Anulu III. Aradu, 15/3. luniu 1879. Nr. 2 3 .

BISERICA SI SCOL'A. F o i a b i s e r i c é s c a , s c o l a s t i c a , l i t e r a r i a s i e c o n o m i c a .

Ese o data in septemana : Duminec'a.

PRETIULU ABONAMENTULUI T

Pentru Austro-Ungari'a pe anu . . 5 fl.—cr. „ „ » J»™. anu 2 „ 50 „

Pentru Romani'a si strainetate pe anu 7 „ — „ ,, „ » i, „ j . a. 3 „ 50 „

PRETIULU INSERTINNILORU :

Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte

4 fl. si mai sus 5 fl. v. a.

Corespondintiele se se adreseze Redactiunei dela „BISERICA SI SCOL'A" in Aradu, la mstitutulu pedagogicu-teologicu, era banii la secretariatulu consistoriului romanu ortodoxii

din Aradu.

S t a r e a educatiunei înainte de Christos.

Sciutu este, cà adeverat'a limiina incepe a se reversâ preste popóre mimai cu venirea Sal-vatoriului in lume. Este deci pré naturalu, cà inainte de acestu insemnatu momentu, omeni-mea precum in viéti'a de stătu si sociala nu se putea emancipa de lantiurile multeloru prejudetie, ce o stepaniau, tocma asia se urma si in educatiune. Acést'a era lipsita de idei'a fundamentala chiamata a-i indigitâ scopulu, ce trebue se-lu urmarésca. Pana la Christos nu s'a putut inaltiâ la adeverat'a ei valóre idei'a, cà omulu are aici pre pamentu unu scopu propriu alu seu, si ca atare unu dreptu nealienaveru asupra libertăţii si independentiei sale. Pana in momentulu intrupàrii Fiiului lui Ddieu statulu, societatea compacta, in carea si-manifestéza ome-nimea viéti'a, este singurulu factoru indreptatitu la viétia, ér individulu ca atare valoréza numai intru atât, incât apartiene statului, incât este chiamatu a lucra pentru promovarea intereseloru acestui'a. Tòta activitatea omului se concentréza in acesta direcţiune, drepturile individului dis­păru si se perdu facia de scopulu statului, si lu­mea nu cunósce alta virtute, decât virtutea de cetatiénu. 1)

In o astfeliu de stare de lucruri erâ pré na­turalu, câ educatiunea si instrucţiunea se fia tie-nute in lantiuri si degradate la positiunea de sim­ple instrumente in man'a statului, chiamate a pro­mova prin crescerea viitóreloru generatiuni numai interesele pré de multe ori reu intielese ale aces­tui'a. Problem'a educatiunei in acestu timpu nu este dara a desvoltâ si forma pe fiitoriulu omu, ci pe fiitoriulu cetatiénu in sensulu principieloru si spiritului ridicatu la valóre in diferitele state. Nerespectandu-se astfeliu intru nimicu individu­

alitatea omului, singurulu principiu fundamentalu in educatiune erâ autoritatea.2)

Léganulu omenimei este Asi'a. D e aici pur­cede némulu omenscu, si se imprascia in tòte di­recţiunile preste intréga faci'a pamentului. Aici aflâmu prin urmare cele dantai g e m i n e de cul­tura. Meraulu culturei se incepe la ostu, si de aci trece spre vestu. Cele dantai principii de cultura le aflamu in giurulu riuriloru, si mai cu sèma pe langa riurile : Jancehiang, Hoangho, Ganges, Eufratu si Tigru. D e aci trece in giu­rulu màrii mediterane, in Egipetu si Europ'a la popórele classice, la Greci si Romani.

Primulu poponi, de care se ocupa istori'a pedagogiei sunt Chinezii. In Chin'a poporulu in-tregu se privesce ca o singura familia. Astfeliu la densii este principiulu fundamentalu : supune­rea necondiţionata a prunciloru catra părinţi, ér mai apoi aceeaşi .supunere a poporului intregu facia de capulu familiei celei mari, facia de ca-pulu statului. Acesta supunere se esprima in o mulţime de maxime si formule farà nici unu spi-ritu.3) Problem'a educatiunei este de a invetiâ pe elevu aceste formule mechanice, menite a-i diri-giâ tienut'a in viétia. Astfeliu tòta educatiunea este o simpla dresura, carea innéca, dar nici decât nu desvólta spiritulu.

Unu altu defectu, ce-lu intempinâmu in edu­catiune la popórele orientali este diferinti'a de caste desvoltate mai cu sèma la Indieni si Egip­teni. Castele sunt clasele, in cari este impartita societatea, inse astfeliu instituite, incât celu ce se nascea in o casta erâ condamnatu a remane pentru totdeuna membru acelei'a, farà privire la capacitatea séu aspiratiunile lui. Astfeliu asupra viitoriului cutarui individu decide nascerea, ér educatiunea este chiamata a-lu pregati numai in cadrulu necessitàtiloru castei, din carea face parte.

1) Stockl Gesch. d. Pîd. 9 2. 2) Schmidt Gesch. d. Pad. 2, L 3̂ Schmidt loculu citata.

In o situatiune mai favorabila s'ar fi potutu afla educatiunea la Perşi. Aici religiunea mai desvoltata a lui Zoroastru si caracterulu celu blandu alu poporului sunt nisce conditiuni, cari aru fi pututu dâ educatiunei unu aventu mai in-semnatu. Ceea ce ar fi fost inse in stare a pro­duce cele doue conditiuni amintite nimicesce des-potismulu statului. 4)

Trecendu la poporele classice, la Greci si la Romani, aflâmu educatiunea pe o stare multu mai desvoltata decât in Orientu. Aici incepe a se desvoltâ si o teoria a pedagogiei, unu lucru, de carele la poporele orientali abia aflâmu urme, er scol'a incepe a se privi totu mai multu ca institutiunea, in carea are se-se concentreze edu­catiunea si instrucţiunea. Pe de alta parte aci se areta in modu mai evidentu caracterulu eschisivu politicu in educatiune, de carele amintirâmu mai sus. Chiar acesta impregiurare ne va invetiâ inse se apretiuimu progresulu celu mare ce l'a facutu educatiunea prin Crestinismu. 5) Problem'a educa­tiunei se ar£ta la aceste popore conform ideii, ce posedu despre scopulu vieţii in doue direc­ţiuni. Greculu privesce de scopu alu vieţii fru-mosulu, er Romanulu, omulu fapteloru, ceeace este folositoriu si onestu (utile et honestum.) 6 ) Vieti'a este in Greci'a cultulu frumosului, er in Rom'a scol'a faptelom. Acestu contrastu se sus-tiene cu pedanteria si in educatiune. Conform ideii fundamentali de vietia este la Greci sco­pulu si tient'a educatiunei: desvoltarea armonica a individului cu scopu de a-lu face capabilu de totu ce este frumosu si bunu si a lucra prin vieti'a sa la realisarea acestui idealu, er la Romani de a desvoltâ tendinti'a si zeluiu de a imita moravurile si faptele barbatiloru mari ai poporului. Ca unu lucru de mare insemnatate si forte instructivu mai cu sema pentru starea no-stra actuala aflâmu la Romani in educatiune: observarea stricta a principiului stabilitu de Numa Pompiliu, dupa carele religiunea este sufletulu si scutulu civilisatiunei,1) si insistarea pe langa con­vingerea, câ famili'a este loculu celu mai insem-natu pentru educatiune. Patriotismulu, caracte­rele mari si sacrificiulu pentru tiera nu sunt alt­ceva, decât eflussulu influintiei mamii in educa­tiune.

Osebita de tote sistemele de educatiune enu­merate pana aci ni se infacisi6za sistem'a de edu­catiune a poporului israiltenu. Acestu poporu se desvoltâ pre bas'a revelatiunei divine a testamen­tului vechiu. Astfeliu acesta sistema de educa­tiune este preludiulu educatiunei creştine. 8) In

4) IMttes Gesch. d. Erz. u. Snterr. § 7. 5) Stoekl op. eit. § 2. pct. 5. 6) 3cniuidt op. oit. I. a) b; 7; Dittos op cit. 5 13. 8) Stoekl op. cit. § 2. p. 7.

acesta sistema, dice Rosenkranz, Ddieu insusi este crescetoriulu poporului. Vointi'a Lui este desco­perita in lege, er legii Domnului trebue se-i-se supună poporulu neconditionatu. In acesta supu­nere consta adeverat'a libertate. Educatiunea este la Israilteni patriarchala. Cas'a parintesca are partea cea mai mare in educatiune. Tatalu este invetiatoriulu, pentruca elu este preotulu casei. Elu este chiamatu a cresce pe prunci in fric'a Domnului, si a-i deprinde a îndeplini legea lui. Educatiunea este totu de odată teocratica si naţio­nala, pentru câ este basata pe religiune, er reli­giunea este strensu legata de poporulu israiltenu. O sistema strictu teoretica nu aflâmu la Israil­teni. Aflâmu inse principie de educatiune si in­strucţiune in cărţile lui Moise, la David, Solo-monu si Is. Sirach. Aceste principie sunt o co-mora bogata de intieleptiune pedagogica. 9)

Dupa acesta scurta privire generala ne vomu ocupa de fiecare din poporele amintite in specia.

D i s c u r s u l u Pré Santiei Sale părintelui episcopu Dr. Victoru Mihalyi de Apsi'a tienutu in cas'a MagnatiloTu la 13. maiu 1879 cu ocasiunea desbaterei proiectului pentru introducerea limbei

magiare ed studiu obligatu in tòte scólele poporale.

D a c a cu ocasiunea p re sen ta indresnescu a-mi r i ­dica cuventu lu , si cu umi l i ta r e v e r i n t i a a vorb i la obiectulu de sub i n t r eba re : o facu acés t 'a din moti-vulu, p e n t r u c a in Unga r i ' a caus 'a inve t iamentu lu i ele-m e n t a r u alu poporului , in mare p a r t e se misica inca t o t u in r sfer 'a de ac t iv i t a t e a auc to r i t â t i lo ru biseri-cesci. E r a proiec tu lu de lege admisu la p e r t r a c t a r e , fiindu des t ina tu numai p e n t r u o p a r t e a ce ta t ien i loru din pa t r i a , deosebitu a t inge mai de aprópe in terese le de v ié t ia si v i i to r iu lu Diecesei romanesci gr.-catliolice a Lugos iu lu i , concrediute gr igei mele.

Se-mi fia deci i e r t a t u si mie, care nu numai câ a rcb ipas tor iu lu acelei diecese am aci d rep tu lu de ses-siune si de votu, dar t o t u odată sum si pa r t a s iu respon-sabi l i t a t ie i ce apésa câ te unu lu pre membri i acestei i na l t e case leg is la t ive pen t ru decisiunile acelei 'a, se'mi fia dicu i e r t a t u si mie a luâ mai de aprópe in consi-dera t iune proiec tu lu de lege de sub p e r t r a c t a r e din nescar i punc te de vedere cu rga tó re din insasi n a t u r ' a lucrulu i , car i p a n a acuma in mare p a r t e nu fura a t inse , si p r in acés t 'a a-mi mot iva dupa po t in t i a votulu . (Se ' audimu !)

Nu va fi scapa tu din a tenţ iunea ina l te i case ces-t iunea cea momentósa a seclului nos t ru , carea p re campulu pedagogiei t iene in ocupat iune min tea celoru mai eminent i ba rba t i de specia l i ta te , in t ie legu : t eor i ' a despre deobl igamentu lu universa lu , despre manipula­r e a si despre mesur 'a est inderei a i nve t i amen tu lu i ele­m e n t a r a a lu poporului , care t eor ia in lup te le neîn­ce ta te a le societăţ i i erestinesci cu con t ra r i i ei de to te adumbraminte le , forméza o l inea pr inc ipa le de con-flictu, unde chiar si in ditele nòs t r e ambe pa r t i l e se nevoiescu cu o venjosime p e r s e v e r a n t a a asecurâ cau-sei l o r a înv ingerea si ocuparea, si acés t ' a este pressi-

9) Schmidt op. citatu.

unea aceea a re la t iuni loru , sub carea si o p a r t e si a l f a s taruiesce a s a lva ce se potè .

Leg i s l a t iunea Ungar ie i I l u ş t r i i Domni M a g n a t i ! in a r t . X X X V I I I din anu lu 1868 ce e dreptu , in pr i -v in t i ' a acést 'a a l u a t u posi t iune, cand a edisu obiiga-men tu lu un iversa lu a lu inve t i amentu lu i e lementavu a lu poporului ; inse leg is la t iunea a c e s t a in sp i r i tu lu crest inescu alu t r ecu tu lu i ei, si in consecint ia cu sine insasi a a ju ta tu l a va lóre si acea cupr indere , cà inve-t i amentu lu e l emen ta ru a lu poporulu i in p r im 'a l inea se t iene de sfer 'a de d rep tu a pu te re i pa r in tesc i si numai defectele aceste i 'a sun t chiamate in l inea a dou'a a le suplini l a dor int i 'a pa r in t i lo ru comun'a ori confessiunea pr in in t reven i rea loru ; era amesteculu puterei de s t ă t u in caus 'a acést 'a , p re l a n g a deprin­derea d rep tu lu i de suprem'a inspec t iune , numa i i n t r ' a t r e i ' a l inea se potè p re t inde , si éras i numai spre aju­to ra rea pa r in t i lo ru .

D r e p t u aceea, l egea a t insa a l a sa tu in l i b e r a de t ie rmur i re a pa r in t i l o ru a mediloci i n s t ruc ţ iunea e lementara a p runc i lo ru sei a casa, in scóle p r iva te ori publice, in scóle popora l i de reun iun i ori confes­sionale, in comunal i ori de s tă tu , in i n s t i t u t e popo­r a l i e lementare ori superióre. Si cu d rep tu ! De órece ina l t ' a leg is la t iune si-a recunoscutu de problema pr in­cipala r e spec ta rea cuveni ta a unu i ' a d in t re cele mai san te d rep tu r i omenesci, a d rep tu lu i de pă r in te . A preceputu , că d rep tu lu acest 'a ar fi fost a t insu in modulu celu mai s imt i tu , decumvâ pr in ins t ruc ţ iunea e lementara de acesta ori de acea n a t u r a inpusa pa­r in t i lo ru , acest i 'a in t ru desvol ta rea in t e l ec tua la a p run­ciloru sei a r ' fi inpedecat i a infatiosiâ si óresicum a reproduce sp i r i tu lu si in te l ig in t i ' a lo ru propr ia , si spre glorificarea Crea toru lu i a cont inua in t rens i i bu­nele insusir i sp i i i tua le , cu n a t u r ' a eredi te si de cà t r a pă r in ţ i .

* As ia e ! i n t r u in t i e l ep t innea leg is la t iane i Unga­r ie i s'a inf ran tu reversa rea , carea se nevoiesce a dej osi demni ta tea pa r in tésca pr in aceea, cà i i-considera câ p re nascetor i i numai a unei fiintie organice, èra nu a unei fiintie omenesci perfectibi le, p roved iu te cu fa­cu l t ă ţ i l e mint iei si a voint ie i l ibere. Aces t a legisla­t iune nu a concesu aceea, câ in seclulu aces t 'a lumi-n a t u i n t r e popóre cres t ine , car i se bucura de d rep tu r i si de l i be r t a t e sè se netediésca calea l a inpamenteni-r e a educat iunei spa r t ane , celei r e s t r inga tó r i e si desle-gatór ie a t ò t a l e g a t u r ' a de familia.

Pr inc ip ie le cele mai e lementa re ale pedagogiei semnalédia fapt 'a : cumca ba i a tu lu i n t r u incepu tu cu­ge ta esent ia lminte asia, câ i n s t rumen tu lu in te l igent ie i pa r in t i lo ru : — elu nu e capace a cugeta farà de idei metafisice si morale , e incapace de a ave idei de aceste farà l imba, è ra a g r a i numai asia incepe, daca in cer-culu familiei pă r in ţ i i , si osebi tu mam'a s'a s taruiesce a desvol tâ in densulu facu l ta tea in t e l ec tua la ; — deci gr igea si os tanél ' a par in tésca pune temeiu educat iunei si ins t ruc t iunei bă ia tu lu i . — P r e s t e temeiu lu aces t 'a a zidi mai de p a r t e , vâ se dica a deş tep ta p r in eser-ci t i i ve rba l i s i in te lec tua l i facul tă ţ i le cele fragede a le bă ia tu lu i , si a ' lu in t roduce p re acel 'a in câş t iga rea de cunoscintie necessar ie si folositóre, spre acestea este ch iamatu inve t i amen tu lu e lementa ru a lu poporului .

Spre a asecurâ r e s u l t a t u l u in aces ta p r iv in t i a § 58 alu a r t . X X X V I I I din 1868 sus t ienù si dupa d rep tu p ă s t r a n e v e t e m a t u pr incipîulu celu s inguru couducètoriu l a scopu, câ adecă in scól 'a popora le e lementa ra fiacare seolar iu se pr imésca i n s t ruc ţ iune in l imb 'a s'a m a t e r n a ; pent ru-ca l eg i s la t iunea ungu-

résca cu in t ie lept iune a preceputu , câ prunculu numai in l imb'a s'a m a t e r n a se pote ajuta p r in eserci t i i ver­bal i si in te lec tua l i spre cuge ta re , si spre adaogerea cunoscint ie loru sale.

L a din contra , déca p runcu lu in scól 'a elemen­t a r a ins t ruc ţ iunea o ascu l ta in t r 'o l imba lu i necunos­cuta , in locu se fia in s t a r e a inaintâ , se afla respinsu la acelu momentu a lu desvol ta re i sale, cand mai an-t a i u începuse a pronuncia cuvinte.

Acés t a in t i e lép ta disposit iune a legei in aseme­nea modu corespondia tór ia pos tu la te lo ru d rep tu lu i na­tura l i i si a lu pedagogiei , unele organe p ré ze lan te au socot i tu a-o pu t é de la turâ , car i , câ se ine r e s t r i n g u numai la t e r i t o r iu lu diecesei Lugos iu lu i , causei inve­t i amen tu lu i popora lu e l emen ta ru p r in aceea au cre-d iu tu a-i ajuta, câ in comune cu ra t romanesci , ori in comune de acele mesteca te , unde p a r t e a precumpani-tó re a locui tor i loru o forméza romani i , au ap l ica tu inve t i a to r i de acei 'a, cari inşi i neeunoscandu l imb'a ro­mana , cu a t â t mai pucin sun t in s t a r e in aces ta l imba a invet iâ p r e a l ţ i i .

Organele respec t ive p r e ce cale sunt in s t a re a legitima u n a a t a r e d e l a t u r a r e a legei, acést 'a a-o cerca mai de aprópe, nu-mi este voi 'a ; — p re sen t a r ea ace­s tu i proiecti l de l e g * si admi te rea lui l a p e r t r a c t a r e pote servi spre l iniscirea aceloru o r g a n e ; pen t ruca densii, ce e d rep tu , p re cont 'a legei sanc ţ iona te , inse numai an t ic ipandu au esecuta tu in tota e s t inderéa s'a aceea ce pro iec tu lu de lege t r e p t a t u doresce se-o ajungă p re calea s'a, d ispunendu câ in scól'a popora le de es. scolar iulu romanu n u numai in l imb 'a s'a ma­t e r n a se pr imésca ins t ruc ţ iune .

Cu de adinsulu dicu aes t 'a , deórece pro iec tu lu de lege nici cu u n u cuventu nu a t inge , câ in ce l imba a re se fia compusu manua lu lu din care prunei i şcolar i vor se invet ie l imb 'a m a g i a r a ? A d e v e r a t u câ nici aceea n u se dice, câ din manua lu compusu in l imb'a m a g i a r a ; da r a e de comunu cunoscutu, câ dupa pos­tu l a t e l e de adi ale metodicei in scólele popora le ele­men ta r e nu este i e r t a t u a da scolar iului in mana g r a m a t i c a s i s temat ica nici chiar a tunc i , cand i se pro­pune in l imb'a lu i mate rna , ci si regúle le l imbei ma­te rne a re se-le inve t ie scolar iulu pr in eserci t i i verba le si in t ie lesuale , p r in ce t i tu si scrisu, p r in memorisare , si sub astfeliu de deprinder i a re docenţele se esplice scolar i loru un ' a séu a l t a r egu la p r inc ipa la a g rama t i ­cei. — De unde ap r i a tu se vede, câ aces tu proiec tu legea X X X V I I I din 1868 dupa sus ta re de 10 an i o modifica in un ' a din cele mai essentiale disposit iuni, anume cu p r i v i r e l a l imb'a de propunere , c a r ea e midiuloci tór ia p r inc ipa la a ori cărei ins t ruct iunei , si mai numai s inguru lu vehiculu a lu inve t iamentu lu i po­pora lu .

D u p a pă r e r ea mea, U lus t r i i Domni M a g n a ţ i ! nu tota închipui rea de negr ig i re , nici tota apa r in t í ' a de î na in t a r e séu de ooregere este caus 'a suficienta spre a schimba legi le , pen t ru câ int ieleptiesce e cu plăcere a sci, câ legea din usu lu viet iei prac t ice isi i n p r u m u t a p a r t e mare a potere i sale dovedirea pon­derosa câ corespunde scopului, si influinti 'a cea mare p res te disposi t iunile ce si-le face fiesce cine in in te -resu lu seu. — E r a legea adusa in loculu acelei 'a la inceputu ch i a r si p e n t r u n o u t a t e a ei a re se contedie la mai p u t i n a rever in t i a , din l ips 'a de esper imentu si în p r iv in t i ' a u t i l i t â t e i este mai indoiósa, si pro-babi lminte va fi daunósa mai mul to r ' a din societate i n t ru -câ tu v a nimici a ş t ep tă r i l e l o r a indrep tâ t i t e , p re

secur i t a t ea càroru a ş t e p t ă r i se in temeiéza in mare p a r t e bunăs t a r ea sociala.

Deci sch imbarea legi loru cam de comunu e o in t r ep r inde re per iculósa, macar cà aorea eate neces­sa r ia ; p e n t r u aceea necess i ta tea modificarei acelor 'a , supunendu d r e p t a t e a loru de ambe pa r t i l e , t o tudéuna a t e r n a dela compara t iunea ce se face de o p a r t e i n t r e folósele, spera te ale legei noue, de a l t a p a r t e in t re nesecur i t a tea aceloru foióse, si scadiementulu de re -ver in t i a si de cer t i tud ine care n e a p a r a t u u rméza din ab roga rea legei precedente .

Spre scopulu acestei compara t iuni se-mi fia con-cesu ina in te de t ò t e a observa, cà nu t ò t e disposi-t iun i le acestui p ro iec tu de lege se po tu concilia cu pos tu la te le echi tà t i i , cand de es. in §. 3 docentelui esi tu din P r e p a r a n d i a ori ap l ica tu in s t a ţ iune dela anulu 1872 incóce i-impune o sarcina grea , cum este a p ropune in scól'a e l emen ta ra o l imba invet iacei loru necunoscuta ; farà câ i n a l t ' a legis la t iune mai i na in t e se se ingrigésca, séu câ dupa s t a r e a f inantiala a t ie re i si cea ma te r i a l a a poporului p res te to tu , se fia in s t a re a se ingr ig i , cà docenţii acei 'a celu pucinu se fia do ta t i de suferi tu, si astfel iu se se-faca pa r t a s i , óre cărei r emunera t iun i corespundietóre pen t ru oste-nél 'a ce voru ave de a-si adaoge in g radu notab i ln .

A farà de aceea p u t i n u ecli i tabila e disposit iu-nea cupr insa in §. 4 a lu acestui proiectu de lege, cand. pen t ru scólele e lementa re popora le a unei p a r t i no tab i le din t i é i a prescr ie cu u n u g reu obieCtu de p ropunere mai mul tu , decât câ te au fost obl iga tóre pana aci in acele scóle poporale , si câte voru fi si p re v i i tór iu obl iga tóre i n scólele popora le ale ce­le i l a l t e p a r t i din t i é r a : si p r in acés t 'a p a n a cand una p a r t e a ce ta t ieni loru si in ven i to r iu in l imb'a s'a ma­t e rna se va i npa r t a s i de i n t r ég ' a estensiune a bene­ficiului inve t i am. elem. ne inpedeea tu ceea la l ta se va potè inpa r t a s i numai in acea mesura, , ca rea p r in numeru lu óreloru din i ns t ruc ţ iunea ce se va esmite pen t ru esecutarea legei se v a r e se rvâ p e n t r u ins t ruc­ţ iunea in l imb'a ma te rna ; — era câş t iga rea manua-ieloru de inve t i amen tu va costa spese indouite.

D in aceste motive dupa umi l i t ' a mea parere , acestu proiec tu de lege se vede a fi a p t u spre aceea, câ se ins t re ineze p re cei de t r éba s tuden t i roman i dela păş i rea l a car ie r ' a de docenti ai seoleloru popo­ra le , — dar ' deoda tă se spa r i e si p re p ă r i n ţ i dela t r a m i t e r e a la scóla a prunc i loru ob l iga ţ i la frecven­t a r e p r in aceea, cà p r e bă ie ţ i i lo ru fragedi, ca r i si de a l tmin t re l ea cu anevoia se po tu îndulci l a scóla, ingreunandu- i in modu notabili i , p re s imţ i te amort iesce cursulu instruct iunei , si r isca succesulu invet iamen-tu lu î in l imb 'a ma te rna .

P r i n ce cu anevoia se va po tè incungiurâ , câ in u r m ' a esecutare i acestei legi , numeru lu prunci loru f recventator i de scóla, p rocen tua l lo ru s i a l tcum cu m u l t a t r u d a e lup ta tu , in scur tu t impu se n a scada p re alocure'a in modu notabi lu .

Mai incolo nu se potè t rece cu vederea I l u ş t r i i Domni M a g n a t i ! n a t u r ' a obiectului de inve t iamentu , care in int ie lesulu acestui pro iec tu de lege va se se inpuna seoleloru popora le , care obîectu n u se res t r inge in t re marg ine le unei anumi tu def iermur i te cunoscin-ti e de specia l i ta te , ci e u n a l imba viua, l imb'a l egaL min te oficiala a potere i de s t ă tu , ca rea dupa mo­d e s t a mea pa re re , numa i as ia se po tè propune cu succesu, decumva aceea se est ìnde si inbra t ios iediâ mai to te obiectele de inve t iamentu , car i sun t prescr ise

p e n t r u a jungerea scopuri loru scdleloru e lementare po­pora le .

Spre dovedirea aser t iune i mele, se-mi fia con-cesu a a runca u n a p r iv i re in p l anu lu de inve t iamentu p e n t r u scolele popora le e lementare , prescr isu cu or-d ina t iunea In . Minis ter iu r eg . ung. de cul te si de in­s t ruc ţ iune publ ica de d-tulu 26 A u g u s t u 1877 N r . 21678, care p l a n u e compusu dupa to t e regule le me­todicei: L a pag . 4 a acelui 'a se dice, câ „de cen t ru a lu ins t ruc t iune i in scol 'a popora le e l emen ta ra ser-vesce l imb'a," — mai incolo : „scopulu ins t ruc t iunei g ramat i ca l e in scol 'a e lementa re popora le e s t e : câ p runcu lu se scia g ra i seu a-si p ropune cugetele sale cura tu , l impede, si cu accen tua re na tu ra le . "

„Scopulu aces t ' a nu se pote ajunge s inguru nu­mai cu p ropune rea g ramat ice i s t rensu lua t e , ci spre aces t ' a e de l ipsa a in t r ebu in t i â fiesce carele d int re obiectele de inve t iamentu . — I n t r e celelal te obiecte de inve t iamentu , mai acomodatu se po tu folosi câ midiloce a le acestei ins t ruc ţ iun i eserci t iele verba l i si in t ie lectual i , scr isulu si cet i tulu.*

Mai in colo l a pag ina 12 in p r iv in t i ' a g rama­t icei mag ia r e se d i c e : „Câş t iga rea cunoscint ie loru g r ama t i ca l e necessare p e n t r u invet iace lu lu scolei e lementare , osebi tu inse pen t ru scolar iulu de la scol 'a popora la se pote inp reunâ cu propunerea ce lor la l te obiecte de inve t iamentu , si p recum s'a a r e t a t u mai sus cu depr inderea in ce t i tu si scrisu, — si t o t e câ te sunt de l ipsa a sci din aces tu obiectu de inve t i amen tu p re aces tu g r a d u a lu ins t ruc t iune i , dupa modulu acest 'a se p o t u i nve t i â cu mai m u l t u re-su l t a tu . "

E r a l a pag in ' a 34 cu p r iv i r e l a p lanu lu gene-r a l u a lu ore loru se prescr ie : „ In t re obiectele de i nve t i amen tu ma i m u l t u t impu este de a se dest ina pen t ru ce t i tu si scrisu, p e n t r u l imb 'a m a t e r n a si p e n t r u a r i tmet ica . — Celela l te obiecte de invet ia­mentu , mai a lesu in scolele popora le nedespăr ţ i te , se po tu i nve t i â p r in ce t i rea car t i lo ru de l e c t u r a cu ajuto-r iu lu lec ture loru ."

P o r n i n d u din aceste disposit iuni corespundiet6re , decumvâ spre in s t ru i r ea limbei, ca rea n u e mate rna , se va s t a t o r i t impu pucinu, n u se v a ajunge r e su l t a tu , si aces t ' a n u pote se fia scopulu aces tu i p ro iec tu de lege ; e ra de cumva spre ins t ru i r ea limbei, ca rea nu e m a t e r n a se va croi t imp mai mul tu , seu a t â t ' a t i m p , c â t si p e n t r u p ropunerea l imbei m a t e r n e : a tunc i deja, nu numai g r a m a t i c a seu l imb'a i n sine lua ta , ci cu a ju tor iu lu ca r te i de l ec tu ra l a inceputu credu in esten­s iune mal res t r insa , da r a se vo ru p ropune m a i t o t e obi­ectele prescr ise si in l imb'a ca rea nu c maternă,.

Si de orece poporulu romanescu in u rm ' a re la-t i nn î lo ru u rba r i a l e cam de comunu a formatu comune merunte , si cele p res te 3000 de sc61e poporale cu l imb'a -de propunere romanesca , cam de â î e n d u l u sun t nisce scole nedespăr ţ i t e p rovediu te n u m a i cu câ te unu inve-t i s t o r i u x de s ine urm^za, câ dupa punei-ea in l u c r a r e a aces tu i proiect de lege în scolele popora le elemen­t a r e romanesc ! pre lafiga l imb 'a m a t e r n a , si l imb'a, c a r e a nen iadu m a t e r n a se in t roduce câ s tudiu obl igatu , se v a e lup tâ l a g r a d u l » de « l u doui lea cen t ru a l u ins t ruc t iune i e lementare .

De a c i n e a p a r a t u va u rma , câ in care mesura se v a bucu ra de pr iv i leg iu si de favoru vre-o l imba spre a-sî scote l a va lore iufluinti 'a si l ă ţ i r ea > în acea m e s u r a v a perde t e renu lu cea la l t ă limba"; — mai ver-tosu d a c a luâmu in cons idera t iune t eor i ' a cea de cu~-rend forte intonata., dupa p ă r e r e a mea inse g reş i t a ,

câ adecă cehi ce scie p re ori si ce cale se-si assigu-reze condi t iuni le influintiei, acel 'a de oda tă si-a ase-c u r a t u si i n d r e p t a t i r e a influintiei propr ie . Repet iescu, eâ in care mesura se va i npa r t a s i de pr iv i leg iu si de favoru l imb'a spre a dâ va lo re influintiei si l a t i r e i propr ie , in aceeaşi mesura v a perde din influinti 'a sa cea l a l t ă l imba, p a n a in u r m a din des tu lu d a t a in la­tu r i , v a fi cons t rensa a-si ceda pos i t iunea de pana a tunci , si a capi tu lă i na in t ea r iva lu lu i ei, p recum o dovedescu aces t 'a l u m i n a t u mul te esemple din s t reine-t a t e si a unoru t i e n u t u r i din p a t r i a locui te ma i i na in t e de romani . — Din aceste cause, dupa modest 'a mea precepere nici decât n u me indoiescu, câ dupa pune rea in luc ra re a aces tu i p ro iec tu de lege, t o t i cei ce in fap ta voru cerce ta scolele e lementare popora le , vo ru inve t iâ l imb'a pu te re i de s t ă t u ; me indoiescu inse de aceea câ aces ta l imba o voru pu te inve t i â fa ra scadie-mentu in p r iv in t i ' a eunosciint iei l imbei loru ma te rne .

Ce se t i ene de aceea, câ s t â in in t e resu lu insusi t i lu poporului romanu , câ se inve t ie l imb 'a s ta tu lu i , spre a-si pu t e apa râ d rep tu r i l e cons t i tu ţ ional i , — ina­in te de t 6 t e voindu a reflecta l a cuvintele I l u s t r i t a t i e i sale p r eamer i t a tu lu i episcopu alu Neosolului , indras-nescu a observa, câ a r t . de lege X L I V din anulu 1868 deja din des tu lu s'a ingr ig i tu , câ fiescecare ce ta t i enu a lu pa t r i e i se-si po t a a p a r â d rep tu r i l e sa le in l imb 'a s'a m a t e r n a a t â t in sa l ' a ju r i sd ic t iun i lo ru admin i s t ra t ive , cât si i na in t ea t r ibuna le loru .

Afara de aceea nu se pote nega , câ nu numai in te l ig in t i ' a si class 'a indus t r i a la romanesca, ci ori si care fiiu a lu pa t r i e i , ca re a a v u t u in teresu de a in­v e t i â l imb 'a potere i de s tă tu , cu p re t iu lu a ori si ce ostenela si sacrificiu o a i nve t i a tu aeeesi i n t r ecu tu , si de securu o vâ inve t iâ si p r e veni tor iu .

Inse precum s t â aceea, câ s ingura tec i i in u rm ' a in s t ruc t iune i midiulocie si mai ina l te sun t in s t a r e mai mul t ori mai pucinu p r e cont 'a l imbei m a t e r n e a invet iâ b ine r e u si a l t e l imbe : tocma asia nu se pote t r a g e l a indoiela nici aceea, câ unu in t r egu poporu compactu nu e in s t a re a vorbi in asemenea mesura nici doue l imbe t imp mai inde lunga tu , cu a t â t mai pucinu pe du ra t a . — P e n t r u câ decumva t o t i locui­tor i i v reunei comune ori v reunu i d i s t r i c tu vorbescu in asemenea mesura doue l imbe, acei locui tor i cu p r iv i re la l imb 'a loru m a t e r n a deja se afla in s tad iu lu de t reeere , acolo l imb'a carea mai de aprope s'a r id i ca tu la va lore , probabi lu câ in scur t t impu va cupr inde loculu l imbei materne , carea n e a p a r a t u se dâ u i t a re i .

D a r a cu p r iv i re la s ingura t ic i este lucru de co­munu cunoscuta , câ a r t . de lege X X X V I I I din 1868 in §§-i 64 si 74 s'a ingr ig i tu , câ acei 'a se p a t a invet iâ l imb'a oficiala a s t a tu lu i , cand i n t r e obiectele de inve-t i a m e n t u obl iga tore l a scolele poporale super iore si la scdlele civile, unde l imb 'a de p ropunere n u e cea magia ra , s'a susceputu si l imb'a cea magia ra . — Cu acesta ocasiune nu p o t u r e t ace acea echi tabi la dispo-si t iune a acestei legi , in u rm 'a câre ia i n t r e obiectele de i nve t i amen tu obl igatore d e p re l a scolele civile, acolo unde l imb 'a de propunere este cea mag ia ra , l imb'a ge rmana a re se se propună numai incependu dela cursulu a lu t re i lea , care cursu corespunde classei a, t r e i ' a gimnasiale , cand adecă t i ne ru lu este deja ca­pace a vorbi si a scrie Corectu in l imb'a s'a ma te rna , precum si a face comparat iune i n t r e cunoscint iele sa le din l imb'a ma te rna , si i n t r e însuşiri le limbei, ca rea •are se-o invetie.

Apoi aser ţ iunea, câ si cum din p r iv in t i ' a cu l tu-r e i publice de es. poporulu romanescu nu âr fi in s t a re

in l imb'a s'a m a t e r n a a-si cas t iga cunoscintiele acelea, care se receru p r e g r a d u l u ins t ruct iunei popora le ele­men ta re ; ori câ sî cum acelu poporu in l imb'a s'a m a t e r n a n u a r fi' in s t a r e a cunósce s imt iemente le iubi re i de p a t r i a si a le pa t r io t i smulu i , car i in decur-, sulu mu l to ru vécur i le-a dovedi tu t o tudeauna in fapte : aceste si a l t e asemenea ins inua t iun i sonore se deval -véza l a va lore propr ia , i n d a t a ce nu se pe rde din vedere r e spec ta rea d rep tu r i lo ru a s igu ra t e p r in legi , de órece ce ta t iénulu pa t r i e i , care se bucu ra de drep­t u r i si se inpar tas iesce in s en t in t i ' a si in l imb 'a s'a ma te rna , e capace a precepe beneficiulu de care se face pa r t a s iu , si acés t 'a lu-insufletiesce si lu - inp in tena mai cu p u t e r e a-si inplini cu bucur ia da tor in t ie le pa­t r io t ice cele mai gre le .

Se supunemu inse câ este in in t e resu lu poporulu i si n u a lu a l tor ' a , câ t o t i membri i lui , ne luandu afara muier i le , se invet ie l imb 'a oficiala a s t a t u lu i : cu t o t e aceste se ve i ndu ra t i a-mi ie r ta , daca p re campulu ins t ruc t iune i popora le afirmu, câ se t i ene de sfer 'â de d r e p t u a pu te re i pa r in tesc i a de t ie rmur i , cum si in ce modu sé se apere in te rese le ba ie t i lo ru ; p e n t r u ca pă­r i n ţ i i de comunu cu m u l t mai de l ica tu si cu m u l t mai securu promovéza bunăs t a r ea si in teresele p runc i lo ru sei, decâ t ori si cine a l tu lu . — Deci daca p ă r i n ţ i i câ te unulu , ori dupa comuni tă ţ i voru afla câ va fi i n in te resu lu loru si a p runc i lo ru sei, câ l imb 'a oficiala a pu te re i de s t ă t u sè se in t roduca in scolele elemen­t a r e popora le câ obiectu de inve t iamentu , in t rebu óre cine l i -ar inpedecâ acést 'a ? inse óre es te de l i p s a s p r e aces tu scopu a r ecu rge l a fort i 'a legéi ?

D a r a decumvâ pă r in t e l e , care câ ce ta t iénu de s t ă t u contr ibuesce l a sumele insemnate din cass 'a s ta­tu lu i p re l imina te spre scopuri le ins t ruct iunei poporale , e ra câ membru a l u confessiunei rel igióse contr ibuesce l a sus t ienereâ scólei sale confessionale, — decumva d ' ca păr in te le rèd imandu-se p r e disposi t iunile echi ta­bi le ale legéi an te r ió re doresce, câ ba ie tu lu lu i in l imb'a m a t e r n a sé se inpar tas iésca in i n t r éga esten-siune a beneficiului ins t ruc t iune i e lementare , câ astfel iu celu pucinu in l imb 'a s'a m a t e r n a se invet ie a cuge ta corectu si in ordine logica, a vorbi l impede, a scrie dupa regule le ortografice si a-si espr ima cugete le cu accentuare na tu ra le , — dupa ce s t a r ea lu i cea modes ta si as ia mai t o tudéuna numa i p re car ie r ' a ag r i cu l tu re i si a manufac ture i ind rép ta p re ba ie tu lu l u i , si de abia 2—3 procentur i d in t r e p ă r i n ţ i s 'au inda t ina tu a-si p o r t a prunci i l a scóle poporal i super ióre si l a cele midiulocie : in caşuri câ a t a r i a face cu nepo t in t i a pa r in t i lo ru eâ numai in l imb 'a m a t e r n a se faca par­t a s i ins t ruc t iune i e lementare popora le p r e băie ţ i i lo ru p a n a l a acea e ta t e , cand facu l ta tea loru men ta l a este din des tu lu d e s v o l t a t a ; acést 'a a r o fi disposi t iune Carea n u me simtiescu i n d r e p t a t i t u a o spr ig im cu votu lu meu.

N ' a u l ips i tu in èvulu de midiulocu celu a t â t u de defaimatu, individi de aceia p r ea zeloşi, car i ce e d rep tu in a l t a d i rec ţ iune, v a se dica in in te resu lu bisericeî crest inesci catholice s'au nevoi tu a monopolisâ educa-t iunea prunci loru, spr iginindn cu motive possibile acea a lo ru propunere , câ băie ţ i i mohamedani loru si a i ju-dei loru sé-se crésca in sp i r i tu cresfinescu, af irmandu câ pr in acést 'a s 'âr scut i in teresele sp i r i tua l i insusi a le baiet i loru, s 'ar supl ini omissiunile secoliloru, cul-t u r ' a publ ica a r l u â aven tu s i c a s 'ar promova chiar si interesele s t a tu lu i , fiindu lucru de comunu cunos­cutu, câ t ipu lu si ca rac te ru lu de u n i t a t e re l igiósa cu

m u l t a m a i t a r e e c a p a c e a fortifica s t e l p i i s t a t u l u i , d e c â t c h i a r s i t i p u l u d e u n i t a t e i n l i m b a g i u .

I n s e ó r e ce a r e s p u n s u b i s e r i c ' a c a t h o l i c a l a n i -s u i n t i ' a a c é s t ' a i n a p a r i n t i ' a a t â t d e r e l i g i ó s a ?

I n j u m ă t a t e a a d o u ' a a s e c o l u l u i a l u 1 3 S. T o m ' a d e l a A q u i n o u n u l u d i n t r e a t l e ţ i i c e i m a i e m i ­n e n t i a i s c i i n t i e l o r u c r e s t i n e s c i t e o l o g i c e s i f i losofice, s i c â a t a r e c u a d e v e r a t u m a r e b a r b a t u d e s t a t u , n ' a s i o v a i t u a s p u n e a p r i a t u , c à n u t r e b u e a i n t r o d u c e o i n n o i r e c â a c é s t ' a c o n t r a r i a d a t i n e i b i s e r i c e i ; c à d è c a a c é s t ' a a r ' fi r a t i o n a b i l u , a t u n c i a t â t i a r c h i e r e i m e r i ­t a t i , p r e c a r i ce i m a i p u t e r n i c i i m p e r a t i c r e ş t i n i d a -r u i n d u - i c u g r a t i a i - a u f a c u t u d e m n i d e i n c r e d e r e a l o r u , p r e c u m C o n s t a n t i n a p r e S i l v e s t r a s i T e o d o r a p r e A m b r o s ì u , n i c i d e c u m n u a r fi i n t r e l e s a t u a m i -d i u l o c i m o d a l i t a t e a a c é s t ' a a l a t i r e i c r e d i n t i e i . I n s e e p e r i c u l o s u a i n t r o d u c e a t a r e i n n o i r e c o n t r a r i a d a t i -n e l o r u d e p a n a a c i a l e b i s e r i c e i , p e n t r u c à a c e e a s e o p u n e d r e p t a t i e i n a t u r a l e , d e ó r a c e fìiulu d u p a n a t u r a e s t e a l u t a t ă l u i s e u : — „ D e j u r e n a t u r a l i e s t q u o d f i l ius a n t e q u a m h a b e a t u s u r a r a t i o n i s s i t s u b c u r a p a ­t r i a . U n d e c o n t r a j u s t i t i a m n a t u r a l e m e s s e t , s i p u e r a n t e q u a m h a b e a t u s u m r a t i o n i s , a c u r a p a r e n t u m s u b -t r a h a t u r , v e l d e eo a l i q u i d o r d i n e t u r i n v i t i s p a r e n t i -b u s . " S u m m a e T h e o l . I I - a - 2 - a e Q u e s t . X a r t . 1 2 .

E s t e l e g e a n a r u r e i I l u ş t r i i D o m n i M a g n a t i ! c â b a i a t u l u i n t r u i n c e p u t u s e c u g e t e c â i n s t r u m e n t u l u i n t e l i g e n t i e i t a t ă l u i s e u , s i s e v o i é s c a d u p a d o r i n t i ' a a c e l u i a ş i . — E s t e e f e c t u l u n a t u r e i c â r e l i g i u n e a se s p o r é s c a p r e c a l e a i n s t r u c t i u n e i s i a e d u c a t i u n e i p a -r i n t e s c i l u m i n a t e p r i n c r e d i n t i a . D e c i d a c a b i s e r i c ' a s ' a r fi i n v o i t u , c â b ă i e ţ i i p a r i n t i l o r u n e c r e s t i n i f a r à v o i ' a a c e s t o r ' a s e fia c r e s c u ţ i i n s p i r i t u c r e s t i n e s c u : b i s e r i c ' a p r i n a t a r e s i l a s i - a r fi s t r i c a t a n u m a i s i e - s i , e a a r fi n e g a t u a c e l u d r e p t u n a t u r a l u a l u p a r i n t i l o r u , p r e c a r e s e r a d i e m a , c a n d i n u r m ' a s p i r i t u l u i r e l i g i o s u a l u p a r i n t i l o r u p r i m e s c e p r e b ă i e ţ i i l o r u d e c r e d i n -t i o s i a i ei , n a s c è n d u - i a d o u ' a ó r a i n s a c r a m e n t u l u b o t e z u l u i .

A c e s t a e f l u i n t i a n a t u r a l a a d r e p t u l u i d e p ă r i n t e , l e g i s l a t i u n e a U n g a r i e i o a r e s p e c t a t u t o t u - d é u n a , c a n d d e es . P a r t i s P r i m a e J u r i u m e t C o n s v e t u d i n u m I n -c l y t i R e g n i H u n g a r i a e T i t u l o 51 -o § 7-o a r e c u n o s -c u t u d r e p t u l u p a r i n t i l o r u d e a p u t é p r e t i n d e r e s t i t u i ­r e a p r u u c i l o r u s e d u ş i s é u r e t i e n u t i s u b p r o t e s t u l u r e -l i g i u n e i , o r i a l t u i b i n e m a i m a r e ; c a n d in a r t . d e C V . s i C X I d i n a n u l u 1 7 2 3 , p r e c u m s i i n a r t . X X V I . d i n a n u l u 1 7 6 5 a r e c u n o s c u t a d r e p t u l u p a r i n t i l o r u d e a s t a t o r i i n s f e r ' a l o r u d e a c t i v i t a t e m o d a l i t a t e a i n s t r u c ­t i u n e i e l e m e n t a r e s i a e d u c a t i u n e i b a i e t i l o r u se i , p r e ­g ă t i r e a s i i n t r o d u c e r e a a c e l o r ' a i n fìitórea l o r u c a r i e r a , o r e s c e r e a l o r u i n r e l i g i u n e a p r o p r i a , i n i n t i e l c s u l u §- lu i 2 d i n a r t . L I I I a l u a n u l u i 1 8 6 8 c o n c e d i e n d u - s e n u m a i i u d i v i d i l o r u c a r i a u i n p l i n i t u a n u l u a l u 1 8 - l e a a l u e t a -t i e i , t r e c e r e a l a a l t a r e l i g i u n e .

A c e s t e s i a l t e a s e m e n e a d i s p o s i t i u n i a l e l e g i s l a -t i u n e i U n g a r i e i d o v e d e s c u d i n d e s t u l u , c à l e g i s l a t i u ­n e a t i e r e i a f o s t t o t u d e a u n a p e t r u n s a d e a c e a c o n ­v i n g e r e , c u m c a p ă r i n ţ i i n u s e p o t u o p r i s e n u i n p a r -t a s i é s c a p r e b ă i e ţ i i l o r u i n t r ' o i n s t r u c ţ i u n e s i e d u c a -t i u n e s p i r i t u a l a c o n f o r m a i n d e m n u l u i s i c o n s c i i n t i e i l o r u ; a fos t t o t u d é u n a p e t r u n s a d e a c e a c o n v i n g e r e , c à a r f o r m a v e t e m a r e a u n u i d r e p t u n a t u r a l u f o r t e i n -p o r t a n t u , a i n p e d e c â s é u a f ace i n p o s s i b i l u a c e e a , c â p ă r i n ţ i i p r i n i n s t r u c ţ i u n e p o p o r a l a e l e m e n t a r a a m e s u -r a t a d o r i n t i e i l o r u s e n u p o t a d e s v o l t â m i n t e a s i v o -i n t i ' a b a i e t i l o r u s e i c u p a t i p u l u i n s u s i r i l o r u b u n e s p i ­r i t u a l e e r e d i t e i n c a s ' a p a r i n t é s c a .

L a o b i e c t i u n e a ce n i - se f a c e , c à i n s c ó l e l e n u n u m a i m i l i t a r e , ci s i i n c e l e p o p o r a l e i n f i i n t i a t e i n t r e l o c u i t o r i i f o s t e l o r u r e g i m e n t e c o n f i n i a r i e s e c u i e s c i s i r o m a n e s c i s ' a u f a c u t u n e s c a r i i n c e r c a r i d e a i n t r o d u c e l i m b ' a g e r m a n a ; s é u d u p a c u m se p r o v o c a E s c e l e n t i a S a d o m n u l u m i n i s t r u d e c u l t e s i i n s t r u c ţ i u n e p u b l i c a , i n s u s i r e g u l a m e n t u l u n u m i t u „ R a t i o e d u e a t i o n i s " d e j a a p r e s c r i s u „in s c h o l i s v e r n a c u l i s " p r o p u n e r e a l i m b e i m a g i a r e , m i - i a u c u t e z a r e a a o b s e r v a , c à i n t r u c â t a c e l e d i s p o s i t i u n i s ' a r fi f ă c u t i n c o n t r a d o r i n t i e i p a ­r i n t i l o r u , n e f i i n d u e l e i n t e m e i a t e p e d r e p t u l u n a t u r e i , p r e s t e a c e l e a l o g i c ' a f a p t e l o r u i n c a l a t i m p u l u s e u a t r e c u t a l a o r d i n e a d i l e i .

A c e s t e s u n t I l u ş t r i i D o m n i M a g n a t i ! o b s e r v a -t i u n i l e a c e l e g e n e r a l i , c a r i a m f o s t c o n s t r e n s u a l e p r o p u n e c u u m i l i n t i a s p r e m o t i v a r e a v o t u l u i m e u . — E l e f o r m é z a t e m e i u l u a c e l e i d e c l a r a t i u n i , c u m c à e u a c e s t u p r o i e c t a d e l e g e , i n t r u c â t a c e l ' a c a p r i v i r e l a b a i e t i c u p r i n d e d i s p o s i t i u n i c o n t r a r i e d o r i n t i e i p a r i n ­t i l o r u , s i i n t r u c â t a c e l ' a r e s t r i n g e s i m a r g i n e s c e l i b e r ­t a t e a , d e c a r e s ' a b u c u r a t ă p a n a a c i p o p o r u l u r o m a -n e s c u d i n p a t r i a , e u n u p o t a p r i m i a c e s t u p r o i e c t a d e l e g e d e b a s ' a p e r t r a c t a r e i s p e c i a l e .

M e o p r e s c e a p r i m i s i a s p r i g i n i u n u a t a r e p r o ­i e c t a d e l e g e s i i n s u s i d r e p t u l u p u b l i c u l e g a l u a l u t i e r e i , c a r e P a r t e S e c u n d a J u r i u m e t C o n s v e t u d i n u m I n c l y t i R e g n i H u n g a r i a e , i n G e n e r a l i , T i t u l o I I I - o § 3 s t a t o r i n d u s i n g u r u l u m o d u , d u p a c a r e s u n t d e a s e a d u c e l e g i l e t i e r e i , d e o d a t ă de f ige s i m a r g i n i l e a c e l e a , c a r i n i c i i n s u s i l e g i s l a t i u n e a n a l e potè d e s c o n s i d e r a , f a c a n d u a m i n t i r e „ P o t i s s i m u m s u p e r r e b u s j u r i d i v i n o a c n a t u r a l i p r a e j u d i c a n t i b u s , a t q u e e t i a m v e t u s t a e t o -t i u s H u n g a r i c a e g e n t i s l i b e r t ă ţ i d e r o g a n t i b u s " , — si i n p i a n t a p r i n c i p i u l u c e l u n e p r e s c r i p t i b i l u , c a r e n u e s t e i e r t a t u a - l u p e r d e d i n v e d e r e i n t r e n i c i o i n p r e g i u r a r e a t i m p u r i l o r u s i a s e c o l i l o r u : „ S a l v e s e m p e r d i v i n o n a -t u r a l i q u e j u r e . "

L e - a m d a t o r i t u a c e s t e a I l u ş t r i i D o m n i i M a g n a t i ! c a u s e i d i e c e s e i r o m a n e s c i u n i t e a L u g o s i u l u ì , a c a r e i ' a c o n d i t i u n e d e v i é t i a e s t e l i m b ' a r o m a n a , fiindu c h i a ­m a t a i n l i m b ' a a c é s t ' a a-s i i n p l i n i i n a l t ' a m i s s i u n e p r e t e r e n u l u r e l i g i o s u , m o r a l u s i c u l t u r a l u . — L e - a m d a t o ­r i t u d o c e n t i l o r u d i n d i e c e s ' a r o m a n é s c a u n i t a a L u g o ­s i u l u ì , p r e c a r i a c e s t u p r o i e c t a de l e g e forte i - i n g r e u -n é z a ; — l e - a m d a t o r i t u p o p o r e n i l o r u m e i , c a r i m ' a u r o g a t a , c â l a l o c u l u s e u s e p u n u u n u e u v e n t u i n t r u a p ă ­r a r e a l i b e r t a t i e i l o r u d e pana a c i s i s e p a s i e s c u l a a c e s t u l o c u i n t r u s c u t i r e a d r e p t u l u i l o r u d e p ă r i n ţ i .

A c e s t e a i n p t i n i n d u - l e , s i m u l t i a i n i n d u p e n t r u r ă b ­d a r e a c a v a l e r é s c a , c u c a r e a v ' a t i i n d u r a t a a m e a s c u l t a , a c e s t u p r o i e c t a d e l e g e n u - l u p o t u p r i m i d e b a s a l a p e r t r a c t a r e a s p e c i a l a . „ O b s e r v a t o r i u l u . "

Érasi despre mănăstirea Fibisiului in Banatu. (Continuare.)

A s e r ţ i u n e a a m i n t i t a n u t r e b u e s e n e t u r b u r e , c à c i n u s c i r b e s c e i n t r u n i m i c f i r u l u s i a d e v e r u l u i s t o r i c u , s i n u e a d e v e r a t u ce d i c u S e r b i i ; c à c i p r e c u m a m a r e t a t u B a n a t u l u p r e a c e s t e t i m p u r i a u f o s t s u b p o t e s t a t e a T u r c i l o r u , p r e s t e c a r e n u a u p o t u t a d i s p u n e i m p a r a t i ' a n ò s t r a , c u a t â t m a i p u t i n a A r c h i e p i s c o p u l u s i D e s p o t a l u s e r b e s c u , n u m a i d e n u a m u d i c e c à l i - a u f u n d a t a „ in-p a r t i b u s i n f i d e l i u m " d e s p r e ce c u r t e a i m p e r i a l a n u a a v u t u n i c i o l i p s a . D e se c u p r i n d e a c e s t u a s e r t u i n a m i n t i t a d i p l o m a , a t u n c i d i c e m u c à d i p l o m ' a e falsif i­c a t a m a i t a r d i u p r i n S e r b i , d u p a c u m a u f a l s i f i c a t a m u l t e d o c u m i n t e , s i a u n i m i c i t u n e n u m ă r a t e i n s c r i p -

t i u n i s i i n s i g n i i r o m a n e s c i d e p r i n b i s e r i c i s i m ă n ă s t i r i , i n f o l o s u l u l o r u d a n d u - l e b o t e z u s e r b e s c u , p e n t r u c a r e c a d u s u b m a r e r e s p o n s a b i l i t a t e s i p e d ^ p s a , c â c i a u f a l -s i f i c a t u a d e v e r u l u i s t o r i c u. M a i a p r i a t u l u - d a d e m i n -t i u n a a c e s t u a s e r t u i n s u s i A r c h i e p i s c o p u l u C e r n o v i c i u , c a r e n i c i c a n d n u s ' a f o l o s i t u d e t i t l u l u a c e s t ' a m a i l a -t i t u „a r o m a n i i o r u s i B a n a t u l u i . "

D a r ' c h i a r s i d e a m u v o i se d i c e m u c â B a n a t u l u a f o s t c o l o a i s a t u d e Ş e r b i s i s ' a u t i e n u t u d e v o j v o d u l u l o r u , t o t u ş i n u s e p o t e c r e d e , c â e c o n t r a r i u c u r a ­ţ i u n e a t i m p u l u i , c â c i B a n a t u l u a t â t i n a i n t e d e v e n i ­r e a S e r b i l o r u , s i o c u p a r e a l u i p r i n T u r c i ; c â t s i d u p a a l u n g a r e a a c e s t o r ' a , s i v e n i r e a S e r b i l o r u a a v u t u c o ­m i ţ i i s e i p r o p r i i s e p a r a ţ i . M u l t u t i m p n c h i a r d u p a a d o r m i r e a v o j v o d a t u l u i S e r b e s c u , ce s ' a i n t e m p l a t u l a 1 6 9 1 p r e c u m m a i s u s a r e t a r a m u . A s i a d a r a , d e c a h u s 'a a s i e z a t u S e r b i i i n a i n t e d e s e c l a l u a l u 1 8 i n B a -n a t u , c e e a ce p r e c u m v e d i u r a m u n i c i n u s ' a i n t e m p l a t u , a t u n c i n u a u p u t u t u s e a i b a n i c i e p i s c o p a t u , s i n e a v e n d u e p i s c o p a t e , e s t e u r m a r e f i resca , c â n u a u p u t u t u a v e n ic i m ă n ă s t i r i , c â c i m ă n ă s t i r i l e f a r a e p i s c o p a t u i n sen -s u l u c a n o n i c u s i p e t e r i t o r i u s t r a i n u n u p o t u e s i s t â . E i b i n e , d a r ' i n B a n a t u a u f o s t e p i s c o p a t e s i m ă n ă s t i r i c u m u l t u m a i i n a i n t e d e v e n i r e a S e r b i l o r u . A c e s t e a i n s e n u a u p u t u t u fi s e r b e s c i , c i r o m a n e s c i , c â c i n u m a i R o m a n i i a u f o s t p e a c e s t e t i m p u r i p o p o r u d e d e r e l i g i ' a o r t o -d o c s a - o r i e n t a l a i n B a n a t u ; c e e a ce p r e l a n g a i s t o r i c i i s u s c i t a ţ i C i n a m u , s i P r a i e r s i a l ţ i i , a d e v e r e s c e s i S c h v i -c k e r i n i s t o r i ' a B a n a t u l u i p a g . 7 1 , u n d e d i c e , „câ p e t i m p u l u l u i L u d o v i c u I . , R e g e l u i U n g a r i e i B a n a t u l u a f o s t l o c u i t u e s c h i s i v u m a i n u m a i d c r o m a n i " , c a r i s i c u n u m e r u l u s i c u a v e r e a a u i n t r e c u t u d e p a r t e p e c e l e l a l t e p o p o r a , i n t r e a c â r o r ' a n u m e r u p a t i n s i i Ş e r b i s ' a u p e r -d u t u e a - o p i c ă t u r a d e a p a i n m a r e a i m e n s a . P r i n u r m a r e 4 r a - s i d i c e m u , c â m ă n ă s t i r i l e , B o d r o g u l u i , S t . Greor-g i u l u i , B e s d i n u l u i , s i M e s i c i u l u i i n b o g a t i t e d i n s e c u l a -r i s a r e a a l t o r u m ă n ă s t i r i r o m a n e s c i , p r e c u m si a F i b i -s i u l u i . d e s i p r o t o t i p u l u s i i n s c r i p t i u n i l e o r i g i n a r e a r o ­m a n e s c i s u n t i n l o c u i t e p r i n i n s c r i p ţ i i s e r b e s c i d i n s e c -l u l u 1 8 , c e l e ce s e r e p o r t a l a s e c l u l u a l u 1 6 , s u n t cu-r a t u r o m a n e s c i , c e e a ce n i m e n u n i - l e p o t e d i s p u t a .

A b i a s e a l u n g a r ă T u r c i i d i n B a n a t u l a 1 7 1 7 , d e l o c u s i S e r b i i i n u n d a r ă i n m a s e d i n S l a v o n i ' a , B a c i c ' a s i B o s n i a . A s i e s c a s i c e a m a i d e p e u r m a i n v a s i u n e s e r -b e s c a s 'a i n t e m p l a t u d e l a a n i i 1 7 3 7 — s e p t e m v r e 1 6 s n b A r s e n i e a I V . I o a n o v i c i n S i a c a b e n t , m a i i n a i n t e A r c h i e p i s c o p u i n I p e c u s i p a t r i a r c h u l u S e r b i e i s i a l u V I M e t r o p o l i t u a l n C a r l o v e t i u l u i , d i n t r e c a r i i u n i i s ' a u a s i e z a t u s i p r i n B a n a t u , i n s e s i d u p a a c e s t ' a r o ­m a n i i a u i n t r e c u t u c u n u m e r u l u cu m u l t u d e p a r t e n u n u m a i p r e ş e r b i , ci s i p e c e l e l a l t e p o p o r a l a o l a l t a l u a t e , d u p a c u m a r e t a c o n s c r i p t i ' a ce s ' a f a c u t u i n s e c l u l u t r e c u t u p e t i m p u l u , c a n d u s a u a n e c s a t u B a ­n a t u l u l a U n g a r i a i n 1 7 8 0 , d u p a c a r e s ' a u a f l a t u R o ­m a n i 1 8 1 , 6 3 9 d e f a m i l i i ; Ş e r b i 7 8 , 7 8 0 f a m i l i i , B u l g a r i 8 6 8 2 f a m i l i i , G e r m a n i i a o l a l t a c u I t a l i e n i s i F r a n c i 4 3 , 2 0 1 f a m i l i i , Ţ i g a n i 5 7 2 2 f a m i l i i s i J i d a n i 3 5 3 d e fa­m i l i i , s i d e s ' a r u fi f a c u t u c o n s c r i p t i ' a a c ă s t ' a i n c a l c u l u m a i a c u r a t u , c u m u l t n m a i m a r e n u m e r u d e R o m a n i a r u fi e s i t u „ m a i o r p r o c u l d u b i o n u m e r u s p r o d i i s s e t , s i c a l -c u l u s a c c u r a t i u s d u c t n s f u i s s e t " , M a t h e u s B e l i b i d e m p a g . 2 5 9 . S i a s t a d i i n t r e c n r o m a n i i d i n B a n a t n cu n u ­m e r u l u p r e t o t e c e l e l a l t e n a ţ i u n i l a o l a l t a l u a t e , f a c e n d u m a i b i n e d e 2 d i n 3 p â r t i a i n t r e g e i p o p u l a t i u n i , a p o i s i i n t r e a c e l e 7 8 , 7 8 0 d e f a m i l i i d e Ş e r b i , c â t e f a m i l i i d e r o m a n u n u se v o r u fi l u a t u s i a f l a t u !

I n s e t o c m a i p r e c a n d u a v e n i t u A r s e n i u C e r n o ­v i c i u s i A r s e n i e I o a n o v i c i u S i a c a b e n t u cu o r d e l e s a l e

d i n S e r b i ' a , a t u n c i s ' a i n t e m p l a t u p e n t r u r o m a n i i d i n A u s t r i ' a c e a m a i m a r e c a t a s t r o f a s i n e n o r o c i r e , u n ' a s i c e a m a i m a r e d e l a d e s c ă l e c a r e a l o r u d e 1 7 s e c l e p e a c e s t u p a m e n t u , m a i m a r e c h i a r s i - i n c a c u m u l t u d e c â t p e t i m p u l u i n v a s i u n i l o r u p o p ô r e l o r u b a r b a r e a G o t i l ô r u . p e c a r i r o m a n i i n i c i p a n a a s t a d i n u i - a u u i t a t u s u b n u m e d e h o t i , g o a t a , g i n t e , i n u s u l a r o m a n i i b i h o r e n i , c â c i i n c o n t r a a c e s t o r ' a e i s e l u p t a u s o l i d a r i s i c o m ­p a c ţ i . E i , d a r a c u m i d r e i p r o p a g a n d e i p a p a l e s i i n i m i -c i l o r u r o m a n i l o r u c a s e n e s t r e v é s c a d e p e p a m a n t u l i s u c c e s e a s p a r g e s o l i d a r i t a t e a , s i a n e i m p a r t i i n d o u e t a b e r e i n i m i c e , c a r e p a n a a s t a d i se a l u n g a u n ' a p e a l f a f a r a a se a j u n g e , c a r o t i l e c a r u l u i t r a s e d e p u t e r e a a l -t u i ' a , c a a s i a m a i d e s i g u r u se ne i n p i n g a c a t r a a p u n e r e , l a c a r e i n j u g a t i d e p r o m i s s i u n i , s i c o n d u ş i d e s p i r i t u l u l u m e i a c e s t i ' a , s i d e c a d u c i t a t e a l u c r n r i l o r u m u n d a n e . a u c o n l u c r a t u c h i a r d o i m e t r o p o l i t i n e p u t i n t i o s i a i l o r u a r o m a n i l o r u , T e o f i l u s i A t h a n a s i u , c a r i i n l o c u d e a - s i a p e r â t u r m ' a d e l u p i i a t a c a t o r i , m ă c a r cu p e r i c l u l u v i e t i e i , d u p a c u m f a c u r a m a i m u l ţ i a n t e c e s o r i a i l o r u p r e c u m S a v a I I - l e a a u r i d i c a t u p u m n a l u l u s i l ' a u î n ­fipta i n m i r é s ' a l o r u , s i a s i a j u n g h i a t a o a u d a r u i t u s p r e v e c i n i c a p e r i r e J e s i i i t u l u i p a p a l u , é r a p a r t e a r e -m a s a c a p u i i d e g a i n a r ă t ă c i r ă s i d e d e r a p r e s t e c a l u g a -r u l u S e r b u , c a r e s i p u s e m a n ' a p e e i , c a p e a i s e i s i j u r a c â s u n t a i s e i . ( V e d i i s t o r i ' a b i s e r i c é s c a p o l i t i c a - n a t i o -n a l a a R o m a n i l o r u d e N i c o l a u T i n c u V e l e a p a g . 1 4 9 ) .

S u c c e d a n d u - i p r o s e l i t i s m u l u i a d e s b i n â p e R o m a n i i n d o u e p a r t i i n u n i ţ i , c a r i d u s e r ă c u s ine s i A r c h i e p i s -c o p u l u d e l u - d e d e p a t e r u l u i t h e o l o g u , c a r e l n - d e s p o i â d e d e m n i t a t e a a c é s t ' a , s i p e n t r u u n i ţ i , d u p a c u m d i c e u n i t u l u S i n c a i s i C r o n i c a r i u l u R o m a n i l o r u l a p . 3 2 5 a i n t e m e i a t u p a p ' a I n o c e n t i u l a 1 7 7 0 E p i s c o -p i ' a F a g a r a s i u l u i i n l o c u l u m e t r o p o l i e i B e l g r a d u l u i — l o c u l u A r c h i e p i s c o p i l o r u R o m a n i i n a i n t e d e u n i ­r e — p e n t r u a c e e a , p e n t r u c â R o m a n i i s ' a u u n i t u c u b i s e r i c ' a R o m e i , v e d i „ B u l l a e r e c t i o n a l i s E p p a t u s F o g a r a s i e n s i s . " E r a ce i r e m a s i , c r e d i n t i o s i s t r ă b u n e i l o r u r e l i g i i , p e c a r e n u i i - a p o t u t u v a n a l a t i u l u s t r a i -n i l o r u , l i p s i ţ i d e M é t r o p o l i t a i n s i E p i s c o p i i s e i n a ţ i o ­n a l i s i c a r i i n t i m p u d e 8 0 d e a n i , c a o t u r m a o r f a n a s i a m a r i t a d a r a p r e s t e t ô t e p i ô s a , s i t e n a c e r e l i g i u n e i s t r ă b u n e , s i - c a u t â s i n g u r a d e c a p u l u e i , s i p r e c a n d c e i d i n T r a n s i l v a n i ' a , a u c e r u t u p r e o ţ i d i n p r i n c i p a t e l e v e ­c i n e r o m a n e s c i , p r e a t u n c i ce i d i n B a n a t u s i U n g a r i ' a , f î indu v e c i n i c u S e r b i i , n u a u a v u t u i n c a t r a u , a u f o s t s t r i m t o r a t i , s ' a u a r u n c a t u i n b r a t i e l e S e r b i l o r u , si a p r i ­m i t a p r e o ţ i d e l a e p i s c o p i i l o r u , s i a s i a p r i n a c e s t u co-m e r c i u r o m a n i i , b a n a t i e n i s i u n g u r e n i c u i n c e t u l u s i p e n e s i m ţ i t e a u d e v e n i t u s u b i e r a r c h i ' a s e r b é s c a . ( N i ' c o l a u T i n c u V e l e a i b i d e m p a g , 1 5 1 ) .

(Va. urmà.)

D i v e r s e . * Academi'a romana de scientie din Bucuresci

întrunită in sessiune straordinaria si-a inceputu siedintiele la 6 iuniu c. n. a. c. reconstituindu-se ca institutu na-tionalu pe bas'a legii votate de corpurile legiuitdrie ale României. Din siedintiele prime amiatimu, ca s'au rechia-matu dnii Alecsandri, T. Maiorescu si P. S. S. par. episcopii Mel'chisedecu si ilustrulu nostru barbatu Andrevx de Mocioni.

* Necrologu. Joi in 30 Maiu a incetatu din viétia părintele Terentiu Dimitrescu, parochu in Pecica-romana. Remasitiele pamentesci ale reposdtului s'au asiezatu ieri la órele patru dupa mediadi pentru odichna eterna in cimi-teriulu gr. or. din Pecica. La inmormentare a oficiatu pa-

rintele protosincdu Iosifu Goldisiu cu asistentia numerdsa de preoţi si fiindu de faeia unu publicu numerosu. Fie-i tieran'a usiora.

* Necrologu. In 28. maiu c. v. a repausatu Michailu Cociuba de Teiusi, fost functionariu prin mai multe decente ala comitatului Aradu. Fie-i tieran'a usiâra.

* O princesa nihilista. — Corespondiniiei slave se scrie din Chiem : Tribunalulu martialu de aici va judecă renduri 55 grupe de revoluţionari, cari dupa naţionalitatea lor se compunu din Ruşi, Poloni, Germani si Evrei. Intre aceşti arestaţi sunt mulţi forte compromitietori si voru fi probabilu condamnaţi la morte. In fie-care septemana se esecutd la Chiew, criminali politici. Orasiulu nostru are aspectulu unui mare mormentu. Fie-care locuitorul, de aici e forte tristu si cei mai mulţi porta doliu. La 21 a. c. eră se fie spandiurata o fata de 17 ani, care cu tdte că-i sau aplicatu 200 nuele, nu voia a-si spune numele. Fat'a are aspectulu nobilu. Adusa pe piati'a esecutiei, vediendu spendiuratdrea, ea incepu a plânge, cadiendu pe urma le­şinată jos. S'a adusu unu medicu, care dispuse, cd ese-cuti'a sa se amâne, căci nu se pute omori o leşinată. A doua di cand fat'a revenise in fire ea declară, că voesce a spune numele seu tribunalului. Se facă inca odată in­strucţia, la care a marturisitu, că ea e nepot'a cancela­rului imperiului rusu si că se numesce Princesa Natalia Gorciacoff. Acest'a mărturisire a produsu mare sensatie. Esecutarea sentintiei de morte din caus'a marturisirei fă­cute s'a amanatu, facendu-se cercetări pentru a se dovedi, daca mărturisirea ei e adeverata. ,,Iiesb."

A i i i i î l © i i i .

Biseric'a gr. or. rom. din comun'a C u v e s d i ' a , p r o t o p r e s b i t e r a t u l u L i p o v i i , este a se acoperi de nou ou sindila, era turnulu cu tinichea (feru albu) pre­cum si a se repara preste totu, comitetulu parochialu a decisu a se tiene licitatiune minuenda pentru preda­rea acestei reparări pe diu'a de 17 |29. I u n i u a, c. la 2 ore dupa amediadi, cand doritorii de a luâ acesta între­prindere sunt poftiţi a se presentâ in faci'a locului. Conditiunile ce privescu repararea acest'a se potu ved6 la presiedintele comitetului paroch. in locu.

Cuvesdi'a in 22. Maiu 1879.

Comun'a bisericesca.

C o n c u r s e . Pentru deplinirea definitiva a parochiei de classa ă ni-a

Hassiasiu, in protopresviteratulu Hasşiasiului, cu terminu de alegere pe 29. iuniu v. a. c. Emolumintele suntu: a) Platiu parochialu de jumătate lantiu intra, si jumătate estravilanu; b) un'a sessia parochiala de 30 de lantie parte aratoriu parte fenatiu; c) câte un'a mesura de cucurudiu in b6mbe, si stol'a îndatinata dela 95 case. Doritorii de a ocupă acestu postu sunt avisati, recursurile loru instruate, amesuratu statutului organicu, si adresate catra co­mitetulu parochialu, a le trimite părintelui protopresviteru tractualu Georgiu Cratiunescu in Belintiu, pana la terminulu prefiptu, pre langa aceea intru o dumineca ori serbatore a se presentâ in bise­rica, pentru de a-si aretâ desteritatea in cantâri si tipicu.

Hassiasiu, in 27. maiu 1879. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : Georgltt Orat i tmesou, prot. traet.

Pentru parochi'a vacanta gr. or. de clas'a a Ii-a din Orot-n'a in protopresviteratulu Borosineului, dieces'a Aradului, se escrie con-cursu cu terminulu de alegere pe 29. iuniu a. c. se. v. •— Emo­lumintele sunt : o sessiune pamentu aratoriu, unu intravilanu, biru dela 180 case, câte o măsura cucuruzii sfermatu si stolele îndati­nate. Din aceste emoluminte alesulu va folosi numai o jumătate de sessiune si doue tertialitâti din poporu, si jumătate din intravilanu pana la mortea veteranului preotu Ioanu Seracu, cand apoi va trece in folosinti'a lui intrega sessiunea si totu venitulu parochialu. Va mai ave alesulu a dâ din venitulu, birulu si pamentulu parochialu jumătate veduvei preotese si orfaniloru pâna Ia anulu morţii răpo­satului preotu Ioanu Halmagiami. Doritorii de a ocupa acesta pa-rochia recursele loru provediute cu documintele prescrise in regula-mentulu provisoriu pentru parochia de clasa a H-a adresandu-le co­mitetului parochialu, le voru trimite la oficiulu protopresviteralu in Borosineu, celu multu pâna la 24. iuniu a. c. st. v.

Crocn'a, 30. maiu 1879. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine N l c o l a u B e l d e a , adm. protopresviteralu.

Pentru parochi'a vacanta de class'a lH-a B.-LasEuri in pro-topresbiteratulu Beinsiului se escrie concursu, cu terminu de alegere pe IO. Iuniu v. a. e. Emolumintele sunt: a) pamentu parochialu de 6 jugere ; b) biru dela 90 case câte o bradie cucurudiu sfermatu ; c) stolele usuate. Doritorii de a ocupa acesta parochia voru ave a-si trimite recursurile loru instruate conform stat. org. la protopresbi-terulu Beinsiului pana in diu'a premergatóre alegerii.

B.-Lazuri in 10. maiu 1879. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : V a s i l i n F a p p protopresbiteru tractualu.

Spre ocuparea parochiei de clas'a I. din Honosturu, veduvite prin mórtea reposatului preotu A l e s i u Duc ' a si in-diestrate cu emoluminte de o sessiune de pamentu, stol'a si birulu de 90 chible de grâu din ambele parochii, prin acést'a se scrie Concursu pana in 8. Euliu a, o„ pana cand recurintii sunt avisati a substerne recursurile loru adresande catra comitetulu par. din Monosturu (langa Vinga) provediute dupa terminarea studieloru gimnasiali si teologice si cu testimoniu de cualificatiune cu succesu bunu si posedu si cunoscinti'a limbei serbe, protopresviterului tractualu ahi Transumi Meletiu Dreghiciu, si pana atuncia a se presentâ in vre o dumineca sèn serbatóre in biserica spre documentarea deste-ritàtii sale in cantari si tipicu. Acei individi, cari pe langa aceste cualificatiuni vor fi servitù in vreo scóla publica confessionala, séu ea preoţi ori diaconi in vreo parochia de clas'a inferióra, vor ave preferintia. Alegandulu parochu are in decursu de 1. anu de dile, dela diu'a morţii a reposatului preotu a dâ veduvei preotese din pamentu, biru si stola diumetate.

Timisióra in 24. Maiu 1879. Mei. Dreghiciu p.,

Prot Timisiorii. In contielegere cu comitetulu par.

Pentru staţiunea invetietoresca de n. classa la scol'a confes­sionala din Brosfcni, protopresbiteratulu Oravitiei, comitatulu Carasiului se escrie concursu pana in IO. Iuniu a, c, Emolu-mentele sunt: salariu anualu 250 fl., pentru cortelu 50 fi., pentru conferentie 10 fi., pentru lemne, din care are se incaldi si scol'a, 60 fi., pentru scripturistica 8 fi., preste totu 378 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acestu postu au de a-si adresa recursele loru eonform statutului organicu, cu atestatele necesarie comitetului parochialu, si ale trimite D. Protopresbiteru tractualu Iacobu Popovieiu in Oravitia pana la terminulu prefiptu.

Brosreni, in 5. Maiu 1879. Comitetulu parochialu;

In contielegere cu D. Protopop, tractualn.