ETICA, MORALA, MORALITATE Morala este un ansamblu de principii, valori si norme de reglementare a comportamentului impuse atat de constiinta morala, cat si de opinia publica. Moralitatea se refera la gradul in care normele morale sunt respectate de catre o colectivitate. Moravurile reprezinta modele traditionale specifice unui grup etnic sau cultural care prescriu in detaliu ce anume si cum trebuie facut in diferite situatii in viata cotidiana. Nivelul constiintei morale idealuri, principii, norme si valori morale Nivelul conduitei practice subiectul moral, manifestarea morala, aprecierea morala Idealul etic este un modelsi un crez ce sintetizeaza aspiratiile supreme ale omului si confera finalitate si sens existentei sale. (Benjamin Franklin) Kaloi kai agathos ( grecia antica) -- mens sana in corpore sano ( romani ) . Este un stil de viata-cuprinde trasat cele mai dorite de societ respct. Principiile morale sunt reguli de generalitate maxima ce traseaza liniile de conduit ape care trebuie sa le urmeze oamenii pentru atingerea idealului. -principiul renuntarii, iubirii aproapelui, utilitarismului Principia particulare---in etica medicala Nu sunt spontane , sunt concepute de teoreticieni Normele morale sunt reguli de comportament prin care se indicace trebuie sa faca/san u faca subiectul moral pentru ca manifestarea lui sa fie apreciata ca buna/rea. Se clasifica in functie de modul de formulare si in functie de gradul de generalitate. Codul lui Hammurabi , a lui Manu , vechiul testament- se descriu norme morale ce reglementeaza relatii

Valorile sunt un ansamblu de fapte, stari, actiuni, comportamente pretuite in cel mai inalt grad de indivizii unei colectivitati sau societati. -valori morale: bine, rau, cinste, sinceritate, bunatate

-valori politice: libertate, democratie, justitie -valori estetice: frumosul, simetria, gratia, sublimul -valori religioase;credinta, pietate, supunere Subiectul moral este purtatorul dimensiunii morale a actiunilor si relatiilor umane. Manifestarea morala este exteriorizarea subiectului prin comportamente in conformitate cu valorile si normele morale appreciate de opinia publica. Aprecierea morala este reactia de evaluare, judecare si sanctionare corespunzatoare a faptei. Moralitatea defineste modul in care se reflecta in conduita subiectului sistemul de comandamente morale specifice unei societati. -tipul moral: cunoaste, interiorizeaza si transforma sistemul de valori pe care le aplica in viata cotidiana -tipul imoral: cunoaste sistemul valorilor morale, darn u le interiorizeaza, nu le respecta -tipul amoral: nu cunoaste sistemul de valori morale, nu le realizaeaza semnificatia, deci le incalca Etica este o disciplina filosofica ce studiaza distinctia dintre bine si rau, cinstit si necinstit si evaluarea consecintelor morale ale actiunilor umane. Etica teoretica metaetica: studiul regulilor logice generale ale oricarei morale - etica normativa: studiul continutului normelor, principiilor si valorilor specifice unor sisteme morale Etica deontologica Immanuel Kant; Jeremy Bentham - moralitatea actiunilor si comportamentului nu depinde de dorinte - unicul criteriu al moralitatii este datoria Etica teleologica (finalista) utilitarismul: doctrina etica ce priveste moralitatea actiunilor ca fiind total dependenta de rezultatele lor benefice

Etica virtutilor cod de virtuti morale + tipologii (scheme tipice de comportament) - intelepciunea, in raport cu el insusi, devine curaj si temperantacumpatarea, iar in raport cu altii, devine justitie, iar in raport cu zeii, pietate - virtutea: insusire pozitiva a caracterului ce consta in urmarirea statornica a binelui moral - viciu: deficit al conduitei morale prin alterarea unor trebuinte - virtuti dianoetice: arta, stiinta, intelepciunea practica, intelepciunea speculative si intelectul intuitive - virtuti etice: curaj, cumpatare, generozitate, blandete, sinceritate - 7 virtuti: cardinale (prudenta, dreptatea, curajul, cumpatarea) si teologale (credinta, speranta, iubirea) - 7 pacate capitale: trufia, pizma, zgarcenia, desfranarea, lacomia, mania, lenevia - Mahatma Gandhi: 7 pacate sociale (bogatie fara munca, placere fara constiinta, cunoastere fara character, castig fara morala, stiinta fara umanism, religie fara sacrificiu, politica fara principiu) - Konrad Lorenz: 8 pacate capitale ale omenirii civilizate (suprapopularea, distrugerea mediului natural, competitia umana acerba, atrofierea simturilor, degradarea genetica, rupture de traditie, receptivitatea la indoctrinare, cursa inarmarilor) Etica aplicata se ocupa de abordarea unor probleme si situatii particulare prin raportarea lor la un anumit principiu. Atrage atentia asupra necesitatii raportarii principiilor morale la fapte si situatii concrete

BIOETICA Bioetica ramura a eticii aplicate care studiaza problemele etice rezultate din progresele

medicinei si biologiei Etica clinica este etica aplicata la patul bolnavului; ea vrea sa rezolve problemele ridicate de fiecare bolnav, chiar daca multe din ele sunt commune tuturor bolnavilor Etica cercetarii vizeaza normele de comportament experimental. Nu exista progress medical fara cercetare experimentala preliminara Model traditional de solutionare a dilemelor etice: identificarea problemei, adunarea datelor pentru analiza cazului, explorarea solutiilor alternative, evaluarea alternativelor, alegerea solutiei adecvate, implementarea solutiei, evaluarea rezultatelor Modelul MORAL pentru luarea deciziilor in domeniul bioeticii: massage, outline options, review criteria and resolve, affirm position and act, look back Principii in bioetica: autonomiei, binefacerii, nondaunarii, echitatii

PRINCIPIUL AUTONOMIEI Autonomia personala capacitatea individului de a-si controla propria sa viata, de a lua decizii in conformitate cu propriile sale interese Conform acestui principiu, fiecare individ are dreptul de a delibera, de a face optiuni si de a actiona conform intereselor si conceptiilor sale. In domeniul ingrijirii sanatatii, acest principiu are mai multe componente:consimtamantul in cunostiinta de cauza, competenta pacientului, dezvaluirea informatiei medicale, participarea voluntara la experienta medicala. Consimtamantul este autorizarea de catre pacient a unei interventii medicale in cunostinta de cauza Are 3 componente: dezvaluirea adevarului despre starea pacientului, capacitatea de decizie a pacientului, adeziunea voluntara. Acordarea lui poate fi: explicit (oral: in prezenta altui medic ; scris) implicit (pacientul isi exprima acordul pentru un tratament)

Capacitatea de decizie a pacientului abilitatea pacientului de a intelege informatia referitoare la luarea unei decizii de tratament. 3 metode de determinare a capacitatii: testarea functiei cognitive, stabilirea unor impresii generale cu privire la capacitatea de decizie si evaluri specifice ale capacitatii pacientului. Dezvaluirea adevarului furnizarea unor informatii relevante de catre clinician si intelegerea lor de catre pacient Elementele componente ale dezvaluirii adevarului: descrierea tratamentului si a efectelor sale, furnizarea de informatii asupra unor optiuni terapeutice alternative, explicarea consecintelor posibile ale refuzului/amanarii tratamentului. Exceptii de la dezvaluirea adevarului: renuntarea la informatii, cazuri terminale, prognostic rezervat. Metode pentru dezvaluirea adevarului: verbala, scrisa sau combinata (scris si verbal), folosirea instrumentelor clinice de decizie, proiectii video. Libera alegere (voluntariatul) dreptul pacientului de a decide singur, fara constrangeri in legatura cu ingrijirea sanatatii sale Libera alegere poate fi influentat de: factori interni (durerea provocata de diverse boli) si factori externi (forta, constrangere, manipulare). Decizia prin substitutie modalitate de a lua decizii privind ingrijirile de sanatate in numele persoanelor incapabile de decizie si in beneficial acestora Cel ce decide in locul pacientului ar trebui sa fie persoana care cunoaste cel mai bine dorintele si principiile pacientului, cel mai des rudele. Cel ce ia decizia in numele pacientului nu trebuie sa decida cum ar vrea el sa fie tratat, ci cum ar vrea sa fie tratat pacientul insusi. Confidentialitatea obligatia medicului de a pastra secretul asupra informatiilor obtinute in legatura cu pacientii sai; nu poate fi dezvaluit nimanui si nicicand In spiritual Codului Deontologic, orice medic isi ia asemenea obligatie fata de fiecare pacient. Exceptii de la regula confidentialitatii: exista riscul ca pastrarea secretului sa pericliteze viata cuiva si dezvaluirea adevarului are consecinte benefice pentru altii, pericolul este

mare, numai daca eforturile medicului de a convinge pacientul ca adevarul este absolute necesar si altora au esuat.

PRINCIPIUL NONDAUNARII Principiul nondaunarii cere clinicienilor san u faca rau in nicio imprejurare pacientului si sa opreasca raul de cate ori este posibil Acesta propune: sa nu ucizi, sa nu produci dureri pacientului, sa nu-i provoci handicap, sa nu cauzezi inegalitate de sanse pentru pacient Problema dublului efect urmareste definirea circumstantelor in care poate fi justificata moral o actiune care are atat efecte bune, cat si rele. O asemenea actiune poate fi permisa daca: actiunea nu este in sine rea, consecinta rea nu este cea intentionata, binele nu este in sine un rezultat al actiunii rele. Problema actelor sau omisiunilor vizeaza stabilirea unei diferente de natura etica intre un agent care actioneaza un mod direct pentru a obtine un effect si altul care omite sa actioneze in acele situatii in care e previzibil ca prin omitere se ajunge la acelasi lucru Problema mijloacelor terapeutice ordinare si mijloace extraordinare aceasta diferenta este invocate pentru a determina daca un act care are ca rezultat moartea poate fi socotit ca omor si in special ca omor din culpa, violand principiul nondaunarii

PATERNALISMUL Paternalismul reprezinta un tip de comportament care incearca impunerea unui anumit punct de vedere unei persoane sau grup de persoane fara consimtamantul acestora, in scopul realizarii unor beneficii pentru individual sau grupul in cauza Paternalism individual medical actioneaza cu intentia de a preveni un rau Paternalism social evitarea raului si promovarea binelui pentru un grup social Paternalism activ actionarea pe baza convingerii ca ceea ce face este in interesul respectivei persoane, chiar daca respective persoana ar prefera non-interventia Paternalism pasiv refuza sa indeplineasca preferintele unei persoane

Paternalism slab intervine pentru a proteja acea persoana impotriva actelor sale nonautonome Paternalism puternic intervine pentru a proteja acea persoana de consecintele daunatoare ale actiunilor sale autonome

PRINCIPIUL ECHITATII SAU JUSTITIEI Principiul echitatii alocarea corecta a resurselor medicale si respectarea drepturilor tuturor oamenilor la sanatate In medicina, acest principiu presupune ca oamenii cu probleme asemanatoare sa fie tratati in mod asemanator (echitate orizontala), iar oamenii cu probleme diferentiate sa fie tratati diferentiat (echitate verticala).

CODURI ETICE SI DREPTURILE OMULUI Codurile etice profesionale indeplinesc 3 functii: dau siguranta publicului, ofera reglementari pentru disciplinare si organizarea profesiei si ofera un cadru orientativ pentru luarea deciziilor. Juramantul lui Hipocrate Obligativitatea respectului fata de maestro, fata de cei initiate in arta vindecarii. Datoria morala de a dezvolta si transmite generatiilor urmatoare cunostiintele dobandite. Datoria absoluta a medicului de a sluji viata, utilizarea tuturor cunostiintelor in favoarea bolnavului. Probitatea profesionala a medicului in tot ceea ce el intreprinde. Spiritual de omenie al medicului si puritatea sa morala. Respectful scrupulos al secretului profesional. Interzicerea relatiilor sexuale cu pacientii si membrii familiei acestora. Prohibitia eutanasiei si avortului. Rugaciunea lui Maimonide

Increderea in posibilitatile de expansiune a cunoasterii umane. Datoria permanentei perfectionari profesionale pentru a asigura imbunatatirea asistentei medicale. Intemeierea relatiei medic-pacient pe incredere reciproca si toleranta. Obligatia de a sluji omul suferind, indiferent de starea sociala. Probitatea profesionala, nedepasirea competentei. Condamnarea sarlatanismului. Necesitatea autocontrolului medicului in relatiile sale cu pacientii. Respingerea imixtiunii motivelor pecuniare in relatia medic-pacient. Decalogul lui Masci Respectul absolut al bolnavului. Necesitatea tratamentului pacientilor indifferent de pozitia lor sociala. Respectul absolute pentru profesia medicala. Respectarea riguroasa a regulii confidentialitatii. Acordarea suportului afectiv pentru pacient. Interzicerea comentariilor asupra recomandariilor. Tratarea pacientului cu dragoste si credinta. Sa nu distrugi la niciun bolnav iluzia vindecarii. Sa nu consideri niciodata profesiunea ta o povara. Obligatia morala a autoperfectionarii profesionale continue. Codul Deontologic al Colegiului Medicilor din Romania Principiul autonomiei, nondaunarii, binefacerii, echitatii. Bioetica si drepturile omului Declaratia Universala a Drepturilor Omului

Pactul international cu privire la drepturile civile si politice Pactul International cu privire la Drepturile economice, Sociale si Culturale Rezolutia Adunarii Medicale Mondiale asupra Drepturilor Omului Declaratia de la Tokyo a Adunarii Medicale Mondiale

EUTANASIA Eutanasia reprezinta una din cele mai controversate probleme ale bioeticii, implicand in definirea si evaluarea consecintelor ei, un ansamblu complex de factori de natura medicala, filosofica, legislative, culturala sau religioasa. Formele eutanasiei Eutanasia activa - se realizeaza prin actiunile unor persoane, de obicei a medicului singur sau ajutat de alte cadre sanitare medii, actiuni care au ca rezultat moartea pacientului incurabil. Cea mai utilizata practica este administrarea de catre pacient a unui medicament cu actiune letala. Eutanasia pasiva - consta in moartea care este consecutive fie prin nonasistenta medicala, fie prin intreruperea tratamentului. Forme ale eutanasiei passive sunt: intreruperea aparaturii de mentinere in viata, a procedurilor medicale, a alimentatiei artificiale. Eutanasia voluntara reprezinta cazul in care un pacient in intregime competent ia o decizie pe deplin voluntara sic ere insistent ajutor in a i se curma viata. Este realizata de aceleasi persoane ca si in cazul eutanasiei active, dar la cererea repetata si staruitoare a bolnavului constient. Eutanasia nonvoluntara se realizeaza fara acordul bolnavului, atunci cand se pune capat vietii unei persoane care nu poate alege ea insasi intre a trai sau a muri. Eutanasia involuntara se realizeaza atunci cand se pune capat vietii unui pacient care ar fi fost in masura sa-si dea sau macar sa se abtina sa-si dea consimtamantul sa moara, dar nu si l-a dat. Suicidul asistat medical

Poate fi definit drept actul de sinucidere intentionata cu asistenta altei persoane (a medicului) care furnizeaza cunostiintele, mijloacele sau ambele elemente simultan. Medical oferapacientului expertiza si aparatura, respective mijloacele prin care pacientul isi pune capat zilelor. Suicidul asistat medical presupune un pacient care-si suprima viata cu o doza letala dintro substanta ceruta de pacient si procurata de medic in acest scop. Eutanasia voluntara presupune ca medical administreaza doza letala, adesea din cauza ca pacientul este incapabil sa o faca. Atat adversarii, cat si sustinatorii celor 2 proceduri isi justifica afirmatiile. Principalul argument in favoarea eutanasiei este principiul autonomiei pacientului. El presupune posibilitatea pacientului de a lua deciziile care-I privesc viata, in conformitate cu propriile sale interese. Un alt argument este respectul pentru demnitate umana. Viata umana se bazeaza pe spiritualitate si demnitate sin u poate fi redusa la o simpla existenta vegetative. Un argument de natura afectiva consta in curmarea durerii si suferintei, uneori atroce. Adeptii unor teorii sustin ca prin suferinta te purifici, iti deschizi drumul catre cer. Tot in favoarea eutanasiei intra si argumentul economic ilustrat de costul ridicat al mijloacelor de mentinere in viata a pacientilor incurabili. Nu in ultimul rand, evitarea discriminarii pacientilor handicapati care nu pot comite suicidal si care solicita ajutorul medicului. Impotriva eutanasiei si suicidului asistat medical sunt urmatoarele argumente: datoria medicului este sa lupte pana in ultima clipa pentru salvarea pacientului, idiferent de starea acestuia; submineaza temeiurile increderii dintre medic si pacient; efectuarea acestor proceduri este un act contra naturii, profound immoral si este considerate crima; este contrara vointei lui Dumnezeu; violeaza distinctia dintre procedeele active si pasive; posibilitatea unor erori de diagnostic si prognostic; riscul abuzului. Atitudini si reglementari cu privire la euthanasia si suicidal asistat medical Eutanasia activa a fost practicata in: Olanda, Australia de Nord, statul Oregon din SUA. Eutanasia a fost legalizata si in Belgia si Elvetia.

CLONAREA

Conform dictionarului Oxford, clonarea este drept un animal sau o persoana ce se dezvolta dintr-o singura celula somatica a parintelui si este genetic identical cu parintele donator al celulei. Controverse in jurul clonarii umane Clonarea omului a starnit discutii in lumea oamenilor de stiinta, a politicienilor, clericilor, juristilor, etc. Tarile europene au elaborate in 1998 un text de lege care interzice clonarea omului, permitand doar clonarea celulelor pentru cercetare. Cei ce se opun clonarii invoca: teama ca aceste tehnici de reproducere ar putea ajunge in mainile oricui; dreptul copilului la individualitate si demnitate; dreptul oricarui om de a procrea; riscurile pe care clonarea le implica (riscurile mutatiei genetice, riscuri emotionale, riscurile abuzului tehnologic, teama Bisericii Catolice); rezultate incerte; reducerea diversitatii speciei; tulburarea relatiilor familiale traditionale Adeptii clonarii afirma: libertate de cercetare; crearea de animale transgenice; speranta vindecarii unor boli neurologice; infertilitatea, posibilitatea eugeniei; beneficial obtinut de societate; reducerea conflictului dintre generatii prin identificarea dintre clona-clonat; clonarea fiintelor decedate; furnizarea de componente biologice; megalomania; curiozitatea.