Mister la Farul Balenelor

Ocean ii frchiuia frnzul cu o burt densa $i sAntA,lnnfale ce-i tdiau rtsuflarca, anetindu-L. tnuemenitd $b fonnaunor ftanjuri aurii i cenusii p nisiput ud, anintitea lalazui-lor disptuate In lug aneni4d sa-i W ga wma Wilor. Agd-

late de cerul susryndat, doar vtufurile de un verde-inchis ale

chiparosilor cnwi de vint ii retineau privirea gi-i mentineau

fuganlui echilibntl pecar.

Dup ce-si facea nefua, omului ii ddcea sd-ti soatA gluga

in fata victimeloL api fleca aga, cu fata descoryriu, anume

ca sA arate cd ale cugdul lnpcaL Osteneala zadanica,IingdFarul Balenelor nu irca sa lnt neava nici un srtlet inainE de

Evars ul milor ii de @ael fluxliui. DIuEIe unde e inv*i-nau cu degentl nlaginilor de ude se exalgea satea, amo4ite

nb clticiurt $ uueari uizitate de cfteva nF salbaice. lifinldispent sau poma$ al cfte unui pestuut ii umplea inima de obucurie nengina0 cal ontlai singuatic cu men de cercetas.

La c iva kilomdxi mai incolo, @dsit in Temdul Muitim, rc-

@inta de ianrt a Noului Panteon, zAcea @rtsit cdavrul re-veten&lui R&ertson, uml dime nafiilii sdi vemsi, NunanlOF nu-i luarc decit ca,tnata dind de slnge, sfigialt de lovitu-dle de culit. Ajuns Ia far inainte de a-6i scoate din rucs,f,ul mi-liafisc sacrietri din fla*ic ln care re afla camata cu Ficina,

Julia Kristeva

uciga Si-a pus o a doua Frshe de nrtnu$i chinrgicale. A de-

Ns tmfeul in drcNrl vehii haari, rcum condannate, wde nuse mai aflau decit lazile goale de gnoi ale cafenelei deschise

sus de tot vara, ln timpul sezonului. Un glnd nu-i dadea We:cele doua percchi de manusi enu oare suficiente ca sd-l aFrcde SIDA, hepatia, tuberculoza $i meningita, carc nu-i qulau,

ba chiar dimptriva, pe memfuii blesEmatei sete? N-ar Eebui

oare, data viitoaft, sd-'i ia mdnu$i din sidrrt de otel inoxidabil,

ca rcelea folosite de anabmo-pdologi, ale cant zale slnt de un

5ic medieval nemaipomenit? ,Manuii de otef', ,fiarugi de

olef" rceste cuvinte i inghetavra ptna Ia urma gindwile - de

cind Numerul Opt infipsese pumnalul in ginl ticalosr ui, nicio alu imagine nu mai reutea sd se inscrie In coltexul sau.

A pus camaSa sub doua piete mari ca nu cumva s-o

zboare viftejd vintului . fuiirea i s-a inveselit: cifn oF, scrisa

cu singele moftului, se intindea pe spatele camdsii, iar el s-a

simtit la fel de multumit ca un baie@l carc t@mai s-a rtzbunatde weo umilinfa, facind o pma infroratuare. Caci rce* op fa-cia percche cu cifra p care o scrisese cu virfil cuSidtlui chiarpe spinarea unsuroxa a depnvatului. Nelimit*e actele de co-

nptie ale baftinului mafioL nelimitah razbunarea Pwiticato-rului! Numarul Opt ;i-a stdns mdnutile murdue, gi-a refacut

expe.sia aiuria de omitolog, pe care i-o cunogea lumea, $, imi-tind vrcalizEle cormoranilor, s-a into6 din dnn, $in nla$ina,pina la Ranget-ul sau. S-a asezat Ia volan si a condus ca un

somnambtl , apoi a parcat calm ln pa*ing tumului Feliciddcate domina un canier oatecae din Satta-Baban. Ajuns easa,la etajul ueizeci gi noua, a dat dnmul la teleizor.

Prezentaloatea, cu pLntl platinat, apoap ras, un fel deLara Ctotl si de Annova in versiune locala, anunta cu un aer

fals alarmat ca kEmai fusese dercoperit cadavntl dezbrtcat alparintelui Robenson, mul dinue conducatorii celebrei secte

Noul Panteon, ceea ce urca la sapte numenl victimelor aces-

tei comuniati, toate facind pafie dintre diriguitoii sai. Laprima vderc, acest al saptelea omot pna remntlun aceluiagi

Nloartc Ia .Bi<!,nt

ucigag, de vreme ce corpul, ifiunghi* cu salba cie, dar fdrtalte Mme de violenld, in special sexude' fusese despuiat de

cLma\a pe carc poligia era inca de Pe acum convinsA cA avea

s-o gaseasca in apropierc de Santa-Baftara, miniita cu rceeati

cifta opt, Jg;rlsa cu singele celui macel it. 'A$a

cum a fost ca-

zt cu ceilalli conducatoi asuinagi ai Nouiui Panteon ' dupa

cum prca bine fiiu telesryctalorii nosti, insista platinata. Cro'

nicatii l-au supranumit F acest ucigas in seie atit de srycial

Numant O1', cotcdaci in continuare Fpufa de in@za' FvNupata in exclusiitate de mlul ei de prczentatoarc cu buzc la-

come. intrebat daca sc awpta st descoryre o a opta victima'

care ar fi fost de doit sa fie si ultima' comisarul pincipalRilsky, cel insaDinat cu ancheta, a rccunoscut fa4ul ca Plitiainca nu avea nici o idee cu priuin la penonalitatea ucigasului

nu a uciga5ilor, nici in Fiinta mobilului sdu (al lor) $i ca, inconsecinq, nu se Wtea fomula absolut nici o ipoteza in lega-

turt cu eventuala Incheierc a acelei macabe serii .

Acesteafihd zise, Nu/mantl Opt a inchis televimrul si s-a

dus sd rc allce, aftorfnd un zimbet carc fi ptun IngInna ca'

intr-devat nici Yolba sd se ti teminat.

L'Eodnement de Pariso trirnite pe Stdphanie Delacour

la Santa-Barbara

$efirl meu de serviciu nrii pricopsea din nou cu inevitabilalui gargara: ,!'Evdnement de Paris arc nevoie de Stephanie

Delacour la Santa-Barbara! Trirnisul nostru special trebuie sa

se grabeasca! O bomba in exclusivitate, draga mea S€phanie:

sectele, ma-ntelegi? in momentul de fata numai asta intere-

seazl gi, sincer si hu, nirneni altcineva nu se va descurca mai

bine ca tine intr-o chestie asa de sinisfia - vreau sa zic laSanta-Barbara. Esti de acord?"

De acord sau nu, n-aveam de ales. Ca de obicei. Cu alit maimult cu cit, de$i banala, Feaba nu parea lipsita de riscud. in-cremenfta inca in acea faza de tranzilie economica si political

adevarata cangena pentru intreaga plarcta! Santa-Barbara ajun-

sese, in plus, paradisul rnafiilor gi al sectelor, confundindu-se

unele cu celelalte. Vetri obiecta" desigur, ci acest tip de paradis

nu e doar privilegiul rmui loc ca Santa-Baftara ci edsta pretu-

tindeni. Tocmai. $i mare mirare daca veti reusi sa localizad acea

Santa-Barbara despre care va vorbesc chiar aici!

Din misiunile mele pre.edente, cunosteam prea bine regi-unea: soare saturat cu miros de ti(ei si iasornie. panide politice

si companii petroliere cladite pe cadavre; femei decapitate ca

Julia Kristeva

raposata mea pdetenA Gloria Harrison care se dedicase tradu-cerii de operc literare intr-o [ara. unde nimeni nu citegte din ca-uza televiziunii; fiul ei Jerry, care pina la urma a devenit almeu, floarc ginga$a rdsarfta nu se gtie cum din acea$a mocirla!copilul salvat de mine Si care ma salveaza: o alta poveste ce se

scde neincetat si ma sustine neincetat Asta ca sa va dati seama

ca sint implicata in Santa-Barbara!

Divergi guru cu mai multa sau mai puqina imaginalie ciu-guleau din toate rcligiile ingrediente ezoterice, pentru a infiopini$te cocteilud de care aveau mare nevoie cetAtenii acestei lirinenorocite, ca sa poata uita de inflatia galopant4 de corupliavediginoasa, de haosul administrativ, de lipsa unui programpolitic si de absenta oricarci perspective. Narcotraficanlii ii in-toxicau pe bani glei pe toti acesti amatori de absolut care ce-reau din ce in ce mai multe droguri, in tirnp ce speculangii debunuri imobiliare si traficantii de arme ii manipulau pe condu-cAtorii a tot soiul de secte, atunci cind nu se deghizau ei ingigiin ghizi spidtuali. Aceste matrapazlicuri foane banoase dincare se infruptau muh n-ar fi ajuns niciodati sa he date in vi-leag in piata publica daca apriga riyalitate dinre secte 9i mafiin-ar fi degenerat in crime si denunturi. $i, de vreme ce guver-nul avea nevoie de ajutorul financiar al comunita$i intema-lionale, ca sa supravietuiasca de bine, de rAu, de la un an laaltul, s-a vazut obligat sa faca ni$te anchete, nigte Focese, bachiar si creeze o Cornisie a ingeleplilox pe scut, sa ia masuri.

N-a uecut mult si toata lumea si-a dat seama ca nu avea sa

fie o treaba usoara: prietenul meu Larry Smimoff, directorulziarului local Le Math, i$i pierduse unul dintre ziarigti, pe

Gianchiotti, cel instucinat sa se ocupe de secte: omul fusesegasit in cada din propria baie cu doua gloante in cap. ,,ASa se

explica faptul ca a tacut ca un pe$te weme de trei zile", rni-oEintise Larry pdn telefon, fara urma de umor negru.

in asemenea maswa incir la Paris, Audrey, care conduceL'Ev€nement atistique $i ma iubesie, crEd, in taini, incerca sa

mA descurajeze sa merg in acea tara de la capanrl paminnrlui,

,de unde nimeni nu se intoarce a$a cum era cind a plecat,

iVoarte la .Biqgng

draga mea St€phanie, li-o spun fiindca fin la dumneata", imisoptea e4 mingiindu-ma pe bmt.

Sa se fi datorat oare acestui ultim omor sau unui exces de

politete ce avea sa dobindeasca in cudnd propo4ii nebanuite -dar, la urma urmei, chiar aveam nevoie de a$a cev4 9i omul nuprimeste decit ce€a ce nerita - faptul ca Rilsky, comisarul, se

deplasase la aeroport sa ma intimpine? Mai slab, bronzat, ciu-dat de seductrtor, ce€a ce era desfirl de glav M-a milat schim-

barea sa de alura. inota intr-un costun de matase chinezeasca

gej cu care inlocuise yechiul costum de alpaca gen Cary CtrantNiciodatii nu l-am vazut pe dragul nostru Northrop anxios.

Ura$te psihologia si prctinde ca n-are su{let. Sub masca aceea

a copoiului, disffetia in came $i oase. Oare frica il intinerea as-

tazi Si-t facea dtit de spontan, sau cam a$a ceva?

Nici n-am apucat bine sa ne instalalrn in Mercedes-ul luinegru, ca m-a Si avertizat cit de periculoasA e misiunea mea:

bietului Gianchiotti, de la Le Matin, i se zburasera creierii inFopria cada, $i chiar cu doua gloante, nu doar cu unul. I-arnfacut semn cu capul ca gtiu. in consecinta, nici nu se punea

problema sa locuiesc in garsoniera de linga atelierul lui Bob,izolag intr-o zona boerD $i prost supravegheat4 unde stateam

de fiecare data cind eram ln misiune la Santa-Barbara (acolo

imi aveam birlogul: ca doar nu era sa stau pe la hoteluri ca unpmpadit de ziadst de dnd, va dafi searna!). Northrop nu vedea

nici o ala solulie mai buna decit sa ma gazduiasca in camera

lui de oaspeli; desigur, apartamentul lui nu era chiar un hotelde Eei stele, dar ma asigura ca ayeam sa flu lasata in pace $ica, in plus, a$ fi beneficiat de o baie proprie. Caci era convinsca-l cunostean bine si deci imi dadeam seama ca prevazuse o

,,privacitate" perfecta pentru inyitalii sa.i, ,,n-are rost s-o maispun", prcciza el.

M-am i ogit mai mult decit ar fi justificat-o caldura cum-plita, prafaraia $i parfumul d€ iasomie care ma ameteau de

cite ori soseam in Sama-Barbara. Am protestat fafa convin-gere, intebindu-ma daca nu cumva eram pe cale sa cedez,mai degraba, neasteptatului farmec al lui Nofihrop decit

argumentelor sale de poliJist prudent. De altfel, fi{a sa-mi facplea multe gindud, zarisem cu coada ochiului cum, in timp ce

conduce4 ma examinase cu oarecare interes. Trebuie sa recu-nosc ca sint in plina forma in ultima \Teme: nu mai departe de

ied, Audrey imi atragea atenfa asupra fapnrlui ca intineresc pe

zi ce trece - ,,probabil din cauza scrisului", insinua zimbindimperceptibil drag4a de Audrey.

Comisarul m-a poftit in somptuoasa vila a parinlilor sai,pe care o $tiam deja, unde se mutase cu citiva ani in urma,dupa moartea lor, $i m-a condus intr-una dintre aripile cladirii,in garsoniera amenajata pentru pdetenii a{lali in trecere prinorag. Era foarte modem4 agreabila, iar simplitatea decoruluicrgat de gresia in formA de dominouri din baie nu contastaprea tare cu gustul cam batrinicios al celibatarului p€dant, cumil consideram dintotdeauna pe Rilsky. Sau cum il coasrdera-sem. Cu o nuan{a de distinctie, tohrsi. Poate. Seiios ca un pap4

mi-a prezentat-o pe Minoushah, pisica tigmta, cam nepriete-noasa, care i s-a frecat de glezne, mu$cindu-l usor ca sa-l pe-

depseasca pentru absenta. Nici nu apucasem sa fac dus si sa

ma schimb, cind m-a chemat ca sa-mi aleg o arma! Mi-a ofe-

dt un gin tonic rcce p€ care l-arn inghitit pe neaasuflale, apoi a

deschis un seif mascat intr-un $emineu fals.Mi s-a parut ca $tii sa tragi, dlaga Stephanie, dar pun pa-

riu ca nu $-ai adus nici o arma care sa te insoteascii in ancheta

dumitale.indeminarea mea la tirul cu carabina, sport practicat de

mine in adolescent4 iegise la iveala cu ocazia unui bilci la pri-Dupa parerea mamei, mostenisem ceva din dexteritatea tata-

lui ei, care o capatase de la stramofii sai, toti vinatori mai ml.rlt

sau mai pulin dibaci din stepa Rusiei - ,,un dar genetic, fetilamea'', accantua mama hecare silaba, emotionata in fata des-cendenpi sale. Mai tirziu, awsesem ocinia sa trag cu un Brow-ning pe care Popov, adjunctul lui Rilsky, mi-l irnprumutaseultima dati cind am fost la Santa-Barbar4 atunci cind m-a pus

sa vizitez noua sali de antrenamente. Amadtul dorea sa ma

I\[oarte la .Bi.qang

impesioneze, dar tragearn mult mai bine ca el, 9i linta mea l-alasat incremenit pe Popov, Coltul-de-Aur.

A$€nalul lui Rilsky em alcaftit dint-un Smith & Weston de

9 mrrr un col! un Glock de 9 mnu un Browning, un Remington

nichelat Fara sa comentez, receptiva la sfaturi si poate chiar laarxietrtea lui Nofhrop, am optat pengu colt De obicei, nu eram

a5a pasiva- dar de data aceasta nu m-a deranjat prea {arc si mi s-a

parut ca percep o oarecare duiosie in gestul cu care comisarul

mi-a atins rfna. Fa[a indoiala! era doar ingdjorarc.

- Miine-dimineata la zece esti a$teptata la Reprezentanta

Centrala a Noului Panteon. Se presupune ca secta, foarte pu-

emica, este implicata in uciderea lui Gianchiotti. Totu$i, ma-

fiofi a5tia par houriti sal cuete pe ucigasul nostru in s€rie. $ipe buna &eptate! Ii lichideaza unul cite unul pe totri mizerabi-lii astia! Ia-!i coltul in geanta, desi nu cred ca e$ti in pericoliminent. Nu in imobilul lor Dar sa ai arma asupra dumitale intoate deplasarile. L-am insarcinat pe Popov cu securitateadumitale, de aceea nu te mira daca uneori comportamennrl luiva h lipsit de discreqie, cunogti penonajul!

O solicitudine atit de evidenta ar fi trebuit sa ma agaseze

Sau sa ma plictiseasc4 dar m-am multrumit sa refriz inyitalia lacina si, inainte de a na duce la culcare, mi-am imbra{i$ar gazda.

Mi s-a parut ca-mi mspunde cu o emolie neobisnuit4 dar dor-meam pe mine, asa incit n-am mai stat sa studiez problema"

Ticilogii publici de la Noul panteon

Dhectorul insarcinat cu comunicaqiile din cadrul NouluiPanteon m-a primit intr-un imobil ulhamodem, total lipsit dediscre e, din centrul ora$ului. Din aceasE intrevedere cu unfinclionarag mediatic de mina a $apte4 care urma sA-mi pre_zinte viFina linistitoa.re a celei maj zgomotoase secte dinSanta-Barbar4 ascunzind cu grlia edstenta oricarui trafic clan_destin, nu a'teptam nimic decit sa obdn o intilnirc cu mareleguru insusi. Acesta din urma domnea peste o comunitate decRdinciosi int-un domeniu impadurit de pe malul marii, al ca_rui acces era interzis profanilor. Bizuindu-ma pe nevoia aces_tor scimtvii de a li se difuza o imagine frumoastr u'a o foaiede la Paris, am subliniat ca numai un contact dtect cu rcvercn-dul Sun ar fi avut darul sa risipeasca niste indoieli persistentesi realmente foarte nelinistitoare cu pdvte la actiyitalile iliciteale mai sus-mengionatului reverend, pitit in rcsedinfa sa de laTemplul Maritim.

- Activitaf ilicire?! (Dircomul s-a prefacur indignar in spa_tele ochelarilor sai fari rama, carel faceau sa semene cu unasistent unive$itar.)

- Activitatri comerciale, dar qi sexuale. (Am continuat eufara sa clipesc.) Ayem documente video.

S-a uitat fix la voluminoasa mea geanta.

A4oarte la Bi4tn4

- Nu, nu le am la mine. L'Evdnement de Paris poseda ori-ginalele. (Am mintit, dar zvonul provenea din suse sigure; maaflam acolo tocmai pentru a verfica")

- Imposibil! Toate astea sint trucaje; ast zi se poaie obfineorice sub forma unor imagini de sintezi! (Dircomul nu mai era

chiar atit de arnabil cum dorise sa paxa cind m-a intirnpinat.)

- intelegeti ca o marturie dlecta ar fi capitala in aceste con-ditii. (Am mai insistat citeva minute in timp c.e camere invizi-bile de luat vederi ma filrnau din toate unghiudle, iar privireasticloasa a Dircomului imi arata clar ca as avea, intr-adevaf,mare noroc daca as scapa intreaga din aceasta capcana.)

- Firegte. Reverendul Sun este un om dedicat rugaciunii Si

veqi h uluita de fewoarea credincio$ilor sai. Singurul lucru de

carc ma tgm este ca odata ce veti fi patuns in Templu, n-o sa

mai wetri sa plecali! (Zise el, cu un rictus.)

- $i eu la fel. (Cu cel mai fermec,rtor zimbet, dar gmbitasi ajung la iesire)

- Va conduc. (Politetea lui devenise glaciala. hlvidle co-laboratorilor sai, exaltate de ura, teama sau fanatism, n-ag qti

sa spun exact, m-au insotit de-a lungul coridoarelor gi in as-

censoare pina in parcare.) Asta-seara ii voi transmite reveren-

dului cererea dumneavoastil. (Mi-a sarutat mina !i mi-adeschis portiera taxiului.)

Abia apucasem sa-i spun soferului destinalia, aplecin-du-ma spre el, cind s-au auzit nigte rafale care s-au succedatpina cind incarcatorul unui semiautomat s-a golit undeva, inspatele unui gir de ma$ini ce stalionau. Dircomul zacea la pa-

mint, cu ochelarii aruncati pe jos. Cu coltul in mina, m-anapropiat de el uitindu-ma in directia unde era ascrms tragatorul. Ochii intredeschigi ai conferenliamlui universitar fixau ae-

rul care vibra de caldura. Camasa lui alba era gaurita, si dintimpla dreapta ii cwgea foane mult singe; glontul ii strapun-s€se qaniul.

La pa'rnint! La pamint! (Popov m-a placat lntre taxi Si

Ford-ul de linga el, unde se ascunsese acest brav adjunct allui Rilsky.)

l6