Bizant dup Bizant. Legturile romnilor cu alte Biserici cretine Legturile Tarii Romneti si ale Moldovei mai putin ale Transilvaniei cu Bisericile ortodoxe de limb greaca si slav, atestate documentar Inca din a doua jumtate a secolului al XIV-lea, au cunoscut o dezvoltare majora, In cursul secolului al XVI-lea. Aceste legturi s-au concretizat prin cltoriile unor patriarhi, mitropoliti, episcopi sau calugari greci In tri1e romnesti dupa ajutoare, prin numeroasele danii fcute de domnii romni Patriarhiilor apostolice de Constantinopol, Alexandria, Antiohia si Ierusalim sau manastirilor de la Muntele Athos, Meteore, Sinai si altor asezaminte bisericeti din Rasrit, prin calugarii romni care calatoreau la (Ierusalim, Athos s. a.), prin manuscrisele si carti1e tiprite In Tara Romneasca si Transilvania care circulau In toate trile ortodoxe, prin lupta comun pentru apararea Ortodoxiei. Dup 1453 tarile romne au devenit sustinatoarele Intregii Ortodoxii din spatiul balcanic si estmediteranean, adica din Carpatii nordici si pana la Egipt si de la Marea lonica pn In Siria si Tara Sfnt. Ajutoarele romnesti au contribuit nu numai la promovarea culturii si artei ortodoxe traditiona1e, ci se poate afirma, fr sa exageram, chiar la supravietuirea Ortodoxiei sub dominatie otoman. Cultura, arta si, In genere, spiritualitatea postbizantin au mai dainuit Inca patru secole dup cderea Constantinopolului, dezvoltndu-se pe teritoriul Tarii Romnesti si al Moldovei, cu sprijinul material si moral al domnitorilor acestor doua tari, socotiti ca adevarati urmai ai bizantini de altdata. Peste patru veacuri, carti1e scrise sau imprimate in centre tipografice romneti, fie in limbi de larga circulatie, cum erau slavona si greaca, fie de circu1atie restrnsa, ca limbile araba, georgiana, srba si bulgar, au cunoscut o vasta rspndire In Balcani si In Orientul Apropiat, tinnd treaza constiinta nationala si ortodoxa a popoarelor oprimate de Semiluna, Intarindu-le Increderea in adevar, dreptate si libertate, precum si speranta In refacerea statelor lor de altadata. Picturile murale In bisericile Athosului sau In alte parti din lumea ortodox sud-slava si greaca, vesminte si broderii liturgice, piese de argintarie liturgica, icoane, toate lucrate de mesteri romni sau din iniativ si cu sprijin material romnesc, formeaz si azi o buna parte din patrimoniul cultural-artistic al multor asezminte bisericeti (centre patriarhale sau eparhiale, manastiri, biserici) si al unor prestigioase institutii culturale (muzee, biblioteci) din Bulgaria, Serbia-Muntenegru, Grecia, insulele grecesti, Cipru, Turcia, Siria, Israel, Egipt. Datorita acestor circumstante, tari1e romnesti au devenit