1. Banca Africanǎ de Dezvoltare- cadru economic general

1.1. Istoric

Grupul Bǎncii Africane de Dezvoltare, înfiinţat pentru a ajuta eforturilor de dezvoltare de

pe continent, cuprinde trei entitǎţi disctincte sub o singurǎ conducere: Banca Africanǎ de

Dezvoltare (ADB), care este instituţia mamǎ, înfiinţatǎ pe 4 august 1963 de cǎtre 23 de ţǎri

africane, în Khartoum, Sudan; Fondul African de Dezvoltare (ADF), stabilit pe 29 noiembrie

1972, de cǎtre Banca Africanǎ de Dezvoltare şi 13 ţǎri non-africane; Fondul Special Nigerian

(NTF), înfiinţat în 1976 de cǎtre guvernul federal nigerian.

Reuniunea inauguralǎ a Consiliului Guvernatorilor Bǎncii a avut loc în perioada 4-7

noiembrie 1964, în Lagos, Nigeria, iar sediul a fost deschis în Abidjan, Coasta de Fildeş, în

martie 1965. Banca a început sǎ opereze la 1 iulie 1966, iar începând cu anul 2003, grupul

opereazǎ de la Agenţia sa de Relocare Temporarǎ, din Tunis, Tunisia.

ADB a fost conceputǎ pentru a fi o bancǎ cu totul din Africa, fǎrǎ nici un membru din

afara regiunii. Amintirile privind dominaţia colonialǎ au fost incǎ proaspete probabil, şi pentru

mulţi încǎ amarǎ, ceea ce ar putea sǎ explice poziţia radical naţionalistǎ luatǎ în definirea

guvernǎrii sistemului bancar african. Acest lucru a însemnat ca resursele cheie ale ADF sǎ vinǎ

doar din partea ţǎrilor membre, fapt care nu s-a materializat. De asemenea, mai important decât

banii, ţǎrile membre nu aveau nici personal competent. Ca şi consecinţǎ, în vremurile de

inceput, banca a fost una puţin cunoscutǎ pe continent, umbritǎ de puterea Grupului Bǎncii

Mondiale.

În anul 1972, banca a decis crearea Fondului African de Dezvoltare, cu ajutorul a 13 ţǎri

non-regionale. Donaţiile externe au înregistrat 83 de milioane de dolari, iar în 1976, Nigeria a

donat 89 de milioane de dolari pentru a crea Fondul Special Nigerian. Au fost necesari cinci ani

de agonie pentru a se realiza faptul cǎ finanţarea strict a ţǎrilor regiunii nu este sufucientǎ pentru

a satisface nevoile continentului şi pentru a obţine amendamentul la politica bǎncii pentru

admiterea oficialǎ a membrilor non-regionali. Condiţia a fost ca sediul sǎ ramânǎ în Africa şi

presedintele Bǎncii va fi întotdeuna un african, nominalizat în cazul în care o majoritate de state

africane au votat pentru el.

1

1.2 Membrii Bǎncii Africane de Dezvoltare

Structura grupului de membri ai AfDB cuprinde 53 de ţǎri africane independente şi 24 de

ţǎri non-africane. Turcia este în finalizarea procedurilor pentru a deveni membrǎ a Grupului

Bǎncii. Pentru a deveni un membru AfDB, ţǎrile non-regionale trebuie sǎ fie întâi membri ADF.

Ţǎrile membre ale Băncii Africane de Dezvoltare

Ţǎrile membre ale Fondului African de Dezvoltare

Ţǎrile membre non-africane

Fig. 1. Membrii Grupului Bǎncii Africane de Dezvoltare1

Fiecare țară membră a Băncii Mondiale de Dezvoltare deține un numar de 625 de voturi,

de asemenea membrii mai primesc câte un vot pentru fiecare parte din capitalul băncii deținut.

Țara care este membru non- regional al băncii și deține o pondere destul de mare din capitalul

acesteia în comparație cu ceilalți membrii este SUA.

Mai jos sunt enumerații membrii atât regionali cât si cei non- regionali ai băncii.

1 http://www.afdb.org/en/about-us/members/

2

3

Algeria

Angola

Benin

Botswana

Burkina Faso

Burundi

Cameroon

Cape Verde

Central African Rep.

Chad

Comoros

Congo

Côte d’Ivoire

D. R. Congo

Djibouti

Egypt

Equatorial Guinea

Eritrea

Ethiopia

Gabon

Gambia

Ghana

Guinea

Guinea Bissau

Kenya

Lesotho

Liberia

Africa

Austria

Belgium

Denmark

Finland

France

Germany

Italy

Netherlands Norway

Portugal

Spain

Sweden

Switzerland

UK

Europa

China

Korea

India

Japan

Kuwait

Arabia Saudita

Canada

USA

Argentina

Brazil

Asia

Libya

Madagascar

Malawi

Mali

Mauritania

Mauritius

Morocco

Mozambique

Namibia

Niger

Nigeria

Rwanda

S. Tome & Principe

Senegal

Seychelles

Sierra Leone

Somalia

South Africa

Sudan

Swaziland

Tanzania

Togo

Tunisia

Uganda

Zambia

America de Nord și de Sud

1.3. Organizarea Bǎncii Africane de Dezvoltare

De-a lungul anilor, Grupul Bǎncii Africane de Dezvoltare şi-a continuat reformele

instituţionale ce vizeazǎ maximizarea eficienţei, dezvoltǎrii şi calitǎţii operaţiunilor sale,

sprijinirea eforturilor depuse de statele sale membre, consolidarea capacitǎţii lor de a consolida

economiile regionale. Banca şi-a consolidat, de asemenea, rolul sǎu ca şi centru de cunoaştere şi

de cercetare, precum şi de voce proeminentǎ privind rezolvarea problemelor de dezvoltare din

Africa. 2

Principalele organe de decizie ale AfDB sunt: Consiliul Guvernatorilor, Consiliul de

Administraţie şi Preşedintele bǎncii.

Fig.3. Organizarea Băncii Africane de Dezvoltare3

2 Petre Brezeanu, Ilie Simon, Laura Novac, Instituţii financiare internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2005

3 Gh. Voinea, Mecanisme şi tehnici valutare financiare internaţionale, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004, pag.314

4

Consiliul Guvernatorilor

Consiliul de Administrație

Președinte

Evaluare operațiuni

Audit Secretariat general

Operațiuni Finanțe planificări

Corporații

Consiliul Guvernatorilor este organul suprem al instituţiei. Acesta cuprinde miniştrii şi

oficialii de nivel înalt ai instituţiilor economice şi financiare din ţǎrile membre ale bǎncii. Fiecare

stat membru este reprezentat de cǎtre un guvernator şi de un supleant. Fiecare stat membru este

reprezentat de cǎtre un guvernator şi de un supleant. Fiecare ţarǎ membrǎ AfDB are un numǎr

egal de voturi, plus un numǎr în plus de voturi proporţionale cu aportul financiar adus bǎncii.

Nici o ţarǎ nu are drept de veto.

Guvernatorii se reunesc anual pentru a discuta probleme de politicǎ a bǎncii, de admitere

de noi membri, de creştere a capitalului şi de a a allege membrii consiliului de administraţie şi a

preşedintelui.

Consiliul de Administraţie este alcǎtuit din 18 membri aleşi pe o perioadă de trei ani, din

care 12 sunt reprezentanţi sunt ai ţărilor regionale şi 6 membri nu sunt din regiune. Consiliul de

Administraţie ia decizii privind creditele, garanţiile, direcţiile operaţiilor, politicile operaţionale

şi financiare şi programele de împrumut.

Ales de cǎtre Consiliul Guvernatorilor, la recomandarea Consiliului de Administraţie,

preşedintele este şeful executiv şi de afaceri al bǎncii. Este de asemenea şi reprezentatntul legal

al acesteia. Este şi preşedintele Fondului, precum şi a Consiliului de Administraţie. El determinǎ

structura organizatoricǎ, funcţiile şi responsabilitǎţile, propune numirea vicepreşedinţilor care îî

asistǎ în managementul de zi cu zi al Grupului Bǎncii. Presedintele actual al BAFD este Donald

Kaberuka.

2. Activitatea Bǎncii Africane de Dezvoltare

2.1. Obiectivele şi misiunea Bǎncii Africane de Dezvoltare

Obiectivul principal al Bancii Africane de Dezvoltare este de a stimula și susține

dezvoltarea economică durabilă precum și progresul cultural și social în țările membre

regionale, contribuind la reducerea săraciei.

5

Banca Africană de Dezvoltare acţionează în următoarele direcţii4:

Acordarea de credite în vederea susţinerii dezvoltării economice şi sociale a ţărilor

membre din regiune;

Furnizarea de asistenţă tehnică în pregătirea şi executarea proiectelor şi a programelor de

dezvoltare economico-socială;

Promovarea investiţiilor din fonduri publice şi private destinate dezvoltării economice a

ţărilor din regiune;

Coordonarea planurilor şi politicilor de dezvoltare şi îndeosebi a proiectelor şi

programelor care contribuie la promovarea integrării regionale.

Principalele obiective ale politicii de credit a Băncii Africane de Dezvoltare sunt:

susţinerea realizării unor programe în vederea dezvoltării micilor întreprinderi, în

domeniul mediului, educaţiei, sănătăţii, dezvoltării urbane şi locuinţelor;

sprijinirea statelor din regiune în consolidarea democraţiei, în realizarea unor reforme în

organizarea fiscală, în sistemul juridic şi legislativ şi în creşterea rolului organizaţiilor şi

asociaţiilor societăţii civile;

promovarea sectorului privat şi a reformelor economice, precum şi realizarea unor

proiecte privind modernizarea surselor de energie, a transporturilor şi a sistemului de

telecomunicaţii.

lupta împotriva sărăciei prin evaluarea performanţelor ţăriilor membre pe planul reducerii

creşterii demografice, ameliorării serviciilor sanitare, lărgirii posibilităţilor de educare şi

formare a populaţiei;

sprijinirea protecţia mediului înconjurător, gestiunea resurselor forestiere, eficienţa

utilizării şi conservării energiei;

susţinerea politicilor macroeconomice şi sectoriale prin credite destinate producţiei,

infrastructurii şi dezvoltării economice.

4 Gh. Voinea, Mecanisme şi tehnici valutare financiare internaţionale, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.315

6

În anul 2000, toate instituţiile multilaterale de dezvoltare au convenit asupra unui set de

obiective acelaşi, numite Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) . Acestea sunt:

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului;

Eradicarea sărăciei extreme şi a foametei;

Îmbunătăţirea sănătăţii materne;

Realizarea accesului universal la educaţia primară;

Combaterea HIV / SIDA, a malariei şi a altor boli;

Promovarea egalităţii de gen şi abilitarea femeilor;

Asigurarea unui mediu durabil;

Reducerea mortalităţii infantile;

Dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare.

“Misiunea Băncii este de a sprijini ţările membre regionale (RMCs), pentru a rupe

cercul vicios al sărăciei, în care au fost prinse. Să faciliteze şi sǎ mobilizeze fluxul resurselor

interne şi externe, publice şi private, sǎ promoveze economiile şi investiţiile, şi să ofere

asistenţă tehnicǎ şi consultanţă politică pentru RMCs.”5

2.2. Formarea resurselor Bǎncii Africane de Dezvoltare

Resursele financiare ale Băncii Africane de Dezvoltare se constituite din capitalul

subscris de către ţǎrile membre, rezerve, fonduri speciale, împrumuturi şi venitul net cumulat.

Banca Africanǎ de Dezvoltare contractează împrumuturi de pe pieţele financiare internaţionale

pentru realizarea suplimentǎrii resurselor.6

Capitalul iniţial al băncii a fost de 250.000.000 USD. Acesta poate fi majorat conform

prevederilor Acordului băncii. Potrivit acestuia, capitalul social al băncii poate fi majorat dacă se

decide cu o majoritate din totalul voturilor de către Consiliul Guvernatorilor, în condiţiile în care

aceştia consideră necesar.

5 Articolul 1 din Acordul de instituire a Băncii.6 Dobrişan Dorin, Bănci şi instituţii financiare, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2007.

7

Capitalul Băncii Africane de Dezvoltare a cunoscut de-a lungul timpului mai multe majorări.

De la valoarea inițială de 250 de milioane de USD, capitalul băncii a crescut la la 2,9 miliarde

de USD în anul 1982, urmând ca în anul anul 1983 acesta să fie de 6,3 miliarde de USD ca

urmare a admiterii ca membrii a țărilor non-regionale. In anul 1998 după o nouă majorare

valoarea capitalului BAFD a ajuns la 27 de miliarde de USD. În anul 2010, în urma reuniunii de

la Washington a Comitetului de Administrație al BAFD s-a decis majorarea capitalului social la

100 de miliarde de USD. Această creștere substanțială permițând BAFD susținerea unui nivel

ridicat de creditare pentru a putea răspunde cererii copleșitoare de credite a țărilor africane. Mai

jos este prezentată evoluția capitalului social al Băncii Africane de Dezvoltare.

Fig.4.Capitalului social al BAFD în perioada 1966-2010

Împrumuturile completează resursele BAFD în cazul în care cerinţele de finanţare ale

ţărilor membre sunt mai mari. Consiliul Guvernatorilor decide asupra mărimii, condiţiilor şi

termenelor pentru contractarea unor împrumuturi din orice surse şi pe baza consimţământului

emitentului monedei împrumutate.

Resursele Băncii Africane de Dezvoltare provin şi din veniturile nete realizate, respectiv

din diferenţa dintre veniturile din plasamente, veniturile din împrumuturi, dobânzi şi comisioane

şi cheltuielile privind dobânzile plătite la împrumuturile contractate de bancă, cheltuielile privind

emisiunea şi plasarea titlurilor şi cheltuielilor administrative ale băncii.

8

1966 1982 1983 1998 20100

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0.25 2.9 6.3

27

100

Puterea de vot a țărilor membre ale BAFD este reprezentată de contribuțiile fiecarui stat

membru la formarea capitalului social. Mai exact fiecare stat primește un număr inițial de 625 de

voturi la care se adauga un vot pentru fiecare pa� rte din capital deținut.

.

Fig.5 Numărul voturilor țărilor membre BAFD

După cum se poate observa din Fig.5, numarul voturilor statelor africane este de

aproximativ 60% din totalul voturilor, ceea ce ne arată ca cea mai mare putere de decizie in

cadrul Băncii Africane de Devoltare aparține în continuare acestor state. De asememnea se poate

observa faptul că SUA au un procent considerabil din totalul voturilor, acest lucru se explică prin

contribuțiile aduse de către SUA la formarea capitalului social al BAFD. Numai in anul 2010,

SUA au contribuit la majorarea capitalului social al BAFD cu 9,2 miliarde de USD.

2.3 Operațiile de finanțare și creditare ale Băncii Africane de Dezvoltare

Grupul Băncii Africane de Dezvoltare, are ca scop creșterea economică și bunăstarea

socială a statelor membre regionale. Astfel banca finanțează și susține realizarea unor proiecte de

9

14%

60%

6%

5%

4%

4%4% 2%

Tarile Non-Africane(18)Tarile Africane(53)SUAJaponiaGermaniaFrantaCanadaItalia

dezvoltare a statelor africane, acordă credite destinate unor programe din diverse sectoare de

activitate, participă de asemenea la operațiunile de cofinanțare din surse multilaterale și

finanțează operațiunile din sectorul privat.

Creditele oferite de Banca Africana de Dezvoltare se impart in doua categorii:

Credite acordate guvernelor statelor membre;

Credite acordate investitorilor privați;

Politica de creditare si finantare a Bancii Africane de Dezvoltare este conditionata de

anumite considerente cum ar fi:

Transparența: este unul din considerentele esentiale in procesul de intermediere și

colaborare ce are loc intre bancă și țările membre putandu-se astfel maximiza

eficiența activităților și de asemenea se poate lupta împotriva frudei și corupției.

Dezvoltarea țărilor membre regionale ale contractanților și suplinitorilor: banca

are ca principal obiectiv susținerea dezvoltării și participare contractanților din

țările membre regionale ale băncii

Egalitatea: banca trebuie sa ofere tratament egal tuturor statelor membre

regionale, resursele financiare ale acesteia acordându-se in mod egal tuturor

statelor fără diferențieri

Dependența de economie și eficacitatea de ajustare a economiei: banca trebuie sa

analizeze dacă acele proiecte pe care urmează să le finanțeze sunt necesare și au

conțin clauze și prevederi ce promovează dezvoltarea economică in acea regiune.

Până în anul 1997, BAFD oferea doar un singur produs de creditare, creditul multi-valută

cu rată variabilă (VLR). Odată cu trecerea anilor banca a fost mai receptivă la nevoile țărilor

împrumutate astfel încât după anul 2000 aceasta oferă posibilitatea debitorilor de a personaliza

profilul lor de rambursare a datoriei. În anul 2002 au fost introduse o gamă de produse de

management de risc cum ar fi acoperirile de mărfuri. Aceste noi instrumente de acoperire

permitea debitorilor să își gestioneze cât mai bine riscurile asociate împrumuturilor lor. Odată cu

introducerea de garanții, BAFD a deschis o noua oportunitate pentru debitorii care doresc să

acceseze resurse de la tertii creditori, inclusiv de pe pietele de capital.

10

Operațiile de creditare ale BAFD acoperă cele mai importante sectoare de activitate ale

țărilor membre regionale, printre care agricultura, transporturile, sănătatea,industria, educația

precum și programe ce au ca obiective reducerea sărăciei, eradicarea anumitor boli cu care se

confrunta continentul african cum ar fi SIDA, promovarea și acordarea de drepturi egale tuturor�

cetățenilor, gestiunea eficienta a mediului și alte activități.

În anul 2011 principalele sectoare finanțate de BAFD au fost infrastructura, industria,

finanțele și sectorul public. În figura următoare sunt prezentate finanțările BAFD în anul 2011 în

diferite sectoare de activitate.

Fig.6. Imprumuturile acordate de Banca Africană de Dezvoltare în anul 2011

În figura urmatoare este prezentata valoarea imprumuturilor acordate de BAFD

începând cu 20067.

7://www.afdb.org/&ei=L7OzT5qGN4_c4QTMr4DEAQ&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=1&sqi=2&ved=0CCUQ7gEwAA&prev=/search%3Fq%3Dbanca%2Bafricana%2Bde%2Bdezvoltare%26hl%3Dro%26biw%3D1280%26bih%3D894%26prmd%3Dimvns

11

36%

12%

32%

13%

7%

InfrastrastructuraIndustrieFinanțeSectorul PublicAgricultura

2006 2007 2008 2009 2010 20110

1000

2000

3000

4000

5000

6000

1045.371670.06 1807.01

5604.07

2581.13

3689.43

Fig.7. Evolutia împrumuturilor acordate de BAFD în perioada 2006-2011

După cum se poate observa din graficul de mai sus, valoarea împrumuturilor acordate de

Banca Africană de Dezvoltare au cunoscut o creștere continuă din anul 2006 cand valoarea

acestora era de 1045,37 UC până in anul 2009 când au ajuns la valoarea de 5604,07 UC. În anul

2010 valoarea împrumuturilor a scăzut cu 3022,94 UC ajungând la 2581,13 UC, urmând ca in

anul 2011 valoarea împrumuturilor să fie de 3689,43 UC.

In sectorul privat BAFD acordă finanțare proiectelor ce ce urmăresc diversificarea, expansiunea

și modernizarea mijloacelor de producție din diferite sectoare precum: industrie, infrastructură,

agricultură, transporturi, etc.

In ceea ce privește evaluarea proiectelor propuse spre a fi finanțate Banca Africană de

Dezvoltare se axează pe anumite criterii cum ar fi:

1. Compania care înaintează proiectul și solicită finanțarea trebuie sa fie cu capital privat.

2. Imprumutul acordat de bancă sa fie de minim 3 milioane de USD; exceptie de la această

regula o fac proiectele din domeniul sănătății și educației.

3. Este important ca proiectul să se supună principiilor și regelmentarilor țării în care va fi

implementat acesta.

4. Proiectul trebuie să fie realizat intr-o țară africană.

În figura urmatoare este prezentat volumul investițiilor publice realizate din împrumuturi

acordate de Banca Africană de Dezvoltare.8

8 Raportul Anual al Băncii Africane de Dezvoltare, 2011

12

2006 2007 2008 2009 2010 20110

1000

2000

3000

4000

5000

6000

1045.371670.06 1807.01

5604.07

2581.13

3689.43

Fig.8. Evoluția investițiilor private în perioada 2005-2011

Așa cum se poate observa în graficul anterior, în anul 2005 volumul investitiilor era de

64,32 mil de UC, urmând ca in anul 2006 volumul acestora să fie de 112,56 mil UC. În perioada

2006-2007 volumul investițiilor private a cunoscut o creștere foarte puternică, ajungând in anul

2007 la valoarea de 728,29 mil UC. În anul 2011 volumul investițiilor private a fost de 544,79

mil UC și se preconizează o creștere a acestora în următorii ani.

3. Studiu de caz privind Proiectul de Dezvoltare Rurala din Ghana

Proiectul de dezvoltare rurale vizeazea reducerea sărăciei, dezvoltarea mediului rural și

crearea unor locuri de muncă durabile. Acesta urmărește de asemenea dezvoltarea tehnologiei și

creșterea productivității, creșterea veniturilor, a competivității, producției, prelucrării și

distribuției în agricultură.9

9 http://www.afdb.org/en/news-and-events/article/rural-enterprises-project-ii-in-ghana-transforming-the-lives-of-the-rural-poor-9203/

13

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Series1 64.32 112.56 728.290000000001

432.91 480.23 701.39 544.790000000001

50

150

250

350

450

550

650

750

Ținta proiectului o reprezintă persoanele sărace din mediul rural care au avut un oarecare

potențial de afaceri. Femeile defavorizate, tinerii șomeri și proaspeții absolvenți de universitate

au fost de asemenea vizați în acest proiect.

Componentele prin care s-a realizat acest proiect de sprijin au fost dezvoltarea serviciilor de

afaceri, promovarea tehnologiei, îmbunătățirea accesului la Serviciile Financiare Rurale, precum și sprijinirea și dezvoltarea la micilor intreprindri și parteneriate.

Proiectul de dezvoltare rurala a fost implementat cu success in doua etape:

Faza 1. Anii 1995-2002 a fost sustinut de FIDA cu 9,3 milioane de dolari;

Faza 2. Implemetata intre 2003 si 2012, cu o co-finantare de la IFAD (8,5 milioane de

euro) si a BAfD (7,5 milioane euro).

Până în prezent, proiectul a fost implementat în 66 de judeţe la nivel national.

S-au remarcat schimbări în ceea ce privește nivelul de trai și creșterea veniturilor populației,

viețile femeilor și bărbaților din sectoarele beneficiare s-au schimbat, proiectul având un impact

semnificativ asupra agricultorilor săraci,asupra tinerilor și a femeilor, prin urmare, îmbunătățirea

condițiilor de viață.

Evaluarea prin sondaj a arătat faptul că dintre 340 persoane care au participat în cadrul

acestuia 280 au menționat că acest proiect a îmbunătățit nivelul veniturilor lor. Înainte de a acest

program de dezvoltare venitul mediu era de 255,62 dolari, iar după implementarea programului

de sprijin veniturile populației au crescut la 424,16 dolari.

Dovezile anchetei pe teren indică, de asemenea, că proiectul a contribuit la creșterea

securității alimentare, majoritatea (85%) dintre cei chestionați au spus faptul că s-a îmbunătățit accesul la alimente sănătoase, fapt ce a contribuit la îmbunătățirea stării nutriționale a copiilor,

62% dintre cei persoanele intervievate susținând acest lucru.

S-au construit 21 de centre rurale în cadrul cărora au fost instruite până la 102000 de

persoane în diferite domenii și sectoare de activitate. Cele mai multe dintre persoanele

beneficiare sunt în prezent apte de a-și conduce propriile afaceri viabile iar multe altele și-au

găsit locuri de muncă în domeniile în care au fost instruite.

Proiectul a urmarit de asemenea dezvoltarea IMM-urilor, in special cele de prelucrare a

produselor agricole, cum ar fi sucul proaspat, uleiul de palmier, cultivarea ciupercilor, apicultura,

14

piscicultura etc. În cadrul proiectului un total de 35,743 de persoane au fost instruite în activități de management ale IMM-urilor.

De asemenea, proiectul a ajutat la crearea unui numar de 24,052 de noi IMM-uri, fapt ce a

condus la generarea a 54,683 de locuri de munca. Iar 6,900 de persoane beneficiare ale

proiectului, deținătoare de mici afaceri au avut acces la facilitățile de credit. Au fost instruiți 600

de experți în managementul de rulare de credite pentru IMM-uri.

Punerea în aplicare a proiectului a facilitat construirea de parteneriate cu mai multe

organizații, atât din interiorul cât și din afară agențiilor guvernamentale, cum ar fi: Consiliul

Național pentru Micile Întreprinderi, ARB Apex Bank , fundații și alte instituții financiare.

În ansamblu, proiectul a arătat că dezvoltarea competenţelor poate juca un rol cheie în

modernizarea standardelor de viaţă ale ghanezilor, cu crearea de locuri de muncă durabile şi a

întreprinderilor.

O a treia fază a programului este încă în derulare și se așteaptă ca acesta să fie extins pentru a

spori parteneriatul public-privat.

15

Concluzii

Bancă Africană de Dezvoltare are ca principal obiectiv stimularea creșterii economice,

susținerea unor programe de dezvoltare regională și combaterea unor probleme cu care se

confruntă continetul african cum ar fi sărăcia extremă și foametea. De asemenea BAFD a

susținut anumite proiecte ce aveau ca obiectiv combaterea HIV/SIDA, a malariei și a altor boli

grave, reducerea mortalității și dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare.

Membrii Băncii Africane de Dezvoltare sunt atât țările de pe continetul african cât și alte țări non-regionale, cum ar fi țările europene sau țările din America de Nord și Centrală.

Capitalul social al băncii este format în cea mai mare parte din contribuțiile statelor membre.

Până la oră actuală se poate afirma faptul că Banca Africană de Dezvoltare și-a îndeplinit

cu succes obiectivele propuse, acest lucru se poate dovedi prin programele implementate care au

dus la crearea de locuri de muncă și implicit la îmbunătățirea nivelului de trai în aceste zone.

16

Bibliografie

1. Gh. M. Voinea, Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale, Editura

Sedcom Libris, Iaşi, 2004.

2. Văcărel Iulian, Relaţii financiare internaţionale, Editura Academiei Române, Bucureşti,

1995.

3. Petre Brezeanu, Ilie Simon, Laura Novac, Instituţii financiare internaţionale, Editura

Economică, Bucureşti, 2005

4. Dobrişan Dorin, Bănci şi instituţii financiare, Editura Cartea Universitară, Bucureşti,

2007

5. Raportul Anual al Băncii Africane de Dezvoltare, 2011

Webografie

1. www.afdb.org

2. www.worldbank.org

3. www.ft.com

4. www.europarl.europa.eu

5. www.ro.reingex.com

17

Cuprins

1. Banca Africanǎ de Dezvoltare- cadru economic general......................................1

1.1. Istoric..............................................................................................................1

1.2. Membrii Bǎncii Africane de Dezvoltare.........................................................2

1.3. Organizarea Bǎncii Africane de Dezvoltare...................................................4

2. Activitatea Bǎncii Africane de Dezvoltare............................................................5

2.1. Obiectivele şi misiunea Bǎncii Africane de Dezvoltare................................5

2.2. Formarea resurselor Bǎncii Africane de Dezvoltare.......................................7

2.3. Operațiile de finanțare și creditare ale Băncii Africane de Dezvoltare.......10

3. Studiu de caz privind Proiectul de Dezvoltare Rurala din Ghana.......................14

Concluzii..................................................................................................................16

Bibliografie..............................................................................................................17

Webografie..............................................................................................................17

18