Baltagul

Mihail Sadoveanu1. Incadrarea autorului in context:

Mihai Sadoveanu scriitor interbelic dificil de incadrat tocmai prin vastitatea operei sale. Romanul se incadreaza in etapa maturitatii artistice, fiind o sinteza a prozei sadoviene.

2. Incadrarea textului in gen specie: Baltagul este :-roman

-interbelic -traditional-mitico simbolica. Este Roman-deoarece este o constructive epica in proza de mari dimensiuni cu actiune complexa si intriga complicate; el reflecta viata in toata complexitatea ei, din punct de vedere social, economic, spiritual,etc.b. Este Interbelic-deoarece este publicat in 1930c. Este Traditional-deoarece majoritatea trasaturilor acestui curent se regasesc aici: este prezenta viata satului moldovean undeva la rascrucea secolelor; sunt prezentate obiceiuri si traditii din viata satului moldovean; predilectia pentru scene tari violente; personajele apartin lumii satului si sunt dominate de instincte; apare spaima omului de oras; paseismul (franc. regretul dupa vremurile trecute); idilismul falsa infrumusetare a vietii sale.d. Mitico simbolic- unii critici literali reamarca o a doua structura una de adancime care face ca acest roman sa para unul modern “mitico-simbolic” si nicidecum unul traditional realist. Au remarcat suprapunerea a cel putin patru mituri fundamentale:

Mitul mioritic:- al transhumantei, evident din motoul de la inceputul romanului ”stapane , stapane mai chema si un cane.” Similitudii exista si mai departe eroul absent este tot un cioban ucis sigur de alti doi ciobani pentru a-i fura turmele.

Mitul grecesc al labirintului:- exista un labirint interior al framantarilor/gandurilor si temerilor Vitoriei dar si un labirint exterior al cautarilor haotice prin Muntii Tarcaului (cum afirma Northrope Frye orice labirint presupune un monstru in mijloc: labirintul exterior il are pe Calistrat Bogza deloc intamplator marchat, insemnat cu o buza de iepure).

Mitul egiptean a lui Isis si Osiris:- Isis si Osiris(Vitoria)=Horus (Gheorghe); Anubis (Lupu) armonia lor trezeste invidia lui Seth care il va ucide pe Osiris. Personajele unele replici, unele gesture si actiuni; pornirea la drum a femeii cu un toiag alb, gandul ca sotul este aruncat in ape si in soare, faptul ca este ajutata de fiul ei si un animal, toate fac sa se potriveasca perfect cele doua scenarii.

Mitul crengii de aur:- un mit cu origini incerte, probabil celtice si care se refera la un ajutor spiritual. Si simbolurile sunt abundente: simbolistica numerelor; o simbolistica a semnelor prevestitoare; simbolistica a traditilor si obiceiurilor; o simbolistica a actiunilor.

3. Tema romanului:

Tema este cea a mortii si a vietii sic ea a cautarii adevarului care se intemeiaza pe motivul calatoriei initiatice.

4. Seminificatia titlului: Seminificatia titlului este una simbolica: Sensul simbolic al titlului evidentiaza mai multe semnificatii: cele doua taisurii ale baltagului intregesc imaginea vietii (baltagul=unealta) si imaginia mortii (baltagul=arma). Baltagul este si un symbol al labirintului (este numit labrys, asemenea labirintului).

5. Compozitia romanului: -16 capitole scrise in 17 zile.-trei parti: 1. prima parte: cap. 1-6: banuelilie si asteptarea Vitoriei 2. a doua parte: cap. 7-13: calatoria Vitoriei si a fiului ei 3. a treia parte:cap. 14-16: descoperirea crimelor, inmormantarea si pedepsirea ucigasilor (“praznicul”)

6. Structura romanului: Planul individual al familiei: destinul Vitoriei L. si al familiei acesteia, sotul Nechifor L.si copii:

Gheorghita si Minodora Planul comunitatii social: satul moldovenesc de munte (lumea oierilor cu toate obiceiurile

lor) dar si viata orasului (targul) Planul mitic si simbolic: inseamna descoperirea unui sens mai profund al textului, in relatie

cu niste mituri care se gasesc in Baltagul.7. Subiectul romanului:

Expozitiunea.In Magura Tarcaului,Vitoria Lipan traieste,zavorata in sine,spaima ca ceva rau s-a intamplat cu barbatul ei,Nechifor Lipan,om harnic si gospodar al satului.Intriga.De la starea de neliniste,Vitoria devine ingrijorata pentru ca Nechifor plecase la Dorna sa cumpere o turma de oi,nu se intoarse cum ar fi trebuit si nici nu daduse vreo stire.Niciodata pana acuma el nu intarziase atat de mult(73 de zile),desi zabovise uneori la vreo petrecere,caci ii placea cantecul si vinul bun.Desfasurarea actiunii.Ingrijorata,nevasta cere sfatul preotului,dar merge si la baba Maranda,vrajitoarea satului.Vitoria se hotaraste sa plece in cautarea lui Nechifor,intrucat o multime de semne rau-prevestitoare o indemna la drum:il viseaza pe Nechifor intors cu spatele,trecand o apa neagra, cocosul canta cu ciocul spre poarta,dand semn de plecare,iar norul de deasupra Ceahlaului e mai negru ca de obicei.Mai intai,Vitoria pune ordine in gospodarie cu un spirit practic si o luciditate impresionanta:pe Minodora,fiica ei,o duce la manastire,vinde agoniseala pentru a face rost de bani pentru drum,lasa argatului cele de trebuinta si porunci pentru timpul cat va lipsi.Ii comanda fiului ei,Gheorghita,un baltag nou si pleaca impreuna in cautarea lui Nechifor,urmand intocmai drumul parcurs de acesta.Intreaba peste tot,pe la hanuri si pe la oameni,de “barbatul cu caciula brumarie si cal negru tintat”.Din aproape in aproape,ea afla ca,la Vatra Dornei,Lipan a cumparat 300 de oi si ca,impreuna cu el,mai erau inca doi munteni,care il rugasera sa le vanda 100 de capete.Vitoria Lipan urmeaza drumul spre Paltinis,Brosteni,apoi Borca,loc in care turma a parasit apa Bistritei,ajungand la Sabasa.Trece puntile de

piatra ale Stanisoarei,poposind la Suha,unde constata cu mirare ca aici nu mai ajunsesera trei ciobani,ci numai doi si i se pare limpede ca intre aceste doua localitati s-a petrecut omorul.

Punctul culminant.La Sabasa,il gaseste,in ograda unui gospodar,pe Lupu,cainele barbatului ei,care o ajuta sa dea de ramasitele lui Nechifor,omorat cu o lovitura de baltag si aruncat in prapastie.Cu o luciditate si stapanire de sine extraordinare,Vitoria implineste datinile necesare pentru mort,cheama autoritatile ca sa constate crima,dar gandul ei se indrepta spre infaptuirea dreptatii,demascarea si pedepsirea ucigasilor.Afla ca cei doi ciobani care il insotisera pe Nechifor sunt din partea locului,ca pe cel cu buza crapata il cheama Calistrat Bogza,iar pe celalalt,mai marunt,Ilie Cutui.Deznodamant.La pomana,pe fondul unei puternice stari de tensiune pe care o creaza,Vitoria pune intrebari viclene si iscusite.Afirma apoi ca stie cum s-au petrecut lucrurile,relatand cu o uimitoare precizie crima celor doi.Bogza se pierde cu firea cand femeia ii spune lui Gheorgita sa vada ca pe baltag e sange si se repede la flacau,care-l paleste in frunte cu baltagul acestuia.In cele din urma,faptasii marturisesc crima si isi primesc pedeaspa.Vitoria se poate intoarce la ale sale,se gandeste ca are o fata de maritat si isi planifica implinirea,in timp,a datimilor crestinesti pentru memoria lui Nechifor Lipan,dupa care viata isi va relua cursul normal.

Caracterizarea Vitoria Lipan

In “Baltagul” Sadoveanu evoca o lume mai veche, cu randuieli bazate pe legea nescrisa a traditiei. Lumea aceasta este ilustrata de personaje memorabile, de o mare frumusete morala, in primul rand Vitoria Lipan, pornita in cautarea adevarului despre moartea sotului ei Nechifor Lipan. Vitoria Lipan este personajul principal, alaturi de Nechifor Lipan si de Gheorghita. Vitoria apare din primele secvente ale romanului (si in expozitiune)unde autorul realizeaza o scurta descriere fizica: “un chip frumos si inca tanar, ochii caprui cu gene lungi,inteligenti,cu privire patrunzatoare si par castaniu. Este surprinsa intr-o asteptare plina de ingrijorare, incordata. In lipsa sotului conduce gospodaria cu pricepere, vinde, cumpara, se tocmeste cu o pricepere de negustor, tine legatura prin scrisori cu ciobanii angajati sa-I ingrijeasca turmele coborate la iernat. Este hotarata sa porneasca in cautarea adevarului despre sotul sau; intreprinzatoare, isi face rost de tot ce-I trebuie pentru aceasta calatorie dificila, dar inteleapta lasa banii peste noapte la preot. Credinta in D-zeu si iubirea puternica pentru sotul ei sunt izvorul fortei sale. Inainte de a porni la drum se supune unui post aspru, se consulta cu preotul din sat de la manastirea Bistrita. Superstitioasa Vitoria crede in semne si vise in drumul sau respecta obiceiurile si traditiile lumii din care face parte (botezul si nunta). Fin psihologic citeste cu usurinta sufletul omului: “ eu te cetesc pe tine, macar ca nu stiu carte ii spunea lui Gheorghita umplandu-l de uimire”. Desi macinata de suferinta, ramane lucida si isi stapaneste durerea, chiar incerca sa o ascunda fata de copii. Isi iubeste mult copii si este mahnita ca Gheorghita nu este sufficient de matur pentru a porni singur pe urmele tatalui. Este hotarata si convingatoare sis tie sa-l antreneze pe Gheorghita in aceasta lupta pe viata sip e moarte. Stie sa se poarte cu oamneii straini si obtine de la e ice ste de folos, adapdandu-si vorbirea dupa imprejurare si dupa ani. Nu se lasa impresionata sau intimidata de oamenii legii, stie si poate sa-si impuna punctual de vedere, fapt care reiese din discutia cu anchetatorul. In aflarea adevarului sotiile celor doi ucigasi sunt o prada usoara pentru inteligenta Vitoriei. Frumusetea personajului este pusa in lumina si prin felul

ei de a vorbi, Gheorghitauitandu-se la ea ca la o fiinta vrajita care desluseste cu usurinta gandurile celor din jur. Cuvintele Vitoriei sunt adevarate maxime: ”cine nu cearca nu izbuteste; cel ce spune multe stie putine”. Una dintre scenele memoriabile pentru inteligenta, intuitia, curajul si tenacitatea Vitoriei este aceea in care ii determina pe ucigasi sa-si recunoasca fapta, fara a ridica o clipa tonul. Ii incolteste cu vorba si ii tinteste cu privirea, reconstituind cu atata exacitate scena omorului incat nu se mai poate adauga nimic. Cand adevarul a fost restabilit si datoria crestineasca fata de sotul ei indeplinita, Vitoria are puterea s-o ia de la capat. Vazuta in relatie cu sotul ei, Vitoria este prada unui zbucium interior devastator pe care si-l ascunde fata de copii din demintate si decent: “se simtea moarta ca si omul ei care nu mai era langa dansa”. Tot din dragoste pentru el va continua sa traiasca dupa acelasi tipar veghand asupra copiilor si a gospodariei.