participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român

str. Drumul Taberei, nr. 9-11, sector 6, cod 061416, Bucureşti

telefon: 021 22 47;fax 021 318 53 65

Copyright:Este autorizată orice

reproducere, fără a se percepetaxe, cu condiţia indicării cu

exactitate a numărului şi dateide apariţie a publicaţiei

Întreaga răspundere asupraconţinutului articolelor revine

autorilor acestora

COLEGIU REDACŢIONAL

Colonel Marius ŢUNDREAColonel Marius FAURMaior Nelu ZAHARIA

GRAFICĂ ŞI DTP

REVISTA FORŢELORTERESTRE

www.forter.ro

e-mai l : r f [email protected]

Coperta 1

Militar din Batalionul 20Infanterie „Scorpionii Negri”

Coperta 4

Militari din Brigada 2 Vânătoride Munte, la pregătire în

Centrul de Instruire pentruLuptă al Forţelor Terestre

Cuprins

Noiembrie 2013

De la Comandamentul Forţelor Terestre laComponenta Operaţională Terestră în contextultransformării Forţelor Terestre Române p.2Colonel Marius ŢUNDREA

Participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriuluistatului român p.4General-maior dr. Dumitru SCARLAT

Sindromul afgan p.7General de brigadă dr. Adrian TONEA

Rotirea echipei de legătură a SMG laComandamentul Regional Sud, Afganistan p.14Colonel Mircea MÎNDRESCU

Participarea forţelor terestre la iniţiativele de cooperare regională în domeniul securităţii p.15Colonel dr. Marius FAUR, Maior Nelu ZAHARIA

Cincisprezece ani de la înfiinţarea Batalionul MixtRomâno-Ungar de Menţinere a Păcii p.20Maior Ovidiu TĂRHOACĂ, Colonel dr. Marius FAUR, Ioana IONESCU

Cum se reconstruieşte armata afgană p.22Locotenent-colonel Ovidiu LUNGU

Participarea echipelor de asistenţă militară lareconstrucţia Armatei Naţionale Afgane – o misiuneîndeplinită cu succes p.25Colonel dr. Dorel MIRON

Căpitan Dumitru GEORGESCU

Participarea Batalionului 96 Geniu la misiuni interna-ţionale p.28Colonel Constantin Adrian ILOIU

Consideraţii privind locul şi rolul forţelor de poliţiemilitară participante la operaţii multinaţionale p.30Colonel dr. Gabriel-Tiberiu BUCEAC

Locotenent Alina-Melania ŢUCĂ

Direcţiile de acţiune a Brigăzii 10 Geniu „Dunărea deJos” în contextul transformării forţelor terestre p.33Colonel Gheorghe SOARE

Profesionalismul şi pasiunea geniştilor marinari p.36Plutonier-major Marian DUBINĂ

Batalionul 52 Geniu „TISA”, componentă activă aArmatei României pe plan internaţional p.38Locotenent Marcel ŞANDOR

Operaţionalizarea pontonierilor brăileni p.40Plutonier-adjutant Dan PURDEL

MILU – forţă logistică multinaţională pentru sprijin p.42Locotenent Paul Toni NAICEA

Batalionul 110 Sprijin Logistic „Mareşal ConstantinPrezan” – Eficienţă şi profesionalism p.44Maior Valeriu SACARISEANU

Spiritul "Scorpionului" p.46Maior Constantin ILEANA-NIŢĂ

Provocarea de a consilia armata afgană p.48Căpitan Cristian MIHAI

Din experienţa "Scorpionilor" p.50Căpitan Aurel STĂNESCU

Logistica în sprijinul acţiunilor asimetrice –particularităţi pentru Teatrul de Operaţii Afganistan 2012 p.52Locotenent-colonel Adrian SILEANU

Vânătorii de munte predeleni în misiuni internaţionale p.54Căpitan Claudiu NISTORESCU

Urmaşii Basarabilor, străjeri ai crestelor carpatine meridionale p.56Căpitan Alexandru IVANOF

Războiul din Afganistan, în contextul eliminării terorismului p.58colonel dr. Vasile VREME

De la gurile Dunării, pe malul Tarnakului p.62Căpitan Norocel DEDU

O filă de istorie, o istorie frumoasă p.64Maior Neculai ŞERBAN

„Jderii” nemţeni menţin pacea în Kandahar p.66Căpitan Cristian-Florin MAGDICI

Anul „Lupilor Negri” p.68Maior Ioanid Cătălin DIACONU

Participarea Batalionului 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu” la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român p.70Locotenent-colonelIulian DANILIUC

Mărturii americane despre militarii din Banat p.73Maior Adrian JIANU

Viteza de reacţie în sprijinul manevrei p.75Maior Adrian JIANU

Logistica pregătirii şi participării unităţilor şi a subunităţilor din forţelor terestre la misiuni în afara teritoriului statului român p.77Căpitan Florin MAZERE

Beneficiile participării forţelor româneşti la misiuniinternaţionale p.80Locotenent-colonel Cornel TONEA

Pregătirea unităţilor şi a subunităţilor pentru participa-rea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statuluiromân p.82Locotenent-colonel Tudor BIVOLARU

l

Tipãrit la

Centrul Tehnic-Editorial al Armatei

telefon: 021-224 26 34

fax: 021-224 26 34

B:0516 C: ###/2013

efortului militar şi, în al doilea rând,în creşterea calităţii înzestrării atâtprin modernizarea unei părţi dinechipamentul existent, cât şi prinachiziţii de echipamente noi. „FortaProiect-2005” a fost un proces care acuprins, într-o primă fază (2000-2003), redimensionarea armatei şistabilirea noii structuri a forţei, for-marea liderilor, profesionalizareapersonalului, modernizarea şi stan-dardizarea pregătirii.

Restructurarea şi modernizareaArmatei României, la începutul anilor2000, a constat, pe de o parte, în crea-rea unor noi structuri de conducere, aunei noi structuri de forţe (de luptă,de sprijin de luptă şi de sprijin logis-tic), moderne sub raport organizato-ric, mobile, manevriere şi flexibile, cuo mare capacitate de dislocare, deprotecţie şi de susţinere, cu putere defoc sporită şi apte să îndeplineascămisiuni multiple, iar pe de altă parte,înzestrarea organismului militar cuechipamente adecvate.

Apreciem că, acesta este contextulîn care s-a produs restructurarea succe-sivă a Statului Major al ForţelorTerestre şi înfiinţarea, începând cu anul2003 a Comandamentului ForţelorTerestre, structură cu responsabilităţiprincipale în domeniul operaţional.

Pentru asigurarea capacităţii de aparticipa la prevenirea conflictelor, lagestionarea crizelor şi la apărareacolectivă în plan regional era nevoie decelelate două concepte strategice, par-teneriatul operaţional intensificat, careîşi propunea menţinerea parteneriate-lor deja existente, şi ne referim la par-teneriatele speciale, bi- şi multilateralecu diferite state din proximitatea ţării,de pe continentul european şi din afaraacestuia, dar şi pe dezvoltarea altorparteneriate care să servească la întări-rea securităţii naţionale şi am spunenoi, care să afirme ţara noastră ca fur-nizor de securitate în plan regional şiîn plan global. Integrarea graduală pre-supunea accelerarea procesului de ade-rare la structurile militare europene şieuroatlantice şi era condiţionată derealizarea treptată a interoperabilităţiiarmatei noastre cu armatele statelormembre ale UE şi ale NATO.

Statul Major al ForţelorTerestre(SMFT), pe timp de pace, areîn subordine toate structurile de forţeluptătoare, de sprijin de luptă şi logis-tice, iar în situaţii de criză sau în

cazul participării la operaţii şi misiuniîn afara teritoriului statului român,pune la dispoziţie forţele necesarepentru îndeplinirea misiunilor stabili-te de Statul Major General. Nouăstructură de forţe presupunea şi mij-loace adecvate pentru exercitareacomenzii şi controlului.

Conducerea operaţiilor a impusperfecţionarea capabilităţilor necesa-re în vederea culegerii, prelucrării şiutilizării neîntrerupte a informaţiilor,dar şi existenţa unui sistem (de comu-nicaţii şi informatică), în măsură săasigure, în condiţiile dinamismuluideosebit al acţiunilor militare şi alfluidităţii dispozitivelor, conducereamarilor unităţi şi a unităţilor dinsubordine, în întreaga arie de respon-sabilitate, realizarea comenzii şi acontrolului în timp real al forţelor şi amijloacelor la dispoziţie.

Comandamentul ForţelorTerestre(CFT), structură aflată înce-pând cu anul 2003 în compunereaSMFT, avea ca misiune conducereaoperaţională curentă a acţiunilor mili-tare cu caracter teritorial. Aceastămisiune a fost preluată, începând cuanul 2008, de Componenta operaţio-nală terestră.

În contextul schimbărilor produseîn societate, trecerea de la era indus-trială la era informaţiei, schimbările încaracteristicile războiului precum şiameninţările asimetrice au impus carestructurarea şi modernizarea ArmateiRomâniei, să nu se încheie în anul anul2005. Proces dinamic şi evolutiv, aveasă fie continuat prin Strategia de trans-formare a Armatei României(2007).Una dintre premisele de bază ale acesteistrategii este aceea că, transformareaeste un proces care permite susţinereaintereselor strategice.

Transformarea are implicaţii asu-pra tehnologiilor şi armamentelor,asupra structurii de forţe, dar şi asu-pra operaţiilor (elaborarea doctrine-lor, manualelor, revederea tehnicilor,tacticilor şi a procedurilor, realizareade comandamente cu responsabilităţiîn elaborarea planurilor şi ordinelorde operaţii, realizarea interoperabili-tăţii cu armatele statelor membre aleAlianţei nord-atlantice etc.).

Componenta operaţională terestrăa Statului Major al Forţelor Terestre,continuatoare a tradiţiilorComandamentului Forţelor Terestre,are un rol foarte important în ceea ce

priveşte planificarea, pregătirea şiparticiparea structurilor din ForţeleTerestre la misiuni şi operaţii în afarateritoriului statului român, în condi-ţiile legii. Îndeplinirea acestor sarcinipresupune responsabilitate, dar şi unefort foarte mare, atât din punct devedere operaţional, cât şi din punct devedere al resurselor materiale şifinanciare. În acest scop, ComponentaOperaţională Terestră, integrează, înordine şi dispoziţii, rezultatele proce-sului de planificare colaborativ cucelelalte structuri din compunereaStatului Major al Forţelor Terestre(Structura Resurse, Structura Doctrinăşi Instrucţie etc.).

Strategia naţională de apărare ela-borată în anul 2008, în comparaţie cudocumentul din anul 2000, devinemai „curajoasă”, doreşte să fie maiactivă şi îşi propune, ca pentru asigu-rarea securităţii si apărării naţionale,să valorifice oportunităţile oferite denoul mediul strategic.

O abordare cuprinzătoare, por-nind în primul rând de la alegerea şide la „traseul” parcurs de ţara noas-tră în plan democratic, de la efortulrestructurării şi al modernizăriiArmatei României, efort concretizatprin dobândirea unui nou statut, înplan regional şi global, putem afirmacă, următoarele obiective au fostatinse: (1)garanţia majoră de securi-tate naţională; (2)conferirea dreptu-lui României de a participa la proce-sele decizionale aliate privind răs-punsul la provocările actuale alesecurităţii internaţionale; (3)partici-parea la dezvoltarea politicii europe-ne de securitate şi apărare; (4)poziţiageostrategică a Romaniei a devenitun reper important în ecuaţia securi-tăţii europene şi a celei euro-atlanti-ce şi (5)dezvoltarea interesului state-lor din zona Mării Negre pentrumecanismele de securitate cooperati-vă şi asistenţă în domeniul reformeisectorului de securitate.

Punerea în aplicare a acestor con-cepte şi îndeplinirea lor conform pla-nurilor ulterioare au permis Românieişi Armatei sale să îşi ocupe locul doritîn cadrul comunităţii internaţionale.În contextul Strategiei militare (2000),premisa potrivit căreia, un mediu desecuritate colectivă reprezintă cel maibun mijloc de a ne proteja intereselenaţionale în secolul al XXI-lea a fostvalidată în următorii ani. n

COMPONENTA OPERAŢIONALĂ TERESTRĂ

2013 • NOIEMBRIE • 3



În rândurile ce urmează ne-am propus să pre-zentăm unele aspecte ale evoluţiei ArmateiRomâniei, începând cu anul 2000, cu referire

directă asupra principalei categorii de forţe ale armatei, şianume Forţele Terestre. Strategia militară a României(2000), Strategia de transformare a Armatei României(2007) şi Strategia naţională de apărare(2008) le-am consi-derat a fi cele mai importante şi semnficative pentrudemersul nostru.

Dorim să surprindem acele aspecte care au creat premi-sele apariţiei Comandamentului Forţelor Terestre, în anul2003, şi transformarea ulterioară a acestuia, în anul 2008,în Componenta Operaţionlă Terestră. Consider că, a vorbidoar despre Comandamentul Forţelor Terestre, respectivComponenta Operaţională Terestră, desprinse de StatulMajor al Forţelor Terestre, ar fi o ruptură din context, maimult decât atât, ar crea confuzie. Cele două structuri, atâtComandamentul Forţelor Terestre, cât şi Componenta ope-raţională terestră, nu au fost niciodată unităţi independen-te, acestea au fost părţi componente ale Statului Major alForţelor Terestre.

La începutul secolului al XXI-lea, România alesese dejaparcursul democraţiei şi era pe deplin angajată în procesulde integrare în structurile europene şi euroatlantice. Chiardacă ţara noastră nu avea inamici declaraţi şi se bucura derelaţii paşnice cu vecinii, iar probabilitatea apariţiei, pe ter-men scurt şi mediu, a unei ameninţări militare majore laadresa securităţii sale era minimă, în anul 2000 a fostadoptată o nouă Strategie militară, care în mod evident, erauna defensiv-activă . La momentul respectiv, Strategia mili-tară (2000) constituia documentul fundamental şi îşi pro-punea să orienteze activitatea Armatei României în primiiani ai secolului XXI, secol început destul de furtunos.

În acest context, determinat de mediul de securitatedinamic, misiunea principală ce revenea Armatei Romaniei,şi care a fost menţinută în perioada următoare, era aceeade a fi pregatită să prevină, să descurajeze şi, dacă estenecesar, să înfrângă un eventual agresor care ar ameninţa

şi ar atenta lasecuritatea statu-lui român, conco-mitent cu asigura-rea capacităţii dea participa la pre-venirea conflicte-lor, la gestionareacrizelor şi la apă-rarea colectivă înplan regional. Înesenţă, actualamisiune a ArmateiRomâniei pareneschimbată, daraceasta a devenitmult mai comple-xă, ca urmare anoilor termeni dereferinţă derivaţidin statutul demembru NATO şimembru al UE.

La bazaStrategiei militare (2000) se aflau patru concepte stategicefundamentale: (1)capacitatea defensivă credibilă, (2)res-tructurarea şi modernizarea, (3)parteneriatul operaţionalintensificat şi (4)integrarea graduală. Primul concept stra-tegic presupunea o permanentă capacitate de reacţie, efi-cientă şi adecvată, la riscurile existente şi probabile dinmediul de securitate, dar şi menţinerea, în aceleaşi condiţii,a unor forţe credibile, suficiente cantitativ şi pregătite lanivelul standardelor moderne.

În concordanţă cu primul concept, restructurarea simodernizarea consta, în primul rând, în realizarea unorstructuri adecvate, mai reduse ca dimensiuni, mai compac-te, suple şi flexibile, capabile să fie dislocate rapid şi aptesă dispună de resurse corespunzătoare pentru susţinerea

De la Comandamentul ForţelorTerestre la Componenta OperaţionalăTerestră în contextul transformăriiForţelor Terestre RomâneColonel Marius ŢUNDREAComandantul Componentei Operaţionale Terestre

Absolvent al Liceului Militar „Stefan cel Mare”, Câmpulung Moldovenesc, promoţia 1976, al Scolii Militare de Ofiteri Activi „IoanVodã”, arma artilerie si rachete terestre, promoţia 1979 şi al Academiei de Înalte Studii Militare, Facultatea de Arme, specialitatea

Artilerie si Rachete Terestre, promoţia 1992, ofiţerul, în perioada 1979-1990 a încadrat diferite funcţii de comandant de subunitate în uni-tăţi de artilerie. Între anii 1992-2005 a îndeplinit funcţii de conducere la nivel regiment de artilerie, brigadă, divizie şi corp de armată. Dinanul 2005 îşi desfăşoară activiatea în Statul Major al Forţelor Terestre. Între anii 2005-2008 a fost şef de birou, şef al operaţiilor şi locţiitoral şefului de stat major în cadrul Comandamentului Forţelor Terestre. Între anii 2008-2010 a fost şef de stat major al ComponenteiOperaţionale Terestre. Din 26 iulie 2010 este comandant al Componentei operaţionale terestre.

Sfârşitul ordinii mondiale bipolare ar fi trebuit să coin-cidă cu începutul unei păci globale, durabile, maşinăriadenumită „armată” părând destinată reciclării. Şi totuşi,chiar de la sfârşitul războiului rece, a început o perioadă denoi conflicte, de masacre, de „purificări” etnice, cu violareadrepturilor omului. Probabilitatea unui război unic şi glo-bal a fost înlocuită cu realitatea mai multor războaie micisau a unor crize locale, cu implicaţii asupra tuturor state-lor. În această perspectivă, apreciem că se impune, maimult ca oricând, menţinerea stabilităţii şi a echilibrului,prin realizarea păcii şi securităţii internaţionale.Participarea statelor la operaţii de securitate, Românianefăcând excepţie de la acest proces, constituie şi va con-stitui una dintre principalele modalităţi de intervenţie pen-tru gestionarea crizelor de la începutul acestui mileniu.

Politica de securitate naţională se bazează pe concepteleprevenirii, descurajării şi rezolvării pe cale paşnică a crize-lor şi conflictelor ce ar putea afecta interesele şi valorilefundamentale ale statului român, având ca domeniuimportant apărarea naţională.

Fundamentarea participării Armatei României la opera-ţii de stabilitate şi de sprijin se regăseşte în ConstituţiaRomâniei, Strategia de securitate naţională a României,Carta albă a securităţii şi apărării naţionale şi în mai multelegi organice. În Strategia de securitate naţională aRomâniei se menţionează că România este integral conexa-tă la eforturile comunităţii internaţionale, organizaţiiloreconomice de securitate şi apărare europene şi euro-atlan-tice destinate realizării unei noi structuri de securitate.

Ca membru NATO, România participă la consolidareapoliticii organizaţiei de proiecţie a stabilităţii în Balcani,Caucaz şi zona Asiei Centrale, prin poziţia sa în cadrul ini-ţiativelor regionale din sud-estul Europei, a conexiunilor curegiunea Caspică şi prin exploatarea potenţialului bazinu-lui Mării Negre în combaterea riscurilor neconvenţionale.

Valoarea impactului strategic al participării la aseme-nea operaţiuni a permis statului român să-şi modeleze con-duita în funcţie de conjunctura externă, astfel încât să-şicâştige şi să-şi menţină statutul de actor credibil şi furnizorde securitate în sistemul internaţional.

Participarea Diviziei 4 Infanterie „GEMINA” la astfel demisiuni este urmarea nemijlocită atât a clarificărilor deordin conceptual şi strategic cât şi a depăşirii recurenţeipoliticii naţionale de aşteptare, în plan internaţional, nor-male şi necesare după evenimentele din decembrie 1989.

P r e z e n ţ astructurilor subor-donate alături dealiaţi la operaţii destabilitate şi desprijin se înscrieîn ansamblulacţiunilor de poli-tică externă a sta-tului român carevizează o largădeschidere, trans-parenţă precum şio participare res-ponsabilă la efor-turile comunităţiii n t e r n a ţ i o n a l epentru edificareaunei noi ordini depace, stabilitate şisecuritate.

Începând cuanul 1996, Armata a 4-a „TRANSILVANIA”, ulterior Corpul 4 Armată Teritorial„Mareşal Constantin Prezan” şi acum Divizia 4 Infanterie„GEMINA” după anul 2008, s-au implicat activ în operaţiisub egida ONU şi în operaţii de menţinere a păcii. Până înprezent structurile subordonate diviziei au participat cumai mult de 7500 de militari în misiuni internaţionale, cuun spectru variat de forţe: companii şi batalioane de infan-terie, structuri de poliţie militară, observatori militari şiofiţeri de stat major.

Varietatea operaţiilor militare, de la cele umanitare şide reconstrucţie până la cele de luptă, a contribuit în moddirect la dezvoltarea instruirii, interoperabilităţii structuri-lor şi la definirea capacităţii de adaptare a acestora, în con-formitate cu „lecţiile învăţate” prin participarea la misiunimultinaţionale .

Până la această dată efectivele diviziei au participat la41 de misiuni, în cadrul teatrelor de operaţii dispuse petrei continente astfel:

a. Misiuni executate sub egida ONU:- „UNAVEM” şi „MONUA” în Angola - B.812I. „ŞOIMII

CARPAŢILOR”, B.151 I. „LUPII NEGRI”- (1996 – 1997);

Participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului românGeneral-maior dr. Dumitru SCARLATComandantul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”

Absolvent al Liceului Militar „Dimitrie Cantemir”, promoţia 1983, al Şcolii militare de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu”, promoţia1986 şi al Academiei Militare, specialitatea arme întrunite, promoţia 1993, generalul maior doctor Dumitru Scarlat, între anii 1986-

2007, a parcurs toate treptele ierarhiei militare, de la comandant de subunitate şi unitate, până la comandant de brigadă. În perioada 2003-2004, pentru şase luni de zile, a comandat B.151 I. pe timpul Operaţiei Enduring Freedom III, din Afganistan. În perioada 2007-2008 a înde-plinit funcţii de conducere în Statul Major General. Din anul 2011 este comandant al Diviziei 4 Infanterie „Gemina”.



b. Misiuni executate sub egidaNATO:

– „IFOR” în Bosnia-Herţegovina –B.151 I. „LUPII NEGRI” – (1996 – 1997);

– „ALBA” în Albania - B.151 I.„LUPII NEGRI”- (1997);

– „BELUROKOS” în Kosovo - B. 811I. „DRAGONII TRANSILVANI”, B. 812 I.„ŞOIMII CARPAŢILOR”;

– „KFOR” RO – F.N.D. in Kosovo -B.32 I. „SCORPIONII GALBENI”;

– „ENDURING FREEDOM' înAfganistan - B.151 I. „LUPII NEGRI”-(2003, 2005), B. 812 I. „SOIMII CAR-PAŢILOR”;

c. Operaţii sub egida UE:– „EUFOR ALTHEEA” în Bosnia

Hertegovina - B. 400 Spr.;d. Operaţii în cadrul coaliţiilor

multinaţionale:– „I.S.A.F” în Afganistan – B.151 I.

„LUPII NEGRI”– (2009 – 2010), B.811I „DRAGONII TRANSILVANI”, B.812 I.„ŞOIMII CARPAŢILOR”, B.32 I „SCOR-PIONII GALBENI”, B.191I. „GOLDENLIONS”;

– OMLT în Afganistan – Bg.61 V.M.,Bg.81 Mc, R. 69 Art. Mx;

– „IRAQI FREEDOM” în Irak – B.151I. „LUPII NEGRI”- (2008);

– „ANTICA BABILONIA” în Irak -B.811 I. „DRAGONII TRANSILVANI”,B.812 I. „SOIMII CARPAŢILOR”;

– CTZ în Afganistan – Bg.81 Mc,Bg.18 I.;

În ultimul an am fost angajaţi înafara teritoriului naţional cu unnumăr de aproximativ 1100 de mili-tari dislocaţi în diverse teatre de ope-raţii, unele la mii de kilometri de ţară,cu implicaţii majore asupra asigurăriisprijinului logistic, atât de către per-sonalul de specialitate din subordine

cât şi de către eşaloanele superioare. De-a lungul timpului, participarea

la astfel de misiuni a suferit profundetransformări. Dacă în perioada de pio-nierat am fost angajaţi cu forţe devaloare pluton sau companie pemăsura dobândirii experienţei şi aextinderii angajamentelor, structuriles-au diversificat şi mărit participândcu detaşamente de nivel batalioane deinfanterie, cu specialişti de artilerie,geniu, poliţie militară apărare C.B.R.N.şi EOD. Durata misiunilor executate afost diferită, în funcţie de teatrul deoperaţii, rotirea efectivelor făcându-sede regulă la interval de şase luni.

Un factor determinant în îndepli-nirea cu succes a misiunilor încredin-ţate acestor structuri l-a constituit asi-gurarea suportului logistic real. Cu

toate că structurile diviziei ca şi cele-lalte instituţii ale statului s-au con-fruntat cu restricţiile bugetare impusede perioada de criză traversată lanivel mondial, prioritar pentru noi afost găsirea de soluţii pentru asigura-rea suportului logistic necesare pre-gătirii pentru astfel de misiuni saususţinerea celor existente în teatrelede operaţii, concomitent cu menţine-rea nivelului de operativitate al celor-lalte existente în ţară

Chiar dacă suportul logistic s-abazat în principal pe resursele naţio-nale, un aspect de complexitate l-aconstituit integrarea în suportul logis-tic operaţional multinaţional, prin uti-lizarea în comun a unor resurse apar-ţinând altor naţiuni, în baza acorduri-lor încheiate sau prin contractarea deproduse şi servicii disponibile în tea-trele de operaţii.

Sarcina privind dislocarea / extra-gerea forţelor şi tehnicii în şi din tea-trele de operaţii a reprezentat atribu-tul eşaloanelor superioare şi al struc-turilor specializate ale organismelorcoaliţiilor internaţionale executându-se atât pe calea aerului, apei, cât şiterestru. Deplasările de tehnică şi per-sonal au reprezentat o provocare nudoar pentru planificatori dar şi pen-tru executanţi, nefiind excluse situaţiiîn care coloanele au fost atacate sautehnica a cedat.

Acţiunile desfăşurate până în pre-zent în mediul internaţional au dove-dit înaltul profesionalism al persona-



l Instrucţia tragerii alături de partenerii americani

l Pentru tragere în genunchi

COMPON ENTA OPERAŢIONALĂ TERESTRĂ


A fganistanul, o ţară cu o suprafaţă relativ mică,având o populaţie alcătuită dintr-un melanj depopoare – paştuni (38%), tadjici (25%), hazarahi

(19%), uzbeci (6%)1, a cunoscut de-a lungul istoriei nume-roase invazii, fiind stăpânit printre alţii de perşi, greci,sasanizi, arabi sau mongoli.

recurs la memoria istorieiAfganistanul este o ţară în atenţia comunităţii interna-

ţionale de mai mult de 30 de ani. În istoria recentă douămari puteri au încercat să controleze acestă ţară. UniuneaSovietică a eşuat, iar Statele Unite încearcă de peste 10 anisă evite aceeaşi soartă. Nu doar aceste două mari puteri auavut probleme în Afganistan, multe alte imperii de-a lungulistoriei împărtăşind aceeaşi soartă, începând cu mareleimperiu persan(secolul VI, V î.e.n.), imperiul macedonian(secolul IV î.e.n.), ulterior hunii (secolul V), arabii musul-mani (secolul VII), turcii islamici (secolul X), imperiul mon-gol (secolul XIII), iar mai târziu imperiul britanic şi impe-riul rus (secolul XIX - XX), toate eşuând în intenţia lor de aocupa acest teritoriu.

În campania militară din Afganistan, AlexandruMacedon a practicat strategia construirii de oraşe în terito-riile nou ocupate. Intenţia a fost aceea de a stabili garnizoa-ne independente conduse de soldaţi macedonieni pentruasigurarea guvernării în teritoriile aflate la distanţă şi de apermite asigurarea condiţiilor de tratament pentru soldaţiirăniţi sau bolnavi. Ulterior, aceste oraşe au devenit maimult centre politice decât militare, cu o organizare admi-nistrativă adaptată condiţiilor de pace, cu stimulareacomerţului, forţele macedoniene rămase fiind organizatemai mult ca forţe de poliţie decât ca o armată de ocupaţie.Alexandru a creat o distincţie clară între obiectivele salepolitice şi militare. Obiectivul politic a fost atragerea departea sa a populaţiei din teritoriile nou ocupate, în timpce obiectivele sale militare au fost centrate pe înfrângereaarmatei inamicului. Odată atins obiectivul politic, a dispuslimitarea folosirii forţei militare. Spre exemplu, atunci cânda intrat în teritoriul cunoscut acum drept provinciaHelmand, a realizat că localnicii de aici „sunt obişnuiţi cu oformă de guvernământ, spre deosebire de alţi «barbari» în

acea parte alumii”, motiv pen-tru care li s-a per-mis propriamanieră de guver-nare.

Afganistanul afost o poveste ainsuccesului efor-turilor împăratu-lui. De ce a eşuatîn cucerirea şipacificarea aces-tui teritoriu?Primul motiv aconstat în faptulcă armata mace-doniană, deşi ini-ţial victorioasă,nu a fost instruităsă depăşeascăobstacolele createde lupta cu insur-genţa. Al doilea afost reprezentat de dificultăţile climaterice şi condiţiilegeografice aspre întâlnite de macedonieni pe meleagurileafgane. Al treilea motiv, pentru prima dată moralul armateimacedoniene a fost aproape la pământ ca urmare a oboseliiacumulate în războiul fără sens. Alexandru a presupus căinvadarea Afganistanului şi impunerea guvernării sale va fio treabă uşoară, dar după 2 ani de lupte, acest obiectiv s-adovedit a fi imposibil de atins.

Primul stat afgan centralizat şi independent, poate ficonsiderat Imperiul Durrani (de la numele unui trib paştu)care a apărut la mijlocul secolului al XVIII-lea, în timpulşahului Ahmad (1747 – 1772), extinzându-se în timp asu-pra Kaşmirului, Punjabului, Belucistanului, dar şi asupraunor teritorii din Uzbekistan şi Tadjikistan. Însă, dupămoartea şahului Ahmad cei care i-au succedat la tron nu aureuşit să păstreze intactă moştenirea, Imperiul Durrani des-trămându-se şi dând naştere provinciilor Herat, Kandahar,Kabul şi Peşawar, guvernarea centralizată dispărând în

Sindromul afganlului participant, gradul ridicat decoeziune al structurilor angajate şiinteroperabilitatea acestora cu celelal-te structuri partenere.

Prin participarea la acest gen demisiuni s-a realizat atât antrenareaefectivelor, precum şi întărirea per-cepţiei internaţionale despre ArmataRomână, ca factor activ şi consecventîn conceptul edificării climatului desecuritate şi pace în lume.

Contactul cu structuri similare dinarmatele statelor partenere, lucrul însubordinea ori în cadrul unor coman-damente multinaţionale, de cele maimulte ori compuse din module aparţi-nând unor structuri NATO, a permismilitarilor o adaptare continuă la con-cepţia şi modul de lucru într-un stat

major multinaţional, creând premiseleunei interoperabilităţi şi compatibili-tăţi avansate, necesare a fi atinse înprocesul de restructurare pe care îltraversăm.

Practica internaţională a pus înevidenţă, faptul că operaţiile multina-ţionale întrunite sunt şi vor rămâne înviitor o modalitate eficientă, voluntaracceptată de comunitatea internaţio-nală pentru gestionarea crizelor lumiiîn care trăim, fiind în acelaşi timp oformă a activităţii militare, o funcţiede bază şi o misiune importantă a for-ţelor armate ale fiecărui stat.

Participarea la misiunile în afarateritoriului statului român nu a însem-nat numai experienţă sau interopera-bilitate ci a însemnat şi durere în

suflet atât pentru rudele celor şaptemilitari decedaţi sau celor 12 militarirăniţi cât şi pentru marea familie aArmatei României.

Ei - fii, taţi sau soţi - vor rămâne,pentru totdeauna, în sufletele noastreca eroi ce au plecat de acasă cu zâm-betul pe buze dar care nu s-au maiîntors niciodată şi care vor fi cinstiţiveşnic aşa cum se cuvine. n

BiBliografie:*** Carta Albă a securităţii şi apă-

rării naţionale, Bucureşti, 2004.*** Strategia de Scuritate Naţională

a României, Bucureşti, 2007.*** F.T. -1, Doctrina Operaţiilor

Forţelor Terestre, Bucureşti, 2007.

C OMPONENTA OPERAŢIONALĂ TERESTRĂ


l În misiune îmbarcată

General de brigadă dr. Adrian TONEAComandantul Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”

Generalul de brigadă doctor Adrian Tonea este absolvent al Liceului militar Dimitrie Cantemir, promoţia 1979, al Şcolii Militare deOfiţeri Activi Nicolae Bălcescu, promoţia 1982 şi al Academia de Înalte Studii Militare, Facultatea de arme întrunite şi tancuri, pro-

moţia 1991. În perioada 1982-2005 a parcurs toate treptele ierarhiei militare de la comandant de subunitate şi de unitate, până la şef desecţie/serviciu. Între anii 2005-2011 a îndeplinit succesiv, în Statul Major al Forţelor Terestre, funcţia de Şef secţie relaţii internaţionale,locţiitor pentru operaţii şi locţiitor pentru sprijin (la Componenta Operaţională Terestră) şi şef Echipă Comandă (la Statul Major al ForţelorTerestre). Din anul 2011 este comandant al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”. În anul 2012 a fost comandant al con-tingentului naţional şi locţiitor pentru operaţii NATO al comandantului CTF Arrowhead Zabul, din teatrul de operaţii Afganistan.

să elaboreze conceptul unui nou isla-mism, cu preceptele adaptate la oviaţă mai modernă.

Pe fondul crizei economice din anii'70, a grevelor larg răspândite condu-se de Partidul Democratic al Poporuluidin Afganistan şi a nevoii de reformestructurale a societăţii, la 17 iulie1973, când regele Zahir se afla într-ovizită în Europa, fostul premierMohammed Daud organizează o lovi-tură de stat fără violenţă, care îl înlă-tură pe rege şi proclamă republica.Comitetul Central Republican devineinstanţa supremă a puterii de stat,avându-i ca membri pe cei mai mulţidintre ofiţerii participanţi la loviturade stat7, URSS salutând noua republicăde orientare socialistă. Ca urmare aacestei noi orientări, spre sfârşitulanului 1977, asistenţa economicăsovietică duce la înfiinţarea a 115întreprinderi industriale, guvernulDaud fiind hotărât să reformeze ţara8.În acelaşi timp, Afganistanul caută să-şi îmbunătăţească relaţiile cu ţăriledin Orientul Mijlociu, în special cucercurile conducătoare din Iran, cău-tând ajutor financiar în rândul ţărilorproducătoare şi exportatoare depetrol, măsuri care au „deranjat”guvernul sovietic preocupat din ce înce mai mult de inflamarea situaţieipolitice interne şi răsturnarea regimu-lui Daud.

Pe acest fond, la 27 aprilie 1978,armata afgană dă o nouă lovitură destat. Muhammad Daud este asasinat,iar puterea este preluată de către

Consiliul Democratic Republican deorientare comunistă, condus de NurMuhammad Taraki, care proclamănoua Republică DemocratăAfganistan9.

Din această perspectivă, nouaputere afgană trece la adoptarea unuiprogram de reformare radicală a sta-tului tradiţional, punând accent pereforma agrară, pe lupta împotrivaanalfabetismului, pe un nou statut alfemeii, pe rolul educaţiei şi de reduce-re semnificativă a instituţiilor reli-gioase. Aceste măsuri populare stâr-nesc nemulţumirea clerului şi a popu-laţiei islamice conservatoare, nemul-ţumire care degenerează, în martie1979, într-o nouă revoltă armată.Odată cu restabilirea situaţiei, în sep-tembrie 1979, premierul HafizullahAmin îl asasinează pe preşedinteleTaraki şi preia puterea10.

Faţă de evenimentele create, dar şipe fondul pierderii influenţei în Iranşi Pakistan, Moscova devine din ce înce mai îngrijorată de pierderea influ-enţei asupra Afganistanului şi asupravecinătăţii apropiate a acestuia şidecide invadarea regiunii.

În acest moment economia afganăera aproape în totalitate dependentăde Moscova, până în 1979,Afganistanul primind mai mult de1 mld. $ ajutor economic.

După cucerirea rapidă a capitaleişi a principalelor oraşe, forţele sovieti-ce întâmpină o rezistenţă puternicădin partea insurgenţilor afgani, aşanumiţii mujahedini (luptători în răz-boiul sfânt - jihad), care iniţiază în1981 mai mult de 5000 atacuri împo-triva forţelor sovietice şi a aliaţilor lorafgani, în 1982 aproximativ 7600,ceea ce face ca în 1983 sovieticii săcontroleze aproximativ 10-20% dinteritoriu.

În această perioadă, Afganistanulera un stat agrar subdezvoltat, cupeste 90% din populaţie constând dinţărani şi ciobani nomazi, fără nici unfel de industrie, majoritatea bunurilorfabricate provenind din import. Ţaraera lipsită de căi ferate şi şosele, prin-cipalele mijloace de transport fiindreprezentate de caravanele de cămileatât în plan intern cât şi extern.

Astăzi, la 30 de ani de la acestmoment, putem vorbi cu certitudinedespre asumarea eşecului de cătreURSS, ordinele de intervenţie militarăfiind emise fără a se ţine seama de

normele morale şi legile internaţiona-le. Mai mult, conducerea sovietică dinaceea perioadă a subestimat potenţia-lul rebelilor şi a mujahedinilor afgani(războinicii sfinţi), eroare care va con-tribui substanţial la destrămarea, câţi-va ani mai târziu, a puternicului şiteribilului imperiu sovietic.

Bazându-se pe informaţiile şi ana-lizele furnizate de către KGB, potrivitcărora intervenţia urma să fie de ordi-nul săptămânilor, iar SUA nu ar inter-veni, Moscova subestimează nu numaireacţia mujahedinilor afgani, dar şiopoziţia Occidentului11, mergându-sepână la afirmaţii incendiare din par-tea preşedintelui Jimmy Carter, cecaracteriza invazia sovietică dinAfganistan ca fiind „cel mai seriospericol pentru pace începând din1945”12. Totodată, el decide stopareaexportului de cereale către URSS, pre-cum şi boicotarea Jocurilor Olimpicede la Moscova din 198013.

invazia sovieticăÎn decembrie 1979, URSS ia decizia

de a invada Afganistanul sărac şiînapoiat, generând un tip nou derebeliune islamică, ce avea să bată pri-mul cui în sicriul hegemonului comu-nist. Pentru sovietici, mujahediniiafgani erau reprezentanţii „vechiiordini feudale”, etichetă cu care acu-zaţii le purtau cel mai adesea curesemnare, ca pe un titlu de nobleţe.

Atunci marxismul sovietic nupărea nici pe departe fragil, iar anali-ştii CIA îl considerau o putere econo-mică şi militară, chiar o ameninţaredatorită influenţei asupra lumii încurs de dezvoltare. Tot atunci, era denecrezut că puternica URSS în câţivaani va deveni o amintire absurdă, înmare parte şi din cauza unui prejudi-ciu creat de o rebeliune de sorgintereligioasă în Afganistan. Începând cu15 martie 1979, o divizie a armateiafgane se revoltă, generând protesteale populaţiei în provincia Herat.Preşedintele afgan Muhammad Tarakicere susţinătorilor săi din URSS sprijinmilitar direct, inclusiv trupe, pentru azdrobi rezistenţa. Astfel, pe 24 decem-brie 1979, forţele sovietice intră înAfganistan şi, după numai trei zile,preiau controlul ţării şi înlocuiesc pre-şedintele cu pro-sovieticul BabrakKarmal, fără a ţine seama de normelemorale şi legile internaţionale15. Mai



anul 18182. Ulterior, Kabulul a deve-nit centrul unei noi reunificări subDost Muhammed (1826 – 1863)3,perioadă în care ţara a trecut prin pri-mul război anglo-afgan, finalizat cu oînfrângere catastrofală a englezilor(1839 – 1842). Al doilea război anglo-afgan (1878 – 1880) a consemnat ovictorie relativă a englezilor, emirulfiind silit să acorde anumite concesiibritanicilor care ocupaseră deja India.Aici, englezii aveau instalat un vicere-ge prin intermediul căruia se doreastabilirea unor relaţii diplomatice cuemirul afgan, transformândAfganistanul într-un tampon întreImperiul Ţarist şi India Britanică.

La sfârşitul secolului al XIX-lea şiînceputul secolului XX, ImperiulBritanic era considerat cel mai mareimperiu din lume, influenţa sa fiindresimţită atât în Europa cât şi în Africaşi Asia. În acea perioadă, efortul brita-nicilor a fost canalizat către India, oregiune recunoscută pentru bogăţia saîncă din antichitate, regiune carepărea, în opinia politicienilor brita-nici, atractivă şi pentru Rusia.

Ambele mari puteri au început oofensivă economică şi politică înregiunea Asiei Centrale. În Afganistan,aceştia au încercat obţinerea de influ-enţă şi prin ocuparea sau crearea unui„stat tampon”. Perioada a fost cunos-cută sub denumirea de „The GreatGame”. În tot acest timp, economiaAfganistanului era aproape inexisten-tă, redusă la o activitate agricolă desubzistenţă şi de comerţ la nivel local.

În anumite regiuni, banii erau necu-noscuţi, schimburile comerciale fiindreduse la cele în natură. În absenţaunor avantaje economice, tendinţelede expansiune ale celor două imperiiau fost orientate spre minimizareainfluenţelor reciproce într-o zonă careoferea doar avantaje geostrategice.

În secolul al XIX-lea, Rusia ocupăteritorii în Asia Centrală (Khiva,Bokhara, Tashkent şi Samarkand) cuintenţia de a se apropia de India şi dea-şi asigura ieşirea la porturile sudice.Îngrijorarea britanicilor, exprimată deWilliam Moorcroft, agent secret brita-nic, în raportul său către guvernatorulgeneral al Indiei, „dacă britanicii nupun mâna primii pe Afganistan, cusiguranţă Ruşii o vor face”, au deter-minat declanşarea în perioada 1839 –1919 a trei războaie împotrivaAfganistanului, cu obiective politiceidentice, dar folosind strategii diferite.

În urma unor confruntări repetate,Anglia recunoaşte independenţaAfganistanului prin Tratatul de laRawalpindi (9 august 1919)4.Începând cu secolul XIX, Afganistanulcunoaşte o monarhie absolutistă subemirul Habibullah Khan5, relaţiile cubritanicii înrăutăţindu-se, iar relaţiilecu Rusia devin din ce în ce mai strân-se, culminând cu semnarea unui tratatde prietenie la 22 februarie 1921, carea avut ca rezultat nu numai primireaunor ajutoare financiare, dar şi crea-rea unor oportunităţi de cooperare înprobleme economice, culturale saupolitice6. Astfel, în Uniunea Sovietică

erau trimise materii prime şi diversebunuri prelucrate, iar sovieticii furni-zau ajutor educaţional, precum şi alteelemente de modernizare, precumlinia telegrafică între Kuşka, Herat,Kandahar şi Kabul care funcţioneazăşi în zilele noastre.

Reformele impuse de emirulHabibullah Khan, printre care şi reor-ganizarea şi modernizarea armatei, audeterminat creşterea opoziţiei şi rezis-tenţei „tinerilor afgani”, manifestateprintr-o serie de insurecţii şi răstur-nări prin forţă a regimurilor şahilorlocali. O parte din această opoziţie erade natură religioasă, având aceeaşiţintă – cucerirea puterii politice.

În urma unor răsturnări repetate aputerii de la Kabul, în anul 1933,urmate de o lovitură de stat, pe tronurcă Muhammad Zahir Şah, carerămâne la putere până în anul 1973.

După izbucnirea celui de al DoileaRăzboi Mondial, Afganistanul îşideclară oficial neutralitatea, reuşindsă evite orice confruntare sau implica-re de o parte sau de alta. La sfârşitulrăzboiului, guvernele sovietic şi afgancad de acord să-şi continue relaţiiletradiţionale de prietenie, URSS fiindprincipalul partener comercial al afga-nilor.

Cu timpul au apărut diverse miş-cări politice, majoritatea având însăconotaţii religioase, în ciuda încercări-lor de liberalizare politică şi slăbire aputerii teologilor musulmani. Lideriireligioşi mai tineri, puternic influen-ţaţi de clericii religioşi austeri, încep



l Cercetarea unei porţiuni de drum împreună cu poliţiştii afgani

musulmană, ceea ce determina radicaldivizarea loialităţilor, autorităţilesovietice considerând iniţial acestlucru ca fiind un avantaj în stabilireaunor relaţii de prietenie cu populaţialocală. În timp, acest avantaj s-a trans-format într-o mare problemă, înce-pând să se producă fraternizări întresoldaţii sovietici şi rebeli, în cele dinurmă mulţi militari sovietici dezer-tând şi trecând de partea mujahedini-lor22.

În zonele cele mai greu accesibilese înfiinţează avanposturi23, cu scopulde a controla cât mai mult posibilterenul. Unei divizii îi reveneau apro-ximativ 500 de avanposturi pe o dis-tanţă de câteva sute de kilometri.„Singurătatea şi plictiseala îndurate înaceste locuri izolate erau extrem dedăunătoare pentru moralul militarilorrepartizaţi în ele”24, unde hrana, apa,muniţia, lemnele de foc şi toate cele-lalte necesităţi erau aduse cu camio-nul sau elicopterul, de regulă, o datăpe lună.

Şi atunci, ca şi acum, existau doardouă drumuri de aprovizionare:Termez, Kabul şi Kusha-Kandahar,care trebuiau permanent apărateîmpotriva incursiunilor rebelilor. Laacel moment inamicul îşi concentraambuscadele asupra celor două şose-le, iar în zilele noastre, ambuscadeleau fost înlocuite cu dispozitive explo-zive improvizate în punctele obligato-rii de trecere de pe acestea.

Principiul tactic fundamental almujahedinilor era acela de a evitaacţiunile deschise cu forţele sovietice,acţionând în detaşamente mici, careluau prin surprindere inamicul, retră-gându-se apoi în locuri sigure, greuaccesibile pentru structurile de luptăsovietice dotate cu tehnică de luptăimproprie câmpului de luptă.

Asemenea vietnamezilor, mujahe-dinii afgani şi-au asimilat tacticile degherilă din învăţăturile lui Mao, spriji-nul lor bazându-se pe întreaga popu-laţie. Pentru a evita pierderile în urmaloviturilor de aviaţie şi artilerie, deta-şamentele rebelilor rămâneau disper-sate, trăind printre localnici şi schim-bându-şi frecvent amplasamentele25.

În toate situaţiile, loviturile prinsurprindere conjugate cu manevraforţelor independente au reprezentatprincipiile de bază ale tacticilor degherilă utilizate de mujahedini, atacu-rile producându-se, de regulă, la

întoarcerea trupelor în bazele de dis-punere. De asemenea, acţiunile petimp de noapte erau preferate celordesfăşurate ziua, reuşind să-şi infiltre-ze oamenii în poziţiile sovietice, săocupe poziţii tactice puternice înteren şi să deschidă focul în zori asu-pra trupelor sovietice care tocmai sedeşteptau. După îndeplinirea misiu-nii, rebelii dispăreau din nou, în gru-puri mici, pierzându-se în sălbăticiesau în cadrul comunităţilor localefidele.

În partea a doua a războiului, ope-raţiile aeriene s-au diminuat, în prin-cipal datorită sistemului de racheteantiaeriene ghidate Stinger, primit dela americani, care sporeşte pierderilesovieticilor, ce se văd nevoiţi să execu-te acţiuni de luptă aeriene de la înălţi-me mare, reducându-se simţitor efi-cienţa acestora asupra obiectivelor dela sol. De asemenea, misiunile aerienelogistice sunt diminuate ca număr şispre sfârşitul războiului sunt abando-nate complet, obligând trupele şi pro-viziile la deplasarea pe sol, cu perico-lul aferent al ambuscadelor şi al amâ-nărilor.

Accentuarea presiunii externe şivenirea la putere a lui MihailGorbaciov în 1985 decide soarta aces-tui război confuz şi lipsit de perspecti-vă. Într-o şedinţă a Biroului Politic din13 noiembrie 1986 acesta decide sărenunţe la acest război costisitor şinepopular, atât în URSS cât şi înîntreaga lume: „Am luptat înAfganistan timp de şase ani. Dacă nune revizuim atitudinea, vom continuasă mai luptăm încă 20-30 de ani …Armata noastră trebuie să înţeleagă cănu a învăţat nimic din acest război …O să luptăm în continuare la nesfârşit,pentru a demonstra că trupele noastrenu sunt capabile să facă faţă situaţiei? Trebuie să punem capăît acestui pro-ces cât mai curând posibil”26.

Astfel, la 14 aprilie 1988, laGeneva, SUA şi URSS semnează unacord care prevedea retragerea trupe-lor sovietice, crearea unui stat afganneutru şi repatrierea milioanelor derefugiaţi afgani27.

Haos şi război post-războiRetragerea sovieticilor din

Afganistan se finalizează în februarie1989, însă nu aduce liniştea mult visa-tă atât de poporul afgan cât şi de

comunitatea internaţională. Astfel,guvernarea comunistă instalată deruşi în 1986 şi condusă autoritar depreşedintele Muhamad Najibullaheste răsturnată de la putere la 16 apri-lie 1992, în urma ofensivei mujahedi-nilor conduşi de generaliiBurhanuddin Rabbani, Ahmad ShahMasud şi Abdul Rashid Dostum, lideriai unor fracţiuni aflate în competiţiapentru putere, care la 28 aprilie 1992,proclamă Afganistanul republică isla-mică, iar la 2 ianuarie 1993, liderultadjik B. Rabbani devine preşedinte29.

Datorită intereselor divergente, adivizărilor politice după criterii etniceşi religioase, ostilităţilor între fracţiu-nile şi clanurile locale, un an mai târ-ziu – 1994 – se remarcă prezenţa înconflict a unei noi mişcări armateintransigente, cea a talibanilor subconducerea mollahului MuhammadOmar.

Mişcarea talibană, constituită dintineri de etnie paştună, seminarişti aişcolilor coranice din perioada ocupa-ţiei sovietice manifestă ostilitate şisuspiciune faţă de cultură şi tot ceeace înseamnă modernism şi modernita-te, iar războiul constituie singuraalternativă acceptată. „Simpla lor cre-dinţă într-un islam mesianic, puritanconstituia singurul stâlp de care seputeau agăţa şi care dădea un sensvieţii lor”31.

Susţinătorul principal al mişcăriitalibane a fost Pakistanul, stat cu inte-rese geostrategice şi economice înregiune, aflat în competiţie cu Indiaprivind controlul Afganistanului,generată de poziţia sa în Asia, în spe-cial pentru aducerea hidrocarburilordin Turkmenistan în deplină siguran-ţă. Ori, în opinia Pakistanului, în con-diţiile în care ţara era frământată derăzboaie între diverse clanuri, unifica-rea sub conducerea talibanilor31 ar figarantat siguranţa transporturilor.

Astfel, puternic susţinută dePakistan, mişcarea talibană ajunge înscurt timp o forţă de peste 20.000 deluptători, bine înarmaţi, dotaţi cu tan-curi, artilerie, aviaţie şi beneficiind deconsilierea instructorilor pakistanezi.Alături de sprijinul extern, susţinereainternă a populaţiei afgane, sătulă deluptele interminabile între fracţiunilerivale, conduce la instalarea talibani-lor la putere. Odată ajunşi la conduce-rea statului, talibanii impun un isla-mism extrem de rigid, închizând cine-



mult, conducerea sovietică subesti-mează potenţialul mujahedinilor, pre-supunând în mod eronat suprimarearapidă a acestora concomitent cu întă-rirea armatei guvernamentale afgane.

Pe de altă parte, invazia sovieticăavea să constituie un liant pentru gru-pările divergente afgane, care, reuşescsă treacă peste deosebirile etnice şi săse unească în lupta împotriva ocupan-ţilor sovietici şi a regimului lui BabrakKarmal. Astfel, pentru afgani, a deve-nit o cauză sacră aceea de a se opuneguvernului instalat de URSS, ireconci-liabila opoziţie devenind un fel de statîn stat.

Tinerii intelectuali ca Ahmed ShahMassoud, puternic influenţaţi delucrările unor clasici islamişti, dejarevoltaţi faţă de propriul guverncomunist, se lansează în bătălia împo-triva trupelor sovietice invadatoare. Eitransformă războiul împotriva sovieti-cilor într-un jihad aproape global,care includea şi un grup de simpati-zanţi din lumea arabă, care au formatîn cele din urmă Al Qaida.

În realitate, invazia sovietică a bul-versat întreaga ţară, făcând ca grupă-rile islamiste divergente să se uneascăîn lupta comună atât împotriva inva-datorilor, cât şi a propriului guvernsub stindardul jihadului afgan, rezis-tenţei locale alăturându-i-se voluntariveniţi din ţările arabe, voluntari cevor fi instruiţi în taberele de antrena-ment din Pakistan15.

Pe aceste coordonate, SUA întreză-resc ocazia de a plăti poliţa Uniunii

Sovietice pentru eşecul suferit înVietnam şi decid să susţină rezistenţaafgană, încurajând, în acelaşi timp, şistatele arabe să se alăture coaliţieiantisovietice16. La apelul SUA,Beijingul condamnă, la rândul său,invazia sovietică şi acordă sprijin for-mării luptătorilor afgani17. Astfel, SUAşi China devin participante active ladebandada din Afganistan, ambeledorind să-şi promoveze influenţa înzonă. În Pakistan se stabilesc tabere deinstrucţie şi baze logistice pentru a-iajuta pe mujahedini, Statele Unite şialte ţări începând să aducă materialemilitare şi instructori. Ofiţerii pakista-nezi conduceau taberele şi supervizauinstrucţia trupelor rebele18, taberecare astăzi reprezintă bazele de pleca-re ale actualilor insurgenţi afgani înacţiunile duse împotriva noilor ocu-panţi.

Înainte de invazia sovietică, rebeliiafgani erau înarmaţi cu puşti britanicedemodate şi pistoale mitralieră deasalt AK-47 sovietice, ulterior aceştiaprimind aruncătoare de mine cal. 82mm, tunuri fără recul de 75 mm, pre-cum şi variante chinezeşti ale arma-mentului uşor antiaerian cu racheteleZPY2 şi SAM7 şi aruncătoare portativede grenade RPG7 din Egipt19.

În plus, rebelii primesc cantităţiimpresionante de articole de uzcomun ca alimente, îmbrăcăminte,încălţăminte, pături şi corturi, acesteafiind remise de SUA prin intermediulaltor ţări, dar şi de China sau de alteţări vecine sau solidare luptei împotri-

va ocupaţiei sovietice.Dacă iniţial ajutorul oferit de SUA

mujahedinilor a fost mai discret, înmartie 1985 preşedintele RonaldReagan semnează Directiva 166/Hotărârea de Securitate Naţională,prin care autoriza sporirea ajutoruluimilitar acordat rebelilor afgani în sco-pul clar afirmat de a-i îndepărta peruşi din Afganistan20. Ca urmare a noiipolitici, o impresionantă cantitate dearmament şi echipamente militareamericane sunt furnizate mujahedini-lor, iar începând cu anul 1986,Pentagonul aprobă livrarea de racheteStinger, care paralizează în scurt timpaviaţia sovietică. În plus, americaniiasigură afganilor o serie de informaţiiprivind ţintele sovieticilor, planuripentru operaţiile militare bazate pedatele obţinute de sateliţi şi prin mij-loace de transmisiuni21.

La rândul lor, ţările arabe, în spe-cial Arabia Saudită, acordă un sprijinsubstanţial rezistenţei afgane, jucândun rol important în aprovizionarea şirecrutarea gherilelor afgane.

Acţiunile de luptă au creat proble-me deosebite soldaţilor sovieticinevoiţi să opereze într-un teren cu unclimat extrem de incomod şi periculos.Aceştia aveau de luptat împotrivaunor fanatici hotărâţi, care îşi apăraupatria şi erau obişnuiţi cu condiţiilegeografice, nimic din ceea ce întâl-neau militarii sovietici aici neregăsin-du-se în instrucţia sau experienţa lorprofesională. Interesant este că mulţisoldaţi sovietici erau de confesiune



l O explozie controlată

de invadatori;•plătirea de subvenţii liderilor

locali sau warlorzilor pentru a menţi-ne o situaţie calmă; are efecte limitateîn timp;

•evitarea implicării militarilor coa-liţiei în lupta împotriva criminalilorlocali; acţiune cu efecte limitate întimp, generatoare de consumuri mate-riale şi morale imense, datorită impli-cării pe două fronturi – contrainsur-genţă şi criminalitate de drept comun.

Posibile soluţii:•asigurarea unei abordări multila-

terale din partea comunităţii interna-ţionale prin implicarea alături deNATO a puterilor regionale, cum ar fiChina, India şi Rusia;

•respectarea culturii şi istorieiafgane;

•asigurarea accesului la viaţa poli-tică a populaţiei, prin alegeri regiona-le şi naţionale;

•contactul permanent cu popula-ţia prin asigurarea proiectelor deinfrastructură;

•dezvoltarea încrederii populaţieilocale prin asigurarea de fonduri sufi-ciente pentru şcoli, spitale, reţeaua dedrumuri şi eficientizarea administra-ţiei locale.

Orice strategie de combatere ateroriştilor trebuie să se bazeze pe oînţelegere profundă a comportamen-tului şi mentalităţii acestora. Cu altecuvinte, ce transformă oamenii obiş-nuiţi în fanatici care folosesc violenţapentru scopuri politice? Explicaţiacomportamentului lor se regăseşte nuîn modul în care gândesc, ci în modulcum simt. Deoarece indignarea moralăse transformă adesea în extremism, iarviolenţele sunt considerate ca parte aunei strategii unificate împotriva occi-dentului, generatoare de fantezii eroi-ce, ca reacţie la umilinţele suferite de-a lungul timpului de lumea islamică.

Pe de altă parte, motivele războiu-lui nu par nici acum prea evidente,după mulţi ani de la declanşarea aces-tuia. Însă patru motive fundamentales-au conturat în timp şi par a fi logice:

• Rezervele imense de pe teritoriulrusesc de la Marea Caspică;

• Traficul ilegal de droguri;• Gravele atacuri la adresa dreptu-

rilor fundamentale ale oamenilor;• Profituri imense pentru cei care,

tradiţional, beneficiază de pe urmarăzboaielor locale.

Terorismul radical islamist nu va

dispărea niciodată învins de Occident.Terorismul va dispărea, cel mai proba-bil din motive interne – dacăOccidentul va avea discernământul şiputerea de a-i permite să îşi continuecursul şi să piară. Cheia spre succeseste acţiunea fermă spre limitareaprocesului de atragere de noi membri,fapt ce va determina autodistrugerea.

Din aceste considerente, nu estenevoie ca starea conflictuală dinAfganistan să fie continuată sub omantie luminoasă a reconstrucţiei şidemocratizării forţate. Pentru căinsurgenţii afgani consideră că nimicnu este mai glorios decât să se luptecu soldaţii în uniformă ai singureisuperputeri mondiale. De aceea, luptaîmpotriva acestor terorişti sau insur-genţi trebuie demilitarizată şi trans-formată în luptă pentru respectarealegii, prin colaborare constructivăîntre ţările vecine, iar rolul militar tre-buie limitat la a nu permite terorişti-lor să-şi asigure o zonă unde să sesimtă siguri.

Oricât de sumbre ar putea păreaperspectivele, în Afganistan existăingredientele pentru succes. În anii'70, Afganistanul era o ţară stabilă,aflată pe drumul spre dezvoltare, şiexistă încă o generaţie mai în vârstă cucapacităţi profesionale, precum şi ogeneraţie tânără, entuziastă şi dornicăde pace. n

NOTE:1Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion

Nicolae, Enciclopedia statelor lumii,Editura Memoria, Bucureşti, 2005,p.15

2Cf. Oleg Sarin, Lev Dvoretsky,Război contra speciei umane, EdituraAntet, Bucureşti, 1997, p.246

3Ibidem4Radu Bogdan, Fundamentalismul

islamic (II), în revista Historia nr. 76 /2008, p.31

5Oleg Sarin, Lev Dvoretsky, Războicontra speciei umane, Editura Antet,Bucureşti, 1997, p.247

6*** Acte de politică externă aU.R.S.S., VOL. 4, p.94-95

7O.Savin, Op.cit., p.2558A naţionalizat băncile, a introdus

program fix de muncă şi concedii cuplată, a ameliorat învăţământul şi aextins asistenţa medicală, a împărţitpământurile (Cf. O.Sarin, Op.cit.,

p.256).9Radu Bogdan Păun, Op.cit., p.3110Gheorghe Onişor, Istorie contem-

porană universală după 1945, EdituraFundaţiei României de Mâine,Bucureşti, 2004, p.98.

11Gh. Onişor, Op.cit., p.9912Ibidem, p.9813Ibidem.14Potrivit colonelului KGB Oleg

Gordievski, preşedintele afgan esteasasinat de către o echipă specialăSpetsnaz desantată pe aeroportul dinKabul (Cf. Christopher Andrew şi OlegGordievski, KGB – Istoria secretă aoperaţiunilor sale externe de la Leninla Gorbaciov, Editura ALL, Bucureşti,1994, p.411-412)

15Radu Bogdan Păun, Op.cit., p.3216Ali Laëdi, p.8017Ibidem18O Sarin, Op.cit., p.25919Ibidem, p.16020Jeffrey T. Richelson, Un secol de

spionaj. Serviciile de informaţii însecolul XX, Editura Humanitas,Bucureşti, 2000, p.462.

21Ibidem.22O. Sarin, Op.cit., p.261

Unele dintre acestea au constituitbaza creării actualelor FOB-uri decătre aliaţi care par să repete greşelilefoştilor invadatori.

23O. Sarin, Op.cit., p.26224Ibidem, p.26525Apud Vasile Mitrokhin,

Christopher Andrew, Op.cit., p.38326Radu Bogdan Păun, Op.cit., p.3327Apud Tiberiu Tănase, Războiul

din Afganistan în dosarele istoriei, anII, nr.10 (15), 1997, p.53

28Tarik Ali, Ciocnirea fundamenta-lismelor. Cruciade, jihaduri şi moder-nitate, Editura Antet, Bucureşti, 2006,p.188

29Talibanii erau în cea mai mareparte de etnie paştună, etnie ce popu-la nord-vestul pakistanez, în jurul ora-şului Pashawar, regăsindu-se totodatăîn număr mare în corpul ofiţerilor dinarmată şi serviciile speciale.

30Numai în 2007 în Pakistan auavut loc 45 de atentate sinucigaşe cubombă, mai mult decât dublul celordin perioada 2002-2006, plus ucide-rea unor lideri locali, inclusiv a fostu-lui prim-ministru, doamna BenazitBhutto. Astfel, după Irak şi Afganistan,Pakistanul a suferit cele mai multepierderi din cauza teroriştilor sinuci-gaşi decât oricare altă ţară.



matografele, declarând în afara legiimuzica şi dansul, interzicând consu-mul de alcool şi implementând un sis-tem riguros de respectare a codului deconduită tribală paştun şi a shariei. Deasemenea, bărbaţii sunt obligaţi săpoarte barbă, în timp ce femeilor li seimpune să se ascundă complet subburka, un văl prevăzut doar cu o des-chidere zebrelită în jurul ochilor, li seinterzice să aibă un serviciu, iar fetelenu mai au acces la nici o formă deînvăţământ.

război continuuCa o consecinţă a atentatelor tero-

riste de la 11 septembrie 2001,Afganistanul devine curând o ţintă„facilă”, fapt ce determină constitui-rea unei coaliţii antiteroriste interna-ţionale sub conducerea SUA, cu douăobiective evidente: eliminarea „inami-cului public nr.1” Osama bin Laden,vechiul partener al SUA din vremurileluptelor împotriva Uniunii Sovietice înAfganistan, considerat acum ca fiindorganizatorul atentatelor şi responsa-bil cu înlăturarea guvernului talibande la putere, şi democratizarea şireconstrucţia statului afgan. Ambeleobiective păreau generoase şi toatălumea occidentală este de părere căbuna intenţie va avea efecte pozitiveasupra acestui stat greu încercat deistorie şi de propriile schisme.

Observatorii internaţionali ajung

la concluzia că Pakistanul ar trebui sădevină frontul central în lupta împo-triva terorismului şi că guvernele res-pective ar trebui să joace un rol cen-tral în această luptă.

După 9/11, Pakistanul plăteşte unpreţ imens pentru colaborarea cuSUA, regimul generalului PervezMusharraf pierzând sprijinul liderilortribali şi implicit alegerile prezidenţia-le, contribuind direct la o înmulţire aatacurilor teroriste în regiune.

La fel ca în multe alte ţări, dar pro-babil într-o măsură mai mare, stabili-tatea Afganistanului este influenţatăde relaţiile cu vecinii săi. Momentan,ţara reprezintă un „câmp deschis”pentru diversele interese convergenteexistente la nivel regional şi global:competiţia dintre Pakistan şi India pede o parte, dintre Iran şi Statele Unitepe de altă parte, precum şi infuenţeleChinei, Rusiei şi Arabiei Saudite.

Dintre toate acestea, cea maiimportantă şi în acelaşi timp cea maisolicitantă relaţie este cea dintreAfganistan şi Pakistan în ceea ce pri-veşte statutul regiunii de graniţă.Există un enorm potenţial al cooperă-rii economice în domeniul comercialşi energetic şi al cooperării interstata-le pentru combaterea extremismului,îmbunătăţirea guvernării şi a standar-delor de viaţă a triburilor stabilite înzona de frontieră. Disputele teritoria-le nerezolvate încă de linia „Durand”sunt accentuate de teama

Pakistanului vis-a-vis de hegemoniaIndiei, iar istoria conflictelor recentedintre cele două naţiuni măreşte încontinuare posibilitatea confruntări-lor directe sau indirecte dintre ele. Deasemenea, grupările militante dinzonă, sprijinite anterior de Pakistanpentru acţiunile din Kashmir şiAfganistan sunt acum greu de contro-lat, ameninţând chiar stabilitateainternă a ţării.

ConcluziiÎn contrainsurgenţă, obiectivul

principal este atragerea populaţiei departea forţelor coaliţiei internaţionale.Pentru a avea succes sunt câtevalucruri care trebuiesc evitate, precumar fi:

•impunerea unui „guvern mario-netă” fără legitimitate;

•impunerea unei ideologii diferiteafganilor; fapt dovedit a nu da rezul-tate, pentru că religia şi societateaAfganistanului este foarte rigidă şideloc deschisă „ideilor progresistestrăine”;

•activităţile militare permanente,ce nu asigură succesul pe termen lung;ele pot provoca o puternică opoziţie şiun puternic sprijin asigurat insurgen-ţilor de către populaţie şi pot afectadramatic moralul trupelor proprii;

•sporirea numărului militarilor;poate avea efecte colaterale grave,generând în opinia localnicilor ideea



l La plecare în misiune

Colonelul Marius-Gabriel Faur este absolvent al Liceului militar „Mihai Viteazu”, promoţia 1987 şi al Şcolii militare de ofiţeriactivi de artilerie şi topogeodezie „Ioan Vodă”, specialitate artilerie terestră şi rachete, promoţia 1990. A îndeplinit funcţii de

comandat de subunitate elevi/studenţi şi de instructor în aceeaşi instituţie de învăţământ, în perioada 1990-2001. Din anul 2001 şi pânăîn prezent îşi desfăşoară activitate în structura de operaţii a Statului Major al Forţelor Terestre. În această perioadă a îndeplinit funcţii deofiţer de stat major, şef de compartiment şi şef de birou, la Comandamentul Forţelor Terestre, ulterior Componenta Operaţională Terestră.

Maiorul Nelu-Sandu Zaharia este absolvent al Institutului Militar de Tancuri „Mihai Viteazul”, Piteşti, promoţia 1996, specialitateamilitară tancuri. A îndeplinit funcţii de comandant pluton tancuri şi comandant companie tancuri, ofiţer în cadrul compartimentului



C eremonia de predare-primire a preşedinţieiComitetul Director Politico-Militar (PMSC) alProcesului reuniunilor miniştrilor apărării din

sud-estul Europei (South Eastern Defense Ministerial –SEDM) şi a comenzii Brigăzii Multinaţionale din Sud-EstulEuropei (South Eastern Europe Brigade-SEEBRIG) s-a desfă-şurat în data de 11 septembrie 2013, la sediul comanda-mentului brigăzii din Larissa, Grecia, unde Statul Major alForţelor Terestre, ca de fiecare dată, a participat cu o subu-nitate din cadrul Batalionului 341 Infanterie.

Pe timpul ceremoniei a fost predată comanda SEEBRIG,de la Naţiunea 5 (FYROM) la Naţiunea 7 (Turcia), închein-du-se astfel, un ciclu complet de asigurare a comenzii, decătre fiecare naţiune membră (7 naţiuni3). Generalul debrigadă Zdravko POPOVSKY (Naţiunea 5) a predat comandageneralului de brigadă Hakan ESER (Naţiunea 7). Naţiunea7 a mai deţinut comanda SEEBRIG în perioada 1999 – 2001,pe timpul cât comandamentul brigăzii a fost dislocat laPlovdiv, Bulgaria.

Această ceremonie a avut o semnificaţie deosebită şi oimportanţă mai mare pentru ţara noastră decât pentrucelelalte naţiuni membre, întrucât preşedinţia ComitetuluiDirector Politico-Militar al Forţei Multinaţionale de Pacedin Sud–Estul Europei (PMSC) a fost preluată, pentru 2 ani,de Naţiunea 6 (România) de la Naţiunea 4 (Italia). Funcţiade preşedinte al PMSC va fi îndeplinită de domnulSebastian HULUBAN, secretar de stat pentru politica deapărare şi planificare şi va fi sprijinit de secretariatulSEDM-CC/PMSC, pe parcursul următorilor doi ani.

Procesul reuniunilor miniştrilor apărării dinsud-estul europei (SeDM)

Forţa Multinaţională de Pace din Sud-Estul Europei(MPFSEE), funcţionează sub egida iniţiativei regionale inti-tulată, Procesul reuniunilor miniştrilor apărării din sud-estul Europei (South Eastern Defense Ministerial – SEDM).SEDM are drept scop intensificarea procesului de înţelegereşi de cooperare politico-militară regională, process menitsă contribuie la întărirea stabilităţii şi a securităţii înEuropa de Sud-Est. La această iniţiativă participă o serie de

state din regiune,atât membreNATO, UE sau PfP,cât şi ne-membreNATO sau UE,după cum urmea-ză: Albania,Bulgaria, Bosnia-H e r ţ e g o v i n a ,Croaţia, Grecia,Italia, FYRM a c e d o n i a ,M u n t e n e g r u ,R o m â n i a ,Slovenia, Serbia,Turcia, StateleUnite şi Ucraina.Georgia şiR e p u b l i c aMoldova au statutde observator încadrul acestei ini-ţiative. Anual, lanivelul SEDM sedesfăşoară câte o reuniune a miniştrilor apărării, cu carac-ter decizional, şi câte o reuniune a locţiitorilor şefilor destate majore generale, pentru consultări militare.

În cadrul SEDM se mai derulează alte şase proiecte: (1)Reţeaua de instruire prin simulare în Sud-Estul Europei(SEESIMNET), (2) Reţeaua de telemedicină pentru interco-nectarea spitalelor militare din statele membre SEDM(SEDM/IMIHO), (3) Sprijinul ministerelor apărării în dome-niul neproliferării Armelor de Distrugere în Masă, securita-tea frontierelor şi lupta împotriva terorismului (CBSC), (4)„Senior Female Leaders In Security And Defence” (SFLSD),(5) Iniţiativa de Construire a Integrităţii (BII) şi (6) Procesulde evaluare strategică a SEDM.

Reţeaua de instruire prin simulare din Sud-EstulEuropei (SEESIMNET) este un proiect care vizează furniza-rea arhitecturii necesare pentru organizarea de exerciţiiasistate de calculator (CAX) şi pentru alte nevoi de gestio-

Participarea forţelor terestre la iniţiativele de cooperare regională în domeniul securităţiiColonel dr. Marius FAURMaior Nelu ZAHARIA



7

E chipa de legătură (Romanian Liaison Team – ROULNT) reprezintă elementul specializat al StatuluiMajor General la Comandamentul Regional Sud

(Regional Command South – RC- S HQ) din cadrul ForţeiInternaţionale de Asistenţă pentru Securitate - ISAF, dinAfganistan. ROU LNT are rolul de a asigura informarea şiconsilierea factorilor de decizie politico-militară din ţarăasupra aspectelor referitoare la constituirea, pregătirea şisusţinerea pachetului naţional de forţe, în raport cu intere-sul naţional şi cu cerinţele operaţionale necesare susţineriiobiectivelor operaţiilor desfăşurate de contingentul româ-nesc, dislocat în zona de sud a Afganistanului.

În ziua de 9 decembrie 2011, la sediulComandamentului Regional Sud din Kandahar, Afganistan,s-a desfăşurat ceremonia de încheiere a perioadei de misiu-ne pentru personalul din compunerea Echipei de legăturăa SMG, care urmează să se întoarcă acasă.

Cu această ocazie, au fost prezentaţi şi noii membri aiEchipei de legătură a SMG, sosiţi de curând în teatrul deoperaţii, pentru a-şi desfăşura activitatea în cursul urmă-toarelor şase luni. Ceremonia de predare, respectiv de pri-mire a ştafetei de către noii membri ai Echipei de legăturăa SMG s-a desfăşurat sub conducerea locţiitorului coman-dantului RC-S HQ, generalul de brigadă australian JamesField, responsabil de conducerea operaţiilor de securitate şistabilitate, în sprijinul proiectelor de reconstrucţie şi dez-voltare în zona de responsabilitate a acestui comandament.Militarilor români li s-au alăturat, ca invitaţi de onoare,şefii tuturor secţiunilor (branch- urilor) din cadrulComandamentului Regional Sud, în frunte cu şeful de statmajor, colonelul american Karl Reed. Cuvintele de aprecie-re la adresa activităţii foştilor componenţi, precum şi celede încurajare şi succes adresate noilor componenţi ai

Echipei de legătu-ră a SMG nu aulipsit pe timpulc e r e m o n i e i .Acestea au fostreluate şi încadrul întâlniriipe care coloneluldr. Vasile Soare,c o m a n d a n t u lComponentei deC o n d u c e r eOperaţii Curente,aflat până decurând la condu-cerea ROU LNT, şicolonelul MirceaMîndrescu, şefulde stat major alC o m p o n e n t e iO p e r a ţ i o n a l eTerestre dincadrul SMFT, noulşef al Echipei delegătură a SMG, au avut-o cu comandantulComandamentului Regional Sud, generalul-maior americanJames Huggins. Alături de colonelul Mircea Mîndrescu, dincompunerea echipei de legătură a şefului SMG au făcutparte şi cei doi ofiţeri de legătură de operaţii, locotenentcolonelul Marian Ghiţă şi maiorul Ovidiu Lungu, ambii ofi-ţeri fiind selecţionaţi pentru a participa la misiune, din rân-durile ofiţerilor cu experienţă din cadrul Componentei ope-raţionale terestre. n

Rotirea echipei de legătură a SMG la Comandamentul Regional Sud,AfganistanColonel Mircea MÎNDRESCUComandant al Centrului Întrunit de Analiză si Lecţii Învăţate – JALLC, Monsanto, Portugalia

Colonelul Mircea Mîndrescu este absolvent al Liceului Militar „Ştefan cel Mare”, promoţia 1981, al Şcolii Militare de OfiţeriActivi de Transmisiuni, promoţia 1984 şi al Academiei de Înalte Studii Militare, Facultatea de Comandă şi Stat Major, pe care a absol-

vit-o în anul 1991. În anul 2002 a absolvit Cursul avansat de comandă şi stat major - secţiunea forţe terestre în Marea Britanie. Din anul2012 este doctor în ştiinţe militare.

În perioada 1984 -1989 a îndeplinit funcţia de comandant pluton elevi ofiţeri în cadrul instituţiei militare pe care a absolvit-o, iar înperioada 1991 – 1999 a îndeplinit diferite funcţii în unităţi şi mari unităţi de paraşutişti şi în cadrul Centrului de Pregătire prin Paraşutareal Comandamentului Trupelor de Paraşutişti.

În perioada 1999-2003 ofiţerul a îndeplinit funcţia de şef Birou secretariat din Secţia secretariat, personal şi probleme administrativedin subordinea secretarului de stat pentru politici de apărare şi a asigurat funcţia de şef al Secţiei relaţii militare bilaterale în cadrulDepartamentului integrare Euro-Atlantică şi relaţii militare internaţionale. Din anul 2003 până în anul 2007 a fost consilier pentru apărareîn cadrul misiunii României la NATO, iar la începutul anului 2007 a fost numit şef Birou iniţiative cooperare NATO din Secţia NATO în cadrulDirecţiei politici de apărare din Departamentul pentru politica de apărare şi planificare. Între anii 2008 şi 2010 ofiţerul şi-a desfăşurat acti-vitatea în cadrul Colegiului Naţional de Apărare, ocupând pe rând funcţiile de director adjunct pentru învăţământ şi şef al ColegiuluiNaţional de Apărare. În perioada 2010 – 2013 a fost şef de stat major al Componentei Operaţionale Terestre, perioadă în care a participatla o misiune în Teatrul de Operaţii Afganistan (decembrie 2011 – iunie 2012) ca şef al echipei de legătură la RC-SOUTH.

Începând cu data de 27.07.2013, colonelul Mircea Mîndrescu îndeplineşte funcţia de comandant al Centrului întrunit de analiză şi lecţiiînvăţate - JALLC, Monsanto – Portugalia, din cadrul Comandamentului Aliat pentru Transformare al NATO.



nare a informaţiilor, precum şi mijloa-cele de a răspunde la situaţiile decriză reale. În principiu, o dată la doiani se desfăşoară exerciţiul de instrui-re prin simulare asistat de calculator„SEESIM” (SEESIM 04 Turcia, SEESIM06 România şi FYR Macedonia, SEESIM08 Bulgaria, SEESIM 10 Albania şi SEE-SIM 12 Bulgaria. În anul 2006,România a găzduit, împreună cuFYROM, exerciţiul „SEESIM 06”, alcărui scenariu a urmărit coordonarea,în plan regional, a acţiunilor de inter-venţie în caz de dezastre naturale.

Reţeaua de telemedicină pentruinterconectarea spitalelor militare dinstatele membre SEDM (SEDM/IMIHO)are ca scop utilizarea sistemelor infor-matice şi de comunicaţii pentru aacorda asistenţă medicală la distanţăprin reţeaua INTERNET. Conducereaproiectului este asigurată de Grecia.

Grupul de lucru pentru sprijinireaministerelor apărării pentru neproli-ferarea Armelor de Distrugere înMasă, securitatea frontierelor şi luptaîmpotriva terorismului (CBSC) vizeazădezvoltarea mecanismelor juridice,promovarea unei legislaţii unitare şimultiplicarea eforturilor mecanisme-lor de cooperare pentru îmbunătăţi-rea cooperării interagenţii în comba-terea riscurilor neconvenţionale laadresa securităţii regionale.Conducerea proiectului este asiguratăpentru o perioadă de un an de statelemembre prin rotaţie.

„Female Leaders In Security AndDefence” (SFLSD), proiect propus decătre Bulgaria se află în proces deaprobare. Prin dezvoltarea acestui pro-iect, SEDM reafirmă rolul important alfemeii în prevenirea şi rezolvarea con-flictelor din regiune şi accentueazănecesitatea participării, în mod egal, laprocesul de promovare a păcii şi secu-rităţii, precum şi la procesul de luare adeciziei. În opinia noastră, conceptuleste asemănător celui denumit FemaleEngagement Team, care deja a fostadoptat şi implementat în teatrele deoperaţii de Forţele Terestre române.

Iniţiativa de Construire aIntegrităţii (BII), proiect propus, deasemenea, de către Bulgaria care arela bază o decizie EAPC, destinată dez-

voltării dialogului politic şi cooperăriipractice şi sprijinirii statelor dinBalcanii de Vest în consolidarea rela-ţiilor cu Alianţa Nord-Atlantică.

Procesul de evaluare strategică aSEDM trebuie să conducă către rezul-tate concrete pentru a ajuta transfor-marea iniţiativei într-un instrumenteficient pentru Europa de Sud-Est.

forţa Multinaţională de Pacedin Sud-estul europei

(MPfSee) Structura care gestionează Forţa

Multinaţională de Pace din Sud-EstulEuropei (MPFSEE) este ComitetulDirector Politico-Militar (PMSC) iartoate proiectele procesului SEDM suntgestionate de Comitetul deCoordonare (SEDM-CC).

Comitetul Director Politico-Militar(PMSC) este constituit în calitatea deorganism executiv comun de suprave-ghere şi orientare politică pentruactivităţile Forţei. Rolul principal alPMSC este de a asigura supraveghereaîn vederea obţinerii conformităţii şiarmoniei cu scopurile şi principiilestabilite în acordul de constituire.PMSC elaborează orientările generalepe care le supune aprobării reuniuni-lor miniştrilor apărării, necesarefuncţionării şi angajării eficiente aForţei, în următoarele domenii: a)programul anual de exerciţii şi pregă-tire, b) administrarea şi coordonareadatelor cu privire la contribuţiile deforţe, c) propunerile cu privire laposibilele desfăşurări în teatrul deoperaţii, d) orientările generale cuprivire la angajarea într-o operaţie,directivele referitoare la folosireaSEEBRIG şi la regulile de angajare, e)sprijinul logistic, cerinţele şi capacită-ţile de mişcare şi de transport, f)bugetul comun, g) restructurareaForţei şi organizarea activităţii decomandă şi control, h) relaţiile custructurile similare din cadrul O.N.U.,N.A.T.O., O.S.C.E. şi U.E., j) politica deinformare publică, i) revederea acor-dului de constituire şi a documente-lor conexe şi, nu în ultimul rând, k)probleme privind interoperabilitateaşi standardizarea.

PMSC examinează noile solicitări,care includ şi realocarea posturilor înComandamentul Forţei şi participareala MPFSEE şi face recomandări reuniu-nii miniştrilor apărării în vedereaaprobării acestora. În plus, PMSC areîn autoritatea sa a) aprobarea planuri-lor operaţiilor pentru situaţii neprevă-zute, b) monitorizarea elabnorării pla-nurilor de operaţii şi supunerea spreaprobare miniştrilor apărării, c) stabi-lirea standardelor pentru instruire, d)aprobarea documentelor cu caracterdoctrinar pentru MPFSEE, e) aproba-rea planurilor de instruire elaboratede către Comandamentul Forţei şi f)constituirea echipelor comune de eva-luare a nivelului stării de pregătire aunităţilor în conformitate cu standar-dele şi regulile stabilite.

PMSC înaintează spre examinarerapoarte reuniunilor miniştrilor şişefilor apărării ai naţiunilor membre,anual şi/sau ori de câte ori este nece-sar. Ţara care deţine preşedinţia ini-ţiativei organizează anual reuniunileSEDM-CC şi PMSC (de regulă câte douăpe an). Preşedinţia SEDM-CC şiPMSC/MPFSEE este asumată pentru operioadă de doi ani de statele membreprin rotaţie. Această a fost asigurată înperioada 1999-2001 de Grecia, înperioada 2001-2003 de România, înperioada 2003-2005 de Turcia, înperioada 2005-2007 de Albania, înperioada 2007-2009 de FostaRepublică Iugoslavă a Macedoniei, înperioada 2009-2011 de Bulgaria, iarîn perioada 2011-2013 de Italia. Înperioada 2013-2015 preşedinţia va fiasigurată din nou de România.

Propunerea de înfiinţare a ForţeiMultinaţionale de Pace, de valoare bri-gadă (SEEBRIG), a fost lansată cu oca-zia reuniunii miniştrilor apărării dinsud-estul Europei desfăşurată la Sofia,în data de 03.10.1997. Statutul, rolulşi misiunile acesteia sunt stipulate înAcordul privind Forţa Multinaţionalăde Pace din Europa de Sud-Est, semnatla Skopje, în 1998. Statele participantela MPFSEE sunt: Albania, Bulgaria,Grecia, Italia, FYR Macedonia,România şi Turcia. La acestea se adau-gă cele cu statut de observator: Bosniaşi Herţegovina, Croaţia, Georgia,



personal, în cadrul Brigăzii 36 Mecanizată Teritorială,în perioada 1996-2001. Din anul 2002 până în anul 2010 a ocupat funcţii de ofiţerde stat major la Şcoala de Maistrii Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre, iar din anul 2010 işi desfăşoară activitatea în cadrul Componenteioperaţionale terestre. A participat la misiuni în TO Afganistan, experienţa dobândită în cadrul acestora fiind valorificată în gestionarea acti-vităţilor internaţionale avute în responsabilitate.

7

Muntenegru, Slovenia, Serbia, SUA şiUcraina. MPFSEE are două componen-te: Brigada din Sud-Estul Europei (SEE-BRIG) - componentă operaţională,multinaţională, a SEDM, cu valoare debrigadă şi Task Force-ul de geniu(Engineer Task Force - ETF) pentruintervenţie la crize umanitare şi asis-tenţă civilă în caz de dezastre.

Valorile care au stat la baza înfiin-ţării MPFSEE sunt ataşamentul faţă descopurile şi principiile prevăzute înCarta ONU, cooperarea politico-mili-tară, ca element cheie a întăririi capa-bilităţilor europene în domeniilesecurităţii şi apărării, dezvoltarea dia-logului şi cooperării dintre ţările dinzona Europei de Sud-Est, creştereainteroperabilităţii şi nu în ultimulrând dorinţa de securitate şi stabilita-tea regională.

Conform acordului de constituire,Forţa Multinaţională de Pace din Sud-Estul Europei nu este îndreptată împo-triva unui alt stat terţ şi nici nu intenţio-nează să formeze o alianţă militară deorice tip, nu este îndreptată împotrivavreunei ţări sau grup de ţări. Iniţiativaeste transparentă şi deschisă şi altor ţăridin regiune „capabile şi doritoare” săcontribuie constructiv la îmbunătăţireacooperării în plan regional şi în cadrulONU, NATO, OSCE şi UE2.

Din punct de vedere al structuriiorganizatorice, Forţa Multinaţionalede Pace din Europa de Sud-Est se com-pune dintr-un comandament (nucleulpermanent de stat major) şi unităţi şisubunităţi de forţe terestre, nefiindprevăzută nici un fel de participare aforţelor aeriene sau navale, cu excep-ţia Echipelor de Control Aerian Tactic.SEEBRIG este o structură de forţe teres-tre „în aşteptare”, care poate fi spriji-nită de elementele altor categorii deforţe, atunci când şi dacă este necesar.

Ulterior constituirii brigăzii,naţiunile membre au hotărât înfiinţa-rea unui Task Force de geniu(Engineer Task Force - ETF)3, în plusfaţă de organizarea şi responsabilită-ţile existente ale SEEBRIG, în scopulasigurării capabilităţilor de interven-ţie umanitară şi pentru ajutor deurgenţă, în cazul producerii unordezastre de mică amploare, pe terito-riul naţiunilor membre.

Unităţile şi subunităţile destinateMPFSEE rămân pe locurile de dislocarede pe teritoriul naţional şi se concen-trează pentru constituirea Forţei în

cazul exerciţiilor şi al activităţilor deinstruire, în conformitate cu progra-mele comune existente, iar pentrusituaţii neprevăzute, în conformitatecu decizia părţilor în acest sens.

Pentru constituirea SEEBRIG,naţiunile membre au desemnat unităţişi/sau capabilităţi separate, careîmpreună cu echipamentul necesar,au fost încorporate în structura brigă-zii. Aceste unităţi rămân în structurade comandă naţională până înmomentul în care sunt declarate gatapentru îndeplinirea misiunii şi suntsubordonate comandantului brigăzii.

Unităţile şi subunităţile românealocate la această iniţiativă sunt asigu-rate de Forţele Terestre, astfel: militaricare încadrează funcţii permanente înNucleul permanent de stat major, unbatalion de infanterie în structurămodulară, un pluton de cercetare, unpluton transport şi o companie degeniu în cadrul Forţei Multinaţionalede Geniu (ETF), care este gestionată,tot de către comandamentul SEEBRIG.

Din punct de vedere al pregătiriipentru misiune, activităţile de instrui-re a unităţilor şi a subunităţilor, exer-ciţiile, vizitele, recunoaşterile, perioa-dele de studiu pentru planificarea şidezvoltarea conceptelor şi a procedu-rilor, pregătirea prin cursuri şi pregă-tirea lingvistică se vor desfăşura astfelîncât să conducă la creşterea operati-vităţii Forţei. Fiecare naţiune membrăeste responsabilă pentru pregătireapropriilor unităţi în locurile de dispu-nere din ţară şi de asigurarea facilită-ţilor de pregătire, în concordanţă custandardele stabilite în comun.Pregătirea comună, care include acti-vităţi de recunoaştere, exerciţii de statmajor, exerciţii în teren şi exerciţii degestionare a crizelor, se va desfăşuraîn conformitate cu programele şi cu

planurile convenite prin consens.Din perspectiva participării la

operaţii sau misiuni, ForţaMultinaţională de Pace din Europa deSud–Est poate fi pusă la dispoziţie,pentru o eventuală angajare, submandat ONU sau OSCE, sub conduce-rea NATO sau UE, în scopul preveniriiconflictelor, dar şi în alte operaţii însprijinul păcii. Aceasta ar putea, deasemenea, să participe la iniţiativeleinternaţionale de tipul „coaliţie devoinţă” sau „în spiritul” PfP. Brigadaeste notificată la ONU şi la OSCE şipoate fi pusă la dispoziţie, în raportcu capabilităţile sale, pentru angaja-rea în prevenirea conflictelor şi înalte operaţii în sprijinul păcii, inclusivîn menţinerea, înfăptuirea şi consoli-darea păcii, precum şi în operaţiuniumanitare. Se poate desprinde astfelconcluzia, potrivit căreia, SEEBRIG nupoate fi angajată în operaţii de impu-nere a păcii (peace enforcement).

Deciziile de participare la operaţiişi pentru desfăşurarea forţelor vorface obiectul consultărilor politico-militare între părţi, la propunereaPMSC, şi se vor aproba de către decătre fiecare naţiune, cu respectareaprocedurilor legale din ţările respecti-ve. Consensul este principiul de bazăcare stă la baza deciziilor care se iau lanivelul acestei iniţiative.

Comandamentul SEEBRIG este găz-duit, pe baza principiul rotirii la fieca-re 4 ani, începând cu data activăriisale, anul 1999, de patru dintre naţiu-nile participante, în următoarea suc-cesiune: Bulgaria, România, Turcia şiGrecia. Comandantul SEEBRIG estenumit de către fiecare naţiune, pebaza principiului rotirii la fiecare 2ani începând de la data activăriicomandamentului (1999). Acelaşiprincipiu se aplică şi pentru asigura-

l Aspect de la exercţiul „SEVEN STARS 2008”





PERIOADA NAŢIUNEA LOCALITATEA A B C D E F G

1999-2001

Albania 1 ×Bulgaria 2 PLOVDIV ×Grecia 3 ×Italia 4 ×FYROM 5 ×România 6 ×Turcia 7 ×

2001-2003

Albania 1 ×Bulgaria 2 PLOVDIV ×Grecia 3 ×Italia 4 ×FYROM 5 ×România 6 ×Turcia 7 ×

2003-2005

Albania 1 ×Bulgaria 2 ×Grecia 3 ×Italia 4 ×FYROM 5 ×România 6 CONSTANŢA ×Turcia 7 ×

2005-2007

Albania 1 ×Bulgaria 2 ×Grecia 3 ×Italia 4 ×FYROM 5 ×România 6 CONSTANŢA ×Turcia 7 ×

2007-2009

Albania 1 ×Bulgaria 2 ×Grecia 3 ×Italia 4 ×FYROM 5 ×România 6 ×Turcia 7 ISTANBUL ×

2009-2011

Albania 1 ×Bulgaria 2 ×Grecia 3 ×Italia 4 ×FYROM 5 ×România 6 ×Turcia 7 ISTANBUL ×

2011-2013

Albania 1 ×Bulgaria 2 ×Grecia 3 LARISSA ×Italia 4 ×FYROM 5 ×România 6 ×Turcia 7 ×

2013-2015

Albania 1 ×Bulgaria 2 ×Grecia 3 LARISSA ×Italia 4 ×FYROM 5 ×România 6 ×Turcia 7 ×

Tabelul nr. 1 • Graficul rotirii posturilor şi a funcţiilor pentru perioada 1999 - 2015

rea preşedinţiei Comitetului DirectorPolitico-Militar. Posibilele schimbăriprivind ordinea de rotire, dacă estecazul, precum şi ordinea de rotiredupă anul 2015 vor fi convenite decătre miniştrii apărării, prin consens.Până la această dată, Bulgaria şiTurcia au înaintat propunerea de agăzdui permanent comandamentulSEEBRIG. Un grafic al rotirii posturilorşi a funcţiilor, pentru perioada 1999 -2015, este prezentat în Tabelul nr.1,unde notaţiile literale au următoareaseminficaţie: A = preşedinţia PMSC,B = comandant SEEBRIG, C = locţiitoral comandantului pentru operaţii,D = Locţiitor al comandantului pentrulogistică, E = şef stat major, F = locţii-tor al şefului de stat major pentruoperaţii, G = locţiitor al şefului de statmajor pentru logistică.

Un rol deosebit de important încadrul acestei iniţiative, cu efectemajore asupra vizibilităţii acesteia înplan regional şi internaţional, l-a avutţara noastră, care pe timpul cât a deţi-nut preşedenţia PMSC, în perioada2001-2003, a desfăşurat o activitatesusţinută pentru popularizarea iniţia-tivei în Europa şi în afara graniţeloracesteia. Tot în această perioadă, caurmare a realizării compatibilităţii şi ainteroperabilităţii la nivelul brigăzii,la iniţiativa preşedintelui român alPMSC, a fost înaintată solicitarea pen-tru certificarea brigăzii de către NATOşi participarea acesteia la misiuneîntr-un teatru de operaţii.

În toamna anului 2004, pe timpulexerciţiul „SEVEN STARS 2004”, desfă-şurat în zona Topraisar, brigada a pro-movat un examen important, structurafiind certificată de către o echipă a JFCNAPOLI, deschizându-se astfel, „porţi-le” participării la misiune. Anul 2005 aconstituit anul pregătirii pentru misiu-ne, exerciţiul „SEVEN STARS 2005”fiind un antrenament operaţional pen-tru participarea la o misiune reală.

Pe timpul Reuniunii locţiitorilorşefilor Statelor Majore Generale dinţările SEDM, desfăşurată la Skopje, înperioada 11–13.05.2005 s-a obţinutconsensul cu privire la desfăşurareaSEEBRIG în Afganistan, în cadrul misiu-nii ISAF pentru asigurarea comenziiKabul Multinational Brigade (KMNB),în perioada februarie – august 2006.Decizia finală privind desfăşurarea înteatrul de operaţii a fost luată laReuniunea miniştrilor apărării din ţări-

le membre SEDM, activitate desfăşura-tă în luna decembrie 2005.

În scopul participării comanda-mentului SEEBRIG la misiune în tea-trul de operaţii din Afganistan, StatulMajor al Forţelor Terestre a pregătit, adotat şi a susţinut financiar companiade stat major şi compania de transmi-siuni, conform standardelor operaţio-nale NATO şi cerinţelor SEEBRIG.Astfel, a fost posibilă participarea înperioada 06.02–06.08.2006, a coman-damentul SEEBRIG, a companiei destat major şi a companiei de transmi-siuni la misiunea ISAF în teatrul deoperaţii din Afganistan, în scopul asi-gurării comanzii KMNB IX.

Principalele misiuni de comanda-mentul SEEBRIG au fost următoarele:(1) conducerea operaţiilor de securi-tate şi stabilitate în aria de operaţiiKabul, (2) asistarea guvernului afganîn asigurarea şi menţinerea unui cli-mat de siguranţă şi securitate înzonă, (3) participarea la realizareaunor proiecte de reconstrucţie ainfrastructurii şi facilităţi din zonăpentru populaţia locală, (4) instrui-rea poliţiei şi armatei naţionale afga-ne, (5) organizarea şi conducereaoperaţiilor CIMIC conform regulilorNATO şi ale ONU.

Compania de stat major, pe timpuldislocării în teatrul de operaţiiAfganistan, a executat următoarelemisiuni, în sprijinul comandamentu-lui SEEBRIG: (1) asigurarea condiţiilornecesare desfăşurării activităţiicomandamentului SEEBRIG în punctulde comandă de bază şi în punctu decomandă de rezervă, (2) asigurareaasistenţei medicale, (3) asigurareasecurităţii şi a pazei locaţiilor aflate înresponsabilitatea comandamentuluiSEEBRIG, (4) asigurarea transportuluipentru personalul comandamentuluiSEEBRIG şi (5) asigurarea mentenan-ţei vehiculelor şi a echipamentelor.

Misiunile Companiei de transmi-siuni au constat în: (1) asigurarea legă-turilor comandamentului SEEBRIGnecesare desfăşurării activităţii în tea-trul de operaţii, (2) asigurarea legături-lor pe timpul transportului în/din tea-trul de operaţii şi (3) asigurarea legătu-rii comandamentului SEEBRIG cu minis-terele apărării ale statelor membre ini-ţiativei şi cu secretariatul SEDM-CC.

Ceremonia de înapoiere din misiu-ne a comandamentului SEEBRIG, acompaniei de stat major şi a compa-

niei de transmisiuni s-a desfăşurat laConstanţa, în data de 11. 08 2006, pefaleza din faţa Casinoului.Responsabilitatea organizării şi desfă-şurării ceremoniei a revenit StatuluiMajor al Forţelor Terestre, sprijinit destructuri din compunerea/subordineaMinisterului Apărării Naţionale şi aStatului Major General.

Apreciem că, participarea coman-damentului SEEBRIG la misiune în tea-trul de operaţii Afganistan a fost unreal succes, iar pentru România esteimportantă, ca urmare a faptului căacest obiectiv al comandamentului afost îndeplinit pe timpul cât comanda-mentul SEEBRIG se afla dislocat pe teri-toriul ţării noastre. Forţele Terestre augestionat întregul proces de planifica-re, organizare şi susţinere logistică aactivităţilor care au determinat obţi-nerea succesului în misiune. Considercă este necesar să subliniez faptul că,cea mai mare contribuţie la misiuneaSEEBRIG, pe timpul misiunii în teatrulde operaţii Afganistan a revenit ţăriinoastre, cu 233 militari.

Cooperarea în cadrul acestei iniţia-tive a contribuit, cu siguranţă, la spo-rirea încrederii şi la apropierea dintrearmatele celor şapte naţiuni membreSEEBRIG şi a evidenţiat relaţiile debună de cooperare între ţări, şi apre-ciem că, poate constitui un modeldemn de urmat şi de alte state dinvecinătatea ţărilor noastre.

România susţine activ dezvoltareacooperării regionale în domeniul sta-bilităţii şi securităţii, cu precădere înEuropa de Sud-Est, ca element esenţialpentru integrarea euro-atlantică aacestei regiuni. n

NOTE1Naţiunea 1-Albania, Naţiunea 2-Bulgaria,

Naţiunea 3-Grecia, Naţiunea 4-Italia, Naţiunea 5-FYROM, Naţiunea 6-România şi Naţiunea 7-Turcia

2Ordonanţa Guvernului României nr. 43 din12 august 1999, pentru ratificarea Acordului pri-vind Forţa Multinaţională de Pace din Europa deSud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998 şia Protocolului adiţional la Acordul privind ForţaMultinaţională de Pace din Europa de Sud-Est, sem-nat la Atena la 12 ianuarie 1999, publicată înMonitorul Oficial nr. 404 din 25 august 1999.

3Ordonanţa Guvernului României, nr. 13 din27 ianuarie 2000 pentru ratificarea celui de-al doi-lea Protocol adiţional la Acordul privind ForţaMultinaţională de Pace din Europa de Sud-Est, sem-nat la Bucureşti la 30 noiembrie 1999, publicată înMonitorul Oficial nr. 36 din 29 ianuarie 2000.



S fârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului alXXI-lea a fost marcat de numeroase tensiuni inte-retnice şi interconfesionale. Deşi cooperarea

regională, în toată această perioadă s-a îmbunătăţit, mediulde securitate din proximitatea României a continuat să fieinstabil. În aceste condiţii, în care riscurile şi ameninţărilela adresa securităţii naţionale şi regionale sunt tot mai evi-dente şi tot mai diversificate, promovarea unor iniţiative decooperare în format bi- sau multilateral, aşa cum esteBatalionul mixt româno-ungar de menţinere a păcii(BMRUMP) sau Forţa Multinaţională de Pace din Sud-EstulEuropei (MPFSEE), pot contribui la transformarea vecinătă-ţii, într-o zonă democratică, prosperă şi stabilă, din punctde vedere al securităţii.

Anul 1998 a devenit un an de referinţă în istoria recen-tă a României şi a Ungarie, dar şi a Europei. Semnarea, întrereprezentanţii României şi cei ai Ungariei, a documentelorde constituire şi de funcţionare a acestei structuri militaremixte, reprezintă actul de naştere a Batalionului mixt româ-no-ungar de menţinere a păcii.

Batalionul mixt româno-ungar de menţinere a păcii con-stituie o premieră la nivel regional, fiind prima structurămilitară mixtă înfiinţată sub această formă, a cărei menireeste asigurarea securităţii şi a stabilităţii regionale.

Batalionul mixt româno-ungar de menţinere a păcii aluat fiinţă la propunerea Ministerului Apărării Naţionale alRomâniei, propunere formulată în luna ianuarie 1997.Această iniţiativă îşi dorea sporirea încrederii şi apropieriidintre cele două armate, concomitent cu asigurarea compa-tibilităţii şi a interoperabilităţii la nivelul subunităţilor dincompunerea acestei unităţi mixte. Batalionul a fost creat încontextul relaţiilor de colaborare regională cu RepublicaUngaria şi a reuşit să evidenţieze relaţiile de bună vecină-tate între cele două ţări şi realizarea unui anumit standardde interoperabilitate între armatele acestora.

Principalele documente care au stat la baza lansăriiacestei iniţiative au fost o serie de tratate bilaterale şi inter-naţionale, dintre care enumerăm: Tratatul de înţelegere,cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica

Ungară, semnat laTimişoara în1 9 9 6 ,D o c u m e n t u lOSCE de la Vienadin 1994,Acordul cu privi-re la măsurile deîntărire a încre-derii şi securităţiisuplimentare faţăde DocumentulOSCE de la Vienadin 1994 şi ladezvoltarea rela-ţiilor militareîntre GuvernulRomâniei şiG u v e r n u l u iR e p u b l i c i iUngare, semnat laArad în0 6 . 0 9 . 1 9 9 6 ,Acordul-cadru decolaborare şi cooperare între Armata României şi ArmataRepublicii Ungare, semnat la Budapesta în 23.11.1990 şi laBucureşti în 29.11.1990.

Pornind de la aceste documente, Guvernul României şiGuvernul Republicii Ungare, luând în considerare evoluţia vii-toare a contactelor bilaterale bazate pe interesele comune,dezvoltarea relaţiilor militare şi participarea la misiunile uma-nitare şi de menţinere a păcii internaţionale, precum şi pentrucreşterea securităţii în plan regional şi european şi intensifica-rea cooperării regionale în cadrul PfP au convenit asupra con-stituirii unui batalion mixt, capabil să execute acest tip demisiuni. Scopul acestei structuri militare mixte era creştereacapacităţii celor două părţi de a coopera în vederea participă-rii, în comun, la misiuni de menţinere a păcii sau umanitare,sub autoritatea ONU, NATO, OSCE sau UE.

Cincisprezece ani de la înfiinţarea Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menţinere a PăciiMaior Ovidiu TĂRHOACĂ Colonel dr. Marius FAUR Ioana IONESCU

Colonelul Marius-Gabriel Faur este absolvent al Liceului militar „Mihai Viteazu”, promoţia 1987 şi al Şcolii militare de ofiţeri activide artilerie şi topogeodezie „Ioan Vodă”, specialitate artilerie terestră şi rachete, promoţia 1990. A îndeplinit funcţii de comandat

de subunitate elevi/studenţi şi de instructor în aceeaşi instituţie de învăţământ, în perioada 1990-2001. Din anul 2001 şi până în prezentîşi desfăşoară activitate în structura de operaţii a Statului Major al Forţelor Terestre. În această perioadă a îndeplinit funcţii de ofiţer de statmajor, şef de compartiment şi şef de birou, la Comandamentul Forţelor Terestre, ulterior Componenta Operaţională Terestră. Experienţaacumulată pe parcursul a aproximativ 12 ani de activitate, în domeniul misiunilor şi operaţiilor în afara teritoriului statului român, a permisofiţerului accedera şi absolvirea studiilor de doctorat, organizate în cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, obţinând titlul dedoctor în „Securitate naţională”, în anul 2012.

Miniştrii apărării ai celor două ţăriau semnat la Budapesta, în data de20.03.1998, Acordul dintre GuvernulRomâniei şi Guvernul RepubliciiUngare privind înfiinţareaBatalionului mixt de menţinere apăcii. La nivel naţional, acordul deconstituire a fost ratificat prin Legeanr. 47 din 31.03.1999.

Misiunile asumate pentru a fiîndeplinite de batalionul mixt sunt(1) prevenirea declanşării ostilităţilorpotenţiale, în zona de operaţii, prinprezenţa unei forţe militare reale şieficace, (2) acţionarea, ca forţă com-batantă, în misiunile de menţinere apăcii şi situaţii de gestionare a crize-lor, (3) desfăşurarea de operaţii însprijinul păcii şi executarea demisiuni umanitare şi de căutare/sal-vare, (4) operaţii în zonele de criză,operaţii de gestionare a crizelor şiplanificarea acestora.

Batalionul are în compunerecomandamentul mixt, modululromân şi modulul ungar, formate dinefective şi subunităţi de valoareegală. Unităţile destinate să asigureforţele şi mijloacele necesare batalio-nului mixt au fost desemnateBatalionul 191 Infanterie (Arad,România) şi Batalionul 1 Infanteriedin Ungaria (Hodmezovasarhely).Comandamentul batalionului rămâneîn aşteptare şi se constituie la primi-rea misiunii de menţinere a păcii sauumanitare şi cu ocazia executăriiexerciţiilor comune. Subunităţile des-

emnate să constituie cele două modu-le, rămân în continuare subordonatecomandamentelor naţionale respecti-ve. Personalul comandamentuluimixt şi subunităţile nominalizate suntdispuse în garnizoanele de reşedinţăde pe teritoriul statului român, res-pectiv de pe teritoriul statului ungar.

Fiecare naţiune asigură un sediupentru comandamentul mixt şi furni-zează jumătate din personalul acesteistructuri. În situaţia în care comanda-mentul mixt funcţionează integrat, fie-care ţară, pe teritoriul său, asigurăsprijinul logistic necesar acestuia.Comandantul batalionului şi locţiito-rul acestuia, şeful de stat major şi loc-ţiitorul acestuia, precum şi comandan-tul companiei mixte de stat major serotesc anual şi nu sunt numiţi conco-mitent din aceeaşi ţară. Începând cu01.05.1999, conform principiuluirotaţional al funcţiilor, comandantul,şeful de stat major şi comandantulcompaniei de stat major au fost numiţide către partea română. Locţiitorulcomandantului şi locţiitorul şefului destat major au fost numiţi de parteaungară. Predarea–primirea comenziise execută anual, de regulă, la sfârşitulanului, în luna noiembrie sau decem-brie. Ceremonia se desfăşoară succe-siv, prima activitate având loc pe teri-toriul ţării care a deţinut comanda, iarla un interval de o zi, pe teritoriul ţăriicare va prelua comanda.

Instruirea personalului comanda-mentului batalionului mixt a început

la data de 19.10.1998, iar instrucţiapentru misiune a batalionului a înce-put la data de 01.06.1999. Instrucţiapentru misiune este responsabilitateacomandanţilor de subunităţi, acomandantului de batalion, precum şia eşaloanelor superioare ale acestora.În scopul pregătirii în comun a celordouă module sunt prevăzute a seorganiza şi desfăşura în fiecare an,exerciţii de instruire de diferite tipuri,alternativ, pe teritoriile României şiUngariei. Responsabilitatea planifică-rii, conducerii şi executării acestorexerciţii revine comandantului bata-lionului mixt româno-ungar.

Principalul obiectiv al pregătirii încomun a vizat realizarea interoperabi-lităţii, atât între cele două module alebatalionului, cât şi cu NATO.Interoperabilitatea între cele douămodule a fost realizată prin parcurge-rea unui program de instruire comună,teoretică şi practică, dar şi prin însuşi-rea terminologiei militare comune.

Batalionul mixt româno-ungar adevenit operaţional la data de01.01.2000.

Prin participarea la diferite activi-tăţi în comun, cum ar fi conferinţe şiateliere de lucru, precum şi la derula-rea proceselor de planificare şi la des-făşurarea a peste 12 exerciţii de dife-rite tipuri, au fost create condiţiilenecesare realizării compatilbilităţii şia interoperabilităţii la nivelul statuluimajor şi a subunităţilor din compune-rea acestei unităţi mixte. n



l Ceremonia de predare-primire a comenzii Batalionului Mixt Româno-Ungar de Menţinere a Păcii, desfăşurată în 2013, la Arad



În general, când se vorbeşte de Afganistan şiparticiparea românească în cadrul misiuniiNATO din această ţară, toată lumea se gân-

deşte la cele două batalioane de infanterie şi la misiunile pecare trupele noastre le execută pentru securizarea princi-palei căi de comunicaţie existentă - autostrada A1. Se ştiemai puţin că mulţi militari români sunt foarte implicaţi îninstruirea şi antrenarea forţelor de securitate afgane, caparte a echipelor de mentorizare şi legătură pentru unită-ţile Armatei Naţionale Afgane (ANA), aşa-numitele OMLT-uri. Şi aceasta în contextul în care una din direcţiile deacţiune ale forţelor coaliţiei din Afganistan pentru recons-trucţia şi dezvoltarea ţării este dezvoltarea capacităţii for-ţelor de securitate Afgane.

Am scris articolul de faţă, aflându-mă în teatrul de ope-raţii din Afganistan, împreună cu echipa de consiliere şilegătură tip sprijin luptă - OMLT CS, structura pentru caresunt ofiţer de proiect din partea Statului Major al ForţelorTerestre şi pentru care răspund din punct de vedere al pre-gătirii şi operaţionalizării acesteia. M-am gândit să fac ast-fel cunoscute modul de pregătire, acţiunile şi strădaniilemilitarilor români care compun aceste OMLT-uri, dar sădezvălui şi rolul ofiţerului de proiect, cum este numit ofiţe-rul responsabil de tot procesul pe care-l parcurge un OMLTde la pregătirea din ţară până în Afganistan.

oMlT – urile, ca nişte dirijoriMilitarii coaliţiei care încadrează OMLT-urile au ca sar-

cină principală consilierea (mentorizarea) pe domenii deexpertiză a omologilor lor din unitatea afgană respectivă,fiind, la nevoie, în măsură să faciliteze accesul militarilorafgani la capabilităţile pe care aceştia nu le deţin sau pecare ei nu sunt în măsură să le controleze din diferite moti-ve. Cu alte cuvinte, militarii care încadrează aceste OMLT-uri trebuie să joace acel rol complex pe care îl are un dirijorîntr-o orchestră, şi anume să-i înveţe pe membrii orchestrei- Kandakurile/batalioanele pe care le instruiesc - cum să„cânte” şi, mai mult decât atât, să-i pregătească ca în viitorsă fie în măsură să „cânte” singuri, fără dirijor.

Practic, înteatrul de opera-ţii am participatcu echipa OMLTCS la ultimaetapă a pregătiriacesteia în vede-rea executăriimisiunii şi, ulte-rior, am monito-rizat desfăşura-rea procesului depredare-primirea responsabilită-ţilor operaţionaleîntre echipaOMLT CS rotaţiaI, asigurată demilitari dincadrul Brigăzii61 Vânători deMunte, comanda-tă de colonelulVasile Cristea, şiechipa OMLT CS rotaţia II, echipă încadrată cu militari dincadrul Regimentul 69 Artilerie Mixtă şi comandată delocotenent-colonelul Dănuţ Coraş.

Pregătire de excepţie la HohenfelsPe durata a 6 zile, militarii echipei OMLT CS rotaţia II

au executat în Kandahar, ultima fază a procesului de pre-gătire, instruirea în teatrul de operaţii, practic ultimul pasînaintea primirii responsabilităţii de consiliere aKandakului (batalionului) de sprijin ANA. Nu a fost nimicnou pentru ei, mai ales că veneau după perioada de pregă-tire multinaţională desfăşurată la Centrul de InstruireMultinaţională NATO (JMRC) de la Hohenfels dinGermania, rezultatele obţinute acolo vorbind de la sinedespre dorinţa lor de a performa. Şi ştiu asta nu din auzite,

Cum se reconstruieşte armata afganăLocotenent-colonel Ovidiu LUNGUComandantul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”

Locotenent-colonelul Ovidiu Lungu este absolvent al Liceului militar „Dimitrie Cantemir”, promoţia 1991 şi al Institutului militarde ofiţeri activi de artilerie şi topogeodezie „Ioan Vodă”, specialitate artilerie terestră şi rachete, promoţia 1995. A îndeplinit funcţii

de comandat de subunitate (pluton/baterie), în perioada 1995-2004. Din anul 2004 până în anul 2013 şi-a desfăşurat activitatea în struc-turi de operaţii, parcurgând ierarhic funcţii de ofiţer de stat major şi şef de compartiment/birou, ultima dintre ele fiind cea de şef Birouplanificare operații/G5, SMFT. În prezent este comandantul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”. Experienţa acumulată pe parcursul aaproximativ 6 ani de activitate în domeniul operaţii, cele 3 misiuni internaţionale la care a participat, numeroasele exerciţii naţionale şiinternaţionale în care a fost implicat, au permis ofiţerului accesarea şi absolvirea, în anul 2010, a studiilor Colegiului de comandă și statmajor (echivalat curs inter-arme) – Fort Leavenworth, SUA.

ci din ce am văzut că au făcut militariinoştri acolo. Ca o paranteză, am avutşansa să particip împreună cu echipala pregătire în Germania, în calitatede Senior Military Expert, şi să observcum au performat şi alte echipe tipOMLT din alte state partenere. De alt-fel, recunoaşterea valorii echipeiromâneşti a fost confirmată şi decomandantul JMRC Hohenfels, care aapreciat ca excepţional modul în careechipa OMLT CS rotaţia II s-a prezen-tat şi instruit. La terminarea pregăti-rii din Germania, comandantul echi-pei OMLT CS, locotenent-colonelulDaniel Coraş, sintetiza modul de des-făşurare a pregătirii: „În calitate decomandant şi membru al acestei echi-pe, pe durata celor două faze de pre-gătire, eu şi toţi membrii echipeiOMLT CS, am acumulat atâtea infor-maţii noi despre modul în care se des-făşoară operaţiile multinaţionale într-un mediu complex, precum cel alAfganistanului, încât consider că sun-tem gata să răspundem oricărei pro-vocări ce s-ar putea ivi pe timpul exe-cutării misiunii.”

Revenind la instruirea dinAfganistan, după finalizarea ultimeifaze de pregătire, ne-am dislocat înlocul unde echipa urma să execute,timp de şase luni, misiunea de mento-rizare a Kandakului de sprijin luptăafgan - FOB WOLVERINE, situat în dis-trictul SHINKAY, provincia ZABUL. Afost momentul în care rolul meu, alofiţerului de proiect din partea SMFT,

s-a sfârşit din punct de vedere al spri-jinului pe care l-am asigurat pentrupregătirea şi operaţionalizarea echipeicare-şi începea misiunea. De altfel,apreciind modul în care echipeleOMLT-urile româneşti care acţioneazăîn AOR Zabul îşi îndeplinesc misiunileprimite, unul dintre ofiţerii ISAF careau participat la desfăşurarea ultimeifaze de instruire în teatrul de operaţiiaprecia că „echipele de mentorizare şilegătură româneşti sunt printre celemai bine organizate şi pregătite echi-pe de acest fel care-şi execută misiu-nea în RC South”.

La sfârşitul a patru zile de muncăasiduă a celor două echipe pentrupredarea - primirea patrimoniuluistructurii şi a responsabilităţilor ope-raţionale, după tot atâtea zile devreme instabilă şi ploi torenţiale spe-cifice sezonului ploios în care neaflam, am ajuns la momentul ceremo-niei de predare-primire a misiunii,momentul în care comandantul OMLTCS rotaţia I, colonelul Vasile Cristea, araportat reprezentantului Centruluide Conducere Operaţională, colonelMarian Almajanu, finalizarea misiu-nii, echipa fiind gata să execute redi-slocarea în ţară fără probleme. Noulcomandant, locotenent-colonelulDănuţ Coraş, a raportat luarea în pri-mire a patrimoniului echipei şi a res-ponsabilităţii operaţionale. Ca simbolal efortului comun pentru recons-trucţie şi stabilitate depus de toateforţele coaliţiei, cât şi de cele ale

Forţelor de Securitate Afgane, la micaceremonie organizată în FOBWolverine, a participat şi comandan-tul TF WINGS, lt. col. AlbusChristopher, în calitate de comandantal bazei şi comandant al unităţii SUApartenere a echipei OMLT CS, locote-nent-colonelul Barat Mohamed,comandantul Kandakului de sprijinluptă afgan, precum şi alţi militariamericani care au legat prietenii cumembrii echipei OMLT CS rotaţia I întimpul petrecut împreună.

Care este rolul ofiţerului deproiect în pregătirea unui

oMlT?Am considerat necesar să aduc în

atenţia cititorilor toate aceste fazecare trebuie parcurse de un OMLTpână la preluarea misiunii în teatrulde operaţii, tocmai pentru a se înţele-ge efortul depus de echipă până lafinalizarea operaţionalizării echipei şiimplicit efortul depus de ofiţerii deproiect din cadrul ComponenteiOperaţionale Terestre a SMFT pentrugenerarea şi pregătirea unei astfel deechipe în vederea operaţionalizării şidislocării în teatrul de operaţii dinAfganistan.

Ofiţerul de proiect este cel caretrebuie să înţeleagă conceptul ISAFpentru utilizarea acestor echipe tipOMLT, este cel care trebuie să ştie cecapabilităţi are nevoie structura pen-tru a fi în măsură să-şi îndeplinească



l În timpul perioadei de pregătire multinaţională desfăşurată la Centrul de Instruire Multinaţională NATO (JMRC) de la Hohenfels

COMPONEN TA OPERAŢION ALĂ TERESTRĂ


Participarea echipelor de asistenţămilitară la reconstrucţia ArmateiNaţionale Afgane – o misiune îndeplinită cu succes

De la răsturnarea de la putere a regimuluitotalitar taliban în anul 2001, guvernulRepublicii Islamice a Afganistanului

(GIRoA) a făcut progrese semnificative pe calea construcţieiunei societăţi noi, cu baze democratice. Eforturile GIRoA dereconstrucţie a Afganistanului, conjugate cu sprijinul acor-dat de comunitatea internaţională, au condus la obţinereade rezultate remarcabile în numeroase domenii ale societă-ţii. Unul dintre aceste eforturi încununate de succes l-areprezentat constituirea Forţelor de Securitate NaţionaleAfgane (ANSF).

Constituirea şi instruirea Armatei Naţionale Afgane(ANA), parte a Forţelor de Securitate Afgane (ANSF), a fostunul din obiectivele strategiei NATO în Afganistan. Acestobiectiv a vizat în principal crearea şi dezvoltarea acelorcapabilităţi naţionale, în particular ANA, ca principal mij-loc al GIRoA de a asigura prin forţe proprii, un mediu desecuritate stabil în Afganistan. Astfel ANA a fost proiectatăca o organizaţia respectată, multi-etnică, sustenabilă şicapabilă să planifice, să execute, să instruiască şi să îşi sus-ţină forţele proprii în scopul executării de operaţii militarepână la nivel brigadă, cu sprijin internaţional limitat.

Pentru îndeplinirea acestui deziderat, la nivelul alianţeiNATO a fost dezvoltat şi implementat programul de instrui-re al ANA prin intermediul echipelor operaţionale de con-siliere şi legătură pentru sprijinul instruirii ArmateiNaţionale Afgane (ISAF Operational Mentor and LiaisonTeams). Acesta a fost considerat ca reprezentând cea maibună cale de realizare a condiţiilor necesare obţinerii suc-cesului de către International Security Assistance Forces(ISAF), atât pentru implementarea procesului de tranziţie aresponsabilităţii securităţii către forţele de securitate afga-ne, cât şi pentru crearea capabilităţilor necesare pentrupreluarea acestor responsabilităţi de la forţele ISAF în sco-

pul creării condiţiilor necesare retragerii forţelor NATO dinAfganistan.

ISAF a sprijinit şi continuă să sprijine ANA pentru aatinge nivelul de operaţionalizare maxim dorit prin consi-lierea acestora, asigurarea unei instruiri continue şi spriji-nirea unităţilor ANA pentru creşterea capabilităţilor. Acestsprijin a inclus coordonarea operaţiilor ANA cu cele aleISAF în scopul realizării unităţii de efort a tuturor forţelorcare acţionează în Afganistan. Coordonarea a fost realizatăprin intermediul echipelor OMLT ale ISAF, echipe destinatesă consilieze toate tipurile de batalioane ANA (infanterie,sprijin luptă, sprijin logistic).

Pentru a susţine acest demers, la nivelul decidentuluipolitico-militar din România, a fost aprobat ca, începând cuanul 2009, Armata României să contribuie cu echipe tipOMLT la instruirea structurilor din Armata NaţionalăAfgană, iar acest lucru se putea face cu doar cu echipe con-stituite din cadrul Forţelor Terestre - categorie de forţe careşi-a adus cel mai mult aportul la acest efort .

Odată cu procesul înregistrat de ANA şi cu necesitateaasigurării unui număr tot mai mare de astfel de echipe, lanivelul NATO a fost revizuit conceptul de instruire tipOMLT, prin implementarea unei noi abordări doctrinare,tip Security Force Assitance. Această nouă abordare, a fostimplementată la nivelul ISAF începând cu februarie 2012 şia reprezentat schimbarea efortului de consiliere şi mento-rizare la nivelul tactic cel mai de jos – pluton, companie,către nivelul structurilor de planificare şi conducere dincadrul statelor majore de batalioane, brigăzi şi corpuri dearmată, într-un cadru conceptual comprehensiv care avizat extinderea procesului de mentorizare şi către altestructuri ale forţelor de securitate afgane. Acesta a fostmomentul când structurile tip OMLT au fost transformateîn structuri tip Military Advisory Teams (MAT).

Colonel dr. Dorel MIRONŞef G-5 Planificare Operaţii, Componenta Operaţională Terestră

Căpitan Dumitru GEORGESCUComponenta Operaţională Terestră

Colonelul dr. Dorel Miron este absolvent al Liceului militar „Ştefan cel Mare”, promoţia 1981 şi al Şcolii militare de ofiţeri activi deartilerie antiaeriană şi radiolocaţie, promoţia 1984. A îndeplinit funcţii de comandant de subunitate (pluton/baterie), comandant

de batalion la B.3 Ap.AA „GEPARD”, şef de birou la C. 1 A.Trt.. şi în Statul Major al Forţelor Terestre. Din anul 2009+ până în prezent şi-adesfăşurat activitatea la Componenta operaţională terestră pe funcţii de operaţii şi planificare operaţii, şef G-5 Planificare operaţii sau loc-ţiitor al şefului de stat major pentru operaţii. Este absolvent al facultăţii de limbi străine din Universitatea Bucureşti în anul 1993 şi al AISMîn anul 1995, iar din anul 2012 este doctor în Ştiinţe militare şi informaţii.

Căpitanul Dumitru Georgescu este absolvent al Liceului militar „Dimitrie Cantemir”, promoţia 1999 şi al Academiei forţelor aeriene

misiunea şi cum trebuie planificatăinstruirea pentru ca, la sfârşitul faze-lor de pregătire, echipa să fie validatăca aptă pentru misiune.

Misiunea „îngerului păzitor”se încheie după repatriereÎmi amintesc de perioada când

eram ofiţer de operaţii la Batalionul 2Infanterie „Călugăreni” şi când pri-meam ordinul de operaţionalizarepentru misiune. Mă gândeam... cemare lucru, să emiţi un astfel de docu-ment! După primirea acestuia, struc-tura trece la execuţie, este evaluată şi,gata, se dislocă în teatru! Părea sim-plu, dar atunci nu-i vedeam pe cei dinspatele birourilor unde era întocmitordinul respectiv şi nu înţelegeam că,de fapt, rolul lor nu se termina o datăcu aprobarea şi transmiterea ordinu-lui pentru execuţie. Peste puţin timp,am devenit ofiţer de proiect şi depeste 4 ani coordonez diferite proiectede planificare pentru operaţionaliza-rea structurilor din Forţele Terestrecare au executat, execută sau vor exe-cuta misiuni în unul din teatrele deoperaţii în care Armata României par-ticipă cu forţe.

Emiterea ordinului de operaţiona-lizare nu este decât unul din paşiicare duc la finalitatea dorită - genera-rea structurii capabilă să-şi îndepli-nească misiunea şi sarcinile primiteîn teatrul de operaţii. Dar tocmai înasta constă frumuseţea unui astfel dejob, provocările continue pe care le ai

de-a lungul perioadei de generare astructurilor, cum ar fi sincronizareadesfăşurării pregătirii militarilor dediferite specialităţi în centre diferitede instruire, instruirea în diferitecentre de pregătire multinaţionalădin Germania, Polonia sau altele, rea-lizarea unui program de pregătiredinamic care să răspundă cerinţeloresenţiale pentru îndeplinirea misiuniişi care să asigure şi o progresie îndesfăşurarea instruirii conform prin-cipiului „crawl - walk - run” sau cualte cuvinte de la simplu la complex,de la individ la structură închegată şiexemplele pot continua. Toate aces-tea se adaugă la efortul comun depusşi de ofiţerii responsabili din celelaltestructuri ale S.M.F.T. sau din diviziilesubordonate, pentru atingerea scopu-lui final.

Ca şi în alte activităţi, pe lângăsatisfacţii, sunt şi destule nemulţumirisau nerealizări. Ele sunt generate dediverşi factori care au impact maimult sau mai puţin asupra procesuluide generare. Nu o să particularizez,dar aş aminti resursele limitate, biro-craţia exagerată, de multe ori chiar şineputinţa noastră de a înţelege propu-nerile de îmbunătăţire a structuriiprogramului de pregătire avansate pebaza propunerilor venite de la cei careau parcurs acest program.

În mare parte, rolul ofiţerului deproiect se încheie după ce au fostcolectate toate propunerile privindmodificarea sau îmbunătăţireainstruirii desfăşurate în ţară sau la

JMRC HOHENFELS- Germania, după ceau fost primite pro-punerile privindnevoile de modifi-care sau ajustarea statului de organizare pentru misiu-ne, conform cerinţelor specifice aces-teia şi realităţii existente în teatru,după ce a fost evaluat modul în careechipa şi-a îndeplinit misiunea peparcursul celor şase luni de misiune.Practic, ultima etapă din acest proceseste reprezentată de ceremonia derepatriere în ţară, prilej cu care se vadesfăşura şi analiza postacţiune amodului în care echipa s-a pregătit şia executat misiunea în teatrul deoperaţii. Acesta este momentul lacare ofiţerul de proiect, pe bazarecomandărilor comandantului şi alecelorlalţi membri ai echipei OMLTCS, are posibilitatea de a ajusta şiîmbunătăţi modul de desfăşurare afazelor procesului de pregătire înscopul desfăşurării în mai bune con-diţii a operaţionalizării viitoarelorechipe de consiliere. n



l Legenda foto7

(226 ofiţeri, 356 maiştri militari sausubofiţeri şi 118 gradaţi profesionişti)au parcurs această etapă, fapt ce acontribuit la consolidarea cunoştinţe-lor acumulate şi deprinderilor forma-te pe timpul pregătirii naţionale desfă-şurate în ţară, precum şi la creareaunei imagini cât mai realiste cu privirela misiunile le vor avea de îndeplinit şimediul operaţional în care îşi vor des-făşura activitatea în Afganistan.

O preocupare constantă pentrupersonalul Statului Major al ForţelorTerestre implicat în generarea struc-turilor, a reprezentat-o sincronizareapermanentă a procesului de operaţio-nalizare a OMLT/MAT cu prevederiledocumentelor NATO care stabilescreperele generării acestor structuri –CONOPS SFA AT emisă în februarie2012, de Joint Force CommandBrunssum, cerinţele minime deinstruire – Minimum TrainingRequirements for Advisory Teams –Letter to TCNs şi cu cerinţele opera-ţionale determinate de aspectele gene-rate şi particulare ale misiunii. De ase-menea, lecţiile învăţate şi feedback-ulprimit de la entităţile implicate, aupermis, au permis îmbunătăţirea con-stantă şi consecventă a planificării,organizării şi desfăşurării pregătiriipre-dislocare.

ConcluziiÎndeplinirea cu succes a misiunilor

specifice de consiliere şi mentorizarede către echipele OMLT/MAT, s-adatorat în primul rând profesionalis-

mului militarilor care au fotselecţionaţi să încadreze acesttip de structuri, dar şi datoritămodului în care structurile res-ponsabile pentru generarea şioperaţionalizarea acestora dincadrul Statului Major al ForţelorTerestre au planificat, coordo-nat, şi monitorizat executareapregătirii pre-dislocare a acestorechipe.

Acest lucru a fost reliefat şiîn aprecierile primite de la par-tenerii şi structurile care aujucat un rol în operaţionalizareaechipelor. Astfel, în feedback-ulprimit de la ofiţerul coordonatorde proiect de la JMRC Hohenfels, aces-ta aprecia „evoluţia echipelor româ-neşti a fost una deosebită, modul pro-fesionist de executare a etapei deinstruire naţională fiind uşor de apre-ciat, chiar din primele zile ale instrui-rii multinaţionale. Ce este caracteristicmilitarilor români care încadreazăaceste echipe este profesionalismul şientuziasmul acestora.”

De asemenea, evaluările executateîn teatrul de operaţii cu privire lamodul în care echipele OMLT/MATromâneşti îşi execută misiunile primi-te au avut rezultate pozitive. Un exem-plu concludent în acest sens estereprezentat de aprecierea făcută deechipa de evaluare a ISAF JointCommand (IJC), în urma desfăşurăriiîn luna mai 2012 a unei vizite de eva-luare la Echipele operaţionale de con-siliere şi legătură tip batalion deinfanterie (OMLT INF), tip batalion

sprijin luptă (OMLT CS) şi tip batalionsprijin logistic (OMLT CSS) ce acţionauîn provincia Zabul. Concluzia princi-pală rezultată a fost că „echipele ope-raţionale de consiliere şi legăturăromâneşti au demonstrat în mod clarfaptul că sunt formate din profesio-nişti dedicaţi, ce acţionează sub unleadership eficient, reuşind să depă-şească provocările specifice mediuluioperaţional deosebit de solicitant încare îşi execută misiunea”.

În concluzie, se poate aprecia cănatura complexă a planificării activi-tăţilor pentru operaţionalizarea struc-turilor, numeroaselor interdependen-ţe şi intercondiţionări aferente inte-grării activităţilor concurente ale dife-ritelor structuri implicate în procesulde operaţionalizare, au intensificateforturile de gestionare a pregătiriistructurilor ce au fost introduse înteatrul de operaţii. n



generarea şi operaţionaliza-

rea echipelor MaT/oMlTProcesul de generare al acestor

echipe a fost iniţiat, respectiv încetat,conform ordinelor emise de StatulMajor general, iar documente de pla-nificare întocmite la nivelul StatuluiMajor la Forţelor Terestre au consti-tuit fundamentul prin care au fost sta-bilite reperele temporale şi activităţileesenţiale necesare a fi executate pen-tru operaţionalizarea structurilor, încazul de faţă a echipelor OMLT/MAT.

Sarcinile, responsabilităţile şi faze-le operaţionalizării echipelorOMLT/MAT au fost incluse în cadrulordinelor de pregătire pentru misiuneemise la nivelul Statului Major alForţelor Terestre, ordine ce au foststructurate astfel încât să cuprindătoate elementele de planificare şi exe-cuţie necesare coordonării şi conduce-rii unui proces complex de generare şioperaţionalizare a unor structuri deforţe oarecum atipice, diferite destructurile de forţe a unităţilor dinforţele terestre existente la pace şi cucerinţe orientate atât spre domeniulconsilierii/instruirii structurilor ANAcât şi către partea de structură caremijloceşte accesul ANA la acele capa-bilităţi ale coaliţiei de care forţele desecuritate afgane nu dispun (MEDE-VAC, sprijin aerian, sprijin prin foc,etc.).

Instruirea echipelor de asistenţămilitară a fost planificată conformcerinţelor CONOPS SFA AT, emisă înfebruarie 2012 de Joint ForceCommand Brunssum, şi a cuprins 3etape de instruire astfel:

• ETAPA I – Instruirea la nivelnaţional;

• ETAPA a II-a – Instruirea multina-ţională centralizată condusă de NATO,la Centrul Multinaţional de PregătireÎntrunită – JMRC Hohenfels,Germania;

• ETAPA a III-a – Instruirea în tea-trul de operaţii, care se execută timpde 3 zile după introducerea în teatrulde operaţii, prin grija Centrului deconducere operaţional (CCOp) şi a

Comandamentului Regional de Sud(RC-S) din Kandahar .

Instruirea naţională desfăşurată înstructurile generatoare a cuprins înprincipal şedinţele de tragere indivi-duale şi instrucţie tactică specificăoperaţiilor de sprijin al păcii – PSO şi acuprins module de pregătire în dome-niile Auto, Geniu, EOD şi SERE –Supravieţuire, Evadare, Rezistenţă şiExtragere (Survival, Evasion,Resistance, Extraction).

Etapa a II-a de instruire, instruireamultinaţională, cerinţă critică stabilităde către NATO ca parte a procesuluide operaţionalizare a acestor struc-turi, a reprezentat o provocare conti-nuă. Etapa de instruire multinaţionalăs-a desfăşurat la Joint MultinationalReadiness Center de la Hohenfels,Germania iar perioadele de desfăşura-re a etapelor de instruire multinaţio-nală erau planificate de către speciali-ştii US şi NATO care încadrează cen-trul. Acest fapt a necesitat multă flexi-bilitate şi adaptabilitate în elaborareaordinelor de pregătire pentru sincro-nizarea acestei etape cu celelalte etapeale procesului de operaţionalizare. Oaltă provocare a constituit-o birocra-ţia aferentă elaborării şi transmiteriidocumentelor necesare executăriiactivităţii, atât sub aspectul volumuluimare de documente necesar a fi întoc-mite, cât şi din punct de vedere proce-

dural, al formatului acestora, specificnumărului mare de structuri implicateîn coordonarea planificării şi desfăşu-rării instruirii (JMRC Hohenfels, BiroulSUA de Cooperare în DomeniulApărării, Centrul de Coordonare aMişcării/Comandamentul LogisticÎntrunit, etc.).

Scopul principal al acestei etape deinstruire multinaţională centralizatăera reprezentat de desfăşurarea lasfârşitul etapei, pe parcursul a 2 zile, aunui exerciţiu complex de repetare amisiunii pe timpul căruia echipeleOMLT/MAT erau validate şi certificateNATO în vederea introducerii în tea-trul de operaţii Afganistan.

Pentru militarii din cadrul echipe-lor OMLT/MAT participanţi la aceastăetapă, instruirea multinaţională cen-tralizată NATO a fost deosebit debenefică, deoarece a creat oportunită-ţile necesare pentru familiarizareaechipelor cu climatul de lucru multi-naţional, în condiţiile replicării foarteapropiate a mediului operaţional dinAfganistan, a utilizării unei baze mate-riale pentru instruire de ultimă gene-raţie şi a valorificării ultimelor lecţiiînvăţate în teatrele de operaţii. Astfel,de-a lungul celor 4 ani scurşi de laprima participare la o astfel de activi-tate a militarilor din cadrul echipelorde asistenţă militară, putem spune cău număr de aproximativ 700 militari



„Henri Coandă”, specialitate rachete şi artilerie antiaeriană, promoţia 2003. A îndeplinit funcţii de comandat de subunitate (pluton/bate-rie), în perioada 2004-2009. Din anul 2009 până în anul 2013 şi-a desfăşurat activitatea în structuri de stat major de nivel batalion, par-curgând funcţii de şef al informaţiilor şi şef de compartiment. Din 2011 şi până în prezent este ofiţer de stat major în cadrul Biroului pla-nificare operaţii/G5, SMFT. Experienţa acumulată, cele 2 misiuni internaţionale la care a participat, exerciţiile naţionale şi internaţionale încare a fost implicat, au permis ofiţerului accesarea şi absolvirea, în anul 2012, a Cursului postuniversitar de dezvoltare profesională a ofi-ţerilor de stat major de nivel brigadă multinaţională - Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti.

7

l Echipa de consiliere şi legătură (OMLT) numărul 2 tip batalion, rotaţia a V-a. Atelier de cunoaştere a mitralierei

BATALIONuL 96 GENIu


BATALIONuL 96 GENIu


Urmare a modului de executare amisiunilor în Teatrul de OperaţiiBosnia, au fost recunoscute meriteledeosebite ale geniştilor români, inven-tivitatea specifică şi profesionalismulacestora, reprezentând o carte devizita pentru acţiunile viitoare ceurmau să se desfăşoare în contextaliat.

La fel de importantă a fost contri-buţia Batalionului 96 Geniu înTeatrul de Operaţii din Irak în perioa-da august 2003 – septembrie 2006, cuun detaşament de geniu format din149 militari genişti, sub comandaDiviziei Multinaţionale Centru Sud(MNDCS), acesta fiind dislocat pe tim-pul misiunii în localităţile AL HILLAH(Camp Charlie), AD DIWANIYAH(Camp Echo) şi AL KUT (Camp Delta).

În această perioadă Batalionul 96Geniu a fost comandat de către: Mr.Nuţulescu Paul, Mr. Iloiu Adrian, Mr.Cucu Florentin, Mr. Soare Gheorghe,Mr. Cozma Dan, Mr. Misceac Mircea.Pe întreg parcursul desfăşurării misiu-nii din Irak, militarii genişti s-au com-portat exemplar, dovedind un înaltgrad de profesionalism, lucru care s-areflectat prin executarea în condiţiibune a tuturor misiunilor şi prinaprecierile primite din partea comen-zii Diviziei Multinaţionale Centru –Sud.

După reuşitele înregistrate înTeatrele de Operaţii din Bosnia –Hertzegovina şi Irak, a venit şimomentul unei noi provocări – pre-zenţa geniştilor din Batalionul 96Geniu în Teatrul de OperaţiiAfganistan. Structura destinată săparticipe la noua misiune, începândcu data de 24.06.2009, a fost consti-tuită din două plutoane – Plutonul

Geniu Sprijin General şi PlutonulGeniu Luptă – cu un efectiv de 38, res-pectiv 23 de militari, aflate în subor-dinea Batalionului 280 InfanterieFocşani a Brigăzii 282 MecanizateFocşani.

Principalele obiective ale subunită-ţilor în zonă de responsabilitateZABUL au fost reprezentate de asigu-rarea sprijinului de geniu pentru for-ţele batalioanelor de manevră care auexecutat misiuni în TO Afganistan.

Despre contribuţia Batalionului 96Geniu în teatrele de operaţii de-a lun-gul anilor s-a vorbit numai la superla-tiv, fapt evidenţiat şi prin decorareadrapelului de luptă, în anul 2004 decătre preşedintele României.

Detaşamente şi subunităţi dincadrul Batalionului 96 Geniu au exe-cutat misiuni şi pe plan naţional, con-stând în lucrări de refacere a infras-tructurii cazărmilor din subordineaStatului Major al Forelor Terestre şiComandamentului Logistic Întrunit.

În această perioadă un detaşamentdin cadrul Batalionului 96 Geniu exe-cută o misiune specifică în garnizoana

Caracal, la U.M. 01871 Deveselu,aceasta constînd în lucrări de defrişa-re, amenajare a terenului şi de con-strucţie a unui drum nou.

De-a lungul existenţei sale,Batalionul 96 Geniu s-a subordonat dela înfiinţare şi până în anul 2002,nemijlocit, Statului Major al ForţelorTerestre, Brigăzii 10 Geniu „DUNĂREADE JOS” în perioada 2002 – 2010, iarîncepând cu anul 2010 se subordo-nează nemijlocit Diviziei 1 Infanterie„DACICA”. n

BiBliografie

• Arhiva Unităţii Militare 01766,Bucureşti.

• Bocşaru, Gheorghe, Batalionul 96Geniu – Cartea de vizită a geniştilor, înRevista Armei Geniu, Serie Nouă,Nr. 1/ 2003.

• Idem, Batalionul 96 Geniu -prima unitate română sub comandăoperaţională NATO, în RevistaGeniului, Număr omagial dedicatîmplinirii a 140 de ani de la înfiinţa-rea primei unităţi de geniu dinArmata României, 1999.

• Decret Prezidenţial Nr. 181/25.05.1998 şi Ordinul MinistruluiApărării Naţionale M.3133/25.05.1998.

• Decret Prezidenţial Nr. 105/08.03.2004.

• Ioţa, Adrian, Batalionul 96 Geniu– Trecut, prezent şi viitor, în RevistaArmei Geniu, Serie Nouă, Nr. 1/ 2006.

• Idem, Să vină geniştii! Să vinăspecialiştii! File din jurnalul unei veriprea lungi, în Revista Armei Geniu,Serie Nouă, Nr. 2/ 2005.

În efortul României de integrare în structurileeuropene şi euro-atlantice şi din necesitateade a răspunde activ şi sub aspect militar soli-

citărilor din partea acestora, în temeiul HotărârilorParlamentului României nr. 23 şi 43 din 1995, cu ordinulStatului Major General s-a înfiinţat Batalionul 96 Geniu„Joseph Kruzel” în scopul de a participa la misiunea IFORîn Bosnia şi Hertzegovina. Selecţionarea şi pregătirea pri-mului contingent (200 militari din 34 de unităţi militare) s-a efectuat în perioada ianuarie – februarie 1996, unitateadeplasându-se în teatrul de operaţii prin marş combinat(C.F. şi pe roţi) cu cinci eşaloane de transport.

Transferul de autoritate operaţională către Corpul Aliatde Reacţie Rapidă (ARRC) s-a realizat la data de21.03.1996. Misiunile executate au vizat asigurarea libertă-ţii de mişcare pentru trupele multinaţionale şi populaţiacivilă, acordarea sprijinului genistic general comandamen-telor şi contingentelor multinaţionale cât şi executarea delucrări în sprijinul comunităţilor locale din FederaţiaCroato-Musulmană şi Republica Srpska. Batalionul a acţio-nat într-o zonă de operaţii de aproximativ 60.000 km2, înteren predominant muntos împădurit, în majoritate pelinia de demarcaţie dintre Republica Srpska şi FederaţiaCroato-Musulmană, executând unele misiuni refuzate dealte contingente aflate în Teatrul de Operaţii. O parte dinaceste misiuni au fost executate în cooperare cu unităţi degeniu ale armatelor S.U.A., Germania şi Ungaria.

La scurt timp, misiunii IFOR i-au urmat altele: SFOR 1 şiSFOR 2, care, până în iunie 2000, s-au caracterizat prinexecutarea unui număr de 350 de misiuni specifice, ce auconstat în: verificarea la minare şi deminarea unor supra-feţe de teren, executarea şi asigurarea viabilităţii unor por-ţiuni de drum, lansarea a 8 poduri metalice Mabey-Johnson, amenajarea de helipaduri, misiuni CIMIC, partici-parea la construirea bazelor logistice de la Zetra şi Butmir,însoţirea de convoaie, înlăturarea zăpezii pe timp de iarnă.

În această perioadă Batalionul 96 Geniu a fost comandatde către: Col. Mustea Dumitru, Col. Scarlat Marin, Col.Branea Dorian, Col. Dumitru Nicu, Col. Anton Alexandru,Col. Teodorescu Constantin, Col. Cretan Ion, Col. NistorTraian, Col. Moldovan Augustin, Col. Ţârdea Dumitru, Col.

Gargaz Marian,Col. IvăschescuGrigore.

Ca urmare astabilizării situa-ţiei din T.O.Bosnia, începândcu 01.07.2000,Batalionul 96Geniu a fost reor-ganizat şi a fostî n f i i n ţ a tD e t a ş a m e n t u lNaţional Bosnia,având în compu-nere 45 de mili-tari genişti şi 23de poliţişti mili-tari dispus înCampul ButmirSarajevo.

În aceastăp e r i o a d ă ,01.07.2000 –15.03.2005, Detaşamentul Naţional Bosnia a fost comandatde către: Lt.col. Popoiu Fănel, Lt.col. Vasiliu Ioan, Lt.col.Gheorghe Anghel, Lt.col. Bâzdoacă Marin, Lt.col.Marichescu Aurel, Lt. col. Cîlţea Vergil, Lt. col. Ghib Vasile,Lt. col. Cerbu Iulian.

În perioada 01.07.2000 – 15.03.2005, DetaşamentulNaţional Bosnia a îndeplinit peste 200 de misiuni specifi-ce, astfel: construcţia de drumuri noi şi asigurarea viabili-tăţii celor existente, amenajarea de helipaduri, executareade lucrări terasiere, lansarea – delansarea de poduri meta-lice Mabey – Johnson, misiuni CIMIC.

Începând cu luna octombrie 2000, Batalionul 96 Geniua fost reprezentat în cadrul misiunii SFOR din Bosnia şiHertzegovina şi de un detaşament, în cadrul contingentu-lui olandez, cu un efectiv de 38 de militari, astfel, contri-buţia României la misiunea SFOR ridicându-se la un efec-tiv de 106 militari.

Participarea Batalionului 96 Geniu la misiuni internaţionaleColonel Constantin Adrian ILOIUComandantul Batalionului 96 Geniu

Ofiţerul este absolvent al Liceului Militar „Dimitrie Cantemir”, promoţia 1983, al Şcolii Militare de Ofiţeri Activi de Geniu, Construcţiişi Căi Ferate, promoţia 1986 şi al Facultăţii de Comandă şi Stat Major, specialitatea Conducere Interarme Forţe Terestre din cadrul

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, promoţia 2007. În perioada 1986 – 2007 a îndeplinit funcţii de comandant de subunitate şifuncţii de stat major în structuri militare de geniu din subordinea Statului Major al Forţelor Terestre. În perioada 2003-2004 a fost ofiţerde legătură al Detaşamentului Naţional Bosnia, în teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina, iar în perioada 08.02.2004-27.08.2004 acomandat Detaşamentul de Geniu, în teatrul de operaţii Irak. În perioada 2007–2010 a fost comandantul Batalionului 3 Construcţii, iar din2011 este comandant al Batalionului 96 Geniu.

lSprijinul genistic acordat de catre detasamentul de geniu Irak în Camp ECO AD DIWANIYAH

l Constructia unui pod de catre genistii romani in Bosnia

BATALIONuL 265 POLIŢ IE MILITARĂ


M ediul actual de securitate, deosebit de com-plex şi cu evoluţii surprinzătoare, influenţatde expansiunea terorismului internaţional,

proliferarea armelor de distrugere în masă şi apariţia saudezvoltarea unor focare de instabilitate în diferite regiuniale lumii, determină adoptarea unor măsuri diversificate,care să răspundă unor cerinţe din ce în ce mai presante.

Remarcăm faptul că acţiunea politică rămâne primor-dială în reglementarea diferitelor aspecte controversate alesecurităţii internaţionale, utilizarea forţei armate reprezin-tând o opţiune de ultimă instanţă, dar care trebuie totuşiluată în considerare. Din acestă perspectivă, putem consta-ta că statele continuă să-şi dezvolte capacităţi militare deacţiune proprii, necesare participării la acţiuni comune încadrul organismelor internaţionale de securitate şi apărarecolectivă, precum şi pentru respectarea diferitelor angaja-mente asumate în plan extern. În acest sens, statele naţio-nale se orientează în direcţia creării unei structuri de forţemoderne, profesionalizate, cu un grad ridicat de mobilitate,eficientă, flexibilă, dislocabilă şi sustenabilă, capabilă săîndeplinească un spectru larg de acţiuni, departe de terito-riul naţional şi în medii de acţiune complexe şi ostile. Deasemenea, aceste forţe trebuie să fie pregătite să executeintervenţia în caz de crize şi să acorde sprijinul autorităţi-lor civile în vederea promovării stabilităţii regionale şi glo-bale şi creării unui climat favorabil de dezvoltare durabilăa diferitelor regiuni cu un potenţial crescut de instabilitate.

Aşa cum remarca generalul Van Fleet în timpulRăzboiului Coreean, dorinţa de a ,,cheltui foc şi oţel, nuoameni”, a condus la dezvoltarea unor noi orientări în poli-tica de securitate a statelor şi la regândirea structurii forţe-lor armate1. În acest sens, apreciem că deşi pe termen rela-tiv mediu va rămâne definitorie în obţinerea victoriei,superioritatea cantităţii de tehnică şi materiale tinde să fieînlocuită de tehnologia înglobată şi valoarea factoruluiuman care o gestionează. Totodată, factorul uman tinde săfie din ce în ce mai specializat pentru a putea răspunde maibine provocărilor tehnologice, dar şi celor acţionale.

În acest cadrularg se înscrie şiangajarea, din ceîn ce mai consis-tentă, în operaţii-le multinaţionalea structurilor dePoliţie Militară,ca forţe speciali-zate pentru înde-plinirea unormisiuni diversifi-cate.

Noile cerinţeîn domeniul secu-rităţii naţionale,au impus, la înce-putul anilor ’90,înfiinţarea unorstructuri distinc-te, cu comandăoperaţională eşa-lonată, conformtendinţelor demodernizare a armatei. Astfel, au luat fiinţă unităţile şisubunităţile de Poliţie Militară, structuri capabile să solu-ţioneze calificat şi cu o capacitate combativă superioară,sarcinile pe linia ordinii şi disciplinei militare, controluluitraficului rutier al autovehiculelor militare şi asigurăriimobilităţii forţelor, pazei obiectivelor militare de impor-tanţă deosebită şi protecţiei personalului armatei.

Apărute iniţial ca o consecinţă a nevoii de securizare afacilităţilor şi obiectivelor militare şi de protecţie a forţei,structurile de Poliţie Militară au suferit multiple transfor-mări şi redimensionări, atât în privinţa organizării structu-rale, cât şi în plan acţional şi conceptual.

Într-o accepţiune mai largă, Poliţia Militară este definităca o organizaţie conectată sau făcând parte din forţele

Consideraţii privind locul şi rolul forţelor de poliţie militară participante la operaţii multinaţionaleColonel dr. Gabriel-Tiberiu BUCEACComandantul Batalionului 265 Poliţie Militară

Locotenent Alina-Melania ŢUCĂ

Colonelul Gabriel-Tiberiu Buceac a fost numit la comanda Batalionului 265 Poliţie Militară in luna septembrie 2011. Anterior a ocu-pat funcţii de şef birou în cadrul Direcţiei Operaţii şi Direcţiei Planificare Strategică din Statul Major General. În perioada 1985-

2005 a îndeplinit diferite funcţii în garnizoana Constanţa în cadrul Divizie 9 Infanterie “Mărăşeşti” şi în unităţi şi mari unităţi subordonateacesteia. Colonelul BUCEAC are o bogată experienţă internaţională. A participat la misiunea ONU din RD Congo, în perioada 2002-2003 undea îndeplinit funcţia de şef al operaţiilor la sector. În perioada 2009-2011 a îndeplint funcţia de locţiitor pentru operaţii în cadrul BrigăziiMultinaţionale din Sud-estul Europei-SEEBRIG. În perioada în care a lucrat în Statul Major General a îndeplinit funcţii de răspundere, fiindreprezentantul SMG la reuniunile Comitetului Director Politico-Militar al Reuniunii Miniştrilor Apărării din Sud-estul Europei-SEDM, şef al

armate ale unui stat, responsabilă cuaplicarea măsurilor specifice, atât îninteriorul şi asupra forţelor armatecât şi, în anumite situaţii, asuprapopulaţiei civile2.

Structurile de Poliţie Militară suntinstruite astfel încât să poată acţiona înîntreg spectrul conflictelor armate, înmăsură să fie angajate efectiv, atât într-un teatru de operaţii major, cât şi înoperaţii militare la scară redusă.Procesul de instrucţie specific structuri-lor de Poliţie Militară conduce la îmbu-nătăţirea capacităţii de reacţie, folosi-rea eficientă a resurselor alocate şi ridi-carea nivelului de pregătire ca urmare aacumulării experienţei pe timpul parti-cipării la misiuni internaţionale.

Pe teritoriul naţional, structurilede Poliţie Militară exercită autoritateaconferită de prevederile legale naţio-nale, iar în afara teritoriului naţional,acţionează în concordanţă cu acordulprivind statutul forţelor - SOFA saualte înţelegeri şi acorduri încheiate cunaţiunea gazdă.

Comandantul structurii de PoliţieMilitară este consilierul comandantu-lui forţei pentru implementarea politi-cilor specifice în domeniu şi înaintea-ză propuneri privind angajarea efecti-vă a forţelor de poliţie militară, a tac-ticilor, tehnicilor şi procedurilor carevor fi utilizate pentru îndeplinireamisiunilor. În plus, comandantulstructurii de Poliţie Militară asigurăconsilierea pentru:

• cooperarea şi legătura cu poliţianaţiunii gazdă;

• implicarea structurilor de PoliţieMilitare la misiuni de control al mulţi-milor, executate în condiţiile legii;

• cercetări/investigaţii ale unorevenimente, care ar putea avea efectnegativ asupra credibilităţii misiuniisau moralului trupei;

• interacţiunea dintre structurilede Poliţie Militară şi alte organizaţii,care desfăşoară activităţi poliţieneştisimilare.

Astfel, putem afirma că toate aces-tea asigură structurilor de Poliţie

Militară un loc şi un rol clar definit şibine particularizat în orice operaţieexternă sau în misiunile pe care leîndeplineşte pe teritoriul naţional.

locul şi rolul structurilor dePoliţie Militară în cadrul ope-

raţiilor multinaţionaleDatorită flexibilităţii, mobilităţii,

pregătirii specializate a personalului,capacităţii ridicate de dislocare şiadaptare la situaţii complexe, structu-rile de Poliţie Militară sunt capabile săasigure o gamă largă şi diversificatăde sprijin. Acţionând ca un multiplica-tor al puterii de luptă, acestea asigurăun sprijin permanent comandanţilor,prin îndeplinirea celor şase funcţii alepoliţiei militare, integrând efortul desprijin propriu cu cel al celorlalte ele-mente şi formaţiuni, asigurând astfelcomandanţilor o mai mare libertatede acţiune şi contribuind decisiv laîndeplinirea obiectivelor finale aleoperaţiei.

În cadrul operaţiilor multinaţiona-le sprijinul manevrei şi mobilităţii sematerializează prin stabilirea şi impu-nerea măsurilor necesare pentru creş-terea posibilităţilor de executare amanevrei de forţe şi mijloace la nivelstrategic sau operaţional, precum şiabilitatea de a gestiona mişcările for-ţelor proprii în orice condiţii demediu sau teren. Acţiunile forţelor depoliţie militară includ, de regulă, spri-jin pentru traversarea cursurilor deapă, pasajul peste liniile de operaţii,controlul mişcărilor populaţiei civiledislocate care se află în tranzit în zonade operaţii, misiuni de supraveghereşi recunoaşteri a rutelor de transport,precum şi impunerea regulilor de tra-fic pe rutele principale de aprovizio-nare. Toate activităţile privind spriji-nul şi mobilitatea trupelor au ca scopprincipal asigurarea condiţiilor nece-sare pentru ca forţele combatante săprimească personalul, echipamentele,tehnica şi materialele la timp şi înlocul potrivit.

O misiune deosebit de importantădesfăşurată de Poliţia Militară în ope-raţiile multinaţionale o reprezintă asi-gurarea securităţii, pazei şi apărăriiunei zone, a unui raion sau a diferite-lor obiective, instalaţii sau facilităţi cucaracter militar. Aceasta include tota-litatea măsurilor întreprinse pentru aasigura comandanţilor libertatea demişcare şi flexibilitatea necesară pen-tru conducerea operaţiilor.Activităţile vizează în principiu,misiuni de recunoaştere, controlulzonelor cu potenţial ridicat de risc,apărarea zonelor de dispunere a forţe-lor combatante, asigurarea securităţiiinstalaţiilor, facilităţilor şi personalu-lui, măsuri de protecţie a forţei şi asi-gurarea securităţii fizice a personalită-ţilor aflate în teatrul de operaţii. Toateaceste măsuri vizează protecţia forţe-lor proprii şi conservarea capacităţiicombative.

Colectarea, paza temporară şiescortarea prizonierilor de război, asuspecţilor şi civililor reprezintă unadin misiunile cele mai sensibile pecare structurile de Poliţie Militară ledesfăşoară în operaţiile multinaţiona-le. Această funcţie a poliţiei militarepresupune măsuri pentru asigurareaadăpostirii, susţinerii, pazei, protec-ţiei şi înregistrării prizonierilor, popu-laţiei civile dislocate din zonă sau arefugiaţilor. Datorită faptului că aces-te categorii de persoane sunt în aten-ţia majoră a mass media, iar protecţiadrepturilor omului este un subiect destrictă sensibilitate pentru opiniapublică, structurile poliţiei militaredestinate acestor activităţi trebuie săaibă o pregătire solidă în domeniuldreptului internaţional umanitar şi săincludă capabilităţi specializate.

Menţinerea şi restabilirea ordiniişi a disciplinei militare contribuie laminimalizarea efectelor ameninţărilorla adresa forţelor proprii. În operaţiilemultinaţionale structurile de PoliţieMilitară stabilesc, propun comandan-tului forţei şi aplică măsurile, careconduc la diminuarea sau înlăturarea

BATALIONuL 265 POLIŢIE MILITARĂ


Secretariatului Tehnic şi şef al Grupului Multinaţional de Lucru al Batalionului Multinaţional de Geniu “TISA” şi a participat la lucrărilecomitetului Director al Brigăzii Multinaţionale a forţelor ONU în aşteptare-SHIRBRIG şi ale Comitetului Director al iniţiativei regionale CEN-COOP. A publicat o serie de articole şi materiale de specialitate în Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare, revista “Gândirea MilitarăRomânească”, Revista Forţelor Terestre, Revista “STARS INFORMER” şi în alte publicaţii româneşti şi din străinătate. Deţine titlul de “Doctorîn ştiinţe militare şi informaţii” din anul 2013.

Locotenetul Alina-Melania Ţucă este încadrată începând cu octombrie 2012 pe funcția de locțiitor comandant companie poliție mili-tară la Batalionul 265 Poliție Militară, unitate pe care ofițerul a ales-o la repartiție din promoție. De-a lungul timpului, a ocupat în cadrul7

7

BRIGAdA 10 GENIu „duNĂREA dE JOS”


D atorită condiţiilor în care forţele luptătoare dincadrul Forţelor Terestre trebuie să acţioneze,sprijinul de geniu reprezintă un factor impor-

tant pentru succesul operaţiilor, sporirea potenţialului deluptă şi menţinerea capacităţii operaţionale a forţelor.Sprijinul de geniu contribuie în mod esenţial la modela-rea zonei operaţii necesară executării manevrei, la dina-mizarea deplasărilor la nivel operativ şi tactic, precum şipentru asigurarea infrastructurii necesare mobilităţii şiprotecţiei forţelor.

Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos” este marea unitatedin cadrul forţelor de sprijin de luptă a Forţele Terestreorganizată, pregătită şi dotată pentru a fi întrebuinţată înexecutarea sprijinului de geniu în vederea îndepliniriiîntregii game de operaţii întrunite. De asemenea, Brigada10 Geniu „Dunărea de Jos” reprezintă o mare unitate des-tinată integrării sprijinului de geniu la nivelul ForţelorTerestre şi al Armatei României. Îndeplinirea tuturor sarci-nilor de sprijin genistic, de către Brigada 10 Geniu„Dunărea de Jos”, trebuie strâns legată de proiectarea şi

realizarea capabi-lităţilor militarespecifice atât pen-tru misiunile refe-ritoare apărareanaţională, cât şipentru misiunileasumate în cadrulapărării colective.

Încă de la înfi-inţarea Brigăzii10 Geniu„Dunărea de Jos”efortul pentrurealizarea capabi-lităţilor operaţio-nale a fost orien-tat către acelecapabilităţi caresunt necesareîndeplinirii misiu-nilor cu probabili-tatea de apariţiecea mai ridicată şitimpul de pregătire cel mai scurt. În acest sens, odată cuînfiinţarea Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos” în anul2002, principala direcţie de acţiune a comenzii brigăzii aconstituit-o evaluarea şi echilibrarea capabilităţilor bata-lioanelor din subordine ( B.96 Ge, B.3 Ge., B.72 Pontonierişi B. Nave Treceri Fluviale), când brigada dispunea cele maiimportante capabilităţi, atât pentru realizarea sprijinuluide geniu general cât şi a sprijinului de geniu luptă.

După numai un an de la înfiinţare (2003), brigadaîmpreună cu unităţile subordonate şi-au prezentat capabi-lităţile în cadrul aplicaţiei combinate din zona Gropeni –Brăila, la care au participat membrii din structurile centra-le ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi peste 100de specialişti ai armei din ţările membre NATO şi partenere

Colonel Gheorghe SOARELocţiitorul comandantului Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos”

Colonelul Gheorghe Soare a absolvit Liceul Militar „Ştefan cel Mare” în anul 1984, Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Geniu,Construcţii şi Căi Ferate „Panait Donici”, arma Geniu, în anul 1987, Academia de Înalte Studii Militare, Facultatea Interarme, specia-lizarea Geniu, în anul 1995. Este doctorand la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, masterand în Drept şi Administraţie

Publică şi totodată urmează Cursul postuniversitar de perfecţionare în conducere strategică (nivel JOINT) la Departamentul operaţii întru-nite, studii strategice şi de securitate din Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”. Deţine două certificate de inovator: „Pupitru electro-nic de comandă şi urmărire a parametrilor la motoarele auxiliare navale” şi „Instalaţie de răcire cu circuit deschis pt. motoarele auxiliarede la bordul navelor cu control electronic al funcţionării”. În anul 2005 a îndeplinit funcţia de Comandant detaşament la Detaşamentul deGeniu „IRAQ” IV, în Teatrul de Operaţii Irak.

condiţiilor şi oportunităţilor pentruîncălcarea normelor de drept, asigu-rând în acest fel prevenirea actelor deindisciplină, care ar putea afectaimaginea sau moralul trupelor. Deasemenea, prin măsurile specifice serealizează o creştere a încrederiipopulaţiei civile şi a naţiunii gazdă înprivinţa potenţialului forţei multina-ţionale de a-şi îndeplini mandatul.

Culegerea, prelucrarea şi disemi-narea de date şi informaţii şi investi-gaţiile specifice sunt misiuni ale poli-ţiei militare care susţin, îmbunătăţescşi contribuie la implementarea pro-gramului de protecţie stabilit decomandantul forţei multinaţionale,sprijină realizarea unei imagini, câtmai realiste a situaţiei şi a câmpuluide luptă şi asigură portretizarea infor-maţiilor relevante şi a ameninţărilorcare pot influenţa mediul operaţional.

Investigaţiile specifice includ pre-gătirea informaţională a câmpului deluptă (Intelligence preparation of bat-tlefield - IPB), acţiunile pasive şi acti-ve de culegere de informaţii şi evaluă-rile cu specific poliţienesc, care con-tribuie la satisfacerea cerinţelor criti-ce de informaţii specifice operaţiilormultinaţionale.

Caracterizate de capacitate ridica-tă de adaptabilitate la acţiunile şisituaţiile noi, capacitate de a acţionaimediat, în zona de dispunere sau lamare distanţă, cu o mare mobilitate şiflexibilitate, structurile de PoliţieMilitară sunt în măsură să generezecapacităţi de răspuns în orice situaţie,fiind un instrument valoros la înde-mâna comandanţilor.

Astfel, încă de la înfiinţare la înce-putul anului 1990, Batalionul 265Poliţie Militară s-a afirmat ca o unitateetalon a Forţelor Terestre, fiind anga-jat în toate operaţiile în afara terito-riului naţional la care ArmataRomâniei a luat parte.

În vederea participării la misiuniexterne, structurile de Poliţie Militarădesemnate din cadrul Batalionului265 Poliţie Militară planifică şi par-curg un proces specific, complex şicomplet de instruire, în condiţii cât

mai apropiate de realităţile teatrelorde operaţii în care vor acţiona.Întregul proces de pregătire pre-dislo-care este coordonat şi sprijinit deStatul Major al Forţelor Terestre, prinComponenta Operaţională Terestră.

Pregătirea pentru misiune se exe-cută în baza Ordinului de pregătire,elaborat de Componenta OperaţionalăTerestră, care cuprinde principalelemisiuni şi standarde de realizat petimpul pregătirii. Prin structurile spe-cializate, Componenta OperaţionalăTerestră, direcţionează activităţile,care se execută de către subunităţilede Poliţie Militară, atât în garnizoanade dislocare, cât şi în centrele deinstrucţie specializate.

Cu sprijinul ComponenteiOperaţionale Terestre, Batalionul 265Poliţie Militară planifică şi conducepregătirea pre-dislocare astfel încât lafinalul perioadei de instrucţie, subuni-tăţile participante să fie în măsură săplanifice, conducă şi execute disloca-rea, prin proceduri mixte, din garnizo-na de dislocare la pace în zona de res-ponsabilitate din TO; elaboreze şi săopereze cu documente standardNATO; planifice şi conducă acţiuni deprotecţie a forţei şi securitate; realize-ze coeziunea în cadrul stucturii şiadaptarea la mediul specific din TO;acţioneze în zona de responsabilitate,executând misiuni specifice în comuncu partenerii din cadrul NATO şi cumilitarii naţiunii gazdă.

În opinia noastră, activităţile subs-crise procesului de instruire trebuieproiectate şi realizate într-o manierăunitară, asigurându-se astfel un înaltstandard de calitate a pregătirii, fun-damentat pe acumularea reală decompetenţe şi aplicarea practică acunoştinţelor însuşite şi a deprinderi-lor formate în mod standardizat,general valabile în spaţiul extins încare poliţiştii militari români îndepli-nesc misiuni specifice.

Sub acest aspect, dorim să remar-căm sprijinul complex şi calificat alpersonalului ComponenteiOperaţionale Terestre, acordat milita-rilor batalionului, atât pe timpul pre-

gătirii, cât şi în perioada executăriimisiunilor în teatrele de operaţii.Relativa independenţă în care acţio-nează structurile de Poliţie Militarăîn misiunile multinaţionale impunadaptarea continuă la cerinţele ope-raţionale, o gândire creativă şi iniţia-tivă extinsă atât din partea coman-danţilor de subunităţi cât şi a factori-lor de răspundere din cadrulComponentei Operaţionale Terestrecare asigură sprijinul necesar.

Putem afirma că, în prezent, mili-tarii Batalionului 265 Poliţie Militarăse constituie într-un sistem bine arti-culat, sunt pregătiţi şi antrenaţi lastandarde NATO, capabili să îndepli-nească misiuni specifice în beneficiulArmatei Române şi AlianţeiNord-Atlantice.

Aprecierile exprimate de diferitepersonalităţi militare şi civile, româneşi străine, asupra profesionalismuluipoliţiştilor militari români demons-trate în misiunile executate înSomalia, Kuweit, Angola, Congo,Sudan, Bosnia-Herţegovina, Kosovo,Irak şi Afganistan, probează calităţileacestora, nivelul ridicat de instruireatins şi conferă încredere în capacita-tea poliţiştilor militari de a atingeobiectivele stabilite. n

BiBliografiewww.forter.ro/arme/poliţia-militarăwww.globalsecurity.org/military/li

brary/policy/armyPIM 5.3.4, Manualul de luptă al

grupei/plutonului de Poliţie MilitarăDoctrina poliţiei militare în

Armata României, P.M.-5Manualul FM 3-19-4

NOTE1Gl. James A.Van FLEET, War and

Politics, MacMillan Press, New York,1973, p. 91

2http://en.wikipedia.org/wiki/Military_police, accesat la 12.02.2013

BATALIONuL 265 POLIŢIE MILITARĂ


batalionului, funcții de comandant grup investigații, ofițer de stat major în structura de personal, a fost împuternicită șef al personalului.Ofițerul a urmat cursurile Academiei Forțelor Terestre “Nicolae Bălcescu”, Sibiu, promoția 2008, Admistrație Publică, specialitate unde aabsolvit ca șef de promoție. De-a asemenea, în anul 2011 a absolvit ca șef de promoție studiile masterale ale Academiei de Studii Economice,specialitatea Managementul Resurselor Umane. Ofițerul a participat la o misiune în teatrul de operații Afganistan, alături de Batalionul 280Infanterie Mecanizată, în perioada februarie-august 2012, îndeplinind funcția de ofițer de legătură. A publicat o serie de lucrări la sesiunide comunicări științifice în perioada desfășurării studiilor universitare și masterale.

7

Direcţiile de acţiune a Brigăzii 10Geniu „Dunărea de Jos” în contextultransformării forţelor terestre

Batalionul 136 Geniu şi Batalionul 52Geniu. Având în vedere structuraorganizatorică şi dotarea actuală,Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos”deţine următoarele capabilităţi opera-ţionale: capabilităţi pentru realizareamobilităţii, capabilităţi pentru spriji-nul menţinerii capacităţii operaţiona-le, capabilităţi pentru realizarea spri-jinului general de geniu, capabilităţipentru realizarea sprijinul EOD şi, culimitări, capabilităţi pentru realizareacontramobilităţii. Din punct de vedereal capabilităţilor pentru apărarecolectivă, în prezent Brigada 10 Geniueste nominalizată să pună la dispozi-ţia NATO o companie pontonieri/B.72Ge., 2 Companii Geniu SprijinGeneral/B.136 Ge, B.52 Ge. şi oCompanie Geniu Sprijin GeneralConstrucţii Poduri/B.72 Ge. şi partici-pă cu structuri organice, împreună cusubunităţi de geniu din Croaţia,Bulgaria şi Georgia, la realizarea capa-bilităţilor de geniu pentru logistică aleAlianţei Nord-atlantice în cadrulUnităţii Logistice MultinaţionaleIntegrate de Geniu de Infrastructurăpentru Logistică – InfrastructureEngineering for Logistic MultinationalIntegrated Logistic Unit (IEL – MILU).Privind capabilităţile suplimentare,Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos”participă la Iniţiativa Regională„TISA” cu un modul degeniu/Batalionul Multinaţional deGeniu „Tisa”. Această iniţiativă este

dedicată intervenţiei, în colaborare cusubunităţi similare din Ungaria,Ucraina şi Slovacia, în cazul produce-rii unor calamităţi naturale în bazinulrâului Tisa.

Începând cu anul 2013 Brigada 10Geniu „Dunărea de Jos” intră într-onouă etapă de transformare, determi-nată de concepţia de restabilire acapacităţii de luptă a ArmateiRomâniei, transformarea ForţelorTerestre şi concepţia NATO privinddezvoltarea armei geniu în perioada2012-2022. Din analiza măsurilor cear trebui luate pentru completarea şidezvoltarea capabilităţilor actualeconform actualelor prevederi doctri-nare, dar şi din experienţa acumulatăde către structurile de geniu naţionaleparticipante la misiuni şi exerciţiiinternaţionale, comanda brigăzii aidentificat următoarele domenii dis-tincte de acţiune:

a) Completarea şi actualizareaconceptelor privind realizarea spriji-nului de geniu pentru operaţiile deapărare naţională şi apărare colectivă.Principalele concepte care necesitădefinite ar fi: amenajarea din punct devedere genistic al punctelor decomandă, realizarea mascării trupelorla nivel tactic şi operativ, constituireaşi întrebuinţarea detaşamentelor degeniu cu destinaţie specială, realiza-rea sprijinului de geniu în operaţii destabilizare şi reconstrucţie, îndepărta-rea obstacolelor rutiere şi C-IED;

b) Comanda şi controlul forţelorde geniu unde se impune, aşa cumexistă şi în majoritatea celorlalte stateale Alianţei, înfiinţarea unor compar-timente/birouri de geniu de la niveltactic până la nivel operativ;

c) Restructurarea şi operaţionali-zarea structurilor existente prin rea-lizarea unei concepţii privind revi-zuirea structurii actuale a Brigăzii 10Geniu „Dunărea de Jos”, prin com-pletarea cu forţe şi mijloace care săasigure îndeplinirea şi a celorlaltefuncţii de sprijin;

d) Realizarea capabilităţilor degeniu asumate în cadrul CT 13(Ţintelor de Capabilităţi 2013).Conform noilor ţinte de capabilităţicreşte rolul Brigăzii 10 Geniu„Dunărea de Jos” pentru operaţionali-zarea şi certificarea de la 4 structurila 8 structuri de geniu: 2 comanda-mente de batalion de geniu, 2 compa-nii geniu luptă, 1 companie ponto-nieri, 2 companii geniu sprijin gene-ral, 1 pluton geniu sprijin general şi amodulului TISA;

e) Dotarea structurilor de geniu cutehnică conform cerinţelor operaţiona-le. Dacă în această etapă nu se realizea-ză o dotare minimă a structurilor trans-formate se va ajunge la un vid în pre-gătirea reală a cadrelor tinere de geniuşi inclusiv a structurilor de geniu.

f) Modernizarea învăţământuluide armă în raport cu nevoile depregătire. n



(L.G.9). A fost momentul în care s-auprefigurat principalele capabilităţi,care urmau să fie puse la dispoziţiaNATO: parcul de pod PR-71, singurultip de pod de pontoane din NATO carepoate asigura o capacitate de 80 tf;completul de pod jos metalic PJM-72cu o capacitate de 60 tf; primele capa-bilităţi EOD din cadrul B.96 Ge., mij-loacele de treceri grele din cadrulBatalionului Nave Treceri Fluviale,care sunt unicat în NATO şi foarte efi-ciente pentru asigurarea mobilităţii pefluviul Dunărea. Într-o perioadă scur-tă, Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos”demonstrează încă o dată că este

capabilă să îndeplinească orice misiu-ne prin dăruirea şi competenţa perso-nalului, reuşind să operaţionalizeze,certifice şi să afirme la NATO, în 2009,primele capabilităţi de geniu dinArmata României: Compania 1Pontonieri din Batalionul 72 Geniu şiDetaşamentul de Purificare Apă dinBatalionul 3 Geniu.

La nici doi ani de la înfiinţare,Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos”acceptă o nouă provocare, prin careşi-a verificat capabilităţile de mobili-tate şi de sprijin geniu general în tea-trele de operaţii din Irak şiAfganistan concomitent cu pregăti-

rea şi coordonarea structurilor degeniu din teatrul de operaţii dinBalcani. În două din cele trei teatrede operaţii brigada a dislocat struc-turi de nivel batalion, care au acţio-nat în cooperare cu structuri degeniu din ţările membre NATO şi par-tenere şi unde geniştii brigăzii, peste800 de militari, au demonstrat căsunt profesionişti, chiar dacă s-a scrismai puţin despre ei, geniştii de celemai multe ori „au tăcut şi au făcut”.Majoritatea cadrelor militare, care auparticipat la misiuni în teatrele deoperaţii, constituie nucleul de bază alcomenzilor, statelor majore ale unită-ţilor de geniu şi Brigăzii 10 Geniu„Dunărea de Jos”.

Concepţia de dezvoltare a armeigeniu pentru perioada 2007 – 2012, înconcordanţă cu cea a ForţelorTerestre, determină Brigada 10 Geniu„Dunărea de Jos” sub comanda Gl. bg.IONIŢĂ ARITON şi Col. dr. VLADU MIR-CEA să parcurgă o nouă etapă detransformare şi reorganizare a capabi-lităţilor prin predarea B.96 Ge. la D.1I. şi B.3 Ge. la D.2 I., preluarea B.136Ge., B.52 Ge., înfiinţarea Gp.5 EOD şiB.110 Spr.Log. şi resubordonarea de laD.1 I. la Statul Major al ForţelorTerestre, având în acest momenturmătoarea structură organizatorică:Batalionul 72 Geniu, Batalionul NaveTreceri Fluviale, Grupul 5 EOD,Batalionul 110 Sprijin Logistic,



l Militari din Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos” în teatrul de operaţii din Bosnia-Herţegovina

l Militari din Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos” în misiune în Orientul Mijlociu

l Aspect de la ceremonia de deschidere a exercţiului multinaţional „Tisa-2011”

BATALIONuL N AvE TREC ERI FLuvIALE


M ediul de securitate din proximitatea geopoliti-că şi geostrategică a României este unul com-plex şi continuă să fie afectat, deopotrivă, de

procesele globale şi regionale. În acest context, evoluţiamediului de securitate implică transformări în sistemulnaţional de apărare, transformările şi restructurările înacest domeniu şi cerinţele de adaptare actuale fiind nece-sare până la cele mai mici structuri.

Batalionul Nave Treceri Fluviale, structură a Brigăzii 10Geniu „Dunărea de Jos”, unitate specializată în trecereaforţelor şi mijloacelor peste cursurile mari de apă, este dis-pus în portul militar „Vărsătura” din garnizoana Brăila, pemalul stâng al fluviului Dunărea. Batalionul îşi desfăşoarăinstrucţia navală pe braţul „Arapu” între kilometrii fluviali176,5 – 190 şi instrucţia tactică generală în poligonul„Vărsătura”.

Obiectivele prioritare ale Batalionului Nave TreceriFluviale, în raport cu tendinţele actuale, sunt: menţinereaşi dezvoltarea nivelului instrucţiei atins, perfecţionareaacesteia conform standardelor NATO şi menţinerea echipa-mentelor majore la un nivel înalt de operativitate.

De la înfiinţare până în prezent, personalul BatalionuluiNave Treceri Fluviale s-a instruit cu profesionalism şi a răs-puns prezent la multe misiuni naţionale şi internaţionale,cele mai importante fiind: misiuni în teatrele de operaţiiAfganistan şi Irak, exerciţii în cooperare cu forţe multina-ţionale, „JOINT EFORTS-BLUE DANUBE 2000”, „TISA 2011”,

„BLONDE AVA-LANCHE 2012”,exerciţii în coope-rare cu subunităţiale Batalionului285 Artilerie,Batalionului 528C e r c e t a r e ,Batalionului 72G e n i u ,Batalionului 83LAROM şi misiunide căutare şi sal-vare vieţi ome-neşti, în urmaf e n o m e n e l o rme teo ro l og i c enefavorabile -inundaţii saucăderi masive dezăpadă.

În contextul încare Româniaeste parte inte-grantă a NATO, cu drepturi şi obligaţii depline, instrucţiaforţelor şi adaptarea permanentă capabilităţilor structuriisunt factorii principali pentru îndeplinirea misiunilor.

Profesionalismul şi pasiunea geniştilor marinariPlutonier-major Marian DUBINĂ

Plutonierul-major Marian Dubină s-a născut la 10 ianuarie 1969, în Odobeşti, jud. Vrancea. A terminat liceul „Nicolae Bălcescu” dinBrăila iar în 2001 a devenit subofiţer prin filiera indirectă. A urmat cursul de instructori pentru maiştri militari şi subofiţeri în 2005

şi pe cel de stat major pentru maiştri militari şi subofiţeri, în 2009. În prezent îndeplineşte funcţia de subofiţer de stat major nivel II înBiroul operaţii şi instrucţie din Batalionul Treceri Nave Fluviale.

Având în vedere cadrul general alreorganizării, Batalionul Nave TreceriFluviale urmează să parcurgă acestproces în anul 2014, ceea ce implică omodificare structurală cât şi de adap-tare a programelor de instrucţie pen-tru misiuni şi a procedurilor operaţio-nale în funcţie de noile cerinţe alemisiunii.

Adaptarea structurii organizatori-ce la noile provocări din cadrulmediului de securitate va permiteîndeplinirea întregii game de misiuniconform destinaţiei şi rolului batalio-nului.

Una din preocupările principaleale Batalionului Nave Treceri Fluviale,este preocuparea pentru întreţinereaşi modernizarea mijloacelor de trecerinavale, dotarea cu armament şi mij-loace de navigaţie şi luptă radioelec-

tronică modernă, care să conducă lacreşterea puterii de luptă, protecţiesporită şi independenţă în îndeplini-rea misiunilor.

O altă formă de instruire a batalio-nului o constituie desfăşurareainstrucţiei navale folosind instruireaprin practicare, în cadrul căreia seexecută activităţi de prestări serviciiîn beneficiul unor societăţi comercia-le, aceasta urmărind antrenarea mili-tarilor în condiţii specifice pentrumenţinerea stării de operativitate atehnicii şi a deprinderilor profesiona-le a militarilor din componenţa echi-pajelor navelor.

În condiţiile necesităţii adaptăriipermanente la cerinţele actuale alesecurităţii regionale, colectivul bata-lionului a ştiut să facă faţă elementu-lui de nou, să-şi respecte meseria cu

profesionalism şi pasiune.Astfel, rezultatele obţinute de

către Batalionul Nave Treceri Fluviale,la instrucţie şi activităţile de instruireprin practicare ne îndreptăţesc săafirmăm că militarii batalionului suntcapabili să răspundă oricărei provo-cări.

În urma modului exemplar şi adevotamentului demonstrat în înde-plinirea sarcinilor primite, militariiBatalionului Nave Treceri Fluvialeraportează la finalul fiecărei misiuni:„Misiune îndeplinită!” n

BATALIONuL NAvE TRECERI FLuvIALE


l Tehnica militară se îmbarcă pe BAC MLC - 300 2

l În marş pe Fluviul Dunărea

l Se îmbarcă tehnica militară pe BAC MLC - 300 1 l Comandantul bacului, pe timpul unuimarş pe Fluviul Dunărea

BATALIONuL 52 GENIu „TISA”


Ca urmare a dezvoltării relaţiilor de coopera-re şi dialog în cadrul parteneriatului pen-tru pace între statele din regiune a luat

fiinţă la 01.07.2002 Batalionul 52 Geniu. Naşterea acestuiaa avut la bază semnarea la 18 ianuarie 2002 a Acordului cuprivire la înfiinţarea Batalionului Multinaţional de Geniu„TISA”, între Ministerul Apărării Naţionale din România,Ministerul Apărării Patriei din Republica Ungară,Ministerul Apărării Naţionale din Slovacia şi MinisterulApărării Naţionale din Ucraina, urmată de înfiinţarea ladata de 1 februarie 2002, la Satu Mare, a ModululuiRomânesc „TISA”.

Batalionul a fost constituit în scopul participării, la cere-rea naţiunii afectate, la salvarea populaţiei sinistrate, abunurilor acesteia, la limitarea şi înlăturarea efectelorinundaţiilor de proporţii în bazinul hidrografic al râuluiTISA. În acest sens, batalionul participă la limitarea şi înlă-turarea consecinţelor unui dezastru cu aprobarea autorită-ţilor competente şi în conformitate cu legile interne alepărţilor respective în urma unei cereri, oficial transmise, departea în cauză. Potrivit acordului, autorităţile executivesunt miniştrii apărării din cele patru state participante.

Urmare a negocierilor experţilor din armatele celorpatru state semnatare, prevederile Acordului politic stabi-lesc structurile organizatorice ale iniţiativei:

• Grupul director (Steering Group) - format din înalţireprezentanţi ai ministerelor apărării şi statelor majoregenerale, care are rol de macrodecizie asupra problemelorde comandă a batalionului, posturi de conducere, structu-

ră, echipamen-te, instruire şipregătire, pre-cum şi definanţare a acti-vităţilor sale. Seîntruneşte celpuţin o dată pean, iar preluareap r e ş e d i n ţ i e iGrupului directorpresupune auto-mat statutul de ţarăgazdă a iniţiativei,cu obligaţia de a orga-niza şi desfăşura activi-tăţile în comun prevăzuteprin Acordul tehnic. În anii2004 şi 2008, Statul Român aasigurat preşedinţia iniţiativei, prin reprezentanţi la nive-lul Statului Major General, pe baza principiului de rotaţieanuală a comenzii;

• Grupul multinaţional de lucru (Multinational WorkingGroup) - format din experţi tehnici ai ministerelor apărării,statelor majore generale şi statelor majore ale categoriilorde forţe ale armatei şi care are rolul de sprijini activitateaGrupului director şi de asigura un cadru de negocieri legatede activităţile în comun ale batalionului. Se întruneşte decel puţin două ori pe an sau de câte ori este necesar, iar în

cazul ţării noastre este în responsabilita-tea Statului Major al Forţelor Terestre;

• Batalionul multinaţional de geniu„TISA” - compus din comandamentulmultinaţional, precum şi din contingente(module) naţionale de nivel companie.Modulul românesc este constituit dint-ocompanie de geniu din cadrulBatalionului 52 Geniu „TISA” din SatuMare, unitate subordonată Brigăzii 10Geniu „Dunărea de Jos”.

Anual se desfăşoară un exerciţiu încomun cu partenerii din cadrul iniţiativeicu denumirea generică „BLONDE AVA-LANCHE”, tip CPX sau CAX însoţit de odemonstraţie practică a modulului ţăriigazdă. Exerciţiul este precedat de:

Batalionul 52 Geniu „TISA”, componentă activă a ArmateiRomâniei pe plan internaţionalLocotenent Marcel ŞANDOR

• Conferinţa iniţială de planificare;• Conferinţa principală de planifi-

care;• Conferinţa finală de planificare.La aceste activităţi participă repre-

zentanţi ai Statului Major al ForţelorTerestre şi, în funcţie de solicitărilefiecărei etape, personal din cadrulstructurilor subordonate cu responsa-bilităţi în pregătirea şi desfăşurareamodului naţional alocat iniţiativei.

Misiunea Modulului românesceste de a participa, la solicitareanaţiunii afectate, la misiuni umanitarede salvare a populaţiei şi a bunuriloracesteia precum şi de limitare/înlătu-rare a efectelor inundaţiilor.Transpusă în practică, această misiu-ne se regăseşte în acţiuni de evacuarea populaţiei sinistrate, animalelor şibunurilor, construirea (repararea)digurilor de protecţie, asigurarea cuapă potabilă, energie electrică şi echi-pamente a zonelor calamitate, amena-jarea şi deservirea taberelor de sinis-traţi, amenajarea şi deservirea punc-telor de trecere peste cursurile de apă,reconstrucţia podurilor, amenajarea şideservirea taberelor de sinistraţi, pre-cum şi alte activităţi mai mult sau maipuţin prevăzute - de limitare a efecte-lor dezastrelor naturale.

Geniştii sătmăreni nu s-au limitatnumai să îndeplinească misiuni încadrul Batalionul multinaţional degeniu „TISA” ci au îndeplinit misiuniîn teatrele de operaţii din Irak,Afganistan, Bosnia, Nepal, Congo sauîn comandamente multinaţionale

NATO, unde au avut ocazia de a cola-bora cu colegi din alte state, iar expe-rienţa nu a făcut decât să ridice şta-cheta pregătirii noastre ca oameni,dându-ne în acelaşi timp şi măsurapregătirii profesionale ca militari.

Cea mai consistentă participare amilitarilor sătmăreni la misiunileinternaţionale este reprezentată dedouă plutoane din cadrul Batalionul52 Geniu ,,TISA” care au par-ticipat la misiunile ISAF(International SecurityAssistance Force – Afganistan)în anul 2010 şi în prima partea anului 2011, în cadrulBatalioanelor 811 Infanterie„Dragonii Transilvani” şi 812Infanterie „Şoimii Carpaţilor”.Militarii Batalionului 52Geniu ,,TISA” au dat dovadăde un înalt nivel de profesio-nalism şi o foarte bunăcunoaştere a specialităţii -lucru reflectat în teren şi evi-denţiat de comandanţii aces-tora la întoarcerea în ţară.

Majoritatea misiunilor pri-mite au fost executate încooperare cu partenerii dinalianţă, în special parteneriiamericani care s-au declaratmai mult decât mulţumiţi deprofesionalismul şi seriozita-tea de care au dat dovadăgeniştii români.

Totodată, militari aiBatalionului 52 Geniu „TISA”au participat şi în alte struc-

turi în teatrul de operaţii Afganistan,încadrând Structurile de tip OMLT sauNSE din perioada 2010- 2013.

Chiar dacă are o istorie relativtânără Batalionul 52 Geniu „TISA” ademonstrat că este o unitate de elită aarmatei române capabilă să îndepli-nească misiunile încredinţate şi anga-jamentele internaţionale asumate destatul român. n

BATALIONuL 52 GEN Iu „T ISA”


l Militari din Batalionul 52 Geniu „Tisa” construind un pod jos metalic PJM-72

l Militari din Batalionul 52 Geniu „Tisa” au construit un pod de pontoane în cadrul exercţiului „BLONDE AVALANCHE ROU-08”

l Tabără de instrucţie la apă, în poligonul Mărtineşti,pe râul Someş

BATALIONuL 72 GENIu „MATEI BASARAB”


F iecare articol despre activitatea pontonierilorbrăileni reprezintă un elogiu al activităţii militari-lor români, în general şi al armei geniu, în toată

complexitatea acesteia, în special. Nu fac excepţie nici rândurile de mai jos, care relevă

efortul fizic şi psihic depus de militarii Companiei 1Pontonieri, susţinuţi de comandamentul Batalionului 72Geniu „Matei Basarab” şi al Brigăzii 10 Geniu ,,Dunărea deJos”, pentru a se alătura elitei Armatei României – unităţilepuse la dispoziţia NATO, pe deplin interoperabile.

Prin misiunea centrală a NATO, apărarea colectivă ,aceasta trebuie să contribuie activ la apărarea statelormembre şi în zona noilor riscuri de securitate, precum tero-rismul, crizele regionale, proliferarea armelor de distrugereîn masă, riscuri cibernetice sau energetice.

Unul din obiectivele strategice ale apărării naţionale îlreprezintă consolidarea profilului României în cadrulNATO, principala structură de apărare colectivă în spaţiuleuropean şi euroatlantic. Pentru îndeplinirea acestui obiec-tiv, Armata României a trecut şi trece printr-o serie detransformări, în care unităţi cu ranguri şi arme diferite auiniţiat şi finalizat procesul de operaţionalizare.

Acest proces are ca scop creşterea capacităţii de luptă astructurilor militare avându-se în vedere tehnicile, tacticile,procedurile şi standardele operaţionale NATO, precum şiun plus de capabilitate din punct de vedere al tehnicii şipregătirii resursei umane.

Batalionul 72 Geniu „Matei Basarab” a devenit parte com-ponentă al acestui amplu şi dinamic proces de operaţionali-zare, după ce la 4 septembrie 2003, în tabăra de instrucţieGropeni, pe timpul exerciţiului demonstrativ executat în

cadrul grupu-lui de lucruNATO L.G.-9,militarii bata-lionului au exe-cutat un puncttrecere cu treiportiţe de trans-port, fiecare din-tre acestea cuforţa de suport de120 tf, şi un puncttrecere pe pod depontoane cu forţa desuport de 80 tf şi lungi-mea de 350 m, peste flu-viul Dunărea.

Delegaţia străină prezen-tă la exerciţiu a fost plăcutimpresionată, apreciind activitatea militarilor batalionului,precum şi performanţele şi posibilităţile parcurilor de podpe pontoane româneşti PR-71, acest moment fiind conside-rat punctul de plecare pentru punerea la dispoziţia NATOa unei companii de pontonieri din Armata României.

În acord cu această decizie, unitatea a primit sarcina dea fi parte integrantă a procesului de operaţionalizare prinînfiinţarea, dotarea şi operaţionalizarea unei companii depontonieri, în conformitate cu capabilităţile şi cerinţele sta-bilite, Compania 1 Pontonieri, fiind stabilită pentru îndepli-nirea acestei sarcini sub denumirea Compania PoduriPlutitoare.

Concomitent cu asigurarea resurselor umane şimateriale, au fost elaborate Procedurile de OperarePermanente şi Programele de Instrucţie pentruMisiune, în deplină concordanţă cu tehnicile, tacti-cile, procedurile şi standardele NATO, pentru caaceastă structură să fie pe deplin interoperabilă.

Prima probă de foc a etapei finale a procesuluide operaţionalizare pentru Compania 1 Pontonieria avut loc în luna iunie 2009, prin desfăşurarea exerciţiului de certificare CERTEX 2009.

Pontonierii brăileni erau deja pregătiţi pentruacest examen, ştiind că această certificare este ulti-mul pas înaintea afirmării.

Rezultatul evaluării a dovedit că orele deinstrucţie intensivă, de pregătire a tehnicii şi mate-rialelor, precum şi măiestria militarilor pontonieriîn mânuirea materialului parcului de pod, au fost

Operaţionalizarea pontonierilor brăileniPlutonier-adjutant Dan PURDEL

elementele cheie în obţinerea unoraprecieri superlative din partea comi-siei de certificare şi implicit, accede-rea către nivelul următor de evaluare,cel al afirmării şi punerii la dispoziţiaNATO.

Sfârşitul lunii septembrie a anului2009 i-a găsit pe pontonieri tot pemalul apei, aşteptând examenul final alîntregului proces de operaţionalizare.

În mijlocul toamnei, pomii îşi goleaucu mândrie frunzişul, aşa cum ponto-nierii lăsau deoparte emoţiile şi traculinerent oricărei asemenea activităţi.

Aceşti bravi militari, încercaţi nude puţine ori în lupta cu apele, lainstrucţie sau în sprijinul populaţieicivile la inundaţii, care au arătat ceînseamnă să fii demn şi impunător înacelaşi timp, au conştientizat că avenit momentul afirmării lor, printr-oatitudine pozitivă şi dăruire completăpe timpul exerciţiului de afirmareROUEX 2009.

Exerciţiul de afirmare a debutat cuexecutarea unei deplasări tactice dinraionul de dispunere temporară înraionul de îndeplinire a misiunilor, încadrul căreia echipa OPFOR a creatmomente prin care s-au verificatcunoştinţele dobândite de militariicompaniei pe timpul unui atac teres-tru asupra convoiului, a modului deacţiune în mediu CBRN, la descoperi-rea unui dispozitiv exploziv improvi-zat şi în cazul unei avarii la tehnicadin cadrul coloanei de marş.

Punctele de trecere pe portiţe şipodul de pontoane amenajate în timprecord au arătat comisiei de evaluarecă se află în faţa unor militari hotărâţişi foarte pregătiţi, al căror secret stăîndeosebi în lucrul în echipă, încrede-re reciprocă şi foarte multă muncă.

În anii ce au urmat afirmării şipunerii la dispoziţia NATO, Compania1 Pontonieri a menţinut nivelul deoperaţionalizare atins şi, concomitentcu parcurgerea cu succes a activităţi-lor din planul instrucţiei, a participatla activităţi de intervenţie în situaţiide urgenţă, cea mai importantă dintreacestea fiind amenajarea şi deservireaunui punct de trecere peste râulSuceava, în localitatea Dorneşti, jude-ţul Suceava în anul 2010.

Pe lângă timpul record de amena-jare a malurilor, de curăţare a cursu-lui de apă de arborii aduşi de viiturăşi de amenajare a punctului de trece-re, subunitatea a trecut printr-o probă

de foc determinată deexecutarea unui marş peroţi de peste 350 kmpână în această localita-te, fapt ce a sporit şinivelul de încredere almilitarilor în tehnica dindotare.

Şi aici, pontonieriibrăileni au confirmatrolul pe care o areaceastă specialitate,prin diversitatea locuri-lor în care poate fi între-buinţată această struc-tură, în cadrul Alianţei,în misiunile ArmateiRomâniei sau în spriji-nul autorităţilor localeîn situaţii de urgenţă.

Pe lângă utilitateamisiunii pontonierilorpentru locuitorii dinzonă, afectaţi de inunda-ţiile acelui an, activitateaa fost un bun prilej pen-tru verificarea deprinde-rilor dobândite, în condi-ţiile unui buget de auste-ritate care limita activităţide instrucţie de amploarecu materialul parcului depod.

În anul 2011, preşe-dintele României, dom-nul Traian Băsescu, aconferit Ordinul„Virtutea Militară” îngrad de „Cavaler” cuînsemn pentru militaricătre Batalionul 72Geniu „Matei Basarab”,ca o recunoaştere a pro-fesionalismului militari-lor acestuia pentru toatăactivitatea desfăşurată,decernat cu ocaziaîmplinirii a 145 de anide la înfiinţarea primeicompanii de pontonieridin Armata României, în cadrul festi-vităţilor organizate.

Anul 2012 a început fost cel alunei noi provocări, în care Compania1 Pontonieri a executat evaluarea ope-raţională şi a desfăşurat instrucţiaconform noilor capabilităţi reieşitedin planul de operaţionalizare.

Echipa de evaluare CREVAL dinStatul Major al Forţelor Terestre desti-nată stabilirii nivelului subunităţii pe

timpul exerciţiului de evaluare opera-ţională a confirmat nivelul ridicat depregătire al acestei companii de pon-tonieri, apreciind că prin calitateaexecuţiei activităţilor stabilite prinplanul de evaluare, Compania 1Pontonieri, îşi defineşte tot mai binestatutul în actualul context al trans-formării Armatei României, fiind unnume cu rezonanţă în cadrul acesteiaşi un partener de nădejde al NATO. n

BATALIONuL 72 GENIu „MATEI BASARAB”


l Trecerea tehnicii pe pod de pontoane dublu 80 tf

l Darea la apa a elementelor suport de mal

l Debarcarea tancului de pe portiţa de 150 tf

l Îmbarcarea tehnicii militare pe portiţa de 150 tf

BATALIONuL 136 GENIu "APuLuM"


În 2008 iniţiativa regională a patru state euro-pene, România, Bulgaria, Croaţia şi Georgia, s-a materializat prin formarea unei structuri tip

MILU cu specific de geniu, în scopul amenajării şi întreţine-rii căilor de comunicaţii în teatrele de operaţii cu asigura-rea măsurilor de protecţie a forţelor.

Prin H.G. nr.203/2008 a fost aprobat Memorandumulde înţelegere între Ministerele Apărării ale României,Bulgariei, Croaţiei şi Georgiei privind înfiinţarea unei uni-tăţi MILU cu specific de geniu, şi anume IEL MILU, struc-tură de nivel companie+, ce are în compunere subunităţiorganice din compunerea forţelor terestre ale celor 4state semnatare.

IEL MILU este notificată la NATO şi poate îndeplini, înraport cu capabilităţile acesteia, următoarele misiuni:

- amenajarea, refacerea şi asigurarea viabilităţii drumu-rilor în zona de responsabilitate a forţei NATO;

- construcţia, repararea şi întreţinerea podurilor milita-re, precum şi executarea trecerilor peste obstacole cu mij-loace din dotare;

- furnizarea de energie electrică pentru funcţionareaIEL MILU;

- amenajarea de platforme pentru elicoptere, parcare atehnicii şi platforme pentru cartiruirea trupelor;

- contribu-ţia la construc-ţia de elemen-te pentru pro-tecţia forţelorîn zona de res-ponsabilitate;

- executa-rea de lucrărigenistice pen-tru construcţiape orizontală înzona de responsa-bilitate.

De la înfiinţare şipână în prezent, exerci-ţiul IEL MILU a fost organi-zat şi desfăşurat astfel:

- 2008-2009 Buzău/România;- 2010 Bucureşti/România, ocazie cu care a avut loc

afirmarea şi certificarea IEL MILU;- 2011 Pozega/Croaţia;- 2012 Alba Iulia/România;- 2013, în perioada 14-21 iunie exerciţiul IEL MILU a

fost integrat în Exerciţiul CapableLogistician 2013 (CL 13), exerciţiu des-făşurat în poligonul de antrenamentLest din Slovacia.

A fost pentru prima dată cândcomanda IEL MILU (în care Româniaeste naţiune lider, iar Marea Britanienaţiune mentor) a participat la unexerciţiu de asemenea anvergură, CL13 asigurând cadrul necesar pentrutestarea nivelului de interoperabilitatea acestei capabilităţi în mediu multina-ţional şi recertificarea nivelului de ope-rativitate existent.

În anul 2012 Batalionul 136 Geniu„Apulum” a fost gazda celei de-a 5-aediţii a exerciţiului multinaţional IEL

MILU – forţă logistică multinaţionalăpentru sprijinLocotenent Paul Toni NAICEA

Locotenentul Paul Toni Naicea este absolvent al Colegiului Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” de la Breaza, promoţia anul 2001 şi aabsolvit cursurile Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” în anul 2006. A urmat cursurul avansat ofiţeri de geniu în anul

2013 iar printre funcţiile îndeplinite sunt cele de comandant pluton poduri şi comandant pluton drumuri, în prezent fiind locţiitor alcomandantului Companiei Geniu Sprijin General din Batalionul 136 Geniu. Are misiuni executate ca ofiţer 3 în cadrul Biroului Joint VisitorBureau din comandamentul KFOR (28.03.2011-07.10.2011) şi a fost membru în grupurile de lucru constituite pentru exerciţiile multinaţio-nale BLONDE AVALANCHE 2008 şi 2012 şi IEL MILU 2012, ofiţer de legătură în cadrul exerciţiului multinaţional TISA 2012 din Serbia şicomandant de pluton drumuri pe timpul exerciţiilor multinaţionale IEL MILU 2012 şi CAPABLE LOGISTICIAN 2013.

MILU, exerciţiu desfăşurat în 2 etape:19-22 noiembrie, exerciţiu de tipCPX, la care au participat comandaIEL MILU şi comandanţii de subuni-tăţi, iar la 23 noiembrie un exerciţiuLIVEX unde Plutonul Drumuri şiGrupa Comunicaţii şi-au demonstratcapabilităţile în teren. De asemenea,comanda IEL MILU a participat înperioada 12-16 noiembrie la o pregă-tire academică condusă de cătreinstructorii Centrului de Excelenţăpentru Geniu al N.A.T.O. (MILENGCOE) din Ingolstadt/Germania. Înaceeaşi perioadă, Plutonul Drumurişi Grupa Comunicaţii au fost certifi-cate în cadrul unui exerciţiu tactic înteren de către o comisie de evaluaremixtă, de ofiţeri specialişti dincomandamentul Brigăzii 10 Geniu„Dunărea de Jos” şi din Centrul deInstruire pentru Geniu, E.O.D şi

C.B.R.N „Panait Donici”Râmnicu Vâlcea.

Pentru desfăşurareaexerciţiului IEL MILU2012 a fost nevoie de unefort deosebit din parteapersonalului Batalionului136 Geniu „ APULUM”pentru pregătirea tehni-cii, spaţiilor de desfăşu-rare a CPX, a platforme-lor destinate instrucţieide drumuri şi podurimilitare, aparaturii şisuportului logistic.Totodată s-au executatnenumărate activităţi deinstruire pentru forma-rea deprinderilor necesa-re însuşirii procedurilorde realizare a unui sectorde drum nou, pornind de

la cercetarea de geniu a terenului şi azonei de executare a drumului, trasa-rea şi marcareaacestuia prinpicheţi, săpareamecanizată a pa -tului drumului învederea realizăriicasetei acestuia,realizarea stratu-lui de fundaţie şia stratului deîmbrăcăminte ,realizarea uneidesecări prini n t r o d u c e r e aunui tub debeton în patuldrumului, finali-zându-se cu exe-cutarea a trei deschideri de

P.J.M-72 în profil longitudinal cu sec-torul de drum.

Un rol important în sprijinul coor-donării şi conducerii activităţilor l-aavut grupa comunicaţii prin realizarealegăturilor radio între comanda com-paniei şi a plutonului precum şi întrecomandantul de pluton şi grupelesubordonate.

Atât pregătirea cât şi înaltul profe-sionalism al personalului plutonuluidrumuri au fost demonstrate pe tim-pul exerciţiului LIVEX când, deşi tim-pul nu a permis, au fost materializateactivităţile necesare şi complexitateaunei misiuni de construcţie a unuidrum nou. Întreaga activitate a fostapreciată atât de parteneri cât şi dementor, în persoana domnului SimonTenison, care a ţinut să precizeze că,deşi timpul alocat exerciţiului a fostredus, plutonul a reuşit să realizezetoate operaţiunile necesare pentruconstrucţia unui drum. n

BATALIONuL 136 GENIu "APuLuM"


l Ceremonia de deschidere a execţiuilui IEL MILU-2012; defilarea modulelor participante

l Activitate de comandament în cadrul exerciţiului IEL MILU

l Cercetarea terenului, în cadrul exerciţiului IEL MILU-2012

l Lucrări genistice executate în cadrul exerciţiului IEL MILU-2012

BATALIONuL 110 SPRIJIN LOGIST IC


D ezvoltarea şi modernizarea continuă a structuri-lor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale,atât din punct de vedere structural cât şi al sar-

cinilor/misiunilor asumate, şi experienţa acumulată demilitarii genişti în teatrele de operaţii au impus schimbareaopticii privind asigurarea sprijinului de geniu şi susţinerealogistică a acestuia.

Ideea înfiinţării unei structuri logistice în vederea asigu-rării sprijinului logistic, pentru Brigada 10 Geniu „Dunăreade Jos” s-a conturat odată cu înfiinţarea acesteia în anul2002, practica dovedind în timp că pentru asigurarea spri-jinului logistic este necesar a fi realizată de către o structu-ră de tip batalion. Astfel, în anul 2010, ia fiinţă Batalionul110 Sprijin Logistic „Mareşal Constantin Prezan”, structurăspecial destinată să execute sprijinul logistic pentruBrigada 10 Geniu „Dunărea de Jos”, prin:

– asigurarea stocurilor trupelor la produsele şi materia-lele ce pot fi aprovizionate direct din economia naţională;

– realizarea mentenanţei echipamentelor militare proprii;– efectuarea de achiziţii de bunuri şi servicii;– asigurarea transportului echipamentelor şi materialelor;

– asigura-rea întreţine-rii infrastruc-turilor;

– prepara-rea hranei şit ranspor tu lacesteia cătrebeneficiari;

– asigura-rea pazeitrans por tu rilormilitare şi adepozitelor demateriale;

– asigurareaasistenţei medicaleROL-1.

Pe măsura încadrăriicu personal şi dotării cu teh-nică specifică, misiunile bata-lionului au devenit din ce în ce mai complexe şi mai varia-te, astfel că începutul anului 2012 (11.02-19.02.2012)supune la grele încercări militarii batalionului prin îndepli-nirea unei noi misiuni, care a îmbinat pe deoparte sprijinullogistic, cu intervenţia în situaţii de urgenţă şi cu o campa-nie mediatică împreună cu postul Realitatea TV, pentruajutorarea populaţiei din localităţile afectate de căderileabundente de zăpadă din acea perioadă.

Batalionul 110 Sprijin Logistic „Mareşal ConstantinPrezan” a primit misiunea să amenajeze şi să deserveascăun punct de colectare a produselor donate de populaţiacivilă şi societăţile private din localitate şi să asigure trans-portul acestora către populaţia din diferite localităţi afecta-te de viscol. Activitatea a decurs în flux continuu, zi şinoapte, militarii dovedind că sunt alături de cei necăjiţi şidepun toate eforturile pentru a-i ajuta.

Iarna a trecut cu repeziciune şi odată cu ghioceii a apă-rut o nouă provocare şi anume, asigurarea sprijinului logis-

Batalionul 110 Sprijin Logistic„Mareşal Constantin Prezan” –Eficienţă şi profesionalismMaior Valeriu SACARISEANU

Maiorul Aurel Valeriu Sacariseanu este şeful oeraţiilor şi instrucţiei la Batalionul 110 Sprijin Logistic "Mareşal Constantin Prezan"din Brăila. Este absolvent al cursului de fornare ofieţeri în activitate pe filiera indirectă în arma căi ferate, după care a urmat cursul

avansat de ofiţeri de geniu în cadrul Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD şi Ap.C.B.R.N. „Panait Donici”, pe care l-a absolvit în decem-brie 2006, ultimul curs absolvit fiind cel de stat major pentru ofiţeri de geniu în cadrul Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD şiAp.C.B.R.N., în iunie 2011. A îndeplinit funcţii de comandant pluton construcţii căi ferate, comandant pluton şi comandant companie bacuri,ofiţer în cadrul compartimentului planificare şi conducere instrucţie, precum şi şef al acestui compartiment. În perioada 08.02 – 26.08.2005,a executat o misiune în Teatrul de Operaţii Irak, unde a îndeplinit funcţia de comandant pluton în cadrul detaşamentului de geniu.

tic al activităţilor desfăşurate cu oca-zia aniversării a 10 ani de la înfiinţa-rea Brigăzii 10 Geniu „Dunărea deJos”, primirea drapelului de luptă alBatalionului 110 Sprijin Logistic„Mareşal Constantin Prezan” şi aniver-sarea zilei Armei Geniu. Sprijinullogistic s-a concretizat prin lucrări deamenajare a spaţiilor de cazare înCăminul Militar de Garnizoană,lucrări de întreţinere a mobilierului şiexecutarea transporturilor materiale-lor necesare desfăşurării diferiteloractivităţi de pregătire a locaţiilor des-tinate organizării activităţilor şi nu înultimul rând amenajarea unei scene înGrădina Mare, unde Muzica Militară aGarnizoanei a susţinut un concert depromenadă. Pregătirile au începuttimpuriu pentru ca evenimentele săne prindă „pregătiţi în straie de sărbă-toare şi cu casa curăţită”, aşa cum secuvine la o mare unitate, unicat înArmata României.

Odată cu căldura, şi noi militariiam căutat activităţile desfăşurate înaer liber şi, spre bucuria noastră,dorinţa ni s-a împlinit prin festivităţileorganizate de autorităţile locale cuocazia Zilelor Municipiului Brăila şi aFestivalul Internaţional al MuzicilorMilitare organizat de Brigada 10Geniu „Dunărea de Jos” şi PrimăriaMunicipiului Brăila, unde Batalionul110 Sprijin Logistic „MareşalConstantin Prezan” a fost „vioaranr.1” a sprijinului logistic.

Activităţile au constat în asigura-rea şi instalarea corturilor pe falezaDunării, în vederea amenajării târgu-lui micilor meşteşugari, transportulmaterialelor necesare amenajării sce-nelor pentru concertele formaţiilor

militare de muzică, coordonarearetragerii cu torţe din finalul concer-tului şi amenajarea spaţiului pentrumasa festivă a formaţiilor participantela festival.

Cu toate acestea, cea mai impor-tantă activitate în care a fost implicatBatalionul 110 Sprijin Logistic„Mareşal Constantin Prezan”, a fostparticiparea la exerciţiul multinaţio-nal „Blonde Avalanche 2012”, desfă-şurat în perioada 15-19.09.2012, acărei pregătire a început chiar de laînceputul lunii mai.

Batalionul a avut ca sarcini ame-najarea, utilarea şi deservireaîmpreună cu alte instituţii civile aunei tabere de sinistraţi şi asigurareasprijinului logistic al activităţilor prinasigurarea hrănirii subunităţilor par-ticipante la exerciţiu, asistenţa medi-cală a militarilor participanţi, amena-jarea şi dotarea platformelor instalatepentru observarea exerciţiului înpoligonul de instrucţie Vărsătura. Încadrul taberei de sinistraţi DirecţiaSanitar-Veterinară Brăila a deservitpunctul de primire-triere animale dela populaţia sinistrată adusă în tabărăşi a acordat asistenţa sanitar-veteri-nară, Crucea Roşie a completat punc-tul medical de triere în vederea acor-dării primului ajutor, JandarmeriaBrăila a asigurat paza taberei, în spe-cial a corturilor cu regim special(magazie obiecte de valoare), şiI.S.U.J. Brăila aceştia din urmă auinstalat în cadrul taberei un cort spe-cial şi tehnica auto necesară trans-portului urgenţelor medicale, învederea acordării primului ajutor.

O activitate începută chiar dinluna mai a fost transportul a 3 000 t

zgură de furnal pentru refacereasuprastructurii drumurilor de cam-panie şi a platformelor din PoligonulVărsătura, Este de menţionat faptulcă, prin desfăşurarea exerciţiuluimultinaţional „Blonde Avalanche2012” în cele mai bune condiţii aieşit în evidenţă importanţa batalio-nului, fiind implicat activ cu peste50% din efective.

Neobosiţi, militarii batalionuluinu au neglijat „obligaţiile” zilnice,făcând posibilă executarea acestormisiuni concomitent cu executareamisiunilor specifice, de aproviziona-re, cu toate categoriile de materiale şicarburanţi-lubrifianţi, instrucţie, or -ga nizarea şi asigurarea hrănirii, pazadepozitelor, asigurarea asistenţeimedicale, asigurarea materialelornecesare şi meseriaşilor pentru ame-najarea staţiei I.T.P. de la Secţia 110Mentenanţă Echipamente Militare.

În anul 2013 batalionul a conti-nuat instrucţia practică de specialitateconcretizată prin executarea transpor-turilor de aprovizionare cu materiale,executarea pazei depozitelor, asigura-rea sprijinului logistic al FestivaluluiInternaţional al Muzicilor Militare, şiasigură în prezent materialele necesa-re reamenajării Poligonului de neutra-lizare, distrugere şi experimentareproceduri EOD Cazasu. n

BATALIONuL 110 SPRI JIN LOGISTIC


l În sprijinul populaţiei afectate de ninsorile din iarna anului 2012

l Ministrul apărării naţionale, Corneliu Dobriţoiu, vizitează tabăra amenajată de Batalionul 110 Sprijin Logistic pentru persoanele sinistrate, în cadrul exerciţiului „BlondeAvalanche ROU-12”

l Batalionul 110 Sprijin Logistic primeşteDrapelul de luptă

Maior Constantin ILEANA-NIŢĂ


BRIGAdA 2 IN FANTERIE „ROv INE”

S corpionul – o reuşită perfectă, fără cusur sau slă-biciune, mereu prezent, rapid şi tenace, care indi-ferent de pericol nu ezită, ieşind victorios din fie-

care confruntare, astfel este argumentat elementul heraldiccentral al ecusonului pentru uniformele de instrucţie pen-tru misiuni internaţionale în zone tip deşert ale militarilorBrigăzii 2 Infanterie "Rovine". Istoria denumirilor simbolicea început odată cu executarea primei misiuni în Teatrul deOperaţii Afghanistan în 2002, de către o structură româ-nească, Batalionul 26 Infanterie. Aceste denumiri, cu con-troversele şi polimicile generate, au făcut ca structurileromâneşti să fie mai uşor cunoscute atât de parteneri cât şide media naţională şi internaţională.

În 2010, Brigada 2 Infanterie "Rovine" a dislocat pentruprima dată în Teatru de Operaţii Afganistan un element decomandă nivel brigadă şi două batalioane de manevră,Batalionul 20 Infanterie “Scorpionii Negri” şi Batalionul 26Infanterie “Scorpionii Roşii”. Scorpionii au desfăşurat înprovincia Zabul operaţii de contrainsurgenţă pentru reali-zarea unui mediu de secuitate stabil, alături de forţele desecuritate Afgane şi partenerii americani din Regimentul 2Cavalerie Striker. O echipă multinaţională completă ce arealizat multe lucruri importante în provincie: asigurarea

securităţii elementelor cheie, pregătirea forţelor de securi-tate Afgane şi sprijinirea elementelor guvernamentale pen-tru dezvoltarea economică a provinciei.

Forte mulţi militari olteni s-au remarcat în acea misiu-ne. Prin acţiunile lor, de cele mai multe ori, la limita dintreviaţă şi moarte au dus mai departe Spiritul Scorpionului.

Am să mă opresc totuşi la o figură emble-matică pentru misiunea ISAF din 2010 aBrigăzii 2 Infanterie "Rovine",Locotenentul George-Cristian Olteanu.

Locotenentul George-Cristian Olteanuera la prima misiune într-un teatru de ope-raţii, cu emoţiile şi elanul unei asemeneaprovocări. A fost avansat la gradul de loco-tenent în Afganistan, unde din cei 28 demilitari pe care îi avea în subordine, doardoi erau, ca vârstă, mai mici decât el. Zonade operaţii a companiei sale era cea maidificilă din toată provincia şi pentru areuşi să asigure securitatea, acţiunile depatrulare se executau cu o frecvenţă foartemare. Primele trei luni au trecut foarterepede. Nu era timp de plictiseală.Pregăteai misiuni, executai misiunile şi

Spiritul "Scorpionului"

urma una nouă. Incidentul din 01 mai2011 a fost din păcate, momentul încare a trebuit să întrerupă activitateaalături de colegi, în Afganistan. Îşiaminteşte, în detaliu, momentulexploziei, când dispozitivul a fostacţionat, de la câteva sute de metri:"Am văzut praful prin parbriz şi mi-am dat seama ce s-a întâmplat. Când aavut loc explozia, maşina s-a oprit şi s-a răsturnat. Am încercat uşa de lângămine, dar era blocată. Atunci, am tre-cut în spate şi am încercat să deschidrampa. Nu am putut, dar am reuşit sămă strecor afară prin ieşirea de urgen-ţă din plafon, pentru că maşina nu eralipită total de pământ, ci puţin într-oparte". Nu a avut timp să-i fie frică. Îldurea coloana, dar, văzând că se poatedeplasa, nu a crezut că ar fi ceva foar-te grav. Timpul scurs de la explozie lasosirea QRF (forţa de intervenţie rapi-dă) i s-a părut foarte scurt. Primii auajuns colegii din alte două plutoane,care l-au scos şi pe Marius Apostol,mecanicul conductor. LocotenentulOlteanu îşi aminteşte cum i-a fost pusăo perfuzie şi, apoi, tot echipajul a fosttransportat în spitalul Rol 2 din FOBLagman. "Acolo ne-au făcut primeleinvestigaţii. Mie mi-au spus că esteposibil să am coloana fracturată. Amcrezut că nu poate fi adevărat, cămedicii pun răul în faţă". După puţintimp, toţi trei au fost evacuaţi cu unelicopter MEDEVAC în spitalul Rol 3din baza Kandahar, unde, după alteinvestigaţii, i s-a confirmat că presu-punerea medicilor din Lagman eraadevărată. A doua zi dimineaţa, aufost transportaţi în Germania, laLandsthul. "De atunci, spune George,nu mai am amintiri directe până pe 5mai, cred. Eram sedaţi, să nu simţimdurerea. Îmi amintesc frânturi, cum

venea medicul, îmi citea un acord şisemnam pentru o nouă operaţie. Eramtoţi trei într-o rezervă cu patru paturi.Apoi, a venit soţia lui Marius (plt. maj.Apostol Marius – şoferul MRAP), carene-a ajutat foarte mult şi pe mine şi peRiza. Pe 11 mai, deşi mă aşteptam săstăm mai mult acolo, eu şi Riza amplecat spre ţară, cu un avion pus ladispoziţie de americani". Totul i s-apărut că a durat foarte puţin. A ajunsîn Bucureşti, la Spitalul MilitarCentral, şi-a văzut familia şi, după osăptămână, în care a fost ţinut subobservaţie, pe 18 mai, a plecat acasă,la Craiova. Astfel, şi-a petrecut ziua denaştere alături de familie, aşa cum îşidorea, în grădina casei părinteşti. Aaflat după aceea cum au fost anunţaţipărinţii despre accidentul său. Pentruei, au fost momente groaznice şi s-aumai liniştit abia când i-au auzit voceala telefon. "Când m-au văzut laBucureşti, au fost puternici", spuneGeorge. "Ştiam însă că oricât de multar suferi, nu ar lăsa să sevadă. Întotdeauna auavut un dar deosebit în amă încuraja în tot ce amfăcut." TENACITATEA adobândit-o acasă şi adesăvârşit-o printre"scorpioni". Recunoaştefaptul că în primele ziledupă accident, au fost şimomente când s-a simţitdeznădăjduit, dar şi-amobilizat toate forţelepentru a le depăşi. A reu-şit. Un an a fost în conce-diu medical şi lunar,mergea la spital pentrucontrol. Este mulţumit decum a evoluat recupera-rea sa, deşi zilnic simte

dureri la coloană. "Nici nu mai ştiucum este să nu mă doară, spune zâm-bind. Un asemenea accident îţi schim-bă cu totul stilul de viaţă. Acum potspune că îmi simt mult mai bine oasele,mai ales în perioadele cu temperaturiscăzute sau când plouă. Dar, totdeau-na, fac comparaţie cu ce putea să fie.Mă gândesc că este bine aşa, că puteamsă fiu mort sau paralizat". În februarie2012, comisia medicală a hotărât căpoate rămâne în continuare în sistemulmilitar pe o funcţie de necombatant.

Acum, locotenentul Olteanu parti-cipă la pregătirea colegilor dinBatalionul 26 Infanterie şi Batalionul20 Infanterie pentru executarea uneinoi misiuni în Teatrul de OperaţiiAfganistan. Priveşte harta cu zona deoperaţii şi dă foarte multe detalii des-pre acea parte a provinciei zabul pecare a străbătut-o cu puţin timp înurmă. Ar fi dorit să participe din noualături de colegi la o nouă misiune. SĂFIE MEREU PREZENT în momenteledecisive. Nu i-a fost uşor să treacă dela comanda plutonului în funcţia deofiţer de stat major. E mulţumit totuşică poate împărtăşi experienţa sa şicelor mai tineri.

Colegii din Batalionul 20 Infanterie“Scorpionii Negri” vor încheia anulviitor misiunea în Afganistan. Acolo,situaţia de securitate s-a ameliorat, iarforţele de securitate Afgane sunt pre-gătite să preia responsabilitatea zonei.Consideră deci, că munca lui şi acelorlalţi nu a fost în zadar. Incidentuldin Afganistan nu l-a înfrânt, ci dim-potrivă, apreciază că a ieşit victorios şidin această confruntare. n

BRIG AdA 2 INFANTERIE „ROvINE”


l Afganistan, Aprilie 2011, Avansarea la gradul de locotenent înBaza de Patrulare 10

l Afganistan, Martie 2011, angajarea liderilor-cheie în localitatea Sarasp

l Afganistan, Martie 2011, angajarea liderilor-cheie în localitatea Akhtar Mohamad Kalay

l Afganistan, Aprilie 2011, Avansarea la gradul de locotenent în Baza de Patrulare 10

Maiorul Constantin Ileana-Niţă este şef de birou în cadrul statului major al Brigăzii 2 Infanterie "Rovine". A absolvit Liceul Militar"Dimitrie Cantemir" în anul 1993, iar Institutul Militar de Artilerie şi Geodezie "Ioan Vodă" în 1997. Are studii universitare de mas-

terat în domeniul "Ştiinţe militare şi informaţii", specializarea "Conducere interarme Forţe Terestre" absolvite în 2012. A îndeplinit funcţiide comandant pluton artilerie şi armament greu de artilerie în Brigada 9 Artilerie Antitanc şi Batalionul 26 Infanterie, comandant companiecercetare şi ofiţer de stat major la Brigada 2 Infanterie. A participat la misiunea IRAQI FREEDOM din Irak, în 2004, ca locţiitor al comandan-tului de companie, la misiunea ISAF din Afganistan, în 2005, în funcţia de comandant de pluton, iar în misiunea ISAF din perioada 2010-2011 a îndeplinit funcţia de ofiţer de stat major.


P rovocare este termenul cel mai potrivit pentru cătrebuie să înveţi o armată să lupte în condiţiile încare ea este de ani buni în război, iar eu îl făcu-

sem doar în sălile de pregătire, pe hartă sau la simulator.Provocare pentru că trebuie să depăşeşti bariera de comu-nicare pe care o poate ridica sau lăsa la orizontală interpre-tul pe care îl găseşti în teatrul de operaţii şi nu ai ocazia săîl alegi. Provocare pentru că te afli în ţara lor, eşti musafirşi nu poţi să faci regulile...

În cea de a doua parte a anului 2012 – începutul anului2013 am făcut parte din Echipa de Asistenţă Militară tipbatalion sprijin logistic, rotaţia I (MAT CSS I) care a avutmisiunea de a consilia Kandakul (Batalionul) 5 SprijinLogistic din Brigada 2 ANA.

MAT CSS I a fost constituită din militari aparţinândBrigăzii 2 Infanterie ,,ROVINE’’, iar eu am îndeplinit funcţia deconsilier operaţii. La prima vedere lucrurile sunt foarte sim-ple, în ţară lucram la operaţii, urma să consiliez şeful S 3 dincadrul batalionului afgan. Ştiam ce am de făcut, pregătireapentru misiune a fost destul de cuprinzătoare, mai mult decât

atât am ţinut legătura în permanenţă cu consi-lierul operaţii din cadrul echipei pe care o înlo-cuiam în teatrul de operaţii.

Am ajuns în Afganistan în perioada încare ei se aflau în luna pocăinţei, cea aRamadanului, în care trebuie să se abţină,printre altele, de la mâncare şi băutură dinzori şi până la apusul Soarelui. Primul contactcu privirile liderilor din cadrul structurii pecare urma să o consiliem l-am avut la ceremo-nia de predare - primire a misiunii şi sincernu păreau prea fericiţi de încă o echipă ceurma să îi înveţe tainele războiului.

În prima zi în care am mers alături deomologul meu din echipa precedentă şi deinterpret, în Camp Eagle, acolo unde batalio-nul afgan era dislocat a fost ceva special,pentru că prima impresie contează. Amintrat în comandamentul batalionului repe-tând în gând, Salam Aleikum. Un hol măricelşi multe uşi, în spatele uneia dintre ele neaştepta maiorul Taj Mohammad şeful S3 - vii-torul meu elev. Un elev de 52 de ani plin dedemnitate, cu o privire foarte pătrunzătoare,brunet cu părul şi barba tunse scurt şi cu o

ţinută impecabilă.Ne-am strâns mâinile, m-am prezentat, s-a prezentat cu

ajutorul interpretului pe care am avut norocul să îl nime-resc destul de bine pregătit, adică bun cunoscător al limbiiengleze, am găsit un loc pe unul din cele câteva scaune carese aflau în biroul destul de înghesuit şi apoi mai mult amasistat la discuţiile pe care maiorul le-a purtat cu predece-sorul meu, timp în care pe mine mă privea cu oarecare reti-cenţă. După aproximativ 10 minute aceiaşi strângere demână şi ne-am îndreptat spre ieşire dar înainte de astamaiorul Taj mi-a spus şi arătat faptul că agenda lui în careîşi nota diverse lucruri s-a terminat. M-am gândit imediatcă nu aveam în procedurile de operare ce să fac atuncicând se va termina agenda partenerului meu afgan dar amînţeles ieşind pe uşă că trebuie să îi fac una cadou.

A doua întâlnire, eu împreună cu subordonatul meu,plutonier major Lungu Darius - consilier operaţii şi el,interpretul faţă în faţă cu maiorul Taj şi doi subofiţeriafgani care se aflau în acelaşi birou. I-am oferit cadou agen-

Provocarea de a consilia armata afganăCăpitan Cristian MIHAI

Căpitanul Cristian Mihai este ofţier cu pregătirea fizică la comandamentul Brigăzii 2 Infanterie "Rovine". A absolvit Liceul Militar"Mihai Viteazul" din Alba Iulia, promoţia 1999 şi Academiei Forţelor Terestre în 2003, arma artilerie şi rachete. În perioada iulie

2012-februarie 2013 a fost consilier operaţii în cadrul Echipei de Asistenţă Militară tip batalion sprijin logistic, rotaţia I (MAT CSS I), înTeatrul de Operaţii Afganistan.

da, a primit-o, a zâmbit şi după cevadiscuţii introductive am trecut la sta-bilirea obiectivelor în comun. I-amprecizat faptul că noi vom continuaconsilierea statului major al batalio-nului privind procedurile de statmajor şi procedurile de comandă şicontrol în concordanţă cu misiunilepe care ei le au. A fost de acord cuceea ce noi ne-am propus, dar a ţinutsă precizeze faptul că noi nu suntemşefii lor şi că dacă vom încerca să-iimpunem ceva ne va arăta uşa.

Ştiam din ţară, din timpul pregăti-rii, că ei sunt foarte circumspecţi cuprivire la oricine le calcă pragul, ştiamcă trebuie să îi facem să înţeleagă căsuntem parteneri în lupta contrain-surgentă, dar acest lucru l-am realizatdupă câteva întâlniri atunci când adispărut şi reticenţa cu care ne primi-seră. Am observat cu mare plăcerefaptul că deja privirile lor se schimba-seră, au început să zâmbească, să ducămâna la inimă în semn de respectatunci când ne salutam şi am realizatcă le-am câştigat încrederea. În aceas-tă reuşită a contat şi faptul că noicunoşteam câteva cuvinte în limbalor şi erau mândri să le audă atuncicând ne întâlneam.

Lucrurile s-au schimbat foartemult după Ramadan, atunci când autrecut de perioada postului zilnic,care le slăbea oarecum capacitateade acţiune şi când am văzut cu ade-vărat ospitalitatea afganilor şi bucu-

ria de a coopera cu noi. Nu m-amsimţit nicăeri mai bine, ca şi musafir,decât în biroul maiorului Taj sau înalte locaţii din cadrul batalionuluiunde aveam anumite obiective deatins. Toate activităţile se desfăşuraucu zâmbetul pe buze, erau de acordcu sfaturile primite de la noi pentruîmbunătăţirea pregătirii lor şi auînţeles faptul că trebuie să fie înmăsură să preia mare parte din res-ponsabilităţile privind securitateaAfganistanului atunci când forţeleNATO se vor retrage. În permanenţăcunoşteam misiunile pe care ei leaveau de executat şi le pregăteamîmpreună până în cel mai mic deta-liu. Totuşi a fost foarte important săadoptăm tehnica paşilor mărunţipentru succesul misiunii, nu accep-tau activităţi multe în timp scurt.Faptul că ei se aflau undeva în anul1391, conform calendarului lor , ne-a dat un pic bătăi de cap în planifica-rea şi defăşurarea misiunilor dar cuajutorul interpretului, care ştiacalendarul nostru, am reuşit să depă-şim acest hop.

Relaţia bună de colaborare a foststabilită cu eforturile tuturor membri-lor echipei pentru că orice atitudinenepotrivită a unuia dintre noi, la unmoment dat, putea să ducă la eşeculmisiunii. Totuşi era foarte importantca pe lângă activitatea de consiliere săţinem cont de cererile lor şi să rezol-văm probleme de genul: „Nu mai

avem tuş în imprimantă!” „Nu ammarker!” „Nu avem rafturi pentru pie-sele de schimb!” „Nu avem hărţi!” „Nuavem apă!” etc. Toate aceste lucruri lerezolvam prin forţe proprii sau cusprijinul echipei americane care con-silia eşalonul superior al batalionului,Brigada 2 ANA.

Nu cred că poate cineva să respec-te o procedură standard privind con-silierea, trebuie să te adaptezimomentului, să foloşeşti cuvintelepotrivite, să faci echipă cu ei, să fii tuînsuţi, să nu fii fals pentru că dacă i-ai trădat misiunea ta eşuează. Potspune că am reuşit să ne îndeplinimmisiunea cu mult tact, diplomaţie,răbdare şi respect faţă de cultura şiobiceiurile Afganistanului.

La final, munca noastră a fostapreciată prin certificate primite de lacomandantul Brigăzii 2 ANA, genera-lul de brigadă Akram şi prin cuvintelefrumoase adresate de toţi liderii bata-lionului consiliat. Poza de final ne-aregăsit ca o mare familie, militariromâni, militari afgani şi interpreţiaşa cum am şi acţionat pe perioadacelor 6 luni şi jumătate de misiune.

Tot ceea ce noi am realizat înaceastă misiune a fost posibil cu spri-jinul permanent al eşaloanelor supe-rioare şi al familiilor noastre, cărora laplecare le-am promis că ne vomîntoarce cu toţii acasă sănătoşi şi cuconştiinţa împăcată că ne-am îndepli-nit misiunea! n



BRIGAdA 2 INFANTERIE „ROvINE”

l Ceremonia transferului de autoritate între MAT CSS I şi MAT CSS II

l Certificat de apreciere a activităţii de consiliere


E ste un moment de satisfacţie să am prilejul de aexprima câteva gânduri ce se regăsesc în conştiinţacamarazilor mei olteni, gânduri născute din activi-

tatea mea în cadrul Brigăzii 2 Infanterie „Rovine” şi din sen-timentul de apartenenţă la Familia Scorpionilor.

Pentru mine este clar că a face parte din această structu-ră al cărei nume are ecouri profunde în toată ţara şi recu-noaştere internaţională, constituie cea mai mare împlinireprofesională chiar la început de carieră. Odată ajuns în mij-locul „scorpionilor”, am primit cu bucurie spiritul combativşi mândru ce m-a întâmpinat ferm şi copleşitor.

Brigada 2 Infanterie a aniversat la 1 aprilie 2013, 130 deani de la înfiinţare şi, parte a istoriei sale contemporană,militarii săi au fost primi care au parcurs drumul nou almisiunilor de luptă externe după 50 de ani de la cel de-aldoilea război mondial. Botezată predestinat „Rovine”, „scor-pionii” români au învins vechi prejudecăţi intrinseci aleunor oameni prea mult timp închistaţi de doctrineleRăzboiului Rece, şi au aşezat steagul ţării noastre în mijloculnaţiunilor care, câţiva ani mai târziu, ne deveneau aliaţi.

„Noi”, şi încerc acum un sentiment de mândrie perso-nală poate nemeritat încă, am adus în ţară realitatea acţiu-nii de pe tărâmuri necunoscute. Noi am fost cei care amadus încrederea că se poate. Pentru România şi pentrualiaţii săi, am demonstrat că „Semper prompti” ni se potri-veşte cu adevărat.

„Am fost prima unitate care a executat o misiune deluptă după cel de-al doilea război mondial, concretizândeforturile şi aspiraţiile tuturor de a dispune de o forţă com-patibilă NATO. Am fost prima mare unitate care a avut dislo-cate simultan forţe în două teatre de operaţii de pe glob –peste 1000 de militari. Am fost primii care am avut în subor-dine o companie de infanterie din armata americană. Amparticipat concomitent cu o structură de comandament şidouă batalioane de infanterie la o misiune în teatrul de ope-

raţii din Afganistan.” Aceasta este realitatea istoricăa Brigăzii 2 Infanterie „Rovine” după cum subliniaîn discursul său comandantul brigăzii, generalul debrigadă dr. Dorinel Duican, cu ocazia aniversării a130 de ani de la înfiinţarea marii unităţi.

În ultimii 20 de ani, brigada a participat la celpuţin 16 exerciţii internaţionale de mare anvergurăşi 16 misiuni externe, în diferite teatre de operaţii,câştigând astfel recunoaşterea profesională şi grati-tudinea partenerilor militari şi autorităţilor civilelocale, dar şi ale compatrioţilor noştri pentru modulîn care ne-am respectat blazonul de „scorpioni” şijertfa plătită în sprijinul popoarelor aflate la greu.

Dacă am amintit de sacrificii, nu pot să nu rea-mintesc de membrii familiei noastre ce au primitîmbrăţişarea îngerilor făcându-şi datoria. Cu toatecă riscul face parte din meseria militarilor, nicioda-

Din experienţa "Scorpionilor"Căpitan Aurel STĂNESCU

Căpitanul Aurel Stănescu este absolvent al Academiei Forţelor Terestre în 2004, toată experienţa de ofiţer de infanterie este în mij-locul „Scorpionilor Negri” din Batalionul 20 Infanterie „Dolj”. Am îndeplinit funcţiile de comandant pluton (2005-2009, funcţie pe

care am executat o misiune în Teatrul de Operaţii Afganistan în 2009), locţiitor comandant companie (2009-2011, funcţie pe care am exe-cutat o misiune în Teatrul de Operaţii Afganistan în 2011), comandant companie (din 2011).

tă nu eşti pregătit să-i accepţi finalita-tea. Mereu speri că nu se va ajungepână acolo.

Brigada noastră a lăsat tribut desânge pe meleaguri străine. Nu suntcuvinte pentru a fi elogiaţi suficient,dar sacrificiul eroilor noştri este ono-rat şi toţi „scorpionii” au însămânţatepentru totdeauna sentimentul de res-pect pentru exemplul suprem al cama-razilor lor. Au reprezentat naţiunea şisunt gloria Armatei Române actuale.Au pus o cărămidă gravată cu onoarela zidul istoriei şi militari din multeţări au admirat strălucirea ei. Îi păs-trăm în suflet şi ştim că nu trebuie să-idezamăgim.

Dwight Moody spunea: „Caracteruleste ceea ce eşti în întuneric” şi cei maiaproape de acest sentiment sunt zilnicmilitarii din Afganistan, acolo undeoameni departe de confortul patrieimamă îmbrăţişează zilnic destinul şinu-şi trădează valorile care îi reco-mandă ca veritabili români, urmaşi aimarilor nume care au făcut istorie şiau născut legende.

Am înţeles demult că numai în pre-zenţa fricii există curajul. Absenţaacesteia însemna inconştienţă. Prinpregătire constantă au preîntâmpinat-o iar prin încredere în propriile forţe şiîn camarazi, „scorpionii” au învins-o.S-au adaptat şi asta i-a făcut să înţelea-gă că fiecare dintre ei are potenţialulde a surmonta orice încercare.

În ciuda faptului că structurile brigă-zii nu au acelaşi număr de misiuni exter-ne şi implicit între militari există diferen-ţe privind acest aspect, experienţa s-adiseminat foarte bine şi, chiar şi militariitineri care nu au participat la niciomisiune, au înţeles ce s-a învăţat „acolo”.

În această perioadă, ne pregătim sămai adăugăm două capitole provoca-toare în frumoasa carte de istorie abrigăzii noastre. În prima parte a anu-lui 2014, Brigada 2 Infanterie „Rovine”va participa din nou, la două misiuniexterne distincte cu personal din douăbatalioane de infanterie. Ne gândimdin nou la provocarea poetului ameri-can Ralph Waldo Emerson, „O mareparte din curaj este curajul de a mai fifăcut odată acelaşi lucru.”

Militarii care au misiuni în teatrede operaţii au dezvoltat percepţii noişi ei dau un nou înţeles extenuării fizi-ce şi psihice - nu mai poate fi regăsităcu uşurinţă. Au un psihic testat cu ade-vărat şi după ce realizează acest faptdevin alţii, devin oameni încântaţi căse pot redefini, că sunt mai buni şi căpot deveni şi mai buni.

Camarazii mei au fost emblematicipentru ţara lor şi în toate împrejurările,au demonstrat că nu sunt mai prejosdecât colegii lor din alte armate.Niciodată nu s-au lăsat mai prejos dato-rită diferenţelor logistice dintre noi şialiaţii noştri. Permanent răbdători, con-secvenţi şi atenţi, au obţinut constantaprecieri şi mulţi dintre ei au legat ami-ciţii ce sunt încă respectate prin inter-mediul tehnologiei din orice cămin.

Teatrele de operaţii au devenit ostare aparte într-un colţişor din min-tea fiecărui militar.

Dacă nu ai încercat, le priveşti cuîndoială şi teamă, iar dacă ai simţit fio-rul specific, atunci clar ai înţeles filo-sofia lui Henry David Thoreau „Mulţioameni se duc la pescuit toată viaţafără să ştie că nu caută peştele”.

„Fiecare cu drogul lui; al meu escepticismul. M-am otrăvit cu el. Dar

această otravă îmi dă viaţă şi, fără ea,mi-ar trebui ceva şi mai puternic, şi mainociv.” Cuvintele lui Emil Cioran pot firelevante dacă acceptăm că drogul nos-tru este profesia – şi unde este maireală profesia de militar, decât în mediiprecum Afganistanul? Unde este trăireacea mai intensă, adrenalina cea mairidicată şi camaraderia cea mai reală?

Sunt interesante opiniile imediateale militarilor ajunşi în mijlocul con-flictelor reale pentru prima dată. Elesunt un amestec de emoţie, curiozitateşi revelaţie. Ulterior, în opiniile acelo-raşi militari găsim integrare, pasiune şiperseverenţă.

Există supoziţii şi versiuni diverseasupra raţiunii interioare privind ple-carea militarilor în teatre de operaţii.Dar faptul că numai acolo se simt reali,poate fi o opţiune?! S-a creat depen-denţa de autodepăşire şi toţi încearcăsă transmită un singur lucru celorlalţicolegi: „Nu-ţi fie frică să faci un pasmare. Nu poţi trece o prăpastie dindouă sărituri mici (David LloydGeorge, fost prim-ministru britanic)”

Mulţumim dascălilor şi comandaţi-lor noştri pentru toţi anii pe care i-audedicat pregătirii noastre şi familiilornoastre pentru sacrificiile făcute, pen-tru că ne-au înţeles profesia şi chema-rea ei. Fără înţelegerea şi suportul lornu am fi putut fi la înălţime.

Mulţumim României că a avut încre-dere în noi şi şi-a pus speranţa reuşiteişi imaginea internaţională şi pe umeriinoştri. I s-a făcut cinste României. I-amarătat valoarea şi i-am dus cultura înlargul lumii. Am fost respectaţi şi nicio-dată nu am ţinut ca numeleScorpionilor să rămână în amintire, ci alRomâniei să fie admirat. n



BRIGAdA 2 INFANTERIE „ROvINE”

l MRE COIN 13 Hohenfels, Germania, martie 2013

l Exerciţiul multinaţional BSRF-13 în poligonul Obedeanu

l Participare la exerciţiul multinaţional Black Sea Rotational Force 2013 (BSRF-13), la Novo Selo, în Bulgaria

BRIGAdA 2 vâNĂTORI dE MuNTE "SARMIzEGETuSA"


În anul 2012 am participat cu echipa de coman-dă a Bg 2 VM la misiunea din teatrul de ope-raţii (T.O.) Afgansitan în cadrul Combined

Task-Force Arrowhead (CTFAH), în compartimentul S-4, pefuncţia de ofiţer de stat major planificare logistică.

De la bun început trebuie să subliniez că misiunea noas-tră în cadrul compartimentului S-4/CTFAH a fost să coor-donăm sprijinul logistic pentru forţele româneşti dislocateîn zona de responsabilitate ZABUL, în acelaşi timp execu-tând misiunile ordonate prin şeful S-4 (funcţie încadrată departenerul american din 3-2 SBCT – „Stryker BrigadeCombat Team 3rd Brigade - 2nd Division”).

Sprijinul logistic al forţelor româneşti dislocate înAfganistan a fost influenţat în primul rând de particulari-tăţile din T.O: pericolul întreruperii liniilor de comunicaţii,amplificat mai ales prin folosirea frecventă a DEI(Dispozitive Explozive Improvizate), acţiunile directe aleadversarului în special asupra facilităţilor (cum ar fi depo-zitele pentru clasele I şi III) şi mijloacelor de transport civilecare au fost în sprijinul trupelor ISAF, cu efect direct şi ime-diat asupra sprijinului logistic, distanţa dintre T.O. şiRomânia. Aceste particularităţi şi-au lăsat amprenta asuprasprijinului logistic, acesta fiind nevoit să se adapteze şi săevolueze pentru a furniza trupelor proprii materialele şiserviciile necesare.

Rezultatul acestor evoluţii s-a concretizat în primulrând prin creşterea flexibilităţii suportului logistic, asigu-rând o adaptare rapidă la o situaţie nouă prin ajustareasprijinului logistic în vederea asigurării suportul necesardesfăşurării operaţiei în cantitatea cerută şi la momentulordonat.

Flexibilitatea s-a realizat în primul rând prin creareaunor stocuri (în special pentru clasele I, III şi V) depozitatedispersat în zona de responsabilitate, care să permitămanevra rapidă a acestora în funcţie de situaţia tactică.

În zona de responsabilitate a CTFAH au fost create capaci-tăţi de depozitare şi s-au realizat stocuri în toate FOB(Forward Operations Base – bază înaintată de operaţii) pentruclasa I (în principal raţii de luptă – Meals Ready to Eat –MREs), clasa III (combustibilul utilizat era F-34 – codificareNATO sau JP-8 – codificare US) şi clasa V (muniţii). Asigurareamaterială s-a executat fie prin grija partenerului american(clasele I şi III) fie prin grija Elementului de Sprijin Naţional(ENS) pentru clasa V (muniţii), astfel încât nivelul stocurilorsă nu scadă sub un anumit nivel ordonat de CTFAH.

La fel de important ca nivelul şi dispersarea stocurilor afost şi existenţa unui sistem de distribuţie care să permităca trupele angajate să primească nivelul de suport cerut întimp util, dezvoltarea acestui sistem crescând de asemeneaflexibilitatea suportului logistic în zona de responsabilitate.

Pentru aprovizionarea ritmică (planificată) s-au utilizaumijloace de transport locale contractate de CTFAH, în spe-cial pentru clasele de materiale I şi III. Muniţiile, echipa-mentele de comunicaţii şi armamentul s-au transportatnumai cu „green assets” – mijloace de transport militare.Pentru aprovizionarea de urgenţă, forţele româneşti dinzona de responsabilitate au dispus de mijloace de transportproprii, adecvate mediului operaţional (protecţie la DEI,echipamente de contramăsuri electronice etc.), inclusivautocisterne blindate pentru clasa III, sisteme PLS(Palletized Loading System – mijloc de transport containe-rizat cu sistem de autoîncărcare), autocamioane blindatedin clasa MTV (Medium Transport Vehicle) şi la nevoiechiar vehiculele de luptă (MRAP – Mine Resistent AmbushProtected), acestea din urmă fiind folosite pentru transpor-tul unor cantităţi limitate de materiale (în special clasa I şiV). Aceste mijloace de transport au fost asigurate prin grijapartenerului american în urma solicitărilor forţelor româ-neşti pentru a creşte flexibilitatea asigurării transporturilorîn zona de responsabilitate.

În situaţiile când nu s-a putut utiliza reţeaua rutieră,aprovizionarea s-a executat pe cale aeriană, prin air-dropsau cu elicoptere. De altfel, aceasta era metoda de reapro-

Logistica în sprijinul acţiunilor asimetrice — particularităţi pentruTeatrul de Operaţii Afganistan 2012Locotenent-colonel Adrian SILEANU

vizionare „normală” pentru locaţiileizolate din zona de responsabilitate(de exemplu FOB ATGHAR), operaţiilede acest tip necesitând o coordonareîn timp real între structura primitoa-re, S4/CTFAH şi structura de comandăşi control a operaţiilor aeriene dincadrul RC-S (Regional CommandSouth – eşalonul divizie).

O altă caracteristică ce s-a dezvol-tat ca urmare a evoluţiei sistemuluilogistic în T.O. Afganistan a fost vizibi-litatea. Vizibilitatea în sprijinul logis-tic a jucat un rol foarte important,având ca principal rezultat păstrareanivelul stocurilor la nivelul cerut şiasigurarea manevrei acestora în zonade responsabilitate atunci când situa-ţia a impus acest lucru.

În principal vizibilitatea s-a reali-zat atât prin rapoartele de informarelogistice ordonate (cum ar fi LOGSI-TREP – Logistics Situational Report,raport ce se înainta zilnic) cât şi princonferinţele de coordonare ce se reali-zau de obicei online (se utiliza un pro-gram de conferinţe similar celor dinviaţa civilă). De trei ori pe săptămână,în zilele de luni, miercuri şi vineri, auavut loc conferinţe pentru a se raportaprobleme ce vizau toate clasele demateriale, la finalul acestora urmândo conferinţă de sincronizare a trans-porturilor. La aceste conferinţe auparticipat toate structurile implicateîn sistemul logistic, inclusiv reprezen-tanţi de la ENS, batalionul logistic al 3-2 SBCT, reprezentanţi S-4 din batalioa-nele subordonate CTFAH şi nu în ulti-mul rând S-4/CTFAH. De foarte multeori pe timpul conferinţelor s-au găsitsoluţii pentru diferite probleme prinsimplu fapt că au fost aduse la cunoş-tinţa tuturor participanţilor din zonade responsabilitate şi un batalion demanevră sau o altă entitate rezolvaseproblema într-un anumit mod sau dis-punea de o anumită comoditate nece-sară altei structuri.

Tot în scopul creşterii vizibilităţiiacţiunilor logistice, săptămânal, seexecuta conferinţa logistică condusăde locţiitorul comandantului brigăzii3-2 SBCT, care pe lângă problemelecurente aborda şi planificarea pen-tru perioada următoare în vedereaevitării sincopelor în lanţul de apro-vizionare sau pentru pregătirea anu-mitor evenimente (de exemplu pre-gătirea pentru RAMADAN, pentrurepatriere etc.).

Toate aceste conferinţe precum şischimbul zilnic de informaţii prinemail sau telefon au asigurat fluxulinformaţional necesar acţiunii imedia-te în vederea asigurării de urgenţă aunui serviciu sau a unei comodităţi,asigurând astfel un suport logistic fle-xibil care să răspundă nevoilor forţe-lor de manevră.

Un alt aspect important al misiuniiCTFAH a fost pregătirea şi executareareducerii prezenţei trupelor ISAF înzona de responsabilitate şi preluareamisiunilor de către ANSF (AfghanNational Security Forces – forţele desecuritate naţionale afgane), undelogistica a jucat un rol foarte impor-tant. Această misiune s-a realizat înparalel cu planificarea retragerii for-ţelor şi tehnicii din T.O. şi a presupusîn principal pregătirea FOB careurmau să fie predate forţelor afgane,retragerea tehnicii româneşti dinzona de responsabilitate la ENS învederea repatrierii, redislocarea for-ţelor şi tehnicii în noi locaţii şi preda-rea FOB, toate acestea în paralel cucontinuarea misiunilor încredinţateîn zona de responsabilitate.

Efortul principal l-a constituit exe-cutarea reorganizării facilităţilor mili-tare ISAF din QALAT, operaţiuneafiind direct coordonată de RC-S, şi apresupus extinderea FOB APACHE,redislocarea forţelor româneşti dinFOB APACHE în FOB MESCALL şi redi-

slocarea forţelor în vederea închide-rea FOB LAGMAN şi preedării acestuiacătre ANSF. Redislocarea unui punctde comandă de batalion, împreună cusubunităţi ale acestuia şi cu toatedepozitele aferente din FOB APACHEîn FOB MESCALL s-a realizat în paralelcu finalizarea facilităţilor în FOB MES-CALL, acesta fiind efortul principal alforţelor româneşti din zona de res-ponsabilitate, activitatea finalizându-se la timp şi fără probleme.

Logistica în mediul asimetric înfaza de reducere şi de pregătire aîncheierii operaţiunilor este cu atâtmai complicată cu cât afluxul de mate-riale înspre T.O. este redus la mini-mum iar cel dinspre T.O către ţaracontribuitoare creşte. În acest sens,stocurile şi tehnica din T.O. au fostevaluate periodic în vederea diminuă-rii acestora, concomitent cu reducereade trupe sau scăderea misiunilorîncredinţate prin implicarea tot maimare a forţelor locale (ANSF), asigu-rând în acelaşi timp suficiente resurepentru eventuale creşteri în consumdatorate unor acţiuni adverse.

De alstfel, ca o concluzie pentruacest tip de operaţii, atât pentru logis-ticieni cât şi pentru celelalte arme,începutul şi sfârşitul misiunii într-unanumit teatru de operaţii reprezintăcele mai dificile etape, necesitând oplanificare amănunţită dar mai alesflexibilitate în execuţie. n



l Paletizarea materialelor în zona de tranzit a ENS

l Se efectuează reglajele la MRAP COUGAR HE 6×6



În momentele de cumpănă ale istoriei, vânătoriide munte au constituit osatura morală aîntregii oştiri române, apărându-i onoarea

prin fapte de arme de necontestat, demonstrând tuturor căsunt şi vor rămâne forţe de elită ale României.

Indiferent de schimbările survenite de-a lungul timpu-lui, militarii Batalionului 21 Vânătorilor de Munte „GeneralLeonard Mociulschi” au continuat să desfăşoare acelaşiactivităţi de instrucţie specifice vânătorilor de munte, lastandarde ridicate, în încercarea lor de a deveni cei maibuni militari ai Armatei României. Cei ce se pregătesc aici,la poalele Munţilor Bucegi, cunosc şi îndrăgesc meseriaarmelor, ştiu să înfrunte ploaia, viscolul şi gerul năprasnicîndeplinindu-şi misiunile încredinţate fără a da înapoi.

După certificarea şi afirmarea la nivel naţional şi inter-naţional din anul 2005, batalionului i s-au atribuit sarcini încadrul unor misiuni internaţionale, sarcini de care s-a achi-tat pe deplin, ducând peste hotare renumele vânătorilor demunte predeleni. Prima misiune internaţională executată cuforţe de nivel companie a fost îndeplinită în anii 2006-2007în Irak şi a avut ca sarcină esenţială executarea securităţiiinelului median al facilităţilor O.N.U în zona de responsabi-litate Basrah Palace. În anul 2009 batalionul a fost dislocatpentru prima dată în Teatrul de Operaţii Afganistan, încadrul misiunii de coaliţie ISAF III având ca sarcină princi-pală asigurarea securităţii în Provincia ZABUL în parteneriatcu Forţele de Securitate Afgane (ANSF). Anul 2012 aduce adoua participare a batalionului la misiunea internaţionalădin Afganistan. Misiunea se constituie ca o confirmare şi orecunoaştere a valorii batalionului dar şi ca o oportunitatede a relua şi continua munca începută în anul 2009.

Ca de fiecare dată, viperele negre, cum sunt numiţivânătorii de munte predeleni s-au pregătit intens pentru aasigura succesul viitoarelor misiuni. Iarna grea şi zăpadaabundentă ale anului 2012 nu au împiedicat plutoanele demanevră să-şi desfăşoare exerciţiile tactice sau tragerile cuarmamentul din dotare. Militarii instruiţii în bazele ameri-cane din Germania prezintă colegilor ultimele proceduri şitehnici de operare în contrainsurgenţă şi luptă împotrivadispozitivelor explozive improvizate. Camarazii primiţi caîntărire de la alte unităţi se acomodează cu uşurinţă şi suntintegraţi în familia batalionului. Urmează ultimul antrena-ment şi test înainte de plecare: Exerciţiul de instruire prinsimulare reală, cu trupe în teren executat în Cincu. Aici,bazându-se pe o bună planificare a exerciţiilor şi operaţii-lor realizată de către statul major al batalionului şi benefi-ciind de sprijinul instructorilor din cadrul Centrului deInstruire pentru Luptă al Forţelor Terestre „Getica” şi alobservatorilor-controlori ai Batalionului 2 Infanterie

„Călugăreni”, companiile de manevră şi cele de sprijin şi-audefinitivat pregătirea. Subunităţile au acţionat promptpentru rezolvarea a numeroase tipuri de incidente, pre-cum: atac cu armament uşor, atac cu dispozitive exploziveimprovizate, ambuscade, atac cu foc indirect asupra baze-lor, evacuare medicală terestră şi aeriană, evacuare tehni-că, etc. Bineînţeles, pregătirea a fost desăvârşită prin execu-tarea tragerilor de luptă cu compania (LFX).

Vânătorii de munte predeleni şi-au început misiune lasfârşitul lunii mai a anului 2012 devenind Task Force 21,nume sub care batalionul va fi cunoscut în următoareleşase luni. După o perioadă scurtă de aclimatizare şi execu-tarea a unor misiuni împreună cu camarazii din Batalionul300 Infanterie Mecanizată, batalionul şi-a luat în primirezona de responsabilitate la data de 09 iunie 2012.

Eforturile batalionului s-au concentrat pe îndeplinireamisiunii Combined Task Force ARROWHEAD (CTF-AH) şi asarcinilor cheie, respectiv: participarea la sprijinulGuvernului Republicii Islamice Afganistan prin antrenareaşi asistenţa Forţelor de Securitate Afgane (ANSF) şi neutra-lizarea celulelor insurgente din Provincia Zabul.Desfăşurând acţiuni letale şi non-letale în cadrul Brigăzii3 „Striker” din Divizia 2 Infanterie şi beneficiând de spri-jinul Grupului de Comandă ZABUL, TF 21 a asigurat liber-tatea de mişcare pe Autostrada 1 atât pentru forţele afga-ne şi ale coaliţiei cât şi pentru populaţia locală, desfăşu-rând totodată întreg spectru de acţiuni contrainsurgenteîn coridorul de securitate.

Cei 620 de militari ai batalionului au fost dispuşi înpatru baze operaţionale înaintate (FOB-uri), securitateaariei de operaţii fiind asigurată de cele patru companii demanevră. Organizarea pentru misiune a batalionului pe celepatru zone de responsabilitate de nivel companie s-a execu-tat în scopul întrebuinţării eficiente a forţelor de manevră,de sprijin luptă şi a celor logistice în vederea îndepliniriisarcinilor/ obiectivelor pe linie de securitate, dar şi pe liniede stabilitate şi sprijin, pentru populaţia afgană, aceastareprezentând centrul de greutate al misiunii.

Misiunile batalionului au avut ca ţintă obiective date decele patru linii de efort: dezvoltarea ANSF - colaborarea cuForţele de Securitate Afgane, sprijinirea guvernării afganeşi a populaţiei locale, securitate şi tranziţie.

Astfel, creşterea profesionalismului şi a capacităţiiacţionale a forţelor poliţiei naţionale afgane a reprezentato sarcină importantă a batalionului. Obiectivele propuse peaceastă linie s-au îndeplinit îndeosebi prin efortul subuni-tăţilor pe timpul pregătirii şi executării misiunilor încomun. La solicitarea conducerii Bg. 2 ANA, batalionul adesfăşurat cursuri de pregătire a comandanţilor de piesă,

Vânătorii de munte predeleni în misiuni internaţionaleCăpitan Claudiu NISTORESCU

pentru ca aceştia să devină la rândullor instructori în cunoaşterea şi execu-tarea tragerilor cu aruncătorul calibru82 mm (Programul TRAIN THE TRAI-NER). Tot pe linie de instrucţie bata-lionul a executat activităţi de pregăti-re a poliţiei afgane în mentenanţaarmamentului de infanterie.

În cadrul misiunilor de cooperarecivili- militari/ CIMIC batalionul aacţionat pe trei direcţii vizându-selocalităţile din zona de responsabilita-te în care s-a urmărit identificareaproblemelor cu care se confruntăcomunităţile, angajarea autorităţilorlocale la nivel de district şi provincieîn scopul informării acestora despreproblemele reale ale comunităţilor şisprijinirea în identificarea de soluţiipentru rezolvarea acestora şi mentori-zarea activităţilor comune dintreautorităţile locale afgane şi populaţialocală având ca scop final realizareaunei guvernări eficiente la nivel dis-trictual. Pentru realizarea obiectivelorpropuse batalionul a sprijinit maimulte programe în care au fost impli-cate atât autorităţile cât şi comunităţi-le locale. Prin aceste programe (FRAŢIÎN UNIFORME, ANSF ÎN SPRIJINULPOPULAŢIEI, O SĂPTĂMÂNĂ - O FAMI-LIE, COPIII –SPERANŢĂ PENTRU TWJ),s-a urmărit sprijinirea autorităţilor îndemonstrarea unei guvernări legiti-me, credibile şi capabile.

Principala sarcină a batalionuluipentru îndeplinirea obiectivelor pelinia de efort „securitate” a fostneutralizarea reţelelor insurgente atâtîn zonele lor de acţiune de pe autos-tradă cât şi în zonele de staţionare

reaprovizionare din afara autostrăzii.Pentru aceasta în perioada mandatu-lui batalionul a executat 1555 patrulede luptă, 16 puncte de control trafic şi160 patrule de luptă pentru interven-ţie rapidă. Au mai fost executate, încooperare cu poliţia afgană şi 5acţiuni de scotocire în localităţi , 13acţiuni de scotocire în afara localităţi-lor precum şi 27 acţiuni de blocare/capturare a insurgenţilor prin ambus-cadă. În luna septembrie, în cadrulOperatiei Kalak Hode V, TF 21 a spri-jinit principala acţiune de luptă desfă-şurată de Bg. 2 ANA, prin acţiuni deblocare şi capturare a insurgenţiloratât pe autostrada A1 cât şi pe culoa-rele de tranzit ale insurgenţilor dinaria de operaţii a batalionului.

Pe toată durata misiunii, militariibatalionului au colaborat foarte binecu militarii americani atât la nivelulcomenzii batalionului şi a statuluimajor căt şi la nivelul subunităţilor.

Astfel relaţile pe linie de comandăcontrol cu comandamentul CTF-AH şirelaţiile de cooperare cu cele douabatalioane americane din provinciaZabul şi structurile americane de asis-tenţă şi mentorizare a forţelor desecuritate afgane/ SFAT, s-au desfăşu-rat în condiţii foarte bune, la aceastacontribuind atât cunoaşterea la unnivel ridicat, a limbii engleze de cătreofiţerii şi subofiţerii de stat major darşi cunoaşterea şi aplicarea proceduri-lor NATO la toate nivelele.

La nivelul subunităţilor s-a coope-rat, pe timpul executării misiunilor deluptă şi a misiunilor CIMIC atât cu mili-tarii care deservesc mijloacele de spri-

jin de luptă asigurate de partenerulamerican (structurile EOD, structurilede curatare a rutelor RCP, mijloacele desprijin de foc de aviaţie, cât şi cu mili-tarii din cadrul Echipei de Dezvoltare aAgriculturii - ADT şi Echipei deReconstructie Provincială - PRT).

Pe parcursul misiunii, batalionul aprimit vizitele unor înalte oficialităţidin cadrul Coaliţiei şi din România.Amintim în acest sens vizita coman-dantului ISAF – general John R. Allen,comandantului International JointCommand (IJC) – general-locotenentJames L. Terry, comandantuluiRegional Command South (RC - S) –general-maior Robert Abrams, locţiito-rul SACEUR – general Sir RichardShirreff, precum şi vizita ministruluiapărării naţionale Corneliu Dobriţoiuîmpreună cu şeful Statului MajorGeneral, general-locotenent ŞtefanDănilă şi şeful Statului Major al FoţelorTerestre, general-locotenent IoanSorin. Aceştia şi-au exprimat preţuireafaţă de militarii batalionului, confir-mând valoarea acestei unităţi şi faptulcă toate acţiunile şi misiunile executa-te conduc la îndeplinirea obiectivelorCoaliţiei şi a autorităţilor afgane.

Toate acestea au condus, fărăîndoială, la îndeplinirea cu succes amisiunii vânătorilor de munte prede-leni şi la confirmarea încă o dată avalorii lor. Comandantul batalionuluicolonelul Ovidiu Conduruţă, afirma:„... această misiune reprezintă certitu-dinea că suntem o forţă de elită a for-ţelor terestre şi a Armatei României,un statut pe care dorim să ni-l menţi-nem în continuare...” n



l Legenda foto



Urmaşii Basarabilor, străjeri ai crestelor carpatine meridionaleCăpitan Alexandru IVANOF

Batalionul 33 Vânători de Munte,ca de altfel toate unităţile implicate înmisiuni de acest gen din armata noas-tră, şi-a îmbunătăţit procedurile deoperare de la o misiune la alta, astăzifiind unanim recunoscută competenţaprofesională a militarilor români, darmai ales capacitatea acestora de a seadapta caracteristicilor mediuluisocial, specifice populaţiilor din tea-trele de operaţii.

Astfel în anul 2012 pe timpul des-făşurării exerciţiului de repetare amisiunii în poligonul Cincu, vânătoriide munte argeşeni au primit vizitageneralului-maior Ariton Ioniţă, şefulStatului Major al Forţelor Terestreînsoţit de generalul-locotenent MarkHertling (foto), comandantul ForţelorTerestre Americane din Europa (USA-REUR) care a apreciat pregătirea mili-tarilor argeşeni şi condiţiile de instrui-re oferite Centrului de Instruire pen-tru Luptă al Forţelor Terestre dinCincu. „Este de necrezut pentru minece drum a parcurs armata română înultimii ani. Aş lupta alături de oricaredintre aceşti ofiţeri sau soldaţi pe carei-am văzut aici. Astăzi, nu există nici odiferenţă între forţele terestre ale SUAşi cele române. La Cincu, aveţi o bazăde antrenament excepţională. Ceea ces-a realizat este fantastic. Am mai fostaici în urmă cu câţiva ani şi nu pot săcred ce schimbări s-au petrecut, nunumai în ceea ce priveşte modul deinstruire, ci şi în ceea ce priveşte echi-pamentul şi tehnicile folosite pentruantrenament.” La rândul său, genera-lul-maior Ariton Ioniţă, a spus despreberetele verzi din ţara Argeşului ca:„Aveţi militari foarte buni, coman-danţi foarte buni, subofiţeri deosebiţi,experimentaţi – mare parte dintre eiau două, trei, patru, cinci misiuni înteatrele de operaţii. Au un limbaj ope-raţional foarte bine dezvoltat şi, aşacum a afirmat şi domnul generalHertling, ei au demonstrat că suntgata să fie dislocaţi în teatrul de ope-raţii din Afghanistan.”.

Dar până la momentul în care săauzi asemenea vorbe despre o unitatee cale lungă, este vorba de multăinstrucţie, de un efort deosebit pe tim-pul pregătirii pentru misiune, şi cumconflictul din Afganistan se schimbăpe an ce trece la fel şi pregătirile pen-tru misiune se schimbă, devin maicomplexe, procedurile se schimbă, seadaptează de la o misiune la alta.

Datorită acestui aspect, un factor foar-te important pentru pregătirea unuibatalion în vederea dislocării în tea-trul de operaţii îl constituie mentori-zarea pe care acesta o primeşte dinpartea camarazilor proaspăt întorşidin „razboi”, ei fiind cei care au imagi-nea cea mai proaspătă şi cunosc celmai bine zona, pericolele şi tehnicilefolosite de „inamicul” pe care urmea-ză sa-l întâlneşti în scurt timp. În acestsens, comandantul Batalionul 33Vânători de Munte „POSADA”, locote-nent-colonelul Florin-Corneliu Şoltuz, afirmacă, pentru un batalionde manevră misiunea nuse încheie la transferulde autoritate din teatrulde operaţii, ci la transfe-rul de experienţă, deinformaţii către batalio-nul pe care îl mentori-zezi, adică la finalizareaexerciţiului de repetarea misiunii care are loc înCentrul de Instruire pen-tru Luptă al ForţelorTerestre.

Aşadar, dacă teplimbi printre militariibatalionului intr-o zi deinstrucţie, aflaţi în pre-gătirea pentru misiune osa auzi expresii de genul:„nu mai rezist”, „abiaaştept sa terminăm pre-gătirea asta infernală”,„e mai greu in Cincudecât in Afganistan” dar

odată ajunşi în teatrul de operaţii cutoţii sunt de acord cu deja binecunos-cutul motto „INSTRUIEŞTE-TE AŞACUM VEI LUPTA” şi cu faptul ca tot ceau învăţat pe timpul pregătirii le estede un real ajutor acum, făcându-le ast-fel misiunile un pic mai previzibile şisunt recunoscători comandanţilorcare i-au extenuat pe toată perioadapregătirii pentru misiune. Nu de puţi-ne ori îi vei auzi zicând „facem exactcum am repetat în ţară şi nu are ce săiasă rău”. n



A cum 44 de ani, mai exact la 01 iunie 1969 se înfi-inţa în oraşul Curtea de Argeş Batalionul 33Vânători de Munte. Principiul de bază al organi-

zării şi dotării era acela că batalionul trebuia să fie în măsu-ră în orice moment să desfăşoare acţiuni de luptă indepen-dent sau întrunit în cadrul brigăzii, pentru timp îndelun-gat, în teren muntos-împădurit greu accesibil. În lunaoctombrie a anului 2006, întreg efectivul Batalionului 33Vânători de Munte participă la exerciţiul ROMEX 06 desfă-şurată în zona Renţea, Braşov unde a fost afirmat de cătreCC LAND MADRID ca fiind „READY FOR COMBAT”, capabilsă participe la întreaga gamă de misiuni în diferite teatrede operaţii, în cadrul unor grupuri de luptă sub comandăNATO şi mandat ONU.

Din acel moment vânătorii de munte argeşeni sunt tottimpul pregătiţi pentru executarea de misiuni de sprijin alpăcii în teatrele de operaţii din afara teritoriului statuluiromân, îndeplinind astfel între anii 2007 şi 2013 treimisiuni în una dintre cele mai fierbinţi zone dinAfganistan, provincia Zabul şi o misiune în teatrul de ope-raţii din Irak, în Basrah Palace în 2005, aflându-se astfelprintre unităţile de elită ale armatei române.

Pregătirea de alpinism este prioritară pentru atingereastandardelor de performanţă impuse de mediul montan încare acţionează unităţile de vânători de munte iar lupta înteren împădurit este deosebit de complexă şi dificilă, soli-citând din partea militarilor ingeniozitate, deprinderi de ase adapta al condiţii grele de teren şi climă, de a se căţăra,coborî, traversa cu uşurinţă obstacolele întâlnite. În pregă-tirea tuturor militarilor la instrucţie alpină se insistă pe

exerciţii individuale şi cu echipa/grupa în scopul formăriiunor caractere puternice, dârze şi responsabile, calităţiindispensabile fiecărui vânător de munte pentru a desfăşu-ra operaţii în munţi, în condiţii aspre.

În ultimii ani, dimensiunea conflictelor s-a modificatradical prin însuşi caracterul asimetric al confruntărilor iar„urmaşii Basarabilor” şi-au adaptat tehnicile, tacticile şiprocedurile, şi-au modificat SOP-urile pentru a răspundeprovocărilor în operaţiile de contra-insurgenţă, astfel încâtpe timpul pregătirii misiunilor enunţate anterior, bereteleverzi de la Curtea de Argeş au cam agăţat în cui schiurile,hamurile, corzile, carabinierele, acordând o mai mare aten-ţie operaţiilor de menţinerea a păcii.

l Misiune de parulare în Afganistan

l Comandantul Forţelor Terestre Americane din Europa, generalul-locotenent Mark Hertling, a apreciat pregătirea militarilor argeşeni

l Misiune de patrulare în valea Tarnakului

l Exerciţiu de repetare a misiunii în poligonul Cincu

BRIGAdA 9 MECANIzATĂ "MĂRĂşEşTI"


C onsiderat mulţi ani ca obiectiv al securităţiiexterne, astăzi terorismul a devenit o problemănu numai a securităţii externe, dar şi o problemă

internă a fiecărei tări. Politica internaţională, creşterea neînţelegerilor religioa-

se la fel ca şi corupţia, conflictele locale şi regionale, ames-tecul din afară în treburile interne ale altor state, au contri-buit la şi încă mai contribuie la motivarea organizaţiilorteroriste de a dispune de resurse umane însemnate, suportmilitar, financiar şi material. Deci terorismul reprezintă ceamai periculoasă crimă descrisă de legea penală. Folosit ca oformă de exprimare a extremismului social, etnic şi religios,terorismul cunoaşte o creştere fără precedent în lume. Înacest context putem spune că războaiele sau conflicteledintr-o anumită regiune în timp devine mult mai complex,se extinde către noi teritorii, implicând noi forţe şi mijloace,devenind internaţional. Ca exemplu, să ne concentrăm asu-pra Asiei Centrale, care este polul violenţei şi creşterii inter-naţionale a extremismului şi a forţelor teroriste.

Războiul din Afganistan reprezintă un pericol remarca-bil nu numai pentru ţările din Asia Centrală, dar şi pentrutoate statele lumii. În prezent, Afganistanul reprezintă omare zonă a terorii, un punct puternic pentru extremismulinternaţional forţele teroriste şi în acelaşi timp un loc favo-rabil pentru comerţul cu droguri. Afganistanul reprezintăuna dintre cele mai scurte drumuri de transport a sute detone de droguri către Europa şi America de Nord.Transportul poate fi făcut cu caravanele în zonele tribale,către Baluchistan, şi de aici în Iran şi Pakistan. Altă rutăpoate fi prin ţările din Asia Centrală. Pachetele sunt trans-portate printr-o mulţime de mijloace inclusiv cu cămile,catâri, camioane, drogurile ajungând în Europa şi de aicifiind trimise în America de Nord.

Încă din 1960 haşişul afgan a fost considerat cel mai bun.Ierburile afgane sunt foarte apreciate datorită aptului că elecresc foarte repede şi produc o cantitate mare de răşină.Haşişul afgan este renumit pentru colorit, textura clară, dul-cetă, calităţile halucinogene, inducând o stare de visare pro-fundă. Talibanii s-au bazat pe profitul din comerţul cu dro-guri în lupta lor pentru putere, între 1997 şi 1999, după pre-luarea acesteia, la fel ca şi în prezent. În 1999, 79% din pro-

ducţia mondialădo opiu a fostfabricată înA f g a n i s t a n .Oficiali ONU con-firmă că în pre-zent, 90% dinheroina dinEuropa este fabri-cată în Afganistan.

Un mare pro-cent din venituri-le din comerţul cudroguri este folo-sit pentru a finan-ţa terorismul.După ce au fostînlăturaşi de laputere, ca urmarea pornirii războ-iului împotrivaterorismului, tali-banii au realizatcă nu vor putearezista intr-o confruntare directă cu trupele forţelor de coa-liţie şi refuzând o înfrângere definitivă, ei s-au dispersatprintre civili, s-au retras în munţi sau au fugit în Vaziristan,cu intenţia de a se regrupa şi a se implica tot mai mult înlupta de rezistenţă care l-e este atât de familiară. O mareparte din lanţul de comandă este încă operaţională. Noiirecruţi sunt foarte uşor de atras datorită lipsei importantede slujbe, iar majoritatea poăulaţiei nu agreează ocupaţiastrăină. În prezent, talibanii împreună cu membrii Al-Qaedaşi mujahedinii din organizaţia Hezb-i-Islami în mod frecventse întorc din taberele de pregătire din Pakistan şi Viziristanşi duc un război de gherilă împotriva forţelor de coaliţie,rezultând în multe victime nu numai în rândurile civililorafgani şi militarilor forţelor de coaliţie, dar şi în rândurileafganilor care colaborează cu forţele de coaliţie.

Rezultatele obţinute de forţele de coaliţie în Afganistannu sunt deloc satisfăcătoare: războiul este departe de a se

Războiul din Afganistan, în contextul eliminării terorismuluicolonel dr. Vasile VREMELocţiitorul comandantului Brigăzii 9 Mecanizate

Colonelul dr. Vasile Vreme este absolvent al Liceului de marină, promoţia 1982, al Şcolii Militare de Ofiţeri Activi de Infanterie, pro-moţia 1988 şi al Universităţii Naţionale de Apărare, promoţia 1999. În perioada 1988-2003 a îndeplinit funcţii de comandă şi de

stat major la nivel unitate şi mare unitate. Între 2003-2009 a fost comandant al B. 341 I., iar din anul 2009 şi până în prezent îndeplineştefuncţia de locţiitor al comandantului Brigăzii 9 Mecanizată. A executat trei misiuni în afara teritoriului statului român, în anul 2004, în func-ţia de comandant al Detaşamentului ROFND IX, în teatrul de operaţii Kosovo, în anul 2006 a condus misiunile B. 341 I., în teatrul de operaţiiAfganistan şi în perioada 2008-2009 a participat cu acelaşi batalion la misiune în teatrul de operaţii Irak.

termina şi există destui factori carac-teristici suficienţi să credem că paceanu se va găsi acolo în viitorul apro-piat. Confruntările între forţele decoaliţie şi forţele anti coaliţie continuăfără încetare. Situaţia de insecuritate aatins un nivel alarmant în 2008, acţiu-nile diversioniste ale talibanilor aucontinuat să lovească zi şi noapte for-ţele de coaliţie, folosind o mare varie-tate de acţiuni ingenioase. O mareparte din zona din nord este controla-tă de şefii miliţiilor care sunt de par-tea forţelor anti coaliţie. Autoritateaguvernului de la Kabul este limitatădatorită corupţiei care este într-o con-tinuă creştere în această ţară. ArmataNaţională Afgană, prost plătită şi echi-pată nu poate face faţă acţiunilordiversioniste ale talibanilor. Situaţiade insecuritate la nivel naţional estepe cale să compromită procesul dereconstrucţie. Puterea liderilor localişi regionali a crescut în mod alarmant.Forţele anti coaliţie au început săpractice o mare varietate de amenin-ţări la adresa civililor pentru ai deter-mina să nu colaboreze cu forţele decoaliţie şi să adopte o atitudine ostilăla adresa acestora.

Dacă nu se iau masuri de contraca-rare a acţiunilor diversioniste ale tali-banilor, incluzând folosirea fermă aforţei precum şi acţiuni de reconstruc-ţie in concordanţă cu un plan foartebun, Afganistanul poate cădea dinnou sub dominaţia forţelor anti coali-ţie şi a traficanţilor de droguri.Situaţia de insecuritate prezentă înîntreaga ţară compromite nu numaieforturile de reconstrucţie ci şi inte-grarea ţării pe drumul cel bun, în pro-gres şi civilizaţie. Situaţia de securitate

din ţară este un factordeterminant in recons-trucţia Afganistanului, şipoate fi realizată pedouă căi.

Pe de o parte, avemrăzboiul împotriva forţe-lor anti-coaliţie care tre-buie să fie ferm, decisiv şifără echivoc. Forţele anticoaliţie trebuie neutrali-zate pentru todeaunafolosind acţiuni directe,agresive, fără indulgenţă,şi încercarea de a fi inte-grate în societate printr-un program de reconci-liere civică.

Pe de altă parte, şi în acelaşi timpcu prima parte dar în mod indepen-dent una de cealaltă, ar fi un programde reconstrucţie a societăţii civice,care în momentul de faţă se află într-o stare deplorabilă de sărăcie.

Pentru a ajuta Afganistanul pe dru-mul reconstrucţiei, este nevoie de unclimat puternic de stabilitate şi de fon-duri din partea comunităţii internaţio-nale. Din contră, fără a agrea pe „bine-voitorii” străini, şi nefiind bucuroşi docupaţia militară, forţele anti coaliţie,foarte agresive şi cu soldaţi bine pre-gătiţi, ar pute a înlătura de la putereguvernul pro coaliţie de la Kabul chiarşi fără ajutorul insurgenţilor locali.Forţele de coaliţie au nevoie de experţibine pregătiţi care să poată vorbilimba locală, să înţeleagă istoria, cul-tura şi atitudinea civililor şi care săaibă putere financiară pentru a res-taura securitatea după război, săînceapă programul de reconstrucţie sărealizeze un climat de stabilitate. Până

acum forţele de coaliţie nu au dislocatsuficiente trupe să asigure securitateanecesară pentru fiecare cetăţeanafgan, şi nu au alocat suficiente fon-duri pentru reconstrucţie.

În concluzie, eforturile de pace dedupă război, reconstrucţia şi demo-cratizarea ţării nu au avansat satisfă-cător de mult. Forţele de coaliţie auadoptat o atitudine de mijloc în ceeace priveşte insurgenţii, au dislocat unnumăr inadecvat de soldaţi pentruasigurarea climatului de securitate, şinu au un plan consistent şi consecventde reconstrucţie. De aceea, venituriledin comerţul cu opiu şi heroină repre-zintă aproape jumătate din producţiaanuală, iar o mare parte din baniajung în mâna forţelor anti coaliţie,criminalilor, insurgenţilor şi a război-nicilor locali.

Traficanţii de droguri şi o partedin liderii regionali sunt responsabilipentru fragmentarea ţării, criminalita-tea şi instabilitatea politică din ţară.Profitând de situaţia creată ca şi deatitudinea slabă a forţelor de coaliţieMişcarea talibană poate distrug balan-ţa actuală, să devină mai puternică,acumulând din ce în ce mai multsuport din partea populaţiei locale, şisă forţeze forţele de coaliţie să seretragă ori să aducă un număr impre-sionant de trupe, expunându-le lapericole majore. Pentru a rezolva înmod pozitiv situaţia din Afganistaneste necesară o perioadă lungă detimp, probabil zeci de ani, ca şi inves-tiţii imense şi mari pierderi omeneşti.

Vorbind pragmatic, este o necu-noscută în ecuaţia Marilor Puteri. Înprezent lumea este se găseşte într-ofază de tranziţie către o ordine cu mai

BRIGAdA 9 MECAN IzATĂ "MĂRĂşEşTI"


l La birefing, în teatrul de operaţii din Irak

l O misiune CIMIC în teatrul de operaţii din Irak

BRIGAdA 9 MECAN IzATĂ "MĂRĂşEşTI"


multe poluri, intr-o continuă căutare de noi sfere de influ-enţă şi resurse naturale, „baloane vitale de aer”, Acestecăutari sunt bazate pe un echilibru instabil al asociaţilorputerilor regionale.

La fel ca şi în celelalte perioade de schimbare, acest pro-ces va fi urmat de o perioadă de instabilitate ţi reorganizaregeografică a lumii, şi în acelaşi timp de o reînviere a com-petiţiei pentru spaţiul vital, „baloane vitale de aer”.Viitoarele relaţii internaţionale vor fi influenţate nu numaide apariţia a noi puteri mondiale, cu evoluţii diferite pescena politică, dar şi de modul de interacţiune dintre ele(Europa, China, Rusia, Japonia, India). Ca rezultat al acesteisituaţii, acţiunile teroriste au căpătat noi forme, având efec-te multiple asupra securităţii mondiale. Actele de terorism,comise de diferite grupuri reprezintă războiul celor slabiîmpotriva celor puternici, războiul asimetric, o realitatecrudă în Afganistan, unde se află într-un proces continuu dedezvoltare. Acesta este începutul unei noi faze a relaţiilorinternaţionale, aşa numitul „Război împotriva terorismului”.

În lucrările de specialitate este cunoscut un spectrularg de tipuri de terorism (politic, guvernamental, social,religios, naţional). După părerea mea, în Afganistan şi înalte ţări cu majoritate islamică, întâlnim terorismul reli-gios. Această formă de terorism reprezintă fenomenulcaracteristic războiului asimetric, fiind aplicat ai putereinferioară(militară, politică, economică).

Reprezentând o tactică foarte eficientă, este o formă dea dezlănţui violenţa dând vina pe motive religioase şi pro-movând superioritatea religiilor proprii asupra celorlalte.Terorismul fundamentalist islamic pe care îl găsim astăziîn Afganistan, are mulţi adepţi în ţările arabe unde religiaislamică domină la fel ca şi legile Coranului, ţări cu orien-tare sunită. În aceste condiţii acţiunile teroriste sunt carac-terizate de amploare, lipsa graniţelor naţionale, legătura şiinteracţiunea cu organizaţiile teroriste internaţionale, lan-ţuri de comandă foarte rigide cu structuri operative, gru-puri operative mobile, un mod de selecţie şi infiltrare aagenţilor în structurile guvernamentale, cu echipamentestandard din ce în ce mai avansate, câteodată peste nivelulcelor deţinute de trupele guvernamentale, cu vaste reţeleconspirative în taberele de pregătire.

Cunoscut ca un factor distructiv şi destabilizator pentrufragilul stat afgan, terorismul reprezintă un pericol realpentru Afganistan şi pentru securitatea întregii lumi, împie-dicând dezvoltarea normală a relaţiilor militare, diplomati-ce, economice şi culturale, ducând la pierderi umane şimateriale uriaşe pentru statul afgan, şi în acelaşi timppunând o presiune psihologică puternică asupra populaţiei.

Terorismul din Afganistan este purtat de structuri pro-fesionale capabile să evite orice pedeapsă, capabile săpoarte războaie diversioniste, câteodată implicându-se înconflictele regionale pentru a putea prelua controlul unorteritorii foarte importante, bogate în resurse energetice şiale subsolului. În prezent, un element important al organi-zaţiei teroriste internaţionale, Al-Qaeda, condusă deOsama bin Laden, acţionează eficient în tot teritoriulafgan, creând panică, provocând mari prejudicii forţelorde coaliţie şi statului afgan.

Chiar dacă numărul victimelor(3000) înregistrate dupăatacul din 9 septembrie din New York (Turnurile gemenede la World Trade Center) este mai mare decât numărul

BRIGAdA 9 MECANIzATĂ "MĂRĂşEşT I"


victimelor de la Pearl Harbor(2400),acestea sunt considerate similare. Înopinia mea, aş spune că scopul acestoratacuri este similar. Atacul din NewYork a reprezentat începutul războiu-lui împotriva terorismului, deci onouă formă de conflict internaţional.Acest nou război este folosit în pe teri-toriul Afganistanului, transformatîntr-un foarte sofisticat laborator deteste. Acţiunile purtate de forţele anticoaliţie sunt bazate pe terorismul isla-mic, dar ei încalcă regulile de bază ale

Islamului, astfel încât ei nu potfi numiţi musulmani. În fiecarezi, în Afganistan au loc acţiuniteroriste împotriva forţelor decoaliţie, instituţiilor guverna-mentale (ANA, ANP), şi împotri-va populaţie locale, acţiuni exe-cutate de grupuri teroriste dincadrul Al-Qaeda. Dar Coranul,cea mai mare sursă de autorita-te din Islam, condamnă în modexplicit terorismul subliniindcă dacă o persoană ucide o altăpersoană este ca şi cum arucide întreaga umanitate, iardacă salvează o viaţă e ca şicum ar salva întreaga umanita-te. Nici măcar în război Coranulnu permite rănirea civililor şidistrugerea bunurilor lor, încâtputem concluziona că teroris-mul din Afganistan şi dinîntreaga lume nu poate să sebazeze pe Islam. Putem spuneca persoanele care susţin şipractică terorismul de tipul Al-Qaeda folosesc Islamul şi

cuvântul Coranului aşa cum vor pen-tru a manipula populaţia în favoarealor, pentru a-i folosi în executarea deacţiuni grave împotriva umanităţii,fapt ce contravine Coranului.

Totuşi nu trebuie să uităm că isla-mismul are peste 900 milioane deadepţi în întreaga lume. Islamismuleste una din cele două religii necreşti-ne cu adepţi în toată lumea. Dinpunct de vedere cultural, Islamismuldomină vieţile afganilor de la naştere

până la moarte. O nouă armă eficientăfolosită de forţele anticoaliţie esteinternetul, folosit ca mijloc de comu-nicaţie şi ca un mod de a răspândionline informaţiile şi manualele depregătire teroristă. Deci, mişcarea glo-bală iniţiată de Al-Qaeda poate ficoordonată prin fenomenul interne-tului, iar serviciile secrete s-au dove-dit ineficiente în a bloca accesul orga-nizaţiilor teroriste la internet. Al-Qaeda a reuşit sa construiască o foar-te mare bibliotecă virtuală cu mate-riale pentru antrenamentul terorişti-lor şi forumuri unde permanentexperţii răspund la tot felul de între-bări legate de otrăvuri, bombe, etc.

Inovaţia Al-Qaeda în ceea ce priveş-te internetul a făcut ca serviciile secre-te să nu poată lovi teroristul înmomentul său de vulnerabilitate, cândse deplasează sau călătoreşte. Chiardacă regimul taliban di Afganistan ainterzis radioul sau televiziunea, moti-vând că acestea sunt inovaţii occiden-tale, liderii Al-Qaeda încă mai folosescnoua tehnologie globală.

În concluzie, războiul dinAfganistan reprezintă cel mai binerăzboiul asimetric şi va dura încă multtimp. Pierderile umane şi materialevor creşte din ce în ce mai mult dupăîncheierea oficială a operaţiilor milita-re decât în timpul lor. Perioada dupărăzboi este mult mai periculoasă decâtcampania militară. Dacă acţiunilemilitare nu sunt urmate de soluţiipolitice favorabile există riscul sărămână o victorie pierdută. n

l O misiune de patrulare

l Întâlnire cu liderii locali

l Înainte de plecarea în misiune

l Pe aeroport, la sosirea în ţară

l „Rechinii Albi” din Topraisar, la Ziggurat

BATALIONuL 300 INFAN TERIE MECANIzATĂ "SF âN TuL ANdREI"


S ituat la confluenţa a trei mari cursuri de apă,Dunărea, Siretul şi Prutul, oraşul Galaţi, a prezen-tat dintotdeauna interes şi importanţă de natură

comercială, economică, dar mai ales militară. Acest lucruexplică şi faptul că de-a lungul timpului, indiferent deforma şi natura condiţiilor politice, în oraşul de la Dunăre,au avut reşedinţa şi au fost dislocate diferite comandamen-te, formaţiuni militare, unităţi şi mari unităţi. Una dintreacestea a fost Regimentul 301 Mecanizat, care a funcţionatîn perioada 1968-1995, fiind ulterior restructurat şi trans-format în Brigada 301 Mecanizată „Petru Rareş”. Unul dinbatalioanele subordonate acestei brigăzi a fost şiBatalionul 300 Infanterie, înfiinţat odată cu venirea primă-verii, la 1 Martie 1995.

De-a lungul timpului Batalionul a trecut prin maimulte etape de operaţionalizare şi restructurare, fapt carea presupus atât participarea la exerciţii şi aplicaţii naţio-nale şi multinaţionale, cât şi trecerea din subordineaBrigăzii 301 Mecanizată „Petru Rareş” în subordineaBrigăzii 282 Mecanizată „Unirea Principatelor”, începândcu 30 Aprilie 2003.

Având experienţă în Teatrul de Operaţii dinAfganistan ca urmare a participării la misiuni-le ENDURING FREEDOM VI, în perioadaIanuarie – Iulie 2005, şi ISAF III, în perioadaIanuarie – Iulie 2008, nominalizareaBatalionului pentru participarea la misiuneaISAF III din perioada Decembrie 2011 – Iunie2012 a fost întru totul meritată.

Pregătirea pentru participarea la misiune aînceput în Iunie 2011, odată cu primele valuride căldură care au lovit sud-estul României,încercând parcă să familiarizeze militarii cuarşiţa deşertului afgan. La capătul a 4 luni deantrenamente intense, punctate cu exerciţii deplanificare, exerciţii de simulare şi exerciţii detragere reale în poligoanele din Smârdan şiCincu, Batalionul 1 Manevră „Sfântul Andrei” afost gata pentru luptă în Noiembrie 2011.

Deşi Batalionul a mai fost dislocat înaceeaşi regiune şi în anul 2008, toate proble-

mele apărute privind informaţiile, operaţiile şi protecţiaforţei au fost tratate cu responsabilitate şi seriozitate.Faptul că structura de comandă a Batalionului nu s-aschimbat foarte mult de la misiunea precedentă a contri-buit la familiarizarea cu teatrul de operaţii şi la planificareaatentă a misiunilor, mai ales că aria de operaţii a fost dedouă ori mai mică decât în anul 2008. Dar, contrar primeiimpresii, de două ori mai mică suprafaţa de acoperit, dedouă ori mai multe problemele şi greutăţile întâmpinate.

Batalionul 1 Manevră „Sfântul Andrei” a fost structu-rat astfel încât să poată fi dislocat în cele 4 FOB-uri denivel companie (APACHE, PB 19, MESCALL şi VIPER) dis-puse la sud de Qalat, de-a lungul autostrăzii A1, pe maluldrept al râului Tarnak. Pentru o mai bună coordonare aacţiunilor, o parte din Statul Major a fost dislocat în FOBMESCALL şi FOB VIPER, pentru a susţine, logistic şi opera-ţional, subunităţile din ariile respective. Principalelemisiuni executate de militari au fost cele de sprijinire aForţelor de securitate afgane în scopul consolidării şireconstrucţiei Afganistanului, constând mai exact în

De la gurile Dunării, pe malul TarnakuluiCăpitan Norocel DEDULocţiitorul comandantului Batalionului 300 Infanterie Mecanizată „Sfântul Andrei”

Căpitanul Norocel Dedu este absolvent al Liceului militar „Alexandru Ioan Cuza”, Constanţa, promoţia 1998 şi al Academiei ForţelorTerestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, promoţia 2003. În perioada 2004–2011 a îndeplinit funcţia de comandant pluton infanterie şi de

locţiitor comandant companie infanterie. Din anul 2011 este ofiţer de stat major în structura de operaţii a Batalionului 300 InfanterieMecanizată „Sfântul Andrei”. A participat la două misiuni în afara teritoriului statului roman, astfel: în perioada ianuarie–iunie 2008 a înde-plinit funcţia de locţiitor comandant companie infanterie în Batalionul 300 Infanterie Mecanizată „Sfântul Andrei”, în teatrul de operaţiidin Afganistan, iar în perioada decembrie 2011–iunie 2012 a fost ofiţerul de legătură al Batalionului 300 Infanterie Mecanizată în cadrulOperaţiei „ISAF III”, Afganistan.

BATALIONuL 300 INFANTERIE MECANIzATĂ "SFâNTuL ANdREI"


patrule pe A1, în scopul limitării tra-ficului forţelor insurgente, acţiuniCIMIC, de ajutor umanitar acordatpopulaţiei afgane şi de colaborare cuautorităţile locale (poliţia locală,poliţia naţională, armata naţională, şiautorităţile administrative şi religioa-se), scotociri în zonele cunoscute cafiind frecventate de insurgenţi cât şila acţiuni de anvergură, în colabora-re cu forţele aliate.

Cooperarea cu militarii şi poliţiştiiafgani a dat de foarte multe ori rezul-tate, reuşindu-se limitarea traficuluide armament şi stupefiante şi a tranzi-tării regiunii de către talibani, culmi-nând cu capturarea a 3 insurgenţi înapropiere de FOB MESCALL de cătreplutonul condus de Lt. RăzvanNelepcu, la capătul unei misiuni de 15ore, care a implicat atât acţiunea

directă a forţelor din contact, cât şicelule de comandă de nivel companieşi batalion.

Datorită unui proces de planifica-re minuţios şi atent executat, militariiBatalionului 300 1 Manevră „SfântulAndrei” au menţinut în permanenţăsecuritatea ariei de operaţii încredin-ţate, atât prin patrule executate de-alungul autostrăzii A1, cât şi prin pos-turi de observare permanente, denivel pluton întărit, ca cel din apro-pierea liniei de demarcaţie între zone-le de responsabilitate aleBatalioanelor de Manevră româneşti.Acesta a avut un rol deosebit în înde-plinirea misiunilor, deoarece, princele 2 posturi de observare mobileasigura o observare permanentă azonei şi dădea un plus de siguranţăcamarazilor aflaţi în patrulare în

zonă, ştiind că cineva acolo, pedealuri, veghează şi poate interveni încaz de pericol.

Un alt aspect demn de luat înseamă a fost interacţiunea cu popula-ţia locală, prin acţiunile CIMIC efec-tuate de militarii Batalionului, spriji-niţi de o echipă specializată de laBatalionul 1 CIMIC, condusă de Lt.Viorel Călin. Aproape fiecare patrulăparticipantă la acest tip de operaţie afost însoţită şi de o echipă FET(Female Engagement Team) menităsă stabilească o legătură strânsă cufemeile afgane. Aceste misiuni auscos la iveală problemele cu care seconfruntă populaţia afgană şi măsu-rile care trebuie luate pentru ca aces-tea să fie remediate. Astfel, au fostdistribuite ajutoare umanitare con-stând în alimente, haine şi rechizite,s-a oferit asistenţă medicală, iar lide-rii administrativi şi religioşi auîmpărtăşit din problemele lor laîntâlnirile periodice cu comandanţiidiferitelor structuri din regiune.

La finalul misiunii au fost strânseo serie de lecţii învăţate care au fosttransmise atât celor care urmau săpreia zona de responsabilitate cât şicelor din ţară care se pregăteau învederea dislocării, însă cea mai bunălecţiei învăţată este că trebuie să fiipregătit. Pregătit pentru un programintens, pregătit pentru dizlocarea delungă durată, pregătit să te adapezi,să acţionezi când situaţia o cere. Şipoate cea mai importantă lecţie esteaceea că pentru a reuşi în asemeneacondiţii, este vitală existenţa unuicolectiv, a unui grup unit, aşa cum afost Batalionului 300 1 Manevră„Sfântul Andrei”. n

l Misiune CIMIC într-un sat afgan

l Traversarea unui obstacol, pe timpul patrulării

l O patulă a Batalionului 300 Infanterie asigură libertatea de mişcare pe autostrada A1

BATALIONuL 280 INFAN TERIE MECANIzATĂ


U ltima misiune executată de către Batalionul 280Infanterie Mecanizată în Afganistan a fost oprovocare din punct de vedere militar şi incon-

testabil o continuare a succeselor obţinute de batalion peplan internaţional, raportându-ne evident la celelatemisiuni executate anterior în Afganistan şi Irak şi Kosovo şila faptul că până la această dată batalionul nu a dat jertfeumane pe câmpul de luptă.

Sub deviza „Instruieşte-te aşa cum vei lupta”, militariibatalionului s-au instruit în facilităţile de tip F.O.B din apro-pierea cazărmii, amenajate special pentru a replica fidel faci-lităţile din teatrul de operaţii, cunoscând din prima zi deinstrucţie locaţiile unde urmau să opereze în Afganistan,având astfel timpul necesar să se pregătească din punct devedere informativ asupra zonei de responsabilitate, iar exer-ciţiile au fost planificate şi executate de aşa manieră încât săse stabilească cu certitudine nivelul de pregătire atins şi gra-dul de suportabilitate al militarilor pentru un asemenea tipde misiune. În plus, atât în ţară cât şi peste hotare, precumşi pe timpul dislocării în Teatrul de Operaţii, militarii auavut oportunitatea de a participa la o serie de programe deinstruire în colaborare cu partenerii de coaliţie (cursuri C-IED, conducere MRAP, exerciţii de repetare a misiunii, COIN,BMATT, ROLLOVER, FET, etc), cu un puternic aport asupranivelului de pregătire al personalului.

Fiecare strop de sudoare dat pe terenul de instrucţie petimpul pregătirii a făcut ca gradul de încredere în forţeleproprii şi coeziunea structurilor să crească, astfel inciden-tele din teatrul de operaţii, şi nu puţine la număr, au fosttratate cu profesionalism şi curaj fără a exista îndoiala căprocedurile exersate nu ar fi eficiente.

Batalionul 280 Infanterie Mecanizată a fost introdus înTeatrul de Operaţii Afganistan în perioada 14 ianuarie – 15februarie 2012. Concomitent cu preluarea responsabilită-ţilor în perioada 19 ianuarie – 01 februarie 2012 s-a reali-zat şi transferul de autoritate între Batalionul 495Infanterie “Căpitan Ştefan Şoverth” şi Batalionul 280Infanterie Mecanizată şi trecerea sub comanda CombinedTask Force ArrowHead.

Aria de responsabilitate a Batalionului 280 InfanterieMecanizată a fost dispusă în zona de Nord-Est a ProvincieiZabul, cuprinzând districtul Shah Joy şi partea de Nord adistrictului Qalat, o zonă complicată din punct de vedere al

derulării proce-selor miltare şicu provocări dinpunct de vedereal relaţionării cua d m i n i s t r a ţ i alocală şi forţeleANSF.

C o n t i n u aschimbare a dis-punerii forţelorcoaliţiei şi ANSF,cât şi acţiunileintreprinse înzonă, au influen-ţat cursurile deacţiune ale insur-genţilor, în spe-cial în zona ora-şului Shah Joy şiîn zona de sud ad i s t r i c t u l u i ,observându-se omigraţie a luptă-torilor din zona de securitate a centrului districtual cătrezone mai permisive, concomitent cu modificarea perma-nentă şi îmbunătăţirea procedurilor tactice.

Statistic, numărul incidentelor de securitate a crescutcomparativ cu anii anteriori, deşi perioadele de alternare aciclurilor operative şi de aprovizionare s-au înscris în ace-leaşi tipare. Insurgenţii au executat aproape toată gama deatacuri desfăşurate pe întreg cuprinsul Afganistanului: ata-curi cu foc indirect, atacuri cu armament uşor de infante-rie, ambuscade şi atacuri complexe, atacuri cu vehiculecapcană, acţiuni de intimidare şi de influenţare a popula-ţiei locale, asasinate şi alte incidente minore.

Atacurile cu dispozitive explozive improvizate au con-stituit principalul mod de operare al insurgenţilor îndrep-tate atât către ISAF cât şi împotriva ANSF/ GIRoA, menţi-nându-se drept principala capabilitate a inamicului.

Din totalul de 362 de incidente din aria de responsabi-litate produse pe rotaţia batalionului, 196 (61%) au fostincidente cu dispozitive explozive improvizate.

O filă de istorie, o istorie frumoasăMaior Neculai ŞERBANLocţiitorul comandantului Batalionului 280 Infanterie Mecanizată

Maiorul Neculai Şerban a îndeplinit, în perioada 1997-2010, funcţii de comandant de subunitate şi de stat major în unităţi de infan-terie mecanizată. Din anul 2010 este locţiitor al comandantului la Batalionul 280 Infanterie Mecanizată al Brigăzii 282 Infanterie

Mecanizată „Unirea Principatelor”. În acelaşi an a fost împuternicit şi la comanda batalionului. Ofiţerul a participat la două misiuni în afarateritoriului statului român, în anul 2006 îndeplinind funcţia de şef al personalului Batalionului 280 Infanterie, în teatrul de operaţii Irak,iar în anul 2012 a fost locţiitor al comandantului Batalionului de Manevră, în teatrul de operaţii Afganistan.

De remarcat este faptul că cele maimulte din dispozitivele improvizateamplasate de insurgenţi au fost desco-perite şi neutralizate. Cel mai des uti-lizate au fost dispozitivele cu placă depresiune şi dispozitivele radiocoman-date, iar dintre acestea cele cu încăr-cătură de fragmentaţie direcţională(DFC) fiind cele mai periculoase.

Modificarea şi îmbunătăţirea per-manentă a TTP-urilor insurgenţilor audus la faptul ca nu toate dispozitiveleexplozive au fost descoperite şi astfelîn data de 04.05.2012 în apropierealocalităţii Mogulzi Kalay, districtulQalat, pe timpul executării uneimisiuni de patrulare plutonieruladjutant principal ENACHE FLORINELa fost grav rănit. Numai eficienţa pri-mului ajutor acordat la faţa locului decătre sanitarul plutonului şi profesio-nalismul medicilor americani au făcutca militarul să rămână în viaţă.

Pentru contracararea acţiunilorinsurgente, Batalionul 280 InfanterieMecanizată, a planificat şi a desfăşuratmisiuni pentru angajarea ţintelor/obiectivelor în baza operaţiilor cadru şia operaţiilor deliberate, urmărindu-sesecuritatea populaţiei locale, a libertă-ţii de mişcare pe principalele căi decomunicaţii pentru populaţia locală,forţele ANSF şi ISAF, subminarea acţiu-nilor celulelor insurgente, identificareaşi distrugerea depozitelor de arma-ment/ muniţii/ materiale explozive, şieliminarea ameninţărilor insurgenţilorla adresa forţelor coaliţiei şi facilităţi-lor acestora. Misiunile executate desubunităţile batalionului, aproximativ2800, nu au fost lipsite de incidente,patrulele batalionului au fost implicateîn aproximativ 360 incidente, în urma

cărora au fost ridicate cantităţi impor-tante de armament, muniţii şi materia-le şi au fost reţinuţi insurgenţi careulterior au fost predaţi forţelor desecuritate afgane. Împreună cu parte-nerul american şi cu forţele afgane desecuritate au fost neutralizaţi unnumăr de 11 insurgenţi în operaţiiledesfăşurate de batalion.

În baza planului de campanie,batalionul a dezvoltat relaţii construc-tive de parteneriat cu structuri dincadrul Forţelor Naţionale de SecuritateAfgane – ANSF (Afghan NationalSecurity Forces) reuşind să dezvolte orelaţie de parteneriat extrem de solidăcu Batalionul 3 din Brigada 2 aCorpului 205 ANA. Relaţiile bune aufost dezvoltate şi cu Poliţia DistrictuluiShah Joy şi Compania de Poliţie dinBatalionul de Rezervă al Poliţiei Qalat.A fost o permanentă preocupare dinpartea batalionului pentru dezvoltareacapabilităţilor şi capacităţilor ANSFprin executarea misiunilor în parte-neriat pentru sporirea implicăriiANSF şi diversificarea gamei de exe-cutare a misiunilor / operaţiilor şimentorizarea întregului personalaparţinând B. 3 ANA şi al ANP ShahJoy şi Qalat în vederea creşterii nive-lului de instruire.

În paralel, Batalionul 280Infanterie Mecanizată a desfăşuratoperaţii informaţionale (InfoOps) şioperaţii CIMIC, acţionând, în princi-pal, pentru promovarea GIRoA şiANSF şi îmbunătăţirea serviciiloresenţiale pentru populaţia locală.Scopul principal al operaţiilor desfă-şurate a fost de a sprijini programelederulate de instituţiile afgane şi ope-raţiile militare ale forţelor de securi-

tate internaţionale, acordarea de asis-tenţă umanitară şi câştigarea încrede-rii populaţiei locale.

Începând cu a doua jumătate aperioadei de dislocare în T.O.Afganistan, batalionul a început pro-cesul de transfer a bazelor în careerau dislocate forţe ale batalionuluicătre ANSF concomitent cu redisloca-rea forţelor şi mijloacelor proprii înalte locaţii, astfel batalionul a predatP.B. 10 la data de 01.08.2012, fiindprima bază predată de un contingentromânesc în acest proces.

Un efort suplimentar a fost pune-rea în stare de funcţionare a autovehi-culelor excedentare (47 de miijloace)şi dislocarea acestora către ElementulNaţional de Sprijin din baza Kandaharîmpreună cu muniţia şi piesele exce-dentare. Toate aceste activităţi s-aurealizat fără afectarea ritmului opera-ţional al misiunilor.

Astfel, Batalionul 280 InfanterieMecanizată, structură certificată şiafirmată ca unitate interoperabilă şidislocabilă destinată NATO, în scurtasa istorie de la înfiinţare - anul 1995 şipână în prezent a participat cu trupede nivel companie la misiunea ROFNDIII, IV,V din Kosovo în 2002 - 2003, şiulterior, cu trupe de nivel batalion lamisiunile ENDURING FREEDOM IV în2004, ISAF III în 2009, ISAF VI în 2012în Afganistan şi ANTICA BABILONIA VIîn Irak în 2006, contribuind semnifi-cativ la gloria Forţelor Terestre pecare astăzi o sărbătorim.

Cu recunoştinţă eroilor batalionu-lui şi ai Forţelor Terestre, raportăm căam servit şi vom servi patria NECONDIŢIONAT. n

BATALIONuL 280 INFANTERIE MECANIzATĂ


l Cordon de siguranţă pe timpul descoperirii unui dispozitiv exploziv improvizat

l Drumul spre un loc fierbinte: Musazay

BATALIONuL 634 INFAN TERIE „PETROdAvA”


M isiunea în teatrul de operaţii reprezintă testuldificil pe care îl trec cu succes, de ani buni,militarii din forţele terestre. Pregătirea în poli-

goanele de instrucţie, la simulatoare, în poligoanele dinţară şi din străinătate asigură coeziunea şi încrederea înforţa structurii, militarii fiind convinşi că se pot baza pecamarazii lor în toate situaţiile pe care le pot întâlni în tea-tru de operaţii. „Jderii nemţeni”, aşa cum sunt cunoscuţimilitarii din compania de infanterie dislocată înAfganistan, acţionează în zona Bazei aeriene Kandahar.

Prima experienţă internaţionalăÎncepând cu luna ianuarie 2013, Batalionul 634

Infanterie „Petrodava ”din Piatra Neamţ, a fost nominalizat,pentru prima oară, să participe cu o subunitate de nivelcompanie la o misiune sub egida ISAF în teatrul de operaţiidin Afganistan.

După o selecţie riguroasă în rândul personalului bata-lionului şi a altor structuri din cadrul brigăzii, s-a constituitCompania de Infanterie Kandahar Air Field GroundDefence Area (Cp. I. KAF GDA), rotaţia a II-a.

Odată aprobat programul de pregătire pentru misiune,a urmat o perioadă de instruire în garnizoana Piatra Neamţ,concretizată în executarea şedinţelor de tragere individua-le, exerciţiilor cu şi fără trageri de luptă, marşurilor şi exer-ciţiilor de conducere. Scopul activităţilor l-a constituit for-marea deprinderilor în vederea folosirii tacticilor, tehnici-lor şi procedurilor adecvate operaţiilor în sprijinul păcii,precum şi realizarea coeziunii la nivelul structurii.Concomitent cu desfăşurarea acestor forme de pregătire,microstructuri ale companiei, de nivel pluton sau echipe,au participat la alte programe de instruire în garnizoaneleIaşi, Buzău, Constanţa şi Râmnicu Vâlcea.

Pregătirea subunităţilor cu ajutorul sistemelor de simu-lare virtuală (VBS2 şi Instrucţia Engagement Skills trainer-Est 2000) au adus militarii pe „câmpul de luptă virtual”familiarizându-i cu procedurile şi misiunile specifice zoneiîn care urmau să-şi desfăşoare misiunea.

Integrarea cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite s-arealizat în Centrul de Instruire pentru Luptă al ForţelorTerestre din Cincu, unde s-a creat o replică geograficăsocială şi operaţională cât mai apropiată de teatrul de ope-raţii Afganistan. Personalul companiei s-a instruit în plani-ficarea şi conducerea acţiunilor militare, dezvoltarea capa-

cităţii de aplicare a procedurilor standard de operare laapariţia unor incidente. Au fost parcurse mai multe etapede pregătire, începând cu rezolvarea unor situaţii tacticespecifice cu accent pe executarea securizării şi pazeiFOB-urilor, executarea patrulelor, acordarea primului aju-tor pe câmpul de luptă şi activităţilor specifice CIMIC.Ulterior, în cooperare şi cu sprijinul partenerului american,a ofiţerilor controlori din cadrul CIL-FT şi coordonaţi decătre o echipă din cadrul Brigăzii 15 Mecanizate „PoduÎnalt”, s-a desfăşurat exerciţiul prin simulare constructivăcu scopul de a valida procedurile de operare, gestionareasituaţiilor specifice şi asigurarea unor reacţii prompte ladiferite incidente. Cum era firesc, după pregătirea lamachete, la hărţi şi în punctul de comandă, perioada deinstruire din poligonul Cincu s-a încheiat cu executarea tra-gerilor cu toate categoriile de armament din dotarea subu-nităţii.

Evaluarea statică, desfăşurată de către o echipă dincadrul Centrului de Conducere Operaţională, a certificatnivelul de instruire şi înzestrare ca fiind „EXCELENT” şi aconfirmat faptul că structura este aptă să execute misiuniîn TO Afganistan. După finalizarea pregătirii, luna mai aadus despărţirea de casă, de cei dragi şi zborul către loculîn care urma să le fie „cămin” pentru următoarele şase luni,Baza Aeriană Kandahar.

Provocări la început de misiuneOdată ajunşi în Afganistan, principalele provocări care

le-au stat în faţă au fost date de răspunderea ce apăsa peumeri, datorată specificului misiunii, acţiunile insurgente,clima aspră a Afganistanului dar şi de ineditul relaţionăriicu altă civilizaţie.

În contextul dat de mandatul primit la care se adăugauelementele menţionate anterior, principalele misiuni pecare le desfăşoară în Afganistan, constau în executarea ope-raţiilor militare împreună cu Forţele de SecuritateNaţionale Afgane, misiuni de evaluare şi asistenţă umanita-ră în sprijinul populaţiei afgane, menţinerea dialogului cuautorităţile şi liderii locali, cea mai importantă fiind secu-rizarea bazei aeriene Kandahar.

Eforturile tuturor se îndreaptă spre menţinerea stării desecuritate, relaţionarea cu localnicii, acordarea de ajutoareumanitare, dar mai ales a conştientizării populaţiei civile căsuntem aici să-i ajutăm, trupele române fiind văzute prin

„Jderii” nemţeni menţin pacea în KandaharCăpitan Cristian-Florin MAGDICI

Căpitanul Cristian-Florin Magdici este absolvent al Liceului militar “ Ştefan cel Mare ”, promoţia 1998 şi al Academiei ForţelorTerestre „Nicolae Bălcescu ”, promoţia 2003. Din anul 2004 şi până în prezent a îndeplinit funcţii de comandant de subunitate şi

de stat major. La această dată se află în misune, în teatrul de operaţii din Afganistan

prezenţa lor ca o posibilă soluţie laneajunsurile cotidiene.

Pregătirea misiunii, momentimportant al fiecărei zile Fiecare misiune este pregătită

până în cele mai mici amănunte.Comandantul de pluton este cel careexplică particularităţile modului deacţiune, pentru fiecare situaţie înparte având la bază informaţiile furni-zate de către echipa de sprijin cuinformaţii a companiei.

Fie că se deplasează prin deşertsau localităţi, militarii Cp. KAF GDAsunt concentraţi pe tot ceea ceînseamnă mediul înconjurător. Caîntr-un joc pe calculator, fiecare pas înafara bazei determină alte cursuri deacţiune, iar în deplasare, fie că se exe-cută debarcat sau îmbarcat, militariise comportă ca într-un angrenaj binearticulat şi acordat în timp.

Cu fiecare deplasare în mediul

operaţional, luptătorul este un senzorîn mişcare, iar prin informaţiile pecare le comunică, comandantul desubunitate trebuie să ia decizia opor-tună în timpul cel mai scurt. În liniş-tea deşertului, în localităţi sau peautostradă, militarii păşesc atent şi cufiecare pas, se deschid noi valenţe deacţiune. Cu mintea ascuţită şi atenţiadistributivă, cu gândul la următoareamişcare ca într-un joc de şah, cu capa-citatea de anticipaţie folosită lamaxim, „jderii nemţeni ” îşi executămisiunile planificate cu scopul de asecuriza aria repartizată.

Pentru militarii care participă pen-tru prima dată la o misiune externă,contactul cu punctul de comandă alcompaniei, dotat cu echipamentemoderne ce asigură suportul fluxuluiinformaţional, conferă un sentimentde siguranţă şi în acelaşi timp obligăla calm şi stăpânire de sine. Acestlucru este spus deoarece nu se poateignora faptul că în spatele echipamen-

telor existente stă o echipă sudată,bine pregătită, care îndeplineşte atri-buţiile similare unui comandament debatalion. Datoria acestei echipe esteca, în orice moment, să vină în spriji-nul luptătorilor cu informaţii, consi-liere, îndrumare, materiale şi echipa-mente, păstrând în permanenţă legă-tura cu forţele partenere prin inter-mediul ofiţerului de legătură.

Cooperarea cu partenerii de coali-ţie are la bază stabilirea unor relaţiiprofesionale care să conducă la înde-plinirea misiunilor repartizate şi asprijinului reciproc, fapt care facilitea-ză integrarea acţiunilor proprii înangrenajul operaţiilor ISAF.

Întregul personal al Cp. KAF GDAdepune un efort constant şi trăieşte cuconvingerea că succesul acesteimisiuni va contribui la creşterea pres-tigiului Batalionului 634 Infanterie„Petrodava ”, al Brigăzii 15 Mecanizate„Podu Înalt”şi al Forţelor Terestre aleArmatei României. n

BATALIONuL 634 INFANTERIE „PETROdAvA”


l Misiune CIMIC a companiei KAF-GDA

BATALIONuL 631 TANC uRI „OITuz”


M ilitarii Batalionului 151 Infanterie din Iaşi auînceput vara aceasta cea de-a treia misiune înîndepărtatul Afganistan. Veterani ai misiuni-

lor internaţionale, „lupii negri”, aşa cum sunt cunoscuţi înmediul internaţional, nu au mai avut nevoie de nici o pre-zentare, acomodându-se foarte repede la specificul misiu-nii. „Lupii” acţionează în provincia Zabul din Sud-EstulAfganistanului fiind dislocaţi în bazele Mescall şi Apache.

luna iulie – Start Misiune!Anul de graţie 2013. Potrivit zodiacului chinezesc este

Anul Şarpelui negru de apă. Un an cu semnificaţii şi previ-ziuni mai bune sau mai puţin bune, pentru unii sau pentrualţii. Cu toate acestea, în depărtatul şi încă neliniştitulAfganistan, începând cu luna iulie se pare că a începutAnul Lupilor Negri, militarii Batalionului 151 Infanterie,,Războieni” din Iaşi, căci despre ei este vorba.

Şi DA, cu siguranţă este anul lor, pentru că timp de şaseluni militarii ieşeni vor desfăşura în Afganistan, alături departenerii de coaliţie şi în parteneriat cu Forţele deSecuritate Naţionale Afgane, misiuni pentru sprijinireaguvernului Republicii Islamice Afganistan, incluzând atâtacţiuni împotriva forţelor insurgente, cât şi participarea laeforturile de reconstrucţie şi dezvoltare, de construire acapacităţilor locale, în particular în domeniul guvernării,extinderii legitimităţii şi eficienţei forţelor de securitatelocale şi pentru impunerea legii.

Cronologia pregătirii misiuniiLuna ianuarie a presupus selecţia personalului şi consti-

tuirea batalionului, etapă încheiată cu evaluarea iniţială,punctul de plecare în pregătirea pentru misiune.

Pregătirea pentru misiune a Lupilor Negri a debutat cuo perioadă de pregătire modulară şi a continuat cu etapelede instrucţie ale grupelor, plutoanelor şi companiilor.

Operaţiile militare desfăşurate în mediu contrainsur-gent solicită o anumită tipologie tocmai de aceea, pregăti-rea multidisciplinară, capacitatea de a culege şi analiza

informaţii, de a şti să convingă şi să negocieze, precum şi obună cunoaştere şi percepţie a zonei de operaţii, a tehnici-lor şi tacticilor folosite de insurgenţi, au constituit obiectiveprioritare ale instrucţiei structurilor de manevră.

La fel de importantă, pregătirea pentru misiune a statu-lui major a urmărit cunoaşterea şi aplicarea procedurilorstandard de operare referitoare la planificarea şi conduce-rea acţiunilor militare, împreună cu ANSF, inclusiv prinplanificare comună, perfecţionarea deprinderilor privinddesfăşurarea procesului de analiză a misiunii utilizândvariabilele cadrului operaţional: politic, militar, economic,social, informaţii, infrastructură, spaţiu geografic şi timp şinu în ultimul rând, elaborarea unor planuri viabile, raliste.Aceste planuri vor concentra eforturile contrainsurgentepentru întărirea legitimităţii GIRoA în scopul exercităriiunei guvernări eficiente, susţinerii dezvoltării economice,precum şi pentru creşterea capacităţii forţelor de securitateafgane de a executa misiuni independent în vederea asigu-rării securităţii populaţiei locale.

Au fost executate exerciţii de tip STX, FTX, LFX, şedinţede tragere, şedinţe de pregătire fizică, psihică, antrenamen-te specifice cu grad ridicat de complexitate, desfăşurateziua şi noaptea, pe zăpadă, pe ploaie, activităţi care au soli-citat eforturi deosebite.

Un rol deosebit în pregătirea pentru misiune l-au avutşi activităţile de instruire executate la Hohenfels cu accentpe C-IED şi executarea acţiunilor de tip COIN, luptele vir-tuale purtate pe simulatoarele tactice de la MihailKogălniceanu, cursurile de acordare a primului ajutor, deconducere a maşinilor de luptă, de pregătire a liderilor.

Vărful pregătirii pentru misiune l-a constituit perioadade evaluare acţională desfăşurată la Centrul de Instruirepentru Luptă a Forţelor Terestre, în poligonul ce poate fidenumit fără reţineri ,,Afganistanul românesc”.

Aici, la început virtual şi apoi real în teren, s-au organi-zat, planificat şi executat misiunile ce urmau să se executeşi în teatrul de operaţii. Dacă pe calculator lucrurilepăreau oarecum uşor de ţinut sub control, dislocarea for-ţelor şi desfăşurarea acţiunilor în teren, cu insurgenţi, cuIED-uri bine ascunse, cu maşini capcană, cu ambuscade, cu

Anul „Lupilor Negri”Maior Ioanid Cătălin DIACONU

Maiorul Ioanid Cătălin Diaconu este absolvent al Institutului Militar de Tancuri ,,Mihai Viteazul ” , promoţia 1991. În perioada 1991– 2000, a îndeplinit funcţiile de comandant pluton tancuri, ofiţer 4 cu pregătirea fizică, ofiţer 3 cu pregătirea psihologică şi cultura,

ofiţer 3 cu ACT, la Batalionul 631 Tancuri, Bacău. În perioada 2000 – 2006 a îndeplinit funcţiile de Şef al personalului la Batalionul 641Logistic, Bacău şi de ofiţer 4 cu asigurarea hidro-meteo la Comandamentul 10 Operaţional tip Divizie, Iaşi. În perioada 2006 – 2009 a înde-plinit funcţia de Şef al cercetării/informaţiilor la Batalionul 631 Tancuri, Bacău. Din 2009 este Şef al operaţiilor şi instrucţiei la Batalionul631 Tancuri, Bacău. A absolvit cursurile de comandanţi companii tancuri în anul 2007, cursul de stat major în anul 2000 la Piteşti şi cursulde ofiţeri subalterni de tancuri, la Şcoala de Aplicaţie pentru Blindate / Cavalerie la Saumur, Franţa , în anul 2000. În teatrul de operaţiiîndeplineşte atribuţiile funcţiei de ofiţer de stat major în compartimentul planificare operaţii / S.3 Operaţii.

atacuri directe şi indirecte, mai multsau mai puţin violente, cu poliţişti şicivili ,,afgani”, fără a omite ,,input-urile” mentorilor CIL-FT, au făcut capregătirea să capete dimensiuni şisensuri noi.

Finalul activităţilor de evaluareacţională a presupus executarea exer-ciţiilor tactice cu trageri de luptă cucompaniile de manevră, exerciţii alecăror scenarii au presupus printrealtele asigurarea pazei şi securităţiiFOB, reacţia la IDF, deplasarea tactică,reacţia la atac direct, cercetarea itine-rarului de deplasare, descoperireaunui IED, securizarea zonei, reacţia laambuscadă, sprijinul prin foc, inter-venţia QRF.

Transfer de autoritate pentrucontrolul a 1600 de km2

După încheierea ultimei etape deevaluare statică a început dislocareaforţelor în teatrul de operaţiiAfganistan, în FOB Apache şi FOBMescall.

Militarii Batalionului 2 Manevră TF32 „YELLOW SCORPIONS”, aflaţi lafinalul misiunii, au transmis LupilorNegri informaţii despre mediul opera-ţional, activităţile insurgente, princi-palelele evenimente petrecute, inten-ţiile probabile ale insurgenţilor, dateabsolut necesare pentru executareaoperaţiilor viitoare. S-au executatrecunoaşteri, misiuni în comun cucamarazii timişoreni, iar la data de04.08.2013 a avut loc ceremonialulmilitar şi religios precum şi transferulde autoritate.

Primele luni de misiune au consti-tuit perioada în urma căreia fiecaremilitar şi-a însuşit în totalitate atribu-ţiile, sarcinile, misiunile pe care le arede îndeplinit.

Misiunile planificate prin matri-cile săptămânale de angajare a forţe-lor au urmărit menţinerea libertăţiide mişcare pe Autostrada 1, pentrupopulaţia locală, forţele ANSF şi ISAFşi interzicerea libertăţii de mişcare ainsurgenţilor, descoperirea şi distru-gerea ascunzătorilor pentru arma-ment / muniţii şi dezorganizarea sis-temului de comandă şi logistic, spri-jinirea ANSF în executarea operaţii-lor independent pentru securizareazonei de operaţii şi asigurarea secu-rităţii populaţiei locale şi sprijinirii

guvernului afgan, la nivel distric-tual, în scopul exercitării uneiguvernări eficiente şi susţinerii dez-voltării economice în zonă.

Aria de responsabilitate a LupilorNegri, care cuprinde şi Autostrada-1(HWY-1) şi are o lungime de aproxi-mativ 79 km şi o lăţime de aproxima-tiv 20 de km, este acum cunoscută îndetaliu datorită prezenţei permanenteîn teren.

Lupii Negri execută executatmisiuni de observare, de organizareposturi de control, de patrulareîmbarcate şi debarcate, de escortă, desecurizare şi căutare, atât pe timp dezi cât şi pe timp de noapte. De aseme-nea în aria de operaţii au fost execu-tate şi misiuni CIMIC care au vizatcontactarea liderilor comunităţilorlocale, vizite în localităţi, asigurareade servicii medicale, întâlniri ale echi-pelor specializate formate din militarifemei cu femeile afgane precum şiactivităţi specifice pentru creştereanivelului de protecţie a forţei.

Cifrele sunt seci, 265 misiuni depatrulare, 19 operaţii deliberate, 5Area Search, 3 Cordon & Search, 15intervenţii QRF, 7 acţiuni CIMIC,FET(Female Engagement Team), 60alte misiuni, dar şi 4 situaţii, maipuţin plăcute (IED FOUND, UXOFOUND), soldate din fericire (sau maidegrabă datorită profesionalismuluiLupilor Negri), fără urmări.

În scopul întăririi încrederii popu-laţiei civile în guvern şi armata afganăau fost executate şi misiuni în partene-riat cu forţele de securitate afgane,care au avut ca scop determinarea

populaţiei civile din zonă să colabore-ze cu forţele guvernamentale, să fur-nizeze informaţii despre posibileacţiuni şi ameninţări insurgente înzonă, să opună rezistenţă insurgenţi-lor, precum şi descoperirea posibililorlocalnici implicaţi în activităţi de cola-borare cu forţele insurgente.

Statistic vorbind am putea binen-ţeles aminti de numărul de kilometriparcurşi cu maşinile de luptă sau pejos, de cantităţile de combustibil con-sumate, de muniţii pe calibre sauloturi, dar nu putem contabiliza orelede pregătire pentru misiune, denesomn, de efort în căldura năucitoa-re a deşertului afgan, sau de veghe înturnurile de pază, fără a mai pune lasocoteală oboseala, stresul, probleme-le curente şi dorul de cei dragi şi decasă.

Fie că este vorba despre proceduri-le de operare în acţiunile specificecontrainsurgenţei, fie că este vorba deproceduri pe linie logistică, de comu-nicaţii sau de altă natură, toate facparte din sprijinul pe care Lupii Negriîl acordă necondiţionat militarilorafgani şi populaţiei afgane.

Multe lucruri despre Lupii Negrirămân totuşi nespuse. Sunt fapte şiîntâmplări adevărate, plăcute sau maipuţin plăcute care întăresc coeziuneaşi intimitatea acestei structuri curenume în teatrele de operaţii şi dez-voltă mândria şi apartenenţa la grup.Sunt lucruri care pot fi aflate numaide la ei, de la Lupii Negri. Sau de lapopulaţia afgană, bărbaţi, femei copii,că tot e Anul „Lupilor Negri” înAfganistan. n

BATALIONuL 631 TANCuRI „OITuz”


l Patrulă printr-un sat afgan

BATALIONuL 191 INFANTERIE "COLONEL RAdu GOLESCu"


B atalionul 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu”a luat fiinţă la 01.03.1995, în garnizoana Arad, înbaza Ordinului General nr. 2/1995 al Ministrului

Apărării Naţionale, fiind continuatorul tradiţiilor de luptăal Regimentului 2 Linie, ulterior Regimentul 2 „Romanaţi”nr. 19, Regimentul 19 Infanterie, Regimentul 19 Mecanizat,dacă ar fi să reamintesc doar câteva din denumirile pe carele-a purtat unitatea în cei peste 183 de ani de existenţă.

După înfiinţarea Regimentului 2 Linie la 12.06.1830,unitatea participă la toate campaniile pe care le-au purtatforţele armate române, dând jertfe grele de sânge în luptelede la Dealul Spirii în 1848, în bătăliile de la Griviţa, Plevna,Vidin în Războiul de Independenţă, la Flămânda şiMărăşeşti în Primul Război Mondial precum şi pe întreagadurată a celui de-al Doilea Război Mondial, de la Albiţa laOdessa şi Stalingrad şi de la Oarba de Mureş la Tiszalok înUngaria şi Banska Bistrika în Cehoslovacia.

După 1990, unitatea îşi desfăşoară activitatea în subor-dinea Diviziei 11 Mecanizată „Carei”, Brigăzii 19Mecanizată „Ziridava”, Brigăzii 81 Mecanizată „GeneralGrigore Bălan” şi Brigăzii 18 Infanterie „Banat”, trecândprin complexul proces de transformare radicală în planstructural, al capacităţii de luptă şi modului de acţiune,specific întregii armate române.

În octombrie 1997, Batalionul 191 Infanterie a fostnominalizat să constituie modulul românesc al BatalionuluiMixt Româno-Ungar de Menţinere a Păcii (structură înfiin-ţată la 20.03.1998) şi începând cu anul 1999 participă laîntreaga serie de exerciţii „Opening Windows” şi „WiseForesight” organizate în comun cu unitatea partenerămaghiară, Batalionul 3 Infanterie „Bercsenyi Miklos”, ulti-mul exerciţiu având loc în localitatea Hodmezovasarhely,Ungaria, în perioada 16-20.09.2013.

Până în 2012 Batalionul 191 Infanterie a participat cucâte 1 companie de infanterie la misiunile BELUROKOS XII–

februarie-iunie2003, RO FNDVI– noiembrie2003 – februarie2004, RO FND VII– februarie-iunie2004, RO FNDXIV – februarie-august 2007, ROFND XV – august2007 – martie2008 în teatrulde operaţii(TO)KOSOVO, execu-tând misiuni demonitorizare azonei, escortă,scotocire, patrulede prezenţă şiasigurare a liber-tăţii de mişcareîn zona de res-ponsab i l i t a t e .Alţi 214 militariai unităţii au participat la misiuni în TO Bosnia, Irak şiAfganistan iar 6 militari au fost observatori ONU în Kuweit,Eritreea, Congo, Liberia şi Coasta de Fildeş.

Anul 2012 a debutat cu participarea batalionului cu sta-tul major şi 2 companii de infanterie în perioada 09-25ianuarie la exerciţiul pentru repetare a misiunii la Centrulde Instruire JMRC, Hohenfels, Germania. Perioada petrecu-tă în Germania, deosebit de utilă în îmbunătăţirea perfor-manţelor elementelor participante atât în ceea ce priveşteactivităţile specifice MDMP şi procesului de „targeting” câtşi dezvoltării TTPs specifice unor operaţii de contrainsur-

Participarea Batalionului 191Infanterie „Colonel Radu Golescu” la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului românLocotenent-colonelIulian DANILIUCComandantul Batalionului 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu”

Locotenent-colonelul Iulian Daniliuc este absolvent al Liceului Militar "Ştefan cel Mare" din Câmpulung Moldovenesc, promoţie 1988şi a Şcolii Militare de Ofieţri Activi de Infanterie "Nicolae Bălcescu", promoţia 1991. A absolvit Academia de Înalte Studii Militare,

Facultatea Interarme în 2002 şi a urmat cursuri de masterat „Managementul securităţii în epoca contemporană”, Universitatea Babeş-Bolyaiîn perioada 2008-2010. De-a lungul carierei a îndeplinit funcţii de comandant pluton şi companie, ofiţer de stat major în statul major almai multor unităţi şi mari unităţi, locţiitor al comandantului la Batalionul 21 şi 191 Infanterie. A executat misiuni în teatrele de operaţiiIrak şi Afganistan.

genţă a fost completată cu participa-rea la exerciţiul „Black Sea RotationalForce 2012” în care militarii unităţiiau desfăşurat instruirea în comun cuinfanteriştii marini americani în ace-laşi mediu specific de insurgenţă-con-trainsurgenţă.

Cu aproape un an şi jumătate înurmă unitatea a fost investită cuîncrederea introducerii în TOAfganistan, primind ordinul de pregă-tire pentru misiune la 28.05.2012. Auurmat săptămâni de selecţie a perso-nalului care a constituit Batalionul 1Manevră (denumit de partenerii ame-ricani Task Force 191 „Golden Lions”),precum şi luni de instruire intensă învederea atingeri capacităţii operaţio-nale finale înaintea introducerii înteatru. Au fost parcurse modulele depregătire specifice atât în poligoaneleunităţii cât şi în CILFT-Cincu, iar mobi-lizarea exemplară şi efortul depus deîntregul personal al batalionului audeterminat comisia de evaluare săacorde girul asupra capacităţiiBatalionului 1 Manevră de a îndeplinicu succes misiunea ordonată subcomanda operaţională a unei mariunităţi aliate, Combined Task ForceRaider (CTFR), formată din unităţiaparţinând Brigăzii 1 Blindată/ Divizia3 Infanterie (US) şi Brigăzii 18Infanterie „Banat”/ Divizia 4Infanterie „Gemina” (ROU).

La 26.11.2012, Batalionul 1Manevră a început dislocarea în TOAfganistan (activitate finalizată la18.12.2012), preluând responsabilita-tea misiunii şi zonei de operaţii, la09.12.2012, de la Batalionul 21Vânători de Munte „General LeonardMociulschi”, în cadrul unei ceremonii

de predare-primire a comenzii, desfă-şurată în FOB MESCALL, la care au par-ticipat Şeful SMFT, gl.lt.dr. Ioan SORINşi comandantul CTFR, col. JamesCrider.

Au urmat apoi luni deosebit dedificile, în care Task Force 191„Golden Lions”, în parteneriat cuForţele de Securitate Naţionale Afgane(ANSF) a securizat aria de operaţiiîncredinţată, prin sprijinirea dezvoltă-rii capacităţilor poliţiei afgane (ANP)şi exercitării controlului de cătreaceasta în obiectivele importante dindistrictele Tarnak Wa Jaldak şi Qalatdin provincia Zabul, în scopul întăririilegitimităţii autorităţilorlocale aparţinândGuvernului RepubliciiIslamice Afganistan(GIRoA) şi ANSF şi asigu-rării controlului corido-rului Autostrăzii A1. Întoată perioada misiunii,una din subunităţilebatalionului a asiguratîn OPCOM la CCOp, înacelaşi mediu de insur-genţă-contrainsurgenţă,securizarea bazei aerie-ne Kandahar, în cadrulzonei de apărare teres-tră.

Pentru asigurareaunui climat stabil desecuritate, statul majoral batalionului a planifi-cat, iar subunităţile aupregătit şi executataproape 1500 patrule decercetare şi luptă cu spe-cific C-IED şi peste 500misiuni pentru protecţia

forţelor şi securizarea bazelor. În zonade responsabilitate au fost identificateun mare număr de dispozitive explozi-ve improvizate şi peste 20 depozite deexplozibili şi muniţie tip „cache”, aces-tea împreună cu prezenţa permanentăa patrulelor unităţii în teren ducând lascăderea semnificativă a atacurilorîmpotriva forţelor coaliţiei.

Pentru sprijinirea activităţii GIRoAau fost executate aproape 200 misiuniCIMIC (cooperare civili-militari),incluzând relaţionarea cu comunităţi-le locale, dialogul cu liderii cheie înîntâlniri tip SHURA şi relaţionarea cupopulaţia feminină afgană prin inter-mediul echipei FET (FemaleEngagement Team) a batalionului, for-ţele specializate ale batalionului dis-tribuind ajutoare umanitare, dezvol-tând şi finalizând două programe deutilizare a maşinilor de cusut, precumşi monitorizând unele proiecte civileaflate în zona de responsabilitate, cumar fi reabilitarea a 5 moschei şi con-struirea unui Centru de Aprovizionarepentru Ministerul de Interne Afgan. Însprijinul dezvoltării capabilităţilorANSF unitatea a executat peste 150 demisiuni de consiliere în ceea ce priveş-te procedurile de conducere de cătreANSF, precum şi coordonarea unorcursuri de armament greu tip „Trainthe Trainer”.

BATALIONuL 191 INFANTERIE "COLONEL RAdu GOLESCu"


l Comandantul Batalionului 1 Manevră „Golden Lions” – briefing pentru comandantul RCSouth, general-maior Robert Abrams

l Supravegherea autostrazii

BRIGAdA 18 INFANTERIE "BANAT"


Mărturii americane despre militarii din Banat

B rigada 18 Infanterie "Banat" a participat înperioada decembrie 2012 - august 2013, pentruprima dată la o misiune externă, fiind reprezen-

tată în Afganistan de militarii din Grupul Românesc deComandă Zabul, militarii Batalionului 1 Manevră(Batalionul 191 Infanterie "Colonel Radu Golescu" dinArad) şi Batalionului 2 Manevră (Batalionul 32 Infanterie"Mircea" din Timişoara).

Dacă analizăm istoricul bogat al celor două batalioane înexecutarea misiunilor şi exerciţiilor multinaţionale, precumşi experienţa militarilor din comandamentul "CombinedTask Force Raider", putem afirma că, prin prezenţa pestehotare, Brigada 18 Infanterie "Banat" s-a alăturat galerieimarilor unităţi cu tradiţie din Armata României, în ceea cepriveşte participarea la misiuni in teatrele de operaţii.

După executarea a cinci misiuni de nivel companie înKossovo şi zece exerciţii multinaţionale în cadrul ModuluiMixt Româno-Ungar de Menţinere a Păcii, Batalionul 191Inganterie "Colonel Radu Golescu" a primit încrederea par-ticipării pentru prima dată la o misune de nivel batalion, înAfganistan. Menţinerea şi îmbunătăţirea climatului desecuritate în provincie concomitent cu reconfigurareaîntregii zone de responsabilitate şi predarea către Forţelede Securitate Afgane a bazei înaintate Viper, a reprezentatpentru militarii arădeni punerea în practică a tuturorcunoştinţelor şi deprinderilor acumulate anterior.

Un detaşament constituit din 86 militari aparţinândBatalionului 32 Infanterie ,,Mircea”, a participat în anul2011 la misiunea ROFND XXI în Kosovo, iar în anul 2012 uni-tatea a asigurat o companie de infanterie care a participat lamisiunea ISAF, în teatrul de operaţii Afganistan, în cadrulBatalionului 495 Infanterie „Căpitan Ştefan Șoverth”.

Pe timpul celor şase luni de misiune din anul 2013,Batalionul 32 Infanterie ,,Mircea”, a contribuit la asigura-rea climatului de siguranţă şi stabilitate, în districtele ShahJoy, Qalat şi Tarnak Wa Jaldak, din provincia Zabul, con-comitent cu transferul a patru baze militare înaintate:Bullard, Al Masaak, Baza de Patrulare 7, Baza de patrulare13, către Forţele de Securitate Afgane.

Lucrul cu partenerii români a fost o experienţă uimi-toare. Posibilitatea de a împărţi gândurile, ideile şi expe-rienţele a condus la o creştere semnificativă a eficienţei nudoar pentru mine personal cât şi pentru întregul comanda-ment. Cred că relaţionarea dintre noi a fost foarte binerezumată în motto-ul Brigăzii 18 Infanterie, care înAfganistan s-a potrivit de minune, ne-a mărturisit în teatrulde operaţii maiorul Brent Hamilton.

Combined Task Force Rider a reprezentat comandamen-tul mixt româno-american de nivel brigadă care şi-a desfă-

şurat activitatea în provincia Zabul, în scopul coordonăriiactivităţilor batalioanelor forţelor de coaliţie subordonate.Acolo, alături de americani, militarii din Banat, au partici-pat la elaborarea cadrului conceptual al desfăşurării acţiu-nilor forţelor de manevră din cadrul marii unităţi.

Pentru maiorul Michael Entrekin, lucrul în comun aconstituit nu numai integrarea fluxului de informaţii darmai ales coordonarea resurselor. "Un mare câştig, aş puteaspune, îl reprezintă faptul că soldaţii americani au oportu-nitatea de a coopera cu soldaţii români cu experienţă şitotodată să afle despre cultura şi obiceiurile româneşti."De-a lungul ultimilor ani, rezultatele pozitive obţinute de uni-tăţile româneşti în executarea misiunilor din teatrul deoperaţii Afganistan, a determinat consecinţa firească şitotodată obligatorie a continuării modului profesionist dereprezentare a Armatei noastre peste hotare.

Căpitanul Orielle Buentello a considerat că "a fost oocazie unică pentru mine să lucrez cu partenerii români

Maior Adrian JIANU

Operaţiile Batalionului 191Infanterie „Colonel Radu Golescu” înzona de responsabilitate în TOAfganistan s-au finalizat cu predareaCOP VIPER către ANSF la 30.05.2013 şicu ceremonia de predare-primire amisiunii şi zonei de responsabilitatecătre Batalionul 32 Infanterie„Mircea” – Task Force 32 „YellowScorpions” (structură aflată de aseme-nea în compunerea Brigăzii 18Infanterie „BANAT”), la 01.06.2013.

În perioada 01.06 – 23.06.2013Batalionul 191 Infanterie a redislocattoate efectivele din zona de operaţii înRomânia. La 26.06.2013, în CetateaAradului, cu ocazia Ceremoniei deîntoarcere din TO Afganistan, în pre-zenţa Ministrului Apărării NaţionaleMircea DUŞA, şefului Statului Major

General, Gl.lt. Ştefan DĂNILĂ, ŞefuluiStatului Major al Forţelor Terestre,Gl.mr.dr. Mircea SAVU,Comandantului Diviziei 4 Infanterie„GEMINA”, Gl.mr.dr. Dumitru SCAR-LAT, Comandantului Brigăzii 18Infanterie „BANAT”, Gl.bg. GheorgheSIMINA, a reprezentaţilor autorităţilorlocale şi familiilor militarilor, coman-dantul unităţii a fost în măsură săraporteze faptul că misiunea a fostîndeplinită şi toţi militarii sunt pre-zenţi.

Colaborarea cu forţele ANSF şi ISAFa fost bazată pe profesionalism, aliaţiiamericani din batalioanele 2-1 CAV, 1-3 BSTB, 1-41 ART, sau din echipeleSFAT, ADT şi PRT apreciind în moddeosebit modul în care militariiromâni şi-au desfăşurat activitatea.

Acest fapt a fost de asemenea reliefatla nivelul eşaloanelor superioare încadrul briefing-urilor CTFR, RC-SOUTH sau pe timpul vizitelor desfă-şurate în zona de operaţii a unităţii decătre comandantul RC-SOUTH, Gl.mr.Robert ABRAMS, locţiitorul acestuia,Gl.bg. Michael WHITE sau comandan-tul CTFR, Col. James CRAIDER.

Pentru întreaga unitate, misiuneaîn TO Afganistan a reprezentatmomentul culminant al punerii înpractică a experienţei acumulate peparcursul anilor lungi de instruirecontinuă de către subunităţi şi statulmajor. În timpul ei am trăit împreunăclipe memorabile şi situaţii deosebitde dificile, care au întins la maximumrezistenţa fizică şi psihică a fiecăruiadintre noi, dezvăluind, subliniind sauîntărind anumite trăsături de caracter.Toate acestea au recertificat, dacă maiera cazul, camaraderia ca fiind un fac-tor cu valenţe deosebite, care faceîntotdeauna diferenţa între reuşită şieşec.

Am avut deplină încredere în capa-citatea Batalionului 191 Infanterie„Colonel Radu Golescu” de a executacu succes misiunea în teatrul de ope-raţii Afganistan şi cu mândria celuicare a avut onoare şi privilegiul de a-lcomanda în condiţii de luptă în tea-trul de operaţii pot afirma că alăturide Dealul Spirii, Griviţa, Mărăşti,Oarba de Mureş sau Banska Bistrikaputem adăuga şi Zabul, Qalat şiTarnak wa Jaldak ca fiind locaţii încare militarii unităţii au acţionat cudevotament şi profesionalism în spiri-tul datoriei sacre faţă de ţară. n

BATALIONuL 191 INFAN TERIE "COLONEL RAdu GOLESCu"


l Zori de zi în Afganistan

l Patrula cercetare din B. 1 Mnv „Golden Lions” în deşertul afgan

l Comandantul brigăzii, colonel James Crider, alături de parteneriiromâni şi americani



Viteza de reacţie în sprijinul manevreiMaior Adrian JIANU

mai ales că am putut găsi soluţiiîmpreună pentru capabilităţile autori-tăţior afgane din provincie şi pentrupopulaţia locală. A fost munca noas-tră comună în încercarea de a protejaviaţa oamenilor, de a găsi soluţii pen-tru extinderea unei bune guvernări,pentru dezvoltarea socială şi economi-că şi pentru apărarea suveranităţiiGIRoA (nr. Guvernului RepubliciiIslamice Afganistan)".

Totodată, "contribuţia colegilorromâni în special prin spiritul analiticşi prin capacitatea de a descifra unelesituaţii complexe în aria de operaţii,mă determină să afirm că sunt militariprofesionişti, cu care sunt onorat sălucrez", ne-a spus maiorul Brian Ryan.

Timpul a demonstrat o evoluţie înpregătire dar şi în abordarea operaţii-lor de către militarii bănăţeni, prinparticiparea la misiuni şi exerciţii

multinaţionale de tipcoaliţie, iar experienţaacumulată anterior, afost benefică în cadrulacestei reprezentărinaţionale peste hotare."Lucrăm foarte bineîmpreună pentru căromânii îşi cunosc foar-te bine misiunea, ceeace face ca lucrul în echi-pă să fie mai uşor. Esteo onoare şi un privilegiupentru mine să lucrez înaceastă coaliţie", a fostde părere căpitanulVeronica Jordan.

Misiunile s-au execu-tat de cele mai multe oriîn cooperare cu parte-nerii afgani cât şi cu par-

tenerii americani, militarii din Banatalăturându-se zi de zi efortului comunde menţinere a climatului de securita-te în provincia Zabul.

"Sincer, când au sosit românii nueram foarte sigur de modul în carevom lucra împreună. Zilele ce auurmat, au demonstrat însă, un lucruexceptional. Fiecare soldat român cucare am lucrat aici în Zabul, este de oînaltă pregătire profesională şi maiales extrem de eficient. Sunt rapizi îna identifica problemele şi la fel derapizi în a găsi soluţii adecvate. Pelângă faptul că lucrăm împreună pen-tru acelaşi scop comun, adică imple-mentarea şi creşterea securităţii pro-vinciei, românii sunt oameni cu careîţi place să lucrezi şi pe care îi poţinumi cu adevărat "camarazi de arme".Sper că într-o bună zi voi vizitaRomânia şi partenerii cu care am

lucrat aici", ne-a mărturisit maiorulJonathan Shine.

Militarii Brigăzii 18 Infanterie"Banat", au fost prezenţi peste hotarepentru apărarea păcii şi securităţii înlume, conştienţi că de continuareaprocesului de pregătire şi de adapta-re permanentă la mediul operaţional,depinde succesul lor şi al contingen-telor viitoare.

În ceea ce priveşte cooperarearomâno - americană, comandantul"Combined Task Force Raider", colo-nelul James Crider, a concluzionat:"nu cred că avem în Afganistan aliaţimai buni decât românii. Militariiromâni sunt disciplinaţi, bine antre-naţi şi extrem de eficienţi în tot ceeace execută. Curajul arătat de ei zi de zieste recunoscut şi apreciat. Mă bucurcu adevărat că am posibilitatea de alucra cu românii".

Putem afirma că motto-ul "Ubiconcordia ibi victoria" (,,Doar înarmonie putem învinge”) a fost înAfganistan mai actual ca oriunde,pentru că drapelul brigăzii a fost ală-turi de cel al partenerilor afgani şiamericani, iar militarii bănăţeni, atâtprin Grupul Românesc de ComandăZabul, cât şi prin cele două batalioanede manevră (Task Force "GoldenLions" şi Task Force "YellowScorpions") şi-au adus aportul la men-ţinerea stării de securitate în provin-cie, şi totodată contribuţia faţă deţară şi drapelul românesc. Ca o coinci-denţă, motto-ul "Raiders First", al bri-găzii americane în cadrul căreia ne-amdesfăşurat misiunea, s-a potrivit deminune mândriei bănăţenilor cărorale place adesea să spună că "Banatu-ifruncea". n



l Militari ai brigăzii împreună cu poliţişti şi locanici afgani

l O patrulă mixtă, româno-afgană

În comandamentul mixt româno - american denivel brigadă (Combined Task Force Rider)din provincia Zabul, constituit şi din militari

aparţinând Brigăzii 18 Infanterie ,,Banat”, JOC-ul (JointOperational Center) a reprezentat punctul crucial, loculunde totul s-a desfăşurat continuu, contracronometru.

Intensitatea fluxului informaţional, echipamentele deultimă generaţie, transmisiile prin staţiile radio, monitori-zarea prin satelit, hărţile electronice de diferite mărimi,prezenţa militarilor bănăţeni în mijlocul situaţiilor extremde complexe, toate au reprezentat într-un cuvânt, "creie-ru"l tuturor acţiunilor militare în desfăşurare.

Pentru maiorul Sorin Coveşan ,,operaţiile s-au desfăşu-rat permanent, deci nu putem afirma că am avut sfârşitulzilei sau începutul unei noi zile de operaţii. Putem spunecă ne-am îndeplinit atribuţiunile odată cu întoarcerea, însiguranţă, în bază, a fiecărei structuri care şi-a desfăşuratactivitatea în zona de responsabilitate. Desfăşurarea uneimisiuni într-un mediu multinaţional reprezintă un prilej dea-ţi demonstra calităţile şi depăşi limitele”.

Interrelaţionarea cu partenerii de coaliţie dar şi cu par-tenerii afgani s-a realizat permanent, cooperarea şi schim-bul de experienţă fiind necesare pentru sprijinul trupeloraflate în afara bazelor.

,,Suntem foarte apreciaţi de militarii afgani, care nuezită să ne spună că de la români au învăţat aşa-zisul alfa-bet al armatei. Militarii din Banat sunt unii dintre mentoriide bază ai tinerilor militari afgani în ceea ce priveşte pre-gătirea militară de bază. Din această perspectivă sunt bucu-ros că am putut pune şi eu o cărămidă la această construc-ţie, ce se pare că prinde contur din ce în ce mai bine,” ne-a mărturisit plutonierul adjutant Adrian Cincă.

Centrul de operaţii a reprezentat liantul dintre teren şiresurse, întrucât prin echipa noastră a avut loc utilizareaajutoarelor oferite de parteneri, sprijin constând în elicop-tere, avioane, specialişti EOD sau imagini prin satelit.

Formula cheie a fost viteza de reacţie. Sunt oamenii careau lucrat cu o rapiditate de nedescris, întrucât solicităriledin teren au trecut prin filtrul lucidităţii minţii lor, atât dinperspectiva rapidităţii dar şi a legalităţii concretizate înregulile de angajare şi escaladare a forţei.

Un exemplu edificator este reprezentat de momentelecritice când patrulele noastre au fost atacate pe timpul exe-cutării misiunilor. Solicitarea de sprijin venită din parteaacestora s-a putut concretiza uneori, în cîteva minute, însprijin aerian, extrem de eficient pe timpul desfăşurării ori-căror acţiuni militare. Conexiunea dintre aer şi sol a fostrealizată prin militarii din centrul de comandă, iar răspun-sul prompt venit de la centru a reprezentat un imbold real

din punct de vedere al moralului camarazilor din teren.Pentru plutonierul major Doru David ,,gestionarea

situaţiilor de criză, profesionalismul partenerilor, adrenali-na centrului de comandă, mi-au adus un plus de experienţăîn rezolvarea unor situaţii dificile în acest conflict modernşi imprevizibil. Cea mai mare satisfacţie am avut-o atuncicând partenerii americani, au afirmat: voi românii sunteţibuni profesionişti şi un partener de nădejde, ceea ce m-afăcut să fiu mândru că sunt militar român.”

Procedurile de operare comune ale forţei de coaliţiepentru ei au devenit automatism, intervenţia lor în folosultrupelor din teren făcându-se în strânsă cooperare cu toţifactorii decizionali pe diferite domenii.

Cunoaşterea mediului operaţional, analiza factorilor derisc, puterea de a cîntări toate elementele de natură deci-zională la nivel subunitate de manevră, trecerea acestoraprin filtrul experienţelor anterioare, au făcut ca sprijinul

l Elicopterele sprijină deplasarea în deşert

BRIG AdA 81 MECANIzATĂ "GENERAL GRIGORE BĂLAN"


Logistica pregătirii şi participării unităţilor şi a subunităţilor din forţelor terestre la misiuni în afarateritoriului statului român

I storia modernă demonstrează că logistica în mediuloperaţional, cu toate implicaţiile ei, este pe cât decomplexă, pe atât de incitantă, dar şi extrem de soli-

citantă. Experienţa conflictelor armate recente a demons-trat că preţul necunoaşterii tuturor aspectelor logisticii –generale sau particularizate pe teatrele de operaţii – sepoate măsura, în cel mai optimist caz, în echipamenteneoperaţionale, în dificultăţi, frustrări şi misiuni executatecu limitări.

Planificarea şi realizarea sprijinului logistic reprezintăactivităţi importante, care rezultă din cerinţele de instruireşi participare la misiune elaborate de structura de operaţiişi instrucţie. Acestea cuprind următoarele etape:

– planificarea sprijinului logistic:• planificarea sprijinului logistic pentru instruirea

înainte de plecarea în misiune:– realizarea sprijinului logistic pe timpul instruirii;

– realizarea sprijinului logistic pe timpul dislocării înzona de operaţii şi pe timpul misiunii;

– realizarea sprijinului logistic pe timpul redislocării.Planificarea sprijinului logistic pentru unităţile şi subu-

nităţile din Forţele Terestre nominalizate să participe lamisiuni în afara teritoriului statului român :

Iniţierea procesului de planificare a sprijinului logisticare la bază Ordinul pentru misiune/ordinul de avertizaresau precizările pe linie logistică ale eşaloanelor superioare.Documentele cuprind modul de punere în practică a activi-tăţilor pe domeniile funcţionale ale logisticii, responsabili-tăţile şi termenele de realizare a suportului logistic.

Procesul de planificare logistică este orientat pe douădirecţii mari:

– realizarea sprijinului logistic pe timpul operaţionaliză-rii detaşamentului;

– realizarea suportului logistic (tehnică, echipamente

Căpitan Florin MAZERE

către luptători să fie oportun. Căpitanul Ciprian Vlad, ofiţerul de

legătură al Task Force ,,YellowScorpions”, consideră că "experienţadin teren este foarte importantă înmomentul în care ocupi o funcţie încadrul comandamentului, deorece deaici poţi să sprijini real forţele dinteren atunci când au nevoie, pentru căînţelegi foarte bine importanţa vitezeide reacţie, trecând anterior prin situa-ţii similare”.

"Aici aş dori să exemplific concretintervenţia mea în ceea ce a însemnatuna dintre operaţiile deliberate. Ştiamdin experienţă că zona în care urmausă se execute acţiuni umanitare pre-zintă un grad ridicat de risc în ceea ce

p r i v e ş t ea m p l a s a r e adispozitivelore x p l o z i v eimprovizate .P r o p u n e r e amea de a spri-jini forţele dinteren cu echi-paj canin spe-cializat îndeterminareaacestor ele-mente, a fost osoluţie dem o m e n textrem de efi-cientă."

Pentru luarea celor mai bune deci-zii de către comanda brigăzii, militariibănăţeni din centrul de comandă aufost cei care au sprijinit cursurile deacţiune, prin concluziile pe care le-ausintetizat în urma acţiunilor desfăşu-rate, dar mai ales prin punerea înpractica prezentului toate plusuriledobândite în trecut.

Maiorul Vasile Popescu ne-a expli-cat faptul că ,,am fost într-o perma-nentă stare de mobilizare, iar lucrulalături de parteneri înseamnă pentrumine că oameni din ţări diferite reu-şesc să împărtăşească idei şi concepteîn timp real, într-un limbaj unic, sim-plu şi eficient. Accesarea resurselormateriale şi informaţionale comuneface posibilă utilizarea punctelor tariale acţiunilor zilei de ieri pentru acţiu-nile zilei de mîine, prin trăirea uneorila cote maxime a prezentului.”

Fluxul acţiunilor a fost continuu şiasta a presupus un ritm alert de exe-cutare a serviciului darmai ales accentuareaatenţiei distributive ast-fel încât monitorizareatuturor echipamenteloravute la dispoziţie să sefacă neîntrerupt, iarcooperarea cu parteneriiamericani a devenitcomponenta profesiona-lă obligatorie.

,,Am devenit parte aîntregului şi pentru că înpeisajul JOC-ului am fostprezenţe familiare, astaa indus un sentiment deîmplinire. Am fostînconjuraţi de oamenicu care am lucrat zi de

zi, şi de care ne-au legat mai alesmomentele dificile. Astfel, s-a creat orelaţie de prietenie, unde culoarea şimodelul uniformei nici nu au mai con-tat. Şi cred că asta însemnă în esenţăcoaliţia” este de părere maiorulFlorentin Lazăr, ofiţer de legătură alTask Force ,,Golden Lions”.

Totul s-a petrecut în timp real, şidacă în alte domenii timpul este maigeneros, şi greşelile mai pot fi permi-se, centrul de comandă al brigăzii areprezentat precizia elveţiană undenu ai fi avut voie să greşeşti pentru căar fi putut fi ultima dată.

Acolo a fost locul unde s-au pus înaplicare şi s-au respectat reguli stricteîn timp limită, şi mai ales unde solici-tarea sprijinului venită de la trupeledin teren, a devenit în cel mai scurttimp realitate.

Experienţa acumulată de militariiBrigăzii 18 Infanterie ,,Banat” este fărăîndoială cea mai mare realizare, iartranspunerea în practica exerciţiilorde comandament a tuturor concluzii-lor reieşite din incidentele trăite lacald şi rezolvate la rece nu mai repre-zintă decît o chestiune de timp.Conservarea avantajelor reprezentatede cumulul trăirilor la cote maxime seconstituie într-un obiectiv iminent alviitorului.

Crearea scenariilor pentru subuni-tăţile de manevră cât mai apropiate derealitate, atât pe timpul aplicaţiilor câtşi pe timpul executării exerciţiilor, cuşi fără trageri de luptă, va fi atributulde conştiinţă obligatoriu şi constant alcelor, care, prin strădania de minut cuminut, au salvat vieţi în misiunea dinAfganistan. n



l Elicopterele asigură transportul de personal şi echipamente

l Patrula debarcată primeşte noi misiunil În mijlocul deşertuluil Logistica într-o bază din teatrul de operaţii din Afganistan

instrucţie din plan, precum şi pentruasigurarea şi pregătirea tehnicii, echi-pamentelor militare şi materialelornecesare acesteia pe timpul misiunii.

Pentru realizarea sprijinului logis-tic pe timpul operaţionalizării, modu-lul LOGISTIC colaborează cu modululINSTRUCŢIE în vederea stabilirii nece-sarului de bunuri materiale. În celemai multe cazuri, tehnica şi echipa-mentele militare sunt identice sauaproximativ identice cu cele care sevor folosi în T.O.

Necesarul de consumabile (C.L.,muniţie, etc.) se calculează în funcţiede natura activităţilor, acesta fiinddestinat numai perioadei de operaţio-nalizare.

Realizarea suportului logistic nece-sar pe durata misiunii are ca scop asi-gurarea în volum complet a bunurilormateriale pe durata misiunii sau pe oanumită perioadă de timp, până laexecutarea reaprovizionărilor.

Prima etapă a procesului este exe-cutarea recunoaşterii în T.O., astfel că,la o dată stabilită şi aprobată de eşa-loanele în drept, o persoană sau maimulte din cadrul modulului LOGISTICse deplasează în T.O. pentru a culegedate cu privire la:

– locaţiile în care se vor dispunetrupele, cu particularitate pe:

1. facilităţi;2. tipul şi natura bunurilor mate-

riale existente;3. contracte;4. căi de comunicaţii şi mod de

aprovizionare.– Structuri militare de logistică

existente în zonăşi modul de cola-borare cu aces-tea;

– Acordurileîn derulare şimodul de realiza-re a domeniilorfuncţionale alelogisticii (naţiunidesemnate ca rol,naţiuni lider,naţiunea gazdă,sprijin naţionalnecesar)

Odată acesteinformaţii culese,precum şi pebaza precizărilordin Ordinul de Misiune, modululLOGISTIC al unităţii întocmeşte con-cepţia de sprijin logistic.

Documentul prezintă modul derealizare a sprijinului logistic pedomeniile funcţionale, precum şinecesarul, existentul şi modul de asi-gurare a tehnicii, echipamentelor mili-tare, materialelor pentru misiune şi afondurilor;

Următoarea etapă este înaintareape cale ierarhică a concepţiei de spri-jin logistic pentru a fi aprobată, apro-barea acesteia de către structura abili-tată şi transmiterea la structurileimplicate în achiziţia şi distribuţiabunurilor materiale.

Fiecare eşalon implicat în asigura-rea bunurilor materiale pentru unita-tea/subunitatea respectivă îşi extrageresponsabilităţile şi demarează proce-durile de achiziţie a bunurilor mate-riale.

Evidenţa bunurilor materiale afla-te în T.O. se face separat de bunurilemateriale ale structurii mare a generatdetaşamentul.

După ce bunurile materiale au fostasigurate/pregătite se execută paleti-zarea şi containerizarea acestora învederea transportului.

Prin forţe proprii sau prin grijastructurilor militare de transport aleeşaloanelor superioare, bunurilemateriale sunt transportate la staţiilede îmbarcare, de unde sunt preluate şitransportate în T.O.

Realizarea sprijinului logistic pen-tru unităţile şi subunităţile din ForţeleTerestre pe timpul participării lamisiuni în afara teritoriului statuluiromân:

În funcţie de rolul/ implicaţia înrealizarea sprijinului logistic, diferen-ţiem următoarele particularităţi înmaterializarea sprijinului logistic:

– naţiunile participante cu forţe auîn responsabilitate realizarea unordomenii funcţionale ale logisticii; dacăactivităţilor logistice sunt diversificateşi complexe, rolul poate fi preluat deElementul Naţional de Sprijin (ENC);

– sunt stabilite naţiuni cu rol peanumite domenii funcţionale ale logis-ticii;

– naţiunea gazdă asigură realizareaanumitor domenii funcţionale alelogisticii.

Modalitatea de acţiune între naţiu-nile participante pentru asigurareasprijinului logistic reciproc se funda-mentează prin memorandumuri/acor-duri de specialitate, încheiate înaintede începerea misiuni şi pe timpulacesteia.

Asigurarea bunurilor materiale petimpul participării se face din stocuri-le existente asupra unităţii/subunităţiişi pe baza reaprovizionărilor din ţarăşi/sau din sursele existente în T.O.

Asigurarea serviciilor se realizeazăprin forţe proprii sau se contracteazăde pe plan local.

Redislocarea din T.O. se realizeazăla finalul misiunii, prin utilizarea mij-loacelor de transport proprii şi a celorpuse la dispoziţie de partenerii mili-tari/operatorii economici de profil.

Dacă la ceremonialul de repatrierecomandantul unităţii/subunităţiiraportează MISIUNE ÎNDEPLINITĂmeritele sunt într-o oarecare măsurăşi ale structurilor de conducere şi exe-cuţie a sprijinului logistic. n

BRIGAdA 81 MECANIzATĂ "GEN ERAL GRIGORE BĂLAN"


militare şi materiale) necesare pedurata misiunii;

Etapele procesului de planificarelogistică:

– pentru realizarea sprijinuluilogistic pe timpul operaţionalizăriiunităţilor/subunităţilor sunt:

1. întocmirea şi aprobarea planu-lui de operaţionalizare;

2. calcului necesarului de tehnică,echipamente militare şi materialenecesare operaţionalizării;

3. identificarea existentului detehnică, echipamente militare şi mate-riale în depozitele proprii;

4. solicitarea bunurilor materialedeficitare;

5. primirea bunurilor materialedeficitare;

6. realizarea sprijinului logistic petimpul activităţilor de instruire pentruoperaţionalizare.

– pentru realizarea suportului

logistic necesar pe durata misiunii(inclusiv dislocarea în zona de opera-ţii) sunt:

1. executarea recunoaşterii înT.O.;

2. întocmirea concepţiei de spri-jin logistic:

a. calculul necesarului de tehni-că, echipamente militare şi materialenecesare pentru misiune;

b. identificarea existentului detehnică, echipamente militare şi mate-riale în depozitele proprii, precum şi acelor aflate în T.O. (unde este cazul).

c. stabilirea necesarului de fon-duri pe structuri militare achizitoare;

3. înaintarea pe cale ierarhică aconcepţiei de sprijin logistic pentru afi aprobată;

4. aprobarea concepţiei de sprijinlogistic de către structura abilitată şitransmiterea acesteia la structurileimplicate în achiziţia şi distribuţia

bunurilor materiale;5. achiziţia bunurilor materiale/

aprovizionarea bunurilor materialepentru completarea deficitelor;

6. deschiderea evidenţei contabi-le a unităţii/subunităţii care va execu-ta o misiune în T.O. cu toate bunurilemateriale aflate asupra acesteia, pre-cum şi cele primite de la structuraanterioară aflată în T.O. (dacă estecazul);

7. paletizarea şi containerizareabunurilor materiale/ executarealucrărilor de mentenanţă a tehnicii şiechipamentelor militare;

8. transportul personalului şi abunurilor materiale până la locul deîmbarcare, îmbarcarea şi transportulacestora în T.O.

Finalitatea procesului de planifica-re logistică se materializează în douăstări:

– toate activităţile de instruire sedesfăşoară conform planificării, fără ase înregistra deficienţe generate desprijin logistic deficitar/incomplet;

– toată bunurile materiale conformstatului de organizare/normelor deînzestrare sunt introduse la timp şi învolum complet în T.O.

Realizarea sprijinului logistic pen-tru unităţile şi subunităţile din ForţeleTerestre nominalizate să participe lamisiuni în afara teritoriului statuluiromân:

Sprijinul logistic al uneiunităţi/subunităţi care va executa omisiune în T.O., aşa cum am amintitanterior, se realizează concomitentatât pentru asigurarea activităţilor de

BRIGAdA 81 MECANIzATĂ "GENERAL GRIGORE BĂLAN"


l Autovehiculele tip MRAP, gata de plecare într-o nouă patrulare

l Peisaj dintr-o bază de patrulare

l Se montează un nou cort izoterm



P articiparea la misiuni internaţionale a fost şieste una din provocările cele mai mari alemilitarilor din forţele terestre, fie că vorbim

de unităţi sau subunităţi compacte fie că vorbim departicipări individuale, indiferent de forma sub careastfel de misiuni se execută sau sub egida cărei orga-nizaţii. Este de necontestat impactul deosebit de pozi-tiv pe care aceste operaţii l-au avut şi îl au asupranivelului pregătirii individuale sau a capacităţii acţio-nale a structurilor, a motivaţiei pentru instruire şiîncrederii în comandanţi sau camarazi. Prezentul arti-col îşi propune să scoată în evidenţă beneficiile parti-cipării unităţilor şi subunităţilor de infanterie la astfelde misiuni, având la bază experienţa acumulată deBatalionul 812 Infanterie „Bistriţa”, cunoscut înmisiuni sub denumirea de „Şoimii Carpaţilor”.

În primul rând, capacitatea de acţiune a structuriiîn ansamblul ei pe de o parte şi a subunităţilor compo-nente pe de altă parte s-a îmbunătăţit de la an la an indife-rent de nivelul resurselor alocate sau amploarea participăriila astfel de misiuni. Structural, prin experienţa acumulată,prin lecţiile învăţate, real implementate, s-a creat un nucleude specialişti cu expertiză la eşaloane mici (grupă, pluton,companie, stat major de batalion), oameni care oferă struc-turii suficientă flexibilitate şi capacitate de asimilare şi inte-grare rapidă a personalului nou sosit în unitate fiind toto-

dată în măsu-ră să desfăşoa-re, cu acelaşisucces, activi-tăţi specificeîn situaţia ple-cării din uni-tate a unormilitari consi-deraţi perso-nal cheie.Această sigu-ranţă este clă-dită pe coeziu-nea câştigatăîn misiuni,î n c r e d e r e areciprocă, clă-dită pe princi-pii solide,aplicate însituaţii deluptă reale.

Când vorbim de experienţă acumulată nu ne referimnumai la ultimele misiuni executate în Afganistan, misiunicu un grad ridicat de dificultate.

Din fiecare participare, militarii ca indivizi şi structuraca ansamblu a avut ceva de învăţat. În Angola am învăţatcum să supravieţuim timp îndelungat într-un mediu cli-matic extem de diferit şi de ostil, fără o experienţă ante-rioară în astfel de misiuni, având în responsabilitate zonecare, ca suprafaţă, revin în mod obişnuit unor structuri denivel brigadă sau mai mult. În Kosovo, subunităţile denivel companie, comandate de ofiţeri tineri, au învăţat săse integreze într-o structură multinaţională, fără a avea„tutela” zilnică a comenzii batalionului din ţară. În primamisiune din Afganistan şi apoi în Irak a a fost pentruprima oară când s-au planificat operaţii de mare anvergu-ră, la nivel de batalion, cu implicare masivă a partenerilorde coaliţie şi beneficiind de sprijinul direct al unor tehno-logii militare de nivel înalt. A fost şi pentru prima oarăcând ameninţările s-au concretizat în acţiuni directeîmpotriva forţelor batalionului.

Ultimele două misiuni din Afganistan au avut menireade a consolida şi „finisa” experienţa anterioară acumulată,au presupus integrarea în cadrul batalionului a unei com-panii din armata americană şi acţiunea într-o zonă extremde dificilă din punct de vedere a situaţiei de securitate. Unmare câştig a fost faptul că militarii au realizat că nu esteloc de amatorism şi că nu se poate greşi decât o singurădată în astfel de situaţii.

Din punct de vedere motivaţional aceste dislocări înteatrele de operaţii au fost de fiecare dată ca un nou înce-put, ca o gură de oxigen pentru cei care căutam resurse

Beneficiile participării forţelor româneşti la misiuni internaţionaleLocotenent-colonel Cornel TONEA

motivaţionale în instrucţia de zi cu zi.A fost de fiecare dată o strângere arândurilor, cu toţii fiind conştienţi defaptul că este nevoie de multă „sudoa-re” pe timpul pregătirii pentru a fi câtmai buni pe timpul misiunii. În ulti-mii ani, mulţi militari au beneficiat defacilităţile sistemelor de instruire dinpoligonul Cincu sau din alte poligoa-ne din Europa, sisteme care reuşesc săîi apropie pe militari foarte mult derealităţile câmpului de luptă.

Coeziunea s-a clădit încet darsigur. Cei cu experienţă i-au ajutat pecei noi, au avut timp să o facă atât for-mal cât mai ales informal în multeleore petrecute împreună. Tinerii ofiţeriau simţit provocarea pe care o repre-zintă comanda unor subunităţi experi-mentate unde greşelile nu îşi au loculşi unde trebuie să fii în permanenţă lanivelul aşteptărilor subordonaţilor.Coeziunea generează stabilitate şi con-ştiinţa apartenenţei unei familiiimportante cum este cea a batalionu-lui. Încrederea, la fel ca în cazulcoeziunii, se câştigă în timp şi mai alespe timpul rezolvării unor situaţii difi-cile, reale, unde fiecare dă proba cura-jului, stăpânirii de sine şi a profesio-nalismului. Toate acestea au generatîn timp un soi de mândrie, mândriaapartenenţei la un grup care este dince în ce mai puternică, mai ales lanivel informal.

Am vorbit doar de beneficiilestructurii în ansamblul ei şi merită săne referim la acumulările individualecare nu sunt deloc neglijabile. Lucrulîntr-un mediu multinaţional a condusla acumularea de cunoştinţe şi abili-tăţi incredibile, cadrele din statulmajor putându-se integra cu uşurinţă

într-un comandament multi na -ţional.Vorbim de abilităţi de utilizarea limbilor străine, a limbajului opera-ţional al NATO, a semnelor convenţio-nale într-un cuvânt-comunicare- atât deimportantă în zilelenoastre. Totodată, prac-tica a demonstrat că estefoarte uşor să integrezimilitari care au mai par-ticipat la msiuni deacest tip în comanda-mentele sau la subunită-ţile altor unităţi careurmează a fi dislocate.

În concluzie, partici-parea forţelor lamisiuni internaţionaleeste una din formelecele mai eficiente şicomplexe de instruire,fiind „poligonul” celmai sofosticat şi eficaceîn munca de călire fizi-

că şi psihică a personalului militar, curezultate maxime în ceea ce înseamnăcoeziunea şi puterea de luptă a uneisubunităţi sau unităţi. n

BRIGAdA 81 MECANIzATĂ "GEN ERAL GRIGORE BĂLAN"


l Batalionul 812 Infanterie în Teatrul de Operaţii Afganistan

l Misiune de patrulare

l În misiune printr-un sat afgan

l Misiune în comun cu partenerii americani

l Patrula deşertului



S istemul de pregătire al Armatei României pentrumisiuni specifice în afara teritoriului naţional are labază principiile şi exigenţele NATO şi se adaptează per-

manent la cerinţele concrete ale misiunilor pe care le are deîndeplinit.

Odată cu primirea ordinului de pregatire, unitatea nominali-zată execută un program amplu de instruire specific în vedereaparticipării la misiune într-un teatru de operaţii (pre-deploy-ment training).

Această activitate are o durată de aproximativ 6 luni iar prio-ritatea principală a unităţii nominalizate este aceea de a realizainstrucţia la standarde specifice tipurilor de misiuni concentrân-du-se în principiu pe ridicarea capacităţii de acţiune cu toatestructurile din subordine.

Organizarea şi desfăşurarea procesului de pregătire în vede-rea îndeplinirii unei misiuni în afara teritoriului naţional presu-pune o activitate complex planificată şi condusă de lideri cuexperienţă care să posede reale calităţi şi aptitudini în domeniu.

În principiu aceşti militari sunt participanţi la diferite formede pregătire şi misiuni internaţionale având o bogată experienţămilitară atât din punct de vedere teoretic cât şi practic.

Acest tip de pregătire include atât pregătirea individuală câtşi cea colectivă, având obiective şi scopuri clare, în vederea înde-plinirii ulterioare a sarcinilor din teatrul de operaţii.

De fapt la baza concepţiei pregătirii stă “Lista cu cerinţeleesenţiale pentru misiune” rezultată din analiza misiunii.

În plus, pregătirea structurii trebuie să răspundă cerinţelormediului de acţiune al inamicului în zona respectivă iar utilizarealecţiilor învaţate şi a experienţei acumulate anterior a personalu-lui care a mai participat la misiuni similare , constituie un atu.

Ca de fiecare dată când o unitate este nominalizată pentru aparticipa la misiune într-un teatru de operaţii, prima activitatecare se desfăşoară este selecţia personalului, urmată de efectua-rea examenului medical, psihologic apoi testările din punct devedere fizic şi de instrucţie militară generală şi de specialitate.

Procesul specific de pregatire care urmează selecţiei per-sonalului înseamnă efectuarea de activităţi modulare decunoaştere a culturii şi religiei mediului respectiv, modul deacţiune şi reacţie la diferite tipuri de incidente (ambuscadă,IED, IDF,MEDEVAC etc.), pregătire logistică, fizică,psihologi-că, lingvistică etc.

Programul de instrucţie al unităţii nominalizate cuprinde poli-goanele şi locurile pentru instrucţie, baza materială alocată, echipa-

Pregătirea unităţilor şi a subunităţilorpentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului românLocotenent-colonel Tudor BIVOLARU



7l Pregătire în cadrul BSRF-13 din iunie 2013, la Dej

mentele necesare precum şi tipurileexerciţiilor care urmează a se desfăşura.

Acest program nu face altcevadecât să ajute unitatea instruită pen-tru îndeplinirea obiectivelor propusela sfârşitul perioadei de instruire.

De asemenea o etapă foarte impor-tantă a pregătirii o constituie desfăşura-rea exerciţiului prin simulare SIMEX carese bazează pe scenarii reale din zonaunde unitatea urmează a fi dislocată.

Spre finalul pregătirii, testul de focîl constituie exerciţiul SIMFTX dinpoligonul CILFT cu o durată de aproxi-mativ două săptămâni.

Scopul acestuia nu este altul decâtacela de a instrui personalul unităţiiîn condiţii similare celor existente înteatrul de operaţii prin rezolvarea desituaţii tactice (STX), desfăşurarea deexerciţii tactice (FTX; CPX) la toatenivelurile structurii, prin folosirea sis-temului MILES.

In principiu acest exerciţiu confir-mă standardele de instruire ale per-sonalului unitătii şi adaugă încă oexperienţă celor caliţi în focul misiu-nilor atât în ţară cât şi în teatrele deoperaţii.

Evaluarea procesului de pregatirese desfăşoară la sfârşitul fiecăreietape de instrucţie iar câteva dintreobiective sunt verificarea realizăriicoeziunii de luptă a subunităţilor şiîntre militari; verificarea formării şiperfecţionării deprinderilor necesareexecutării întregului spectru demisiuni prin respectarea tacticilor,tehnicilor şi procedurilor specifice şinu în ultimul rând verificarea familia-rizării personalului cu mediul desecuritate şi operaţii din zona undeurmează a fi dislocat.

Necesitatea desfăşurării acesteiperioade de pregătire este foarteimportantă iar activităţile specificate

anterior reflectă o parte a argumente-lor care susţin planificarea şi execuţiaîn detaliu a misiunii.

Practic pregătirea minuţioasă a uni-tăţii pentru misiune duce la îndeplini-rea obiectivelor cu pierderi minime. n



l Instantaneu din timpul exerciţiului SIMFTX în Cincu, pentru misiunea din Afganistan, 2010

l Exerciţiu tactic cu trageri de luptă cu aruncătoarele de 120 mm, în Cincu

l Pregătirea misiunii din Afganistan, 2010

7

participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român

Documents