Documentaţia de conservare – restaurare a picturii murale în tehnica ulei de la Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavril”, protoeria

Craiova

1

Cuprins

1. Prezentarea generală a monumentului

1.1. Așezarea geografică

1.2. Istoricul bisericii

1.3. Descrierea monumentului și componentelor artisice

1.3.1. Arhitectura

1.3.1.2. Decorația exterioară

1.3.2. Pictura murală - caracteristici și tehnici de execuție 1.3.3. Iconostasul, ușile

2. Intervenții anterioare asupra ansamblului și a componentelor

2.1. Ansamblu architectural – biserica

2.2. Componente artistice (decorația murală, iconostas, decorația

ușilor)

3. Starea de conservare a bisericii

3.1. Starea de conservare a arhitecturii

3.1.1. Zidăria bisericii

3.1.2. Pardoseala

3.1.3. Acoperișul bisericii

3.1.4. Trotuarul perimetral

3.1.5. Instalația electică

3.1.6. Paramentul bisericii

4. Starea de conservare a picturii murale

4.1. Considerații generale privind condițiile de microclimat

4.2. Identificarea tehnologică

4.3. Examinarea tehnologică privind tehnica de execuție2

4.3.1. Stratul suport

4.3.2. Stratul de culoare

4.4. Starea de conservare. Cauzele degradărilor

4.4.1. Stratul suport

4.4.2. Stratul de culoare

5. Teste de curățire privind stabilirea metodologiei de intervenție6. Propuneri de conservare-restaurare la nivelul stratului suport

7.1. Îndepărtarea mortarelor necorespunzătoare

7.2. Consolidarea stratului suport prin injectare

7.3. Chituirea stratului suport

7. Propuneri de conservare-restaurare la nivelul peliculei de culoare

7.1. Consolidarea peliculei de culoare

7.2. Îndepărtarea stratului de fum

7.3. Îndepărtarea repictărilor în ulei

7.4. Chituirea la nivelul peliculei de culoare

7.5. Îngrășarea suprafeței

7.6. Pregătirea noilor chituiri în vederea reintegrării cromatice

7.7. Reintegrarea cromatică

8. Documentația tehnico-științifică

8.1. Documentația fotografică

8.2. Documentația desenată

8.3. Jurnalul de șantier

9. Recomandări

3

ANEXE

I. Caiet de sarcini

II. Antemăsurători

III. Deviz

III.1. Capitolele de lucrări cu operațiile aferente

- consolidarea peliculei de culoare

- îndepărtarea tuturor tipurilor de depuneri de pe suprafața peliculei de culoare

- consolidarea și chituirea stratului suport

- chituirea la nivel a lacunelor peliculei de culoare și a celor de strat suport

- punerea în valoare a picturilor murale originale în tehnica a fresco

- documentație martor pentru lucrările executate

III.2. Materiale și instrumente aferente operațiilor de conservare- restaurare

III.3. Prețuri

IV. Buletin de analize fizico-chimice.

V. Documentația desenată

4

1. Prezentarea generală a munumentului1.1. Aşezarea geografică

Oraşul Craiova este situat pe malul stâng al râului jiu, la o altitudine cuprinsă între 75 şi 116 metri.

Craiova de azi se află pe ruinele vechii aşezări geto-dacice, Pelendava, datând din perioada 400 – 350 î.e.n.

Favorizată de poziţia geografică, Craiova ajunge târg la sfarsitul sec.XV, întins pe moşia puternicilor boieri Craioveşti, iar după prima jumătate a secolului al XVI-lea este numită frecvent oraş.

Puterea economică a familiei Craioveştilor i-a creat acesteia un statut de autonomie politică atât de larg, încat domnii aflati în scaun nu se pot menţine fără alianţa cu această adevarată dinastie boierească.

De-a lungul vremilor, din rândul familiei Craioveştilor au fost ridicaţi în fruntea ţarii domnitori de seama: Neagoe Basarab (1512-1521), Radu de la Afumaţi (1522-1529), Radu Şerban (1602-1611), Matei Basarab (1632-1654), Constantin Şerban (1654-1658), Şerban Cantacuzino (1678-1688), Constantin Brâncoveanu (1688-1714).

Ridicată chiar în inima Craiovei, nu departe de Mitropolia Olteniei, Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” se impune ca una din zidirile simple, mărturisind însă faptul că este ctitorie a fraţilor Buzeşti.

1.2. Istoricul bisericii

Începuturile bisericii se pierd în istorie, legandu-se de numele celor trei fraţi: Radu, preda şi Stroe Buzescu, căci, aşa cum arată Pisania aflată deasupra uşii de la intrare, biserica îşi datorează întemeierea acestora:

5

“Această sfinţită biserică cu numele Gogo şi Polina Vorvoreanu cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost zidită din temelie de către fraţii Buzeşti în sec. XVII. La anul 1779 s-a reparat de către Dimitrie Polcovnicul şi cu alţi ajutători. S-a mai reparat dupe cutremurul din 1838. De către enoriaşi la anul 1855, iar acum, pentru a treia oara, s-a restaurat cu cheltuiala evlavioasei enoriaşe d-na Polina Vorvoreanu în memoria … său soţ Gogu Vorvoreanu. Prin îngrijirea Comisiunii Monumentelor Istorice, lucrările s-au terminat în anul 1932 când s-a sfinţit la 23 octombrie, în zilele … episcop al Râmnicului şi Noului Severin fiind D. D. Vartolomeiu şi paroh preotul V.Marghescu.”

6

O altă pisanie, aflată în interiorul bisericii, în pronaos, împinge ctitoria Bisericii Sfinţii Arhangheli la sfârşitul secolului al XVI-lea:

“Această sfântă şi dumnezeiască biserică unde se prăznuieşte: hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, Hramul Sfinţilor trei ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gura de Aur şi hramul Izvorul Tămăduirilor, au fost zidită dintru început de neamul boieresc al Buzeştilor spre sfârşitul secolului XVI-lea…”

Într-un Pomelnic din 1797 găsim numele lui Gheorghe sin Ivanu Docuzu, cu o notă ce afirmă că “acest negustoriu a fost ctitoru la biserica cea veche şi acum cu osârdie a ajutat de a făcută pe cea nouă, cu data 1797”.

Conform acestor mărturii, acualei biserici i-a fost aşezată piatra de temelie în anul 1783.

Biserica Sfinţii Arhangheli s-a bucurat de sprijinul multor credincioşi care au contribuit la restaurarea şi înfrumuseţarea ei.

1.3. Descrierea monumentului şi componentelor artistice

1.3.1. Arhitectura

7

Biserica este zidită din cărămidă, planul fiind în formă de cruce greacă, iar împărţirea realizată după specificul bizantin – altar, naos, pronaos şi pridvor.

8

1.3.2. Decoraţiunile exterioare

Influenţa Bizanţului se exercită asupra arhitecturii noastre bisericeşti pe mai multe căi: fie direct, prin meşteri aduşi de la Constantinopol de primii noştri voievozi, fie indirect, prin meşteri  veniţi din regiunile ortodoxe sud-dunărene.

Biserica este construită în stilul autentic brâncovenesc, care combină stilul bizantin cu arhitectura şi arta românească, la exteriorul se pot observa numeroase ornamente specifice acestui stil.

Registrul inferior este împărțit în panouri marcate prin brâie dispuse

vertical totodată făcându-se și delimitarea dintre altar, naos și pronaos, iar cel superior, prezinta pe orizontală 3 rânduri de caneluri tot din caramida aparentă.

9

Biserica are un larg pridvor deschis, bine proporţionat, cu 3 arcade frontale şi câte două laterale, sprijinite pe 8 coloane, 2 fiind din piatră cilindrice, având capiteluri sculptate cu motive florale. Deasemenea, brâul zidului dintre coloane este scos în relief prin alternarea verticala dintre caramida aparentă si stratul de tencuială.

1.3.3. Pictura murală – caracteristici şi tehnici de execuţie

Pictura a fost realizată în tehnica ulei, de către pictorul Costache Petrescu, este o pictura realistă, cu un desen academic, o pictură de valoare istorico -

documentară și artistică specifică perioadei respective în care se întâlneşte

influența picturii occidentale.

10

Calitatea artistică este pusă în valoare prin echilibrul cromatic,

corectitudinea desenului de factură realistă, înțelegerea anatomică jucând un rol deosebit în acest context. Racursiurile deasemenea sunt foarte bine

executate, iar sub draperie se simte o înțelegere corectă a formelor anatomice.

Compoziția este foarte bine elaborată, observăm cât de bine este integrat

detaliul în spațiul ambiental ornamentul având rolul lui. Spațiul este bine

echilibrat atât volumetric cât și cromatic respectând programul iconografic.

După cum putem observa în imaginea alăturată, nu s-a mai păstrat nimic din pictura turlei naosului, aceasta fiind distrusă aproape în totalitate în urma cutremurului din 1977.

La baza acesteia, însă, se pot observa fragmente din cei patru Evanghelisti, reprezentaţi împreună cu simbolurile lor.

Absida sudică este decorată cu urmatoarele scene: sus în concă Naşterea Domnului, apoi medalionele sfinţilor dispuse pe orizontală, mai jos Deisis, avându-i în dreapta pe Sf. M. M. Theodor şi pe Sf. M. M. Calistrat.

11

La bază poate fi observată draperia.

Absida de nord este decorată cu următoarele scene: Rastignirea Domnului Iisus Hristos, sub aceasta fiind reprezentaţi Sf. M. M. Nestor, Sf. M. M. Dimitrie, Sf. M. M. Theodor Tiron şi Sf. M. M. Gheorghe.

12

13

În bolta pronaosului este reprezentată Sfânta Treime.

14

Pe peretele sudic este reprezentată scena Adormirii Maicii Domnului, apoi Sf. Cuv Teofana.

Pe stalpii ce despart naosul de pronaos sunt pictaţi Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil.

Pe peretele de Nord, se pot observa medalioanele sfinţilor, apoi scena Cinei din Cana, sub aceasta fiind pictate Cuv. Minodora şi Sf. M. M. Ecaterina.

Pe jumătatea peretelui sudic, este reprezentat Ierarhul, Prea Sfinţitul Episcop Vartolomeu, în medalion, iar pe jumătatea de nord putem vedea portretul regelui Carol al II-lea, tot într-un medalion.

Pronaoesul se închide prin cafas.

15

Din pictura pridvorului nu s-a mai pastrat decat un fragment, reprezentând Raiul şi bolta.

16

1.3.4. Iconostasul, uşile şi stanele

Catapeteasma este bogat ornamentată, între aceasta şi altar neexistând arcadă despărţitoare. Medalioanele sfinţilor şi ornamentele au fost poleite cu aur.

Uşile, dintr-un lemn foarte fin sculptat, prezentând ornamente florale, este încadrat într-un brâu de piatră sculptată.

17

2. Intervenţii anterioare asupra ansamblului şi componentelor

2.1. Ansamblul arhitectural - biserica

După cutremurul din 1838, biserica a rezistat, dar au fost necesare câteva lucrări de restaurare începând cu 1855. În anul 1861, odată cu reparaţiile generale, a fost refăcută şi pictura interioară a bisericii de către Costache Petrescu.

Începând cu anul 1908, s-au adus bisericii numeroase modificări, atât din punct de vedere arhitectural, cât şi artistic.

S-a construit o sală de cor (cafasul) din lemn, s-a reparat acoperişul, i s-au adăugat burlane, pentru a proteja lacaşul de umezeală.

La exterior, tencuiala a fost înlocuită, s-au făcut consolidări cu beton şi piatră, în cele din urmă, construindu-se un pridvor din coloane simple.

18

Turla de lemn a fost înlocuită, ridicându-se una de zid în formă octogonală şi cu cupolă în interior.

Pardoseala a fost, de asemenea, înlocuită cu una de “cărămidă de bazalt”.

Alte reparaţii au mai fost realizate cu sprijinul Comisiei Monumentelor Istorice.

Lucrările au început în 1929 şi au fost finalizate în 1932, când, la 23 octombrie, în vremea Episcopului Vartolomeu al Râmnicului, a fost sfinţită biserica.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, a aparut din nou necesitatea unor importante lucrări de refacere şi consolidare.

19

Turla a fost demolată şi reconstruită, lucrari finalizate în 1986, prin osteneala preotului de atunci, Stelian Lupşor.

2.2. Componente artistice

Din pictura sfarşitului veacului al XVI-lea, care era în frescă, nu s-au păstrat decât puţine fragmente, destuld e deteriorate.

Pe pereţi au fost aşezate mai multe icoane mari, pictate în stil renaşcentist.

20

21

22

23