c2-c11 istoria efs

65
I Definitiile celor 2 domenii de studii: 1Definitia istoriei universale a lumii: este stiinta care studiaza dezvoltarea societatii omenesti in intreaga ei complexitate ca un proces unitar, uneori contradictoriu pe baza unor legi obiective 2Definitia istorie EFS: studiaza aparitia si prefacerile in practicarea activitatilor corporale in diferite perioade istorice II Metode de cercetare utilizate in domeniul IEFS: Studierea fenomenelor istorice are la baza 2 mari metode: - Metoda istorica (metoda directa) care se ocupa cu studiul cauzelor si conditiilor in care s-au desfasurat evenimentele in istorie - Metoda etnografica (metoda indirecta) clasifica populatiile lumii, unde le sunt studiate compozitia, originea si raspandirea lor; culturile morale si spirituale; moravurile si particularitatile modului lor de viata; legaturile cultural-istorice reciproce. III Istoria universala a lumii se imparte in mai multe perioade, cunoscute si ca unitati de periodizare. Unitatile de periodizare sunt: A Preistoria (2000000 i.Hr – 800 i.Hr) in cadrul careia se identifica mai multe etape istorice:

Upload: george-leonte

Post on 24-Nov-2015

88 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

C2-C11 Istoria EFS

TRANSCRIPT

I Definitiile celor 2 domenii de studii:1Definitia istoriei universale a lumii: este stiinta care studiaza dezvoltarea societatii omenesti in intreaga ei complexitate ca un proces unitar, uneori contradictoriu pe baza unor legi obiective2Definitia istorie EFS: studiaza aparitia si prefacerile in practicarea activitatilor corporale in diferite perioade istoriceII Metode de cercetare utilizate in domeniul IEFS:Studierea fenomenelor istorice are la baza 2 mari metode: Metoda istorica (metoda directa) care se ocupa cu studiul cauzelor si conditiilor in care s-au desfasurat evenimentele in istorie Metoda etnografica (metoda indirecta) clasifica populatiile lumii, unde le sunt studiate compozitia, originea si raspandirea lor; culturile morale si spirituale; moravurile si particularitatile modului lor de viata; legaturile cultural-istorice reciproce.III Istoria universala a lumii se imparte in mai multe perioade, cunoscute si ca unitati de periodizare.Unitatile de periodizare sunt:A Preistoria (2000000 i.Hr 800 i.Hr) in cadrul careia se identifica mai multe etape istorice: Paleoliticul inferior, mijlociu si superior Mezoliticul (epipaleoliticul) Eneoliticul Epoca bronzului Epoca fieruluiB Protoistoria (800 i.Hr 650 i. Hr) este perioada in care comuna primitiva se destrama, aparand in schimb o noua formatiune socio-economica denumita sclavagismC Antichitatea (650 i.HR 476)D Evul Mediu (476 1453/1492)(caderea Constantinopolelui /descoperirea Americii)E Epoca Moderna (1453/1492 1789/1918)(revolutia franceza/ sfarsitul primului razboi mondial)F Perioada Contemporana (1789/1918 prezent)IV Izvoarele IEFS difera de la etapa istorica la alta. Ele sunt clasificate in:- izvoare directe sau nescrise, in care nu sunt utilizate semne conventionale si unde realitatea istorica este reprezentata de: ruine, monumente, statui, sculpturi, morminte, obiecte, folclor.-izvoare indirecte sau scrise unde sunt utilizate semnele conventionale iar realitatile istorice sunt reprezentate de scriere si limbaj.Descoperirile arheologice sunt reprezentate de:-asezari stravechi, pesteri, pictograme, desene si morminte. Informatiile provenite din aceste descoperiri fac trimitere in general la caracteristicile de viata atat ale omului primitiv cat si ale omului din antichitate, in cadrul lor apar si imagini in care oamenii celor 2 perioade efectuau diferite activitati corporale (intr-un mod special, modalitati de aruncare).EXEMPLE:Frescele de la Beni-Hassa (Egipt) kinorama-prezinta o intrecere (lupta) in 120 de deseneArta statuara -reprezinta creatii care demonstreaza rolul detinut de estetica corporala in civilizatia antica.Discobolul lui MironAlergatoarea doricaRegele MycermasNumitul Hossi

Basoreliefurile de la Ptah-Hotep (Egipt) reliefeaza impactul detinut de practicarea activitatilor corporale in sistemul de educatie al tinerilor egipteni. Diferite obiecte descoperite in mormintele unor faraoni, regi sau nobili, demonstreaza rolul unor activitati corporale din viata acestora.Descoperirile efectuate in tara noastra la Pontul Euxin ne arata influente a unor civilizatii care au marcat evolutia istorica din perioada primitiva si antichitate (Civilizatiile scita, greaca si romana).Sapaturile efectuate la Tomis, Histria si Callatis aduc la suprafata vestigii ce demonstreaza rolul detinut de diferite activitati corporale in sistemul de educatie grecesc; acestea demonstreaza ca timp de 6 zile in aceste cetati se desfasurau intreceri si jocuri de PALESTRE in cadrul serbarilor HERMAE.palestre = intitutie in care grecii invatau sa lupte

EPICA POPULARA-aduce o serie de argumente suplimentare care sustin teoria tratarii activitatilor corporale in literatura.-se refera in general la diverse specii de naratiuni exprimate prin proza si versuri si care relateaza cu o oarecare obiectivitate portretul fizic si moral al unor personaje, faptele lor, relatiile acestora cu mediul inconjurator, etc.EXEMPLE:a) BALADA MIHUL COPILUL, VASILE ALECSANDRI este descrisa o intrecere de aruncare a buzduganului, disputata dupa regulile cavaleresti ale Evului Mediu. in timp, aceasta activitate aruncarea buzduganului a devenit un exercitiu cu traditie, astazi desfasurandu-se in localitatea SCHEIA BRASOVULUI, de catre tinerii JUNI.b) ODA in timpul jocurilor olimpice antice marele preot al antichitatii, PINDAR, dedica cate o oda marilor castigatori; au existat peste 100 de ode dedicate castigatorilor, acestea fiind grupate in volumul EPINIKIA.c) POEMELE POEMELE HOMERICE (HOMER) ILIADA si ODISEEA in lucrare sunt tratate si caracteristici privind activitatile fizice si corporale in Grecia antica.d) LEGENDA LEGENDA ARGONAUTILOR, APOLONIUS DIN RHODOS are ca tema central expeditia argonautilor pentru gasirea Lanii de Aur, expeditie punctata si cu intreceri si dispute de PALESTRE. ALTARUL MANASTIRII PUTNA, VASILE ALECSANDRi sunt descrise iscusinta si indemanarea luptatorilor moldoveni in tragerea cu arcul.e) MITUL EDDA o culegere de mituri, apartine popoarelor scandinave si ne prezinta modalitati de practicare a activitatilor corporale, ca parte integrata in sistemul de educatie al tinerilor. f) CANTECELE HAIDUCESTI si CANTECELE BATRANESTI reflecta epica popular create in feudalism si transmisa pe cale verbal timp de mai multe generatii. in timp, aceste cantece s-au raspandit pe 2 directii:1) la curtile domnesti, unde RAPSOZII glorificau actele de vitejie ale unor eroi sau a celor care conduceau societatea.2) de catre popor, in adevaratul inteles al cuvantului, unde erau exprimate dorurile, suferintele si nazuintele de libertate impotriva cotropitorilor si asupritorilor feudali.

DIFERITELE DOCUMENTE ALE VREMII publicarea lor a avut ca efect identificarea unor preocupari a unor personalitati si institutii, actionand intr-un mod direct sau indirect la raspandirea domeniului stiintelor corporale, in tara noastra.a) CRONICILE ION NECULCE, SPATARUL DEDIUL Ion Neculce, in slujba lui Dimitrie Cantemir, prezinta cu foarte multe detalii iscusinta in arta calariei a SPATARULUI DEDIUL 1776, ALEXANDRU IPSILANTI (domnitor al Tarii Romanesti) mentioneaza in cronica sa ca la colegiul Sf. Sava din Bucuresti gimnastica era predata de un maestru strain.b) REGULAMENTELE REGULAMENTUL ORGANIC, 1831 unul din cele mai importante acte legislative aparute a fost regulamentul organic, emis in 1831 in Tara Romaneasca, document ce echivala cu constitutia unei tari. pentru domeniul nostru de specialitate, documentul prevedea pentru anul 1832 angajarea a 2 maestrii de gimnastica, unul la colegiul Sf. Sava din Bucuresti, iar celalalt la Scoala Centrala din Craiova. totodata, in regulamentele de functionare ale celor doua scoli, erau precizate urmatoarele: in pauza mare elevii erau obligati de a efectua activitati de gimnastica pentru mentinerea tonusului si pentru a avea o tinuta corecta; erau evitate alergarea si urcatul in copaci cu scopul de a evita accidentarile. EXEMPLE REGULAMENTUL emis de SPIRU HARET in anul 1898; prevedea metodologia gimnasticii in programele scolare. in anul 1926 REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE A LEGII INVATAMANTULUI PRIMAR SI NORMAL PRIMAR A STATULUI din 1924, in care aparea pentru prima oara termenul de EDUCATIE FIZICA SI SPORT.c) LEGILE pentru domeniul nostru de activitate exista legi cu caracter general legile invatamantului si legi cu caracter specific legile istoriei educatiei fizice si sportului. 1864 (prima) LEGEA INSTRUCTIUNII PUBLICE, MIHAIL KOGALNICEANU stipula, printre altele si introducerea gimnasticii pentru invatamantul primar ca disciplina obligatorie, insa pentru domeniul nostru de activitate a fost unul spontan si limitat, cauza principala fiind lipsa bazei materiale si a specialistilor (maestrii de gimnastica). 1893 LEGEA INVATAMANTULUI PRIMAR, TAKE IONESCU 1898 LEGEA INVATAMANTULUI SECUNDAR SI SUPERIOR, SPIRU HARET prevedeau obligativitatea activitatilor corporale in procesul de educatie al tinerilor timp de 2 ore pe saptamana ( o ora de gimnastica si una de jocuri). potrivit celor doua legi, ora de jocuri trebuia desfasurata in zilele de joi sau sambata dupa-amiaza. legea din 1898 stabilea metodologia de concurs pentru ocuparea unei catedre de gimnastica. 1928 LEGEA INVATAMANTULUI SECUNDAR, DR. CONSTANTIN ANGELESCU stipula obligativitatea educatiei fizice si sportului in sistemul de invatamant romanesc timp de 4 ore pe saptamana (2 ore de educatie fizica + 2 ore de jocuri si sporturi).d) INSTRUCTIUNILE primele instructiuni au aparut odata cu reforma invatamantului primar din 1893, prin care se preciza obligativitatea practicarii gimnasticii in programele scolare.e) CIRCULARELE primele circulare au fost cele ale ministrului SPIRU HARET adresate:1) maestrilor de gimnastica, prin care li se cerea sa fie cat mai obiectivi in organizarea concursurilor si serbarilor de gimnastica; eliminarea discutiilor in contradictoriu in stabilirea castigatorilor pentru eliminarea factorilor perturbatori care sa-i discrediteze in opinia publicului (oficialitati, dascali, elevi, parinti).2) prefectilor si primarilor de orasi si judete prin care li se cerea sprijinul in infiintarea de societati de gimnastica, tir, natatie si canotaj; de asemenea, implicarea alaturi de corpul profesoral de specialitate din localitatile respective, de competitii, serbari si manifestari sportive.

LITERATURA MEDICALA, PEDAGOGICA SI FILOSOFICA1LITERATURA MEDICALA primele marturii scrise care atesta legatura dintre medicina si activitatile corporale le gasim in China antica si Grecia antica. cu 2700 de ani inainte de Hristos, in timpul domniei Imparatului Galben (Huang Di), un grup de medici au scris cunoscuta lucrare CANONUL DE MEDICINA INTERNA AL IMPARATULUI GALBEN (Huang Di Nei Jing) in Grecia antica, principalii reprezentanti au fost Hipocrate, Herodikos si Galen STIINTA IGIENEI si TRASYBUL2LITERATURA PEDAGOGICA marii pedagogi ai timpului faceau trimitere in continutul lucrarilor lor la rolul deosebit de important pe care il detinea practicarea activitatilor corporale in formarea personalitatii umane in acest sens, cei mai reprezentativi pedagogi au fost:1) Ludovic Vives METODICA INVATAMANTULUI2) Francois Rabelais GARGANTUA ET PANTAGRUEL3) KOMENSKI DIDACTICA MAGNA (MAREA INVATATURA) si SCOALA JOCURILOR4) Jean Jacques Rousseau EMIL SAU DESPRE EDUCATIE5) John Locke CATEVA CUGETARI ASUPRA EDUCATIEI6) Christian Salzman KONRAD KIEFER3LITERATURA FILOSOFICA in lucrarile LEGILE si REPUBLICA, filosoful idealist grec PLATON sustinea faptul ca gimnastica reprezenta o stiinta si implicit un element al educatiei integrale celalalt mare filosof al antichitatii, ARISTOTEL, argumenta faptul ca gimnastica reprezenta o componenta indispensabila educatiei integrale a cetateanului POLITICA filosoful german IMMANUEL KANT arata, in cadrul mai multor lucrari, rolul pe care il detineau exercitiile corporale in formarea personalitatii omului; in acest sens recomanda o serie de exercitii fizice si jocuri care sa contribuie la dezvoltarea calitatilor fizice si morale ale omului, precum si la intarirea personalitatii sale4LUCRARILE DE SPECIALITATE (specific educatiei fizice si sportului) reprezinta o categorie aparte privind izvoarele istoriei educatiei fizice si sportului, in care sunt prezentate procesele aparitiei si evolutiei activitatilor corporale in contextual istoric (social, economic, politic, cultural) principalele lucrari au fost:1) pentru perioada antica, filosoful grec FILOSTRAT, prezinta cu multa obiectivitate pentru aceasta perioada istoricul si tehnica exercitiilor fizice, informatii ce se regasesc in lucrarea DE ARTE GYMNASTIKA2) in perioada renasterii, pedagogul iluminist Italian MERCURIALIS prezinta in lucrarea ARS GYMNASTIKA importanta practicarii activitatilor corporale pentru o societate. Lucrarea este structurata pe 6 volume, iar autorul demonstreaza ca practicarea activitatilor corporale este adresata: 1) oamenilor sanatosi, 2) pentru diferite meserii, 3) oamenilor cu deficiente fizice.3) in perioada moderna, filantropistul si pedagogul german GUTS MUTHS a scris lucrarea GYMNASTIK FUR DIE JUNGENDS (gimnastica pentru tineret) dupa un studiu efectuat timp de 8 ani, perioada in care a urmarit efectele benefice ale practicarii exercitiilor corporale de catre tinerii scolari4) in Romania ies in evidenta lucrarile lui GEORGE MOCEANU (considerat parintele educatiei fizice romanesti) CARTE DE GIMNASTICA CU FIGURI, TEXTU EXPLICATORU SI UN TABLOU DE APARATE (1869); DIMITRIE IONESCU ISTORICUL GIMNASTICII SI A EDUCATIEI FIZICE LA NOI (1939); CONSTANTIN KIRITESCU PALAESTRICA (1943) si PALESTRICA (1964); ENCICLOPEDIA EDUCATIEI FIZICE SI SPORTULUI din Romania (2002) scrisa de un grup de autori5PRACTICA INSTRUCTIV-EDUCATIVA de-a-lungul timpului teoria si-a imbogatit continuu continutul, valorificand experienta dobandita in activitatea practica. Indiferent de raportul dintre teorie si practica, procesul instructiv-educativ se constituie ca o sursa clara si deseori bogata in informatii ce privesc continutul si formele de organizare si practicare ale activitatilor corporale la diferite populatii si perioade istorice.

V EDUCATIA CORPORALA IN PREISTORIE (COMUNA PRIMITIVA)ORIGINEA SI EVOLUTIA ACTIVITATILOR CORPORALE IN PALEOLITIC, MEZOLITIC SI NEOLITICINFORMATII PRELIMINARE: DEF comuna primitiva a reprezentat prima forma de organizare sociala si economica prin care au trecut toate popoarele lumii. originea exercitiul fizic este strans legata de eforturile omului primitiv de a supravietui; de confectionarea si utilizarea uneltelor, in vederea obtinerii hranei si a detasarii de lumea animala; de incadrarea anumitor forme de organizare care l-au ajutat sa supravietuiasca astfel spus, exercitiul fizic a aparut din necesitatea pregatirii omului pentru o anumita activitate in comuna primitiva, activitatile corporale au avut un pronuntat caracter utilitar, fiind vizate 2 componente: 1) lupta pentru procurarea hranei, 2) apararea impotriva dusmanilor. pentru comuna primitiva informatiile ne sunt transmise din descoperirile arheologice reprezentate de desene rupestre, picturi murale si pictograme, acestea transmitand anumite secvente din viata oamenilor primitive: tehnica armelor intrebuintate; tehnica unor deprinderi de aruncare, forta si indemanare, deprinderi cultivate prin exercitii indelungate.

in evolutia istorica a comunei primitive intalnim urmatoarele trepte:1) PALEOLITIC (2000000 i.Hr 10000 i.Hr) in cadrul paleoliticului inalnim 3 perioade distinct, cu caracteristici apartea) PALEOLITICUL INFERIOR (2000000 i.Hr 150000 i.Hr) dominanta acestei etape a constituit-o lupta omului pentru supravietuire, avand ca scop lupta pentru procurarea hranei si rezistenta impotriva dusmanilor si animalelor omul din aceasta perioada era cunoscut sub denumirea de Homo PRIMIGENIUS, foarte bine dezvoltat din punct de vedere fizic. Sub aspect intelectual, nivelul lui de dezvoltare era limitat miscarile comune omului si animalelor erau: mersul, alergarea, saritura si catararea armele si uneltele de lucru erau rudimentare, fiind confectionate din piatra momentul crucial al acestei etape l-a constituit trecerea omului la statiunea BIPEDA, aceasta constituind momentul cand omul s-a desprins de animalitate. Marindu-si astfel campul vizual, omul isi va forma o noua deprindere aruncarea, datorita eliberarii membrelor superioare. in acel context, o noua frontiera s-a ridicat intre om si animal odata cu aparitia aruncarii, o noua functiune a corpului se va dezvolta: proiectiab) PALEOLITICUL MIJLOCIU (150000 i.Hr 35000 i.Hr) omul primitiv din aceasta perioada, cunoscut si sub numele Homo de NEANDERTHAL, poseda limbajul si avea ca preocupari de baza cioplirea pietrei, prelucrarea lemnului si prelucrarea osului principala ocupatie vanatoarea; conform cercetarilor etnografice, intreaga comunitate participa la aceasta activitate: copiii, femeile si batranii haituiau vanatul, in timp ce barbatii se luptau in mod direct cu pradac) PALEOLITICUL SUPERIOR (35000 i.Hr 10000 i.Hr) omul primitiv din aceasta perioada cunoscut si sub denumirea de Homo SAPIENS era de in punct de vedere fizic foarte bine dezvoltat si detinea o buna capacitate a cutiei craniene acesta se asociaza sa convietuiasca impreuna cu altii. Formarea unei constiinte sociale, precum si perfectionarea uneltelor, au determinat trecerea la o etapa superioara a comunei primitive2) MEZOLITICUL sau EPIPALEOLITICUL (10000 i.Hr 6500 i.Hr) aceasta etapa a reprezentat faza de inflorire a comunei primitive perfectionarea confectionarii anumitor unelte a determinat modificari care s-au reliefat si in componentele vietii sociale (au intervenit anumite caracteristici): una dintre aceste modificari s-a produs atunci cand omul a trecut de la aruncarea manuala (unde folosea doar musculatura bratelor) la aruncarea mecanica (folosirea arcului si a prastiei) sub aspect social, s-a trecut de la HOARDA PRIMITIVA MIGRATOARE la constituirea unor asezaminte stabile in zonele fertile ale Nilului, Tigrului si Eufratului3) NEOLITIC (6500 i.Hr 4000 i.Hr) este etapa in care economia si cultura au cunoscut un real progres perfectionea tehnicii (uneltele de lucru) s-a dezvoltat in paralel cu evolutia fiintei umane si cu perfectionarea activitatilor corporale pe langa ocupatiile de baza (vanatoarea si pescuitul) vor aparea si alte ocupatii, ulterior acestea marcand comunitatea primitiva: cultivarea plantelor sau agricultura; cresterea animalelor sau pastoritul dezvoltarea agriculturii si a pastoritului va contribui la inmultirea populatiei, la inchegarea mai profunda a comunelor gentilice, la consolidarea legaturilor intre ele, la perfectionarea intructiei; la dezvoltarea calitatilor fizice in vederea competitivitatii intre grupurile formate. datorita perfectionarii tehnicii de prelucrare a unor metale, armele au inceput sa se diversifice; au aparut tehnici si metode de folosire a pieilor, a oaselor, coarnelor si conservarea carnii. in tinuturile cu zapezi, oasele lungi si coarnele slefuite serveau la confectionarea patinelor si schiurilor de forma primitiva

EDUCATIA CORPORALA IN PROTOISTORIE (800 i.Hr 650 i.Hr) protoistoria a reprezentat faza de descompunere a comunei primitive; a fost etapa in care s-au dezvoltat primele relatii de productie, concretizate prin schimburile de produse (schimburi economice) a fost etapa in care au avut loc cele doua mari diviziuni sociale ale muncii: prima a avut loc atunci cand triburile de pastori s-au desprins de triburile de agricultori dezvoltarea agriculturii si pastoritului a determinat aparitia unei noi clase sociale producatorii de unelte, fenomen datorat in cea mai mare masura descoperirii tehnicii de topire a fierului, bronzului, aurului si argintului. Acest lucru a favorizat dezvoltarea productiei, iar schimburile de produse au cunoscut o dezvoltare, fapt ce a determinat desprinderea mestesugarilor de agricultori, moment ce a reprezentat cea de a doua mare diviziune sociala a muncii

aceste schimbari au determinat modificari esentiale si in formele de practicare ale activitatilor corporale, atat in clasele sociale care practicau cat si in scopurile care se urmareau daca in perioada de inceput a comunei primitive (in preistorie) principalele activitati erau mersul, alergarea, saritura, catararea, aruncarea si inotul, ce aveau ca scop procurarea hranei si lupta impotriva agresorilor (oameni, animale), in PROTOISTORIE se vor dezvolta doua noi activitati: DANSUL si JOCULJOCUL la oamenii primitivi nu exista nicio deosebire intre miscarile de munca si cele de joc. Executate prin mecanismul aparatului psiho-motor, actiunile de joc reflectau procedeele de munca ambele manifestari de constituiau in acelasi timp ca momente de adunare, pe de o parte pentru activitatea de munca, pe de alta parte pentru activitatea fizica, ambele deprinderi, munca si jocul, utilizand aceleasi obiecte treptat, tematica jocurilor a inceput sa se separeu de cea a muncii; jocurie s-au abstractizat, au fost confectionate diferite obiecte (mingi, bastoane, etc.); au fost amenajate locatii speciale pentru practicarea lorDANSUL a reprezentat o manifestare specific umana prin care se urmarea o trebuinta naturala raspandirea dansului in timp si spatiu este universala, dansul insotind toate artele esentiale ale vietii sociale dansul a prezentat forme variate: grav sau vesel; cast ori voluptos; exotic sau senzual; elegant sau vulgar; in care erau exprimate sperantele, pasiunile, dorurile sau tot ceea ce omul iubeste sau uraste dansul primitivilor a aparut si evoluat, ca ritm si continut, in doua directii:1) DANSUL SACRU sau HIERATIC (RELIGIOS), in care comunitatea isi exprima ingrijorarea si seriozitatea inaintea efectuarii unei expeditii (vanatoare sau razboi)2) DANSUL VESEL sau POPULAR, in care erau exprimate bucuria si veselia comunitatii atunci cand expeditia se realiza cu succesConform teoriei lui KIRITESCU (PALAESTRICA 1943), exercitiile corporale la primitivi s-au nascut ca o necesitate organica si s-au dezvoltat sub influenta a patru factori esentiali:1) FACTORUL BIOLOGIC reprezinta raporturile omului cu natura exercitiile corporale aveau ca scop procurarea hranei, cele mai practicate fiind alergarea, saritura, catararea si inotul2) FACTORUL SOCIAL reprezinta raporturile dintre oameni ca forme intalnim razboiul (ca forma generala), respectiv lupta cu si fara arme (ca forma specifica)3) FACTORUL MISTIC reprezinta raporturile omului cu divinitatea se manifesta cu precadere prin jocuri si dansuri4) FACTORUL PSIHIC reprezinta raporturile omului cu el insusi se manifesta prin bucuria si placerea pe care o producea miscarea

EDUCATIA CORPORALA IN ZONELE GEOGRAFICE VECHI America Africa Asia OceaniaAMERICA1) ALERGAREA la INCASI alergatorii reprezentau o clasa sociala cu atributii speciale, acestia purtau denumirea de CURIERI IMPERIALI si aveau ca sarcini transmiterea intr-un timp cat mai scurt a informatiilor importante pentru conducatorii imperiului, respectiv transportul unor medicamente si alimente speciale in acest sens au fost construite doua mari cai de comunicatii: prima construita pe platoul ce lega cele doua mari lanturi muntoase ale muntilor CORDILIERI; a doua era cea construita la poalele acestor munti, pe malurile oceanului Pacific CURIERII IMPERIALI alergau distante foarte mari, traseul fiind impartit in STAFETE; acestea parcurgeau 1600 de km in 8 zile, insemnand distanta intre orasele QUITO (ECUADOR), oras construit pe tarmurile oceanului Pacific, si CUZCO (PERU), oras care era capitala imperiului incas, construit in munti la o altitudine de 3500 m

buni alergatori erau si bastinasii din tribul SERI, cercetarile spunand ca acestia prindeau din alergare diferite animale la actiunile de vanatoare din acest rit a provenit primul campion al lumii la alergarea de durata (alergarea timp de o ora), acesta parcurgand in anul 1863 distanta de 18.589m indigenii din tribu TARAGUMARA alergau, conform descrierilor lasate de etnograful norvegian LUMHOLTZ, distante foarte mari, timp in care loveau cu piciorul mai multe mingi de dimensiuni mari2) ARUNCAREA - de la scopul strict utilitar, aruncarea a fost utilizata ca exercitiu fizic, mai prrcis, prin jocurile de aruncare - izvoarele mentioneaza doua jocuri: primul este sarpele pe zapada, in care participantii aruncau cu sulitele printr-un tunel amenajat in zapada, iar la capatul sau se regasea tinta; al doilea joc denumit CIUNG-KIH era un joc de indemanare unde participantii trebuiau sa lanseze cu sulitele printre niste cercuri sau inele ce se rostogoleau perpendicular pe directiile de aruncare 3) JOCURILE CU MINGEA - in general aveau un caracter sacru (religios) deoarece mingea reprezenta simbolul soarelui - in functie de locul desfasurarii acestor jocuri, la popoarele apartinand Americii se regasesc mai multe forme de desfasurare: i) la tribul MONNITARI pozitionat in bazinul superior al fluviului MISSISSIPPI se desfasura un joc in care mingea era lovita cu un obiect asemanator rachetei de tenis ii) in Brazilia, indigenii practicau jocurile in care mingea era lovita numai cu capul iii) in Columbia, mingea era transmisa numai cu genunchiul iv) la populatia MAYA participantii practicau un joc curios si dur, in care trebuiau sa loveasca mingea doar cu posteriorul pentru a fi introdusa printr-un inel construit la 4 metri deasupra suprafetei de joc

AFRICA la BANTUSI, populatie de emigratie etiopiana pozitionata in zona marilor lacuri din centrul Africii, s-au intalnit forme variate de practicare a activitatilor corporale din cercetarile efectuate de catre etnograful german ADOLF MECKLENBURG avem informatii ca acestia erau foarte buni tragatori cu arcul si saritori in inaltime; nimereau tintele pozitionate si la 200 de pasi (metri) si sareau in inaltime in medie intre 1.6 m si 2 m HOTENTOTII, studiati de etnograful englez PETER KOLB, erau descrisi ca fiind foarte buni alergatori; in actiunile lor de vanatoare se constituiau in mai multe grupuri in care alergau vanatul pana cand acesta cadea epuizat mai erau practicate jocurile cu mingea, cel mai cunoscut fiind TEPHU, asemanator cu hockey-ul pe gheata modern; luptele cu pumnii; scrima cu bastoane; populatia situata in bazinul inferior al fluviului Congo practica intreceri de inot si concursurile de ambarcatiuni

ASIA la popoarele paleosiberiene activitatile corporale cele mai reprezentative erau intrecerile de caini si reni se mai practicau alergarea, saritura, aruncarea, lupta si jocurile cu mingea (mingea era confectionata din piele de ren, umpluta cu muschi de pamant) in Siberia orientala populatia practica doua jocuri traditionale care se desfasoara si in timpurile noastre: alergarea in conditii ingreunate, in care participantii echipati in portul lor traditional, inclusiv celebra haina de blana lunga si grea, trebuiau sa parcurga diferite distante prin zapada mare pana la genunchi; a doua, tragerea cu arcul la ursi, in care castigatorul era cel care reusea sa nimereasca animalul in inima

OCEANIA (complexul insular din Oceanul Pacific si cel Indian) principalele activitati corporale erau: calaritul valurilor un fel de surf), unde era folosita o simpla scandura de lemn catararea: exista o tehnica speciala de urcare si extrem de diferita fata de tehnica intalnita la popoarele europene; existau doua tipuri de catarare:1) catararea pe copaci subtiri, executata cu ajutorul bratelor si a picioarelor2) catararea pe copaci grosi, unde omul beneficia si de ajutorul unei franghii sau liane aruncarea se executa liber, unde era folosit bumerangul si sulita si cu ajutorul unor mijloace mecanice precum prastia si arcul; toate aceste instrumente erau utilizate pe de o parte la prinderea vanatului si pe de alta parte ca arme de razboi jocurile cu mingea unde era folosita o nuca de cocos sau o basica de cangur umpluta cu iarba jocurile de indemanare: inaltatul zmeului jocuri de forta: de-a trasul si de-a impinsul inotul: buni inotatori, parcurgeau inotand distante mari si foarte mari buni scufundatori: stateau sub apa in medie, cate 3-4 minute buni pescari subacvatici: detineau o tehnica speciala in care reuseau sa prinda pestele atat cu mana cat si cu gura

EDUCATIA CORPORALA IN ANTICHITATE (650 i.Hr 476 d.Hr)DATE PRELIMINARII: antichitatea a reprezentat cea de-a treia perioada a istoriei universale a lumii dupa preistorie si protoistorie dupa unele surse, antichitatea ar fi inceput inca din epoca bronzului (circa 3000 ani i.Hr), cand s-a descoperit la SUMERIENI - civilizatie formata in MESOPOTAMIA - SCRIEREA CUNEIFORMA, si s-a incheiat in 476 d.Hr, data la care s-a destramat Imperiul Roman de Apus, odata cu caderea Romei in antichitate s-au dezvoltat cultura, religia si marile civilizatii antichitatea a fost structurata pe trei mari perioade:1) perioada veche, in care s-au dezvoltat primele civilizatii 2) perioada clasica, inceputa in anul 776 i.Hr, data la care s-a desfasurat prima editie a jocurilor olimpice antice, intinsa pana la aparitie crestinismului3) perioada tarzie, in care s-au desfasurat mai multe evenimente, cele mai importante fiind: adoptarea crestinismului ca religie; primele atacuri ale popoarelor migratoare (barbarii) asupra Imperiul Roman; divizarea Imperiului Roman in Imperiul Roman de Apus si Imperiul Roman de RasaritFORMAREA CIVILIZATIILORPrincipalele civilizatii s-au format in Mesopotamia, Africa, Orientul indepartat si Europa.MESOPOTAMIA prima civilizatie a lumii s-a format in centrul Irak-ului de astazi pe malurile fertile ale fluviilor Tigru si Eufrat, aceasta a forst cea sumeriana, unde a fost descoperita scrierea cuneiforma si unde a fost folosit pentru prima data plugul (ca ocupatie era dezvoltata agricultura) si roataAlte popoare formate: BABILONIENII ASIERIENII AKADIENII CHALDEII PERSII HITITII FENICIENII PALESTINIENIIAFRICA primul popor dezvoltat a fost cel egiptean, dezvoltat pe malurile fluviului nil, popor la care arta, cultura si religia au cunoscut cea mai mare dezvoltare dintre popoarele anticeAlte popoare formate: CARTAGENEZII ETIOPIENIIORIENTUL INDEPARTAT intr-o prima faza s-au dezvoltat civilizatiile chineza si hindusa, iar mai tarziu cea japonezaEUROPAPrima civilizatie a fost cea cretano-miceniana indentificata cu 2500 de ani inainte de Hristos in Grecia s-au mai dezvoltat alaturi de cretani, micenieni alte doua mair popoare, respectiv dorienii si ionienii daca intr-o prima faza principalele orase state au fost CRETA si MICENE, in perioada imediat urmatoare, principalele orase state au fost SPARTA si ATENA, diferite in ceea ce reprezenta cultura si organizarea politica si economica prin coloniile grecesti infiintate in bazinul mediteraneea dar si in regiuni din Africa de sud si Asia, grecii au raspandit ELENISMUL (cultura greaca)Datorita suprafetei mari de pamant pe care o ocupau, CELTII au format mai multe popoare, printre care: GALII pozitionati in Franta, Belgia, vestul Germaniei si sudul Olandei BRITANII pozitionati in Britania CELTII IBERI pozitionati in Peninsula Iberica, Spania, Portugalia BOII pozitionati in Austria, Cehia, Slovacia si UngariaROMANII s-au format din: ETRUSCI SABINI LATINI pozitionati in peninsula italicaTRACII si MOESII pozitionati in BulgariaGETO-DACII pozitionati in Romania si-n regiuni din Ucraina, Ungaria si Bulgaria

PRINCIPALELE EVENIMENTE*cu 3000 de ani i.Hr a fost indentificata prima civilizatie, cea sumeriana- Egiptul de jos sigiptul de sus s-au unit, primul faraon fiind NARMER- Troia s-a constituit ca oras-stat in Anatolia*cu 2600 de ani i.Hr a fost construita prima piramida din lume piramida-n trepte a regelui DJOSER*cu 2500 de ani i.Hr a fost sculptat Sfinxul- a fost identificata prima civilizatie europeana, cea cretana* cu 2300 de ani i.Hr s-a constituit in Mesopotamia primul imperiu al lumii Imperiul AKKAD*cu 1200 de ani i.Hr a luat sfarsit exodul evreilor in Palestina* cu 850 de ani i.Hr au fost scrise poemele homerice ILIADA SI ODISEEA*776 i.Hr s-a desfasurat in Grecia la OLYMPIA prima editie a jocurilor olimpice antice*753 i.Hr a luat fiinta ROMA*214 i.Hr au fost finalizate lucrarile la Marele Zid Chinezesc*27 i.Hr ROMA a devenit imperiu, primul imparat fiind OCTAVIAN, cunoscut si sub denumirea de AUGUSTUS*395 imparatul roman TOEODOSIU I divide imperiul in 2 regiuni:1) IMPERIUL ROMAN DE RASARIT, cu capitala la CONSTANTINOPOL (ISTANBUL), primul imparat fiind ARCADIUS2) IMPERIUL ROMAN DE APUS, cu capitala la ROMA, primul imparat fiind HONORIUS*476 caderea ROMEI a dus la prabusirea IMPERIULUI ROMAN DE APUS, eveniment ce a marcat sfarsit antichitatii

EDUCATIA CORPORALA IN EGIPTUL ANTIC in istoria antica a Egiptului distingem 3 perioade1) REGATUL VECHI consolidarea societatii sclavagiste si a statului despotic centralizat a determinat evolutia in planul vietii sociale, politice si culturale practicarea activitatilor corporale este reprezentata prin ARTA STATUARA, in acest sens edificatoare sunt creatiile REGELE MYCERMAS si NUMITUL HOSSI, dovezi ce arata dezvoltarea corpului omenesc si a frumusetii sale (ESTETICA CORPORALA)2) REGATUL MIJLOCIU perioada in care statul faraonic se intareste considerabil ilustrarea activitatilor corporale este demonstrata prin FRESCELE DE LA BENI-HASSA, in care prezenta exercitiului fizic se oglindeste prin cele 150 de imagini care descriu o lupta, sugestiv realizate, componente a unei CHINORAME de actualitate3) REGATUL NOU RAMSES I principalele activitati corporale intalnite in procesul eucational erau alergarea, lupta si gimnastica, practicate moderat, echilibrat si nu excesiv gimnastica includea exercitii pentru toate segmentele corpului, si in mod special pentru mobilitatea coloanei vertebrale, aspect ce tinea de o gimnastica analitica. In acest sens, gimnastica analitica a cunoscut o ampla dezvoltare, depasind-o pe cea intalnita la greci in perioada lor de glorie practicarea activitatilor corporale reprezenta o prioritate in sistemul de educatie al principilor, exemplul cel mai elocvent fiind dat de pregatirea viitorului faraon RAMSES AL II-LEA acesta, impreuna cu alti fii de nobili (toti nascuti in aceeasi zi cu principele) participau la un sever proces de instruire, in care dezvoltau in acelasi timp atat fizicul cat si psihicul periodic, alergau distante foarte mari dimineata pe stomacul gol alte activitati corporale practicate erau exercitiile cu bastoane, exercitiile cu maciuci, transportul de greutati (transportau saci cu nisip), luptele cu taurii, exercitiile de indemanare si dansurile (populare, acrobatice si razboinice) cel mai cunoscut dans era DANSUL ARCASULUI, executat de dansatori profesionistiEDUCATIA COPORALA IN INDIA ANTICA (hindusii) primele informatii ne sunt furnizate de cartea sfanta intitulata VEDELE, care reprezenta baza religiei, filosofiei si a institutiilor sociale la hindusi principiile fundamentale stipulate in aceasta carte ne aratau faptul ca omul era pregatit pentru a apara familia, comunitatea, patria si umanitatea pentru realizarea acestui deziderat, omul trebuia sa aiba o constitutie fizica puternica, rezultat al practicarii activitatilor corporale de-a lungul evolutiei societatii, hindusii au suferit un lung proces de stratificare sociala, timp in care s-au format mai multe grupuri sociale denumite CASTE:1) CASTA PREOTILOR (BRAHMANII)2) CASTA MILITARILOR3) CASTA NEGUSTORILOR (COMERCIANTILOR)4) CASTA OAMENILOR SARACI lipsiti de drepturi brahmanii erau preocupati in mod special de astronomie si medicina atotputernicia religioasa, politica si sociala s-a consolidat odata cu punerea in circulatie a LEGILOR lui MANU potrivit acestor legi, printre altele, scaldatul in rauri si lacuri, precum si efectuarea unor exercitii de respiratie, cu accent pe o apnee prelungita (YOGA) reprezentau activitati strict obligatorii acestea erau practicate atat cu scop igienic, cat si cu scop religios: scaldatul reprezenta un mijloc de spalare a pacatelor prin care se urmarea mantuirea in baza acestor legi s-a format sistemul national hindus de educatie corporala cunoscut su denumirea de PRANAYAMA acest sistem cuprindea un complex de exercitii filosofice si religioase, combinat cu reguli ale vietii sociale, etice, fizice si medicale in conceptia hindusilor, omul era rezultatul a 2 componente:1) TRUPUL si SUFLETUL2) MATERIA si CONSTIINTA purificarea sufletului se realiza prin abstinenta, controlul respiratiei, atenuarea sensibilitatilor, cultura si contemplatie erau considerate vicii activitati precum vanatoarea, jocul, cantatul la un instrument si somnul diurnEDUCATIA CORPORALA LA PERSI principalele informatii privind practicarea exercitiilor fizice la persi le avem din CIROPEDIA lui XENOPHON conform acestei lucrari, fundamentul educational la persi avea ca finalitate stapanirea de sine, consolidata prin practicarea activitatilor corporale cel mai mare istoric al antichitatii, HERODOT mentiona in lucrarea sa HISTORII faptul ca educatia persanilor incepea in jurul varstei de 5 ani si se finaliza in jurul varstei de 20 de ani, timp in care invatau 3 lucruri esentiale:1) calaria2) trasul cu arcul3) sa spuna adevarulEDUCATIA CORPORALA IN CHINA ANTICA in aceasta regiune s-au deszvoltat stiinte precum medicina, astronomia, agronomia si geografia chinezii au pus accent pe educatia integrala, si intr-un mod special pe educatia corporala, morala si intelectuala copiii primeau in familie primele informatii de utilizare a cifrelor si de intelegere a punctelor cardinale; de asemenea, invatau principalele deprinderi ce tineau de politete si conduita in scoala, copiii invatau sa citeasca, sa scrie, sa aprofundeze literatura si cartile religioase, matematica si muzica in jurul varstei de 15 ani, tinerii invatau sa calareasca, sa conduca carul, sa traga cu arcul si dansul. Ulterior insuseau arta luptei cu pumnii si picioarele si arta scrimei cu sabia si bastoanele medicul KONG-FU a creeat un sistem de educatie corporala medicala, in care se regaseau diferite exercitii corporale, insotite de o gimnastica respiratorie corespunzatoare in baza acestui sistem, generalul YO-FEI a creeat un sistem de educatie corporala care dateaza pana in zilele noastre si care consta in exercitii stilizate de tinuta, imbinate cu procedee de lovituri cu pumnii si cu picioarele, avand un caracter de dans WU-SHU imitand diferite pasari sau animale WU CIN SI in mileniul 3 i.Hr (aproximativ 2700 i.Hr) a fost scrisa celebra lucrare de cunostinte medicale intitulata CANONUL DE MEDICINA INTERNA A IMPARATULUI GALBEN HUANG DI NEI JING din a carut continut avem informatii ca in China erau cunoscute si aplicate: acupunctura, masajul, presopunctura, hidroterapia, injectarea, conceperea unor mixturi cu efect tonifiant pentru imbunatatirea capacitatii fizice si a capacitatii de efort, diferite tratamente pentru prevenirea obezitatii, contra durerilor musculare si articulare, pentru terapia gutei.

EDUCATIA CORPORALA IN JAPONIA ANTICA educatia specifica japonezilor se referea la cavalerismul romantic imbinata cu modestia, ascultarea, curajul, cultul onoarei si cultul fortei, caracteristici intalnite intr-un mod special la samurai (purtatori de sabie) mijloacele educationale cuprindeau activitati corporale precum lupta cu si fara arme, calaritul, trasul cu arcul, inotul iar ca forme generale de practicare cele mai reprezentative erau: SUMO a reprezentat in forma sa de inceput o activitate corporala specifica samurailor si care reprezenta un privilegiu pentru curtea imperiala; in timp, aceasta lupta corporala s-a dezvoltat, astazi devenind sportul national al japonezilor, practicat de catre SUMOTORI, luptatori ce cantaresc in medie 150 de kg si care utilizeaza 48 de procedee tehnice KENDO scrima cu bastoane lungi, in care luptatorii tin bastoanele cu ambele maini si sunt protejati de un echipament special: casca, manusi, mansete si pieptare; loviturile sunt admise pe crestetul capului, bratul drept si partile laterale ale trunchiului KYUDO consta in tragerea la tinta cu marele arc japonez, lung de 1,5 metri; exercitiu obligatoriu pentru toti tinerii, iar tragerea la tinta se efectua de pe loc, din mers, din alergare, calare JIU-JITSU (JUDO) lupta de aparare, fara arme, prin care se urmarea trantirea la pamant si imobilizarea adversarului prin diferite tehnici de prize, apucari, torsionari KEMARI joc asemanator cu fotbalul modern, practicat de echipe formate din 8 jucatori, unde mingea era pasata fara a atinge solul si introdusa intr-un fel de poarta

EDUCATIA CORPORALA IN GRECIA ANTICA pentru greii antici, educatia corporala a reprezentat o componenta a culturii demersul nostru de identificare a unor forme de practicare a activitatilor corporale se datoreaza izvoarelor de informare; in acest sens, informatiile preluate si prelucrate din descoperirile arheologice, lucrari stiintifice si tehnice, literatura, arta si din documente stravechi, ne-au ajutat sa formam o imagine cat mai veridica asupra conceptiilor, continuturilor, institutiilor si formelor de practicare si organizare a activitatilor corporale la acest popor antic de-a lungul istoriei antice a Greciei intalnim 2 perioade:I) Perioada GRECIEI PREELENICEII) Perioada GRECIEI CLASICEGRECIA PREELENICA CRETANO-MICENIANA 2500 i.Hr 1100 i.Hr 2 poli de civilizatie, primul in CRETA cu apogeul in perioada regelui MINOS (civilizatia minoica), pe continent: MICENE privind aceasta etapa, principalele izvoare sunt reprezentate de:a) DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE cele mai relevante informatii sunt cele lasate de arheologul german HEINRICH SCHLIEMANN, prin sapaturile efectuate, si in care principalele dovezi le reprezinta obiectele de arta care transmit si marturii ale practicarii unor activitati corporale: pugilatul, lupta cu pumnii si dansulb) SURSELE LITERARE1) LEGENDA ARGONAUTILOR scrisa de catre scriitorul si filologul grec APOLONIUS DIN RHODOS prezinta expeditia argonautilor condusi de catre IASON si HERCULE, acestia plecand din THESALIA cu corabia ARGO pentru a aduce Lana de Aur din COLHIDA (sudul Caucazului) privind desfasurarea activitatilor corporale, intalnim 2 momente:i) insula LEMNOS din MAREA EGEE, unde IASON a organizat inteceri si jocuri de palestrecastigatori au fost TELEMAN la aruncarea discului, LINCEU la aruncarea sulitei, BOREU-ZOTES la proba de alergare, CALAIS la proba de saritura, PELEU (AHILE) la lupta libera (tranta)IASON a organizat aceste intreceri intr-un fel de POLIATLON, de unde s-a dezvoltat PENTATLONULconform informatiilor lasate de FILOSTRAT in anul 1225 i.Hr s-ar fi desfasurat primul pentatlon din istoria disciplinei, castigat chiar de PELEUii) al doilea moment s-a desfasurat in BITINIA TARA BREBICILOR, unde domnea regele AMIC, descris ca fiind un boxer profesionist extrem de dur; acesta il provoaca pe POLLUX (un argonaut) la o lupta de CESTE (BOX SAU PUGILAT) cunoscuta si sub denumirea de lupta cu pumnii infasurati in niste cureleautorul descrie aceasta lupta, lunga si plina de evenimente, castigat in final de catre POLLUX2) POEMELE HOMERICE: ILIADA SI ODISEEA HOMER 850 i.Hr aceste poeme reprezinta un izvor de cunoastere a societatii grecesti, inca din faza cea mai veche (comunitatile tribale) si pana la impartirea societatii pe clase socialeILIADAODISEEAambele scrise in 24 de canturi2 februarie 8-10 examenCONCEPTIA EDUCATIEI CORPORALE a evoluat in 3 directii:I) IGIENICA HERODIKOS,HIPOCRATE,GALEN Jocul cu mingea, Stiinta igienei, TrasybulII) MILITARA SPARTA MUNTELE TAIGETIII) IDEALULUI ARMONICCONCEPTIA IGIENICA ii are ca reprezentanti exponentiali pe HERODIKOS, HIPOCRATE, GALEN si FILOSTRATHERODIKOS a fost primul care a conceput, fundamentat si recomandat normele gimnasticii igienice si gimnasticii terapeutice, avand la baza practicarea activitatilor corporale in acest sens recomanda practicarea unor exercitii fizice; supravegherea unei alimentatii corespunzatoare si efectuarea masajuluiHIPOCRATE considerat cel mai mare medic al antichitatii, este cel care a pus bazele acestei stiinte sub toate aspectele printre ideile lui fundamentale se regaseau:1) supravegherea dietei2) masuri igienice individuale3) stabilirea cauzei maladiei4) la baza unei decizii sa primeze observatia si experienta5) inlaturarea superstitiilor si prejudecatilor legate de aparitia bolii HIPOCRATE nu s-a ocupat in mod direct de gimnastica, dar in preocuparile sale privind terapeutica bolilor si rolul curativ al dietei a transmis si terapii in ceea ce privea influenta practicarii activitatilor corporale, a masajului si a bailor in mare de asemenea a studiat efectele fiziologice a unor exercitii fizice si influenta ungerii corpului cu diferite uleiuriGALEN mult timp a profesat ca medic al gladiatorilor, ingrijindu-se de sanatatea acestora toate lucrarile sale faceau trimitere directa la rolul si importanta practicarii activitatilor corporale in lucrarea JOCUL CU MINGEA, aceasta activitate avea un caracter igienico-social, iar in celelalte lucrari, STIINTA IGIENEI si TRASYBUL, autorul impartea medicina in igiena si activitati corporale din punctul sau de vedere, igiena reprezenta un mijloc de mentinere a sanatatii si impartea activitatile corporale in gimnastica si munci naturale (aratul, taierea lemnelor si transportul de greutati)FILOSTRAT in lucrarea DE ARTE GYMNASTIKA (Despre gimnastica), autorul prezinta cu foarte multe detalii istoricul si tehnica exercitiilor corporale din acele vremuri; totodata lucrarea se constituie ca o sursa de informatii deosebit de valoroase privind conceptiile despre educatia corporala, aratand efectele fiziologice, igienice si influenta exercitiului fizic asupra sanatatiiCONCEPTIA MILITARA specifica Spartei educatia corporala a reprezentat pentru SPARTA una din preocuparile esentiale ale guvernantilor, fiind indeaproape controlata si organizata pregatirea pentru razboi reprezenta una din functiile fundamentale ale politicii statale, aceasta pregatire fiind data de importanta modului de pregatire, organizare si practicare ale activitatilor corporale inca de la nastere, copilul spartan apartinea statului. In acest sens, fiecare cetatean apartinea statului, care implementa cele mai dure metode si mijloace de selectie si pregatire copiii slabi si infirmi erau dusi pe MUNTELE TAIGET, unde erau abandonati si lasati sa moara pana la varsta de 7 ani, educatia copilului se desfasura in familie, unde procesul educational se desfasura conform principiilor statului, perioada in care guvernantii supravegheau acest proces la varsta de 7 ani, copiii erau preluati de catre stat, introdusi in adevarate lagare militare, grupati in echipe si pe grupe, si unde isi incepeau aspra pregatire pentru razboi (instructia militara), sub indrumarea PEDOTRIBILOR (instructorii militari) pregatirea militara consta in efectuarea de marsuri; alergare de distante lungi; inotul; calaria; lupta fara arme si lupta cu arme (sabia, sulita si scutul) aceasta instructie dura pana la varsta de 18 ani, dupa care, timp de 2 ani, isi desfasurau serviciul militar in interiorul cetatii (paza si patrulare) la 20 de ani deveneau soldati adevarati si timp de 10 ani participau la campanii militare desfasurate in exteriorul cetatii la 30 de ani erau lasati la vatra (eliberati) cu scopul de a-si intemeia o familie educatia corporala a fetelor spartane era una bine conturata deoarece trebuiau sa dea nastere unor copii sanatosi; ca forme de practicare se regaseau alergarea, aruncarea discului, lupta cu si fara arme, calaria, jocurile si dansulCONCEPTIA IDEALULUI ARMONICSPARTANI DORIENIATENIENI IONIENIKALOS KAI AGATHOSKALOKAGATHIAPLATON LEGILE si REPUBLICAARISTOTEL POLITICAPLATON, PITAGORA, SOFOCLE, EURIPIDE specifica Atenei conditiile economice, politice, culturale si sociale ale Atenei au favorizat dezvoltarea sistemului de educatie la modul general, si intr-un mod specific al componentei corporale fata de spartani, care erau urmasii dorienilor, caracterizati prin austeritate si chiar brutalitate, atenienii, firi frumoase si sensibile, descendenti ai ionienilor, propagau un adevarat cult pentru frumusete si armonie atingerea perfectiunii constituia la atenieni idealul vietii lor, unde expresia KALOS KAI AGATHOS (om bun si frumos), care era atins in urma unui proces educational in care calitatile morale, fizice si intelectuale erau imbinate in armonie si frumusete de asemenea KALOKAGATHIA (frumusete si bunastare) reprezenta un tel greu de atins, acesta reprezentand un principiu de inalta etica individuala si sociala, regasit doar la marii eroi homerici principalii reprezentanti ai conceptiei IDEALULUI ARMONIC au fost PLATON si ARISTOTELPLATON in lucrarile LEGILE si REPUBLICA, autorul demonstra ca educatia corporala reprezenta elementul fundamental al educatiei armonioase in viziunea sa, muzica educa inteligenta, iar gimnastica educa curajul a largit conceptul de gimnastica, in care a introdus o alimentatie corespunzatoare, baile, masajul si odihna, si sustinea ca acestea faceau parte din sfera igienei si nu a terapeuticii a fost primul care a studiat fundamentele si efectele fiziologice si psihologice ale miscarii, punand astfel bazele problemelor pedagogiei la activitatile corporale aveau acces doar cetatenii greci, sclavii si strainii (barbarii) neparticipand a insistat pentru viata de tabara si pentru pregatirea militaro-spartana a fetelorARISTOTEL considerat cel mai mare om de cultura al antichitatii, creatorul logicii, sustinea ca educatia reprezenta cea mai inalta functie a statului, la acest proces avand dreptul toti oamenii nascuti liberi in conceptia lui ARISTOTEL, gimnastica era indispensabila educatiei generale, alaturi de gramatica, muzica si desen acorda un mare interes educatiei in familie; sustinea practicarea jocurilor in familie, unde trebuia sa se tina cont de om si de temperamentul acestuia SISTEMUL EDUCATIONAL SI INSTITUTIILEA) SISTEMUL EDUCATIONAL Atena a fost renumita pentru grija si atentia care a aratat-o educatiei copiilor si tinerilor in acest sens au fost construite numeroase scoli unde invatatura reprezenta o obligatie a familiei, iar pentru copiii orfani, ai caror parinti murisera pentru cetate, educatia reprezenta o indatorire a statului pana la 7 ani, educatia se desfasura de regula in familie; dupa aceasta varsta, educatia se desfasura in scolile particulare denumite PALESTRE, si se finaliza la varsta de 18 ani adevarata instructiune, PAIDEIA, a copilului se desfasura sub indrumarea unui sclav mai in varsta care indeplinea pe langa multe alte atributii si pe cea de pedagog acesta insotea copilul la scoala, unde il invata sa cunoasca principalele reguli de conduita si politete intre 14 si 18 ani, tanarul atenian isi desavarsea pregatirea corporala conform izvoarelor, exercitiile corporale, atat in scoala, cat si in intreceri se desfasurau cu corpul gol, termenul de gimnastica provine de la grecescul GHIMNOS, care etimologic inseamna CORP GOL, iar in conceptia antica greceasca GIMNASTICA insemna arta care se executa cu corpul gol la varsta de 18 ani tinerii puteau deveni EFEBI (in multe lucrari EFEBIA adolescenta, studentie; in Grecia forma de organizare specifica statului) intre 18 si 20 de ani, educatia intelectuala, educatia corporala si educatia muzicala se desfasura in GIMNAZIIB) EFEBIA efebia a reprezentat o forma de organizare specifica statulu iin care tanarul isi desavarsea educatia cetateneasca in paralel cu educatia militara si cea corporala. pt a deveni efeb, tanarul sustinea un examen deosebit de sever numit DOLIMASSIA in care ii erau testate insusirile morale si cunostintele de baza cei care erau admisi, primeau mantaua, scutul si sulita si depuneau un juramant prin care se obligau sa respecte onoarea hainelor; sa lupte pentru zei, credinta si camin; sa se supuna legilor; sa apere cetatea timp de 2 ani, efebul era instruit, atat pentru a-si pastra robustetea fizica cat si pentru a fi pregatit pentru a apara cetatea (instructia militara) activitatile principale constau: marsul, patrule, farzi; folosirea armelor acestea reprezentau cerinte obligatorii pentru ca tanarul sa devina cetatean al cetatii de asemenea participa la serviciu militar (actiuni militare in interiorul cetatii-paza si ordine dupa 22 de ani cetateanul avea onoarea de a lupta pentru cetate, avea dreptul de a se inrola si de a participa la actiuni militare in exteriorul cetatiiC) INSTITUTIILE 2 tipuri de institutii institutiile particulare gimnaziile orasul cu cele mai multe gimnazii a fost atena3 institutii AKADEMIA PLATON LYKEMION gimnaziul construit de ARISTOTEL drept de educatie si strainilor KINOSAGES gimnaziul cuprindea 3 corpuri: palestra, gimnaziul propriu-zis, stadionul Grecia are in componenta sa astfel de locatii Palestra reprezenta o locatie de forma unui patrat cu latimea de 96 m in mijloc era amenajata o curte interioara cu laturile de 40 pe 50m, suprafata acoperita cu nisip, iar de jur imprejur construite anexe distincte pentru diferite activitati sali pentru convorbiri filosofice sali pentru exercitii corporale bai sali pentru masaje, biblioteci depozite de alimente si echipament Gimnaziul propriu-zis aflat in imediata apropiere a PALESTREI si reprezenta o constructie de forma dreptunghiulara cu latura mare de 126m unde era amenajata pista pentru alergari in mijlocul locatiei era amenajat un parc cu numeroase alei, marginite de multi pomi, fantani si statui STADIONUL locatie aflata in apropierea celor 2 cladiri, avea in componenta sa o arena centrala imprejmuita de incinte de tip amfiteatru

FONDUL EDUCATIEI CORPORALE IN GRECIA ANTICA exercitiile corporale au fost grupate in 3 mari forme1. GIMNASTICA2. ORCHESTRICA3. AGONISTICA1. GIMNASTICA: in acceptiunea grecilor, gimnastica cuprindea toate exercitiile corporale cunoscute pentru acea perioada, ele au fost grupate in 3 categorii: exercitii corporale usoare exercitii corporale grele pentatlonuli) exercitii corporale usoare: alergarea de 2 feluri, viteza si rezistenta (durata)a) alergarea de viteza: 2 formealergarea pe un stadiu 192 m DROMOSalergarea pe 2 stadii dus intors 384m DIAULOSalergarea de rezistenta DOLICOS 24 STADII 4608 mb) SARITURA: 2 forme: lungime si inaltimec) ARUNCAREA: forme: cutismul, sulita si lauda. aruncarea discului a reprezentat un exemplu specific grecesc fara corespondent in lumea antica si fara a avea lucrare practica in actiunile de vanatoare sau razboi discul era confectionar din lemn, piatra sau arama si cantarea intre 2 si 5 kgd) INOTUL: activitate des practicata datorita conditiilor geografice favorabilee) TRAGEREA CU ARCUL: forme: de pe loc, mers si calareCretanii erau considerati cei mai buni tragatori printre populatiile eladei, totusi in perioada greciei clasice, aceasta activitate a intrat pt o buna perioada de vreme intr-un con de umbra, deoarece reprezenta o activitate in care nu era permisa lupta de aproape, ci de la distanta, aspect pentru care pentru un grec onest reprezenta un gest nedemn KIRITESCU PALESTRICAf) TRAGEREA CU PRASTIAg) CURSELE DE CAI SI CAREh) JOCURILE CU MINGEA (prezenta diferite dimensiuni, confectionata din piele sau stofa, umpluta cu fulgi sau seminte de smochine) ea era lovita cu palma, pumnul, piciorul sau cu batul sau bastonul cel mai cunoscut joc HARPASTON asemanator cu fotbalul modern

EXERCITII CORPORALE GRELEa) lupta libera sau tranta, existau 3 forme:1) lupta verticala, activitate practicata numai de nobili, unde erau permise doar apucarile in timp ce loviturile le erau interzise intrecerea consta in trantirea partenerului la pamant, castigator fiind cel care castiga de 3 ori2) lupta orizontala: disputa care se aseamana mult cu stilul de lupta greco-romane: unde castigator era cel care reusea sa-si fixeze adversarul cu umerii lipiti pe pamant, mentinandu-l in aceasta pozitie timp de cateva secunde3) ACROEHEISESMOS lupta in care prizele sau apucarile aveau loc doar la nivelul mainilor si degetelor, castigator, desemnat cel care reusea sa-si imobilizeze adversarul la pamant, iar acesta refuza sa mai continuie disputab) PUGILATUL cu pumnii goi; lupta cu cestec) PANKRATIUL cel mai dur si greu dintre activitatile corporale, era o lupta in care participantii foloseau una din formele intalnite la lupta libera si pugilat si unde erau folosite toate tipurile de lovituriPENTATLONUL considerat cea mai complexa activitate, includea o proba de alergare de viteza aruncarea sulitei aruncarea discului sarutira o proba la alegere din formele intalnite la lupta liberaII ORCHESTRICA prin orchestrica grecii detineau arta dansului dansurile erau insotite de acompaniamentul muzical si se regaseau la inmormantari, serbari publica, serbari private, reprezentatii scenice (teatrale) 4 genuri de dansuri1) DANSURI FUNEBRE intalnite la inmormantari, executate de rudele decedatului, dar si de dansatori profesionisti, se remarcau prin sobrietatea gestului si acompaniament de flaut.2) DANSURI RELIGIOASE reprezentau niste hore in jurul altarului din aceste dansuri; s-au dezvoltat mai tarziu tragediile3) DANSURI PIRICE (razboinice) erau executate numar de catre dansatori profesionisti4) DANSURI VESELE erau practicate cu ocazia unor zile festive de familie si erau inchinate zeului veseliei DIONISOSIII AGONISTICA provine de la registru argou lupta, intrecere prin agonistica se intelege totalitatea jocurilor de intrecere ele au aparut inca din perioada preelenica asa cum reiese din mitologia greaca si erau organizate in memoria cinstirii unor eroi la incepute le se desfasurau ocazional fara peridiocitate si fara reguli bine stabilite in timp jocurile au detinut un caracter PANELENIC, fiind practicate doar de populatiile apartinand Eladei, strainii neavand acces; au inceput sa apara caracteristici proprii de organizare la perioade de timp bine determinate PERIODIZATE in timp de la caracterul sau sportiv jocurile au mai impus si manifestari culturale, muzica si poezie principalele jocuri au fost: jocurile olimpice, jocurile istmice, jocurile panatenee si jocurile nemeice toate aceste jocuri aveau propriile lor caracteristici de organizare

EVOLUTIA CONCEPTIEI PRIVIND EDUCATIA CORPORALA IN GRECIA ANTICA istoria GRECIEI antice s-a derulat pe parcursul a mai mult de 12 secole, timp in care au avut loc schimbari pe plan politic, economic, social si cultural, reflectate de o anumita maniera in conceptia loculului, rolului si continutului formelor de organizare a activitatilor corporale specialistii domeniului au impartit aceasta evolutie in 5 mari faze1) FAZA OMULUI PUTERNIC, cuprinde cultura veche greceasca in care predomina cultul fortei, avand ca exemple pe HERCULE SAU MILON din CROTONA, in jurul carora s-au nascut numeroase legende2) FATA IDEALULUI ATLETIC, in aceasta faza la cultul fortei se adauga cel al frumusetii clasice, pusa in evidenta cu maiestrie, de catre FIDIAS marele sculptor al antichitatii din a carei opera se degaja armonia tuturor facultatilor omenesti pe plan fiziologic, igienic, estetic si moral3) FAZA SPECIALIZARII SI ATLETISMULUI PROFESIONAL, este etapa in care in locul educatiei severe spartane si a idealului armonic atenian, apare atletul profesionist care se pregateste multilateral in vederea specializarii4) FAZA DECADENTEI ATLETICE PRINCIPIALE trasaturi domninate ale acestei etape sunt profesionalismul si mercantilismul, decaderea morala favorizeaza aparitia impresarilor unde totul se mituia, vindea si cumpara, inclusiv victoria in intreceri5) FAZA ATLETISMULUI SUB STAPANIREA ROMANA, cucerirea romana a impus noi schimbari a scazut interesul pentru muzica, poezie si gimnastica; s-au schimbat conceptiile filosofice, armonia dintre latura intelectuala, morala si fizica; a mai reprezentat un ideal al conceptiot grecestiEDUCATIA CORPORALA IN ROMA ANTICA (753 i Hr 476 D Hr)1) Date introductive conform izvoarelor istorice, dupa caderea TROIEI o parte din populatia acestei cetati, in frunte cu printul ENEAS, ar fi ajuns in peninsula ITALICA unde impreuna cu triburile locale au creeat LAVINIUM (pamantul si poporul latin) in anul 773 i Hr ROMULUS si REMUS au fondat cetatea ROMA ca organizare sociala, ROMA a reprezentat un stat sclavagist un elenism cu vadite tendinte de expansiune teritoriala din punct de vedere al organizatiei statale, in istoria ROMEI au existat 3 mari forme de organizare:i) regatulii) republicaiii) imperiul2) INFLUENTA GREACA inca dinainte de a fi cucerita Grecia, romanii au intrat in contact cu civilizatia elena datorita coloniilor pozitionate in sudul Italiei si Siciliei, in acest fel, romanii au cunoscut pe langa altele si gimnastica greceasca, in momentul in care roma a cucerit Grecia (146 i. Hr), gimnastica intrase in faza in care exercitiile fizice usoare (alergarile, sariturile, aruncarile) trecusera pe planul al doilea, ex fizice grele (lupta, pugilatul si pankratiul erau in mare voga); atletismul capatase un statut profesionist romanii au preluat conceptiile religioase, obiceiurile, arta, precum si unele aspecte ale modului de viata romanii au adoptat institutiile grecesti, dar le-au adaptat la conceptul lor de viata3) CARACTERUL MILITAR in general, romanii au fost caracterizati ca fiind firi pragmatice datorita faptului ca ei urmareau sa devina cetateni, sanatosi si robusti pentru a putea face fata rigorilor militare in acest sens inca de la varsta de 15 ani, baietii incepeau instructia militara, care se desfasura pe CAMPUL LUI MARTE locatie pozitionata in afara cetatii elementul fundamental al armatei il constituia PEDESTRIMEA, care, in functie de echipamentul si armamentul din dotare, putea fi PEDESTRIMEA USOARA sau PEDESTRIMEA GREA principalul mijloc de instruire era marsul marsul, de regula, se desfasura periodic si dimineata, existand 2 tipuri:1. MARS USOR deplasarea intr-o ora a distante de 6 km2. MARS FORTAT 8 KM in timpul marsului, soldatul era echipat atat pentru actiunile de atac ( scut, lance, sabie, coif) cat si cu echipamentul necesat amenajarii locului de aparare (uneltele pentru sapat, stalpi de lemn pentru construirea palisadelor) in total incacatura pe care o purta soldatul depasea cel putin odata greutatea lui aceasta incarcatura nu trebuia sa ingreuneze miscarile soldatului, sa-l oboseasca sau sa-i diminueze capacitatea de lupta alaturi de mars, in pregatirea soldatului mai intrau si exercitii pentru dezvoltarea indemanarii,preciziei si puterii miscarilor: sarituri peste calul de lemn, calaritul, alergarea pe langa calul in miscare, scrima, lupta fara arme, manuirea sulitei si inotul4) CONCEPTIILE LA ROMANI ca si la greci, practicarea activitatilor corporale a avut aceeasi caracteristici de clasa sclavii proveniti din prizonieri de razboi sau din randul populatiilor cucerite nu aveau dreptul de a practica activitati corporale, intrucat acestia nu trebuiau sa devina puternici pentru a periclita societatea romana singura exceptie era pregatirea gladiatorilor , acestia avand dreptul de a se pregati pentru a lupta in amfiteatrele romane scopul educatiei familiale si militare era de a deveni cetateni cu virtuti, puternici, disciplinati si cu respect fata de legile tarii. muzica, poezia si filosofia nu faceau parte ca elemente din procesul de educatie, dupa cucerea Greciei, romanii si-au imbogatit sistemul educational preluand gramatica si retorice: activitatile corporale preluate de la greci au avut doar un caracter utilitar in vederea pregatirii lor pentru razboi5) INSTITUTIILE1. BAILE TERMALE2. TEATRUL3. CIRCUL4. AMFITEATRUL1. BAILE TERMALE daca la greci baile erau utilizate de catre atleti de a se spala de nisipul luat in arene, in ROMA antica bazine cu apa vor reprezenta elementul esential al bailor de forma romana in timp, baile s-au transformat in terme, in anul 454 d Hr existau in Roma 854 de bai publice, cele mai impunatoare erau termele lui CARACALA construite pe o suprafata de 11 hectare, respectiv termele lui DIOCLETIAN 13 hectare elementul fundamental a acestor terme il constituia bazinul, existau 3 astfel de bazine: cu apa calda-caodaliu, apa calduta tropicala, apa rece frigidata mai existau dusuri, bai de cada, bai cu aburi si sudatoria (sauna) varianta antica ca anexe se regaseau sali pentru odihna, sali pentru masaj, sali pentru jocuri, sali pentru gimnastica, sali pentru convorbiri, biblioteci, muzee, respectiv gradini cu fantani si multa verdeata existau 2 tipuri de terme: terme luxoase, unde intrau cei care faceau parte din clasa dominanta si anume PATRICIENII sau ARISTOCRATII; terme modeste, in care intrau clasa de rand a societatii si anume PLEBEII programul intr-o terma luxoasa, atunci cand un aristocrat intra intr-o terma luxoasa activitatea acestuia era urmatoarea:1. pentru a transpira, cetateanul efectua anumite activitati corporale, gimnastica, alergare sau jocul cu mingea2. intrarea in sudatorie (sauna)3. parcurgea urmatorul traseu: bazinul cu apa rece, bazinul cu apa caldura, finalza in bazinul cu apa calda odihna in camerele special amenajate masajul finalizarea programului prin efectuarea anumitor activitati: lectura, convorbiri filosofice, dialog politic, afaceri2. TEATRUL era destinat reprezentatiilor scenice a atins apogeul in perioada republicii si a decazut in perioada imperiului principalele edificii au fost TEATRUL lui POMPEI si a lui MAVELLUS pe scenele carora se desfasurau tragedii de forma greceasca si pantomime3. CIRCUL destinat pentru cursele de cai si care aceste intreceri se desfasurau la circul MAXIMUS: lungimea era de 600 m iar latimea de 200, un tur de pista masura 568 m, iar distanta unei curse 7 ture cele mai gustate de public cursele de BIGA 2 cai respectiv QUATRICA 4 cai4. JOCURILE IN AMFITEATRE desemnate sutelor de gladiatori in timpul imperiului, luptele de gladiatori au cunoscut cea mai mare dezvoltare, in acest sens au fost construite numeroase edificii, cel mai important fiind COLLOSEUM-ul existau doua tipuri de lupte:1. VENATIONES provenit de la latinestui VENTIO vanatoare, intre oameni si animale uneori, pentru a da satisfactie publicului, erau introduse in arene BESTIARII (oamenii neinarmati, sclavi, prizonieri de razboi, delincventi, condamnati la moarte, crestini2. HOPLOMACHIA reprezenta lupta pe viata si pe moarte intre gladiatori de regula, gladiatorii proveneau din randul prizonierilor de razboi, sclavilor si chiar voluntari, acestia erau instruiti in scoli speciale denumite LUDII GLADIATORII, sub conducerea unor maestrii de scrima denumiti LANISTRA pentru ca lupta sa dureze cat mai mult gladiatorii erau echipati cu un echipament special cea mai cunoscuta lupta era cea a RETIARILOR, unde unul dintre concurenti, avea notarea sa, era inarmat cu un trident, sulita cu 3 varfuri sau o plasa, iar celalalt cu o sabie scurta si scutFORME DE PRACTICARE ALE ACTIVITATILOR CORPORALE din punct de vedere tehnic, metodic si organizatoric, romanii nu au avut un sistem original de activitati corporale. KIRITESCU PALAESTRICA 1945, exercitiile coporale imprumutate de la greci au respectat structura tehnica a acestora, dar nu si scopul in care erau practicate chiar daca formal, jocurile olimpice au traversat Marea Ionica romanii au construit PALESTRE si GIMNAZII, au preluat PENTATLONUL, dar goliciunea atletilor in arena, au consderat-o ca fiind imorala romanii n-au inteles vraja dansului si de aceea nu numai ca l-au ignorat, dar l-au si interzis un cetatean roman care dansa in public era iremediabul compromisDANSURILE exceptie era dansul ca element al artei dramatice, executat numai de dansatori profesionistiINOTUL a detinut un caracter strict utilitar, utilizat in deosebi in instructia militarilor, cine nu stia sa inaote si sa citeasca NEC NATAT, NEC LEGIT, era considerat un om inferior ca pregatire si pozitie socialaGIMNASTICA era practicata numai in scopul de a pregati militarii pentru razvoi, romanii nefiind sensibili la idealul de armonie si frumusete al grecilorATLETISMUL considerat la greci un dar divin, la romani, avea doar scop utilitar un loc aparte il detineau jocurile cu mingea, in functie de caracteristicile jocului si de marimea mingii romanii practicau 4 tipuri de jocuri:1. FOLLIS joc in care participantii loveau cu palma, pumnul, bratul si cu un obiect asemanator rachetei de tenis o minge mare, umflata cu aer.2. TRIGONUL joc desfasurat intre 2 echipe a cate 3 jucatori azesati sub forma unui triunghi, unde jucatorii loveau o minge de dimensiuni mici asemanatoare cu cea de tenis de camp3. PAHAENICA joc brutal destinat lucratorilor campului, in care mingea era confectionata din piele si umpluta cu faina, pamant sau pilitura de fier4. HARPASTUM joc asemanator ca reguli cu handbalul modern, in care participantii foloseau o minge de piele umpluta cu fulgi sau peneACTIVITATI CORPORALE IN VIZIUNEA UNOR OAMENI DE CULTURA SI ISTORICI ROMANI per ansamblu, oamenii de cultura si stiinta romani au acordat o atentie sportia practicatii activitatilor corporale MEDICUL CELSIUS recomanda practicarea activitatilor corporale, jocurile cu mingea si igiena, practicate cu moderatie, iar ca forme recomanda alergarile, gimnastica si plimbarile in aer liber. practicarea activitatilor corporale trebuia sa tina cont de varsta, constitutie fizica, anotimp si profesie aparitia transpiratiei era considerata ca fiind un semn ca participantul a obosit, iar exercitiile sau efortul fizic, trebuiau incetate pedagogul QUINTILIAN a stabilit un sistem de educatie integrala din care nu lipseau activitatile corporale istoricul TACITUS sublinia importanta practicatii activitatilor corporale pentru mentinerea sanatatii fizice si morale ale unei natiuni marele poet JUVENAL critic foarte dur al mentalitatilor si conduitelor morale ale romanilor care proclamau necesitatea cultivarii spirituale si dispretuiau ingrijirea fizica, lasand in celebrul poem SATIRA 10 celebrul dicton OPTADIDUM ESST UN SIT MEN SANA IN CORPORE SANO de preferat o minte sanatoasa sa se regaseasca intr-un corp sanatos