sociologie medicala c2

Upload: alexandra-marina

Post on 14-Jul-2015

128 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Sanatatea si boala modele de abordareModelul biomedical-in cea mai mare parte este caracterizat de concentrarea sfortului medicilor asupra aspectelor biologice ale bolii; Acest model sustine ca vavaroabilele psihologice si sociale au o importanta secundara in evolutia bolii si in tratamentul acesteia ,iar medicina umanista este o parte importanta dar intuitiva care vine de la sine ,medicii nefiind obligati sa reflecteze la ea sau sao studieze; Tendinta de exagerare a simptomelor fizice minore sau de exprimare a emotiilor prin senzatii fizice neplacute este un fenomen des intilnit in societatea de azi; Modelul biopsihosocial:considera ca predispozitia si evolutia majoritatii bolilor fie ele fizice sau psihice sint determinate si influentate de factori biologici ,psohologici si sociali;

Sanatatea si boala modele de abordareMedicii care sunt capabili sa evelueze influenta pe care o au acesti factori asupra starii de sanatate si de boala a pacientilor vor fi capabili sa realizeze interventii terapeutice mai eficiente si sa obtina rezultate mai bune; Si in medicina dentara a fost nevoie de o redefinire a conceptului de sanatate.Daca in mod traditional ,sanatatea orala rea definita clinic prin intermediul indicilor dentari (care masurau absenta sau prezenta bolii)astazi se cunosc implicatiile psiho-sociale ale afectiunilor oroparadontale si orale ,vorbindu-se chiar de calitatea vietii asocialte de sanatatea orala; Pentru a evalua si rezolva probleme de sanatate medicii trebuie sa stabileasca si sa mentine relatii t5erapeutice cu pacientii , sa inteleaga tipurile de personalitate si sa interpreteze corect reactiile acestora in cabinet;

Sanatatea si boala-Context socialSocietatea actuala este una de consum,in care orice actiune este orientata spre reyultatul imediat si centrta pe client.Schimbari rapide iau locul traditiei,devenind principala realitate, iar medicina dentara nu face exceptie. Revolutia stiintifica si tehnica este cauza vitezei cu care se fac schimbarile;acestea au rasunet si in medicina dentara atit din punct de vedere al tehnicilor, tehnologiilor, si materialelor folosite, dar si din cel al cerintelor pacientilor,considerati din anumite perspective clienti;succesul practicii dentare nu tine numai de deyvoltarea tehnologiilor,de cunostintele de specilalitate sau de indeminarea medicului ci si de relatia care se stabileste intre acestia si practicienii artei dentare;pentru aceasta medicul dentist are nevoie de cunostinte si tehnici care nu apartin stomatologiei, ci psihologiei sociale si sociologiei;

Rela ia medic pacient. Rela ia medic pacient. Aspecte psiho-sociale. Relatia medic-pacient este una complexa,si implica aspecte pshisoc-8iale, sociale si culturale, care vor influenta in egala masura ambii actori. Aceast rela ie este una care se stabile te ntre membrii a dou grupuri sociale distincte n, puterea i orient rile lor: un grup ce ofer ngrijiri specializate unui alt grup care solicit aceste ngrijiri de s n tate Aceast rela ie se desf oar ntr-un cadru institu ionalizat, dup un anumit ritual. Astfel, n aceast rela ie se contureaz extrem de bine conceptele de status i rol social.

Rela ia medic pacient.

Rela ia medic pacient. Aspecte psiho-sociale. 1.Statusul social: reprezint pozi ia ocupat de o persoan sau un grup de persoane n societate, avnd determinare att pe orizontal , n ceea ce prive te re eaua de contacte i schimburi cu persoane avnd acela i nivel social, ct i pe vertical , viznd rela iile cu persoane aflate n pozi ii superioare sau inferioare n ierarhia social 2. Rolul social Rolul social reprezint model de comportare asociat unui status, punerea n act a drepturilor i datoriilor prev zute de statusurile indivizilor i grupurilor ntr-un sistem social. nv area rolurilor sociale duce la formarea personalit ii i asigur func ionalitatea colectivit ilor umane

Rela ia medic pacient

Rolul social reprezint att comportamentul efectiv ct i prescrip ia normativ n leg tur cu acesta., fiind definit i ca ansamblul de comportamente pe care n mod legitim l a teapt ceilal i de la individul care ocup un status social. n raport cu statusul social, rolul este mai flexibil. Statusul poate r mne neschimbat, dar rolul se poate modifica pe m sura schimb rii cerin elor sociale . Rolurile sociale au func ia de reglare a raporturilor sociale i de structurare a comportamentului indivizilor n limite a teptate de societate; Statutul social presupune existen a concomitent a unui set de roluri ce pot fi sau nu congruente.

Statusurile sociale i rolurile sociale n rela ia medic pacient n societatea actual , medicul are un status extrem de nalt, diferen iindu-se prin nivelul de forma ie abstract i specializat , prin orientarea spre profesie, prin recunoa terea autorit ii depline asupra bolii i monopolul asupra tratamentului Statusul social al medicului este perceput de c tre masa larg de persoane n asociere cu valori precum: putere, cunoa tere, devotament, eroism, putere de sacrificiu. Intervenind n situa iile de criz , medicul apare ntr-o tripl ipostaz , de om care: alin suferin a vindec boala salveaz via a bolnavului

Statusurile sociale i rolurile sociale n rela ia medic pacient

Medicul dobnde te puteri magice, precum amanii, devenind un personaj cu puteri i drepturi inaccesibile muritorilor de rnd. Statusul nalt al medicului provine din duritatea i frustarea nregistrate pe parcursul preg tirii profesionale ndelungate. Totodat , la acest lucru contribuie i apartenen a sa la clase sociale superioare care se datoreaz costurilor mari de instruire. Rolul social al medicului este asociat statusului s u i este caracterizat de cinci tr s turi principale (T. Parsons, 1956): competen a tehnic determinat de con inutul tehnic al tiin ei medicale i prioritar n nf ptuirea eficient a actului medica universalismul care presupune existen a unei rela ii cu pacientul bazate pe reguli formale i nu pe leg turi personale, neputnd face nici un fel de discriminare n acest sens.

Statusurile sociale i rolurile sociale n rela ia medic pacientRolul social de bolnav implic cinci tr s turi caracteristice: conflictuale pericolul care apare asupra bolnavului i care l determin s apeleze la mijloace i tehnici de protec ie, rezultnd i aici st ri euforice ori sugestibilitate amplificat . restrngerea orizontului egocentrism anxietate i exagerarea ac iunii factorilor de mai sus ca urmare a unei perspective temporare de lung durat a bolii.

Statusurile sociale i rolurile sociale n rela ia medic pacientRolul social de bolnav, cu caracter temporar sau permanent presupune alte patru caracteristici (Parsons): degrevarea de sarcinile i responsabilit ile vie ii normale, ce se poate transforma ntr-un drept n cazul n care boala nu se vindec receptarea sprijinului din partea institu iilor abilitate n acordarea ajutorului medical, ac iune care presupune i dou extreme: exagerare ori refuz. dorin a de ns n to ire ca o legitimitate condi ionat a rolului de bolnav. obliga ia de a c uta ajutor competent i de cooperare cu personalul abilitat n acest sens, obliga ie care legitimeaz starea de boal , anulnd caracterul de devian al acesteia.

Statusurile sociale i rolurile sociale n rela ia medic pacientSe poate vorbi n aceal i timp i de dou tipuri de pacien i (Beckmann, 1979): bolnavii timizi care doresc o rela ie extrem de apropiat cu medicul curant, care s le ofere protec ie i compasiune pentru probleme de orice natur (personal , socio-emo ional , etc.) bolnavii supras n to i, cu grave tulbur ri de s n tate, dar care refuz s accepte boala i s consulte medicul tiind c tratamentul nu este eficient Rela ia medic pacient devine astfel i o rela ie de roluri, asimetric i consensual , n care medicul are pozi ia de superioritate, fiind elementul activ care caut solu ia la boala de care sufer pacientul, v zut aici ca un element pasiv. Totodat , pacientul recunoa te autoritatea medicului, iar rela ia terapeutic se bazeaz pe reciprocitate, cele dou roluri alc tuind un cuplu complementar

Statusurile sociale i rolurile sociale n rela ia medic pacientAtitudinile pe care medicul le adopt n cadrul acestei rela ii pot fi: tutor autoritar mentor savant deta at p rinte bun i protector avocat al adev rului nainte de toate Natura rela iei medic pacient influen eaz n mod decisiv actul terapeutic i stabilirea diagnosticului. n caracterizarea rela iei sociale medic pacient s-au impus dou puncte de vedere: rela ie ntre doi actori sociali (T. Parsons), n care cele dou roluri sunt complementare, iar drepturile i obliga iile sociale prev zute poten eaz eventualul conflict interrela ional, f r a-l elimina n totalitate. Acest model se refer ns la bolile acute, care n societatea actual au cedat locul bolilor cronice, n care pacien ii r mn n activitatea socio-economic cu responsabilit ile aferente.

Statusurile sociale i rolurile sociale n rela ia medic pacientrela ie poten ial conflictual (E. Freidson, 1970), originile st rii conflictuale fiind interesele i perspectivele diferite avute de medic i pacient.profesia de medic este una dintre grupele de interes din societate, iar codurile etice i legile care reglementeaz exerci iul medical devin mecanisme care protejeaz pe medici de ingerin a publicului i de concuren a altor profesioni ti. Medicul percepe boala i bolnavul din perspectiva specializ rii sale profesionale i va defini el nsu i con inutul i formele serviciului pe care l acord bolnavului, n timp ce acesta din urm i percepe afec iunea n func ie de nevoile cotidiene i de nivelul s u cultural. Chiar dac nu va reu i s i impun punctul de vedere n fa a medicului, bolnavul nu va fi un element docil pe parcursul existen ei unei rela ii ntre el i medic. Situa iile conflictuale au la origini i al i factori: tipul de activitate medical (chirurgie, psihiatrie, neurologie, etc.) tipul de pacient tipul de boal .

Rela ia medic pacientPriorit ile diferite ale medicului i pacientului constituie o alt surs important de conflicte pe parcursul derul rii rela iei ntre cei doi. n timp ce pentru pacient prioritatea absolut o are propria afec iune i tratamentul efectuat, medicul trebuie s se implice n tratarea unui num r mai mare de pacien i. Tot surs de conflicte n rela ia medic pacient este i diferen a dintre cei doi actori n ceea ce prive te evaluarea gravit ii bolii, diferen ce provine din inechilibrul n cuno tiin e medicale i din experien a personal diferit a bolii. Astfel, de cele mai multe ori, medicii par a subestima gravitatea bolii i mai ales efectul acesteia asupra vie ii cotidiene a bolnavilor Din fericire ns , toate aceste surse de conflict sunt unele poten iale, ele mbr cnd rareori forme deschise ;

Rela ia medic pacientTipuri de relatii medic-pacient In analiza relatiei pacient ca relatie sociala s-au impus mai multe modele: Modelul consensual-atit medicul cit si pacientul reprezinta modele tipuri ideale-de comportament social.cele doua roluri sint compleme :pacientul trebuie sa caute ingrijiri si sa coopereze cu medicul ,iar acesta trebuie sa isi aplice cunostintele in beneficiul pacientului. Din punctul de vedere al rolurilor complementare , medicul poate aborda fata de pacient mai multe atitudini: -de tutore -de mentor -de savant -cea de parinte iubitor -cea de avocat al adevarului

Rela ia medic pacientDin punctul de vedere al medicului dentist, sociologii au demonstrat ca acest model este mai des intilnit in bolile acute decit in cele cronice;a avea o durere acuta de dinti ii da pacientului unele privilegii care ii permit sa evite obligatiile zilnice ;pretentiile bolnavului in ceea ce priveste tratamentul sau nu se opresc aici , continua in familie si la servici; medicul isi joaca si el rolul sau de persoana intelegatoare si ii respecta pretentiile; Cercetarile sociologice ulterioare au criticat acest model ca fiind monolitic, deoarece defineste doar un tip de relati+medic pacient , anume cea caracteristica bolilor acute; Modelul dependenta reciproca Relatia este caracterizata de reciprocitate ,nu exista doar un model de relatie terapeutica; Modelul conflictual ,despre care am mai vorbit

Rela ia medic pacient Modelul conflictual si de control:ofera 4 tipuri de relatie:

1. Model paternalist sau autocratic, imaginea doctorului din anii 90 ,care consulta pacientul si ii dadea sfaturi ca un parinte. 2. Modelul mutualist, utilizeaza o relatie interactiva, in care amindoi isi spun parerea 3. Modelul bazat pe consumator-medicii descriu optiunile, decizia o ia pacientul sau familia 4. Modelul absenteist-atit pacientul cit si medicul exercita un control slab al interactiunii, nici una din parti nu accepta exigente .

Rela ia medic pacientAceste relatii descrise sint considerate de baza, dar mai sint legaturi m-p ignorate dar foarte importante, cum ar fi relatia lipsita de etica profesionala,in care medicul foloseste pacientul in interes personal;aceasta exploatare poate voalata sau evidenta ,uneori facuta fara intentii rele ,doar pentru ca medicul se ataseaza de bolnav si considera ca ingrijirile trebuie sa depaseasca limitele profesionale;violarea acestor limite duce la panta alunecoasa si duce la compromisuri serioase intre cei doi care in cele din urma vor fi daunatoare pentru pacient;

Rela ia medic pacientStrategiile de control n rela ia medic pacient se mpart n patru categorii (Morgan, 1986): Persuasiunea - dac pacien ii ncearc s conving medicul c un anumit tip de tratament este mai potrivit, prezentnd informa iile legate de boal ntr-un mod convenabil lor, i medicul va ncerca la rndul s u s conving pacientul c procedeul s u este cel mai bun prin cople irea sa cu dovezi sub form de analize de laborator ori exemple din experien a anterioar i nu accept sugerarea de proceduri de c tre pacient. Negocierea procesul prin care medicii i pacien ii ajung la un compromis, de obicei n ceea ce prive te durata programului de tratament.

Rela ia medic pacient Incertitudinea func ional n momentul n care exist siguran privind evolu ia unei boli ori succesul unei terapii, medicul poate men ine incertitudinea pacientului, n scopul economisirii de timp, evit rii unor scene emo ionale, ori al men inerii autorit ii asupra pacientului. Comportamentul non-verbal joac un rol important n desf urarea acestei rela ii i n influen area calit ii informa iei communicate. Aceste tehnici non-verbale servesc la controlul consulta iei, ori pentru a indica sfr itul acesteia. Din punctul de vedere al comportamentului non-verbal, medicul ocup pozi ia dominant , conducnd dialogul i semnalnd intrarea ori ie irea pacientului, posibilitatea acestuia din urm de a influen a n vreun fel conversa ia depinznd de nivelul cuno tiin elor medicale pe care le posed , de gradul de disconfort creat de boal , precum i de capacitatea de a- i exprima tr irile, dar i de bun voin a medicului.

Rela ia medic pacientConsulta iile au fost i ele mp r ite n dou categorii ce se deosebesc prin oportunitatea acordat particip rii pacien ilor (Byrne, Long, 1976): centrate pe medic, caracterizate prin abordare direct , utilizarea unui interviu strns controlat care inea la stabilirea diagnosticului ntr-un timp ct mai scurt, iar pacientului i se refuz posibilitatea discut rii simptomelor, problemelor i angoaselor. centrate pe pacient, n care medicul acord mai mult timp pacientului i tuturor problemelor acestuia, acest model tinznd spre extindere, dar avnd anse reduse deocamdat datorit presiunii timpului. n prezent, s-a nregistrat o important sporire a particip rii pacientului la actul medical, datorit acumul rii de cuno tiin e medicale n rndul pacien ilor. Acest lucru reflect importan a acordat de massmedia bolii i s n t ii i, n consecin , cre terea responsabilit ii indivizilor n leg tur cu propria s n tate

Comunicarea in relatia medic-pacientComunicarea este procesul cheie in medicina ,fie ca este vorba de comunicare medic-pacient, specialist-specialist,diversi profesionisti si public in general; Cea mai importanta este comunicarea medic-pacient pentru ca ea intervine in stabilirea unui diagnostic, a tratamentului si in consilierea pacientului; Comunicarea medic-pacient are rezultate benefice atit in raspunsul fiziologic cit si in cel psihologic, care de multe ori joaca rolul cel mai important in procesul terapeutic; Ce este comunicarea ?A comunica nu inseamna numai a emite si a primi ci a participa la toate nivelurile ,la o infinitate de schimburi felurite care se incruciseaza si interfereaza unele cu altele;cuvintul comunicare are un sens foarte larg ,el cuprinde toate procesele prin care un spirit poate influenta un alt spirit ;acesta nu include numai un limbaj scris sau vorbit ci si muzica, arta, teatrul, baletul si in fapt toate comportamentele umane;

Comunicarea in relatia medic-pacientClasificarea comunicarii : 1. Comunicarea verbala, reprezinta 7% din ceea ce se comunica 2. Comunicarea nonverbala, reprezinta 93% din ceea ce se comunica Comunicarea verbala: a.formala , prin cuvinte rostite b.informala , prin cuvinte scrise Limbajul scris exprima prin cele trei dimensiuni ale spatiului, limbajul vorbit exprima in unica dimensiune a timpului(Leroi 1983) In practica medicala insusirea unei inalte competente in comunicare trebuie sa constituie o prioritate pentru profesionstii din domeniul sanatatii , in special pentru medici;Ameliorarea relatiei medicpacient se poate realiza numai prin intelegerea complexitatii si subtilitatii comportamentelor interpersonale;

Comunicarea in relatia medic-pacientCe vor pacientii in general de la medicul dentist?: Sa fie intr-adevar ascultati si intelesi Sa simta ca subiectele relatate si opiniile lor conteaza Sa simta su[portul moral de care au nevoie Comportament prietenos, respect, atentie Prevenirea sau diminuarea durerilor Sa lucreze repede cu maniere calme, linistite Sa lise explice clar , detaliat, pe intelesul lor problemele pe care le au si in ce consta tratamentul; Comuncarea non-verbala :comunicarea verbala este imbogatita printr-un ansamblu de procedee non-verbale:mimica, gestica, postura, expresie faciala, privire, tonul si ritmul vorbirii, etc;in comunicarea umana se utilizeaza un registru larg de semne nonverbale ,dar toate stralucesc intr-o lumina reflectata, adica inlocuiesc semnele verbale sau sint traduse in semne verbale in timpul interpretarii;

Comunicarea in relatia medic-pacientTipuri de comunicare non-verbala: Limbajul tacerii, departe de afi lipsita de comunicare , tacerea este incarcata cu puternice semnificatii comunicative;folosind-o cu pricepere putem stimula comunicarea;ascultarea nu este un proces pasiv,presupune intelegere, rabdare, interpretare, integrarea informatiei percepute;astfel spus un bun ascultator cistiga informatie, intelegere, receptare reciproca si cooperare; Limbajul spatiului, fiecare individ are tendinta de a-si marca imaginar un spatiu al sau care daca este incalcat creeaza disconfort,stinjeneala si chiar stari conflictuale;distantele spatiului personal variaza in functie de o serie de factori:sociali,culturali,demografici; Paralimbajul,aspectele nonverbale ale vorbirii, aspecte de ordin vocal,fara a fi insa cuvinte;acestea dezvaluie informatii despre vorbitor, despre emotiile acestuia, sentimentele sale, atitudinea fata de mesajul verbal pe care il transmite;

Comunicarea in relatia medic-pacient Contactul vizual, pozitie privilegiata in emiterea si receptarea semnelor interpersonale, fiind apreciat de multi autori ca cel mai puternic indice nonverbal; Expresia faciala ,fata, rprezinta cel mai puternic mijloc nonverbal de comunicare a ideilor si emotiilor;muschii ii confera acesteia o mobilitate deosebita; Gesturile Atitudinea si pozitia corpului Atingerea