programa manual bizant
TRANSCRIPT
Page | 1
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ «JUSTINIAN PATRIARHUL»
DEPARTAMENTUL DE TEOLOGIE BIBLICĂ, ISTORIE ŞI FILOLOGIE
Programa analiticăSpecializarea Teologie Ortodoxă Pastorală
2012-2013
Istoria şi Spiritualitatea BizanţuluiCurs de zi – Anul I - Semestrul I, 2 ore curs
14 săptămâni didactice 28 ore curs
I. Finalităţi (obiectiv general):
1. Cunoaşterea Istoriei şi Spiritualităţii lumii bizantine
II. Obiective specifice:
1. Evidenţierea importanţei disciplinei Istoria şi Spiritualitatea Bizanţului în
contextul celorlalte discipline teologice, cu scop informativ şi formativ.
2. Prezentarea diverselor probleme din cadrul acestui Imperiu care a durat
mai bine de un mileniu.
Prezenţa Imperiului Bizantin la Dunărea de Jos
Evoluţiile politice şi culturale actuale din spaţiul balcanic, Europa
Occidentală sau din Orientul Mijlociu şi cel Îndepărtat se datorează în
bună măsură şi Imperiului bizantin. Cunoaşterea istoriei zonei duce la
înţelegerea prezentului şi la intuirea viitorului.
bună orientare în bibliografia Istoriei Bizanţului.
Page | 2
III. Obiective operaţionale:
1. Raportul Istoriei şi Spiritualităţii Bizanţului cu celelalte discipline
teologice şi complementaritatea ei cu celelalte discipline ale catedrei de
Teologie Istorică.
2. Studierea generală a principalelor repere din Istoria şi Spiritualitatea
Bizanţului.
3. Studierea rolului Bizanţului în Istoria românilor.
4. Analizarea principiilor şi metodelor disciplinei.
IV. Modalităţi de realizare: expunerea, conversaţia, problematizarea.
V. Evaluarea studenţilor:
1. Evaluare parţială (formativă), cu măsuri de ameliorare, realizată prin
aprecierea răspunsurilor orale.
2. Evaluarea finală (sumativă, cumulativă) realizată prin examen oral şi
scris.
VI. Tematica cursului
Imperiul Bizantin de la Constantin cel Mare (306-337) la Anastasie I (491-
518)
1. Constantin cel Mare – începutul Imperiului Bizantin
Constantin în anii disputelor pentru putere (306-312)
Pons Milvius – O bătălie decisă de Dumnezeu (312)
aşa-numitul Edict de la Mediolanum (313)
Constantin şi Licinius (312-324)
Constantin – Imperator Romanorum
Page | 3
reformele administrative şi religioase.
2. Împărţirea imperiului între fiii lui Constantin: Constantin II (337-340),
Constans (337-350) şi Constantius (337-361)
lupte interne
luptele cu perşii
Arianismul – religie promovată de împăratul Răsăritului
3. Iulian (361-363), ultimul păgân pe tronul roman
Argentoratum (Strasbourg) – reinstaurarea puterii romane în Apus
– ascensiunea lui Iulian
nouă politică educaţională – subtilă prigoană anticreştină
domnie cu final neaşteptat
4. Iovian (363-364) – o tranziţie nereuşită
încetarea persecuţiilor împotriva creştinismului
încercarea unei medieri în conflictul bisericesc intern din Antiohia
5. Valens (367-368)
ultima redută a arianismului
politica romană la Dunărea de Jos
chestiunea goţilor
6. Teodosie cel Mare (379-395) – creştinismul, religie de stat
pentru un creştinism ortodox în Imperiu
legislaţia antipăgână a lui Teodosie
rezolvarea chestiunii gote
Page | 4
7. Arcadius (395-408) şi Honorius (395-423):
lumea romană între un imperiu al Apusului şi unul al Răsăritului
Sfântul Ioan Gură de Aur şi repoziţionarea Bisericii faţă de Stat
8. Teodosie II (408-450) – o domnie a împărăteselor
Pulcheria şi Athenais Evdochia
întemeierea Universităţii din Constantinopol (425)
noi măsuri împotriva păgânilor
Nestorie, un nou Gură de Aur ?
Constantinopolul între Antiohia şi Alexandria
nestorianism şi monofizitism
9. Marcian (450-457) şi soluţia diofizită a sindoului de la Calcedon
10. Leon I, Leon al II-lea şi Zenon (457-491) – o dinastie fără şansă
Leon I Makelles – o altă soluţionare a chestiunii gote
apariţia Regatului ostrogot în Apus
11. Domnia lui Anastasie I (491-518) – o perioadă preiustiniană
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Ausbüttel, Frank M., Theodorich der Große, Darmstadt, 2003.
Page | 5
Băbuş Emanoil, Bizanţul, istorie şi spiritualitate, Bucureşti, 2010
Bănescu, N., Chipuri din istoria Bizanţului, Bucureşti, 1974.
Bănescu, N., Istoria Imperiului Bizantin, vol. I-II, Bucureşti, 2000-2003.
Beck, Hans-Georg, Geschichte der orthodoxen Kirche im byzantinischen
Reich, Göttingen, 1980
Bréhier, Louis, Vie et mort de Byzance, Paris, 1969.
Brezeanu, Stelian, O istorie a Imperiului Bizantin, Bucureşti, 1981.
Dagron, Gilbert, Constantinople imaginaire. Etudes sur le recueil des
Patria, Paris, 1984.
Dagron, Gilbert, Naissance d’une capitale. Constantinople et ses institutions
de 330 à 451, Paris, 1974; 1984.
Diehl, Charles, Bizanţ. Mărire şi decădere, Bucureşti, 1940.
Diehl, Charles, Figuri bizantine, vol. I-II, Bucureşti, 1969.
Diehl, Charles, Istoria Imperiului Bizantin, Craiova, 1999.
Ducellier, Alain, Bizantinii. Istorie şi cultură, Bucureşti, 1997.
Iorga, Nicolae, Bizanţ după Bizanţ, Bucureşti, 1992.
Iorga, Nicolae, Ce este Bizanţul. Conferinţe, Vălenii de Munte, 1939.
Iorga, Nicolae, Istoria vieţii bizantine, Bucureşti, 1974.
Iorga, Nicolae, Sinteza bizantină. Conferinţe şi articole despre civilizaţia
bizantină, Bucureşti, 1972.
Lemerle, Paul, Istoria Bizanţului, Bucureşti, 1998.
Leppin, Hartmut, Theodosius der Große, Darmstadt, 2003.
Lilie Ralph-Johannes, Byzanz. Das zweite Rom, Berlin 2003.
Meier, Mischa, Anastasios I. Die Entstehung des byzantinischen Reiches,
Stuttgart, 2009.
Ostrogorsky, Georg, Geschichte des byzantinischen Staates, München, 1966.
Page | 6
Runciman, Steven, Căderea Constantinopolului. 1453, Bucureşti, 1991 şi
2011.
Vasiliev, A. A., Istoria Imperiului Bizantin, trad. de Ionuţ-Alexandru
Tudorie, Vasile-Adrian Carabă şi Sebastian-Laurenţiu Nazâru, Editura
Polirom, Iaşi, 2010.
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ «JUSTINIAN PATRIARHUL»
Page | 7
DEPARTAMENTUL DE TEOLOGIE BIBLICĂ, ISTORIE ŞI FILOLOGIE
Programa analiticăSpecializarea Teologie Ortodoxă Pastorală
2012-2013
ISTORIA ŞI SPIRITUALITATEA BIZANŢULUI
Curs de zi – Anul I - Semestrul al II-lea, 2 ore curs14 săptămâni didactice 28 ore curs
I. Finalităţi (obiectiv general):
1. Cunoaşterea Istoriei şi Spiritualităţii lumii bizantine
II. Obiective specifice:
1. Evidenţierea importanţei disciplinei Istoria şi Spiritualitatea Bizanţului în
contextul celorlalte discipline teologice, cu scop informativ şi formativ.
2. Prezentarea diverselor probleme din cadrul acestui Imperiu care a durat
mai bine de un mileniu.
Prezenţa Imperiului Bizantin la Dunărea de Jos
Evoluţiile politice şi culturale actuale din spaţiul balcanic, Europa
Occidentală sau din Orientul Mijlociu şi cel Îndepărtat se datorează în
bună măsură şi Imperiului bizantin. Cunoaşterea istoriei zonei duce la
înţelegerea prezentului şi la intuirea viitorului.
bună orientare în bibliografia Istoriei Bizanţului.
III. Obiective operaţionale:
Page | 8
1. Raportul Istoriei şi Spiritualităţii Bizanţului cu celelalte discipline
teologice şi complementaritatea ei cu celelalte discipline ale catedrei de
Teologie Istorică.
2. Studierea generală a principalelor repere din Istoria şi Spiritualitatea
Bizanţului.
3. Studierea rolului Bizanţului în Istoria românilor.
4. Analizarea principiilor şi metodelor disciplinei.
IV. Modalităţi de realizare: expunerea, conversaţia, problematizarea.
V. Evaluarea studenţilor:
1. Evaluare parţială (formativă), cu măsuri de ameliorare, realizată prin
aprecierea răspunsurilor orale.
2. Evaluarea finală (sumativă, cumulativă) realizată prin examen oral şi
scris.
VI. Tematica cursului
Imperiul Bizantin de la Iustinian cel Mare (527-565) la Mihail al III-lea de
Amorium (842-867)
1. Iustinian cel Mare (527-565) – spre un nou Imperiu Roman
Recucerirea teritoriilor pierdute
a. campaniile militare în Africa
b. campaniile militare în Italia
c. campaniile militare în Persia
d. campaniile militare la nord de Dunăre
Reforma juridică
Page | 9
Reforma administrativă
Reforma religioasă
a. rezolvarea schismei acachiene
b. politica de reconciliere între ortodocşi şi monofiziţi
c. origenismul
d. Sinodul al V-lea Ecumenic
2. Ultimii reprezentanţi ai dinastiei iustiniene
Iustin al II-lea şi domnia Sofiei
Tiberiu al II-lea Constantin
Mauricius
4. Heraclius (610-641) – imperiul la ceas de cumpănă/grecizarea imperiului
luptele cu perşii
luptele cu arabii
5. Urmaşii nevolnici ai lui Heraclius (641-711)
6. Instaurarea dinastiei isauriene – revigorarea imperiului după luptele cu
arabii
Leon al III-lea Isaurul (717-741) – redobândirea demnităţii
debutul primei faze a iconoclasmului bizantin
Constantin al V-lea Copronimul – eroul Bizanţului împotriva
bulgarilor
Sinodul pseudo-ecumenic de la Hieria din 754
7. Irina – împărat al Bizanţului
Page | 10
domnia pasageră a lui Leon al IV-lea Chazarul (775-780)
Sinodul al VII-lea Ecumenic şi restaurarea cultului icoanelor
Carol cel Mare
8. Dinastia de Amorium (802-867)
noi relaţii externe ale Bizanţului
a doua perioadă iconoclastă
Sinodul din anul 843 şi restaurarea definitivă a cultului icoanelor
Fotie şi primele schisme majore între Est şi Vest
un nou imbold misionar – convertirea slavilor şi a bulgarilor
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Ausbüttel, Frank M., Theodorich der Große, Darmstadt, 2003.
Băbuş Emanoil, Bizanţul, istorie şi spiritualitate, Bucureşti, 2010
Bănescu, N., Chipuri din istoria Bizanţului, Bucureşti, 1974.
Bănescu, N., Istoria Imperiului Bizantin, vol. I -II, Bucureşti, 2000-2003.
Barbe, Dominique, Irène de Byzance. La femme empereur 752-803, Perrin,
1990 et 2006.
Beck, Hans-Georg, Geschichte der orthodoxen Kirche im byzantinischen
Reich, Göttingen, 1980
Bréhier, Louis, Vie et mort de Byzance, Paris, 1969.
Brezeanu, Stelian, O istorie a Imperiului Bizantin, Bucureşti, 1981.
Dagron, Gilbert, Constantinople imaginaire. Etudes sur le recueil des
Patria, Paris, 1984.
Page | 11
Dagron, Gilbert, Naissance d’une capitale. Constantinople et ses institutions
de 330 à 451, Paris, 1974; 1984.
Diehl, Charles, Bizanţ. Mărire şi decădere, Bucureşti, 1940.
Diehl, Charles, Figuri bizantine, vol. I-II, Bucureşti, 1969.
Diehl, Charles, Istoria Imperiului Bizantin, Craiova, 1999.
Ducellier, Alain, Bizantinii. Istorie şi cultură, Bucureşti, 1997.
Iorga, Nicolae, Bizanţ după Bizanţ, Bucureşti, 1992.
Iorga, Nicolae, Ce este Bizanţul. Conferinţe, Vălenii de Munte, 1939.
Iorga, Nicolae, Istoria vieţii bizantine, Bucureşti, 1974.
Iorga, Nicolae, Sinteza bizantină. Conferinţe şi articole despre civilizaţia
bizantină, Bucureşti, 1972.
Lemerle, Paul, Istoria Bizanţului, Bucureşti, 1998.
Lilie Ralph-Johannes, Byzanz. Das zweite Rom, Berlin 2003.
Ostrogorsky, Georg, Geschichte des byzantinischen Staates, München, 1966.
Runciman, Steven, Căderea Constantinopolului. 1453, Bucureşti, 1991 şi
2011.
Tates, Georges, Justinien. L’épopée de l’Empire d’Orient (527-565),
Librairie Arthème Fayard, 2004.
Vasiliev, A. A., Istoria Imperiului Bizantin, trad. din lb. engl. de Ionuţ-
Alexandru Tudorie, Vasile-Adrian Carabă şi Sebastian-Laurenţiu Nazâru,
Editura Polirom, Iaşi, 2010.
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI
Page | 12
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ «JUSTINIAN PATRIARHUL»
DEPARTAMENTUL DE TEOLOGIE BIBLICĂ, ISTORIE ŞI FILOLOGIE
Programa analitică Specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală
2012-2013 Istoria şi Spiritualitatea Bizanţului Curs de zi – Anul II - Semestrul I, 2 ore curs,
14 săptămâni didactice 28 ore curs
ActivitateaNumăr de ore săptămânale
Total ore Sem. I
Total ore Sem. II
Total ore anual
An IICurs 2 28 - 28Seminar -
Total ore 2 42 - 42
I. Finalităţi (obiectiv general):
1. Cunoaşterea Istoriei şi spiritualităţii lumii bizantine
II. Obiective specifice:
1. Evidenţierea importanţei disciplinei Istoria şi Spiritualitatea
Bizanţului, în contextul celorlalte discipline teologice, pentru
informarea şi formarea studeţilor.
2. Prezentarea diverselor probleme din cadrul acestui Imperiu care a
durat aproape un mileniu.
1. Implicarea Imperiului Bizantin la Dunărea de Jos
Page | 13
2. Evoluţiile actuale din spaţiul balcanic sau din Orientul Mijlociu şi
cel Îndepărtat îşi au sursa în lumea medievală din care a făcut
parte şi Bizanţul. Înţelegerea lor poate explica o parte din ceea ce
se întâmplă astăzi.
3. O bună orientare în bibliografia Istoriei Bizanţului.
III. Obiective operaţionale:
1. Raportul Istoriei şi Spiritualităţii Bizanţului cu celelalte discipline
teologice şi complementaritatea ei cu celelalte discipline ale secţiei
istorice.
2. Studierea generală a principalelor repere din Istoria şi
Spiritualitatea Bizanţului.
3. Studierea rolului Bizanţului în Istoria românilor.
4. Analizarea principiilor şi metodelor disciplinei.
IV. Modalităţi de realizare: expunerea, conversaţia, problematizarea.
V. Evaluarea studenţilor:
1. Evaluare parţială (formativă), cu măsuri de ameliorare, realizată
prin aprecierea răspunsurilor orale.
2. Evaluarea finală (sumativă=cumulativă) realizată prin examen oral
şi scris.
VI. Tematica cursului:
Page | 14
1. Biserica Ortodoxă după 843
Credinţa ortodoxă
Liturghia şi riturile bizantine
Monahismul bizantin
2. Patriarh, papalitate şi împărat
3. Califatul abasid
Minorităţi în spaţiul islamic
Califatul şi puterile locale
Cultură şi societate în spaţiul musulman
4. Expansiunea bizantină : dinastia macedoneană (867-1025)
Dinastia macedoneană şi ideologia imperială
Expansiunea teritorială
- în Italia
- Balcanii
- în Orient
- bazinul mediteranean
Noii creştini
- bulgarii
- ruşii
- creştinii caucazieni
5. Bizanţul în faţa unor noi forţe
Noi pericole externe
- turcii
- normanzii
- situaţia în Balcani
- papalitatea
6. Cultura bizantină: creştinism şi enciclopedism
Page | 15
Istorie şi istorici bizantini
Arta bizantină în slujba împăratului
7. Muntele Athos: Sfinţenie şi societate bizantină
8. Schisma de la 1054
9. Dinastia Comnenilor: schimbarea regimului
- instabilitate şi slăbirea puterii
- lovituri de stat militare
- putere şi familie: sistemul comnenilor
10. Veneţia şi Constantinopolul
- Alexios I, o redresare fragilă: şocul cruciadei
- Cruciade şi pelerinaje
- Ioan al II-lea
- Manuel I: visul grandorii
11. Principiile de guvernare în Imperiul Bizantin (sec. IX-XII)
- bazele legitimităţii
- Dumnezeu, împărat şi lege
- administraţia centrală
- Liturghia imperială
- evoluţii în vremea Comnenilor
12.Viaţa religioasă şi culturală bizantină în secolele IX-XII
- ierarhia bizantină
- Bisericile locale
- monahismul
Page | 16
- locul călugărilor în societatea bizantină
- învăţământul
- dezvoltarea culturală
- aportul literar al epocii Comnenilor
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
Băbuş Emanoil, Bizanţul, istorie şi spiritualitate, Bucureşti, 2010
Bănescu, N., Chipuri din istoria Bizanţului, Bucureşti, 1974.
Idem, Istoria Imperiului Bizantin, vol. I -II, Bucureşti, 2000-2003.
Berstein, Serge, Milza, Pierre, Istoria Europei, vol. II, Iaşi, 1998.
Bréhier, Louis, Vie et mort de Byzance, Paris, 1969.
Brezeanu, Stelian, O istorie a Imperiului Bizantin, Bucureşti, 1981.
Diehl, Charles, Bizanţ. Mărire şi decădere, Bucureşti, 1940.
Idem, Figuri bizantine, vol. I-II, Bucureşti, 1969.
Idem, Istoria Imperiului Bizantin, Craiova, 1999.
Ducellier, Alain, Bizantinii. Istorie şi cultură, Bucureşti, 1997.
Iorga, Nicolae, Ce este Bizanţul. Conferinţe, Vălenii de Munte, 1939.
Idem, Istoria vieţii bizantine, Bucureşti, 1974.
Idem, Sinteza bizantină. Conferinţe şi articole despre civilizaţia
bizantină, Bucureşti, 1972.
Idem, Bizanţ după Bizanţ, Bucureşti, 1992.
Lemerle, Paul, Istoria Bizanţului, Bucureşti, 1998.
Miquel, André, Islamul şi civilizaţia sa, Bucureşti, 1994.
Nicol, Donald M., Împăratul fără moarte, viaţa şi legenda lui
Constantin Paleologul, ultimul împărat al romanilor, Iaşi, 2003.
Ostrogorsky, Georges, Histoire de ľEtat Byzantin, Paris, 1969.
Page | 17
Runciman, Steven, Căderea Constantinopolului. 1453, Bucureşti, 1991.
Vasiliev, A. A., Istoria Imperiului Biyantin, ed. Polirom, Iaşi, 2010.
Lucrări colective
Literatura Bizanţului, coordonator N. Şerban Tanaşoca. Bucureşti,
1971.
Lumea Bizanţului, Bucureşti, 1972.
Nicolae Iorga - istoric al Bizanţului, ed. îngrijită de Eugen Stănescu,
Bucureşti, 1971.
Dicţionare
Bria, Ion, Dicţionar de teologie ortodoxă, Bucureşti, 1994.
Daşkov, S. B., Dicţionar de împăraţi bizantini, Bucureşti, 1999.
Izvoare narative
(ediţii critice şi traduceri în limba români din autori bizantini)
* * * Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae,
vol. III: Scriitori bizantini (sec. XI-XIV), publicate de Al. Elian şi N. S.
Tanaşoca, Bucureşti, 1975.
* * * Antologia palatină, ediţie de Viorica Golinescu, Bucureşti,
1988.
Comnena, Ana, Alexiada, trad. de Marina Marinescu, vol. I-II, Bucureşti,
1977.
Constantin Porfirogenetul, Carte de învăţătură pentru fiul său Romanos,
ediţie de V. Grecu, Bucureşti, 1971.
Page | 18
Ducas, Istoria turco-bizantină (1341-1462), ediţie de V. Grecu,
Bucureşti, 1958.
Psellos, Mihail, Cronografia. Un veac de istorie bizantină (976-1077),
ediţie de Radu Alexandrescu, Iaşi, 1998.
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ « JUSTINIAN PATRIARHUL»
Page | 19
DEPARTAMENTUL DE TEOLOGIE ISTORICĂ, BIBLICĂ ŞI FILOLOGIE
Programa analitică Specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală
2012-2013
Istoria şi Spiritualitatea Bizanţului Curs de zi – Anul II - Semestrul al II-lea, 2 ore curs,
14 săptămâni didactice 28 ore curs
ActivitateaNumăr de ore săptămânale
Total ore Sem. I
Total ore Sem. II
Total ore anual
An ICurs 2 - 28 28Seminar - 14 14
Total ore 2 - 42 42
I . Finalităţi (obiectiv general):
1. Cunoaşterea Istoriei şi Spiritualităţii lumii bizantine
II. Obiective specifice:
1. Evidenţierea importanţei disciplinei Istoria şi Spiritualitatea
Bizanţului, în contextul celorlalte discipline teologice, pentru
informarea şi formarea studeţilor.
2. Prezentarea diverselor probleme din cadrul acestui Imperiu care a
durat aproape un mileniu.
3. Implicarea Imperiului Bizantin la Dunărea de Jos
Page | 20
4. Evoluţiile actuale din spaţiul balcanic sau din Orientul Mijlociu şi
cel Îndepărtat îşi au sursa în lumea medievală din care a făcut parte şi
Bizanţul. Înţelegerea lor poate explica o parte din ceea ce se întâmplă
astăzi.
5. O bună orientare în bibliografia Istoriei Bizanţului.
III. Obiective operaţionale:
1. Raportul Istoriei şi Spiritualităţii Bizanţului cu celelalte discipline
teologice şi complementaritatea ei cu celelalte discipline ale secţeiei
Istorice.
2. Studierea generală a principalelor repere din Istoria şi
Spiritualitatea Bizanţului.
3. Studierea rolului Bizanţului în Istoria românilor.
4. Analizarea principiilor şi metodelor disciplinei.
IV. Modalităţi de realizare: expunerea, conversaţia,
problematizarea.
V. Evaluarea studenţilor:
1. Evaluare parţială (formativă), cu măsuri de ameliorare, realizată
prin aprecierea răspunsurilor orale.
2. Evaluarea finală (sumativă, cumulativă) realizată prin examen oral
şi scris.
VI. Tematica cursului:
1. Căderea Constantinopolului sub latini în 1204.
Page | 21
Prima cădere: reînnoire sau restaurare ? (1180-1282)
Cruciada a IV-a
Grecii şi slavi: naţiuni sau Imperii
Ideologii şi realităţi
2. Transformări politice şi culturale în secolele XII-XV
Invazia mongolă şi consecinţele ei
Coaliţii occidentale şi încercări de unire: conciliul de la
Lyon (1274), Ferrara Florenţa (1439)
3. Bizanţul la sfârşitul secolului al XIII-lea
4. Sfântul Grigorie Palama şi oficializarea isihasmului
5. Victoria comercială a Occidentului
Interese comerciale latine la Bizanţ în secolele XIV-XV
6. Renaşterea culturală şi artistică din vremea Paleologilor
7. Mutaţii politice şi noi frontiere în secolele XIV-XV
Imperiul bizantin: lupte la frontiere şi dezagregare internă
Războaie civile şi intervenţii străine (1238-1355)
8. Progresul şi criza Imperiului otoman (1362-1421)
9. Redresarea otomană şi moartea Bizanţului: Murad al II-lea.
10. Bizanţul şi Occidentul
11. Bizanţ după Bizanţ
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
Băbuş Emanoil, Bizanţul, istorie şi spiritualitate, Bucureşti, 2010
Page | 22
Bănescu, N., Chipuri din istoria Bizanţului, Bucureşti, 1974.
Idem, Istoria Imperiului Bizantin, vol. I -II, Bucureşti, 2000-2003.
Berstein, Serge, Milza, Pierre, Istoria Europei, vol. II, Iaşi, 1998.
Bréhier, Louis, Vie et mort de Byzance, Paris, 1969.
Brezeanu, Stelian, O istorie a Imperiului Bizantin, Bucureşti, 1981.
Diehl, Charles, Bizanţ. Mărire şi decădere, Bucureşti, 1940.
Idem, Figuri bizantine, vol. I-II, Bucureşti, 1969.
Idem, Istoria Imperiului Bizantin, Craiova, 1999.
Ducellier, Alain, Bizantinii. Istorie şi cultură, Bucureşti, 1997.
Iorga, Nicolae, Ce este Bizanţul. Conferinţe, Vălenii de Munte, 1939.
Idem, Istoria vieţii bizantine, Bucureşti, 1974.
Idem, Sinteza bizantină. Conferinţe şi articole despre civilizaţia
bizantină, Bucureşti, 1972.
Idem, Bizanţ după Bizanţ, Bucureşti, 1992.
Lemerle, Paul, Istoria Bizanţului, Bucureşti, 1998.
Miquet, André, Islamul şi civilizaţia sa, Bucureşti, 1994.
Nicol, Donald M., Împăratul fără moarte, viaţa şi legenda lui
Constantin Paleologul, ultimul împărat al romanilor, Iaşi, 2003.
Ostrogorsky, Georges, Histoire de ľEtat Byzantin, Paris, 1969.
Runciman, Steven, Căderea Constantinopolului. 1453, Bucureşti, 1991.
Vasiliev, A. A., Istoria Imperiului Bizantin, ed. Polirom, Iaşi, 2010.
Lucrări colective
Literatura Bizanţului, coordonator Nicolae-Şerban Tanaşoca. Bucureşti,
1971.
Lumea Bizanţului, Bucureşti, 1972.
Page | 23
Nicolae Iorga - istoric al Bizanţului, ediţie îngrijită de Eugen Stănescu,
Bucureşti, 1971.
Dicţionare
Bria, Ion, Dicţionar de Teologie Ortodoxă, Bucureşti, 1994.
Daşcov, S. B., Dicţionar de împăraţi bizantini, Bucureşti, 1999.
Izvoare narative
(ediţii critice şi traduceri în limba români din autori bizantini)
Antologia palatină, ediţie de Viorica Golinescu, Bucureşti, 1988.
Chalcocondil, Laonic, Expuneri istorice, ediţie de Vasile Grecu,
Bucureşti, 1968.
Ducas, Istoria turco-bizantină (1341-1462), ediţie de V. Grecu,
Bucureşti, 1958.
Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae, vol. III:
Scriitori bizantini (sec. XI-XIV), publicate de Al. Elian şi N. S. Tanaşoca,
Bucureşti, 1975.
Page | 24