02.antichitate tarzie & bizant

ANTICHITATE TÂRZIE & BIZANŢ Istoria artei & arhitecturii 29 octombrie 2013

ANTICHITATEA TÂRZIE

„arhitectura”catacombelor primele imagini creştine

„ARHITECTURA” CATACOMBELOR

etimologie: ad catacombus (la carieră – catacomba Sf. Sebastian)

cronologie: secolele II-IV d. Chr.

funcțiune / destinație: depunerea osemintelor; comemorarea martirilor creștini

structură: excavații subterane (tuf vulcanic) – galerii, cubiculae, „atrii”

amplasament: în afara zidurilor Romei (Via Appia, Via Ostense, Via Labicana, Via Tiburtina etc. )

catacombe din Roma: Callistus, Domitilla, Commodilla, Priscilla,San Lorenzo, San Pancrazio etc.

-

Catacombele Priscillei, sec. al II-lea

Catacombele lui Callistus, sec. al III-lea (Via Appia)

Catacombele lui Callistus, sec. al III-lea

PRIMELE IMAGINI CREŞTINE

Catacombele lui Callistus, sec. al III-lea (Via Appia)

Catacombele Comodillei, sec. al IV-lea

simboluri creștine

IMPERIUL BIZANTIN

epocile artei bizantine spațiul sacru

icoana: imagine şi obiect de cult

Epoca timpurie:

324/385 – 718

efortul de menținere a tradiției

romane

Epoca medie:

718 – 1204

elenizarea Imperiului Bizantin

Epoca târzie:

1204-1453

dezmembrarea & căderea

Imperiului Bizantin

Baptisteriul Ortodox, Ravenna, c. 450 d. Chr.

Epoca timpurie 324/385 – 718

Dinastia Constantiniană

324-395

Dinastia Theodosiană

395-518

Dinastia Justiniană

518-610

Dinastia Heraklizilor

610-717

Santa Costanza, Roma, sec. IV


Statuia colosală a lui Constantin, Roma (Musei Capitolini), c. 312-315


Sarcofagul Costanzei, Roma (Vatican), c. 350


Santa Sabina, Roma, sec. V

Mausoleul Gallei Placidia, Ravenna, sec. V


San Vitale, Ravenna, 526-547


Diptic imperial, fildeş, Constantinopol, c. 527 (Împăratul Justinian?)

Arhanghelul Mihail, voleu de diptic, 519-527, Constantinopol

Sant’Apollinare in Classe, Ravenna, 549


Sarcofagul arhiepiscopului Theodor, sec. VI, marmură

Sant’Apollinare in Classe, Ravenna


Jilțul lui Maximian, fildeş, c. 547, Constantinopol

325: Constantin (distrusă în incendiul din 404) 415: Theodosie (distrusă în răscoala din 532) 532-537: Justinian (arhitecți: Isidor din Milet & Anthemius din Tralles)


Sfânta Sofia, Constantinopol, 532-537

Sfânta Sofia, Constantinopol, 532-537

Cele mai timpurii icoane

Fecioara cu Pruncul, c. 1609, Roma

Sfântul Petru, sec. VI-VII, Mănăstirea Sf. Ecaterina,

Muntele Sinai

Fecioara cu Pruncul între sf. Theodor şi Gheorghe, sec. VI-VII,

Mănăstirea Sf. Ecaterina, Muntele Sinai

Sfântul Luca, Catacombele Comodillei, Roma, 668-685

Sfântul Petru, San Pietro in VIncoli, Roma, c. 680

Biserica Santa Maria foris portas, Castelprio (Lombardia), c. 700

Epoca medie 718 – 1204

Dinastiile Isauriană

& Amoriană

718-842

Dinastia Macedoneană

842-1057

Dinastia Comnenilor

1057-1204

Santa Prassede, Roma, sec. VIII-IX

Psaltirea Chludov, c. 850

Iconoclasmul (Eikonomachía)

726 – 787; 814 - 842

Iconoclasmul (Eikonomachía)

726 – 787; 814 - 842

Martirajul unui iconodul (Euthimius din Sardeis), sec. IX

Biserica Sfânta Irina, sec. IX

Sfânta Sofia, Constantinopol, 867

Triumful Ortodoxiei, sec. XIV-XV

Mănăstirea Hosios Loukas, Muntele Athos, sec. X-XI


Mănăstirea Daphni, Atena, sec. XI


Adormirea Fecioarei, fildeş, sec. X, Constantinopol

Fecioara cu Pruncul şi sfinţi, triptic de fildeş, sec. X


Platytera, Veneția; Virgo Orans, Constantinopol, marmură, sec. XI

Sfânta Sofia, 944, Constantin şi Iustinian


Sfânta Sofia, mozaicurile Comnenilor, Constantin al IX-lea Monomahul

Sfânta Sofia, mozaicurile Comnenilor, Ioan al II-lea

Christos Pantokrator, Sfânta Sofia, Constantinopol, sec. XII


Cattedrale di Santa Maria Assunta, Torcello, sec. VII-XI


San Marco, Veneția, după 1063

Catedrala din Monreale, Palermo, 1180-90


Biserica Sf. Pantelimon, Nerezi (lângă Skopje), 1164

Plângerea lui Christos, Biserica Sf. Pantelimon, Nerezi (lângă Skopje), 1164

Epoca târzie 1204-1453

Dinastia Laskaris

1204-1261

Dinastia Paleologos

1261-1354

agonia & sfârşitul

Imperiului Bizantin

1354-1453

Icoane în mozaic, Constantinopol, sec. XIII-XIV

Epoca târzie 1204-1453

Chora (Karye Djami), Constantinopol, sec. XIV-XV

Chora (Karye Djami), Constantinopol, sec. XIV-XV – calota paraclisului

Chora (Karye Djami), Constantinopol, sec. XIV-XV – absida paraclisului

Chora, Constantinopol, sec. XIV

Spațiul sacru

San Marco, Veneția, după 1063

Curtea de Argeș, Biserica Domnească, sec. XIV

Planimetrie, tipologie cruce greacă înscrisă

Curtea de Argeș, Biserica Domnească, sec. XIV

cruce greacă înscrisă

triconc

Biserica Mănăstirii Neamț, sf. sec. XV

triconc

Biserica Mănăstirii Argeșului, sec. XVI

triconc cu pronaos supralărgit

icoana: imagine şi obiect de cult

Originea presupusă – portretele de la Fayum

Sfântul Petru, sec. VI-VII, Mănăstirea Sf. Ecaterina, Muntele Sinai

Portrete, Fayum, sec. III d. Chr. (pictură pe lemn)

Christos Pantocrator, Constantinopol, 1363

Fecioara din Vladimir, Constantinopol, sec. XII

şcoala macedoneană

originea în vremea Comnenilor (secolele XI-XII); o tendință mai curând „expresionistă”; Manuil Panselinos – frescele de la mănăstirea Protaton de la Muntele Athos, în 1526;

Manuil Panselinos

şcoala cretană

originea în decorația bisericii mănăstirii Peribleptos din Mistra (sec. XIV); pseudonim pentru pictura constantinopolitană; formulare sobră, elegantă, idealizată;

treptat, până în secolul al XVI-lea pictura cretană (în vremea această deja instalată în Creta, mai ales la Candia) tinde să înlocuiască stilul macedonean, pentru ca apoi, în următoarele două veacuri, să asimileze influențe apusene;

Fecioara pe Tron, Andreas Ritzos, sec. XV

Domenikos Theotokopoulos (El Greco) Sfântul Luca pictând-o pe Fecioară, 1567 Adormirea Maicii Domnului

Domenikos Theotokopoulos (El Greco), Christos Pantokrator, 1600

Maniera greca Bizanțul și Renașterea italiană

Cimabue Maesta, 1280-90 Crucifix, Santa Croce, Florența, 1287-88


Duccio di Buoninsegna Triptic, 1300 Madonna Ruccelai, 1285-87


Giotto di Bondone Madonna Ognissanti, c. 1310 Plângerea, Capela Scrovegni, Padova, c. 1305

02.antichitate tarzie & bizant

Documents