematizat,abordate fiind, în cadrul prelegerilor, multiple aspecte aleactivităţii instituţiei cărţii .

Cursul Legislaţia română de bibliotecă a fost prezentatde profesorul universitar, dr. Mircea Regneală, directorgeneral al Bibl iotecii Centrale Universitare Bucureşti ,preşedintele Federaţiei Asociaţi i lor de Bibliotecari dinRomânia. Dl Mircea Regneală a abordat un subiect foarteimportant în activitatea de informare şi documentare -legislaţia de bibl iotecă, insistând atât asupra aspectelorprincipale ale Legii Bibliotecilor din România (334/2002),cît şi asupra chestiunilor de detaliu. El a efectuat, astfel,o analiză minuţioasă a articolelor şi paragrafelordocumentului legislativ de bibliotecă, făcând referiri com-parative şi la Legea cu privire la bibl ioteci din RepublicaMoldova.

Prelegerea susţinută a trezit un interes deosebit,participanţii având posibilitatea de a participa la discuţi i.Cele mai active dezbateri au fost asupra articolelor:& capitolul III, Patrimoniul bibliotecilor - în care se

stipulează: “Documentele aflate în colecţi i le

bibl iotecilor, care au statut de bunuri culturale comunenu mai fac parte din mijloacele fixe precum era înainteşi astfel pot fi eliminate din motiv uzate fizic sau moraldupă o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie,prin hotărârea conducerii bibl iotecii; documentele custatut de bunuri culturale comune, găsite l ipsă dininventar, se recuperează fizic, sau valoric, prinachitarea valori i de inventar, actualizată cu aplicareacoeficientului de inflaţie la zi, la care se adaugă osumă echivalentă de 1-5 ori faţă de preţul astfelcalculat; bunuri le culturale de patrimoniu l ipsă lainventar se recuperează fizic, în cazul în care acestlucru nu este posibil, se recuperează valoric la preţulpieţei plus o penalizare de minimum 10 % din cost, înbaza hotărîri i Comisiei Naţionale a Bibliotecilor”;

& capitolul IV, Personalul bibliotecilor - dl Regnealămenţionând că, în reţeaua de biblioteci ale MinisteruluiEducaţiei din România, salariaţi i au statut de per-sonal didactic auxiliar, ceea ce este stipulat şi în Legeaprivind Statutul personalului didactic. Personalul dinbiblioteci care lucrează în depozite, colecţii care includdocumente ce fac parte din bunul cultural naţional, înlaboratoare de restaurare, care asigură servici i deîmprumut beneficiază pentru condi ţi i nocive deactivitate de un spor de până la 15 la sută din salariulde bază. La fel, bibliotecarii cu vechime de 10 ani demuncă au un spor de fidelitate de 15 la sută, iar pentrusuprasolicitare neuropsihică şi de un spor de 5 lasută. Schimbul de opinii , informaţi i concludente,constatări şi doleanţe au fost primele bilanţuri aleacestei activităţi .Dna Corina Apostoleanu, şef Serviciu Informare

Bibliografică – Informare Comunitară, Bibl ioteca Jude-ţeană “Ioan N.Roman”, a prezentat cursul Cerinţe noi aleinformării bibliografice locale: monografiile zonale,documente ale memoriei identitare. În cadrul acestui cursau fost abordate subiecte ce ţin de bibliografia locală,adaptarea servici i lor bibl iografice şi de referinţe lacerinţele pieţei informaţionale, studierea cerinţelordiferenţiate de informare ale beneficiari lor, digitizareacolecţii lor Bibliotecii, elaborarea monografi ilor zonale,documente ale memoriei identitare, formarea bazelor dedate, completarea informaţiei despre personalităţi le lo-cale.

Ionel Alexe, bibliograf CIC, Biblioteca Judeţeană “IoanN.Roman”, a prezentat cursul Centrul de InformareComunitară (CIC) - serviciu modern în biblioteca publică,invocând argumente în favoarea Centrului de InformareComunitară, care oferă servici i pentru uti l izatori iBibliotecii Judeţene din Constanţa. CIC are în altitudineasa toate aspectele sociale ale comunităţi i , stocândinformaţi i le într-un singur spaţiu, furnizând informaţi ipentru viaţa de zi cu zi: drepturi şi responsabil i tăţi ,


petrecerea timpului l iber, ocrotirea sănătăţi i , asistenţajuridică şi socială, plata taxelor şi impozitelor, transportulîn comun, integrarea europeană, turism etc. Dl Ionel Alexea mai prezentat şi prelegerea Sociologia lecturi i.Fenomenul lecturii publice în actualitate.

Un deosebit interes profesional a avut cursulDescrierea şi indexarea publicaţiilor. Fişiere de autoritate.Modificări şi corecţii în clasificarea zecimală universalăprezentat de Georgeta Petre, şef Serviciu Dezvoltarea şiPrelucrarea Colecţi i lor, Bibl ioteca Judeţeană. Au fostabordate aspecte ce ţin de catalogarea şi indexarea încontextul activităţi lor info-documentare moderne. A fostevocat rolul important al reuniunii experţi lor în catalogaredin Europa pentru elaborarea Codului Internaţional deCatalogare, care s-a desfăşurat la Frankfurt în anul 2003.După mai Principii le de la Frankfurt sunt o primă etapă înformularea l ini ilor directoare ale unui cod de catalogareuniversal. Dna Georgetei Petre a vorbit şi despre procesulde Informatizare a proceselor şi servici ilor Bibliotecii dinConstanţa, proces care a demarat în anul 1993. Paralelis-mul procesului catalogare curentă – catalogare retrospec-tivă a continuat până în anul 2004, când a fost finalizatăbaza electronică pentru cărţi , care însumează circa 150000 de ti tluri. Dna Petre ne-a făcut cunoştinţă cuexperienţa Serviciului Catalogare şi Clasificare privindcrearea bazei de date pentru Subiecte, evidenţi indavantajele şi dezavantajele, obiectivele pentru vii tor –finalizarea bazei de date pentru publicaţi i periodice,constituirea bazei de date pentru documente audio-vizuale, controlul şi perfecţionarea bazelor existente.

Reputatul bibl iolog, dl Ion Stoica, dr., profesoruniversitar la Universitatea Bucureşti , Facultatea deFilologie, Secţia Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării , asusţinut prelegerea Probleme ale managementuluicontemporan de bibliotecă. Managementul structurilorinfo-documentare este, după cum a declarat autorul, celmai dificil management din societate. Un discurs ştiinţific

rafinat, bine argumentat şi totodată, accesibil, axat pe ovastă experienţă şi pe o paletă impunătoare de impresii,trăite în cadrul vizitelor la diverse biblioteci din ţară şi dinlume. În demersul susţinut, dl I. Stoica a insistat asupramanagementului ca şti inţă deschisă, care lasă locini ţiativei. Managementul fiind în fond o artă a conducerii,accentul se pune, evident, pe planificarea ca o necesitateorganică a existenţei.

Cursul Strategia naţională de dezvoltare a bibliotecilorpublice în perioada 2004-2007, lector Adriana Gheorghiu,director-adjunct, Biblioteca Judeţeană ”Ioan N. Roman”.Prelegerea dnei Gheorghiu a însemnat, în primul rând, undialog, un schimb de concepte şi opini i privind situaţiabibliotecilor publice, universitare, şcolare din R. Moldova,Ucraina, Serbia şi Muntenegru. Participanţi i–reprezentanţiai bibl iotecilor au prezentat strategiile instituţi i lor, astfelcă fiecare şi -a putut forma o părere asupra sistemuluiactual de bibl ioteci din ţări le participante, cît şi dinRomânia.

Dna Gheorghiu a apreciat temeritatea şi şi -amanifestat admiraţia faţă de activitatea bibl iotecilorinformatizate din RM (Biblioteca Universităţi i de Stat”A.Russo”, Băl ţi , Bibl ioteca Municipală “B.P.Hasdeu”,Chişinău, Biblioteca Naţională a Republici i Moldova,Biblioteca Centrală Universitară din Moldova, altebibli toeci universitare, Biblioteca Publică “A.Donici”,Orhei), care au implementat sistemul integrat TINLIB,formând un consorţiu, următorul pas fi ind realizareaprogramului SIBIMOL şi a Catalogului Naţional ColectivPartajat.

Cinci zile de studiu, 5 zile de întâlniri şi de acumularea informaţii lor – acesta este timpul trăi t la Constanţa.Discuţii le profesionale, argumente plauzibile, schimb deexperienţă, feed-backul în cadrul fiecărei prelegeri, aumenţinut un cl imat de adevărată sărbătoare spirituală,constituind un adevărat succes al actualei edi ţii , din careau avut de câştigat cu toţi i.

CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ „CRIMEEA 2005”

Eugenia Bejan,Prim adjunct al directorului general,Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă

De douăsprezece ani încoace, pitorescul ţinut de pelitoralul ucrainean al Mării Negre găzduieşte o importantăîntrunire a specialişti lor din domeniul bibl iotecilor şicentrelor de informare, sub ti tlul de ConferinţaInternaţională „Crimeea”, cu genericul „Bibliotecile şiresursele informaţionale în lumea contemporană a ştiinţei,culturii , educaţiei şi business-ului”. Organizatorul princi-pal al acestui eveniment, inclus în agenda IFLA, esteBiblioteca Publică de Stat Tehnico-Ştiinţifică a Rusiei.

Tema Conferinţei „Crimeea 2005”, care s-a desfăşuratîn Sudak în perioada 4-12 iunie 2005, a avut ca temă„Bibliotecile, informaţia şi proprietatea intelectuală în erasocietăţi i informaţionale”.

Printre cei peste 1400 de participanţi ai Conferinţei s-au aflat 7 reprezentanţi ai Republicii Moldova: Lidia Sitaru,director al Bibliotecii Publice „A. Donici” Orhei; MariaFurdui, director al Bibl iotecii Publice Teleneşti ; IngaCojocaru, director adjunct al Bibl iotecii Municipale Bălţi;Elena Roşca, director al Filialei „Alba Iulia” a BiblioteciiMunicipale „B. P. Hasdeu” Chişinău; Maia Bălan, direc-tor al Bibl iotecii Publice Bil icenii Vechi, Sângerei;Victoria Marola, director al Bibliotecii Publice Tătăreşti ,


Străşeni şi subsemnata, Eugenia Bejan, prim directoradjunct al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”.

Ca şi la edi ţi i le anterioare, programul Conferinţei aavut trei componente: profesională, culturală şi sportivă.Alternarea acestor componente în programul de fiecarezi a creat o atmosferă benefică comunicări i atât formalecât şi neformale între participanţii la Conferinţă.

Tradi ţional, comunicarea-cheie a Conferinţei a fostprezentată în sesiunea plenară de către Iacov Şraiberg,preşedintele Comitetului de organizare al Conferinţei, primdirector adjunct al Bibliotecii Publice de Stat Tehnico-Ştiinţi fice a Rusiei. Autorul comunicări i a făcut o analizăa procesului de trecere de la societatea informaţiei lasocietatea cunoaşteri i , proces ce caracterizeazăcontemporaneitatea. În contextul respectiv a determinatnivelul de dezvoltare al tehnologiilor informaţionale şi decomunicare, al legislaţiei în domeniul apărării dreptuluide autor şi proprietăţii intelectuale, al nivelului culturi iinformări i la populaţie. Subiectele, scoase în evidenţă deIacov Şraiberg, au fost dezvoltate în şedinţe pe secţiuni,seminare, mese rotunde şi activităţi speciale.

O particularitate a Conferinţei „Crimeea 2005” a fostorganizarea unor sesiuni speciale sub ti tluri le: „Ziuabibliotecilor ruse”, „Ziua bibl iotecilor din Belarusi”, „Ziuabibliotecilor ucrainene”. Scopul acestor sesiuni a fost dea prezenta politica de stat în domeniul dezvoltări ibibliotecilor în ţări le respective, tendinţele şi realizărileprincipale în finanţarea bibliotecilor, dezvoltarea colecţii loracestora, constituirea colecţi i lor electronice, creareacataloagelor electronice naţionale, asigurarea accesuluila Internet, diversificarea servicii lor oferite de bibl ioteci,pregătirea şi instruirea continuă a specialişti lor înbiblioteconomie şi şti inţa informării .

În total în cadrul Conferinţei şi -au ţinut lucrările 14secţiuni. Secţiunea, la care delegaţia Republicii Moldovaa participat în deplină componenţă, a fost cea intitulată„Copiii , computerele şi Internet-ul: problemele lecturii şiculturi i informării în viziunea şcoli i şi bibliotecii”. Celemai multe comunicări , prezentate în cadrul acesteisecţiuni, s-au referit la necesitatea promovări i cât mai pelarg a culturii informări i la copii atât într-un cadru formalprin cursuri şcolare, cît şi informal în bibl iotecile publiceşi cele şcolare. Grupul de autori de la Universitatea deStat de Cultură şi Artă din Kemerovo (Rusia), condus deN. I. Ghendina, a expus conceptul unui curs integrat deformare a culturi i informări i , ce urmează a fiinstituţionalizat în şcolile din Federaţia Rusă. EugeniaBejan, prim director adjunct al Bibliotecii Naţionale pentruCopii „Ion Creangă” a relatat despre experienţaintroducerii în învăţământul preuniversitar din RepublicaMoldova a cursului opţional „Iniţiere în bibliologie şi culturainformării”. Gerald Brown de la Asociaţia Internaţională aBibliotecilor Şcolare a accentuat caracterul formativ pecare trebuie să-l aibă instruirea în domeniul culturi iinformări i .

De un deosebit interes la participanţi s-au bucuratsecţiunile dedicate reţelelor informaţionale, sistemelorautomatizate de bibl ioteci, bibl iotecilor digitale şitehnologii lor Internet. Mesajul comun emis de secţiunilerespective a fost că, fără o cooperare şi coordonareefectivă în aceste domenii rezultate reale şi rapide nu potfi obţinute. O constatare, pe care am făcut-o noi,reprezentanţi i bibliotecilor din Republica Moldova, estecă piaţa sistemelor de bibl iotecă din Rusia se lărgeştedin an în an, la moment fiind disponibile soft-urile ИРБИС,MARK-SQL, РУСЛАН, НЕВА, LIBER MEDIA, МОЯБИБЛИОТЕКА. Unii dintre producătorii acestor sistemecaută parteneri şi în Republica Moldova pentru a le tra-duce şi a le comercial iza. Deosebită de bogată şiinteresantă este experienţa Rusiei şi Ucrainei în creareabibliotecilor digitale. În Rusia, la baza acestui proces seaflă Programul Federal „Электронная Росси˙” (aa. 2002-2010). În contextul bibl iotecii electronice s-au abordatmai multe probleme importante cum ar fi organizarea şipăstrarea colecţi i lor electronice, catalogarea documen-telor electronice, asigurarea accesului la resurseleelectronice.

În cadrul secţiunii „Asigurarea informaţional-l ingvisti-că a sistemelor informaţionale de bibliotecă” s-au discutatschimbările operate în sistemele de clasificare CZU, BBK,metodologiile de creare a fişierelor de autoritate, desprerezultatele elaborări i formatului RUSMARC, precum şidespre modificările în formatul UNIMARC.

Mai mul ţi participanţi la Conferinţă s-au întrunit încadrul secţiunii dedicate personalului de bibliotecă pentrua discuta despre noile competenţe necesare unuibibliotecar modern şi posibilităţile lui de instruire continuă.Cadrele didactice de la Catedra tehnologii informaţionaleşi bibl ioteci electronice a Universităţii de Stat de Culturăşi Artă din Moscova au prezentat o serie de cursuri şimetodici noi de predare la această instituţie de învăţământ.

Din numeroasele seminare şi mese rotunde, organiza-te la Conferinţa, am optat pentru seminarul „Catalogareainternaţională în sec. XXI” şi seminarul special „Serviciiinformaţionale de referinţe virtuale în bibliotecile publice”.Discuţii le de la primul seminar s-au axat pe noile prin-cipi i internaţionale de catalogare de la Frankfurt şiproblemele catalogării în sisteme multilingve. În cel de aldoilea seminar au fost prezentate mai multe experienţede succes din Rusia şi Ucraina în implementareaserviciului de referinţe virtuale în bibliotecile publice şicele şti inţi fice. Impresionant este proiectul portaluluiLibrary.ru, care cuprinde 20 de biblioteci publice din Rusiaşi se adresează unui cerc larg de beneficiari din Internet.

Alte seminare, desfăşurate în cadrul Conferinţei, aupus în discuţie subiecte la fel de actuale: Păstrarea şiocrotirea colecţii lor de bibl iotecă şi a informaţiei; Soartacolecţii lor de carte şi de arhivă din perspectiva sec. XXI;Căi şi metode de asigurare a accesului la resurseleinformaţionale în bibliotecile pentru orbi; Managementulşi marketingul în bibl ioteci şi asociaţii şi altele.


Programul cultural al Conferinţei a inclus câtevaspectacole teatralizate şi întâlniri cu scri i tori i VladimirVişnevski, Liudmila Uli ţkaia şi artistul Victor Proscurin.

Întreaga delegaţie a Republici i Moldova la Conferinţa„Crimeea 2005” ne-am întors acasă cu nenumărate

informaţii utile pentru activitatea profesională şi idei pentruviitoare proiecte în sistemul naţional de bibl ioteci şi înbibliotecile noastre.

A XVI-A CONFERINŢĂ NAŢIONALĂ AASOCIAŢIEI BIBLIOTECARILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNT – ROMÂNIA

Ludmila Costin,Preşedinte ABRM

Elena Harconiţa,membru al Biroului ABRM

Bibliotecile s-au confruntat la orice etapă dedezvoltare a societăţii cu probleme dificile, uneori chiargrave, legate de supravieţuirea şi dezvoltarea lor, pentrucă nu au fost înţelese principiile şi importanţa existenţeilor într-un stat care se vrea prosper şi modern. Şi totuşiele au rezistat momentelor dramatice din istorie, audepăşit consecinţele provocate de bugetele austere şiingerinţele politice de tot felul, astfel argumentându-şiimportanţa în cultura unei naţiuni.

Schimbările atât de dinamice şi profunde specificesocietăţii moderne, globalizarea, informatizarea, consti-tuirea civi l izaţiei informaţionale atribuie noi conotaţi iactivităţii bibl iotecilor transformându-le într-un catalizatoral informaţiei şi cunoaşterii în societatea contemporană.

Astăzi bibl iotecile constituie un sistem complex şidinamic, un organism viu ce necesită o adaptare continuăla necesităţi le vieţi i societăţi i moderne. Dar, ca şiîntotdeauna, din toate componentele bibliotecii, colecţiile,localul, bibliotecari i sînt faţa bibliotecii. Pentru bibliotecarise potriveşte de minune sintagma „ omul sfinţeşte locul”.

Se ştie că orice reformă nu poate reuşi doar prinpromulgarea unei legi, oricît de bună ar fi aceasta. Oriceschimbare începe cu oamenii, numai ei pot redescoperipentru propria lor împlinire autentice valori ale civilizaţiei.Bibliotecarii , atâta timp fiind izolaţi, minimalizaţi şi margi-nalizaţi , au acum şansa să renască odată cu instituţia,schimbându-şi ei însăşi ati tudinea şi comportamentul,devin fermenţi ai schimbării .

Un mediu profesional benefic în acest sens îl constituieAsociaţi i le Bibliotecari lor care promovează ideilecooperării , educaţiei continuii performante, dezvoltări i şischimbării, solidarităţii, necătând la faptul că şi ele înfruntăsituaţi i grele, determinate de negli jenţa autorităţilor şi asocietăţi i pentru problemele cărţi i şi ale bibl iotecii.Rămânem în speranţa, că odată şi odată vom ajunge lastarea lucrurilor când va fi apreciată la justa valoare şibibl ioteca, şi profesia de bibl iotecar.

Experienţa Asociaţii lor bibl iotecari lor din alte ţări nedemonstrează, că aceste organisme reprezintă un instru-ment eficient pentru promovarea profesiei şi rezolvareaproblemelor ce ţin de ea. Important este să adaptămexperienţele reprezentative şi să le uti l izăm corect încadrul unei democraţii incipiente.

În acest context s-a înscris cea de-a XVI-a conferinţănaţională a Asociaţiei Bibl iotecari lor din Învăţământ –România, cu genericul “Cooperare interbibliotecară încontext european”, care s-a desfăşurat în perioada 7– 9septembrie la Biblioteca Universităţi i din Petroşani.

O echipă de 12 bibl iotecari ghidaţi de directorulLuminiţa Danciu ( Biblioteca Universitară, Petroşani) auasigurat cele mai prielnice condi ţi i ( inclusiv şi prinacumularea sponsorizări lor de la 27 organizaţii /instituţi i,printre care Romdidac, Books Unlimited, ExLibris,EBSCO ş.a.) pentru 150 de participanţi sosiţi din ţară şidin străinătate. Delegaţii străine au sosit din Danemarca,Ungaria, precum şi din Republica Moldova: LudmilaCostin, preşedintele Asociaţiei Bibliotecari lor, ClaudiaBalaban, directorul Bibliotecii Naţionale pentru Copii “IonCreanga”, primul preşedinte al ABRM şi Elena Harconiţa,directorul Bibliotecii Şti inţi fice a Universităţi i de Stat“Alecu Russo” din Bălţi, membru al Biroului ABRM.

La Conferinţă au participat manageri i superiori dinbiblioteci universitare şi preuniversitare de învăţământ,responsabil i de activitatea bibliotecilor de la MinisterulCulturi i şi Cultelor, preşedinţi ai secţiunilor profesionaledin cadrul Asociaţiei Naţionale a Bibliotecari lor şiBibl iotecilor Publice (ANBPR), Asociaţia Bibliotecari lorşi Documentarişti lor din Bucureşti (ABIDOB), AsociaţiaBibliotecari lor din Biblioteca Naţională a României(ABBNR), reprezentanţi ai autorităţilor publice locale ,ziarişti .

Este important, că au onorat invitaţia reprezentanţi iMinisterului Educaţiei şi Cercetări i, precum şi Secretarulde Stat Jozsef Koto, care a răspuns la un şi r de întrebăriadresate de către membrii ABIR, Carmen Bitir Istrate,consilier în probleme de biblioteci. Ne-am bucurat pentrucolegii noştri, activitatea cărora în cadrul ministerului este


dirijată de o persoană care a activat anterior în bibliotecăşi care este aproape de problemele ce stau în faţabibliotecilor, fapt ce contribuie la o soluţionare cu multmai operativă şi mai competentă a problemelor.

Dl. Mircea Regneală, preşedintele ABIR, în raportulprivind activitatea Consiliului de Conducere al ABIR înperioada septembrie 2004 – august 2005, s-a referitsuccint la principalele acţiuni întreprinse de ABIR învederea rezolvări i problemelor, cu care se confruntăbibliotecari i, atât din învăţământ, cât şi din alte reţele.Dificultăţile colegilor se aseamănă cu ale noastre, în spe-cial la capitolul finanţarea informatizări i, bugete austerede dezvoltare a colecţii lor, probleme legislative, situaţiabibl iotecilor şcolare, salarizarea inadecvată şi statutulsocial al bibl iotecarului. Bibl iotecile, mai ales celeşcolare, nu se pot integra deplin în procesul de instruiredin motivul subsidiilor precare şi marginalizării , cu caresînt tratate de către autorităţile locale. Preşedinteel ABIRa mai manţionat, că formarea profesională se află într-osituaţie gravă. Inexistenţa unor forme instituţionalizatepentru formarea de bază a bibliotecari lor cu studii medii,de exemplu, al cărui procent în ansamblu , este de circa35 % din totalul bibliotecarilor din învăţământ; absenţaoricăror programe de formare continuă pentru toate tipurilede bibliotecari din anul 1990 până astăzi - toate acesteainfluenţează negativ dezvoltarea profesiei noastre.

Printre succesele anului s-a înscris adoptarea unornorme şi regulamente privind funcţionarea sistemului debiblioteci, precum sînt Modificări le la Legea bibliotecilorşi Metodologia de recuperare a documentelor pierdute,distruse ori deteriorate şi de taxare a servici i lor şi anerespectări i termenelor de restituire a publicaţi i lorîmprumutate (Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.701din 3 august 2005). Un alt succes al colegilor noştri ţinede apari ţia primului număr al Revistei române debiblioteconomie şi şti inţa informări i , continuatoareaBuletinului ABIR, colecţia căruia din anul 1997 până înanul 2004 a fost digitizată pe un CD. CD-ROM-ul conţinetextul integral al celor 324 de articole publicate în cele 26de numere ale Buletinului.

În cadrul Conferinţei aceste două documente au fostlansate de către Robert Coravu, secretar general al ABIR.

În continuare a fost analizată activitatea secţiunilorABIR, fi ind reliefată atitudinea preşedinţilor de comisiifaţă de realizarea programelor trasate, oportunitateapersoanelor abilitate cu funcţiile de conducere. S-a propusplanificarea a două-trei obiective pe an, dar care să fieîndeplinite calitativ şi cu eficienţă . S-a vorbit despreactivitatea Filialelor ABIR , menţionându-se cele mai bune,despre decizia privind reînscrierea în IFLA, deoarece dinanul 2000 ABIR nu mai este membru al acestei organizaţiiinternaţionale.

Meritele membrilor asociaţiei au fost recunoscute prindecernarea premiilor şi diplomelor ABIR. Anual, prin con-curs, se acordă Premiul Nicolae Georgescu-Tistu, IoanBianu. Pentru fiecare premiu se desemnează câte un

bibliotecar şcolar şi universitar. Premiul Dan Simonescuse acordă unui student merituos în domeniul bibliologieişi şti inţei informări i pentru performanţe de studiu şiaptitudini pentru cercetare. Cel mai bun conducător defi lială, s-a învrednicit de Premiul pentru management deasociaţie. Au mai fost decernate două Diplome de Onoare,două Diplome de fidelitate şi Diplomele ABIR celor maiconsacraţi membri ai asociaţiei.

O deosebită performanţă a bibliotecari lor universitariromâni este conectarea în reţea a 4 bibl ioteci universitaredin Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi , ceea ce le oferăposibil i tatea consultări i cataloagelor deţinute debibliotecile respective. Un interes aparte a suscitatproiectul REM (Referinţe prin e-mail), un model decooperare al câtorva biblioteci, punctul de acces (portalul)fi ind plasat pe pagina Web a Bibliotecii Universităţi iDunărea de Jos din Galaţi.

Un alt proiect asupra căruia se lucrează în ultimii anieste traducerea tezaurului francez RAMEAU, care vaservi ca instrument de prelucrare şi regăsire a informaţiei,credem noi, nu numai pentru specialişti i din România.

În continuare s-au desfăşurat lucrări le pe secţiuni, încadrul cărora au fost analizate rapoartele de activitateale secţiunilor:z Catalogare-Clasificare-Indexare;z Biblioteci medicale;z Periodice;z Legislaţie de bibliotecă şi perfecţionare profesională;z Editorial;z Informatizare;z Achizi ţie şi dezvoltarea colecţii lor;z Referinţe;z Colecţii speciale, conservare şi restaurare;z Comunicarea documentelor şi împrumutul interbiblio-

tecar;z Biblioteci şcolare şi biblioteci ale Caselor Corpului

Didactic;z Statistică şi evaluare.

Ultima în acest şi r este o secţiune nouă a ABIR, darcare deja a reuşit să stabilească un set de indicatori deperformanţă pentru bibliotecile din învăţământ.

O activitate fructuoasă este realizată de fi lialele ABIR,dintre realizările cărora merită a fi menţionate următoareleacţiuni:? Filiala din Braşov organizează anual, în cooperare

cu Biblioteca Universităţii “Transilvania”, confe-rinţa Biblio Braşov, care a ajuns deja la a IV-aedi ţie;

? Fil iala Argeş editează revista trimestrială“Biblioteca universitară”;

? Filiala Vaslui publică revista “Bibliotecă – Educaţie- Cultură”;

? Filiala Vrancea a organizat în perioada 19-20 mai2005 sesiunea de referate şi comunicări ştiinţificeîn domeniul bibl ioteconomiei şcolare cu genericul“Managementul calităţii în biblioteca şcolară”;


? Majoritatea filialelor în perioada 18-23 april ie 2005au consemnat “Săptămâna naţională a bibl iote-cilor”, organizând manifestări cu acest prilej.

O atenţie deosebită s-a atras asupra acţiunilor deinstruire, desfăşurate în anul 2005, printre care:Ð cursul intensiv CDS-ISIS sub Windows, ţinut de

profesorul universitar doctor Gerhard Riestuis dela Universitatea din Amsterdam, desfăşurat înperioada 14-17 martie;

Ð conferinţa “Viitorul serviciilor digitale de referinţe”,susţinută de profesorul Tord Hoivic de laUniversitatea din Oslo;

Ð cursul “Viitorul bibliotecii şi a bibl iotecari lor înmileniul III”, ţinut de profesorul universitar doctorAlbert Boechorst de la Universitatea dinAmsterdam în perioada 27-28 mai.

Luările de cuvânt, dezbaterile, intervenţii le participan-ţi lor purtau un caracter dezinvolt, s-a făcut simţi tă oeficientă conlucrare dintre specialiştii din diverse tipuride bibl ioteci, o înţelegere profundă şi durută a situaţieibibl iotecilor şi bibliotecarilor în societate şi o dorinţă marede a o redresa.

Şedinţa comună a Consiliului de conducere al ABIRşi a preşedinţi lor de secţiuni a finalizat cu un Proiectconcret de activitate a ABIR pe anul 2006

(vezi htttp://www.bcut.ro/abir/index.html)Programul celei de-a treia zi a prevăzut vizitarea

obiectivelor turistice din Prislop, Densuş (biserica),Sarmizegetusa (muzeul şi situl arheologic), CastelulSântămărie Orlea.

Am avut prilejul să vedem modul în care se lucreazăîntr-o conferinţă profesională, să simţim atmosfera sincerăde recunoaştere a progresului şi a neajunsurilor în celde-al 16 an de activitate a Asociaţiei Bibliotecari lor dinînvăţământul românesc, să urmărim interesul profesionalal fiecărui delegat de la această întrunire.

Le mul ţumim organizatori lor, în mod special dluiMircea Regneală, pentru posibil itatea oferită şi rămânemîn speranţa unei colaborări mai eficiente cu ABIR,Asociaţia bibl iotecarilor din bibliotecile publice în vedereaschimbului de informaţi i , a cunoaşteri i mai bune aexperienţei şi a preluării metodelor avansate de muncă.

http://www.bcut.ro/abir/index.html)


IMPORTANŢA SPAŢIULUI INFORMAŢIONAL UNIC PENTRUSTABILIREA RELAŢIILOR ŞTIINŢIFICE ŞI CULTURALE

Elena Corotenco,director Biblioteca Ştiinţifică Centralăa Academiei de Ştiinţe a Moldovei

În perioada 21-23 septembrie anul curent în oraşulMoscova a avut loc conferinţa internaţională cu genericul„Rolul editării cărţi lor în dezvoltarea relaţii lor ştiinţi fice şiculturale internaţionale”. Conferinţa şi-a desfăşurat lucră-ri le sub egida Asociaţiei Internaţionale a Academiilor deŞti inţe, a Academiei de Şti inţe a Rusiei, Academiei Naţio-nale de Ştiinţe a Ucrainei şi cu participarea ComitetuluiExecutiv al Comunităţii Statelor Independente.

Aria geografică a participanţi lor a cuprins 11 ţări .Bibl iotecile academice au fost reprezentate de delegaţiidin: Azerbaidjan, Bielarus, Kazahstan, Kârgâzstan,Moldova, Rusia (Moscova, Sankt-Peterburg, Novosi-birsc), Tadjikistan, Ucraina, Bulgaria. Printre participanţis-au mai numărat: bibl ioteci specializate din Rusia:Biblioteca de Stat, Bibl ioteca Tehnico-Şti inţi fică,Bibl ioteca Şti inţi fică Agricolă, Bibl ioteca Istorică,Bibl ioteca Pedagogică; instituţi i de informare tehnico-şti inţi fică: Institutul de Informare în domeniul Şti inţelorSocioumane, Institutul de Informare Tehnico-Ştiinţi fică(Rusia) ş.a.; bibl ioteci specializate din alte ţări ale CSI,Camerele de Stat a Cărţi i din Rusia şi Ucraina; instituţiide cercetare şi de educaţie; edituri ştiinţifice.

Conferinţa a fost concepută ca o simbioză dintre biblio-teci, edituri şi organe ale informaţiei tehnico-ştiinţifice,alte instituţii direct sau indirect implicate în procesul dedifuzare a cărţi i tradi ţionale sau electronice pe plannaţional şi internaţional.

Subsemnata a prezentat la şedinţa plenară comunica-rea “BŞC a AŞM şi schimbul de publicaţii cu bibliotecileacademice di CSI şi ţările Baltice” .

Următoarele zile conferinţa şi -a continuat lucrările încadrul a 3 secţi i:Í Constituirea fonduri lor bibl iotecilor şti inţifice şi

problemele schimbului internaţional de publicaţi i.Í Dezvoltarea domeniului editări i tradiţionale a cărţii

şti inţi fice în ţări le CSI.Í Crearea, difuzarea şi descrierea bibl iografică a

resurselor ştiinţi fice electronice. Participarea la conferinţă ne-a oferit atăt posibilitatea

comuncării şi schimbului de opinii cu directorii biblioteciloracademice şi specializate, edituri lor şti inţi fice, acunoaşterii situaţiei în care activează aceste instituţii în

diferite ţări din CSI, cât şi trasării unor planuri comune deacţiuni în scopul asigurări i l iberi i circulaţii a producţieide carte ca factor important în stabilirea relaţii lor culturaleşi şti inţi fice dintre statele noastre.

În rezoluţia conferinţei s-a menţionat necesitateaasigurări i condi ţi ilor favorabile pentru:@ perfecţionarea şi dezvoltarea mecanismelor de

colaborare între ţări le CSI în domeniile culturii ,educaţiei, şti inţei, informări i şi comunicării ;

@ schimbul de informaţi i tehnico-şti inţi fice,colaborarea în domeniul editării cărţilor şi difuzăriiacestora;

@ crearea spaţiului informaţional unic al CSI şidezvoltarea resurselor informaţionale comune.

S-a accentuat, că asigurarea informaţională este unuldin factori i primordiali care determină productivitateainvestigaţiilor ştiinţifice şi că această problemă nu poatefi realizată în l ipsa relaţi i lor şti inţi fice şi culturaleinternaţionale bazate într-o mare măsură pe editareacărţilor şi pe schimbul internaţional de publicaţi i.

În scopul soluţionări i problemelor schimbului deresurse informaţionale în cadrul Comunităţi i StatelorIndependente s-a propus: crearea în cadrul AsociaţieiInternaţionale a Academiilor de Şti inţe (AIAŞ) a unuiConsiliu pe problemele editării cărţilor ştiinţifice şi editareaBuletinului editori lor AIAŞ; formarea unei baze de datecomune despre toate publicaţi ile academice; asigurareacondi ţii lor favorabile pentru întreţinerea schimbului depublicaţi i; formarea în cadrul CSI a unui sistem unic alschimbului interbibliotecar cu instituirea unui organ aca-demic de stat atât pentru reglementarea acestui procescât şi a schimbului de date statistice.

Materialele conferinţei sunt publicate în culegerea:Роль книгоиздания в развитии международныхнаучных и культурных контактов: матер. межд. науч.конф.( Москва, 21-23 сент. 2005 г.). – М.: Наука, 2005.


ASOCIAŢII BIBLIOTECARE PE MAPAMOND

Mariana HarjevschiAbsolventa Programului dePerfecţionare a TinerilorProfesori (JFDP), 2005

FILIALA STUDENŢEASCĂ A ASOCIAŢIEIBIBLIOTECARILOR AMERICANI

ý Vineri, 25 februarie, 2005, ora 10.00 - Seminar„Scrierea unui CV”;

ý Miercuri, 23 martie, 2005, ora 15.00 - Seminar„Securitatea informaţională – prioritatea biblio-tecilor”;

ý Joi, 7 april ie, 2005- întâlnire cu absolvenţii Scoliide Bibliologie şi Ştiinţa Informării din Bloomington.

Acestea sunt doar câteva activităţi din agenda FilialeiStudenţeşti a Asociaţiei Bibl iotecarilor Americani.

Formată abia în 1992 (21 decembrie) la peste 129 anide la fondare a Asociaţiei Bibl iotecilor Americane, fil ialastudenţească a vi itorilor bibl iotecari din cadrul Şcoli i deBibliologie şi Şti inţa Informări i din Bloomington aUniversităţi i Indiana are deja o activitate plină deevenimente, o activitate realmente demnă de urmat şi dealte instituţi i similare din vest şi cele europene. Nu înzadar, pentru 2005 i-a fost conferit Menţiunea Anuluipentru „realizări şi activitate asiduă”.

Fiind parte a programului de Perfecţionare a TinerilorProfesori, promoţia 2004/2005 am avut posibil itatea de avedea activitatea acestei fi l iere „a bibl iotecari lor îndevenire”.

Misiunea ei este una clară - există pentru a furnizastudenţi lor o ini ţiere în activitatea profesională şi amobil izare a studenţi lor vis a vis de evenimenteprofesionale şi sociale din cadrul instituţiei. Iar multiplelebeneficii pe care le poate oferi aceasta studenţilor pot fioportunităţile de cooperare de viitor – un start profesional,o implicare incipientă în programe şi activităţi la niveluniversitar.

La fel şi asociaţia poate oferi la rândul ei burse pentrumembrii-studenţi de continuarea a studii lor, precum şifonduri bugetare şcoli i pentru programe de cercetare sauoferirea posibil ităţilor de angajare gratuită. De asemeni,nu poate fi ignorat şi suportul informaţional pentru studenţipe care aceştia îl primesc fi ind membrii asociaţiei.

Componenţa fil ialei este una similară celei coordo-natoare: preşedinte, vice preşedinte, secretar şi contabil,care dealtfel sunt studenţi care îşi fac masteratul saustudii aprofundate în domeniu. Activitatea este diri jată lafel de un statut, dar care are o denumire destul de originalăConstituţie, ce stipulează atribuţi ile şi domenii le prioritarede activitate ale micii asociaţiei.

Încercând să fiu cât mai aproape, şi cât mai mult săpercep activitatea aceste asociaţii am participat la maimulte activităţi . Printre acestea enumăr doar câteva,aceasta arătând diversitatea activităţi i întreprinse:@ organizarea unui seminar pentru pregătirea studenţi lor

privind angajarea în câmpul muncii – oferirea consulta-ţii lor referitoare la scrierea CV-urilor, plasarea pe weba informaţiei de căutare a unui post de muncă sau aunei pozi ţi i de efectuare a practici i studenţeşti ,strategii le de căutare a locuri lor de muncă, etc. Dealtfel am fost surprinsă de înseşi modul de organizare– consultaţii specifice şi exacte bibl iotecari lor dinbibliotecile publice, academice, de drept, artă etc.

@ organizarea unei întruniri cu absolvenţi i care auobţinut rezultate demne de urmat – o întrunire într-oatmosferă lejeră cu foştii studenţi ai şcoli i , oferindsugestii în alegerea carierei şi căutarea posturilor demuncă;

@ organizarea unui eveniment de colectare a cărţi lor,cu o ulterioară donaţie sau vânzare pentru a obţinefonduri extrabugetare pentru asociaţie, acestea apoifi ind investi ţi în participări la conferinţe, vizitareabibliotecilor în diverse state ale Americii etc.;

@ organizarea vizitelor la bibl iotecile din campus –Biblioteca de Carte Rară, Biblioteca Kinsey, BibliotecaŞcoli i de Geografie etc.

@ organizarea ieşirilor în afara campusului universitarpentru o delectare sau cunoaştere a vecinătăţi lorstatului Indiana etc.

@ organizarea diverselor seminare de interes naţional„Securitatea informaţională – prioritatea bibl iotecilor”,„Comunicarea virtuală în cadrul proiectelor internaţio-nale” cu invitaţi-experţi în domeniu etc.Pentru a fi prezenţi în mediul electronic mica asociaţie

îşi are pagina web care poate fi accesată informaţia chiarde ultimă actualitate, până şi obţinerea propriu zisă acalităţii de membru. Site-ul conţine informaţi i uti le, listaevenimentelor, resurse de angajare, noutăţi etc. Văsugerezi să accesaţi http://el la.sl is.indiana.edu/g/alasc/,aceasta poate fi navigată ca o adevărată istorie de succesşi sursă de inspiraţie pentru Asociaţia Bibliotecari lor,fi liera autohtonă.

http://ella.slis.indiana.edu/g/alasc/


ÎNTRUNI PROFESIONALE ÎN ANUL 2006

þ Stimaţi colegi! Vă propunem lista secţi ilor şi temelor ce vor fi puse în discuţie la cea de-a 72 ConferinţăGenerală IFLA, care va avea loc la Seul, Coreea, între 20-24 august 2006.Genericul Conferinţei: “ Bibliotecile – promotor dinamic al cunoştinţelor şi societăţii informaţionale”

þ Universitatea Transilvania din Braşov, Biblioteca Centrală, organizează la Braşov între 12-14 mai ConferinţaNaţională de Biblioteconomie cu participare internaţională.

Adresa pentru corespondenţă: Universitatea Transilvania din Braşov, Biblioteca CentralăRO- 500036 Brasov, Bd. Eroilor, nr. 9Phone/Fax: 0268-475348E-mail: [email protected]; [email protected]

þ Pe data de 15-20 mai, în oraşul Ekaterinburg, Rusia îşi va petrece lucrări le cea dea XI Conferinţă anuală aAsociaţiei Bibliotecare din Rusia.Informaţii mai ample pe site-ul: http://www.rba.ru/ekaterinburg/conf.html

þ Asociaţia Bibliotecilor din Belarusi împreună cu Biblioteca Centrală a Universităţi i de Stat din Belarusi,organizează a 7-ea Conferinţă internaţională ştiinţifico-practică “Managementul bibliotecilor universitate”care va avea lor între 3-5 octombrie în oraşul Minsk. Informaţii la tel: Minsk (017) 209 50 37; e-mail: [email protected],[email protected]

þ De la 16 la 19 martie la Leipzig, Germania, va avea loc tradiţionalul Tîrg de Carte

Secţia Tema Biblioteci guvernamentale Cerinţele utilizatorilor: forţe motrice a schimbărilor pentru

biblioteci parlamentare şi centre informaţionale Biblioteci biologice şi medicale Nou în tehnologia asigurării şi accesibilităţii cunoştinţelor şi

informaţiei medicale Biblioteci pentru copii şi tineret Biblioteca publică – de la cunoştinţe generale la – CE? Biblioteci pentru orbi Pagini WEB- accesibile şi OPACS Dezvoltare continuă şi instruire la locul de muncă

Protecţia drepturilor şi studiile

Istorie biblioteconomică Bibliotecile şi societatea informaţională prin prisma istoriei Carte rară şi manuscrise De la Vest la Est – de la Est la Vest: schimb cultural şi tehnologic

– tehnologii vechi, tehnologii noi, colecţionarea şi descrierea rarităţilor

Referinţe Marketingul serviciilor de referinţe în biblioteca contemporană – metode tradiţionale şi virtuale

Management şi marketing Managementul şi marketingul de bibliotecă în societatea multiculturală

America Latină şi ţările Caraibilor Promovоnd accesul liber

mailto:[email protected]


http://www.rba.ru/ekaterinburg/conf.html




INFORMAŢII UTILE

Biroul ABRM a intervenit către Agenţia Naţională pentru Achizi ţi i Publice în scopul obţineri i consultaţi ilor şirecomandărilor concrete vizavi de unele probleme privind achiziţiile de documente de către biblioteci. Astfel, laşedinţa din 17 februarie 2005 a Biroului Asociaţiei Bibl iotecarilor din Republica Moldova au participat reprezentanţiAgenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice dl Gh. Acsenti, vice director şi dl T. Potîrniche, şef direcţie.

Discuţia întreţinută a fost orientată pentru simplificarea procedurii de perfectare a documentelor în cazul achiziţii lorde carte şi seriale.

Principalele concluzii şi recomandări ale şedinţei se axează pe următoarele poziţi i: un ti tlu de carte este consideratun tip de marfă; prin Achiziţii Publice se face abonarea ediţii lor periodice şi achizi ţia de carte în cazul, când comandaunui ti tlu de carte depăşeşte suma de 10 000 lei.

Vă mai recomandăm, în cazul când vă confruntaţi cu probleme în procesul achiziţiei de documente, să apelaţi la:Ò Articolul 25. Interzicerea divizări i şi măriri i achizi ţi i lor din “Ghidul achizi ţii lor publice. Ediţie specială a

buletinului achiziţi ilor publice”, Nr. 50. Ch., 2004, 206 p.Ò Hotărârea Guvernului Republici i Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achizi ţia mărfurilor

şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri (nr. 832 din 13 august 2001, publicată în: Monitorul oficial al Rep.Moldova, 2001, Nr 104-105 (24 aug.), P. 4-6).

Rezolvarea problemei acordării serviciilor cu plată de către biblioteci este la moment la ordinea zilei. Publicămaici, pentru informare, art. 12 din legea respectivă, atenţionându-vă asupra alineatului 3. Adăugător mai puteţi consultaRegulamentul cu privire la gestionarea mij loacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget tipărit în MOal RM nr. 39-41 din 11 martie 2005 (p. 45).

Legea Republicii Moldova privind sistemul bugetar şi procesul bugetarNr.847-XIII din 24.05.96

(Monitorul Oficial al R.. Moldova nr.19-20/197 din 27.03.1997)

Articolul 12. Mijloacele speciale ale instituţi ilor publice

(1) Se consideră mij loace speciale ale instituţii lor publice veniturile acestora obţinute, în condiţi ile stabilite prinacte normative, de la efectuarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată, precum şi din donaţi i, sponsorizări şidin alte mijloace băneşti,intrate legal în posesia instituţiei publice.

(2) Mij loacele speciale ale instituţi i lor publice se includ în bugetele respective, se consideră venituri şi sîntdirecţionate pentru cheltuiel ile legate de desfăşurarea activităţi i statutare a acestor instituţii , în conformitate cuprincipii le şi regulile de elaborare, aprobare şi executare a bugetelor corespunzătoare.

(3) Nomenclatorul lucrări lor şi servicii lor contra plată, efectuate şi prestate de instituţi ile publice, şi mărimeataxelor la servici i, precum şi modul şi direcţi i le de uti lizare a mijloacelor speciale pe tipuri se stabilesc de cătreGuvern, dacă actele normative nu prevăd altfel, sau de către autorităţi le administraţiei publice locale, conformcompetenţei lor.

(4) Excedentele de mijloace speciale la finele anului bugetar sînt accesibile spre uti lizare, în aceleaşi scopuri,pentru anul bugetar următor, dacă actele normative nu prevăd altfel.

[Art.12 în redacţia Legii nr.224-XV din 01.07.04, în vigoare 01.01.05]Notă: Art.12 alin.3 în partea ce se referă la Guvern intră în vigoare la 01.01.2006 conform Legii nr.224-XV din

01.07.04, art. XVI [Art.12 modificat prin Legea nr.1101-XIV din 30.06.2000]


Biblioteconomie, informare, documentareDocumente normative în vigoare în Republica Moldova (situaţie la 01.11.05)

SM, SM ISO, SM STAS, SR, SR ISO

Standard Aplicare din… Titlul documentului

SM ISO 4:2003 01.04.2004 Informare şi documentare. Reguli pentru abrevierea cuvintelor din titluri şi a titlurilor de publicaţii.

SR ISO 9:1997 01.06.1998 Informare şi documentare. Transliterarea caracterilor chirilice оn caractere latine. Limbi slave şi neslave.

SM 165:1998 01.10.1998 Descrierea bibliografică a documentelor. Documente normative şi cataloage industriale.

SM 201:2001 10.12.2001 Descrierea bibliografică a documentelor. Documente grafice.

SR ISO 233-2:1996 01.06.1998 Informare şi documentare. Transliterarea caracterelor arabe în caractere latine. Partea 2. Limba arabă. Transliterarea simplificată.

SR ISO 259-2:1996 01.06.1998 Informare şi documentare. Transliterarea caracterelor ebraice în caractere latine. Partea 2. Transliterarea simplificată.

SR ISO 639:1995 01.12.1996 Cod pentru reprezentarea denumirilor de limbi. SR ISO 690:1996 01.11.1998 Documentare. Referinţe bibliografice. Conţinut, formă şi structură.

SM SR ISO 690-2: 2005 01.02.2006 Informare şi documentare. Referinţe bibliografice. Partea 2: Documente electronice complete sau părţi de documente

SR ISO 832:1996 01.06.1998 Informare şi documentare. Descriere şi referinţe bibliografice. Reguli pentru abrevierea termenilor bibliografici.

SM ISO 999:2003 01.04.2004 Informare şi documentare. Principii directoare pentru conţinutul, structura şi prezentarea indexurilor.

SR ISO 2108:1994 01.09.1995 Informare şi documentare. Sistemul internaţional pentru numerotarea cărţilor (ISBN)

SM SR ISO 2788:2005 01.02.2006 Documentare. Reguli generale pentru elaborarea şi dezvoltarea tezaurelor monolingve

SR ISO 2789:1993 01.04.1995 Informare şi documentare. Statistica internaţională de bibliotecă. STAS 5309/2-78 01.01.1993 Transliteraţia în alfabetul latin. Transliteraţia caracterelor greceşti. STAS 5309/5-78 01.01.1993 Conversia scrierilor nelatine. Transcrierea caracterelor chineze. STAS 6442-79 01.01.1995 Rezumate pentru publicaţii şi documente. STAS 6590-82 01.01.1993 Publicaţii. Terminologie. SM SR ISO 7154:2005 01.02.2006 Documentare. Principii de ordonare bibliografică

STAS 8256-82 01.07.1993 Informare şi documentare. Prescurtarea cuvintelor şi a expresiilor tipice române ştiinţifice şi străine în referinţele bibliografice.

STAS 8301-81 01.04.1994 Informare şi documentare. Terminologie.

STAS 8636-70 01.07.1993 Informare şi documentare. Orânduirea în catalogul alfabetic pe nume de autori şi titluri şi în indexuri.

SR ISO 9230:1993 15.04.2000 Informare şi documentare. Determinarea indicilor de preţ pentru cărţile şi publicaţiile, seriile achiziţionate de biblioteci.

SR ISO 9707:1994 15.05.1999 Informare şi documentare. Statistica privind producţia şi difuzarea de cărţi, ziare, periodice şi publicaţii electronice.

STAS 10746-84 10.10.1995 Prezentarea datelor pe banda magnetică pentru schimbul de informaţii bibliografice. STAS 10792-89 15.04.2000 Numerotarea internaţională standardizată a publicaţiilor seriale (ISSN) SR ISO 10957:1997 01.12.1998 Informare şi documentare. Număr internaţional standardizat pentru muzică (ISMN) SM SR ISO 11620:2005 01.02.2006 Informare şi documentare. Indicatori de performanţă pentru biblioteci

SM STAS 12598:2003 01.04.2004 Informare şi documentare. Metode de analiză a documentelor, de determinare a conţinutului lor şi de selectare a termenilor de indexare.

STAS 12629/1-88 01.04.1994 Descrierea bibliografică a documentelor. Schema generală. STAS 12629/2-88 01.04.1994 Descrierea bibliografică a documentelor. Publicaţii monografice curente. STAS 12629/3-88 01.04.1994 Descrierea bibliografică a documentelor. Publicaţii seriale. STAS 12629/4-88 01.04.1994 Descrierea bibliografică a documentelor. Publicaţii monografice vechi. STAS 12629/5-88 01.04.1994 Descrierea bibliografică a documentelor. Publicaţii de muzică tipărită. STAS 12629/6-88 01.04.1994 Descrierea bibliografică a documentelor. Materiale cartografice. STAS 12629/7-89 01.04.1994 Descrierea bibliografică a documentelor. Materiale audiovizuale.

STAS 12943-91 01.04.1996 Identificarea bibliografică (Biblid) a contribuţiilor din publicaţii seriale şi publicaţii monografice.

SM SR ISO 13420:2005 01.02.2006 Biblioteconomie şi documentare. Clasificarea zecimală universală. Indici de bază


Standarde interstatale (situaţie la 01.06.05)

Indicativul standardului

Оn vigoare din… Titlul standardului Note (Înlocuieşte)

СИБИД 1 2 3 4

GOST 7.0-84

01.01.1992 Информационно-библиотечная деятельность, библиография. Термины и определения.

GOST 7.0-77

GOST 7.1-2003 01.05.2005 Библиографическая запись. Библиографическое описание. Общие требования и правила составления.

GOST 7.1-84, GOST 7.16-79, GOST 7.18-79, GOST 7.34-81, GOST 7.40-82

GOST 7.4-95 01.09.1996 Издания. Выходные сведения. GOST 7.4-86 GOST 7.5-98 01.08.1999 Журналы, сборники, информационные издания.

Издательское оформление публикуемых материалов. GOST 7.5-88

GOST 7.11-78 01.01.1992 Сокращение слов и словосочетаний на иностранных европейских языках в библиографическом описании.

GOST 7.11-70

GOST 7.12-93 01.01.1996 Библиографическая запись. Сокращение слов на русском языке. Общие требования и правила.

GOST 7.12-77

GOST 7.14-98 (ISO 2709-96)

01.09.1999 Формат для обмена информацией. Структура записи. GOST 7.14-84

GOST 7.19-2001 01.12.2002 Формат для обмена данными. Содержание записи. GOST 7.19-85 GOST 7.22-2003 01.12.2004 Промышленные каталоги. Общие требования GOST 7.22-80 GOST 7.23-96 01.01.1998 Издания информационные. Структура и оформление. GOST 7.23-80 GOST 7.24-90 01.01.1992 Тезаурус информационно-поисковый многоязычный.

Состав, структура и основные требования к построению. GOST 7.24-80

GOST 7.25-80 01.01.1992 Тезаурус информационно-поисковый одноязычный. Правила разработки, структура, состав и форма представления.

Varianta română SM SR ISO 2788

GOST 7.28-2002 (ISO 5426-83, ISO 5426-2-96)

01.12.2004 Расширенный набор символов латинского алфавита для обмена информацией.

GOST 7.28-80

GOST 7.29-80 01.01.1992 Представление расширенного кириллического алфавита для обмена информацией на магнитных лентах.

GOST 7.30-80 01.01.1992 Представление греческого алфавита для обмена информацией на магнитных лентах.

GOST 7.32-2001 15.12.2002 Отчет о научно-исследовательской работе. Структура и правила оформления.

GOST 7.32-91

GOST 7.36-88 01.01.1992 Неопубликованный перевод. Координация, общие требования и правила оформления

GOST 7.36-81

GOST 7.38-82 01.01.1992 Доклад о наиболее важных отечественных и зарубежных достижениях в области науки, техники и производства. Общие требования.

GOST 7.41-82

01.01.1992 Единицы учета обслуживания читателей и абонентов библиотек и органов научно-технической информации.

GOST 7.47-84 01.01.1992 Коммуникативный формат для словарей информационных языков и терминологических данных. Содержание записи.

GOST 7.48-2002 15.02.2003 Консервация документов. Основные термины и определения.

GOST 7.48-90

GOST 7.49-84 01.01.1992 Рубрикатор ГАСНТИ. Структура, правила использования и ведения.

GOST 7.50-2002 15.02.2003 Консервация документов. Общие требования. GOST 7.50-90 GOST 7.51-98 01.08.1999 Карточки для каталогов и картотек. Каталогизация в

издании. Состав, структура данных и издательское оформление.

GOST 7.51-84


1 2 3 4 GOST 7.52-85 01.01.1992 Коммуникативный формат для обмена

библиографическими данными на магнитной ленте. Поисковый образ документа.

GOST 7.53-86 01.01.1992 Издания. Международная стандартная нумерация книг. GOST 7.54-88 01.01.1992 Представление численных данных о свойствах веществ и

материалов в научно-технических документах. Общие требования.

GOST 7.33-81; GOST 7.46-84

GOST 7.55-89 01.01.1992 Система стандартов по информации, библиотечному и издательскому делу. Основные положения.

GOST 7.56-2002 (ISO 3297-98)

01.06.2003 Издания. Международная стандартная нумерация сериальных изданий.

GOST 7.56-89

GOST 7.57-89 01.01.1992 Издания. Издательские и книготорговые библиографические указатели. Общие требования.

GOST 7.58-90 01.01.1992 Информационное обеспечение программ комплексной стандартизации продукции. Общие требования.

GOST 7.59-2003 01.09.2004 Индексирование документов. Общие требования к систематизации и предметизации

GOST 7.59-90

GOST 7.60-90 01.01.1992 Издания. Основные виды. Термины и определения. GOST 7.62-90 01.01.1992 Знаки для разметки оригиналов и исправления

корректурных и пробных оттисков. Общие требования. GOST 16347-76

GOST 7.63-90 01.01.1992 Отчет о геологическом изучении недр. Общие требования к содержанию и оформлению.

GOST 7.65-92 01.01.1992 Кинодокументы, фотодокументы и документы на микроформах. Общие требования к архивному хранению.

GOST 7.66-92 01.01.1992 Индексирование документов. Общие требования к координатному индексированию.

GOST 7.67-2003 (ISO 3166-1:1997)

01.07.2005 Коды названий стран. GOST 7.67-94 (ISO 3166-88)

GOST 7.70-2003 01.05.2005 Описание баз данных и машиночитаемых массивов. Состав и обозначение характеристик

GOST 7.70-96

GOST 7.71-96 (ISO 6862-95)

01.01.1998 Набор кодированных математических знаков для обмена библиографической информацией.

GOST 7.72-96 01.01.1998 Коды физической формы документов. GOST 7.74.-96 01.01.1998 Информационно-поисковые языки. Термины и определения. GOST 7.77-98 01.08.1999 Межгосударственный рубрикатор научно-технической

информации. Структура, правила использования и ведения.

GOST 7.80-2000 01.05.2001 Библиографическая запись. Заголовок. Общие требования и правила составления.

GOST 7.84-2002 15.02.2003 Издания. Обложки и переплеты. Общие требования и правила оформления.

GOST 7.85-2003 (ISO 10444-1994)

01.12.2004 Международный стандартный номер технического отчета

GOST 7.86-2003 01.12.2005 Издания. Общие требования к издательской аннотации GOST 7.87-2003 01.07.2005 Книжные памятники. Общие требования.. GOST 7.88-2003 01.01.2006 Правила сокращения заглавий и слов в заглавиях

публикаций

GOST ИСО 8601-2001

01.10.2002 Представление дат и времени. Общие требования. GOST 7.64-90

Notă: Standardele interstatale GOST, aprobate până la anul 1992 de către Gosstandart-ul URSS, au fost declarateca naţionale prin hotărârea nr.9-ST/03.03.1992 a Departamentului „Moldova-Standard” cu data aplicării din 01.01.1992

buletinul abrm nr.2(2)/2005

Education