DEPARTAMENTUL NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL

CURSUL 2UTILIZARE RADARULUI ARPA LA LARG, ÎN PILOTAJ, ŞI ÎN STAŢIONARE.

VEGHEA RADAR LA ANCORĂ. DETERMINAREA PUNCTULUI RADAR. EFECTE SPECIALE DE PROPAGARE, ERORI DE INDICARE RADAR, SIMPTOME, CAUZE

MOD DE DIMINUARE, MODURI DE LUCRU ALTERNATIVETimp: 2 oreParticipanţi: studenţi militari anul IVData:Locul:

1. Utilizarea radarulul la larg

Principiul cinematic al determinării parametrilor de mişcarea ai ţintelor radar constă în folosirea proprietăţilor mişcării relative, care asigură aceleaşi valori ale parametrilor de poziţie, de mişcare şi de manevră ca şi mişcarea reală a acestora.

Plecând de la parametri cunoscuţi, DN şi VN constanţi şi perechile de relevmente şi distanţe măsurate la o ţintă navală, R1, d1, R2, d2 şi R3, d3, la timpii t1, t2, t3, se obţin trei poziţii succesive ale ţintei care determină DMRT şi spaţiul relativ parcurs de ţintă în intervalul de timp ales, SRT în t.

Determinarea parametrilor de mişcare ai ţintelor radar - reprezentarea “Prova sus”Diferenţă faţă de reprezentarea „Nordul sus” este următoarea: se obţine mai întâi un drum al

ţintei DT’, rotit de la direcţia Na, cu valoarea DN şi apoi, drumul ţintei DT.

La transpunerea acestui principiu cinematic la mişcarea ţintelor radar se ţine cont de următoarele elemente:

- mişcarea ţintei pe ecranul radarului este relativă;- nava proprie, deşi în mişcare, prezintă un spot luminos fix, în centrulecranului radarului;- executând o serie de măsurători la o ţintă (perechi de relevmente şidistanţe) la intervale determinate de timp, se obţin poziţiile relative succesive ale acesteia.

Prin determinarea DMRT şi a spaţiului relativ parcurs de ţintă şi prin construcţia triunghiului spaţiilor având laturile SpN, SpT şi SRT, se pot obţine parametrii de mişcare ai ţintei, DT şi VT.

DETERMINAREA POZIŢIILOR VIITOARE ALE ŢINTELOR RADAR

Determinarea poziţiilor viitoare ale ţintelor navale cu radarul, are la bază proprietatea mişcării relative a imaginii ţintei pe ecranul radarului; cu ajutorul parametrilor cunoscuţi, DN şi VN şi a măsurătorilor R0, d0, R1, d1, R2, d2, la momentele t0, t1 şi t2, se determină mişcarea relativă iniţială a ţintei A şi parametrii de mişcare ai ţintei DA şi VA.

Determinarea poziţiei viitoare a unei ţintei navale se face pe planşeta radar folosind elementele de mai sus, în următoarele situaţii:

1

a.determinarea distanţei şi a timpului de manevră (relevmentul final indicat);b.determinarea relevmentului şi a timpului de manevră (distanţa finală indicată);c.determinarea relevmentului şi a distanţei (timpului de manevră indicat).

2. DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU RADARUL ARPA

Determinarea punctului navei cu observaţii radar sau pe scurt “punctul radar”, se face folosind principiul intersecţiei liniilor de poziţie radar. Determinarea punctului radar se face folosind următoarele procedee:

a.cu relevmente radar;b.cu distanţe radar;c.combinat, cu relevmente şi distanţe radar.

Determinarea punctului navei cu relevmente radarDeterminarea punctului radar cu relevmente se poate face:a.cu relevmente simultane;b.cu relevmente succesive.

Determinarea punctului radar cu relevmente simultaneProcedeul determinării punctului radar cu relevmente simultane se foloseşte la distanţe

relativ mici de coastă, în condiţiile existenţei mai multor repere radar la vedere. Punctul navei se obţine la intersecţia a două sau trei drepte de relevment radar, determinate din relevmente radar, măsurate cvasisimultan (t între măsurători este foarte mic şi se consideră neglijabil), la două, sau trei repere (ţinte) radar.

Reperele radar alese, trebuie să fie bine conturate pentru a fi recunoscute pe hartă, iar diferenţa de relevment dintre ele să fie cel puţin 30.

Determinarea punctului radar cu relevmente succesiveProcedeul determinării punctului radar cu relevmente succesive se foloseşte la distanţe

relativ mari de coastă, în condiţiile existenţei unui singur reper radar la vedere. Punctul navei se obţine la intersecţia a două drepte de relevment radar determinate din relevmente radar măsurate la un singur reper radar, din care una este transportată la momentul ultimei observaţii.

Determinarea punctul navei cu distanţe radarDeterminarea punctului radar se poate face:a.cu distanţe simultane;b.cu distanţe succesive.

Determinarea punctului radar cu distanţe simultaneProcedeul determinării punctului radar cu distanţe simultane se foloseşte la distanţe relativ

mici de coastă, în condiţiile existenţei mai multor repere radar la care se pot măsura distanţe radar. Punctul navei se obţine la intersecţia a 2...3 cercuri de egală distanţă radar obţinute din distanţe radar măsurate la 2...3 repere radar.

Determinarea punctului radar cu distanţe succesiveProcedeul determinării punctului navei cu distanţe succesive se foloseşte la distanţe relativ

mari de coastă, în bătaia radarului existând un singur reper radar la care se pot măsura distanţe

2

radar. Punctul radar se obţine la intersecţia a două cercuri de egală distanţă radar, din care una este transportată la momentul ultimei observaţii.

Determinarea punctului radar cu procedee combinate

Determinarea punctului radar cu procedee combinate se poate face:a.cu un relevment radar şi o distanţă radar măsurate la acelaşi reper radar;b.cu un relevment radar şi o distanţă radar măsurate la repere diferite;c.cu o distanţă radar şi un relevment vizual.

Determinarea punctului radar cu un relevment radar şi o distanţă radar măsurate la acelaşi reperAcest procedeu se aplică la distanţe mici de coastă şi constă în determinarea punctului radar

la intersecţia a două linii de poziţie radar simultane, determinate prin măsurarea relevmentelor şi distanţelor radar la acelaşi reper.

Determinarea punctului radar cu un relevment radar şi o distanţă radar la repere diferite

Acest procedeu se aplică la distanţe mici de coastă şi constă în obţinerea punctului radar la intersecţia a două linii de poziţie radar simultane, determinate din relevmente şi distanţe radar măsurate la repere diferite.

Determinarea punctului radar cu un relevment vizual şi o distanţă radar

Acest procedeu se aplică în situaţia în care condiţiile de navigaţie permit şi relevarea vizuală a unor repere costiere (radar). Punctul navei se obţine la intersecţia a două linii de poziţie determinate dintr-un relevment giro măsurat vizual la un repere costier şi o distanţă radar măsurată la un reper radar.

UTILIZAREA RADARULUI ARPA ÎN SITUAŢII DEOSEBITE DE NAVIGAŢIE

Situaţiile deosebite de navigaţie în care radarul se dovedeşte de un real folos pentru navigatori sunt:

a.aterizarea la coastă;b.trecerea prin strâmtori, canaluri, la intrarea-ieşirea în (din) port;c.navigaţia costieră în zone dificile.

Aterizarea la coastă cu ajutorul radarului

Aterizarea la coastă presupune executarea următoarelor operaţiuni:a.alegerea şi trasarea drumului de aterizare;b.studierea topografiei coastei, identificarea reperelor radar, determinarea distanţelor de

detectare ale acestora;c.alegerea procedeelor pentru determinarea punctului radar;d.controlul poziţiei navei.

Navigaţia în trecerile dificile cu ajutorul radarului

Navigaţia radar în trecerile dificile presupune:- studiul topografic şi hidrografic al zonei de navigaţie;- cunoaşterea sistemului de balizaj, a valorii relevmentelor şi a distanţelor

3

la unele elementele componente sistemului de balizaj.

Navigaţia costieră in zone dificile cu ajutorul radarului

Navigaţia radar în zone costiere dificile, cu pericole de navigaţie presupune:- studiul coastei şi identificarea tuturor pericolelor de navigaţie;- identificarea reperelor radar, determinarea relevmentelor şi distanţelor la acestea;- trasarea drumului preliminar al navei folosind procedeul distanţei limită.

Menţinerea şi controlul navei pe drumurile trasate anterior se face folosind cercurile fixe în distanţă şi a liniilor paralele ale cursorului mecanic orientat pe direcţia prova sau tehnica paralelelor indicatoare.

AVERTISMENTE OPERAŢIONALEPe timpul funcţionării, radarul anticoliziune generează următoarele avertismente:- semnalizarea vizuală şi sonoră a unei ţinte navale la o distanţă dată, denumită

CPAlim, sau care traversează o zonă aleasă. - semnalizarea unei ţinte pierdute (lost target, No target return); în acest caz se scoate ţinta de sub urmărire şi se computerizează din nou.

4