buletinul abrm nr 2009-1

ISSN 1857-1034 BULETINUL ABRM 1 (7) 2009

Fondator: Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova Publicaţie periodică Redactor-şef:

Tatiana COŞERI

Colegiul de redacţie:

dr. Nelly ŢURCAN dr. Lidia KULIKOVSKI Alexe RĂU Genoveva SCOBIOALĂ

Responsabil de ediţie: Ludmila COSTIN, preşedinte ABRM

Design, machetare computerizată: Valeriu RUSNAC

Adresa redacţiei: MD-2021 Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.148. Tel: 27 85 92 e-mail: [email protected]

www.abrm.md

© Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova

CUPRINS EDITORIAL .................................................................. 3

Ludmila COSTIN. Reflecţii la început de mandat..................................................................... 3

RAPOARTE ................................................................. 4 Ludmila COSTIN. Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova. Raportul de activitate pe anii 2005-2008......................................................... 4 Comisia „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie” ....................................................... 11 Comisia „Management şi Marketing”..................... 12 Comisia „Cadrul de reglementare şi protecţie socială” .................................................................. 13 Comisia „Catalogare. Indexare”............................. 13 Comisia „Informatizare şi tehnologii informaţionale”....................................................... 14 Comisia „Cultura informaţională” ........................... 18 Comisia „Activitate editorială” ................................ 18 Comisia „Colaborare internaţională, naţională şi departamentală” .................................................... 19 Secţiunea „Biblioteci publice” ................................ 21 Secţiunea „Biblioteci de colegii”............................. 22 Secţiunea „Biblioteci şcolare” .............................. 255 Secţiunea „Biblioteci universitare şi specializate”........................................................... 26

EVENIMENTE ............................................................ 27 Tatiana COŞERI. Congresul VI al Bibliotecarilor din Republica Moldova: bilanţuri şi perspective......................................................... 27 INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCĂ A PERSONALULUI INSTITUŢIILOR BIBLIOTECARE: CONCEPTE ŞI EXPERIENŢE........................................................ 29 Formarea continuă la locul de muncă a personalului instituţiilor bibliotecare: concepte şi experienţe .......................................................... 29 Ludmila CORGHENCI. Formarea profesională continuă la locul de muncă: aspecte teoretice şi practice .............................................................. 29 Ludmila RĂILEANU. Adela CUCU. Paradigme profesionale în formarea continuă a bibliotecarilor de la Bălţi...................................... 32 BIBLIOTECILE ŞCOLARE ŞI DE COLEGII ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL: ALINIERE LA CERINŢELE ŞI PRIORITĂŢILE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ACTUAL................................ 35 Elena STRATAN. Bibliotecile învăţământului preuniversitar din Moldova prin prisma datelor statistice, anul 2007............................................... 35

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Zinaida SLUTU. Bibliotecarul şcolar – partener activ al cadrelor didactice în realizarea procesului educaţional în instruirea şi educarea elevilor....................................................................39 Elena BUTUCEL. Necesitatea parteneriatului în Societatea Cunoaşterii .......................................42 Elena CORTAC. Animaţii culturale – o metodă efectivă de atragere a cititorului spre lectură şi bibliotecă ................................................................44 Liuba MALINA. Campania A citi e la modă: experienţa Bibliotecii Colegiului de Construcţii ......45 Alla PANICI. SIBIMOL în proiect şi acţiune...........46 Viorica TANAŞCIUC. Automatizarea şi informatizarea bibliotecilor de colegiu: starea actuală şi soluţii de ameliorare...............................49 Ala VLASOVA. Perfecţionarea şi formarea continuă a bibliotecarilor de colegiu – o necesitate prioritară într-o Societate informaţională.........................................................51 Gutiera DONI. Competitivitate informaţională, condiţie şi premisă a competenţei profesionale .....53 Liuba ARION. Formarea continuă a bibliotecarilor şcolari – condiţie necesară în ridicarea calităţii activităţii în bibliotecă ..................55 Ludmila CEREŞ. Cântare profesiei.......................58 BIBLIOTECILE UNIVERSITARE ŞI SPECIALIZATE ÎN CONTEXTUL PROVOCĂRILOR SEC. XXI ..................................61 Viorica LUPU. Amplificarea proceselor tehnologice în Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă ..................................................................61

Rodica COSTAŞ. Lucia ARNĂUT. Schimbul internaţional de publicaţii – sursă de completare a colecţiilor.......................................... 63 Lina MIHALUŢA. Implicaţii bibliotecare privind crearea mediului informaţional electronic .............. 66 Maria VATAMANU. Formarea culturii informaţionale a studenţilor: reflecţii pe marginea unui sondaj ............................................ 73

PLANURI DE ACTIVITATE ....................................... 78 Comisia „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie” ....................................................... 78 Comisia „Management şi Marketing”..................... 80 Comisia „Cadrul de reglementare. Protecţie socială” .................................................................. 80 Comisia „Catalogare. Indexare”........................... 811 Comisia „Informatizare şi tehnologii informaţionale”....................................................... 82 Comisia „Cultura informaţională” ......................... 833 Comisia „Activitate editorială” ................................ 85 Comisia „Standardizarea activităţii de bibliotecă” ............................................................ 866 Comisia „Promovare şi publicitate bibliotecară” .. 877 Comisia „Relații Internaţionale și activități de fundraising”............................................................ 88 Secţiunea „Biblioteci publice" ................................ 89 Secţiunea „Biblioteci de colegii”........................... 900 Secţiunea „Biblioteci şcolare” ................................ 92 Secţiunea „Biblioteci specializate” ......................... 94 Secţiunea „Biblioteci universitare” ......................... 94 Zona Nord.............................................................. 95 Zona Centru........................................................... 96 Zona Sud ............................................................... 96

Buletinul ABRM Nr. 1(9)

3

EDITORIAL

REFLECŢII LA ÎNCEPUT DE MANDAT Ludmila COSTIN,

preşedintele ABRM Pare firesc acum, în condiţiile în care s-a

făcut bilanţul pentru ultimii patru ani de activitate a ABRM şi s-au conturat direcţiile principale de acţiune pentru perioada următoare, să ne concentrăm aten-ţia asupra identificării şi valorificării factorilor care vor permite realizarea obiectivelor propuse. Determinan-tul esenţial în acest context rămâne a fi fără îndoială cel uman.

În primă instanţă, se contează pe aportul structurilor de conducere ale ABRM (membrii Con-siliului şi Biroului) care reprezintă şi potenţialul de bază lucrativ al asociaţiei. O bună parte dintre aceştia nu sunt pentru prima dată în aceste struc-turi, reuşind să se remarce din plin în viaţa asocia-ţiei, astfel acordându-li-se vot de încredere pentru încă un mandat. Asociaţia se bazează mult şi pe forţele noi, unele dintre ele au reuşit deja să de-monstreze o activitate vibrantă chiar de la început.

Activitatea asociaţiei se realizează pe dome-nii prioritare de activitate şi pe tipuri de biblioteci, structurându-se în comisii şi secţiuni, totodată pentru coordonarea activităţii membrilor ABRM din zonele de nord, centru şi sud ale republicii au fost aleşi coordonatori zonali.

În actualul mandat activitatea asociaţiei este structurată în 10 comisii: Formare profesională continuă. Etică şi deontologie, Management şi Marketing; Cadrul de reglementare. Protecţie socială; Standardizarea activităţii de bibliotecă; Activitate editorială; Relaţii internaţionale şi activităţi de fundraising; Informatizare şi tehnologii informa-ţionale; Catalogare. Indexare; Promovare şi publicitate bibliotecar; Cultura informaţională şi 4 secţiuni: Biblioteci publice; Biblioteci universitare şi specializate; Biblioteci din colegii şi şcoli profe-sionale; Biblioteci şcolare. Se pune accentul pe in-tensificarea şi eficientizarea activităţii bibliotecilor şcolare şi a celor din şcolile profesionale, pe extin-derea dimensiunilor teritoriale ale activităţii asocia-ţiei, îndeosebi spre zona de sud a republicii.

Se lucrează intens în asociaţie, deşi întreaga noastră activitate se bazează pe voluntariat. E în derulare un nou mandat – s-au definit priorităţi, s-au întocmit programe de activitate ambiţioase cu obiec-tive realiste, dar o stare de spirit benefică realizării depline a obiectivelor stabilite poate fi creată doar prin implicarea nemijlocită a fiecărui membru al aso-

ciaţiei. Astfel, se va reuşi valorificarea la nivelul nece-sar al competenţei şi priceperii specialiştilor noştri.

Cerinţele socio-economice devin tot mai dure. Suntem cu toţii de acord, că rolul ABRM tre-buie să crească considerabil, că asociaţia trebuie să fie mult mai dinamică în întreg ansamblul ei. Pentru a obţine rezultate apreciabile şi a rezista cerinţelor timpului noi toţi trebuie să avem acelaşi scop: să activăm eficient, să facem faţă lucrurilor, să fim competitivi, iar punctele sigure de reper în acest demers sunt conlucrarea şi dialogul. Trebuie să fim deschişi atât spre dialog, cât şi spre conluc-rare, atât în cadrul bibliotecilor şi asociaţiei, cât şi în relaţiile cu alte organisme, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. E necesară o conlucrare eficientă şi reală, bazată pe coordonate noi şi priorităţi, cu orientare spre rezultate mult mai bune. Ca structură de reprezentare a bibliotecarilor în relaţiile cu orga-nismele decizionale, ABRM îşi doreşte ca acestea să fie mult mai deschise pentru conlucrarea şi dia-logul cu noi.

Într-o formulă lărgită, cu implicarea mai multor biblioteci sau comisii, lucrurile se pot face mult mai bine. Exemple de conlucrare eficientă pot servi multiplele acţiuni de instruire organizate în comun în cadrul asociaţiei, care au activizat comunicarea profesională, aducând de fiecare dată în atenţie o problematică de mare interes şi actuali-tate pentru biblioteci. Deşi ABRM a depus eforturi considerabile în organizarea activităţilor de instruire continuă a bibliotecarilor, aceasta rămâne a fi o problemă majoră, un obiectiv prioritar şi pentru mandatul actual. Devine oportună implicarea facto-rilor de decizie în asigurarea procesului de instruire în corespundere cu prevederile cadrului legal naţional şi internaţional, cum ar fi constituirea unui Centru de Formare Profesională a Bibliotecarilor, proiectul căruia a fost înaintat către Ministerul Culturii şi Turismului.

Se doreşte o conlucrare eficientă, mai inten-să şi cu structurile profesionale, cum ar fi Consiliul Biblioteconomic Naţional şi Comitetul Tehnic de Standardizare.

Se vor întreprinde paşi mai siguri în colabo-rarea internaţională prin implicarea în diverse pro-grame şi proiecte care oferă reale oportunităţi bib-liotecilor. Va fi susţinută elaborarea strategiilor şi


4

politicilor pentru dezvoltarea întregului potenţial al bibliotecilor, va fi promovată finanţarea prioritară a activităţilor orientare spre oferirea accesului la resurse electronice, se vor încuraja şi dezvolta parteneriate în vederea partajării resurselor, atât între biblioteci, cît şi între biblioteci şi autorităţile publice locale.

Rămâne de primă actualitate în agenda de lucru a ABRM şi sensibilizarea factorilor de decizie în problemele de salarizare şi de creare a condiţiilor adecvate de muncă pentru bibliotecari, în vederea îmbunătăţirii imaginii şi statutului social al bibliotecii şi bibliotecarului.

Un element definitoriu al activităţii asociaţiei îl constituie efortul pentru atragerea de noi membri şi gestiunea resurselor umane. Nu s-a reuşit până în prezent constituirea unei baze de date a membri-lor ABRM, dar acest aspect poate fi remediat doar printr-o receptivitate globală a tuturor membrilor ABRM la etapa acumulării informaţiei, cu precăde-re – a filialelor din teritoriu.

Asociaţia va avea mereu multe de realizat la capitolul promovarea imaginii. Cu prioritate, acest deziderat se va realiza prin intermediul site-ului şi a Buletinului ABRM, care vor monitoriza mai profund activitatea asociaţiei noastre şi vor disemina-o pe o arie mai largă.

Acest număr al Buletinului îşi propune să aducă în atenţia tuturor membrilor ABRM şi a celor interesaţi de activitatea biblioteconomică din repub-lică a materialelor Congresului VI al bibliotecarilor care şi-a desfăşurat lucrările în perioada 4-5 noiem-brie 2008, şi care reflectă bilanţul activităţii asocia-ţiei timp de patru ani. Un compartiment aparte se referă la sarcinile de perspectivă ale structurilor de conducere ale ABRM în noul mandat.

Pentru a avansa într-un ritm corespunzător timpului pe care îl parcurgem, pentru a răspunde ferm necesităţilor societăţii în care trăim, ABRM are nevoie de un efort conjugat al tuturor membrilor.

RAPOARTE

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA Raportul de activitate pe anii 2005-2008

Ludmila COSTIN, preşedinte ABRM,

directorul Bibliotecii Republicane Ştiinţifice Agricole a UASM

Onorată asistenţă, stimaţi oaspeţi, colegi, prieteni…

Într-o societate democratică, într-o Eră Infor-maţională şi a Cunoaşterii, rolul unor astfel de insti-tuţii de informare şi documentare cum sunt bibliote-cile devine esenţial. Promovând valorile culturale, resursele documentare din colecţiile de bibliotecă, şi susţinând astfel procesul de democratizare a socie-tăţii, bibliotecile doresc şi trebuie să-şi amplifice activitatea şi să-şi valorifice potenţialul documentar, informaţional şi uman.

Întrunindu-se în asociaţii, consorţii, ONG-uri, bibliotecarii vin în faţa societăţii cu aportul său în edificarea Societăţii Cunoaşterii. Realizările sale aceste organisme le pun în discuţie la diversele întruniri naţionale şi internaţionale organizate de ele. Bibliotecarii din Moldova se întrunesc o dată la 4 ani în cadrul congreselor iniţiate şi organizate de către Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova.

La Congresul V al Bibliotecarilor au fost sta-bilite priorităţile de activitate a ABRM pentru manda-

tul 2005-2008. În dependenţă de priorităţile stabilite, Consiliul şi Biroul, comisiile şi secţiunile ABRM şi-au redactat programele anuale de activitate în baza cărora au realizat diverse acţiuni în susţinerea acti-vităţii ABRM, precum şi a întregii comunităţi bibliote-care.

Consiliul ABRM a fost ales la 26 noiembrie 2004 de către delegaţii Congresului V al Biblioteca-rilor în următoarea componenţă: 1. Costin Ludmila (Biblioteca Republicană

Ştiinţifică Agricolă a UASM) 2. Corghenci Ludmila (Departamentul

Informaţional-Biblioteconomic al ULIM) 3. Osoianu Vera (Biblioteca Naţională a RM) 4. Ambroci Tatiana (Biblioteca Colegiului de

Construcţii) 5. Bejan Eugenia (Biblioteca Naţională pentru Copii

„Ion Creangă”) 6. Căldare Raisa (Biblioteca Ştiinţifică a

Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă")


5

7. Harconiţa Elena (Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo”, Bălţi)

8. Ermicioi Elena (Biblioteca Liceului Teoretic „Hyperion”)

9. Bolganschi Elena (Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF)

10. Purice Roman (Centrul de Resurse Informaţionale al Ambasadei SUA)

11. Rău Alexei (Biblioteca Naţională a RM) 12. Sitari Lidia (Biblioteca Publică din Orhei) 13. Sobeţski Vera (Biblioteca Republicană

Tehnologico-Ştiinţifică) 14. Stratan Zinaida (Biblioteca Universităţii Tehnice

din Moldova) 15. Zasmenco Ecaterina (Biblioteca Centrală a USM) 16. Boldescu Valentina (Biblioteca Ştiinţifică

Medicală a USMF) 17. Caraman Ana (Direcţia Cultură din Cahul) 18. Chiperi Tatiana (Centrul de Informare şi

Reabilitare al Societăţii Orbilor din RM) 19. Chitoroagă Valentina (Camera Naţională a Cărţii) 20. Dolinţa Zinaida (Biblioteca Municipală „Eugeniu

Coşeriu”, Bălţi) 21. Ghinculov Silvia (Biblioteca Ştiinţifică a ASEM) 22. Pădure Nadejda (Biblioteca Publică Raională

„M. Sadoveanu” din Străşeni) 23. Vlasov Ala (Biblioteca Colegiului Tehnologic) 24. Vasilache Raisa (Biblioteca Ştiinţifică Centrală a

Academiei de Ştiinţe din Moldova) La prima şedinţă a Consiliului ABRM au fost

aleşi membrii Biroului executiv ABRM în următoarea componenţă: 1. Costin Ludmila (Biblioteca Republicană Ştiinţifi-

că Agricolă a UASM) 2. Corghenci Ludmila (Departamentul Informaţio-

nal-Biblioteconomic al ULIM) 3. Osoianu Vera (Biblioteca Naţională a RM) 4. Ambroci Tatiana (Biblioteca Colegiului de Con-

strucţii) 5. Bejan Eugenia (Biblioteca Naţională pentru Copii

„Ion Creangă”) 6. Căldare Raisa (Biblioteca Ştiinţifică a

Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”) 7. Harconiţa Elena (Biblioteca Ştiinţifică a Universi-

tăţii de Stat „A. Russo”, Bălţi) 8. Ermicioi Elena (Biblioteca Liceului Teoretic

„Hyperion”) 9. Bolganschi Elena (Biblioteca Ştiinţifică Medicală

a USMF) 10. Purice Roman (Centrul de Resurse Informaţio-

nale al Ambasadei SUA) 11. Rău Alexei (Biblioteca Naţională a RM) 12. Sitari Lidia (Biblioteca Publică din Orhei) 13. Sobeţski Vera (Biblioteca Republicană Tehnolo-

gico-Ştiinţifică)

14. Stratan Zinaida (Biblioteca Universităţii Tehnice din Moldova)

15. Zasmenco Ecaterina (Biblioteca Centrală a USM). Una dintre direcţiile prioritare de activitate a

Asociaţiei a fost optimizarea structurii organizaţio-nale, îmbunătăţirea strategiei de activitate a ABRM şi amplificarea comunicării profesionale.

Pentru realizarea obiectivelor propuse au fost create iniţial 7 comisii profesionale: • Management şi Marketing (preşedinte Ecaterina

Zasmenco); • Activitate editorială (preşedinte Iulia Tătărescu); • Cadru de reglementare. Protecţie socială

(preşedinte Mariana Harjevschi); • Colaborare internaţională, naţională şi departa-

mentală (preşedinte Elena Harconiţa); • Cultură informaţională (preşedinte Eugenia

Bejan); • Formare profesională continuă. Etică şi deonto-

logie (preşedinte Ludmila Corghenci); • Informatizare şi tehnologii informaţionale

(preşedinte Silvia Ghinculov). Pornind de la cerinţele noilor tehnologii infor-

maţionale şi necesităţile de îmbunătăţire a calităţii de prelucrare a informaţiilor, la propunerea preşe-dintelui ABRM, a fost creată comisia „Catalogare. Indexare (preşedinte Valentina Chitoroagă).

În scopul de a spori relevanţa comunicării profesionale şi soluţionarea problemelor specifice unor sau altor tipuri de biblioteci în cadrul asociaţiei, în 2006 au fost constituite 4 secţiuni pe tipuri de bib-lioteci: • Biblioteci publice (preşedinte Alexei Rău); • Biblioteci universitare şi specializate (preşedinte

Liubovi Karnaeva); • Biblioteci de colegii (preşedinte Tatiana

Ambroci); • Biblioteci şcolare (preşedinte Ana Safarov).

Pentru a cunoaşte situaţia bibliotecilor din teri-toriu şi a revitaliza activitatea lor au fost instituite filia-lele ABRM. În cadrul ABRM activează 47 filiale dintre care: 24 filiale ale bibliotecilor publice, 17 filiale ale bibliotecilor universitare şi specializate şi 6 filiale ale bibliotecilor de colegiu şi şcolare.

Pentru prima oară a fost iniţiată şi constituită în cadrul ABRM filiala studenţească a viitorilor spe-cialişti. Noilor membri ai ABRM li s-au înmânat solemn legitimaţiile de membru în cadrul Conferinţei ABRM – 2006.

În scopul asigurării transparenţei, deţinerii unei informaţii relevante privind numărul membrilor şi filialelor ABRM a fost elaborat şi repartizat un chestionar în cadrul conferinţei anuale ABRM din 2006, dar, din păcate, doar 13 filiale au prezentat


6

informaţiile solicitate, care au şi fost incluse pe site-ul ABRM: filialele Bălţi, Cahul, Făleşti, Floreşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Sângerei, Soroca; filialele bibliotecilor DIB ULIM, Tehnico-Ştiinţifică a UTM; Municipală „B.P. Hasdeu”, filiala Reţelei Bibliotecilor Agricole din RM.

Ne bucură faptul că o parte din filialele ABRM s-au impus prin activităţi profesionale diver-se, contribuind la îmbunătăţirea imaginii biblioteca-rului în societate, promovarea Asociaţiei Bibliotecari-lor din RM, amplificarea comunicării profesionale. Printre cele mai active filiale se distinge Filiala Bib-liotecarilor din Bălţi, Filiala Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, Filiala Reţelei Bibliotecilor Agricole din RM şi Filiala Bibliotecarilor din Soroca.

Filiala Bibliotecarilor din Bălţi, având ca preşe-dinte pe dna Elena Harconiţa, a organizat pe 6 martie 2007 o reuniune profesională cu genericul „Să învăţăm profesionalismul în Asociaţie”, unde a fost ales Consiliul de Conducere al Filialei, a fost aprobat programul de activitate, a avut loc înmânarea legitimaţiilor de membru al ABRM. Prin aceste acţiuni filiala Bălţi promovează imaginea şi activităţile ABRM.

O acţiune similară a fost realizată şi de Filiala Bibliotecarilor din Reţeaua Bibliotecilor Agricole din RM prin organizarea şi desfăşurarea seminarului „Activitatea bibliotecilor la etapa actuală: realizări şi tendinţe”. Nu pot să trec cu vederea nici activitatea Filialei Bibliotecii „B.P. Hasdeu”, care pe lângă acţiunile ample de instruire, organizate pentru biblio-tecarii săi, editează şi ziarul profesional BiblioCity.

Spre regret însă, celelalte filiale din teritoriu nu au înregistrat progrese în activitatea lor în cadrul ABRM, dar sperăm că vor urma exemplul colegilor de la filialele sus-numite şi în continuare vor da dovadă de profesionalism şi conlucrare în asociaţie.

Pentru continuitatea activităţii asociaţiei, păstrarea calităţii de persoană juridică, ABRM a pre-zentat Ministerului Justiţiei toate informaţiile nece-sare trecerii ei în Registrul de Stat al Asociaţiilor obşteşti. Totodată, i s-a atestat utilitatea publică şi acum avem posibilitatea de a beneficia de donaţii pentru Asociaţie.

ABRM a desfăşurat diverse activităţi de sen-sibilizare a societăţii şi factorilor de decizie în vede-rea ameliorării imaginii şi statutului social al bibliote-carului şi bibliotecii, creării condiţiilor adecvate de muncă pentru ca bibliotecarul să poată face faţă rolului său complex în procesul de edificare a Socie-tăţii Informaţionale în Republica Moldova.

În anul 2005 a fost organizată în cadrul Aso-ciaţiei masa rotundă „Biblioteca şi bibliotecarul în contextul Societăţii Informaţionale” la care au fost invitate persoane responsabile de biblioteci din cadrul ministerelor cu scopul de a fi informaţi despre problemele stringente ale bibliotecilor, bibliotecarilor

şi pentru a găsi, în comun, soluţii la aceste proble-me. Ţin să menţionez că, spre regret, problemele bibliotecarilor nu au fost auzite de către reprezen-tanţii organelor de resort.

Biroul ABRM şi Consiliul Biblioteconomic Naţional a înaintat conducerii de vârf a ţării o scri-soare cu rugămintea de a lua măsuri radicale în vederea îmbunătăţirea situaţiei bibliotecilor din re-publică: mărirea grilei de salarizare a bibliotecarilor, iniţierea unei acţiuni naţionale de renovare a spaţii-lor pentru biblioteci, îmbunătăţirea considerabilă a completării colecţiilor de bibliotecă, promovarea Pro-gramului Naţional de Consolidare a rolului biblioteci-lor în edificarea şi funcţionarea Societăţii Informaţio-nale în Republica Moldova.

Drept rezultat la această scrisoare, precum şi la alte scrisori ale precedenţilor preşedinţi ai ABRM, Parlamentul RM a luat în consideraţie propunerile referitoare la salarizarea bibliotecarilor în procesul de adoptare a proiectului de lege privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar, celelalte probleme menţionate mai sus rămânând nesoluţionate.

Ne bucură faptul că, datorită Ministerului Cul-turii şi Turismului, a fost aprobat Regulamentul de atestare a bibliotecarilor, ce le oferă posibilitatea bibliotecarilor nu doar de a avea un stimul moral, ci şi un suport material.

Pentru o asociaţie profesională este impor-tantă şi afilierea la structurile internaţionale, astfel ABRM pe parcursul acestor ani a continuat să-şi menţină poziţia de membru al IFLA, onorându-şi ob-ligaţia faţă de această organizaţie prin achitarea la timp a cotizaţiei de membru. Prin intermediul unor demersuri adresate organizaţiei IFLA, ABRM a obţinut reducerea cotizaţiei de membru IFLA de la 750 euro la 262 euro, fapt important pentru o orga-nizaţie nonguvernamentală. Un fapt îmbucurător este şi propunerea asociaţiei IFLA de a include în comisiile specializate IFLA 2 persoane din partea ABRM, însă lipsa mijloacelor financiare a provocat eşuarea acestei oportunităţi.

La acest moment, ABRM înregistrează peste 1 627 membri individuali şi 7 membri colectivi: Bib-lioteca Naţională a RM, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Biblioteca Centrală a USM, Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a UASM, Biblioteca Ştiinţifică ASEM, Biblioteca Universităţii Tehnice din Moldova, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi.

În anul 2006 la Conferinţa extraordinară a ABRM a fost aprobat cuantumul taxei de membru colectiv care constituie 300 lei anual pentru colecti-vul în număr de până la 50 persoane; taxa de 500 lei pentru colectivul în număr de 50-100 persoane şi 600 lei pentru colectivul în număr de peste 100 per-


7

soane. Toţi membrii ABRM au primit carnete de membru al ABRM.

Actualmente, bibliotecile constituie un sistem complex şi flexibil, un organism viu ce necesită o adaptare continuă la necesităţile vieţii în societatea modernă. Un mediu profesional benefic, în acest sens, sunt întrunirile profesionale care promovează ideile cooperării, educaţiei continue, dezvoltării şi schimbării.

Anume un astfel de mediu a fost format în cadrul Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldo-va prin organizarea conferinţelor anuale ale ABRM cu tematici generate de necesităţile şi tendinţele actuale din domeniu. Iniţiate pentru a evidenţia rolul Asociaţiei şi a amplifica conlucrarea şi cooperarea bibliotecilor de tip diferit, aceste conferinţe sunt un merit al actualei conduceri a ABRM.

Pe parcursul perioadei relatate au fost orga-nizate două conferinţe. Prima din ele, organizată pe 3 şi 4 octombrie 2006, la Chişinău, cu genericul „Asociaţia Bibliotecarilor: schimbări şi orientări stra-tegice”, a fost găzduită de Biblioteca Centrală a USM. În 2007, Conferinţa anuală a ABRM s-a des-făşurat la nordul Moldovei, în or. Bălţi.

Conferinţa de la Bălţi, organizată în perioada 22-24 august 2007, a avut genericul „Instruirea con-tinuă – cerinţă inerentă a Societăţii Informaţiei şi a Cunoaşterii” şi a fost găzduită de Biblioteca Ştiinţifi-că a Universităţii de Stat „A. Russo”, căreia ţin să-i mulţumesc şi pe această cale pentru bunăvoinţa, amabilitatea, profesionalismul de care au dat dova-dă în organizarea conferinţei. De asemenea, aduc mulţumiri conducerii universităţii bălţene pentru susţinere şi găzduire.

Conferinţele anuale ale Asociaţiei constituie o modalitate oportună de a realiza un schimb de opinii şi experienţe, de a evidenţia cele mai impor-tante probleme cu care se confruntă bibliotecarii şi bibliotecile din Republica Moldova.

În cadrul ABRM sunt organizate anual con-cursurile „Cei mai buni bibliotecari ai anului” (preşe-dinte L. Corghenci) şi „Cele mai reuşite lucrări în do-meniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării” (preşe-dinte E. Harconiţa) cu scopul de a încuraja şi de a susţine profesionalismul, de a stimula potenţialul creativ al bibliotecarilor.

Pe parcursul a 4 ani de activitate a ABRM, au fost premiate 165 de lucrări din cele circa 200 de lucrări prezentate. S-a simţit o creştere din an în an a lucrărilor prezentate: în 2004 – 25 publicaţii, în 2007 – 55 publicaţii.

Întru susţinerea financiară a desfăşurării con-cursurilor ABRM au fost făcute demersuri către Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii şi Turismului, dar, din păcate, nu au fost obţinute soluţii pozitive

din partea acestor organe, astfel, ABRM a fost nevoită să caute sponsori.

Cu părere de rău, la concursurile Asociaţiei nu au participat bibliotecarii de colegii şi cei din şcoli. Această situaţie necesită promovarea activită-ţii Asociaţiei şi atragerea acestor categorii de biblio-tecari la participarea mai activă în acţiunile organi-zate pe plan naţional.

În cadrul concursului „Cele mai reuşite lucrări în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării”, în anul 2007, din iniţiativa conducerii ABRM a fost instituit premiul special „Ion Madan”. Primul premiu „Ion Madan” a fost decernat Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova pentru lucrările editate în anul 2007 cu prilejul a 175 ani de la fondare.

Un alt premiu special oferit de ABRM este cel din cadrul Salonului Internaţional de Carte pentru copii – „Cea mai originală publicaţie în domeniul bibliologiei”, care a fost oferit în 2005 dlui Alexei Rău pentru lucrarea Magister Dixit în 2006 – dlui Ion Şpac pentru Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice, în 2007 – dnei dr. conf. univ. Lidia Kulikovski pentru manualul Accesul persoanelor dezavantajate la potenţialul bibliotecilor şi în 2008 – dnei Catinca Agache (Iaşi) pentru volumul Biblioteconomie – valori tradiţionale şi moderne.

Învingătorii concursurilor ABRM au fost pre-miaţi cu diplome, seturi de carte, iar învingătorii din anul 2007 au beneficiat şi de premii băneşti.

O realizare importantă a Asociaţiei este lansa-rea site-ului ABRM care constituie o platformă infor-maţională biblioteconomică naţională şi pune bibliote-carii la curent cu toate noutăţile, evenimentele, activi-tăţile ABRM, realizările din domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării. Pagina web a Asociaţiei permite comunicarea între membrii săi atât pe verticală, cât şi orizontală şi oferă transparenţă activităţii Biroului şi Comisiilor ABRM. La crearea şi lansarea paginii web a ABRM au contribuit următoarele persoane: Eugenia Bejan (Biblioteca Naţională pentru Copii „I. Crean-gă”), Roman Purice (Centrul de Resurse Informaţio-nale al Ambasadei SUA), Octavian Tverdohleb (Bib-lioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă) şi Petru Racu (AGEPI). Taxa pentru întreţinerea paginii web a ABRM a fost achitată pentru perioada 2006 – 20 noiembrie 2009.

Un alt instrument de comunicare, informare şi promovare a ABRM este editarea revistei teore-tico-practice în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării Buletinul ABRM, editare iniţiată şi organi-zată de conducerea recentă a ABRM. Buletinul apare în format tipărit şi în varianta electronică (pdf) care poate fi accesată de pe site-ul ABRM (http://www.abrm.md). Publicaţia are o periodicitate semestrială şi este repartizată tuturor bibliotecilor mari din municipii şi bibliotecilor raionale din repub-


8

lică. De la fondare şi până în prezent au apărut 8 fascicole ale acestei publicaţii în care au fost publi-cate peste 140 articole şi informaţii. Buletinul ABRM reflectă activitatea Consiliului şi Biroului executiv ale ABRM, cuprinde programele de activitate a comi-siilor şi secţiunilor; rapoartele preşedintelui ABRM, rezultatele concursurilor „Cele mai reuşite lucrări în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării” şi „Cei mai buni bibliotecari ai anului”, declaraţii, rezo-luţii, documente de reglementare, recenzii, materiale ale conferinţelor anuale ale ABRM. Tipărirea Buleti-nului ABRM a avut ca sponsori: Camera Naţională a Cărţii, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Biblio-teca Republicană Ştiinţifică Agricolă, Tipografia „PRAG-3”, căror le mulţumesc pentru că au contri-buit la apariţia acestei publicaţii. Cheltuielile de edi-tare a ultimelor două fascicole au fost suportate de către asociaţie.

Activitatea editorială a ABRM este îmbucură-toare. În scopul reglementării activităţii editoriale a ABRM a fost elaborată de către dr. conf. univ. Lidia Kulikovski „Politica editorială a ABRM”, în care sunt stipulate responsabilităţile editoriale, conţinutul Bu-letinului ABRM, drepturile de autor şi de publicare, cerinţele faţă de autorii publicaţiilor. Pentru buna funcţionare a comisiei Activitate editorială, a fost elaborat şi „Regulamentul de organizare şi funcţio-nare a Comisiei activitate editorială a ABRM”.

Sub egida ABRM a apărut un şir de lucrări de specialitate. Un eveniment important în viaţa co-munităţii biblioteconomice a fost apariţia lucrărilor de amploare: Accesul persoanelor dezavantajate la potenţialul bibliotecilor, autoare dr. conf. univ. Lidia Kulikovski, Managementul informaţional în instituţiile infodocumentare de dr. Silvia Ghinculov şi publicaţia Libertate intelectuală şi accesul la informaţie de Irina Digodi.

În cadrul conferinţei anuale din 2007 de la Bălţi au fost lansate publicaţiile: Bazele culturii infor-maţionale; Bibliotecile şcolare din Republica Mol-dova; culegerea Standarde naţionale referitoare la biblioteconomie, informare, documentare; publicaţii realizate şi editate în baza proiectelor de granturi mici, susţinute de Centrul de Resurse pentru absol-venţi, Ambasada SUA în Moldova. Aceste proiecte au fost elaborate de Mariana Harjevschi şi Elena Harconiţa graţie cărora au şi fost editate aceste publicaţii şi repartizate tuturor tipurilor de biblioteci.

Pentru promovarea activităţii ABRM a fost elaborat şi editat materialul promoţional „ABRM”, în care sunt incluse informaţii privind structura, priorită-ţile, condiţiile de aderare la ABRM.

Alte lucrări editate sub egida ABRM sunt: Re-guli de alcătuire a referinţelor bibliografice, având-o în calitate de coordonator pe Iulia Tătărescu, Training psihosocial de constituire a echipei şi întreţinere a

comunicării în grup: în sprijinul formării formatorilor de Svetlana Rusnac şi Ludmila Corghenci; Biblioteca publică în serviciul comunităţii: suport educaţional pentru Şcoala de Vară 2006; Biblioteca publică. Linii directoare IFLA/UNESCO pentru dezvoltare, având-o ca redactor pe E. Bejan.

În vederea asigurării bibliotecilor din republi-că cu literatură de specialitate, Asociaţia Biblioteca-rilor le-a repartizat acestora o parte din publicaţiile sale.

Prin activitatea comisiei „Formare profesio-nală continuă. Etică şi deontologie” (preşedinte dna Ludmila Corghenci) ABRM şi-a asumat rolul de lider în comunitatea profesională la capitolul „instruirea continuă a bibliotecarilor”. În scopul sensibilizării factorilor de resort privind necesitatea gestionării procesului de instruire continuă a bibliotecarilor în 2008, Comisia a elaborat şi înaintat către CBN şi Ministerul Culturii şi Turismului proiectul privind con-stituirea Centrului de Formare Profesională a Biblio-tecarilor FormBIB. O direcţie importantă a comisiei a fost promovarea conceptelor instruirii continue, „bib-lioteca care învaţă”, a viziunilor şi experienţelor în domeniu, a creativităţii şi imaginii bibliotecarilor în societate. A fost elaborat şi aprobat regulamentul concursului anual „Cei mai buni bibliotecari ai anului ...”, fiind asigurată transparenţa în elaborarea acestuia prin intermediul paginii web a ABRM.

Comisia „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie” a identificat drept condiţie a competitivităţii şi realizării profesionale învăţarea pe viaţă, în acest context organizând un şir de acţiuni de instruire din iniţiativa sa şi în colaborare cu alte comisii şi secţiuni ale ABRM. Printre ele menţionăm:

1) atelierul profesional Cultura informaţională a utilizatorilor şi personalului bibliotecii de colegiu (21 februarie 2007, Chişinău);

2) atelierul profesional Aspecte metodologice şi tehnice privind implementarea standardelor de descriere bibliografică (15 mai 2008).

Menţionăm, la fel, implicarea activă a membri-lor Comisiei în asigurarea logistică a şcolilor de vară, organizate de către Biblioteca Publică „D. Cantemir” şi administraţia publică locală din raionul Ungheni (V. Osoianu, T. Coşeri, L. Corghenci, M. Harjevschi).

În contextul noilor tehnologii informaţionale un obiectiv prioritar al Asociaţiei devine cultura infor-maţională a utilizatorilor. Comisia specializată „Cul-tura informaţională” (preşedinte Eugenia Bejan) a promovat cultura informaţională în cadrul cursurilor de instruire continuă a bibliotecarilor şcolari, orga-nizate de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, a abor-dat subiectul formării culturii informaţionale la întru-nirile metodice ale specialiştilor responsabili de bib-liotecile şcolare de la direcţiile învăţământ. Comisia a realizat acţiuni în vederea promovării principiilor


9

expuse în Declaraţia de la Alexandria cu privire la cultura informaţională şi instruirea continuă, sensibi-lizării instituţiilor guvernamentale şi nonguverna-mentale privind realizarea recomandărilor acestei declaraţii. O realizare importantă a comisiei este elaborarea ghidului pentru predarea disciplinei „Ini-ţiere în bibliologie şi cultura informării” pentru învăţă-mântul preuniversitar şi iniţierea traducerii ghidului IFLA IFLA. Guidelines on Information Literacy for Lifelong Learning.

La acest capitol ţin să menţionez elaborarea şi editarea de către Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” în colaborare cu ABRM în 2007 a cursului universitar Bazele culturii informaţionale .

Comisia „Informatizare şi tehnologii informa-ţionale” (preşedinte Silvia Ghinculov) a realizat diverse activităţi în scopul elaborării şi implementării strategiilor în domeniul informatizării, implementării tehnologiilor informaţionale, asigurării condiţiilor necesare pentru realizarea proiectului SIBIMOL, susţinerea şi dezvoltarea Consorţiului eIFL Direct Moldova.

În scopul obţinerii unui echilibru de interese dintre biblioteci şi dreptul de autor eIFL Direct şi AGEPI a organizat la 22 aprilie 2008 masa rotundă Excepţii şi limitări ale drepturilor patrimoniale de autor. În cadrul acestei acţiuni au fost discutate reglementările legale referitoare la excepţii şi limitări conform proiectului de lege privind dreptul de autor şi drepturile conexe în Republica Moldova, precum şi reglementările internaţionale cu privire la aplica-rea excepţiilor şi limitărilor în cadrul bibliotecilor. În urma acestor discuţii, a fost elaborată Declaraţia Consorţiului eIFL Direct Moldova şi a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova privind excep-ţiile şi limitările pentru biblioteci în contextul noului proiect de Lege a Republicii Moldova privind Dreptul de Autor şi Drepturile Conexe.

În perioada 23-24 iunie s-a desfăşurat Semi-narul internaţional „Acces deschis (Open Access): explorarea comunicării ştiinţifice” organizat la Biblio-teca ASEM cu participarea specialiştilor şi experţilor din străinătate. Cu ocazia Primei Zile internaţionale a Accesului deschis – 14 octombrie 2008 şi a ani-versării a 5-a de la Declaraţia de la Berlin privind Accesul deschis la cunoştinţe în domeniul ştiinţei şi ştiinţelor umanitare programul eIFL Open Access Moldova a fost lansat blogul consacrat problemelor accesului deschis în Republica Moldova.

Una din direcţiile de activitate a comisiei „Ma-nagement şi Marketing” (preşedinte Ecaterina Zas-menco) a fost atragerea noilor membri în asociaţie prin promovarea activităţii ABRM. În acest sens, o deosebită atenţie a fost acordată reţelei bibliotecilor şcolare şi a instituţiilor de învăţământ mediu de spe-cialitate pentru care au fost realizate un şir de acţiuni

concrete în cadrul cărora bibliotecarilor li s-au oferit informaţii privind statutul ABRM, comisiile, direcţiile prioritare de activitate ale ABRM, precum şi alte infor-maţii utile ce ţin de mediul profesional. De asemenea, pentru această categorie de bibliotecari a fost organi-zat un seminar în scopul familiarizării lor cu Regula-mentul de atestare a cadrelor bibliotecare şi încurajării bibliotecarilor de a participa la procesul de atestare.

Vom menţiona eforturile comisiei „Manage-ment şi Marketing” în vederea colaborării cu alte structuri şi instituţii în scopul atragerii mijloacelor financiare suplimentare întru susţinerea morală şi financiară a acţiunilor ABRM. Ca exemplu poate servi colaborarea cu Consiliul rectorilor instituţiilor de învăţământ superior din Moldova ca rezultat al căreia rectoratele universităţilor au alocat resurse financiare pe care ABRM le-a utilizat în scopul achi-tării cotizaţiilor IFLA pentru anul 2005. O activitate planificată, dar nerealizată de această comisie este crearea bazei de date a membrilor ABRM.

Cunoaşterea legislaţiei de către bibliotecari constituie o platformă eficientă şi sigură de dezvol-tare şi menţinere a bibliotecilor în societate, precum şi o eficienţă în luarea deciziilor şi relaţiile cu factorii de resort. Comisia „Cadrul de reglementare. Protec-ţie socială” (preşedinte Mariana Harjevschi) a reali-zat studiul de caz Impactul legislaţiei de bibliotecă asupra instituţiilor bibliotecare în Republica Moldo-va. Drept urmare a discuţiilor s-a ajuns la concluzia că aceasta, adică legislaţia, este la un nivel înalt în mediul comunităţii bibliotecare, însă se cere o îmbunătăţire a cadrului de reglementare conform cerinţelor şi specificului actual al bibliotecilor, precum şi o armonizare a lui cu tendinţele interna-ţionale. În scopul promovării şi difuzării cadrului de reglementare internaţional ce ţine de activitatea bib-liotecilor, au fost pregătite şi plasate pe pagina web a ABRM: Declaraţia de la Glasgow, Declaraţia de la Copenhaga, Manifestul de la Alexandria, Manifestul IFLA pentru Internet, Manifestul UNESCO pentru biblioteci publice, Manifestul UNESCO pentru biblio-teci şcolare ş. a.

Comisia „Catalogare. Indexare (Valentina Chitoroagă) şi-a orientat activitatea în vederea formării şi actualizării cunoştinţelor profesionale ale catalogatorilor şi indexatorilor prin organizarea acţiu-nilor de instruire, asigurarea catalogatorilor şi inde-xatorilor cu informaţii curente privind modificările CZU, standardele cu privire la catalogare şi inde-xare. La iniţiativa comună a comisiilor „Catalogare. Indexare” şi „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie” pe 15 mai 2008 la DIB ULIM s-a orga-nizat un atelier profesional dedicat aspectelor metodologice şi tehnice privind implementarea stan-dardelor de descriere bibliografică. La 3 octombrie 2006 la CNC s-a desfăşurat atelierul profesional


10

„Probleme de catalogare şi clasificare. Modificări ale CZU. Instrumente în sprijinul catalogatorilor”. Referitor la asigurarea metodologică a catalogatorilor şi indexatorilor a fost elaborată de CNC lucrarea Or-donarea notiţelor bibliografice în bibliografii bazată pe Clasificarea Zecimală Universală: Tabele de clasi-ficare, ed. a 2-a, modificată şi completată, apărută recent de sub tipar. O implicare activă a comisiei a fost la elaborarea proiectului Ghidul metodologic de elaborare a bibliografiilor şi biobibliografiilor, înaintat spre aprobare către CBN.

Constituirea secţiunilor pe tipuri de biblioteci în cadrul ABRM pare destul de eficientă, datorită posibilităţii de a scoate în evidenţă, a pune în discuţie şi a soluţiona problemele stringente specifice activităţii unui tip concret de biblioteci.

O vastă activitate a realizat secţiunea „Biblio-teci de colegii” din cadrul ABRM (preşedinte dna Ta-tiana Ambroci), având ca scop de bază consolidarea şi promovarea bibliotecilor de colegii în comunitatea bibliotecară, schimbul de idei şi experienţe. Conlucrând cu alte comisii ale ABRM, această comisie a organizat pentru bibliotecile de colegiu un şir de acţiuni de instruire. În colaborare cu comisia „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie” a fost iniţiat un ciclu de acţiuni profesionale cu genericul „Biblioteca de colegiu: aliniere la cerinţele Societăţii Informaţiei şi a Cunoaşterii”. Prima reuniune din cadrul acestui ciclu de acţiuni a fost atelierul profesional Cultura informaţională a beneficiarilor şi a personalului bibliotecii de colegiu – cerinţă indispensabilă a Societăţii Informaţionale şi a Cunoaşterii, organizat în februarie 2007.

O altă activitate a secţiunii „Biblioteci de colegii”, organizată în colaborare cu comisia „Formarea profesională continuă. Etică şi deontologie” a fost conferinţa ştiinţifică „Secolul XXI – secolul comunicării: aspecte etico-morale”, ce s-a desfăşurat în noiembrie 2007 în incinta Bibliotecii Colegiului de Construcţii. În scopul atragerii spre lectură a tineretului studios şi promovării cărţii beletristice, secţiunea „Biblioteci de colegii” a lansat campania cu genericul A citi e la modă, organizând expoziţii, prezentări de carte, ore educative, activităţi extraşcolare cu conţinut literar-artistic, întâlniri cu scriitorii.

Secţiunea „Biblioteci de colegii” a realizat un sondaj în rândurile bibliotecarilor de colegii numit „Cadrele bibliotecilor de colegii”, ca rezultat făcând o analiză a situaţiei privind contingentul de personal ce activează în bibliotecile din colegii şi necesităţile de instruire ale acestora. În baza informaţiilor acumulate, secţiunea şi-a trasat unele direcţii de activitate şi a stabilit tematica acţiunilor de instruire pentru viitor.

Secţiunea „Biblioteci universitare şi specializate” (preşedinte Liubovi Karnaeva) s-a axat pe abordarea problemelor tehnologice, organizând un şir de întruniri profesionale dictate de necesităţile profesionale actuale. Una dintre aceste probleme o constituie instrumentele

de indexare şi regăsire a informaţiei ale bibliotecilor specializate. În acest sens, a fost organizată masa rotundă cu genericul Resursele lingvistice ale bibliotecilor specializate în contextul integrării resurselor informaţionale naţionale.

În colaborare cu comisia „Management şi Mar-keting” a fost organizat atelierul profesional Evidenţa colecţiilor. Registru de mişcare a fondului, în cadrul căruia au fost puse în discuţie probleme ce ţin de evidenţa de bibliotecă şi modelul registrului de mişcare a fondului în bibliotecile universitare şi racordarea structurii acestuia la instrucţiunea „Evidenţa colecţiilor de bibliotecă”.

Problema implementării softului Q-series a fost abordată în cadrul mesei rotunde Utilizarea progra-mului de bibliotecă Q-series: facilităţi, probleme, perspective, organizate de Secţiunea biblioteci universitare în colaborare cu Biblioteca Universităţii Pedagogice „Ion Creangă”.

O altă acţiune de instruire a fost organizarea atelierului profesional Fişierul de autoritate a persoa-nelor fizice: conceptualizări şi experienţe în colaborare cu comisia „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie”. Atelierul a urmărit scopul de a amplifica cunoştinţele şi deprinderile bibliotecarilor, de a promova experienţele reprezentative ale bibliotecilor la acest capitol.

Activitatea secţiunii „Biblioteci publice” (preşe-dinte Alexe Rău) a fost orientată spre sensibilizarea reprezentanţilor autorităţilor publice locale privind locul şi rolul bibliotecii şi bibliotecarului în societate prin promovarea Manifestului UNESCO pentru bibliotecile publice. În scopul cunoaşterii situaţiei bibliotecilor publice din RM vis-à-vis de implicarea ABRM în soluţionarea problemelor acestora, secţiunea a elaborat un chestionar în baza căruia au fost stabilite unele modalităţi de optimizare a activităţii bibliotecilor publice.

Referitor la secţiunea „Biblioteci şcolare”, cu părere de rău, trebuie să constatăm că această comisie nu a reuşit să-şi organizeze activitatea şi, respectiv, nu a putut fi un suport de susţinere pentru bibliotecarii din bibliotecile şcolare. Fapt regretabil îndeosebi din motivul că situaţia bibliotecilor şcolare, din punct de vedere profesional, este mai vulnerabilă decât în alte biblioteci. Din păcate, preşedintele secţiunii respective, dna Elena Ermicioi, nu şi-a onorat nici una din obligaţiile şi responsabilităţile ce îi reveneau.

În încheiere, vreau să aduc mulţumiri Consiliu-lui şi Biroului ABRM, bibliotecilor şi bibliotecarilor, membri ai ABRM, tuturor celor ce au contribuit la susţinerea activităţii şi promovarea ABRM.

Îmi exprim speranţa că noua conducere a ABRM va realiza şi mai multe, şi mai bune activităţi pentru binele bibliotecarilor, pentru îmbunătăţirea imaginii Bibliotecii în societate, pentru remedierea statutului social al bibliotecarului.


11

Comisia „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie”

Ludmila CORGHENCI, preşedintele comisiei

Formarea profesională continuă constituie una dintre priorităţile ABRM. În acest sens ABRM se bazează pe Declaraţia IFLA „Dezvoltarea profesio-nală continuă: principii şi acumularea celei mai bune experienţe”, încurajând cunoaşterea, deschiderea şi mobilitatea profesională.

În cadrul Consiliului ABRM îşi desfăşoară ac-tivitatea comisia specializată „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie”, aceasta incluzând în componenţa sa 11 persoane, reprezentanţi ai diver-selor reţele de instituţii bibliotecare.

Comisia se axează pe următoarele direcţii: • promovarea conceptelor instruirii continue,

„biblioteca care învaţă”, viziunilor şi experien-ţelor în domeniu, a creativităţii bibliotecarilor (realizări: articole în Buletinul ABRM, culegerea Symposia Professorum, revista InfoAgrarius, Gazeta bibliotecarului etc.; comunicări în cadrul atelierului „O profesie pentru profesii” (3 octom-brie 2006, Chişinău); seminar republican „Moder-nizarea bibliotecii de colegiu – imperativ al timpu-lui” (29 sept. 2006, Chişinău); secţiunea speciali-zată a Conferinţei anuale ABRM, Bălţi, august 2007; difuzarea e-informaţiei în domeniul instruirii continue a bibliotecarilor etc.);

• sensibilizarea factorilor de resort privind necesitatea gestionării procesului de instruire continuă (politici, crearea unui centru naţional de instruire etc.) (acţiuni concrete: promovarea primului proiect de constituire a Centrului Naţio-nal, 2006; efectuarea analizei problemei date în cadrul Consiliului Biblioteconomic Naţional şi pre-zentarea unei comunicări-sinteze, iulie 2008; ela-borarea şi promovarea către CBN şi Ministerul Culturii şi Turismului a proiectului privind constitui-rea Centrului de Formare Profesională a Bibliote-carilor FormBIB, octombrie, 2008);

• organizarea acţiunilor de instruire (realizări: din iniţiativa şi în colaborare cu alte comisii ale ABRM au fost organizate: atelierul profesional „Cultura informaţională a utilizatorilor şi perso-nalului bibliotecii de colegiu” (21 februarie 2007, Chişinău); atelierul profesional „Fişier de autoritate a persoanelor fizice: conceptualizări şi experienţe” (18 mai 2007); „Aspecte meto-dologice şi tehnice privind implementarea stan-dardelor de descriere bibliografică”, 15 mai 2008. Menţionăm colaborările cu comisiile şi secţiunile ABRM: Cultura informaţională; Bib-lioteci de colegii; Biblioteci universitare; Cadru de reglementare. Standarde – aspect de bun

augur, deoarece amplifică potenţialul logistic, informaţional al acţiunilor de instruire. Proble-mele materiale (multiplicare, mape, asigurarea pauzelor etc.) au fost soluţionate cu sprijinul bibliotecilor-organizatoare (de ex.: Biblioteca Colegiului Financiar-Bancar, DIB ULIM; Biblio-teca USM, Biblioteca Ştiinţifică Republicană Agricolă etc.). Menţionăm la fel implicarea acti-vă a membrilor Comisiei în asigurarea logistică a şcolilor de vară, organizate de către Biblio-teca Publică „D. Cantemir” şi administraţia publică locală din raionul Ungheni (V. Osoianu, T. Coşeri, L. Corghenci, M. Harjevschi). La acest capitol menţionăm şi colaborarea cu Ins-titutul de Ştiinţe ale Educaţiei în procesul de instruire a bibliotecarilor şcolari: formatori (L. Corghenci, E. Bejan, L. Tcaci, V. Chitoroa-gă, N. Cheradi etc.); oferirea spaţiilor şi echi-pamentului tehnic pentru organizarea instruirii (BNC „Ion Creangă”, DIB. CNC etc.); oferirea materialelor elaborate de către biblioteci (pro-moţionale, cadru de reglementare, mostre utili-zate în cadrul predării cursului „Bazele culturii informaţionale”); excursii-panoramic în biblio-teci (din anul 2008 bibliotecarii şcolari nu sunt convocaţi la aceste cursuri);

• dimensiuni etice şi profesionale (realizări: atelie-rul „O profesie pentru profesii”, octombrie 2006; conferinţa ştiinţifico-practică „Secolul XXI – secol al comunicării: aspecte etico-morale”, noiembrie 2007, organizatori: ABRM, Biblioteca Colegiului de Construcţii, Chişinău. Menţionăm în acest sens implicaţiile deosebite ale dnei N. Zavtur (publicaţii, formator al acţiunilor de instruire în cadrul bibliotecilor – BM „B.P. Hasdeu”, DIB ULIM, Biblioteca Colegiului de Construcţii etc.), T. Ambroci (sondaj, comunicări, analize);

• promovarea imaginii bibliotecarului în societate (realizări: responsabilitatea şi implicarea directă a comisiei în organizarea anuală a concursului anual „Cei mai buni bibliotecari ai anului ...”, sti-mulând potenţialul creativ al bibliotecarilor, am-plificând imaginea acestora în comunităţi; elabo-rarea şi aprobarea în cadrul Biroului ABRM a Regulamentului Concursului, fiind asigurată transparenţa în elaborarea acestuia prin inter-mediul paginii web a ABRM. Aici vedem urmă-toarele probleme stringente: promovarea mai insistentă a numelor, experienţelor reprezenta-tive ale bibliotecarilor nominalizaţi. Se observă o diminuare a prestigiului şi importanţei Concursu-


12

lui, acest lucru fiind determinat de insuficienta promovare a acestuia, de lipsa unor cerinţe mai concrete, nerespectarea de către bibliotecari a condiţiilor de prezentare a dosarelor etc.

Propuneri şi sugestii: • co-realizarea proiectului „Centrul de formare

profesională a bibliotecarilor FormBIB” – proiect depus la CBN, octombrie 2008; este importantă existenţa unui centru naţional;

• în lipsa acestuia – se impune necesitatea pro-movării insistente a instruirii la locul de muncă şi a auto-instruirii (implicaţii practice: programul lucrărilor Congresului al 6-lea al Bibliotecarilor a inclus şi un atelier cu acest generic);

• este important să promovăm mai insistent politi-cile, experienţele bibliotecilor în domeniul instrui-rii continue (avem la acest capitol instituţii biblio-

tecare cu experienţe de referinţă), dar şi disemi-narea în cadrul comunităţii profesionale a infor-maţiei legate de funcţionarea comisiilor similare ale IFLA;

• implementarea prevederilor Declaraţiei IFLA „Dezvoltarea profesională continuă: principii şi acumularea celei mai bune experienţe”, cum ar fi: alocarea unui minim de la 0,5 până la 1% din bugetul instituţiei pentru dezvoltarea profesională; 10% din orele de muncă să fie asigurate pentru instruirea continuă. Ale cui sunt responsabilităţile? Ale managerilor, ale factorilor de resort, dar şi ale fiecărui bibliotecar în parte (a se vedea textul deplin al Declaraţiei pe pagina web a ABRM – www.abrm.md).

Comisia „Management şi Marketing” Ecaterina ZASMENCO,

preşedintele comisiei Comisia „Management şi Marketing” şi-a

axat activitatea pe câteva direcţii, considerându-le prioritare în perioada de referinţă. În mod special comisia s-a încadrat în activitatea ce ţine de acumu-larea informaţiilor privind filialele şi organizaţiile pri-mare ale ABRM din întreg teritoriul Republicii Mol-dova astfel încât să avem o situaţie cât mai obiecti-vă vis-à-vis de componenţa asociaţiei profesionale a bibliotecarilor.

Unul din obiectivele comisiei a fost asocierea bibliotecarilor în organizaţii primare şi atragerea noilor membri în asociaţie prin promovarea activităţii ABRM. În acest sens o deosebită atenţie a fost acordată bibliotecarilor din reţeaua bibliotecilor şco-lare şi a instituţiilor de învăţământ mediu de speciali-tate. Specificul acestor biblioteci, precum şi nivelul net inferior de modernizare a acestora îi face pe bibliotecarii din aceste biblioteci să fie mai izolaţi, limitând posibilităţile de a deţine informaţiile de ultimă oră vis-à-vis de mediul profesional.

Ţinând cont de acest fapt, s-au încercat câte-va acţiuni concrete, printre care a fost şi organiza-rea unui seminar pentru bibliotecarii din instituţiile de învăţământ mediu de specialitate din municipiul Chişinău în vederea familiarizării cu Regulamentul de atestare a cadrelor bibliotecare. Ştim cu toţii cât de anevoioasă a fost calea acestui document înce-pând cu elaborarea, aprobarea şi terminând cu implementarea. Dar pe de altă parte acest docu-ment a fost mult aşteptat, fiind o realizare foarte importantă a mediului profesional. Implementarea regulamentului la prima etapă a demonstrat necesi-tatea acută de a familiariza în detalii bibliotecarii cu

conţinutul acestuia, de a răspunde la multe între-bări, la care documentul nu răspundea clar sau deloc, de a difuza operativ documentul ca atare. Ţinând cont de termenii limitaţi de implementare, la etapa iniţială scopul nostru final fiind oferirea posibi-lităţii şi încurajarea bibliotecarilor din reţeaua res-pectivă de biblioteci de a participa la procesul de atestare. Tot în cadrul acestui seminar bibliotecarilor li s-a propus un şir de informaţii vis-à-vis de statutul, comisiile ABRM, direcţiile prioritare de activitate ale asociaţiei, alte informaţii utile ce ţin de mediul profesional.

Vom menţiona şi eforturile comisiei în vederea colaborării cu alte structuri şi instituţii în scopul atra-gerii mijloacelor financiare suplimentare întru susţi-nerea morală şi financiară a acţiunilor ABRM. Ca exemplu poate servi colaborarea cu Consiliul recto-rilor instituţiilor de învăţământ superior din Moldova, drept rezultat rectoratele universităţilor au alocat resurse financiare în scopul organizării Simpozionului ştiinţific „Anul bibliologic 2005”.

În colaborare cu secţiunea „Biblioteci univer-sitare”, comisia a organizat atelierul de lucru cu tema: „Evidenţa colecţiilor. Registrul de mişcare a fondului”, care şi-a desfăşurat lucrările la 7 februarie 2008 în incinta Bibliotecii Centrale a USM. În cadrul atelierului au fost puse în discuţie probleme ce ţin de registrul de mişcare a fondului în bibliotecile uni-versitare, racordarea structurii acestuia la Instrucţiu-nea privind evidenţa colecţiilor de bibliotecă, rapor-tul statistic 6C, la alte cerinţe înaintate de organele ierarhic superioare. La lucrările atelierului au partici-pat şi reprezentanţi din bibliotecile publice şi specia-


13

lizate. În perioada de referinţă comisia a colaborat şi cu alte comisii din cadrul Asociaţiei în organizarea mai multor acţiuni de interes profesional.

Vom menţiona activitatea comisiei privind procedura de prezentare a celor mai buni bibliote-cari, membri ai ABRM, pentru menţionarea cu diplo-mele Ministerului Culturii şi Turismului al RM, pre-

cum şi cu diplomele şi medaliile jubiliare ale Univer-sităţii de Stat din Moldova.

Comisia „Management şi Marketing” este de-parte de a aprecia satisfăcător activitatea sa şi consi-deră necesar de a acorda o mai mare atenţie atra-gerii de noi membri atât individuali, cât şi colectivi şi asocierea acestora la organizaţii primare ale ABRM.

Comisia „Cadrul de reglementare şi protecţie socială” Mariana HARJEVSCHI,

preşedintele comisiei Comisia „Cadrul de reglementare şi protecţia

socială” a reuşit să realizeze următoarele activităţi: • cooperarea cu comisia „Activitate editorială” pri-

vind editarea volumul al III-lea al culegerii de standarde în domeniul biblioteconomiei;

• participarea în cadrul şedinţei CBN privind noul proiect al Legii cu privire la biblioteci;

• acordarea asistenţei comunităţii bibliotecare în soluţionarea diverselor probleme stringente în domeniul legislaţiei de bibliotecă;

• plasarea pe pagina web a ABRM a setului de reglementări elaborate referitor la activitatea de bibliotecă;

• cooperarea cu eIFL Direct Moldova în vederea armonizării Legii cu privire la dreptul de autor şi drepturile conexe privind includerea excepţiilor şi limitărilor pentru biblioteci. Prezentarea manifes-tului către AGEPI;

• realizarea studiului Impactul legislaţiei de biblio-tecă asupra instituţiilor bibliotecare în Republica Moldova (publicat în revistă);

• implicare în organizarea mesei rotunde „Compe-tenţe juridico-informaţionale – imperative ale calităţii serviciilor de bibliotecă”. (M. Harjevschi, I. Tătărescu, D. Caduc) în cadrul Conferinţei anuale „Instruirea continuă – cerinţă inerentă a Societăţii Informaţiei şi a Cunoaşterii”, Bălţi, 22-24 august 2007, şi oferirea comunicării Con-cepţii şi abordări ale legislaţiei de bibliotecă. Studiu comparativ (publicat în Legea şi viaţa. – 2007. – nr. 11 . – P. 23-29 );

• prezentarea comunicării Impactul legislaţiei de bibliotecă asupra instituţiilor bibliotecare în cad-rul mesei rotunde „Cadrul de reglementare în sprijinul bibliotecilor şi bibliotecarilor” la Conferin-ţa anuală a ABRM din 3 octombrie 2006.

Comisia „Catalogare. Indexare” Valentina CHITOROAGĂ,

preşedintele comisiei În conformitate cu obiectivele Planului de

activităţi pe anii 2006-2008, comisiei „Catalogare. Indexare” i-au revenit un număr de sarcini, din care majoritatea s-au îndeplinit.

Astfel, comisia a organizat pe 3 octombrie 2006, la CNC, atelierul „Probleme de catalogare şi clasificare. Modificări CZU. Instrumente în sprijinul catalogatorilor”.

La iniţiativa comună a comisiilor „Catalogare. Indexare” şi „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie”, în data de 15 mai 2008 a avut loc la DIB ULIM un atelier profesional dedicat aspectelor metodologice şi tehnice privind implementarea stan-dardelor de descriere bibliografică .

La ateliere au participat membrii ABRM de la bibliotecile publice, specializate şi universitare.

Principalele subiecte discutate au fost: modi-ficările în CZU din ultimii 10 ani; legătura dintre stan-dardul interstatal 7.1-2003 şi normele ISBD.

Atelierele au avut largi ecouri în comunitatea bibliotecară, ele făcând parte din seria întrunirilor

profesionale, în care s-a oferit cadrul perfect pentru exprimarea opiniilor şi ideilor participanţilor, conclu-ziile fiind trimise bibliotecilor, lărgindu-se astfel sfera discuţiilor.

Referitor la asigurarea metodologică a cata-logatorilor şi indexatorilor a fost elaborată de CNC lucrarea „Ordonarea notiţelor bibliografice în biblio-grafii bazată pe Clasificarea Zecimală Universală”: Tabele de clasificare, ed. a 2-a, modificată şi com-pletată, apărută recent de sub tipar. O implicare ac-tivă a comisiei a fost la crearea Ghidului metodolo-gic de elaborare a bibliografiilor şi biobibliografiilor, ce a fost înaintat spre aprobare către CBN.

Preşedintele comisiei a fost membru al comi-siei de evaluare în cadrul Concursului republican „Cele mai reuşite lucrări în domeniul bibliotecono-miei şi ştiinţei informării”.

Membrii comisiei au contribuit la realizarea activităţilor cu responsabilitate, pentru care le mulţu-mesc.


14

Comisia „Informatizare şi tehnologii informaţionale” dr. Silvia GHINCULOV,

preşedintele comisiei Comisia „Informatizare şi tehnologii informaţio-

nale” în perioada de referinţă a realizat diverse activităţi pentru asigurarea condiţiilor necesare de realizare a proiectului SIBIMOL şi susţinerea, dezvol-tarea, promovarea Consorţiului eIFL Direct Moldova. Membrii comisiei au participat activ şi au prezentat propuneri la elaborarea şi implementarea strategiilor în domeniul informatizării, implementării tehnologiilor informaţionale şi creării bibliotecilor electronice.

Toţi membrii comisiei „Informatizare şi tehno-logii informaţionale” au participat la diverse întruniri profesionale cu sinteze, comunicări privind proble-mele informatizării şi implementarea tehnologiilor informaţionale în bibliotecile din Republica Moldova.

Consorţiul eIFL Direct Moldova ca formă de colaborare a bibliotecilor funcţionează în Republica Moldova din anul 2001. În condiţiile dezvoltării inten-sive a noilor tehnologii informaţionale, a resurselor electronice, precum şi a problemelor existente în dezvoltarea colecţiilor, consorţiul bibliotecar este o formă eficientă de colaborare, asigurând utilizarea comună a resurselor internaţionale on-line. Consor-ţiul eIFL Direct Moldova este compus din 16 biblio-teci, dintre care 10 din învăţământ, 3 specializate şi 3 publice.

Odată în trimestru, Consorţiul eIFL Direct Moldova oferă informaţii coordonatorului Consorţiu-lui internaţional eIFL Direct Isabel Bernal privind activităţile de bază realizate. Această informaţie este prelucrată pentru prezentarea ei ulterioară pe site-ul eIFLnet alături de informaţiile consorţiilor na-ţionale şi pentru transmiterea ei on-line în formă de Newsletters (o informaţie pentru o perioadă anumită care conţine realizările şi acţiunile planificate).

Anual este realizat Programul de promovare a resurselor Companiei editoriale EBSCO Publishing. Acesta include o serie de activităţi orga-nizate în diverse biblioteci din Republica Moldova (28 mai – 1 iunie 2007; noiembrie 2008). În bibliote-cile Consorţiului sunt realizate diverse acţiuni de promovare în cadrul şedinţelor senatelor, catedrelor, zilelor de informare, expoziţii, prin intermediul site-urilor etc., unde utilizatorul final al resurselor electro-nice este înştiinţat despre oferta EBSCO Publishing, este instruit în vederea utilizării revistelor electronice în activitatea de instruire, predare şi cercetare.

La nivel de bibliotecă concretă în centrul atenţiei a echipelor este informarea permanentă şi instruirea personalului în vederea dezvoltării deprin-

derilor de utilizare a resurselor electronice şi navi-gare profesională în totalitatea resurselor disponi-bile. Acest obiectiv este important, deoarece numai un specialist pregătit poate să explice şi să demon-streze beneficiarului bibliotecii avantajele utilizării bazelor de date.

Promovarea activităţii Consorţiului este realizată şi prin intermediul site-ului Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM www.lib.ase.md, deoarece site-ul http://moldova.cc/eifl_direct nu mai are dezvoltare din motive tehnice a portalului Moldova Cyber Community. În anul 2009 toată informaţia va fi transferată pe site-ul ABRM. Pe parcursul anilor de referinţă informaţia despre Consorţiu a fost clar structurată şi oferită pentru utilizare membrilor Consorţiului, beneficiarilor şi tuturor navigatorilor din mediul Internetului. Site-ul este actualizat săptămâ-nal. Informaţia inclusă este utilă şi poate ajuta în propria activitate de organizare a accesului la resur-se electronice comunitatea profesională din Repub-lica Moldova.

Statistica utilizării bazelor de date EBSCO la care au acces toţi membrii Consorţiului prezintă o in-formaţie concretă şi veridică pentru analiza folosirii resurselor. Pe baza datelor statistice putem trage anu-mite concluzii: eficacitatea acţiunilor de promovare a resurselor; perioadele de creştere şi de scădere a utili-zării resurselor on-line etc. Analiza utilizării resurselor EBSCO ne oferă posibilitatea de a formula programe de redresare şi de optimizare a sectorului respectiv din biblioteci. De exemplu, eficacitatea campaniei de promovare a resurselor EBSCO putem observa pe http://eadmin.ebscohost.com/eadmin (pentru fiecare bibliotecă există o parolă).

A fost realizată activitatea privind atragerea noilor membri în Consorţiu. În cadrul acestei activi-tăţi sunt explicate perspectivele participării în Con-sorţiu, oportunităţi noi în crearea bibliotecilor digi-tale, acumularea de resurse noi. În acest context, în luna iunie 2007 a fost integrat în Consorţiu un membru nou – Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. În prezent se realizează nego-cieri privind atragerea noilor membrii, de ex. Biblio-teca Universităţii „Şcoală Antropologică Superioară” şi altele. În scopul atragerii partenerilor potenţiali în Consorţiu sunt pregătite listele de resurse electroni-ce conform profilurilor şi tematicilor cercetării reali-zate în cadrul acestor organizaţii.


15

O direcţie importantă în activitatea Consorţiu-lui eIFL Direct Moldova este informarea permanentă privind noile tendinţe în comunitatea bibliotecono-mică mondială, noutăţi privind echiparea tehnică a bibliotecilor, perfecţionarea sistemului de servire a utilizatorilor în bibliotecile de toate tipurile. Această informare este realizată prin intermediul accesului la materiale conferinţelor internaţionale, rapoartelor şi altă documentaţie din domeniul biblioteconomic. Prezintă mare interes pentru managerii superiori experienţa bibliotecilor de peste hotare privind influenţarea intereselor bibliotecilor prin lobby la toate nivelurile. În anul 2007 membrilor Consorţiului au fost propuse 940 scrisori, conţinând informaţii profesionale, în anul 2008 – 893 scrisori.

Activitatea de reglementare şi legalizare a transferurilor de plăţi ale membrilor Consorţiului eIFL Direct Moldova către Compania editorială EBSCO Publishing a fost realizată în lunile aprilie-iulie. Această activitate a necesitat resurse de timp considerabile pentru elaborarea unui set de docu-mente pentru fiecare bibliotecă în parte, precum şi argumentarea generală înaintată către Agenţia Naţională de Achiziţii Publice. A fost elaborat şi ap-robat un set de documente juridice şi financiare pentru fiecare bibliotecă a Consorţiului. Responsa-bili – dr. Silvia Ghinculov, Natalia Cheradi, Elena Railean, Ana Roşca.

Reprezentanţii Consorţiului eIFL Direct Mol-dova au posibilitate de a promova valorile şi intere-sele acestuia participând la diverse foruri naţionale şi internaţionale. În acest context, menţionăm urmă-toarele participări: 1. Vera Osoianu, director adjunct, Biblioteca Naţio-

nală a Republicii Moldova a reprezentat Consor-ţiul eIFL Direct Moldova la Conferinţa „Infor-mation Technologies in Education in the 21st Century”, susţinută organizatoric şi financiar de Universitatea de Stat din Erevan, Programul Uniunii Europene Tempus, Programul „East-East”, Fundaţia Open Society Institute-Armenia, British Council Armenia, USAID, 21-23 mai 2007, Erevan, Armenia.

2. Mariana Harjevschi, director, Biblioteca Publică de Drept, a reprezentat Consorţiul eIFL Direct Moldova la eIFL.net General Assembly, 7-11 noiembrie 2007, Belgrad, Serbia. În cadrul acestui for a fost prezentată experienţa Consor-ţiului din Republica Moldova.

3. Eugenia Căldare, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM, Seminar „Bibliotecile în mediul electronic. Acce-sul la informaţie şi dreptul de autor” organizat de Biblioteca Publică de Drept, comunicare „Bazele

de date electronice EBSCO”, Chişinău, 23 aprilie 2007.

4. Dr. Silvia Ghinculov, Natalia Cheradi, lansarea Proiectului internaţional „In focus – legal research”, Biblioteca Publică de Drept, comu-nicare „Iniţiative de parteneriat: Consorţiul eIFL Direct Moldova”, Chişinău, 21 mai 2007.

5. Dr. Silvia Ghinculov, Conferinţa internaţională „Probleme actuale ale economiei globale”, Uni-versitatea Ovidius, comunicare „Biblioteca digita-lă – o nouă provocare în modernizarea învăţă-mântului superior din Republica Moldova”, Con-stanţa, România, 10 septembrie 2007.

6. Dr. Silvia Ghinculov, Natalia Cheradi, Conferinţa ştiinţifică internaţională „Creşterea competitivi-tăţii şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaş-tere”, Academia de Studii Economice din Moldo-va, comunicare „Informaţia electronică pentru bib-lioteci: iniţiativa eIFL Direct”, Chişinău, 28-29 septembrie 2007.

7. Dr. Silvia Ghinculov, Natalia Cheradi, Elena Rai-lean, Conferinţa internaţională „Dimensiuni ma-nageriale în activitatea instituţiei info-bibliote-care: concepte, experienţe, orientări”, Universi-tatea Liberă Internaţională din Moldova, comuni-care „Schimbul de informaţii şi interacţiunea de reţea în cadrul Consorţiului eIFL Direct”, Chişi-nău, 17 octombrie 2007.

8. Dr. Silvia Ghinculov, Natalia Cheradi, Conferinţa internaţională „Biblioteca Municipală pentru viitor – Dezvoltare. Progres. Parteneriat. Colabo-rare”, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, comu-nicare „Ediţiile electronice şi bibliotecile electro-nice ca elemente ale unei categorii de sisteme informaţionale”, Chişinău, 18 octombrie 2007.

9. Eugenia Căldare, Elena Railean, Conferinţa in-ternaţională „Biblioteca Municipală pentru viitor – Dezvoltare. Progres. Parteneriat. Colaborare”, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, comunica-re „Informaţia electronică licenţiată ca efect al colaborării dintre autori, editori şi utilizatori”, Chişinău, 18 octombrie 2007.

10. Natalia Cheradi, Conferinţa tehnico-ştiinţifică a colaboratorilor, doctoranzilor şi studenţilor UTM, Secţiunea Biblioteconomie. Informare. Documen-tare, „Asigurarea calităţii tehnologiilor – preocupa-re actuală a managementului bibliotecii”, Universi-tatea Tehnică a Moldovei, comunicare „Asigura-rea tehnologico-informaţională a bibliotecilor elec-tronice în cadrul sistemului de instruire şi cerce-tare”, Chişinău, 21 noiembrie 2007.

11. Dr. Silvia Ghinculov, Mariana Harjevschi, direc-torul Bibliotecii Publice de Drept, participare la


16

Prima conferinţă globală „Advocacy for Access to Knowledge: copyright and libraries”, ce a avut loc între 2 şi 6 aprilie 2008 la Istanbul, Turcia, şi a reunit membrii Consorţiilor naţionale eIFL din peste 40 de ţări. Tematica acestui for internaţio-nal s-a axat pe problemele proprietăţii intelectua-le în mediul electronic, pe rezolvarea probleme-lor ce ţin de menţinerea echilibrului în domeniul legislativ cu referire la dreptul de autor. Partici-panţii la această conferinţă au împărtăşit expe-rienţele naţionale în domeniul politicilor şi practi-cilor drepturilor de autor şi drepturilor conexe.

Pentru participările la Conferinţa „Information technologies in Education in the 21st century,” Erevan, Armenia (V. Osoianu); eIFL.net General Assembly, Belgrade, Serbia (M. Harjevschi); Prima Conferinţă globală „Advocacy for Access to Knowledge: Copyright and Libraries” (S. Ghinculov, M. Harjevschi) conducerea eIFL Direct Moldova a pregătit demersurile necesare şi scrisori de reco-mandare pentru Fundaţia SOROS Moldova în sco-pul obţinerii finanţării pentru cheltuielile de transport. În acest context, exprimăm gratitudinea faţă de pro-gramele Est-Est, director Ana Coreţchi, şi Societa-tea Civilă, director Elena Lesan.

Bibliotecile şi dreptul de autor: echilibrul de interese. Teresa Hackett (coordonator eIFL) în luna decembrie 2007 a avut câteva convorbiri tele-fonice cu Mariana Harjevschi, director al BPD privind implicarea bibliotecilor din Republica Moldo-va în rezolvarea problemelor ce ţin de menţinerea echilibrului în domeniul legislativ cu referire la drep-tul de autor. Coordonatorii eIFL Direct au studiat legislaţiile naţionale privind drepturile de autor din toate ţările, participante în Consorţiul eIFL Direct. Ceea ce au remarcat ei este faptul că proiectul de lege a Republicii Moldova are anumite părţi slabe, mai ales în ceea ce priveşte funcţionarea biblioteci-lor în mediul electronic.

În acest context de eIFL Direct şi AGEPI a fost realizată masă rotundă „Excepţii şi limitări ale drepturilor patrimoniale de autor” (22 aprilie 2008). Legislaţia în vigoare din Republica Moldova privind dreptul de autor şi cu privire la biblioteci nu au for-mat un spaţiu legal comun care ar coordona relaţiile dintre autori, editori şi biblioteci ca producători de informaţie în format electronic, furnizori şi utilizatori. Deci, apare necesitatea colaborării dintre AGEPI şi Asociaţia bibliotecarilor din Republica Moldova în vederea elaborării unor acte comune privind coordo-narea activităţii tuturor subiecţilor pieţei informaţio-nale. În acest context, bibliotecile se confruntă cu următoarele probleme nerezolvate:

1. Asigurarea accesului liber la informaţie digitală respectând, în acelaşi timp, legea privind dreptul de autor.

2. Apărarea dreptului de autor al bibliotecilor, ca producători şi furnizori ai informaţiei digitale.

3. Respectarea drepturilor utilizatorilor privind ac-cesul liber la informaţie electronică.

4. Protejarea documentelor electronice privind accesul şi reproducerea nesancţionată (acces prin parole, formatul prezentării etc.).

La etapa actuală este necesară armonizarea legislaţiei în domeniul informaţional şi bibliotecono-mic cu codul civil, penal şi legile privind proprietatea intelectuală a Republicii Moldova şi cu legislaţia internaţională. Aceasta presupune realizarea urmă-toarelor obiective: • Garantarea accesului tuturor utilizatorilor în cad-

rul bibliotecilor la documentele cu drept de autor pentru informare, citire şi copiere, în scopuri personale, instructive şi didactico-ştiinţifice.

• Legislaţia trebuie să permită dreptul de a trans-forma documentele cu drept de autor din format tradiţional în format electronic pentru păstrarea şi protecţia informaţiei.

• Legislaţia trebuie să cuprindă aspectele juridice ale păstrării purtătorilor de informaţie (CD, DVD).

• Stipularea în legea privind dreptul de autor a unor acţiuni concrete pentru instituţiile interme-diare, când respectarea dreptului de autor este aproape imposibilă.

În cadrul discuţiilor au fost prezentate regle-mentările legale referitoare la excepţii şi limitări con-form proiectului de lege privind dreptul de autor şi drepturile conexe în Republica Moldova, precum şi reglementările internaţionale cu privire la aplicarea excepţiilor şi limitărilor în cadrul bibliotecilor. În mod special vrem să-i mulţumim dlui Dorian Chiroşcă şi colegilor săi pentru acceptarea colaborării cu Con-sorţiul eIFL Direct în dorinţa de a găsi o soluţie pri-vind realizarea schimbărilor în proiectul pentru noua lege despre copyright şi să obţinem echilibrul de interese dintre biblioteci şi dreptul de autor.

În urma acestor discuţii a fost elaborată Dec-laraţia Consorţiului eIFL Direct Moldova şi a Asocia-ţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova privind excepţiile şi limitările pentru biblioteci în contextul noului proiect de Lege a RM privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Acces deschis. Între 23 şi 24 iunie 2008 s-a desfăşurat la Chişinău Seminarul internaţional „Acces deschis (Open Access): Explorarea comuni-cării ştiinţifice”, organizat de eIFL.net cu participarea specialiştilor şi experţilor din străinătate: dr. Leo


17

Waaijers, expert internaţional pentru Open Access (Olanda), Iryna Kuchma, eIFL Manager Program Open Access, Tetiana Yaroshenko, vicepreşedinte pentru IT, Universitatea Naţională „Academia Kyiv Mohyla” din Kiev, Galina Proskudina, Institutul Siste-me Software al Academiei de Ştiinţe din Ucraina. Resursele electronice pentru ştiinţă şi cercetare în Republica Moldova au fost prezentate de către Nelly Ţurcan, dr. conf. univ., prodecan al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM. În discu-ţie au fost puse următoarele probleme: • Fenomenul Open Access (OA); • Reviste cu Acces deschis; • Repozitorii deschise; • Resurse electronice pentru ştiinţă şi cercetare în

Republica Moldova; • Repozitorii deschise: Politici şi practici în institu-

ţii, RoMEO şi JULIET; • Repozitorii deschise: Studii de caz, Ucraina; • Experienţe din Proiectul DARE din Olanda şi

proiectul DRIVER din Uniunea Europeană; • Copyright şi licenţe de conţinut deschis: licenţă

pentru Repository Deposit, licenţe Creative Commons, acorduri de licenţe Open Access pentru editarea revistelor ştiinţifice cu Acces Deschis;

• Acces deschis şi noi abordări ale managemen-tului citaţiilor şi evaluarea cercetărilor;

• Repozitorii deschise: drept de securitate şi suport administrativ: Workshop pe baza instalării Eprints şi Dspace.

Programul eIFL-OA asistă membrii Consor-ţiului pentru dezvoltarea Accesului Deschis în baza Iniţiativei OA lansată în anul 2002 de către Institutul pentru o Societate Deschisă, Budapesta. Scopul general al programului este de a beneficia de conţi-nutul informaţional, disponibil prin intermediul acce-sului deschis, precum şi asigurarea dezvoltării şi distribuirii conţinutului local. Acest lucru este realizat prin dezvoltarea unor repozitorii deschise şi încura-jarea autorilor de a publica articole în reviste cu acces deschis. Open Access permite oamenilor de ştiinţă din ţările în curs de dezvoltare şi de tranziţie nu numai de a avea acces la informaţii de care au nevoie în efectuarea cercetărilor, dar prevede, de asemenea, dezvoltarea mijloacelor care contribuie la eficientizarea activităţii lor de cercetare la nivel global. Prin furnizarea asistenţei, resurselor şi opor-tunităţilor pentru schimbul de cunoştinţe, eIFL-OA sprijină şi facilitează: • instruirea profesională şi organizarea atelierelor

de lucru pe tematica Open Access eIFL în ţările membre;

• studierea şi adoptarea modelelor de acces des-chis în ţările participante;

• dezvoltarea şi adaptarea manualelor şi liniilor directoare privind Accesul deschis din ţările în curs de dezvoltare;

• programe de instruire şi ghiduri pentru a pregăti ţările membre eIFL în vederea constituirii repozi-toriilor instituţionale;

• dezvoltarea posibilităţilor de acces deschis, prin crearea unui grup de experţi în cadrul OA eIFL.net.

Cu ocazia Primei zile internaţionale a Acce-sului deschis (Open Access Day) – 14 octombrie 2008 – şi aniversarea a 5-a de la Declaraţia de la Berlin privind Accesul deschis la cunoştinţe în do-meniul ştiinţei şi ştiinţelor umanitare, programul eIFL Open Access Moldova (responsabil N. Cheradi) a lansat blogul consacrat problemelor accesului des-chis în Republica Moldova: http://oarm.blog2x2.net/

Un eveniment important în viaţa ABRM ne aşteaptă în luna noiembrie 2008. Organizaţiile inter-naţionale IFLA (The International Federation of Library Associations and Institutions), EBLIDA (The European Bureau of Library, Information and Docu-mentation Associations) şi eIFL (Electronic Infor-mation for Libraries) cu participarea Asociaţiei Bib-liotecarilor din Republica Moldova şi Consorţiul eIFL Direct Moldova organizează Conferinţa internaţiona-lă „Copyright: Enabling Access or Creating Roadblocks for Libraries” care va reuni membrii IFLA şi Consorţiile naţionale eIFL între 13-14 noiem-brie 2008 în Chişinău. Tematica acestui for interna-ţional se va axa pe problemele Proprietăţii Intelec-tuale în mediul electronic, rezolvarea problemelor ce ţin de menţinerea echilibrului în domeniul legislativ cu referire la dreptul de autor. La conferinţă partici-pă personalităţi din domeniu: Stuart Hamilton, Teresa Hackett, Kenny Crews, Harold von Hielmcrone, Luis Villaroel Andrew Cranfield şi alţii.

Activitatea comisiei „Informatizare şi tehnologii informaţionale” în anii 2007-2008 a fost îndreptată spre realizarea obiectivelor planificate şi poate fi apreciată ca una satisfăcătoare. Putem remarca primele încercări de armonizare a proceselor de colaborare a bibliotecilor în activitatea de utilizare şi promovare a resurselor on-line comune. Însă, pentru dezvoltarea unei colaborări efective este nevoie în continuare de eforturi comune, lobbyzarea intereselor bibliotecilor cu scopul de a obţine sprijinul financiar din partea statului, dezvoltarea formelor de colabo-rare şi parteneriat, perfecţionarea instrumentelor de promovare a resurselor informaţionale etc.


18

Comisia „Cultura informaţională” Eugenia BEJAN,

preşedintele comisiei 1. Comunicarea „Educaţia pentru informaţie în

societatea democratică” de Eugenia Bejan în cadrul simpozionului „Anul bibliologic 2004” (11 martie 2005).

2. Comunicarea „Сотрудничество публичных и школьных библиотек в формировании инфор-мационной грамотности детей” de Eugenia Bejan la Conferinţa internaţională „Crimeea 2005”.

3. Articolul „Сотрудничество публичных и школь-ных библиотек в формировании информа-ционной грамотности детей” de Eugenia Bejan în buletinul metodic şi bibliografic Cartea. Biblioteca. Cititorul, 2006, nr. 15.

4. Secţiunea „Cultura informaţională: politici, stan-darde, realizări practice” la Conferinţa anuală a ABRM, 3-4 octombrie 2006.

5. Comunicarea „Cultura informaţională: concepte şi standarde internaţionale” de Eugenia Bejan în cadrul atelierului „Cultura informaţională a bene-ficiarilor şi a personalului bibliotecii de colegiu – cerinţă indispensabilă a Societăţii Informaţiei şi a Cunoaşterii” (21 februarie 2007).

6. Articolul „Cultura informaţională: standarde inter-naţionale” de Eugenia Bejan în „Buletinul ABRM”, 2007, nr. 1 (5).

7. Elaborarea şi editarea de Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” în colaborare cu ABRM a cursului universitar „Bazele culturii informaţionale” (2007).

8. Instruirea bibliotecarilor şcolari în vederea pro-movării culturii informaţionale în cadrul cursurilor de instruire continuă, organizate de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (Liuba Arion, Eugenia Bejan).

9. Abordarea subiectului formării culturii informaţio-nale la întrunirile metodice ale specialiştilor responsabili de bibliotecile şcolare de la direcţiile de învăţământ.

10. Abordarea subiectului „cultura informaţională” în emisiunile pentru copii de la Compania Publică „Teleradio-Moldova”, emisiunile culturale la Radio „Antena C".

11. Iniţierea traducerii ghidului IFLA IFLA. Guidelines on Information Literacy for Lifelong Learning.

12. Promovarea principiilor expuse în Declaraţia din Alexandria cu privire la cultura informaţională şi instruirea continuă.

Comisia „Activitate editorială” Iulia TĂTĂRESCU,

preşedintele comisiei Buletinul ABRM

În 2005 preşedintele ABRM Ludmila Costin a venit cu iniţiativa de a edita o publicaţie periodică a Asociaţiei, publicaţie care ar oglindi activitatea ABRM, a comisiilor şi filialelor ei, ar pune în dezba-teri probleme ale teoriei şi practicii de bibliotecă. Comisia „Activitate editorială” a elaborat şi adoptat concepţia Buletinului ABRM, primul număr al căruia a fost lansat în cadrul Salonului Internaţional de Carte în anul 2005.

Editarea Buletinului ABRM a devenit princi-pala preocupare a comisiei, membrii căreia fiind şi membri ai colegiului redacţional al buletinului.

În primul său editorial redactorul responsabil a menţionat: „Buletinul va fi oglinda veridică care va reflecta cele mai importante evenimente din activita-tea Asociaţiei”. Pe parcursul a 4 ani (2005-2008) au apărut 8 fascicule (periodicitatea – semestrială) în care au fost publicate peste 140 articole şi informaţii.

În principalele rubrici ale Buletinului: Docu-mente de reglementare, Teorie şi practică bibliote-

conomică, Instruire profesională, Din viaţa filialelor ABRM – şi-au găsit spaţiu pentru exprimare aşa specialişti în profesie ca Ludmila Corghenci, Euge-nia Bejan, Lidia Kulikovski, Elena Harconiţa, Nelly Ţurcan, Elena Stratan ş. a.

Buletinul ABRM este, cu adevărat, o cronică a activităţii Consiliului şi Biroului executiv ale ABRM, publicând în paginile sale programe de activitate a comisiilor; rapoarte ale preşedintelui ABRM; rezulta-tele concursurilor „Cele mai reuşite lucrări în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării” şi „Cei mai buni bibliotecari ai anului”; declaraţii, rezo-luţii, materiale ale conferinţelor anuale ale ABRM.

Buletinul apare în format tradiţional (tipărit), varianta electronică (pdf) fiind plasată pe site-ul ABRM. Periodicul este repartizat în toate bibliotecile mari din municipii şi bibliotecile raionale din repub-lică.

Recunoaştem că prea puţini bibliotecari din teritoriu au trimis articole pentru publicare, or, nici un material primit de redacţie nu a fost respins.


19

Cheltuielile de editare a Buletinului ABRM au fost suportate de: • Camera Naţională a Cărţii; • Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”; • Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă; • Tipografia „PRAG-3”; • ABRM. Editare

Un document important pentru activitatea comisiei actuale şi pentru viitoarele comisii a fost „Politica editorială a ABRM”. Documentul elaborat de dr. conf. univ. Lidia Kulikovski şi adoptat de co-misie este unul din actele de rigoare ce reglemen-tează activitatea ABRM.

În conformitate cu „Politica editorială a ABRM” şi a planurilor de lucru, comisia a organizat în afara editării semestriale a Buletinului ABRM şi editarea lucrărilor: • Reguli de alcătuire a referinţelor bibliografice –

coordonator Iulia Tătărescu, preşedintele comisiei; • Standarde naţionale referitoare la bibliotecono-

mie, informare, documentare – alcătuitori Iulia Tătărescu şi Mariana Harjevschi;

• ABRM (material promoţional) – autorul textului Ludmila Corghenci, membrul comisiei, vicepre-şedinte al ABRM.

Primele două lucrări sunt materiale directorii nu numai pentru profesia de bibliotecar, dar şi pentru toţi cei care îşi expun rezultatele activităţii sau a gân-dirii în publicaţii tipărite. Promovarea acestor lucrări în mediul ştiinţific şi cultural al RM este de datoria fiecă-rui membru al ABRM. Lucrările au fost editate din sursele financiare ale ABRM şi repartizate fiecărei biblioteci municipale, universitare, raionale din RM.

Activităţi. Şedinţe În anul 2007, sub egida comisiei, şi-a ţinut

lucrările atelierul profesional „Activitatea editorială a bibliotecilor din RM”, organizator şi moderator dr. Lidia Kulikovski, care a prezentat sinteza „Activi-tatea editorială ca imagine a bibliotecilor”.

La atelier au fost invitaţi reprezentanţii biblio-tecilor publice municipale din Chişinău şi Bălţi şi a bibliotecilor universitare. Sinteza de bază a dnei Kulikovski a dat un imbold pentru o discuţie con-structivă şi schimb de experienţă în activitatea de editare a bibliotecilor. Interes deosebit pentru cei ce scriu şi publică materialele sale pe paginile reviste-lor de specialitate a prezentat informaţia dnei Geno-veva Scobioală (BM „B.P. Hasdeu”) Rigori de scriere a unui articol. Participanţii au menţionat utili-tatea practică a atelierului.

Preşedintele comisiei şi redactorul responsa-bil al Buletinului ABRM Iulia Tătărescu a fost mem-bru al comisiei de evaluare în cadrul Concursului republican „Cele mai reuşite lucrări în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării”.

Comisia „Activitate editorială” s-a întrunit în şedinţe de lucru ori de câte ori era necesară rezol-varea unor probleme. Cea mai eficientă şi operativă conlucrare cu membrii comisiei a fost prin modali-tatea „şedinţelor electronice”.

Toţi membrii comisiei au activat cu bunăvoin-ţă şi interes faţă de temele puse în discuţie, dar în special vreau să menţionez dnele Ludmila Cor-ghenci şi Lidia Kulikovski, persoane cu posturi res-ponsabile, dar care au găsit timp şi energie pentru a se implica activ în lucrul comisiei. Tuturor membrilor le exprim recunoştinţa personală şi îndrăznesc să le mulţumesc şi în numele tuturor membrilor Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova.

Comisia „Colaborare internaţională, naţională şi departamentală” Elena HARCONIŢA, preşedintele comisiei

Colaborare la nivel internaţional A fost menţinut statutul de membru cu drepturi

depline al ABRM în IFLA (International Federation of Library Associations), INTAMEL. ABRM a dezvoltat şi a iniţiat noi relaţii de colaborare şi parteneriat cu asociaţii similare din: România, Rusia, Polonia, SUA, Franţa, Slovenia, Bulgaria, Ungaria şi alte ţări.

Integrarea europeană şi promovarea imaginii ABRM s-a produs prin participarea membrilor comunităţii bibliotecare naţionale la: – Conferinţele Naţionale ABIR, ANBPR, ABR; – Cursurile de reciclare a bibliotecarilor de la Con-

stanţa; – Conferinţele internaţionale de la Moscova, Cri-

meea.

BNRM a devenit membru cu drepturi depline al Conferinţei Europene a Bibliotecilor Naţionale (CENL) şi al Bibliotecii Numerice Europene. Pentru prima dată în anul 2007 directorul general al BNRM domnului Alexe Rău a participat la întrunirea anuală a CENL (Conference of European National Libraries) la Helsinki; la Consfătuirea Mondială a directorilor biblio-tecilor naţionale din ţările francofone de la Bruxelles.

Biblioteca Naţională şi unele biblioteci mari din Moldova se regăsesc în documentele de referin-ţă (enciclopedii, ghiduri) internaţionale, completând anual chestionarele care vin din partea organizato-rilor informaţiilor în Les biblioteques nationales fran-cofones; Annoted Guide to Current National Biblio-


20

graphy; World Guide to Libraries; The Directory of University libraries in Europe ş.a.

Câteva biblioteci din Moldova au semnat convenţii de colaborare cu biblioteci similare din România: Biblioteca Naţională a R. Moldova; Biblio-teca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, Biblio-teca Municipală „B.P. Hasdeu”; Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi, Centrul de Informare şi Documentare în domeniul Proprie-tăţii Intelectuale (CID PI).

Biblioteca Ştiinţifică a ASEM a continuat coordonarea Consorţiului eIFL Direct Moldova şi a extins accesul la informaţiile şi contribuţiile pe care le au organizaţiile ce promovează activitatea Băncii Mondiale.

A doua Bibliotecă Depozitară Regională a Băncii Mondiale, prima se află la BŞ a ASEM, s-a deschis la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi.

Biblioteca Ştiinţifică Republicană a Universi-tăţii Agrare a devenit Depozitară FAO în Moldova, constituind Centrul AGRIS-Moldova şi lansând infor-maţiile despre domeniul agrar în circuitul informaţio-nal internaţional.

La Biblioteca Publică din Căuşeni şi Biblio-teca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi au fost inaugurate Puncte de informare ale Biroului Consiliului Europei.

Cei mai ambiţioşi şi consacraţi bibliotecari au participat la concursuri şi au câştigat burse de docu-mentare şi instruire în Programele Internaţionale şi în bibliotecile din SUA şi Europa.

Multe biblioteci din Moldova au parteneri în România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Rusia, şi alte ţări, cu care fac schimb de abonamente la publicaţii periodice, practică schimbul şi împrumutul interbib-liotecar atât la nivel naţional, cât şi cel internaţional, acoperind lacunele în dezvoltarea colecţiilor şi fluxu-rilor informaţionale orientate spre cititori.

Deosebit de valoroase sunt donaţiile de care beneficiază toate bibliotecile din republică, le men-ţionăm în mod special pe cele din România, SUA (California, Carolina de Nord). Colaborarea la nivel naţional şi departamental

Bibliotecile din Moldova practică diferite par-teneriate: instituţional, educaţional, cultural, social, asociativ, prin care încearcă să beneficieze de mai multe oportunităţi, inclusiv să atragă fonduri pentru achiziţii, dotări, modernizări, programe culturale. Pe agenda de lucru a Biroului Asociaţiei au fost înscrise un şir de acţiuni în vederea promovării imaginii şi activităţilor ABRM, dezvoltării colaborării şi a parte-neriatelor cu Fundaţia SOROS, Centrul de Resurse Informaţionale a Ambasadei SUA, PNUD Moldova, Consiliul Europei, Alianţa Franceză, Banca Mondia-

lă, Institutul Goethe (Filiala Bucureşti), Institutul Cul-tural Polonez din Bucureşti, Institutul Cultural Român, Counterpart International.

Structurile internaţionale au contribuit la am-plificarea fluxurilor informaţionale, la extinderea teh-nologiilor informaţionale şi diversificarea serviciilor oferite utilizatorilor în biblioteci, la sporirea cunoştin-ţelor bibliotecarilor, schimbul de idei cu partenerii din străinătate, la editarea publicaţiilor de specialitate de către bibliotecari.

Cu susţinerea Fundaţiei SOROS se realizea-ză Programul Naţional SIBIMOL, coordonat de BNRM, la care participă cele mai mari biblioteci din republică. Câţiva ani la rând Fundaţia SOROS a susţinut activitatea Şcolii de Biblioteconomie, unde şi-au perfecţionat cunoştinţele bibliotecari din siste-mul naţional de biblioteci.

Evoluţia accesului liber la informaţia ştiinţifică şi tehnică l-a demonstrat Biblioteca Ştiinţifică a ASEM prin deschiderea primului blog consacrat problemelor accesului deschis în Republica Moldo-va (la 14 octombrie – Ziua internaţională a Accesu-lui deschis, lansată în anul 2002 la Budapesta).

Sub egida Fundaţiei SOROS şi cu susţinerea Centrului de Resurse Informaţionale a Ambasadei SUA au fost editate monografii, manuale, cursuri, culegeri de standarde şi alte materiale pentru profe-sionalizarea bibliotecarilor.

Cu susţinerea CRI a Ambasadei SUA, inter-mediar Roman Purice, au fost organizate videocon-ferinţe pentru specialiştii din biblioteci, s-a produs diseminarea experienţei colegilor noştri care s-au aflat la stagii profesionale în cadrul diverselor proiecte în SUA.

Ambasada SUA la fel şi-a adus aportul la or-ganizarea conferinţelor în Moldova (prin intermediul doamnei Hermina Anghelescu, prof. univ. dr. la Uni-versitatea de Stat Wayne, SUA).

Banca Mondială a adus un aport considerabil la editarea manualelor şcolare şi la completarea co-lecţiilor bibliotecilor şcolare cu literatură de referinţă, publicaţii ştiinţifice şi beletristică.

O susţinere considerabilă a avut-o ABRM din partea rectoratelor instituţiilor superioare de învăţă-mânt, bibliotecile cărora sunt membre ale ABRM, la organizarea de conferinţe, simpozioane, seminare, ateliere profesionale.

A continuat tradiţia de organizare a Saloane-lor Internaţionale de Carte la Biblioteca Naţională şi Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” la Chişinău cu participarea reciprocă la Saloanele res-pective de la Iaşi, organizate de Biblioteca Judeţea-nă „Gh. Asachi”.

Pentru prima dată saloanele internaţionale de carte pentru copii s-au desfăşurat sub patronajul unui mare demnitar de stat, preşedintele Parlamen-


21

tului RM, domnul Marian Lupu, astfel amplificând vizibilitatea bibliotecilor în domeniul educaţiei, cultu-rii, dezvoltării societăţii informaţionale.

Saloanele de carte pentru copii s-au extins şi în alte localităţi ale republicii (Bălţi, Cahul, Edineţ, Briceni, Căuşeni, Hânceşti), fiind cooptate mai multe biblioteci publice şi universitare în cadrul Proiectului Spre cultură şi civilizaţie prin lectură, coordonat de doamna Claudia Balaban.

Bibliotecile colaborează în vederea realizării unor programe şi proiecte în comun, precum ar fi procurarea bazelor de date, elaborarea regulamen-telor, elaborarea şi publicarea lucrărilor monografice şi bibliografice, adaptarea standardelor internaţiona-

le, schimbului de publicaţii, inclusiv cele elaborate de bibliotecari, schimbul de experienţă, în special în domeniul informatizării proceselor bibliotecare şi augmentării serviciilor, organizarea manifestărilor culturale şi ştiinţifice.

Sunt menţinute şi lecturate publicaţiile de specialitate bine cunoscute: Magazin Bibliologic, Gazeta Bibliotecarului, BiblioPolis, InfoAgrarius.

În aceşti ani a fost publicat Buletinul ŞBM, au apărut Buletinul ABRM şi revistele Confluenţe biblio-logice (BŞ a US A. Russo, Bălţi) şi Coperta (Biblio-teca Publică, Ungheni) în paginile cărora fac schimb de idei şi practici mulţi bibliotecari consacraţi din republică.

Secţiunea „Biblioteci publice” Alexe RĂU,

preşedintele secţiunii, Mariana HARJEVSCHI,

vicepreşedinte Secţiunea „Biblioteci publice” a fost înfiinţată

abia în prima jumătate a anului 2007, la propunerea preşedintelui ABRM dnei L. Costin. Din comisie au făcut parte Alexe Rău (preşedinte), Mariana Harjev-schi (vicepreşedinte) şi încă patru membri. În perioa-da de referinţă au avut loc cinci şedinţe ale secţiunii. La prima din ele secţiunea şi-a schiţat un plan expres de acţiuni şi lucrări pe relativ puţinul timp ce mai rămânea până la convocarea Congresului al VI-lea al ABRM. Planul prevedea în special promovarea în teritoriu a Manifestului UNESCO cu privire la bibliote-cile publice (în ideea aducerii lui la cunoştinţa autori-tăţilor publice locale spre a fi respectat cel puţin în momentele-cheie ale lui). Am programat de aseme-nea să organizăm un sondaj printre bibliotecile pub-lice din teritoriu pentru a sistematiza situaţia şi proble-matica activităţii lor, pentru ca în baza rezultatelor obţinute să putem întreprinde anumite acţiuni întru sprijinirea activităţii acestor biblioteci. Planul mai cuprindea de asemenea acţiuni legate de participarea membrilor secţiunii în calitate de coorganizatori ai unor acţiuni legate de activitatea bibliotecilor publice.

Majoritatea lucrărilor şi acţiunilor propuse au fost realizate într-o măsură mai mare sau mai mică. În 2007 comisia a alcătuit un text de adresare către autorităţile publice locale de toate nivelurile, în care se făcea o prezentare elocventă a Manifestului UNESCO, a importanţei lui pentru funcţionarea bib-liotecilor publice, de asemenea se atrăgea atenţia asupra necesităţii imperioase de a respecta reco-mandările de bază ale manifestului în fiecare locali-tate, pentru ca astfel accesul populaţiei la informare, documentare şi loisir bibliotecar să se apropie, sau cel puţin să se orienteze către standardele interna-ţionale. Adresarea şi textul Manifestului au fost mul-tiplicate şi adresate prin poştă tuturor autorităţilor

publice locale. Comisia a solicitat în acest act spriji-nul Ministerului Culturii şi Turismului şi al Comisiei parlamentare pentru ştiinţă şi cultură.

Pentru efectuarea sondajului privind situaţia şi problemele persistente în activitatea bibliotecilor publice secţiunea a elaborat, a discutat şi aprobat în două lecturi (şedinţe) un chestionar bazat pe o me-todologie adecvată şi adresat unui eşantion repre-zentativ de respondenţi din bibliotecile publice, în special managerilor acestor biblioteci (directori ge-nerali, directori, şefi de biblioteci comunale), dar şi unor categorii de bibliotecari simpli. În cadrul simpo-zionului „Anul Bibliologic”, organizat în 2007, ches-tionarul, multiplicat, a fost distribuit reprezentanţilor bibliotecilor publice din toate oraşele şi raioanele, totodată aducându-li-se la cunoştinţă momentele metodologice legate de acest sondaj. În acelaşi an materialele au fost returnate de către colegii din teri-toriu, iar membrii secţiunii le-au analizat şi sistema-tizat, după care vicepreşedintele secţiunii Mariana Harjevschi şi membrul secţiunii Aliona Mandea au prezentat, în cadrul unei şedinţe speciale a secţiunii, totalurile sondajului. Materialele acumulate şi inter-pretate au constituit în acel moment şi vor constitui încă de acum înainte un suport şi o sursă informa-tivă şi factologică în luarea unor decizii, efectuarea unor analize şi sinteze, organizarea unor acţiuni concrete în sprijinul bibliotecilor publice.

În baza sistematizării şi interpretării materia-lului sociologic acumulat, vicepreşedintele secţiunii dna Mariana Harjevschi a prezentat în cadrul Confe-rinţei anuale a ABRM, care a avut loc la Bălţi în 2007, comunicarea „Bibliotecile publice şi ABRM. Agendă de viitor”.

Cu concursul secţiunii au fost organizate se-minarele naţionale ale managerilor de biblioteci pub-


22

lice în 2007 şi în 2008. În cadrul şedinţei Secţiunii din 4 noiembrie 2008, a fost realizat un sondaj ex-pres printre participanţi în vederea selectării şi înain-tării unor propuneri referitoare la activitatea bibliote-cilor publice pentru a fi incluse în rezoluţia Congre-sului al VI-lea al ABRM. Vicepreşedintele secţiunii Mariana Harjevschi a făcut parte, la Congres, din componenţa Comisiei de redactare a rezoluţiei con-gresului, astfel încât doleanţele participanţilor la şe-dinţa lărgită a secţiunii din 4 noiembrie şi-au aflat reflectare în rezoluţie.

Membrii secţiunii au avut întâlniri în teritoriu (A. Rău – la Ialoveni, Teleneşti şi Briceni; M. Harjev-schi – la Chişinău şi Ungheni) cu directorii biblioteci-lor publice şi cu reprezentanţii autorităţilor publice locale, în cadrul cărora au fost luate în discuţie dife-rite aspecte problematice ale activităţii bibliotecilor publice în teritoriu.

În cadrul secţiunii au fost examinate 12 scri-sori şi demersuri ale bibliotecarilor din teritoriu, căro-ra le-a fost acordat ajutor consultativ, informaţional şi, în unele cazuri, sprijin administrativ în colaborare cu direcţia generală a Bibliotecii Naţionale.

Preşedintele Secţiunii dl A. Rău a organizat reflectarea activităţii şi a problemelor bibliotecilor publice din teritoriu în Gazeta Bibliotecarului şi în revista Magazin Bibliologic, unul din coeditorii cărora este ABRM. Ceilalţi membri ai secţiunii au scris şi publicat articole şi studii pe tema bibliotecilor publice în publicaţiile de specialitate din republică.

Membrii secţiunii au contribuit la organizarea şi desfăşurarea conferinţelor de comunicări ştiinţifice ale tinerilor bibliotecari din 2007 şi 2008.

Secţiunea a întreţinut de asemenea o rubrică consacrată menirii şi activităţii bibliotecilor publice în cadrul postului de televiziune Moldova-1.

Secţiunea „Biblioteci de colegii” Tatiana AMBROCI,

preşedintele secţiunii Una din realizările de succes ale actualei

conduceri a ABRM în viziunea bibliotecarilor de co-legiu este crearea în cadrul Consiliului a secţiunilor pe tipuri de biblioteci, după exemplul colegilor noştri vecini din România, Rusia, dar şi din alte ţări.

Bibliotecile de colegii au salutat ideea creării secţiunii „Biblioteci de colegii” remarcând în cadrul mai multor reuniuni atenţia deosebită a Asociaţiei Bibliotecarilor din ultimii ani faţa de aceste instituţii.

Din ianuarie 2007 secţiunea şi-a început acti-vitatea cu determinarea componenţei, obiectivelor generale şi strategiilor secţiunii, dar şi a planului de activitate pe un an de zile. Astfel s-a decis ca în componenţa secţiunii să fie reprezentanţi ai bibliote-cilor universitare, care au în subordine biblioteci de colegii de profil şi care ar putea contribui la organi-zarea unor acţiuni de instruire, la acordarea asisten-ţei de specialitate sau soluţionarea unor probleme cu care se confruntă bibliotecarii de colegii. În com-ponenţa secţiunii au fost incluşi şi doi reprezentanţi de la bibliotecile instituţiilor medii de specialitate.

Unul din obiectivele de bază stabilit de membrii secţiunii a fost de a direcţiona activitatea bibliotecilor de colegiu în conformitate cu legislaţia şi documentele normative în vigoare, de a consolida şi a promova bibliotecile de colegiu în comunitatea bibliotecară în scopul comunicării profesionale, schimbului de idei şi experienţe, îmbunătăţirii imaginii acestor instituţii.

Secţiunea „Biblioteci de colegii” a pornit pe calea colaborării cu alte comisii din Consiliul ABRM în scopul realizării obiectivelor propuse, astfel, ca rezultat al acestor colaborări au fost realizate mai multe acţiuni de instruire şi reuniuni profesionale de nivel naţional.

În primul rând, este vorba de colaborarea cu comisia „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie”, preşedinte Ludmila Corghenci, la ini-ţiativa căreia a fost inaugurat un ciclu de acţiuni pro-fesionale cu genericul „Biblioteca de colegiu: aliniere la cerinţele Societăţii Informaţiei şi a Cunoaşterii”. Conlucrarea cu această comisie s-a dovedit a fi foarte benefică pentru bibliotecile de colegiu, deoare-ce s-a reuşit într-o perioadă destul de scurtă (un an şi şase luni) să se organizeze un atelier profesional, o masă rotundă şi o conferinţă ştiinţifică pentru biblio-tecarii de colegiu din republică, aceştia din urmă fiind antrenaţi şi în alte activităţi ale comisiei sus-numite.

În al doilea rând, trebuie să spunem despre colaborarea cu Comisia „Cultura informaţională” a ABRM, preşedinte Eugenia Bejan, care, de aseme-nea, ne-a susţinut în organizarea unei activităţi din cadrul ciclului de acţiuni menţionat mai înainte.

Prima reuniune din cadrul acestui ciclu de ac-ţiuni a fost Atelierul profesional din februarie 2007 cu tema: „Cultura informaţională a beneficiarilor şi a personalului bibliotecii de colegiu – cerinţă indispen-sabilă a Societăţii Informaţiei şi a Cunoaşterii”, orga-nizată de Secţiunea „Biblioteci de colegii”, Comisia „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie” şi Comisia „Cultură informaţională”, această activitate fiind găzduită de Biblioteca Colegiului Financiar-Bancar.

Cultura informaţională: concepte şi stan-darde internaţionale; cultura informaţională vizavi de educaţia intelectuală: implicaţii şi responsabilităţi ale bibliotecii din învăţământ; metode formale de edu-care a culturii informaţionale; referinţe bibliografice: cerinţe standardizate pentru descriere, prezentare şi


23

citare etc. – sunt doar câteva subiecte abordate în cadrul acestei reuniuni.

Acest atelier s-a încheiat cu completarea unui chestionar, în care bibliotecarii de colegiu au înaintat propuneri, sugestii de subiecte şi teme pentru acţiu-nile de instruire ulterioare.

Una dintre cele mai semnificative activităţi ale secţiunii, la care s-a lucrat foarte mult, a fost pregătirea către Conferinţa anuală a ABRM din vara anului 2007 ce a purtat genericul „Instruirea conti-nuă – cerinţă inerentă a Societăţii Informaţiei şi a Cunoaşterii”, organizată în spaţiile Bibliotecii Ştiinţi-fice a US „Alecu Russo" din Bălţi. În cadrul Confe-rinţei Secţiunea „Biblioteci de colegii” a pregătit o masă rotundă pe tema „Bibliotecile de colegii din cadrul ABRM vizavi de problemele de instruire pro-fesională: starea actuală şi perspective”, la care au participat 24 bibliotecari de colegiu şi universitari. Celor prezenţi le-a fost prezentat raportul de activi-tate al Secţiunii „Biblioteci de colegii”, membrii secţiunii au venit cu comunicări privind formele şi metodele de instruire a bibliotecarilor de colegiu din reţeaua agrară, relaţiile interbibliotecare în sprijinul dezvoltării profesionale, metode de autoinstruire, biblioteca de colegiu în dimensiunile indicatorilor statistici etc.

La această reuniune bibliotecarii de colegiu au făcut un şir de propuneri conducerii ABRM, dar care, spre marele nostru regret, n-au fost luate în conside-rare în activitatea de mai departe a secţiunii. Dacă fiecare membru al secţiunii, inclusiv preşedintele, de competenţa cărora a depins, într-o oarecare măsură, realizarea mai multor probleme, ar fi dat dovadă de mai multă iniţiativă şi perseverenţă, ar fi fost elaborat Ghidul bibliotecilor de colegii, fasciculele În ajutorul bibliotecarului de colegiu, s-ar fi colectat datele statis-tice ale bibliotecilor de profil, s-ar fi organizat şi acţiuni de instruire de către bibliotecile universitare pentru bibliotecarii de colegiu din reţea etc.

În cadrul aceleiaşi reuniuni de la Bălţi Sec-ţiunea biblioteci de colegiu a venit cu propunerea de a lansa o campanie cu genericul A citi e la modă în scopul atragerii spre lectură a tineretului studios şi promovării cărţii beletristice, campanie orientată către bibliotecile de colegiu în anul de învăţământ 2007-2008. Această idee a fost susţinută foarte activ de majoritatea bibliotecilor de colegiu din municipiu, mai puţin din teritoriu, motivaţia fiind lipsa resurselor infor-maţionale necesare şi atractive pentru promovarea cărţii şi a lecturii. Bibliotecile au organizat expoziţii şi prezentări de carte, împreună cu diriginţii au organi-zat ore educative şi activităţi extraşcolare cu conţinut literar-artistic, întâlniri cu scriitorii, au organizat acti-vităţi comune cu bibliotecile publice din teritoriu etc., o parte din aceste acţiuni fiind mediatizate.

Ceea ce merită de menţionat în legătură cu campania A citi e la modă este faptul că bibliotecilor de colegiu nu li se permite, din lipsa surselor finan-

ciare, procurarea cărţii beletristice şi ştiinţifico-cognitive, a ediţiilor periodice pentru tineri, şi aici este necesară implicarea ABRM pentru a atenţiona organele ierarhic superioare asupra fenomenului nonlectură în rândul tineretului.

Altă activitate a Secţiunii „Biblioteci de colegii”, organizată în strânsă colaborare cu Comisia „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie” pentru bibliotecarii de colegii din republică a fost conferinţa ştiinţifică „Secolul XXI – secolul comunică-rii: aspecte etico-morale”, ce a avut loc în noiembrie 2007 în spaţiile Bibliotecii Colegiului de Construcţii. Este remarcabil faptul că această reuniune profesio-nală a purtat şi un caracter aniversar, astfel Biblioteca Colegiului de Construcţii consemnând aniversarea a 75-a de la fondare. Conferinţa a urmărit scopul de a amplifica cunoştinţele şi deprinderile bibliotecarilor, de a aprofunda comunicarea profesională interbiblio-tecară şi interumană, de a promova experienţele reprezentative la acest capitol, de a stabili relaţii de colaborare între instituţii şi bibliotecari.

Comunicările au fost prezentate de cei mai buni specialişti din mediul biblioteconomic în proble-mele de etică şi comunicare profesională: Ludmila Corghenci, director adjunct al DIB a ULIM; Lidia Kulikovski, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”; Tatiana Coşeri, director adjunct al BM „B.P. Hasdeu”; Natalia Zavtur, lector superior la USM; Larisa Gologan, secretar responsabil CBN; Elena Stratan, şef serviciu, BŞ US „A. Russo” din Bălţi etc. Tematica referatelor prezentate la această conferinţă s-a axat pe problemele privind comunica-rea în Sistemul Naţional de Biblioteci, comunicarea pe orizontală şi verticală în comunitatea profesiona-lă, aspectele etice de comunicare a bibliotecarilor cu beneficiarii; relaţiile publice (PR) ca formă specifică de comunicare în bibliotecă; comunicarea electroni-că în instituţiile info-documentare etc.

Această conferinţă s-a încheiat cu un meda-lion jubiliar, la care participanţii au luat cunoştinţă cu etapele de dezvoltare ale Bibliotecii Colegiului de Construcţii.

Pe parcursul acestor aproape doi ani de acti-vitate secţiunea a fost preocupată şi de antrenarea bibliotecarilor de colegii în activităţile ABRM, ale Bib-liotecii Naţionale, DIB ULIM, ale altor centre informa-ţionale. Astfel, bibliotecarii de colegiu au fost prezenţi la Anul bibliologic 2006 şi 2007; la activităţile Camerei Naţionale a Cărţii, prilejuite de aniversarea a 50-a de la fondare; la lansarea cărţii de specialitate „Mana-gementul informaţiei în instituţiile info-documentare” autor Silvia Ghinculov; la Conferinţa internaţională a DIB ULIM „Dimensiuni manageriale în activitatea in-stituţiei info-bibliotecare: concepte, experienţe, orien-tări”; la Conferinţa tehnico-ştiinţifică a Bibliotecii UTM „Asigurarea calităţii tehnologiilor: preocuparea actuală a managementului bibliotecii”; la Seminarul Naţional


24

al Bibliotecii Naţionale „Aspecte ale lecturii şi accesul la informaţie în biblioteci”; la seminarele organizate la USM şi Biblioteca ASEM sub egida IREM Moldova „Politici de dezvoltare a colecţiilor de bibliotecă”; la Conferinţa video Moldova-SUA „Promovarea lecturii copiilor: campanii, programe, acţiuni”, desfăşurată în sediul Centrului de resurse informaţionale al Ambasa-dei SUA; la Atelierul DIB ULIM „Aspecte metodolo-gice şi tehnice privind implementarea standardelor de descriere bibliografică” etc.

Pentru bibliotecarii de colegii Asociaţia Bib-liotecarilor a făcut donaţii de carte de specialitate: este vorba despre 15 exemplare Biblioteci publice: linii directoare IFLA/UNESCO pentru dezvoltare şi 20 exemplare Managementul informaţional în insti-tuţiile info-documentare.

Secţiunea „Biblioteci de colegii” a întreprins şi alte acţiuni, anume: • pentru membrii ABRM, inclusiv bibliotecarii de

colegiu din nordul republicii, afiliaţi la BŞ a US „Alecu Russo” (preşedintele filialei E. Harconiţă, director; Elena Stratan, şef serviciu, membru al Secţiunii „Biblioteci de colegii”) au fost organizate: − Atelierul profesional „Să învăţăm profesiona-

lismul în Asociaţie”, martie, 2007, unde cei prezenţi au luat cunoştinţă de istoria creării ABRM, pagina web a ABRM şi a Bibliotecii universitare, Buletinul ABRM, catalogul on-line şi biblioteca digitală, Centrul de Documentare ONU, filiala Comitetului Helsinki pentru Drep-turile Omului. În cadrul acestei reuniuni au fost prezentate şi comunicări aplicative privind descrierea bibliografică a documentelor şi al-cătuirea referinţelor bibliografice conform stan-dardelor în vigoare, fiecare participant intrând în posesia unui set de materiale cu mostre ale descrierilor bibliografice, a unor ghiduri şi ma-teriale promoţionale, dar şi a unei legitimaţii de membru al ABRM;

−

Atelierul profesional „Indicatori de performan-ţă – suport important în evaluarea activităţii şi promovării imaginii bibliotecii”, aprilie 2007, în cadrul căruia au fost elucidate subiectele: sta-tistica de bibliotecă, importanţa indicatorilor statistici în planificarea activităţii bibliotecii, metodica calculării indicatorilor de performan-ţe, evidenţa statistică în regim automatizat, prezentarea standardelor în vigoare etc.;

− Conferinţa în cadrul Clubului BiblioSpiritus a dnei Claudia Balaban, director general al Bibliotecii Naţionale pentru copii „I. Creangă”, preşedinte al Secţiei Naţionale a Consiliului Internaţional al Cărţii pentru Copii şi Tineret de pe lângă UNESCO cu genericul „Promo-varea cărţii pentru copii vizavi de participarea la Congresul al XXX-lea Mondial al IBBY în China şi la Festivalul internaţional de carte pentru copii din Coreea”;

• s-a elaborat şi diseminat un chestionar „Ce ci-tesc bibliotecarii de colegii” şi, cu toate că încer-carea noastră a eşuat, nu renunţăm la această investigare;

• s-a efectuat un sondaj „Cadrele bibliotecilor de colegii”, rezultatele fiind prezentate în cadrul Atelierului profesional „Forme şi metode de in-struire continuă a bibliotecarilor: programe, con-cepte, experienţe” organizat de Comisia „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie” în cadrul Conferinţei ABRM, Bălţi, 2007.

A rămas un deziderat organizarea şi desfă-şurarea unor ateliere pentru bibliotecarii de colegiu privind regulile de scriere a unui articol de presă şi de pregătire a unei comunicări, de elaborare a unor lucrări bibliografice, a materialelor promoţionale, dar şi alte teme solicitate de bibliotecarii de colegiu şi stipulate în strategiile secţiunii pentru anul 2008.

Avem toată certitudinea că noile persoane, care vor fi alese în Consiliul ABRM, inclusiv şi în componenţa secţiunii „Biblioteci de colegii”, vor fi mai perseverente şi vor realiza mult mai multe acti-vităţi decât ne-am propus şi ne-a reuşit nouă.


25

Secţiunea „Biblioteci şcolare” Ana SAFAROV,

preşedintele comisiei Secţiunea „Biblioteci şcolare” s-a format în

decembrie 2006. La Conferinţa din 22-24 august 2007, care s-

a desfăşurat la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din oraşul Bălţi, cu genericul „Instruirea continuă – cerinţă inerentă a Societăţii Informaţiei şi Cunoaşterii” au participat 35 de bibliotecari din municipiile Chişinău, Bălţi, din centre raionale şi comune. Au fost prezentate comunicări conform programului de către bibliotecara Ana Botezat, biblioteca „Ion Creangă” din or. Bălţi, Silvia Popa, Liceul „L. Blaga” din or. Bălţi, Ariadna Cveatcovschi din or. Soroca. În urma comunicărilor şi dezbaterilor s-au conturat şi propuneri pentru activitatea de mai departe a secţiunii.

Bibliotecarii şcolari sunt pătrunşi de o respon-sabilitate majoră în activitatea lor. Ştim cu toţii că specialişti în acest domeniu nu avem prea mulţi, de aceea în biblioteca şcolară activează bibliotecari de specialitate, precum şi persoane de alte profesii: ingineri, jurişti, profesori, lucrători medicali, dar care au îmbrăţişat această ocupaţie din diferite motive sociale şi cu cinste şi abnegaţie muncesc, se perfec-ţionează în domeniu, tind spre un nivel profesional mai mare. E ştiut faptul că un bibliotecar şcolar lucrează 40 de ore pe săptămână, şi acele 8 ore pe zi au un ritm de invidiat – uneori servesc de la 20 până la 100 de cititori, repartizează manuale, desfăşoară expoziţii de carte, organizează acţiuni de promovare a cărţii şi lecturii. Mai ştim că bibliotecarul în şcoală este de multe ori colacul de salvare în multe situaţii.

Solicitările utilizatorilor noştri nu întotdeauna pot fi îndeplinite din lipsă de carte, cu toate că în ultimul timp colecţiile bibliotecilor şcolare s-au com-pletat considerabil în comparaţie cu anii precedenţi. Sursele au fost diferite: administraţiile instituţiilor preuniversitare au devenit mai receptive la necesi-tăţile bibliotecii, Direcţiile de învăţământ locale alocă surse financiare special pentru achiziţia de carte, asociaţiile de părinţi de asemenea îşi aduc aportul la completarea fondului. În multe biblioteci a devenit o tradiţie desfăşurarea Zilei bibliotecii în şcoală, în cadrul căreia elevii donează bibliotecii cărţi şi mate-riale didactice. Se fac achiziţii în cadrul Salonului Internaţional de carte pentru copii.

Cu toate acestea avem rezerve la comparti-mentul ce ţine de literatura recomandată conform curriculei şcolare, multe cărţi în bibliotecă sunt într-un singur exemplar, altele lipsesc cu desăvârşire şi

atunci elevii noştri apelează la serviciile bibliotecilor publice, cu care avem o colaborare fructuoasă. Lasă de dorit colecţiile de carte pentru ciclul primar, dat fiind faptul că cei mai activi utilizatori sunt elevii claselor primare, publicaţiile recomandate lor nu sunt de calitatea cea mai înaltă, se uzează repede şi respectiv această colecţie necesită înnoită.

Abonarea la ediţiile periodice se face centra-lizat de către direcţiile de învăţământ, precum şi din fondul şcolii.

Accesul la informaţie reprezintă un subiect de importanţă maximă în societatea noastră, doar tindem spre integrarea europeană, spre moderniza-re în toate sferele de activitate, respectiv şi în activi-tatea bibliotecilor şcolare. Participând la şedinţe şi întruniri metodice de nivel municipal şi republican ani la rând bibliotecarii auzeau de utilizarea calcula-torului în bibliotecă, ceea ce era un vis pentru ei, dar analizând raportul statistic (F 6), prezentat de bib-liotecile şcolare anual, vedem schimbarea pozitivă în ceea ce priveşte asigurarea bibliotecilor cu calcu-latoare, copiatoare, CD-uri şi alte tehnologii informa-ţionale. Bibliotecarii au fost incluşi în listele cursului de iniţiere privind utilizarea calculatorului, desfăşurat în fiecare instituţie preuniversitară.

Un număr mare de bibliotecari prezintă acum informaţia ce ţine de chiria manualelor, în formă electronică. În fiecare şcoală este o sală de calcula-toare conectate la internet, unde bibliotecarul poate să selecteze informaţia necesară.

Un segment important în activitatea bibliote-cilor şcolare este formarea continuă a bibliotecarilor care, la drept vorbind, şchiopătează.

Cu toate acestea bibliotecarii şcolari perma-nent participă la activităţi de perfecţionare profesiona-lă cum ar fi: Anul bibliologic, desfăşurat de ABRM, conferinţe, şedinţe şi întruniri metodice, organizate de metodiştii responsabili de asigurarea didactică, semi-nare cu ore de iniţiere în cultura informării, simpozioa-ne în cadrul Salonului Internaţional de Carte pentru Copii, concursurile La izvoarele înţelepciunii, Şcoala tânărului specialist, expoziţiile de carte desfăşurate în cadrul acţiunilor organizate de administraţiile publice locale.

Aceste activităţi sunt binevenite, luând în consideraţie că în biblioteca şcolară lucrează de regulă un singur bibliotecar, rareori doi, iar a comu-nica cu colegii de breaslă, a te împărtăşi privind


26

succesele obţinute, problemele care te frământă, a prelua ceva bun din experienţa colegului este o ne-cesitate vitală. Astfel se autoinstruiesc şi, respectiv, promovează experienţa proprie.

Merită atenţie compartimentul cadre. Avem bibliotecari cu un stagiu destul de onorabil, de la 15 la 35 ani numai în biblioteca şcolară, cu o experien-ţă bogată în domeniul biblioteconomiei. Totodată având o remunerare destul de modestă, o atitudine nu prea adecvată faţă de ei din partea administraţiei instituţiilor de învăţământ, ei îşi îndeplinesc obligaţii-le cinstit, şi când a fost pusă problema atestării, au obţinut grade de calificare circa 300 bibliotecari. Acest stimul moral şi financiar, a dus la reducerea fluctuaţiei de cadre, s-a schimbat atitudinea faţă de bibliotecar în colectivele unde activează.

Un capitol specific numai pentru bibliotecarii şcolari este repartizarea manualelor conform sche-

mei de închiriere în baza hotărârilor nr. 448 şi 777 ale Guvernului Republicii Moldova. Acest proces este însoţit de un şir de forme şi rapoarte, de colec-tarea taxelor şi depunerea lor la Banca de Econo-mii. Oferta de manuale se efectuează o dată la 4 ani pe clase, şi bibliotecarul urmăreşte situaţia păstrării manualelor la elevi, organizând raiduri de verificare, aducând la cunoştinţa administraţiei situaţia prin notă informativă.

Bibliotecarii şcolari au conştientizat faptul că numai fiind membru al ABRM poţi obţine priorităţile mult dorite: remunerare pentru gradul de calificare şi dreptul de a-l susţine, pentru activitate în condiţii nocive, pentru participare la conferinţele şi congre-sele ABRM, a fi la curent cu tot ce apare şi ce se publică în ediţiile de specialitate.

Secţiunea „Biblioteci universitare şi specializate” Liubovi KARNAEVA, preşedintele comisiei

Secţiunea „Biblioteci universitare şi specializa-te” a fost constituită în anul 2006 în scopul elucidării şi soluţionării problemelor specifice activităţii bib-liotecilor universitare şi specializate. Pe parcursul a doi ani de existenţă au fost realizate următoarele activităţi:

La 25 ianuarie 2007 s-a desfăşurat masa ro-tundă cu genericul „Utilizarea Programului de biblio-tecă Q-series: facilităţi, probleme, perspective”, or-ganizată împreună cu Biblioteca Universităţii Peda-gogice de Stat „I. Creangă”. În cadrul acestei întru-niri s-au discutat problemele ce ţin de funcţionarea modulelor Software Q-series. Totodată, participanţii şi-au împărtăşit experienţa privind aplicarea acestui software.

La 22 februarie 2007 comisia „Biblioteci uni-versitare şi specializate” în colaborare cu Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a UASM au organi-zat masa rotundă cu genericul „Resursele lingvistice ale bibliotecilor specializate în contextul integrării re-surselor informaţionale naţionale”. În cadrul întâlnirii au fost discutate o serie de subiecte cum ar fi: RAMEAU ca instrument de indexare, compatibilita-tea resurselor lingvistice în cadrul proiectului SIBIMOL ş.a. La masa rotundă au participat 29 de indexatori de la bibliotecile universitare şi specializa-te din ţară.

Atelierul profesional „Fişierul de autoritate a persoanelor fizice: conceptualizări şi experienţe” a fost organizat de către Departamentul Informaţional

Biblioteconomic al ULIM şi comisiile „Biblioteci uni-versitare şi specializate” şi „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie”. Atelierul şi-a desfă-şurat activitatea la 18 mai 2007, având scopul de a amplifica cunoştinţele şi deprinderile bibliotecarilor în crearea fişierelor de autoritate, de a promova ex-perienţele reprezentative ale bibliotecilor la acest capitol. Au participat persoanele implicate nemijlocit în constituirea şi ţinerea la zi a Fişierului de autori-tate.

În colaborare cu comisia „Management şi Marketing” a fost organizat în baza BCU atelierul de lucru „Evidenţa colecţiilor. Registrul de mişcare a fondului”.

Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi, de comun acord cu Comisia biblioteci universitare şi specializate, a organizat în cadrul Conferinţei anuale a ABRM (din 2007) o con-ferinţa ştiinţifică „Biblioteca – portal educaţional inte-lectual şi informaţional în edificarea societăţii infor-maţionale”. În cadrul conferinţei au fost abordate probleme ce ţin de activitatea bibliotecilor universita-re în perioada tranziţiei la societatea informaţională.

Probleme ce ţin de încadrarea bibliotecilor universitare în SIBIMOL au fost discutate în cadrul mesei rotunde „Locul şi rolul bibliotecilor universitare în SIBIMOL”, organizată la Biblioteca Ştiinţifică Me-dicală a USMF „Nicolae Testemiţeanu” la 17 octom-brie 2008.


27

EVENIMENTE

CONGRESUL VI AL BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA: BILANŢURI ŞI PERSPECTIVE

Drd. Tatiana COŞERI, director adjunct, BM „B.P. Hasdeu”,

preşedinte al Filialei municipale ABRM Comunitatea biblioteconomică din R. Moldo-

va este o forţă esenţială şi un pilon, de bază în so-cietate. Acest fapt se demonstrează nu numai prin serviciile şi produsele infodocumentare ale bibliote-cilor, ci şi prin dialogul profesional.

Asociaţia Bibliotecarilor din R. Moldova reu-şeşte cu succes să integreze toate bibliotecile în spaţiul unic informaţional şi comunicaţional prin or-ganizarea unor conferinţe anuale, seminare şi ate-liere specializate.

În perioada 4-5 noiembrie 2008, Asociaţia Bib-liotecarilor din R. Moldova a organizat Congresul VI al Bibliotecarilor. Congresul a avut scopul de a amplifica rolul, locul Bibliotecii şi Asociaţiei profesionale în pro-cesul de edificare a Societăţii Informaţionale şi a Cu-noaşterii, promovarea imaginii, statutului social şi pro-fesional al bibliotecarului.

Programul Congresului a inclus: I. Lucrări în secţiuni şi comisii:

• Biblioteci publice, cu genericul Promovarea imaginii bibliotecii publice în comunitate – a fost prezentat raportul secţiunii, argumente privind necesitatea abordării subiectului de promovare a imaginii, componentele imaginii şi mijloacele de creare, preocupările bibliotecilor în scopul pro-movării imaginii, experienţe de promovare, ima-ginea bibliotecii în literatura de specialitate (gaz-dă: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, moderator: Alexe RĂU);

• Biblioteci de colegii şi şcolare, cu abordarea subiectului Bibliotecile şcolare şi de colegii în sistemul educaţional: aliniere la cerinţele şi prio-rităţile învăţământului actual (gazdă: Biblioteca Colegiului de construcţii, moderatori: Tatiana AMBROCI, Ana SAFAROV);

• Biblioteci universitare, specializate, cu discuţii la tema Bibliotecile universitare şi specializate în contextul provocărilor sec. XXI (gazdă: Bibliote-ca Ştiinţifică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţeanu”, moderator: Liubovi KARNAEVA);

• Comisia „Formare profesională continuă. Eti-că şi deontologie” a organizat atelierul Instrui-rea la locul de muncă a personalului instituţiilor bibliotecare: concepte şi experienţe, la care s-au

prezentat comunicări despre viziunile teoretice versus realitatea instruirii la locul de muncă, practici de calitate utilizate în procesul de instrui-re la locul de muncă, concepte şi experienţe re-prezentative, reflecţii internaţionale promovate în documentul IFLA Dezvoltarea profesională conti-nuă: Principii şi acumularea celei mai bune experienţe şi implementarea recomandărilor de alocare a unui procentaj adecvat de la bugetul instituţiei pentru dezvoltarea personalului, pre-cum şi acordarea unui minim de 10% din orele de muncă pentru formarea profesională (gazdă: Departamentul Informaţional Biblioteconomic al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, moderatori: Ludmila CORGHENCI, Tatiana COŞERI).

În cadrul secţiunilor şi comisiilor s-au prezen-tat rapoartele de activitate ale mandatului 2005–2008, recomandări pentru următorii patru ani, propu-neri pentru alegerea membrilor Consiliului ABRM, prezentări şi lansări de publicaţii, vizite circuit.

II. Şedinţa în plen Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan”

a Academiei de Ştiinţe a Moldovei a găzduit Şedinţa în plen a Congresului. Persoanele oficiale şi oaspeţii de peste hotare au rostit cuvinte de salut şi de apreciere a comunităţii profesionale, au participat la deschiderea Centrului de informare şi documentare UNESCO cu suportul Comisiei Naţionale pentru UNESCO a Republicii Moldova şi Biroului UNESCO din or. Moscova.

Ludmila COSTIN, preşedintele ABRM, a prezentat raportul de activitate al Asociaţiei pentru anii 2005-2008. În această perioadă, Asociaţia a opti-mizat structura organizaţională, a îmbunătăţit strate-gia de activitate şi a amplificat comunicarea profesio-nală. La rândul său, Comisia de Cenzori a expus rezultatele verificării activităţii economico-financiare a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova pen-tru perioada 1 decembrie 2004 – 31 octombrie 2008.

În urma dezbaterii şi aprobării rapoartelor de activitate, participanţii la congres au înaintat candi-daţii pentru noua componenţă a conducerii ABRM şi a Comisiei de cenzori. S-a operat o modificare a


28

Statutului ABRM – alegerea Preşedintelui ABRM de către Consiliul ABRM. Astfel, prin votul membrilor Consiliului dna Ludmila COSTIN a fost aleasă pre-şedinte al ABRM, iar Mariana HARJEVSCHI şi Lud-mila CORGHENCI – vicepreşedinţi.

Bibliotecarii prezenţi la şedinţa în plen au votat Rezoluţia Congresului al VI-lea al Biblioteca-rilor din Republica Moldova din 4-5 noiembrie 2008, Chişinău şi au hotărât: I. A aprecia pozitiv activitatea Biroului ABRM în

perioada de referinţă, consemnând caracterul statutar şi utilitatea implicaţiilor profesionale ale preşedintelui şi membrilor acestuia;

II. A stabili pentru mandatul 2009-2012 următoa-rele linii directorii în activitatea Asociaţiei şi a comunităţii bibliotecare din republică: 1. A contribui la organizarea şi asigurarea logis-

tică a procesului de formare continuă a biblioteca-rilor în corespundere cu prevederile cadrului legal naţional şi ale Declaraţiei IFLA „Dezvoltarea profe-sională continuă: principii şi acumularea celei mai bune experienţe” (implicaţii pentru crearea Centrului Naţional de formare continuă a bibliotecarilor, elabo-rarea şi promovarea „Regulamentului de organizare şi funcţionare a Centrului”, Curriculumului Naţional de formare continuă a bibliotecarilor – în colaborare cu Ministerul Culturii şi Turismului din Republica Moldova); sprijinirea consultativă şi practică a biblio-tecilor pentru elaborarea politicilor de formare conti-nuă, implementarea statutului de „Bibliotecă care învaţă”, organizarea acţiunilor de instruire la locul de muncă).

2. A promova în comunitate şi a interveni la or-ganele de resort în scopul implementării prevederi-lor Convenţiei privind importul de publicaţii cu carac-ter instructiv, ştiinţific şi cultural, întocmit la Florenţa, la 22 noiembrie 1950 (în vigoare pentru R. Moldova din 3 septembrie 1998) şi a Protocolului anexat la aceasta, întocmit la Nairobi, la 26 noiembrie 1976 (în vigoare pentru R. Moldova din 3 martie 1999), adoptate prin Hotărârea nr. 70-XIV din 2 iulie 1998 a Parlamentului R. Moldova.

3. A sensibiliza comunităţile şi factorii de deci-zie în vederea îmbunătăţirii imaginii şi statutului social al bibliotecii şi bibliotecarului (promovarea unor concursuri naţionale şi a rezultatelor acestora, diversificarea lor; implicaţii reprezentative ale ABRM privind consemnarea Zilei Bibliotecarului – promo-vări şi desemnări la nivel naţional, utilizarea pârghii-lor mass-media, conferinţe de presă);

4. A susţine elaborarea strategiilor, politicilor pentru dezvoltarea întregului potenţial informaţional, social, cultural al bibliotecilor.

5. A promova şi a susţine politicile de finanţare prioritară a activităţilor, orientate spre oferirea acce-sului la resurse electronice şi Internet, pentru asigu-rarea unei structuri tehnice adecvate.

6. A încuraja, a susţine şi a dezvolta parteneria-tele între Biblioteci la nivel local şi naţional în vederea partajării resurselor; între biblioteci şi autorităţile publi-ce locale, naţionale în vederea facilitării implementării serviciilor informaţionale în biblioteci, argumentării rolului bibliotecii în edificarea Societăţii Informaţiei şi a Cunoaşterii.

7. A sensibiliza factorii de decizie în vederea pro-blemelor de salarizare şi de creare a condiţiilor adec-vate de muncă pentru a putea face faţă rolului com-plex al bibliotecarului în procesul de edificare şi func-ţionare a Societăţii Informaţionale şi a Cunoaşterii.

8. A amplifica colaborarea internaţională a ABRM prin dezvoltarea unor proiecte şi programe comune, contracte de colaborare.

9. A îmbunătăţi managementul ABRM, a ampli-fica activitatea filialelor ABRM din teritorii în funcţio-narea Asociaţiei.

10. A constitui baza de date a membrilor ABRM şi a asigura gestionarea acesteia.

11. A amplifica potenţialul informaţional-profesio-nal al paginii WEB a ABRM: liste de discuţii, acces la documentele directorii ale IFLA etc.

În următorul mandat, Asociaţia îşi va desfă-şura activitatea prin intermediul: • comisiilor: Management şi Marketing; Cadrul de

reglementare. Protecţie socială; Activitate edi-torială; Relaţii Internaţionale şi activităţi de fund-raising; Cultura informaţională; Informatizare şi tehnologii informaţionale; Catalogare. Indexare; Promovare şi publicitate bibliotecară; Standar-dizarea activităţii de bibliotecă; Formare profesională continuă. Etică şi deontologie;

• secţiunilor: Biblioteci publice; Biblioteci universi-tare, Biblioteci specializate; Biblioteci şcolare; Biblioteci de colegii şi şcoli profesionale;

• coordonatorilor zonali: Nord, Centru, Sud; • comisiilor de evaluare: concursurile Cei mai buni

bibliotecari al anului, Cele mai reuşite lucrări în domeniul bibliologiei şi ştiinţa informării.

Lucrările Congresului ABRM s-au desfăşurat sub semnul schimbării. Prin eforturi comune a fost posibil schimbul de cunoştinţe şi experienţe în bene-ficiul tuturor participanţilor. Urăm comunităţii bibliote-conomice succese şi mari realizări în valorificarea resurselor.


29

INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCĂ A PERSONALULUI INSTITUŢIILOR BIBLIOTECARE: CONCEPTE ŞI EXPERIENŢE

Formarea continuă la locul de muncă a personalului instituţiilor bibliotecare: concepte şi experienţe

(sinteză pe marginea lucrărilor atelierului profesional, 4 noiembrie 2008, Congresul al 6-lea al Bibliotecarilor din RM)

Personalul instituţiilor bibliotecare poate să-şi augmenteze utilitatea în comunitate printr-un nivel înalt de pregătire profesională, făcând faţă noilor provocări ale Societăţii Informaţiei şi a Cunoaşterii. Un bun profesionist se îngrijeşte permanent de mo-dernizarea şi actualizarea cunoştinţelor şi deprinde-rilor, utilizând în acest sens diverse componente ale sistemului de formare profesională continuă: instrui-rea continuă formală (centre naţionale de instruire continuă), participare la reuniuni profesionale, şcoli de vară, formare continuă la locul de muncă, autoin-struire etc. Fără a intra în detalii, specificăm impor-tanţa, şi chiar funcţionalitatea în bibliotecile din Re-publica Moldova, a componentei ce ţine de forma-rea continuă la locul de muncă a bibliotecarilor. Acest lucru a fost reliefat şi în cadrul Conferinţei anuale a ABRM din anul 2007 (Bălţi, august 2007).

Iată de ce programul lucrărilor Congresului al 6-lea al Bibliotecarilor din Republica Moldova a inclus, pe lângă alte secţiuni, atelierul cu genericul, stipulat în titlul prezentei sinteze.

Atelierul a urmărit scopul de a orienta comu-nitatea profesională pentru o fundamentare teoreti-co-metodologică a procesului de formare la locul de muncă, de a promova modularizarea activităţilor şi, mai ales, de a analiza / de a prezenta unele expe-rienţe reprezentative la acest capitol.

Atelierul şi-a ţinut lucrările la Departamentul Informaţional Biblioteconomic al ULIM, în calitate de moderatori fiind: L. Corghenci, director adjunct DIB,

T. Coşeri, director adjunct al BM „B.P. Hasdeu”. La lucrări au participat mai mult de 80 de persoane, re-prezentanţi ai diverselor reţele de biblioteci: naţionale, universitare, publice, de colegiu, şcolare etc. Menţio-năm şi prezenţa reprezentanţilor administraţiei publice locale (direcţii de învăţământ), ai Camerei Naţionale a Cărţii. Cu o deosebită satisfacţie menţionăm „activis-mul” bibliotecarilor în procesul de schimb de opinii şi experienţă. La fel, în cadrul atelierului au fost lansate publicaţiile de specialitate: Secolul XXI – secolul co-municării: aspecte etico-morale. Materiale ale Conf. şt.-practice din 29 noiemb. 2008 (Ch., 2008), Bibliolo-gie românească de Gheorghe Buluţă şi Victor Petres-cu (Târgovişte, 2008), Biblioteconomie – valori tradi-ţionale şi moderne de Catinca Agache (Iaşi, 2007).

Participanţii la lucrările atelierului au reliefat importanţa formării continue la locul de muncă, con-ştientizând şi necesitatea fundamentării teoretico-metodologice a procesului. Ei s-au pronunţat unanim în sprijinul necesităţii constituirii unui centru naţional de formare continuă a bibliotecarilor, acesta oferind un suport legal de confirmare a implicării în procesul de formare continuă. Bibliotecarii prezenţi s-au pronunţat „pro” Declaraţia IFLA „Dezvoltarea profesională continuă: principii şi acumulare a celei mai bune experienţe”, acest aspect fiind promulgat prin intermediul Rezoluţiei Congresului al 6-lea al Bibliotecarilor din Republica Moldova.

(notă de Ludmila CORGHENCI)

Formarea profesională continuă la locul de muncă: aspecte teoretice şi practice

Ludmila CORGHENCI, director adjunct DIB ULIM, vicepreşedinte ABRM

Repere terminologice: De ce „formarea profesională continuă”

(FPC)? În acest sens apelăm la definiţia procesului, preluată din „Regulamentul cu privire la organizarea formării profesionale continue” (aprobat prin hotărâ-rea Guvernului Republicii Moldova nr. 1224 din 9 noiembrie 2004, art. 1): „FPC reprezintă un ansamblu de procese organizate în vederea

educaţiei recurente sau compensatorii, care prelungesc sau înlocuiesc educaţia iniţială şi datorită cărora persoanele adulte îşi dezvoltă aptitudinile, îşi îmbogăţesc cunoştinţele, îşi ameliorează sau îşi înnoiesc calificarea tehnică ori profesională, îşi formează o nouă orientare şi fac posibilă evoluţia aptitudinilor şi comportamentului lor într-o dublă perspectivă: de dezvoltare integrală a


30

naturii umane şi de participare la dezvoltarea socio-economică şi culturală” (2, p. 31).

Noţiunile educaţie permanentă, educaţie continuă, educaţie recurentă, educaţie ori instruire pe parcursul întregii vieţi, formare profesională con-tinuă, instruire continuă – toate exprimă aceeaşi ac-tivitate.

Repere statistice (la 1 ianuarie 2008): – total în Republica Moldova – 2 931 biblioteci; – bibliotecari total – 4 784; din aceştia:

– cu studii superioare în biblioteconomie – 1 360 (28% din numărul total de bibliote-cari);

– cu studii superioare adiacente – 1 219 (corespunzător 25%);

– cu studii medii-specialitate – 1 175 (co-respunzător 25% );

– cu studii medii – 1 030 (corespunzător 22%).

Situaţia statistică ne permite să conchidem asupra necesităţii procesului de formare continuă a bibliotecarilor: număr impunător de potenţiali cur-sanţi pentru iniţiere în profesie; ¼ din numărul total de bibliotecari sunt ne-specialişti în domeniu, aceş-tia fiind interesaţi pentru specializări şi recalificări. Procesul de obţinere şi confirmare a gradelor de ca-lificare impune bibliotecarii de a participa la acţiuni de instruire, în calitate de audient ori în calitate de formator.

Înseşi cerinţele Societăţii Informaţiei şi a Cu-noaşterii condiţionează modernizarea şi actualiza-rea permanentă a cunoştinţelor şi deprinderilor an-gajaţilor bibliotecilor. Declaraţia IFLA „Dezvoltarea Profesională Continuă: principii şi acumularea celei mai bune experienţe” stipulează: „Bibliotecarul este un intermediar activ între utilizatori şi sursele de informare. Educaţia profesională continuă a bibliote-carului este indispensabilă pentru asigurarea celor mai bune servicii de bibliotecă”.

Cadrul legal naţional al procesului FPC: Legea cu privire la biblioteci (nr. 286-XIII din 16 noiemb. 1994), art. 18, alin.2: „statul asigură ... perfecţionarea lor în centre speciale”; Legea învăţă-mântului (nr. 547-XIII din 21.07.1995, art. 39, alin. 3): „...perfecţionarea personalului de specialita-te al bibliotecilor din sistemul învăţământului sunt asigurate de Ministerul Educaţiei şi Tineretului” (această prevedere este prezentă şi în proiectul Codului Învăţământului, art. 16); Hotărârea nr. 1224 din 9 noiemb. 2004 a Guvernului Republicii Moldova (conform acesteia este constituit Consiliul Naţional de Formare Profesională Continuă şi aprobat Regu-

lamentul cu privire la organizarea formării profesio-nale continue).

Ce avem azi? Procesul de FPC a biblioteca-rilor, nefiind încadrat în nişte forme organizaţionale licenţiate, „legale”, nu stagnează! În condiţiile lipsei unei verigi importante a sistemului FPC – instruirea continuă formală (constatând lipsa în Republica Moldova a unui centru de formare continuă a biblio-tecarilor) – acest proces are loc la 4 niveluri: naţio-nal, departamental, local, instituţional.

Infrastructura sistemului FPC: La nivel naţional:

– centre naţionale de instruire continuă (ŞBM, 2001-2006; ABRM); azi – lipsă;

– instruirea bibliotecarilor şcolari şi de colegiu în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei (din anul 2008 nu sunt convocaţi);

– Şcoala de vară pentru bibliotecari (Chişinău, 2005), ed. I;

– acţiuni de instruire, organizate de instituţiile de rang naţional (Biblioteca Naţională a Re-publicii Moldova, seminarul managerilor, Anul Bibliologic etc.; Biblioteca Naţională pentru Copii „I. Creangă” şi alte biblioteci mari);

– implicaţii ale ABRM (ateliere, conferinţe, pub-licaţii etc.);

– acţiuni organizate de către echipa Consorţiu-lui eIFL Direct Moldova, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM;

– Forul I al Bibliotecarilor (Ungheni, 2005). La nivel departamental: acţiuni de instruire

organizate de către centrele metodologice şi biblio-tecile de colegii, bibliotecile agrare, de medicină etc.

La nivel teritorial (zonal, raional, municipal): iniţiative ale bibliotecilor: BM „B.P. Hasdeu”, BM „E. Coşeriu” din Bălţi; biblioteci raionale (Ungheni, Străşeni, Orhei, Călăraşi etc.); acţiuni de instruire organizate de DGETS – bibliotecari şcolari (la nivel de municipiu şi la nivel de preturi). Această înşiruire de experienţe la nivel teritorial ar putea fi continuată, lansând şi pe această cale un apel către bibliotecarii din bibliotecile publice, şcolare. Alte apeluri: promo-vaţi experienţa, scrieţi articole şi interveniţi cu pre-zentări în cadrul reuniunilor profesionale. Aceste apeluri se înscriu organic în principiile de bază, pro-movate în Declaraţia IFLA „Dezvoltarea Profesiona-lă Continuă: principii şi acumularea celei mai bune experienţe” (a se vedea textul integral al Declaraţiei pe pagina web a ABRM: www.abrm.md).

La nivel instituţional: conştientizarea de către biblioteci a importanţei şi necesităţii instruirii conti-nue a contribuit la elaborarea politicilor şi la realiza-


31

rea acţiunilor specifice „bibliotecii care învaţă”. În acest sens sunt aplicate diverse forme: şcoli, stagii, ateliere, mape electronice; formare la locul de muncă; autoinstruire.

Avantajele FPC la locul de muncă: Transformările organizatorice şi logistice în

învăţământ au deplasat accentul de la pregătirea pentru muncă la conceptul privind instruirea pe par-cursul întregii vieţi. În biblioteci formarea şi munca trebuie tratate împreună. Avantajele unei astfel de abordări: facilitarea procesului de transformare a cunoştinţelor în cunoaştere; posibilitatea funcţionării strategiei axată pe angajat (oferind oportunităţi de evoluţie profesională); reducerea resurselor; aplica-rea formelor flexibile de instruire; primordialitatea intereselor instituţionale.

Modularizarea – context eficient al FPC la locul de muncă:

Formarea la locul de muncă nu este o simplă totalitate de acţiuni singulare (jetabile). FPC presu-pune funcţionarea programelor instituţionale, funda-mentate pe necesităţile reliefate şi analizate ale dezvoltării profesionale. Deosebit de eficiente sunt programele de formare cu o abordare modulară (construcţie după principiul „cărămizilor”). Definiţie: „Un modul constituie o unitate completă a materialu-lui didactic, la care pot fi adăugate şi alte unităţi pentru realizarea unor obiective mai ample sau de lungă durată” (Warwick).

Distincţiile modularizării FPC: coerenţa; are dimensiuni reduse şi uşor manevrabile ; capacitatea de a se constitui ca parte a unui sistem general; abilitatea de a se combina cu alte module şi a asigura o consecutivitate; accentuarea stringenţelor profesionale a instituţiei; conferirea flexibilităţii întregii structuri instituţionale; selectare din mai multe opţiuni etc.

Cazul Departamentului Informaţional Bib-lioteconomic:

FPC la locul de muncă include diverse programe, precum: „Cultura managerială”, „Erisma” etc. Programul „Cultura managerială” este destinat tuturor angajaţilor, fiind implementat din anul 2006. De regulă, acest program se axează pe două module anuale, definitivate în funcţie de necesităţile individuale (îmbinate organic cu cele instituţionale) şi analiza situaţiei. În medie fiecare modul include 16-20 ore didactice. În anul 2008 în cadrul Programului au funcţionat două module:

– „Managementul proiectului. Activitate baza-tă de conceptualizare” – 18 ore; scop: fundamenta-rea conceptualizată a activităţii profesionale;

– „Managementul timpului” – 16 ore; scop – organizarea raţională a muncii; implementarea de-prinderilor de organizare a zilei de muncă; îmbina-rea organică a activităţilor cotidiene cu cele strategi-ce; debarasarea de „dominarea cotidianului asupra activităţii programate, planificate”.

Pentru anul 2009 se prevede continuarea programului „Cultura managerială” prin două mo-dule: „Comunicare interumană şi profesională” (ridi-cată la rang de concept filosofic), „Leadership”.

Denumirea programului „Erisma” provine de la îmbinarea organică a două cuvinte: „erudiţie” (cultură şi cunoştinţe profunde) şi „carismă” (carac-ter sacru, exemplar, persoana bucurându-se de un mare prestigiu). Un bibliotecar ulim-ist se vrea o persoană „erismatică”. Grup-ţintă: ciclul de cursuri se adresează celor care conduc echipe funcţionale şi de proces (manageri funcţionali, bibliotecari de contact), celor care sunt puşi în situaţia de a vorbi în public (programul înscriindu-se în orientarea DIB pentru formarea culturii manageriale a personalului). Deci, funcţionarea programului acoperă toată echi-pă DIB.

Argumente în favoarea Programului „Erisma”:

– managerii funcţionali ai DIB sunt buni profesionişti, dar nu se descurcă atât de bine atunci când trebuie să vorbească, să argumenteze în faţa unui public;

– nu toţi angajaţii DIB ştiu să capteze atenţia, tracul fiind foarte vizibil;

– managerii trebuie să fie mai convingători, mai plăcuţi celorlalţi;

– nu e destul ca managerii să fie buni profe-sionişti, ei trebuie să fie lideri, „furând” câte puţin de la oratori, povestitori, actori, psihologi;

– bibliotecarii ULIM trebuie să manipuleze cu graţie şi să se socializeze cu farmec.

Modulele Programului „Erisma”: – arta socializării (ori arta de a se întreţine); – arta limbajului nonverbal (tehnici teatrale:

ţinută, prezentare, exterior etc.); – arta limbajului (limbaj creativ; dezvăţarea

de obiceiul urât al limbajului de lemn); – arta discursului public; – arta autocunoaşterii; – branding personal (personal de marcă); – modul prioritar al anului 2008 – „Codul ma-

nierelor în afaceri”. Forme şi metode de instruire în cadrul Pro-

gramului: acţiunile de instruire se bazează pe forme interactive, incluzând sarcini de grup şi individuale, studii de caz, exerciţii, teme pentru acasă, brianstor-


32

minguri etc. Cursanţii sunt implicaţi direct în proce-sul de instruire. În calitate de formatori sunt impli-cate prioritar resursele DIB (formatori naţionali, ab-solvenţi ai cursurilor Formarea formatorilor), cadrele didactice de la ULIM (facultăţi: Psihologie şi Asisten-ţă Socială, Ştiinţe economice, Limbi străine, Jurna-lism şi Ştiinţe ale Comunicării) şi bibliotecari din alte instituţii cu experienţă în domeniu.

Organizare: Cursurile sunt organizate o dată în lună, termenul concret fiind stabilit cu cel puţin cinci zile înainte de derularea programului. Angajaţii vor fi informaţi asupra înscrierii, subiectelor concre-te, locului şi timpului desfăşurării prin intermediul mapei electronice a Şcolii BibIns. Condiţie prioritară: angajaţii sunt obligaţi să audieze toate modulele programului, astfel fiind asigurată o continuitate a procesului de instruire.

Corolar: FPC la locul de muncă trebuie con-cepută şi organizată după ideile generale: ritmul FPC trebuie să fie superior ritmului schimbării (bib-liotecarii trebuie să poată stăpâni schimbarea, să nu fie afectaţii de aceasta); flexibilitate a gândirii în sus-ţinerea FPC; anticipare, nu adaptare; reînnoirea continuă a cunoştinţelor; interdisciplinaritatea (dimi-

nuarea accentului pus pe discipline, în favoarea rezolvării problemelor); mobilitatea bibliotecarului (nu conservatismul profesiunii! Orientare pentru ro-luri diverse); competitivitate; libera iniţiativă (libertate şi curaj în luare de iniţiative, creativitate); diminua-rea ierarhiei pe verticală (dezvoltarea abilităţii de a lucra în echipă, de a menţine parteneriatele); utiliza-rea ICT în scopul facilitării activităţilor de instruire;

De reţinut: 1. Învăţ, deci mă schimb! 2. Mă schimb, deci muncesc! 3. Muncesc, deci exist!

Referinţe bibliografice: 1. Giarini, Orio; Maliţă, Mircea. Dubla spirală

a învăţării şi a muncii. Bucureşti: Comunicare ro, 2005. 165 p. ISBN 973-711-068-4.

2. Hotărâre cu privire la organizarea formării profesionale continue: [hotărârea nr. 1224 din 9 noiemb. 2004 a Guvernului Rep. Moldova]. În : Monitorul oficial al Rep. Moldova, 2004, nr. 208/211, p. 30-38.

3. Negreţ-Dobridor, Ion; Pănişoara, Ion-Ovidiu. Ştiinţa învăţării: de la teorie la practică. Iaşi: Polirom, 2005. 255 p. ISBN 973-681-846-2.

Paradigme profesionale în formarea continuă a bibliotecarilor de la Bălţi

Ludmila RĂILEANU, şef Serviciu împrumut de publicaţii la domiciliu,

Adela CUCU, şef Serviciu săli de lectură

Motto: Bibliotecarul este un intermediar activ între utilizatori şi

sursele de informare. Educaţia profesională continuă a bibliotecarului este indispensabilă pentru asigurarea celor mai bune servicii de bibliotecă.

(Manifestul bibliotecilor publice IFLA/UNESCO, 1994) Formarea profesională continuă defineşte un

ansamblu de activităţi teoretice şi practice, instituţio-nalizate, care prelungesc sau înlocuiesc pregătirea / educaţia iniţială şi datorită cărora angajaţii îşi dezvoltă aptitudinile şi atitudinile profesionale, îşi îmbogăţesc cunoştinţele, îşi ameliorează sau îşi ac-tualizează calificarea profesională, îşi formează o nouă orientare, îşi fac posibilă evoluţia aptitudinilor şi comportamentelor lor într-o dublă perspectivă: de dezvoltare integrală a naturii umane şi de parti-cipare la dezvoltarea socio-economică şi culturală.

Principiile formării continue stipulate în Mani-festul bibliotecilor publice IFLA/UNESCO, 1994:

• Spirit organizaţional şi managerial din partea celor delegaţi să se ocupe de dezvoltarea profe-sională şi educarea continuă a personalului, oameni cu experienţă în educarea continuă;

• Diseminarea largă a informaţiei privind educarea continuă şi a surselor de informaţie;

• Activităţi legate de educarea continuă, care să includă obiective legate de învăţare aliniate unor nevoi clare; să urmeze principiile de instruire şi a teoriei învăţării; să selecteze instructori de curs pe baza cunoştinţelor acestora în domeniu şi a abilităţilor lor de predare; să aibă mereu în vede-re transferul de cunoştinţe şi feedback-ul;


33

• Aproximativ 10% din orele de muncă să fie asi-gurate pentru participarea la seminare, ateliere de lucru, învăţare la locul de muncă;

• Evaluarea Dezvoltării Profesionale Continue. Formarea continuă a bibliotecarilor de la BŞ

a US A. Russo, este un factor decisiv în sporirea eficacităţii muncii noastre. Perfecţionarea măiestriei profesionale are loc prin promovarea şedinţelor, atelierelor, trainingurilor susţinute de comunicări, prezentări informaţional-bibliografice, vizionări CD, prezentări Power Point şi se realizează în cadrul următoarelor opţiuni: asumarea responsabilităţilor de către bibliotecari pentru autoformarea continuă şi formarea continuă în conformitate cu programele instituţionale respective.

Programele de formare continuă promovate la Biblioteca noastră reprezintă anticiparea unui ansamblu de acţiuni realizate în vederea dezvoltării competenţelor generale şi specifice. Fiecare acţiune se bazează pe obţinerea şi dezvoltarea cunoştin-ţelor, competenţelor şi schemelor de activitate.

În urma realizării programelor are loc: − deprinderea unor tehnici moderne de lucru; − dezvoltarea de noi abilităţi în îndeplinirea funcţii-

lor; − perfecţionarea şi incitarea vieţii profesionale.

Anual sunt realizate două programe de for-mare a personalului:

− programul de integrare/adaptare a noului angajat;

− programul de formare profesională continuă. Programul de integrare / adaptare a nou-

lui angajat oferă bibliotecarilor novice un suport teoretic şi practic necesar pentru însuşirea procese-lor info-bibliotecare, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale aplicate în bibliotecă.

Obiectivele generale ale acestui program: − însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor-suport

pentru aplicarea în activitatea profesională a angajatului;

− formarea deprinderilor de operare cu tehnologiile informaţionale, cu metode şi tehnici de servire a utilizatorilor;

− obţinerea deprinderilor de muncă intelectuală. Angajatul este ghidat de un mentor, un coleg

mai experimentat (şeful de serviciu, oficiu – mana-gerul funcţional) care-l instruieşte în vederea înţele-gerii / însuşirii proceselor / responsabilităţilor, de-monstrându-i propriile calităţi şi aptitudini.

La fel va participa la Şcoala noului angajat, care propune acţiuni de instruire pe o perioadă de trei luni şi respectiv 6/12 luni conform curriculumului (20 ore) la modulele:

− istoria cărţii şi a bibliotecilor (2 ore); − dezvoltarea colecţiilor (2 ore); − catalogare, clasificare (4 ore); − difuzarea documentelor, expoziţii, prezentări bib-

liografice (2 ore); − alcătuirea listei de referinţe bibliografice (2 ore); − ABC-ul informatizării (Programul integrat de bib-

liotecă TinLib, internet, baze de date, Word, Excel, Power Point, programe aplicative) (8 ore).

La finele acestui program angajatul susţine examenele în faţa Comisiei de evaluare a bibliotecii, după care i se înmânează Certificatul de absolvire. Anul acesta de Ziua bibliotecarului au fost atribuite doar trei Certificate de absolvire, spre deosebire de anul trecut, când au fost conferite 13 documente de aşa gen. Acest fapt ne bucură, căci se poate vorbi de o stabilitate a cadrelor.

Programul de formare profesională continuă asigură realizarea instruirii personalului capabil să anticipeze necesităţile şi schimbările, să cultive dorinţa de autoperfecţionare.

Obiectivele generale: − creşterea performanţelor angajaţilor; − adaptarea acestora la reformele structurale,

sociale şi tehnologice; − perfecţionarea capacităţii de soluţionare a

problemelor. Conform Programului de formare profesio-

nală continuă, bibliotecarilor anual li se propune o serie de acţiuni de instruire realizate prin organiza-rea conferinţelor, seminarelor, şedinţelor, atelierelor, meselor rotunde. Deosebit de utile în formare / edu-care bibliotecară sunt revistele bibliografice Intrări recente promovate mai întâi pentru bibliotecari, apoi la catedre pentru profesori, studenţi. Bibliotecarii din Echipa promotorii cărţii au posibilitate nu numai să se informeze / documenteze, dar şi să-şi formeze abilităţi profesionale de prezentare a tuturor genurilor de documente, obţinând informaţii nu numai pentru sine, dar şi pentru a le oferi cu generozitate stu-denţilor. Anual se programează diferite acţiuni de instruire atât pentru toţi colaboratorii, cât şi pentru bibliotecarii de pe un anumit segment.

În continuare ne vom opri asupra celor mai semnificative şi importante acţiuni din anul 2007: in-struire privind utilizarea bazelor de date AGORA, pre-zentator Bartol Tomaz, conducătorul Centrului Naţio-nal AGRIS, Ljubljana, Slovenia. Pe parcursul a patru ore academice dr. Bartol Tomaz, prof. univ., a oferit informaţii ample şi detaliate despre aceste baze de date, modalităţile de înregistrare, navigare, audienţii


34

efectuând investigaţii/cercetări bibliografice în bazele: AGORA, HINARI, OARE, AGRICOLA, AGRIS.

Sub semnificaţia Anului tineretului şi Anului lecturii comunitatea universitară, în primul rând bib-liotecarii, au fost invitaţi la o manifestare dedicată Zilei internetului şi a utilizatorului de internet, decernată în anul 1999, unde s-a vorbit despre Sfântul Isidor (560-636) – Episcop şi învăţător al Bisericii, numit astăzi Patronul spiritual al interne-tului şi utilizatorului. Dumnealui a fost unul dintre cei mai mari Părinţi latini, care a reuşit să adune într-un corp de cunoştinţe tot ce Sfinţii Părinţi ai Bisericii au transmis secolelor viitoare în domeniul credinţei şi al culturii, avertizându-ne prin istoria vieţii sale că numai munca perseverentă ne ajută să cunoaştem adevărata rodnicie atât pe tărâmul cunoaşterii cât şi al credinţei.

Bibliotecarul prin prisma secolelor, atelier profesional, a abordat următoarele subiecte: Cine este bibliotecarul, Evoluţia profesiei, Bibliotecarul în secolul XXI, evidenţiindu-se rolul lui de agent de informare, proiectant de web, manager de informa-ţie, cercetător al informaţiei, consultant în informare, specialist pe subiect, educator.

Valenţele bibliografiei în societate, oră de ridicare a calificării cu prezentări în Power Point, au fost specificate anumite momente din istoria pro-fesiei de bibliograf, una din cele mai vechi şi nobile profesii, legate de spiritualitatea şi cultura umanităţii, locul bibliografiei în noile realizări informaţionale – cum sunt şi cum ar trebui să fie etc. Participanţii au vizionat videoclipul Cele mai mari biblioteci ale lumii.

Care sînt secretele unei prezentări de suc-ces, metodele de prezentare a discursului, poziţia formatorului, avantajele unei prezentări în Power Point? Acestea au fost subiectele discutate în cadrul seminarului interactiv Arta prezentării comunicării în faţa publicului.

Servicii de animaţie culturală la bibliotecă, un alt atelier profesional, i-a avut în calitate de audienţi pe bibliotecarii din Serviciul comunicarea colecţiilor şi pe noii angajaţi. Moderatorul a vorbit despre genurile de manifestări culturale, oprindu-se în special la expoziţii (istoricul, tipurile, modul lor de organizare, selectarea şi ordonarea materialului, ela-borarea planului-prospect, aprecierea eficienţei). Partea aplicativă a inclus evaluarea cunoştinţelor cursanţilor prin gruparea în echipe şi organizarea a câte o expoziţie demonstrativă. Conform programului Carte-Expoziţie-Film a fost derulat filmul Apa dedicat Deceniului internaţional al Programului apă pentru viaţă (2005-2015). În aşa fel a fost însuşit un nou model de promovare a valorilor spirituale şi ecologice.

Foarte pertinente şi necesare sunt Orele de perfecţionare pe subdiviziuni (1, 2, 3). Spre exemplu, la ora privind Metodele de identificare bib-liografică a documentelor. Descrierea analitică din publicaţii periodice au fost prezenţi nu numai bibliote-carii de la Serviciul catalogare, clasificare, dar şi cei din săli de lectură, fiindcă anume ei, pe lângă funcţiile de bază, îndeplinesc şi procese de descriere a articolelor din publicaţiile periodice (reviste, ziare).

În cadrul Clubului BiblioSpiritus se promo-vează valorile şi tradiţiile naţionale şi internaţionale în domeniul bibliotecar, se ancorează în spectrul problematicii profesionale, înserând forme şi modali-tăţi de activitate pentru optimizarea şi perfecţionarea demersului bibliotecar, pentru educaţia profesională.

Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a UASM la 75 de ani: informaţii, sinteze, opinii a cuprins raportul colegilor noştri privind participarea lor la acţiunile de omagiere a celei mai vechi biblio-teci universitare din Republica Moldova.

Despre seminarul instructiv Acces deschis: explorarea comunicării ştiinţifice, organizat la Biblioteca Ştiinţifică a ASEM, de elFL.net cu partici-parea specialiştilor şi experţilor din străinătate (23-24 iunie 2008), au vorbit bibliotecarul şi tehnicianul, care timp de două zile au acumulat informaţii şi cu-noştinţe utile pentru a le disemina colegilor săi.

Zilele Bibliotecarului, consacrate celei de-a opta aniversări a sărbătorii profesionale, s-au desfă-şurat timp de şapte zile, fiecare fiind marcată printr-o acţiune ce a rămas pentru totdeauna în memoria participanţilor: Ziua economistului la universitatea bălţeană; Inaugurarea Bibliotecii depozitare a Băncii Mondiale ş.a.

Sub genericul Trudind în Biblioteca TA: fil-mul profesiei – s-a făcut o retrospectivă a sărbă-toririi zilei de 5 Octombrie – Ziua bibliotecarului în biblioteca noastră de la declararea ei, din anul 2001, până în prezent. Au fost trecuţi în revistă cei mai buni bibliotecari, care au intrat în topurile naţionale lansate de Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova. Au fost apreciaţi cu diplome de excelenţă din partea rectoratului şi Asociaţiei Bibliotecarilor cei mai buni 12 bibliotecari ai anului 2008.

În încheiere, putem afirma cu certitudine că instruirea la locul de muncă în instituţiile bibliotecare oferă multiple oportunităţi pentru perfecţionarea permanentă a salariaţilor, a aptitudinilor bibliotecare, a calificării profesionale, a formării unei personalităţi capabile să se adapteze şi să se integreze într-o societate aflată în continuă schimbare.


35

BIBLIOTECILE ŞCOLARE ŞI DE COLEGII ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL: ALINIERE LA CERINŢELE ŞI PRIORITĂŢILE

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ACTUAL

Bibliotecile învăţământului preuniversitar din Moldova prin prisma datelor statistice, anul 2007

Elena STRATAN, şef serviciu,

Biblioteca Ştiinţifică, Universitatea de Stat „A. Russo”, Bălţi Bibliotecile şcolare sunt componente esenţia-

le şi indispensabile ale sistemului de învăţământ preuniversitar, rolul primordial fiind de suport al activităţilor didactice şi de cercetare.

Monitorizarea indicatorilor statistici ai biblio-tecilor şcolare în cadrul Centrelor Biblioteconomice universitare a început în anul 2004 în urma deciziei Ministerului Educaţiei şi Tineretului de a delega Biblioteca Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (mun. Chişinău şi 17 raioane), director Ecaterina Scherlet, şi Biblioteca Ştiinţifică a Univer-sităţii de Stat „Alecu Russo” (mun. Bălţi şi 15 raioa-ne), director Elena Harconiţa, cu atribuţii de colec-tare / sintetizare / evaluare a datelor statistice pre-zentate de bibliotecile din învăţământul preuniversi-tar din RM.

La etapa iniţială a fost elaborat modelul de rapoarte / tabele centralizatoare difuzate responsabi-lilor de activitatea bibliotecilor şcolare de la direcţiile generale raionale / municipale / de învăţământ din republică, urmând a fi completate şi furnizate anual spre centrele biblioteconomice respective. Astfel, în perioada anilor 2004-2008, au fost realizate / prezen-tate în organele de resort patru Rapoarte statistice anuale privind activitatea bibliotecilor şcolare.

În baza acestor rapoarte, analizându-se si-tuaţia bibliotecilor şcolare, au fost elaborate o serie de comunicări / intervenţii care au fost prezentate la mai multe întruniri profesionale, precum şi publicaţii în presa de specialitate: Bibliotecile şcolare în spa-ţiul biblioteconomic naţional (Elena Harconiţa, co-municare la Conferinţa ABRM, 2006; publicată în Buletinul ABRM, 2006 nr 2); Biblioteci şcolare: o radiografie a anului 2006 (Elena Harconiţa, Ecate-rina Scherlet comunicare la Anul bibliologic, 2007); Referire asupra indicatorilor statistici privind activita-tea bibliotecilor din învăţământul preuniversitar în anul 2005 (Elena Stratan, conferinţa Filialei Bălţi a ABRM); Energia creativă a lecturii şi bibliotecile şcolare din Republica Moldova (Elena Harconiţa, Valentina Topalo, Salonul Internaţional de Carte

pentru Copii, 2008); informaţii în revista Confluenţe bibliologice etc.

Aici vom specifica că toate acţiunile realizate în acest domeniu au fost evidenţiate şi reflectate ca finalitate în lucrarea elaborată şi editată de Biblio-teca Ştiinţifică a US „Alecu Russo” sub egida ABRM şi cu sprijinul Centrului de resurse pentru absolvenţi, Ambasada SUA în Moldova, în cadrul programului de granturi mici pentru absolvenţi Bibliotecile şco-lare din Republica Moldova: raport statistic 2006 (echipa de lucru: E. Harconiţa, D. Caduc, E. Stratan, E. Scherlet, V. Topalo, S. Ciobanu). Raportul a fost lansat în cadrul Conferinţei anuale a ABRM din 22-24 august 2007, desfăşurată la Biblioteca Ştiinţifică a USB şi a obţinut un premiu la Concursul Naţional „Cele mai reuşite lucrări în domeniul bibliotecono-miei şi ştiinţa informării” din 4 martie 2008.

Analizând datele statistice prezentate pentru anul calendaristic 2007 (conform compartimentelor: 1. Date generale; 2. Colecţii, Publicaţii seriale: Int-rări; 3. Colecţii, Publicaţii seriale: eliminări; 4. Colec-ţii, Publicaţii seriale: existent; 5. Utilizarea Bibliotecii şi servicii; 6. Împrumutul interbibliotecar. Persona-lul), vom menţiona faptul că în anul de referinţă bib-liotecile şcolare din RM au realizat demersuri info-bibliotecare productive care reflectă implicaţii rele-vante în viaţa şi lumea elevilor, oferind utilizatorilor întreaga informaţie necesară, instrumente de docu-mentare şi metodologii de utilizare a lor.

Date generale Acest compartiment ne prezintă cele 1 477

biblioteci din şcolile municipale, urbane, rurale în următoarele ipostaze: • după tipuri de biblioteci: municipale – 195;

urbane – 191; rurale – 1 091; • după forma organizatorico-juridică – 1 462 bib-

lioteci de stat, 15 private; • se află în localuri reamenajate – 1 283, în loca-

luri speciale – 170, în localuri arendate – 8; • după starea tehnică: 396 biblioteci necesită re-

paraţii capitale; se află în stare avariată – 27 (din


36

raioanele Drochia, Donduşeni, Edineţ, Soroca, Ocniţa, Şoldăneşti, Taraclia, Ungheni);

• după suprafaţa totală de amplasament care este de 103 364,5 m2 fiecărei biblioteci îi revine în medie câte 69 m2, fiecărui cititor – câte 0,21 m2 (normele recomandate pentru bibliotecile publice fiind de 2,8 m2);

• după categorii se evidenţiază: categoria 1 – 49 de biblioteci cu colecţii de până la 2 000 de volume; categoria a 2-a – 187 biblioteci (colecţii până la 5 000 de volume), categoria a 3-a – 433 biblioteci (colecţii de la 5 001 până la 10 000).

Cea mai mare parte o constituie bibliotecile de categoria a 4-a – 804 biblioteci cu colecţii de la 10 001 până la 100 000 volume. Categoria a 5-a (colecţii de peste 100 000 de volume) este reprezentată de 4 biblioteci din mun. Chişinău, Glodeni, Rezina;

• după locuri în sălile de lectură – în total 15 543 de locuri, în medie un loc este pretins de circa 30 de elevi (normele recomandă – 5 elevi la un loc).

Locuri оn sг li de lecturг

2006; 15113

2005; 14112

2007; 15543

2004; 13957

Tipuri de biblioteci

Rurale; 1091

Urbane; 191

Municip; 195

1477 bibl.

Colecţii Bibliotecile şcolare deţin 21 032 512 unităţi

materiale: din ele 9 480 370 (45 %) le constituie ma-nualele. Publicaţiile ştiinţifice, beletristica şi serialele alcătuiesc 55 % ori 11 492 451. Fiecărui elev îi revi-

ne câte 43 de cărţi: 19 manuale şi 24 de documente ştiinţifice, beletristică, periodice. Documentele în limba română constituie – 12 802 326 ori 61% din colecţia totală.

Colecюii Existent

20272816

22453209

2145120321032512

19000000

20000000

21000000

22000000

23000000

2004 2005 2006 2007

Colecюii 01.01.2008

21032312

948037045%

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

Total Manuale

Structura colecţiilor după tipul şi categoria documentului

Total Publicaţii ştiinţifice,

beletristică, periodice

Doc. de muzică tipărită

Manuscrise Doc. AV Col. electro-nice Doc. grafice Manuale

21 032 512 11 492 451 24 690 91 2 335 40 32 535 9 480 370 54,6% - - - - - 45%


37

În anul 2007 bibliotecile şi-au completat fondurile cu 1 566 113 volume, din care 81 % (1 274 987) le constituie manualele şi 15 %

(283 207) literatura ştiinţifică, beletristică, serialele. În limba română au intrat 1 158 311 (74 %). Per utilizator au intrat 3,2 ex. (inclusiv 2,6 manuale).

Structura intrărilor după tipul şi categoria documentului

Total Publicaţii ştiinţifice,

beletristică, periodice

Doc. de muzică tipărită

Manuscrise Doc. AV Col. electro-nice Doc. grafice Manuale

1 566 113 283 207 1 305 86 269 23 6236 1 274 987 15% - - - - - 81%

În toate bibliotecile s-au eliberat 16 071 abo-namente la publicaţii periodice, inclusiv la 6 442 tit-luri de reviste şi 9 628 titluri de ziare, din care în lim-ba română – 13 596 (85%). Fiecare bibliotecă, în medie, a abonat câte 11 titluri. E îmbucurător faptul că a crescut numărul abonamentelor la publicaţiile periodice (atât la reviste, cât şi la ziare).

Pe parcursul anului au fost eliminate din co-lecţii documente depăşite fizic, moral, superflue în volum de 1 110 429 ex., din care 73% (812 305) ma-nuale. În limba română s-au casat 57% (632 246 ex.) Rata de înnoire a stocului este de 13 ani, dar dacă ne referim la rata de înnoire a stocului fără manuale, ob-ţinem 39 de ani. Cifra acceptată de bibliotecile euro-pene este de 7-10 ani.

Utilizarea bibliotecii De colecţiile şi serviciile bibliotecilor şcolare

beneficiază 486 792 cititori (copii până la 15 ani – 356 459, ceea ce constituie 73%) care au vizitat bibliotecile de 5 594 813 ori, inclusiv 4 420 151 vi-zite ale copiilor până la 15 ani. Per utilizator au fost înregistrate 11 vizite. Tranzacţiile de împrumut con-stituie 11 166 745 documente, inclusiv în limba română 8 014 578 (73%), copii până la 15 ani – 8 729 169, ceea ce constituie 80 %). Documente împrumutate per capita – 23, documente împrumu-tate per angajat – 7 068, documente împrumutate per vizită – 1,99.

Utilizatori

508683

519787

485673 486792

460000

470000

480000

490000

500000

510000

520000

530000

2004 2005 2006 2007

Vizite

5691670 5609022

5088736

5594813

4600000

4800000

5000000

5200000

5400000

5600000

5800000

2004 2005 2006 2007

Imprumut de documente

10790691

12045414

11753467

11166745

10000000

10400000

10800000

11200000

11600000

12000000

12400000

2004 2005 2006 2007


38

În compartimentul „Servicii” depistăm urmă-toarea situaţie: bibliotecile şcolare sînt dotate cu 41 computere, din care destinate utilizatorului-co-pil – 4, numărul staţiilor de lucru pentru utilizatori – 4, conectate la internet – 3, număr de imprimante pentru utilizatori – 1. Cele 41 calculatoare sînt repartizate astfel: mun. Chişinău – 28, Anenii Noi – 6, Cahul – 1, Căuşeni – 3, Orhei – 3.

Personalul În 1477 biblioteci activează 1 580 de bibliote-

cari, 1181 în echivalent de norme întregi, cu studii superioare – 789 (50%) din care cu studii de specia-

litate – 205 (13%), cu studii medii – 791, medii de specialitate – 298 (19%).

Personalul

Studii sup erioare;

789

sup.spec; 205

medii; 7 91

med. spec; 298

1580

Măsurători şi indicatori de performanţă ai activităţii bibliotecilor şcolare din Republica Moldova pe anul 2007

Contextul bibliotecii Biblioteci 1 477 • Municipale 171 • Urbane 191 • Rurale 1 091 • Categoria 1 ( până la 2 000 vol.) 49 • Categoria a 2-a (2 001-5 000 vol.) 187 • Categoria a 3-a (5 001-10 000 vol.) 433 • Categoria a 4-a (10 001-100 000 vol.) 804 • Categoria a 5-a (peste 100 000 vol.) 4 Suprafaţa totală 103 364,4 Capacitatea sălilor de lectură 15 543 locuri Colecţii Total colecţii 21 032 512 Inclusiv manuale 9 480 370 Documente în stoc per capita 43,2 ex. Manuale în stoc per capita 19,5 ex. Periodice curente 16 071 Documente achiziţionate 1 566 113 ex.

/ 84 277 titluri Exemplare adăugate per titlu adăugat 18,5 Documente achiziţionate per capita 3,2 Rata de înnoire a stocului 13 ani

Contextul bibliotecii Rata de înnoire a stocului exclusiv manualele

39 ani

Total documente eliminate 1 110 429 Utilizare şi utilizatori Utilizatori înscrişi 486 792 Documente împrumutate 11 166 745 Documente împrumutate per capita 23 Documente împrumutate per angajat 7 068 Documente împrumutate per vizită 1,99 Vizite la biblioteci 5 594 813 Vizite la bibliotecă per capita 11,49 Facilităţi şi servicii Nr. total de computere 41 Nr. de staţii de lucru pentru utilizatori 4 Nr. de imprimante pentru utilizatori 1 Personalul bibliotecilor 1 580 În echivalent de norme întregi 1 181,1 Cu studii superioare 789 Studii superioare de specialitate 205 Cu studii medii 791 Studii medii de specialitate 298

Notă: pentru mun. Bălţi s-au utilizat datele statistice din 2006, cele din 2007 n-au fost prezentate.

Prin acţiunile / analizele efectuate centrele biblioteconomice universitare contribuie la formarea / extinderea imaginii bibliotecilor şcolare, monitorizând situaţia la zi, necesităţile, realizările şi evoluţiile biblio-tecilor şcolare, stabilind un climat de comunicare efi-cient şi durabil, sensibilizând organele de resort asupra problemelor stringente de dotare cu echipa-ment documentar şi informaţional etc.

Considerăm necesar de a continua astfel de monitorizări, în speranţa de a produce impact bene-fic şi aducem pe această cale mulţumiri biblioteca-rilor şcolari pentru aportul util, or biblioteca şcolară,

acest laborator de muncă intelectuală al tuturor cad-relor didactice şi al elevilor, este subdiviziunea care influenţează dinamica şi calitatea învăţământului.

Referinţe: 1. Bibliotecile şcolare din Republica Moldova : Raport

statistic 2006 / Min. Educaţiei şi Tineretului din Rep. Moldova ; ABRM ; Univ. de Stat „A. Russo”, Bibl. Şt. ; red-coord.: E. Harconiţă; red.: D. Caduc, E. Stratan, E. Scherlet, V. Topalo, S. Ciobanu (cop./design). Bălţi, 2007. 51 p. ISBN 978-9975-50-007-4.

2. Doroftei, C. Biblioteca şcolară – fundament al calităţii procesului de învăţământ. În: Biblioteca. 2005, Nr 4. P. 116-117.


39

Bibliotecarul şcolar – partener activ al cadrelor didactice în realizarea procesului educaţional în instruirea şi educarea elevilor

Zinaida SLUTU, şef bibliotecă, Liceul Teoretic „Spiru Haret”

Motto: „Viaţa omului numai atunci este preţioasă când urmăreşte un ideal.

Lumea mica a copilului e o părticică din Univers. De aici începe el ca OM.” M. Trestean

Ce reprezintă parteneriatul? Încă filozoful antic Platon, în lucrarea Politica, a stăruit asupra oportuni-tăţii unirii eforturilor familiei, şcolii şi comunităţii pentru educarea unui bun cetăţean. Primul lucru pe care trebuie să îl subliniem de la început este că fiecare copil aparţine unei familii şi că relaţiile dintre profesio-niştii care educă şi sprijină creşterea şi dezvoltarea acestuia şi grupul familial trebuie edificate pas cu pas, folosind tehnici socio-educaţionale şi având ca obiec-tiv copilul cu nevoile, dorinţele şi visele sale de viaţă.

Parteneriatul educaţional este unul din cuvin-tele-cheie ale pedagogiei, dar şi o direcţie a politici-lor sociale şi educaţionale într-o epocă care respec-tă şi valorează copilul şi copilăria. El este nu numai un concept, ci şi o atitudine în câmpul educaţiei.

Parteneriatul educaţional este forma de co-municare, cooperare şi colaborare în sprijinul copilu-

lui la nivelul procesului educaţional. El presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educati-ve între factorii educaţionali.

Parteneriatul bibliotecari-învăţători-profesori-elevi-părinţi, având în vedere importanţa acestei cola-borări pentru desfăşurarea întregului proces instruc-tiv-educativ răspunde nevoii de a organiza activităţi care să urmărească îmbogăţirea cunoştinţelor elevi-lor, prin achiziţionare de noutăţi, dezvoltarea şi lărgi-rea orizontului lor cultural, participarea activă, conş-tientă şi responsabilă la propria formare, contactul cu lumea reală, observarea şi studierea fenomenelor în condiţii naturale şi sociale, dezvoltarea deprinderii de a se descurca într-un mediu diferit, să formeze şi să consolideze atitudini şi convingeri.

Care sunt beneficiile lucrului în parteneriat? 1. Prin unirea eforturilor putem soluţiona mai uşor o

problemă. 2. Prin dialog şi colaborare are loc schimbul de pă-

reri între părţi şi identificarea unor idei deosebite. 3. Prin parteneriat pot fi anticipate şi prevenite anu-

mite probleme. 4. Parteneriatul oferă o alternativă. 5. Parteneriatul susţine şi stimulează creativitatea

şi inovaţia.

6. Prin parteneriat se stimulează participarea activă şi responsabilă a cetăţenilor la viaţa comunităţii.

La educarea copilului contribuie ca instituţii bine determinate ale societăţii familia, şcoala şi co-munitatea. În momentele diferite ale creşterii, dez-voltării şi devenirii fiinţei umane, fiecare dintre aceste instituţii sociale are un rol important. Mai mult, azi se impune nevoia unui parteneriat educa-ţional între acestea, în favoarea unei educaţii efi-ciente pentru individ şi pentru societate.

Instituţiile educaţionale: familia, şcoala şi comunitatea Agenţi educaţionali: copii,

părinţi, profesori, bibliotecari, psihologi

Membrii comunităţii: medici, factori de decizie, reprezentanţi ai bisericii,

poliţiei

Tipuri diferite de influenţe educative exercitate în anumite

momente asupra copilului

Modele de programe de creştere, îngrijire şi educare a copilului

Formele educaţiei în aceeaşi perioadă sau în

perioade diferite

Cine sunt partenerii


40

Relaţia şcoală-familie-comunitate este devo-tată scopurilor sale de a ajuta la formarea elevului. De aceea se pot crea: • un plan de acţiune pentru îmbunătăţirea conti-

nuă a tot ce ţine de şcoală, tot ceea ce influen-ţează predarea şi învăţarea, conform curriculu-mului modernizat;

• un parteneriat extins, care să permită realizarea planului, o relaţie între părinţi şi profesori, com-panii şi instituţii de învăţământ superior, adminis-tratori şi comitete şcolare, bunici şi familia extin-să, spitale şi agenţi ale serviciului social, instituţii de cultură şi artă, ziare şi alte mijloace de comu-nicare în masă, biblioteci, organizaţii religioase şi voluntare.

Ce înseamnă de fapt „implicarea familiei în educaţie”? Răspunsul poate fi: „a citi o poveste înainte de culcare..., a verifica temele în fiecare sea-ră..., a discuta cu profesorul despre reuşitele copiilor dumneavoastră..., a limita vizionarea programelor TV..., a insista în a impune standarde ridicate de comportament copiilor dumneavoastră”.

Părinţii joacă un rol dominant în influenţarea încrederii şi motivaţiei copilului de a deveni un indi-vid de succes. Sa-l ducă de mic la bibliotecă şi să-l ajute să-şi găsească cărţi potrivite, hobby-urile şi interesele sale. Studiile demonstrează că atunci când părinţii le citesc copiilor sau îi ascultă cum citesc, în mod frecvent performanţele acestora se îmbunătăţesc.

Părinţii trebuie să-i încurajeze, să-i introducă în programe de activităţi de tip extraşcolar, în care-şi pot valorifica talentul.

În rezolvarea multiplelor probleme de dezvol-tare şi învăţare, şcoala dezvoltă o serie de structuri de sprijin în favoarea copilului. În acelaşi timp, este nevoie de activităţi de susţinere în afara clasei, de activităţi de sprijin atât a copilului aflat în situaţii difi-cile sau de risc, cât şi a familiei şi a cadrelor didac-tice, bibliotecarului şcolar.

Obiectivele: • comunicarea perfectă în diverse situaţii şi desfă-

şurarea acţiunilor comune între bibliotecar-profe-sor-elev-părinte;

• dezvoltarea personalităţii elevului sub influenţa textului literar, început în familie, va continua în grădiniţă, apoi în şcoală;

• stimularea capacităţilor creatoare ale elevilor de către profesor-bibliotecar prin organizarea de ex-poziţii cu materiale realizate în activităţi comune;

• stimularea dorinţei de afirmare prin spectacole date in prezenţa părinţilor, profesorilor, colegilor mai mari, la şcoală şi în exteriorul şcolii;

• îmbogăţirea universului de cunoaştere prin coo-perarea şi stabilirea unor relaţii de colaborare şi prietenie între colectivele de elevi, prin derularea în comun a activităţilor propuse.

• stimularea şi cultivarea la copii a înclinaţiilor, ap-titudinilor şi talentelor artistice în vederea dezvol-tării unor capacităţi, încă de la vârstă mică;

• cultivarea vorbirii adresative, reproductive, a dia-logului în comunicare, stimularea gândirii creati-ve , dezvoltarea gândirii critice a elevilor prin uti-lizarea metodelor activ-participative utilizate de bibliotecari şi profesori în activităţile comune.

Motivare pentru lectură: • sesiuni de referate, reuniuni, dezbateri, prezen-

tări referitoare la istoria cărţii, istoria bibliotecilor (chiar cea proprie), istoria tiparului, istoria hârtiei etc.;

• evocarea unor personalităţi; • întâlniri cu scriitori, jurnalişti; • concurs de eseuri pe diferite teme; • lansări ale revistelor şcolare proprii sau ale altor

şcoli, lansări de carte; • concursuri-prezentări de carte (cele citite de

elevi şi de profesori); • prezentări ale unor colecţii de carte rară; • activităţi în parteneriat cu alte biblioteci; • tipărirea afişelor, pliantelor pe diferite tematici; • rolul sălii de lectură, a clubul cititori etc.; • vizite la bibliotecile diferitelor instituţii, tipografii,

edituri, redacţii de ziare şi reviste etc.; • concursuri (ex. Argumente pentru cartea prefe-

rată, Porţi spre cunoaştere). Activităţi în parteneriat cu alte biblioteci

Colaborez cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, cu filiala ei „O. Ghibu”, cu Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, la lansările de carte, la întâlnirile cu scriitori, cenacluri, recitaluri de versuri proprii ale elevilor şi ale poeţilor preferaţi. 1. Am participat cu elevii claselor 5-7, de la 12 până la

28 septembrie 2007 în cadrul programului organi-zat de Ambasada Suediei în România şi Republica Moldova cu genericul „Astrid Lindgren şi drepturile copiilor”. Copii au vizionat filmul „Departe, la ţară”. Am participat la întâlnirea cu actriţa Dina Cocea, interpretă în spectacolul „Peppi Cioraplung”.

2. La concursul de scrisori adresate personajelor din cărţile lui Astrid Lindgren, patru elevi au fost menţionaţi; E. Vition, cl. 6 „A”; V. Babără, cl. 6 „B”; V. Grigoriev, cl. 7 „B”; I. Isacov, cl. 7 „A”.

3. Cu ocazia aniversării a 15-a de la fondarea Fi-lialei de carte românească a Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă” am participat cu ele-vii claselor a 10-11-a la acţiunea „În căutarea


41

esenţei fiinţei” – tânăra generaţie în dialog cu academicianul, criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi (13.10.2007).

4. Pe 15.10.2007 am participat la Biblioteca Naţio-nală pentru Copii „Ion Creangă” cu clasa 12 „B” şi cu elevii de la Colegiul Naţional de Comerţ la o masă rotundă cu tema: „Ancorarea în realitate: natura informaţiei la început de mileniu”, unde s-a discutat despre: • dreptul la informaţie; • accesul nelimitat la informaţie; • ce informaţie poate fi considerată dăunătoare; • protejarea utilizatorul de informaţia neveridi-

că şi distructivă. 5. Pe 28.02.2008 la Biblioteca Naţională pentru Copii

„Ion Creangă” am participat cu elevii clasei 12 „B”, care au concurat cu elevii de la Colegiul Naţional de Comerţ, la o competiţie intelectuală cu genericul „Libertatea şi mass-media”. Competiţia s-a desfăşurat în patru runde cu diverse dezbateri: • „Autorităţile şi mass-media”; • „ VIP-persoana şi mass-media”; • „Omul şi mass-media”.

6. Pe 06.03.2008 la Concursul „Miss Smărăndiţa – 2008”, organizat de Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, eleva clasei 7 „A” Ionela Carnavschi s-a plasat pe locul trei, obţinând premiul „Simpatia publicului”.

7. Pe 14.03.2008 am participat cu elevii clasei 8 „D” (diriginte T. Cârlig), în incinta Bibliotecii „O. Ghibu”, filiala Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, la un omagiu consacrat vieţii şi activităţii marelui scriitor Alexei Mateevici cu genericul „Cântăreţul limbii noastre” (120 ani de la naşterea poetului) şi la un recital de poezie.

Întâlniri cu scriitori, jurnalişti Au avut loc întâlniri cu: C. Dragomir; I. Iachim;

M. Cimpoi; Gr. Vieru; A. Busuioc; V. Zbârciog; V. Ro-manciuc etc.

Lansări ale revistelor şcolare proprii sau ale altor şcoli, lansări de carte

1. Pe 27.05.2008 în cadrul Proiectului Naţional „Spre cultură şi civilizaţie prin lectură” i-am avut invitaţi pe C. Balaban, coordonatorul Proiectului; V. Romanciuc. Prezentarea Editurii „Prut Inter-naţional”, deţinătoarea Diplomei de Onoare (IBBY). Elevii liceului în dialog cu scriitorul Aure-liu Busuioc despre cartea „Când bunicul era nepot…”, menţionată cu Premiul Mare „Cartea Anului” la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii, ediţia 2008.

2. Prezentarea Editurii „Prut Internaţional”, deţină-toarea Diplomei de Onoare (IBBY).

3. „Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Ştiinţa” în incinta liceului a prezentat colecţia în 8 volume „Lumea vegetală şi lumea animală a Moldovei”.

Concursuri (ex. Argumente pentru cartea preferată,

Porţi spre cunoaştere) Concursul TVC „Spiru Haret – omul şcolii”. Concursul TVC „I.L. Caragiale – un contem-

poran al nostru” (Anul Caragiale – 150 ani de la naşterea marelui dramaturg român).

Parteneriat de formare continuă bibliotecar-bibliotecar; metodist –bibliotecar:

• Seminar pentru bibliotecarii şcolari din republică care se aflau la cursuri de formare continuă în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. Am desfăşurat o lecţie bibliologică cu clasa VI „C” – „Ediţii periodice”. Fiecare bibliotecar a primit proiectul didactic al acestei ore. Colegele au fost repartizate în echipe şi, primind materiale, au trebuit să pregătească un scenariu al unei acti-vităţi consacrate unui eveniment sau unei date remarcabile.

• Seminar organizat de Ministerul Educaţiei Re-publicii Moldova pentru metodiştii bibliotecari din republică, la tema: „Controlul şi dirijarea activită-ţii bibliotecii şcolare – tendinţe actuale”. Am pre-zentat o lecţie bibliologică cu elevii cl. VI „F”- „Rolul publicaţiilor periodice în informarea cu-rentă”.

• Seminar instructiv pentru bibliotecarii şcolari din republică care se aflau, la cursuri de perfecţio-nare la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Tema: Activitatea şi lucrul cu documentaţia bibliotecii.

• Seminar-training pentru bibliotecarii şcolari din sectorul Buiucani şi Centru (pe 26.02.2008). Tema: Optimizarea colecţiilor bibliotecii şcolare: dezvoltarea, verificarea, păstrarea, şi ajustarea lor la cerinţele IFLA; UNESCO.

Proiectarea şi organizarea acestor seminare au fost stabilite după o prealabilă consultare cu meto-distul de sector, dându-ne posibilitatea de a pune în practică ideile, soluţiile, profesionalismul, creativita-tea, ce conturează tematici şi forme de desfăşurare variată participând în calitate de formator.

Expunerile întrerupte, dezbaterile, aplicaţiile practice, schimburile de experienţă, activităţile cu continuitate tematică ce constituie de fiecare dată un adevărat şi profitabil dialog profesional. În desfă-şurarea acestor activităţi folosim relaţia de colaborare bibliotecar-elev-profesor-părinte-condu-cerea şcolii, considerând că astfel contribuim la promovarea cărţii şi a profesiei de bibliotecar.


42

Necesitatea parteneriatului în Societatea Cunoaşterii Elena BUTUCEL,

director, Biblioteca „Ovidius” Biblioteca Publică „Ovidius” este un centru

de informare, un centru social şi cultural care asigură utilizatorilor / potenţialilor utilizatori diverse servicii (coerente şi de calitate), acces fără restricţii la informaţii, opinii, comunicare şi promovează valorile naţionale şi universale pentru întreaga societate.

Informatizarea globală a societăţii, dezvolta-rea impetuoasă a sistemelor de comunicare, imple-mentarea noilor tehnologii informaţionale – toate acestea permit o economisire de energie şi timp în procesul cunoaşterii, dezvoltă capacităţi artistice şi de gândire, generează noi posibilităţi în scopul formării individuale şi colective. Parteneriatul în Societatea Cunoaşterii ajută la realizarea obiective-lor informaţionale, educative şi formative, facilitează comunicarea cu publicul extern, în scopul de a dezvolta relaţiile pozitive şi de a crea un acord între organizaţie şi prevederile sociale. Parteneriatul este bazat pe diverse reţele de deschidere şi cooperare.

Relaţiile de parteneriat apar ca o modalitate de comunicare între organizaţie şi publicul său. Deci, parteneriatul este un instrument de ajustare, interpre-tare şi integrare între bibliotecă şi societate. Relaţiile de parteneriat ne ajută la realizarea obiectivelor organizaţionale prin comunicarea cu publicul extern, în cazul nostru cu non-utilizatorii bibliotecii.

Conform unor studii, un şir de cuvinte-cheie definesc relaţiile de parteneriat de succes: • planificarea – activitatea de parteneriat este or-

ganizată; • performanţa – relaţiile de parteneriat se bazează

pe rezultate; • comunicarea bilaterală – activităţile de partene-

riat se bazează pe preluarea informaţiilor din mediul în care activează instituţia, transmiterea de noi informaţii publicului extern şi urmărirea feedback-ului acestora;

• interesul public – prin activităţile în parteneriat se urmăreşte satisfacerea nevoilor publicului şi nu obţinerea unor beneficii pentru instituţie.

Activităţile de parteneriat stabilesc şi menţin legături reciproce benefice. Pentru ca un parteneriat să funcţioneze, trebuie ca fiecare protagonist să participe în această relaţie de colaborare cu convin-gere. Un parteneriat sănătos şi în dezvoltare este atunci când instituţiile în cauză sunt interesate de a merge împreună spre scopuri comune. Este absolut necesar ca instituţiile să se informeze permanent cu

privire la planurile de activitate; să se informeze despre noile intrări în bibliotecă; să funcţioneze ser-viciul de împrumut interbibliotecar; să se organizeze activităţi de specialitate în comun (mese rotunde, seminare, ateliere).

BP „Ovidius” are o colaborare eminamente profesionistă şi ştiinţifică cu alte biblioteci din ţară şi de peste hotarele ei, girată la nivel managerial. Am fost astfel gazda unor vizite de documentare efec-tuate atât de colegii din republică, cât şi de cei de peste Prut: Biblioteca Judeţeană din Focşani, Biblio-teca Judeţeană din Cluj-Napoca, Biblioteca Jude-ţeană din Baia Mare, Biblioteca Judeţeană din Iaşi, însă o colaborare mai eficientă avem cu Biblioteca Judeţeană Ioan N. Roman din Constanţa. În cadrul acestor întâlniri profesionale are loc un schimb de cunoştinţe, percepţii şi experienţe.

În scopul promovării lecturii şi instituţiei, BP „Ovidius” se află în relaţii de colaborare tradiţională cu: Uniunea Scriitorilor din Moldova, Uniunea Artişti-lor Plastici din Moldova, Societatea „Limba noastră cea română”, Pretura sectorului Centru al mun. Chişinău. La rândul nostru am răspuns cu toată solicitudinea la propunerile de colaborare venite din partea diverselor organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale, ale scriitorilor şi specialiştilor din diferite domenii. Astfel s-au extins relaţiile de parteneriat spre alte organizaţii: Societatea Istorici-lor din Moldova, Societatea „Astra” (România), Insti-tutul „Fraţii Golescu” pentru relaţii cu românii de pre-tutindeni, Asociaţia „Ecosferea” şi ONG „REC-Mol-dova”, Centrul Regional de Mediu, Asociaţia din Moldova „Anti SIDA” (AMAS); Asociaţia filantropică de prietenie şi ajutorare „IRFF ONLUS”, Alianţa Franceză din Moldova; Asociaţia Francofonă a pe-dagogilor din Moldova etc. – implicate în organiza-rea unor lansări de carte, vernisaje de pictură ale tinerilor plasticieni, simpozioane ştiinţifico-literare, concursuri de eseuri tematice şi ore ecologice, spectacole literare etc. Există o bună colaborare şi cu Biblioteca Naţională, Biblioteca Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Bibliotecile universitare, care ne susţin în elaborarea unor bibliografii sau a altor lucrări de cercetare.

Un alt element-cheie al relaţiilor de partene-riat este „reciprocitatea” – cei doi parteneri, bibliote-ca publică şi biblioteca şcolară, în contextul atelieru-lui profesional de astăzi – ajung, datorită unei bune strategii de comunicare, la un stadiu de înţelegere,


43

de încredere reciprocă şi de sprijin mutual. Astfel de relaţii s-au stabilit între BP „Ovidius” şi un şir de bib-lioteci şcolare, liceale şi de colegiu din sectorul Centru: Colegiul Republican de Construcţii (şef de bibliotecă – Tatiana Ambroci), Colegiul Politehnic (şef de bibliotecă – Ludmila Popescu), Colegiul Fi-nanciar-Bancar (şef de bibliotecă Ala Vlasov), Cole-giul Naţional de Comerţ; liceele „Mihai Viteazul”, „Spiru Haret”, „Minerva”, „Mircea Eliade”, Gheorghe Asachi, gimnaziul nr. 53. Este o comunicare prin intermediul activităţilor culturale la care elevii şi studenţii din sectorul Centru sunt prezenţi nu numai ca simpli vizitatori, dar care se implică şi în reali-zarea programului, vin cu recitaluri de poezie, vernisează expoziţii de pictură etc.

Cele mai fructuoase şi mai eficiente relaţii de parteneriat cu rezultate bune am reuşit să le înche-găm în mod agreabil cu Colegiul de Construcţii. Aici găsim reciprocitate din partea dlui director Valeriu Pelivan, a dnei T. Ambroci, sunt deschişi spre cola-borare profesorii de limbă română – R. Gurău, M. Gâncu, L. Condur şi alţi profesori. La această in-stituţie se înţelege corect care este funcţia noastră comună, de ce avem nevoie de acest parteneriat. Astfel tinerii au posibilitate să acumuleze un spectru larg de cunoştinţe nu numai de la domnii profesori, dar şi de la alte personalităţi marcante din republi-că, să se îmbogăţească spiritual mult mai mult şi să dea o apreciere corectă importanţei bibliotecii în co-munitate. Studenţii de la colegiu participă aproape la toate activităţile organizate de BP „Ovidius”: lan-sări şi prezentări de carte, şezători şi spectacole literar-artistice, simpozioane, participă la concursuri de creaţie proprie şi obţin locuri de frunte şi premii oferite de Pretura sectorului Centru al mun. Chişi-nău. A fost deschisă şi o expoziţie de pictură, iniţial profesoarele de la catedra de design dna Nadejda Caisîn şi dra Natalia Laba au prezentat grafică şi batic, după care a urmat vernisajul unui grup de tineri cu lucrări foarte inspirate ce au fost admirate şi apreciate de utilizatorii bibliotecii.

Profesorii de la colegiu ştiu să-i mobilizeze, să-i motiveze pe aceşti tineri, de aceea ei sunt şi foarte activi. Până la urmă cel mai mult din această colaborare câştigă tinerii, ei în afară de cunoştinţele care le acumulează rămân cu amintiri foarte frumoa-se despre instituţie, profesori şi bibliotecă. Tinerii au nevoie de aceste colaborări între instituţii şi noi trebuie să extindem ariile de parteneriat, pentru că suntem implicaţi direct în educarea tinerii generaţii.

Într-o colaborare este necesar să se înţelea-gă importanţa, să pătrundă în esenţa şi eficacitatea acestor întruniri nu doar bibliotecarii, dar şi adminis-

traţia instituţiilor implicate în acest proces. Dimen-siunea managerială a relaţiilor de parteneriat, adică activităţile de parteneriat sunt mai eficiente atunci când sunt bine integrate şi coordonate cu structurile de conducere ale unei instituţii. La o analiză mai amplă a activităţilor BP „Ovidius”, organizate cu par-teneri din ultimii ani, se remarcă în primul rând receptivitatea dnei Liuba Arion, metodist responsabil DGETS, a directorilor de şcoli şi licee care tind spre o armonizare a activităţii bibliotecilor şcolare cu alte organizaţii.

Biblioteca Societăţii Cunoaşterii trebuie să fie un mediu de studiere, un loc de consum informaţio-nal, cultural şi de divertisment, aici se distribuie un personal calificat şi tehnologii de ultimă generaţie. Bibliotecile au un rol important în Societatea Cu-noaşterii, de aceea avem nevoie de extinderea rela-ţiilor de parteneriat. Pentru a-şi păstra o poziţie mar-cantă în societate, biblioteca răspunde exigenţelor prin dinamism, ascensiune, colaborare, performanţă şi calitate.

Impact Atragerea la lectură a unor noi segmente de

utilizatori rămâne a fi unul din obiectivele de bază ale activităţii bibliotecilor. Din acest punct de vedere, persuasiunea, adică puterea de convingere a activi-tăţilor cultural-educative organizate în colaborarea bibliotecilor publice şi bibliotecilor şcolare, este destul de mare. Dar cât de fideli cititori devin aceşti utilizatori înscrişi la bibliotecă depinde de mai mulţi factori: calitatea colecţiilor, varietatea serviciilor ofe-rite, ambientul plăcut şi comod. Utilizatorii aşteaptă să găsească nu numai servicii de calitate, dar şi o estetică de calitate. Deci trebuie ca serviciile noastre să fie oferite într-un cadru firesc, care să-i atragă pe utilizatori.

Concluzie generală Viitorul bibliotecilor stă sub semnul calităţii

serviciilor oferite utilizatorilor şi societăţii aflate într-un mediu informaţional complex. Ca agenţi-cheie ai dezvoltării culturale şi sociale, bibliotecarii trebuie să cunoască valoarea comunităţii de care aparţin şi contextul social al informării şi al furnizării de servicii. Bibliotecile trebuie să fie instituţii prospere de cercetare, instruire şi divertisment, să elaboreze strategii care vin în întâmpinarea necesităţilor utilizatorilor şi care ilustrează posibile direcţii de evoluţie a serviciilor de bibliotecă în următorii ani, inclusiv şi în domeniul extinderii şi diversificării relaţiilor de parteneriat. Biblioteca va fi produsul Societăţii Cunoaşterii, va acţiona în Societatea Cunoaşterii, fiind facilitatorul Societăţii Cunoaşterii.


44

Animaţii culturale – o metodă efectivă de atragere a cititorului spre lectură şi bibliotecă

Elena CORTAC, şef bibliotecă, Liceul Teoretic „George Meniuc”

„Cărţile trebuie să fie oglinzile de ani ale realităţii.” (M. Eminescu)

Biblioteca întotdeauna a fost locul sfinţeniei intelectuale a celui însetat de cunoaştere.

Biblioteca, acest microunivers al cunoaşterii este camera magică în care se aliniază cuminţi ma-rile achiziţii în ştiinţă ale omenirii sau paginile de suflet ale beletristicii, care fără amabilitatea şi pro-fesionalismul bibliotecarului, ar rămâne neexplorate.

Cartea deţine un loc special în procesul de educaţie a fiecărei persoane, îndeosebi a copilului. Din carte copiii află potenţialul spiritual necesar cu-noaşterii, liniştea sufletească şi nu în ultimul rând, posibilitatea de a găsi informaţia pentru lecţii, ori pentru cultura generală.

Anul 2008 a fost desemnat Anul lecturii. Pro-fesorii ştiu bine că anii de şcoală dau şansa de a forma cititori, iar lectura este una dintre puţinele căi, care stârnesc curiozitatea şi dorinţa de a descoperi la şcolarii de toate vârstele una din porţile de evada-re plăcută din presiunile unui sistem tensionat de marea distanţă dintre programa şcolară flexibilă şi stricteţea evaluării. Lectura este o cetate asediată din două părţi: internetul şi televiziunea; între timp vechii adversari – teatrul, cinematograful – au înce-put să se preschimbe în aliaţi, pentru că de multe ori un spectacol promovează lectura piesei, o ecrani-zare te duce la carte şi invers.

Parteneriatul dintre bibliotecă şi catedra de limbă şi literatură română îi poate dezvălui dimen-siunea cea frumoasă şi de invidiat: vistiernic al unui tezaur din care se pot înfrupta cu bucurie toţi, fără să fie nimeni păgubit. Depinde de el, cititorul, cum îşi îmbogăţeşte ori îşi sporeşte avuţia.

Activitatea de animaţie, fiind un ansamblu de activităţi comunicaţionale, are o componentă mar-cată de ştiinţa bibliotecarului de a se face cunoscut, util, de a face o bună impresie.

Bibliotecarii au datoria de a organiza eveni-mente ca: şezători literare, matinee literare, aniver-sări şi comemorări ale scriitorilor din literatura româ-nă şi universală, lansări de carte pentru copii, activi-tăţi cu ocazia sărbătorilor tradiţionale (Paşti, Cră-ciun, 1 Martie, 8 Martie, Ziua mediului ş.a.).

Pentru a fi în pas cu timpul şi a observa cine şi cum citeşte o carte, am organizat cu elevii clase-lor primare ore de bibliologie şi cultura informării, în cadrul cărora au fost citite poveşti, povestiri ale lui

Ion Creangă. Acestea fiind analizate, mai apoi au fost ilustrate, iar în baza „Amintirilor din copilărie” elevii claselor III-IV au alcătuit eseuri.

Cu mare plăcere copiii participă la organizarea medalioanelor literare, care contribuie la descoperirea talentelor actoriceşti şi lansează tineri condeieri.

Cultivarea gustului estetic pentru lectură este un proces continuu în activitatea şcolii. De la desco-perirea obiectului – „cartea” şi până la utilizarea practică, intelectuală a conţinutului ei, se scurg ani de muncă răbdătoare şi minuţioasă pe care bibliotecarul o înfăptuieşte zi de zi cu fiecare cititor în parte.

Am organizat la 20 mai Ziua bibliotecii şcola-re în Liceul „George Meniuc”, care a coincis cu o dată semnificativă pentru liceul nostru: 90 de ani de la naşterea poetului George Meniuc. La această activitate elevii şi-au adus contribuţia lor – ca cititori, ca autori de poezii şi povestiri.

Ziua bibliotecii a demarat cu ora de dirigen-ţie, ce a cuprins diferite subiecte: • clasele I-IV – Cartea – prietena mea; • clasele V-IX – Lectura mai aproape de suflet;

Cartea mai aproape de cititor; • clasele X-XII – Spre cultură şi civilizaţie prin lectură.

S-a organizat: • expoziţia de carte „Viaţa şi activitatea scriitorului

G. Meniuc”; • concursul gazetelor de perete ale claselor V-IX

şi a X-XII; • concursul desenelor pe asfalt – cl. V-VII.

Clasele primare au organizat concursul de-clamatorilor cu genericul Copilărie – dulce păpădie.

Apoi a urmat concursul creaţiilor proprii ale elevilor claselor X-XII şi întâlnirea cu scriitoarea Claudia Partole.

La încheierea activităţii a avut loc acţiunea O carte pentru bibliotecă – donaţii de cărţi pentru biblioteca liceului de către elevii claselor I-XII.

Pentru a spori interesul elevilor la lectură, am participat împreună cu elevii claselor X-XII la cenac-lul Conştiinţa Naţională, moderator C. Dragomir, dedicat vieţii şi activităţii literare a lui B.P. Hasdeu. Dialogul i-a motivat să studieze în continuare opera lui B.P. Hasdeu.

La o altă şedinţă a aceluiaşi cenaclu s-a or-ganizat un TVC între elevii Liceului „G. Meniuc” şi


45

elevii Liceului „N. Iorga”, dedicat vieţii marelui pictor şi sculptor român C. Brâncuşi. Elevii au aflat lucruri interesante, deoarece în timpul orelor nu se studia-ză atât de aprofundat activitatea acestui mare sculp-tor, care a creat opere de nepreţuit.

Avem o colaborare fructuoasă cu bibliotecile publice, astfel cu elevii claselor primare în colabora-re cu Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Crean-gă”, participăm la lansări de carte, întâlniri cu scrii-torii şi poeţii: Claudia Partole, Iulian Filip, Vasile Ro-manciuc etc.

Cu clasa I „A”, în prezent, clasa a III-a „A”, şi învăţătoarea V. Ichim am participat la lansarea cărţii lui A. Busuioc Marele răţoi Max, la care copii au înscenat un fragment din carte, astfel trezindu-le şi altor copii curiozitatea de a lectura cartea îndrăgită. Întâlnirile cu scriitorii, poeţii, editorii, jurnaliştii, pictorii sunt binevenite pentru promovarea lecturii. Participăm la salonul literar-artistic La Creangă, moderator – scriitoarea C. Partole, unde elevii noştri îşi citesc poeziile, eseurile proprii, care sînt publicate ulterior în almanahul La Creangă.

Un prilej nu mai puţin important în această direcţie este Salonul Internaţional de Carte pentru Copii cu lansări de carte, Zilele Creangă, unde elevii se manifestă ca cititori şi mici autori.

SIC. Un studiu al Biroului de Statistică al Uniunii Europene a constatat că produsul cu cea mai mare căutare pe internet este chiar... Cartea! Departe de a o înlătura, computerul îi face favoruri bătrânei prietene a omului. 23 la sută din locuitorii din spaţiul UE au butonat, anul trecut, pentru a-şi cumpăra diverse bunuri şi servicii. Cei mai mulţi dintre ei au dat bani pentru cărţi, reviste şi manuale.

Pericolul cel mai mare care ameninţă cartea nu vine dinspre lumea virtuală. Duşmanul nr. 1 al căr-ţii nu este internetul, ci preţul cărţilor. Salariile mici ale părinţilor nu permit achiziţii mari de carte în familie.

Saloanele Internaţionale de Carte oferă cărţi cu reduceri semnificative. Astfel cititorii procură cu plăcere literatura dorită.

Deocamdată, cartea e în siguranţă, iar în-fruntarea dintre internet şi carte este inventată.

Campania A citi e la modă: experienţa Bibliotecii Colegiului de Construcţii

Liuba MALINA, bibliotecar, Biblioteca Colegiului de Construcţii

Motto: „Un om, care stăpâneşte arta lecturii, vorbirii şi scrierii corecte, nu este numai un om mai bun decât alţii,

ci este mai întâi o personalitate fortificată sufleteşte”. Mircea Eliade

Biblioteca este un liant între sufletele cărţilor şi sufletele tinerilor. Trezirea dorinţei şi necesitatea de a citi, atragerea spre lectură - iată care a fost prioritatea în activitatea bibliotecii noastre în anul precedent şi care predomină şi în anul în curs. Bib-lioteca Colegiului de Construcţii a activat intens toţi anii, organizând expoziţii, prezentări de carte cu participarea autorilor, informaţii despre intrările noi în bibliotecă la şedinţele Consiliului Profesoral, con-ferinţe, discuţii şi multe alte activităţi. În anul şcolar 2007-2008 am avut un dinamism în lucru mult mai intens. Pe tot parcursul anului toate activităţile au fost organizate sub genericul A citi e la modă. Această campanie a fost lansată de secţiunea ABRM „Biblioteci de colegii” în cadrul Conferinţei anuale a ABRM, ce a avut loc în august 2007 la Biblioteca Ştiinţifică Universitară din Bălţi, pentru a fi susţinută de toate bibliotecile de colegiu din repub-lică. Prin scrisorile trimise tuturor bibliotecilor din reţea, bibliotecarii erau chemaţi să raporteze expe-rienţele concrete, pentru a demonstra comunităţii

profesionale că şi în bibliotecile de colegiu pot fi realizate lucruri frumoase. În biblioteca noastră acest eveniment a demarat printr-o campanie inten-să de informare. Am adus la cunoştinţă conţinutul scrisorii în primul rând administraţiei, directorului instituţiei şi adjuncţilor săi.

E de menţionat faptul că dna Elena Galben, director adjunct pentru educaţie, a alcătuit Progra-mul de activitate pe colegiu prin prisma campaniei A citi e la modă. În cadrul primei şedinţe a Catedrei diriginţilor s-a adus la cunoştinţă informaţia privind desfăşurarea campaniei, fiind distribuite şi activită-ţile extracurriculare. Diriginţii au fost foarte receptivi şi de fiecare dată când ne adresam după ajutor în organizarea manifestaţiilor, primeam un răspuns prompt şi concret.

Am lucrat eficient, în deosebi cu profesorii, care urmau să organizeze ore demonstrative pentru susţinerea gradului didactic, şi nu numai.

Am fost susţinuţi şi de Consiliul metodic în persoana dnei Lia Sclifos, metodist, care a sugerat


46

profesorilor să ţină cont de campania de lectură în organizarea activităţilor didactice.

Scrisoarea respectivă a fost prezentată şi la Consiliul profesoral. Am beneficiat de o înţelegere şi susţinere enormă atât morală, cît şi financiară din partea dlui director Valeriu Pelivan şi directorului adjunct pe asistenţă didactică, dna Tamara Cuhal.

Campania a fost precedată de o achiziţie de carte de beletristică în valoare de 15 mii lei, majori-tatea procurată de la Editura Cartier, la selectarea cărora au fost implicaţi profesorii de limbă română.

Pe tot parcursul anului ne-am concentrat toată atenţia la informarea şi atragerea spre lectură a elevi-lor. În acest context am utilizat cele mai diverse forme: expoziţii, prezentări de carte, informaţii individuale despre publicaţiile din bibliotecă; am adus la cunoştinţă tinerilor şi informaţia despre cărţile care nu le avem în bibliotecă, dar sunt citite de semenii lor – informaţii preluate de pe forumurile diferitor site-uri şi prezentate de noi sub rubrica Ce citesc semenii tăi de peste hotare. Dacă în bibliotecă se desfăşura vre-o activitate, în toate locurile aglomerate din colegiu erau afişate avize. Conveneam cu diriginţii organizarea lecturării de către un număr cât mai mare de elevi a operelor scrii-torului, care urma să fie invitat sau omagiat. Anul trecut am organizat manifestări cu participarea scriitorilor Vla-dimir Beşleagă cu genericul Vladimir Beşleagă – ane-voioasa cale de cunoaştere de sine; Gheorghe Colţun, care şi-a lansat cărţile Palma lui Iisus şi La Mănăstirea Dragostei cu participarea lui Ion Melniciuc, Nicolae Ţurcanu, Ionel Căpiţă, compozitorul Anatol Ionaş.

Activităţi deosebite au fost organizate în colaborare cu Biblioteca „Ovidius” şi Biblioteca Arte, filiale ale Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”: lan-sări şi prezentări de carte, ore de lectură.

O activitate semnificativă, petrecută în incinta bibliotecii noastre, în scopul de a promova în rândul tinerilor cartea şi lectura, scriitorii şi cele mai valo-roase opere din literatura română şi universală, a fost conferinţa ştiinţifico-literară „O oră de literatură cu Mihail Sebastian”. Mihail Sebastian a fost cel mai sentimental scriitor şi dramaturg român al secolului XX, pe parcursul anilor ignorat atât în România, cât şi în Republica Moldova. Conferinţa a început cu audierea unei piese muzicale: Sen-Sans „Introdu-cere în rondo capriccioso”, cu un puternic conţinut emoţional. Apoi a fost derulat un film de scurt metraj despre viaţa scriitorului, după care elevii au prezen-tat comunicări şi impresii despre creaţia autorului. În final, a fost înscenat un act din piesa Steaua fără nume, astfel conferinţa constituindu-se într-un mic spectacol cu scenariu atractiv. E necesar de menţio-nat faptul că, direcţia Colegiului a organizat viziona-rea colectivă a spectacolului Ultima oră de Mihai Sebastian, montat de fostul absolvent al colegiului, Alexandru Cozub, la Teatrul Naţional „Mihai Emi-nescu”. Aceasta a fost pe 16 decembrie, iar la 20 februarie, în ziua desfăşurării conferinţei, tot colec-tivul de elevi şi profesori a vizionat la Teatrul „Ginta Latină” spectacolul Steaua fără nume.

Marea majoritate din activităţile Bibliotecii Colegiului de Construcţii în cadrul campaniei „A citi e la modă” au fost mediatizate în mass-media: Gazeta bibliotecarului, Făclia, Univers pedagogic etc.

În concluzie aş chema colegii noştri din biblio-tecile de colegii să dea pasivitatea la o parte pentru a demonstra prin activităţi concrete că şi în acest an, dar şi în anii care urmează – a citi e la modă!

SIBIMOL în proiect şi acţiune Alla PANICI,

coordonator executiv SIBIMOL Ideea creării spaţiului informaţional unic al

bibliotecilor din Moldova a apărut graţie studierii experienţelor avansate ale colegilor noştri de peste hotare în aspectul integrării informaţionale ale biblio-tecilor. Vehiculat pe parcursul mai multor ani, terme-nul SIBIMOL (Sistemul Informaţional Integrat al Bib-liotecilor din Moldova sau Sistemul Integrat al Biblio-tecilor Informatizate din Moldova) exprimă cu exacti-tate complexitatea unui proces de lungă durată, pre-cum şi dorinţa de integrare informaţională a bibliote-cilor noastre spre binele utilizatorilor.

Elaborarea şi procesul implementării unui proiect vast implică diverse nuanţe şi conotaţii activi-

tăţilor de integrare, iată de ce este foarte important să cunoaştem toate aspectele, ce au influenţat ela-borarea şi implementarea Proiectului SIBIMOL.

Spicuiri din istoria SIBIMOL Promotorul creării spaţiului informaţional unic

al bibliotecilor Moldovei este Alexe Rău, directorul general al Bibliotecii Naţionale, cavaler al medaliei Uniunii Europene. Proiectul i-a avut în calitate de experţi pe Dan Matei, director CIMEC România şi Liviu-Iulian Dediu, care la etapa incipientă a SIBIMOL-ului ocupa postul de director adjunct al Bibliotecii „V.A. Urechia”, Galaţi. Contribuţia fermă şi decisivă la punerea în aplicare a Sistemului i-a


47

revenit firmei SC IME România, care a creat softul necesar funcţionării sistemului, directorul general al căreia este Dan Marinescu. Realizarea concepţiilor, implementarea, verificarea, testarea şi exploatarea softului elaborat, aparţine unui grup de specialişti de la diverse instituţii din Republica Moldova: Andrei Suşcov, Alla Panici, Liviu Rău, Valentina Chitoroagă, director general CNC, Republica Moldova; altor specialişti din grupurile SIBIMOL, create pe parcurs: Grupul asigurare lingvistică şi Grupul asigurare logistică SIBIMOL, din diverse domenii de la bibliotecile-participante în SIBIMOL. În consecinţă, Proiectul SIBIMOL devine un produs al gândirii colective, căpătând contururi bine definite din an în an: – în 2000-2001 apare ideea creării unui spaţiu

informaţional unic; – în 2002 este elaborat Proiectul SIBIMOL, care

se discută apoi la şedinţa CBN (Consiliul Biblio-teconomic Naţional);

– în 2002, toamna, Proiectul SIBIMOL este accep-tat de Senatul Fundaţiei SOROS Moldova, care oferă un grant de 142 000 $, prevăzut iniţial doar cu 124 000 $. Suplimentul de 18 000 $ a fost oferit ulterior de Fundaţie pentru implementarea modulului FRBR;

– în 2003 la Palatul Republicii a fost lansat Proiec-tul SIBIMOL.

După lansarea Proiectului a devenit foarte clar că următoarea etapă va fi şi cea mai complicată perioadă de implementare a Proiectului, care, dato-rită multor factori nefavorabili (inclusiv conserva-tismul nostru, propriu atât bibliotecarilor simpli, precum şi demnitarilor, şi funcţionarilor de Stat, de care în mare măsură a depins reuşita Proiectului) a decurs anevoios şi cu multe probleme, care păreau să fie irezolvabile. Implementarea Proiectului a decurs treptat după cum urmează: – crearea Caietului de sarcini pentru echipamentul

necesar; – în 2004 crearea Caietului de sarcini pentru softul

SIBIMOL; – organizarea tenderului pentru echipamentul ne-

cesar; – crearea softului SIBIMOL, IME România (înce-

pând cu 2005); – crearea Centrului SIBIMOL:

• Serviciul coordonare bibliografică (SCB); • Serviciul asigurare tehnico-logistică (SATL);

– crearea Consiliul coordonator al SIBIMOL-ului; – crearea grupurilor de lucru din reprezentanţii

celor 18 biblioteci-participante la SIBIMOL:

• Grupul de lucru pentru asigurare lingvistică (SCB);

• Grupul de lucru logistic şi ingineresc (SATL); – procurarea echipamentului necesar. Instalarea

echipamentului în Centrul SIBIMOL; – implementarea softului pentru catalogare web; – crearea paginii web SIBIMOL: www.sibimol.bnrm.md.

Logoul SIBIMOL reprezintă un fragment de cera-mică, ce aparţine epocii culturii Karanovo Kaloja-novec, Bulgaria, 5.200 BC;

– testarea softului SIBIMOL; – lansarea Proiectului SIBIMOL şi a Catalogului

naţional colectiv partajat SIBIMOL, la 2 septem-brie 2008 în cadrul Salonului Internaţional de Carte, ediţia a 17-a (31 august – 4 septembrie 2008).

Între timp, paralel cu aceste activităţi prepa-ratoare, au fost realizate o serie de activităţi în cad-rul bibliotecilor-participante pentru elucidarea situa-ţiei informatizării instituţiilor bibliotecare din teritoriu şi capacităţii lor de integrare în SIBIMOL: a fost efectuat un sondaj în aspectul dotării cu echipamen-tul necesar şi pregătirii profesionale a specialiştilor, după care a urmat şcolarizarea membrilor Grupului pentru asigurarea lingvistică.

În procesul structurării şi elaborării softului SIBIMOL au fost utilizate tehnologii avansate, ce permit alinierea la performanţele internaţionale din toate domeniile de activitate ale bibliotecilor Moldovei şi care la momentul actual sunt realităţi cotidiene în bibliotecile ţărilor, care au implementat standarde de calitate în structura programelor sale de informatizare. Softul SIBIMOL este în primul rând un sistem complet bazat pe tehnologiile limbajului de programare Java şi rulează pe diverse sisteme de operare – Windows, LINUX.

Softul SIBIMOL întruneşte următoarele stan-darde şi protocoale:

UNICODE – admite caractere din orice limbă, adică descrierea bibliografică a resurselor infor-maţionale se poate efectua în limba originală a documentului;

MARC, UNIMARC – asigură catalogarea infor-matizată a resurselor informaţionale;

TCP/IP – asigură activitatea în reţelele interne-tului;

Z39.50 – permite regăsirea informaţiei în colec-ţiile altor biblioteci.

Au fost utilizate şi ultimele actualizări ale standardelor internaţionale din domeniul catalogării: • Standarde ISBD – pentru toate tipurile de

documente; • Modelul FRBR.


48

Nucleul integrator al sistemului este Catalo-gul Electronic Naţional Colectiv Partajat (CNCP). CNCP a fost gândit în scopul cumulării colecţiilor şi bazelor de date ale tuturor bibliotecilor din Moldova într-o bază de date unică pentru facilitarea accesului beneficiarilor la colecţiile bibliotecilor-participante. Astfel orice utilizator, indiferent de locul amplasării sale, inclusiv domiciliu, va putea realiza investigaţiile necesare în CNCP prin intermediul internetului, iar drept rezultat va putea comanda publicaţiile dorite prin modulul automatizat ÎIB, care constituie prima etapă de realizare a Proiectului.

Etapa a doua o va constitui prestarea către beneficiari, la cerere, a textelor integrale (full-text) ale articolelor, capitolelor sau paginilor din cărţi, imagini plastice, foto, înregistrări sonore etc., după alegerea lor din Biblioteca Virtuală a Moldovei - parte componentă a sistemului.

SIBIMOL va asigura, prin portalul său acce-sul beneficiarilor din Moldova la: • cataloagele colective şi bazele de date ale biblio-

tecilor ţărilor lumii • accesul tuturor ţărilor lumii la Catalogul Naţional

Colectiv Partajat (CNCP), inclusiv şi la resursele electronice ale bibliotecilor din Republica Moldova.

În esenţă SIBIMOL-ul prezintă realizări de performanţă în spaţiul biblioteconomic actual: • catalogare web, care nu s-a efectuat până în

prezent nicăieri în lume; • acces simultan la bazele de date ale biblioteci-

lor-participante atât pentru catalogatori, cât si pentru beneficiarii simpli;

• un sistem informaţional integrat, accesibil la dis-tanţă, prin internet;

• realizarea visului tuturor catalogatorilor de la apa-riţia primelor cataloage: omogenizarea procedee-lor de catalogare şi asigurarea schimbului de in-formaţie: catalogatorii bibliotecilor participante vor avea posibilitatea preluării înregistrărilor din baza de date CNCP sau transmiterii înregistrărilor proprii nou-create, lipsă în Baza de date centrală, spre utilizarea tuturor membrilor comunităţii.

Modul de implementare al Proiectului şi impactul SIBIMOL în societate

Un sistem, constituit din mai multe părţi şi elemente, poate fi viabil, dacă este bine gândit şi structurat primordial în aspect managerial. Această convingere a condiţionat punerea în aplicare a siste-mului de management al Proiectului: constituirea Consiliului coordonator SIBIMOL, în componenţa căruia au intrat directorii bibliotecilor-participante la SIBIMOL; constituirea Grupului asigurare lingvistică şi a Grupului logistic şi ingineresc.

La şedinţele Consiliului coordonator şi ale grupurilor de lucru au fost discutate şi soluţionate cele mai stringente probleme de implementare a Proiectului. Graţie includerii în componenţa grupuri-lor a specialiştilor forte şi de decizie de la biblioteci-le-participante, a fost posibilă planificarea activităţii de implementare a proiectului în asemenea mod, încât aceasta să fie realizată conform posibilităţilor de integrare a fiecărei biblioteci.

O importanţă deosebită în acest context i-a revenit obţinerii finanţării Proiectului prin Ordonanţa Guvernului RM din 21 mai 2004 despre SIBIMOL, conform căreia fiecare dintre ministerele de resort este obligat să asigure bibliotecilor-participante, din subordinea sa, finanţarea necesară pentru procura-rea echipamentului, indispensabil integrării în sis-tem: atât hardware, cât şi software.

Spre regretul nostru, acest obiectiv rămâne actual în permanenţă, deoarece nici un minister nu şi-a demonstrat abilitatea în executarea Ordonanţei Guvernului RM până în 2008.

Activitatea de organizare, normare şi coope-rare a proceselor de integrare în SIBIMOL s-a fructi-ficat prin elaborarea „Cărţii Albe” a SIBIMOL: un set de documente reglementatoare (concepţie, regula-ment de funcţionare) aprobate de Guvernul RM şi Ministerul Culturii şi Turismului.

A urmat procesul testării versiunilor softului SIBIMOL. Prima versiune test a softului a apărut în martie 2006, care a fost o variantă a Modulului cata-logare în format UNIMARC. Testarea versiunii a fost efectuată pe parcursul întregului an, în urma căreia a fost posibilă elaborarea propunerilor de îmbunătă-ţire a softului.

Versiunea a doua de testare a softului SIBIMOL, Modulul catalogare, a fost prezentată în 2007 şi a oferit posibilitatea verificării integrării în soft a propunerilor de îmbunătăţire a acestuia. Aceste două testări şi modificarea calitativă a opţiu-nilor de program au permis şcolarizarea ulterioară a personalului din bibliotecile-participante în vederea exploatării sistemului integrat al bibliotecilor informa-tizate, care a fost realizată în vara anului 2008.

Paralel cu procesul instructiv a fost realizată verificarea corespunderii Caietului de sarcini SIBIMOL cu modulele proiectate, care a permis ela-borarea recomandărilor de îmbunătăţire a modulelor, prevăzute în Caietul de sarcini şi expedierea acestora către IME România pentru a fi implementate.

Lansarea sistemului şi site-ului SIBIMOL, la 2 septembrie 2008, deschide o etapa nouă în proce-sul complicat şi anevoios de implementare al Siste-mului integrat informaţional al bibliotecilor din Mol-


49

dova – etapa exploatării şi utilizării rodului muncii celor, care au crezut întotdeauna, în pofida greută-ţilor întâmpinate, că SIBIMOL-ul este performanţa maximă în spaţiul informaţional al Moldovei, care creează condiţii favorabile şi confortabile tuturor celor, cărora le place să gândească, să studieze şi să investigheze în profunzime.

Prosperarea societăţii informaţionale în ţara noastră va fi influenţată de dezvoltarea şi extinderea SIBIMOL-ului, care va contribui la formarea unei societăţi deschise şi la crearea gândirii colective în Moldova. Prin SIBIMOL bibliotecile noastre vor reuşi să-şi ocupe locul său de o importanţă deosebită în spaţiul biblioteconomic mondial, deoarece elementul principal de noutate tehnologică pe care îl aduce sistemul este catalogarea web, care, datorită efi-cienţei şi economiei resurselor umane şi materiale va putea fi preluat cu uşurinţă de orice bibliotecă. În experienţa internaţională nu există o astfel de meto-dă tehnologică nicăieri în lume. SIBIMOL aduce părticica noastră de contribuţie la dezvoltarea biblio-teconomiei universale.

SIBIMOL-ul, în condiţiile unui management eficient, aduce o contribuţie de primă importanţă la edificarea societăţii informaţionale în Moldova prin promovarea inteligenţei şi creativităţii colective.

Probleme: Asigurarea hardware insuficientă a biblioteci-

lor-participante, care, conform Proiectului şi Ordo-nanţei Guvernului RM din 21 mai 2004 trebuie sa fie realizată de ministerele de resort.

Imposibilitatea încheierii contractelor de cola-borare în SIBIMOL a bibliotecilor participante din

cauza lipsei de finanţare a acestora de către minis-terele de resort.

Parteneri: – Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Mol-

dova; – Banca Naţională a Moldovei (BNM a primit

10 000 $ pentru procurarea parţială a hardware); – ministerele de resort: administraţiile bibliotecilor

departamentale au obţinut finanţări selective de conexiune internet pentru a fi integrate în SIBIMOL.

Buget programat: – echipament necesar (soft 70 000 $; server, cal-

culatoare) – 134.229 $; – consultanţă – 2 000 $; – deplasări, traduceri standarde, norme necesa-

re – 2 500 $; – şcolarizare (inclusiv materiale didactice) – 3 271 $; – total – 142 000 $.

Experienţa căpătată: • organizarea muncii în echipă;

crearea deprinderilor de gândire colectivă; însuşirea tehnologiilor cooperării; testare fixarea şi rezolvarea problemelor; schimb de experienţă, crearea bazei comune

de experienţă; • promovarea unui proiect în condiţiile societăţii

noastre, ce va permite orientarea colegilor din domeniu în elaborarea, implementarea şi realizarea unui proiect la nivel naţional.

Automatizarea şi informatizarea bibliotecilor de colegii: starea actuală şi soluţii de ameliorare

Viorica TANAŞCIUC, şef bibliotecă, Colegiul de Informatică

I. Societatea informaţională – obiectiv strategic naţional

Decretul Preşedintelui RM privind edificarea societăţii informaţionale în R. Moldova şi Hotărârea Guvernului RM despre aprobarea politicii de edificarea societăţii informaţionale în RM, din 2004, sunt acte normative care oferă şi impun posibilitatea de edificare a unei societăţi informaţionale.

Bibliotecile ca deţinătoare a resurselor infor-maţionale trebuie să contribuie la dezvoltarea socie-tăţii informaţionale în stat. Tehnologiile informaţio-nale fiind un catalizator al schimbărilor în societate, au afectat şi bibliotecile mai mici, impunându-ne adaptarea la noile condiţii în spaţiul informaţional

modern, găsirea de metode noi de rând cu cele tradiţionale.

II. Modernizarea bibliotecilor de colegii În era tehnologiilor informaţia a devenit un

element vital. Informatizarea presupune o reorgani-zare a bibliotecii, a rolului şi funcţiilor ei.

Utilarea bibliotecilor se va face cu echipa-ment tehnic performant constituit din: – computere; – multimedia; – CD-ROM-uri; – internet etc.

Decizia de informatizare impune resursele umane din bibliotecă, adică pe noi, de a fi bine pre-


50

gătiţi şi calificaţi pentru a face faţă schimbărilor care intervin: – de a exploata computerul; – de a forma baze de date; – de a cunoaşte resursele informaţionale; – de a navigare pe internet.

Fără să vrem suntem la etapa de schimbare când, fie că rămânem o bibliotecă tradiţională rapor-tată la triunghiul document-bibliotecar-beneficiar, fie acceptăm includerea noilor tehnologii în procesul de activitate a bibliotecilor de colegii, unde elementul principal este axat de la document la informaţie, unde internetul oferă acces la un enorm volum de informaţii, lipsă din bibliotecă (completând unele goluri), or bibliotecarul în procesul de învăţământ trebuie să pună la dispoziţie mijloace moderne pentru a găsi informaţia indicată şi cerută de planul de studii, de profesor, de student, elev.

– Dar de unde şi cu ce să pornim?, ne punem întrebarea sau

– Cine să o facă? Să parcurgem fila istorică a implementării

noilor tehnologii în bibliotecă pe plan naţional: Iniţial la nivel de stat Fundaţia Soros a susţi-

nut 10 biblioteci, cu statut naţional şi universitare, în achiziţionarea echipamentului necesar Programului TINLIB cu 8 module: – cataloage; – achiziţie; – control; – seriale OPAC; – comunicaţii; – administrare; – conectare la internet.

Programul a fost implementat la începutul anilor 2000 şi funcţionează în reţeaua locală. Se punea în discuţie necesitatea unei reţele naţionale, pentru schimbul de informaţii rapid şi performant între biblioteci şi accesarea bazelor de date ale acestora.

Din 2005 începe o nouă etapă venită cu ideea de lansare a proiectului SIBIMOL la nivel na-ţional, ce prevede instituirea unui spaţiu informaţio-nal naţional unic şi integrarea resurselor informaţio-nale naţionale stocate în biblioteci.

Aplicarea acestui proiect permite: – realizarea echitabilă a dreptului la informaţie a

beneficiarilor din toată ţara; – automatizarea oricărei biblioteci din ţară cu pers-

pectiva integrării ei ulterioare în spaţiul informa-ţional naţional unic;

– participarea la constituirea catalogului partajat; – accesul la catalogul partajat naţional.

O idee colosală, care în perspectivă am crede că s-ar accepta şi pentru bibliotecile de colegiu.

III. Realitatea la zi O bună parte din bibliotecarii de colegiu sunt

membri ai ABRM. În cadrul Asociaţiei activează co-misia „Informatizare şi tehnologii informaţionale”, care, în măsura posibilităţilor ne acordă ajutor me-todic în crearea noilor instrumente de informare (constituire a catalogului electronic, bazelor de date bibliografice pe diverse teme, descrieri analitice). Am aspirat chiar la un proiect unic, ce ar include bib-liotecile de colegii şi de şcoli la nivel naţional.

Actualmente realitatea în bibliotecile de cole-gii la capitolul implementarea tehnologiilor informa-ţionale este următoarea, fiind documentată în baza unei statistici pe care am efectuat-o în luna octom-brie 2008 şi care a cuprins 14 biblioteci de colegii din or. Chişinău: – asigurate cu computere – 10 biblioteci; – dispun de un computer – 6 biblioteci; – dispun de două computere – 2 biblioteci; – dispun de cinci-şase computere – 2 biblioteci; – conectate la reţeaua internet – 3 biblioteci; – utilizarea computerului cu acces la internet – 2

biblioteci; – există imprimantă – 2 biblioteci.

Argumentul situaţiei create – insuficienţa fi-nanţării locale pentru realizarea serviciilor moderne. Majoritatea utilizatorilor folosesc computerul pentru lucrări de secretariat: comunicări, rapoarte, date sta-tistice, fără a dispune de o bază de date, de un ca-talog electronic...

Pledând pentru studii moderne şi în scopul susţinerii studenţilor în procesul educaţional, am venit cu ideea către administraţia Colegiului de In-formatică unde activez, de a elabora o programă pentru bibliotecă de specialiştii de la Catedra de informatică, care ar include câteva module (Catalo-gul electronic, evidenţa beneficiarilor, achiziţiile).

IV. Obiective de perspectivă Utilizarea eficientă a informaţiei în bibliotecile

de colegiu este o condiţie a succesului pentru ziua de azi şi de mâine. A putea face faţă exigenţelor so-cietăţii informaţionale este necesar: – instruirea personalului privind folosirea noilor

echipamente, adică formarea cadrelor profesio-nale competente;

– existenţa unui program de instruire a bibliotecari-lor la diferite module, zone;

– comunicarea profesională la nivel interbibliotecar privind realizările tehnologice;

– salarii decente odată cu creşterea competenţe-lor.


51

Implementarea noilor tehnologii în regim sis-tematic în bibliotecile noastre: – ar duce la economisirea a numeroase resurse ma-

teriale, dar şi umane, soluţionând şi insuficienţa de cadre calificate care se înregistrează la moment;

– ar creşte procentul de calitate al serviciilor de colectare, prelucrare, regăsire, localizare şi difu-zare a informaţiilor;

– prin intermediul internetului s-ar putea utiliza şi alte resurse de informare, nu doar cele proprii;

– ar permite crearea site-lui în bibliotecă ce oferă posibilitatea utilizatorului să se informeze singur despre serviciile oferite;

– achiziţionarea unui număr suficient de calcula-toare pentru bibliotecari şi utilizatori ( 1 la 400).

Ca rezultat al noilor schimbări competenţele noastre în domeniul cunoaşterii surselor de informa-re se vor extinde, cuprinzând şi documentele elec-tronice. La fel creşte rolul bibliotecarului şi în educa-ţia pentru cultura informaţională, caracterizată şi „ca

abilitate de a supravieţui în sec al XXI-lea”, axată pe utilizator care trebuie să ştie şi să poată folosi resur-sele disponibile şi necesare cu referire la căutarea unei colecţii după diferite criterii (autor, titlu, date de publicare, ISBN, cuvinte-cheie la subiect), date referitoare la împrumutul colecţiei, existenţa pe raft.

Numai astfel vom putea fi parteneri educa-ţionali în instituţiile unde activăm, ajutând elevii să devină consumatori de informaţie nu numai tipărită, dar şi digitală.

Încheiere Pentru a fi realizate unele idei, proiecte în

instituţia unde activăm, trebuie mai întâi să recu-noaştem nevoia de informatizare şi schimbare în do-meniul biblioteconomic şi al tehnologiilor informa-ţionale.

„Scopul scuză mijloacele”, poate este cazul de a fi mai insistenţi şi ambiţioşi în realizarea obiec-tivelor trasate în exerciţiul funcţiei în raport cu admi-nistraţia şi cu instituţiile de ramură ierarhice.

Perfecţionarea şi formarea continuă a bibliotecarilor de colegii – o necesitate prioritară într-o Societate informaţională

Ala VLASOVA, şef bibliotecă, Colegiul Tehnologic

Motto: „Toată viaţa tinde spre perfecţiune, fără de a-ţi fi frică că ai s-o atingi. Perfecţiunea nu are limite.”

Învăţământul este chemat să contribuie într-o măsură din ce în ce mai mare la progresul de an-samblu al societăţii. Modernizarea învăţământului, schimbările condiţiilor de instruire şi educaţie înain-tează cerinţe majore faţă de bibliotecile din învăţă-mânt. Biblioteca de azi are nevoie de persoane cu capacităţi de adaptare, de creaţie şi de reflecţie.

Bibliotecarul de azi este un specialist în ştiin-ţele informării şi documentării, capabil să-şi asume efortul intelectual pentru îndeplinirea cerinţelor bib-liotecii moderne. Conservarea, gestionarea şi comu-nicarea documentelor presupun temeinice cunoştin-ţe de specialitate, iar relaţia directă cu publicul îl ob-ligă pe bibliotecar să aibă pe lângă capacităţi de co-municare elegantă şi eficientă şi o solidă pregătire psihopedagogică. Bibliotecarul îşi îndeplineşte cali-tativ munca. A. Deming s-a exprimat astfel, vizavi de calitate: „Calitatea nu înseamnă susţinerea unui anumit standard, ci un proces dinamic de perfec-ţionare permanentă.” Învăţătura şi dezvoltarea sunt părţi indispensabile ale sensului vieţii. Nici o minune sau vrajă nu-ţi pot da ceea ce poţi obţine cu ajutorul instruirii permanente şi dezvoltării.

Care este situaţia privitor la perfecţionarea şi formarea continuă a bibliotecarilor din colegii? Din analiza rezultatelor sondajului făcut de T. Ambroci la

Conferinţa anuală a ABRM în 2007 facem concluzia că în bibliotecile de colegiu există o problemă destul de serioasă privind studiile şi nivelul de pregătire pro-fesională a cadrelor. Acţiunile de instruire la care au participat bibliotecari din colegii au purtat un caracter nesistematic, ocaziţional şi a cuprins un număr mic de bibliotecari. În perioada activităţii Şcolii de Bibliote-conomie, care a fost veriga principală în instruirea specialiştilor, o parte din bibliotecarii colegiilor au avut posibilitatea de a participa la acţiunile de instruire şi perfecţionare. DIB ULIM rămâne a fi deschis pentru bibliotecarii din colegii, preconizând trei-cinci locuri la fiecare reuniune. La iniţiativa unor bibliotecari din colegii, cu susţinerea Centrului metodic al Bibliotecii USM, a DIB ULIM şi a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova au fost organizate acţiuni de instruire pentru bibliotecarii din colegii: − Atelierul profesional „Modernizarea bibliotecii de

colegiu – imperativ al timpului”, Colegiul de Infor-matică;

− Atelierul profesional „Cultura informaţională a beneficiarilor şi a personalului bibliotecii de cole-giu – cerinţă indispensabilă a Societăţii Informa-ţiei şi a Cunoaşterii”, Colegiul Financiar-Bancar;


52

− Conferinţa ştiinţifică „Secolul XXI – secolul co-municării: aspecte etico-morale”, Colegiul de Construcţii.

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei organizează cursuri de perfecţionare pentru bibliotecarii şcolari la care au participat şi 4 bibliotecari din colegii. Deşi cursurile au fost axate pe specificul activităţii biblio-tecii şcolare ele sunt binevenite şi pentru bibliote-carii din colegii.

Astăzi se impune necesitatea de a evidenţia şi a promova ideea învăţării pe parcursul întregii vieţi, care a devenit deja un imperativ al timpului şi al societăţii în care trăim. Pe lângă această necesi-tate este centrată şi motivaţia instruirii şi formării profesionale continue.

Motivaţia instruirii şi formării profesionale continue: − prevederile cadrului legal – Regulamentul de

atestare a cadrelor bibliotecare, conform căruia, bibliotecarul trebuie să treacă periodic prin etape de perfecţionare;

− posibilitatea de a beneficia de o majorare a sala-riului ca rezultat al unei atestări cu succes;

− interesul pentru dezvoltarea profesională şi per-sonală;

− conştientizarea necesităţii de perfecţionare, de formare a noi abilităţi;

− schimbarea mentalităţii profesioniste a bibliote-carului, eliberarea de vechiul stereotip al gândirii.

Formarea profesională continuă se axează pe 4 tipuri fundamentale de învăţare ce constituie pilonii cunoaşterii profesionale: − a învăţa să ştii, ceea ce înseamnă dobândirea

cunoştinţelor profesionale; − a învăţa să faci, ceea ce înseamnă aplicarea în

practică a cunoştinţelor profesionale; − a învăţa să trăieşti împreună cu alţii, ceea ce în-

seamnă a putea coopera cu alţi colegi, a face schimb de păreri, idei, cunoştinţe;

− a învăţa să fii şi a învăţa să devii, aceasta repre-zintă elementul valoric rezultat din cele trei tipuri de mai sus.

Formarea profesională continuă se bazează pe: − acumularea de noi cunoştinţe; − dezvoltarea competenţelor de activitate în echi-

pă şi de comunicare eficientă; − dezvoltarea competenţelor pentru aplicarea noi-

lor tehnologii informaţionale; − dezvoltarea capacităţilor de autoinstruire, autoeva-

luare, monitorizare şi perfecţionare a practicii pro-fesioniste.

Bibliotecarii din colegii necesită un şir de de-prinderi, abilităţi: − abilităţi tehnice – fiecare bibliotecar trebuie să

poată utiliza orice instrument sau echipament tehnic din bibliotecă (fax, xerox, calculator, apa-rat audio-video);

− abilităţi de interacţiune umană – utilizatorii de azi aşteaptă servicii imediate (aici şi acum);

− abilităţi pedagogice – pentru a comunica cu utili-zatorii, pentru a-i învăţa să caute informaţia necesară, pentru a-i învăţa să utilizeze calcula-torul;

− abilităţi profesionale speciale – de a fi în pas cu schimbările în domeniul profesional;

− abilităţi de comunicare, administrare, statistice şi altele.

Cum pot fi obţinute astfel de abilităţi? Cum pot fi instruiţi bibliotecarii din colegiu?

În primul rând sperăm să fie adăugat punctul (3) la Art. 16 al Proiectului Codului învăţământului cu următoarele: Perfecţionarea şi formarea continuă a bibliotecarilor din sistemul de învăţământ este asigurată de Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova.

Ministerul Culturii şi Turismului de comun acord cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului să contri-buie la constituirea şi funcţionarea Şcolii de Bibliote-conomie ca centru de instruire şi formare profesio-nală continuă a bibliotecarilor.

Avem nevoie de cursuri în care conţinutul programelor să aibă accent strategic întărirea com-petenţei şi performanţei, mediul creativ, atmosfera „deschisă” comunicării şi schimbului de opinii, expe-rienţa, ambianţa în care bibliotecarul să se simtă sigur şi comod.

Cum trebuie să fie organizate cursurile? Cre-dem că: − luând în consideraţie specificul învăţării adulţilor,

inteligenţei lor; − valorificând maximal potenţialul cursanţilor,

punându-se accent pe practica lor anterioară; − păstrând echilibrul dintre cultura lor generală şi

cultura profesională; − promovând învăţarea prin cooperare care asigu-

ră sinergia; − utilizând o gamă largă de metode care asigură

echilibrul dintre IQ (coeficientul intelectual) şi EQ (coeficientul emoţional);

− valorificând maximal cei trei factori: cognitiv, volitiv, afectiv al fiecărui participant la cursuri;

− luând în consideraţie condiţiile de muncă ale bib-liotecarilor din colegii (e specific fondul de carte care constă din literatură pentru licee, pentru colegii şi instituţii superioare de învăţământ, e


53

specific contingentul – bibliotecarii participă în procesul educativ al „tinerilor maturi”, deosebite sunt cadrele – numărul mic de angajaţi, deseori nespecialişti în domeniu, dar care trebuie să îndeplinească toate procesele de lucru în bibliotecă).

Care va fi impactul? Aflăm după astfel de cursuri. Procesul modern de formare profesională continuă oferă multiple căi de acces spre o instruire rapidă, de durată, funcţională. Trebuie încurajaţi bibliotecarii din colegii să fie membri activi ai ABRM, aceasta le oferă posibilitatea de a participa la dife-rite întruniri, conferinţe, seminare care le asigură legături cu alţi bibliotecari, oferă posibilitatea pentru schimb de idei şi experienţe, le ajută la moderni-zarea cunoştinţelor şi deprinderilor profesionale.

Trebuie să menţionăm rolul bibliotecilor uni-versitare în instruirea bibliotecarilor din colegiile de profil prin activităţile organizate: seminare, confe-rinţe, ateliere profesionale, acordarea consultaţiilor în grup şi individuale. Drept exemplu la acest capitol poate servi Biblioteca Universităţii Agrare.

Nu putem trece cu vederea rolul important al instruirii la locul de muncă – eficient şi accesibil pentru toţi. Noii angajaţi lucrează cu colegii mai experimentaţi care le oferă sprijin în activitate. Bib-liotecarii permanent învaţă, se dezvoltă, aplică deprinderi noi în practică, tind spre schimbare, spre perfecţiune pentru a face faţă cerinţelor mereu crescânde ale învăţământului modern.

„Fiecare se naşte, având în interior un bloc de marmură şi instrumentele necesare pentru pre-lucrarea lui. Putem căra toată viaţa acest colos

neprelucrat, îl putem mărunţi în bucăţele mici, sau îi putem da o formă impresionantă” (Richard Bach).

În concluzie exprimăm trei propuneri pentru perfecţionarea şi formarea continuă a bibliotecarilor din colegii: − De adăugat punctul (3) la Art.16 al Proiectului Co-

dului învăţământului cu următoarele: Perfecţiona-rea şi formarea continuă a bibliotecarilor din siste-mul de învăţământ este asigurată de Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova.

− Ministerul Culturii şi Turismului de comun acord cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului să contri-buie la constituirea şi funcţionarea Şcolii de Bib-lioteconomie ca centru de instruire şi formare profesională continuă a bibliotecarilor.

− Bibliotecile universitare să fie abilitate de orga-nele ierarhic superioare cu statut de Centru de Instruire continuă a bibliotecarilor din colegii.

Referinţe: 1. Calitatea învăţământului profesional-tehnic

şi cerinţele pieţii muncii: Materialele Conferinţei Internaţionale, Chişinău, 26-27 octombrie 2007. Ch.: UTM, 2007.187p.

2. Ambroci, T. Instruirea continuă şi autoins-truirea – o necesitate şi o responsabilitate a bibliote-carului din colegiu. În: Buletinul ABRM, 2008, nr. 1, p. 55-59.

3. Corghenci, L. Instruirea continuă a biblio-tecarilor – prioritate pentru Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova. În: Buletinul ABRM, 2005, nr. 2, p. 14-19.

Competitivitate informaţională, condiţie şi premisă a competenţei profesionale

Gutiera DONI, Şef serviciu, Asistenţă Metodologică şi Marketing

Biblioteca Centrală a Universităţii de Stat din Moldova,

Constituirea unei societăţi şi economii de succes, bazate pe cunoaştere, pretinde formarea de noi atitudini şi capacităţi, un acces mult mai larg la oportunităţile de educaţie şi de învăţare permanentă şi măsuri de protecţie socială, pentru a însoţi schim-bările rapide şi generale care au loc în societatea contemporană.

Recunoaşterea calificărilor profesionale şi asigurarea calităţii învăţământului superior sunt piloni esenţiali ai Procesului de la Bologna, care permit integrarea într-un mediu educaţional şi de cercetare competitiv, axat pe calitate şi performanţă.

În contextul intensificării colaborării europene în domeniul educaţiei, dimensiunea europeană a educaţiei capătă noi valenţe odată cu realizarea unei „societăţi a cunoaşterii”:

Mediul actual este complex, divers şi foarte dinamic. Producerea şi diseminarea masivă a infor-maţiilor va duce la democratizarea proceselor cu-noaşterii oferind acces larg tuturor persoanelor la marea masă informaţională care ne înconjoară. Cu-noaşterea va lua locul informaţiei pe toate planurile şi în toate domeniile. Internet, baze de date ştiinţi-fice online, educaţia pentru informaţie, performanţă,


54

globalizare, competiţie sunt concepte din ce în ce mai folosite în societatea contemporană.

Tehnologiile informaţionale performante impun viitorului specialist să corespundă exigenţelor societăţii, reclamă flexibilitate, creativitate, puterea de a gestiona eficient raporturile dintre continuitate şi schimbare. Formarea noii generaţii trebuie să vizeze adaptarea la un astfel de mediu şi presupune o capacitate bine consolidată de operare eficientă cu diverse resurse informaţionale vizuale, auditive, conceptuale. Aceste schimbări impun o educaţie permanentă şi implică folosirea calculatorului, a Internetului şi a bazelor de date în mod profesional.

Informatizarea bibliotecilor nu mai este o simplă opţiune. Presiunea solicitărilor informaţiona-le, dezvoltarea într-un ritm extraordinar a colecţiilor de bibliotecă, numărul mare de activităţi repetitive şi, nu în ultimul rând, contextul biblioteconomic con-temporan, obligă bibliotecile să se informatizeze. Informatizarea contribuie la reducerea timpului con-sumat cu unele servicii, la diminuarea costurilor. Permite în acelaşi timp să se evite repetarea unor sarcini identice în multe biblioteci; permite accesul rapid şi precis la informaţii cu caracter sau ajută chiar la buna gestionare şi administrare a biblioteci-lor. De asemenea, prin informatizare se realizează unele activităţi care manual ar fi, dacă nu imposibile, atunci de lungă durată, ca de exemplu cele statis-tice sau bibliografice complexe.

Informatizarea unei biblioteci trebuie prece-dată de un studiu care să definească domeniile la care se referă, obiectivele, costul echipamentului şi al funcţionării. Studiul va trebui să definească even-tualele constrângeri în executarea sarcinilor de pro-cedură mai mult sau mai puţin rigide şi uniforme sau ale participării la o reţea. Noile tehnologii obligă bib-liotecile să coopereze. Într-un context informaţional, condiţionat de o tehnologie din ce în ce mai sofisti-cată, bibliotecile nu mai pot rămâne entităţi izolate care deservesc o comunitate locală bine cunoscută.

Societatea contemporană stă sub semnul şi influenţa informaţiei, toate activităţile şi procesele fiind bazate pe informaţie, pe regăsirea şi folosirea ei eficientă, astfel încât este vital pentru orice per-soană să regăsească rapid şi uşor documentele necesare educaţiei şi muncii sale.

În prezent toate organizaţiile, inclusiv bibliote-cile şi centrele de informare cunosc un grad ridicat de schimbare. În acest mediu al informaţiei, bibliotecarii, editorii şi toţi cei care lucrează în industria informaţiei revin în centrul atenţiei. Profesiile infodocumentării îşi demonstreze valoarea lor în comunitate, explozia informaţională accentuează încă o dată rolul vital al acestor profesii. Regula de bază este adaptarea rapidă la cererile tot mai diverse şi mai specializate

ale utilizatorilor. Noţiunea de serviciu public trebuie acum înţeleasă ca serviciu în slujba publicului.

Specialiştii în informare deţin toate instru-mentele şi cunoştinţele necesare pentru a ajunge la resursele informaţionale. Ei trebuie să înţeleagă şi să satisfacă nevoile informaţionale ale comunităţii în care lucrează, să poată folosi eficient vasta reţea on-line, să filtreze şi să organizeze site-uri Web, şi mai ales să ofere îndrumare şi asistenţă utilizatori-lor, care au devenit principalul element al actului de informare. Nu informaţiile lipsesc astăzi, ci instru-mentele de filtrare a lor, de evaluare critică. Supra-saturarea informaţională a societăţii presupune achiziţionarea unui bagaj de cunoştinţe solide pentru lucrul cu resursele informaţionale.

Competenţa informaţională este abilitatea de a folosi eficient informaţia. Persoanele competente informaţional sunt persoanele care au învăţat cum să înveţe. Ei ştiu cum să înveţe pentru că ştiu cum este organizată cunoaşterea, cum să regăsească informaţiile şi cum să folosească informaţia astfel încât şi alţii pot învăţa de la ei. Sunt persoane pre-gătite pentru instruirea permanentă, deoarece ei pot regăsi oricând informaţia necesară rezolvării oricărei probleme sau luării oricărei decizii.

Pentru competenţa în lucrul cu informaţia con-tează mai puţin forma sau suportul pe care este prezentată aceasta. Este o competenţă generală, pe care regăsim dincolo de multitudinea de competenţe specifice necesare pentru utilizarea unui computer, bibliotecă, reţea sau a Internetului şi ale cărei compo-nente tipice includ: a recunoaşte nevoia de informa-ţie; a şti care este tipul de informaţie de care ai nevoie; a găsi şi accesa informaţia; a evalua această informaţie; a asambla şi organiza; a utiliza informaţia.

Profesioniştii informării şi-au însuşit deja abi-lităţi şi deprinderi informaţionale, cunosc principale-lor instrumente de informare, pe format tipărit sau electronic, ştiu cum să folosească la maximum ba-zele de date ştiinţifice on-line, oferta bogată a Inter-netului şi a mediilor multimedia. Este nevoie de o educaţie şi de o pregătire continuă a bibliotecarului pentru cultura informaţiei. În acest mediu în conti-nuă transformare, perfecţionarea profesională repre-zintă o condiţie esenţială a parcursului profesional al oricărei persoane. Pe lângă studiile de specialitate iniţiale, profesionistul în informare trebuie să cu-noască foarte bine cel puţin două limbi străine, să aibă cunoştinţe solide de utilizare eficientă a calcu-latorului şi a Internetului. Prin participarea la diverse cursuri de perfecţionare, la seminarii, la programe de documentare şi schimburi de experienţă, prin publicarea de articole şi cărţi de specialitate, orice persoană se adaptează la cerinţele în continuă schimbare din societate. Inovarea educaţională,


55

creaţia ştiinţifică, tehnică şi artistică reprezintă mo-dalităţi necesare de îmbunătăţire şi creştere perma-nentă a nivelului educaţional şi profesional. Forma-rea continuă, de-a lungul întregii vieţi, reprezintă singura posibilitate pentru orice bun cunoscător al exigenţelor actuale ale profesiei sale.

În colaborare strânsă cu profesorii, bibliote-carii trebuie să ofere oricărei persoane pregătire de specialitate în folosirea documentelor de orice tip. Instruirea biblioteconomică, îndrumarea şi asistenţa oferită publicului în căutările simple şi complexe pe care acesta le face sunt doar câteva dintre activi-tăţile zilnice ale specialistului în informare. Educaţia utilizatorilor pentru informare este premisa bunei funcţionări a societăţii contemporane.

Bibliotecarul este mediatorul dintre resursele de informare şi utilizatori, are un rol activ în bibliote-că, află nevoile de informare ale cititorilor, îi învaţă să folosească instrumentele de căutare şi echipa-mentele electronice, valorifică resursele bibliotecii, dar şi pe cele on-line, caută informaţii, oferă asisten-ţă directă şi personalizată utilizatorului.

Educaţia pentru informaţie presupune folosi-rea eficientă a catalogului bibliotecii (tradiţional, pe fişe, dar şi on-line ) şi a instrumentelor secundare de informare (bibliografii, ghiduri, anuare), cercetarea activă a colecţiei bibliotecii, utilizarea noilor tehnolo-gii informaţionale (programele de calculator, Interne-tul, utilizarea soft-ului de birou, proiectarea de pagini Web, folosirea instrumentelor de căutare şi a medii-lor electronice de stocare a datelor, dar şi evaluarea critică a resurselor informaţionale. Utilizatorii trebuie să fie asistaţi cu competenţă astfel încât, într-un me-

diu prielnic, să poate utiliza liber şi confidenţial, resursele de informare pentru care optează.

În gestionarea activităţii de educaţie a utiliza-torilor, câteva principii metodologice sunt unanim recomandate: însuşirea de către utilizatori a abilităţi-lor necesare pentru valorificarea optimă a serviciilor şi resurselor documentare ale bibliotecii, evaluarea per-manentă efectuată înainte, în timpul şi la încheierea procesului de instruire, câştigarea încrederii utilizato-rului în bunăvoinţa şi disponibilitatea personalului de a-l servi, strânsa colaborare, atragerea sprijinului cad-relor didactice universitare, necesitatea desemnării unui coordonator cu normă întreagă, existenţa unui curs de instruire bibliografică, includerea bibliografiilor referitoare la colecţiile bibliotecii.

Principalele funcţii ale unui bibliotecar, forma-tor şi consilier de informare, sunt: diseminarea infor-maţiei către utilizator, oferirea asistenţei directe, personale utilizatorului, educarea utilizatorului pentru folosirea instrumentelor de referinţă, dezvoltarea rolului bibliotecii ca instituţie educaţională, sprijinul acordat utilizatorilor în selectarea celor mai bune surse de informare, justificarea existenţei bibliotecii prin demonstrarea valorii ei în faţa celor care o susţin.

Bibliotecile tradiţionale îşi dezvoltă compo-nenta virtuală prin tot ceea ce înseamnă participare activă la reţea: acces la distanţă la catalogul prop-riu, digitizarea colecţiilor, gestionarea resurselor Internet, acces la bazele de date ştiinţifice online, servicii de referinţe prin e-mail. Dar toate aceste noi oportunităţi de comunicare şi relaţionare cu utiliza-torul bibliotecii trebuie să aibă o bază informativă şi de promovare puternică.

Formarea continuă a bibliotecarilor şcolari – condiţie necesară în ridicarea calităţii activităţii în bibliotecă

Liuba ARION, specialist principal, DGETS Chişinău

Motto: „Istoria civilizaţiei poate fi exprimată în şase cuvinte: cu cât mai mult ştii, cu atât mai multe poţi”.

E. Ali

Întrunirile profesionale sunt o modalitate efi-cientă de a se stabili legături de colaborare, dialo-guri profesionale, în care sunt dezbătute problema-tici de profesie.

Ultimii ani în învăţământul preuniversitar se pune accent pe calitate. Dar ce este calitatea? Cali-tatea este învăţarea continuă, care asigură uneltele necesare pentru ameliorarea procesului de activitate.

Argumentele de bază care impun necesita-tea de formare continuă a bibliotecarilor sunt:

• Societatea se dezvoltă şi trebuie să ne dezvol-tăm profesional şi noi;

• Astăzi biblioteca este privită ca o instituţie care ajută la instruirea pe parcursul întregii vieţi (biblioteca care învaţă);

• În biblioteci se introduc tehnologiile informaţiona-le moderne, intră documente netradiţionale, se diversifică serviciile şi produsele propuse utiliza-torilor;


56

• Cititorii sunt alţii cu alte cerinţe, racordate la ziua de azi.

Formarea continuă contribuie la creşterea imaginii bibliotecii şi a bibliotecarului în comunitatea şcolară. Ca activitatea să devină eficientă, bibliote-carul trebuie continuu să se instruiască, să studieze şi permanent să-şi perfecţioneze măiestria profesio-nală.

Nu poţi deveni un bibliotecar profesionist dacă: • Cititorii sunt alţii cu alte cerinţe, racordate la ziua

de azi. • Nu cunoşti literatura de specialitate de ultimă

oră, inclusiv acte normative de specialitate, standarde, programe, strategii ş.a.;

• Nu citeşti permanent presa de specialitate; • Nu eşti la curent cu noutăţile editoriale destinate

beneficiarilor bibliotecii şcolare (elev, profesor); • Nu cunoşti cărţile premiate la Salonul Internaţio-

nal de carte pentru copii; • Nu studiezi şi nu utilizezi în practică îndrumările

metodice ale diferitor întruniri profesionale; • Nu participi la întrunirile profesionale de diferit

nivel; • Din informaţia acumulată nu-ţi creezi o atitudine

proprie, dacă nu dai dovadă de creativitate, • Propria experienţă n-o promovezi printre colegi.

Metodistului responsabil de activitatea biblio-tecilor şcolare îi revine rolul de stimulator prin asu-marea următoarelor responsabilităţi: • Cunoaşterea şi recunoaşterea necesităţilor indi-

viduale a personalului; • Crearea oportunităţilor; • Stimularea personalului.

Noi, metodiştii responsabili de activitatea bib-liotecilor şcolare din cadrul Direcţiei generale educa-ţie şi sport din municipiul Chişinău, investim în instruirea bibliotecarilor, căci numai astfel putem crea resurse umane cu talent, de care va beneficia comunitatea şcolară şi cea profesională. Noi încu-rajăm, stimulăm şi facilităm constant, sistematic şi coerent dezvoltarea profesională. Formarea conti-nuă este o chestiune personală a fiecărui bibliote-car, iar metodistului îi revine funcţia de ghidare a acestui proces continuu ţinând cont de specificul fie-cărui bibliotecar în parte. Astfel, dirijarea procesului de formare continuă este planificat şi realizat pentru următoarele grupe de bibliotecari: • Bibliotecari experimentaţi, cu studii de

specialitate; • Bibliotecari mai puţin pregătiţi în profesie; • Bibliotecari începători.

Prima categorie de bibliotecari sunt atraşi în pregătirea îndrumărilor metodice, prestarea orelor şi

acţiunilor publice în cadrul activităţilor de formare continuă, acordarea asistenţei metodologice în bib-liotecile şcolare – pilot. Ei sunt pregătiţi ca formatori la seminare, simpozioane. Pentru bibliotecarii din categoria a doua se organizează seminare cu subiecte solicitate de ei sau ţinându-se cont de ca-renţele depistate în cadrul ieşirilor pe teren.

Şcoala bibliotecarilor începători are menirea de a iniţia în profesie bibliotecarii noi, de regulă nespecialişti. Ultimii ani se înregistrează o fluctuaţie sporită a cadrelor de bibliotecari şi noii angajaţi nu au cunoştinţe biblioteconomice şi este necesar de organizat stagii pentru ei, de asemeni şi asistenţă metodologică individuală în teren. În acest caz are loc iniţierea angajaţilor în profesie şi încadrarea lor pas cu pas în toate procesele de activitate.

Pentru fiecare categorie de bibliotecari sunt planificate acţiuni de formare continuă în planul complex al DGETS. Lunar au loc şedinţe de lucru cu bibliotecarii mai puţin pregătiţi în profesie, la care se organizează comunicări pe cele mai actuale şi importante subiecte. Comunicările sunt completate de către bibliotecarii cu experienţă cu aspecte prac-tice: prezentări de carte, convorbiri, reviste bibliogra-fice. Astfel, ei au obligaţia şi datoria de a studia lite-ratura de specialitate, fac primele încercări de a se prezenta în faţa colegilor, se cunosc mai bine reci-proc. Bibliotecile şcolare-pilot servesc drept centre metodice pentru bibliotecarii şcolilor din apropiere, fiind tutore pentru aceştia.

Poşta circulară este o tehnică de formare continuă dirijată. Se alege sursa pentru studiu care va circula de la un bibliotecar la altul. Fiecare din ei studiază individual, recenzează, scrie un aviz la sursa studiată. Astfel, bibliotecarii îşi formează abi-lităţi de studiere profundă şi sintetizare a unei luc-rări. Bibliotecarii şcolari trebuie mereu să se instruiască, să cunoască conţinutul publicaţiilor intrate recent în bibliotecă şi a curriculumului şcolar. Această tehnică de formare continuă este eficientă pentru un număr nu prea mare de bibliotecari şi am utilizat-o recent, când dirijam activitatea bibliotecilor şcolare dintr-un sector. Mai târziu ne-am dezis de utilizarea ei din cauză că avem în responsabilitatea fiecărui metodist câte 70 de biblioteci şcolare loca-lizate în câte două sectoare ale municipiului.

Autoinstruirea este condiţia succesului în for-marea continuă a bibliotecarilor. În acest scop au fost propuse bibliotecarilor subiecte pentru studiu individual, ţinându-se cont de rezervele profesionale ale fiecăruia şi indicându-se locul şi termenul comu-nicărilor. Autoinstruirea are loc şi în cazul utilizării mai multor surse de referinţă pentru satisfacerea ce-


57

rinţelor cititorilor. Contactul permanent cu beneficia-rul contribuie de asemenea la autodezvoltarea pro-fesională a bibliotecarului.

Participarea la întrunirile profesionale organi-zate de Centrul Metodic municipal al DGETS dau posibilitate de a face cunoştinţă cu teme actuale şi interesante, cu noi forme şi tehnici de lucru.

Activităţile de formare continuă a bibliotecari-lor sunt diverse: • Conferinţe, simpozioane, seminare; • Ateliere de lucru, traininguri; • Mese rotunde, dialoguri profesionale; • Uniuni, stagii pentru specialiştii începători, cur-

suri; • Vizitarea altor biblioteci; • Discuţii neformale între colegi; • Întocmirea de ghiduri, pliante pentru cititori, sem-

ne de carte; • Poşta circulară; • Studierea literaturii de specialitate şi schimbul de

experienţă; • Studierea calculatorului în cadrul cursurilor

pentru profesori; • Atestarea (primirea şi confirmarea gradelor de

calificare). Formatorii sau moderatorii utilizează tehnici

variate de instruire: expunerea, conversaţia, demon-strarea, modelarea, exerciţiu, activitatea în echipă, problematizarea, descoperirea, cercetarea, saltul de idei, jocurile, studiul de caz, brainstormingul. Variate sunt şi subiectele propuse bibliotecarilor: • Bibliotecarul şcolar – promotor de valori pentru

tânăra generaţie, reuniune metodică; • Gestionarea eficientă a fondului de carte – con-

diţie pentru prestarea serviciilor de calitate în biblioteca şcolară, seminar-training pentru biblio-tecarii începători;

• Evidenţa activităţii de bibliotecă şcolară, uniune metodică;

• Modernizarea bibliotecilor şcolare – cerinţă de bază în formarea beneficiarilor, atelier profesional;

• Cultivarea culturii lecturii – modalitate de forma-re a beneficiarilor în biblioteca şcolară, seminar pentru patronii bibliotecii şcolare (directori şi directori adjuncţi);

• Biblioterapia – formă sublimă de reabilitare a moralităţii, spiritualităţii şi inteligenţei, simpozion în cadrul şcolii experienţei avansate

• Formarea culturii informaţionale la elevi – misiu-nea bibliotecii şcolare din secolul XXI.

Una din condiţiile formării bibliotecarilor com-petenţi, adică performanţi, o constituie stimularea organizată a aptitudinilor pentru efectuarea unor

lucrări de cercetare cu caracter ştiinţific, metodic sau de generalizare a propriei experienţe. Pentru cercetare se aleg subiecte şi documente atât din trecut, cât şi actuale. Aceste cercetări sunt prezen-tate în cadrul primirii gradelor de calificare şi sunt un suport binevenit pentru bibliotecarii mai puţin iniţiaţi în profesie, de aceea în cadrul unei şedinţe bibliote-carii, care se pregătesc să obţină grade de calificare susţin lucrările de cercetare în faţa colegilor. Dori-torii de autoformare beneficiază de aceste lucrări în cabinetul metodic al DGETS.

Pentru bibliotecarii şcolari sunt multe teme neexplorate: • Cel mai des instituţia poartă un nume şi ar fi

binevenit ca bibliotecarul să cerceteze şi să întocmească o bibliografie amplă a personalităţii numele căruia îl poartă instituţia;

• S-ar putea întocmi bibliografii şi la alte subiecte, dar ţinându-se cont de cele deja existente, căci activitatea de căutare, cercetare, selectare şi întocmire a bibliografiilor este o muncă enormă. Centrul metodic concentrează toată activitatea metodică şi bibliografică. Aceste bibliografii ar servi ca suport pentru colegi, pentru elevi, dar şi pentru profesori în procesul de pregătire pentru acţiunile educaţionale;

• Varietatea temelor de cercetare să se extindă şi asupra scriitorilor şi a personalităţilor de cultură care au tangenţe cu biblioteca. Cercetările pro-funde în acest aspect ar dezvălui mai profund activitatea acestora (Gh. Asachi, Sp. Haret, N. Iorga etc.);

• Diversificarea subiectelor şi formelor de instruire la DGETS, inclusiv acţiunile demonstrative.

Formarea continuă este dezvoltarea creativă a bibliotecarilor, impusă de societate, cu condiţia că ei îşi vor schimba atitudinea faţă de sine şi faţă de utilizatori, vor dori să-şi îmbunătăţească propriile performanţe, vor putea face faţă schimbărilor impu-se de societate, vor conştientiza că trebuie să fie eficienţi în profesie, vor învăţa să-şi dezvolte aptitu-dinile, să-şi depăşească slăbiciunile, să-şi valorifice timpul, energia şi profesionalismul.

Bibliotecarii şcolari beneficiază de cursuri de formare continuă la Institutul de Ştiinţe ale Educa-ţiei. Cu toată critica la adresa acestor cursuri, ele sunt binevenite deoarece în republică creşte numă-rul bibliotecarilor fără studii speciale în domeniu, iar metodiştii, în majoritatea cazurilor, de asemenea nu sunt specialişti şi aceşti bibliotecari nu cunosc aspectele activităţii bibliotecii, actele normative etc. Cursurile pe lângă IŞE sunt unica modalitate de iniţiere în profesie. Pentru eficientizarea acestor cur-


58

suri este nevoie ca ele să fie organizate pentru dife-rite categorii de bibliotecari, inclusiv şi metodişti, luc-rările prezentate la cursuri trebuie să fie rezultatul cercetărilor şi studiului de cel puţin un an, iar proiec-tele prezentate să reflecte aceste rezultate. Bibliote-carii începători şi-ar putea lua pentru cercetare subiecte ce ţin de specificul activităţii într-o biblio-tecă şcolară.

Cunoştinţele în pedagogie şi psihologie oferite de IŞE sunt necesare bibliotecarului şcolar care lucrează cu diferite categorii de elevi şi este parte componentă al consiliului profesoral şi parti-cipă la opera de formare a personalităţii copiilor.

Generalizarea şi promovarea experienţei avansate oferă posibilitatea de a cunoaşte activi-tatea şi realizările colegilor de breaslă. Un bogat schimb de experienţă inclusiv al colegilor de peste hotare oferă întrunirile organizate de centrele meto-dice din republică, care găsesc spaţiu şi pentru bib-liotecile şcolare, fapt pentru care le aducem sincere mulţămiri.

Formarea continuă este cheia succesului în profesie, asigură o carieră profesională şi favorizea-ză creşterea profesionalismului cadrelor şi calităţii serviciului biblioteconomic în învăţământ.

Bibliografie: 1. Cerghit, Ion. Metode de învăţământ. – Bucureşti:

Grupul editorial ALL, Editura Didactică şi Peda-gogică, 1980.

2. Copilu, l Dumitru. Tendinţe actuale şi perspecti-ve privind formarea cadrelor didactice în învă-ţământul preuniversitar mondial. - Ch., 1995.

3. Corghenci, Ludmila. Instruirea continuă a biblio-tecarilor în contextul politicii de edificare a socie-tăţii informaţionale. ŞBM : Buletin trimestrial, 2004, nr. 3-4, P. 17-20.

4. Costiuc, Tatiana. Perfecţionarea profesională - o permanentă preocupare a Bibliotecii judeţene „O. Goga”, Şcoala de Biblioteconomie din Mol-dova: Buletin trimestrial, 2003, nr. 4, P. 49-50.

5. Kulikovski, Lidia. Tendinţe de instruire, abilităţi necesare bibliotecilor de mâine (comentariu la sfârşit de an 2004), ŞBM: Buletin trimestrial, 2003.- nr. 3-4, P. 12-16.

6. Digodi, Irina. În vizor – libertatea intelectuală, ŞBM : Buletin trimestrial, 2002, nr. 1, P. 13-14.

7. Leahu, Olesea. Metode de instruire continuă a bibliotecarilor, ŞBM: Buletin trimestrial, 2004, nr. 3-4, P. 42-49.

Cântare profesiei

Ludmila CEREŞ, şef bibliotecă, Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie, Stăuceni

Timpul poate ofili trandafirii, Timpul poate schimba albia unui râu,

Timpul poate muta munţii din loc...

Timpul, însă a fost neputincios în faţa unei frumoase profesii cu rădăcini în negura vremurilor, în preistorie, în Edenul despre care se spune că l-am pierdut. Dar nu este aşa, pentru că paradisul, vorba lui Borges, înseamnă tocmai Bibliotecă.

Numai bibliotecile sunt adevărate maşini ale timpului cu ajutorul cărora oamenii colindă înfioraţi meleagurile de ieri şi de mâine. Lucrarea cărţii şi a slujitorilor ei nu se împlineşte de la sine, ci încol-ţeşte numai în miezul de foc al tuturor razelor care pleacă din noi, ca o trudă aleasă, în care ard esen-ţele noastre cele mai pure.

Noi, bibliotecarii, suntem cei care cinstim Cuvântul. Dumnezeu prin Cuvânt a făcut cerul şi pământul. Ce poate fi mai convingător decât versu-rile poetului V. Militaru: „La început era Acela fără de-nceput: Cuvântul

Dumnezeu care făcut-a Cerurile şi Pământul... Fără chip era pământul, întuneric şi pustiu, Peste apele sub noapte Dumnezeu fiind doar Viu...”

Cărţile sunt minunata creaţie a geniului uman, sunt, indiscutabil, mai întâi de toate, lucrări ale Spiritului Divin. Noi suntem cei care nu trecem pe lângă cărţi ca pe lângă oricare alte lucruri frumoase.

Pentru noi, bibliotecarii, biblioteca este un orizont magic al iubirii de carte şi al înţelepciunii, ea ne este necesară ca apa, ca aerul, ea ne este universul dorit. Numai biblioteca aduce pe aripile aurite ale paradisului cel mai de preţ cadou: cunoaşterea.

Ea, Biblioteca, este ca un labirint căutat, noi suntem cei care îi cercetăm anotimpurile; Ea ne este ţărmul spre care alergăm ca spre o perlă din


59

visul eternităţii. Numai pentru noi, bibliotecarii, cărţile devin luceferi pe bolta ştiinţei, biblioteca – prietenă nepreţuită, spre care venim în fiecare zi cu noi speranţe şi de fiecare dată găsind inestimabile comori.

Noi putem oferi oamenilor lumina deschisă spre multitudinea de informaţii. Spre bibliotecă, precum spre un ţărm, ar trebui să alerge fiecare om, ca spre o stea strălucitoare a muncii intelectuale, ca spre o mamă a cunoaşterii. Bibliotecarul cu pasiune pentru carte, pentru cultură, cu dăruire necondi-ţionată pentru oameni, cu o dorinţă permanentă de mişcare spre profesionalism, cu un respect faţă de profesie, determină o stimă şi o ţinută a vocaţiei în general, doar el este un sacerdot al culturii cărţii şi nu poate fi decât un intelectual foarte energic şi informat.

Noi nu suntem nişte funcţionari pasivi, ci stimulatori, din cei care caută, cu orice prilej, să pună în serviciu cartea, îndrumând cititorii pe care îi putem modela, prin sfaturi în procesul evolutiv al lecturii, având mereu în faţa ochilor poate cea mai cuprinzătoare definiţie a actului magic al lecturii, pe care a dat-o lucidul cronicar Miron Costin: „...că nu iaste altă şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă, decât cetitul cărţilor...”

Munca noastră este foarte diferenţiată în raport cu profilul bibliotecii şi al cititorilor care o frecventează. Formula ingenios şi concis exprimată „de la bibliotecarul – un om printre cărţi, la bibliote-carul – un om printre oameni" s-a dovedit a fi utilă şi expresivă. Principalele elemente psihologice care concură la formarea competenţei bibliotecarului sunt intuiţia cognitivă, tactul pedagogic şi spiritul de cooperare.

Există un cod etic – propriu bibliotecarului, dar nu există un jurământ care să-l conducă în profesie. Dacă ar fi să-l formulăm, el ar trebui să sune astfel: „Jur să slujesc Cartea şi valorile cuprinse în Ea în drumul lor către oameni. Jur să slujesc oamenii în aspiraţia lor către adevăr, ştiinţă şi frumos, în drumul lor fundamental şi nediscriminatoriu la lectură, studiu şi informare”.

Bibliotecile sunt un for de comunicare între cititori, sunt ca o autoritate care creează sau pune în circulaţie cărţile pentru toţi cei care cinstesc cuvântul scris. Pentru că:

– A iubi cărţile înseamnă a ne respecta unii pe alţii şi a ne accepta în policromia noastră de flori ale aceluiaşi câmp, pentru că din nevoia de alţii s-au scris pe lume cărţi;

– A iubi cărţile înseamnă a ne sluji unii pe alţii cu dăruire şi cu cinste, pentru că din dăruirea necurmată se scriu pe lume cărţi;

– A iubi cărţile înseamnă a crede în forţa creatoare a omului şi în finalitatea împlinitoare a faptelor lui, pentru că din încredere în ziua de mâine şi în puterea gândului s-au scris pe lume cărţi;

– A iubi cărţile înseamnă a iubi pământul din care vii şi limba în care vorbeşti cu tine, pentru că din nemărginita iubire s-au scris cărţile pământului şi neamului nostru.

„Este interesant să observăm, ne îndeamnă Gr. Vieru, că cele mai multe cuvinte româneşti care exprimă lucruri esenţiale sunt compuse din cinci litere: Iisus, Crist, Maria, Paşti, Putna, Cruce, Preot, Altar, Vatră, Soare, Stele, Carte... Să fie oare la mijloc o simplă coincidenţă numerică?! Nu stă oare această cifră a sunetelor româneşti sub semnul unei taine?!”

Românii au iubit întotdeauna cartea şi au respectat puterea ei miraculoasă, chiar dacă vitregiile vremii nu i-au lăsat să-i ridice palate. O dovadă că preocupările intelectuale nu au lipsit pe meleagurile româneşti sunt cuvintele păstrate în limba noastră: a scrie, scrisoare, scriptură, carte. Despre scrisul cronicarilor Miron Costin şi Ion Neculce ne spune Ştefan O. Iosif:

„Când mă cuprinde dor adânc de ţară Şi n-am pe nimeni să-mi potoale dorul, Iau Cartea unde curge sfânt izvorul De-nţelepciune şi tărie rară…” Din plină dragoste de Carte a fost legată de

bibliotecă şi soarta Marelui nostru poet Naţional M. Eminescu. În anul 1858, fiind elev la Cernăuţi, profesorul Aron Pumnul i-a încredinţat rolul de bibliotecar al bibliotecii elevilor români, adăpostită chiar în casa marelui cărturar. Era pentru prima dată când i se încredinţa lui Eminescu funcţia de bibliotecar, pe care a îndeplinit-o cu multă pricepere.

La Viena, asociaţia studenţească „România jună”, în prima ei şedinţă, din aprilie 1871 l-a ales pe Eminescu, prin vot unanim, ca bibliotecar al societă-ţii, astfel din nou poetul dă dovadă de o mare pasiu-ne pentru păstrarea şi organizarea lecturii cărţilor. În septembrie 1874 a fost numit bibliotecar la Bibliote-ca Universităţii din Iaşi. Aici el a organizat fondurile şi a întocmit registrele de inventar, a elaborat cata-loage, a achiziţionat un număr important de cărţi româneşti şi manuscrise din sec. XV-XVIII. Cine vizitează astăzi Biblioteca Centrală a Universităţii „M. Eminescu” din Iaşi poate găsi registrele în care, cu scrisul lui frumos şi ordonat, poetul trecea cărţile


60

cu atâta trudă adunate pentru folosul studenţimii şi al întregii populaţii ieşene.

A poseda o carte – cu secole în urmă – era o importanţă majoră. Nimic altceva nu era considerat ca o nobilă îndeletnicire, decât arta de a copia un manuscris, de a-l împodobi cu miniaturi şi de a-l transmite astfel posterităţii.

Giovanni Boccaccio a copiat cu mâna nemu-ritoarele versuri ale Divinei Comedii de Dante Alighieri pentru a le înmâna, drept cel mai preţios dar, prietenului său, primul mare liric modern al Europei, Francesco Petrarca.

Setea umanităţii de a şti, de a cunoaşte face explozie în Renaştere. Efectele tiparului, una dintre cele mai importante descoperi ale omenirii, sunt extraordinare. Galaxia Gutenberg îşi spaţiază la infinit dimensiunile, ajungând în contemporaneitate la peste şase miliarde de tipărituri anual. În aceste „urne sacre”, cum numeşte marele nostru prozator Mihail Sadoveanu cărţile, în aceste urne sacre în care poeţii şi cugetătorii şi-au închis inimile şi gân-durile, găsim acea putere fără de moarte care mişcă umanitatea înainte, în necontenitul ei progres. Şi nu va putea fi uitat vreodată elogiul adus cărţii de către Tudor Arghezi, final potrivit oricărei încheieri de travaliu intelectual:

„…Carte frumoasă, cinste cui te-a scris, Încet gândită, gingaş cumpănită, Eşti ca o floare-anume înflorită Mâinilor mele care te-au deschis…” Bibliotecarul sfinţeşte locul? Noi suntem cei

dăruiţi profesiei. Cu pasiune şi cu tendinţa de a atinge profesionalismul, şi, de ce nu, cu o vocaţie educativă din copilărie spre carte şi bibliotecă suntem un pilon real în protecţia socială pe plan cultural. Şi iarăşi ajungem la sublima lucrare a cuvântului, la efortul de a găsi cartea necesară, dar

necesară utilizatorului concret. M. Beniuc spunea în acest sens că o carte e de o mie de ori mai preţioa-să dacă lângă ea, aproape de ea, stă o călăuză, bibliotecarul.

Chiar dacă trăim într-o lume care, paradoxal tinde să marginalizeze Cartea, aceasta din urmă rămâne, sublim rămâne, sfetnic şi toiag, izvor şi mândrie, depărtare şi casă, cântec şi rugă, dăruire din dăruire şi libertate din libertate.

Fie ca acest lăcaş, cu comorile şi vrednicii lui slujitori, care stau împreună, mândri şi de folos pe umerii unui titan ridicat din sevele acestui neam; fie ca Biblioteca să treacă prin vreme îmbogăţindu-se şi îmbogăţind, ca roadele pământului mereu împlinite în toate anotimpurile vieţii!

Căci zice V. Militaru: „Anii trec şi trec decenii peste lume, iar Cuvântul E sămânţa care parcă pe pământ o poartă vântul; Şi din fiece grăunţă pe pământ mănos căzută, Iese – un spic de boabe pline – pentru una dând o sută...”

Deci „Femeia şi Floarea, Cartea şi Femeia trebuiesc admirate de unul singur, în tăcere” (Gr. Vieru).

Bibliografie: 1. Enăchescu, T.A. Cartea mea-i, fiule, o treaptă.

În: Cartea. Biblioteca. Cititorul. Ch.: Litera, 2000. P. 72-75.

2. Lupu, I. Etică şi democraţie. În: Biblioteca. 1990, nr. 3, p. 1.

3. Rău, A. Ziua Bibliotecarului. În: Gazeta bibliote-carului. 2001, 5 oct, p. 1.

4. Romanciuc, V. Bibliotecile. În: BiblioPolis. 2003, nr. 3, p. 47.

5. Stoica, I. A iubi cărţile... În: Biblioteca. 1992, nr. 1-2, p. 12.


61

BIBLIOTECILE UNIVERSITARE ŞI SPECIALIZATE ÎN CONTEXTUL PROVOCĂRILOR SEC. XXI

Amplificarea proceselor tehnologice în Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă

Viorica LUPU, director adjunct al BRŞA

Implementarea noilor tehnologii informaţio-nale în activitatea bibliotecilor atrage după sine schimbări organizaţional-tehnologice, precum şi ne-cesitatea creării în biblioteci a unui sistem tehnolo-gic capabil să răspundă cerinţelor timpului, să reac-ţioneze la noile metode, forme, tehnologii şi modifi-cări funcţionale şi să reflecte caracterul multifuncţio-nal al activităţilor bibliotecii.

Abordarea tehnologică se bazează pe direcţiile practice ale bibliotecii. Biblioteca ca sistem tehnologic reprezintă o structură integră, menţinân-du-şi durabilitatea şi stabilitatea datorită organizării relaţiilor reciproce dintre subsistemele sale, care sunt următoarele: obiectele muncii (colecţiile de documente, necesităţile informaţionale), procesele tehnologice bibliotecare, rezultatele finale (serviciile şi produsele informaţionale), subsistemul resurselor (umane, tehnice, informaţionale, lingvistice, soft-ware), subsistemul documentar de reglementare a tehnologiilor bibliotecare, controlul calităţii.

Un sistem tehnologic trebuie să posede următoarele caracteristici:

caracter raţional, util – atingerea rezultatului scontat cu cheltuieli optimale;

calităţi procesuale – prezentarea algoritmică a activităţii în consecutivitatea proceselor şi operaţiunilor tehnologice;

de organizare – organizarea structurală şi funcţională, de dirijare a tehnologiilor bibliote-care;

de reglementare – reglementarea proceselor şi cerinţelor raportate la rezultatul final;

caracter reproductiv, de regenerare – garan-tarea rezultatelor prin respectarea prescripţiilor tehnologice;

caracter sistemic – integritatea, legăturile reci-proce a subsistemelor în cadrul sistemului teh-nologic.

Sistemul tehnologic de bibliotecă trebuie să fie orientat spre reformarea materialelor existente în produse şi servicii, necesare societăţii, cu cheltuieli minime, luându-se în vedere condiţiile actuale şi cheltuielile de timp.

Ciclul vital al sistemului tehnologic se constituie din câteva etape: • cercetare; • elaborare experimentală; • proiectare tehnologică; • aprobare şi implementare; • exploatare; • actualizare sau modificare a sistemului

tehnologic. BRŞA îşi orientează eforturile şi implicaţiile

prioritare în vederea amplificării proceselor tehnolo-gice, raţionalizării şi evaluării eficienţei tuturor direc-ţiilor practice ale bibliotecii, ceea ce serveşte de fapt ca bază a dezvoltării şi îmbunătăţirii activităţilor bibliotecare.

În scopul amplificării tehnologiilor bibliotecare BRŞA a întreprins o serie de acţiuni, printre care ţin să le menţionez pe cele mai importante:

Aplicarea principiului „abordare procesua-lă”: stabilirea şi delimitarea proceselor tehnologice; crearea grupurilor, echipelor de lucru, gruparea per-sonalului pe posturi, compartimente în scopul reali-zării eficiente a obiectivelor previzionate; corelarea judicioasă a sarcinilor, competenţelor şi responsabi-lităţilor, desemnarea responsabililor de proces.

Optimizarea structurii organizaţional-funcţionale: complexitatea funcţiilor bibliotecii a condiţionat crearea unei structuri în cadrul BRŞA, atât la nivel orizontal, cât şi vertical, pentru a asi-gura dirijarea cu succes a tehnologiilor bibliotecare şi a asigura coordonarea interdepartamentală. În cadrul acestei structuri putem menţiona crearea Comisiei tehnologii de bibliotecă care reprezintă un organ lucrativ, cu funcţii specifice, care activează în scopul asigurării calităţii tehnologiilor bibliotecare.

Asigurarea proceselor tehnologice cu re-surse software: achiziţionarea, instalarea şi utiliza-rea softului specializat AGROVOC în vederea creării tezaurului naţional agricol; implementarea softului WebAGRIS în baza căruia este creată baza de date AGRIS-MOLDOVA, care ulterior este integrată în Sistemul Internaţional de Informare în domeniul Agriculturii AGRIS, astfel plasând informaţia naţio-nală de profil agrar în spaţiul informaţional mondial


62

agrar; elaborarea aplicaţiilor suplimentare la softul specializat de bibliotecă TINLIB-RMF.

Asigurarea cu resurse lingvistice: elabora-rea conceptului resurselor lingvistice din perspectiva dezvoltării şi profilării lor, ţinându-se cont de interdependenţele componentelor lor; aplicarea unui complex de limbaje de indexare (CZU la prelucrarea formală a documentelor şi limbajul descriptor pentru indexarea semantică); stabilirea conţinutului bazei lingvistice; stabilirea gradului de detaliere a indexării documentelor; elaborarea instrucţiunii „Indexarea coordonată a documentelor”, schema bloc a procesului de indexare normalizată, crearea Indexului alfabetic pe materii în limba română).

Elaborarea documentelor normative, ins-tructiv-metodologice şi de reglementare a activi-tăţilor tehnologice: algoritmizarea proceselor teh-nologice; elaborarea schemelor-bloc la procesele: indexarea documentelor în baza tezaurului, regăsi-rea informaţiei; elaborarea documentelor tehnolo-gice: „Harta-traseu a documentului”, „Înregistrarea beneficiarilor”, „Traseul cererii de informare”; elabo-rarea instrucţiunilor: „Indexarea coordonată a docu-mentelor”, „Termeni de păstrare a documentelor în colecţiile BRSA”, „Excluderea documentelor din colecţiile BRSA”; elaborarea documentului normativ „Normarea muncii în BRSA”.

Formarea si dezvoltarea cunoştinţelor tehnologice a bibliotecarilor: conceperea culturii tehnologice ca atribut al fiecărui angajat, promova-rea între angajaţi a conceptului de deschidere spre comunicare, consultanţă şi difuzare a experienţelor profesionale, inovaţiilor şi noilor viziuni în domeniu; multidimensionarea activităţii angajaţilor; elaborarea şi implementarea unor programe anuale de instruire (biblioteca ca sistem tehnologic, abordarea tehnolo-gico-procesuală, proiectarea tehnologică a procese-lor bibliotecare).

Măsuri de control: analiza cu regularitate a proceselor din punctul de vedere al eficienţei şi

raţionalizării, testarea posibilităţilor de perfecţionare şi de prelucrare conceptuală a proceselor; realiza-rea controlului asupra respectării cerinţelor şi discip-linei tehnologice, control bazat pe două niveluri: pe orizontală – în cadrul serviciului, oficiului şi pe verti-cală – în baza fluxului, ciclului tehnologic.

Evaluarea eficienţei funcţionale a activită-ţilor bibliotecii: calcularea eficienţei livrării informa-ţiei în sistemul automatizat al BRŞA în baza meto-dologiei lui Cleverdon, determinarea atât a indicato-rilor pozitivi (plenitudinea şi precizia informaţiei), cât şi a celor negativi (bruiajul şi pierderile informaţiona-le); elaborarea căilor şi metodelor de ridicare a efi-cienţei procesului de livrare a informaţiei în sistemul automatizat al bibliotecii).

Abordarea tehnologico-procesuală ne permi-te o exprimare sistemică a activităţilor din bibliotecă, o analiză de detaliu, o viziune integrală şi, de aici, o îmbunătăţire continuă a calităţii tehnologiilor, servi-ciilor şi produselor bibliotecii, or, abordarea de pe poziţii procesuale serveşte ca strategie metodolo-gică de dezvoltare a bibliotecii.

Amplificarea proceselor tehnologice în BRŞA a contribuit la sporirea calităţii serviciilor şi produse-lor bibliotecii, modernizarea formelor şi metodelor tradiţionale de lucru, optimizarea fluxurilor tehnologi-ce de bază (dezvoltarea resurselor informaţionale, prelucrarea analitico-ştiinţifică a documentelor, acti-vitatea bibliografică, organizarea şi comunicarea colecţiilor).

Referinţe bibliografice: 1. Kulikovski, Lidia. Fundamentul normativ şi de

reglementare a proceselor tehnologice în biblio-teci: abordare teoretico-practică. În: Conferinţa tehnico-ştiinţifică a colaboratorilor, doctoranzilor şi studenţilor, 15-17 noiembrie 2007 / Univ. Teh-nică a Moldovei. Ch., 2007. Vol. 1. P. 474-477.

2. Пилко, И. С. Информационные и библиотеч-ные технологии: yчебное пособие. Санкт-Петербург, 2006. 342 с.


63

Schimbul internaţional de publicaţii – sursă de completare a colecţiilor

(Din experienţa Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „A. Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei) Rodica COSTAŞ, Lucia ARNĂUT

Cunoaştem, că există mai multe surse de completare a fondului de bibliotecă: cumpărare, abo-nare, schimb de publicaţii, Depozit Legal, donaţii etc.

Una din sursele principale de formare a fondului de documente în limbi străine în biblioteca academică este schimbul internaţional de publicaţii sau schimbul de documente cu biblioteci, centre informaţionale şi alte organizaţii din diferite ţări, re-prezentând şi o formă de colaborare internaţională.

Vorbind de importanţa schimbului interna-ţional de publicaţii, ca sursă de dezvoltare a colec-ţiilor, nu putem să nu amintim despre cel care a pus bazele schimbului internaţional de publicaţii şi anume francezul Alexandre Vattemare, născut la Paris pe 7 noiembrie 1796. În 1839, în urma unui lung turneu în Statele Unite, el propune autorităţilor americane schimbul de publicaţii cu Europa. Trebuie menţionat, că extinderea ulterioară a schimburilor americano-europene se datorează în mare măsură legăturilor directe ale lui Vattemare cu guvernele, savanţii şi cei ce păstrează colecţiile naţionale. La 7 aprilie 1864 Vattemare se stinge din viaţă şi astfel se întrerupe nobila lui activitate. Aceasta însă nu a însemnat în niciun caz sfârşitul schimburilor interna-ţionale. Dimpotrivă, în 1867 este semnată la Paris prima convenţie din istoria schimburilor internaţio-nale de publicaţii. Ulterior, au urmat şi alte convenţii, dintre care cea mai importantă este Convenţia pri-vind schimburile internaţionale de documente oficiale şi de publicaţii ştiinţifice şi literare de la Bruxelles semnată în 1886. Din păcate, textul Con-venţiei avea un caracter destul de rigid, aşa încât UNESCO convoacă la Bruxelles în 1958 un comitet interguvernamental de experţi pentru redactarea unui alt proiect de convenţie. Astfel, în 1963, intră în vigoare alte două convenţii, ratificate până la sfâr-şitul anului 1973 de 35 de state, printre care şi fosta URSS. Caracteristica esenţială a acestor două documente este flexibilitatea, reprezentând o declaraţie de acceptare şi neavând un caracter de obligativitate decât în măsura în care statele semnatare decid acest lucru. Credem că anume faptul că în convenţie nu s-a specificat dacă docu-mentele primite reprezintă o contraparte a celor tri-mise (acestea rămânând la latitudinea părţilor con-tractante), a şi contribuit la dezvoltarea schimbului internaţional de publicaţii în lume şi mai ales în Republica Moldova.

Apreciind importanţa schimbului internaţional de publicaţii în promovarea ştiinţei şi culturii, putem cita spusele primului preşedinte al Comisiei interna-ţionale de colaborare intelectuală H. Bergson: „Dacă în procesul schimbului de publicaţii o ţară dă mai mult decât primeşte, ea nu pierde, deoarece îşi promovează astfel ideile şi îşi dezvăluie particulari-tăţile naţionale”.

Latura pragmatică a schimbului de documen-te constă în faptul că, expediind publicaţii, biblioteca primeşte altele în loc, adesea acestea fiind imposibil de obţinut pe alte căi.

Efectuarea eficientă a schimbului internaţio-nal de publicaţii depinde de un şir de factori cum ar fi: politica internaţională şi tendinţele de dezvoltare a ţării, schimbarea cerinţelor informaţionale ale utiliza-torilor, fenomenele economice, care influenţează politica preţurilor producţiei de carte, schimbările în politica completării etc.

În condiţiile finanţării insuficiente a bibliotecii schimbul internaţional de documente devine una din sursele principale de completare a fondului cu literatură în limbi străine.

Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” a AŞM a fost dintotdeauna în pas cu timpul, aşa încât schimbul internaţional de publicaţii, drept sursă profitabilă de completare a fondului şi modalitate de a răspândi în propria ţară cultura şi ştiinţa altor popoare şi ţări, a fost iniţiat chiar din anii 1964-1965. Fără îndoială, ţinând cont de specificul instituţiei, primii parteneri au fost bibliotecile academice, centre, organizaţii şi societăţi ştiinţifice, ale căror publicaţii prezentau interes pentru savanţii şi cercetătorii din republică.

Încă în anii ‘60 ai secolului trecut comisia de schimburi internaţionale a IFLA a făcut câteva recomandări de principiu în organizarea activităţii de schimb. Aceste recomandări sunt următoarele: • serviciul de schimb trebuie să fie o structură

autonomă în cadrul bibliotecii şi să funcţioneze în strânsă cooperare cu serviciul achiziţii – schimbul fiind şi el o formă de achiziţie;

• personalul de schimb trebuie să fie altul decât cel care se ocupă în mod curent cu achiziţiile pe cale comercială spre a nu pierde din vedere interesele partenerului străin;

• bibliotecarii din serviciile de schimb trebuie să fie buni cunoscători de limbi străine.


64

Anume de aceste recomandări s-a ţinut cont şi în organizarea schimbului de publicaţii la BŞC.

Principiile de bază în efectuarea schimbului internaţional de publicaţii sunt: egalitatea, echivalen-ţa şi beneficiul reciproc, care depind de posibilităţile şi cerinţele părţilor contractante.

Ciclul tehnic al efectuării schimbului de publicaţii constă din următoarele etape: – alegerea partenerului cu care încă nu există nici

o relaţie de schimb; – redactarea scrisorii care trebuie să conţină în

mod obligatoriu următoarele componente: 1. publicaţii solicitate; 2. publicaţii oferite; 3. aprecierea proprie a balanţei de schimb.

Dacă se ajunge la un consens asupra acestor puncte, se încheie acordul, în baza căruia se va desfăşura schimbul de publicaţii.

Încheierea acordului de schimb este un moment decisiv în stabilirea relaţiilor, devenind documentul principal în efectuarea tranzacţiei. De aceea este foarte important ca pe parcursul pregă-tirii acordului să se determine cât mai concis condi-ţiile pretinse: în special titlurile care urmează a fi pri-mite şi expediate şi modul de stabilire a echivalen-ţei. – selectarea documentelor naţionale pentru

schimb şi formarea unui fond special destinat schimbului de documente;

– alegerea documentelor străine după profilul bibliotecii;

– expedierea documentelor partenerilor de peste hotare;

– administrarea procesului de expediere şi intrare a documentelor (elaborarea aparatului de refe-rinţă).

Un rol important în efectuarea schimbului de publicaţii îl deţine echivalenţa.

Pe parcursul multor ani, până în 1998, principiul de bază era „document pentru docu-ment”.

Pentru periodice se practica condiţia „titlu pentru titlu”, sau două-trei titluri naţionale pentru un titlu de peste hotare, dat fiind costul extrem de mare al periodicelor străine, iar la cărţi – „carte pentru carte”, deşi iarăşi apărea decalajul de preţuri şi în acest caz se putea vorbi numai despre echivalenţa numerică.

Marea majoritate a acordurilor dintre BŞC şi alte organizaţii sunt încheiate ţinând cont de echivalenţa numerică, adică „titlu pentru titlu”. În aşa mod, beneficiarii BŞC aveau, mai ales în acea perioadă, doar de câştigat, publicaţiile străine fiind

extrem de scumpe şi, corespunzător, aproape impo-sibil a fi obţinute pe altă cale.

Anual, pentru fiecare partener se întocmeşte balanţa schimbului. Această balanţă cuprinde nu-mărul de publicaţii expediate şi valoarea lor în para-lel cu numărul publicaţiilor primite şi valoarea aces-tora. Aducem doar un exemplu în favoarea eficienţei schimbului pentru BŞC. Anual expediem în adresa Institutului de Matematică Courant, SUA, revista Buletinul AŞM, Seria Matematică (circa trei numere anual, un număr costând aproximativ 50 lei) şi primim în schimb revista periodică Communications on Pure and Applied Mathematics (12 numere, fiecare număr valorând circa 3 000 lei).

Constatăm, că în ultima perioadă se ia în consideraţie atât costul literaturii primite, cît şi a celei expediate, fiind vorba în acest caz de echivalenţă bănească. Chiar dacă partenerul nu pune echivalenţa bănească drept condiţie principală la încheierea acordului, acest factor trebuie luat în considerare.

Schimbul internaţional de publicaţii este un fenomen foarte flexibil, care reflectă multitudinea de schimbări în viaţa politică, ştiinţifică şi culturală a unei societăţi. Drept indice al creşterii sau descreş-terii schimbului poate servi numărul de parteneri ai BŞC, implicaţi în schimb conform statisticii urmă-toare:

Anul Numărul de parteneri 1965 70 1975 300 1998 400 2003 100 2006 110 2008 170

Analiza schimbului internaţional de publicaţii relevă, că anii 1975-1998 sunt caracterizaţi printr-un flux sporit al schimbului cu străinătatea, când în fondurile BŞC intrau în medie circa 8 000 documente anual, iar cota parte a schimbului alcătuia circa 40% din achiziţiile totale în limbi străine. În această perioadă se observă că cea mai mare parte a literaturii (circa 62%) se primea de la partenerii din fostele ţări socialiste, iar restul – de la partenerii din ţările industrial dezvoltate şi un mic procent – din ţările în curs de dezvoltare.

În baza aceleiaşi analize constatăm că locurile de frunte printre parteneri le-au deţinut şi le deţin în continuare România, Marea Britanie, SUA, la acestea adăugându-se Polonia, Macedonia, Croaţia şi alte ţări.


65

Începând cu anul 1998 BŞC a trecut prin momente dificile, condiţionate de criza de finanţe, necesare pentru întreţinerea unui schimb normal de publicaţii, inclusiv tarifele poştale de expediere foarte înalte. Am fost puşi în situaţia, când nu am putut satisface doleanţele partenerilor şi onora obligaţiile, prevăzute de acordurile stabilite. Astfel, în perioada 1998-2003 numărul partenerilor a scăzut drastic de la 400 la 100.

Începând cu anul 2003 situaţia financiară a început să se redreseze şi astfel a fost posibilă reluarea expedierii literaturii, inclusiv şi a restanţelor pentru anii precedenţi.

În prezent BŞC întreţine legături de schimb cu circa 170 organizaţii din 35 ţări ale lumii, inclusiv 15 academii de ştiinţe, 10 biblioteci naţionale, 55 universităţi şi institute ştiinţifice, 10 societăţi ştiinţifice ş.a.

În perioada 2005-2007, anual pe calea schimbului internaţional de publicaţii în bibliotecă au intrat circa 2 500 unităţi (cărţi, broşuri şi reviste), cota parte a schimbului alcătuind circa 30% din achiziţiile totale în limbi străine. Merită să subliniem faptul că Biblioteca primeşte de la parteneri circa 375 titluri de publicaţii periodice.

Concomitent menţionăm şi faptul că în anii 2006-2007 biblioteca s-a transferat într-un local nou, ceea ce a condiţionat reţineri în efectuarea proceselor de prelucrare a literaturii, toate eforturile fiind concentrate la amenajarea depozitelor, sălilor de lectură în noul sediu.

Una din condiţiile obligatorii ale activităţii reuşite în domeniul schimbului internaţional de pub-licaţii este nivelul calificării profesionale a colabora-torilor serviciului respectiv, însuşirea metodicii com-plexe de lucru, înţelegerea implicită a problemelor şi posibilităţilor schimbului, a tendinţei de dezvoltare continuă şi, în primul rând, cunoaşterea limbii engleze, condiţie întrunită de colaboratorii Secto-rului schimb internaţional de publicaţii din cadrul BŞC a AŞM.

Sperăm că situaţia financiară se va îmbună-tăţi şi în continuare, iar numărul de parteneri va creşte, mai ales că acest lucru s-a facilitat cu mult odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaţionale (e-mail).

Şi dacă am atins acest subiect, nu putem să nu menţionăm că dezvoltarea tehnologiilor informa-ţionale şi apariţia publicaţiilor electronice au determi-nat schimbări în strategiile de dezvoltare a colecţiilor şi, nemijlocit, în efectuarea schimbului internaţional de publicaţii. Evident, că nu putem să neglijăm

acest fapt şi, deci e nevoie de adaptarea acestui proces de lucru la progresul informaţional.

Publicaţiile, care stau la baza efectuării schimbului de publicaţii şi pe care le analizăm în permanenţă sunt: – The World of Learning, Oxford: Great Britain; – Ulrich’s International Periodicals Directory,

USA. Din experienţa schimbului internaţional de

publicaţii am constatat că unii parteneri renunţau la schimb de publicaţii cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, cauza fiind necunoaşterea limbii române. Astfel, am propus Consiliului informativ-bibliotecar al AŞM să propună redacţiilor revistelor academice prezenţa cu rezumate în limbi moderne şi menţionăm că acest lucru a fost realizat. Mai mult ca atât, din anul 1993 se editează în limba engleză revista Computer Science Journal of Moldova, pe parcurs apărând şi alte titluri: Moldavian Journal of Physical Sciences, Chemistry Journal of Moldova.

Crearea Consorţiului în republică pentru abonarea bazei de date EBSCO (EBSCO Publi-shing) ne-a permis colaborarea la nivel naţional, oferind avantaje în utilizarea resurselor în format electronic şi contribuind la economisirea resurselor financiare.

Constatăm, că Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” a AŞM se confruntă şi cu un şir de difi-cultăţi legate de devamarea coletelor, fiind impusă să achite diverse taxe, ceea ce contravine docu-mentelor, la care Republica Moldova este parte, şi anume:

Republica Moldova a aderat la Convenţia asupra importului de publicaţii cu caracter ins-tructiv, ştiinţific şi cultural, adoptată la Florenţa în anul 1950 (Hotărârea Parlamentului nr. 70-XIV din 02.07.1998). În punctul 3 al Protocolul acestei Con-venţii, adoptat la Nairobi pe 26 noiembrie 1976, se stipulează următoarele: „...Statele Contractante se obligă să nu perceapă impozite interne sau orice alte taxe în momentul importului sau ulterior pentru materialele enumerate mai jos:

a) cărţi şi publicaţii destinate bibliotecilor, menţionate în paragraful 5 al prezentului Protocol”. (Cărţi şi publicaţii destinate bibliotecilor, care servesc interesele societăţii, inclusiv următoarele: bibliotecile naţionale şi alte biblioteci mari ştiinţifice şi de cercetare.)

În acest context Biblioteca a făcut mai multe demersuri în adresa Serviciului Vamal al Republicii Moldova, dar problema nu a fost rezolvată până în prezent.


66

Mizăm pe concursul Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova întru rezolvarea definitivă a acestei probleme esenţiale pentru buna desfăşurare a schimbului internaţional de publicaţii din cadrul Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „A. Lupan” a Acade-miei de Ştiinţe a Moldovei. REFERINŢE 1. Righter, B. Ghid de biblioteconomie. – Chişinău:

ARC, 1997. – 318 p. 2. Biblioteca Academică 1928-2003 / AŞM, Biblio-

teca Ştiinţifică Centrală. – Chişinău: Civitas, 2003. – 198 p.

3. Direcţii şi strategii de dezvoltare a colecţiilor în bibliotecile universitare. – Constanţa: EX PONTO, 2001. – 177 p.

4. Рапопорт, М.М. Роль международного книго-обмена и международного межбиблиотечного абонемента в обеспечении ученам РАН ДОСтупа к зарубежным источникам информации// Библиотека по естественным наукам Рос-сийской Академии наук в современном

информационном пространстве / Юбилейный сборник статей (1973-1998). – Москва, 1998. – 107 стр.

5. Ghinculov, Silvia. Managementul informaţional în instituţiile infodocumentare. – Chişinău: Epigraf, 2007.

6. Biblioteca publică. Linii directoare IFLA-UNESCO pentru dezvoltare. – Chişinău: Epigraf, 2007.

7. Regneală, M. Studii de biblioteconomie. – Con-stanţa: Ex Ponto, 2001.

8. Costaş, R. Unele aspecte privind schimbul internaţional de publicaţii // Materialele Simpozionului internaţional „Zilele Academice Ieşene. Ediţia a X-a”. – Iaşi, 1994, 4 pag.

9. The Library of Congress: Information Bulletin, Washington: USA.

10. Magazin Bibliologic. – Chişinău, Biblioteca Naţională a Moldovei.

11. BiblioPolis. – Chişinău, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

Implicaţii bibliotecare privind crearea mediului informaţional electronic

Lina MIHALUŢA, şef Serviciu catalogare, clasificare,

Biblioteca Ştiinţifică, Universitatea de Stat „A. Russo”, Bălţi Aplicarea tehnologiilor care permit accesa-

rea / consultarea la distanţă a oricărui gen de docu-mente au pătruns deja în toate organizaţiile, consi-derăm însă că ponderea maximală în acest sens o au bibliotecile. Totul se poate întâmpla acum „la noi sau la tine acasă”. Televiziunea, internetul, noile medii de stocare a informaţiilor aduc lumea aproape de noi, îndepărtându-ne în acelaşi timp de modelul tradiţional. Omul modern beneficiază de următoa-rele facilităţi: • acces la o mare cantitate de informaţii; • comunicare rapidă prin intermediul poştei

electronice etc. Utilizatorii bibliotecilor nu pot rămâne în afara

acestor schimbări, deoarece ei sunt într-o relaţie directă cu resursele şi serviciile pe care biblioteca le furnizează online.

Pagina web care conţine informaţii cu referire la ceea ce propune biblioteca, constituie o modali-tate de a-i face mai vizibilă oferta. Pe măsură ce re-sursele şi serviciile furnizate online sunt mai nume-roase şi mai atractive, ajungând la apogeu prin punerea la dispoziţie a conţinutului documentelor

digitizate, probabilitatea de accesare devine mai frecventă, numărul utilizatorilor este în creştere.

Una din priorităţile de activitate a Bibliotecii de învăţământ superior este promovarea stabilă a colec-ţiei de documente prin colectarea lucrărilor ştiinţifice după profilul specializărilor şi specialităţilor universi-tare şi a problemelor de interes ştiinţific / cultural în scopul asigurării logisticii şi a accesului la diverse surse / servicii de informare pentru beneficiari.

În era internetului, răsfoitul paginilor unor cărţi pare pentru mulţi tineri o îndeletnicire demoda-tă. Adaptându-se noilor cerinţe, biblioteca astăzi oferă utilizatorilor posibilitatea documentării în orice domeniu, lecturând pe cale electronică, ziare / revis-te / cărţi / note de curs etc.

Dezvoltarea / completarea fondului de publi-caţii al bibliotecilor instituţiilor de învăţământ se realizează în conformitate cu disciplinele şi planurile de învăţământ universitare la propunerea cadrelor didactice şi solicitările studenţilor. Fondul documen-tar al bibliotecii, care are un caracter enciclopedic, este completat cu publicaţii atât tradiţionale, cât şi ca documente electronice, baze de date.


67

Documentul electronic prezent pe internet poate fi şi este consultat de oricine din orice parte a lumii. Utilizatorii nu mai intră în relaţii directe cu cei ce gestionează resursele bibliotecii. Relaţia dintre bibliotecar şi utilizator devine virtuală.

O bibliotecă virtuală cuprinde neapărat Catalogul electronic, care conţine descrierile biblio-grafice şi „depozitul de publicaţii” în format electro-nic constituit din pagini web sau full-texte. Biblioteca virtuală creează colecţii cu conţinut digital şi oferă posibilităţi reale de utilizare de către public.

Obiectul bibliotecii digitale este de-a asigura şi a promova accesul la fondul de carte digitizat. În acest context, Biblioteca Ştiinţifica a USB „A. Russo”, aflată printre instituţiile cu un pronunţat interes pentru noutate şi modernizare a lansat o nouă versiune a paginii web (http://libruniv.usb.md) pe care se pla-sează şi Biblioteca digitală.

Prin intermediul acesteia utilizatorilor li se oferă acces la următoarele categorii de resurse / servicii precum: • informaţii privind condiţiile de acces; • accesul online a Catalogului electronic; • colecţia de resurse web; • facilităţi de feebback; • accesul la full-texte; • acces la baze de date.

Formarea / construirea bibliotecii digitale s-a axat pe anumite criterii. Înainte de a începe acest proces important a fost elaborat proiectul, în care s-au specificat motivele şi posibilităţile de digitizare a unui document sau a unei colecţii.

Totodată s-a analizat modul de accesare a materialelor digitizate. Tehnologiile digitale pot des-chide noi căi de analiză şi cercetare a colecţiei biblio-tecii. Accesul la materiale fiind unul facil, aceste re-surse pot fi accesate simultan de mai mulţi utilizatori.

Motivarea: • conţinutul intelectual şi ştiinţific al documentului; • absenţa cantităţilor de exemplare vizavi de soli-

citările în creştere; • existenţa unei cereri permanente a informaţiei

plus texte integrate ale documentelor; • asigurarea studiului concomitent.

Posibilităţi reale: • echipament tehnic adecvat; • cunoştinţe avansate în domeniu; • specialişti cu abilităţi oportune; • scanarea documentului tipărit.

Paşi de realizare: • colectarea resurselor în format electronic;

• selectarea resurselor pentru scanare; • prelucrarea tehnică a publicaţiilor scanate; • catalogarea în TINLIB prin atribuirea

metadatelor necesare pentru regăsirea lor în catalogul electronic.

Avantaje şi facilităţi: • acces rapid la surse integrale ori la părţi

componente ale unui document; • vizualizarea documentelor grafice, inclusiv hărţi,

atlase; • siguranţă şi facilităţi de conservare / arhivare; • informaţia digitală poate fi accesată de la orice

terminal; • se poate regăsi, cerceta cu promptitudine.

Modalităţi de accesare: • catalogul electronic (pictograma); • pagina web (iconiţa Biblioteca digitală);

Catalogarea se face în sistemele locale pe interfaţa bibliografică generală, iar informaţia este regăsită de către utilizatori în catalogul electronic, concomitent pe pagina web, accesând Biblioteca digitală, unde utilizatorii în lista lucrărilor expuse pot consulta publicaţiile convertite şi ordonate pe domenii, conform CZU.

Prelucrarea resurselor informaţionale se realizează în conformitate cu cerinţele şi tehnologiile adaptate.

Catalogarea TINLIB • T Series V.410 • Nume element multimedia: Texte de prelegeri

la modulul Istoria limbii române • Cale fişier: fulltext/cantemir • Nume fişier: ist_lrom.pdf • Dimensiune fişier: • Aplicaţie: • URL: • Format: • Preţ: • Note: • Catalogat: 20/11/2007 • Catalogat de: s.i. Ciobanu Vladimir • Full-text – carte: Texte de prelegeri la modulul

Istoria limbii române La moment Biblioteca digitală cuprinde, cu

precădere lucrările profesorilor universitari şi ale bib-liotecarilor şi constituie 80 de titluri. Toate lucrările sunt prezentate în full-text, format pdf cu acces nelimitat fără posibilităţi de modificare a conţinutului.


68

Catalogul electronic

Biblioteca, prin serviciile bibliografice asigură

informarea şi documentarea utilizatorilor. Această formă de activitate se conturează

atît tradiţional, cât şi electronic.

În rubrica „Publicaţiile Bibliotecii” sunt plasate lucrările colaboratorilor bibliotecii, fiind grupate în subrubrici:


69

• Monografii Materialele conferinţelor Colecţii bibliografice Bibliografii / biobibliografii

• Colecţia Cultura informaţională Alte publicaţii

Biblioteca digitală cu acces local conţine cuprinsul scanat din cărţi / reviste:


70

Biblioteca lucrărilor muzicale în MP3 conţine: 1 600 titluri de opere muzicale (înregistrate de pe 80 CD-uri şi 80 discuri de vinil) trecute printr-o sinteză şi purificare acustică.

Actualmente se prelucrează articolele scanate din publicaţiile pe care nu le deţine Biblioteca, dar care fac parte din DLU (De-pozitul Legal Universitar) şi în perspectivă se vor localiza în Biblioteca digitală on-line.

Biblioteca universitară dispune de un potenţial documentar tradiţional şi modern, care le oferă posibilitatea tinerilor să obţină studii calitative.

Asistenţa informaţională poartă evi-dent amprenta modernizării, clienţii / consu-matorii sunt persoanele principale în activi-tatea noastră, bibliotecarii aflându-se mereu în căutarea şi implementarea noilor metode de raţionalizare şi optimizare a activităţii. Succesele economice ale statelor lumii sunt determinate direct de calitatea sistemelor de învăţământ şi cel mai eficient factor de producţie este evaluarea calităţii învăţământului.

Câţiva ani deja Universitatea de Stat „A. Russo” susţine procedura de acreditare. Acreditarea monitorizează calitatea instituţiilor de învăţământ naţional şi internaţional. Acreditarea instituţiilor de învăţământ statale şi private din Republica Moldova, bazată pe evaluarea tuturor domeniilor de activitate are drept scop determinarea capacităţilor acestora de a realiza calitativ obiectivele prevăzute de Legea învăţământului (în prezent) în viitor – Codului învăţământului.

În procedura de acreditare conform statutului şcolii superioare un rol deosebit îl ocupă planurile de învăţământ, cantitatea şi calitatea literaturii ştiin-ţifico-didactice destinată studenţilor, baza info-documentară pentru desfăşurarea procesului de instruire, aportul Bibliotecii, baza activităţii de cerce-tare şi obţinere a informaţiei globale cu condiţii perti-nente, echipament modern, calculatoare performan-te, care fac posibilă navigarea / consultarea / stoca-rea / prelucrarea oricărui gen de documente.

Biblioteca, la fel ca şi toate Facultăţile este implicată direct în acest proces utilizând un eficient program de valorificare a potenţialului ştiinţific, teh-nic şi uman, utilizând softul integrat de bibliotecă TINLIB. Biblioteca se prezintă cu un catalog electro-nic, care înmagazinează peste 250 000 de înregis-trări, oferind prin OPAC informaţii din colecţiile deţi-nute – cărţi, publicaţii periodice, materiale audio-

video (casete, discuri, filme, microfilme, slaiduri), documente electronice (CD-uri şi DVD-uri).

Programul Dotarea lectoratelor este utilizat în vederea selectării surselor documentare după discipline de studiu, tipuri de documente, pe limbi. Utilizând macheta de căutare QBF – (vedeta de subiect), bibliotecarii Serviciului catalogare, clasifi-care verifică realizarea procesului de dotare a lecto-ratelor cu literatură în colecţiile bibliotecii. Practic fiecare disciplină de studiu este supusă unei cerce-tări minuţioase în scopul depistării nivelului de asi-gurare cu literatură ştiinţifică şi didactică (manuale, programe, metodici, o parte din cărţi). Paralel cu analiza statistică se redactează buletine informative tradiţionale şi în format electronic.

Această operaţiune elucidează clar acoperi-rea documentară pentru fiecare disciplină şi permite bibliotecarilor de la Serviciul achiziţie să-şi proiec-teze o strategie clară de dezvoltare a colecţiei.

Informaţia de mai jos ne prezintă un exemplu de aplicare a Programului Dotarea lectoratelor pentru analiza cantitativă privind asigurarea discipli-nelor de studii la Facultatea Economie. Datele sunt stabilite în baza Catalogului electronic din perioada 1990-2008. Dotarea lectoratelor la Facultatea Eco-nomie. Catedra Contabilitate. Audit. Analizând baza de date locală pentru disciplinele de studiu din cadrul Catedrei Contabilitate şi Audit constatăm 3 468 titluri / 15 055 exemplare de documente ştiin-ţifice, didactice.

Împreună cu bibliografiile selective sunt oferi-te liste de seriale: periodice (reviste / ziare), anale ale instituţiilor de învăţământ din Republica Moldo-va, România şi alte ţări, adrese ale resurselor elec-tronice, baze de date la care biblioteca are acces.


71

Analiza statistică Bibliografie selectivă Periodice

Asigurarea cu literatură ştiinţifică şi didactică

a elevilor Colegiului Pedagogic în conformitate cu „Organizarea şi dirijarea procesului educaţional în învăţământul preşcolar, gimnazial şi liceal”. Anul de

studii 2003-2004: Sugestii şi recomandări metodo-logice şi manageriale. Ch.: Ştiinţa, 2003. (Actualizat parţial până la 1.06 2008.)

Dotarea cu literatură didactică (manuale, programe, metodici, teste) a disciplinelor de bază pentru BAC-2008 intrate în colecţia Bibliotecii Ştiinţi-fice. Analiza efectuată în scopul determinării asigu-rării cu literatură a disciplinelor pentru examenele de bacalaureat ne-a demonstrat o acoperire suficientă.

Datele sunt stabilite în baza Catalogului electronic 1990-2008 (01.06.2008). Studiul efectuat ne de-monstrează următoarea situaţie statistică la discipli-nele pentru bacalaureat – în total 2 071 titluri / 19 562 ex., inclusiv literatura didactică.


72

Fişierul de Autoritate auctoriale (autori persoane fizice) al bibliotecarilor Bibliotecii Ştiinţifice

Dacă aruncăm o privire asupra cataloagelor on-line ale altor biblioteci, constatăm că există o gamă variată de fişiere de autoritate, care diferă de la o instituţie la alta. În funcţie de opţiunile fiecăreia, unele modele de fişiere de autoritate sunt simple, iar altele sunt complexe. Fie simple sau complexe, aceste modele trebuie să respecte anumite reguli şi principii de bază oferite de Manualul UNIMARC – Authorities şi de Declaraţia de principii de la Frankfurt.

În anul 2004 CCB SIBIMOL la una din şedin-ţele grupului de lucru a lansat o instrucţiune cu privi-re la „Crearea fişierelor de autoritate auctoriale (autori persoane fizice) în programul TINLIB. Instrucţiunea stipulează recomandări utile pentru procesul de constituire a fişierului: • definiţii; • criterii de selecţie; • schema prezentării conţinutului înregistrat; • mostre de completare.

Conform acestei instrucţiuni Biblioteca uni-versitară bălţeană a avut sarcina de a construi fişie-rul de autoritate al profesorilor şi în continuare al bibliotecarilor. În acest scop a fost formată o echipă de bibliotecari antrenaţi în completarea Fişierului respectiv.

Sursele pe care se bazează construirea fişierului de autoritate al bibliotecarilor: • studierea documentelor cu privire la completarea

fişierului de autoritate (Instrucţiunea fişierului de autoritate auctoriale (autori persoane fizice) în TINLIB (autor Biblioteca Naţională);

• structura fişierului de autoritate (chestionar DIB ULIM);

• mostra fişierului de autoritate (BNRM). Etapele de realizare:

• analizarea şi discutarea câmpurilor FA din TINLIB;

• elaborarea unui model de fişier cu specificarea câmpurilor respective;

• întocmirea chestionarului pe care urmează să-l completeze bibliotecarii, numele cărora vor fi reflectate în fişier.

• completarea FA TINLIB de către bibliotecarii responsabili.

Vom examina foarte succint câteva secvenţe de construire a fişierului de autoritate al biblioteca-rilor BŞU. • Nume, prenume: Mihaluţa, Aculina • Cunoscut(ă) ca: Personalităţi Bălţi • Forma preferată: Mihaluţa, Lina

• Forma nepreferată: Antoci, Aculina • Profesia: bibliotecar-bibliograf • Domeniu de afirmare: biblioteconomie • Funcţii (la data înregistrării): şef Serviciu cata-

logare şi clasificare, grad de calificare superior • Funcţii (la data înregistrării) : asistent universi-

tar prin cumul – Catedra Electronică şi Informa-tică (din 1989)

• Data naşterii: 22.12.1966 • Locul naşterii: s. Musteaţa, r-nul Făleşti • Naţionalitatea: moldoveancă • Cetăţenie: Republica Moldova • Domiciliu: or. Bălţi • Studii: Facultatea Biblioteconomie şi Bibliogra-

fie, Universitatea de Stat din Moldova (1989) • Activitate socio-profesională: membru ABRM

(din 1992) • Activitate socio-profesională: membru al Se-

natului USB (2008-2013) • Activitate socio-profesională: membru al Con-

siliului Administrativ / Coordonator al Bibliotecii Universităţii de Stat „A. Russo”

• Distincţii, decoraţii: Diploma ABRM (2007) • Distincţii, decoraţii: Diploma USB (2005/2007) • Distincţii, decoraţii: Diploma de onoare a Mi-

nisterului Culturii şi Turismului (2008) • Premii: Cel mai bun bibliotecar (2004) • Premii: Premiul I ABRM pentru lucrarea didacti-

că „Bazele culturii informaţionale” (2007) • Premii: Premiul II ABRM pentru lucrarea Contri-

buţii ştiinţifice ale profesorilor de Drept: bibliogr. selectivă (2007)

• Colaborări la publicaţii: Confluenţe bibliologice • Colaborări la publicaţii: Magazin bibliologic • Colaborări la publicaţii: Buletin ABRM • Colaborări la publicaţii: Symposia Professo-

rum. Ser. Biblioteconomie. Informare. Documen-tare

• Domeniu de activitate: Biblioteconomie, catalo-gare / clasificare

• Note: Biblioteca universitară bălţeană la 60 de ani

• Articol: Actualizări în catalogare / clasificare • Articol: Catalogarea în contextul integrării bib-

liotecilor moderne • Articol: Ce înseamnă FRBR? (o încercare de

delimitare a noţiunilor, Seminar interactiv, orga-nizat de BCU Bucureşti)

• Articol: Instrumente de informare privind resur-sele informaţionale şi documentare

• Articol: O reţetă a succesului • Articol: Particularităţile formării potenţialului pro-

fesional al catalogatorilor / clasificatorilor


73

• Articol: Valori axate pe consumatorii bibliotecii universităţii bălţene

• Articol: Videoconferinţă digitală • Carte: Publicaţii ştiinţifice ale universitarilor băl-

ţeni: bibliogr. select. 2000-2005 • Responsabilitatea editorului: red. bibliogr. • Carte: Contribuţii ştiinţifice ale profesorilor Fa-

cultăţii de Drept: bibliogr. select. • Responsabilitatea editorului: red. bibliogr. • Carte: Contribuţii ştiinţifice ale profesorilor Fa-

cultăţii Tehnică, Fizică, Matematică şi Informati-că: bibliogr. select.

• Responsabilitatea editorului: red. bibliogr. • Carte: Larisa Bortă: biobibliogr. • Sursa: Biblioteca Ştiinţifică US „A. Russo” Bălţi • Introdus: 29/01/2007 • Catalogat de: Antoci Lina

Complexitatea, în acest caz, este dată de faptul că, pe lângă sinteza datelor biografice, în înregistrări sunt conţinute variantele de nume cu

care au semnat autorii (într-o gamă, pe cât se poate completă). Toate acestea presupun o muncă de cercetare şi conferă înregistrărilor din baza de date a bibliotecii un caracter enciclopedic. Informaţiile cuprinse în fişiere sunt utile nu doar catalogatorilor din biblioteci ci şi publicului larg căruia i se oferă, pe această cale sinteze ale datelor privitoare la viaţa şi lucrările autorilor care figurează în catalogul on-line al Bibliotecii.

Prin ceea ce facem în continuare ne propunem să atragem cât mai mulţi utilizatori, să ne completăm colecţiile cu documente noi, în special din domeniile unde se întâmplă să avem cantităţi de exemplare mai puţine, să le asigurăm beneficiarilor servicii rapide de regăsire a informaţiilor prin utilizarea maximală a tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale, pentru a demonstra că avem un autentic centru de informare / documentare în campusul universitar.

Formarea culturii informaţionale a studenţilor: reflecţii pe marginea unui sondaj

Maria VATAMANU, Alla IAROVAIA, Svetlana STUDZINSCHI, Elena PANCRATOV, Stela PASCAL

Competenţele informaţionale sunt factorii cheie în învăţarea de-a lungul întregii vieţi. Ele sunt primul pas spre realizarea scopurilor educaţionale. Cetăţenii, indivizii sunt obligaţi să-şi dezvolte compe-tenţele informaţionale continuu, în deosebi în anii de studii. Bibliotecarii, ca membri ai comunităţii educa-tive şi specialişti în domeniul informaţiei, joacă sau trebuie să înveţe să joace rolul cheie în asigurarea culturii informaţionale. Utilizând capacităţile lor crea-tive şi posibilităţile profesionale, sprijinindu-se pe pro-grame integrate în cursuri de studii, bibliotecarii tre-buie să contribuie activ procesului învăţării, ajutând studenţilor în năzuinţa de a-şi forma şi perfecţiona abilităţi şi deprinderi, cunoştinţe şi valori, necesare pentru continuarea învăţării de-a lungul vieţii.

Mai mulţi specialişti din domeniul infodocu-mentar au demonstrat că frecventarea unei biblio-teci şi, deseori simpla prezenţă a unei biblioteci într-o instituţie, au o legătură cu reuşita şcolară. Diverse lucrări ştiinţifice, cele ale lui Todd (1995) şi Coulon (1998, 1999), mai recente ale lui Poll (2006) şi Zmuda (2008), au demonstrat într-o manieră explici-tă că reuşita în învăţământul superior este condiţio-nată, în parte, de nivelul competenţelor studenţilor de cercetare-căutare a informaţiilor. Aceste studii au

fost confirmate de către Thirion în anul 2004 în Buletinul Bibliotecilor franceze.

Responsabilii din bibliotecile învăţământului superior implementează de mai mulţi ani o serie de formări documentare, în mai multe cazuri înscrise în ciclul de studiu. Însă, fără a cunoaşte nivelul real al competenţelor iniţiale ale studenţilor, fiecare forma-tor nu poate decât să se bazeze pe propria sa per-cepţie subiectivă, care poate să fie greşită. O astfel de experienţă a fost împărtăşită la Congresul 74 al IFLA de la Montreal din anul trecut de către Bernar Pochet şi Thirion, care au prezentat un raport pe marginea unui sondaj efectuat în bibliotecile franco-fone din Belgia, care fusese reluat şi adaptat din experienţa bibliotecilor din Quebec. Chestionarul pentru acest sondaj a fost structurat într-un mod original: întrebărilor propriu zise preceda un set de informaţii menite să reflecte mediul social de provenienţă a respondentului, experienţa anterioară de cercetare documentară. Întrebările la fel consti-tuiau aspecte diferite ale 5 concepte de bază. Meto-da originală utilizată a permis să se obţină informaţii foarte obiective.

Această experienţă a cointeresat specialiştii Bibliotecii Ştiinţifice ASEM, care au adaptat chestio-narul posibilităţilor şi realităţilor instituţiei şi la înce-


74

putul anului de studii 2008-2009 a fost realizat un sondaj care avea la bază metodele din bibliotecile menţionate. Rezultatele obţinute au fost extrem de informative şi pentru prima dată au permis compa-rarea nivelului de competenţe informaţionale în domeniul documentării cu nivelul de cunoştinţe ale utilizatorilor internaţionali.

Chestionarul elaborat la Biblioteca Ştiinţifică ASEM se bazează pe versiunea comunităţii bibliote-cilor francofone din Belgia. Au fost stabilite 4 obiec-tive: • obţinerea informaţiilor veridice asupra nivelului

de competenţe documentare al studenţilor de la anul I de studii la ASEM;

• verificarea percepţiei subiective a formatorilor cu realitatea de facto;

• identificarea lacunelor şi adaptarea programelor în conformitate cu realităţile observate;

• compararea rezultatelor obţinute cu indicatori internaţionali.

Sau stabilit şi 3 ipoteze de lucru: • nivelul performanţei studenţilor din anul I din

ASEM este foarte slab. Mai slab decât în instituţiile internaţionale.

• conexiunea la Internet la domiciliu are un impact asupra nivelului performanţei şi aceasta nu se reduce doar la nivelul socio-economic al familiei;

• frecventarea unei biblioteci în timpul învăţămân-tului secundar favorizează nivelul performanţei;

Chestionarul a fost adaptat posibilităţilor noastre. În afară de întrebările referitoare la compe-tenţele de cercetare infodocumentară, am inclus orientarea studiilor actuale, frecventarea bibliotecilor în cursul studiilor secundare şi disponibilitatea conectării la Internet la domiciliu.

Rezultatele sondajului ne-au oferit informaţii importante pe care am avut posibilitatea să le com-parăm cu cele din ţările de referinţă, să identificăm aspectele care necesită cea mai mare atenţie şi să ne orientăm acţiunile în această direcţie, să modifi-căm conţinutul activităţilor de instruire a utilizatorilor.

În cadrul acestui articol propunem o scurtă analiză a întrebărilor structurate în 5 teme:

Temele Nr. întrebării şi conceptul tratat 1: Identificarea conceptelor 4. Trebuie să efectuaţi o căutare într-o bază de date economică

privind tema „Factorii creşterii productivităţii muncii în condiţiile internaţionalizării economiilor naţionale”. Ce ansamblu de cuvinte veţi utiliza? (un singur răspuns posibil) 7. Pentru cea mai bună regăsire cu ajutorul unui motor (Google, Yahoo) a documentelor la tema „Impactul subţierii stratului de ozon asupra sănătăţii” veţi utiliza cuvintele (un singur răspuns posibil)

12. Trebuie să efectuaţi o prezentare orală la tema „Măsurile actuale utilizate în ţara noastră pentru ameliorarea degradării mediului natural”. Care dintre urătoarele căutări reflectă cel mai bine ideile conţinute în tema dvs.? (un singur răspuns posibil) 2. Aţi efectuat o căutare în catalogul electronic al bibliotecii utilizând cuvintele „tratarea apelor uzate”. Nu aţi găsit nici un document relevant. Ce deduceţi? (un singur răspuns posibil) 8. Pentru a selecta un număr mare de documente la subiectul meu, pot include sinonime (cuvinte cu acelaşi sens) în căutarea mea. Pentru a reuni aceste sinonime voi utiliza... (un singur răspuns posibil) 10. Pentru a găsi toate documentele la subiectul „Tolkien” în catalogul bibliotecii, veţi căuta... (un singur răspuns posibil) 11. Dacă interoghez o bază de date specializată în care regăsirea documentelor se efectuează după subiect, sunt sfătuit să consult terminologia specifică a acestei baze. În acest caz voi consulta... (un singur răspuns posibil)

2: Strategie de căutare

15. Trebuie să elaborezi o lucrare „Tratarea depresiei”, care strategie de căutare va găsi un număr mai mic de documente pertinente? (un singur răspuns posibil)


75

Temele Nr. întrebării şi conceptul tratat 3. Pentru a aborda un subiect necunoscut, care dintre următoarele documente veţi consulta? (un singur răspuns posibil) 14. Pentru a găsi informaţie mai recentă despre toxicomanie voi consulta... (un singur răspuns posibil)

3: Tipuri de documente

19. Dintre următoarele enunţuri identificaţi cele care descriu articolele din reviste ştiinţifice (mai multe răspunsuri posibile)

4: Instrumente de căutare 1. Dacă aş vrea să găsesc articole din revistă la tema „Popularitatea jocurilor video”, voi căuta în:... 6. Un motor de căutare (Google, Yahoo...) nu permite regăsirea... (un singur răspuns posibil) 13. Eu utilizez un metamotor: Copernic, Vivisimo, Dogpile sau Meta Crawler pentru următoarele... (un singur răspuns posibil)

Catalogul electronic al bibliotecii permite regăsirea... (mai multe răspunsuri posibile) 5. Care din referinţele următoare descrie un articol din revistă? (un singur răspuns posibil) 9. Aţi găsit o carte care corespunde exact subiectului care vă interesează? Care compartiment al cărţii veţi consulta pentru a găsi alte documente la subiect? 17. Printre caracteristicile care permit evaluarea calităţii unui site de INTERNET regăsim... (mai multe răspunsuri posibile)

5: Exploatarea rezultatelor

18. Aţi găsit articole din revistă şi pagini Web care prezintă opiniile despre un subiect actual. Aţi decis să utilizaţi aceste informaţii pentru a efectua o lucrare. În ce caz veţi face referinţă la sursa de provenienţă? (mai multe răspunsuri posibile)

Tema 1. Identificarea conceptelor: Cele 3

întrebări care constituie această temă propun o serie de asocieri de cuvinte-cheie dintre care respondenţii trebuiau să le aleagă pe cele mai adecvate. Această temă este cu cea mai bună reuşită pentru Belgia şi Quebec cu o medie globală de 56, 3%, pe când în sondajul nostru această temă este pe locul 4 cu o medie de reuşită de 25,8%. Foarte frecvent utilizatorii din ASEM nu au ştiut să identifice corect cuvintele cheie, au folosit cuvinte lipsite de conţinut (ex. factorii, asupra, pentru, actuale etc.).

Tema 2. Strategie de căutare: Dintre 5 întrebări grupate în această temă cea mai puţin reuşită este întrebarea 11 referitoare la vocabularul controlat şi tezaur. Un procent mic este înregistrat în Belgia 10,7% şi Quebec - 12,6%, pe când la ASEM constituie 0%. La momentul înscrierii la facultate studenţii nu au nici cea mai slabă cunoaştere de aceste unelte de regăsire a informaţiilor. În cadrul acestei teme iese în evidenţă şi cunoaşterea slabă a utilizării operatorilor boolean. Aici situaţia este puţin paradoxală. Operatorul cel mai frecvent utilizat este „ŞI” în bibliotecile din Belgia şi procentul de utilizare este de 33,8 %, iar în Quebec de 61,1%, pe

când la ASEM este doar de 15%. În schimb operatorul „SAU” este mai popular la utilizatorii ASEM (41,1%).

Respondenţii au demonstrat (întrebarea 10) o cunoaştere slabă a utilizării indexurilor, confundă indexul de căutare de autori şi ce cel de subiecte. Procentajul pentru această întrebare constituie la ASEM 16%, iar în ţările de referinţă – 29%.

Tema 3. Tipuri de documente: Revistele (întrebarea 14) şi enciclopediile (întrebarea 3) sunt cunoscute şi utilizate de către studenţii ASEM, procentajul constituie respectiv 61% şi 47,2%, însă mai mic decât în Belgia, unde procentul constituie 83,3% şi respectiv 59%, iar în Quebec, respectiv 73,7% şi 50%. Specificul revistelor ştiinţifice la fel este slab cunoscut de către studenţii începători din ASEM şi constituie 22%, Belgia 5,5% şi Quebec 14,9%. Utilizatorii confundă revistele ştiinţifice cu cele de popularizare.

Tema 4. Instrumente de căutare: Această temă înglobează 4 întrebări dedicate uneltelor de căutare. Motoarele de căutare (întrebarea 6) sunt cele mai cunoscute şi utilizate, în ţările de referinţă procentajul constituie 77,8%, ceva mai modest la ASEM 48%.


76

Funcţia catalogului „pentru a căuta o carte” (întrebarea 16) este înţeleasă de 45,5% de respon-denţi ASEM, vs de 60,8% în ţările de referinţă.

În sfârşit, noţiunea „bază de date” este total neînţeleasă (întrebarea 1), are 0% de răspunsuri şi cea mai înaltă rată de incertitudine. La această între-bare s-a aşteptat răspunsul că utilizatorii recurg la o bază de date pentru a regăsi un articol din revistă, pe când răspunsurile propun aproape unanim şi cu siguranţă de a se adresa la Google sau Yahoo etc. Noţiunea este mai bine stăpânită la Quebec (28%).

Tema 5. Explorarea rezultatelor: Această temă ocupă în clasamentul reuşitei la utilizatorii ASEM locul 2, procentul constituie 41,3%. Iar în ţările de referinţă constituie tema cu cea mai slaba reuşită (Belgia 26,6% şi 40,9% Quebec). Rolul bibliografiei (întrebarea 9) pare să fie înţeles de 47% la ASEM (57,0%, vs 77,7% în Belgia vs Quebec), dar interpretarea corectă a referinţelor, care este o competenţă academică este mult mai

slabă în ţările de referinţă şi constituie 21,3%, iar la ASEM 59%.

Criteriile de evaluare a informaţiilor pe Inter-net (întrebarea 17) sunt slab cunoscute studenţilor din Belgia (13,4%) şi Quebec (22,2%), puţin mai ridicat procentajul acestei competenţe este la studenţii din ASEM 28,2%. Mai mulţi respondenţi (36%) cred că rapiditatea accesului unui site Internet este un semn de calitate a lui.

În sfârşit, noţiunea de „etică şi drept de autor” (întrebarea 18) este vagă pentru studenţii din Belgia (14,8%), ceva mai ridicată la cei din Quebec (27,4%) şi la ASEM procentajul constituie 31%.

Ordinea prezentării temelor este conform importanţei în demersul de căutare – cercetare. Din figura de mai jos, observăm că performanţele utiliza-torilor Bibliotecii ASEM în ceea ce ţine identificarea conceptelor şi elaborării strategiilor de căutare sunt mult sub nivelul performanţelor respondenţilor din ţările de referinţă, considerate şi ele slabe.

Concluzii şi perspective Desigur, trebuie să rămânem prudenţi în

interpretarea rezultatelor anchetei prin întrebări. Totuşi, în limitele cadrului metodologic fixat, rezulta-tele observate indică că nivelul performanţei docu-mentare a studenţilor care vin în învăţământul supe-rior, cel măsurat de anchetă este foarte slab şi mult inferior celor din Belgia şi Quebec. Se pare, de altfel că utilizarea Internetului sau în tot cazul a dispune de conectare la Internet în cadrul studiilor secunda-re nu ameliorează această performanţă, nu cunosc decât foarte puţin posibilităţile de combinare a diver-selor elemente ale unei căutări, nu cunosc nimic despre puterea bazelor de date specializate şi întot-deauna pare să aibă dificultăţi pentru a evalua infor-maţia.

Aceste rezultate par să confirme că un efort este necesar pentru a atinge nivelul competenţei documentare aşteptate în învăţământul superior universitar. Aceste formări trebuie să se manifeste în particular asupra strategiilor de căutare şi exploatare a rezultatelor, deoarece acestea sunt domeniile care pun cele mai multe probleme. O atenţie particulară trebuie, de asemenea, să fie acordată asupra uneltelor specializate de care studenţii din învăţământul superior au o nevoie imperioasă. În nici un caz, aceasta nu înseamnă a opune Internetul fondurilor colecţiilor bibliotecilor, dar de a permite fiecărui student, fiecărui cetăţean, de a le exploata cu cea mai mare eficienţă şi a le privi cu critica necesară ansamblul de informaţii de calitate, care-i sunt puse la dispoziţie, indiferent


77

care ar fi forma, atât în bibliotecă sau în reţea, ca să scoată un profit mai bun.

În opinia noastră, acest efort trebuie să înceapă din învăţământul secundar şi să aibă con-tinuitate, deoarece numai o simplă conectare de cal-culator la Internet pusă la dispoziţie este o manifes-taţie insuficientă. Este necesar de a înarma cât mai bine posibil studenţii în faţa masei gigantice de informaţie cu care ei sunt confruntaţi, a le cultiva abilităţi critice în utilizarea informaţiei.

Discrepanţele dintre realităţile bibliotecilor şcolare, liceale din teritoriu şi celor din capitală în raport cu cele universitare la capitolul utilizării tehno-logiilor informaţionale devin tot mai accentuate, cu un impact tot mai puternic asupra reuşitei universi-tare a studenţilor. Nici o bibliotecă din învăţământul secundar nu dispune de un catalog electronic care ar mobiliza viitorii studenţi să elaboreze strategii de căutare, să-i înveţe să-şi transforme temele de cercetare în concepte şi cuvinte cheie, să ştie să interpreteze informaţia şi să o evalueze critic.

Formarea documentară trebuie să corespun-dă nevoilor reale ale studenţilor, care ar duce la dezvoltarea gândirii analitico-sintetice. Aceste nevoi sunt esenţial diferite între momentul intrării în învă-ţământul superior, de cel al începutului pregătirii tezei de licenţă.

În concluzie, se cuvine la fel ca aceste formări să fie organizate în parteneriat strâns dintre

profesor şi bibliotecar, fiecare aducând competenţa sa particulară. Profesorul însăţi nu stăpâneşte în general, specificul uneltelor şi tehnicilor documen-tare actuale. La rândul său, nu ţine de bibliotecar de a interveni singur în ceea ce se ţine de compe-tenţele de „materie” în diferite domenii de învăţare. Alianţa acestor două competenţe a demonstrat deja toată eficacitatea sa.

Tratarea de către instituţie a datelor anchetei permit diferitor formatori să identifice dificultăţile particulare cu care se confruntă proprii lor studenţi şi să moduleze în consecinţă acţiunile de formare care le vor întreprinde.

Această anchetă a permis de a defini linia de bază care deschide deja numeroase exploatări şi concluzii. Se merită adesea a vedea aceste rezul-tate confirmate de alte studii. Pentru a dispune de o cunoaştere completă a problematicii, ar fi la fel de interesant de a putea evalua aceleaşi competenţe la finele ciclului universitar. Aceasta ar permite de a evalua achiziţia, de a ameliora formarea, de a vedea aparenţele formării mai eficace.

Îi mulţumim în mod deosebit Nătăliţei Cheradi pentru sprijinul şi susţinerea acordată pe tot parcursul pregătirii şi efectuării sondajului, precum şi la prelucrarea şi prezentarea rezultatelor


78

PLANURI DE ACTIVITATE

Comisia „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie” Preşedinte:

Ludmila Corghenci, director adjunct, Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM, tel.: 21 24 18, [email protected]; [email protected]

Membri: 1. Tatiana Ambroci, director, Biblioteca Colegiului de Construcţii, tel.: 73 92 00, [email protected] 2. Vera Osoianu, director adjunct, Biblioteca Naţională a RM, tel.: 24 04 43, [email protected] 3. Natalia Zavtur, lector superior, Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională a USM, tel.: 57 76 05,

[email protected] 4. Tatiana Coşeri, director adjunct, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, tel.: 27 85 92, [email protected] 5. Victoria Bernic, director, Biblioteca raională „D. Cantemir” din Ungheni, [email protected] 6. Gutiera Doni, şef serviciu Asistenţă de Specialitate şi Cercetări, Biblioteca Centrală Universitară, tel.: 57 75 05,

[email protected] 7. Elena Bordian, director adjunct, Biblioteca Republicană Tehnologico-Ştiinţifică, tel.: 74 37 72, [email protected] 8. Eleonora Idrisov, şef oficiu, Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM, tel.: 21 24 18, [email protected] 9. Iulia Tătărescu, şef departament, Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă, Preşedinte CT nr. 1, tel.: 43 25 92,

[email protected] 10. Ana Safarov, specialist principal, Direcţia Generală Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport, mun. Chişinău, tel.: 20 16 20,

[email protected]

Nr. Scop, obiective Activităţi Termen realizare Responsabil

1. Organizarea şi asigurarea logistică a procesului de formare continuă a bibliote-carilor

Implicaţii pentru crearea Centrului Na-ţional de Formare continuă a Bib-liotecarilor, elaborarea şi promovarea „Regulamentului de organizare şi funcţionare a Centrului”, Curriculum-ului naţional de Formare Continuă a Bibliotecarilor – în colaborare cu Ministerul Culturii şi Turismului din Republica Moldova, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Trimestrul 1

L. Corghenci

2. Promovarea conceptelor instruirii continue „biblioteca care învaţă”, viziunilor moderne în domeniu. Aspecte ale eticii profesio-nale

Articole în publicaţiile de specialitate Sprijinirea consultativă şi practică a bib-liotecilor pentru elaborarea politicilor de formare continuă, implementarea statutului de „bibliotecă care învaţă” Promovarea experienţelor reprezen-tative în domeniul instruirii, elaborării şi implementării codurilor etice Difuzarea e-informaţiei privind forme şi metode interactive de instruire la locul de muncă. Utilizarea efectivă în acest sens a paginii WEB ABRM

Pe parcursul anului

– " –

– " –

– " –

Membrii Comisiei

– " –

– " –

L. Corghenci V. Osoianu T. Coşeri

3. Reuniuni profesionale. Acţiuni de instruire

Ciclul de traininguri „Standarde în biblioteconomie, informare, documen-tare” (în colaborare cu bibliotecile mari, Comitetul Tehnic nr. 1, comisiile şi secţiile ABRM)

Semestrial

L. Corghenci E. Bordian


79


Sprijinirea ciclului de acţiuni profesio-nale „Biblioteca de colegiu: aliniere la cerinţele Societăţii Informaţionale şi a Cunoaşterii” (în colaborare cu secţiunea „Biblioteci de colegii): • atelier profesional „Catalogarea şi

clasificarea documentelor: modificări, completări” (grup-ţintă: bibliotecari de colegii)

• training „Statistica de bibliotecă:

rigorii naţionale şi internaţionale” (grup-ţintă: bibliotecari din şc. profesionale)

Ciclul de ateliere profesionale „Biblioteca universitară: structuri organizaţionale şi funcţionale” (în colaborare cu bibliotecile universitare) Tabăra de Vară pentru bibliotecari (ediţia a 2-a; grup-ţintă: bibliotecari din bibliotecile publice, din învăţământ)

februarie

mai

Pe parcursul anului

Iunie-Iulie

T. Ambroci L. Corghenci

T. Ambroci V. Osoianu

L. Corghenci G. Doni

L. Corghenci V. Bernic

4. Dimensiuni etice şi deontologice

Funcţionalitatea Codului etic în bibliotecă (articole, acţiuni promo-ţionale, promovarea experienţelor reprezentative ale bibliotecilor etc.) Conferinţă ştiinţifico-practică „Etică, deontologie şi cultură managerială: aspecte relaţioniste”

Pe parcursul anului

Octombrie

T. Ambroci N. Zavtur

T. Ambroci L. Corghenci

N. Zavtur 5. Promovarea imaginii

bibliotecarului în societate Implicaţii în organizarea Concursului Naţional „Cei mai buni bibliotecari ai anului 2008” Diseminarea în cadrul comunităţii pro-fesionale a informaţiei privind rezulta-tele concursului (potenţial WEB, articole în mass-media”, rubrici permanente „Cei mai buni în anul 2009”) Tinerii profesionişti în bibliotecă: integrare, activităţi, implicaţii (analize, experienţe, micro-sondaje) Diseminarea în cadrul comunităţii pro-fesionale a informaţiei legate de func-ţionarea comisiilor similare a IFLA

Februarie-Martie

Pe parcursul anului

– " –

– " –

L. Corghenci Comisia specială Membrii Comisiei

speciale

– " –

– " –

6. Asigurarea activităţii Comisiei

Organizarea şedinţelor, informarea membrilor Comisiei asupra problemelor de activitate, transparenţă, ţinerea secretariatului

Pe parcursul

anului

L. Corghenci


80

Comisia „Management şi Marketing” Preşedinte:

Ecaterina Zasmenco, director, Biblioteca Centrală a Universităţii de Stat din Moldova, tel.: 57 75 04, [email protected]

Membri: 1. Adela Negură, şef serviciu Automatizare, Biblioteca Universităţii Pedagogice de Stat „I. Creangă” 2. Rodica Bîrîiac, bibliotecar, serviciul Asistenţă de specialitate şi Cercetări, Biblioteca Centrală a Universităţii de Stat

din Moldova 3. Ludmila Vedraşco, şef Centru Multimedia, Biblioteca Centrală a Universităţii de Stat din Moldova 4. Lolita Caneev, şef serviciu Audio Video, Biblioteca Naţională pentru Copii „I. Creangă”

Nr. Scop Acţiuni Volum Termen Coordonator Responsabil

1. Acumularea informaţiei privind filialele ABRM şi componenţa nominală a membrilor 1.1. Obiectiv: Constituirea

bazei de date a membrilor ABRM

Elaborarea conceptului bazei de date Elaborarea, difuzarea şi recepţionarea chestionarului în scopul acumulării informaţiei necesare Înregistrarea datelor în BD Plasarea BD pe pw ABRM

1

1

1

1

Trimestrul I Trimestrul II-III Trimestrul III-IV Trimestrul IV

E. Zasmenco A. Negură R. Bîrîiac R. Birîiac L. Vedraşco L. Caneev L. Vedraşco

Comisia „Cadrul de reglementare. Protecţie socială” Preşedinte:

Claudia Balaban, director general, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, tel./fax: 22 95 09, [email protected]

Membri: 1. Eugenia Bejan, director adjunct, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, tel./fax: 22 95 56,

[email protected] 2. Larisa Gologan, şef serviciu Dezvoltare în biblioteconomie, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, tel.: 24 00 70,

[email protected] 3. Angela Ciobanu, bibliotecar principal, Biblioteca Publică de Drept, tel.: 27 53 93, [email protected] 4. Ala Susarenco, şef serviciu Completare. Evidenţă, Biblioteca ASEM, tel.: 40 29 68, [email protected]

Nr. Obiective Activităţi Termen realizare Responsabil

1. Perfecţionarea şi promovarea cadrului legislativ şi de reglementare a activităţii bibliotecilor din Republica Moldova

1. Elaborarea şi promovarea „Manifestului bibliotecilor din Republica Moldova”

2. Iniţierea şi participarea la

elaborarea Normativelor de activitate a bibliotecilor (în colaborare cu CBN)

3. Iniţierea şi participarea la reve-

derea şi modificarea Regula-

2009

2009

2009

E. Bejan L. Gologan Membrii comisiei E. Bejan L. Gologan


81

mentului-cadru de organizare şi funcţionare a bibliotecilor publice (în colaborare cu CBN)

4. Participarea la elaborarea şi

modificarea legislaţiei aferente cadrului operaţional al biblio-tecilor

5. Acordarea asistenţei comunităţii

bibliotecare în soluţionarea diverselor probleme legate de legislaţia de bibliotecă

6. Actualizarea compartimentului

„Legislaţie” de pe site-ul web al ABRM

7. Organizarea mesei rotunde

„Respectarea legislaţiei de bib-liotecă în Republica Moldova” (în colaborare cu CBN)

Permanent

Permanent

Permanent

Sept. 2009

Membrii comisiei Membrii comisiei A. Ciobanu A. Susarenco L. Gologan

2. Contribuirea la îmbunătăţirea statutului social al bibliotecarului

1. Iniţierea şi desfăşurarea procedurii de schimbare a datei pentru marcarea Zilei Bibliotecarului în Republica Moldova (23 aprilie)

2. Desfăşurarea cercetării „Statu-

tul social al bibliotecarului”

3. Publicarea unor articole despre statutul social al bibliotecarului în presa scrisă şi în cea electronică

4. Abordarea subiectului „statutul

social al bibliotecarului” în emisiuni radio şi tv

2009

2009-2010

Permanent

Permanent

C. Balaban E. Bejan

Coord. C. Balaban

Membrii comisiei

Membrii comisiei

Comisia „Catalogare. Indexare” Preşedinte:

Valentina Chitoroagă, director general, Camera Naţională a Cărţii din RM, tel.: 29 57 46, [email protected] Membri: 1. Efimia Macrinici, şef serviciu, Camera Naţională a Cărţii din RM, tel.: 29 58 60 2. Marina Popescu, bibliotecar principal, Biblioteca Centrală Ştiinţifică a AŞ RM, tel.: 73 74 47 3. Lina Mihăluţă, şef serviciu, Biblioteca Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi, tel.: 0 231 233 62 4. Svetlana Cîrlan, şef oficiu, Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM, tel.: 21 24 18, [email protected] 5. Viorica Lupu, director adjunct, Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă, tel.: 43 25 78, [email protected] 6. Ala Panici, şef serviciu, Biblioteca Naţională a RM, tel.: 24 04 53, [email protected] 7. Tamara Nistor, şef serviciu, Biblioteca ASEM, tel.: 40 29 67 8. Maria Sargun, director adjunct, Biblioteca Naţională a RM, tel.: 24 04 52, [email protected]


82


1. Contribuţia Comisiei „Catalo-gare. Indexare” la prosesul de catalogare a publicaţiilor în RM

1.1. Organizarea şi participarea la atelierele profesionale în prob-lemele descrierii documentelor 1.2. Organizarea şi participarea la atelierele profesionale în problemele clasificării documen-telor 1.3.Comunicarea noului în CZU

Pe parcursul

anului

V. Chitoroagă membrii comisiei

V. Chitoroagă

membrii comisiei

V. Chitoroagă

Fişiere de autoritate 2. Aplicarea experienţelor avansate ale Centrelor similare tr. IV V. Chitoroagă

membrii comisiei 3. Participarea la organizarea Concursului „Cele mai reuşite lucrări în

domeniul bibliologiei şi ştiinţei informării” tr. I V. Chitoroagă

Comisia „Informatizare şi tehnologii informaţionale” Preşedinte:

dr. Silvia Ghinculov, director, Biblioteca Ştiinţifică ASEM, tel:/fax 24 26 63, 40 27 22, 069309644, [email protected] Membri: 1. Efimia Macrinici, şef serviciu, Camera Naţională a Cărţii din RM, tel.: 29 58 60 2. Ana Gudima, director Centrul Multimedia, Biblioteca Ştiinţifică ASEM, tel.: 40 28 48, [email protected] 3. Pavel Roşca, şef serviciu Automatizare, Biblioteca AŞM, tel: 27 05 65, [email protected] 4. Ala Panici, Centru SIBIMOL, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, tel.: 24 04 53, [email protected] 5. Ludmila Pânzari, director adjunct, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, tel.: 21 27 30, [email protected],

[email protected] 6. Lorina Beşelea, Centru Resurse Electronice şi Tehnologii Informaţionale, DIB ULIM, tel.: 21 24 18,

[email protected] 7. Igor Afatin, director adjunct, Tehnologii şi Informatizare, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat Bălţi,

tel.: 023123362, [email protected] 8. Cheradi Natalia, director adjunct, Biblioteca Ştiinţifică ASEM, tel.: 40 29 64, [email protected] 9. Liviu Rău, reprezentant IME România în Republica Moldova, tel.: 069184597 [email protected]


1. Promovarea strate-giilor naţionale în do-meniul informatizării

Participarea activă şi prezentarea propune-rilor la elaborarea şi implementarea strate-giilor naţionale în domeniul informatizării, implementării tehnologiilor informaţionale şi creării bibliotecilor electronice

Pe parcursul anului

dr. S. Ghinculov

2. Susţinerea proiectelor corporative

Asigurarea condiţiilor necesare pentru realizarea proiectului SIBIMOL

Ianuarie - martie

A. Panici

3. Susţinerea proiectelor corporative

Susţinerea, dezvoltarea, promovarea Consorţiului eIFL Direct Moldova şi atragerea noilor membri

Pe parcursul anului

dr. S. Ghinculov N. Cheradi

4. Analiza situaţiei în domeniul informati-zării bibliotecilor

Realizarea sintezelor anuale privind informa-tizarea bibliotecilor din Republica Moldova

decembrie dr. S. Ghinculov N. Cheradi

5. Identificarea problemelor actuale privind informatizarea

Organizarea şedinţelor Comisiei în vederea identificării problemelor actuale privind informatizarea, dezvoltarea şi utilizarea

Martie Noiembrie

dr. S. Ghinculov


83

resurselor informaţionale electronice 6. Promovarea strategii-

lor naţionale în domeniul informatizării bib-liotecilor

Organizarea unei mese rotunde cu tematica „Informatizarea bibliotecilor: probleme şi perspective”

22 mai

dr. S. Ghinculov membrii comisiei

7. Promovarea strate-giilor naţionale în domeniul informatizării bib-liotecilor

Organizarea Conferinţei Internaţionale „Managementul resurselor electronice”

25-26 septembrie

Biblioteca Ştiinţifică a ASEM Membrii comisiei

8. Dezvoltarea tehnolo-giilor noi în biblioteci

Asigurarea condiţiilor necesare pentru implementarea sistemului TINREAD

Pe parcursul anului

L. Rău


Elaborarea strategiei pentru digitizarea cărţii rare, luând în considerare drepturile de autor al bibliotecilor şi reflectarea informaţiilor full-text în baza de date TINREAD

Pe parcursul anului

dr. S. Ghinculov Membrii comisiei

10. Dezvoltarea tehnologiilor noi în biblioteci

Elaborarea strategiei pentru dezvoltarea colecţiilor de publicaţii multimedia

Iunie dr. S. Ghinculov Membrii comisiei


Implementarea tehnologiei de comandă a publicaţiilor noi şi crearea aplicaţiei cu privire la Fişierul de asigurare cu publicaţii didactice în procesul de studii, în regim on-line

Octombrie Igor Afatin


Crearea unui sistem de automatizare pentru evidenţa datelor statistice ale activităţii bibliotecii cu scopul îmbunătăţirii analizei exacte a datelor cu privire la indicatorii de frecvenţă, împrumuturi, analiza tematică a publicaţiilor etc.

Decembrie Igor Afatin Ana Gudima Pavel Roşca Ludmila Pânzari Lorina Beşelea

13. Promovarea strategii-lor naţionale în domeniul informatizării bib-liotecilor

Participarea membrilor Comisiei la forurile profesionale şi conferinţe ştiinţifice cu prezentări şi comunicări privind problemele informatizării şi tehnologiilor informaţionale

Pe parcursul anului

dr. S. Ghinculov Membrii comisiei

Comisia „Cultura informaţională” Preşedinte:

Lilia Tcaci, director adjunct, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, tel.: 22 95 56, [email protected] Membri: 1. Silvia Ciobanu, şef serviciu Cultura informaţională şi marketing, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo”

din Bălţi, tel.: (231) 2 34 15, [email protected] 2. Liuba Arion, specialist principal, Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport din mun. Chişinău, tel.: 20 16 20,

[email protected] 3. Eugenia Filip, şef oficiu CID „Chişinău”, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, tel.: 22 16 97, [email protected] 4. Lolita Caneev, şef serviciu Mediateca, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, tel.: 22 95 63,

[email protected] 5. Maria Vatamanu, şef serviciu Bibliografie, Biblioteca Academiei de Studii Economice din Moldova, tel.: 40 29 50,

[email protected] 6. Ala Vlasov, director, Biblioteca Colegiului Tehnologic, tel.: 49 20 31, [email protected]


84

Nr. Obiective Activităţi Termen de realizare

Coordonator Responsabil

1.1. Promovarea documentelor IFLA/UNESCO referitoare la rolul culturii informaţionale în Societatea Informaţională / Societatea Cunoaşterii

Pe parcursul anului

Membrii comisiei 1. Promovarea conceptului „cultura informaţională” în societate

1.2. Abordarea subiectului „cultura informaţională” în presă, în emisiuni radio şi TV

Pe parcursul anului

Membrii comisiei

2.1. „Instruirea beneficiarilor în biblioteci: realizări, probleme existente”: studiu

Trimestrul I-III

L. Tcaci L. Arion

S. Ciobanu M. Vatamanu

2.2. Traducerea „Liniilor directorii IFLA pentru cultura informaţională şi instruirea pe parcursul întregii vieţi”

semestrul II

coord. L. Tcaci

2.3. Diseminarea informaţiei privind activitatea comisiei similare a IFLA. Promovarea experienţelor avansate (din ţară şi de peste hotare) în domeniul formării culturii informaţionale a beneficiarilor (articole, rubrici permanente în publicaţiile de specialitate)

pe parcursul

anului

membrii comisiei

2. Perfecţionarea activităţii bibliotecilor în domeniul culturii informaţionale a beneficiarilor

2.4. Elaborarea / promovarea suportului didactic şi metodic în sprijinul realizării programelor de instruire informaţională a beneficiarilor în bibliotecile publice şi bibliotecile de învăţământ

pe parcursul

anului

L. Arion

S. Ciobanu

3.1. Abordarea subiectului „cultura informaţională a beneficiarilor” în cadrul Cursurilor de perfecţionare a bibliotecarilor şcolari (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei), în cadrul acţiunilor de instruire a bibliotecarilor din bibliotecile publice, bibliotecile de colegiu şi universitare.

pe parcursul anului

membrii comisiei

3.2. Conferinţa video Moldova-SUA cu tema „Cultura informării: programe pentru copii şi părinţi” (în colaborare cu Centrul de resurse informaţionale al Ambasadei SUA şi Secţia Naţională IBBY)

aprilie L. Tcaci L. Caneev

3. Acţiuni de instruire a bibliotecarilor

3.3. „Cultura informaţională a bibliotecarilor”: sondaj (elaborarea chestionarului)

trimestrul IV

L. Caneev A. Vlasov

E. Filip 4. Asigurarea activităţii Comisiei 4.1. Organizarea şedinţelor

Comisei, ţinerea secretariatului pe parcursul

anului L. Tcaci


85

Nr. Obiective Activităţi Termen de realizare


4.2. Colaborarea cu alte comisii şi secţiuni ale ABRM în probleme de interes comun

pe parcursul anului

L. Tcaci membrii comisiei

4.3. Amplasarea informaţiei privind activitatea Comisiei în publicaţiile de specialitate şi pe pagina web a ABRM

pe parcursul anului

L. Tcaci membrii comisiei

Comisia „Activitate editorială” Preşedinte:

Tatiana Coşeri, director adjunct, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, tel.: 27 85 92, [email protected] Membri: 1. dr. Nelly Ţurcan, prodecan, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, tel.: 57 77 02,

[email protected] 2. dr. Lidia Kulikovski, director general, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, tel.: 22 12 31, [email protected] 3. Alexe Rău, director general, Biblioteca Naţională a R. Moldova, tel.: 22 14 75, [email protected] 4. Genoveva Scobioală, manager departamentul Marketing, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, tel.: 22 11 86,

[email protected]


1. Cercetarea şi promovarea activităţii ABRM 1.1. Obiectiv: Susţinerea,

publicarea şi promova-rea Buletinului ABRM

Susţinerea priorităţilor şi promovarea activităţii ABRM şi a filialelor

2 semestrial T. Coşeri Membrii comisiei

1.2. Obiectiv: Promovarea imaginii ABRM

Elaborarea Portofoliului ABRM: misiune, statut, documente de reglementare, audit social Colaborarea cu mass-media pentru informarea şi diseminarea activităţilor Participarea la constituirea spaţiului informaţional unic al organizaţiilor nonguvernamentale

1 I-IV T. Coşeri

Comisia „Promovare şi

publicitate bibliotecară”

2. Încurajarea comunităţii biblioteconomice la utilizarea oportunităţilor de expresie şi de informare 2.1. Obiectiv: Formarea

profesională Dezvoltarea profesională a specialiştilor în informare şi documentare privind scrierea articolelor Susţinerea bibliotecarilor în vederea publicării materialelor Consolidarea calităţii articolelor respectând liniile directoare Monitorizarea respectării Politicii editoriale ABRM

5 I-IV T. Coşeri

Membrii comisiei


86

3. Asigurarea transparenţei şi responsabilităţii 3.1. Obiectiv: Aplicarea şi

menţinerea unui management participativ

Monitorizarea managementului de elaborare şi editare a Buletinului ABRM Coordonarea cu comisiile şi secţiunile ABRM în domeniul editorial Elaborarea unui plan editorial per ABRM

2 1

I-IV T. Coşeri

Membrii comisiei

3.2. Obiectiv: Extinderea parteneriatului

Asigurarea exactităţii şi legalităţii informaţiilor pentru acumularea fondurilor, relaţii cu donatorii Consolidarea eforturilor pentru dezvoltarea unei culturi a comunicării, participării şi interacţiunii eficiente între membrii ABRM, comunitatea asociativă şi administraţia publică

T. Coşeri

Membrii comisiei

Comisia „Standardizarea activităţii de bibliotecă” Preşedinte:

Iulia Tătărescu, şef departament, Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă, tel.: 43 25 92, [email protected] Membri: 1. Ludmila Corghenci, director adjunct, Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM, tel.: 21 24 18,

[email protected] 2. Petru Racu, director CID AGEPI, tel.: 40 05 96, [email protected] 3. Vera Sobeţchi, şef serviciu Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă, tel.: 43 25 92, [email protected] 4. Elena Bordian, director adjunct, Biblioteca Republicană Tehnologico-Ştiinţifică, tel.: 74 37 72, [email protected] 5. Svetlana Barbei, şef Centru Management, Biblioteca Naţională a RM, tel.: 24 10 96, [email protected] 6. Lina Mihaluţă, şef serviciu, Biblioteca Ştiinţifică, Universitatea de Stat „A. Russo”, Bălţi

Nr. Direcţie de activitate,

scop, obiective Activităţi Termen de realizare Responsabil

1. Informarea comunităţii profesionale privind standardele în biblioteconomie, informare şi documentare

• liste de standarde de profil în vigoare • elaborarea şi difuzarea e-buletinelor

„Standarde de profil anulate” • comunicate şi informaţii pe marginea

elaborării şi adoptării standardelor naţionale

• informarea comunităţii privind activitatea CT nr. 1 (informaţii de sinteză, comunicări în cadrul reuniunilor profesionale, articole etc.)

• utilizarea potenţialului informaţional al paginii WEB ABRM, formatelor electronice de comunicare

Ianuarie În funcţie de necesitate

„ – „

Pe parcursul anului

„ – „

Iu. Tătărescu Iu. Tătărescu

Iu. Tătărescu

Iu. Tătărescu

V. Sobeţchi


87

2. Direcţionarea, sprijinirea şi acoperirea logistică a procesului de implementare a standardelor în biblioteconomie, informare, documentare

• atelier profesional „Modificări CZU şi în descrierea bibliografică a documentelor” (în colaborare cu comisiile ABRM; grup-ţintă: bibliotecari de colegii))

• seminar: „Statistica de bibliotecă: rigorii naţionale şi internaţionale” (grup-ţintă: bibliotecari din şc. profesionale)

• seminar: „Implementarea noului standard „Statistică internaţională de bibliotecă” (grup-ţintă: managerii superiori din biblioteci)

• atelier: „Indicatori de performanţă în activitatea de bibliotecă (grup-ţintă: bibliotecile şcolare şi de colegii

• recomandări-informaţii pe marginea utilizării noţiunilor de profil (standarde de terminologie)

Februarie

Mai

septembrie

octombrie

în funcţie de necesitate

Iu. Tătărescu L. Corghenci

Iu. Tătărescu L. Corghenci

Iu. Tătărescu S. Barbei

L. Mihaluţă

Membrii Comisiei

3. Facilitarea accesului membrilor comunităţi la documentele primare

• efectuarea copiilor de standarde în interes de serviciu pentru biblioteci centre-biblioteconomice, biblioteci raionale, filiale ale ABRM

în funcţie de necesitate

P. Racu E. Bordian

Comisia „Promovare şi publicitate bibliotecară” Preşedinte:

Elena Harconiţa, director, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi, tel.: 0231 2 33 62, [email protected]

Membri: 1. Genoveva Scobioală, manager, Departamentul Marketing, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, tel.: 22 11 86,

[email protected] 2. Silvia Cerlat, bibliotecar, Liceul Profesional nr. 1 din Chişinău, tel.: 74 54 19, [email protected] 3. Iustina Franţuz, Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport, mun. Chişinău, tel.: 23 49 75, [email protected] 4. Eugenia Roşca, şef bibliotecă, Gimnaziul nr.64 din Chişinău, tel.: 58 54 46

Nr. Obiective Activităţi Termen de realizare Responsabil

1. Ridicarea statutului, imaginii şi poziţiei în societate a bibliotecii şi bibliotecarilor Schimbarea atitudinii societăţii faţă de instituţia cărţii şi a bibliotecarilor

Reflectarea situaţiilor veridice (realizări, crize) despre biblioteci şi bibliotecari în mass-media de orice nivel (internaţional, naţional, local) Articole despre activitatea, rolul şi valoarea bibliotecilor în societate Utilizarea poştei, internetului pentru acţiuni de publicitate şi promovare în vederea eventualei găsiri de sponsori – doritori de-a investi în structurile democratice, precum sunt bibliotecile

Pe parcursul anului

Pe parcursul anului

Membrii comisiei

Membrii ABRM

Membrii comisiei

Membrii ABRM

2. Aportul ABRM şi a Filiale-lor ei la suscitarea intere-sului fondatorilor, autorită-ţilor publice locale şi a populaţiei la produsele,

Conceperea şi realizarea materialelor promoţionale despre sistemul naţional de biblioteci, evidenţiind rolul lor în dezvoltarea democraţiei, accesului la valorile general-umane, la cunoştinţe,

Pe parcursul anului

Membrii comisiei

Membrii ABRM


88

sursele şi programele bibliotecare Ameliorarea reprezentă-rilor despre bibliotecă şi avantajele vizitării /utilizării lor de către membrii comunităţilor

cultură, satisfacerea dreptului omului privind accesul liber la informaţie

Comisia „Relații Internaţionale și activități de fundraising” Preşedinte:

Mariana Harjevschi, director, Biblioteca Publică de Drept, filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, tel.: 27 53 93, [email protected]

Membri: 1. Mariana Kiriakov, Centrul de Resurse Informaţionale, tel.: 22 04 27, [email protected] 2. Savela Starciuc, Centrul de Informare Europeană, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, tel.: 22 50 06,

[email protected] 3. Victoria Bernic, Biblioteca Raională „D. Cantemir” din Ungheni, tel.: 023 62 79 34, [email protected] 4. Valentina Topalo, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi, tel.: 0231 23 5 73,

[email protected] 5. Elena Railean, Biblioteca Academiei de Studii Economice, tel.: 40 29 64, [email protected]


1. Mobilizarea comunităţii bibliotecare privind căutarea noilor fonduri externe de susţinere a activităţii bibliotecilor

Organizarea unui seminar privind scrierea proiectelor

1 Semestrul II Comisia 1.1. Obiectiv: Instruirea personalului de bibliotecă Oferirea consultanţei privind

scrierea proiectelor ~ Parcursul

anului Comisia

1.2. Obiectiv: Cooperarea privind dezvoltarea paginii web

Plasarea pe pagina web a listelor cu finanţatori ce au în vizor Republica Moldova

~ Semetrul I Comisia

1.3. Obiectiv: Organizarea unei video conferinţe având ca temă de discuţie probleme prioritare domeniului biblioteconomic – Imaginea bibliotecii în comunitate

1 Semestrul III Comisia

2. Promovarea activității ABRM comunităţii internaţionale 2.1. Obiectiv: Dezvoltarea

paginii web Traducerea paginii web-ABRM în limba engleză (primul nivel)

~ Semestrul II Comisia

2.2. Obiectiv: Stabilirea parteneriatelor cu instituţii similare din România

Realizarea schimbului de carte/reviste de specialitate editate sub egida ABRM cu asociaţii din România

~ Parcursul anului

Comisia


89

Secţiunea „Biblioteci publice" Preşedinte:

Alexe Rău, director general, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, tel./fax: (373) 22 14 75, [email protected] Vicepreşedinte:

Lidia Kulikovski, director general, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, tel.: 22 12 31, [email protected] Secretar:

Aliona Mandea, preşedinte al Clubului Tinerilor Bibliotecari, bibliotecar principal, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, tel.: 24-05-46, [email protected]

Membri: 1. Lilia Tcaci, director adjunct, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, tel.: 22 95 56, [email protected] 2. Vera Osoianu, director adjunct, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, tel.: 24 04 43, [email protected] 3. Larisa Gologan, şef serviciu Dezvoltare în biblioteconomie, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, tel.: 24 00 70,

[email protected] 4. Elena Vulpe, director, Biblioteca „Onisifor Ghibu”, tel.: 23 26 25 5. Nadejda Pădure, director, BPR Străşeni tel.:(237) 22244, [email protected] 6. Larisa Petcu, director, BPR Ialoveni, tel.: 0(268) 21181, [email protected] 7. Galina Agafiţa, director, BPR Călăraşi, tel.: 0 (244) 22260, [email protected] 8. Natalia Brigai, bibliotecar principal, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, tel.: 24 05 46, [email protected]

Nr. Obiective Activităţi Termen

realizare Responsabili 1. Facilitarea accesului la

informaţie a bibliotecarilor din bibliotecile publice

Organizarea informării bibliotecarilor din bibliotecile publice despre oportunităţile de obţinere a granturilor şi sponsorizărilor

Pe parcursul anului 2009

V. Osoianu

2. Crearea posibilităţilor de instruire a bibliotecarilor

Abordarea problemei privind organizarea pentru bibliotecarii din bibliotecile publice a unor acţiuni de instruire profesională de lungă durată.

Trim. 1 Alexe Rău

3. Optimizarea tehnicilor de desfăşurare a instruirii continue

Elaborarea programelor – cadru ale cursurilor de durată pentru bibliote-carii din bibliotecile publice, axate pe principiul ciclicităţii şi a diferenţierii.

Trim. 1 - 2 V. Osoianu N. Pădure L. Tcaci T. Coşeri

4. Promovarea imaginii

bibliotecii publice în comunitate

Participarea la organizarea anului promovării imaginii bibliotecii publice: - elaborarea şi publicarea a două materiale despre experienţa filialelor ABRM din bibliotecile publice

L. Gologan L. Kulikovski

5. Contribuirea la informatizarea bibliotecilor publice

Elaborarea unui demers din partea ABRM privind informatizarea bibliotecilor săteşti

Trim. 2 L. Gologan

6. Stimularea şi promovarea tinerilor bibliotecari

Organizarea conferinţei tinerilor bibliotecari

Trim. 1 A. Mandea N. Brigai

7. Organizarea conferinţei sau mesei rotunde naţionale „Biblioteca Publică Multiculturală”

Trim. 3 L. Kulikovski E. Vulpe

8. Implicarea în rezolvarea problemelor bibliotecilor publice

Întâlniri în teritoriu cu bibliotecarii din bibliotecile publice şi cu responsabilii din partea autorităţilor publice locale

Pe parcursul anului

Membrii secţiunii


90

Nr. Obiective Activităţi Termen realizare Responsabili

9.

10.

Promovarea imaginii bibliotecii publice

Întreţinerea unor rubrici consacrate bibliotecilor publice în publicaţiile Magazin Bibliologic, BiblioPolis, Gazeta Bibliotecarului Elaborarea unor materiale promo-ţionale privind activitatea filialelor ABRM din bibliotecile publice

Pe parcursul anului

Membrii secţiunii

L. Tcaci L. Gologan

11. Începerea pregătirii unei campanii naţionale în sprijinul completării colecţiilor bibliotecilor publice

Cercetarea situaţiei colecţiilor Bibliotecilor Publice în teritoriu

Trim. 2 -3 L. Kulikovski

12.

Promovarea experienţei înaintate a filialelor ABRM din bibliotecile publice

Elaborarea Catalogului publicaţiilor bibliotecilor publice

Pe parcursul anului

L. Tcaci L. Kulikovski

A. Rău 13. Managementul resursei

umane în bibliotecile publice Elaborarea regulamentului privind organizarea instruirii continue a bibliotecarilor din bibliotecile publice

Trim. 2 V. Osoianu L. Gologan

L. Tcaci T. Coşeri

14.

Crearea condiţiilor şi posibilităţilor de informare pentru copii

Participarea la organizarea unei biblioteci publice pentru copiii străzii la Străşeni

Trim. 2 A. Rău L. Kulikovski

L. Tcaci N. Pădure

Secţiunea „Biblioteci de colegii” Preşedinte:

Tatiana Ambroci, şef bibliotecă, Colegiul de Construcţii din Chişinău, tel.: 73 92 00, [email protected], [email protected]

Membri: 1. Ludmila Cereş, şef bibliotecă, Colegiul de Viticultură şi Vinificaţie, Stăuceni 2. Silvia Cerlat, şef bibliotecă, Liceul Profesional nr., 1, mun. Chişinău, tel.: 74 54 19, 74-29-03, 74-14-08 3. Ala Vlasov, şef bibliotecă, Colegiul Tehnologic din Chişinău, tel.: 49 20 31 4. Viorica Tanasciuc, şef bibliotecă, Colegiul de Informatică 5. Aurelia Grebincea, bibliotecar superior, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice 6. Ana Cecârlan, director adjunct, Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a Universităţii Agrare de Stat din

Moldova, tel.: 43 25 78 , 43 25 92, [email protected] 7. Elena Stratan, şef serviciu metodic, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi,

[email protected] 8. Elizaveta Vedean, director adjunct, Biblioteca Ştiinţifică Medicală a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie

„N. Testemiţeanu”, tel.: 20 52 53 9. Gutiera Doni, şef serviciu Asistenţă de Specialitate şi Cercetări, BCU, tel.: 57 75 05, [email protected]


91

Nr. Obiective Activităţi Termen de realizare Responsabil

1.

Direcţionarea activităţii bibliotecilor de colegiu şi şcolilor profesionale şi de meserii în conformi-tate cu legislaţia şi documentele normative în vigoare, cu politicile şi recomandările instituţiilor profesionale naţionale şi internaţionale

Informarea asupra cadrului de reglemen-tare a activităţii bibliotecilor din învăţămân-tul mediu de specialitate şi secundar profe-sional şi diseminarea informaţiilor privind noutăţile, schimbările şi modificările docu-mentelor normative de domeniu Organizarea unui studiu în vederea elucidă-rii situaţiei actuale din bibliotecile şcolilor profesionale şi de meserii prin elaborarea şi interpretarea unui chestionar, organizarea unor sondaje, vizite de documentare etc. Continuarea ciclului de acţiuni profesionale „Biblioteca de colegiu: aliniere la cerinţele Societăţii Informaţionale şi a Cunoaşterii”, or-ganizate în colaborare cu alte comisii ABRM

Pe parcursul anului

Semestrul I

Semestrial

T. Ambroci G. Doni E. Stratan G. Doni L. Cereş S. Cerlat T. Ambroci A. Vlasova A. Cecârlan

2.

Asigurarea asistentei metodologice biblioteci-lor de colegiu de către bibliotecile universitare de profil

Elaborarea unui Buletin de materiale meto-dice şi de informare pentru bibliotecile insti-tuţiilor de învăţământ mediu de specialitate

Pe parcursul anului

G. Doni E. Vedean A. Grebincea

3. Asigurarea formării profe-sionale continue a per-sonalului bibliotecilor de colegiu şi şcolilor profe-sionale şi de meserii

Antrenarea bibliotecarilor de colegii şi a şcolilor profesionale şi de meserii în activităţile ABRM, Bibliotecii Naţionale, Centrelor Infodocumentare etc.

–"–

A. Vlasova E. Stratan V. Tanaşciuc

4.

Promovarea bibliotecilor de colegiu şi din învă-ţământul profesional secundar în comunitatea profesională

Elucidarea activităţii bibliotecilor de colegiu şi a celor din învăţământul profesional secundar în publicaţiile de specialitate Pregătirea şi prezentarea informaţiei privind activitatea Secţiunii „Biblioteci de colegii” în scopul actualizării paginii web a ABRM

–"–

–"–

S. Cerlat T. Ambroci E. Vedean Membrii secţiunii


92

5.

Intensificarea colaborării cu bibliotecile univer-sitare, cu extindere la bibliotecile din reţeaua publică, cu alte comisii ABRM, prin organizarea unor acţiuni comune pentru bibliotecarii de colegiu şi din şcolile profesionale şi de me-serii, prin schimbul de materiale informative prin intermediul poştei electronice etc.

Atelier: „Catalogarea şi sistematizarea documentelor: modificări, completări” (grup-ţintă: bibliotecarii de colegiu), în colaborare cu comisia ABRM „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie” şi comisia ABRM „ Catalogare. Indexare” Training: „Statistică de bibliotecă: rigorii naţionale şi internaţionale” (grup-ţintă: bibliotecarii din şcolile profesionale şi de meserii), în colaborare cu comisia ABRM „Formare profesională continuă. Etică şi deontologie” Atelier „Organizarea activităţilor culturale în biblioteci” (grup-ţintă: inclusiv şi bibliotecari de colegiu şi a şcolilor profesionale şi de meserii din nordul republicii), BŞUS „A. Russo”, Bălţi Atelier: „Tehnologii informaţionale: iniţiere în programele WORD, EXCEL, Power Point, navigare Internet, navigare SIBIMOL” (grup-ţintă: inclusiv şi bibliotecari de colegiu şi din şcolile profesionale şi de meserii din nordul republicii), BŞUS „A. Russo”, Bălţi

Februarie

octombrie

Semestrul I

Semestrul II

T. Ambroci A.Vlasova A. Vlasova T. Ambroci G. Doni S. Cerlat E. Stratan E. Stratan

6. Consolidarea biblioteci-lor de colegiu în scopul comunicării profesionale, schimbului de idei şi experienţe, îmbunătăţirii imaginii acestor instituţii

Organizarea reuniunilor profesionale, antrenarea bibliotecilor din cadrul secţiunii în activităţile ABRM şi a centrelor info-documentare, comunicarea prin telefon, e-mail, poşta tradiţională, fax etc.

Pe parcursul anului

T. Ambroci Membrii secţiunii

7. Atragerea noilor membri în ABRM

Pe parcursul anului

A. Vlasova

Secţiunea „Biblioteci şcolare” Preşedinte:

Liuba Arion, specialist principal, Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport mun. Chişinău, tel.: 20 16 20 Membri: 1. Alla Bomaistriuc, bibliotecar, Şcoala medie nr.5, tel.: 74 66 83 2. Anghelina Drăguţan, specialist principal, Direcţia generală de învăţământ Străşeni, tel.: 067126885 3. Iustina Franţuz, specialist principal, Direcţia generală educaţie, tineret şi sport mun. Chişinău, tel.: 20 16 20 4. Zinaida Slutu, bibliotecar, Liceul „Sp. Haret”, tel.: 22 60 90 5. Elena Cociurcă, specialist principal, Direcţia generală de învăţământ Soroca, tel.: 2 3085


93

Nr. Obiective Acţiuni Termen de realizare

Responsabil

1. Dezvoltarea potenţia-lului profesional, a co-municării profesionale, promovarea experien-ţei avansate

• Biblioteca şcolară: realizări şi pers-pective (masă rotundă pentru meto-dişti Direcţiilor Învăţământ, Tineret şi Sport))

• Lectura – parte integrantă a Univer-sului copilăriei

• Biblioterapia – forma sublimă de rea-bilitare a spiritualităţii, moralităţii (simpozion pentru bibliotecarii şcolari)

• Colaborare cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei în vederea formării continuă a bibliotecarilor şcolari

• Colaborare cu Centrele bibliotecono-mice naţionale, departamentale, comisiile ABRM în vederea antrenă-rii bibliotecarilor şcolari în acţiunile de dezvoltare profesională

Aprilie

Martie

Noiembrie

Trimestrul I

Pe parcursul anului

Iu. Franţuz

L. Arion

L. Arion

Iu. Frantuz

2. Implicaţii pentru coor-donarea activităţii bib-liotecilor şcolare din RM

• Colectarea, generalizarea şi furnizarea datelor despre atestarea bibliotecarilor şcolari

• Dimensionarea şi promovarea în scopuri profesionale a situaţiilor statistice privind activitatea bibliotecilor şcolare;

• Promovarea şi asigurarea transpa-renţei vizavi de activitatea secţiunii „Biblioteci şcolare” a ABRM (utilizarea potenţialului paginii WEB, articole pentru Buletinul ABRM etc.)

Trimestrul II

Pe parcursul anului

– " –

A. Drăguţan Z. Slutu

E. Cociurcă

Z. Slutu

L. Arion

3 Promovarea imaginii bibliotecarului şcolar în comunitatea şcolară şi profesională

• Promovarea experienţei avansate a metodiştilor responsabili de activitatea bibliotecilor şcolare şi a bibliotecarilor şcolari în presă

• Lansarea acţiunii; „În prietenie cu biblioteca creştem mari şi deştepţi”

Pe parcursul anului

– " –

E. Cociurcă Iu. Frantuz

L. Arion

4 Participare în procesul de perfecţionare a sistemului de asistenţă metodologică

• Sprijinirea inaugurării şi funcţionării noilor biblioteci şcolare-pilot la liceele: „Univers LIONS”, „A. Cante-mir”, „O. Ghibu”, „Spiru Haret”, „N. Iorga”, şc. Nr.5

• Elaborarea şi difuzarea îndrumărilor metodice : − Evaluarea activităţii bibliotecii

şcolare − Completarea raportului statistic

6e; − Completarea schemei de închirie-

re a manualelor, inclusiv în format electronic

− Evidenţa activităţii bibliotecii şcolare

Pe parcursul anului

– " –

L. Arion

L. Arion A. Bomaistruc


94

Nr. Obiective Acţiuni Termen de realizare

Responsabil

5 Promovarea imaginii, acţiunilor ABRM în co-munitatea bibliotecarilor şcolari

• Atragerea în rândurile ABRM de noi bibliotecari prin lărgirea ariei în raioanele RM

• Augmentarea rolului şi locului bibliotecarilor şcolari în filialele teritoriale ale ABRM

• Întreţinerea dialogului profesional cu metodiştii, responsabili pentru activi-tatea bibliotecilor şcolare

Pe parcursul anului

E. Cociurcă Z. Slutu

Secţiunea „Biblioteci specializate” Preşedinte:

Petru Racu, şef CID PI AGEPI, tel.: 40 05 96, fax: 44 01 19, [email protected] Membri: 1. Elena Bordianu, director adjunct, Biblioteca Republicană Tehnico-Ştiinţifică, tel.: 74 37 72 2. Raisa Vasilache, director adjunct, Biblioteca Ştiinţifică Centrală a AŞM, tel.: 73 57 60 3. Eugenia Covaş, director, Biblioteca căilor ferate din Moldova, tel.: 83 45 34, [email protected] 4. Tatiana Chiper, director, Biblioteca specială Republicană Centralizată a Societăţii Republicane a Orbilor,

tel.: 73 14 93

Nr. r. Acţiuni Scop Volum Termen Coordonator responsabil

1. Identificarea şi înregistrarea noilor membri ai ABRM din cadrul bibliotecilor specializate: a) Alcătuirea listei bibliotecilor specializate din Republica Moldova (adresa, numele con-ducătorului, telefon, fax, e-mail, site etc.); b) Contactarea şi vizitarea selectivă a bibliotecilor în scopul

Restabilirea reţelei bibliotecilor specializate Acordarea asistenţei metodologice, promova-rea activităţii ABRM, înscrierea noilor membri

20 biblioteci

Trimestrul I

Pe parcursul anului

Petru Racu

Petru Racu

2. Seminar: Din istoricul proprietăţii intelectuale în Republica Moldova

Instruirea continuă a bibliotecarilor

20-25 persoane

Trimestrul III Petru Racu

Secţiunea „Biblioteci universitare” Preşedinte:

Liubovi Karnaeva, director BŞM USMF „Nicolae Testemiţeanu” Membri: 1. Z. Stratan, director BTŞ UTM 2. Z. Sochircă, director DIB ULIM 3. T. Zasmenco, şef serviciu BŞM USMF „Nicolae Testemiţeanu” 4. N. Cheradi, director adjunct BŞ ASEM 5. E. Scherlet, director Biblioteca UPS „Ion Creangă” 6. V. Lupu, director adjunct BRŞA UASM 7. E. Moşcin, şef serviciu BCU USM 8. N. Goian, şef Catedră Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională, USM


95


1. Instruire profesională Atelier profesional „Indexarea coordonată a documentelor”

Trimestru II V. Lupu L. Karnaeva Z. Stratan N. Goian

2. Dezvoltarea bazei normative a bibliotecilor universitare

Elaborarea Regulamentului-cadru cu privire la biblioteca electronică

Trimestru IV N. Cheradi E. Scherlet

3. Determinarea impactului bibliotecii universitare asupra procesului de formare a specialiştilor

„Biblioteca universitară în opinia absolvenţilor” ( sondaj sociologic)

Trimestru II Z .Stratan Z. Sochircă T. Zasmenco N. Cheradi E. Scherlet L. Karnaeva V. Lupu E. Moşcin

4. Promovarea activităţii secţiunii

Elaborarea şi prezentarea comunicărilor ştiinţifice Reflectarea rezultatelor activităţilor secţiunii pe paginile publicaţiilor de specialitate

Pe parcursul anului

Z. Stratan Z. Sochircă T. Zasmenco N. Cheradi E. Scherlet L. Karnaeva V. Lupu E. Moşcin N. Goian

5. Organizarea activităţii secţiunii

Organizarea şedinţelor. Ţinerea secre-tariatului

Pe parcursul anului

L. Karnaeva

Zona Nord Preşedinte:

Zinaida Dolinţă, director, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coşeriu”, Bălţi Membri: 1. Ludmila Ouş, şef serviciu Marketing, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coşeriu”, Bălţi 2. Tatiana Iutcovschi, director, Biblioteca Publică Briceni 3. Eugenia Guţanu, director, Biblioteca Publică Orăşenească „Ion Creangă”, Floreşti 4. Elena Cociurcă, specialist principal, Direcţia învăţământ, tineret şi sport, Soroca.

Nr. Scop, obiective Activităţi Termen de realizare Responsabil

1. Stabilirea şi sporirea relaţiilor profe-sionale cu bibliotecarii din zona de Nord a R.M.

Masă rotundă

Trimestrul I Z. Dolinţă

2. Instruirea şi crearea la cursanţi a abilităţilor de descriere bibliografică conform standardelor în vigoare

Atelier profesional Trimestrul II T. Iutcovschi L. Ouş În colaborare cu Camera Naţională a Cărţii şi Comitetul Tehnic nr.1

3. Dezvoltarea la bibliotecari a deprin-derilor de deservire calitativă a uti-lizatorilor

Seminar Trimestrul III E. Cociurcă Z. Dolinţă


96

4. Promovarea imaginii pozitive a biblio-tecii în comunitate prin servicii moderne şi variate

Seminar Trimestrul III L. Ouş E. Guţanu În colaborare cu Biblioteca Naţională a RM

Zona Centru

Nr. Scop Acţiuni Termen de realizare


1. Obiectiv: Instruirea şi perfecţionarea profesională

Şcoala de vară – 2009 (Formatori – BNRM, ABRM, bibliotecile raionale din zona centru)

tr. II iulie

L. Sitaru S. Ţugui

2. Obiectiv: Depistarea lacune-lor în organizarea activităţii bibliotecilor şi promovarea imaginii bibliotecilor în co-munitate

Conferinţa „Calitatea – punctul forte în formarea imaginii bibliotecii în comunitate” tr. III

septembrie L. Sitaru S. Ţugui

Zona Sud Preşedinte: Rodica Dermenji, director , Biblioteca Raională, Cahul, tel.: 299 2 38 56 Membri: 1. Ana Caraman, specialist principal, Secţia Cultură, Cahul, tel.: 299 2 38 56 2. Vera Curjos, tel.: 299 2 18 13 3. Maria, Gudlenco, şef bibliotecă, Biblioteca Publică Crihana Veche, tel.: 299 72 242

Nr. Acţiuni Termen de realizare

1. Evaluarea activităţii Asociaţiei Bibliotecarilor din raionul Cahul „Performanţe şi perspective”

Seminar raional februarie

2. Instruirea continuă a bibliotecarilor din Raionul Cahul: Teorie şi practică

Întrunire profesională mai

3. Promovarea în teritoriu a Legii cu privire la biblioteci Întrunire profesională septembrie

4. „Biblioteca ca factor major în dezvoltarea comunităţii” Masă rotundă decembrie

buletinul abrm nr 2009-1

Documents