impozitul pe venit.[conspecte.md]

‚ Tema 16 : Impozitul pe venit (prelegere 2ore, seminar 4ore)

1 Noţiuni generale privind impozitul pe venitImpozitul pe venit este o parte componentă a sistemului impozitelor şi taxelor generale de stat, totodată constituind o sursă de reglementare a veniturilor sistemului bugetar.

Prevederile privind impozitul pe venit în Republica Moldova sunt reglementate de Codul Fiscal: Titlul I “Dispoziţii generale” şi Titlul II „Impozitul pe venit”. Aceste titluri au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998, dar până în prezent au fost modificate şi perfecţionate de mai multe ori.

Subiecţi ai impunerii sunt persoanele juridice şi fizice care obţin pe parcursul anului fiscal venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi persoanele juridice care obţin venit din orice surse aflate în afara RM şi persoanele fizice care obţin venit investiţional şi financiar din surse aflate în afara Republicii Moldova.

Rezident al Republicii Moldova este orice persoana fizica care corespunde uneia din

cerinţele de mai jos:

- are domiciliul permanent in Republica Moldova, inclusiv :

se afla la tratament sau la odihna, sau la învăţătură, sau în deplasare peste hotare;

este persoana cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova, aflată în exerciţiul

funcţiunii peste hotare;

- se afla în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal;

Nerezident al Republicii Moldova este orice persoana fizică care nu corespunde cerinţelor

stabilite pentru determinarea ei ca rezident ori, deşi corespunde acestor cerinţe, se afla in

Republica Moldova:

în calitate de persoana cu statut diplomatic sau consular ori în calitate de membru al

familiei unei asemenea persoane;

în calitate de colaborator al unei organizaţii internaţionale, create în baza acordului

interstatal la care Republica Moldova este parte, sau în calitate de membru al

familiei unui asemenea colaborator;

la tratament sau la odihna, sau la învăţătură, sau în deplasare, daca aceasta persoana

fizica s-a aflat in Republica Moldova exclusiv in aceste scopuri;

exclusiv in scopul trecerii dintr-un stat străin în alt stat străin prin teritoriul

Republicii Moldova (trecere tranzit);

www.referat.ro

Obiect al impunerii este venitul brut (inclusiv facilităţile acordate de patron ) obţinut de către persoanele juridice sau fizice din toate sursele aflate în Republica Moldova, precum şi venitul obţinut de persoanele juridice din orice surse aflate în afara RM şi venitul investiţional şi financiar obţinut de persoanele fizice din surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul aceste persoane.

Global se impozitează:

1. plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate

2. facilităţile acordate de patron

3. onorarii

4. comisioane

5. venitul din activitatea de întreprinzător sau profesională

6. creşterea de capital

7. dobînzile

8. royalty (redevenţe)

9. anuităţi

10. primele şi premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile în legile prin

care se stabilesc aceste plăţi

11. dividendele obţinute de la agenţii economici nerezidenţi

12. alte venituri conform art. 18 al CF al RM.

Separat se impozitează:

1. cîştigurile de la acţiunile de publicitate în cazul în care valoarea fiecăruia

depăşeşte 10% din minimul neimpozabil simplu (scutirea personală simplă)

stabilit pentru anul de gestiune. Ex. pentru anul 2007 în cazul în care cîştigul

menţionat mai sus depăşeşte valoarea de 540 lei (5400 lei * 10%=540 lei) se va

impozita separat de celelalte venituri.

2. veniturile persoanelor fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător

obţinute de la transmiterea în posesie sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a

proprietăţii mobiliare şi imobiliare.

Pentru veniturile ce se impozitează global se utilizează sistemul cotelor progresive

compuse. Conform art. 15 al CF avem:

Tranşa de venit impozabil Cotele stabilite pentru2007 anul curent

anual lunar anual lunar anual lunarpînă la 16200 lei inclusiv

pînă la 1350 lei inclusiv

7% 7%

de la 16200 lei pînă la 21000 lei inclusiv

de la 1350 lei pînă la 1750 lei inclusiv

1134 lei + 10% de la suma ce depăşeşte 16200 lei

94,50 lei + 10% de la suma ce depăşeşte 1350 lei

mai mult de 21000 lei

mai mult de 1750 lei 1614 lei +

20% de la suma ce depăşeşte 21000 lei

134,50 lei + 20% de la suma ce depăşeşte 1750 lei

Venit impozabil este mărimea venitului la care se aplică cotele pentru a determina

cuantumul impozitului pe venit.

Pentru veniturile ce se impozitează separat se utilizează sistemul cotelor proporţionale.

Cota este stabilită în mărime de 10% (art.901).

Pentru notarii privaţi cota este stabilită în mărime de 20% (art 695 pct 2al CF).

Perioada fiscală (perioada pentru care se determină obligaţiunea fiscală) la impozitul pe

venit este:

- pentru persoane fizice – an calendaristic.

- pentru notari privaţi – luna calendaristică.

Deci, Cotele de impozitare (pentru anul 2007) sunt stabilite:a) Pentru persoanele fizice, inclusiv gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi

întreprinderile individuale:

- în mărime de 7 % din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 16 200 lei;- în mărime de 10 % din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 16 200

lei şi nu depăşeşte suma de 21 000 lei;- în mărime de 20 % din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 21 000 lei;

b) Pentru persoanele juridice – în mărime de 15% din venitul impozabil;

Drept surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut, constituie:1) Venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau

din alte activităţi similare;2) Venitul de la activitatea societăţilor obţunut de către membrii societăţilor obţunut

de către membrii societăţilor şi venitul obţinut de către acţoinarii fondurilor de investiţii;

3) Plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare;

4) Venitul din chirie (arendă);5) Creşterea de capital;6) Creşterea de capital peste pierderile de capital, neluată în consideraţie în alte

tipuri de venit;7) Venitul obţinut sub formă de dobândă;8) Royalty (redevenţe);9) Anuităţile, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care RM este parte;

sumele şi despăgubirile de asigurare şi coasugurare, cu excepţia celor primite sub forma prestaţiilor de asigurări sociale şi a prestaţiilor (indemnizaţiilor) , inclusiv primite în baza acordurilor (convenţiilor ) interstatale; sumele şi despăgubirile de asigurare şi coasugurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii.

10) Venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor când formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului;

11) Dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sunt specificate ca neimpozabile în legile prin care se stabilesc aceste plăţi;

12) Sumele obţinute în urma acordului de neangajare în activitatea de concurenţă;13) Dividendele obţinute de la un agent economic (cu excepţia dividendelor obţinute

de către persoanele fizice rezidente, care nu practică activitate de întreprinzător, de la agenţi economici rezidenţi);

14) veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de despăgubire pentru venitul ratat, precum şi ca urmare a reţinerii arvunei sau restituirii arvunei;

15) Alte venituri care nu au fost specificate mai sus.

Drept surse de venit neimpozabile sunt considerate:

În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit:

a) anuităţile sub forma prestaţiilor de asigurări sociale şi a prestaţiilor (indemnizaţiilor), inclusiv din bugetul de stat, specificate în legislaţia în vigoare, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare, primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii conform art.22;

b) despăgubirile primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de muncă sau în urma unei boli profesionale, de salariaţi ori de moştenitorii lor legali;

c) plăţile, precum şi alte forme de compensaţii acordate în caz de boală, de traumatisme, sau în alte cazuri de incapacitate temporară de muncă, conform contractelor de asigurare de sănătate;

d) compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu: pentru aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Parlament şi aparatul acestuia, aparatul Guvernului, în limitele şi în modul stabilite de Preşedintele Republicii Moldova, Parlament şi, respectiv, de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaţilor agenţilor economici legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, în limitele stabilite de actele normative şi în modul stabilit de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în cazul depăşirii limitelor de cazare stabilite de Guvern;

d1) restituirea cheltuielilor şi plăţilor compensatorii ce ţin de executarea obligaţiilor de serviciu ale militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din organele apărării naţionale şi de ocrotire a normelor de drept, securităţii statului şi ordinii publice din contul bugetului de stat, şi anume:

- restituirea cheltuielilor la transportul militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice şi membrilor familiilor lor, al bunurilor personale ale acestora în legătură cu încadrarea în serviciu, îndeplinirea serviciului şi trecerea în rezervă (retragerea), inclusiv a cheltuielilor de transport legate de deplasare la tratament balneosanatorial, locul petrecerii concediului obligatoriu, precum şi a cheltuielilor la transportul recruţilor şi rezerviştilor chemaţi la concentrare sau mobilizare;

- indemnizaţia de transfer;

- indemnizaţia unică de instalare;

- indemnizaţia unică plătită absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt militar;

- compensaţia bănească pentru închirierea spaţiului locativ;

- compensaţia bănească pentru procurarea sau construcţia spaţiului locativ;

d2) sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul cauzat sau/şi venitul ratat ca urmare a efectuării cercetărilor arheologice pe terenurile aflate în proprietatea sau în posesia acestor persoane;

d3) sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare a unor calamităţi naturale sau tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii;

d4) sumele primite de proprietari sau deţinători pentru bunurile rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform legislaţiei;

e) bursele elevilor, studenţilor şi persoanelor aflate la învăţămînt postuniversitar sau la învăţămînt postuniversitar specializat la instituţiile de învăţămînt de stat şi particulare, în conformitate cu legislaţia cu privire la învăţămînt, stabilite de aceste instituţii de învăţămînt, precum şi bursele acordate de către organizaţiile filantropice, cu excepţia retribuţiei pentru activitatea didactică sau de cercetare, indemnizaţiile unice acordate tinerilor specialişti angajaţi la lucru, conform repartizării, în localităţile rurale;

f) pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii;

g) indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei;

h) compensaţiile nominative plătite păturilor insuficient asigurate, social vulnerabile ale populaţiei, precum şi prestaţiile de asigurări sociale, care nu sînt achitate sub formă de anuităţi;

i) patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire;

j) veniturile de la primirea gratuită a proprietăţii, inclusiv a mijloacelor băneşti, conform deciziei Guvernului sau a autorităţilor competente ale administraţiei publice locale;

k) dividendele obţinute de către persoanele fizice rezidente, care nu practică activitate de întreprinzător, de la agenţii economici rezidenţi;

l) ajutoarele primite de la organizaţii filantropice - fundaţii şi asociaţii obşteşti - în conformitate cu prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislaţiei;

m) contribuţiile la capitalul unui agent economic, prevăzute la art.55;

n) veniturile misiunilor diplomatice şi altor misiuni asimilate lor, organizaţiilor statelor străine, organizaţiilor internaţionale şi personalului acestora, prevăzute la art. 54;

o) sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituţiile medicale de stat;

p) cîştigurile de la jocurile de noroc;

p/1) cîştigurile de la acţiunile de publicitate, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 10% din indicatorul specificat la art.33 alin.(1);

q) mijloacele băneşti plătite, sub formă de ajutor material unic sau de reparare a prejudiciului, unor categorii de funcţionari publici sau familiilor acestora, în conformitate cu legislaţia;

r) ajutorul material obţinut de persoanele fizice din fondurile de rezervă ale Guvernului, ale autorităţilor administraţiei publice locale, din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei, precum şi din mijloacele sindicatelor, în conformitate cu regulamentele care prevăd acordarea unui astfel de ajutor;

s) ajutorul financiar obţinut de către sportivi şi antrenori de la Comitetul Internaţional Olimpic, premiile obţinute de către sportivi, antrenori şi tehnicieni la competiţiile sportive internaţionale, bursele sportive şi indemnizaţiile acordate loturilor naţionale în vederea pregătirii şi participării la competiţiile internaţionale oficiale;

t) ajutorul financiar obţinut de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil şi de la alte organizaţii sportive internaţionale;

u) premiul naţional al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei, arhitecturii, ştiinţei şi tehnicii, precum şi premiile elevilor şi profesorilor animatori acordate, în mărimi stabilite în actele normative în vigoare, pentru performanţele obţinute în cadrul olimpiadelor şi concursurilor raionale, orăşeneşti, municipale, zonale, republicane, regionale şi internaţionale;

v) veniturile obţinute de Administraţia zonei economice libere;

w) recompensa acordată membrilor gospodăriilor (familiilor) pentru participarea la sondajele selective efectuate de organele de statistică;

x) veniturile persoanelor fizice obţinute din activitatea în baza patentei de întreprinzător;

y) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la predarea materiei prime secundare, precum şi de la livrarea producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată;

z) veniturile obţinute în urma utilizării facilităţilor fiscale la impozitul pe venit;

z/1) sumele în mărime de 15 la sută din veniturile, pînă la impozitare, ale organizaţiilor şi întreprinderilor cooperatiste din cadrul cooperaţiei de consum repartizate fondului de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a acestor organizaţii şi întreprinderi;

z/2) mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi utilizate în conformitate cu destinaţia fondurilor;

z/3) compensaţiile pagubelor morale;

z4) venitul obţinut ca urmare a anulării majorărilor de întîrziere şi a sancţiunilor fiscale;

z5) solda bănească a militarilor în termen, a elevilor şi cursanţilor (studenţilor) instituţiilor de învăţămînt militar;

z6) veniturile obţinute ca urmare a compensării daunei materiale cauzate, în partea în care compensaţia acordată nu depăşeşte dauna materială cauzată;

z7) plata depozitelor garantate din Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, conform Legii nr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar.

Începând cu 1 ianuarie 2004 în Republica Moldova s-a implementat sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală. În conformitate cu Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002, plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, stabilite în calitate de contribuţie procentuală la salariu şi la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii sunt:

1. unităţile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;2. angajaţii unităţilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de

organizare.Conform art.5 din Legea cu privire la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă

medicală pe anul 2007, mărimea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală este stabilită în proporţie de 2,5% pentru fiecare categorie de contribuabili.Astfel, administraţia unităţilor este obligată să calculeze şi să reţină primele nominalizate în proporţie de 2,5% din fondul de retribuire a muncii şi 2,5% din salariu şi alte forme de retribuire a muncii ale angajaţilor.Trebuie de menţionat că primele de asigurare sunt considerate ca deduceri, deci venitul obţinut de către angajat se micşorează, până la impozitarea la sursa de plată, cu suma primelor calculate.

Începând cu 1.01.2005 sunt considerate ca deduceri pentru angajat şi contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii, care sunt stabilite pentru anul 2007 în mărime de 4% din salariu şi din alte forme de retribuire a muncii a angajaţilor.

Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat obligatorii nu poate depăşi plafonul de 3 salarii medii lunare pe economie. Pentru anul 2007 salariul mediu lunar pe economie constituie 2015 lei, astfel suma maximă lunară a contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat obligatorii nu poate depăşi 242 lei (2015 lei x 3 luni x 4% / 100%).

Nu se calculează CAS din următoarele venituri:a) ajutorul material, în expresie bănească sau naturală, acordat de către angajator

angajatului sau fostului angajat la locul principal de muncă;

b) ajutorul material acordat în caz de calamitate naturală şi în alte circumstanţe excepţionale, ajutorul material unic acordat prin hotărâre de Guvern sau prin decizie a autorităţii administraţiei publice locale, prin decizie a consiliului fondului republican sau a consiliului fondului local de susţinere socială a populaţiei;

c) sumele compensatorii (diurnele de deplasare şi sumele plătite în locul diurnelor, compensarea prejudiciului cauzat angajaţilor prin mutilare sau prin altă vătămare a sănătăţii în procesulmuncii), în limitele stabilite de legislaţie, cu excepţia compensaţiei pentru concediul nefolosit în caz de concediere.;

d) sumele de compensare a salariului neachitat în termen;e) indemnizaţiile plătite în caz de concediere, cu excepţia indemnizaţiei unice

stabilite conform art.25 alin.(5) din Legea serviciului public nr.443-XIII din 4 mai 1995;

f) sumele ce se constituie din valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de angajaţi sau de foştii angajaţi la locul principal de muncă, precum şi sumele ce se constituie din valoarea premiilor în obiecte şi a recompenselor băneşti primite la concursuri şi competiţii;

g) indemnizaţia plătită tinerilor specialişti din contul plătitorului de conrtibuţii pentru concediul acordat după absolvirea instituţiei de învăţămînt superior, mediu de specialitate sau secundar profesional;

h) indemnizaţia acordată pentru incapacitate temporară de muncă;i) ajutorul material acordat de organizaţiile sindicale şi patronale conform

regulamentelor lor;j) alte plăţi şi venituri specificate în anexa 5 a Legii bugetului asigurărilor sociale de

stat pentru anul 2007.

3 Impozitarea veniturilor din salariu şi alte plăţi efectuate în folosul angajatului

În categoria veniturilor obţinute de către angajat se includ:

1) Salariile;2) Sporurile la salariu;3) Prime (inclusiv cu ocazia jubileelor, sărbătorilor, etc.);4) Recompense ;5) Indemnizaţii;6) Ajutoare materiale;7) Onorarii;8) Comisioane;9) Anuităţi, care reprezintă plăţi regulate ale sumelor de asigurare, ale pensiilor sau

indemnizaţiilor.10) Dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sunt specificate ca neimpozabile;11) Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă primite din bugetul

asigurărilor sociale de stat;12) Facilităţile acordate de către patron;13) Alte achitări în folosul angajatului, cu excepţia celor specificate ca neimpozabile.

Reforma fiscală din Republica Moldova a modificat esenţial modul de impozitare al persoanelor fizice. Astfel, în categoria de venituri impozabile au nimerit practic toate veniturile obţinute de salariat la locul de muncă.

În acest context este necesar de menţionat ce reprezintă o facilitate acordată de patron.

Patron – se consideră orice persoană juridică, întreprindere individuală, gospodărie ţărănească (de fermier), precum şi persoana fizică care foloseşte forţa de muncă salariată.

Drept facilitate acordată de patron se consideră valoarea bunurilor materiale şi ne materiale acordate de către patron salariaţilor săi, precum şi efectuarea în favoarea acestora a altor plăţi, ce nu ţin de îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu a angajatului.

În componenţa facilităţilor acordate angajatului de către patron se includ:

1. Plăţile acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat.Ca plăţi acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale sunt considerate plăţile pentru achitarea din contul patronului a plăţii pentru învăţătură, tratamentul salariatului sau a unei rude a lui, întreţinerea copiilor salariatului într-o instituţie preşcolară ( sau şcolară), compensarea cheltuielilor pentru procurarea sau întreţinerea de către lucrător a locuinţei, automobilului, altor bunuri.

Exemplu : În anul 2007 întreprinderea a transferat Academiei de Studii Economice pentru studiile angajatului său în baza contractului 3900 lei: în luna august - 2000 lei şi în luna decembrie - 1900 lei. Astfel, aceste plăţi se includ de către patron în componenţa venitului brut al angajatului respectiv în lunile august şi decembrie a anului 2007.

2. Suma anulată a datoriei salariatului faţă de patron. La aceste venituri se atribuie anularea sumelor ne rambursate de ale creditelor sau împrumuturilor rambursabile, a procentelor pentru credite şi împrumuturi, altor datorii ale lucrătorului sub formă materială sau bănească;

3. Suma plătită suplimentar de patron la orice plată a salariatului pentru locuinţa acordată de către patron;

4. Suma dobânzii, obţinută ca rezultat al depăşirii ratei de bază (majorată sau diminuată cu o marjă) stabilită de BNM în luna noiembrie a anului ce precede anului fiscal de gestiune la creditele pe termen scurt, mediu şi lung, faţă de rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate de către patron salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare.

5. Cheltuielile patronului pentru darea proprietăţii în folosinţă salariatului în scopuri personale. Aici pot apărea două cazuri:

În cazul în care bunurile sunt proprietatea patronului, în calcul se iau cheltuielile acestuia, determinate în procente din baza valorică, pentru fiecare bun dat în folosinţă, în funcţie de categoria de proprietate: I categorie – 0,0082%, II – 0,0137%, III – 0,0274%, IV –0,0548% şi categoria V – 0,0822%, pentru fiecare zi de folosinţă.Exemplu : În baza cererii lucrătorului patronul a pus la dispoziţia lui pe o perioadă de 10 zile, autoturismul propriu, valoarea căruia la începutul anului fiscal este de 25 000 lei. Autoturismul este raportat la categoria IV de proprietate.

Suma facilităţii, care se include în venitul salariatului, constituie 137 lei [ ( 25 000* 10 zile * 0,0548%) / 100% ];

În cazul în care bunurile nu sunt proprietatea patronului, facilitatea se va calcula reieşind din cheltuielile acestuia pentru obţinerea dreptului de folosinţă asupra bunurilor, pentru fiecare zi de folosinţă.

6. Vărsămintele în fondurile de pensii, cu excepţia celor efectuate în fondurile de pensii calificate.

Aprecierea venitului impozabil şi calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursa de plată se efectuează prin metoda calculului cumulativ de la începutul anului fiscal sau, în cazurile când lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent – de la data angajării.

Aprecierea scutirilor acordate lucrătorului, de asemenea se efectuează prin metoda calculului cumulativ din luna următoare după luna în care a fost depusă cererea privind acordarea scutirilor.

Numărul de luni în anul fiscal, pe parcursul cărora lucrătorul se consideră angajat, în scopul impozitării, se determină:

- în cazurile când lucrătorul este angajat din anul fiscal precedent - începând cu luna ianuarie;

- în cazurile când lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal - începând cu luna următoare după luna în care el s-a angajat.

Luna pe parcursul căreia lucrătorul se eliberează, se ia în considerare la determinarea numărului de luni în anul fiscal pe parcursul cărora lucrătorul este angajat.

Scutirile la impozitul pe venit, reţinut din salariu (inclusiv prime şi facilităţi), se acordă la locul de muncă de bază lucrătorilor rezidenţi ai Republicii Moldova.

Locul de muncă de bază se consideră întreprinderea (inclusiv întreprinderea individuală şi gospodăria ţărănească (de fermier)), instituţia, organizaţia la care, conform legislaţiei în vigoare, se ţine evidenţa carnetului de muncă al lucrătorului.

În scopul determinării venitului impozabil, a sumei scutirilor şi

numărului de luni de la începutul perioadei de când lucrătorul se consideră

angajat, precum şi calculării impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la

sursă din plăţile salariale (inclusiv prime, facilităţi etc.) patronul deschide

pentru fiecare lucrător angajat al său Fişa personală de evidenţă a veniturilor

sub formă de salariu şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului

pe anul gestionar, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi (în

continuare – Fişa personală).

Fişa personală se completează de către patron anual de la începutul

fiecărui an fiscal sau, în caz dacă lucrătorul s-a angajat la serviciu pe

parcursul anului fiscal, - de la data angajării.

4 Impozitarea veniturilor, altele decât plăţile salariale După cum s-a menţionat mai sus, în afară de veniturile obţinute la locul de muncă

de bază persoana fizică are dreptul să obţină venituri şi din alte surse ( dobânzi, creşteri de capital, royalty, venit din chirie, acordarea diverselor servicii, ş.a.). Aceste surse de venit au devenit impozabile după întrarea în vigoare la 1 ianuarie 1998 a Titlului II a Codului Fiscal “ Impozitul pe venit”.

În continuare vom evidenţia unele particularităţi de impozitare a veniturilor, altele decât salariul, referindu-ne la acele venituri care au o pondere mai semnificativă în totalul veniturilor persoanelor fizice.

a) Impozitarea veniturilor din creştere de capital.Persoanele fizice pot obţine acest tip de venit în cazurile când efectuează

operaţiuni cu activele de capital. Ca active de capital se consideră:

a) Acţiunile şi alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător;b) Titlurile de creanţă;c) Proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, care este vândută la un

preţ ce depăşeşte baza ei valorică ajustată;d) Terenurile;e) Opţionul la procurarea sau vânzarea activelor de capital.

Operaţiunile legate de activele de capital se referă la vânzarea, schimbul sau alte forme de înstrăinare a activelor de capital.

Creştere de capital se consideră excedentul sumei încasate în rezultatul vânzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital în raport cu baza valorică a acestor active.

Pierdere de capital suportată în urma vânzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital se consideră excedentul bazei valorice a acestor active în raport cu venitul obţinut.

Baza valorică a activului de capital este suma achitată de cetăţean pentru procurarea lui (este identică cu suma încasată de proprietarul precedent al activului de capital ca urmare a vânzării, schimbului sau altui mod de înstrăinare a lui) sau suma cheltuielilor suportate de cetăţean pentru crearea acestui activ de capital.

În toate cazurile baza valorică a activelor de capital se reduce cu mărimea uzurii, epuizării sau altor modificări fizice ale activelor de capital, care reduc preţul lor de piaţă şi se majorează cu mărimea recondiţionărilor sau altor modificări fizice, care majorează preţul lor de piaţă. Baza valorică redusă sau majorată în acest mod se numeşte baza valorică ajustată.

Suma creşterii de capital în scopul impozitării este egală cu 50% din suma excedentului creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal de gestiune.

Acest tip de venit în Republica Moldova se întâlneşte mai des la vânzarea imobilului şi a terenurilor. Posibilitatea privatizării imobilului şi a terenurilor a creat premise pentru dezvoltarea pieţei imobilului. Astfel, o bună parte a populaţiei efectuează

tranzacţii de vânzare – cumpărare a imobilului, obţinând venit sub formă de creşteri de capital.

Pentru persoanele fizice sunt prevăzute facilităţi la vânzarea locuinţei de bază, deoarece în cazul privatizării locuinţei preţul ei este stabilit de către Biroul de inventariere tehnică. Deseori preţul imobilului se subevaluează şi în acest caz persoana fizică la vânzarea locuinţei ar obţine o creştere de capital destul de mare, deoarece preţul de piaţă al imobilului cu mult depăşeşte preţul stabilit de BIT.

Conform articolului 41, Titlui II al Codului Fiscal, mărimea creşterii de capital, supusă impunerii, pentru orice locuinţă se micşorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează după anul 1997, pe parcursul cărora contribuabilul a fost posesorul acestei proprietăţi şi a folosit-o ca locuinţă de bază. Dar, totodată, nu se permite deducerea pierderilor de pe urma vânzării sau schimbului proprietăţii care a servit drept locuinţă de bază.

Exemplu : Cetăţeanul A în anul 2006 a efectuat o tranzacţie cu cetăţeanul B, în rezultatul căreia i-a oferit un apartament cu 2 odăi (baza valorică ajustată este de 65 000 lei, iar preţul de piaţă este de 95 000 lei) în schimbul unui apartament cu 1 odaie (baza valorică ajustată este de 40 000 lei, iar preţul de piaţă – 67 000 lei) şi o sumă de 30 000 lei.

În acest caz creşterea de capital se determină în felul următor:

Pentru cetăţeanul A : suma încasată = 97 000 lei (67 000 + 30 000)

Baza valorică ajustată a activului transmis = 65 000

Creşterea de capital = 32 000 lei (97 000 – 65 000)

Reieşind din faptul că activul transmis constituie pentru cetăţeanul A locuinţă de bază din anul 2003, atunci utilizând facilitatea avem creşterea de capital 2 000 lei ( 32 000 – 10 000pentru anul 2003 – 10 000 pentru anul 2004 – 10 000 pentru anul 2005).

Pentru cetăţeanul B: suma încasată =95 000 lei

Baza valorică ajustată a activului transmis = 40 000

Creşterea de capital = 25 000 lei(95 000 – 40 000 –

30 000)

Deci, în rezultatul tranzacţiei persoana A a obţinut o creştere de capital în mărime de

2 000 lei, dintre care numai 1 000 lei (50%) constituie venit impozabil. Persoana B a obţinut o creştere de capital în mărime de 25 000 lei, dintre care numai 12 500 lei (50%) constituie venit impozabil.

Venitul impozabil obţinut din operaţiunile cu activele de capital se include în venitul total la finele anului de gestiune pentru a se calcula obligaţia fiscală a contribuabilului în Declaraţia persoanei fizice privind impozitul pe venit.

b) Impozitarea veniturilor din royalty şi dobânzi

Dobândă, venit sub formă de dobândă – reprezintă orice venit obţinut conform creanţelor de orice fel (indiferent de modul întocmirii), inclusiv veniturile de la depunerile băneşti, veniturile obţinute în baza unui contract de leasing financiar.

Royalty (redevenţă) – este un venit ce reprezintă o recompensă regulată (plată), obţinută de la darea în folosinţă a activelor nemateriale sau din dreptul de folosinţă a acestora, precum şi din dreptul de folosinţă a resurselor naturale.

Ca exemplu de venituri sub formă de royalty pot servi onorariile sau alte venituri plătite autorilor de cărţi, articole pentru dreptul de a le publica sau pentru cedarea dreptului de autor ş.a.

În conformitate cu articolul 89 al Codului Fiscal fiecare plătitor de dobânzi şi royalty este obligat să reţină şi să achite la buget ca parte a impozitului o sumă egală cu:

15 la sută - din sumele dobânzilor şi royalty, achitate în folosul persoanelor fizice rezidente, cu excepţia întreprinderilor individuale şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier);

Exemplu 7: Cetăţeanul Donos Petru a cedat dreptul de a publica un manuscris editurii “Timpul” pentru care a primit un onorariu în sumă de 2500 lei. Onorariul dat se consideră venit sub formă de royalty şi se impozitează la sursa de plată cu 15%. Astfel, editura “Timpul” in momentul plăţii onorariului va reţine un impozit în sumă de 375 lei (2500 x15%), iar cetăţeanul Donos va primi la mână o sumă de 2125 lei.

Codul Fiscal prevede facilităţi la plata impozitului şi anume, nu se efectuează reţineri din plăţile făcute în folosul persoanelor fizice în vârstă de 60 de ani şi mai mult dacă acesta prezintă plătitorului un document care atestă vârsta lor.

Conform Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal nu se impozitează:

1. până la 1 ianuarie 2010 dobânzile persoanelor fizice rezidente (cu excepţia celor înregistrate într-o formă de organizare juridică a activităţii de întreprinzător) de la depozitele bancare, valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sânt instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare, precum şi de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor amplasate pe teritoriul RM;

2. până la 1 ianuarie 2015 dobânzile de la hîrtiile de valoare de stat.

c) Impozitarea altor plăţi în folosul rezidentului

Conform articolului 90 al Codului Fiscal există un şir de servicii pe care le desfăşoară persoana fizică rezidentă şi pentru care se reţine un impozit în mărime de 5% la sursa de plată. Aceste servicii sunt:

darea în arendă(cu excepţia terenurilor agricole) leasing, locaţiune, cu deducerea costului bunului, în cazul leasingului şi arendei financiare.

servicii de publicitate (reclamă): publicitatea (reclama) prin intermediul publicaţiilor periodice, la radio şi televiziune, publicitatea (reclama) exterioară şi pe mijloacele de

transport, în locurile de desfăşurare a manifestaţiilor cultural-teatrale şi sportive, alte genuri de publicitate (reclamă);

servicii de audit: organizarea, restabilirea şi ţinerea evidenţei contabile, întocmirea rapoartelor financiare şi a declaraţiilor fiscale, estimarea situaţiei financiare, analiza activităţii economico-financiare, organizarea evidenţei computerizate, evaluarea patrimoniului, asistenţa în domeniul impozitării şi gestiunii; asistenţa juridică în problemele de activitate economico-financiară;

servicii de management, marketing, consultanţă: elaborarea de noi concepţii de gestiune, prospectarea pieţei, a cererilor şi necesităţilor reale ale cumpărătorului, cercetarea şi prognoza pieţei interne şi mondiale de mărfuri, servicii, elaborarea de noi tehnologii, elaborarea studiilor de fezabilitate pentru obiectivele de colaborare internaţională, crearea întreprinderilor mixte etc.;

servicii de protecţie şi pază a persoanelor şi bunurilor, prestate de către organizaţiile şi persoanele care practică activitate de depistare-protecţie, conform legislaţiei;

servicii ce ţin de instalarea, exploatarea şi reparaţia tehnicii de calcul, a utilajului de comunicaţie şi de reţea, a mecanismelor periferice, servicii de prelucrare a datelor, creare şi întreţinere a bazelor de date şi alte servicii de informatică;Din anul 2006 se impozitează cu 10% la sursa de plată:

cîştigurile de la acţiunile de publicitate; veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de

întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, leasing etc.) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare.

Aceste venituri nu se includ în venitul brut al contribuabilului la prezentarea Declaraţiei pe venit.

5 Modalitatea de declarare a veniturilor de către persoanele fizice

Metoda declarării veniturilor este practicată în majoritatea ţărilor, unde se aplică metoda de globalizare a veniturilor. Obligaţiunea de declarare a veniturilor apare din cauza că există mai multe surse de venit, iar pentru fiecare tip de venit se aplică diferite cote. În aceste condiţii, globalizând veniturile la finele anului de gestiune şi aplicând cotele impozitului pe venit stabilite de legislaţie, obţinem situaţia când contribuabilul trebuie să mai achite suplimentar impozit pe venit, sau a efectuat o supraplată a impozitului.

În Republica Moldova prezentarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit se efectuează în baza articolului 83 al Codului Fiscal începând din 1.01. 1998. Prin prevederile Codului Fiscal s-a stabilit modalitatea impozitării anuale a veniturilor cetăţenilor, păstrând la sursa de plată impozitarea preventivă lunară a salariului şi a altor venituri obţinute de cetăţeni.

În prezent reglementarea prevederilor privind declararea veniturilor de către persoanele fizice se efectuează, pe lângă articolul 83 al Codului Fiscal, titlul II “Impozitul pe venit”, şi de Instrucţiunea cu privire la prezentarea de către persoanele fizice a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit.

Conform Codului Fiscal dreptul de a prezenta Declaraţia pe venit o au toţi contribuabilii, dar sunt obligaţi numai următoarele categorii de cetăţeni:

1. persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului;

2. persoanele fizice rezidente (cetăţeni al Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii), care nu au obligaţiunea de a achita impozitul pe venit, dar care pe parcursul anului fiscal:

a) obţin venit impozabil din surse altele decât salariul, care depăşeşte suma scutirii personale de 5400 lei pe an;

b) obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 21 000 lei pe an, cu excepţia persoanelor fizice care au obţinut un astfel de venit la un singur loc de muncă;

c) obţin venituri impozabile atît sub formă de salariu, cât şi din orice alte surse, a căror sumă totală depăşeşte 21 000 lei pe an;

d) intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară. În acest caz contribuabilul prezintă Declaraţia pe întreaga perioadă a anului de gestiune cât a fost rezident;

e) administrează succesiunea proprietarului decedat.

Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă până la data de 31 martie a anului următor după anul fiscal de gestiune.

Legislaţia fiscală prevede o procedură de restituire a impozitului pe venit constatat ca supraplată, dar în cazul în care contribuabilul a îndreptat suma impozitului reţinut şi achitat în plus spre achitarea datoriilor la alte impozite sau în contul achitării impozitului pe venit pe perioada următoare, suma impozitului spre rambursare se micşorează cu sumele menţionate, iar spre restituire se îndreaptă numai diferenţa pozitivă dintre sumele respective.

În cazurile cînd veniturile sînt obţinute în valută străină ele se recalculează în valută

naţională conform cursului oficial stabilit de Banca Naţională a Moldovei (BNM).

În cazurile cînd veniturile sînt obţinute în formă nemonetară ele se recalculează în unităţi

monetare.

1. Determinarea facilităţilor impozabile acordate de patron.

În RM la determinarea impozitului pe venit se i-au în considerare unele plăţi sau beneficii

care sînt acordate de patron în favoarea angajaţilor săi. Aceste plăţi şi beneficii sînt

numite de legislaţia fiscală ca facilităţi acordate de patron.

In componenta facilităţilor acordate angajatului de câtre patron se includ:

a) plăţile acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale,

precum si plăţile in favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane cu excepţia plaţilor in

bugetul asigurărilor sociale de stat si a primelor de asigurare obligatorie de stat.

Ca plaţi acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale

sânt considerate plăţile pentru achitarea din contul patronului a plăţii pentru învăţătura,

tratamentul salariatului sau a unei rude a lui, întreţinerea copiilor salariatului intr-o

instituţie preşcolară (sau şcolară), compensarea cheltuielilor pentru procurarea sau

întreţinerea de către lucrător a locuinţei, automobilului, altor bunuri etc. (vezi exemplul

1).

Exemplul 1. In anul curent întreprinderea a transferat instituţii superioare de învăţămînt

pentru studiile angajatului sau în baza contractului 6500 lei: in luna septembrie 3 000 lei

şi în luna decembrie - 3 500 lei. Astfel, aceste plăţi se includ de către patron în

componenta venitului brut al angajatului respectiv în lunile septembrie şi decembrie a

anului curent.

In cazul când patronul efectuează plăţile menţionate în favoarea unei persoane, ce nu este

angajat al lui, în baza unui contract civil sau altui acord (înţelegere), impozitul se retine în

modul prevăzut de pct.61 al Instrucţiunii nr. 14 din 19.12.2001 cu privire la reţinerea

impozitului la sursa de plată , adică 5%.

b) suma anulată a datoriei salariatului faţă de patron. La aceste venituri se atribuie

anularea sumelor nerambursate de salariat ale creditelor sau împrumuturilor

rambursabile, a procentelor pentru credite si împrumuturi, altor datorii ale lucrătorului

sub forma materială sau băneasca;

c) suma plătită suplimentar de patron la orice plata a salariatului pentru locuinţa acordata

de către patron;

d) suma dobânzii, obţinută ca rezultat al depăşirii ratei de baza (majorata sau diminuata

cu o marja) stabilita de BNM in luna noiembrie a anului ce precede anul fiscal de

gestiune la creditele pe termen scurt, mediu si lung (rotunjite pînă la următorul procent

întreg), faţă de rata dobînzii calculata pentru împrumuturile acordate de către patron

salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare (vezi exemplul 2).

Venitul de la acordarea creditului sau împrumutului se calculează conform următoarei

formule:

F = S x((Rb-Rp)/100)/365zile* N,

unde F - suma facilitaţii, acordate de către patron;

S - suma împrumutului;

N - numărul de zile în luna pe parcursul cărora lucrătorul s-a folosit de împrumut;

R b - rata dobânzii stabilita de BNM la creditele pe termen scurt, mediu si lung (rotunjite

pînă la următorul procent întreg) in luna noiembrie a anului calendaristic precedent anului

fiscal de gestiune;

R p - rata dobânzii calculata pentru împrumutul acordat de către patron.

Exemplul 2. D-l Vasilachi S este angajat al unei bănci comerciale. În baza unui contract

de împrumut încheiat între banca comercială D-l Vasilachi la data de 15 ianuarie a

anului curent i s-a acordat un împrumut fără dobândă în suma de 48000 lei, pe un

termen de 24 luni. Rambursarea împrumutului se va efectua lunar în ultima zi a lunii în

mărime de 2000 lei. Rata dobânzii la creditele pe termen mediu si scurt stabilita de BNM

in luna noiembrie a anului precedent, constituie 12,3 % (rotunjita pînă la următorul

procent întreg – 13 %).

In acest caz suma facilităţii acordate de patron lucrătorului, care se include în

componenţa venitului lui brut, se calculează in modul următor:

- pentru luna ianuarie (15.01.-31.01.) –16 zile :

(48000 x (13 - 0)/100 /365 zile*16zile = 273,53 lei ;

- pentru februarie :

(48000-2000) x (13 - 0)/100 /365 zile*28zile = 458,74 lei ;

In scopul calculării integrale a impozitului pe venit sumele de 273,53 lei si 458,74 lei se

includ in venitul brut al lucrătorului respectiv in lunile ianuarie si februarie a anului

curent.

In lunile ulterioare suma facilitaţii se calculează in mod analogic ţinând cont de sumele

rambursate in contul stingerii împrumutului;

e) cheltuielile patronului pentru darea proprietăţii în folosinţă salariatului în scopuri

personale:

- în cazul în care bunurile sînt proprietate a patronului, cheltuielile acestuia, determinate

in procente din baza valorica, pentru fiecare bun dat în folosinţă, în funcţie de categoria

de proprietate prevăzută la alin.(6) al art.26 din CF: I categorie - 0,0082% , II - 0,0137% ,

III - 0,0274% , IV - 0,0548% si categoria V - 0,0822% , pentru fiecare zi de folosinţă

Exemplul 3. In baza cererii lucrătorului patronul pune la dispoziţia lui pe o perioada de

4 zile, autocamionul, care se află la bilanţul întreprinderii pentru a transporta piatră de

construcţie. Valoarea autocamionului la începutul anului fiscal este de 125 500 lei.

Autocamionulse referăla categoria IV de proprietate. Suma facilităţii, care se include in

venitul salariatului, constituie: (125 500 x 0,0548 / 100)*4=275,10 lei.

- in cazul in care bunurile nu sânt proprietate a patronului - cheltuielile acestuia pentru

obţinerea dreptului de folosinţa asupra bunurilor, pentru fiecare zi de folosinţa.

Exemplul 4. În baza cererii angajatului patronul pune la dispoziţia angajatuluiîn luna

iulie pe o perioada de 10 zile un autoturism, arendat de la un alt agent economic. Suma

lunară a plăţii pentru arenda constituie 3 000 lei. In cazul dat suma facilităţii, care se

include in venitul brut al angajatului constituie

În cazul dacă patronul dă în folosinţă angajaţilor săi proprietatea contra plata, care este

mai mică decât suma cheltuielilor patronului de la dare în folosinţă a acesteia, atunci

diferenţa dintre suma plăţii şi suma cheltuielilor de asemenea se considera facilitate

acordată de patron;

Exemplul 5 . În baza cererii angajatului patronul pune la dispoziţia angajatului contra

plată de 500 lei în luna iulie pe o perioada de 10 zile un autoturism, arendat de la un alt

agent economic. Suma lunară a plăţii pentru arenda constituie 3 000 lei. In cazul dat

suma facilităţii, care se include in venitul brut al angajatului constituie

(3 000lei : 31 zile x10 zile)-500 lei = 467,74 lei

f) cheltuielile patronului pentru achitarea primelor de asigurare benevola a lucrătorului;

g) sumele altor cheltuieli ale patronului, ce constituie venituri directe sau indirecte ale

lucrătorului.

La astfel de venituri se raporta sumele achitate din contul patronului pentru biletele de

călătorie, care se utilizează de angajat în scopuri personale, hrana, abonamente la ziare,

reviste si cărţi, transportul pînă şi de la locul de munca, compensaţia costului examenului

medical (cu excepţia cazurilor când examenul medical conform legislaţiei este obligatoriu

pentru genul de activitate a întreprinderii), tratamentului în staţionar, procurarea

medicamentelor, biletelor de tratament balneo-sanatorial si de asanare, inclusiv si la

bazele de odihna, care se afla la bilanţul patronului.

In componenta acestor venituri nu se includ mijloacele si materialele repartizate

salariaţilor, care se eliberează gratuit salariaţilor după normele stabilite si care ţin

nemijlocit de înfăptuirea măsurilor de protecţie a muncii;

h) vărsămintele in fondurile de pensii, cu excepţia celor efectuate în fondurile de pensii

calificate, prevăzute la articolele 64 al.1 si 69 ale Codului.

Acordarea scutirilor fiscale.

În RM conform CF art. 33,34,35 se acordă un minim neimpozabil, care este diferit de la o

persoană la alta în funcţie de sarcina sa socială.

Fiecare contribuabil poate avea dreptul la următoarele scutiri:

Codul

scutirii

Denumirea scutirii Anul

2007 anul 2008

anual, lei lunar, lei anual, lei lunar, lei

P personală 5400 450 6300

M personală majoră 10000 833,33 10 000

S scutire matrimonială (pentru

soţ/soţie)

5400 450 6300

N pentru persoane întreţinute 1440 120 1560

H scutirea pentru persoanele

intretinute-invalizii din

copilarie

5400 450 6300

Dreptul la scutirea personală majoră le aparţine următorilor contribuabili:

1. care s-au îmbolnăvit şi au suferit de boală actinică provocata de consecinţele avariei de

la C.A.E. Cernobîl;

2. care sînt invalizi şi s-a stabilit ca invaliditatea lor este în legătură cauzală cu avaria de

la C.A.E. Cernobîl;

3. este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut in acţiunile de

lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei Republicii Moldova, cît si în

acţiunile de lupta din Republica Afghanistan;

4. este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii

teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din

Republica Afghanistan;

5. este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I si II

6. este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

Persoana întreţinută este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al şotiei

(soţului) lui (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii si înfiaţii);

In scopul beneficierii de scutirea menţionată, persoana întreţinută trebuie să corespundă

următoarelor cerinţe:

- locuieşte împreună cu contribuabilul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la

secţia cu frecvenţa la zi a unei instituţii de învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul

anului fiscal;

- este întreţinută de contribuabil;

- are un venit ce nu depăşeşte suma de 5400 lei anual pentru anul 2007 (pentru anul

curent __________ lei).

Categoria scutirii la care are dreptul contribuabilul se obţine prin îmbinarea tuturor

codurilor scutirilor acordate.

N se înlocuieşte cu - numărul de persoane întreţinute, cu excepţia persoanelor întreţinute

– invalizi din copilărie;

H se indica de atâtea ori cîte persoane – invalizi din copilărie se afla la întreţinerea

contribuabilului.

Exemplul 6. D-l G. Enache are venituri din munca efectuată în cadrul unui agent

economic. Soţia D-lui nu este angajată în cîmpul muncii, deoarece are grijă de o

persoană întreţinută, care este invalid din copilărie. D-lui are la întreţinere 2 copii, unul

din care este invalid. Prin urmare D-l G. Enache are dreptul la următoarele scutiri:

PS1H= 5400+5400+1440+5400

Suma anuală a scutirilor pentru anul 2007 va fi egală cu 17640 lei.

Respectiv, literele categoriei vor indica scutirea personală, scutirea pentru soţ (soţie),

scutirea pentru persoana întreţinuta-invalid din copilărie, iar cifra “1” - numărul de

persoane întreţinute, cu excepţia persoanei întreţinute – invalid din copilărie.

În cazul în care contribuabilul nu are venituri din plăţi salariale pe parcursul anului

fiscal, însă obţine alte venituri din categoria celor supuse impozitării el poate beneficia de

scutiri la care are dreptul la momentul depunerii declaraţiei cu privire la impozitul pe

venit.

În cazul în care contribuabilul este angajat în cîmpul muncii şi obţine venit din salariu el

poate beneficia de scutiri la care are dreptul pe parcursul anului fiscal la locul de munca

de baza.

Locul de munca de baza se considera întreprinderea (inclusiv întreprinderea individuala

şi gospodăria ţărănească (de fermier)), instituţia, organizaţia la care, conform legislaţiei în

vigoare, se ţine evidenţa carnetului de muncă al contribuabilului.

Scutirile la locul de bază de muncă se acordă numai în baza Cererii privind acordarea

scutirilor la impozitul pe venit depusă de contribuabil patronului. În scopul determinării

mărimii si categoriei scutirii, care urmează a fi acordată contribuabilul trebuie să anexeze

la cerere documentele ce certifică dreptul la scutiri.

Tipul scutirii Categoriile

contribuabililor care

au dreptul la scutire

Documentele care

servesc drept temei

pentru acordarea

scutiri

Organele care

eliberează

documentele

respective

P Toţi cetăţenii 1. extrasul sau copia

buletinului de

identitate sau

paşaportului, care

confirma faptul că el

are domiciliul

permanent în RM, sau

autentificat de patron

(se verifica de către

patron viza de

domiciliu a

contribuabilului) sau

autentificat de notari

în cazul în care nu se

prezintă patronului

originalul

documentului pentru a

verifica copiile

2. certificatul care

confirma faptul, că

contribuabilul s-a aflat

pe teritoriul Republicii

Moldova cel puţin 183

zile pe parcursul

anului fiscal, pentru

care se acorda scutirea.

autoritatea

administraţiei publice

locale ale RM, de

organele MAI al RM,

împuternicite cu

funcţii de evidenţă a

populaţiei şi de agenţii

economici rezidenţi ai

RM

M 1. S-a îmbolnăvit si a

suferit de boala

actinica provocata de

consecinţele avariei de

la C.A.E. Cernobil

Legitimaţia

participantului la

lichidarea

consecinţelor avariei

de la C.A.E. Cernobil

şi certificatul

Consiliului de

Expertiza Medicală a

Vitalităţii (CEMV)

Ministerele,

departamentele,

direcţiile (secţiile)

militar-administrative,

de către care au fost

trimise aceste

persoane pentru

lichidarea avariei de la

C.A.E. Cernobil, şi

CEMV

2. Invalid şi s-a stabilit

ca invaliditatea sa este

în legătură cauzala cu

avaria de la C.A.E.

Cernobil

Legitimaţia de

pensionar cu indicarea

cauzei invalidităţii

Direcţiile teritoriale de

asistenţă sociala si

protecţia familiei, alte

organe împuternicite

3. Părintele sau şotia

(şotul) unui participant

căzut in acţiunile de

lupta pentru apărarea

integrităţii teritoriale si

independentei RM, cît

şi în acţiunile de lupta

din Republica

Afghanistan

Legitimaţia care

confirma dreptul la

înlesniri

Direcţiile (secţiile)

militar-administrative

4. Părintele sau şotia

(soţul) unui participant

dat dispărut în

acţiunile de lupta

pentru apărarea

integrităţii teritoriale si

independentei RM, cît

şi în acţiunile de lupta

din Republica

Afghanistan

Legitimaţia care

confirma dreptul la

înlesniri

Direcţiile (secţiile)

militar-administrative

5. Invalid ca urmare a

participării la acţiunile

de lupta pentru

apărarea integrităţii

teritoriale si

independentei RM,

precum şi în acţiunile

de lupta din Republica

Afghanistan

Legitimaţia de




asistenta sociala si

protecţia familiei

6. Invalid de război Legitimaţia de





protecţia familiei

7. Invalid din copilărie Legitimaţia de


gradului invalidităţii



protecţia familiei, sau

alte organe de stat

abilitate cu dreptul de

a elibera legitimaţia

respectiva

8. Invalid de gradul I

sau II

Legitimaţia de


gradului invalidităţii



protecţia familiei

9. Pensionar – victimă

a represiunilor

politice, ulterior

reabilitată

Legitimaţia de

pensionar şi

certificatul de

reabilitare

Primăriile

municipiilor, oraşelor,

comunelor, satelor,

precum si alte organe

împuternicite

S extrasul sau copia

buletinului de

identitate sau

paşaportului soţului

(soţiei)

copia certificatului de

căsătorie, care confirma ca

lucratorul se afla in

relatii de casatorie, si

confirmarea sotiei

(sotului) ca ea (el) nu

cere scutirea personala

(scutirea personala

majora) in anul fiscal

pentru care este ceruta

scutirea pentru sot

(sotie) (confirmarea se

scrie in mod liber);

persoana întreţinută

este un descendent al

contribuabilului

copia sau extrasul din

adeverinţa de naştere

sau certificatul de

înfiere a persoanei

întreţinute


buletinul de identitate

sau paşaportul

persoanei întreţinute

sau certificatul care

confirma ca ea

locuieşte împreună cu

contribuabilul;

autorităţii


locale ale RM,

certificatul care

confirma ca persoana

întreţinuta îşi face

studiile cu frecventa la

zi şi venitul anual nu

instituţia de

învăţămînt, în cazul în

care descedentul nu


contribuabilul

depăşeşte 5400 lei

pentru anul 2007

(________pentru a.c.)

persoana întreţinută

este un descendent al

soţiei (soţului)

contribuabilului:

suplimentar la

documentele indicate

în cazul cînd persoana

întreţinută este

descendentul

contribuabilului se

prezintă copia sau

extrasul din certificatul

de căsătorie al

contribuabilului, care

confirma ca el se afla

in relaţii de căsătorie

cu persoana care este

ascendent al persoanei

întreţinute

persoana întreţinuta

este un ascendent al

contribuabilului


adeverinţa de naştere

sau certificatul de

înfiere a lucrătorului,

care confirma ca


este un ascendent

(înfietor) al

lucrătorului;

- copia sau extrasul din

buletinul de identitate

sau paşaportul

persoanei întreţinute

sau certificatul, care

confirmă că ea


lucrătorul;

autoritatea


locale ale RM


este un ascendent al

şotiei (soţului)

contribuabilului

suplimentar la


în cazul cînd persoana

întreţinută este

ascendentul

contribuabilului se

prezintă copia sau

extrasul din certificatul

de căsătorie al

contribuabilului, care

confirma ca el se afla

in relaţii de căsătorie

cu persoana care este

ascendent al persoanei

întreţinute

Hsuplimentar la


pentru persoanele

întreţinute în mod

obişnuit se prezintă

legitimatia de invalid a

persoanei întreţinute,

Directiile teritoriale de


protectia familiei.

Copiile documentelor sau extrasele din documentele originale, anexate la Cerere trebuie

sa fie autentificate obligatoriu de către patron sau organul notarial.

Contribuabilul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat sa prezinte anual

patronului Cererea si copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia

cazurilor când angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la careva

scutiri. Copiile (extrasele) documentelor contribuabilului prezentate anterior se compară

de către patron până la începutul fiecărui an fiscal cu originalele, cu scopul de a verifica

dacă nu au intervenit careva schimbări în acestea.

Fără a depune Cererea, anual angajatul trebuie sa prezinte documentele ce sunt cu un

termen de valabilitate limitat, spre exemplu: certificatul de confirmare pentru persoanele

care îşi fac studiile la instituţiile de învăţământ, confirmarea sotiei (sotului) privind

transmiterea scutirii etc.

In cazurile, cind:

a. contribuabilul n-a prezentat Cererea

b. n-a indicat corect în Cererea prezentata careva scutiri la care pretinde,

c. n-a anexat la Cerere documentele justificative,

d. îşi retrage Cererea,

el nu pretinde la scutiri, iar patronul calculează şi reţine impozitul din veniturile

îndreptate spre achitare fără acordarea scutirilor.

Dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul

contribuabilul sau intervin careva modificări in datele generale privind angajatul

(modificarea numelui, codului fiscal, domiciliului permanent etc.), acesta este obligat să

prezinte patronului, în termen de 10 zile de la data când a avut loc schimbarea, o nouă

Cerere semnată de el, anexând la ea documentele justificative corespunzătoare.

Noua Cerere se prezintă pe parcursul anului fiscal în cazurile când contribuabilul:

- obţine dreptul la scutiri sau a decis sa beneficieze de scutirile la care are dreptul, însă

de care nu a beneficiat pînă la prezentarea Cererii noi;

- pierde dreptul (sau renunţă benevol) la scutirea pentru soţ (soţie) sau scutirile pentru

persoanele întreţinute;

- obţine (sau pierde) dreptul la scutirea personala majoră de 10 000 lei;

- schimbă numele sau si/sau codul lui fiscal;

- schimbă domiciliul său permanent.

Noua Cerere depusă de contribuabil trebuie sa conţină informaţia referitoare numai la

scutirile, la care s-a păstrat dreptul, şi informaţia referitoare la scutirile suplimentare la

care a obţinut dreptul.

În toate cazurile scutirile se acorda sau se anulează din luna următoare, după luna în care

este depusă sau retrasă Cererea

Exemplu . D-l E. Tătaru este angajat din anul precedent. Pâna la inceputul anului fiscal

2007 D-lui a depus Cererea privind acordarea scutirii personale(P). Pe data de 13

martie angajatul a depus o nouă Cerere, în care a cerut scutirea personală şi scutirea

pentru soţie(PS), iar pe data de 20 august 2007 el a depus Cererea, în care a cerut

scutirea personală, scutirea pentru soţie şi scutirea pentru o persoană întrţtinuă (PS1).

Scutirile la locul de muncă vor fi acordate în modul următor:

Perioada Nr. de

luni

Scutirea lunară Scutirea pe perioada

menţionată

ianuarie – martie 3450

450*3=1350

aprilie-august 5 450+450=900 900*5=4500

septembrie-

decembrie

4 450+450+120=1020 1020*4=4080

Total scutiri acordate 9930

Dacă contribuabilul pierde integral dreptul la scutiri, din motivul că a pierdut statutul de

rezident, el este obligat să prezinte patronului, în termen de 10 zile de la data când au

avut loc aceste schimbări, o cerere în forma liberă privind retragerea Cererii depuse

anterior. Această cerere se depune şi în cazurile, când contribuabilul renunţă benevol la

toate scutirile.

Prezentarea conştientă de către contribuabil în Cerere şi în documentele care confirma

dreptul la scutiri a unor informaţii false sau care induc în eroare atrage după sine

aplicarea amenzii şi răspunderea penală în conformitate cu legislaţia.

Angajatul care nu şi-a folosit în anul fiscal precedent scutirile la care a avut dreptul, din

cauza neachitării de către patron a salariului, aceste scutiri se acorda la data achitării

restanţelor la salariu numai în baza Cererii depuse de el.

Suma scutirilor nefolosite pe parcursul anului fiscal se trec în contul scutirilor pentru

următorul an fiscal în cazurile cînd:

- suma scutirilor nefolosite este mai mare decât suma salariului calculat si neachitat - în

limita, ce nu depăşeşte mărimea salariului neachitat;

- suma scutirilor nefolosite este mai mica decât suma salariului calculat si neachitat – în

limita sumei totale a scutirilor nefolosite.

În cazul în care:

e. suma totală a scutirilor folosite pe parcursul anului fiscal gestionar la locul

de muncă de bază şi celor trecute, în baza cererii angajatului, în contul

anului fiscal următor celui de gestiune este mai mică decât suma scutirilor

la care contribuabilul (salariatul) are dreptul conform legislaţiei şi

persoana obţine alte venituri decât cele primite la locul de muncă de bază,

f. contribuabilul nu are venituri din plăţi salariale pe parcursul anului fiscal,

însă obţine alte venituri din categoria celor supuse impozitării

atunci el poate beneficia scutiri pe deplin în baza Declaraţiei persoanei fizice cu privire

la impozitul pe venit depuse pentru anul respectiv.

Particularităţile calculării impozitului pe venit pentru persoanele care practică activitate de întreprinzător

Subiecţii şi obiectul impunerii

Subiecţi ai impunerii fiscale se consideră:

1. Agenţii economici-rezidenţi ce obţin venituri din RM şi din străinătate;

2. Agenţii economici-nerezidenţi ce obţin venituri din RM. (art. 13).

1. La impozitul pe venit pentru persoane juridice obiectul impunerii fiscale îl

constituie venitul brut, care cuprinde: (art. 14)

a) venitul obţinut din toate sursele de venit din RM

b) venitul obţinut din orice sursă de venit de peste hotarele RM (din

străinătate).

La impozitul pe venitul persoanelor juridice se utilizează sistemul cotelor proporţionale.

Cotele impozitului se modifică din an în an. Şi se urmăreşte tendinţa de descreştere a lor.

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

32% 28% 25% 22% 20% 18% 15% 15% 15 %

Venituri impozabile şi neimpozabile.

La venituri impozabile pentru rezidenţi se referă: (art. 18)

- venitul din activitatea de întreprinzător;

- venitul din chirie(arenda);

- creşterea de capital

- dobînda

Dobândă - orice venit obţinut conform creanţelor de orice tip (indiferent de modul

întocmirii), inclusiv veniturile din depunerile băneşti. Venitul sub formă de dobândă

poate fi obţinut în urma:

- Acordării împrumuturilor

- Depunerii mijloacelor băneşti în conturile de depozit şi alte conturi bancare;

Venitul cuprinde toată suma dobânzilor primite, indiferent de forma primirii: au fost

capitalizate (de exemplu, la depozite) sau au fost îndreptate la achitarea unor datorii.

- venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic după

expirarea termenului de prescripţie (obligaţiunile privind facturile

comerciale), cu excepţia cazurilor când formarea acestei datorii este o

urmare a insolvabilităţii contribuabilului, declarată prin decizia instanţei

judecătoreşti

Ex. care nu este plătiotare de TVA în sumă de 15000 lei. SRL Codru nu a achitat datoria faţă de SA „Globstar”timp de 2 ani. Atunci aceste 15000lei urmează să fie trecute la venituri pentru a fi impozitate.

- Dividendele obţinute;

Dividend se consideră orice plată efectuată de o persoană juridică în folosul

acţionarului acestei persoane juridice, în conformitate cu cota sa de participate, cu

excepţia dividendelor sub formă de acţiuni şi a plăţilor efectuate în cazul lichidării

complete a întreprinderii.

- Sumele obţinute din acordurile de neangajare în activitatea de concurenţă.

Ex. Acest tip de venit se obţine de către contribuabil de la concurenţii (partenerii) săi pentru limitarea sau încetarea activităţii de întreprinzător (conform unui acord încheiat).

- Alte venituri

La venituri impozabile pentru nerezidenţi se referă: (art. 71)

- dobînzile pentru creanţele unui agent economic rezident;

- dividende achitate de un agent economic rezident

- venitul din chirie(arenda);

- creşterea de capital;

- royalty;

- alte venituri;

Reglementări privind veniturile:

La venituri neimpozabile pentru persoanele ce practică activitatea de antreprenor se

referă:

- sumele şi despăgubirile de asigurare (art. 22 CF)

- contribuţiile la capitalul social al unui agent economic

- Dobînzile de la hirtiile de valoare de stat (HVS) emise în RM (art 24

Legea pentru punerea în aplicare a titlurile I şi II ale CF)

- Penalitaţile si amenzile anulate calificate de actul legislativ drept

neimpozabile

- Venitul obţinut din neachitarea datoriei de către agentul economic în

cazul insolvabilitaţii agentului economic. (art. 18 CF)

- altele

Particularităţi în determinarea unor venituri

Conform art. 21:

1. Veniturile obţinute sub formă nemonetară se evoluează la preţurile de piaţă.

2. Veniturile obţinute în valută străină se recalculează în valută naţională la cursul

oficial de schimb stabilit de BNM la data tranzacţiei.

3. În cazurile cînd există datorii sau creanţe în valută străină la sfîrşitul perioadei fiscale

ele se recalculează la cursul BNM la data de 31 decembrie şi se determină veniturile sau

pierderile de la tranzacţiile în valută, care se iau în consideraţie la determinarea

impozitului.

4. Donaţiile făcute de contribuabil se consideră pentru el drept venit impozabil (art. 42)

în mărimea:

a. suma mijloacelor băneşti donate

b. valoarea bunului donat ce reprezintă mărimea maximă dintre baza valorică ajustată şi

preţul de piaţă la momentul donării.

5. Sumele restituite ale datoriilor compromise sau ale pierderilor fiscale deduse anterior din

venit se includ în venitul brut al contribuabilului în anul fiscal în care aceste sume au fost

încasate. (art. 48).

Deducerile, reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale.

Pentru determinarea venitului impozabil este necesar de a clarifica care dintre cheltuielile

efectuate de către persoana juridică se permit spre deducere din venitul brut.

Se deduc cheltuielile ordinare si necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe

parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător (art. 24).

Cheltuielile ordinare şi necesare rezultă din profilul de activitate a agentului economic.

Unele tipuri de cheltuieli pentru unii agenţi economici pot fi determinate ca cheltuieli

ordinare şi necesare, iar pentru alţi agenţi economici cheltuieli, care nu sunt recunoscute

în scopuri fiscale.

Se cunosc trei grupuri de cheltuieli efectuate de agenţi economici:

1. care se permit spre deducere în cuantum total

a. salariu şi premii din fondul de salariu calculate personalului

b. contribuţii pentru asigurările sociale de stat

c. contribuţii pentru asigurarea obligatorie în medicină

d. cheltuieli pentru consumul de energie, combustibil, gaze, apă, etc.

e. Cheltuieli privind chiria

f. Cheltuieli administrative (poştale, telefonice, de birou etc.)

g. Impozite şi taxe (cu excepţia impozitului pe venit

h. Cheltuieli privind paza, tehnica securităţii, protecţia mediului înconjurător.

i. Etc.

2. care se permit spre deducere în mărime limitată

a. uzura MF (diferenţa de metode de calculare a uzurii; autoturismele cu

valoarea mai mare de 100mii lei) (art. 26,27)

b. cheltuielile de reparaţie a MF în mărime de 15% de la valoarea lor. ( art. 27

pct.8)

c. amortizarea activelor nemateriale; (art. 28)

d. cheltuieli de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a persoanelor juridice în

limita normelor şi normativelor stabilite de Guvern

e. donaţiile făcute în scopuri filantropice în mărime de 10% din venitul

impozabil (art. 36)

f. cheltuielile documentar neconfirmate în mărime de 0,1 % din venitul

impozabil

g. datoriile dubioase, care şi-au pierdut valoarea, a devenit nerambursabilă şi s-a

format în cadrul activităţii de întreprinzător (art.31)

h. dobânzile (art 25)

i. pierderile fiscale ale anilor precedenţi art 32

Cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe (MF)

Modul de determinare şi deducere a acestor cheltuieli este stipulat în "Regulamentul cu

privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul

impozitării".

Obiectul calculării uzurii în scopuri fiscale sunt mijloacele fixe folosite în activitatea de

întreprinzător şi supuse uzurii.

Nu se calculează uzura pentru:

- construcţiile capitale nefinisate;

- mijloacele fixe în timpul reconstrucţiei sau reutilării tehnice la suspendarea

completă a funcţionării întreprinderii;

- mijloacele fixe, care sunt conservate;

- mijloacele fixe lichidate;

- loturile de pământ;

- vitele productive şi de muncă (cu excepţia cailor de muncă);

- plantaţiile perene, care n-au intrat pe rod;

- valoarea autoturismelor mai mare de 200 000 lei. În acest caz deducerea uzurii se

limitează la suma de 200 000 lei.

Pentru calcularea uzurii toate mijloacele fixe se clasifică în cinci categorii. Fiecare

categorie a mijloacelor fixe reprezintă comasarea a mai multor grupe de mijloace fixe

similare după termenul de exploatare şi norma uzurii. Pentru fiecare categorie este

stabilită norma de uzură, care se calculează din valoarea mijlocului fix la începutul

perioadei de gestiune.

Categoria Norma uzurii, %

Termenii de exploatare,

conform clasificatorului de

MF, ani

I categorie 5 Mai mult de 40 ani

II categorie 8 De la 25 pînă la 39 ani

III categorie 10 De la 20 pină la 24 ani

IV categorie 20 De la 10 pină la 19 ani

V categorie 30 De la 1 an pînă la 9 ani

Mărimea uzurii mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulţirea

bazei valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune cu norma de uzură

respectivă.

Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se determină ca baza

valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune, majorată cu valoarea de

intrare a mijloacelor fixe nou-procurate sau create cu forţe proprii, ajustată cu suma

corectărilor şi micşorată cu suma din comercializarea lor sau cu baza valorică ajustată în

cazul donaţiei, ieşirii forţate sau lichidării.

Pentru proprietatea raportată la categoria I calcularea uzurii se efectuează pentru fiecare

obiect.

Pentru proprietatea raportată la categoriile II-V calcularea uzurii se efectuează prin

aplicarea normei de uzură la baza valorică a categoriei respective (la totalul MF din

categoria respectivă).

Calculul uzurii în scopuri fiscale se efectuează conform tabelului de mai jos

Categoria MF

Norma uzurii

Valoarea rezidual

ă la începutul

anului fiscal

Întrări de MF pe

parcursul anului

Corec-tări

Ieşiri de MF

pe parcurs

ul anului

Valoarea reziduală la

sfîrşitul anului fiscal

Uzura MF

pentru anul fiscal

respectiv

Valoarea rezidual

ă la începutul

anului fiscal

următor1 2 3 4 5 6 7=3+4+5-

68=7*2 9=7-8

I 5% 250000 17000 267000 13350 253650II 8% 59000 59000 4720 54280III 10% 86000 33200 12500 106700 10670 96030IV 20% 118000 118000 23600 94400V 30% 96000 24000 72000 21600 50400Total 550000 92200 17000 36500 622700 73940 548760

Specific pentru metoda de calculare a uzurii în scopuri fiscale este, că nu se ţine cont de

momentul întrării sau a ieşirii mijloacelor fixe din uz.

Dacă la sfîrşitul anului fiscal la o categorie oarecare de mijloace fixe nu se află nici o

proprietate sau valoarea celor rămase este mai mică de 3000 lei, atunci valoarea restantă

urmează a fi redusă.

Ex.

Categoria MF

Norma uzurii

Valoarea rezidual

ă la începutul

anului fiscal

Întrări de MF pe

parcursul anului

Corec-tări

Ieşiri de MF

pe parcurs

ul anului

Valoarea reziduală la

sfîrşitul anului fiscal

Uzura MF

pentru anul fiscal

respectiv

Valoarea rezidual

ă la începutul

anului fiscal

următor1 2 3 4 5 6 7=3+4+5-

68=7*2 9=7-8

V 30% 3640 1840 1840 1840 0

Cheltuielile de reparaţie a MF

Cheltuielile de reparaţie a MF se permit în limita de 15% de la baza valorică a grupului

respectiv la începutul anului fiscal. În caz că suma cheltuielilor de reparaţie depăşesc

15%, atunci suma ce corespunde depăşirii se capitalizează valoarea MF.

Ex. Din tabelul de mai sus avem: Valoarea oficiului a SRL Codru este de 250000lei. Pe

parcursul anului fiscal s-a efectuat reparaţie în mărime de 54500 lei. Norma de cheltuieli

constituie 37500= (250000*15%). Depăşirea normei constituie 17000=(54500-37500).

Cu suma depăşirii s-a majorat baza valorică a MF respectiv.

Cheltuielile de delegaţii

Deducerea cheltuielilor de delegaţii se efectuează în conformitate cu normativele

prevăzute Regulamentul cu privire la detaşarea în străinătate a personalului instituţiilor şi

agenţilor economici, aprobat de Hotărîrea Guvernului RM Nr. 836 din 24 iunie 2002.

Ex. S.R.L. Codru a delegat D-l Garştea in Germania pentru a încheia un contract de

colaborare cu furnizorii. Durata deplasării 4 zile. Normativele pentru cazare şi deurne

constituie 46 şi 28 Euro în zi respectiv. La reîntoarcere în ţară D-l Garştea a prezentat

decont de avans şi nota de plată la hotel de 240 euro. Normativul fiind de 46

euro/zi*4zile=184 euro. Depăşirea cheltuielilor de cazare constituie 56 euro. Cursul de

schimb al BNM este 16,35. Depăşirea cheltuielilor de cazare în valută naţională

constituie 915,60 lei. Cu această sumă urmează să fie diminuate cheltuielile

întreprinderii în scopuri fiscale.

Cheltuielile de reprezentanţă

Deducerea cheltuielilor de reprezentanţă se efectuează în conformitate cu Regulamentul

cu privire la limitarea cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din

venitul brut, aprobat de Hotărîrea Guvernului RM nr. 130 din 6 februarie 1998.

La aceste cheltuieli se atribuie:

• Cheltuielile de primire a delegaţiilor;

• Cheltuielile de încheiere a contractelor, etc.

Suma limită a cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut

reprezintă:

- 0,5% din venitul brut obţinut în urma realizării mărfurilor;

- l % din alte tipuri de venit brut fără TVA şi acci

Ex.Veniturile din vînzări ale S.R.L. Codru au costituit 4250 mii lei. Veniturile din darea

în chirie a proprietăţii 35 mii lei. Dividende de la agenţii economici nerezidenţi -14 mii

lei. Diferenţe de curs valutar 22 mii lei.

4250 mii lei*0,5%=21250 lei

(35+14+22)mii lei*1%= 710 lei

Limita cheltuielilor de reprezentanţă total 21250+710=21960lei.

Cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice se efectuează în conformitate cu

Hotărîrea Guvernului RM „Cu privire la cheltuielile privind asigurarea agenţilor

economici şi persoanelor fizice, care desfăsoară activitate de întreprinzător, permise

spre deducere din veniturile obţinute din activitatea de întreprinzător în scopuri

fiscale” Nr. 484 din 4 mai 1998.

Deducerea cheltuielilor de asigurare a persoanelor juridice se reglementează de

Regulamentul cu privire la cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice, permise spre

deducere din venitul brut aferente activităţii de întreprinzător în scopul impozitării.

Cheltuieli pentru donaţii în scopuri filantropice

Donaţiile în scopuri filantropice vor fi deduse numai în cazul în care ele pot fi confirmate

în modul stabilit prin "Regulamentul cu privire la modul de confirmare a donaţiilor

pentru scopuri filantropice" aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 489 din 04

mai 1998. Se permite de a deduce nu mai mult de 10% din venitul impozabil.

Venitul ajustat x 10%

Suma permisă spre deducere = --------------------------------

110%

Cheltuielile neconfirmate documentar

Deducerea cheltuielilor neconfirmate documentar se efectuează conform Hotărârii

Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la modul şi cuantumul de deducere a

cheltuielilor neconfirmate de contribuabil documentar”nr. 485 din 04 mai 1998

Se permite de a deduce nu mai mult de 0,1% din venitul după efectuarea ajustărilor.

Venitul ajustat x 0,1%

Suma permisă spre deducere = --------------------------------

100,1%

Reportarea pierderilor din perioadele fiscale precedente în viitor

Conform articolului 32 al Codului Fiscal, dacă pe parcursul anului fiscal cheltuielile

aferente activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al contribuabilului în anul

curent, atunci suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat în

mărimi egale pe următorii trei ani, în limita profitului obţinut.

Dacă contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mulţi ani, atunci suma acestor

pierderi se reportează în ordinea în care au apărut.

Ex.

Anul fiscal

Rezultat financiar Perioada de reportare a pierderilor fiscale

2005 2006 2007 2008

2004 -12000 -4000 -4000 -40002005 -9600 -3200 -3200 -32002006 15000 150002007 6000 60002008 10000 10000

Total report 7200 6000 3200Venit spre impozitare

- 7800 0 6800

3. care nu se permit spre deducere

a. cheltuieli personale şi familiale.

b. sumele achitate pentru terenuri şi proprietatea pe care se calculează uzura.

c. pierderile în urma vînzării sau schimbului proprietăţii efectuate între persoanele

interdependente.

d. cheltuielile ce ţin de procurarea, administrarea sau întreţinerea oricărei proprietăţi,

venitul de pe urma căreia este scutit de impozit.

e. impozitul pe venit.

f. penalităţile şi amenzile aferente tuturor impozitelor, taxelor şi altor plăţi

obligatorii la bugetul de stat şi a fondurilor extrabugetare.

g. impozitele achitate în numele altei persoane.

h. defalcările în fondurile de rezervă cu excepţia instituţiilor financiare.

i. Pierderile de capital peste creşterile de capital.

În cazurile cînd în evidenţa financiară sînt înregistrate cheltuieli din cele menţionate mai

sus, atunci în scopuri fiscale ele totalmente se exclud din cheltuieli. Prin urmare se va

majora venitul impozabil şi impozitul pe venit.

Facilităţile fiscale

Prin acordarea înlesnirilor fiscale se urmăreşte scopul de a crea condiţii privilegiate de

activitate pentru unele categorii de contribuabili, în acest mod statulsusţine agricultura,

micul business, cercetările ştiinţifice şi alte ramuri strategice ale economiei naţionale.

În categoria întreprinzătorilor ce beneficiază de înlesniri fiscale putem menţiona:

a) Întreprinderile micului business;

b) Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) GŢ;

c) Cooperativele agricole de prestări servicii;

d) Agenţii economici ce efectuează investiţii

e) Rezidenţii zonelor economice libere;

f) Autorităţile şi instituţiile publice;

g) Organizaţiile necomerciale.

Înlesnirile fiscale pentru categoriile de contribuabili specificate în punctele a), b), c) şi d)

sunt acordate în baza articolului 49 al Codului Fiscal, articolului 24 al Legii pentru

punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal

Agenţii micului business sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pe un termen de 3 ani,

în cazul când îndeplinesc următoarele condiţii:

Dacă depunece o cerere la Serviciul Fiscal de Stat;

Dispun de un număr mediu anual de salariaţi de la l la 19 persoane;

Suma vânzărilor nete anuale nu depăşeşte 3 000 000 lei;

Nu admit restanţe la bugetul public naţional

La expirarea termenului de 3 ani din momentul acordării scutirii agenţii micului business,

care obţin venit de ia comercializarea producţiei (serviciilor) proprii, au dreptul la o

reducere cu 35% a cotelor impozitului pe venit în decurs de 2 ani.

Gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) li se acordă scutire la plata impozitului pe venit pe

3 ani şi ulterior au dreptul la reducere cu 35% a cotelor impozitului pe venit pe un termen

de 2 ani cu condiţiile:

• Dacă depunece o cerere la Serviciul Fiscal de Stat;

• Dacă nu au sau au stins toate restanţele la impozitul funciar;

• Dacă au achitat impozitul funciar în termenele stabilite de legislaţia fiscală. Această

facilitate este acordată gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) fără a se ţine cont de:

- Numărul salariaţilor;

- Volumul producţiei (serviciilor prestate);

- Alte condiţii şi limitări prevăzute pentru agenţii micului business.

Cooperativele agricole de prestări servicii înfiinţate în conformitate cu art. 87 din

Legea 73-XV din 12.04.2001 Privind cooperativele de întreprinzător sunt scutite de

impozite cu condiţia că cel puţin 75% din valoarea totală a livrărilor cooperativei

constituie valoarea mărfurilor şi serviciilor livrate membrilor acestei cooperative şi

valoarea mărfurilor livrate cooperativei de către membrii acesteia (art. 49 alin. 10 al

Codului Fiscal).

Impozitarea notarilor privaţi

Impozitarea notarilor privaţi se efectuează începând cu 21 februarie 2003, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor şi completărilor la titlul II al Codului Fiscal. Astfel a fost introdus un nou capitol la titlul II din Codul Fiscal - Capitolul 10 1 “Impozitarea notarilor privaţi”.

Potrivit prevederilor articolului 691 din Codul Fiscal, activitatea notarială nu este activitate de întreprinzător şi nu cade sub incidenţa actelor normative ce reglementează această activitate. Respectiv, la aprecierea obligaţiilor fiscale privind impozitul pe venit notarii privaţi urmează să se conducă de prevederile Capitolului 101 din Codul Fiscal “Impozitarea notarilor privaţi”.

În baza articolului 692 din Codul Fiscal, subiect al impunerii cu impozitul pe venit este notarul privat. Astfel, notarii privaţi, indiferent de forma de desfăşurare a activităţii profesionale – în cadrul biroului notarial individual sau în cadrul biroului în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi notari (biroul notarilor) – sunt obligaţi să determine, să declare şi să-şi onoreze obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit aferent activităţii notariale desfăşurate.

Obiectul impunerii, în baza articolului 693 din Codul Fiscal, îl constituie venitul notarului privat. Notarii pot obţine venituri din următoarele activităţi: Autentificarea actelor juridice (testamente, procuri, contracte); Procedura succesorială notarială ţi eliberarea certificatului de moştenitor; Eliberarea certificatelor de proprietate; Certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege; Legalizarea semnăturilor de pe documente; Actele de protest al cambiilor; Prezentarea cecurilor spre plată şi certificarea neachitării lor; Efectuarea şi legalizarea traducerilor documentelor; Transmiterea cererilor persoanelor fizice şi juridice altor persoane fizice şi juridice; Alte operaţiuni care nu contravin legislaţiei.

La determinarea obligaţiilor fiscale privind impozitul pe venit notarii privaţi au dreptul de a deduce din suma venitului obţinut următoarele cheltuieli (art. 694 din Codul Fiscal): Cheltuielile aferente exercitării activităţii notariale; Cheltuielile privind asigurarea tehnico-materială a activităţii notariale; Cheltuielile de arendă a biroului notarial; Plăţile pentru serviciile personalului tehnic angajat.

Cota impozitului pe venit constituie 20% din venitul impozabil, determinat prin micşorarea venitului brut cu suma cheltuielilor permise spre deducere.

Perioada fiscală privind impozitul pe venit din activitatea notarială este luna calendaristică. Notarii privaţi, pentru determinarea obligaţiei fiscale privind impozitul pe

venit, completează lunar de sinestătător Calculul impozitului pe venit al notarului privat. Acest calcul se prezintă de către notarii privaţi la inspectoratul fiscal de stat teritorial nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale gestionare.Exemplu: Notarul Ion Rusu în luna ianuarie 2007 a obţinut un venit brut în sumă de 159 000 lei. Cheltuielile aferente perioadei date constituie:

- Cheltuieli aferente exercitării activităţii notariale = 100 000 lei;- Cheltuielile de arendă a biroului notarial = 2 000 lei;- Plăţile pentru serviciile personalului tehnic angajat = 7 000 lei.

Notarul Ion Rusu beneficiază de scutire personală de 450 lei pe lună.Venitul impozabil = venitul brut – cheltuielile permise spre deducere – suma

scutirilorVenitul impozabil = 159 000 – 100 000 –2 000 – 7 000 – 450 = 49 550 lei

Impozitul pe venit = 49 550 x 20% = 9 910 lei

Notarul Ion Rusu este obligat să prezinte Calculul la inspectoratul fiscal de stat teritorial nu mai târziu de 28 februarie 2007 şi tot până la această dată el este obligat să achite suma impozitului de 9910 lei.

Pentru anul fiscal curent, notarii privaţi urmează până la data de 31 martie a anului fiscal următor să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitate de întreprinzător în care se vor reflecta rezultatele (veniturile, cheltuielile) din activitatea profesională conform evidenţei notarilor.

Notarii privaţi care, pe lângă venitul din activitatea profesională desfăşurată, obţin şi alte venituri impozabile, prezintă la finele anului fiscal Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru perioada de gestiune. În Declaraţie notarii vor indica toate sursele de venit impozabile cu excepţia celor aferente activităţii notariale.

Modalitatea de plată a impozitului pe venit pentru persoanele care practică activitate de întreprinzător

Conform articolului 84 al Codului Fiscal, contribuabilii care obţin venit nu din munca salariată sau de la care nu se reţine la sursa de plată impozitul pe venit din dobânzi şi royalty, şi obligaţiunile fiscale ale cărora depăşeau în anul fiscal precedent suma de 400 lei sunt obligaţi să achite, nu mai târziu de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie şi 31 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu ¼ din:

1. Suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit pentru anul respectiv; sau2. Impozitul ce urma să fie plătit pentru anul precedent.

Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care sunt obligate să achite impozitul pe venit în rate, dispun de dreptul de a achita impozitul respectiv în două etape: ¼ din suma impozitului pe venit – până la 31 martie şi ¾ din această sumă – până la 31 decembrie ale anului fiscal.

Dacă contribuabilul planifică:

Să presteze servicii, din care se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată, sau Achitarea prealabilă a dividendelor, din care urmează a se reţine impozitul pe venit,

sau Obţinerea venitului din investiţii şi financiar de peste hotare, din care se va reţine

impozitul pe venit la sursa de plată, atunci la determinarea sumei impozitului pe venit ce urmează a fi achitată în rate reieşind din indicatorii prognozaţi, trebuie de luat în considerare suma impozitului pe venit aferentă reţinerii la sursa de plată pe parcursul anului fiscal.

7. Înlesnirile fiscale privind impozitul pe venit pentru persoanele care practică activitate de întreprinzător ( vezi articolul 49 din Codul Fiscal şi Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale CF)

Înlesnirile acordate pentru investiţii (art 491 CF)

Întreprinderile al căror capital social este constituit sau majorat au dreprul la

următoarele înlesniri:

Capital

social

Tipul înlesnirei Perioada Condiţia de bază de acordare a

scutirii

1 2 3 4

250 mii

dolari SUA

la reducerea cu 50%

a impozitului pe venit

5 ani

consecutivi

cel puţin 80% din suma scutirii se

repartizează pentru dezvoltarea

producţiei proprii sau în programe

de stat şi ramurale

2 mln.

dolari SUA

scutire totală 3 ani

consecutivi





5 mln.

dolari SUA


consecutivi





10 mln. scutire totală 3 ani cel puţin 25% din suma scutirii se

dolari SUA consecutivi repartizează pentru dezvoltarea



20 mln.

dolari SUA


consecutivi





50 mln.

dolari SUA


consecutivi

Rezidenţii zonei economice libere beneficiază de următoarele facilităţi privind

impozitul pe venit:

Impozitul pe venit obţinut de la vinderea mărfurilor (serviciilor) originare din

zona economică liberă prin exportul lor în afara teritoriul vamal al Republicii

Moldova se percepe în proporţie de 50 la sută din cota stabilită;

Impozitul pe venit de la activitatea rezidenţilor în zona economică liberă cu

excepţia rezultatelor obţinute de la realizarea mărfurilor (serviciilor) exportate

în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova se percepe în proporţie de 75 la

sută din cota stabilită;

Rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor un capital

echivalent cu cel puţin l mln. dolari SUA sunt scutiţi de plata impozitului pe venit

pe o perioadă de 3 ani. Această facilitate se utilizează doar la exportul mărfurilor

(serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al

Republicii Moldova.

Rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor un capital

echivalent cu cel puţin 5 mln. dolari SUA sunt scutiţi de plata impozitului pe

venit pe o perioadă de 5 ani. Această facilitate se utilizează doar la exportul

mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului

vamal al Republicii Moldova.

Conform art. 51 al Codului Fiscal sunt scutite de impozitul pe venit autorităţile şi

instituţiile publice finanţate din:

• Bugetul de stat;

• Bugetul unităţilor administrativ-teritoriale;

• Bugetul asigurărilor sociale de stat.

Conform art. 52 al Codului Fiscal organizaţiile necomerciale sunt scutite de

impozitul pe venit în cazul când activitatea lor corespunde următoarelor cerinţe:

• Sunt înregistrate în conformitate cu legislaţia;

• în documentele de constituire sunt indicate genurile de activitate concrete,

desfăşurate de această organizaţie necomercială;

• în documentele de constituire este indicată interdicţia privind distribuirea venitului

sau proprietăţii între membrii organizaţiei, între fondatori sau persoane particulare;

• întregul venit din activitatea prevăzută se foloseşte în scopul prevăzut de

documentele de constituire;

• Nu folosesc vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al

organizaţiei, fondator sau persoane particulare;

• Nu susţin propaganda politică şi nu folosesc vreo parte din venit pentru finanţarea

acesteia.

în categoria organizaţiilor necomerciale scutite de impozit pe venit se include:

• Instituţiile care activează în sfera ocrotirii sănătăţii, învăţământului, ştiinţei şi culturii;

• Organizaţiile sindicale, religioase, asociaţiile de economii şi împrumuturi ale

cetăţenilor,

• Societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor, precum şi întreprinderile create pentru

realizarea scopurilor statutare ale acestor societăţi, societăţile veteranilor şi alte asociaţii

obşteşti;

• Barourile şi uniunile avocaţilor, uniunile şi asociaţiile notarilor şi camerele notariale;

• Partidele şi alte organizaţii social-politice.

Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit

Venitul impozabil reprezintă acea mărime a venitului asupra căreia se aplică cota

impozitului pentru a fi determinat cuantumul impozitului (suma impozitului).

Pentru determinarea venitului impozabil trebuie de respectat următoarea ordine de calcul:

1. Se determină rezultatul din activitatea economică-financiară (rezultat financiar

RF )pe parcursul anului fiscal.

RF =

Venituritotale

(Clasa VI de conturi)

-

Cheltuieli totale (clasa

VII de conturi)

2. Se ajustează veniturile. Toate veniturile obţinute în evidenţa financiară sînt adaptate

prevederilor codului fiscal. Anexă nr. 1D la Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

3. Se ajustează cheltuielile. Toate cheltuielile obţinute în evidenţa financiară sînt

adaptate prevederilor codului fiscal. Anexă nr. 2D

4. Se determină rezultatul financiar ajustat (RFajust.), obţinut ca rezultat al

modificării profitului din activitatea economică-financiară cu ajustările veniturilor şi

cheltuielilor.

RFajust =

rezultatul din

activitatea economică-financiară

+Ajustările veniturilor

-Ajustările

cheltuielilor

5. Se determină cheltuielile efective de sponsorizare şi filantropice şi a cheltuielilor

documentar neconfirmate în limitele stabilite de CF, care se exclud din venitul ajustat.

6. Se determină trecerile în cont a pierderilor fiscale ale perioadelor precedente (dacă

au avut loc asemenea pierderi) permise pentru perioada fiscală curentă.

7. Se determină veniturile scutite de impozit(facilităţile acordate din venit). (Anexa 3.1

D).

8. Se determină venitul impozabil (Vimp)

Vimp = RFajust -

cheltuielile de

sponsorizare si

filantropice

-

cheltuielile documentar neconfirmat

e

-

perderile fiscale ale

anilor precedenţ

i

-

facilitaţile

acordate din venit

9. Se calculează impozitul pe venit

Impozit pe venit

= Vimp x Cota

10. Se calculează facilităţile acordate din suma impozitului pe venit.(anexa 3.3)

11. Se determină sarcina fiscală a contribuabilului la impozitul pe venit

Sarcina fiscală =Impozit pe

venit-

Facilităţile din impozit

12. Se determină trecerile în cont a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată, dacă

reţinerile respective sunt confirmate prin documentele necesare. (anexele nr. 4D şi

nr.5D). Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată cuprinde:

a. Impozitul reţinut la sursa de plată în Republica Moldova, care se trece în cont în

mărime deplină.

b. Impozitul reţinut la sursa de plată în străinătate, care se trece în cont în limita

ponderii venitului obţinut peste hotare în totalul venitului impozabil.

Ex. SRL Codru a obţinut venit investiţional în străinătate în mărime de 20 mii

lei. Venitul reţinut la sursă în ţara de origine a venitului este de 4,4 mii lei.

Venitul impozabil este de 540 mii lei. Impozitul pe venit constituie 81,0 mii lei

=(540 mii lei X 15%).

- Determinăm ponderea veniturilor obţinute în străinătate în

totalul venitului impozabil : 20000/540000 x 100%* =3,7%

- Determinăm limita impozitului pe venit achitat în

străinătate, care poate fi trecut în cont la plata impozitului în

RM: 81000*3,7%=2997 lei

Prin urmare, din suma impozitului pe venit achitată peste hotare 4400 lei

va fi recunoscută în RM 2997 lei.

13. Se i-a în calcule şi suma impozitului achitat în rate pe parcursul anului fiscal

(conform art.84 al CF).

14. Se determină relaţiile contribuabilului cu buget la sfîrşitul anului fiscal prin

diminuarea sarcinii fiscale cu trecerile în cont a impozitului achitat pe parcursul anului

fiscal.

Impozitul pe venit

spre plată (sau spre restituire)

=Sarcina fiscală

-

Impozitul achitat la sursa de

plată

-Impozitul achitat în

rate

Achitarea impozitului pe venit în rate.

Conform articolului 84 al Codului Fiscal, contribuabilii care obţin venituri din activitatea

de întreprinzător sunt obligaţi să achite nu mai târziu de 31 martie, 30 iunie, 30

septembrie şi 31 decembrie ale anului fiscal impozitul pe venit în avans în mărimea:

1. sumei impozitului pe venit din anul precedent, în cazul cînd aceste obligaţiuni

fiscale ale contribuabilului depăşesc suma de 400 lei. Achitările se efectuează în

rate în mărimi egale cu din suma respectivă .

2. sumei impozitului pe venitul impozabil efectiv obţinut pentru fiecare perioadă de

dare de seamă statistică (I trimestru, II trimestru, III trimestru IV trimestru)

Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care sunt obligate să

achite impozitul pe venit în rate, dispun de dreptul de a achita impozitul respectiv în două

etape: 1/4 din suma impozitului pe venit - până la 31 martie şi 3/4 din această sumă -până

la 31 decembrie ale anului fiscal.

Dacă contribuabilul planifică:

• Să presteze servicii, din care se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată, sau

• Achitarea prealabilă a dividendelor, din care urmează a se reţine impozitul pe venit,

sau

• Obţinerea venitului din investiţii şi financiar de peste hotare, din care se va reţine

impozitul pe venit la sursa de plată, atunci la determinarea sumei impozitului pe venit ce

urmează a fi achitată în rate reieşind din indicatorii prognozaţi, trebuie de luat în

considerare suma impozitului pe venit aferentă reţinerii la sursa de plată pe parcursul

anului fiscal.

Prezentarea declaraţiei fiscale.

Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit se efectuează de

următorii contribuabili, indiferent de prezenţa obligaţiei fiscale privind achitarea

impozitului:

1) persoane juridice rezidente

- societăţi pe acţiuni

- societăţi cu răspundere limitată

- cooperative

- întreprinderi de arendă

- întreprinderi de stat şi municipale

- fonduri de investiţii

- instituţii private din domeniul finanţelor, ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului,

ştiinţei şi culturii

- asociaţii obşteşti

- asociaţii ale patronilor

- fundaţii

- organiţaţii social-politice

- organizaţii sindicale

- organizaţii religioase

- organizaţii şi uniuni ale avocaţilor şi notarilor

- alte organizaţii prevăzute de legislaţie

2) întreprinderile rezidente cu statut de persoană fizică

- întreprinderile individuale

- gospodăriile ţărăneşti

3) reprezentanţele permanente ale nerezidenţilor RM

4) socieăţile, care desfăşoară activitate de întreprinzător pe bază de parteneriat care are

cel mult 20 de membri rezidenţi şi corepunde repartizării proporţionale ale veniturilor

şi pierderilor între proprietari.

Termenul de prezentare a declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit este

stabilit pînă la 31 martie a anului fiscal următor celui de gestiune.

În cazul depistării de către contribuabil, după 31 martie a unor informaţii sau a

greşelilor şi omisiunilor prezentate în declaraţie la organele fiscale, contribuabilul are

dreptul să prezinte o dare de seamă corectată nu mai tîrziu de data stabilită pentru darea

de seamă pentru perioada fiscală următoare.

Darea de seamă corectată nu poate fi prezentată după anunţarea unui control fiscal

sau pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea.

În cazul încetării activităţii de către contribuabil pe parcursul anului fiscal,

peroana responsabilă a contribuabilului este obligată să informeze în scris organele

fiscale teritoriale despre acest fapt în termen de 5 zile de la data încetării activităţii. În

termen de 60 zile de la luarea deciziei de încetare a activităţii, să prezinte declaraţia cu

privire la impozitul pe venit.

Reţinerea impozitului la sursa de plată.

Orice peroană care desfăşoară activitate de întreprinzător este oblligat să efectueze

reţineri prealabile ale impozitului pe venit la sursa de plată ale următoarelor venituri:

1. plăţi salariale (inclusiv facilităţi acordate), conform scutirilor

solicitate de angajat şi cotelor în vigoare stabilite pentru veniturile peroanelor

fizice.

2. în mărime de 15 % din dobînzi şi royalty achitate în folosul

persoanelor fizice, care nu au atins vîrsta de 60 ani.

3. în mărime de 10% din plata pentru

- locaţiune, leasing, uzufruct, darea în arendă a proprietăţii mobilare şi

imobiliare

câştigurile de la acţiunile de publicitate, dacă mărimea fiecărui câştig în parte

nu depăşeşte 10 % din scutirea personală simplă pentru anul de gestiune (450

lei pentru 2006)

4. în mărime de 5 % din toate plăţile (cu excepţia celor

menţionate la pct 1-3) efectuate în folosul peroanelor fizice (cu excepţia Î.I. şi

G.Ţ.)

5. în mărime de 5 % din plăţile efectuate în favoarea persoanelor

juridice pentru următoarele servicii:

- locaţiune, leasing, darea în arendă

- servicii de publicitate (reclamă)

- servicii de audit, contabilizare

- servicii de management, marketing, consultanţă

- servicii de protecţie şi pază a peroanelor şi bunurilor

- servicii în domeniul tehnicii de calcul

- alte servicii în domeniul informaticii.

6. din plăţile efectuate în folosul peroanelor nerezidente în mărime de:

- 15% -royalty

- 10% -primele de asigurare sau reasigurare

- 10% - dobîndă

- 10% - alte plăţi

Impozitul reţinut la sursa de plată de către agenţii economici se achită la buget în termen

de o lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plăţile

Agenţii economici, care efectuează reţinerea impozitului la sursa de plată prezintă dări de

seamă lunare şi anuale privind plăţile efctuate şi impozitul reţinut.

Lunar se prezintă darea de seamă privind suma venitului achitat şi impoitul pe venit

reţinut din acesta (forma IRV 06), unde se indică impozitul reţinut total pentru toate

peroanele dintr-o categorie de contribuabili (peroane fizice, persoane juridice, rezidenţi,

nerezidenţi) pe tipuri de plăţi efectuate (total din plăţile salariale, total din dobînzi, total

din royalty) etc.

Darea de seamă lunară se prezintă în termen de o lună de la expirarea lunii de gestiune.

Anual se prezintă :

1. Nota de informare privind achitarea salariului şi alte plăţi ,

efectuate de patron în folosul angajaţilor şi privind impozitul pe venit reţinut din

aceste plăţi (Forma IAL 04)

2. Notă de informare privind plăţile achitate rezidenţilor din

sursele de venit, altele decât plăţile salariale şi impozitul pe venit reţinut din aceste

plăţi (Forma IAS 04)

3. Notă de informare reţinut la sursele de venit, altele decât plăţile

salariale, achitate persoanelor nerezidente (Forma INR 04)

În dările de seamă anuale se prezintă informaţia în mod separat pentru fiecare

persoană în folosul căreia a fost efectuată o plată oarecare, care face obiectul stopajuli la

sursă.

Dările de seamă anuale se prezintă în termen de o lună de la încheierea anului fiscal

(31 ianuarie a anului următor).

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate

http://www.referat.ro/

impozitul pe venit.[conspecte.md]

Documents