atestat - impozitul pe salariu

Impozitul pe salariu Prodan Oana Evelyn

CAP. 1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII

SC.ILEXIM.SRL

1.1. Date generale despre societate

Denumirea: SC.Ilexim.SRL

Forma juridică de organizare: Societate cu răspundere limitată

Obiectul de activitate: Comerţ cu amănuntul si cu ridicata al produselor din materiale plastice

Organizarea societăţii :

1.2. Infiinţarea şi funcţionarea societăţii comerciale studiate

S.C.Ilexim.SRL ZALĂU are sediul în Zalău, Str. Fabricii nr 3 şi a fost înfiinţată în anul 1999,

înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului în data de 15.04.1999- numărul J31/124/1999.

1

Preşedinte

Vicepreşedinte

Secretară Contabil

Casier

Director

Şef depozit

Vanzător


Conducerea societăţii este asigurată de Preşedinte,care a fost şi fondatorul societăţii, ajutat de

către ceilalţi functionari. Ca şi component microeconomic al “industriei plastice” din România,

activitatea firmei este încadrată în sfera comertului cu amănuntul.

1.3. Obiectul de activitate specific entităţii juridice studiate

Pentru îndeplinirea obiectului de activitate, întreprinderea are o un magazin categoria A-licenţa

nr 3/2000, în municipiul Zalău. Magazinul, amplasat într-o zona comercială, presupune vânzarea

produselor din materiale plastice atât persoanelor fizice (cu amanuntul), cât şi celor juridice, cu ridicata.

1.4. Scurt istoric

Societatea a luat fiinţă in urmă cu 11 ani, cînd presedintele, acesta fiind şi administratorul, a

inceput construirea unui magazin in centrul oraşului, comercializând produse din materiale

plastice.Afacerea a crescut progresiv, vânzările fiind tot mai mari.Aşadar, in urma unei intalniri cu

autoritătile, s-a hotarît sa işi extinda obiectul de activitate şi a inceput sa furnizeze astef de produse şi

entităţilor juridice.

Firma şi-a mutat sediul, intr-un complex comercial, cu parcare privată, de unde maşinile puteau

fi aprovizionate ca atare, pentru a distribui marfă spre alte întreprinderi.A fost nevoie de un număr mare

de salariaţi, care au fost recrutaţi pe parcurs, pentru a face putea face faţă comenzilor, deoarece

produsele distribuite sunt la o calitate superioară, iar in privinţa preţurilor, acestea sunt acceptabile in

raport cu calitatea.

1.5. Date privind durata de funcţionare, capital si dizolvarea societăţii

Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată, cu începere de la data înmatriculării la

Registrul Comerţului.Capitalul social subscris şi vărsat este în valoare de 500 lei fiind constitui din 25

părţi sociale nominative şi indivizibile, în valoare de 20 lei fiecare. Capitalul social este constituit în

numerar şi apartine preşedintelui.

2


Majorarea sau reducerea capitalului social se face de către preşedinte, potrivit cu interesele

societăţii şi în concordanţă cu prevederile legale.Reducerea capitalului social poate fi făcută motivat,

până la limita impusă de legiuitor, dar nu mai devreme de două luni de la data în care hotărârea de

reducere a fost publicată în Monitorul Oficial.Majorarea capitalului social se face cu respectarea

dispoziţiilor legale de constituire a societăţii.

Majorarea poate fi făcută din beneficiile societăţii sau din alte aporturi care pot fi total sau parţial

în numerar sau / şi în natură.Dacă mărirea capitalului social se face prin aport în natură asociatul unic va

numi unul sau mai mulţi experţi care-şi vor da avizul asupra evaluării acestuia, mărirea acestuia

hotărându-se numai după depunerea raportului de expertiză, cu care ocazie se vor stabili şi părţile

sociale ce se vor emite în schimb pe numele asociatului.Bunurile în natură aduse ca aport în societate,

intră în proprietatea acesteia atâta timp cât nu sunt grevate de alte sarcini. Aportul la capitalul social nu

este purtător de dobânzi.

Continuarea activităţii societăţii, transferul sau cesiunea părţilor sociale poate fi realizată către

terţi şi alte persoane în condiţiile Legii numărul 31/1990 şi ale Codului Civil. Transmiterea părţilor

sociale către succesori se poate realiza fie prin cooptarea ca asociaţi a acestora, fie prin plata părţilor

sociale către cei care nu doresc aderarea la societate în calitate de asociaţi.

Dizolvarea societăţii comerciale, ca de altfel şi a altor societăţi comerciale are loc în

următoarele condiţii:

• imposibilitatea realizării obiectului de activitate, faliment

• reducerea capitalului social sub minimul legal;

• prin hotărârea asociatului unic în condiţiile legii;

1.6. Evidenţa contabilă

Exerciţiul economico-financiar începe la 01.01. şi se încheie la 31.12. al fiecărui an, primul

exerciţiu începe la data constituirii societăţii.

Societatea va ţine evidenţă contabilă lunar pe acte şi fapte de comerţ, va întocmi situaţii financiare cu

componentele: bilanţ contabil, cont de profit si pierdere având în vedere prevederile legale, urmând a-l

viza la Administraţia Financiară şi a-l depune la Administraţia Financiară şi la Registrul Comerţului

pentru a fi reţinut şi dat publicităţii.

3


Din profitul societăţii se va reţine în fiecare an cel puţin 5 % pentru formarea fondului de

rezervă, până ce acesta va atinge minim a cincea parte din capitalul social, fond care ulterior va fi

completat ori de câte ori va scădea sub acest cuantum stabilit.

Amortizarea activelor fixe aparţinând societăţii se stabileşte de către asociatul unic sau de către

persoana desemnată a-l reprezenta.Fuziunea societăţii cu una sau mai multe societăţi comerciale se

hotărăşte de către fiecare dintre acestea cu respectarea prevederilor legale. Bilanţul contabil întocmit cu

ocazia fuziunii de fiecare societate în parte va fi depus o dată cu cererea de înmatriculare a hotărârii de

fuziune la Registrul Comerţului. Societatea comercială care

încetează a exista în urma fuziunii va depune pentru a fi înscrisă în

Registrul Comerţului o declaraţie despre modul în care a hotărât să-şi

stingă pasivul său.

4


CAP.2. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND

IMPOZITUL PE SALARIU

2.1. Salariul – Preţul muncii

Salariul reprezintă „expresia bănească a valorii forţei de muncă”, „preţul forţei de muncă”, „plata

forţei de muncă”. Mai simplu, salariul este definit ca „plata, de regulă în formă bănească, a unei

activităţi depuse”, „preţul muncii”, „plata muncii”.

Prin legea nr. 53/2003 – Codul Muncii se prevede:

Art. 154 – Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului

individual de muncă.

Art. 155 – Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.

Art. 156 – Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorului.”

Din punct de vedere fiscal, salariul reprezintă:

• Pentru angajatori (societate comercială, regie autonomă etc.), o cheltuială, ca orice altă cheltuială,

impusă de necesitatea desfăşurării activităţii. Angajatorul, care face „plata muncii” sub formă de

„salarii”, are obligaţia:

De a se înregistra pe cheltuieli cu salariile acordate,

De a se înregistra în evidenţa financiar-contabilă cu „salariile plătite”, respectiv cu „salariile

şi alte drepturi cuvenite personalului”, în creditul contului 421 „Personal – remuneraţii

acordate”, şi de a calcula şi reţine, prin stopaj la sursă, obligaţiile bugetare (contribuţia pentru

şomaj, pensie, sănătate şi impozitul).

5


• Pentru salariat (angajat), un „venit obţinut prin muncă”, un venit acordat de angajator după ce s-au

calculat şi reţinut de angajator toate obligaţiile de plată datorate statului.

Din punct de vedere strict fiscal, sensul şi conţinutul noţiunii de salariu se vor înţelege corect şi pe

deplin numai dacă este privit ATÂT din punct de vedere al celui care îl acordă (al angajatorului, care

este plătitorul de salarii), cât şi din punct de vedere al celui care îl primeşte (al salariatului, care este

beneficiarul veniturilor din salarii).

SALARIATUL este o persoană încadrată cu contract individual de muncă, cu timp integral sau

parţial de muncă, pe o perioadă nedeterminată sau determinată. Atât timp cât nu există un contract

individual de muncă, nu se poate vorbi de salariat sau salariu.. calitatea de salariat se capătă numai şi

numai prin încheierea unui contract individual de muncă, care generează întocmirea documentului „carte

de muncă”, numită mai nou „carnet de muncă”.

Plata în natură a unei părţi a salariului este posibilă dacă este prevăzută expres in contractul colectiv

de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă şi în

acest caz suma în bani cuvenită sa nu fie mai mică decât

salariu minim brut pe ţară.Salariile se plătesc înainte oricăror

alte obligaţii băneşti ale angajatorilor.

Salariile datorate angajatilor si contributiile unităţii

reprezintă cheltuieli ale unităţii.

Salariile se achită personalului in 2 tranşe:

chenzina I (avansul) (24 – 25 ale fiecărei luni)

chenzine a II a (lichidare) 15 ale fiecărei luni)

Documente privind evidenta decontărilor cu personalul:

• pentru timpul lucrat

condica de prezenţă

fişa de pontaj

• pentru evidenţa salariilor

avansul – lista de avans chenzinal

salarii – stat de plată a salariilor

6


In concluzie, salariul exprimă atât retribuţia muncii de execuţie a acţiunii de producere sau serviciul

prestat catre consumator cât si facilitatea capacităţii forţei de muncă consumată si acceptată de

proprietarii producţiei in favoarea posesorului fortei de muncă. El face parte din gama instrumentelor de

masură a capacitatii de muncă şi este considerat instrument de plată pentru serviciul prestat.

2.2. Calculul salariilor

Salariul este expresia bănească a părţii din venitul naţional destinat consumului individual şi

repartizată celor ce muncesc, proporţional cu cantitatea şi calitatea muncii depuse. Salariile se plătesc

angajaţilor în două tranşe: chenzina I (avans) şi chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe

baza „Listei de avans chenzinal”, iar plata chenzinei a II-a pe baza „Statului de plată al salariilor”.

Elemente ce compun venitul unui angajat

• salariul de bază : este salariul prevazut in contractul individual de muncă (trebuie sa fie cel putin

egal cu salariul minim pe economie 600 lei)

• adaosurile si sporurile la salarii : indemnizaţia de conducere, spor de vechime, spor de noapte, spor

de stres, etc……..

Aceste adaosuri si sporuri se calculeaza fie in cote procentuale fie in sume fixe.

• prin insumarea salariului de bază cu adaosurile si sporurile la salarii rezulra salarul brut realizat

(Venit brut lunar realizat) (VBL)

• din salarul brut realizat de angajat se efectuează urmatoarele reţineri individuale

contribuţia angajatului la asig sociale (CAS = 10,5% x VBL)

contribuţia angajatului la fondul de şomaj (CFS = 0,5% x VBL)

contribuţia angajatului la asig sociale de sănătate (CASS = 5,5% x VBL)

• dacă din salariul brut realizat se scad cele 3 contribuţii (CAS+CFS+CASS) si se scade si deducerea

personală de bază rezultă venitul impozabil.

V.impozabil = VBL – reţineri(CAS,CFS,CASS)-deduceri personale

• impozitul pe veniturile din salarii se calculează prin aplicarea cotei de impozit (16%) asupra

venitului impozabil. I/s = V impoz x 16%

7


• avansul achitat salariatului la chenzina I

• alte reţineri : rate, chirii, pensii alimentare, imputaţii

• salariul net

S net = VBL – reţineri obligatorii – I/s – alte reţineri – avans

Obligatiile unităţii către bugetul statului sunt:

• contribuţia unităţii la asigurările sociale (CUAS)

CUAS = 18,50% x Fd brut de salarii

• contribuţia pt accidente de muncă şi boli profesionale (CAMBP)

CAMBP = (0,15% la 0,85%)x Fd brut de salarii

• contribuţia unităţii la fond somaj (CUFS)

CUFS = 0,5% x Fd brut de salarii

• contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate (CUASS)

CUASS = 5,2% x Fd brut de salarii

• comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă

comision ITM = 0,75% x Fd brut de salarii (daca unitatea pastrează cărţile de muncă la ITM)

comision ITM = 0,25% x Fd brut de salarii (daca evidenţa carţilor de muncă se ţine la unitate)

• contribuţia pentru Fondul de garantare

CFG= 0,25%* Fd brut de salarii

• contribuţia pentru concedii si indemnizaţii

CCI = 0,85% * Fd brut de salarii

Venitul reprezintă sumele sau valorile încasate sau de încasat din: livrări de bunuri, executări de

lucrări, prestări de servicii, executări de obligaţii legale sau contractuale.

8

Retineri Persoana Angajat (salariatul) Angajator (unitatea)

CAS10,5 % 18,50 %

Fd. somaj 0,5 % 0,5 %CASS 5,5 % 5,2 %


Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau natură

obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract de individual de muncă sau

a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor

ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate de muncă.

Potrivit noii reglementări, sunt asimilate salariilor, pe lângă veniturile prevăzute în Ordonanţa

Guvernului nr. 7/2001, şi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonia şi de alte entităţi

neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru indemnizaţia primită pe

perioada delegării şi detaşării în altă localitate, ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru

salariaţii din instituţiile

publice.

Veniturile

salariale obţinute de angajaţi se compun din:

Sau

Salariul realizat –calculat în funcţie de salariul de bază şi de forma de salarizare aplicată (salarizare

în regie – pentru timpul lucrat; salarizare în acord – în funcţie de normele de muncă; salarizare în

cote procentuale – calculat la volumul vânzărilor).Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai

mic decât salariul de bază negociat. El reprezintă o sumă brută.

Adaosurile şi sporurile din salariu (indemnizaţie de conducere, indemnizaţie de zbor, spor de

vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru în subteran, spor de periculozitate, spor de

toxicilitate etc.) – se calculează fie în sumă fixă, fie ca procent din salariul de bază, proporţional cu

timpul lucrat în alte condiţii.

Prin însumarea veniturilor brute lunare realizate de toţi salariaţii societăţii comerciale, se obţine

Fondul de salarii brut realizat în luna respectivă. El constituie pentru societatea comercială o cheltuială.

9

Salariu de bază + Alte drepturi salariale = Venit brut

Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat


Conform Ordonanţa de urgenţă nr. 138/2004, începând cu anul 2005, la calculul deducerilor

personale lunare degresive potrivit art. 1 în funcţie de venitul brut lunar din salarii şi de numărul de

peroane aflate în întreţinerea contribuabilului s-a utilizat următorul algoritm de calcul:

• Pentru un venit brut lunar din salarii de până la 1.000 lei:

Fără persoane în întreţinere: 250 lei

Cu o persoană aflată în întreţinere: 350 lei

Cu 2 persoane aflate în întreţinere: 450 lei



• Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000 lei – 3.000

lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive.

• Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei: deducerea personală lunară este 0 (zero).

Reţinerile din salariu sunt supuse unor reguli stricte cuprinse atât de Codul muncii, cat şi de Codul

de procedura civilă. Dispoziţii speciale privind reţinerile din salariu sunt cuprinse si in reglementările

privind colectarea creanţelor fiscale cuprinse in Codul de procedura fiscală.

2.3. Reţineri din salarii

Prin însumarea salariului realizat cu adaosurile şi

sporul la salariu, rezultă Venitul brut realizat. Din

venitul brut al angajatului se efectuează următoarele

reţineri individuale:

Contribuţia angajatului la asigurările sociale –

de 10,5% x venitul brut realizat -> constitue

datorie faţă de bugetul A.S.

Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj – de 0,5% x venitul brut realizat ->constituie

datorie faţă de fondul de şomaj

Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate – de 5,5% x venitul brut realizat ->

constituie datorie faţă de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate

10

http://www.ghid.esalarizare.ro/?cs=360406

http://www.157.codulmuncii.eu/?cs=360406

http://www.ghid.esalarizare.ro/?cs=360406


Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16%

asupra venitului impozabil -> constituie datorie la bugetul statului

Avansul achitat angajatului la chenzina I

Alte reţineri – rate locuinţe, chirii, pensii alimentare, imputaţii etc. -> constituie datorie faţă de

creditorii respectivi.

După scăderea din venitul brut realizat a tuturor reţinerilor individuale, rămâne restul de plată care

se achită angajaţilor din casierie la data chenzinei a II-a.

2.4. Impozitul pe salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plăţi anticipate, care se

calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.

Impozitul lunar se determină astfel:

La locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul

determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea

din venitul brut a contribuţiilor obligatorii şi a cheltuielilor profesionale, şi deducerile

personale acordate pentru luna respectivă;

Pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de

calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de

realizare a acestora.

Plătitorii de venituri din salarii care efectuează regularizarea anuală a impozitului determină

impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe

venitul anual global impozabil, asupra bazei de impozitare anuale,

determinată ca diferenţă între venitul net anual corectat cu diferenţa

de cheltuială profesională şi suma deducerilor personale cuvenite în

acel an şi, după caz, cotizaţia de sindicat plătită conform legii.

În situaţia în care contribuabilul realizează numai venituri de

natură salarială la funcţia de bază ca fiind angajat permanent şi

beneficiază de deducerile prevăzute la art.86 alin.(1) lit. c)-f) din

11


Codul fiscal, atunci operaţiunea de acordare a deducerilor şi stabilire a impozitului pe venit se

efectuează de organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului.

Printr-un ordin emis de ministrul finanţelor publice, cota de impozit pentru determinarea

impozitului pe veniturile din:

Activităţi independente,

Salarii,

Cedarea folosinţei bunurilor,

Pensii,

Activităţi agricole,

Premii,

Alte surse,

este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător

fiecărei surse din categoria respectivă

Principalele venituri scutite de impozit sunt:

• Sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de mutare ,

detaşare si delegare in interesul serviciului

• Indemnizaţiile de instalare acordate o singură dată in limita unui salariu de bază la angajarea intr-

o localitate care nu se afla in localitatea de domiciliu

• Sumele primite de salariaţi in perioada preavizului de concediere

• Compensaţiile acordate salariatilor disponibilizaţi ca urmare a concedierilor colective

• Ajutoare sociale, alocaţii, burse, soldele militarilor de razboi

• Darurile acordate copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia zilei de 1 Iunie si a sărbătorilor de

sfarşit de an, precum si a salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie in limita unei sume care se

revizuieşte periodic

• Sume primite drept despăgubiri

• Sumele sau bunuri primite cu titlu de sponsorizare, donaţie, moştenire

12


• Premiile obţinute de elevi, studenţi la concursuri interne si internaţionale

• Premii obţinute de elevi la campionatele mondiale, europene, şi la jocurile olimpice

2.5. Statul de salarii

1. Serveşte ca:

• document pentru calculul drepturilor baneşti cuvenite salariaţilor, precum si al contribuţiilor si al

altor sume datorate;

• document justificativ de inregistrare în contabilitate.

2. Se intocmeşte in două exemplare, lunar, pe secţii, ateliere, servicii etc., pe baza documentelor de

evidenta a muncii şi a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale

pentru muncitorii salarizati in acord etc., a evidenţei si a documentelor privind retinerile legale, a listelor

de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale (in cazul statului de salarii cod 14-5-

1/b şi cod 14-5-1/c) şi se semnează, pentru confirmarea exactităţii calculelor, de catre persoana care

determină salariul cuvenit şi intocmeşte statul de salarii.

Plaţile făcute in cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizaţiile de concediu

etc. se includ in statele de salarii, pentru a cuprinde astfel intreaga sumă a salariilor calculate şi toate

reţinerile legale din perioada de decontare respective.

3. Circulă:

• la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata (exemplarul 1);

• la casieria unităţii pentru efectuarea plătii sumelor cuvenite (exemplarul 1), după caz;

• la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea in contabilitate (exemplarul 1);

• la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2), care va servi la acordarea vizei

atunci cand se solicită plata salariilor neridicate.

4. Se arhivează:

13


• la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăti (exemplarul 1);

• la compartimentul care a intocmit statele de salarii (exemplarul 2).

5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:

• denumirea unităţii, secţiei, serviciului etc.;

• denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;

• numele şi prenumele; venitul brut; contribuţia individuală de asigurari sociale; contribuţia

individuală la bugetul asigurărilor pentru somaj; contribuţia pentru asigurări sociale de sanatate;

cheltuieli profesionale; venitul net; deducere personala de bază; deduceri suplimentare; venitul bază

de calcul; impozitul calculat si reţinut; salariul net;

• semnături: conducatorul unităţii, conducatorul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl

intocmeşte.

CAP. 3 STUDIU DE

CAZ

14


LA SC.ILEXIM.SRL Zalău

1.Salariatul Vereş Daniel este încadrat cu salariul de bază de 1.500 lei.

Sporul de vechime este de 30%.

Salariatul are 2 persoane în întreţinere

Rata de 200 care se reţine pe statul de salarii.

Să se calculeze salariul net

Rezolvare:

Salariu de bază (salar încadrare) = 1.500 lei

Sporuri = Salariu de bază x 30% = 450 lei

Salariu brut(VBL) = Salariu de bază + sporuri

= 1.950 lei

Reţineri:

CAS=10,5% x VBL= 1.950* 10,5% = 185,25 lei (x)

CFS=0,5% x VBL =1.950 * 0,5% = 7,5 lei (y)

CASS=5,5% x VBL =1.950 * 5,5% = 107,25 lei(z)

Total reţineri = x+y+z = 300 lei

Deducere = 450 * [ 1- (VBL – 1.000) / 2.000 ]

Deducere = 450 * [ 1- (1.950 – 1.000) / 2.000 ] = 236,25 lei= 240 lei

Venitul impozabil= VBL -Retineri-Deduceri = 1.410 lei

Impozit/salariu = Venitul impozabil x 16% = 1.410 * 16% = 225,60 lei

Salariul net = VBL – Retineri - I/sal – Avans - Alte retineri

Reţineri = rata = 200 lei

Salariul net = 1.950 – 300 – 225,60 – 0 – 200 = 1224,40 (rest de plata)

2. Salariata Harţegan Ioana are un salar de baza de 2000 lei.

15


Spor vechime = 20%;

Spor fidelitate = 10%;

Salariata are în întreţinere 2 persoane.

Rezolvare

Salariu bază = 2000

Sporuri = 600 lei

Salariu brut = 2600 lei

Retineri: C.A.S. = 10.5 % x VBL = 2600 x 10,5% = 247 lei

C.F.S. = 0.5% x VBL = 2600 x 0,5 % = 20 lei

C.A.S.S. = 5,5% x VBL = 2600 x 5,5% = 169 lei

Total Retineri = 436 lei

V.imp = VBL – Retineri – Deduceri

= 2600 – 436 – 90 = 2074 lei

I/S = V.imp x 16%

= 331,84 lei

Snet = VBL – Retineri – I/S

= 2600 – 436 – 331,84 = 1832,16 lei(rest de plata)

3.Salariatul Pop Oana are un salar de baza de 12 mil lei la care se adaugă un spor de vechime de 20%. La chenzina I, angajatul primeşte un avans de 40% din salariul de încadrare. La chenzina a-II-a i se reţine o rată de 1 mil lei.

Să se calculeze reţinerile din salariu, precum şi restul de plată încasat de salariat la chenzina a II a.

Rezolvare

Sbază = 1200 lei

Sporuri = 240 lei

Sbrut = 1440 lei

16

000.90020

10261000.500.4

20

)10(1000.500.4 =

−−⋅=

−−⋅=

mil

milmil

mil

milVBLDeduceri


Reţineri: C.A.S. = 10,5% x Sbrut = 136,8 lei

C.F.S. = 0.5% x Sbrut = 12 lei

C.A.S.S. = 5,5% x Sbrut = 93,6 lei

Total Reţineri = 242,4 lei

V.imp = Sbrut – Reţineri – Deduceri = 1002,6 lei

I/S = V.imp x 16% = 160,416 lei

Snet = Sbrut – Reţineri – I/S – Chirie – Avans – Alte reţineri = 457,184 lei (rest de plata)

17

000.950.178,0000.500.2000.000.20

000.000.10000.400.141000.500.2 =⋅=

−−⋅=Deduceri


CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Impozitele sunt cea mai importantă resursă financiara a statului şi cea mai veche, în ordinea

apariţiei veniturilor publice .

În accepţiune generală, impozitele reprezintă o prelevare la dispoziţia statului a unei părţi din

veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, în vederea acoperirii cheltuielilor publice . Această

prelevare se face în mod obligatoriu cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie din partea statului .

Autoritate abslitată cu instituirea de impozite este statul, dreptu acestuia de a introduce impozite

exercitându-se, de cele mai multe ori, prin intermediul organelor centrale, Parlamentul, iar uneori şi prin

organele administraţiei centrale de stat locale .

Parlamentul se pronunţă în legătură cu introducerea impozitelor de inportanţă generală, iar

organele de stat locale pot introduce anumite impozite în favoarea unităţilor administrativ locale .

Oricare ar fi instituţia care percepe impozitul, aceasta se face în virtutea autorizării legii . Legea

care introduce ipozitul este dată de Parlament, dar este aplicată de Guvern şi de Administraţia

Financiară.

Impozitele sunt plăţi care se fac către stat cu titlu definitiv şi nerambursabil . Caracterul definitiv

al impozitului evidenţiază lipsa obligaţiei de restituire direct către plătitor a sumei percepute. In

schimbul acestora, plătitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egală sau apropiată .

Pentru toate societăţile, impozitele constituie o necesitate, ele fiind principalul alimentator cu

venituri băneşti a bugetului, dar şi importante instrumente de politică financiară, economică şi socială .

Iniţial, unicul rol al impozitelor a fost de natură pur financiară . Din punct de vedere al rolului pe

plan financiar, acestea constutuie principalul mijloc de procurare a resurselor financiare necesare pentru

acoperirea cheltuielilor publice .

Fiecărui moment de dezvoltare al societăţii îi carespunde unui anumit nivel al impozitelor, nivel

care se schimbă pe măsura acestei dezvoltări .Specific evoluţiei impozitelor în perioada postbelică este

tendinţa creşterii lor în mărime absolută şi relativă. Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin

18


creşterea numărului plăţilor, creşterea volumului materiei impozabile, precum şi prin majorarea cotelor

de impunere . Astfel, în ţările dezvoltate, impozitele şi taxele procură intre opt şi nouă zecimi din totalul

resurselor financiare ale statului . In ţările în curs de dezvoltare, procurarea impozitelor şi taxelor

cunoaşte diferenţe mai mari în totalul resurselor financiare, variind între cinci si nouă zecimi .

In perioada modernă, impozitele au dobândit un rol, fiind folosite ca instrument de intervenţie al

statului în viaţa economică au devenit o metodă de conducere prin care se regleză mecanismele pieţei .

In funcţie de intenţia legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca instrument de stimulare sau frânare a

unor activităţi de creştere ori reducere a producţiei sau consumului unui anumit produs . Ele servesc ca

metode interventioniste cu caracter conjunctural sau structural, pentru corectarea evoluţiei, pentru

stabilizarea si echilibrarea creşterii economice .

In cazurile când se urmăreşte o activitate a vieţii economice, prin intermediul impozitelor, se

actionează prin diminuarea mărimii acestora, iar atunci când se urmăreşte creşterii se procedează la

suprataxare, prin majorarea nivelului impozitelor şi multiplicare numărului lor.

Pe plan social rolul impozitelor se concretizează în faptul că, prin intermediul lor, statul

redistribuie o parte importantă din produsul intern brut între clase şi grupuri sociale între persoanele

fizice şi cele juridice . In acest mod are loc o anumită rectificare a discrepanţelor dintre nivelurile

veniturilor

Din impozitul pe salarii datorat la bugetul de stat, unitatea plătitoare virează la data plăţii

salariului , o cotă de 50 % la bugetul de stat, 40% la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale ale căror

rază se desfăşoară activitatea şi 10 % la bugetul judeţului respectiv. Pentru municipiul bucureşti cota

este de 50% şi se repartizează de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pe bugetul fiecărui

sector, respectiv pe bugetul municipiului Bucureşti. Aceste cote pot fi modificate anual prin legea

bugetului de stat.

Teoria siguranţei susţine că impozitele trebuie considerate drept prime de asigurare pentru viaţa

şi averea cetăţenilor. Creând condiţii pentru desfăşurarea în siguranţă a diferitelor activităţi (prin legi,

instituţii şi organe de stat ), statul trebuie să primească o parte din veniturile realizate sub protecţia sa

sub forma impozitelor .

19

atestat - impozitul pe salariu

Documents